2
3 O zi (aproape) solemn,,, Sorin RoSorin Roşşşca Stca Stnescu şi Corneliu LeuCorneliu Leu au 303030 ianuarie 2011 prezentat sintetic portalul-librrie www.corect.books.com . Publicului, alctuit din
oameni de cultur şi personaliti culturale, i s-au Festivalul Internaional de Poezie şi explicat avantajele ce decurg din achiziionarea de cri Epigrame „Romeo şi Julieta la Mizil”, ediia a IV-a, a on-line în raport cu cartea luat dintr-o cldire-librrie. fost organizat şi coordonat de Liceul Teoretic „Grigore Prezentarea, asistat tehnologic de un laptop, un ecran Tocilescu” şi a avut loc în cadrul Srbtorii liceului, şi un proiector, s-a bucurat de un apreciabil succes. edi ia a V-a.
Mircea Dinescu a vorbit despre cartea Instituia noastr mulumeşte: „Femeile din secolul trecut”, carte pe care o promoveaz Primriei Mizil, Bncii Raiffeisen, S.C. Ana şi Cornel, în ar prin „Caravana cu cântecele, versurile şi vinul S.C. Carmistin, S.C. Afiliu, S.C. Cassytech, lui Dinescu”. S.C.Miratelecom, S.C. Proactive Computers, Biroului El a cântat melodii de pe un CD pe versuri din Notarial Hurduc, d-lui Clin Panait, d-lui Dumitru volum, puse pe muzic de autor. De asemenea a „servit” Vârg, d-lui Costantin Cazacu, d-lui Cemal Birinci. publicul cu vinul din producia proprie cu ‘versuri pe Mulumim domnilor Sorin Roşca Stnescu şi Florian sticl’. Bichir pentru promovarea în mass media.. Mircea Ionescu QuintusQuintus, care a fost prezent şi
la ediia precedent, 2009-2010, a apreciat calitatea Am avut parteneriate cu: Departamentul festivalului, a organizrii şi a invitailor şi a oferit un Românilor de Pretutindeni, Inspectoratul colar Ş Memento „Mihai Eminescu”. Jude ean, Casa Corpului Didactic, Palatul Copiilor, Clubul Copiilor din Mizil, Liga Tineretului Creştin Corneliu Leu,Corneliu Leu, prezent la toate ediiile, a fost Ortodox, Casa de Cultur, Consiliul Judeean al numit de ctre organizatori Patriarh al festivaluluifestivalului. Elevilor, pensiunile “Gen iana” din Bucovina i ş “Surâsul Muntelui” din Dragoslavele, WEB Incident. Lucia OlaruLucia Olaru-Olaru---NenatiNenatiNenatiNenati, scriitoare din Botoşani,
fost directoare a Teatrului „Mihai Eminescu”, a fcut Prof. Victor Minea, directorul institu iei, i ş o incursiune în timp, prezentând piesa de teatru prof. Laureniu Bdicioiu, coordonatorul proiectului „Romeo şi Julieta la Mizil”, ce s-a jucat pentru prima cultural “Romeo şi Julieta la Mizil”, au deschis dat pe scena acestui teatru, druind organizatorilor festivalul, pe 30.01.2011, ora 10. afişul reprezentaiei.
Au fost prezente personaliti ale vieii Cristiana Maria Purdescu a coordonat o culturale româneşti : Mircea Ionescu-Quintus, Ştefan superb prezentare de mod cu ajutorul elevelor Cazimir, Corneliu Leu, Corneliu Berbente, Sorin Roşca liceului. Creaiile doamnei Maria Cristiana Purdescu, St nescu, Mircea Dinescu, Nicolae Drago , George ş etalate de elevele liceului, s-au caracterizat prin Stanca, Dan Lupescu, Lucia Olaru-Nenati, Aurel distincie, naturalee şi un blând joc al culorilor. Antonie, George Corbu, Elis Râpeanu, Efim Tarlapan,
Doru Dumitrescu, Alexandru Şonea, Vasile Avram, O scenet, „Lecia de literatur”, a fost jucat Gheorghe Borovin, Gheorghe Matei. de elevii şcolii, sub îndrumarea prof. Luminia Burlacu.
Premiile au fost oferite de Nicolae Dragoş, ŞŞŞtefan Cazimir l-a evocat pe I.L. Caragiale, Corneliu Berbente, Gheorghe Borovin i Emil Pro can. ş ş impresionând auditoriul prin comicul... serios care îi Din juriu au mai fcut parte Adrian Botez şi Dan caracterizeaz de obicei interveniile. Lupescu, la Poezie, Corneliu Leu, Mihai Mole ag i Ion ş ş Busuioc la Epigram . Frumoasa zi de 30 ianuarie 2011 s-a încheiat printr-o
întâlnire într-un cadru nonformal, unde încânttoarele Corneliu Leu a apreciat calitatea produciei melodii ale formaiilor „Trei parale” şi „Select” din umoristice a festivalului, în raport cu aceea de la ediia Bucureşti au însoit bucuria spiritual a unei zile precedent. memorabile, aproape solemn… Nicolae Drago i primarul Mizilului, Emil ş ş Proşcan, au evideniat nivelul ridicat al multor texte lirice. A consemnatA consemnat prof. Lauren iu Biu Bdicioiudicioiudicioiu La festival au participat 314 concureni din România dar şi din Belgia, Brazilia, Spania, Italia, Frana, Germania, Republica Moldova, Siria, Macedonia, Albania, Canada, SUA.
4 Premiile au fost acordate astfel: MenMenMeniuni:iuni:iuni:
PPoezieoezieoezieoezie Vasile Larco-Iaşi; Ştefan Alexandru- Câmpina; Nicolae Paul Mihail-Sinaia; Elis Râpeanu-Bucureşti; Petronela MarMareleele Premiu „„„Ge„GeGeGeorgeorge Ranetti”:orge Ranetti”: Slavu-Vulcan, Hunedoara; Corneliu Zean-Bucureşti; Ion Ruse-Constana; Gheorghe Blceanu-Iaşi; Ioan Victoria Milescu – Bucureşti Petru Garda-Cluj; Ion Moraru-Galai; Vasile Vajoga- şi Liviu Ofileanu – Hunedoara Iaşi; Janet Nic-Ostroveni, Dolj; Ionic Laurian- Boureni,Dolj;Viorel Martin-Bucureşti; Ion Munteanu- Premiul „„„Grigore„Grigore Tocilescu”: Şoimari, Prahova. Liliana Filişan – Constana Detalii despre festival sunt pe: www.romeojulietalamizil.ro Premiul „„„Agatha„Agatha Bacovia”: Raluca Dumitran – Câmpina NumeleNumele tuturor participanilorilorilor la sec iunea Poezieiunea Poezie:Poezie::: Maria Postu – Bucureşti NumeleNumele concurentului LocalitateaLocalitateaLocalitatea JudeJudeJude uuululll////araaraara 1. Agavriloaie Lucia Braşov Braşov 2. Aionesei Mihaela Târgu Secuiesc Covasna MenMenMeniuni:iuni:iuni: 3. Albu Andreea Slaşu de Sus Hunedoara 4. Aldea Marius Motru Gorj Gheorghe Bâlici-Chişinu; Oana Zahiu-Ploieşti; 5. Anghel Beatrice Urlai Prahova Loredana Dnil-Slobozia; Floarea Dan-Bucureşti; 6. Antal Bianca Timişoara Timiş Alexandru Gheie-Piteşti; Mihaela Lunc-Galda de 7. Apostu Marilena Galai Galai Jos, Alba Iulia; Alexandr Stoikovici-Timişoara; Vasile 8. Arsene Marina Ştefneşti Argeş Vajoga-Iaşi; Roxana Bltaru-Suceava; Maria Cucu- 9. Badea Constantin Şirna Prahova Câmpulung Moldovenesc; Theodor Damian-Woodside, 10. Bdescu Irina Sinaia Prahova New York, USA; Maria Ion-Craiova; Ariadna Petri- 11. Bdicioiu Adrian Şoimari Prahova Ploie ti; Lic Pavel-Bucure ti, Ana Maria Zlavog- ş ş 12. Baki Ymeri Ş ipkovia, Macedonia Macedonia Brila; Cristian Petru Blan-Sycamore Drive, New 13Blan Cristian Petru Sycamore Drive SUA Jersey, USA; Ioan Barb-Clan, Hunedoara; Aida 14. Bale Alexa Şişeşti Maramureş Hancer-Bucureşti; Marilena Apostu-Galai; Constantin Badea-Bucureşti; Alexa Bale-Şişeşti, 15. Bâlici Gheorghe Chişinu R. Moldova Cara Severin Maramureş; Magda Botezat-Oradea, Bihor; Cezar 16. Balmez Andrada Oravia ş Ciobâc-Botoşani; Carmen Ciumrnean -Zalu, Slaj, 17. Bltaru Roxana Rdui Suceava Simona Crciunescu-Vatra Dornei; Ion Moraru-Galai; 18. Barb Ioan Clan Hunedoara George Chiriac-Oneşti; Bacu, Mahmoud Djamal- 19. Barbu Andreea Rm.Vâlcea Vâlcea Rakka, Siria, -- - 20. Barbu Diana Mneciu Ungureni Prahova - ; Eugenia Dumitriu-Campo 21. Barbu Lizuca Ghizela Timiş Real de Madrid, Spania; Florina Isache-Roşiorii de 22. Brbulescu Elena Ploieşti Prahova Vede, Teleorman; Alexandru Piscu-Parava, Bacu; 23. Bştean Paul Timişoara Timiş Marina Popescu-Bucureşti; Iulian Radu-Baba Ana, 24. Bebu Ana Valu luiTraian Constana Prahova; Corina Stoean-Cazaşu, Brila. 25. Becart Valentina Iaşi Iaşi 26. Bengescu Otilia Târgu Jiu Gorj 27. Bistrianu Teodora Ghizela Timiş EEE pigrpigrpigrampigramamam 28. Bivol Zina Chişinu R. Moldova 29. Bodolic Alexandru Bucureşti Ilfov MarMareleele Premiu „„„Geor„GeorGeorGeorgege Ranetti”ge Ranetti” 30. Bogdan Adriana Mizil Prahova Ioan Toderaşcu – Vaslui 31. Bohâlea Elena Poiana Câmpina Prahova 32. Bordi Andraş Suplac Mureş 33. Bota Sorin Alba Iulia Alba Premiul „„„Grigore„Grigore Tocilescu” 34. Botezat Magda Oradea Bihor Laureniu Ghi – Bucureşti 35. Brânciog Justin Oradea Bihor 36. Burde Victor Alba Iulia Alba Premiul „„„Agatha„Agatha BacoviaBacovia””””:::: 37. Burduja Natalia Bordeaux Frana Constantin Iuraşcu – Iaşi 38Caraghiaur Eugene Quebec Canada 39. Crbune Floarea Constana Constana
5 40. Cârdei Mariana Bucureşti Ilfov 91. Filişan Liliana Constana Constana 41. Ctlin Mdlina Cireşanu Prahova 92. Floarea Dan Bucureşti Ilfov 42. Ceauşu George Bulzeşti Dolj 93.Frusinoiu Daniela 42. Chelariu Tudor Botoşani Botoşani 94. Furtos Valentin Oradea Bihor 43.Chelu Alexandrina Oradea Bihor 95. Gîdea Florentina Dr.T.Severin Mehedini 44. Chiriac George Oneşti Bacu 96. Galetar Gheorghe Cenad Timiş 45. Chiriluc Diana Timişoara Timiş 97. Garlonta Gabriela Sibiu Sibiu 46. Chiri Andreea Novceşti Prahova 98. Gheie Alexandru Piteşti Argeş 47. Chiroiu Tudor Vlenii de Munte Prahova 99. Ghi Cristina Buzu Buzu 48.Chistrug Cristina Chişinu R. Moldova 100. Goga Constantin Feteşti Ialomia 49.C Chi tlin Medgidia Constana 101. Gotişan Irina Chişinu R.Moldova 50Cicoveanu Alexandra Medgidia Constana 102. Grozea Denisa Berceni Prahova 51. Ciobâc Cezar Botoşani Botoşani 103. Gruia Brigita Sântandrei Bihor 52. Ciumrnean Carmen Zalu Salaj 104. Hancer Aida Bucureşti Ilfov 53. C ociaş Elena Oneşti Bacu 105. Hîncianu Mihaela Vaslui Vaslui 54.Codârl Georgiana C lineşti Prahova 106. Iana Iuhas Bucureşti Ilfov 55. Codi Constana Tecucel Galai 107. Iancu Maria Colceag Prahova 56. Codreanu Viorela Bucureşti Ilfov 108. Ihora Adina Bucureşti Ilfov 57. Cojocaru Dinu Hajdieni R. Moldova 109. Ilie Andra Plopeni Prahova 58. Colun Mariana Orhei R. Moldova 110. Ilie Stan Plopeni Prahova 59. Coman Andra Vişeu de Sus Maramureş 111. Ilie Vasilica Bucureşti Ilfov 60. Crciunescu Alexandria Teleorman 112. Ilişiu Eugen Deva Hunedoara Henriette 113. Ion Adina Lehliu Gar Clraşi 61.Crciunescu Simona Vatra Dornei Suceava 114. Ion Atanase Rsvani Clraşi 62. Cristu Georgi Galai Galai 115. Ion Costinela Dor Mrunt Clraşi Câmpulung Suceava 116. Ion Larisa Turcoaia Tulcea 63. Cucu Maria Moldovenesc 117. Ion Maria Craiova Dolj 64. Cujb Andreea Mizil Prahova 118. Ionescu Adrian Piteşti Argeş 65. Curteanu Delia Constana Constana 119. Iordache Cristi Târgovişte Dâmbovia 66. Damian Theodor New York SUA 120.Iordchescu Robert 2 Mai Constana 67. Dan Mioiu Ploieşti Prahova 121. Isache Florina Roşiorii de Vede Teleorman 68. Dnil Loredana Slobozia Ialomia 122. Ivaşcu Ioan Cluj-Napoca Cluj 69. Daroczi Andrei Jibou Slaj 123. Jerclu Ana Fulga de Sus Prahova 70. Dengel Clin Ploieşti Prahova 124. Jianu Liviu Craiova Dolj 71Diaconescu Liliana Alexandria Teleorman 125. Jitariuc Laura Grigoriopol Transnistria 72. Dinu Ion 126. Jitc Andrei Alba Iulia Alba 74.Djamal Mahmoud Rakka Siria 127.Joau Elias Antunes Taguatinga Brazilia 75. Dobre Alina Ploieşti Prahova 128Jurcan Alexandru Huedin Cluj 76. Drgan Liliana Oltenia Clraşi 129. Kimberley Jones Ploieşti Prahova 77. Drgnescu Clraşi Clraşi 130. Lctuş Daniel Clan Hunedoara Florentin 131. Larco Vasile Iaşi Iaşi 78. Dragomir Amalia Mneciu Ungureni Prahova 132. Lateş Adina Constanta Constana 79. Dragomir Marian Ploieşti Prahova 133.Lazr Alexandra Braşov Braşov 80. Drguşin Lusiana Slatina Olt 134. Lazr Denisa Buzu Buzu 81. Dumitran Raluca Câmpina Prahova 135. Lixandru Ştefania Bucureşti Ilfov 82. Dumitru Eugenia Campo de Madrid Spania 136. Lunc Mihaela Galda de Jos Alba 83. Dumitru Bianca Bucureşti Ilfov 137. Maftei Ioan Buhiesti Vaslui 84. Dumitru Ana Mateeşti Vâlcea 138. Mlai Marius Cluj Cluj-Napoca 85Durlan Gheorghi 139Manolachi Emilia Medgidia Constana 86. Elvireanu Sonia Alba Iulia Alba 140 Manole Gheorghe Galai Galai 87 Enache Otilia Agigea Constana 141. Mare Ilinca Bistrita Bistrita N. 88.Feies Ofelia Bocsig Arad 142. Marian Rzvan Zlatna Alba 89. Filic Vasile Mizil Prahova 143. Maricenschi Ploieşti Prahova 90. Filip George Montreal Canada Andreea
6 144. Marinescu Cristian Plopeni Prahova 198. Scurtu Tania Galai Galai 145. Miclea Georgeta Verona Italia 199. Simion Mihaela Baba Ana Prahova 146. Mihai Andra Medgidia Constana 200.Simonati Claudiu Geoagiu Hunedoara 147. Mihai Emma Târgovişte Dâmbovia 201. Sîrbu Dnu Oradea Bihor 148. Mihai Valentin Bucureşti Ilfov 202. Stejria Serena Bacu Bacu 149. Mihu Bogdan Breaza Prahova 203. Sptaru Ovidiu Braşov Braşov 150. Milescu Victoria Bucureşti Ilfov 204. Stanca George Bucureşti Ilfov 151. Minoiu Dan Ploieşti Prahova 206 Ştefnescu Florea Munchen Germania 153. Moraru Cristina Ungheni R.Moldova 207. Ştefnescu Marius Jirlu Brila 154. Moraru Ion Barboşi Vaslui 208. Stegrescu Lucia Ialoveni R.Moldova 155Mureşanu Adrian Cluj Cluj-Napoca 209. Stoean Corina Cazaşu Brila 156.Murg şanu Nicu Alba Iulia Alba 210. Stoican Monica Picior de Munte Dâmbovia 157. Neagu Andrei Lehliu Gar Clraşi 211. Stoikovici Timişoara Timiş 158. Neagu Oana Mizil Prahova Alexandar 159. Nedelcu Ana Ploieşti Prahova 212. Stroncea Nicolae Ciocana R.Moldova 160. Nemeş Bianca Braşov Braşov 213. Surleac Marius Bucureşti 161. Niic Andreea Tecuci Galai 214. Şuel Elena Ungureni Dâmbovia 162. Ofileanu Liviu Hunedoara Hunedoara 215. Tllu Roxana Râşca Suceava 163. Olteanun Georgeta Toporu Giurgiu 216.Tnsescu Costin Ştefneşti Argeş 164. Pdurean Otilia Sibiu Sibiu 217. andr Ionu Focşani Vrancea 165. Pan Florentina Turnu Mgurele Teleorman 218. Tecu Ionela Bucureşti 166. Paparuz Adrian Zrneşti Braşov 219 Todiresei Elena Piatra Neam Neam 167. Papp Elena Timişoara Timiş 220Topârceanu Elena Bucureşti Ilfov 168. Paraschiv Larisa Valea Clugreasc Prahova 221. Trifan Bogdan Piatra Neam Neam 179P traşcu Andreea Plopeni Prahova 222. Tudor Clara Târgovişte Dâmbovia 170. Pun Mihai Bucureşti Ilfov 223. Tulbure Ctlina Chi şinu R. Moldova 171. Pavel Lic Bucureşti Ilfov 224. Turcu Bogdan Sebeş Alba 172. Petri Ariadna Ploieşti Prahova 225. uueanu Alina Bucureşti Ilfov 173. Petri Fabiola Ploieşti Prahova 226. uueanu Giurgiu Giurgiu 174. Petru Bneşti Câmpina Prahova Goergiana 175. Picu Georgiana Ttrani Prahova 227. Untaru Ion Finta Dâmbovia 176. Piscu Alexandru Parava Bacu 228. Videanu Iaşi Iaşi 177. Pojar Ovidiu Bistria Bistria Nasaud Alexandru 178. Popa Mura Clraşi Clraşi 229. Vajoga Vasile Iaşi Iaşi 179. Popescu Marina Bucureşti Ilfov 230. Vâju Cornelia Movila Miresii Brila 180. Poraicu Simona Orştie Hunedoara 231. Vechiu Alexandra Constana Constana 181. Postu Maria Bucureşti Ilfov 232.Voiculescu Daniela Piteşti Argeş 182.Preutescu Dragoş Iaşi Iaşi 233. Zahiu Oana Ploieşti Prahova 183. Pric Cristina Sinaia Prahova 234. Zean Corneliu Bucureşti Prahova 184. Profire Ctlina Chişinu R.Moldova 185. Purdescu Maria Bucureşti Bucureşti PPoezieoezieoezieoezie 186. Rcaru Laura Ciorani Prahova 187. Radu Iulian Baba Ana Prahova Marele Premiu „„„George„George Ranetti” 188. Rdu Simina Oltenia Clraşi Victoria MilescuMilescuMilescu, scriitor, 18.12.1952, Bucureşti. Câmpulung Suceava 189. Romaga Maria Moldovenesc Volume de poezie: “Welcome December” , ed. Român- 190Rosentzveig Alice Iaşi Iaşi englez, 1995; „Şlefuitorul de lacrimi”, 1995; „Izbânda 191. Rotaru Dnu Berceni Prahova furat”, 1995; „Inim de iepure”, 1998; „Arleziana, 192. Rotaru Nicolae Bucureşti Bucureşti 2000; „Zâmbet de tigru”, 2001; „Flacra nevzut”, ed. 193. Rusu Laura Galai Galai Român-maghiar, 2007; „Roua cuvântului”, 2008; 194. Sava Lucica Râmnicu Vâlcea Vâlcea „Conspiraii celeste”, 2008; „101 poeme”, 2009; 195. Sava Manuela Buzu Buzu „Dreptatea învingtorului”, 2010, „Floarea vieii”, ed. 196Scânteianu Paula Rebricea Vaslui Român-georgian, 2010. Colaborri la revistele: 197. Şcladan Silvia Suceava Suceava „Luceafrul”, „Viaa româneasc”, „Revista Sud”,
7 „Literatorul”, „Caligraf” etc. Premii: Premiul „Iulia plou în purgatoriu Hasdeu”, 2001; Premiul special de poezie, Oradea, peste un înger şi un diavol îmbrişai 2002; Premiul pentru poezie „Literart-XX” şi al sub ploaia de pietre revistei „Origini”, 2008-2009; Marele Premiu al cci iubirea e şi durere Festivalului „Titel Constantinescu”, 2010 strigtul de izbând al celor fericii e un geamt Oameni fericifericifericii,i,i, I în ghetoul lor superînstelat cu semnele luptelor din somnul demoniac I-am vzut pe acei oameni fericii paloarea cadaveric denun mergând nepstori în noapte sacre autotorturi fluierau, fredonau, aruncând spre cer heraldica poemului exanghinat bancnote argintii, mtsoase aureolai de jetul şampaniei vaporoase ei împacheteaz lumea şi ne-o trimit ramburs duhnind a glorie şi a moarte izbindu-se de turnurile de încercare de primrii, de spitale i-am auzit cosind iarba cerului unde morii îşi continu viaa de apoi coasa lucea ca luna i-am vzut pe cei fericii s tac, ori s le ies în întâmpinare când îi luau mâna luau totul cu iubire şi sare cu un ochi de rubin, un altul de cobalt cu sângele zbtându-se ca un peşte în asfaltul fierbinte lsând un blacheu viaa strig, moartea scrâşneşte de copit sacerdotal scriu pe hârtia cu coli de elefant pe zid conturul unui schelet fumegând primvara înainteaz noaptea se teme uneori pentru ei fcându-i s înfloreasc şi mai mult cutreierându-le carnea, oasele cristaline pe cei înfloritori luna se ridic pe vârfuri deasupra lor umbra se lumineaz s vad parada lunaticilor goi pe un fir subire ei rezolv ecuaia de corecie a fericirii lumea e un m r în gur de arpe la viteza absolut ş moartea îşi face provizii, mereu precaut scriu la cap de linie
beau ploaia din palma unui cerşetor i-am vzut pe acei oameni fericii ziua intr la semnal lustruindu-şi trofeele pe un peron soldatul cu rani prea mari într-o lume prea mic deschide scrisoarea din care se scurge lanul carbonizat umplut fr voia ei o mam alpteaz un copil şi un câine cu ap, aer, lumin dând fiec ruia mai nimic din pu in cu obiecte con inând timp
cei fericii ne oblig la replici ei aprind la roşu gheurile polare alimentându-ne superstiiile grbesc aşteptarea zadarnic inimile, în vrafuri pe biroul somptuos libertatea mea, o iubire barbar sunt aprobate, tampilate nimeni nu e liber, nici soarele ş apoi puse pe foc s înclzeasc sala moartea m iart, ei nu profesorului cu barbişon inând cursul de spiritologie unde se termin fericirea începe lumea cei fericii nu cer nimic, nu se roag ce cumpr pâine, salam, igri primind de la sine orice fr jerfa zadarnic veselia ei sinistr negociaz f r îndoiala sacrificatorului resturile regurgitate de planete damnate al crui venin din cup marea – un monstru în propria-i plas poate face nemuritor poemul din tomberon i-am vzut pe acei fericii pe mal şi ei plâng uneori împrind gloane de aur prietenilor fericirea e obositoare ei au darul de-a sfâşia estetic fericirea doare inspirându-i permanent şi profund cerul cade-n buci, fr a fi pedepsit aerul cu diamante... precum uraganele desfiinând tot fr a pretinde nimic scriu sub bolta unui cântec de şobolan
8 OameniOameni fericifericiOameni i, IIi, II moartea ridic un fanion i-am vzut pe acei oameni fericii rsfoiesc o pasre zbor cu zbor aureolai de ceva neîneles tainele ei au fost odat tainele mele în veşmintele lor foşnitoare când nu exista pe pmânt loc pentru a muri în neverosimile nopi de var ci doar dou inimi ca dou imperii când flori de tei cad pe creştet cu zgomotul moartea m priveşte în ochi şi strig: unui mic foc de pistolet intr odat în mine pe uşa din fa! scriu pe o coal de ap Oameni fOameni fericifericiericiericii, IIIi, III cu o gânganie chitinoas dac nu acum, când s se întâmple potopul în limuzinele întunecate, prin lentilele fumurii oamenii stau la coad s înfig fiecare cei fericii vd lumea-n crepuscul un cui, s dea un pumn, s muşte ei declanşeaz ierni gigantice, crize astrale s vad dac tresare, dac vorbeşte cu mâinile înfundate adânc în alveolele pulmonare viitorul sun disperat ale socotitorilor de stele czând la punct fix înfiorând chiar moartea pe tvi de argint vin anii celor fericii vara îşi înfig dinii în valul srat la ospul celest ling peştii, înghit meduze ei pot s fac s tac pmântul sunt înghiii şi ei mai apoi pentru un vers ce ticie-n creier moartea nu face discriminri prin fumul de fier, prin aerul calcaros noaptea arde cartea pe msur ce o citesc cei fericii tânjesc s fie aidoma celorlali implor fiece lucru întâlnit cu straie de cânep noaptea poemului e o secund direct pe pielea gelatinoas din cele şapte zile de ploi srind ca un iepure, ca o broasc moartea e mai statornic decât noi sine ira et studio calc pe garoafele strivite de cei fericii viaa merge cu paşi uriaşi biciuii-m dac sunt lumin şi nu luminez eu cu pas de furnic dac sunt întuneric şi nu v orbesc urc treptele de cear pe care şi-au pus sigiliul fericiii dinaintea mea vine ora când intr în scen urc fr grab pictorul orb, compozitorul surd, poetul nebun cu tora olimpic a morii cu cheia fericirii de gât i-am vzut pe cei fericii deşi uşa e veşnic deschis captivi în agonia orgasmic s intre sângele de lâng abator pe ultima turnant ruleta se-nepeneşte unde brbai şi femei în costume strlucitoare vântul trece abandonându-şi rniii taie şi spânzur foamea nemuritoare iertai fie cei fericii cei fericii înghit pastile de frumusee, curaj, noroc cu aerul lor aiurit ei stau pe loc şi lumea se-nvârte-n jurul lor punând orice eroare fptuit viaa şi moartea se calc-n picioare pe seama imprudenei de a tri spre aceeaşi destinaie din epava putrezit ce sunt curg perle ciugulite de psri cei fericii nu simt frigul femeie şi doar atât cci vremea se face dup voia lor pe mas, paharele se îmbat şi plâng ei nu car saci, canistre, butoaie, ci doar medalii luându-mi de la gur bucata otrvit la proba de fericire absolut pentru care moartea atât a trudit îşi procur boli rare, chinuri exotice lacrima cade în farfurie ca un proiectil pentru plcerea de-a fi fericirea e inuman de scump mai vii în moarte decât în via moartea îşi taie o porie din mine, din tine, pofticioas din fire oamenii fericii sunt invenia celor ce nu au curaj în valea plângerii se ridic un munte s jupoaie, s jumuleasc, s tranşeze cu turnuri de aprare pân la ultima consecin mirabila existen dintre ruinele exorbitante cei fericii nu ştiu s in în mân
9 o cazma, o lopat, o bormaşin cu o crizantem pe eava de tun mâinile lor glasate doar tasteaz fericit cel ce s-a lepdat de mine veselia inconştient, baluri de caritate scriu de la capt naşterea, dragostea, moartea în funcie de viteza de propagare a durerii o fil pluteşte dar pmântul nu o primeşte ei perforeaz blindajele cu privirea nimeni nu o citeşte pot vitrifica un nesbuit nici mcar fericiii exasperai de propria lor fericire ce le-a tiat calea în ara ce plânge şi când râde şi eu am fost uneori fericit şi prinde stelele cztoare i-am iubit uneori venind din viitor fericit între fericii – o vrabie alb cu ochi de vultur şi gheare de leu cei fericii sunt mai singuri decât secunda dansând în palatele plutitoare nscut pentru a muri şi a învia exasperant ale unei lacrimi fierbini dar cine s le ia locul cu o floare în dini la excentricele gale şi curse şi un cuit înfipt în spinare... dintre roi, crose, elice scot uneori psri mirosind a divinitate... MareleMarele Premiu „G„G„George„George Ranetti” Liviu Ofileanu Oameni fericiOameni fericii, IVi, IV 06.9.1972, Hunedoara.
