Files/APM Covasna/Anuare/2010/Anuar2010capiii.Pdf
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
III APA (DULCE) III.1 Resursele de apă, Cantităţi şi fluxuri Pe teritoriul judeţului Covasna s-au acumulat bogate straturi acvifere şi s-a creat o reţea hidrografică permanentă, bine organizată. Importantele resurse acvifere, alcătuite din depozitele aluvionare, au rezerve bogate. Teritoriul judeţului Covasna este foarte bogat în izvoarele de ape minerale răspândite pe tot teritoriul său. Cele mai multe izvoare de ape minerale se înşiruie de-a lungul a două linii orientate pe direcţia nord-sud, prima, pe versantul vestic al Munţilor Bodoc (izvoarele de la Balvanioş, Bixad, Micfalău, Malnaş-Băi, Bodoc, Arcuş, Băile Şugaş), toate având ape carbogazoase, cloruro-sodice, bicarbonate, potasice, calcice, magneziene etc.; a doua, paralelă cu prima, apare în bazinul Râului Negru, pe care se înşiruie izvoarele carbogazoase de la Poian şi Peteni. Majoritatea râurilor izvorăsc din masivele muntoase, de unde se îndreaptă către depresiunile Târgu Secuiesc şi Sfântu Gheorghe, fiind colectate de Râul Olt şi afluentul său principal, Râul Negru. Mai redus este reţeaua Buzăului, al cărui curs superior, împreună cu afluenţii săi principali Bâsca Mare şi Bâsca Mică, traversează partea de sud şi sud-est a judeţului. Râul Olt este principala arteră hidrografică. Pe teritoriul judeţului Covasna el are o lungime de cca.150 km şi colectează apele majorităţii râurilor ce străbat radiar teritoriul judeţului. Râul Negru, afluentul cel mai important al Oltului, străbate partea estică a judeţului de la nord-est spre sud-vest, pe o lungime de cca 106,3 kmp. El îşi adună apele de pe versantul sudic al Munţilor Şandru Mare, de la o altitudine de 1280 m. Reţeaua hidrografică dezvoltată, bogăţia izvoarelor minerale şi diversitatea conţinutului lor în săruri fac ca teritoriul judeţului Covasna să dispună de un potenţial însemnat de resurse de apă. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile Resursele de apă ale bazinului hidrografic al râului Olt, în judeţul Covasna se împart: - resurse de apă de suprafaţă care în anul 2010, pe baza calculelor Staţiei Hidrologice au fost: - B.H. OLT –sector: Micfalău – Sf.Gheorghe 599,19 mil. mc - B.H.R. Negru la Reci 588,19 mil. mc - B.H. Caşin la Tg-Secuiesc 170,93 mil. mc - B.H. Covasna la Boroşneu 98,39 mil. mc - B.H. Cormoş la Brăduţi 81,05 mil. mc - B.H. Aita la Aita 34,06 mil. mc - B.H. Ozunca la Băţani - Mari 21,70 mil. mc - B.H. Baraolt la Baraolt 81,36 mil. mc - B.H. Vârghiş la Vîrghiş 128,67 mil. mc - B.H. Zagon la Zagon 28,28 mil. mc TOTAL 1831.82 mil. mc Tabelul III.1.1 Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile perioada 2007 Judeţul Resursa de suprafaţă Resursa din subteran Covasna Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă anul 2007 3981,007 mii mc 2095,4 mii mc 21.982,255 mii mc 10.240,8 mii mc Tabelul III.1.2 Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile perioada 2008 Judeţul Resursa din subteran Covasna Teoretică Utilizabilă anul 2008 23.605,515 mii mc 10.945,84 mii mc Tabelul III.1.3 Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile perioada 2009-2010 Judeţul Resursa din subteran Judeţul Resursa din subteran Covasna Covasna Tehnic Utilizabilă Tehnic Utilizabilă Utilizată anul 2009- 24286,308 mii mc anul 2010 23605,515 mii mc 9,23 mii mc 2010 Prelevări de apă Prelevările de apă din