UNIVERSITATEA ,,LUCIAN BLAGA“ SIBIU FACULTATEA DE LITERE I ARTE
TRANSILVANIA
ORGAN DE PRESĂ AL ASTREI PERIOADA GEORGE BARIłIU (1868 – 1889)
STUDIU MONOGRAFIC
Rezumat
al tezei de doctorat în tiinŃe umaniste
Conducător tiinŃific: Prof. univ. dr. Mircea V. TOMU
Doctorand: Brându a Oana COSMA
SIBIU 2009
2
CUPRINS
INTRODUCERE...... 5
CAPITOLUL I. CLIMATUL SOCIAL I POLITIC ÎN CARE A APĂRUT I A FUNCłIONAT REVISTA TRANSILVANIA ...... 7
CAPITOLUL II. TRANSILVANIA – REVISTĂ ENCICLOPEDICĂ...... 9 2.1. ApariŃie, program i evoluŃie ...... 9 2.2. Adunările generale i edinŃele Comitetului Central – modalităŃi de promovare i valorificare a principalelor activităŃi desfă urate de ASTRA ...... 11 2.3. Istoria – modalitate esenŃială de susŃinere a intereselor fundamentale ale poporului român ...... 12 2.4. EducaŃia i învăŃământul – priorităŃi ale procesului de formare i consolidare a culturii poporului român...... 13 2.5. Preocupări semnificative privind problematica limbii române ...... 14 2.6. Deschideri favorabile promovării creaŃiei tiinŃifice i rezultatelor acesteia ...... 15 2.7. Medicina în slujba prevenirii bolilor i menŃinerii sănătăŃii ...... 16 2.8. Idei filosofice cu privire la existenŃă, cunoa tere i valori spirituale ale societăŃii i omului...... 16 2.9. Probleme generale despre economie i aspecte specifice economiei române ti ...... 17 2.10. Locul i rolul bisericii în propagarea culturii spirituale a poporului român...... 18 2.11. Armata – instituŃie fundamentală pentru destinele societăŃii române ti ...... 18 2.12. Promovarea colaborării cu instituŃii de tiinŃă, cultură i educaŃie...... 19 2.12.1. Colaborarea cu Academia Română ...... 19 2.12.2. SusŃinerea societăŃilor culturale...... 20
3 CAPITOLUL III. CREAłIA LITERAR ARTISTICĂ – PREOCUPARE MAJORĂ A REVISTEI TRANSILVANIA ...... 21 3.1. Dimensiuni esenŃiale în cultivarea literaturii române...... 21 3.1.1. Poezia ...... 22 3.1.2. Proza ...... 23 3.1.3. Genul dramatic ...... 23 3.2. ContribuŃii la dezvoltarea istoriei i criticii universale...... 24 3.2.1. Articole teoretice...... 24 3.2.2. Studii, recenzii, critică literară, portrete de scriitori ...... 24 3.3. ParticularităŃi în prezentarea aspectelor specifice etnografiei i folclorului...... 25 3.3.1. Studii de folclor i etnografie...... 25 3.3.2. Poezia i proza populară ...... 26 3.3.3. Culegătorii de folclor...... 26 3.3.4. Datini i obiceiuri...... 27 3.3.5. Portul naŃional ...... 27 3.4. Literatura universală i traducerile – deschideri către valorile culturii universale ...... 28 3.4.1. Traducerile din poezie, proză, dramaturgie ...... 28 3.4.2. Studii, recenzii de literatură universală ...... 28 3.5. Muzica i artele plastice – modalităŃi de cultivare a gustului estetic a poporului român ...... 28
CONCLUZII...... 29
BIBLIOGRAFIE ...... 35
4 INTRODUCERE
Alegerea temei acestui studiu a avut, din start, intenŃia de a răspunde cerinŃelor realizării unei monografii prin care să se radiografieze atât apariŃia i evoluŃia unei publicaŃii de interes naŃional, cât i activitatea neobosită a aceluia care a slujit o cu devotament i profundă dăruire timp de douăzeci de ani. Astfel, istoria primelor două decenii ale revistei Transilvania i a mentorului acesteia, George BariŃiu, s a constituit într o reală provocare pentru a scoate la lumină date i evenimente care i au pus amprenta pe destinele poporului român, de la primele începuturi ale fiinŃării sale i până în a doua jumătate a secolului al XIX lea. TentaŃia unei astfel de încercări, deosebit de ademenitoare în faza iniŃială a cercetării, a cunoscut, încă de la început, căutarea unor răspunsuri de ordin metodologic, determinate de alegerea celei mai bune strategii de investigare, care trebuiau să răspundă la întrebarea: care ar trebui să fie perspectiva adevărată i cea mai eficace în prezentarea i înŃelegerea individualităŃii activităŃii revistei Transilvania i a personalităŃii lui George BariŃiu, în calitatea sa de redactor ef al acesteia? Nu cumva, drumul ce trebuie construit, în ceea ce prive te parcurgerea în totalitate a momentelor i a domeniilor abordate de această publicaŃie, ar fi trebuit să se oprească numai la o prezentare descriptivă, fără a apela i la alte metode de cercetare, prin care să se obŃină satisfacŃia lucrului bine făcut? Efortul monografului con tiincios, dar nu creativ, ar fi însemnat numai o în iruire de date i informaŃii cronologice despre conŃinuturile revistei, necesare i semnificative, dar nu ar fi putut reda nimic din farmecul i tensiunea încercărilor de a scoate la lumină o diversitate a bogăŃiei preocupărilor din acele timpuri pentru înnobilarea spirituală a naŃiunii române. Activitatea publicistică a revistei Transilvania ar putea justifica, prin particularităŃile acesteia în domeniul promovării culturii, încercarea utilizării nu numai a unei cercetări detaliat descriptive, ci i a altora, cel puŃin din patru motive: în primul rând, inexistenŃa unui astfel de studiu, sau în cazul în care există anumite aspecte abordate, faptul că unele dintre acestea sunt prezentate în mod restrâns, sau sunt numai anunŃate ca problematică; în al doilea rând, multivalenŃa publicistică a revistei, preocupată de cele mai diverse activităŃi, de la prezentarea principalelor acŃiuni ale AsociaŃiunii până la evenimente mondene, naŃionale i internaŃionale; în al treilea rând, plurivalenŃa creaŃiei spirituale, concretizată în cele mai variate domenii i genuri, de la istorie, tiinŃă, filosofie, educaŃie, medicină i unele instituŃii ale statului, până la problematica limbii române i creaŃiei literar artistice naŃionale i universal, i în sfâr it, în al patrulea rând, este vorba de multidimensionalitatea creaŃiei spirituale i a activităŃii editoriale a lui George BariŃiu. Astfel, demersul întreprins poate fi realizat prin trecerea de la stadiul cunoa terii literaturii de specialitate spre analiza i interpretarea deductivă i inductivă a ideilor formulate în conŃinutul revistei. Complexitatea i lărgimea deosebită a producŃiei publicistice realizate de revista Transilvania au impus necesitatea utilizării mai multor metode de cercetare, prin a căror posibilităŃi s a putut identifica, cunoa te, explica i interpreta articolele i celelalte conŃinuturi ce au apărut pe parcursul perioadei George BariŃiu. În acest sens, în funcŃie de cerinŃele investigaŃiei, unele prezente pe întreaga perioadă, altele specifice numai anumitor momente i aspecte abordate, ne propunem să fructificăm valenŃele teoretico aplicative ale următoarelor metode: istorică; analitică; calitativă i cantitativă; descriptivă; explicativă i interpretativă. Găsirea celei mai bune căi în realizarea echilibrului i vocaŃiei revistei Transilvania , având în vedere diversitatea domeniilor abordate i întinderea pe cei douăzeci de ani, nu se va putea înfăptui fără a descoperi i prezenta unitatea indestructibilă a ideilor comune ale acestora: servirea scopului AsociaŃiunii transilvane pentru literatura română i cultura poporului român; sporirea valenŃelor istoriei prin dimensiunea sa naŃională; construirea de
5 către tiinŃă a propriului statut specializat fără a renunŃa, pe cât posibil, la un limbaj comun, accesibil poporului; afirmarea rolului mult mai pragmatic al culturii, care fără a i pierde din semnificaŃia teoretică, devine mult mai practică pentru a servi intereselor nemijlocite ale populaŃiei; manifestarea educaŃiei ca o forŃă veritabilă pentru dezvoltarea învăŃământului românesc i pentru ridicarea gradului de cultură a poporului român; afirmarea limbii române i creaŃiei literar artistice, nu numai ca mijloace de propagare a culturii ci, în primul rând, ca liant spiritual al unităŃii i manifestării românismului. Un posibil profil publicistic al revistei Transilvania s ar putea construi numai prin totalizarea acestor constante ale conŃinutului său, însă i ar pierde din consistenŃă i bogăŃia de idei, dacă nu s ar trasa i aspectele caracteristice fiecărui domeniu. Propunând teme i aspecte de mare interes pentru cultivarea i iluminarea poporului român, de la omul simplu la savant, fără a excela prin acurateŃea i consistenŃa teoretică a limbajului articolelor publicate, i prezentând unele dintre cele mai de seamă personalităŃi ale culturii poporului român, revista Transilvania are ca indici definitorii: caracterul enciclopedic; prezenŃa unor acŃiuni i creaŃii ale autorilor români de pe spaŃiul întregii Românii; susŃinerea iniŃiativelor pentru promovarea potenŃialului creativ al poporului român; promovarea experienŃelor altor popoare în ceea ce prive te realizarea i deschiderile către progres i modernitate; cultivarea limbii i a creaŃiei culte i populare române ti. Dacă, până în a doua perioadă a secolului al XIX lea nu a fost posibil, în special, în spaŃiul cultural transilvănean, apariŃia i manifestarea unor largi posibilităŃi de exprimare românească prin intermediul gazetăriei, acum, era momentul când, fiecare, trebuia să contribuie la făurirea unui viitor ideal pentru Ńară i pentru urma i. Neimplicarea nu mai este o opŃiune, mai ales pentru mânuitorii condeiului i publicaŃiile ce se adresau unui public larg de cititori, iar revista Transilvania nu va face excepŃie de la această necesitate. EsenŃa întregii activităŃi a revistei Transilvania, în perioada George BariŃiu, este una destul de simplă i de bun simŃ, care fără realizări spectaculoase, dar de o utilitate netulburată de vicisitudinile vremii, rămâne, până la capăt, foaia AsociaŃiunii , slujitor devotat al valorilor morale ale poporului român. Criteriul slujirii permanente a naŃiunii române modelează conŃinuturile universului creaŃiei publicistice al revistei, în care, pe de o parte, lucrările docte constituie nu atât un etalon al erudiŃiei ostentative, ci o invitaŃie la creaŃie tiinŃifică, iar pe de altă parte, textele majoritare pun în lumină, cu o obsesie salutară, nu numai înŃelegerea necesităŃii cultivării poporului român, ci chiar ele însele devin mijloace eficiente în realizarea acestui deziderat. Astăzi, poate mai mult decât în alt timp, revista Transilvania stârne te interesul, dincolo de hotarele stricte ale publicisticii, deoarece finalitatea demersurilor sale se integrează viziunii moderniste a redactorului ef, George BariŃiu, slujind suprema valoare a intereselor naŃionale ale României. În sensul dobândirii i consolidării culturii autentice române ti la nivelul culturii popoarelor moderne europene, a idealului de frumuseŃe umană, se pot înŃelege toate opiniile susŃinute de George BariŃiu i promovate prin intermediul revistei Transilvania , ca model de gândire i viaŃă ce trebuie practicate de fiecare cetăŃean român. Fără a considera că această lucrare, prin prezentarea sistematică i analitică a principalelor idei, iniŃiative i acŃiuni întreprinse de revista Transilvania , va reu i să îndeplinească în totalitate condiŃiile unei monografii stricto sensu, ea se dore te totu i o încercare de a radiografia i reda cât mai fidel ceea ce s a dorit a fi i este această publicaŃie, prin prezentarea apariŃiei, evoluŃiei i pluridimensionalităŃii unei concepŃii originale, dar cu o semnificaŃie cu totul deosebită prin deschiderea către promovarea intereselor fundamentale ale poporului român, a valorilor naŃionale i universale.
6
CAPITOLUL I
CLIMATUL SOCIAL I POLITIC ÎN CARE A APĂRUT I A FUNCłIONAT REVISTA TRANSILVANIA
În perioada liberalismului austriac dintre anii 1860 1867, mai relaxată pentru viaŃa naŃionalităŃilor, mi carea culturală românească se va dezvolta, ajungându se la înfiinŃarea unor asociaŃii culturale Ńinutale, în cadrul cărora viaŃa naŃional culturală a românilor din monarhie va cunoa te forme de manifestare superioare. Fără a fi reprezentat o cotitură radicală în viaŃa politică a Imperiului, sistemul liberal de guvernare a declan at, pe întreg cuprinsul Monarhiei habsburgice, un deosebit reviriment al mi cărilor naŃionale. NaŃiunile din Imperiu caută acum să i menŃină sau să i lărgească autonomia politică de care se bucuraseră înainte de revoluŃie, iar cele ce nu aveau nimic se străduiesc să obŃină o asemenea autonomie. Este adevărat, cercurile conducătoare habsburgice nu vor tolera mult unele principii de federalizare a Imperiului, păstrând centralismul, însă au fost nevoite să accepte recunoa terea egalităŃii tuturor popoarelor „istorice” i „neistorice”. În Transilvania, principalii beneficiari ai prăbu irii lumii feudale, precum i a inaugurării sistemului constituŃional în Monarhie, au fost românii. Iobăgia fiind desfiinŃată, masa Ńăranilor dependenŃi, în majoritate români, a devenit o clasă de mici proprietari liberi juridic, parŃial i economic. Satele, beneficiind de libertatea socială, de o relaxare economică, de ie irea treptată din izolarea tradiŃională, încep să intre în circuitul culturii. Tot mai multe sate au înfiinŃat coli confesionale, ortodoxe sau greco catolice, au ridicat biserici de zid în locul vechilor bisericuŃe de lemn, au construit case parohiale, au achiziŃionat pământuri pentru preoŃi i dascăli, au acordat ajutoare societăŃilor culturale, au început să participe la subscripŃiile naŃionale. În vreme ce copiii fo tilor iobagi asaltează cu sutele, an de an, colile mai înalte, la liceele romano catolice din Oradea, Cluj, Timi oara, Sibiu, BistriŃa, Baia Mare, Carei s au înfiinŃat, în anii absolutismului, catedre de limba română. În acest cadru nou, social, economic, juridic, societatea românească, într un termen scurt, în mai puŃin de două decenii, a realizat, prin propriile sale puteri, prefaceri considerabile: o adevărată reŃea de coli elementare, trei gimnazii, trei preparandii, trei seminarii noi, societatea culturală AsociaŃiunea transilvană penru literatura română i cultura poporului român ( ASTRA ) (1861), în jurul căreia gravitau asociaŃiile asemănătoare din Maramure , Arad, Bucovina, apoi mitropoliile de la Blaj (1853) i Sibiu (1864), episcopiile de la Gherla, Lugoj, Caransebe , noi tipografii, o cre tere a numărului publicaŃiilor, a presei naŃionale, după cum a sporit considerabil numărul oamenilor de carte. AcŃiunea pentru înfiinŃarea unei asociaŃii culturale devine mai acută în anul 1860, printre cei mai importanŃi iniŃiatori numărându se Ioan cavaler de Pu cariu i având un susŃinător hotărât în persoana prestigiosului i influentului episcop ortodox aguna. O petiŃie înaintată la 10 mai 1860, redactată de juristul dr. Ioan RaŃiu, întărită de 171 de semnături, guvernatorului imperial al Transilvaniei, Lichtenstein, cerea aprobarea Ńinerii unei adunări în vederea înfiinŃării unei societăŃi române ti, care să poarte numele de AsociaŃiunea transilvană pentru literatura română i cultura poporului român . Printre semnatari, întâlnim nume bine cunoscute ale vieŃii culturale române ti ca: Pavel Vasici, Axente Sever, Timotei Cipariu, Ioan V. Russu, Gavril Munteanu, Ion Pu cariu, Iacob Bologa i, în principal, George BariŃiu. Aprobarea întemeierii AsociaŃiei de către Curtea vieneză s a datorat, desigur, i unor considerente politice, însă reŃinem rolul însemnat pe care l a avut Andrei aguna în această acŃiune, ca membru al Senatului imperial din Viena. În redactarea statutelor, un rol
7 predominant i a revenit lui George BariŃiu. AsociaŃiunea ASTRA s a înfiinŃat la 23 26 octombrie/4 7 noiembrie 1861, la Sibiu, în acest important centru cultural i politic românesc din Ardeal, stabilindu i se i sediul central, primul pre edinte al ASTREI fiind ales episcopul sibian Andrei aguna, vicepre edinte Timotei Cipariu, marele erudit de la Blaj, iar secretar George BariŃiu. ÎnfiinŃarea AsociaŃiunii s a dovedit a fi absolut benefică pentru românii din Transilvania, cu atât mai mult cu cât din 1867 ei vor traversa regimul opresiv austro ungar. ASTRA va exercita o influenŃă hotărâtoare asupra întregii vieŃi române ti din Monarhia habsburgică i, apoi, austro ungară. Scopul final al luptei acesteia, al cărturarilor de mare orizont tiinŃific i cultural grupaŃi în jurul ei, l a constituit unificarea culturii întregului popor român în sens modern, care să pregătească unitatea politico statală. Între 1869 i 1876, în Transilvania au fost aplicate reforme administrative care au desfiinŃat autonomiile teritoriale i cele grănicere ti. Comitatele au fost reorganizate conform intereselor maghiare, creându se i altele noi. Astfel, după 1867, implicându se total cu mijloacele culturii în acŃiunea de rezistenŃă naŃională a românilor transilvăneni, ASTRA s a organizat temeinic i i a lăŃit formele de emancipare a românilor. Din această necesitate obiectivă au fost înfiinŃate despărŃămintele în 1869, ele purtând denumirea localităŃii sau Ńinutului respectiv, la rândul lor, fiind împărŃite în agenturi comunale. Ele au fost mijloacele prin care AsociaŃiunea a intrat mai u or în contact cu poporul. Până în 1889 au fost înfiinŃate 18 despărŃăminte. În acest fel, ASTRA urmărea să i desfă oare programul amănunŃit în scopul ridicării materiale i culturale a vieŃii rurale prin: colecŃii de produse literare de tot felul i explicarea conŃinutului acestora; câ tigarea de modele i ma ini agricole, cu explicarea modului de întrebuinŃare a acestora; înfiinŃarea, pe lângă colile poporale, a unor coli de pomărit i vierit, de grădini etc.; Ńinerea unor disertaŃii poporale i învăŃături despre economie, industrie i comerŃ; îndemnarea poporului spre îmbrăŃi area deosebitelor ramuri de industrie i comerŃ; sprijinirea poporului pentru înfiinŃarea de însoŃiri de ajutorare; lămurirea poporului asupra a ceea ce e folositor i dăunător individului sau întregului popor. Proclamarea independenŃei i participarea României la războiul din 1877 au generat un entuziasm enorm dincoace de CarpaŃi. Românii transilvăneni au sprijinit efortul politic i militar al României pe multiple planuri: moral politic, prin scrieri i manifestaŃii artistice, printr o cantitate considerabilă de ajutoare materiale i băne ti trimise soldaŃilor români, printr un număr ne tiut de mare de tineri voluntari care au trecut CarpaŃii, s au înrolat i au luptat în cadrul armatei române, ca voluntari, pe frontul din Bulgaria. Solidaritatea poporului de Ńărani români din Transilvania cu România, în anii 1877 1878, a dat de gândit frunta ilor politici i oamenilor de cultură ardeleni; astfel, se ajunge, în anul 1881, la constituirea Partidului NaŃional Român unificat, conducătorul de necontestat al luptei de emancipare politică a românilor intracarpatini până la 1918; tocmai de aceea ASTRA î i va lăŃi i intensifica lucrarea de ridicare cultural colară, economică i morală a categoriilor largi de români. Totodată, se cunoa te faptul că, folosindu se de legalitatea instituŃiei, conducătorii cei mai de seamă ai AsociaŃiunii până la 1918: Andrei aguna, Timotei Cipariu, Iacob Bologa, Vasile Ladislau Popp, George BariŃiu, Ion Micu Moldovan, Alexandru Mocioni, Iosif Sterca uluŃiu, Partenie Cosma, Ioan RaŃiu, Visarion Roman, Ilie Măcelariu, Andrei Bârseanu, Octavian C. Tăslăuanu, Cornel Diaconovici, D. P. Barcianu, Vasile Goldi , Onisifor Ghibu i mulŃi alŃii au fost, la vreme de trebuinŃă, i reprezentanŃii cei mai autorizaŃi ai mi cării politice române ti, remarcabili bărbaŃi în cadrul Partidului NaŃional Român, prin i în iure ul luptei „activiste” sau „pasiviste” unificate în 1905 în scopul acelea i cauze, emanciparea naŃională completă.