mi-e dor de vremea când Activiti de cenaclu „Lucian Blaga” şi „Katharsis” drâmam copaci cu privirea (1990-2003), Emisiuni la „Radio Sica” Hunedoara, când fericirea era la primii paşi 1997. Debut literar în revista „Kilometrul zero”, 1994. şi moartea o înva s mearg copcel În prezent este redactor al revistei „Algoritm literar”
din Clan; traduceri din poezia american; Premiul I şi sunt fericit ca floarea premiul Editurii Emia la Festivalul interjudeean” pe care eşti gata s o rupi „Vlaicu Barna”, Brad,2002; Premiul revistei “Viaa din pomul în flcri stins cu o flacr Româneasc “ la Concursul Na ional de poezie „Porni Luceaf rul…”, Boto ani, 2002; Premiul I i premiul deschid balul celor ce vor muri mâine ş ş „Ioanid Romanescu” al Muzeului Literaturii Române cerul a contribuit din Iaşi ; premiile revistelor „Sinteze literare” şi cu un spadasin, cu un arcaş de lumin “Convorbiri literare” la Festivalul Na ional de poezie „Aron Cotruş” , Mediaş, 2002 ; Diploma acordat de moartea întoarce capul dup mine Societatea Scriitorilor „C.Negri”, Filiala Ploie ti 2002 ca floarea soarelui ş .Premiul „Octavian Goga”, Cluj, 2009, Premiul I la
Festivalul Naional de Poezie „Agatha Bacovia”, Mizil nici chiar cei mai fericii nu o pot corupe , 2010. Inclus în Antologii şi Caiete literare. ea, cea mai dreapt dintre drepii Colaborri cu poeme, recenzii şi eseuri în revistele : Sodomei şi Gomorei „Provincia Corvina”, Constelaia Dragonului, „Opinii dezlegându-i şarada culturale, „Ardealul literar şi artistic”, “Arhipelag”, noi suntem scopul ei în via „Semne”, „Sinteze literare”, „Steaua”, „Poezia” ,
„Axioma”, „Fereastra”, „Dacia literar ”, „Literaria”, va fi iar noapte, va fi iar zi „Agero” Stuttgart, „Oglinda literar”, „Citadela”, psrile vor veni ciugulind „Vatra veche”. Cri publicate: provizia îngereasc din fiece cas „Corigent la fericire”, Ed.Emia, Deva uriaşul în cârje va plânge pe umrul prostituatei desfigurate de pitbull sfaturi pentru fiul meu nen scut sub copacii cu limbile despicate sfaturi pentru fiul meu nenscutscut de trilurile de cupru, oel, wolfram şerpii ies de sub pietre pmântul ne înghite pe toi şi îi prieşte s vad cum toarce lumina pe ceasul de aur, câte un hulub cu penele jumulite. zilnic dau proba la fericire al turi, trandafiri cu bobocul desf cut nimic nu doare mai mult decât izbânda ei şi spinii tiai grijuliu, trec prin flcrile mulimii între rcoroase ferigi aduse la târg, oraşul îşi deschide larg braele
10 dac dragostea ta nu face lumea mai bun - treci mai oricât de gri ar ffii betonuli betonul departe: te poi ascunde dup dou-trei vorbe - ce folos? vor veni s-i cear ap de but îmi place s culeg fragi, oamenii care nu s-au scldat niciodat în ap dulce. s privesc împotriva cerului ploaia, cine caut dovezi de fericire – e mort înainte de termen, raele scpate din luneta braconierului, o trestie pascalian la cheremul vântului schimbrilor. acoperişurile cu igl schimbat de vânt s ne fixm – într-o var cu multe inundaii în ar, şi fereastra zidit a lui Dumnezeu sate cu casele înecate şi mal pretutindeni. unde clugri în ispit schubert alint sear de sear urechile tale mici şi surde. viseaz lumina lmpii schimbat pe o pâine cu gust de m întreb rhetoric, de ce fotografia asta cu margini oraş. rupte, de aceste bunti ştiu s m bucur mâinile împreunate ca un copil prostu m roag s şi-apoi, fragii sau scrumul de pip al norilor aştept, nu mai pot îneca plmânul vânt al psrii czute; s ridic fruntea sus – adic s nu m sinucid. ajunge s fumezi pasiv, s bei pe ascuns din sticle mici ce fac aici, se poate rspunde concret sau în doi peri: muzica surd a sângelui prelins pe foi de Biblie, continui nişte fragmente apocrife – dao şi despre Unul, chemarea puicuei rmas între hornuri – un punct gri, ca nemişcare a Mişcrii; sau despre neputina unei o scam enervant… pietre s se rostogoleasc din munte pe rmul mrii. vântul de sud îi numr alicele din piept: discursul diversionist al ploii: album pluvial, destule – şi întotdeauna lipseşte una: inima. referine la rodenbach, verhaeren sau bacovia. iat ce lucruri poi vedea în lume ce iubire poate fi spune-mi Tu, între un papagal de şi care au s i se par bune: libertatea, plastic femeia, banii şi a pierde timpul cu nimicuri. şi o maimu de plus, între un avion de hârtie despre libertate poi citi lungi eseuri, şi o minge de cauciuc, între stilou şi cerneal? ca s ajungi sclav sau deinut politic. numai tu ştii c apa scurs în bocanci despre femeie nu vei afla nimic l-a înecat şi pe ion stratan când a încercat s o spele. chiar dac toate crile au fost scrise datorit ei. mai rmân banii şi timpul, fiul meu – şi doar e la mintea cocoşului c numai apele nu mor, dac îi ai, f bine şi foloseşte-i pentru alii; deci omul nu trebuie s se lupte cu apa, cu puhoaiele, dac nu ai, nu- jindui – oricum i-ai fi pierdut pe spatele doar dac are suflet de noe, suflet de olandez altora, care smulge mrii uscatul. datorit generozitii tale. ascult ave maria – accentele grave, umilina ca o salvare din furtun, s nu pierzi vremea scriind poezii scot la suprafa un character despre care la bruyere nu sau romane pentru fetele nemritate; a scris nimic, s-au scris atâtea cri proaste pe lâng Scriptur – omul-care-nu exist. de ce s le înmuleşti? din sticla goal a beivului se-aude o muzica lent, ca s se nasc un copil dintr-o camer de hotel un urlet – esenin? e nevoie de un pariu cu trei fore: voina ta şi a femeii, nu se mai pun bilete, scrisori de adio – apoi un zeu care s confirme cu da sau nu. se strig la buza sticlei numele disprutului nu te-ai nscut fiindc am fost un laş, şi puştoaica mângâiat pe câteva monede o târâtur lipsit de conştiin; devine bunic pioas cu reetele uitate în cartea de am crezut în libertatea spiritului rugciuni mai mult decât în circumferina stomacului, şi nepoii plecai la studii în francia. în dragostea pur şi existena unui singur Dumnezeu. acum pltesc – te vei naşte departe de mine, copilul care moşteneşte ceva din tine – nasul fruntea cu fiecare moarte, ine minte fiule, ochii sau mersul te vei naşte înc o dat e moşneagul cerşetor pe treptele bisericii ortodoxe. într-o ar unde cuvintele cresc pe lujer de garoaf, şi florile tale preferate se usuc pe cruci şi muzica lungeşte strzile în orele amiezii aşa c nu-i umple poşeta cu prostii – te voi aştepta, cu mirarea prbuşit într-un decolteu. negresa mea, am preservative cu gust de cpşuni. din misterul satului românesc au rmas poemele lui ioan alexandru,
11 pariul lui faust şi carnea bântuit de gânduri trecute dintr-o via în pe cumpna rupt a fântânii folosit în loc de arac alta se retrag în sine ca un melc pentru mere. şi vântul cheltuit în mii de explozii mâroaga asta surd ne-ngroap în nisip. merge pe mal de pârâu ca pe rmul mrii dac plecarea e o moarte – rmânerea e o moarte pe şi are ca s nu se sperie msur ochii acoperii cu petice de piele, şi marea aduce la rm tristeea zvorâilor în ospicii ciucuri purpurii s nu fie deocheat melancolia din ochii statuilor calculând pe copite viteza luminii în ap. câinele cu botul uscat între stinghiile gardului îi dau pinteni cu stema de pe bonet şi umflata bucat de covrig spre care s-a întins… pân îşi roade zbala marea plânge cu lucruri, şi las de durere un blegar în faa casei-de-cultur, marea-şi aminteşte de Noi cu obiecte. o grmjoar locuit de priviri ofensate ca nişte insecte zdrobite la mijlocul crii. şi ultima oar te împotriveşti are bube albastre crescute pe zri chiar dac vrei s mori ca esteban: şi ginaul-de-bufni primit azi-noapte pe umrul parc i-e drag o femeie necunoscut, drept târgul şi stâna, e alb cât o zi de post. biserica presrat în fiecare ograd – grune pentru vrbiile lui Dumnezeu. oricât de gri ar fi betonul gerul din oase pstreaz forma zilei pierdute, luna va citi mereu frâm de voioşie sau regret acoperişurile grele ca nişte moşnegi chiar dac a luat-o razna pe artura şi sunetul de vâsl al femeii îndrtnice pân la casa cu mosaic pe faad unde st grete, care mai spal rufe în albie ssoaica râvnit înainte s plec în armat. care mai face dragoste în grâu. Ea nu-i scoate dinii şarpelui-de-cas, O lacrim te petrece ci ad şi crap vreascuri de foc. În timp ce fumul povesteşte acum e o gloab, zice lumea. Cum înghea motanul la geam Eu ştiu c a fost o ranc autentic, Şi copii cu nasul curgând îmi zicea: s ştii c numa’ dac stai cuminte Mânjii pe obraz cu dulceaa prinilor şi toat lumea ştie cum socoteau pe copite nrvaşii cai Aşteapt s vie Hristos din elberfeld Şi ninsoarea cade peste acoperişul lumii, dând din cap “mehr licht, mehr licht” Peste gura încremenit deschis în valuri ca un om alungit pe un lied de bach ucenicind la Ca un pahar de ap adus prea târziu muribundului. nemurire între picioarele ei blestemate s nu le uii niciodat. lâng vechiul zid de execuii a crescut o brânduş gloanele au desenat o fereastr, Amintiri de la canal în fereastr femeia despletit – a cui s fie frumoasa ultimei clipe? lâng mare în zorii secerai de mii de ori nu se mai aud oacheşii profitori în nopile înjunghiate din spate dnuind pe sub icoanele sexy ale micului paris, condamnaii piereau cu ochii la fereastr diva roşcat din apocalips cu cerul deasupra ca un verset cu piciorul de lemn şi ochi de sticl şi o vreme fr s se întrebe de ce ce reduce din bucuria inimii de câine logoped. se refugiau în memoria pietrelor ca într-un şopru din paşii trecutului se opresc la rm, copilrie cu palme însângerate omul de ieri se las acopeirt de cu mâinile galbene alturate ca doi pui de gin ap şi nisip, zeghea soioas inuse loc de piele câte un pescruş bate în movila nemişcat amintirea mamei de icoan şi apa se înroşeşte minutul acela se strînse ca un vreasc în volbura focului cerul se face iarşi albastru şi pe când varul saluta ochii morilor cu imagini noi infernul devine microscopic gardienii btrâni plângeau pe ascuns şi ca un şcolar prins minind-moartea salut cu un chip fiindc nici un glon n-a trecut n-a ptruns de un prieten, nuana surrealist a fericirii de mâine cinci minute de mise en amîme. icoana de aburi a bucuriei pmântul dinainte lor czut pe genunchi. volutele prului tu, undele cprui ale ochilor
12 ArtaArta mumificmumificArta riiriirii scriu prost şi foarte greu de parc mi-aş traduce veşnicia din suflet. în fiecare diminea m duc la serviciu cu microbuzul cine se mai umple de fiori copiind manuscrise? unii cuciesc în picioare, scrisul de mân mucegieşte în chitane, alii ca nişte lilieci pe sptarul scaunului scrisori de soldat de la captul lumii. şi de obicei nu vorbeşte nimeni iar somnul nu am voie s trag în copii, femei gravide şi btrâni, se dezlipeşte precum guma de mestecat din prul nu am voie s-mi apropii tâmpla de eava fumegând, elevilor. nu am voie s spun „te iubesc” în corpul de gard. regret c n-am scris „corbul” de poe, oamenii urcau şi coborau, „un veac de singurtate” sau mcar „jocul cu mrgele de eu m uitam la imaginile flash dincolo de geamurile sticl” – maşinii – regret c n-am putut deschide ochii mamei mele, clipitul semafoarelor ca nişte aparate de supravegheat s vd ce mai face tata în sânul lui avraam, strile comatoase regret c vorbele astea nu pot duce în rucsacul a dou apoi miriapodul mulimii sensuri târându-şi trena viselor prin zorii splcii cu fericirea dup-amiaza domestic şi fericit, mulat pe fa o banal durere de dini, surâsul femeii mele ca un ciorap de dam când îşi vede odrasla mergând de-a buşilea pe covor. şi orizontul acestor adormii: un soi de grot dotat cu electrocasnice aceasta e tria de caracter – s crapi pe dinuntru pisici în loc de copii/manele versus mozart. iar surâsul tu s deschid ferestrele oraşului. şi ce poi spune lumii în dou rânduri? când obosim ochii (aceste sugative ale memoriei) oamenii pe care nu i-ai cunoscut niciodat, iau amploare impresiile vechi şi neduse cum trebuie la strigoii faptelor nefcute vin s stea cu tine la zid – capt fiindc numai gloanele pot vedea sedimentele scârbei: şobolanii viermii şi muştele precum iubirea, soarele perfect rotund şi îngheat. ceva dinluntrul fiinei elimin extincia sub forme nu intereseaz pe nimeni ce spui, ce simi tu – virile: îns oamenii vor s vad moartea prin ochii ti te bucuri pentru înlocuirea ghilotinei cu amvonul şi capul rostogolit pe eşafod. a seringii letale cu srutul seropozitiv dar pe jumtate-treaz-jumtate-adormit PremiulPrPremiuemiuPremiulll „Grigore TocilescuTocilescu”””” nu vezi ce vd ochii ti pe dinuntrul vederii, LilianaLilianaLiliana FiliFiliFilişan cum evenimentele rele se marcheaz prin stelue verzi şş Constana, 02.08.1964. şi realitatea e o materie gelatinoas plutind nu se ştie cum în miezul creierului, A publicat în : revista „Flacra” lui Adrian Punescu, prins ca o verighet într-un nasture de pijama, martie 2000, Bucureşti; „Revista Nou”, nr.12(45)/ între zile aruncate la coş 2008, Câmpina, revista „Arge “, nr.3, martie 2010, risipite pretutindeni cu orgoliul nemuritorului. ş Pite ti; revista “Luceaf rul de diminea ”, nr.14/ 2010, ş Bucureşti; revista „Poesis“, nr. 4 – 5/ aprilie – mai, câteodat moartea pare s aib caliti taumaturgice, 2010, Satu Mare; revista „Vama literar”, anul 3, un ceva al vieii situat între batjocur şi venerare nr.1/ 2010, „Cartea de poezie - 33 de poeme ”, dizolvând ultimul rest de gândire – poate urletul ca o Bucure ti; Volum: ”O sâmb t care nu a existat“, cruce, ş supliment al Revistei “Vama Literar”, anul 3, nr.4/ linii şi virgule lungi 2010, Bucureşti. asemenea secundelor de groaz în gura unui rechin.
Ceasuri potrivite niciodat la ora uit riiriirii s ştii şi voi, frailor, c shakespeare e un gardian sufletist, e unu fr tine în orologiul de sânge tic-tac îşi uit cheia în uş pentru o droaie de copii şi polie de secundele tac aproape de doi pltit, discuii interminabile pe tema „cine a fost primul în ceasurile potrivite niciodat la ora uit rii stau în ceruri”… buzunarul lui Chronos credei c exist asemnri vrem s inem iubirea aceasta între buze între somnul motanului şi o hernie de disc, cu dinii s-o inem tu de o parte eu de cealalt a formei între lacrima cancerosului şi a pruncului din acest ei col uroase salon?