sursele de suprafaţă şi subterane se realizează de către 251 beneficiari, dintre care 66 au încheiat contract abonament cu A.N. Apele Române, 55 de captări subterane şi 11 de captări de suprafaţă. Mecanismul economic în domeniul apelor Mecanismul economic specific în domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a apelor include sistemul de plăţi, bonificaţii şi penalităţi ca parte a modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării pe principii economice a Administraţiei Naţionale Apele Române. Utilizatorul de apă plăteşte pentru serviciul prestat pe baza contractului - abonament privind prestarea de servicii de gospodărire a apelor încheiat cu A.N.Apele Române, Direcţia Apelor Olt Rm. Vâlcea. Serviciul de Gospodărire a Apelor Covasna a încheiat contract - abonament cu 66 beneficiari dintre aceştia 39 pentru serviciul de asigurare a apei brute şi 27 pentru servicii specifice de gospodărire a apelor pentru ameliorarea cantitativă şi calitativă a poluanţilor din apele uzate evacuate. Penalităţile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constatată abateri de la prevederile contractelor economice atât pentru depăşirea cantităţilor de apă prelevate cât şi a concentraţiilor de substanţe impurificatoare evacuate. Încălcarea dispoziţiilor Legii apelor nr.107/1996 atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz. III.2 Apele de suprafaţă Starea ecologică şi chimică a cursurilor de apă ale râurilor interioare Buletinele de calitate referitoare la apele din bazinul hidrografic Olt au fost furnizate trimestrial de către S.G.A. Sfântu Gheorghe. Conform Manualului de Operare a Sistemului de Monitoring - 2010 sunt monitorizate: 11 cursuri de apă – 16 secţiuni de monitorizare din care 2 secţiuni din surse de suprafaţă pentru potabilizare 25 de foraje - 20 foraje hidrogeologice - 5 foraje pentru potabilizare 15 surse de poluare Clasificarea apelor de suprafaţă se face în 5 clase de calitate, conform Ordinului nr. 161 din 16.02.2006, “Elemente şi standarde de calitate biologice, chimice şi fizico- chimice pentru stabilirea stării ecologice a apelor de suprafaţă”, iar indicatorii sunt grupaţi după tipul determinărilor astfel: A. Analize Biologice B. Determinări Fizico - Chimice la sedimente C. Elemente şi Standarde de Calitate Chimice şi Fizico - Chimice în apă Indicatorii sunt grupaţi în şase grupe mari: C.1. Regim termic şi acidifiere C.2. Regimul de oxigen C.3. Nutrienţi C.4. Salinitate C.5. Poluanţi toxici specifici de origine naturală C.6. Alţi indicatori chimici relevanţi La nivel de SGA Covasna, conform Manualului de operare pentru 2010, monitorizarea secţiunilor a fost împărţită în: - monitoring de supraveghere - S - monitoring operaţional – O (la nivelul a 8 secţiuni) - monitoring pentru potabilizare - monitoring pentru zone vulnerabile la nutrienţi - ZV - monitoring pentru secţiuni de referinţă - CBSD Potrivit clasificării prezentate, indicatorii de calitate monitorizaţi se încadrează în clasele de calitate conform tabelului următor tabelul III.2.1 Tabelul III.2.1 Încadrare în clasele de calitate anul 2010 Râul Secţiunea Încadr. finală Micfalău III R.Olt Ilieni II Araci II Catalina II R. Negru Chichiş II pr. Caşin Ruseni II Amonte captare II pr. Covasna Boroşneu Mare II Amonte Filia II pr. Cormoş Amonte captare III pr. Baraolt Baraolt IV pr. Ozunca Amonte Băţanii Mari I pr. Aita Amonte Aita Medie I pr. Marcuşa Amonte