8
CAPITOLUL II
TRANSILVANIA – REVISTĂ ENCICLOPEDICĂ
2.1. ApariŃie, program i evoluŃie În acest capitol încercăm să argumentăm caracterul enciclopedic al revistei, prin îndreptarea atenŃiei asupra materialelor publicate, timp de 20 de ani, cu referire la alte domenii decât cel beletristic, evident fiind faptul că, articolele de istorie, educaŃie, religie, tiinŃă, filosofie, medicină, economie, religie i armată, la care se adaugă informaŃiile despre manifestări culturale i tiinŃifice, de anvergură, sau nu, precum întemeierea Academiei Române , activitatea susŃinută a ASTREI , acŃiuni ale diferitelor asociaŃii, au ocupat un spaŃiu privilegiat în politica editorială a publicaŃiei. În cadrul adunării de constituire a AsociaŃiunii transilvane pentru literatura română i cultura poporului român , care a avut loc la Sibiu, în zilele de 4 7 noiembrie 1861, Andrei aguna, pre edintele AsociaŃiunii preconiza „ o foaie periodică în stil poporal care să nu lipsească din nicio comună românească i la care să colaboreze juri ti, medici, tehnicieni, pedagogi, economi, cu învăŃături practice pentru popor ”.[Actele privitoare la urzirea i înfiinŃarea AsociaŃiunii... , Sibiu, 1862, p. 34] Dezbaterile în cadrul adunărilor generale i al edinŃelor comitetului AsociaŃiunii i au găsit pe deplin rezolvarea în cadrul adunării generale din anul 1867, condusă de Vasile Ladislau Pop, pre edintele acesteia. Afirmând necesitatea ca noua publicaŃie să servească scopurilor pe care societatea culturală de la Sibiu i le propusese, pre edintele AsociaŃiunii sublinia: „ Să dăm poporului o foaie periodică în stil popular, care să nu lipsească din nicio comună românească, în care să se întâlnească toŃi membrii AsociaŃiunii mai des decât la adunările generale, unde să se întâlnească prin lucrările lor teologul i juristul, medicul i tehnicul, pedagogul i economul etc. cu toŃi, fiecare în ramul său, să dea învăŃături practice pentru popor, să împărtă ească fiecare observaŃiunile, cuno tinŃele practice câte au adunat în folosul poporului Ńăran [...]”.[Transilvania , I, numărul 9/1868, p. 188] Un moment decisiv pentru editarea noii publicaŃii este hotărârea adunării generale Ńinute la Cluj, în data de 28 august 1867, care la punctul XVIII, poziŃia II preciza: „ AsociaŃiunea transilvană pentru literatura română i cultura poporului român dore te a aduce la îndeplinire i dorinŃa luată asupra i în Art.33 al statutelor sale, reprezentantă sinceră a aspiraŃiilor ei i executor al dispoziŃiilor ei, grăbe te a aduce la cuno tinŃă prea stimaŃilor membrii i a întregului public român, că foaia periodică a AsociaŃiunii transilvane pentru literatura română i cultura poporului român va începe să apară în 1 ianuarie e.n. 1868. ”[ Transilvania , XII, numerele 1 2/1881, p. 2] Astfel, dacă în edinŃa extraordinară a AsociaŃiunii , din 15 octombrie 1867, s au discutat programul revistei i scrisoarea secretarului prim al acesteia, George BariŃiu, prin care acesta se oferea „ a primi asupra i redactarea foii AsociaŃiunii ”, cu condiŃia ca aceasta să apară la Bra ov, unde el î i avea domiciliul în acei ani (nr. 10/1868), în edinŃa extraordinară a comitetului, din 25 octombrie 1867, s a adoptat numele revistei. În toamna anului 1867 s a obŃinut i aprobarea prezidiului gubernial în urma căreia, în edinŃa din 12 decembrie 1867, comitetul AsociaŃiunii apreciază că revista poate să apară, începând cu 1 ianuarie 1867, la Bra ov, sub redacŃia lui George BariŃiu. Elaborată i dirijată de Comitetul din Sibiu, revista Transilvania , având drept obiectiv principal scopul însu i general al AsociaŃiunii , nu putea avea ca program decât publicarea preocupărilor acesteia, a lucrărilor din diverse ramuri ale tiinŃelor i artelor care pot contribui
9 la dezvoltarea literaturii i culturii poporului român, a a cum prevăd statutele: „ AsociaŃiunea va susŃine o foaie periodică în fascioare nelimitate pentru publicarea afacerilor ei i pentru lăŃirea mijloacelor înaintării literaturii române i culturii poporului român”.[ Transilvania , XII, numerele 1 2/1881, p. 2 ] Revista a fost concepută a fi structurată pe două părŃi: prima parte destinată publicării creaŃiei tiinŃifice i literare, iar partea a II a avea drept conŃinut problemele oficiale ale AsociaŃiunii . În condiŃiile dificile ale începutului, pentru primele numere, materialele s au strâns foarte greu, motiv pentru care redactorul revistei Transilvania , George BariŃiu, a trebuit să fie principalul colaborator al revistei, mai ales în primii ei zece ani de existenŃă, fiind nevoit a scrie aproape singur toate materialele, fără un sprijin important din partea membrilor AsociaŃiunii . Revista are preocupări variate, publicând, cu consecvenŃă, în paginile sale: aspecte specifice tiinŃelor i în special ale tiinŃei istorice; probleme privind cultura, arta i folclorul românesc, dar i traduceri, recenzii i comentarii din literatura clasică antică, greco latină, i literatura universală contemporană, mai ales germană, engleză, franceză, .a.; abordări ale fenomenelor i proceselor economice, financiare, în rândul cărora agricultura ocupă locul cel mai important; dezbateri privind educaŃia i rolul colii; particularităŃi ale evoluŃiei i acŃiunilor specifice armatei i religiei, colaborarea cu Academia Română etc. Revista a apărut, mai întâi, la Bra ov (1868 1880), apoi la Sibiu (1881 1889), având o periodicitate variabilă. La Bra ov apare de trei ori pe lună, 1 ianuarie – 1 februarie 1868, apoi bilunar, 15 februarie 1868 – 15 decembrie 1878, iar la Sibiu, tot bilunar, 1 15 ianuarie 1881 – 1 15 decembrie 1889 (în 1879 nu a apărut, iar în 1880 au apărut doar Analele AsociaŃiunii ), aceasta publicând i procesele verbale ale adunărilor generale ale AsociaŃiunii , ale edinŃelor comitetului i informaŃii bogate din despărŃăminte. edinŃa extraordinară a comitetului AsociaŃiunii , din 28 octombrie 1867, prin paragraful 111, a hotărât că „ formatul Transilvaniei va fi octav nebro at i fără de mantel ”. Pentru perioada cât a fost scoasă la Bra ov, începând cu anul 1868, revista a fost tipărită în tipografia „Römer & Komner”, având ca editor comitetul AsociaŃiunii, care va suporta i cheltuielile editării. Din anul 1869, revista va fi însoŃită de un motto: „ Gutta cavat lapidem non vi sed sáepe cadendo ” ( Picătura scobe te piatra, nu prin forŃă, ci căzând mereu ), stabilit de George BariŃiu. Lipsa resurselor financiare necesare editării revistei, care nu se mai acopereau numai din abonamente i presupunerea că înfiinŃându se secŃiunile tiinŃifice, ar fi necesar ca activitatea lor să se valorifice prin publicarea în Anale , după exemplul altor societăŃi tiinŃifice, a condus, în anul 1878, la hotărârea sistării apariŃiei revistei Transilvania . În baza propunerii dr. Alessi (cu nr. 170), de a se reînfiinŃa foaia AsociaŃiunii , Transilvania , în locul Analelor , comisia de propuneri, conform punctului XXIII din procesul verbal al adunării generale de la Turda, în edinŃa a II a, din 8 august 1880, recomandă primirea acestei propuneri: „ Transilvania să reapară în mărime de câte o coală, un număr la jumătate de lună, adică 24 de numere, 24 coli, pentru membrii, cu preŃ moderat. ” [Transilvania, XII, numerele 1 2/1881, p. 1]
10 2.2. Adunările generale i edinŃele Comitetului Central – modalităŃi de promovare i valorificare a principalelor activităŃi desfă urate de AsociaŃiune Pe parcursul primelor două decenii de existenŃă, respectiv ale perioadei George BariŃiu, revista Transilvania i a făcut un act de credinŃă i de profundă loialitate faŃă de AsociaŃiune , prin asigurarea publicării permanente a părŃii oficiale, respectiv a activităŃilor desfă urate în cadrul adunărilor generale i ale Comitetului Central ale acesteia. Organul de conducere suprem al ASTREI era adunarea generală, iar conducerea operativă era asigurată de Comitetul Central i biroul acestuia. În perioada 1868 1889, revista Transilvania a publicat date despre 23 de adunări generale ale AsociaŃiunii, dintre care 22 ordinare i una extraordinară (1875), desfă urate în următoarele localităŃi transilvane: Sibiu (3 adunări generale – 1876, 1881, 1887), Blaj (1877), Bra ov (1883), Alba Iulia (2 adunări generale – 1875, 1886), Abrud (1888), Deva (1874), Reghin (1875), Gherla (2 adunări generale – 1868, 1885), Năsăud (1870), Făgăra (2 adunări generale – 1871, 1889), Sebe (1872), imleu (1878), Turda (1880), Dej (1882), Oră tie (1884), Cluj (1867), omcuta Mare (1869), Sighi oara (1879). Din cauza epidemiei de holeră, în anul 1873 nu s a desfă urat adunarea generală, iar în anul 1875 au avut loc două adunări generale (Alba Iulia – extraordinară i Reghin). Majoritatea adunărilor generale s au desfă urat pe durata a două zile, după un program, care, în general, conŃinea: participarea la ceremonii religioase, urmată apoi, în cadrul edinŃelor festive, de deschiderea propriu zisă a acestora, prin cuvântul pre edintelui. Erau prezentate, apoi, saluturile localnicilor, ale reprezentanŃilor altor societăŃi culturale i a telegramelor de salut din partea unor reuniuni, societăŃi sau persoane particulare, din Ńară i din străinătate, urmate de apelul nominal al membrilor AsociaŃiunii , cu scopul de a constata câŃi dintre cei prezenŃi au drept de vot pentru adoptarea deciziilor adunării respective. În continuare, se alegeau următoarele comisii: comisia pentru încasarea de taxe de la membrii vechi i de la cei ce doresc a se înscrie ca noi membri; comisia pentru examinarea raportului general al Comitetului Central cu privire la activitatea desfă urată de la precedenta adunare generală, sau, mai târziu, doar din anul precedent; comisia pentru cenzurarea socotelilor i buget; comisia pentru propuneri i comisia pentru alegeri. Partea organizatorică, de analiză i adoptare a diferitelor decizii, era urmată de o parte educaŃional tiinŃifică, în cadrul căreia se prezentau diferite disertaŃii. La rândul său, Comitetul Central analiza i adopta decizii privind: modul de îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale; discutarea i aprobarea documentelor ce urmau a fi prezentate în adunările generale; elaborarea de propuneri i decizii privind acordarea unor stipendii sau premii; starea averii AsociaŃiunii ; elaborarea i aprobarea unor proiecte de documente; statutul i protocoalele edinŃelor subcomisiilor i adunării generale ale despărŃămintelor. O analiză atentă a programelor i protocoalelor adunărilor generale i ale Comitetului Central arată că aproape toate au depă it caracterul pur administrativ i au devenit, în istoria AsociaŃiunii , prin iniŃiativele i hotărârile adoptate, modalităŃi importante pentru îmbogăŃirea i perfecŃionarea întregului sistem de acŃiune naŃională în scopul emancipării i afirmării poporului român. Revista Transilvania , la rândul ei, în perioada George BariŃiu, a slujit cu credinŃă i abnegaŃie interesele naŃionale, iar publicarea protocoalelor i, mai târziu, a proceselor verbale ale adunărilor generale i edinŃelor Comitetului Central, începând cu adunarea generală, găzduită de Cluj (26 28 august 1867) i până la cea desfă urată la Făgăra (15 16 august 1889), respectiv edinŃa Comitetului din 12 noiembrie 1889, a concretizat în mod cu totul deosebit acest deziderat.