13 timpul va rotunji toate culorile iptului din aerul m sufoc m clatin continuarea tristeilor noastre şi m sprijin de mine ca de o fereastr deschis şi va rmâne perfect la fel ca toate întâmplrile privite de departe puini ştiu ce înseamn s dormi cu noaptea întins de- a curmezişul peste trupul tu între trupurile noastre e o lagun în care cresc culturi de s nu te mai poi întoarce de pe o parte pe cealalt fr canabis s îi simi apsarea culegtoarele tale duc tcerea sub unghii ale mele car şi totuşi s strigi dimineii s plece mere în sân de team c îi vei vedea chipul zidit între cearcnele ei stai spate în spate cu umbra mea vineii întunericul îşi sprijin palmele pe conturul incert al umerilor nimeni nu ştie ce înseamn s dormi cu inima învelit dezbrcându-ne lumina pân la epiderm într-o fil rupt din biblie fac dragoste cu brbatul ce l-ai ascuns mereu între gândind c astfel Dumnezeu este mai aproape coaste de teama de a nu fi vzut iubind în trup strin tristeea se strecoar între zidurile spitalului de urgen fac dragoste fr s ştiu a cui sunt ca umbra unei femei prsite între cearceafurile bolnave pentru ca nicio diminea s nu fie ca o femeie de tcere o femeie tânr al crei brbat se întoarce în zori obosit rece şi goal îi simt buzele pe buze pe sâni de la alta fac dragoste pentru ultima oar în trupul acesta iubirea este anestezia dinaintea morii singurtatea cu esen de tmâie aprins cu lemn de nimeni nu ştie ce doz o face suportabil zilei de dup santal şi mosc alb numai pe mine poate s m amoreasc pân la neuitare nu-şi dezminte desvârşirea baroc doar când îmi vor deschide venele vei vedea aceast hemoragie de cer Religia cReligia crniirniirnii pân la ultima pictur de albastru atunci îmi vei spune timpul m înfşoar în jurul trupului pân la sufocare „tot ce am iubit crezându-m capabil nu am unde s plec de o durere deplin la cine s m întorc m desparte acum la fel ca o prpastie de mine însumi” la captul inimii e douzecişipatru februarie mi-e frig dar eu voi ine cu dinii de acelaşi capt dat înlrii aşa de frig încât urlu dintre coaste ca întâia nscut a mele lumii voi ine chiar şi atunci când la cellalt capt nu va mai în cel de-al douzecişiultimul ceas al brbatului fi decât un ceas sunt nopi în care despici întunericul pân la os „un ceas cu orele furate una câte una pentru a fi te strecori ca un ucigaş pltit la locul crimei omorâte cu pietre” m cuprinzi între braele alungite de povara tuturor am avut dintotdeauna o singur nevoie femeilor prsite în rspântii sub sânul drept strigt nevoia de apartenen druindu-m toat pe sânul stâng tcerea se ghemuieşte în cuşul palmei nu e a mea tcerea aceasta DesDesDesvârvârvârşşşire barocire baroc nici femeia aceea nu sunt eu brbaii care au iubit-o au fost întotdeauna ai altora sunt trist de la o vreme am învat s respect viaa ca o crisalid ce ştie c nu va avea niciodat aripi nu îndrznesc s o mai ating ca un copac ce simte pe trunchi respiraia fierbinte a o privesc de la distan deasupra tuturor întâmplrilor joagrului alerg înspre fiecare diminea cu privirea întoars peste ca o mam închis în azilul mizer al minii ei rtcite umr murmurând un cântec de leagn solemn ca un cântec de cum alergam în copilrie de team s nu m acopere îngropciune umbra nu mai ştiu cine sunt nu mai pot suporta mirosul plecrilor îmi salut sângele cu deferen şi el se opreşte în loc m spl pân la sânge de brbatul ce mi s-a impregnat îmi salut cunoscuii dar ei trec speriai mai departe în piele n-o s îneleg niciodat unde se grbesc oamenii îmi aprind igara de cânep fumându-mi neliniştile de ce m convertesc în religia efemer a crnii pân la vârful unghiilor înainte de fiecare moarte fr niciun Dumnezeu
14 CaCartogramrtogramCartogram epidermic PremiuPremiuPremiulPremiulll „„„A„AAAgathagatha Bacovia”
Raluca DumitranDumitranDumitran, student. sunt coloana sonor de care a rmas agat 22.03.1990, Câmpina, Prahova. strigtul final dintr-un film prost Volum de poezii publicat: „Zbor clandestin”-editura în sanatoriul de carne oasele tale se leagn în Palimpsest, Bucure ti, 2009; grupaj de poezii în revista balansoare albastre ş „Luceafrul”, nr. 7/2009 şi nr. 8/2010; meniune la alturi o femeie te înveleşte cu nevrozele ei adulterine faza na ional a Olimpiadei de român -anii 2004 i ş 2006; Premiul II la Concursul de crea ie din cadrul sunt un sunet îngropat între trilurile unui disc de Festivalului Interna ional „Lucian Blaga”, 2007; gramofon uzat Premiul III la Concursul naional de poezie „Nichita pentru un film prost cine s-i restituie banii dai pe St nescu", 2008; Premiul II la concursul „Romeo i bilete ş Julieta la Mizil" 2008; Premiul II la Concursul îmi decupez sufletul din pelicula care a rulat mereu cu „Ocrotii de Eminescu”, Blaj 2009; Marele Premiu şi slile goale premiul special al Asociaiei Scriitorilor Bucureşti la şi îl ascund sub cmaşa fr nasturi a umbrei concursul de proz scurt „I.L.Caragiale”, 2007 o umbr pe care nimeni nu o poate acuza de Premiul I la Concursul de proz scurt „I.L.Caragiale”, complicitate la furt anii 2008, 2009; Meniune la concursul de creaie din nu are identitate şi nici domiciliu stabil cadrul Festivalului Internaional „Lucian Blaga”, îl ascund de ruşinea de a fi recunoscut mereu pe afişul 2008; Premiul II la Concursul de poezie "Iulia Hasdeu"- unei alte singurti
şi artat cu degetul pe oriunde ar trece R t cit RRttcitcit ecran alb Literele tale mi s-au scurs în palme o derulare înapoi pe buzele mele În roiuri de ace, presrate cu flori. orice strin în acest oraş este un alter ego al poetului N-am ştiut s-i mai caut rima, Mircea Bârsil Erai, undeva, suspendat între podul de piatr a striga în numele tuturor iubirilor neduse pân la Şi marea, infinita mare, ucis de valuri capt Ca un pion în vânt… a încerca s decriptezi inutila enigm Te-aş fi salvat de aerul îngheat, de stropii srai, de din cartograma violacee scris cu dinii de eros plutirea-n deriv, în sanatoriul de carne oasele tale se leagn în Dac -a fi avut coordonatele exacte ale locului balansoare albastre ş În care te-am pierdut. ca nişte inutile prelungiri ale cerului Dar nu ştiu când s-a-ntâmplat şi unde, alturi o femeie te înveleşte cu nevrozele ei adulterine Între care cuvinte, între care sruturi, zâmbeşte fr s ştie c în sanatoriul acela Între care nemrginite priviri de cenuş. nici mcar morii nu sunt înhumai creştineşte Rmân departe, te chem… Fr sens, pentru c ştiu sunt aruncai la groapa comun şi li se şterg minuios C nu m pot întoarce… urmele a striga în numele tuturor iubirilor neduse pân la PeisajPeisajPeisaj capt uneori cuvintele tale m leagn şi tot ele m fac s tac Şopteşte asfaltul rime parfumate, de cauciuc, aşa cum tace o ppuş de paie aruncat de un copil Nuana cernit a valului de oameni, ce a dezbrcat-o din curiozitatea de a vedea ce are sub Secerat de semafoare i ma ini haine ş ş Se-ncrunt indiscret sub norii de hârtie. Lupta de vat se rescrie pe cerul pictat în alb, în mine nu mai este loc de înc o prbuşire Norii alba tri se-aprind-tor e de suflet-între c derile printre camioanele cu moloz ş Paradisului, rsturnate pe strzile închise în suburbiile inimii Zeii îmb trâni i vegheaz în înaltul cuvintelor, Poseidon î i ascute tridentul în t i ul rimelor de cenu ecran alb ş ş ş Plutind în deriv peste marea stins-n clocot selenar. pentru un film prost cine s-i restituie banii dai pe Nici un zâmbet sub soare, în metrou fe e triste; bilete Încrengtura boem a nopii respir latent Peste chipuri de tinichea, înrmate-n tabloul vivace Al oraşului. … Pe sub streaşina casei mele se plimb toamna
15 Care cerne lacrimi stacojii-frunze-nrobite De dinainte de oameni şi lucruri, şi de Paradisul De paşii trectorilor, cu ochi de cer, de cenuş, renegat de-ntuneric Mrul cunoaşterii s-l muşte şarpele, otrvit de Sclipind într-un ultim imbold ludic conştiina deşteptat, În faa non-minunilor. Noi s pşim pe frunze transparente, ca doi copii într-o Ropot de ploaie pe portativul inimii diminea de mai Intro: Rsuceşte, numai, cheia din spatele visului Ropotul ploii de geamul stins, S se roteasc-n jurul nostru ca un carusel de ciocolat, Degete picurate pe clapele pianului, pe portativul Picturi topite s-mi curg peste sâni, tu s le sorbi sfâşiat de tceri prelungi, cuminte; Ropotul silabelor împiedicate în aerul tare, încins de Noua devenire s ne-nghit ca pe-o bomboan în dou nesomn, arome: Degete picurate pe glasul rtcit în întrebare… Maripan şi cireaş acrişoar… Cadena dezmembrat a tunetelor de-o clip, *** Palmele prea mari înghit trupul şi sufletul deodat, Pmântul înc suspin de vechea facere, Covorul adoarme sub dulcele abandon De ordinea nestins din inima faptelor. Şi ne-acoper frunze albastre, petale cristaline, Eu m tai în lame ascuite de idei Respirm în ritmul fulgerelor de piatr, Şi, orice-aş face, nu reuşesc s înv din greşeli… Topite sub surâsul zeilor. Din fiecare celul rzbate o nou întrebare, PrPremiulemiul „„„Agatha„Agatha BacoviaBacovia”””” Unghii pictate-n roşu de sânge se-nfig în carnea Maria Postu,Maria Postu, profesor de român trecutului, Colegiul Bilingv „George Coşbuc”, Bucureşti. Sfâşie mormanele seci de negare,sângele picur 27.10.1963, Izvoarele, Telorman. nepstor…
Metamorfoz! Volume: „Insomnii molipsitoare”, Ed. Pandora, 1994; Cresc din cioturi fierbini un nou nume, un nou suflet, „Întâlnire cu Altamira”, Ed. Eminescu 1999; un nou glas; „Abonament via -moarte”, Ed. Vinea 2003; „Din Chemarea îmi fulguie pe sub piele, în adieri de catifea, spatele ferestrei”, Ed. Muzeul Literaturii Române, Rzbat spre literele dintâi, rescrise în alt gam de 2007 iluzii,
Dar sunt acolo visul, şoapta, cutarea febrile, în fiecare Cuvinte de care am absolut nevoie atingere, Cuvinte de care am absolut nevoie
M ptrunde muzica de-o clip-ecoul spulberat în linii Cineva îmi dicteaz cuvintele dup care m orientez în rsfrânte fiecare diminea El picur nectar pe buzele-adormite-n uimire. ca dup alte puncte cardinale reinventate de mine, Vorbesc pe limba ploii, m-nal în tunete, cutremurat când deschid ochii, o carte sau fereastra, Fiecare strop se prelinge peste pieptul gol ca o lacrim m înva s nu m aşez pe un pervaz fragil uitat… i totu i o fac cu o inocen tragic de fiecare dat ş ş i m las adunat cu f ra ul în fiecare zi de cineva Ropotul ploii pe geamul stins ş ş grijuliu În ritm de zâmbete şi palme suprapuse-n flcri albe fr s ştiu dac femeia astfel descompus şi Peste seninul înrobit de cldur, recompuns zilnic e aceeaşi cu cea pe care o vedei voi Peste pielea albastr, ca petale de cer. trecând impenetrabil cu po eta spre serviciu sau ş alunecând în cascadele cuvintelor riscând s nu mai Te sorb în albTe alb ias niciodat de acolo,
ascunzându-se în tcere ca într-un fotoliu de ultim Te sorb în alb, zpezi fumigene generaie Se preling pe la colurile ochilor stinşi, fr arcuri, perne sau culori imprimate Cenuşa danseaz cu roua , fierbinte în clipa dintâi e doar ideea de fotoliu cea în care m odihnesc Când Pmântul era un imens gol de tciune, spulberat ca o femeie în mintea brbatului care o iubeşte, în bolovanii cderii întorc uneori capul s îl privesc, s-i mulumesc, Gravitând în iluzia unui soare mereu roşu el îmi întoarce înapoi un cuvânt pe care nu l-am cerut La fel ca buzele timpului, întredeshise de-un srut. dar de care aveam absolut nevoie... Şi-aş vrea s cuprind câte-o secund , pe rând, în dezmierdarea pgân
16 DeDezvzvDezvarea de poeziearea poezie mi-am luat urma pe malul unei ape, apoi m-am zrit reflectat straniu într-un iezer adânc, Nu voi mai scrie niciodat poeme, îmi repet, m îndrept spre mine, ascultând cu atenie cum se cum alii bilete postate pe frigider iart-m, azi ajung apropie de mine urmritorii târziu acas, te iubesc, cumpr lapte, nu uita s încui pe care îi aştept de mult, uşa când pleci atunci bucuroas aprind torele, eliberez cuvintele- m dezv încetul cu încetul s mai scriu poeme cum te jivine pe care le pstrez strânse în mine de atâia ani, dezvei s mai respiri sub ap, şi munii devin dealuri dulci, oceanele-pârâiaşe inocente la început i-e fric, apoi ai vrea s strigi, pe urm de traversat în joac, deschizi ochii s nu pierzi ultimul spectacol dar ei trec mai departe, în cutarea femeii cu torele e splendid dezvarea de poem, parc ai fi înrcat a stinse, doua oar, eşti atît de aproape de sânul preaplin al m întreb, am devenit între timp invizibil, inutil mamei, mirosul laptelui îi rscoleşte simurile dar nu ai precum clorofila într-o fabric de flori artificiale, voie s mai atingi cu primii ti dini sânul mamei, inofensiv ca o albin electronic lâng o floare poi privi dansul algelor în jurul tu, peştii strvezii debordând de polen, aşteptând cumini s i se aşeze pe burt, fiecare peşte risc din nou s trec neobservat cu toate aceste rmşie va lua câte o bucat din poem devenind el însuşi un primitive în conştiina mea poem al scafandrului care-i va cuta mâine trupul ascultând strigtele lor într-o limb moart sau pe care când poemele te vor fi dat disprut, sau poate tu vei am ştiut-o în copilria mea acum o mie de ani: anuna dispariia ta dintr-un poem pe care-l stpâneai Nu e ea, nu e ea... ca un regat neînsemnat pe nici o hart a poemelor sau poate c el te stpânea fr ca tu s ştii , AntiportretAntiportretAntiportret urma i se pierde în poem şi a poemului în tine ca şi cum i-a fost extirpat poemul ca într-un proces de lobotomie, Vreau s-i amintesti despre mine ca despre cea care nu ştiai ce tot admira la tine asistenta aceea cu zâmbet te-a vizitat în coşmaruri şi i-a lsat cearcne pe fa de carton care-i oferea în fiecare diminea o doz de ca despre cea care la o petrecere unde ai uitat s-o invii, proz ca s te vindece de poezie ca într-o cur de i-a spart masca şi toat lumea i-a vzut ridurile depoetizare forat eu sunt cea care i-a vândut castele în Spania şi vize ca şi cum ai fost prins scriind poeme pe ascuns, în podul pentru fericire expirate, şcolii riscând s declanşezi o molim de sentimente, aminteşte-i despre felul cum ştiam s chem tornadele la sfârşit când m vei întâmpina la poarta spitalului asupra oraşului cînd toat lumea era la fiesta şi s cu brae de poeme şi metafore parfumate, testându-mi provoc soarele când toi se pregteau s mearg la schi, imunitatea dobândit cu greu, vreau s-i aminteşti de mine ca de cea care i-a spart m voi preface c nu v cunosc, parbrizul existenei tale la negru şi a disprut în c nu m-am servit niciodat de voi ca personaje în noapte, ca de cea care te-a ameninat cu un pistol de poemele mele vechi de altdat… jucrie provocându-i un infarct adevrat Dac m vei întreba ce ascund acolo în adâncul i-a întins apoi pastila salvatoare când nu ştiai care e privirilor mele, cel mai scurt drum spre ultima uş, nimic, dar nimic, credei-m s pleci dincolo doar cu amintirea mea, şi voi fugi aruncând spre voi ultimul meu poem, pe ine-m minte ca pe cea care te-a ameninat c divulg acesta, toate aventurile tale şi trdeaz confesiunile de pe refugiindu-m înapoi în braele infirmierelor şi canapeaua psihiatrului, asistentelor uşor de mituit chiar dac nimeni nu a auzit înc despre mine, deşi toi pentru a-mi îndulci cura de depoetizare cu poeme îmi bnuie în coşmaruri existena, imaginându-mi un cumprate din ganguri întunecoase portret–robot sinistru, mai e timp, e şi mâine o zi lung când sistemele de alarm s-au oprit, cât un sistem solar, s afle cine sunt eu cea adevrat, paznicii au aipit iar doctorul, ah, doctorul de gard dincolo de masca lui Dorian Gray, dincolo de replicile care-mi cunoaşte atât de bine viciul, lui Stavroghin, de inocena lui Alioşa şi de cuminenia face dragoste cu asistenta şef chiar pe muzica poemelor Margaretei, sunt eu, cea adevrat, pe care nu am avut timp s le scriu… mai ales s-i aminteşti de mine ca de cea care i-a mâzglit toate pânzele înaintea marelui vernisaj În cÎn cutarea femeii cu torele stinse anunat cu surle şi trâmbie, s-i aminteşti de mine ca de cea care a incendiat tirajul De teama de a nu-mi fi descoperit umbra abandonat ultimei tale cri pentru care i-ai amanetat douzeci de în aer, m îndrept spre mine cu torele stinse , ani din via,
17 au ars toate poemele în afar de acesta pe care mi l-ai Şi poate de aceea nu am murit. dedicat mie deşi nu ştiai c ne vom sinucide împreun Am avut noroc pe acelaşi monitor în vzul tuturor C fiul meu, pe care eu i-am anunat deja trimiându-le invitaii cu în a noua lun de via, marginea neagr… tare mai dorea s vad MeMennMeniuneiuneiune cum arat sufletul mamei lui privit de afar. GheorgheGheorghe BâliciBâlici, funcionar, Chişinu. Am avut noroc 3 februarie 1963, Hiliui, Rşcani. C ne mai aştepta cineva La nunt, la hram A absolvit Facultatea de Filologie a Universitii de Şi cum era s venim Stat din Moldova, 1980. A activat ca profesor de Noi mori printre vii?!... român la Colegiul de Medicin din Tighina, apoi la Ungheni, funcionar la Primria Municipiului PrecizarePrecizarePrecizare Chişinu. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Volume : “Floarea din inim”, poeme, 1991 La marginea lumii, ”Contra bolilor de stat”, poeme satirice, 2001 unde opresc melcii ”Epigrama de diminea”, 2003 s-şi mai trag sufletul, ”Cu limba de un hexametru”, 2008 este un stâlp ”Coşul minim de râs”, epigrame, 2009 pe care scrie: Premii: Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din „Pân aici Republica Moldova, 1997; Premiul U.S.M., 2008; Oamenii nu ajung, Titlul onorific “Maestru al Literaturii”, 2010 Pentru c Mereu se grbesc…” 28 iunie28 iunie MenMenMenMeniuneiuneiune Clcat de şenile este vara Oana ZahiuZahiuZahiu,Zahiu profesor de englez-francez Şi visele, uitate, veştejesc, 11.03.1978, Ploieşti. A publicat în revistele „Singur”, când plânge în surdin toat ara Târgovişte, „Atitudini”, Ploieşti şi Antologia pentru pmântul nostru românesc. „Melancolie diesel”, 2010, Ploieşti.