confl. R Negru II pr. Talomir Amonte confl. R Olt II pr. Târlung Amonte confl. R Negru I Starea chimică a apelor, conform buletinelor de calitate de la S.G.A. Sf.Gheorghe, este stabilită în raport cu concentraţiile substanţelor periculoase relevante şi prioritar periculoase. Metale grele monitorizate în cadrul acestui program sunt: Cu, Cd, Cr, Ni, Pb. În cursul trimestrului III 2010 starea chimică a fost determinată la nivelul a 2 secţiuni cu monitoring de supraveghere. Aceste secţiuni s-au încadrat la starea chimică proastă din cauza prezenţei în general al cuprului, nichelului şi plumbului. Monitoringul pentru zone vulnerabile la nutrienţi s-a aplicat în zonele unde a existat suspiciunea că corpurile din apă sunt cu risc de a fi poluate cu nitraţi din surse agricole. Acest tip de monitoring s-a realizat în general în cursul anului 2010 la nivelul a 7 secţiuni. Secţiunile monitorizate s-au încadrat în clasa I-a şi a II-a şi a III-a de calitate. În cadrul monitoringului pentru secţiuni de referinţă au fost monitorizate 5 secţiuni. Aceste secţiuni s-au încadrat în clasa a I-a de calitate. În cadrul monitoringului pentru potabilizare au fost monitorizate 2 prize de apă de suprafaţă: Priza amonte captare oraş Covasna pe pr.Covasna: indicatorii de calitate s- au încadrat în clasa a I –a de calitate Priza amonte captare oraş Baraolt pe pr.Cormoş: indicatorii de calitate s-au încadrat în clasa a II –a de calitate din cauza indicatorilor:coliformi totali şi coliformi fecali Încadrarea apelor de suprafaţă, jud. Covasna, 2010 43% clasa I clasa II 57% Figura III.2.1 Încadrarea apelor de suprafaţă III.3 Calitatea apei dulci În cadrul laboratorului A.P.M. Covasna au fost prelucrate rezultatele analizelor efectuate din prelevările de probe punctuale din ape de suprafaţă. În general calitatea apelor de suprafaţă nu s-a modificat faţă de anul precedent. Cursurile de apă şi valorile provenite din probe momentane pentru indicatorii urmăriţi sunt reprezentate în următoarele grafice: III.3.1 Nitraţii şi fosfaţii în râuri şi lacuri Nitraţi - ape de suprafaţă, anul 2010 0.08 0.06 0.04 NO3-(mg/l) 0.02 0 Sectiunea Sectiunea Sectiunea Sectiunea Sectiunea Sectiunea Sectiunea Micfalau Ilieni - Araci - Augustin Catalina - Bita - Chichis - - R.Olt R.Olt R.Olt - R.Olt R.Negru R.Negru R.Negru Figura III.3.1.1 Nitraţi - râuri Până în anul 2010, APM Covasna a urmărit evoluţia fosforului total pentru cele 3 lacuri din judeţ: Belin, Pădureni şi Reci. Consecutiv în fiecare an s-a observat fenomenul de înflorirea a apei, fenomen ce se datorează creşterii temperaturilor, acumulării nutrienţilor şi uniformizării biocenozei fitoplanctonice. În această perioadă s-a observat hipertofierea , fenomen de scurtă durată, dar intensivă în viaţa lacului. Monitorizarea evoluţiei trofice a apelor stagnante din judeţul Covasna şi prelucrarea datelor din domeniu, sunt elemente care stau la dispoziţia factorilor de decizie pentru elaborarea strategiilor de gospodărire a apelor, şi managementul ariilor protejate. Monitorizarea zonelor umede furnizează date pentru evaluarea stării ariilor protejate şi a fenomenelor biologice şi chimice care au loc la nivelul acestora. Sunt considerate ca o sursă de biodiversitate astfel urmărirea lor a devenit o necesitate. Din această cauză APM Covasna are încadrat în programul de monitorizare şi urmărirea calităţii bălţilor şi braţelor moarte din zona umedă Ozun şi Ariuşd.