11 2.3. Istoria – modalitate esenŃială de susŃinere a intereselor fundamentale ale poporului român Fără îndoială, dezvoltarea tiinŃei istorice a constituit una din preocupările majore pentru întemeietorii i animatorii idealurilor ASTREI , care au considerat cultivarea i propagarea istoriei patriei ca o datorie de primă urgenŃă pentru cunoa terea trecutului neamului. Noi pa i pe linia îmbogăŃirii tiinŃei istorice s au făcut după crearea secŃiunii istorice a AsociaŃiunii , când pre edintele acesteia, G. BariŃiu, a elaborat noi proiecte, ca acela de editare a operelor colii Ardelene , propunând aducerea manuscriselor lui Samuel Micu i Gheorghe incai din arhivele de la Viena i, de asemenea, adunarea documentelor de istorie bisericească. SecŃiunea istorică a făcut noi progrese pe linia activităŃii tiinŃifice, după adunarea generală de la Blaj din 1877, când numărul membrilor ei s a completat cu Iosif Hodo i Ioan Antonelli. De acum, ace tia se gândeau la lărgirea orizontului colaborării cu istorici din celelalte provincii române ti, printre care: A.T. Laurian, Eudoxiu Hurmuzachi, I. Maiorescu, Scarlat Rosetti .a. Transilvania reflectă preocupările intelectualităŃii i ale ASTREI în ansamblu, cu deosebire de a ridica mereu nivelul cultural al românilor transilvăneni. În cea mai mare parte însă, ea cultivă tiinŃa istorică. Ideea în jurul căreia se desfă oară activitatea revistei pe terenul istoriei este strângerea la un loc a materialului documentar necesar pentru scrierea unei istorii naŃionale a poporului român. ,, Studiul istoriei patriei i a naŃiunii atrăgea atenŃia BariŃiu este pentru naŃiunea românească una din condiŃiile esenŃiale de viaŃă… este acel mijloc minunat prin care se manifestă viaŃa sa naŃională […] românii sunt datori să probeze acele fapte cu istoria lor, bune sau rele, mari sau mici, înŃelepte sau eronate, să nu fie scufundate în mormântul uitării, precum din nefericire s au scufundat. ”[ Transilvania , XII, nr. 1 2/1881, p.2] Începând cu numărul patru al revistei Transilvania , din primul an al existenŃei sale (nr. 4/1 februarie 1868), BariŃiu a inaugurat publicarea în rubrica Clio , a unor repertorii bogate de documente din Diplomatariul contelui Iosif Kemény. Sub titlul Despre istoria Transilvaniei după comitele Emeric Mikó, BariŃiu publică, începând cu numărul 9 al Transilvaniei din 1868, o suită de articole în care, recenzând lucrarea acestuia DespărŃirea Transilvaniei de Ungaria , schiŃează cadrul general în care urmează a se scrie istoria Transilvaniei. An de an, revista publică documente de tot felul, mai ales documente privitoare la existenŃa românilor în Transilvania din vechime, instituŃiile române ti, răscoalele Ńăranilor din evul mediu, răscoala din 1784, revoluŃia din 1848 1849, cronici etc. Ea continuă astfel linia tradiŃională a Magazinului istoric pentru Dacia , a a cum o considera BariŃiu în 1890, ,, un mic magazin al AsociaŃiunii care i servise totodată de magazin pentru o seamă de documente istorice i pentru multe dizertaŃiuni literare i tiinŃifice foarte preŃioase. ”[ Transilvania , II, nr. 24/1869, p. 294] i, într adevăr, întâlnim în paginile acestui adevărat magazin un număr extrem de variat de documente din timpuri mai vechi sau mai noi, precum documente privitoare la alungarea românilor transilvăneni de pe mo iile lor în secolul al XVIII lea, despre exilarea germanilor austrieci în Transilvania, documente despre iezuiŃii din Transilvania, excerpte din Historia rerum Transilvanicarum pe anii 1663 1673, al lui Ioan Bethlen.[ Transilvania , III, nr. 10 18 / 1870] De asemenea, se continuă publicarea de fragmente numeroase din Cronica lui Mihail Cserei, părŃi din cronica lui Anonimus, recenzii i comentarii asupra lucrării Răscoala lui Horea a lui D. Teleki. Răscoala lui Horea revine mereu în preocupările istoriografice ale revistei, prin articole semnate de I. V. Rusu, A. Papiu Ilarian, G. BariŃiu etc.[ Transilvania , V, nr. 11 6/1872]
12 2.4. EducaŃia i învăŃământul – priorităŃi ale procesului de formare i consolidare a culturii poporului român Activitatea revistei Transilvania , prin situarea în centrul preocupărilor sale a problematicii educaŃiei, învăŃământului i colii, se înscrie, fără îndoială, în rândul publicaŃiilor ce au marcat trepte importante în sistemul de propagandă, de răspândire a tiinŃei i culturii în rândul poporului român. Lupta pentru crearea sistemului educaŃiei proprii române ti i ridicarea poporului prin educaŃie la înălŃimea demnităŃii existenŃei umane, constituie crezul atât de nobil al acestei publicaŃii i al redactorului său, George BariŃiu. Această receptivitate faŃă de problemele instrucŃiei i educaŃiei românilor prin coală, este demonstrată de perseverenŃa cu care Transilvania aduce în atenŃie aspecte referitoare la: necesitatea educaŃiei i colii; starea i evoluŃia sistemului de învăŃământ; particularităŃi ale educaŃiei pentru femei i instituŃii de învăŃământ pentru fete; stipendii i alte mijloace materiale pentru cre terea i promovarea tinerilor. O pleiadă de autori publică în revista Transilvania studii i articole întemeiate pe ideea caracterului naŃional al educaŃiei. Ca instituŃie care propagă cultura i educaŃia popoarelor, coala, ca o călăuză luminată i demnă de încredere în drumul vieŃii, trebuie să fie o instituŃie născută i crescută din viaŃa poporului nostru. Eforturile depuse pentru înfiinŃarea primelor coli române ti la Blaj i Bra ov, demonstrează interesul deosebit al revistei Transilvania pentru redarea primelor începuturi ale realizării educaŃiei în rândul poporului român. Revista Transilvana s a situat în fruntea campaniei de interes naŃional, de a susŃine înfiinŃarea a cât mai multor coli române ti. În acest sens, George BariŃiu, în pledoaria sa, pleacă de la crezul vieŃii sale: „ NaŃiunii române îi trebuiesc acum îndată coli multe, felurite i toate bune i foarte bune ”.[Transilvania , III, nr. 8/1870, p.93] Pentru aceasta recomandă să fie consultaŃi locuitorii dacă doresc acest scop, cât i reprezentanŃii confesiunilor din districtele respective. Mai târziu, în calitatea de pre edinte al Adunării Generale a AsociaŃiunii, Ńinută în ora ul imleu, în zilele de 4 i 5 august 1787, evidenŃiind rolul foii Transilvania în domeniul trecutului literaturii, arată că aceasta a obŃinut un rezultat îmbucurător i pentru alte domenii, i anume: „ s a de teptat în popor simpatia pentru meserii, ceea ce îi lipsea cu totul. ”[ Analele AsociaŃiunii transilvane... , Sibiu, 1880, p.18] Revista Transilvania publică unele informaŃii referitoare la declan area unei mari acŃiuni petiŃionare pentru dobândirea unui învăŃământ superior, începând cu perioada revoluŃiei de la 1848, dar în special demersurile întreprinse de membrii AsociaŃiunii începând cu anul 1870. Se poate aprecia că, în perioada George BariŃiu, revista Transilvania a surprins cu fidelitate coordonatele strategiilor naŃionale puse în slujba înfiinŃării unei atât de necesare instituŃii pentru formarea elitei intelectuale române ti, i anume a unei universităŃi române ti. Numeroase articole publicate în revista Transilvania au urmărit astfel, scopuri legate de probleme fundamentale ale societăŃii, între care concepŃia despre femeie i educaŃia femeii ocupă un spaŃiu destul de bogat, interesant i folositor pentru îmbogăŃirea spirituală a vieŃii poporului român. Pentru a reŃine o asemenea idee, revista Transilvania, în cadrul politicii sale redacŃionale, prin care acorda un interes aparte emancipării i educaŃiei femeii, prezintă date deosebit de relevante cu privire la începuturile colilor de fete în România i Transilvania. Astfel, interesul i atenŃia acordate de revista Transilvania, din primii ani de activitate, problemelor specifice răspândirii tiinŃei i culturii prin educaŃie, sunt demonstrate i prin receptivitatea faŃă de asigurarea cu cărŃi i manuale colare i pentru înfiinŃarea unor biblioteci de către AsociaŃiune.
13 2.5. Preocupări semnificative privind problematica limbii române Încă de la înfiinŃare i de a lungul întregii sale existenŃe, revista Transilvania s a constituit în portdrapelul vastei lupte pentru înfăptuirea obiectivelor i a scopurilor AsociaŃiunii transilvane, al cărei mijloc cel mai sigur i penetrant ce i stătea la îndemână a devenit limba română, cuvântul ce vehicula i propulsa cultura prin puterea lui de a trezi i înflăcăra con tiinŃe. În această perioadă, 1868 1889, sub conducerea redactorului G. BariŃiu, revista Transilvania , prin articolele, studiile i disertaŃiile publicate, se caracterizează „prin etimologim în scriere, printr o emulaŃie creată în jurul ideilor teoretice, i de încercări meritorii de a le transpune în practica vieŃii culturale prin acŃiuni proprii [...], de a convinge intelectualitatea i, mai ales, masele largi asupra necesităŃii de a i cultiva limba, de a i statornici unele reguli, ca un bun de mare preŃ, coloană vertebrală a însă i fiinŃei naŃionale .”[Teodor Ardelean, Limba română i cultivarea ei în preocupările ASTREI , 2009, p.191] Astfel, în coloanele revistei Transilvania , interesul pentru problemele limbii române a ocupat un rol esenŃial, tocmai pentru că, redactorul acesteia i colaboratorii săi, au înŃeles semnificaŃia politică i funcŃia culturală a limbii naŃionale. Această preocupare este explicabilă, în primul rând, prin atmosfera culturală a epocii, din toate provinciile române ti, când rezolvarea problemelor limbii naŃionale, ale limbii literare în special constituie una din problemele fundamentale ale culturii noastre. i într adevăr, AsociaŃiunea nu putea rămâne indiferentă la disputele filologice i lingvistice care caracterizau o epocă dominată de tendinŃe contradictorii i în problemele limbii. Revista Transilvania a desfă urat o variată activitate în acest domeniu, urmărind nu doar informarea cititorilor cu părerile i polemicile lingvistice din epocă, ci i stimularea studiilor de limbă, prin publicarea a numeroase studii de istoria limbii, de lingvistică generală, insistând asupra unor chestiuni teoretice i aplicative esenŃiale pentru limba română: legiferarea unei ortografii unitare, definitivarea sistemului de scriere, problema neologismelor, studierea dialectelor limbii române din nordul i sudul Dunării, precum i realizarea cât mai rapidă a lucrărilor cu caracter normativ: dicŃionarul i gramatica. Pe primul plan al preocupărilor filologice din această etapă dominată de etimologismul lui Timotei Cipariu, rămâne problema unificării ortografiei. După constituirea Academiei Române , în anul 1876, s au reluat dezbaterile despre ortografia română, preconizându se alcătuirea unui sistem de scriere care să îmbine sistemul etimologic cu cel fonetic, mai u or i raŃional. Sesiunile Academiei Române , din anii 1880 i 1881, au hotărât renunŃarea la ortografia etimologică adoptată în anul 1869, deoarece, a a cum aprecia redacŃia Transilvaniei , fusese o „ortografie care o izolase de mi carea literară a aproape întregei naŃiuni, din cauză că acea sistemă de scriere n a fost primită i întrebuinŃată mai de niciun scriitor de merit ”.[Transilvania , XV, nr. 7 8/1884, p. 56] În făurirea limbii române un loc deosebit de important l a ocupat i lupta pentru impunerea în scriere a alfabetului latin în locul scrierii cu litere chirilice. Revista a publicat câteva articole în acest sens, evidenŃiind istoricul problemei, momentele i contribuŃiile unor urma i în domeniu, în contextul general al marii bătălii pentru adoptarea alfabetului latin în locul celui chirilic, pentru a dovedi, pe de o parte, naŃiunilor Europei latinitatea noastră, iar pe de altă parte pentru a deschide noi posibilităŃi de afirmare culturală. Colaboratorii Transilvaniei , i în mod special G. BariŃiu, au publicat mai multe articole despre structura limbii române, în care au remarcat caracterul ei preponderent latin i au recunoscut existenŃa i influenŃa neologismelor, cu precădere împrumutate din limba rusă, greacă, turcă, germană, maghiară etc., explicabile prin convieŃuire i prin relaŃii economice, culturale i politice.
14 2.6. Deschideri favorabile promovării creaŃiei tiinŃifice i rezultatelor acesteia În mod concret, concepŃia lui BariŃiu privind atitudinea faŃă de tiinŃă i de posibilitatea accesului la rezultatele acesteia, inclusiv a revistei Transilvania , sunt clar exprimate atunci când spune: „ Am fost, suntem i vom fi în toată viaŃa noastră necondiŃionat amici ai cercetărilor libere în toate ramurile tiinŃelor; însă tocmai de aici remarca, că de i vreo doctrină ni se pare falsă, poate chiar periculoasă, suntem datori i a căuta să restabilim adevărul; iar dacă nouă ne lipsesc mijloacele i ne lipse te tiinŃa pentru un asemenea scop, să mergem la bărbaŃii de tiinŃă ai altor popoare, care în acest respect se află în condiŃiuni neasemănat mai favorabile decât noi.”[ Transilvania , V, nr. 21/1972, p.217] Prin activitatea revistei, pe parcursul celor 20 de ani, cât a fost redactor ef, George BariŃiu a căutat i susŃinut permanent ca aceste idei ale sale, în măsura posibilităŃilor de atunci, să prindă viaŃă. Analiza prezenŃei problematicii creaŃiei tiinŃifice i a altor aspecte colaterale acesteia ne arată că uneori a reu it cu succes, iar alteori intenŃia sa nu s a concretizat prin realizări semnificative, uneori dimpotrivă. Cu toate acestea, paginile dedicate tiinŃei ocupă un spaŃiu întins, ideile regăsite în conŃinuturile care fac referire la aceasta putându se grupa pe următoarele aspecte abordate: necesitate, conŃinut i rol; ramuri specifice; aplicaŃii ale tiinŃei i tehnicii; popularizarea tiinŃei prin apariŃii editoriale; acŃiuni i instituŃii tiinŃifice. Necesitatea, conŃinutul i rolul tiinŃei deschid unul dintre capitolele importante ale revistei, de clarificare a uneia dintre problemele fundamentale ce vizau câmpul teoretic al dezbaterilor unor gânditori din acea vreme. Demonstrarea necesităŃii tiinŃei trebuia susŃinută prin explicarea conŃinutului i ramurilor sale , dar i a relaŃiilor cu alte domenii ale cunoa terii i acŃiunii umane. În dorinŃa de a aduce unele informaŃii lămuritoare ale preocupărilor tiinŃelor în secolul al XIX lea, revista Transilvania publică preocupări i conŃinuturi specifice, considerate ramuri ale tiinŃei: botanică, geografie, meteorologie, economie politică, antropologie, istorie, pedagogie i psihologie. Se poate constata o excelentă acŃiune a revistei Transilvania pentru cunoa terea conŃinutului i categoriilor conceptuale specifice botanicii i a unor contribuŃii române ti la dezvoltarea acesteia, de nivel european. Dacă tiinŃele naturale i au găsit un binemeritat spaŃiu în paginile revistei Transilvania , tiinŃele sociale au reu it să devină preocupări cu reale oportunităŃi pentru această publicaŃie. tiinŃele umaniste, la rândul lor, î i croiesc un spaŃiu generos în cadrul celor douăzeci de ani de activitate sub redacŃia lui George BariŃiu, între care pedagogia, de departe, este cea favorizată. Pentru această realitate există o explicaŃie logică i alta tiinŃifică: pe de o parte pedagogia deschidea porŃile largi ale educaŃiei tiinŃifice a poporului, iar pe de altă parte, această operă de o deosebită importanŃă trebuia realizată de oameni i instituŃii competente, la nivelul realizărilor pe plan internaŃional i naŃional. De fapt, redacŃia revistei Transilvania a înŃeles foarte bine că progresul general al societăŃii române ti, realizarea nivelului de cultură i civilizaŃie al poporului român, comparabil cu cel al Ńărilor europene avansate, era condiŃionat i de o largă răspândire, nu numai a părŃii fundamentale a tiinŃei, ci i a aplicaŃiilor i rezultatelor practice ale acesteia. În această direcŃie, interesată de punerea la dispoziŃie a celor mai noi realizări i preocupări în domeniul realizării tehnice, fără a urmări ca acest obiectiv să cunoască o anumită amploare i prezenŃă permanentă, revista publică informaŃii atât din spaŃiul românesc, cât i din cel universal. Consecventă popularizării principalelor lucrări i publicaŃii apărute în limba română sau a unor traduceri din creaŃia universală, redacŃia revistei Transilvania a urmărit cu grijă i responsabilitate informarea publicului său cititor cu asemenea informaŃii i din domeniul tiinŃei.
15 2.7. Medicina în slujba prevenirii bolilor i menŃinerii sănătăŃii Articolele i informaŃiile publicate în revista Transilvania , referitoare la aspecte generale i specifice medicinei i sănătăŃii umane, pot fi grupate pe următoarele probleme: abordări teoretice i stiinŃifice despre medicină i sănătate; descrierea unor boli; mijloace necesare prevenirii îmbolnăvirilor i întreŃinerii sănătăŃii; anunŃuri privind existenŃa sau apariŃia unor lucrări i publicaŃii. Prezentarea unor idei ce vizează cunoa terea preocupărilor specifice medicinei are în vedere posibilitatea de a supune atenŃiei realizări teoretice i practice din acest domeniu, dar mai ales familiarizarea cu probleme generale necesare a fi cunoscute de către popor. De aceea, abordări teoretice, tiinŃifice, conceptuale ale medicinei în revista Transilvania sunt singulare, în timp ce descrierea unor boli i a modului de prevenire a acestora i de menŃinere a sănătăŃii cunosc un spaŃiu publicistic mult mai larg. Concluzia cea mai bună referitoare la ceea ce a dorit i a realizat revista Transilvania în domeniul popularizării medicinei este clar formulată de însu i redactorul acesteia, când spune că: „ RedacŃiunea acestui organ al asociaŃiunii noastre s a Ńinut de a sa datorie umanitară i totodată românească, ca orice carte medicinală care a apărut până acum în limba noastră, nu numai să o anunŃe, ci să i i arate după putinŃă cuprinsul, iar mai ales publicaŃiile dietetice i igienice n a încetat a le recomanda după putinŃă lectorilor, precum se poate cunoa te din cursurile mai multor ani. Tot a a orice studiu i disertaŃie ie ită din pana unui medic i s a trimis spre publicare, îndată i s a făcut loc în aceste coloane. ”[ Transilvania , XVII, nr. 13 14/1886, p. 109]
2.8. Idei filosofice cu privire la existenŃă, cunoa tere i valori spirituale ale societăŃii i omului tiind că problematica filosofiei este una dificilă i mai greu de perceput de marea majoritate a publicului, publicarea unor idei din acest domeniu s a început în a doua parte a perioadei G. BariŃiu, iar conŃinuturile mai abstracte în ultima perioadă, sperându se într o cre tere a nivelului de instruire a cititorilor i a atractivităŃii revistei. Acesta este de fapt drumul spre maturitate, ce trebuie parcurs de un om, i de o publicaŃie. A a cum se arăta în paginile revistei Transilvania, în articolul Cicero, ca orator, advocat i republican până la moarte , omul, pe măsură ce îmbătrâne te, se ocupă mai mult de filosofie i tiinŃă, punând accent pe prima, pentru că aceasta face omul serios i independent în cugetare, iar pe cea de a doua, pentru a se forma ca observator i cunoscător al lucrurilor i pentru lărgirea orizontului său spiritual.[Transilvania, XV, nr. 15 16/1884, p. 117] Aspectele abordate, înscrise în totalitate sau într o anumită măsură în problematica filosofiei, pot fi grupate pe următoarele idei: problematica existenŃei umane i concepŃia generală despre lume, viaŃă i univers; rolul metodei de cercetare, rolul familiei în societate i a personalităŃii în istorie; concepte i valori esenŃiale. Printre personalităŃile culturii române prezentate în paginile revistei Transilvania , se numără August Tr. Laurian, Constantin A. Rosetti, Ion Heliade Rădulescu. Publicarea de către August Tr. Laurian, a lucrării pline de erudiŃie Tentamen criticum (1840) a adus acestuia titlul i reputaŃia ce pe drept le merita. Mai târziu va deveni profesor i decan la Facultatea de Litere a UniversităŃii din Bucure ti i membru al Academiei Române . La fel, Ioan Heliade Rădulescu rămâne una dintre personalităŃile cu realizări deosebite în filosofie, lingvistică i pe tărâmul culturii române. Ca filosof, el se distinge prin scrierile sale ce i asigură nemurirea.[ Transilvania , XII, nr. 23 24/1881, p. 200]
16 2.9. Probleme generale despre economie i aspecte specifice economiei române ti Alături de probleme de cultură, religie, tiinŃă, filosofie sau educaŃie, urmărind articolele publicate în perioada George BariŃiu în paginile Transilvaniei , se observă prezenŃa unor importante i necesare probleme despre economie, mai ales dintr o perspectivă a dimensiunii sale practice. Aceasta demonstrează încă odată grija redactorului revistei de a exprima i promova o concepŃie bine fundamentată despre dezvoltarea acestui domeniu atât de important pentru fiecare Ńară i popor în general i mai ales pentru români, în special. Se poate aprecia i pe baza acestui argument, că perioada George BariŃiu a revistei Transilvania este perioada formării i cultivării interesului pentru cultură în vederea participării poporului român la actul de cultură sub multiplele sale manifestări teoretice i practice i al semnificaŃiilor române ti. Având în vedere conŃinutul articolelor în care se abordează idei despre economie, acestea se pot grupa, pe următoarele aspecte: conŃinut i mod de dezvoltare a economiei; agricultură; industrie; finanŃe bănci; comerŃ i alte domenii ale economiei; organizarea i participarea la diferite expoziŃii, lucrări i publicaŃii cu tematică economică. George BariŃiu, fin i profund cunoscător al istoriei i societăŃii, analist desăvâr it al realităŃii prezentului i cu un remarcabil spirit al anticipării viitorului, a reu it printr o strategie publicitară exemplară să asigure apariŃia în paginile revistei Transilvania a unor repere semnificative de cunoa tere a ceea ce este economia i mai ales de direcŃionare a eforturilor în vederea asigurării dezvoltării economiei române ti. Încă de la primul număr i primul an al apariŃiei, revista a publicat acele minime informaŃii, unele cu un profund conŃinut tiinŃific, prin care să deschidă problematica fundamentală a economiei. Redactorul revistei Transilvania , sesizând sensul real al progresului i al modalităŃii de înfăptuire a acestuia, lansează îndemnul ca fiecare român, „ să înveŃe să Ńină la proprietatea de pământ, să adune i să i l cumpere, să l cultive cu toate braŃele i să l iubească ca pe părinŃi ”.[ Transilvania , VII, nr. 17/1874, p. 205] Aceste cuvinte sunt de o înaltă încărcătură emoŃională i responsabilitate pentru îndrumarea poporului român în direcŃia cea mai importantă a ameliorării i îmbunătăŃirii stării sale. Redactorul revistei Transilvania a oferit cu generozitate în paginile acestei publicaŃii spaŃii largi prezentării unor aspecte deosebite cunoa terii problemelor generale ale agriculturii i ale lucrătorului acesteia, manifestând un interes aparte i pentru punerea la dispoziŃia Ńăranului român a unor idei i experienŃa specifică diferitelor ramuri ale sale. O cale importantă pentru folosirea corectă a proprietăŃii comune săte ti i pentru modernizarea agriculturii, prin pregătirea sătenilor i asigurarea cu ma ini agricole, o reprezintă constituirea asociaŃiilor, societăŃilor i instituŃiilor agricole. Revista Transilvania publică acŃiuni i rezultate ale eforturilor depuse de oamenii responsabili de destinele agriculturii din România i Transilvania în această direcŃie. Se observă că revista Transilvania aduce date i argumente relevante pentru cunoa terea situaŃiei industriei din România i a cauzelor reale care au generat condiŃii neprielnice dezvoltării acesteia, dar i unele soluŃii pentru dezvoltarea în spaŃiul economic românesc. G.BariŃiu insista cu bună tiinŃă asupra necesităŃii practicării noii industrii de casă, considerată ramură a vieŃii sociale cu o tradiŃie străveche, dar deosebit de importantă pentru români i pentru România, ca o Ńară agricolă. Posibilitatea practicării i a necesităŃii industriei de casă, pentru populaŃia de la sate, este susŃinută prin următoarele argumente: existenŃa unor perioade de pauze în activităŃile din agricultură datorate condiŃiilor climaterice; tradiŃia existentă în anumite zone ale Ńării; posibilitatea înlăturării sărăciei unor familii de Ńărani; frumuseŃea portului naŃional.