Se scutur lumina din icoane FFFrrr cuvinte Şi sângereaz lemnul de alun, când mercenarii bat piroane vara aceea nu a adus nimic bun cu ea în palmele cuvântului strbun. bunica sttea la rspântie aşteptându-şi brbatul s revin clare pe unul din zimbrii de-i picta aia mic În inimi creşte câte-o rstignire, cu stângcie şi-nverşunare când nu putem cra atât de greu, pân când se rupeau foile sub apsarea ei dar, ca o aşteptat izbvire, pân crpa pmântul din ceruri ne zâmbeşte Dumnezeu... şi nu mai creştea nicio floare din râna stearp eu îmi fcusem vizuina la mijloc de câmp (((Întâi,(Întâi, în mai 19921992,,,, la Tighina) strivisem sub tlpi tot ce era grij şi npast “Tat, nu vorbi, pocniser ca boabele de strugure c vin gardiştii”. şi totuşi ceva s-a întâmplat (fiica mea, elev în clasa cum le pstram înc în mine mocnind ciorchine-n piept întâi, în mai 1992, la Tighina) m-am dus la aia btrân i-am luat mâna şi i-am aşezat-o în dreptul inimii Am avut noroc -n-are rost atâta aşteptare şi am ştiut atunci C nu ne-au împuşcat c uite eram amândou ca dou ulcele sparte Gardiştii, cazacii, se scurgea viaa din noi pe la încheieturi Venii din alt timp istoric. şi nu aveam brae s cuprindem atâta fiin. Am avut noroc eu m-am întors în câmp C ne bocea mama n sat fr s privesc în urm Ca pe mori ddeau târcoale psri negre
18 pe muteşte, fr scuturat de-arip 2009; Romanian kukai 2007-2009, editura Grinta, Cluj m-am ghemuit cu genunchii la piept şi pumnii strînşi Napoca, 2009. uneori e bine s închizi ochii Autoare de haiku din România – Editura Societii atunci omul negru nu mai vine Scriitorilor Români, Bucureşti, 2008 (Florin Grigoriu, uneori e mai bine s hibernezi Adina Enchescu) atunci nu mai ai gânduri Texte publicate în revistele:, „Helis” (Slobozia) , uneori e bine s fii fuior „Cafeneaua politic şi literar” (Drobeta Turnu- s laşi mâinile altora s te spun ca pe o rugciune Severin), „Cetatea Cultural” (Cluj Napoca), „Academia uneori… doar uneori umorului” (Chişinu), „Bucovina Literar” (Suceava), ar fi atât de bine s nu existe cuvinte „Plumb” (Bacu), „Ateneu” (Bacu), „Sud” (Bolintin Cântec de leagn Vale) „Dor de dor” (Dor Mrunt), „Fereastra” (Mizil), uneori simi cum moartea te pândeşte într-un col „Oglinda Literar” (Focşani), „Datina” (Constana), şi ştii c n-are s-i sar în spinare cu spatele-arcuit „Arca” (Arad) c n-ai s-o simi cum te deşir os cu os Volume în pregtiretiretire – „Scrisori netrimise” e doar tcerea, „ A unsprezecea porunc” – proz scurt nici ipt nici durere n-o strbate „Tot un fel de şeztoare” – proz scurt umoristic „Nimeni şi steaua” – haibun Şi s-au oprit pescarii şi au tras de plas cu toat „Gânduri pe frunze cztoare” – haiku puterea lor, dar nu ştiau c sub ei se deschidea un hu. Asociaii literare: Membru fondator al Clubului şi şi-au şters frunile, s-au opintit şi au tras iarşi. Umoriştilor din Constana atunci tot cerul s-a schimbat la fa. dar ei nu s-au oprit iar barca li s-a rsturnat de atâta-nverşunare ei Sens interzisSens interzis au tot tras, cu cerul la picioare pân când au vzut-o cât vreme înc stând acolo în plasa lor, ca o feti care-a plâns prea mai e var mult şi-apoi a obosit. îi aştepta cu mâinile împreunate n-am s-mi îmbrac deziluziile şi doi bnui pe ochi. şi s-au oprit pescarii, cu palmele- ca pe nişte straie s-mi in de frig atârnând pe lâng ei. şi-au dat s fug. dar barca nu se am s-aştept toamna ca pe ultimul tren mai lsa urnit. şi-au luat-o dar cu ei şi au colindat şi dac n-o s vin asta e mrile, fr s priveasc spre dânsa. pân-au czut, pân la unul, în hul deschis. cât vreme înc mai e var dar nu te teme, îmi voi plimba gândurile am s-i fac urzeal de iarba proaspt cosit pe sens interzis am s-i dezmierd pletele-n somn DouDouDou aripi MenMenMeniuneiuneiune Florentina Loredana Dalian Ai tiat dou aripi 29 martie 1968, Bucureşti. ce cu greu vor mai putea înva zborul chiar şi cusute Foarte multe premii literare, dintre care le amintim pe la loc cele mai recente: Premiul III – Festivalul de literatur nicio arip nu-şi mai aduce aminte s zboare umoristic „Alb Umor”, proz umoristic, Alba Iulia, odat frânt 2010; Premiul Revistei „Arca” (Arad) - Festivalul odat înfrânt... internaional „Lucian Blaga”, poezie, Sebeş, 2010; Premiul III - Festivalul Naional de proz „Alexandru cu sânge rece Odobescu”, Clraşi, 2009 ai tiat dou aripi Volume de proz scurt: iat o crim „Aceeaşi lun peste sat” - Editura Remus, Cluj Napoca, de care nu se vorbeşte în crile sfinte 2010 pentru care nu exist pedeaps „Şi copiii se îndrgostesc” - Editura Clubul Saeculum, aşadar nici iertare... Beclean, 2008. Volume colective: „Prvlia cu umor” vol. I - Editura „Dobrogea”, PPPpupupuşşşi din linguri de lemn Constana, 2010; „Florilegiu”-poezii-Asociaia Florema Design, 2010; „Amintiri din dictatur”/”Memorie di a fost odat una dittatura” - Volum bilingv româno-italian, o feti Asociaia Cultural „Carpatina Onlus”, Torino, Italia, cuminte ca toate fetiele
19 care se juca frumos cu ppuşi Un ochi se zbate peste visul tu, din cârpe Surâd în palm - tu... pe nicierea, înfşurate pe linguri de lemn M rog de-un şapte ... zarul cade greu, în timp ce se visa Şi sting în talp clipa şi plcerea. o alt ppuş Un mic rzboi aştept, pe la amiezi, mare frumoas C s-a-mbtat odrasla lui Vasile, îmbrcat-n prines Şi-a dat, iar, foc la cartea cu muli iezi, precum ppuşile Tot savurându-şi votca cu pastile. din vitrine de lux pe care doar le vzuse O lume oarb iese din chenar, fr s le-ating Întind, puin, la est, o acolad, Lipesc pe geam doar sufletul amar fetia aceea Şi plec, grbit, cu mine, la parad. avea un mare defect era prea credul Nici paşaport nu am, de starea ta, şi nimeni nu putea Şi nici nu vreau s emigrez în tine, s-o conving Mai bine trag o prun, la msea... de faptul c iubirea S tot visez domnie bizantine. nu circul întotdeauna pe ambele sensuri M-mbrac în frac - costumu-i demodat, Îmi face ru iubirea - universal. între timp a crescut Cum te numeşti? ... e frig... şi am uitat ... nu mai ştim Oare mi-ai fost vreodat necesar? ce s-a întâmplat cu ea dac a ajuns Mai trag din viaa asta doar un fum, sau nu Dau foc la cimitir... povestea-i gata, ppuşa frumoas şi rece Un rug de cruci se surp şi sunt scrum... îmbrcat-n prines Ssst... am fugit. Pe cale, vine, tata. în saloane de lux ce ştim cu siguran Tablou de viaTablou via este c sufletul ei a rmas Cred c dimineaa nu mai vine mâine, printre acele ppuşi Şoapta nopii bate în fereastra spart, din cârpe Toat viaa noastr latr ca un câine... înfşurate pe linguri de lemn Gândul e-o povar fr drum sau hart. pe care uneori şi le imagina copiii Mi-am pierdut iubirea în odaia-i goal, pe care avea s-i aib Când strângeam inele printre frunze moarte, când va fi destul de mare Când în fiina noastr mirosea a boal destul de frumoas şi Iar cuvinte goale tot cdeau din carte. destul de iubit Am fugit de tine ca de-o halt veche. MenMenMenMen iuneiuneiune Trenul meu alearg printre alte şine, Sunt vagoane surde între noi, pereche, Floarea DanFloarea Dan Totdeauna goale... niciodat pline. 03.08.1971, Bucureşti Se ridic geruri din pmântul aspru, Câştigtor al Marelui premiu “Mihai Eminescu”, 2010, Bate vânt de de step pe la noi prin oase, la concursul organizat de Centrul Cultural „Mihai Sângele înghea şi se face-albastru. Eminescu”. Crap iar povestea... ziua ore coase.
VerdeVerdeVerde-Verde---aprinsaprinsaprinsaprins Prag de şoapte stinse, vorbe fr rime, Ies culori din pânz. Trist tablou de via. Afar, vântul cade în pcat Margine de sil... început de tine... Şi rupe frunza - pomului copil. Noi şi amgirea... mult... mult... noapte. În seara asta moartea m-a ratat, Şi-ncerc cu tine (groaznic) o idil.
20 MeMennMeniuneiuneiune londra şi am lsat totul s se topeasc AlexandruAlexandruAlexandru Ghe ie îmi prea c pmântul nu se mai ine 05.06.1980, Piteşti c stau pe o bucat de unt zvârlit în tigaie şi da pmântul se tia se topea şi curgea Poezii în „România literar”, „Argeşul” în unde Premiul II - Concursul Naional de Poezie „George Suru” - Caransebeş – 2010 (wax-water-tamisa) dispruse trotuarul strada am vzut e seare sear, elena tower of london prbuşindu-se în gol westminster abbey luase forma unei coroane te-am aşteptat am ajuns s sar şotronul pe care se luptau prini şi cerşetori prin parc s-au culcat lebedele şi madame tussaud s-au culcat paznicii un câine se tvleşte ceara din madame tussaud se vrsa în tamisa prin iarb şi eu - vreau s ştii, elena - prin dou guri ochii angelinei jolie clipoceau chiar te-am aşteptat ploaia creştea m umplea şi cea mai frumoas e var pmântul se crap frumos zâmbea fcea nuri tamisei furnicile au nişte muşuroaie imense vino s vezi cum se înal castele de fericire (english flood english fog) s nu crezi c am plecat picadilly circus czuse sub ape eu o priveam msor doar distana merg pe dunga asta doar pe ea lumina din jurul ei plea c doar de la talpa piciorului la chioşcul de pop-corn era cea mai frumoas ce dracu şi înotam şi sunt brbat, elena, vezi? prin smog-ul sta englezesc şi ea creştea am un echilibru uluitor creştea creştea aştept şi tac fumez şi merg ca un cozonac englezesc abia îi mai ajungeam pân la glezn şi înghieam umezeal ltram singur sunt pe drumul sta ascuit de la fog m-am gândit la gulliver la anglia la frana via la moarte elena la cea mai bun tip şi am un echilibru straşnic s ştii (eventually) m-a luat în brae mi-a spus hello şi am urinat london girl pe inelarul ei de emoie de umezeal de tamisa (orange talk) asta curgtoare am bolborosit ceva aparatul foto nu mai ticia când am vzut-o vorbea cu tamisa m-a întrebat româneşte dac vreau o camer ea – sub o umbrel portocalie ca o coaj o fat curat un ceai un ghicit de portocal stoars tamisa – sub un cer portocaliu ca o cagul (romanian flood) lucitoare big ben-ul şi-a revenit timpul prea s prea o conversaie la mod mie mi s-a cad prostnac în unde pe victoria street prut substana poeziei aceast osmoz s-a pornit o ploaie româneasc peste londra natural-ideal totul prea englezesc nu ştiu de ce trafalgar square semna leit cu (london sexy girl and time problems) oborul era cea mai sexy femeie din londra le-am dat dracu de poze de igri englezeşti (dreaming) de five o'clock fucking english tea am fugit mi-am pus mâna la ochi. am visat spre ea spre cea mai tare tip de pe malul stonehenge-ul tamisei aparatul foto se legna la gâtul meu - pietre boroase într-o salb – ca un tic-tac enervant inima btea mai tare ca big ben-ul pân ce l-a lsat în urm MenMenMeniuneiuneiune ca pe o coaj de timp decupat Mihaela LuncLuncLunc învtoare 25.05.1963, Alba Iulia. (english butter) A publicat volumele: „La hanul sufletului meu”, „Aripi şi totul a început s se micşoreze de jur în temnii de vreascuri”, „Sub umbr”, „Al treilea ochi”. împrejur mi-am spus c e ceva normal când fugi spre cea mai frumoas fat din
21 TrecereTrecereTrecere rup linia în segmente în timp ce apostolii M trec ca o trecere. sting lumânrile mântuirii Doar o trecere întorşi cu spatele. între dou podişuri. -Nu plecai ! strig. Uneori Nu m pot rzvrti spre voi sinele-mi, cu monotonia liniei. loc de popas Drum drept, cu miros de lemn ars, Amorf. pentru prea bttoriii paşi. Eu fr form şi joc Alteori, fr sinusuri în mine înzepezit de mine, seamn a supuşenia m tinuiesc între cercuri albe. ce dat nu mi-a fost. Cluz printre zpezi Sfini de rmânei cearcnul dintre necuvinte. prindei-mi lacrima oval Printre cele dou podişuri, atât de oval trectori nepstori, c m pot sufoca în ea. psri fr aripi, Le plâng sfinilor în oval migreaz mereu, iar ei m privesc cu chipuri ptrate. dintr-o lume în alta, Ai frânt linia ! fr ca eu vam s cer. m ceart ei în calendare negre. Alteori, poştalioane învijelite, -Adoarme-te a cuminenie ! cer loc de-noptare -Cum? întreb. în trectoarea ce leag Segmentele de dreapt m sufoc. cele dou podişuri. Limitele lor Sgei fr vârf ip în mine pierzania. sfâşie carnea cailor Ridic ultima palm, suri. Spre Dumenzeu care –mi zâmbeşte. M trec mereu -Copil neghiob, Trectoare Rupt-ai fost în linii frânte. între dou podişuri Urcuş şi coborâş ai fost cu ochii aintii spre rsrit. şi asta rmasa-ai. Între mine şi Dumnezeu Geometria absolutului zmislit de atunci, unghiul drept. Plin de sine, raza râde AtemporalAtemporalAtemporal într-o îmbrişare cu nume diametru. Mi-e dor de-o amintire Diametrul, amprentat în mine puternic, înainte de-a m naşte. sfideaz absolutul, În ea, unind rsritul cu apusul, Tatl Tatlui Dintru-nceputuri întregind cercul. ara pmâmtul cu buzele Doar linia închis perfect a veşnic srut. st cuminte în sine Cu mâna stânga de team Ridica copacii timpului, c ar putea Cu inima s-i creasc coluri Gravându-le frunzele.
Unghi dreptUnghi drept MenMenMeniuneiuneiune AleksandAleksandAleksandr StoicoviciStoicoviciStoicovici,Stoicovici student Apostoli cumini 26.05.1988, Timişoara. îmi arat linia Debut în „Symposion”, Iaşi, 2003, ce-ar trebui s-o urmez. cu un grupaj de versuri. Colaborri cu revistele: Cu capul sus „Cronica”, „Poezia”, „Orizont”, „Tiuk”!, “Banat”,
22 „Reflex”, „Sinapsa”, „Argeş”, „Oglinda literar”, „Orient DimineaDimineaDimineaaaa Latin”, „Actualitatea literar”, „Singur” ş.a. şi revistele de cultur sârb „Književni život” şi „Naša popa taie prescura şi se întreab dac s-o fi preschimbat reč”. Apariii în antologiile de cenaclu „Virtualia”, apa ia mici trag lanul cdelniei la bicilet Editura Pim Iaşi, în Antologia „Ultima generaie, lungesc spiele de grâu primul val”, Ed. Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, “Paşii profetului”, Biblioteca Municipal Într-un vis se fcea c în faa altarului în loc de icoan Lugoj, precum şi în Antologia “LicArt”, Ed. Cermi, sttea un fier de clcat Iasi, 2006. Membru fondator al cenaclului „Virtualia” veneau credincioşii şi când s pun buzele fierul se din Iaşi şi membru al cenaclului „Pavel Dan”, încingea brusc Timişoara. (url pân îi trec coastele prin piele asta era copilasta copilria noastrria noastr url cât poi în urechea lui Van Gogh toate lucrurile ipate în disperare în pielea încins a cailor le voi bate în cuie pe crucea de ploaie) apsam buci mici de tmâie cu degetele ne imaginam c batem pietre scumpe calendarul capucin într-un anotimp de piele ce mirosea de cele mai multe ori a departe şi a mâl sunt zeci de cafenele pe Rue des Capucines mi le-amintesc prea bine cam de acum un an dar caii erau îngropai la intrarea în cas pe când mâncam cireşe cu fiicele lui Pan cu lanurile de la cdelni aşezate în jurul ochilor şi-mpodobeam cuvinte cu oase de ciprin şi asta era copilria noastr sunt zeci de cafenele pe Rue des Capucines în nopile tcute de august în care se-ntâlnesc cam pe la ora trei auzeam albinele zburând pe sub pmântul uscat în zilele de var – btrânii din Pompei cerul atârna într-o plas imens de peşte s-şi bea propria cenuş din cnile cu vin pân aproape de frunile noastre intram în Dunre şi Dunrea era întunecat sunt zeci de cafenele pe Rue des Capucines ca şi când toate nopile de pân atunci s-ar fi îmbibat i le-am notat asear pe asul de caro în ap în timp ce tu sorbeai din palma lui Miró un curcubeu de a aproape bleumarin luna era prins în trestii şapte cete de îngeri cu palmele însângerate o legau în manifest curele de piele puseu cu un numr finit de obiecte şi o trgeau în adâncuri vulgarevulgarevulgare noi adunam lacrimile de pe obrajii lor şi fugeam în sat arhanghelul Gabriel suna în goarn dezlegarea la peşte sunt deja ore bune de când vorbim şi asta era copilria noastr sunt ore bune de când ne lingem resemnrile de pe epolei SSSpânpânpâna bluesa blues încep s cred c nu vom termina niciodat
Sunt o grmad de babe dispuse s dea Cina cea de dar cui s-i dai ara ce i-a rmas de trit Tain jos din ştergar cu cine s te înfreşti din şirul sta de oameni pentru o copie Guernica acum când mâinile lor încreit şi pixelat sunt mai galbene ca niciodat dar care se vede ireproşabil de la distan când limbile le sunt fixate ca nişte ace de ceas pe ştana curat a supunerii O grmad de moşi ce in urzici sub tlpi cât bat lân acum când copiii din care au crescut în piu am vzut cu ochii mei. bâjbâie în somn dup un sân otrvit La cântecul cocoşului - uşa şi zbrelele sunt puse cui s-i dai puina rbdare cum se ridic puin soarele când moartea e cel mai bun pre pe care-l poi scoate felina îmblânzit iese singur din calota plriei când din revolte se revars râuri de lapte peste corpurile inerte reaciile nu sunt totuşi foarte convingtoare privim cu detaşare un spectacol gratuit în care
23 ni se lipesc hârtii de turnesol pe ochi Sonet realistSonet realist pentru a vedea clar viitorul strlucit ce ne aşteapt Nu cred deloc în visele fatale organele noastre sunt proiectate sub piele Cci vd realitatea analitic, ca nişte filme de prost gust Privind c-un ochi pragmatic, dar şi critic reluate la nesfârşit în acelaşi cinematograf ambulant La tot contextul vieii sociale. în care se pun la cale revoluii sângeroase numai atunci când se goleşte sala Ca una din figurile banale sunt ore bune de când vorbim Din aşa-zisul „spaiu mioritic”, şi parc o ducem deja mai bine Ignor domeniul spectrului politic Brodat pe vremuri caricaturale! MeMennMeniuneiuneiune Vasile VajogaVajogaVajoga, artist iluzionist. Iar când atâtea lucruri sunt ciudate, 13.07.1953, Iaşi. Prezent în volume colective. Nu pot vorbi de vreo fatalitate, Desigur, în concepia modern; Sonetul sonetistuluisonetistului----magmagmagmag Aşa c dac am o halb-n fa, Durând din versuri pure mici şiraguri, Zâmbesc amar şi strâmb ca o paia, Maestrul-Mag, înconjurat de muze, Luptându-m cu orice clip tern! Ca un copil înşir s se-amuze Metafore-simbol şi perle-gaguri Sonet de cenaclu
Culese în pierdute-arhipelaguri Nu voi panaşul s-l cobor în bern Din marea cu recife şi meduze, La „prolonjeuri” bacho-literare; S lase boabe de sidef pe bluze, Şi la pahar, şi la umor sunt tare, Ca ploaia pe exotice meleaguri! Fiindc-aşa-i structura mea intern!
Şi sub puterea magicei baghete C-aş fi livresc e pur balivern. Ajung mrgritarele sonete Eu scriu s îneleag fiecare; În joc de ape scprând pe a, Rspund subtil la orice provocare, Cu ironii în limba mea matern! Iar sonetistul, rtcind pe cale Ca un trouver din vremi medievale, Iar dac simt c nu mi-i muza-n graii, E filosof, boscar, poet, paia... Nu are rost s-i plictisesc confraii Utilizând figuri de stil banale; SSS râd to i…i…i… Şi-atunci renun la Ottonel şi Gras, S râd toi, cci sta mi-e destinul: C ştiu prea bine ce m-aşteapt-acas Eu v amuz c-o mie de secrete Când m lansez în vaste bacanale! În vechi barci de bâlci sau la banchete, C şi Poetul sunt, şi Arlechinul MenMenMenMeniuneiuneiune Maria CucCucCucuCucuuu, elev Ce hrzit a fost de Prea–Divinul 08.8.1992, Câmpulung Moldovenesc. Spre-a converti banalul în sonete Colegiul Naional „Dragoş-Vod”. Şi cu puterea vorbei s v-mbete Cum din potire v îmbat vinul! reverie la castelul iuliei
Aşa c... râd-n hohote norodul suntem prizonieri în acest orşel în care Chiar când, damnat, urca-voi eşafodul lumea se uit cu ochi mari vor Pe care încruntat, crud, analitic, s te vad mai bine s te simt în carnea lor Alturi de-un butuc şi-un coş cu paie, ca o bucat de cancer ieşit de nicieri Având în mâini securea care taie, cineva fur oasele iuliei ea e furioas M-aşteapt, impozant şi dur un...critic! un carusel din oase se desprinde şi pluteşte în vzduh şi tot ceea ce e straniu va rsri mon cher şi cât aş vrea s ştiu c
24 în castelul meu de la câmpina e o petrecere surpriz iulia merge pe dincolo pentru mine şi pentru siameza mea care st moart lâng mine aici e locul în care lupul sufl peste cele trei case dar nu vrea s recunoasc nimic aici e locul în care vântorul face lecia de anatomie pe trupul lupului s primim un teddy bear aici iulia îi dicteaz tatlui cum s-i fac culcuş la bellu şi pentru tine un alt teddy bear acum e timpul s strângem din dini siamezi şi ei şi s mergem mai departe nu mi-e fric de aceste exactiti dar cine ştie felinarele indic nordul prin ce orşel bântuie alte siameze ca noi fata cu bocanci mângâie o pisic alte fiine tcute care bun seara dragilor numr cum se sting luminile de pe bulevarde aici se pune fierstrul pe buze şi cheia la gât aşa cum se sting luminile din castel şi toi se ascund aici e infernul aici se pune bnuul sub limb şi niciodat nu treci pentru c nu ştii s înoi mutilarea nenene-ne---aa acoperit za zpadapadapada e o dorin vie zpada se topeşte uşor nu trebuie s bei pân pupi podeaua peste gleznele tale nu trebuie s pierzi pantofi de sticl la miezul nopii nu trebuie s te plimbi pe la mormântul iuliei haşdeu MenMenMeniuneiuneiune Roxana BBBltaru mai ales noaptea sunt doar gurile care ne caut 11.04.1991, Rdui, Suceava. ca nişte rechini uriaşi care te pândesc sub luciul apei Numeroase premii pentru poezie, proz şi eseu. Le printr-un acvariu cu multe alte mori menionm pe cele mai recente: Marele Premiu la o moarte dou mori trei mori una pe fotoliul liber Concursul Naional „Eusebiu Camilar şi „Magda una pe venele tale Isanos”; Marele Premiu, Festivalul Naional „Iulia fcând acolo şedine de spiritism Hasdeu”, poezie, 2009; Marele Premiu, Concursul o mic incizie Naional „Nichita Stnescu- Dreptul la timp”, Ploieşti, prin care va intra liniştea şi nu trebuie s te mişti 2010; Trofeul Concursului Naional „Moştenirea nu trebuie s îi ari sânii la un concert rock Vcreştilor”, 2010; Premiul I, Concursul Naional nu trebuie s valsezi în zpada de decembrie „Moştenirea Vcreştilor”, 2010, proza aici suntem noi doi siamezi Premiul I, Concursul Naional „Moştenirea într-un acvariu cu zpad Vcreştilor”, 2010, poezie; Premiul I, Concursul Naional „Lucian Blaga”, proz , 2010; Premiul I, nnnoaptenoapte bunoapte bun Concursul Judeean „Oratori, retori şi atât...” discurs, 2010; Premiul I, Concursul Naional „I.L.Caragiale”, eram în staia de troleu Ploieşti, proz, 2010; Premiul II, Concursul Naional dau cu pietre într-o mâ breaz hei bun ziua „George Suru”, Caransebeş, poezie, 2010; Premiul II, mori mai repede şi spune Concursul Naional „Gib L. Mihescu”, Vâlcea, proz, 2010; Premiul II, Concursul Naional „Gellu Naum”, das vidaniadas vidania poezie, 2010; Premiul II, Concursul Naional dar nimic din ce pare alb nu e chiar alb ,,Costache Conachi’’, poezie, 2010; Premiul III, scara de incendiu e plin cu pisici aşteapt s mori Concursul Naional ,,Nichita Stnescu’’, Piteşti, s vezi cum vor sri pe tine s te pipie poezie, Premiul Bibliotecii Judeene „Dinicu Golescu” – pe strzile acestui oraş în care Argeş, Concursului naional de poezie „Ion Pillat... trebuie s te plimbi doar pe întuneric Acolo unde-n Argeş”, ediia a V-a, 2010. s simi cum ceaa îi intr-n piept Antologii şi reviste: „Ramuri”, „Atitudini”, „Steaua”, îi sugrum venele putrede ca dou mere „Convorbiri literare”, „Oglinda literar”, „Cafeneaua simte cu mine cldura acestor pisici negre care îi taie literar”, „Tribuna”, „Luceafrul de diminea”, calea bate de 13 ori în uşa cu numrul 13 „Alecart”, „Poesis”, „Fereastra”, „NordLitera”, „Litere”, vezi cum scheletele în noaptea de halloween bântuie pe strzi trage şi tu de tine hai c poi rezist tusea eitusea ei arunc-te în faa troleului 13 iulia te va trage de mân te va înva s câni la pian apoi se întorcea pe partea cealalt sigur vei ajunge s deschizi de o auzeam prin somn cum deschide ochii partea cealalt a uşii cu numrul 13 fr bucurii şi fr tristei şi toat povestea e un fel de a spune noapte bun aşa cum îi şade bine omului s se trezeasc
25 rmânea o clip pe marginea patului am mâncare şi uneori oameni ai fi zis c îi e dor de ceva nu mi-e dor de voi îns trecutul era prea curat ca s se întoarc asupra-i poate doar lipsa limbii române m transform într-un fumtor trebuiau despicate lemne fr igrile sale de coborât fânul din poclid dar se lsase bruma dac m-ai strânge de mân acum subire şi aspr ca o rud îndeprtat aceasta s-ar îndoi ca un cilindru gol de carton tusea meatusea mea am spus c vreau s cresc ,, i-am zis s nu mai dormi cu faa la geam’’ şi toate au plecat fcându-mi loc m învelea cu atâta linişte în mâini în acel moment i-aş fi încredinat lumea MenMenMenMen iuneiuneiune scârâitul uşii lumânarea Theodor DamianDamian,,,, profesor universitar, New York cldura mirosul de seu 28.12.1951 rugciunea ‚, Fereşte-ne Doamne CCCrrri:i:i: de foc Teologie:„Introducere în istoria creştinismului” de potop Primul mileniu, Editura Fundaiei România de Mâine, de primejdie Bucureşti, 2008; “Rsritul cel de sus”: “De la Naştere de npastie la Înviere”, “Lumea Credinei”, Bucureşti, 2006 de tunet ”Implicaiile spirituale ale teologiei icoanei”, Eikon, de fulger Cluj, 2003 de scârb ”The Icons”: “Theological and Spiritual Dimensions de grea According to St. Theodore of Studion”, “The Edwin de moarte grabnic’’ Mellen Press, Kingston”, New York, 2002. CriticCriticCritic literar , eseuri etc.:, etc.: fcea patul aprindea focul ”Filosofie şi literatur”: “O hermeneutic a provocrii împturea hainele şi pe rând fiecare obiect atins metafizice”, Editura Fundaiei “România de Mâine”, începea s respire Bucureşti, 2008. ”Roua crilor. O hermeneutic teologic în context plita trosnind uşa paşii frigul literar”, eseuri, Danubius, Bucureşti, 1998. apoi mugetul animalelor mari şi mici ”Pasiunea textului”, Universalia, Bucureşti, New dimineaa pân şi dumnezeu îi cerea de mâncare York, 2003 (Editor), “Luntrul şi departele”. Antologia Cenaclului iar dânsa le mulumea pe toate literar “Mihai Eminescu” din New York, TipoMoldova, fr s ştie bica Raveca inea pe umeri Iaşi, 2007, ISBN 978-973-8900-70-7, 214 pp. un basm pe cale de dispariie (Editor) Eminescu 2000: “Aniversri NewYorkeze”, astzi propria mea halucinaie Axa, Botoşani, 2000. (Editor) “Mai am un singur dor”, New York, 1995 în care orice om putea muri în somn Poezie:Poezie:Poezie: la fel de fericit ”Prayers in Hell” (poezii, în engleza), Trafford, Vancouver, Canada, 2010 Andreea Mea,Andreea Mea, ”Exerciii de Înviere” , Universalia, Bucureşti, 2009 ”Stihiri cu stânjenei”, TipoMoldova, Iaşi, 2007, 88 pp. am despachetat deja ”Semnul Isar”, Paralela 45, Bucureşti, 2006, 112 pp. iar trecutul l-am înghesuit ”Nemitarnice”, Ed. Dionis, Botoşani, 2005 într-un folder cu poze ”Poesías” (bilingv), Ed. Lumin Lin, New York, 2005 ”Ispita rnii”, poezii, Limes, Cluj, 2001. aici nu e ru şi nu e bine ”Calea Împriei” (bilingv), Timpul, Iaşi, 2000 doar departe “(Premiul Festivalului Internaional de Poezie Religioas”, Deva, România, Septembrie 2001). nu am plâns ”Rugciuni în Infern”, Ed. Axa, Botoşani, 2000. m-am adaptat repede ”Dimineaa Invierii”, Ed. Axa, Botoşani, 1999. ”Lumina Cuvântului”, poezii, Libra, Bucureşti, 1995.