17 2.10. Locul i rolul bisericii în propagarea culturii spirituale a poporului român Ca prezenŃă constantă i activă în viaŃa unui popor i a unei naŃiuni, prin influenŃa sa deosebită asupra gândirii i comportamentului uman, biserica, i tot ceea ce Ńine de cultura religioasă, a devenit o preocupare specifică în activitatea revistei Transilvania. Respectând obiectivul stabilit prin Statutele AsociaŃiunii, de a nu crea situaŃii conflictuale prin publicarea unor articole cu tematică bisericească raportată la momentul fiinŃării acesteia, problematica din acest domeniu se circumscrie următoarelor aspecte abordate: istoria bisericii în general i a celei române ti în special; rolul bisericii i al educaŃiei religioase la români; descrierea unor a ezăminte biserice ti; personalităŃi ale vieŃii i activităŃii biserice ti; atitudinea faŃă de traduceri i a necesităŃii cultivării limbii române; lucrări i periodice cu tematică religioasă. În abordarea aspectelor specifice istoriei biserice ti se porne te de la ceea ce George BariŃiu afirma cu deplin temei: ,, Istoria politică i naŃională a celor mai multe popoare, antice i moderne, nu se poate scrie i nici nu poate fi înŃeleasă fără ajutorul istoriei ecleziastice. În cazuri nenumărate încă nu este cineva în stare de a le separa: ele sunt Ńesute într una, precum este în pânză urzeala cu bătătura .”[ Transilvania , VIII, nr. 22/1875, p. 249] Perioada George BariŃiu, din activitatea revistei Transilavia, a fost i perioada deosebit de dificilă a traducerilor textelor religioase în limba română, a introducerii i folosirii acesteia în exercitarea serviciului religios. Dacă, până prin anul 1860 tipărirea cărŃilor biserice ti era considerată o profanare a bisericii i a dogmelor, până în deceniul al IX lea al secolului al XIX lea s au dezvoltat diferite sisteme de a se transcrie buchiile slavone cu litere străbune latine, stabilindu se i realizându se astfel scrierea prin introducerea ortografiei limbii române. Astfel, este sesizată, în numărul 5 din 5/17 februarie al organului Mitropoliei, Ortodoxul, i reprodus în revista Transilvania , numerele 5 6/1 15 martie 1884, necesitatea renunŃării la regulile ortografiei chirilice i a tipăririi corecte i îngrijite a lucrărilor biserice ti.
2.11. Armata – instituŃie fundamentală pentru destinele societăŃii române ti – în dezbaterea revistei Transilvania ConcepŃia AsociaŃiunii , i mai ales credinŃa profundă a lui George BariŃiu în ceea ce prive te importanŃa i acŃiunile unei armate în general, i în special ale Armatei Române, pentru înfăptuirea idealurilor unui popor, î i găsesc concretizarea prin spaŃiul destinat de revista Transilvania acestei instituŃii fundamentale a statului. Problematica articolelor publicate în această perioadă, prin care se abordează diferite aspecte ale domeniului militar, se poate grupa pe următoarele aspecte i idei: necesitatea existenŃei armatei; istoria unor evenimente i fapte militare; pregătirea i ducerea războiului; educaŃia i instrucŃia militară; traduceri din literatura militară i noutăŃi editoriale cu conŃinut militar. Pentru români, istoria armatei este strâns legată de istoria patriei noastre. Astfel, răspunzând unui obiectiv principal al AsociaŃiunii i al politicii sale editoriale, prezentarea unor momente din istoria armatei i a acŃiunilor militare purtate de poporul român cunosc un spaŃiu destul de larg în paginile revistei Transilvania. Dincolo de aceste momente ale istoriei militare, revista Transilvania publică i momente importante ale participării Armatei Române în campaniile duse împotriva armatei turce ti pe timpul războiului de independenŃă. Faptele de vitejie ale osta ilor români la Vidin, Rahova, Plevna sunt prezente în paginile revistei împreună cu greutăŃile cu care s a confruntat Armata Română.
18 2.12. Promovarea colaborării cu instituŃii de tiinŃă, cultură i educaŃie
2.12.1. Colaborarea cu Academia Română Având în vedere rolul deosebit de important al Academiei Române pentru realizarea idealurilor naŃiunii noastre în ceea ce prive te cultivarea tiinŃei i culturii, revista Transilvania i a rezervat ca scop bine definit publicarea largă a preocupărilor i realizărilor acesteia. Revista urmăre te organizarea activităŃii instituŃiei academice, sesiunile ordinare i extraordinare, schimbările i înnoirile ce au loc, împlinirile, dar i ezitările, ori erorile comise. Analiza conŃinuturilor, prin care se prezentau informaŃii deosebit de valoroase i interesante despre Academia Română , se poate grupa pe următoarele aspecte: momente istorice ce au premers înfiinŃarea academiei, legăturile dintre personalităŃile i domeniile de activitate ale academiei i cele ale revistei Transilvania ; structura i modul de funcŃionare; premii acordate. Din păcate, crezul atât de nobil i sacrificiile înainta ilor n au reu it să creeze un mediu de colaborare i susŃinere concretă din partea tuturor instituŃiilor i persoanelor care trebuiau să facă acest lucru. În acest sens, despre Societatea Academică Română s au format în public opinii diverse, unele juste, altele chiar răutăcioase, fără a cunoa te sau a dori să se cunoască care este vocaŃia academiilor de tiinŃe la alte popoare i care poate fi vocaŃia SocietăŃii Academice Române . Revista Transilvania , prin intervenŃiile lui George BariŃiu, a făcut cunoscute aceste stări de lucruri i a explicat convingător cauzele care generează asemenea atitudini, făcând apel la raŃiune i răbdare în a putea vedea de ceea ce este în măsură să realizeze această prestigioasă instituŃie cu vocaŃie naŃională i cu o reală deschidere universală. În această perioadă au fost oameni care au judecat superficial activitatea academiei, fără a lua în calcul faptul că pe terenul tiinŃelor i al creaŃiei spirituale, seminŃele aruncate nu pot răsări a a de curând ca în lumea fizică, în care fructele se coc i ajung la maturitate mult mai repede. O categorie distinctă a celor care nu numai că n au înŃeles menirea acestei noi instituŃii, dar care chiar i au bătut joc de ea, aprecia cu amărăciune i supărare George BariŃiu, este o parte a intelectualităŃii române, pentru că „ întâi la unii nu le place să iasă din anarhia literară de astăzi, a doua că alŃii nu văd între membrii academiei nici pe unul care să se poată asemăna în înalta erudiŃie cu dumnealor, i a treia, pentru că mulŃi se revoltă pentru că societatea academică nici în doi ani încă nu a realizat dicŃionarul etimologic i nu a scris istoria patriei .” [Transilvania , II, nr. 16/1873, p. 252] Pornind de la cunoa terea faptului că revista Transilvania reprezenta organul de presă al ASTREI i că acesta avea drept program acela i program al acesteia, se poate înŃelege de ce legăturile publicaŃiei transilvănene cu Academia Română au fost cele mai numeroase i mai importante decât cu oricare alte societăŃi culturale sau tiinŃifice. Legăturile erau determinate i stimulate de problemele comune pe care le urmăreau, deoarece scopul înfiinŃării lor era acela i: culturalizarea poporului român i ridicarea acestuia prin cultură. Problemele principale de rezolvat erau de asemenea mult asemănătoare: cultivarea limbii, a istoriei naŃionale, a tiinŃelor. După cum identice au fost i unele personalităŃi, care i au pus amprenta, prin rolul activ în viaŃa acestor două entităŃi culturale i tiinŃifice sau ale căror acŃiuni i creaŃii au fost regăsite în paginile revistei Transilvania, a publicaŃiilor Academiei Române i disertaŃiilor Ńinute în cadrul acesteia. Astfel, unii membri ai redacŃiei revistei Transilvania, sau personalităŃi care au fost prezente, sub o formă sau alta, în paginile acesteia, în perioada George BariŃiu, au avut i calitatea de membri ai Academiei Române . Membri fondatori: George BariŃiu, Iosif Hodo , Timotei Cipariu. Membri titulari: Alexandru Papiu Ilarian, Pavel Vasici, Iosif Vulcan, Nicolae Popea, Andrei Bîrseanu i alŃii. Membri de onoare: Andrei aguna, Iosif Sterca uluŃiu, Iacob
19 Mure ianu, Ilarion Pu cariu, Vasile Goldi . De asemenea, revista Transilvania a reunit, în paginile sale, i alŃi oameni de cultură din toate provinciile locuite de români. Dintre ace tia se pot enumera: August Treboniu Laurean, Alexandru Papiu Ilarian, Ioan Maiorescu, Alexandru Odobescu, Constantin A. Rosetti, Vasile Alecsandri, Alexandru Hurmuzachi, Dimitrie Brândză i alŃii. Ceea ce trebuie subliniat în legătură cu revista Transilvania , ca publicaŃie oficială a AsociaŃiunii, i cu Academia Română sunt sentimentele profunde, simŃirea adâncă, frumuseŃea deplină etică i estetică a luărilor de cuvânt al acelora i personalităŃi, în calitate de academicieni i de reprezentanŃi de seamă ai revistei transilvane. PersonalităŃi ale revistei Transilvania au fost onorate i au onorat Academia prin îndeplinirea unor înalte funcŃii de conducere a acesteia: pre edinŃi, vicepre edinŃi, secretari generali, pre edinŃi de secŃie: George BariŃiu – pre edinte de secŃie i pre edinte al Academiei , Timotei Cipariu – vicepre edinte al acesteia, Alexandru Papiu Ilarian – pre edinte i secretar general al Academiei etc. George BariŃiu a ales cu mare atenŃie i a decis cu un deosebit simŃ critic tot ceea ce s a publicat în revista Transilvania în legătură cu Academia Română , dar mai ales, el însu i a scris de nenumărate ori despre preocupările i realizările acesteia.
2.12.2. SusŃinerea societăŃilor culturale Revista Transilvania, sub conducerea lui George BariŃiu, a făcut din încurajarea i popularizarea manifestărilor de cultură ale românilor din Transilvania, dar i din patria mamă, din Bucovina sau Basarabia, o preocupare constantă, urmărită cu consecvenŃă admirabilă, în numerele sale. Orice iniŃiativă culturală românească, oricât de modestă în proiect i împlinire, î i găse te ecou imediat în paginile revistei. De cele mai multe ori, relatarea este elogioasă, dorinŃa redactorului fiind aceea de a încuraja formele de manifestare ale solidarităŃii culturale române ti, înŃelese ca probe ale solidarităŃii naŃionale, altminteri în imposibilitate de a se manifesta, dată fiind vigilenŃa acerbă cu care autorităŃile maghiare supravegheau orice acŃiune de coeziune naŃională. ÎnŃelegem cât de insistentă era cenzura autorităŃilor maghiare din numeroasele precizări pe care redactorul revistei le face cu referire la caracterul exclusiv cultural al revistei. În epoca de după 1860 au funcŃionat numeroase societăŃi culturale ale românilor din Ungaria, Austria, Bucovina, Basarabia, prin a căror fiinŃare au fost încurajate i susŃinute cele mai variate manifestări ale spiritualităŃii române ti, având ca scop subînŃeles lupta pentru păstrarea identităŃii românilor, obligaŃi de destin i de istorie, să trăiasca sub stăpâniri străine. În acest sens, uneia dintre cele mai importante societăŃi, societatea Transilvania , i s a acordat spaŃiul cel mai larg în revistă, datorită importantei activităŃi pe care o desfă ura, cât i al relaŃiei speciale cu AsociaŃiunea transilvană . O altă societate culturală a cărei pondere în paginile revistei Transilvania rămâne semnificativă este Societatea pentru literatura i cultura română în Bucovina . Astfel, CernăuŃi i Bucovina sunt prezenŃe constante în paginile revistei Transilvania, interesată să publice informaŃii despre toate manifestările de viaŃă cultural naŃională a românilor aflaŃi sub stăpâniri străine. Revista Transilvania dedică articole i societăŃilor România jună din Viena, Românismul din Bucure ti i SocietăŃii amicilor belelor arte din Bucure ti. Câte un articol este dedicat SocietăŃii pentru învăŃătura poporului român din Bucure ti, SocietăŃii muzeului transilvan din Cluj, SocietăŃii pentru fond de teatru român din Budapesta, SocietăŃii de lectură a femeilor române din Turda i Primei societăŃi române ti pentru încurajarea artelor i tiinŃelor din GalaŃi.
20 CAPITOLUL III
CREAłIA LITERAR ARTISTICĂ – PREOCUPARE MAJORĂ A REVISTEI TRANSILVANIA
3.1. Dimensiuni esenŃiale în cultivarea literaturii române Într o perioadă istorică de răscruce pentru destinul naŃional, perioada instalării dualismului austro ungar, revista Transivania a intrat direct în lupta pentru apărarea fiinŃei naŃionale, a unităŃii culturale, care a pregătit unificarea politică de la 1918. Oprimarea naŃională, tot mai accentuată, a avut în noua apariŃie un adversar redutabil. Ea a deschis o adevărată linie de front într un război nedeclarat împotriva politicii de deznaŃionalizare dusă cu asiduitate, consecvenŃă i obstinaŃie de guvernul de la Buda. Armele au fost cele ale culturii: cuvântul scris, răspândit în cât mai multe i depărtate regiuni române ti, preocuparea permanentă i declarată a revistei fiind aceea de a contribui la cunoa terea românilor de pretutindeni, la închegarea între ei a unor raporturi de colaborare frăŃească. Dimensiunea naŃională a revistei este asumată i reiterată explicit de redactorul George BariŃiu, ea rezultând evident atât din felul în care i a deschis paginile pentru scriitorii din Muntenia, Moldova, cât i din tematica predilectă, recomandată colaboratorilor: evocarea istoriei naŃionale, a eroilor, a luptei i a jertfei patriotice. Proclamarea dualismului austro ungar, cu toate dureroasele lui consecinŃe, a avut drept urmare în semn de protest reaprinderea în con tiinŃe a idealurilor colii Ardelene i ale RevoluŃiei de la 1848. Revista Transilvania este o punere în cuvânt a acestei reacŃii. O altă coordonată prin care revista se înscrie în direcŃia populară pa optistă este cea a tradiŃiei folclorice. În revista Transilvania , în calitate de redactor, George BariŃiu publică numeroase studii despre creaŃia populară, scrise de Aron Densusianu, Iosif Vulcan, Grigore Sila i, Atanasie M. Marienescu etc. Revista lui George BariŃiu este, din start, în dezavantaj, date fiind locul apariŃiei, climatul social politic, dar i cultural în care vede lumina tiparului, obiectivele imediate i stringente. Doar judecată în acest context cultural, istoric, politic i naŃional, revista î i dezvăluie valoarea. Nu trebuie nicio clipă ignorată realitatea că, în paginile ei se duce o luptă tenace pentru supravieŃuire prin limbă, că poporul trebuia educat, explicit (pe cât posibil) i insistent, pentru a rezista acŃiunilor de maghiarizare, că pagina scrisă nu se adresa unui public instruit, cu gustul estetic format în universităŃi occidentale, ci unuia cu o formaŃie intelectuală modestă, că resursele creatoare ale acestui popor, atât de îndelung subjugat naŃional, nu fuseseră cizelate, lefuite de modelele literare clasice i nici de lectura unor reviste precum Dacia literară ori România literară, benefice dincolo de CarpaŃi. Astfel, se reŃine i faptul că Transilvania este, a a cum precizează subtitlul – foaia AsociaŃiunii Transilvane pentru Literatura Română i Cultura Poporului Român , iar nu una strict literară. Numai judecată din această perspectivă, valoarea (inclusiv cea literară) a revistei poate fi apreciată corect. Transilvania are un semnificativ conŃinut beletristic, concretizat prin pulicarea de poezie, proză, dramaturgie, etnografie i folclor, istorie i critică literară, de traduceri din patrimoniul universal, acesta devenind, pe lângă caracterul enciclopedic, amănunŃit prezentat până aici, al doilea deziderat major al revistei. Literatura cultă este prezentă în paginile revistei Transilvania de la începuturile ei, când George BariŃiu a înŃeles importanŃa diversificării informaŃiilor, necesitatea reflectării, chiar parŃiale, a vieŃii literare, din toate provinciile române ti, i a stimulării creaŃiei originale.
21 3.1.1. Poezia Poezia reprezintă cel mai bogat i mai valoros capitol al literaturii ardelene în această perioadă 1868 1889. În această perioadă Vasile Alecsandri rămâne nu numai cel mai însemnat reprezentant al poeziei române ti, dar singurul poet de valoare. CeilalŃi sunt sau începători timizi i nebăgaŃi în seamă sau scriitori, care curând vor părăsi muzele pentru alte îndeletniciri sau poeŃi care nu vor ajunge niciodată la o mare dezvoltare i nu vor da opere cu putere de a se impune. În revista Transilvania , în perioada 1868 1889, au fost publicate un număr de 33 de poezii aparŃinând unor poeŃi consacraŃi sau mai puŃin cunoscuŃi publicului, poeŃi tineri, locali. Astfel, cea mai mare prezenŃă, în paginile revistei Transilvania , au avut o versurile lui Vasile Alecsandri, dintre acestea apărând nouă poezii: ase ode ( Balcanul i Carpatul , în nr. 12/15 iunie 1877, Odă osta ilor români , Sergentul i Pene Curcanul , în nr. 4/15 februarie 1878, Cântecul gintei latine , în nr. 12/15 iunie 1878, Odă – închinată sfinŃirii bisericii Curtea de Arge , în nr. 13 14/1 15 iulie 1887), un pastel ( Concert în luncă , în nr. 18/15 septembrie 1875,) i două legende ( Răzbunarea lui Statu Palmă , în nr. 18/15 septembrie 1875, i Legenda de la sfinŃirea bisericii Curtea de Arge , în nr. 13 14/1 15 iulie 1887). PrezenŃele poetului Vasile Alecsandri în paginile Transilvaniei sau referirile critice la opera sa literară sunt întotdeauna redate într un ton predominant elogios, chiar i atunci când scurte note însoŃesc poeziile reproduse, i, în special, după obŃinerea premiului din partea SocietăŃii limbilor romanice , în 1878, pentru poezia Cântecul gintei latine . Poeziilor reproduse din Vasile Alecsandri, autoritatea cea mai recunoscută în poezia română, în acea perioadă, li se adaugă i alte poezii, de factură patriotică. De altfel, aceasta este trăsătura caracteristică generală a aproape tuturor poeziilor reproduse în revista Transilvania ; evident, în raport cu evoluŃia poeziei române, mai ales în Ńările de dincolo de CarpaŃi, gustul poetic i preferinŃele redactorului i probabil, i ale cititorilor Transilvaniei erau mult mai puŃin evoluate. În regiunile române ti intracarpatice intelectualitatea continua să preŃuiască poezia populară i chiar dacă avea unele deschideri, prin intermediul limbilor străine cunoscute, în principal germana i maghiara, spre marea poezie clasică universală, totu i, preferinŃele ei poetice sunt destul de limitate. Credem că numai cu această precizare se poate înŃelege i aprecia corect politica redacŃională a lui George BariŃiu, redactorul ef al revistei Transilvania , în domeniul poeziei. Majoritatea poeziilor de factură patriotică au fost publicate în anii 1877 1878, unele deplângând soarta Ńării i a poporului român aflat sub jugul dominaŃiei străine, lipsit de libertăŃi i de orice drepturi. Alături de aceste poezii de factură patriotică, au fost publicate i poezii omagiale, închinate unor mari personalităŃi ale culturii române: mitropolitul Alexandru Sterca uluŃiu, Dimitrie Bolintineanu, Ion Heliade Rădulescu, Carmen Sylva, episcopul Ioan Popas. Redactorul George BariŃiu, de i nu a publicat un număr foarte mare de poezii în paginile revistei Transilvania , totu i mai acordă spaŃii acestora la rubrica Bibliografia , unde se semnalează apariŃia acestora, uneori formulându se i aprecieri elogioase despre meritele lor literare. De exemplu, în anul 1881, în numărul 1 2/1 15 ianuarie sunt anunŃate apariŃia i publicarea volumelor lui Dimitrie Bolintineanu, Poezii , Grigore Alexandrescu, MeditaŃii. Elegii, satire i fabule , Theocar Alexi, Ciarda albă , Constantin D. Aricescu, Flori de la Tu nad , Zaharia Boiu, Sunete i răsunete , Cezar Bolliac, Poezii vechi i nouă , George CreŃianu, Patrie i libertate. Poezii vechi i noi , Aron Densusianu, Negriada . Cititorii revistei Transilvania sunt îndemnaŃi să cumpere aceste cărŃi.
22 3.1.2. Proza Nici proza, în această perioadă, nu se remarcă prin realizări deosebite. Ea explorează unele surse de inspiraŃie, exersează pe anumite teme i motive, specii ce vor ajunge la adevărată expresie artistică abia în opera lui Ioan Slavici. Romanele i nuvelele nu i află reprezentanŃii lor de valoare, iar Ioan Slavici i Gane sunt de abia, la primele lor încercări. Numai Odobescu într un gen cu totul personal, ajunge la o mare strălucire, căci Pseudochinegheticos este un adevărat eveniment literar. Pe tărâmul prozei încă nu apăruseră marii scriitori reprezentativi ai literaturii române, care să fie promovaŃi i în paginile revistei Transilvania . Astfel, proza este slab reprezentată în paginile revistei Transilvania , doar prin reproduceri din Carmen Sylva i Grigore Ureche i prin scurte informaŃii legate de ultimele creaŃii literare apărute, nu numai în Transilvania, dar i în Moldova, łara Românească i Bucovina. Astfel, au fost publicate o legendă, Puiu , în numerele 5 6/1 15 martie 1883 i fragmente din opera Cuvinte suflete ti , în numerele 11 12/1 15 iunie 1888, ambele compuse de Carmen Sylva, pseudonimul reginei Elisabeta a României. Au mai fost reproduse, în numerele 13 14/1 15 iulie 1883, două schiŃe istorice compuse de cronicarul Grigore Ureche, Portretul i Bătaia cu cazacii . Aceste schiŃe istorice au fost publicate cu ocazia dezvelirii statuii lui tefan cel Mare, la Ia i, în 5/17 iunie 1883. InformaŃii despre apariŃia i publicarea unor produse literare în proză apar la rubrica Bibliografia sau Literariu sau Bibliograficu , acestea fiind însoŃite uneori i de aprecieri elogioase despre meritele lor literare.
3.1.3. Genul dramatic George BariŃiu este nu numai întemeietorul presei române ti din Transilvania, dar i animatorul luptei pentru promovarea teatrului românesc în Ungaria i Transilvania, depunând mari eforturi pentru întemeierea unui teatru românesc: crearea unui repertoriu naŃional original i ridicarea unei instituŃii teatrale. Relativa puŃinătate a scrierilor dramatice i mai ales a celor valoroase nu poate surprinde în absenŃa unei instituŃiei teatrale în limba română. Lipsind, a adar, instituŃia care să oblige la o dezvoltare a literaturii dramatice, acest gen literar a fost în mai mică măsură îmbrăŃi at de colaboratorii din Transilvania ai revistei Transilvania. Literatura dramatică originală publicată de Transilvania , în intervalul pus în discuŃie, nu se ridică valoric deasupra nivelului poeziei, dimpotrivă, am putea spune. Revista Transilvania a publicat, sub redacŃia lui George BariŃiu, informaŃii i aprecieri despre mi carea teatrală din Transilvania, Muntenia i Moldova, despre înfiinŃarea unor societăŃi de teatru, dar i scurte anunŃuri ale apariŃiei unor opere dramatice, la rubrica Bibliografia sau Literariu sau Bibliograficu , uneori însoŃite de aprecieri elogioase despre meritele lor literare i culturale. Astfel, au fost semnalate apariŃiile operelor dramatice ale lui Dimitrie Bolintineau, Bogdan Petriceicu Ha deu, Vasile Alecsandri, Matei Millo, Stan Pârjol, ConstanŃa Dunca, Samson Bodnărescu, Vasile Maniu etc. BariŃiu atribuie teatrului un rol însemnat în educarea i dezvoltarea con tiinŃei naŃionale. Venirea lui Millo în Ardeal a fost salutată de BariŃiu prin două articole, publicate în revista Transilvania din 1870, studii care sunt o contribuŃie esenŃială pentru istoria teatrului românesc din această provincie i cuprind preŃioase observaŃii privitoare la această instituŃie: Thalia i Melpomene în Transilvania (nr. 11 12/1870) i Matei Millo (nr. 14/1870). BariŃiu a legat lupta pentru formarea unui teatru românesc în Transilvania de lupta pentru promovarea limbii, ca mijloc de afirmare a drepturilor sociale i naŃionale ale românilor, de lupta împotriva prejudecăŃilor feudale.
23 3.2. ContribuŃii la dezvoltarea istoriei i criticii literare
3.2.1. Articole teoretice Elemente de critică literară, dominate adeseori de un spirit polemic în aprecierea culturii i artei, există i pot fi sesizate în activitatea enciclopedică a revistei Transilvania , încă de la început, din primii ani de apariŃie ai acesteia sub redacŃia lui George BariŃiu, chiar dacă acestea nu se pot integra într un program unitar, fundamentat teoretic, sau într o doctrină. Se poate afirma, totu i, că acestea constituie germenii unei con tiinŃe i ai unei manifestări critice faŃă de creaŃia artistică i actul de cultură. Este important i, poate, surprinzător faptul că se manifestă din primii ani de activitate ai revistei Transilvania , o con tiinŃă a necesităŃii criticii, a cenzurării spirituale noi, după criteriile valorii. Într o epocă de căutări i de constituirea a disciplinelor teoretice având ca domeniu fenomenul literar, revista lui BariŃiu face i aici muncă de pionerat, cu rezultatele lipsite de spectaculos ale oricăror începuturi, cu stângăcii în formulări, unele amplificate de limba literară încă instabilă i greoaie, cu subiectivism în evaluări, dar i cu o evidentă evoluŃie în privinŃa limbajului critic, a obiectivării punctului de vedere, a profesionalizării chiar a criticii i istoriei literare. Chiar dacă revista Transilvania n a jucat în epocă un rol de prim plan în orientarea dezvoltării literaturii noastre, chiar dacă BariŃiu nu l a putut egala pe Maiorescu în critica de direcŃie ori în cea aplicată, revista transilvăneană a publicat câteva materiale din care reiese dorinŃa de a răspunde i acestei necesităŃi a momentului. Spre exemplu, încă din primul an al apariŃiei revistei Transilvania , 1868, a fost publicat un studiu de critică, sub formă de discurs, rostit de Iustin Popfiu, cu ocazia adunării generale a AsociaŃiunii transilvane, Ńinută la Cluj în 14/26 16/28 august 1867, i intitulat O privire fugitivă peste literatura română i lipsa unei istorii critice a literaturii române . Din comentariile i notele redacŃionale publicate în Transilvania, în numeroase cazuri, mai ales în primele decenii ale activităŃii, cu referire la articole de critică apărute în publicaŃii din Bucure ti, reiese că ace ti pionieri ai criticii literare de dincoace de CarpaŃi s au situat, de la început, pe poziŃii constructive, pledând pentru obiectivitate, critică argumentată, echilibru i măsură în aprecierea operelor.
3.2.2. Studii, recenzii, critică literară, portrete de scriitori Pentru cultivarea legăturilor culturale cu România i mai ales pentru stimularea criticii, în revista Transilvania se reproduce, în anul 1878, un studiu critic al lui B. Florescu, publicat în România liberă . Studiul critic Radu , al lui B. Florescu, este făcut după poemul cu acela i nume al lui Ronetti Roman. Autorul vorbe te i de generaŃia actuală de poeŃi, considerând că nu există talente adevărate care să se poată impune a a cum au făcut o Alexandrescu, Bolintineanu, Alecsandri. Interesul i admiraŃia AsociaŃiunii faŃă de scriitorii importanŃi ai epocii sunt demonstrate i de faptul că revista Transilvania va publica, în paginile sale, biografii ale acestora. Astfel, au fost prezentate biografiile lui Vasile Pop, George Asachi, Dimitrie Cantemir, Eftimie Murgu, Gavril I. Munteanu, Damaschin Toma Bojinca, Alexandru Hurmuzachi, Ioan Heliade Rădulescu, Dimitrie Bolintineanu, Ioan Maiorescu, Vasile Aron. O parte din aceste biografii i portrete de scriitori a fost scrisă de însu i redactorul George BariŃiu, iar altele au fost reproduse din alte periodice: InformaŃiile de la Bucure ti, Columna lui Traian , Trompeta CarpaŃilor , Românul , Albina Pindului, Aurora română etc.
24 3.3. ParticularităŃi în prezentarea aspectelor specifice etnografiei i folclorului George BariŃiu era convins că poporul însu i e o valoare în sine, că el nu trebuie numai să primească, ci poate i oferi cultură, creându i astfel un patrimoniu care l a ajutat să treacă prin greutăŃi de nesuportat i i a păstrat încrederea lui într un viitor mai luminos. El cerea strângerea i studierea acestui patrimoniu popular, nu numai pentru a cunoa te trecutul i caracterul poporului nostru, ci i pentru a pune în valoare comori nepreŃuite, care por servi la dezvoltarea unei culturi naŃionale originale. Adăparea la izvoarele folclorice ale creaŃiei noastre a tuturor creatorilor de artă reprezintă îndemnul permanent adresat de G. BariŃiu contemporanilor săi. În 1867, când George BariŃiu, în calitate de redactor, fixează programul revistei Transilvania , el nu uită să amintească sarcinile ce îi revin i în acest domeniu: „ Foaia [...] va publica i astfel de tratate, care să împărtă ească rezultatele tiinŃelor, i cu deosebire ale tiinŃelor privitoare la prosperarea fizică i materială a poporului român, într un stil i limbaj cât se poate mai popular i anume destinat pentru clasele inferioare ale poporului nostru. Lângă tratatele acestea vor avea loc toate acele produse spirituale, ce privesc literatura în înŃelesul mai strict, i adică la artele frumoase: poezia, pictura, muzica, etc. ca la ni te factori atât de însemnaŃi pentru de teptarea gustului frumosului i, prin aceasta, pentru avântarea culturii unui popor. ”[ Transilvania , XII, nr. 1 2/1881, p. 2] Acest program a fost îndeplinit, în bună parte, de către BariŃiu, în cele două decenii, cât a condus revista în calitate de redactor, dar i de colaboratorii săi, Iosif Vulcan, Grigore Sila i, Atanasie M. Marienescu, Simion Mangiuca, Ion Pop Reteganul etc. Tot ceea ce putea servi ca argument al romanităŃii i drepturilor românilor interesa. La loc de cinste, se află prezentarea meritelor unor mari culegători de folclor în adunarea, tipărirea i studierea acestor valoroase creaŃii ale poporului nostru. Astfel, o dată cu exprimarea recuno tinŃei i recunoa terea meritelor lui Vasile Alecsandri în aceste direcŃii, paginile Transilvaniei vor insera numeroase creaŃii populare, studii i recenzii ale unor culegători de folclor semnate de Iosif Vulcan, George BariŃiu, Grigore Sila i, I. C. HinŃescu, Anton Pann i alŃii, la care trebuie să adăugăm ponderea însemnată a culegerilor de folclor editate de AsociaŃiune , în special în Biblioteca poporală . Se remarcă multele conferinŃe pe teme de folclor i etnografie, prezentate cu prilejul adunărilor generale sau în cadrul programelor de activitate ale despărŃămintelor i cercurilor culturale ale AsociaŃiunii , precum i frecventele apeluri lansate de redacŃie pentru culegerea i conservarea tezaurului folcloric naŃional. În perioada până la 1900 a apărut relativ puŃin material folcloric, în comparaŃie cu materialul altor publicaŃii ardelene, Tribuna, Familia, Telegraful român etc., Transilvania integrându se constant în dezideratul general al secolului al XIX lea de stimulare a acŃiunii de cunoa tere i valorificare a creaŃiei spirituale a poporului. Ceea ce caracterizează, însă, acest material este respectarea cu stricteŃe a ineditului, a primatului autenticităŃii.
3.3.1. Studii de folclor i etnografie Încă din primii ani de apariŃie, sunt publicate în Transilvania articole teoretice despre folclor i etnografie. Spre a avea o imagine asupra consecvenŃei cu care redactorul ef, George BariŃiu, a urmărit împlinirea acestui ideal estetic, vom prezenta aceste studii, grupându le cronologic. Articolele teoretice despre etnografie i folclor apar sub semnătura lui Iosif Vulcan, Grigore Sila i, George BariŃiu, Simion Mangiuca, Bogdan Petriceicu Ha deu, Ion Pop Reteganul, Ioan M. Petranu, Petru Mure ianu Sireganul. Dintre ace tia un aport deosebit în paginile revistei Transilvania îl au Iosif Vulcan, cu conferinŃele sale, Poporul român în poezia sa i Cântecele haiduce ti i profesorul Grigore Sila i, cu studiile sale ample, Însemnătatea literaturei române tradiŃionale i Românul în poezia sa poporală – studiu asupra tuturor ramurilor poeziei poporale române .