26 ”Liturghia Cuvântului”, poezii (volum bilingv), ca o lumin lin “Tremain, Klamath Falls”, OR, 1989. a sfintei slave Poeziile i-au fost publicate în reviste literare de peste credinciosul îngenuncheat prestigiu din România şi din strintate, precum în rug “România Literar”, Bucureşti; “Al cincilea anotimp”, ea nu ştie peste ce trece Oradea; “Ardealul literar şi artistic”, Deva: “Convorbiri cum el nu ştie c-i Literare”, Iaşi; Hyperion, Botoşani; “Viaa îngenuncheat Româneasc”, Bucureşti; “Scrisul Românesc”, Craiova; Atunci ai s mui munii “Literatura şi Arta”, Chişinu, “Apoziia”, Munchen, din loc şi de asemenea în alte peste 60 de reviste din România, ca Maria Egipteanca S.U.A., şi alte ri. cea izbvit de stricciune Traduceri ale poeziilor au fost publicate în: când te rogi dar nu mai ştii ”Architrave”, Bogota, Columbia; “Empireuma”, unde eşti “Orihuela”, Alicante, Spania; “Epiphany”, NYU, New şi ce faci când deja ai devenit York, S.U.A.; “Faultline”, Journal of Art and rugciune Literature, University of California, Irvine, CA, S.U.A.; “Poetry East”, De Paul University, Chicago, VVVzutzutzut-zut---amam pe Satana ca un fulger IL, S.U.A.; “Rockhurst Review”. “A Fine Arts Journal”, Dept. of English at Kansas University, Singurtatea are forma Kansas City, MI, S.U.A.; “The Monthly”, Fordham peşterii University, New York, S.U.A.; “Nuevo Amanecer de aceea când ai czut Cultural” (suplemento de El Nuevo Diaro), Managua, în ea simi c eşti captiv Nicaragua; “The Thinker”, Metropolitan College of întunericul şi umezeala New York, S.U.A., “Tempulli i Fjalës”, Albania şi în nu conteaz antologii în limbile corean şi arab. doar forma A publicat peste 300 de capitole în cri şi articole. te face s stai acolo A participat şi prezentat comunicri ştiinifice la peste cu sau fr motiv 70 de congrese internaionale din S.U.A., Japonia, Dup un timp Malta, Polonia. captivitatea i se pare frumoas acesta este lucrul cel mai grav ApofazaApofazaApofaza Lazre vino afar i se spune Cum vin caii pscând nu pe norii cerului tu rspunzi domestici cci nu ştii c eşti dar fr de şei de moarte bolnav aşa va veni ziua aceea dies illa Singurtatea îl cerne cu întunericul ascuns în lumin pe cel slab de cel puternic din care vrei s te adapi aşa cum se cern duhurile dar nu poi s bei în vzduh în faa credinei Norul necunoaşterii aşa cum soldaii rstignirii non posse scire s-au fcut ca nişte mori este punctul unde soarele în clipa cea mare a învierii şi-a-nghiit raza a biruinei Ilie mân caii pe norii cerului Vzut-am pe Satana Venii de luai lumin ca un fulger din cer apoi întunericul czând apofaza spunea proorocul ca un fulger cade Ca o luminCa lumin lin şi înaintea ta atunci când mergi spre zorii Luna se înal zilei a opta peste peşter strbtând noaptea aceasta
27 cu moartea pe moarte clcând de liturghie ca atunci când ai curat şi glasurile lor vor sfini universul de demoni Kirie eleison pustia Toi au sfinit cele din jur şi-ai adus-o în ea fiecare în felul su pe Maria Egipteanca Maria ca Adam dup facerea lumii dând nume fiecrui lucru Singurtatea pare mult mai frumoas pentru a-l feri de cel ru nu-i aşa Gellu Dorian Fiecare prieten al meu când stai singur în faa lui Dumnezeu este un înger literar botezând când stai în peşter universul ca Iona în pântecele chitului şi-l fac s creasc şi te întrebi cum criticii ne cresc pe noi cine zic oamenii c sunt eu? poeii şi fac s ne scânteie versul Un înger literar botezând universul MenMenMeniuneiuneiune Toi prietenii mei IonIonIonMariaIonMariaMariaMaria,,,, profesor s-au clugrit Colegiul Naional „Elena Cuza” din Craiova implicit M.N.Rusu, 28-10-1961, Craiova. Aurel Sasu, Mihaela Albu, Vasile Andru, Gellu Dorian, Volume de versuri: „Patmos”, „Balene zburând", Ioan N. Roşca şi ceilali „Dincolo de zid”, „Povestiri din cartierul de est", mi-au luat-o înainte „Poziia Lotus”. Câteva premii: Premiul de debut al aşa-mi trebuie Filialei Craiova al USR, 2002. Premiul pentru volum dac am ales teologii de poezie la Festivalul Internaional de poezie, teologii se clugresc ultimii Sighetul Marmaiei, 2008. Premiul I la Concursul barba nu conteaz Naional de poezie „George Coşbuc”, Bistria 2008, la unii creşte în afar Premiul pentru volum de poezie la Festivalul-Concurs la alii înuntru sau în ambele sensuri „Armonii de primvar”, Vişeul de Sus, 2009. Premiul problema e cum stai singur Revistei „Contemporanul la Festivalul Internaional în faa lui Dumnezeu „Lucian Blaga”, Sebeş, 2010. nu-i aşa Gelule Clugria interioar nu-i utopie cecece-ce---i spune dragostea M.N.Rusu ştie asta de mult Andrule, Andrule m ag de ultima iubire ca de o boal veche cum o iei pe Mihaela o boal cu picioare multe în isihia imperiului tu care îi spune atâtea poate ne spune Aurel despre tine care e duhovnicul nostru şi despre toi oamenii nealterat se spune c într-o zi toi de prejudecata lumii acesteia vom fi sntoşi el care pleac cu îngerii atunci va fi a doua venire Veronici Balaj cea care nu are nevoie de paşaport la arat te-am iubit Julieta sau poate Nelu Roşca cu disperarea butorului ce-şi construieşte filosofia de votc precum Kant ce intr în cârcium pe cerul infinit de albastru ca într-o biseric ca-n visul neîmplinit şi se roag în faa al Genovenei de Brabant paharului gol Prietenii mei clugrii înainte-mi şi minune piramide vii acesta se umple navigând de la sine prin galaxiile acestui eon în curând voi da binecuvântare
28 ocochiihii meiochii mei în pmânt între noi se insinueaz tceri vd tot mai puin mai lungi decât tunelurile întunericul e prezent peste tot din elveia chiar şi atunci când cerul e limpede şi clipele au greutatea ca un plâns de copil catedralelor gotice viaa mea se înfşoar într-un ghem cineva ne-a pictat nu ştiu ce pisic se va juca cu ea în tabloul singurtii sper s o fac fericit eu alerg înt-o culoare tu în alta undeva st scris ca dou aripi c va ieşi unul cu hain lung ale unui înger din mare dac va fi nevoie şi va aduce mult suferin te voi aştepta o infinitate eu nu-l voi vedea de ani ochii mei sunt aintii şi din secundele care ne despart spre casa ta Julieta voi construi dincolo de dealurile un paradis pe care –dac vei veni- în care nu va exista le voi despica niciun mr aşa cum Moise despica o mare MeMennMeniuneiuneiune Ariadna PetriPetriPetri,Petri student pe platourile înalte 09.09.1986, Ploieşti. pe platourile înalte Volume personale şşşi colectivei colective:colective::: ale munilor Debut editorial „Firul Ariadnei”, Biblioteca „Nicolae acolo m sfâşie vulturul Iorga”, Ploieşti, 2002; „Cuvintele Luminii”/”The Words în aşteptarea ta Julieta of Light” Ed. Paralela 45, Piteşti, 2005; Instantáneas şi de fiecare dat ficatul meu en cuatro hilos” (în spaniol), Ed. Niram Art, Madrid, are chipul tu Spania, 2010; Antologia Literar „Armonii de toamn” sunt o carte veche Antologia de versuri şi proz scurt „La porile pe care nu mai poi s-o traduci visului”, Biblioteca Judeean „Nicolae Iorga”, 2001; în aşteptarea ta toate paginile Antologia de versuri şi proz scurt „Solilocvii”, s-au albit Biblioteca Judeean „Nicolae Iorga”, 2002; „Vorbirea şi s-au fcut cumini Mâinii”, Antologie liric a laureaior concursului de de când stau aici sus poezie „Nichita Stnescu” Ed. Libertas, 2003 pe platourile înalte nu mai ştiu s cânt ApariApariApariii în reviste literare. paharul meu cu ap ”Liceeni” (Ploieşti), „Gazeta de Transilvania” (Braşov), ori cu votc „Dealul Melcilor” (Braşov), „Oglinda Literar” s-a umplut dar nu mai ştiu (Focşani), „Revista Noua” (Câmpina), „Calende” s-l duc la gur (Piteşi), „Poesis” (Satu Mare), „Poezia” (Bucureşti), sunt o statuie sunt un sfinx Revista Sud (Bucureşti), „Contemporanul” (Bucureşti), am uitat toate cuvintele „Intercultural” (Bucureşti), „Literatorul” (Bucureşti), cu toate astea Confluene” (Oravia), „Arrarat” (Bucureşti), „Dacia” dragostea mea ştie „Literara” (Iaşi),” Antares” (Galai), Euforion (Sibiu), nenumrat de multe vise „Sinteze Literare” (Ploieşti), „Axioma” (Ploieşti), „Atitudini (Ploieşti, serie veche şi nou), „Vatra” te voi ate aşşşteptateptatepta (Mureş), „Adam International Review” (Gran Bretaña), te voi aştepta julieta „Madrid en Marco” (Madrid), „Cuadernos Literarios” o infinitate de ani (Madrid), „Niram Art” (Madrid). dac va fi nevoie Premii obPremii obinute/selinute/selinute/selectiv:inute/selectiv:ectiv:ectiv: locul I - Concursul aşa cum stau aici puin aplecat internaional epistolar pentru copii şi tineret, atingând cerul cu ceafa organizat de Poşt Român şi Ministerul Educaiei şi şi îngropat pân la biserici Cercetrii, „Scrisoare pentru cineva care îmi lipseşte”,
29 2004: Premiul III la cocursul de poezie „Nichita mereu afar. Mreia aşteptrii şi mreia momentului Stnescu”, Ploieşti, 2005: Premiul I pentru debut în se întrupeaz în unica spiral a luminii. Ne încleştm şi manuscris pentru volumul „Cuvintele luminii” acordat ne descleştm neîncetat pentru a ne potrivi mai bine de Ministerul Culturii şi Cultelor şi Fundaia Cultural îngenuncherea pân când ni se tocesc picioarele şi de tot „Antares”, Galai, 2006: Premiul „Darie Magheru” cdem pân când ni se tocesc trupurile şi de tot pentru debut în poezie pentru volumul „Cuvintele îngenunchem. Pân când tcerea se va revrsa din luminii” / The Words of Light” al Uniunii Scriitorilor unicul punct din centrul şi sfârşitul şi începutul ei. Ca din România, Filiala Braşov, Premiul I la concursul dou unice artificii ale unui foc, revrsate în direcii literar “Mihai Eminescu”, Oravia, 2009, Expoziie de diametral opuse şi care se reîntâlnesc în cderea poezie: Ariadna Petri, 2009– Serata literar organizat parabolic. Plutind pe apa de sub florile din jungl, un de cenaclul „ArtGotica”, Sibiu, Prezentri ale râu spre golf, spre oameni şi spre mare. volumului de versuri „Cuvintele luminii” / The Words of Light”: 2005 – 2009, “A Romanian Musical Ca un luceafr hristos te ridicai cu toat haita de vise Adventure” „Festival and Book Launch- poetry by din adâncurile mele. Ariadna Petri”, sub patronajul Institutului Cultural Român, Ambasada României in R.U., Londra, 2006, IIInstantaneuInstantaneu pe lacul Chapultepec Festivalul de poezie “A Romanian Poetry Festival”, Universitatea Sheffield, Marea Britanie, 2006 Din inima mea de tigru âşnesc trei aorte zdrobite, se azvârle spre inima de panter neagr, ca un pianjen Instantaneu cu ciocan care umple camera. La salonul de art spaniol plâng pe zpad inimile cu trei aorte zdrobite. O armat de Ciocan sfrâmând easta mielului pe prispa pe care inimi, cu aorte legate de mitraliere şi seri pe balconul dormeau vara bunicii mei: nostru luxuriant portocaliu aplecat in plié peste lac. creierul eliberat palpit Membre rupte, cu şuvoaie ca o auror boreal. se scurge gândul lui Patruzecişidoi de chinezi indecişi ca nişte meduze pe sângele victorios zburda spre temelie apa sâmbetei. Întunericul pietrificat se sprijinea de creierul se cleşte cu ceap gardul rupt al cimitirului. Un bâlci mai sus pe deal şi bunicii mei au fost la rzboi nişte oameni semiautomai. toamna se secer ara dormeau oraşele sub cuvânt MeMennMeniuneiuneiune LicLicLic Pavel Pavel, pensionar pe prispa roas de cari mielul a mâncat cânepa care 22.02.1950, Crângeni, Teleorman. întins pe easta pietrelor din râu s-ar fi sfrâmat în plasa de prins ciocanul. Membru al U.S.R. din 1996, membru al U.Z.P. din 1991. Lucrri publicate: “O lume minunat”, “Numai Instantaneu cu secer zâmbet numai soare”, “Hai s colorm poveşti”, “Miastra şi prinul”, “Prieteni necuvânttori”, “Zvon Privind în oglinda din apusul sângerând am vzut de primvar” - toate versuri pentru copii, “Mgarul şi secerând oi. Apoi cum se înnegrea cerul, apoi o iarb gri, alegtorii” – fabule”, “Conjuraia nebunilor”- proz apoi copii cu mâinile de oel-inox şi în urm gol. umoristic, “Printre zei şi lupi de mare” - însemnri de cltorie. Premii: locul II pentru creaii literare În secunda mea m-am întors s culeg prunii şi s adun umoristice la Festivalul umorului “C. Tnase”-Vaslui, porumbul. 1982 şi 1984, Marele premiu la Festivalul umorului În faa puştii îmi spuneai: „Ai fost în Valea Plângerii!” cazon Sibiu 1991, meniune la Concursul internaional În faa puştii îmi spuneau: „Toi suntem în tine, sau am de poezie STARPRESS 2010. fost!” Toi suntem tu, sau vom fi. La MiLa Mizil,Mizil, Julietto!zil, Julietto! Instantaneu cu spaiu negativiu negativ Disear, Julieto, te scot de la azil, Puls 168 la dou zile dup detonare. S-i dau un mic şi-o bere în gar la Mizil; Nscut spiral într-un cer de ape, înoi în zborul tu Sosi-vom cu expresul de noapte sau de zi czut, ca un înger în îmbrişarea strpuns. Un Care-n vestita urbe un ceas va poposi. pumnal strfulgera uneori bulele de aer în zbor marin. Iar când în gar trenuri vor fluiera discret, Profunzimi mai mari decât noi ne absorbeau ca un Eu îi voi recita din Shakespeare un sonet spaiu negativ inundat de lumin. Ne cambram în zbor Dar, iart-m, uitasem c nu prea-l agreezi, s înotm mai lin prin aerul din ap, mereu în noi, De-aceea fi-voi însumi aed între aezi.