25 3.3.2. Poezia i proza populară Con tient de importanŃa creaŃiei populare în literatura unei naŃiuni, redactorul George BariŃiu va reproduce în revista Transilvania 13 balade populare, un cântec de leagăn, două bocete i 4 legende, una în versuri i trei în proză. De i poezia i proza populară publicată în paginile revistei Transilvania este destul de restrânsă, totu i se observă o preocupare constantă a redactorului BariŃiu pentru creaŃia populară originală. Astfel, din culegerea de creaŃii populare a lui Vasile Alecsandri, Poezii populare ale românilor , au fost reproduse ase balade populare: Doncilă (nr. 19/1868), Rada i Jianul (nr. 22/1868), Muieru ca din Brasieu i Stejarul i cornul (nr. 6/1869) i Drago (nr. 15/1869). Majoritatea acestor balade populare publicate în paginile revistei Transilvania reflectă lupta poporului român dusă de secole împotriva cotropitorilor străini, suferinŃa îndurată i lipsa oricăror drepturi, starea de sărăcie i plata birurilor care cre teau cu fiecare zi. Tot în paginile revistei Transilvania au fost publicate i alte balade populare: Stihuri i Constantin Hangerliul – voievod de vistiernicul Nicolae Ru inescu din Craiova (nr. 8/1873); Prepusul (Zelotipia ), Testamentul militarului i Consoarta militarului (nr. 17/1873); Lupta de la Josefstadt (nr. 5/1875) i Lupta de la Königgrätz (nr. 6/1875) de Grigore Sila i; Movila lui Burcel (nr. 13 14/1882). Alături de cântecul de leagăn al lui Gr. M. Jipescu, Cântec de legănare (nr. 22/1877) i cele două bocete Petrecerea mortului (nr. 15 16/1882), cules de S. Mangiuca i Bradu la morŃi (nr. 15 16/1887), cules de I. P. Ignat, revista Transilvania a mai publicat i patru legende, majoritatea compuse de folcloristul Simeon Fl. Marian i reproduse din lucrarea Ornitologia poporană română : Domni orul , Cânepariul (nr. 19 20/1883) i Coco ul sălbatic (nr. 9 10/1884), la care se adaugă legenda în versuri Mormântul fetei , compusă de oimescu (nr. 5 6/1884).
3.3.3. Culegătorii de folclor Un loc de frunte îl ocupă în paginile revistei Transilvania prezentarea meritelor i eforturilor unor mari culegători de folclor, în adunarea, publicarea i studierea acestor valoroase creaŃii ale poporului român. Dintre colaboratorii revistei care au căpătat notorietate prin efortul constant de culegere i publicare a folclorului, un loc de frunte îl ocupă V. Alecsandri, A. Pann, P. Ispirescu, J. U. Jarnik, A. Bârseanu, I. C. HinŃescu, G. Dem. Teodorescu, I. Pop Reteganul, At. M. Marienescu, S. Fl. Marian, I. C. Fundescu, Ioan al lui G. Sbiera. De i nu se vor publica decât rar studii mai întinse, interesul pentru patrimoniul popular este stimulat periodic prin publicarea de recenzii i chiar prefeŃe ale diferitelor culegeri i studii apărute în volum i pe care „redacŃia” le însoŃe te cu note foarte interesante. Aprecierea folclorului ca document istoric, filozofic, estetic i psihologic, pledoaria pentru crearea unei biblioteci populare i combaterea efectuării de traduceri de opere străine fără valoare i interes pentru poporul nostru, revin cu frecvenŃă deosebită în paginile Transilvaniei . Astfel, redacŃia comentează, în termeni elogio i, la rubrica Bibliografia (nr. 3 4/1887), apariŃia, la CernăuŃi, în anul 1886, a culegerii Pove ti poporale române ti. Din popor luate i poporului date de D rul Ioan al lui G. Sbiera , subliniind că basmele, pove tile, proverbele, strigăturile, ghicitorile demonstrează „ spiritul poetic ” al poporului român, „ cuprind în sine i o filozofie sănătoasă a poporului ”, fiind „ tot atâtea scântei ale geniului său, ale vieŃii spirituale pline de viaŃa viguroasă, pe care nici loviturile soartei, nici jugurile tiraniei, nici calamităŃile lumii nu au fost în stare de a le extermina vreodată din sufletul colectiv .”[ Transilvania , XVIII, nr. 3 4/1887, p. 30]
26
3.3.4. Datini i obiceiuri Revista Transilvania va publica câteva studii referitoare nu numai la datinile i obiceiurile poporului român, dar referitoare i la cele ale altor popoare. Dintre cei care au publicat astfel de studii se numără George BariŃiu cu articolele Din datinele vechi ale Transilvaniei i Despre mic orarea numărului sărbătorilor , Sim. Mihăiescu cu Erori mon tri i superstiŃiuni , George Vuia cu studiul Diferitele datine pentru a ezarea morŃilor, cu privire la arderea cadavrelor , Mauritiu Busch cu Calindariul superstiŃiunei , G. Ro canu cu Obiceiuri superstiŃioase din popor , disertaŃie protopopului Simion Pop, Câteva datini de ale poporului nostru demne de a fi combătute . George BariŃiu în studiul Din datinele vechi ale Transilvaniei (nr. 13 16/1868), subliniază faptul că vechimea datinilor vorbe te despre vechimea poporului. Redactorul consideră că modul de viaŃă, referinŃele sociale i familiare, datinile mo tenite din mo i strămo i influenŃează destinul unui popor. El face un studiu despre datinile i modul de viaŃă a clasei conducătoare transilvane, în mâinile căreia s a aflat i se află încă înapoierea i decăderea Ńării pe cărările tiinŃelor i ale artelor. Făcând recenzia lucrărilor despre Nunta la români ale lui Simeon Fl. Marian i Elena Sevastos, BariŃiu le va recomanda apoi Academiei Române pentru premiere, într un cald raport. Redactorul consideră că aceste studii elaborate au ca scop i combaterea unor autori străini, care au scris lucruri denaturate despre obiceiurile i datinile de nuntă române ti mo tenite de la strămo ii no tri. „[...] din mulŃimea datinelor poporane observate la nunŃile poporului român partea cea mai mare o aflăm la popoarele Italiei, FranŃei, Spaniei, la macedo români, iar câteva i la popoarele slave, de unde urmează, că nu are nimeni drept să i bată joc de ele, ca i cum acelea ar fi numai române ti. Din contră, multe din cele observate la poporul nostru se află descrise la scriitorii clasici elini i latini observate de către popoarele antice aproape întocmai precum le au românii de astăzi. ”[ Transilvania , XIX, nr. 9 10/1888, p. 81]
3.3.5. Portul naŃional Interesul lui George BariŃiu faŃă de arta populară are mai multe izvoare. Prin promovarea acesteia, BariŃiu a urmărit, în primul rând, un efect moral, de stimulare a creaŃiei artistice pe linia tradiŃiei, subliniind, în acela i timp, posibilitatea folosirii ornamentisticii populare în produsele textile industriale. În anul 1877 apar primele studii de etnografie, semnate de însu i redactorul George BariŃiu, care pleda pentru cercetarea etnografică. Primul studiu este disertaŃia Idei fugitive despre industria de casă i industria mică , Ńinută de G. BariŃiu în adunarea generală a AsociaŃiunii transilvane, în august 1877, la Blaj. În această disertaŃie, reprodusă în paginile Transilvaniei (nr. 19 i 20/1877), BariŃiu pledează nu numai pentru dezvoltarea i păstrarea industriei de casă a românilor, mo tenită i transmisă din generaŃie în generaŃie, dar i pentru conservarea portului popular românesc. Al doilea studiu etnografic, publicat tot de G. BariŃiu, este intitulat Despre costumele naŃionale române ti (nr. 23/1877). Portul, afirmă BariŃiu, este o manifestare esenŃială a vieŃii sociale. BariŃiu consideră că porturile populare trebuie să fie considerate, examinate i comparate cu altele i din alt punct de vedere, de mare importanŃă, adică din cel istoric, etnografic i naŃional. Al treilea i ultimul studiu etnografic publicat de G. BariŃiu, în paginile revistei Transilvania este Portul naŃional la poporul nostru român (nr. 9 10/1 15 mai 1889).
27 3.4. Literatura universală i traducerile – deschideri către valorile culturii universale
3.4.1. Traducerile din poezie, proză, dramaturgie Parcurgând colecŃia celor 20 de ani de apariŃie a revistei Transilvania , de sub redacŃia lui George BariŃiu, este evidentă deschiderea publicaŃiei i spre literatura universală. Preponderent subordonată idealurilor naŃionale i populare, continuând astfel direcŃia cu atât de larg ecou timp de câteva decenii a Daciei literare, se subînŃelege că, de vreme ce „traducŃiile nu fac o literatură ", nu asupra acestora cade accentul, dar ele nu pot fi excluse din cuprinsul revistei, fiind considerate necesare pentru a informa i instrui, dar i ca mijloc de a cultiva limba literară română, de a o aduce la nivelul de expresivitate artistică necesar creaŃiei originale. Cunoscător, asemeni multor oameni de cultură români din Ardeal, al culturii germane i maghiare, receptând i asimilând anumite influenŃe din partea unora din marii scriitori ai literaturilor respective, redactorul George BariŃiu deschide paginile revistei i literaturii latine i germane, dar i franceze, italiene, engleze. Nici traducerile nu au fost, însă, de o valoare excepŃională. Traducerile directe, mai cu seamă din limba germană, sunt, în multe cazuri, defectuoase. Între traducători semnalăm prezenŃa constantă a lui Ieronim G. BariŃiu, dar i a lui Vasile Aron, Drăgu ianul, George Sion, Bernard V. Vermont, Petre Dulfu, Nicolae F. NegruŃiu. Majoritatea traducerilor apărute în paginile revistei Transilvania erau necunoscute publicului larg.
3.4.2. Studii, recenzii de literatură universală Studiile i recenziile de literatură universală publicate de revistă, în timpul lui George BariŃiu, sunt destul de puŃine i nesemnificative. Acestora li se adaugă numerose semnalări referitoare la noi apariŃii, la traduceri din mari autori. Din literatura universală au fost portretizaŃi Edgar Quinet, Dora d’Istria (Elena Ghica) i Carmen Sylva (regina Elisabeta a României).
3.5. Muzica i artele plastice – modalităŃi de cultivare a gustului estetic a poporului român
Prin activitatea sa multilaterală i îndelungată, George BariŃiu a jucat un rol important în lupta românilor din Transilvania pentru dezvoltarea unei culturi naŃionale. Angajat cu toată fiinŃa sa în această luptă, era firesc ca atenŃia să i fie solicitată i de problemele artei, întrucât aceasta constituie un aspect esenŃial al culturii naŃionale. Totu i, părerile Lui BariŃiu sunt uneori limitate de condiŃiile istorice i sociale în care a trăit i gândit, dar ele merită să fie cunoscute pentru rolul care l au jucat în trezirea interesului contemporanilor faŃă de artă. În 1867, când BariŃiu, în calitate de redactor, fixează programul revistei Transilvania , el nu uită să amintească sarcinile ce i revin i în domeniul artei. „ Foaia va publica – spune BariŃiu – i astfel de tratate, care să împărtă ească rezultatele tiinŃelor, i cu deosebire ale tiinŃelor privitoare la prosperarea fizică i materială a poporului român [...] i produse spirituale, ce privesc la literatură în înŃeles mai strict, i adică la artele frumoase: poezia, pictura, muzica etc., ca la ni te factori atât de însemnaŃi pentru de teptarea gustului frumosului i prin aceasta pentru avântarea culturii unui popor. ”[ Transilvania , X, nr. 22/1877, p. 255] De i numărul studiilor publicate în paginile Transilvaniei este foarte restrâns, doar două, la acestea se adaugă informaŃii despre Societatea amicilor belelor arte i note despre apariŃia ultimelor creaŃii muzicale în domeniu, semnalate, de obicei, la rubrica Bibliografia.
28 CONCLUZII
Prezenta cercetare a scos în relief trei momente i activităŃi definitorii, cu o evidentă încărcătură axiologică, ce i au pus amprenta asupra creaŃiei spirituale naŃionale i a promovării culturii poporului român în a doua jumătate a secolului al XIX lea: constituirea i acŃiunile deosebite ale AsociaŃiunii transilvane pentru literatura română i cultura poporului român ; înfiinŃarea i evoluŃia semnificativă a revistei Transilvania în primii săi douăzeci de ani de existenŃă i contribuŃia remarcabilă a redactorului ef, George BariŃiu, la dezvoltarea acestei publicaŃii pe întreaga perioadă analizată. De i nu avem pretenŃia că am reu it să dezbatem toate problemele generate de aceste prezenŃe, excepŃionale în istoria i cultura poporului român, putem formula în finalul acestui studiu câteva concluzii i propuneri pertinente. În primul rând, pentru că nu se putea studia activitatea revistei Transilvania , fără a cunoa te cadrul politic, social, economic, juridic, cultural ce caracteriza societatea românească din acea vreme, s au prezentat condiŃiile caracteristice în care a acŃionat poporul român în Transilvania. Caracteristica esenŃială a acestei epoci o constituie noua conjunctură politică, mai relaxată, ce a permis un reviriment remarcabil al vieŃii cultural naŃionale a românilor din Transilvania. Astfel, începutul câ tigării drepturilor politice ale naŃiunii a deschis calea emancipării sale spirituale i a desfă urării etapei decisive a procesului de instituŃionalizare a culturii române ti pe baze moderne, naŃionale. Din perspectiva numeroaselor iniŃiative i proiecte de a se constitui societăŃi culturale i literare care să servească interesele românilor, analiza s a îndreptat asupra ASTREI, întrucât aceasta, de departe, a devenit cea mai importantă operă a unei generaŃii exemplare de oameni politici i cărturari i cea mai activă asociaŃie de luminare i ridicare prin cultură a maselor largi de români. Mutatis mutandis, întreaga creaŃie i multiplele preocupări ale cărturarilor i întregii intelectualităŃi române se vor afla în simbioză, prin această instituŃie, care cuprindea într o formă mai largă de preocupări viaŃa cultural tiinŃifică i înŃelegerea reprezentării necesităŃii con tiinŃei emancipării poporului român. Pentru a i îndeplini i amplifica acest scop fundamental, ASTRA i a stabilit o strategie proprie, în cadrul căreia a utilizat o diversitate impresionantă de mijloace, forme i instituŃii. Analiza unor mijloace reprezentative pentru promovarea iniŃiativelor AsociaŃiunii a scos în evidenŃă faptul că s a născut ideea înfiinŃării unui organ de presă proprie. În acest sens, studiul nostru, în al doilea rând, înregistrează i dezvoltă idei cu privire la apariŃia i evoluŃia revistei Transilvania . Această publicaŃie se dorea a fi deosebită în spaŃiul cultural transilvănean i a activităŃii AsociaŃiunii – a a cum preconizau pre edinŃii acesteia, Andrei aguna i Vasile Ladislau Pop – o foaie populară care să nu lipsească din nicio comună i la a cărei elaborare să fie prezenŃi membrii AsociaŃunii , juri ti, medici, tehnicieni, pedagogi, economi ti cu lucrări prin care să fie date cuno tinŃe i învăŃături practice pentru popor. Astfel, elaborată i dirijată de Comitetul din Sibiu, revista Transilvania , având drept scop principal scopul însu i al AsociaŃiunii , nu putea avea ca program decât publicarea preocupărilor acesteia, a lucrărilor din diverse ramuri ale tiinŃelor, limbii i literaturii, a artelor care pot contribui la dezvoltarea culturii poporului român. Acest crez i obiectiv fundamental al politicii sale redacŃionale a fost o consecinŃă firească a prevederilor statutelor AsociaŃiunii , prin care aceasta î i stabilea susŃinerea unei foi periodice în fascicule nelimitate pentru publicarea afacerilor ei i pentru lărgirea i diversificarea mijloacelor necesare înaintării literaturii române i culturii poporului român.