30 În trosnetul de şine, o s-mi vibreze pixul CrCrCrizCriziziz malefic Ca s te pun în versuri, s laşi în urm Styxul Şi s lsm Verona, la dracu tragedia, Clii au intrat în şomaj tehnic: Cci în Mizil şi moartea iubeşte comedia. Din cauza crizei mondiale A sczut producia Putem schimba, iubito, al vieii noastre curs De cruci Dac-n Mizil particip cu versuri la concurs, Şi de piroane În care s art cât de frumos sughii Iar martirii, Dup un mic şi-o bere în gar ghiftuii. Fiind prea sraci Îi spun toate acestea dar nu de sub balcon, Cu duhul, Ci doar printr-un e-mail c-aşa e de bon-ton, Nu le pot cumpra Aşadar, Julieto, f-i repede valiza, Din venituri proprii S-ajungem la concurs cât nu-l termin criza! Pentru a-şi permite luxul Rstignirii. ConcediuConcediuConcediu Ca s parvin, Asculi, iubito, cum danseaz ploaia Unii au încercat s se lipeasc În anotimpul frunzelor pierdute? De ochiul dracului, Ce singuri stm, cu inimile mute Îns el i-a respins Deşi de-afar iar ne strig oaia. Pentru c miroseau a tmâie. Vzând c tot mai muli creştini De-atâtea zile plou mocneşte, Îl caut, Dar las-o-ncolo de melancolie, Ca s-şi salveze inutul, E în Mizil atâta poezie: Satana a pus în calea lor Ascult vaca ce duios mugeşte! Un indicator de circulaie Cu sens obligatoriu S ne trezim acum din amorire Spre Golgota. Şi s privim pe geam în curtea veche, O, iat porcii-n balt, ce pereche, MMM eneneniuneiuneiune Cât de romantic grohie-a iubire! Ana Maria ZlavogZlavogZlavog Profesor de limba şi literatura român, Colegiul E-o-ntoarcere, iubito, la natur, Naional „N. Blcescu” Brila Doar tu ai vrut concediul la prini, 18 martie 1972, Brila De ce mai strângi acum aşa din dini? Prezent în antologiile: „În umbra salcâmilor”, Centrul Sau strânge totuşi, ca s taci din gur! de Creaie, Brila, 1998 „Drumuri de spice”, Uzdin, Iugoslavia, Editura OmagiuOmagiuOmagiu Augusta, Timişoara, 1999 „Din vadurile Chiralinei”, Antologie de literatur Îngenunchez în faa ta, femeie, contemporan brilean, vol. II, Editura Ex Libris, Uimit c-ai fost cândva la mine-n trup, 2005 Din coasta-mi însumi vrut-am s te rup „Porni Luceafrul”, Botoşani, ediiile din 1994 şi 1995 S-sufleeşti a lumii epopee. „Junimea, azi", Muzeul Literaturii Române Iaşi, 1996 „Caietele Balcanica” 2010, Editura Proilavia, Brila Cci Dumnezeu n-a vrut s m sfâşie „Antologia vinovatelor plceri”, Asociaia Culturala Pentru pcatul nostru cel dintâi, Maria Domina, 2010 La care tu eşti pus cptâi Referine critice în volume Cum Biblia îl trece-n veşnicie. - „Dicionar de scriitori ieşeni contemporani”- coordonator Nicolae Busuioc Nu ai greşit când şarpele minciunii - „Prezene brilene în spiritualitatea româneasc”, Te-a amgit cu fructul interzis, ediia a II-a, 1994- Ci eu am vrut s plec din paradis, - „Scriitori brileni de azi”- Aurel M. Buricea, Editura Robit de trupul închinat minunii. Danubiu, Brila, 2008 Ştiam c moartea de atunci mi-e dat - „Dicionarul scriitorilor brileni”, Ed.Proilavia, 2010 Şi c rânei îi voi fi un rob, Premii obPremii obinute/inute/inute/selectiv:inute/selectiv:selectiv:selectiv: Ştiam c voi sfârşi ca un neghiob, Premiile pentru eseu: Dar tu eşti nemurire-adevrat! - premiul revistei „Convorbiri literare” la Concursul
31 „Porni Luceafrul...”, 1996 ne înspimânt cu imaterialitatea lor - premiul revistei „Dacia Literar” la Concursul „Porni dar ne garanteaz c, poate, odat şi-odat Luceafrul...”, 1995 ar fi timpul s devenim nemuritori. - meniune, „Moştenirea Vcreştilor”, 1994 Rareori norilor fr nume li se face mil de cer şi de noi, - premiul I, Concursul Naional „M.Eminescu”, nestingherii aşteptând clipa de graie a facerii Oravia, 1997 în dinastia culorilor de 24 de karate Premiile pentru poezie: în care instinctul de a fi radical se msoar în pâini de - premiul naional de debut în volum „Aurel hârtie Dumitraşcu” pentru manuscrisul „Galeriile de Art”, ca mana preasfânt ce le acoper feele încercnate publicat la Editura Timpul, Iaşi, 1996 s nu le recunoasc aerul îmblsmat în cobze-ndoite - Marele Premiu „Porni Luceafrul...”, 1995 de mâini clandestine, nevzute de oameni, - premiul revistei „Timpul” la Concursul „Porni şi departe, în cerul din cer, Luceafrul...”, 1995 în ploaia de mai pe care împietrit şi azi o descânt şi-o - premiul I la Concursul „Panait Cerna”, Tulcea, 1994 admir, - premiul I la Concursul „G.Coşbuc”, 1994 s alung de norii aceştia sublimi - premiul III la Concursul „V.Voiculescu”, în 1994, 95 stigmatul tcerii definitive. - premiul III la Festivalul Internaional „Drumuri de spice”, Uzdin, Iugoslavia,1995 DupDupDup---amiaz-amiazamiazamiaz vom înv a la chimie în - premiul Asociaiei Scriitorilor din Iaşi, 1996, la bucbucbuctttria de varria var Concursul „Junimea” - premiul II şi premiul special pentru poezie tânr Nu conteaz cine spune azi nu mai avem bani de pâine. „Constantin Ştefuriuc”, la Concursul „Magda Isanos, Nu conteaz dac mai avem sau nu suficient putere Eusebiu Camilar”, 1995 renscut din cuvinte de foc atunci când credem - premiul III şi premiul revistei „Ateneu” la Concursul c putem s lsm dintr-o simpl cdere timpul în loc, „G.Bacovia”, 1994 uscat în fum de igri girat ecologic, la aceeaşi mas - premiul revistelor „Poesis” şi „Saeculum” la Concursul rotund „V.Lucaciu”, 1996 din buctria de var unde mereu ceapa are gust - meniune şi premiul revistei „Banatul” la Concursul fierbinte „N.Labiş”, 1994 şi din acest capriciu oamenii închid ochii înainte de - premiul II la Concursul „N.Labiş”, 1995 vreme, Prezene, contribuii fr a li se împlini ruga din miez de noapte, copleşit de - membru al Cenaclului „Junimea” şi al Societii patim. Culturale „Junimea 90”, Iaşi ( 1992-1996) Ruga pudrat cu lacrimile - colaborator la Radio Iaşi, 1992- 1994 ce se formeaz discret în podul palmelor - redactor de rubric la revistele” Cronica” ( rubrica ca un scut de lumin strâns în curele, „Meniuni critice”, 1993-1995) şi „Convorbiri literare” izvorât din neputina altor ochi (rubrica “Accente”, 1996-1998) de-a privi în gol cum se zbat puii în goace subiri, - redactor la secia cultur a cotidianului subiri „Independentul”, Iaşi, 1996-1997 încât i-e mil s-i atingi sub arip - semnarea prefeelor volumelor de poezii „Dincolo de chiar şi în joaca de bee-ncrucişate şi mingi de cârp, mine” (V.Bjenaru, prefa scris în colaborare) şi s nu se frâng odat cu puful lor glbior şi zborul „Colivia cu unicorni” (Gh.Rotaru), autori brileni, încordat, Cenaclul online „Noduri şi semne” Galai nevinovat, pe care de mai multe ori am pariat c dintr-un simplu moft grosolan s-a nscut la ar RRRareoriRareori norilor li se face mil de cer povestea-ndoliat cu gripa aviar din toamn pân târziu, în primvar. M-am întrebat adeseori de ce norii nu au nume, Şi apoi, în mod repetat, de ce nimeni nu s-a gândit s le gseasc în fiecare ajun de Sânt Mrie, simboluri înlnuite pe degete, pe când învam la chimie, s le învârte pe inelar şi apoi s scrie despre ele bobocii de ra se ascundeau în papucii de paie idile blamate de stele, planete, comete încovoiate de frig, splai pe pragul din buctrie, de ce nimic ieşit din comun unde neliniştii concurau cu greierii nu li se întâmpl norilor fr umbre şi ploi, în materie de chenzin neprimit la termen în sanctuarul aurorei boreale sufocate de atomi pentru masa lor zilnic. ce se nasc odat cu muzica sferelor, Acum nu mai mir pe nimeni c buctria de var când limbile de foc ale cerului împletit în codie rebele
32 e un imens paradis, o Arc a lui Noe în variant cai sterilizai, cu cpestre pe bot; modern, Ei - planificatori de E-uri, de aspartamuri, de prafuri un loc bun de întâlnire pentru cei ce-şi aşteapt cumini tâmpitifere, perechea promis şi cei care cresc pe lâng cas animale Ei - plantatori de antene cu kilobii liniştitori de spirite de suflet. agitate, În buctria de var dup-amiaz învm de drag la Ei ne schimb pretutindeni macazul destinelor noastre, chimie Ei sunt Constructorii Secretoşi, fondând Ordinea cum inima pmântului se electrizeaz Dezordinii Mondiale! de fiecare dat când laptele gros, auriu, se odihneşte pe Ei ne transform în numere cu legitimaii de trei cifre iarb cu cozile-n sus; în cni smluite cu lân Ei ne sap pretutindeni gropi uriaşe, acoperite cu ca s-ntoarc din drum istoria lumii nescris pe lun. covoare subiri de iarb şi flori, invitându-ne s ne bucurm de frumuseea lor.... MenMenMenMeniuneiuneiune „Ei”, „Ei”, „Ei” - adic... „Dânşii”!!... „Dumnealor!”: Monştri invizibili, ascunşi în buncrele de la porile Cristian Petru Blanlanlan, scriitor infernului! Sycamore Drive, SUA Iar noi? Noi... pân când? Pân când? 27 iunie, Sibiu, scriitor, jurnalist, traductor, editor şi artist plastic român din Statele Unite ale Americii, HarpaHarpaHarpa membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al Academiei Româno-Americane de Ştiinte şi Arte Harpa uitat în miezul nopii (ARA), este autor al câtorva romane, piese de teatru, lâng fereastra deschis scenarii cinematografice, dicionare, monografii, cri într-o noapte de mai, de poezie, al Enciclopediei imnurilor de stat ale rilor atins suav de razele lunii, lumii şi al unui Ghid de conversaie român-latin, primul cânt singur... de acest fel din ar, ca, de altfel, şi enciclopedia. A fost Nu intrai! Lsai-o profesor în România şi Statele Unite, unde locuieşte cu s acompanieze-n tain familia în suburbia Glen Ellyn, de lâng Chicago trilurile privighetorii din tufişul de trandafiri de sub geam... GlobalizareGlobalizareGlobalizare Briza flutur-ncet perdeaua, Din tenebre adânci, impenetrabile, însufleind-o Ei fac gargar cu conştiina noastr, în ritmul sunetelor dulci, Ei ne înfig în trup dejeciile metalice ale creierelor lor abia perceptibile. înecate în grsime; Ei ne pun în gur zbale de ghimpi şi huri electronice, EcouriEcouriEcouri dirijându-ne-n turme dezorientate; Ei ne atârn de gât fericiri otrvite de plumb... La ce gândeşti acum, nu cred c am idee... Ei dau drumul haitelor de câini hmesii ale crizelor Sgeile de ghea strpung inima soarelui deasupra elaborate, universului nostru acum îndeprtat. s sfâşie naturaleea etniilor mapamondului rotund. Escaladez amintiri. Escaladez... Ei le adulmec prbuşirile acestora construindu-le E-aşa plcut urcuşul virtual, chiar dac mai alunec şi cavouri pe care s jubileze opind pe muni de valut. mai cad, Ei construiesc abatoare electronice de masacrare a dar m ridic şi iarşi urc mai fascinat, tot mai fascinat. spiritului uman, Pe culmile lui secrete, clcate doar de paşii inimii mele, Ei planific rzboaie, pci, lideri, victime, eroi, eroine, m înal ameit spre locul unde toate stelele rsreau cine, unde, când, cum, cât, câi (câi s fie şi câi s nu numai din mine. fie). Ei proclam c muli înseamn gloat şi-s Cuvintele tale au fost totdeauna roze şi deplin periculoşi, greu de supus; c puini înseamn reverberante neputincioşi, dar robi valoroşi. în celulele gândului meu. Ei cer s fim cu toii aliniai sub firma lor luminoas: Un murmur melodic rsare şi astzi din flori. „Corect Politic”... Priviri umane cu sclipiri subînelese Ei - “Big Brother”, noi – “Small Stupids”, idioi reflect undele lacului sacru din flora şi fauna drglaşi şi utili... amintirilor noastre.În sufletul meu mai rsun şi-acum Ei - maeştri demonici de şah pervers, mânuitori de regi, ecoul sufletului tu. de regine, de preşedini reeligibili; noi - nebuni, pioni,
33 Din piscurile montane cu mree zpezi însorite, nebunianebunianebunia seninul cerului albastru se topea de dragul nostru în puritatea cristalin a acestor zpezi orbitoare şi reci, vântul îmi fura igrile transformate acum în picuri calde sub genele mele m cuta prin buzunare tremurtoare. gsea bileele de dragoste Cred c ar trebui s culeg florile în fiecare noapte fuma o femeie rsrite din urmele paşilor pe unde ai trecut, trgea adânc în plmâni pentru a le presa într-un ierbar cu veştejiri lente - cerul de culoarea tutunului sau, mai degrab, cu o secer virgin de cristal tios, când expira aerul descria s le retez fr mil, una câte una, mici rotocoale albastre în ritmul picturilor de pe obrazul meu, chiar dac florile toate ar ipa de durere. toi brbaii erau înnebunii ameii în fiecare diminea În acest amurg târziu... furau igri de pe tejgheaua vântului de fapt acesta era un recepioner galant În acest amurg târziu, îşi primea invitaii la poarta oraşului când sgeile solare înjunghie blând aurul norilor, în ziua liber îşi ducea inima însângerându-l, ca pe un portofel sub aripi spicele fragezi de grâu, cu mldieri feline de aer vratec, o aga cu butonii de la manşete sub lun îi mângâie pulpele superbe, ameitor de frumoase, pân ce mantia îi aluneca navigând triumfal prin mijlocul lanului sub nori se fcea frig care fierbe lasciv în jurul splendorii tale... Ele îmi rscolesc toi fiorii neliniştilor pgâne din mine. prin taverne se auzeau brbaii Sub ocrotirea orizontului ce tremur arztor tuşind intoxicai de plcere pân în strfundurile deprtrilor, în jurul meselor de stejar eu te chem cu tonuri vrjite, aproape timide, îşi fumau zilele s-i urcm treptele orbitoare de raze hipnotizante, scuipau pe jos tcerile din ei s încercm a-i sparge voalul vulnerabil al puritii mirosea a coctail provocatoare şi apoi s cobor cu tine lin votc zitnaia cu sentimente într-o lume de basme efemere cu esene de fericiri dup o sptmân de nebunie incredibile... mi-a crescut în piept Tulburat, tu te sperii de vibraiile o plant carnivor ce le simi venind de dincolo de orizont, a doua zi avea cerul gurii umflat izvorâte ciudat în sângele meu neliniştit sfrma pietrele din sânge ca un concasor şi revrsate în culorile apusului ameitor, când se oprea din mestecat deşi ochii mei te mângâie blând auzeam cum noaptea cânta la clavecin ori te învluie cu consolri calde de-o clip, lua inima ta din scrumier reverberând toate culorile furate din ochii ti o scutura de scrum trgea un fum şi din incendiul amurgului şi flirta care, iat, încet, încet se stinge, dac te-aş iubi în toamna asta chemând umbrele nopii şi ale uitrilor vinovate... o singur noapte mai aştept voi intra în încperea oglinzilor MeMennMeniuneiuneiune viaa îmi va face semne cu batista Ioan BarbBarbBarb,,, avocat înrmat în fiecare perete 5.11.1960, Clan, Hunedoara. voi admira-o în timp ce se va îndeprta Repere literare: „Tcerea ca o flacr”, poeme, Ed. lsând în urm prezentul Cluza, Deva, 1998, debut editorial. o inim uitat într-un trunchi uscat de copac „Pictura de infinit”, poeme, Ed. ATU, Sibiu, 2010 dup transplant “Sub via fiinei plâng strugurii”, poeme, 2010, Ed. ATU, Sibiu. Premii: toamna mi-a ridicat pleoapele premiul I pentru carte publicat, „Pictura de infinit”, cu degetele înepate de spini Concursul literar “Visul”, Orştie, Ed. a V-a , 2010; de pe crengi frunzele ce se druiesc premiul I al revistei „Cenaclul de la Pltiniş”, Concursul îmi plutesc prin sânge în deriv de poezie „Astenie de primvar”, 2010; premiul II, printre mici brcue de hârtie Concursul literar naional „Carmen Patriae” Braşov, şi deodat aud cum te apropii Colaborri „Agonia”, „Roliteratura”, „Bocancul literar”. din rochia ta picur în boabe mici întunericul
34 te prsesc ultimele şoapte Naional de Poezie „Porni Luceafrul”2007 foşnesc rostogolite pe scara de piatr -Marele premiu la Festivalul Naional de poezie “Lira descoperind o alt diminea de Argint- Alexandru Sihleanu 2007 -Marele premiu la Festivalul Naional de poezie dac te-aş iubi în ceasul acesta „Agatha Grigorescu Bacovia”2007 i-aş muşca inima ca pe un mr -Premiul I la Festivalul Naional „Varlaam”2007 m vei cunoaşte dup buzele arse de sînge -premiu I la Festivalul Naional „Vasile vei simi timpul deschizând o sticl cu vin Voiculescu”2007 în anticamer -Marele premiu la Festivalul Naional de poezie „Iulia deşirându-şi aburul într-un suspin Hasdeu”-Chisinu 2007(Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova). în zori ceaa îi va îmbrca sufletul în catifea -Marele premiu(premiul de debut în volum) la Concursul te va rscoli urma trecerii mele Naional de poezie „Gheorghe Pitu” 2008 ca amintirile unui mort -premiul II la Concursul de poezie „În dulcele stil purtate printre ciulinii nopii de un strigoi modern”. 2008 Premii pentru volumele de debut: MenMenMeniuneiuneiune -Premiul pentru debut al Fundaiei şi revistei Aida HancerHancerHancer,Hancer,,, student „Luceafrul”, Bucureşti , 2008 15.03.1989, Bucureşti. -premiul pentru cel mai bun volum de poezie al anului 2008 la la Festivalul Naional „Avangarda XII”, Poet, redactor la „Bucovina literar”, membr a pentru volumul “Eva nimnui” Societii Scriitorilor Bucovineni. -Premiul Festivalului Internaional “Ronald Gasparic”- Colaborri la: „România literar”, „Convorbiri literare”, Iaşi ,2009 pentru Amadiada „Poesis”, Tribuna, Apostrof, Tomis, „Dacia literar” etc -Premiul Uniunii Scriitorilor-Iaşi-“Amadiada”, 2009 Debut publicistic-„Luceafrul”- 2007 -Nominalizare la premiile anuale Euridice pentru Debut editorial- „Amadiada”, Princeps Ed. Iaşi, 2008 ambele volume, Bucureşti, 2009 „Eva nimnui”, Vinea, 2008 -Lecturi în cenaclurile bucureştene: “Euridice”, Cronici ale volumelor de debut: Cenaclul de la muzeu Horia Gârbea (“Luceafrul”) -invitat la Festivalul Internaional Colonia literar de Claudiu Komartin (www.egophobia.ro) la Cortanovci- Serbia (Novi Sad), septembrie-2009 Felix Nicolau (“Luceafrul”), Valeria Manta-Ticuu, -lecturi în cadrul Serilor de Poezie Sinapsa- Sala Gellu Dorian (“Convorbiri literare”), Şerban Axinte Oglinzilor a Uniunii Scriitorilor (Bucureşti) alturi de: (“Convorbiri literare”) Ana Blandiana, Ioan es Pop, Constana Buzea, Liliana Nicolae one prefa la volumul “Eva nimnui” Ursu, Marian Drghici, Paul Aretzu, Nicolae Tzone, Daniel Corbu prefa volum “Amadiada” Octavian Soviany Florin Caragiu (“Vatra”) -lecturi Primvara Poeilor- Colegiul Naional „Jean -prezent în culegerea de texte critice “Anticanonice”- Monet”, alturi de Mihail Glanu şi Peter Sragher Felix Nicolau, „Tritonic”, -prezena în emisiuni la Radio România Actualiti şi -prezent în Antologia de texte critice „Cititorul de Radio România Cultural (Generaia 2000, realizator Poezie”, semnat de Gellu Dorian Dana Pitrop)2008 -apare cu pagini de poezie tradus în sârb în revista româneasc “Europa”, din Novi-Sad HohotHohotHohot -poeme în curs de traducere în sloven (unul dintre volume). dintre toi eu nu pot s râd Premii/Premii/Premii/selectivPremii/selectivselectivselectiv: coloana mea vertebral nu poate s zâmbeasc -premiul I la concursul de poezie „Arena cu vistori”- nu se poate întoarce brusc Piteşti-2007 nu hohotesc vertebrele nu se încalec -Marele premiu la concursul de poezie „Provers”-Nicula e linişte un şarpe blând s-a oprit pe spatele meu 2007 un şarpe de cas care nu provoac scandaluri -premiu revistei „Poesis” la concursul de poezie ci st liniştit se preface c-i mort şi viseaz „Provers”-Nicula 2007 c-i într-un ou viu de şerpoaic -Marele premiu la Concursul Naional de poezie „Tudor dintre toate loviturile Arghezi”-Tg-Jiu –seciunea manuscris-mai 2007 una singur îşi face loc în carne -Marele premiu la Festivalul Naional de poezie şi-o trage la loc ca pe o plapum „Costache Conachi”-Tecuci aceea rmâne un semn c jumate hohoteşte -premiul editurii „Princeps-Edit”-la Festivalul şi jumatea cealalt poate s tac
35 între ele vameşul st tolnit tat în cas mizeria creşte ca apele şi aproape c i se vd oasele şi ne umple de linişte. soarele apas pedala coşului de deasupra pluteşte un fir de sânge gunoi se deschide ca o fund a norocului o gur a neplcerii putea s m despice pur şi simplu îmbrac-te eroii ti preferai au parcat maşinile dar maic-sa-i rafinarea în ruşinea ta şi şarpele îşi las capul pe moale ca o feti dar tatl calc prelung îşi adun cheal şi sincer pmântul mai aproape un sfânt cu pmânt sub picioare. el locuieşte o gland BanquetBanquetBanquet jos în pmânt noi stm în picioare îi gâdilm orgoliul undeva în cer se discut obsesiile noastre dar eu dau primele semne de disperare şi noi stm liniştii îmi fluture mâinile în aer ca într-un aluat bolnavi terminali la petrecerea de crciun urc în gleat şi fac semn ologii primesc invitaia la dans a reginei s m scoat afar de-aici unde sfinii latr ca animale de cas în linişte nu poi s faci un pas greşit dac n-ai picioare şi nu rmâne carne pe os dar de la brâu în sus s urli cu mâinile eu sunt copilaşul oraşului eu sunt copilaşul oraşului şi ridic spre tine ca nişte samovare spunea makine din asfalt mâinile nenorocite de samovare împrite-n oribile ceşti mie îmi bate inima cu bti de bormaşin chinezeşti şi pe dedesubtul oraşului din ele sorb guri care cândva srutau cerşetori cu brichetele readuc focul în peşteri şi-şi lsau srutate picioarele m ridic din patul de dragoste ca o macara înepenit şi cobor în cellalt pat cu ochii apatici ca nişte melci mângâiai de gene ca un escavator cu pmânt în burt vorbim ceaiul fâşâie oamenii m comand. cu ei prind lumea în brae petrecerea muilor şi-o strâng pân când îi ies ochii ca doi sâni un fast al naturii aproape executate prin care lumea de jos este femeia lumii de sus în mijlocul creia un samovar încearc eu sunt copilaşul oraşului s se ridice înspre tavan şi în fiecare duminic m rog cu geamul maşinii deschis şi fiecare parte a corpului lui delireaz şi parbrizul splat şi fiecare parte a corpului lui sunt chiar ceilali cu venele proeminente ca s vezi şi tu care stau pe coate c acvariul s-a murdrit şi sângele trebuie schimbat semn al îngenuncherii mâinilor ia-l cu gleata şi adu-l înapoi cu pipeta planteaz ca la început samovare v rugm fierbei-ne ceaiul sângele cu penseta gurile-s ca floarea uscat de tei eu sunt copilaşul oraşului dansul v paşte pe dinuntru şi cel mai frumos rsrit de soare Dumnezeu v-agit ca pe manunchiuri creşte din blana acestui oraş de chei dup ce noapte de noapte ai înfipt cuitul adânc în acelaşi loc Glanda pGlanda pmântuluimântuluimântului şi lrgit noapte de noapte şi dimineaa ai s iei oraşul-hermin tat noi vrem s te vindem diminea şi ai s tragi cu cuitul prin el vom da jos perdelele s te acopere liniile tramvaiului pe deasupra zpezii. soarele oraşului cu obraji de vin oranj îngheat MenMenMenMeniuneiuneiune noi stm cu tine în groap numai în primele cinci minute ale morii tale Marilena ApostuApostuApostu,Apostu profesor documentarist ca s ne spui ce vd porcii în ziua nunii stpânilor 22 iunie 1969, Galai. f-ne loc lâng tine Prezent în Antologiile de poezie “Arta de a fi” şi cinci minute între cutele hainei tale “Armonii celeste” Galai, 2009 ca un fulger între scândurile din gard sau -în revista “Ecouri Literare”, Vaslui nr.4. 2009 o femeie subire dând pe-o rztoare hainele murdare -în Suplimentul literar al revistei ”Climate literare” ale familiei prefaat de Radu Cârneci ”Antologie de poezie şi proz “Boema” '33, vol. 4, Bucureşti, 2010
36 DoDoarar amintirea aripilaripilorororor opt vise rtcite nou tceri în fgduin Pe strad doar nevzui trectori zece anotimpuri de referin şi doar amintirea aripilor în umerii mei chiar dac zidul e rece ea zâmbeşte luna îşi sparge singurtatea-n fereastr MeMennMeniuneiuneiune nerbdtoare aştept trenul CCCoCooonstantinnstantin BadeaBadeaBadea, inginer peisagist cu clipe de halte uitate 10.05.1958, Şirna, Prahova.