29 Datorită faptului că Transilvania nu a fost un organ de publicistică autonom, ci o publicaŃie legată direct de nevoile i trebuinŃele AsociaŃiunii , un fel de anale ale acesteia, redactorul responsabil al ei a fost întotdeauna primul secretar al AsociaŃiunii . În aceste condiŃii a apărut o întrebare fundamentală din perspectiva politicii redacŃionale, i anume, cum să fie redactată această revistă, ca foaie populară sau ca publicaŃie pentru intelectuali. Studiul nostru arată că, de la început, primul redactor ef, George BariŃiu, a asigurat revistei Transilvania o Ńinută sobră, o continuitate calitativă i ideologică, având însă grijă ca aceasta să depă ească regimul de publicaŃie oficială a AsociaŃiunii , al cărei program fusese alcătuit de el însu i. George BariŃiu intuie te perfect inadvertenŃa limitării conŃinutului revistei numai la problemele oficiale ale AsociaŃiunii i la unele scrieri accesibile poporului i urmările ce ar decurge din aceasta, asigurând o permanentă sporire a publicării creaŃiei tiinŃifice i literaturii culte, spre folosul intelectualităŃii române. Cercetarea noastră asupra conŃinutului revistei Transilvania demonstrează că au fost găsite acele modalităŃi prin care aceasta, fără a renunŃa definitiv la scriere pentru popor, i a concentrat atenŃia, în primul rând, către intelectuali, având în vedere influenŃa culturii străine din acea perioadă i pericolul la care erau expu i ace tia de a se înstrăina i depărta de cultura i interesele fundamentale ale neamului românesc. A apărut, astfel, necesitatea ca studiul nostru, în al treilea rând, să cerceteze i să supună atenŃiei efortul i contribuŃia deosebită a lui George BariŃiu, care a a cum îl nume te Ioan Lupa „ erou jertfitor al condeiului ”, „ marele dascăl al neamului ”, „ mentorul ziaristicii române ti ”, a reu it, sfidând potrivniciile, nu numai să dea viaŃă revistei Transilvania , ci i să i asigure câ tigarea unui prestigiu bine consolidat în rândul publicaŃiilor române ti din acea perioadă i nu numai. Individualitatea revistei Transilvania , în comparaŃie cu oricare altă revistă din acea perioadă, i nu numai, este dată de modul în care s a conceput i realizat structurarea acesteia: o parte, în care s au publicat rezultate teoretice i experienŃe în domeniul socio uman, produse spirituale ce privesc limba română, literatura i artele frumoase pentru promovarea spiritului tiinŃific i asigurarea educaŃiei i dezvoltării culturii poporului român, i o altă parte, în care apar cu regularitate protocoalele i procesele verbale ale desfă urării adunărilor generale ale AsociaŃiunii i ale edinŃelor Comitetului Central al acesteia. Întrucât era necesară această distincŃie, s a avut în vedere clarificarea acestui aspect. Studiul articolelor i al celorlalte informaŃii apărute în revistă impune următoarea constatare: fără a fi o revistă literară mare, de talia contemporanelor sale, aceasta poate fi considerată cu adevărat mare prin dimensiunea sa enciclopedică i meritele deosebite în promovarea spiritului AsociaŃiunii i contribuŃia la promovarea tiinŃei i creaŃiei literare române ti a tuturor claselor i din orice parte a spaŃiului naŃional. În acest sens, lectura integrală a revistei Transilvania, pe parcursul primelor sale două decenii, cu sui urile i coborâ urile ei, alături de prezenŃa neobositului creator i redactor ef George BariŃiu, sunt singurele repere în măsură să elucideze locul i rolul revistei AsociaŃiunii într o ierarhie a publicaŃiilor române ti. Întrucât măsura înălŃimilor nu poate fi înŃeleasă i apreciată fără a descoperi i înŃelege neîmplinirile i nereu itele, s a crezut de cuviinŃă ca nici ele să nu fie trecute cu vederea: absenŃa, nu de puŃine ori, a celor mai reprezentativi creatori i a operelor acestora, români i străini; scrierea unei ponderi importante a articolelor de George BariŃiu, marele ctitor de istorie i cultură românească; conŃinutul unor articole nu s a ridicat întotdeauna la un nivel teoretic corespunzător; încetarea publicării revistei pe o perioadă de 2 ani; apariŃia, uneori cu întârziere, a acesteia. Chiar i aceste neajunsuri, explicabile raŃional din punctul de vedere al condiŃiilor concrete în care a apărut i funcŃionat revista, nu constituie un obstacol, după cum am încercat să demonstrăm pe parcursul întregului nostru
30 studiu, în a sublinia importanŃa deosebită a acesteia i, alături de ea, a marelui său mentor, care, cu o vocaŃie majoră, a reu it a turna în forme specifice conŃinuturi de o mare complexitate i diversitate. Singurul factor capabil a hotărâ în privinŃa originalităŃii i calităŃii editoriale a unei reviste, timpul, a decis, iar astăzi, la 120 de ani de la încheierea perioadei George BariŃiu, se poate aprecia că revista Transilvania rămâne un reper semnificativ al publicisticii transilvane i naŃionale. Redescoperirea i interpretarea corectă, obiectivă a conŃinuturilor revistei, sesizarea aspectelor esenŃiale i semnificative ale acestora demonstrează diversitatea domeniilor abordate, realizarea unui raport optim între creaŃia tiinŃifică i cea cu destinaŃie populară. Astfel, strădania cea mare a revistei a fost de a da românilor transilvăneni o istorie adevărată, care, prin opera marilor cărturari i istorici ce au publicat în paginile revistei Transilvania, a contribuit, prin caracterul său tiinŃific i naŃional, nu numai la educarea patriotică a poporului român, ci i la consacrarea europeană a istoriografiei ardelene. Pe aceia i direcŃie se înscrie i publicarea a numeroase documente istorice i a tuturor proceselor verbale ale adunărilor generale ale AsociaŃiunii i ale Comitetului Central al acesteia. De fapt, fiecare proces verbal i toate împreună devin primele file de istorie pentru redarea marii istorii a AsociaŃiunii , ceea ce a asigurat fundamentul solid al viitoarelor iniŃiative i activităŃi ale acesteia, puse cu aceea i motivaŃie, entuziasm i responsabilitate în slujba nobilelor idealuri ale poporului român. Apreciind că ne tiinŃa este cauza fundamentală a situaŃiei sociale grele a poporului român i că aceasta are un rol important în procesul dezvoltării culturale, revista Transilvania a înŃeles i promovat imperativele realizării progresului în tiinŃă prin valorificarea efortului creativ al personalităŃilor cu realizări importante în acest domeniu i prin acŃiuni de scientizare a gândirii i practicii poporului român. Consecventă ideii de a pune la dispoziŃia publicului cititor a unor probleme esenŃiale pentru viaŃă, revista Transilvania are meritul de a populariza cuno tinŃe de medicină, necesare promovării conŃinutului teoretic al acesteia, dar mai ales pentru realizarea educaŃiei sanitare a populaŃiei i prevenirea bolilor, ori eliminarea unor practici i deprinderi nocive. Cercetarea conŃinuturilor revistei reliefează acordarea, în paginile acesteia, a unui spaŃiu destinat filosofiei, ca necesitate a cunoa terii teoriei generale despre om, societate i univers. Publicarea unor idei, alese cu multă grijă, din acest domeniu, având în vedere dificultatea înŃelegerii limbajului filosofic, s a iniŃiat abia în a doua parte a perioadei George BariŃiu, sperându se într o cre tere a nivelului de instruire a publicului cititor. Urmărind promovarea intereselor fundamentale ale fiecărui român i a întregii noastre naŃiuni, Transilvania prezintă i dezvoltă un ansamblu divers i deosebit de important de probleme Ńinând de educaŃie i economie, mai ales din perspectiva necesităŃii de a pune la dispoziŃia poporului român a dimensiunii lor practice, absolut necesare susŃinerii efortului de apropiere faŃă de cerinŃele progresului i ale nivelului de dezvoltare a Ńărilor moderne europene. CredinŃa i încrederea în Dumnezeu i Biserica română a redactorului ef George BariŃiu, în rolul i locul educaŃiei cre tine în emanciparea spirituală a poporului român, sunt simboluri permanent prezente ale scrierilor cu conŃinut religios ce apar în Transilvania . Sesizând i supunând spre dezbatere idei referitoare la istoria bisericii în general i a celei române ti în special, rolul bisericii i al educaŃiei religioase la români, atitudinea faŃă de traduceri i necesitatea cultivării limbii române în scrierile i activităŃile religioase, revista Transilvania î i dovede te, din nou, adeziunea sacră la promovarea valorilor fundamentale ale poporului român, singurele în măsură să dea forŃă unităŃii spirituale i puterea capabilă să asigure depă irea oricăror dificultăŃi i greutăŃi.
31 La rândul său armata, ca instituŃie fundamentală a statului român, i concepŃia profund favorabilă acesteia din partea redactorului ef, au asigurat, a a cum rezultă din studiul nostru, elaborarea unei strategii publicistice specifice, prin care fenomene, procese i fapte militare ale osta ului român i Armatei române au prins viaŃă în paginile revistei. Dacă, i aici, se găsesc prezente unele stângăcii, erori i lipsa unui aparat tiinŃific a unor lucrări ce abordează domeniul militar, cele mai multe dintre acestea sunt însă realizări importante, care i au adus contribuŃia la dezvoltarea tiinŃei militare i a patrimoniului cultural naŃional. Caracterul enciclopedic al revistei este întărit prin modul în care aceasta a urmărit cunoa terea i popularizarea iniŃiativelor i proiectelor ce vizau cultivarea frumuseŃii i strălucirii diamantelor creaŃiei literare culte i populare, a înŃelepciunii filosofiei, cât i a energiei nestematelor deosebit de luminoase ale tiinŃei prin activitatea diferitelor societăŃi, dintre care se remarcă în mod deosebit Academia Română . Cercetarea desfă urată a dovedit existenŃa celor mai numeroase i mai importante legături între Transilvania i Academia Română , faŃă de oricare alte societăŃi culturale sau tiinŃifice, deoarece scopul i problemele urmărite de cele două erau mult asemănătoare; culturalizarea poporului prin cultivarea limbii, a istoriei naŃionale i a tiinŃei. La aceasta, în studiul realizat, s a argumentat i faptul că unii membrii ai redacŃiei revistei Transilvania sau personalităŃi care au publicat în paginile acesteia, au avut i calitatea de membrii ai Academiei Române , a a cum a fost cazul redactorului ef George BariŃiu, care a îndeplinit importante funcŃii în cadrul academiei. Dimensiunea naŃională i universală a revistei Transilvania este asumată i reiterată permanent de redactorul ef, George BariŃiu, la care se adaugă cea a punerii în valoare a creaŃiei literare culte i a tradiŃiei populare. Propunându i, ca i Dacia literară , să publice scriitorii români din toate Ńinuturile locuite de ace tia, dar fără a se ridica la nivelul exigenŃelor celor de la Convorbiri literare , revista Transilvania î i dezvăluie valoarea prin cunoa terea dezavantajelor contextului cultural, istoric, politic i naŃional în care i a desfă urat activitatea, dintre care lupta tenace pentru supravieŃuirea i dezvoltarea limbii române devine reprezentativă. Astfel, studiul întreprins demonstrează atât caracterul enciclopedic al revistei Transilvania , cât i realizarea celui de al doilea deziderat major al acesteia, de a asigura promovarea beletristicii prin creaŃii în domeniul poeziei, prozei, dramaturgiei, etnografiei i folclorului, istoriei i criticii literare, respectiv al traducerilor din creaŃia universală. Dacă poezia reprezintă cel mai bogat i mai valoros capitol al literaturii culte prezent în paginile revistei, iar proza are o apariŃie restrânsă, prin eforturile deosebite ale lui George BariŃiu sunt realizaŃi primii pa i în promovarea mi cării teatrale din Transilvania. Privind problemele teatrului românesc din Transilvania în strânsă legătură cu caracteristicile stării generale i cu năzuinŃele românilor de aici, George BariŃiu, prin intermediul revistei, a legat lupta pentru dramaturgie în Transilvania de promovarea limbii român i a luptei pentru realizarea unităŃii culturale a tuturor românilor. Integrându se constant în dezideratul general al secolului al XIX lea de stimulare a acŃiunii de cunoa tere i valorificare a folclorului românesc i con tient de importanŃa creaŃiei populare, George BariŃiu va asigura, încă din primii ani ai apariŃiei revistei Transilvania , publicarea unor studii de folclor i etnografie, de poezie i proză, de datini i obiceiuri, dar i despre culegătorii de folclor i portul naŃional. Analiza creaŃiei populare din paginile revistei Transilvania evidenŃiază nu numai efortul, cu adevărat eroic depus de George BariŃiu, pentru valorificarea patrimoniului din acest domeniu, ci i transformarea acestuia într un mijloc de educaŃie i de orientare a diferiŃilor speciali ti i arti ti spre străvechile izvoare folclorice.
32 Cercetarea colecŃiei celor 20 de ani de apariŃie a revistei Transilvania , sub redacŃia lui George BariŃiu, înregistrează o nouă i importantă preocupare a acesteia, deschiderea publicaŃiei i spre literatura universală. Favorizată de erudiŃia redactorului, care cunoa tea limba germană i maghiară, Transilvania trece peste gre elile inerente ale acestei preocupări, mai ales din primii ani, reu ind, totu i, prin traduceri din literatura clasică i iluministă, să contribuie la rafinarea gustului cititorilor pentru literatură. Încheierea studiului cu analiza preocupărilor revistei în domeniul artei, arată o nouă realizare prin schiŃarea unui adevărat program de cercetare i îndrumare în domeniul artelor, de către redactorul acesteia, mai ales în muzică, pictură i arhitectură, i în treacăt sculptură i artă populară. În condiŃiile greutăŃilor inerente i ale lipsei mijloacelor, activitatea Transilvaniei i a lui George BariŃiu devin un măreŃ început de gazetărie, care a avut consecinŃe deosebit de importante pentru viaŃa i activitatea naŃiunii noastre, reu ind să contribuie la reunirea i solidaritatea trainică i productivă a intelectualităŃii, a creaŃiei i interesului manifestat de publicul cititor, cu inima i sufletul cuprinse de dorinŃa i dorul de a i cunoa te fraŃii, din întregul spaŃiu spiritual românesc. George BariŃiu prin modul în care a scris în revista Transilvania, prin concepŃia i strategia de realizare a acesteia i conŃinuturile multora dintre articolele publicate, a dovedit încrederea de neclintit în puterea de viaŃă i capacitatea de formare i dezvoltare a poporului român prin cultură. Iată de ce, aprecierile multora dintre personalităŃile marcante ale vieŃii tiinŃifice i culturale române ti, nu reprezintă altceva decât recunoa terea unor realizări ce i au pus amprenta, în mod decisiv, pe devenirea spirituală a naŃiunii noastre. Marele i nemuritorul Nicolae Iorga a înŃeles perfect i a preŃuit în mod admirabil ceea ce a realizat George BariŃiu, spunând că: „ scrisul lui BariŃiu a a de îmbel ugat, a fost practic i trecător; el a fost ca acea parte din apa ceriurilor, pe care pământul o înghite fără a mai da rîuri vecinice, dar din care se înalŃă pe câmpiile de catifea verde i de aur palid hrana miilor de oameni, care adesea uită să mulŃumească ”.[Sămănătorul , an III, nr. 19] Asemeni redactorului său, Transilvania a devenit o sursă de energie, un izvor cristalin, prin limpezimea sincerităŃii i densităŃii mesajului său, nu puŃine ori tulburat de stângăciile inerente începuturilor în scrierea i promovarea dorinŃei de a deveni folositor afirmării poporului român, ca un popor ce î i leagă destinul său de propriul nivel de cultură. Astfel, prin obiectivele stabilite i modul în care a reu it să dea viaŃă acestora, în primii 20 de ani de apariŃie, revista Transilvania devine un reper al modului de slujire a spiritualităŃii române ti, iar oricine s ar apleca asupra perioadei culturale, istorice respective, nu va putea să ignore izvoarele atât de bogate în informaŃii pe care, cu generozitate, revista le pune la dispoziŃia cititorului sau cercetătorului dornic de a descoperi, nu numai o publicaŃie, ci o întreagă epocă oglindită de aceasta. Cercetătorul de astăzi, va descoperi, cu siguranŃă, similitudini între concepŃiile i comportamentul lumii secolului al XXI lea i cea din a doua jumătate a secolului al XIX lea reflectată de revista Transilvania , care î i păstrează astfel o binemeritată prospeŃime i actualitate. ImportanŃa i semnificaŃia activităŃii revistei Transilvania în perioada George BariŃiu, pentru publicistica românească i cunoa terea marilor probleme ale societăŃii transilvane impun, în continuare, realizarea unor studii care să acopere întreaga perioadă a existenŃei sale, până în zilele noastre. Astfel, locul i rolul acestei publicaŃii pot fi cunoscute i apreciate la dimensiunile sale reale, numai dacă se studiază istoria sa, respectiv de la primul număr al aparaŃiei i până la ultimul număr al acesteia.
33 Revista Transilvania, din acest punct de vedere, rămâne, prin longevitatea sa, o publicaŃie cu o individualitate bine întemeiată i condolidată prin eforturile remarcabile ale personalităŃilor care i au slujit i promovat cu înaltă dăruire, pasiune i responsabilitate destinul către continua sa permanenŃă. Chiar dacă a avut unele perioade în care nu a apărut, prin înŃelepciunea i sacrificiul unor personalităŃi ale culturii române, aceasta a fost reînfiinŃată i promovată cu rezultate deosebite. În acest sens, următorii săi redactori efi, respectiv Ion Popescu (1890 1891), Zaharia Boiu (1892 1895), Cornel Diaconovici (1986 1906), Octavian C. Tăslăuanu (1909 1914), Andrei Bărseanu (1914 1919), Ioan Georgescu (1920 1923), Horia Petra Petrescu (1923 1927), Ion Agârbiceanu – Horia Petra Petrescu (1928 1934), Ion Breazu (1941 1946), Mircea Tomu (1972 1990 i 2000 2002), Ion Mircea (1990 1999), Corvin Lupu (2000 2009), Drago Varga (2009 – în prezent) au reu it i continuă să dovedească că revista Transilvania poate i trebuie să rămână ceea ce s a dorit, de la început, o publicaŃie pusă în slujba literaturii i culturii naŃiunii române.
34 BIBLIOGRAFIE
A. TEXTE CONSULTATE
1. Analele AsociaŃiunii transilvane pentru literatura română i cultura poporului român , Sibiu, Tiparul tipografiei arhidiecezane, 1880 2. ColecŃia revistei Transilvania , organul AsociaŃiunii transilvane pentru literatura română i cultura poporului român , Bra ov, 1868 1878; Sibiu, 1880 1889, 1911, 1925
B. TEXTE DE REFERINłĂ
I. Lucrări cu caracter general, monografii, dicŃionare:
1. Albeni, S., coala civilă de fete cu internat a AsociaŃiunii transilvane pentru literatura română i cultura poporului român , Gherla, Imprimeria „Aurora” P. A. Todoran, 1887 2. Albu, N., Istoria colilor române ti din Transilvania între 1800 1867 , Bucure ti, Editura Didactică i Pedagogică, 1971 3. Antonescu, N., Reviste din Transilvania , Oradea, Biblioteca revistei ,,Familia”, 2001 4. Agârbiceanu, I., AsociaŃiunea Transilvană pentru Literatura Română i Cultura Poporului Român ASTRA . Ce a fost? ce este? ce vrea să fie? , Sibiu, Editura ,,Dacia Traiană”, 1936 5. Ardelean, T., Limba română i cultivarea ei în preocupările ASTREI , Cluj Napoca, Editura LIMES, 2009 6. BariŃiu, G., Articole literare , Bucure ti, Editura de Stat pentru Literatură i Artă, 1959 7. BariŃiu, G., PărŃi alese din istoria Transilvaniei . Pre două sute de ani în urmă , Vol. II (1890), vol. III (1891), Sibiu, Tipografia W. Krafft 8. Bălcescu, N., Opere , vol.I II, EdiŃie critică de G. Zane i Elena G. Zane, Bucure ti, Editura Academiei RSR, 1974 1982 9. Bănescu, N., Gheorghe BariŃ. Rolul său în cultura naŃională , Bucure ti, Editura Neamul românesc, 1910 10. BărnuŃiu, S., Românii i Ungurii. Discurs rostit în catedrala Blajului, 2/14 mai 1848 cu introducere i comentar de G. Bogdan Duică, Cluj, 1924. 11. Maria Berényi, Românii din Ungaria de azi în presa română din Transilvania i Ungaria secolului al XIX lea (1821 1918) , Bucure ti, Editura Noi, 1994 12. Bîrlea, O., Antologie de proză populară epică , vol. I III, Bucure ti, Editura pentru Literatură, 1966 13. Bîrlea, O., Folclorul românesc , vol. I II, Bucure ti, Editura Minerva, 1981 14. Bîrlea, O., Istoria folcloristicii române ti , vol. I II, Bucure ti, Editura Encicliopedică Română, 1974 15. Brote, E., Cestiunea română în Transilvania i Ungaria , Bucure ti, Tipografia VoinŃa NaŃională, 1895 16. Bucur, M., Istoriografia literară românească , Bucure ti, Editura Minerva, 1973 17. Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent , Bucure ti, Editura Minerva, 1986 18. Chiorean, I., Geneza i sfâr itul Imperiului Austro Ungar , Editura Mica Doris, Tg. Mure , 1995.