şi m visez culoare rsfat Pe proprie rPe rspunderespunderespundere în secundele privirilor tale A, sigur c da Aici între aceste ziduri am fost pe pajişte când vulturul a czut din cer; Aici între aceste ziduri am fost fericii bolovan cenuşiu şi greu zidurile sunt tot aici tu eşti foarte departe nu m-am repezit ziua a murit de mult în zarzrul din dreptul ferestrei precum odinioar patriarhii din Ierusalim m ghemuiesc în pat şi m tot gândesc la tine la piatra gsit aerul din încpere crap de dor prin preajma şi în jurul meu risipite pe jos Mormântului Sfânt numai nopi nedormite s caute texte scrise dimineaa deschid larg fereastra de Dumnezeu respiraia mi se umple de frezii. pe proprie rspundere v spun chipul tu m dezleag de albele nopi ca s pot tri mai apropiat soarele nu m-am repezit cu barba-n vânt şi Plâng cu ochii mei împiedicându-m-n veşminte
Pe urma paşilor eu ce aş fi gsit împinşi în frunze în guşa vulturului inert: plâng cu ochii mei de acum resturi din iedul de capr neagr privirea ta e un lemn dulce rpit dintre stânci ce m aşteapt câteva codie în catedrala înlat de cuvinte srmanii şoricei de munte poate pene şi multe sferdii de oase pân când luna urc un deal verde pe umrul tu stâng am stat pe loc pe proprie rspundere v spun oare vom rmâne m-am cutremurat doar intenia degetelor? cum furnicile aliniate se-ndreptau cu paşi siguri Frumoasa şşşi ziduli zidul de infanterist ctre ochii lui stinşi şi reci! Frumoasa femeie st tot lâng zid are de vânzare un strop de fericire MeMennMeniuneiuneiune doi ochi albaştri Magda BotezatBotezatBotezat,Botezat profesor trei slbiciuni 25.08.1985, Suceava. patru porii de încredere cinci victorii oneste Timpul viuTimpul viu şase opere de filosofie şapte reete pentru a cunoaşte splendoarea Nimic candid în zborul nostru de lemn: Eu, tu, aceeaşi pereche de aripi
37 Şi crucea pe care o purtm împreun. poezia noastr de dragoste: Cotidianul muşc din noi clipe dragi: ochii noştri, iubito ne trezim, ne splm, mergem la serviciu, dormim cutiile noastre cu funde roz apoi iar BBBacoviaBacoviaacoviaacovia al nostru, iubito ne trezim, ne splm, mergem la serviciu şi dormim şi nebunia noastr de dragoste devreme PPPunct.Punct.unct.unct. Ca s fim odihnii mâine când ne trezim din nou. MenMenMeniuneiuneiune Şi din când în când Victor BurdeBurdeBurde, pensionar Ne omorâm timpul privind la televizor ştirile, 07.03.1942, Alba Iulia. Ne întrebm când va trece criza mondial, Cum a murit Punescu Volume aprute: „Se roag pdurea” „Sub zodiacul Şi de ce nu avem timp viu- peştilor”, „Aşternut pe frunza toamnei”. Timp de topit cu privirea un rsrit la Premii literare: Premiul IV la Concursul Internaional malul mrii sau la de Poezie „STARPRESS”, ediia 2010, Premiul I la balconul de la etajul V mcar Concursul Naional de Poezie „Pe aripi de dor Timp de ghicit în palm fuga sfinilor prin domnesc”, ediia 2010; Colaborri:Revista „Starpress”, oameni Revista „Gând românesc”, Revista „Sperana”. Timp de cuprins cri cu inima, ca pe vremuri când eram tineri. ApApAp şşşi dori dor
De ce nu avem timp viu? Aş bea ap din vasul de lut, Timp de dragoste prin diverse locaii Brumat de apa prea rece cu umerii goi şi trupurile arse Din care mama şi tata-au but, de fiorul omidelor în metamorfoz. Înainte ca-n hum s plece . Cu crengile împreunate, încleştate, înrobite de pasiune, Cu sfârcurile tari. S stau la fântâna din sat, Avizi dup buze muşcate pân la sânge Odihnind, dup fânul cosit şi niciodat prea obosii ca s-o lum de la capt... S umplu urciorul secat, Ca dorul meu mistuit. Nu avem timp viu pentru c ne-au legat picioarele, S numr rchite pe cale, ne-au întors cu spatele unul la cellalt Şi-n susur de plopi s ascult şi ne-au tiat aripile anii. Din frunz o doin de jale, Vom pierde şi crucea îndat! Cântat de tata demult. Azi te iubesc mai mult ca întotdeauna Degeaba-i urciorul umplut Şi mai puin ca niciodat! Cu apa fîntânii oglind, Departe i-e chipul durut Bacovia al nostru Şi dorul m-aşteapt în tind. iubito, închide ochii încercnai sublim SSSatulSatul meuatul meu înainte de vreme, vreau s vd şi azi cum peste pleoapele tale se scutur cireşii... Satul meu, e amintirea mamei mi-e foame de forme, iubito, Nframa împnat legat înapoi, mi-e sete de nori, iubito, Caru-ncrcat, mânat în pragul toamnei, mi-e multe de tine, iubito; De tatl meu, pşind pe lâng boi. cu ochii închişi am deschide visele ştii tu - cutiile acelea cu funde roz şi cu Şi ce miros era în sat atunci, miros de infinit Plutea din vii aroma a-busuioac, la care nu îndrznim s umblm Cântau rncile tind tuleii-n lunci decât atunci când ne zvâcnesc tâmplele; Şi glumele curgeau, când era clac. am deschide visele şi am evada (pentru a câta oar, iubito, pentru a mia oar) În pragul iernii, îşi torceau fuiorul, în parcul solitar cu copaci goi, La şeztori, în serile brumate cu psri albe, psri negre Iar doina, suspina, s le aline dorul, şi cu BBBacoviaBacoviaacoviaacovia alturi scriind De soul sau iubitul, dus departe.
38 torcând o biseric pe plgile crivului Şi iarşi înfloreau cireşii-n primvar, în pragul dintre dou vise Iar albul lor prea, ca un veşmânt ales, unul cu tine şi altul cu o moarte minion Ne revedeam cu drag, în fiecare var, de prob La prispa strmoşeasc, pentru alt cules. un ou mare cât un clopot nştea un ghem cu care se juca De satul meu, m simt pe veci legat o pisic btrân cu dini de armsar Nu pot uita de Someş şi de deal, clinchetul lacrimilor de ghea Deşi-s btrân, din el, de mult plecat, aşeza alfabetic în jurul omului de zpad Îmi aminteşte c-s rân, de Ardeal! un cor de îngeri buhii de veşnicie în creierul meu o cârti se îngraş La casa pLa printeascrinteascrinteasc cu absena ta continuu M-ntorc la mica mea bucat de pmânt în cazul în care nu ştii Rmas de la tata, din strbuna-i glie. asear ningea prin suflet În sat, mai toat ulia-i pustie şi eu eram un poem plin degreşeli Ş nici copii la joac nu mai sânt. sângerând ghemuit ca un fetus în pântecul umbrei Csuele prin vremi s-au coşcovit, şi înc mirosind a cerneal din climara ta Stând s alunece spre mal de ap, ticloaso Cci timpu-n trup şi-n maluri sap s nu vii la naşterea mea Şi buruienile-n fereşti au npdit. *** Mi s-a fcut semn În curtea casei mele printeşti S m nasc Doar nucul pus de tata mai rodeşte. Şi am ieşit sfios din burta mamei Cireşul s-a uscat şi creanga-i mrgineşte Ca dintr-o biseric Grdina din vecini cu meri domneşti. Pe cearşaful zorilor Un imens fluture roşu Prin geamul colbuit de anotimpuri, mi-a tiat buricul râzând Zresc nframa mamei şi-un ştergar neştiind ce s fac cu mâinile Şi-n cui mai rugineşte, btrânul felinar am început s decupez aerul Ce sta de veghe noaptea-n alte timpuri. în apa lui ireal de adânc şi de limpede o aşezare pur şi simplu pustie Icoana cu Iisus aproape c-i desprins şters în deprtare de un strigt De pe peretele cu lavi şi mas parc omenesc Mai binecuvînteaz liniştea din cas, poate ltratul întunericului Dar candela nu-i mai demult aprins. poate vântul veşted era inima pe care meşterul olar Îngenunchez precum la Liturghie mi-o trimitea printr-o pasre de foc Şi spun o rugciune pentru ei, mi-am spat în trup o firid Mama şi tata, dragi prinii mei cât o etuv de cald Şi pentru timpurile din copilrie, şi-am îngropat-o acolo ca pe-o comoar Ce ştiu c niciodat nu au s reînvie! când am început s ip s-a deschis cerul MenMenMenMen iuneiuneiune şi tot nimicul s-a îmbrcat în culorile curcubeului Cezar CiobâcCiobâcCiobâc, Botoşani. dumnezeu privea în gol cugetând asupra unui vers pseudopastelpseudopastelpseudopastelpseudopastel care s îmbete moartea ** în cazul în care nu ştii Asear azi-noapte a nins Am nscut în vis amintirile de dinainte de a m fi nscut Punctul şi cele de dup ce nu voi mai fi În stânga lui le ningeau cumplit pe celelalte
39 Pe-o raz de câteva versuri Ieşirea din trup Un zbor respira din greu A echilibrului Am crezut c-i clonul ei S încheie sezonul Dar nu La marginea exfolierii Era inima uzat Stau nemişcat şi privesc Aplecat peste margine Cum pulsul unei frunze Cu microfonul între aorte Îmi toarn în vene cenuş Şi sângele dansa Şi m arunc în tine femeie Eliberând în lumea aceea Şi tot cad cu şapte în gând Posibil Pân se face vânt O singurtate foarte luminoas Pân când În dreapta lui Între ironie şi erezie Pe epiderma unei amintiri Limba alege visul Nimbul ochilor amuşina Asezonat cu rana întru terapie Un buchet de numere A auzului întrezrit Desfigurate exhaustiv Şi dilatat biografic De târfele vidului Printre secunde sulfuroase Dedesubtul foii Cu care dimineaa Larvele neobosite ale gândurilor Îmi ung behind eseau de zor Necrozate iluzii Brandenburguri pentru Concluzii Poemul nostru ce se vrea Bine antifonat Tu te dezbraci din nou Şi peste toate dragii mei De crisalida zilei Se aşeza scrâşnind Iar eu deşurubându-i sânii Şi mirosind a fum Caut laptele cu care vreau s-mi cresc Un anotimp ce-avea la gât Pân la debutul astral Sufletul drept amulet Poemele rahitice ** Ideea era Ideea e c m-am sturat s vieuiesc Pe o insul ponosit Într-un poem în care Exilat printre Cuvintele m-au lins pân la os Viermi plenipoteniali Aproape de sevraj Din balonul gumei de mestecat MenMenMenMen iuneiuneiune Iese un înger schilodit De rugina dintre dini Carmen CiumCiumCiumrneanrneanrnean,rnean grefier Şi se topeşte ca un şarpe 27.12.1974, Zalu, Slaj Printre frunzele care Îşi beau noaptea cu ciorile Membr a Cenaclului literar „Caiete silvane" Câteva silabe de lapte Volumul „Ultimatum iubirii" - aprut în dec. 2010 Încearc din rsputeri S se in strâns TârziuTârziuTârziu De ugerul sterp al cuvântului ultim Printre sticle goale în care zac Un timp alb Rmşie de sensuri mrunte din orologiul ce Şi locuri comune pe unde nu-şi mai gseşte Realiti infinitezimale locul în perete Îşi pun majuscule de bufon Şi intr în ordine alfabetic o uş din lemn fumuriu În cuibul de eoni desparte dou camere Alta era ideea frailor S caut fericit în stânga centrului Un punct arunc somnul raiunii Suficient de funerar şi tragic care trezeşte instincte Cu care s astup Pân la-nviere în mijlocul centrului zace, aşteptând,
40 înelepciunea de pe urm Cutia sufletului meu e fcut din lemn ferestre din sticl mat Din cedrii Libanului. separ pereii atârnai de lumea-n care zboar Flori mortuare şi fete cu tricouri în blugi pasrea Simorgh Verde crud. Trebuie s promovm o maturizare pervazul fiecrei crpturi În esene de cidru, la o igar. ascunde porumbei Mozart şi bucle, carnagiu de trandafiri, cu ciocuri-guri neprihnite Bomboane delicioase. Amare. care mimeaz înluntrul dac îi numeri din doi în doi Jucm jocuri de societate îmbrcai în halate albe sunt şapte - Şi mimm c nu ne pricepem s descoasem unul întotdeauna moare (şi nu vrem s ştim ) adevruri. Alergm în diferite stri de laten candelabre stinse Unde ilariant creştem vise în ghivece de silicon cu globuri mari Va fi o lume supus morii din sârm roşie Tu suferi ( trebuie) zgârie podeaua Mai ales de când eşti îndrgostit ca un nebun, ... ca un tâmpit orologiul asurzitor arunc limbile timpului târziu Orar spontan de iubit
MenMenMenMeniuneiuneiune Vreau praf de stele, Nici Channel no.5 Simona CrCrCrciunescu, elev D-mi realitatea în care ne ascundem 19.02.1992, Vatra Dornei, Suceava. “Je veux la bonheure”” Liceul Teoretic „Ion Luca”. Dar nu într-o limuzin,
cci cerul e mai albastru în jocul ielelor Într-Într-oo zi voi face i cepele s plâng ! ÎntrÎntr--o zi voi face şşşi cepele si s plâng !! Când Cervantes construia destine.
Şi prin jocuri, cu mâna pe inim Nu-mi place busuiocul cci creşte Se ascunde libertatea mea... prin inima ta. din cenuşa strmoşilor.
Nu îmi place c eşti fiin dual În hipoderm şi derm locuiesc, epidermul îl simi Între îngeri şi noapte Îi place. Pe strada lui Blaga cu Bacovia D-mi un manual s te înv Exact la intersecie. (cci eşti ciudat-diferit pentru c te iubesc)
Cum ai o ureche în palm când asculi - Visele se cldesc la încheietura dintre inima unei fete cu maniere. Lemnul cu poveste şi cel verde Celulele endorfine salt la minciunile tale Mascat de lacul cel modern Întârziate uneori… de vremea înzpezit Sub esena de lemn tare. Trectori. Cutia sufletului cred c e poroas -Integral din tine vreau Cci uneori prticele din el Nu derivate.- Ies, se plimb pe strzile lturalnice, S nu te pierzi pe rue de la vie (Vede femeie, se spovedeşte, îşi face prieteni, Cci eu te aştept, la Bucureşti.. Are grij de tine) Sau te aştept pentru când te întorci cu spatele iar seara S ştii c te susin. vine i îmi poveste te. Mâine vrea ş ş s o ia de la capt. Nu vreau un ceas… poate unul stricat
S se învârt mai încet când sunt cu tine.. Acei pori se dilat uneori mai mult decât trebuie Nu cu fiecare mine Îndeajuns cât s intri, dar, Pe strada mea! Cu cât stai mai mult, cu atât porii încearc Momente fr cetenie spune ea s te ascund (p streze) acolo, în untru, Unde moartea gândului ucide ce Iar dac vrei s pleci, nu fora, Nu s-a nscut înc. Ai r bdare cci m rneşti.
41 Scutur globul lumii noastre de trei ori, Chiar la ar, prin vioag , Rosteşte vraja, pune la rcit, Mândrei, un flcu acu’ nici mai mult, nici mai puin, Nu-i mai spune ”îmi eşti drag”! trei minute! hai s mergem s vedem Ci-i şopteşte : I love you!love you! Cum copacii n-au idee de ce acum Un vcar, pe-ntregul sat , sunt verzi şi ieri sidefii. (Cum e vorba pe la noi), Nu mai este suprat MeMennMeniuneiuneiune Fi’ndc azi e … CowboyCowboyCowboy!Cowboy!!! IonIon Moraru 27.03.1951, Puieşti, Vaslui. Am vzut o bab care, În anul 1987 debuteaz cu epigrame în revista Vrând s intre- n bar, discret, „Urzica”. În acelaşi an devine membru al Clubului Vzu CCClosedClosedlosedlosed la intrare epigramiştilor „Pstorel Teodoreanu” din Galai. Şi-a crezut c e … ClosetClosetCloset!Closet Public epigrame în ziarul local „Viaa nou”, precum şi în „Caietele de cenaclu”şi în revista „Pstorel” editate Moşi cu lacrimi precum roua, de clubul glean. Care n-au un trai decent, Membru al „Uniunii Epigramiştilor din România” Cumpr ,,la mâna-a doua” (U.E.R.) din anul 1993. Numai de la … Second Hand!Second Hand! Membru al Clubului Scriitorilor Umorişti „VERVA”- Galai din anul 1994. Încotro se-ndreapt ara Membru al Societii Scriitorilor ”Costache Negri”- Nimeni nu mai poate şti … Galai din anul 1995. Doar la show-uri, câiva, seara, Preşedinte al Clubului Scriitorilor Umorişti „VERVA”- Spun : To be or not to bebe! Galai din anul 1998. Inclus în peste 50 de culegeri şi antologii de umor. Vezi pe strad o zambil Deintor a peste 60 de premii importante obinute la De femeie, cu mult fard, concursurile organizate în cadrul Festivalurilor de umor Însoit de-o goril desfşurate, de-a lungul anilor, în România şi Care cic-i Body GuardBody Guard!Guard Republica Moldova. A publicat epigrame în ziarul local „Viaa liber”(suplimentul umoristic „Buzunarul”), Unii vând Pop CornPop Corn se ştie, precum şi în revistele umoristice : „Epigrama”, „Haz de Ca alicele de plumb, necaz”, „Hohote”, „AG pe rime”, În cornete de hârtie, „Cacealmaua”, „Porto-Franco”, „Spinul” şi altele. Juri c-s boabe de porumb! Apariii editoriale: Fetele când vd, în fine, -„Epigrame”-Editura „Evrika”, Brila-1993 Un brbat ca Don Juan, -„Ace de cojoace”-Editura „Geneze”, Galai- 1998 Nu mai spun c ,,tipu-i bine”! -„Umor la Mila 80” (volum colectiv)-Editura „Alma”, Ci c este … Number OnNumber OneOneee! Galai-2000 Dragii mei compatrioi, ZiZiZi-Zi---ii pe americi americneneneşşşte!te!te! Ascultai-m un pic : III’mI’m sorry!’m sorry! pentru toi Fi’ndc e democraie, Stupid PeopleStupid People c v zic! Tot românul azi vorbeşte, (Ba, adeseori şi scrie), De ce s stârnii mânia Numai … americneşte! Cu engleza asta-n zon, Când noi ştim c România De-ntrebi unul : „Cât e ceasul?” Este ar… francofon?! Tipul se opreşte-n loc Şi, schimonosindu-şi glasul , ViaViaVia de câine Îi rspunde : Five O’clock!Five O’clock! Azi mai mult decât oricând, În aceast criz grav Chiar de n-ai nimic pe mas, Unii, dup cum aud , Nu eşti un om cu lume-n rând Nu mai merg la ,,plimb tav” Dac n-ai un câine-n cas. Ci mnânc la … Fast FoodFast Food !!!