35 19. Ciolan, I. N., Voicu, C., RacoviŃan, M., Transilvania – istorie i dăinuire românească . Documente oficiale ungare confirmă , Bucure ti, Editura Sirius, 1995 20. Ciorănescu, G., Romănii i ideea federalistă , Bucure ti, Editura Enciclopedică, 1996 21. Clinciu, I., Din trecutul societăŃii ,,Transilvania” 1867 1939 , Bucure ti, Editura Bucovina, 1940 22. Constantinescu, L.J., Chestiunea Transilvaniei , Bucure ti, Editura Jurnalul literar, 1997 23. Curticăpeanu, V., Mi carea culturală românească pentru Unirea din 1918 , Bucure ti, Editura tiinŃifică, 1968 24. Dan P., AsociaŃii. Cluburi. Ligi. SocietăŃi. DicŃionar cronologic , Bucure ti, Editura tiinŃifică i Enciclopedică, 1983 25. Dragomir, S., Studii i documente privitoare la revoluŃia românilor din Transilvania în anii 1848 1849 , vol. II, Sibiu, 1944 26. Drăgoescu, A. (coord.), Istoria României. Transilvania , vol. I (1997), vol. II (1999), Cluj Napoca, Editura ,,George BariŃiu” 27. Dunăreanu, E., Presa românească sibiană (1851 1968) , Sibiu, Biblioteca ASTRA, 1969 28. Gastone, N. Al., ASTRA REDIVIVA 1990: început sau continuitate , Sibiu, Editura AsociaŃiunii ASTRA, 2007 29. Goga, O., Precursori , Bucure ti, Editura Cultura naŃională, 1930 30. Grecu, V. V., ASTRA în lupta pentru făurirea statului naŃional unitar român , Sibiu, Biblioteca JudeŃeană ASTRA, 1987 31. Grecu, V. V., Idealul unităŃii naŃionale în presa românească , Cluj Napoca, Editura Dacia, 1996 32. Hangiu, I., DicŃionar al presei literare române ti (1790 1982) , Bucure ti, Editura tiinŃifică i Enciclopedică, 1987 33. Hangiu, I., Reviste i curente în evoluŃia literaturii române , Bucure ti, Editura Didactică i Pedagogică, 1978 34. Hitchins, K., Con tiinŃa naŃională i acŃiune politică la românii din Transilvania , vol. I (1987), vol. II (1992), Cluj Napoca, Editura Dacia 35. Hulea, E., ASTRA – istoric, organizare, activitate, statute i regulamente , Sibiu, Editura Astrei, 1944 36. Iorga, N., Istoria literaturii române ti. Introducere sintetică , vol. I, Bucure ti, Editura Minerva, 1985 37. Iorga, N., Istoria literaturii române ti în veacul al XIX lea (de la 1821 înainte) , vol. III, Bucure ti, Editura Minerva, 1985 38. Iorga, N., Istoria presei române ti de la primele începuturi până la 1916 , Bucure ti, Editura ,,Adevărul”, 1922 39. Kovács, I., DesfiinŃarea relaŃiilor feudale în Transilvania , Cluj, Editura Moldova, 1973 40. Lovinescu, E., Istoria civilizaŃiei române modern , Bucure ti, Editura Minerva, 1992 41. Lupa , I., ContribuŃiuni la istoria ziaristicei române ti ardelene , Sibiu, Editura AsociaŃiunii, 1926 42. Lupa , I., Un capitol din istoria ziaristicii române ti ardelene. George BariŃiu , Sibiu, Editura Diecezană, 1906 43. Macavei, E., Umorul în publicaŃii astrice , Sibiu, Editura AsociaŃiunii ASTRA, 2007
36 44. Maiorescu, T., Istoria politică a României sub domnia lui Carol I , Bucure ti, Editura Humanitas, 1994 45. Matei, P., AsociaŃiunea în lumina documentelor (1861 1950). Noi contribuŃii , Sibiu, Editura UniversităŃii ,,Lucian Blaga”, 2005 46. Matei, P., AsociaŃiunea Transilvană pentru Literatura Română i Cultura Poporului Român (ASTRA) i rolul ei în cultura naŃională (1861 1950) , Cluj Napoca, Editura Dacia, 1986 47. Moga, V., ASTRA i societatea (1918 1930) , Cluj Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2003 48. Netea, V., George BariŃiu. ViaŃa i activitatea sa , Bucure ti, Editura tiinŃifică, 1966 49. Netea, V., Lupta românilor pentru libertate naŃională (1848 1881) , Bucure ti, Editura tiinŃifică, 1974 50. Pantazi, R., ViaŃa i ideile lui George BariŃiu , Bucure ti, Editura tiinŃifică, 1964 51. Papiu Ilarian, Al., Istoria românilor din Dacia Superioară , vol. I II, Viena, 1851 1852, vol. III, editat după manuscris inedit de tefan Pascu, cu o introducere i note, Sibiu, 1943 52. Pascu, t., Voievodatul Transilvaniei , vol. I (1971), vol. II (1979), vol. III (1986), vol. IV (1989), Cluj Napoca, Editura Dacia 53. PăcăŃian, T. V., Cartea de aur sau Luptele politice naŃionale ale românilor de sub coroana ungară , Vol. II (1904), vol. VII (1913), Sibiu, Tipografia Arhidiecezană 54. Păcurariu, M., Cărturari sibieni de altădată , Cluj Napoca, Editura Dacia, 2002 55. Păcurariu, M., Politica statului ungar faŃă de Biserica românească din Transilvania în perioada Dualismului (1867 1918) , Bucure ti, Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1986 56. Petru an, Gh., Iosif Vulcan i revista ,,Familia” , PublicaŃie a Uniunii Românilor din Ungaria, Szeged, 1992 57. Piru, Al., Literatura română premodernă , Bucure ti, Editura pentru literatură, 1981 58. Popa, M., Ta cu, V., Istoria presei literare române ti din Transilvania (de la începuturi până în 1918) , Cluj Napoca, Editura Dacia, 1980 59. RacoviŃan M., Românii transilvăneni în sistemul de stat austro ungar , Sibiu, Editura ,,Tribuna”, 2000 60. Răduica, G. i Răduica, N., Calendare i almanahuri române ti (1731 1918): dicŃionar bibliografic , Bucure ti, Editura tiintifică i Enciclopedică, 1981 61. Răduica, G., DicŃionarul presei române ti (1731 1918) , Editura tiinŃifică, Bucure ti, 1995 62. Retegan, S., Dieta românească a Transilvaniei (1863 1864) , Cluj Napoca, Editura Dacia, 1979 63. Sigmirean, C., Istoria formării intelectualităŃii române ti din Transilvania i Banat în epoca modernă , Cluj, Presa Universitară Clujeană, 2000 64. Sîrghie, A., Din istoria presei române ti , Sibiu, Editura TechnoMedia, 2008 65. Vartolomei, V., Mărturii culturale bihorene , Cluj, Editura Tribuna Ardealului, 1944 66. Vrabie, Gh., Folcloristica românească. EvoluŃie, curente, metode, Bucure ti, Editura pentru literatură, 1969 67. Vrabie, Gh., Folclorul. Obiect principii metodă categorii , Bucure ti, Editura Academiei RSR, 1970 68. Zaciu, M., Glose , Cluj, Editura Dacia, 1970
37 69. ***, Actele privitoare la urzirea i înfiinŃarea AsociaŃiunii transilvane pentru literatura română i cultura poporului român , Sibiu, Editura Diecezană, 1862 70. ***, DicŃionarul literaturii române de la origini la 1900 (ed. a II a), Bucure ti, Editura Academiei RSR i Editura GUNIVAS, 2002 71. ***, Documente din Fondul ASTRA , Arhivele NaŃionale DirecŃia JudeŃeană Sibiu, indicele alfabetic, registrele cu procesele verbale ale edinŃelor Comitetului Central al AsociaŃiunii i mapele de documente ale AsociaŃiunii între anii 1861 1890 72. ***, Enciclopedia Română , tomul I (1899), tomul II (1900), tomul III (1904), Sibiu 73. ***, George BariŃ i contemporanii săi , 10 vol., 1973 2003, Bucure ti, Editura Minerva 74. ***, Istoria României , vol. III, Bucure ti, Editura Academiei, 1964 75. ***, Istoria României în date , Bucure ti, Editura Enciclopedică, 2003 76. ***, Serbările noastre de la Blaj – o pagină din istoria noastră culturală..., Blaj, 1911
II. Articole i studii de specialitate în volume:
1. Babe , V., NotiŃe bibliografice asupra vieŃii i activităŃii decedatului Andrei Mocioni de Foen , în Analele Academiei Române , seria II, tom. IV, Bucure ti, 1867, pp. 354 375 2. Boc an, N., NaŃiune i confesiune în Transilvania în secolul al XIX lea: cazul mitropiliei române , în Etnie i confesiune în Transilvania (sec. XIII XIX) , Oradea, Editura Cele Trei Cri uri, 1994, pp. 143 169 3. Breazu, I., Gheorghe BariŃ i mi carea teatrală românească din Transilvania , în Studii de literatură română i comparată , vol. I, EdiŃie îngrijită, bibliografie i indice de nume de M. Curticeanu, Cluj, Editura Dacia, 1970, pp. 438 451 4. Breazu, I., Gheorghe BariŃ i patrimonial popular , în Studii de literatură română i comparată , vol. I, EdiŃie îngrijită, bibliografie i indice de nume de M. Curticeanu, Cluj, Editura Dacia, 1970, pp. 425 437 5. Breazu, I., Presa Transilvaniei , în Studii de literatură română i comparată , vol. I, EdiŃie îngrijită, bibliografie i indice de nume de M. Curticeanu, Cluj, Editura Dacia, 1970, pp. 157 164 6. Breazu, I., Succesul sistemului etimologic , în Transilvania în Studii de literatură română i comparată , vol. I, EdiŃie îngrijită, bibliografie i indice de nume de M. Curticeanu, Cluj, Editura Dacia, 1970, pp. 73 96 7. Catrina, C., Probleme de etnografie i artă popular în dezbaterea revistei ,,Transilvania ”, în Centenarul revistei ,,Transilvania” , Sibiu, Biblioteca ,,Astra”, 1969, pp. 71 74 8. Ciobanu, R., Activitatea ASTREI de răspândire a cuno tinŃelor despre natură, reflectate în paginile revistei ,,Transilvania” , în ASTRA (1861 1991) – 130 de ani de la înfiinŃare , Sibiu, Biblioteca ,,Astra”, 1992, pp.209 213 9. Ciobanu, R., Activitatea de cercetare i răspândire a cuno tinŃelor din domeniul tiinŃelor naturii desfă urată în cadrul ASTREI , în ASTRA (1861 1950) – 125 de ani de la înfiinŃare , Sibiu, Biblioteca ,,Astra”, 1987, pp. 441 447 10. Colan, H., Preocupările lui George BariŃiu i ale ASTREI pentru promovarea tiinŃelor tehnice în România , în ASTRA (1861 1950) – 125 de ani de la înfiinŃare , Sibiu, Biblioteca ,,Astra”, 1987, pp. 411 421
38 11. Dragoman, C. L., Probleme de teatru în paginile ,,Transilvaniei ”, în Centenarul revistei ,,Transilvania” , Sibiu, Biblioteca ,,Astra”, 1969, pp. 87 93 12. Fanache, M., Preocupările lui BariŃiu pentru un teatru românesc în Transilvania , în Centenarul revistei ,,Transilvania” , Sibiu, Biblioteca ,,Astra”, 1969, pp. 13 19 13. GoŃia, A., ASTRA i promovarea culturii tradiŃionale române ti, în ASTRA (1861 1950) – 125 de ani de la înfiinŃare , Sibiu, Biblioteca ,,Astra”, 1987, pp. 345 352 14. Grecu, V. V., Unitatea limbii române literare în preocupările ASTREI , în ASTRA (1861 1950) – 125 de ani de la înfiinŃare , Sibiu, Biblioteca ,,Astra”,, 1987, pp. 295 340 15. Holb, I., Locul i rolul revistei ,,Transilvania ” în cultura românească , în Centenarul revistei ,,Transilvania” , Sibiu, Biblioteca ,,Astra”, 1969, pp. 67 70 16. Ionescu, R., Preocupări artistice în revista ,,Transilvania ”, în ASTRA (1861 1950) – 125 de ani de la înfiinŃare , Sibiu, Biblioteca ,,Astra”,, 1987, pp. 481 484 17. Marica, G. Em., George BariŃiu – istoric , în Studii de istoria i sociologia culturii romîne ardelene din secolul al XIX lea , vol. III, Cluj Napoca, Editura Dacia, 1980, pp. 105 160 18. Macavei, E., Probleme de pedagogie socială în preocupările ASTREI i ale revistei ,,Transilvania” , în ASTRA (1861 1950) – 125 de ani de la înfiinŃare , Sibiu, Biblioteca ,,Astra”, 1987, pp. 467 475 19. Mihoc, B., Adunările Astrei , în Semnul faptelor , Oradea, Editura Logos ‘94, 2008, pp. 145 188 20. Moise, I., Astra: orientări folcloristice , în Folcloristica sibiană , Sibiu, Editura IMAGO, 1999, pp. 35 46 21. Moise, I., Preocupări ale Astrei pentru înfiinŃarea unei coli civile de fete , în ASTRA (1861 1950) – 125 de ani de la înfiinŃare , Sibiu, Biblioteca ,,Astra”, 1987, pp. 360 364. 22. NeamŃu, G., Din activitatea lui G. BariŃiu pentru editarea unui organ de presă al ASTREI , în ASTRA (1861 1950) – 125 de ani de la înfiinŃare , Sibiu, Biblioteca ,,Astra”, 1987, pp. 281 286 23. Odobescu, Al., AsociaŃiunea Transilvană pentru Literatura Română i Cultura Poporului Român , în Note de călătorie , Bucure ti, Editura Sport Turism, 1981, pp. 125 145. 24. Pascu, t., Astra i Academia Română , în ASTRA (1861 1991) – 130 de ani de la înfiinŃare , Sibiu, Biblioteca ,,Astra”, 1992, pp.17 24 25. Pavelescu, Gh., ContribuŃia revistei ,,Transilvania ” la cunoa terea, valorificarea i păstrarea patrimoniului nostru popular , în Centenarul revistei ,,Transilvania” , Sibiu, Biblioteca ,,Astra”, 1969, pp. 113 121 26. Pavelescu, Gh., ContribuŃia revistei ,,Transilvania ” la valorificarea patrimoniului popular , în ETHNOS. Studii de etnografie i folclor , vol. II, Sibiu, Editura PsihoMedia, 2006, pp. 25 36 27. Păcurariu, Dim., Poezia. Între marile modele clasice i epigonii acestora , în Clasicism i tendinŃe clasice în literatura română , Bucure ti, Editura Cartea Românească, 1979, pp. 80 122 28. Păcurariu, Dim., Traducerile i semnificaŃia lor , în Clasicism i tendinŃe clasice în literatura română , Bucure ti, Editura Cartea Românească, 1979, pp. 61 80 29. Puiu Fărca , S., ASTRA i naturali tii români din Transilvania , în ASTRA (1861 1950) – 125 de ani de la înfiinŃare , Sibiu, Biblioteca ,,Astra”, 1987, pp. 449 456 30. RacoviŃan, M., Preocupări istoriografice ale ASTREI între 1867 1918 , în ASTRA (1861 1991) – 130 de ani de la înfiinŃare , Sibiu, Biblioteca ,,Astra”, 1992, pp.223 227
39 31. Selejan, A., AsociaŃiunea i literatura , în ASTRA (1861 1950) – 125 de ani de la înfiinŃare , Sibiu, Biblioteca ,,Astra”,, 1987, pp. 341 344 32. ofonea, L., Istoria i filozofia tiinŃei i a tehnicii (tehnologiei) în activitatea ASTREI , în ASTRA (1861 1950) – 125 de ani de la înfiinŃare , Sibiu, Biblioteca ,,Astra”, 1987, pp. 423 433
III. Articole i studii de specialitate în periodice:
1. Berindei, D., ÎnfiinŃarea SocietăŃii Literare (Academia) (1866) i sesiunea în 1867 , în Studii. Revistă de istorie , Bucure ti, an IX, nr. 5/1956, pp. 21 45 2. Bor , S., Revista ,,Transilvania”. Câteva repere istorice la 140 de ani de la înfiinŃare , în Transilvania (serie nouă) , XXXVII (CXIII), nr. 12/decembrie 2008, pp. 6 9 3. Cozma, A., InfluenŃa situaŃiei politice asupra activităŃii ASTREI până la 1918 , în SargeŃia , XXVIII XXIX, nr. 2/1999 2000, pp. 301 314 4. Curticăpeanu, V., Activitatea istoriografică a ASTREI (1861 1948) , în Academica , an XVII, nr. 52 53 (189 190)/iulie august 2006, pp. 51 54 5. Curticăpeanu, V., Caracterul discriminator i opresiv al sistemului legislativ austro ungar faŃă de naŃionalităŃile asuprite (1867 1918) , în Analele UniversităŃii Cre tine ,,Dimitrie Cantemir”. SecŃia de istorie , nr. 2/1998, pp. 87 104 6. David, A. E., Ortografia limbii române literare în dezbaterea periodicelor transilvane , în Transilvania (serie nouă) , XXXVII (CXIII), nr. 1/ianuarie 2008, pp. 86 88 7. Domoco , E., ContribuŃii la studiul operei pedagogice a lui George BariŃiu , în Revista de Pedagogie , XIII, nr. 7 8/iulie august 1964, pp. 121 140 8. Ghibu, O., La un popas , în Transilvania , 56, nr. 7 8/iulie august 1925, pp. 224 227 9. Holho , I., ,,ASTRA” stindard al unităŃii i propă irii naŃionale , în Tribuna Sibiului , an I, nr. 5/12 mai 1968, pp. 1 4 10. Holho , I., Nistor, N., ContribuŃia ASTREI la realizarea unităŃii naŃionale, în Revista Arhivelor , an XI, nr. 2/1968, pp. 91 94 11. Lupu, C., Transilvania – 140 de ani de la apariŃie , în Transilvania (serie nouă) , an XXXVII (CXIII), nr. 12/2008, pp. 1 5 12. Pavelescu, Gh., Preocupările lui G. BariŃiu în domeniul Artei populare , în Apulum , nr. VII/II, 1969, pp. 576 588 13. Polverejan, ., ContribuŃii statistice privind colile române ti din Transilvania în a doua jumătate a secolului al XIX lea , în Cumidava , II (1968), Bra ov, pp. 181 206 14. Prodan, D., Gheorghe BariŃ , în Analele Academiei R.P.R. , XII (1962), pp. 296 297 15. Silvestru, P., ContribuŃia asociaŃiei ,,Astra” la educaŃia poporului i dezvoltarea învăŃământului românesc (I) , în Revista de Pedagogie , XXXV, nr. 8/august 1986, pp. 62 64 16. Silvestru, P., ContribuŃia asociaŃiei ,,Astra” la educaŃia poporului i dezvoltarea învăŃământului românesc (II) , în Revista de Pedagogie , XXXV, nr. 9/septembrie 1986, pp. 55 57 i 59 17. Suciu, D., Monarhia Habsburgică i situaŃia politică a naŃiunilor nemaghiare i negermane între 1848 i 1867 , în Steaua , XLI, sept. 1990, pp. 56 62
40