42 Unii- adun prin odi, şi plou (Chiar şi prin sufragerie), învm alfabetul Câte patru -cinci poti cântm din iarb Parc-ar fi … menajerie. csua noastr cuibuşor de nebunii lyli marlen În capot, cu ceaşca-n mân, [trecea tren dupa tren ca-n lyli marlen] zicea gellu Cu igri mai actrii, naum Vezi, în zori, cum o stpân o dorin de moarte ca un cufr plin cu rom Scoate javra-n faa scrii. pe fundul oceanului apa trece pe bulevard clugria îşi ridic mantia şi Parc stând pe pioneze, pşeşte lin ca prin saliva amanilor Clnnind din dini sracul, Fuge s se uşureze IIIIII.II. ce adiere odioas femeia Nimerind cu greu copacul. aceea trage vânturi în cada mea în cada mea cu spum şi lapte de iap Vd cum unii azi, cu droaia, sunt un degetar pe mâna unui gangster Dau anunuri în ziare inima mea înfloreşte ca o carne macr venii s vedei S-şi recapete potaia cum se plteşte vâslaşul de pe styx Contra … ,,recompens mare”! aceasta poate fi ultima suflare. în timişoara lui `89 rece şi pur Cci dulul cel de ras, pur şi cast herta müller în floarea vârstei Ca s-o spunem mai pe scurt, linge creierii lui ceauşescu Este, la intrarea-n cas, ea e un pitbull Cel mai sigur … antifurt. ea e un cortegiu funerar
De un ho sau de-un tâlhar IIIIIIIII.III. merg şi m izbesc de ziduri trupul meu Ce s fure au tupeul, poate fi cel de pe pachetele de igarete Te pzeşte-un ŞORICAR nu pricep care e asemnarea dintre un os şi un spun Mai ceva ca … S.P.P. –ul! nu pricep care e diferena dintre pacientul englez şi tcerea mieilor Câinii-s animale faine Ca s-i creşti nu-i o scofal, sunt ziare fugind prin vânt N-au nevoie nici de haine sunt piei de animale la ferestre Nici ca s-i trimii la şcoal! sunt centuri de castitate ruginite în creierul meu se intr ca în pânza unui pianjen Dar, de regul, în case, Nu mnânc orice-ar fi IVIVIV.IV... când atentatul de la sarajevo e în floare (Mmlig, pâine, oase …) se mişc burta pmântului Numai muşchi sau PEDIGREE! noi stm în mijlocul câmpului de lupt ……………………………….. ascultm rugciunile din tranşee Aş fi foarte bucuros, pe rug st ioana d`arc De-aş vedea umblând pe strad, cu sfârcurile ei tari şi roz Câinii ştia-n sus şi jos cu zgomotul morii şi alte pcate Îns … cu covrigi în coad! MenMenMenMeniuneiuneiune MenMenMenMeniuneiuneiune Mahmoud DjamalDjamalDjamal,Djamal medic, scriitor George ChiriacChiriacChiriac, student 04.05.1962, Rakka, Siria Pseudonim literar: Stan Cristiana. Oneşti, jud.Bacu. Debut editDebut editorialeditorialorialorial: volumul de versuri, "De ce", Editura Daco-press, Cluj-Napoca, România, 1995. I. mâini scmoase scormonesc în pmînt hai s PublicPublicPublic în: în:"Tribuna", “Haiku” „Vatra veche”-Târgu- prindem dinii de aur ai morilor Mureş, "Viaa de pretudindeni, "Cuvântul Liber", , o can cu vene peste perlele "Actualitatea literar,"Oglinda literar", "Citadela", aruncate înaintea porcilor colii lor vişinii. grohiala. "Feed Back-Iaşi", “Litere”, Revist "Singur","Ecoul" versul acesta este un mr putred "Tânrul scriitor", "Viaa literar", "Nova Provincia pe capul unei clugrie virgine Corvina"“Un ev literar al d-lui Eugen Evu”,
43 “Bucovina”, Ziarul radio online,Radio metafora. Ed. Vinea, Bucureşti, România, 2010, Prefaa: Şerban Revistaonline RomanianVip, Agonia, Hermeneia, Foar, postfaa: Alex Ştefnescu, Gheorghe Grigurcu, Roliteratura, Sferaonline, Poezii.biz, Arabworldbooks, Octavian Soviany, Florin Caragiu, clapeta1: Nicolae Ana-news, Scribd.com, Clubul sirian.ro şi Tzone, redactor de carte: Nicolae Tzone. reteaualiterara, etc. 4- "Le Berger des rochers" (Pstorul de stânci), volum de versuri în limba francez, tradus de Nicole Pottier, Afilieri:Afilieri:Afilieri: Editions Clapas, France, 2010, Prefaa:Nicole -Membru al Societii române de Haiku, Bucureşti. Pottier,Eugen Evu, Postfaa: Angela Nache Mamier, -Membru al Asociaiei mondiale de Haiku (WHA), redactor de carte: poetul francez Cristophe Liron. World Haiku Associations, Tokyo. -Membru al Asociaiei scriitorilor de limb român din UmbraUmbraUmbra Quebec, Canada. angelei furtun -Membru al orginazaiei arabe"Poei fr frontiere". Antologii&Volume colective: de câiva ani am un obicei ciudat -Prezent în antologii din România şi din strintate: în fiecare zi ies descul 1-World Haiku 2009, No5, în care sunt antologai 177 în curtea casei de haijini din 25 de ri, din România la ora trei dup miezul nopii 2-A dou carte a întâlnirilor, coordonat de poetul şi îi pipi zidurile publicistul Eugen Evu-editura Astra-Deva- de parc aş bea România,Decembrie-2008. din tcerea lor 3-Antologie de poeme şi comentarii, coordonat de m rezem de trunchiul unui palmier valentina Becart-editura-Paneurope-Iaşi- iar el mângâindu-m cu aerul din palma sa România2008. îmi povesteşte tot felul de întâmplri 4-Antologia "Virtualia 7", coordonat de Alina Manole, asear mi-a spus c eu m-am nscut Editura Pim-Iaşi-România-2008. într-o zi de toamn 5-Mişcarea cultural din Rakka, o carte bibliografic la aceeaşi or când a fost plantat coordonat de scriitorul Sirian Subhi Dsuki în cas nu era nimic verde pe atunci publicat la editura Kiwanhouse-Damasc-Siria, 2008. în afar de el şi de ochii mamei 6-A treia carte a întalnirilor de poetul Eugen Evu, seria Corvina, Deva, România-2009. îşi aduce aminte de ea mereu 7-Antologia "Virtualia 8", coordonat de Alina Manole, avea o atingere cald Editura Pim-Iaşi, România, 2009. o umbr cuminte 8-Antologie de poezie, 55 de poei contemporani (Pagini ce nu fcea niciodat vreun zgomot alese), coordonat de Valentina Becart, editura Arhip îi spla frunzele adesea Art, Sibiu, România, 2010. încât îl învidiau toi copacii din jur 9-"Primul Cocor", volum colectiv de haiku, Ed.Grinta- aşa îmi povesteşte palmierul pân ce rsare Cluj-Napoca, România,2009. soarele 10-"Dimineele cocorilor", volum colectiv de haiku, iar când încep s aipesc Ed.Grinta, Cluj-Napoca, România, 2010. scoate umbra mamei ascuns bine în rdcini 11-"Când greierii tac", antologie român de haiku, mi-o întinde şi cheam realizat de actualul preşedinte al societii române de toate psrile s-mi cânte pân-i adorm în brae haiku, poetul Valentin Nicoliov, cu prilejul împlinirii a 20 de ani de haiku în România, editura Societii strigstrigstrigttt Scriitorilor Români, Bucureşti, 2010. Tradus în limbile: nu nu arab, francez (volum de versuri, Nicole Pottier), strig cu urmele tale înc pe trup englez (Poeme, Paul Abucean, Haiku-uri, Magdalena nu m ungei cu ap srat şi cald Dale), spaniol (Poeme, Paul Abucean) şi japonez apele curgtoare sunt limpezi şi reci (Haiku-uri, Banya Natsuishi). tu îmi astupi gura cu sânul CCCrrri publicatei publicate:publicate îi verşi toate crrile umbrite 1-"De ce?", volum de versuri, Ed.Daco-Press, Cluj- în sângele meu Napoca, România, 1995. nu nu 2-"Pe muchiile cercului", volum de versuri, 112 pagini, strig cu gura plin de cruci şi de morminte Ed.Brumar, Timişoara, România, 2010, prefaa: Eugen lumina nu-i aici Evu, coperta4: Felix Nicolau, editor de carte: Robert lumina nu-i aici sub pielea mea Şerban. 3-"Albe&reci", volum de versuri, 122 pagini, privesc în gol cu ochii abia deschişi şi umezi
44 tu îi modulezi sunetele MenMenMeniuneiuneiune îmi faci semn plecându-te Eugenia DumitriuDumitriu, pictor eu ridic din umeri nedumerit 2.07.1960 privind în gol Locuieşte în Campo Real de Madrid, Spania. cu tlpile îndreptate spre cer ca dou lumânri aprinse Debut colectivcolectiv: „Zodia Harfei”, capitolul „Umbra de stea”. Premiul II la Festivalul Cântecele „Iancului”, travaliutravaliutravaliu Premiul revistei „Tomis”, pentru poezie. A publicat în revistele: „Lyceum”, „Teleormanul”, „Ramuri”, „Tomis”, pleoapele înc se desfac Yareah Magazine, reeaua literar, am participat cu da da înc se desfac poezie la Festivalul internaional “Palabras ochii îmi privesc în tcere transhumante” şi a publicat poezie în “Libro de clipele ce se crucific pe liniile palmei Abstractos”la Al V-lea Congres Global de Metapoesia fiecare înviind din moartea sa o alt clip Madrid 2010 culorile se dezbrac între morile lor de întuneric VremuindVremuindVremuind inima continu s bat exact ca în timpul potopului Cutând toamnele, mâinile m ajut şi acum Am ascultat pulsul arborilor s-mi acopr ochii Şi steaua nordului între plecciuni Mi-a îmbrcat orele, în culori vegetale. tcerea vine într-un şerveel alb Privind oamenii, s-mi ştearg petele Am învat a-i cunoaşte Şi într-o zi n-am mai ştiut : Regele ApeiRegele Apei Care sunt oameni, care paiae ? Trind singurtatea, din umeri mi se ridic dou stoluri Am adormit la pieptul iubirii, de psri în chemrile nopii. migratoare Desenând maternitate, pasionate de trasat linii şi cercuri Am lcrimat cuvântând: „-Mama !”, câteodat formeaz cu arca din capul meu Şi mi-am deschis braele cruci şi semiluni Pentru vremuirea miracolelor. stele cu şase unghiuri în arca mea geme o femeie-n travaliu În târziul orelor nu e prima sa naştere nici nu va fi ultima o dat a nscut un munte o s v mirai Când am aprut eu, bunii mei au început a pleca. dar chiar aşa a fost Unul, câte unul, o dat cu crizantemele, a doua oar a nscut o sabie Când a venit primvara, le-am împletit cunun, din atât de lucioas parc era rupt din soare muguri de cais nerbdtor sunt S mai vorbesc cu ei, în gând, în vis. abia aştept s m nasc şi pe mine însumi Când am început a iubi, la marginea lumii, s m aşeze lâng fraii mei alptându-m Nu am avut pe cine înlnui, cu braele şi cuvintele. pân mi se vor întoarce stolurile în umeri În târziul orelor, am înnodat visul în colul basmalei Şi m-am druit începutului, o dat cu iarba fiarelor şi sunt regele apei acum descântecul. la comanda mea i se mişc valurile când obosesc o usuc btând din palme doar Când am îndrznit a-mi cînta dorurile, o transform în mormânt şi m înfig în el A venit Mistralul, într-o sear şi mi-a furat doinele iar mâna dreapt o ridic deasupra Din pomul meu, tivit, cu-atâtea frumusei ca un epitaf pe care scrie Dumnezeu N-a mai rmas, s-mi lumineze-n ultim ceas, decât, un epitaf cu vârful necuibrit înc... cuvântul.
45 PePentruntru totdeauna BBBrbatul în albrbatul alb
În braele mele, mama Primul brbat pe care l-am cunoscut dup ce am murit, Se prefcu într-o pasre, ai fost tu. Ai ajuns întotdeauna la fix Noaptea se zdrenui, insomniile se vindec cu zgomotul din noi Şi celul pmântului începu s urle. se desprind atingeri stratificate esene Marmur de Carara, îmbrcat în straie între o sosire şi o plecare de toate zilele se acoper cu zpezi florile în gar Mama, srutul s-a desprins de obraz, s-a fcut ndri pe O dezmierd în cântec şi cuvinte. asfalt. - Semn ru, strig rudreasa care vinde Din cerul înalt se desprind stele, tmâioare la colul strzii Ursoaica îşi pierde labele din fa înmormânteaz resturile într-o batist. pmântul se crap în dou, - Nu ai noroc în dragoste Rmâne pierdut-n univers, pentru totdeauna, - cioburile aduc fericire, spun. Mama. La serviciu, brbatul în alb povestea cum mi-a MeMennMeniuneiuneiune desfcut mormântul cu lama Florina Isache unui cuit de buctrie. 17 02 1968, Roşiorii de Vede, Teleorman. Anca ne prinsese inimile într-un ac de siguran. Volumul de versuri ,,Ieşirea din anotimp’’,Ed. Punct. Buc. 2006. Public în revistele: „Steaua”, „Oglinda FrigFrigFrig literar”, „Drum”, „Caligraf”, „Meandre”, „Dealul Melcilor”, „Cetatea Cultural”, „Fereastra”; prezent în Un somn cu uşile închise. Antologia de poezie şi epigrame „Romeo şi Julieta la Chiar dac dein cheia, nu o gsesc. Mizil”, coordonator prof. Laureniu Bdicioiu. Revista Şi cum un coşmar nu vine niciodat singur Phoenix Magazin- Arizona, în antologia „Scriitori asediaz uşa unui sentiment interzis. Roşioreni’’, Premiul revistei „Steaua’’- la Festivalul Captiv într-o cochilie de cea Internaional „Lucian Blaga”, Sebeş 2010 înv cu pienjenii urzitul Premiul “Naji Naaman”- Liban 2010 perspectivelor sumbre.
MiroMiroMiroşşşi a poeziei poezie Sângele trandafirilor ucişi îmi curge pe mâini mentolat într-un amalgam de culori La MT. Company SRL iptul lor Se îmbrac viii şi morii anuleaz intenia de a merge mai depare. în haine cu miros de diluant, de mucegai şi de şerveele Îmi este sete. parfumate Paharul are sânge alb de crin, frunze moarte nedumeririle se netezesc sub pielea cu aspect modificat şi embrioni de cais. de roc. Simt cuitul secionând nervuri în îmbrişarea ta Fata de la cas bate poeme în sânge. e frig Şeful zice c au sczut vânzrile de când m-am îndrgostit Ca pasCa pasrea Phoenixrea Phoenix plec în timpul programului te caut într-o camer fr ziduri, fr perdele, fr Rupe-m de la rdcini, ceas... dezbrac-m de frunze, am nevoie de aer de flori, de parfum, - Respir-m ! îmi strigi de undeva… nu ştiu de iubeşte-m ! unde.. Sau pune-m la presat ora 16 e ptratul perfect al unei convorbiri fr în cartea de rugciuni intermitene sau la oglinda - Ştii ? Miroşi a poezie. în care îi piepteni dimineile arunc-mi amintirea între anotimpuri. Ca pasrea Phoenix renasc în cuvânt...
46 MeMennMeniuneiuneiune a secat de bune intenii Alexandru PiscuPiscuPiscu,Piscu student cineva îşi cheam mireasa la o partid de şah 24.11.1988, Parava, Bacu. e soare pe holurile lungi, halucinante şi întristare mult e aici Ninge peste noi cineva întreab dac am ajuns dincolo sunt îngeri în halate albe Ninge sfânt şi sublim, cu aripi ascunse în buzunare noi vism c iubim mai suntem noi, ştia care o iubire dulce-amar. scoatem limba unii la alii şi ne artm moartea, ne ludm Şi oricât ar fi nins, care o are mai viu colorat. iubirea-n noi nu s-ar fi stins, va renaşte-n primvar.” Salonul 2 (poeSalonul (poemul(poemul urii)mul urii)
Peste tot a nins, tu nu te-ai deprtat, i-am zis c viaa e un spital ai paşii ascunşi în zpada noastr. aici ne vindecm sau murim Peste mine ninge, ninge ne-ncetat, a treia cale nu exist fulgii or s-aşeze perdele la fereastr. a patra nici nu se poate visa. Te-am urât în secret stteai Ninge peste ceasuri, orele sunt ninse, într-un salon mai spaios de n-ai fi aproape, aş fi îngheat. supa ta avea mai multe stelue de grsime Ninge peste ceruri, iar lumina lunii, infirmiera care te ştergea la fund sfâşie zpada, ce ne-a îngropat. etala un piept voluptuos (ce folos ie numai de asta nu-i mai ardea). Ninge peste noi ca o amintire, Te uram şi îi zâmbeam munii de zpad sunt un tainic scut. cu sufletul bandajat Sub zpada deas ca o-nchipuire, atele în cele 1000 de brae cu care ninge cu iubire, ca-ntr-un rai pierdut. te-aş fi sugrumat te uram cu toate cele 7 guri care înfulecau Din ceruri înc ninge, iar Domnul ne adie, dimineaa pâinea uns cu margarin şi gem un evantai de sticl alung fulgii goi. te uram când înghieam pastile Iar de va fi s ning şi peste ani, o mie, te uram când fceam pipi în vasul ruginit s ning cu iubire, iubito, peste noi. te uram când doctorul la gras îmi lua pulsul te uram când transpiram te uram când din gura ta âşnea moartea MeMennMeniuneiuneiune şi îmi ptrundea Marina PopescuPopescuPopescu în vene ca un sedativ. 04.07.1982, Bucureşti Te uram şi spitalul încolea în mine primvar boant Mai multe premii la concursuri naionale de literatur fr muguri şi flori. dintre care amintesc: “Dimitrie Bolintineanu” (premiul al II-lea seciunea Poezie, oct. 2009), “Romeo şi Julieta MenMenMeniuneiuneiune la Mizil” (meniune, Mizil, ian. 2010) “Eusebiu Camilar” şi “Magda Isanos” (premiul al II-lea şi Iulian RaduRaduRadu, poet premiul revistei “Convorbiri literare”, seciunea Poezie, Baba Ana, Prahova. Suceava, mai 2010), “Nicolae Labiş” (Premiul revistei “Conta”, Suceava, oct. 2010. Administrator al Pustiul albPustiul alb Cenaclului online “Lira 21” (http://lira21.ro/). Poeme publicate în diverse reviste online sau on-paper Ninge de vreme mult şi e frig, (“Litere”, “Oglinda Literar”, Egophobia, “Watery Privesc pustiul mrii de zpad times”, Conta şi altele) Sunt singur şi czut, zadarnic strig, Nu e nimeni nici s aud, nici s vadã. Salonul 1 (poem de colorat moartea) in ochii închişi, nu ştiu de-am adormit Sau dac lupii albi m îngropar, M plimb cu o moarte pe limb Vd chipul tu înveşmântat în alb o port aşa ca pe o acadea Şi a început tot trupul s m doar, cineva îmi spune c ziua înc nu M doare sufletul de-atâta alb
47 Şi trupul meu aproape e de moarte Cel mai nebun dintre nebuni. Aş vrea s m-nclzeşti cu trupul tu Se iviser zorii, Dar munte de zpad ne desparte. Duminica trecuse, Azi m-am convins c viaa e un joc, Era deja luni C e din Univers doar o verig Din paharul meu pe jumtate gol Oricât aş fi de dur şi de rebel Ieşeau aburi sângerii Regina neagr în final câştig. Mirosind a fum de igar, Dar suntem înc vii şi mai sperm, Din degetele mâinilor ce-mi strângeau tâmplele Prinul zpezii din vzduh s-apar, Ieşeau flcri ca din nişte lumânri. Înveşmântat în alb ca şi zpada Tu mireas de cea, Şi are s-mi arate unde-i strada. Te risipeai în camera mea Încovoiat şi aproape fr via Mi-ai ptruns în nri inundîndu-mi luntrul cu Am revzut şi ultimul pcat moartea Dar am zâmbit când mi-am adus aminte, Când am respirat te-am aruncat din mine C şi Isus în alb e îmbrcat. Ca pe un ipt În câteva clipe te-ai strâns ca la un semn, UrmeUrmeUrme Te-ai adunat în faa uşii Ai prsit camera Despre ce s mai vorbim iubito Ieşind pe gaura cheii Când toamna ne-a îngheat pe amândoi Lsându-m cu nebunia mea Când cerul plumburiu mai vars lacrimi Pentru totdeauna. Şi din copaci cad frunze peste noi? MenMenMeniuneiuneiune În prul tu s-a prins o frunz moart, Corina StoeanStoeanStoean,Stoean profesor Pe ploapa ta o lacrim de ploaie 6.11.1984, Brila Şi-un vânt rebel ne biciuieşte faa Copacii de pe margini îi îndoaie. AliteraAliteraAliteraiile destinuluiiile destinului M simt trist ca niciodat azi, Nu îngrijorat de ziua ce-o s vin, Paşii m conduc ctre De clipa ca va trece peste noi, azi şi mâine De noaptea ca o pasre hain. o regin se joac cu şacalul Îmbtrânim cu fiecare clip în deşertul primejdios Şi ne întrim cu fiecare pas artiştii cutreier fr fric Hai s trim ca la-nceputul lumii acordurile pline de farmec, devotament şi fantezie Ãst rest de via ce ne-a mai rmas! ameitoare autoritile unei lumii care nu iau în considerare prea Şi urma noastr ce-am lsa-o aici mult Va fi un vers dintr-o nescris carte, aş spune Câiva nebuni ce ne-or urma în veci dup afirmaiile reginei jucuşe Ne-or duce poezia mai departe. c se cam uit originea artiştilor în butoiul lui Dyonisos mesaj direcionat ctre: Mireasa de cea uniunea artiştilor şovitori Te priveam în ochi, asistai la un proces dureros Sângele meu începuse s fiarb argumentele curg la vale Şi s-mi inunde trupul. în şgalnice resorturi de motivare absurd Îmi ineam capul în palm strâns, nimic nu mai conteaz aşa de mult Nu erai trup decât cderea în pcat, Pluteai deasupra pmântului la câteva palme a afirmat la o conferin regina. Ochii ti imenşi ca dou prpstii nu e bine s te joci cu cuvintele Preau dou ochiuri de ap albastr. astfel încât, v rog s m credei : Purtai voal de ceat « asistai la o victorie important, Gura tiat de forma semilunei seriozitatea artiştilor a câştigat lupta deschis Arunca sgei de minciun spre mine. în deşertul asurzitor al prdtorilor, Îmi spuneai c eşti cel mai poet dintre poei, fr reguli.” Cel mai deştept dintre deştepi, Cel mai srac dintre sraci,
48 ÎncântareÎncântareÎncântare crezi c dac pleci ai reuşi s m scuteşti de plâns Suferin lin, lin cristalin de vise şi alte minciuni Îşi spunea în gând fata de împrat de diminei de luni Care avea 14 anişori şi ultima zi de Crciun? Şi trecu prin faa ferestrei de unde am auzit-o Nu vreau s zbori! Nu c aş fi avut curaj s scriu despre ea, dar nu am învat s îngrijesc aripi Preiosul su coninut sufletesc a şters barierele statale prin aer m-aş pierde şi totuşi n-aş respira. Şi printr-o convenie încheiat de curând a convenit s Cum ai putea tu îi aduc lmuriri, precizri şi explicaii s m ii dup tine prin ploaie Pentru comportamentul bizar pe care îl manifesta fa eu, cu umerii goi, de ea însşi şi pielea uscat de soare? Demonstrând o sete uriaş de a se lsa înghiit într-un Cum ai putea tu borcan, într-o clepsidr sau o climar de unde s nu s m laşi pe pmânt mai poat ieşi niciodat. pe mine Diversitatea alegerilor a împiedicat-o îns s ia vreo tutun ieftin şi blând decizie nscut poate doar dintr-un gând. Aşa c rmân în continuare fidel poveştii sale Tu, Eleonora, nepieritoare. chinuit de proşti şi prinese care înc mai cred c iubirea BiBiancaanca DumitruDumitru,,,, Bucureşti, amân decese. Colegiul Naional Bilingv „George Coşbuc”, profesor coordonator: Maria Postu GlumaGlumaGluma Unu
Nu mai şşştiu unde staitiu stai Aşteapt! Nu e timpul s fugim acum, Cheam-m înapoi la etajul şapte demonul alb doarme-n noroi sau poate era doi, mai sus sau mai aproape, şi la televizor au spus c plou încontinuu blocul gri şi înalt de vreo 2 zile şi câteva nopi. iunie Haide s credem ce ne zic, mult prea cald hai s rmânem aici, şi-amândoi în alb am intrat prin spate. pe covor… alegem între spaiu şi timp Şarpele se-ncolcea pe glezna stâng şi fentm goliciunea camerei cu noi. şi strângea. Buci din trup pe post de mobilier: „ce pretenii ciudate ochii ti- nu poi urca spre soare, draga mea” veioza de pe noptiera umerilor mei, îmi tot spunea şerpoaica, valsând în mintea mea. genele mele- scut pentru ploaie, Povestea-i simpl, nimic spectaculos; vor sta pe fereastra obrajilor ti, eu sunt nisipul din clepsidr iar patul… numai restul din noi. ştiu fiecare secund în care ai clipit. Demonul alb era gluma ta, Degetele mele reci încercau de vreun ceas când am uitat s mai râdem la ea? s regseasc drumul pe coloana ta vertebral Ana-AnAnaaAna---MariaMaria DumitruDumitruDumitru, elev am construit şi-am alergat pe linii de metrou 02.04.1993, Rm. Vâlcea. complet aiurea pân pe la 12 şi ceva Colegiul Naional „Mircea cel Btrân”.
EleonoraEleonoraEleonora MMM plictisesc
De ce te zbai M plictisesc şi îmi mânjesc degetele cu tuş şi nu m laşi s-adorm? Şi muzica m enerveaz când bat ritmul cu degetul pe De-ai fi un val printre stânci pat. ştiu c-ai îneca toat vara Soarele ptrunde printre draperiile albastre doar s m iubeşti Şi îmi închide ochii, îmi mângâie faa, de parc aş fi un om. Atunci zâmbesc, cu gura pân la urechi Unde vrei s-ajungi? Şi îmi art dinii şi scot limba, m strâmb la soare.
49 El îmi zâmbeşte sarcastic cu raze portocalii din pdurea fermecat Ca sucul din pahar ce zace pe noptier de seara trecut 2006 - 2009: Poezii postate pe www.poezii.biz sub Pe care aş vrea s-l beau dar multitudinea de mişcri pseudonimul Yanka întortochiate Ce ar trebui efectuate sunt prea grele s le desfşor Despre glasuri şşşi pi papaaaşşşiii acum. I Zâmbesc la soare în continuare, m strâmb şi îi srut Deschide porile, razele ajut-mi gândul s le treac pragul, Iar el îmi mângâie faa şi îmi închide ochii s caut paşii, s le ajung din urm umbrele Şi eu adorm în dup-amiaza cald şi portocalie şi vocile s le aud din noapte Cu raze ce îmi mtur camera şi vântul ce lin cântând cu chip de bezne, Mişc alene perdeaua iar eu visez c zâmbesc ajut-mi mâinile s le ating prul Cci razele m gâdil pe gât şi pe piept şi… fac amor crescut prin moarte lung pân la glezne cu soarele Acolo unde se sfârşeşte Adevrul încep Legendele Octombrie fOctombrie frrr umbrel M-am oprit la o rscruce a zilei cu noaptea, Oraşul jilav se scurge pe trotuare, când şoapte fremtau în preajm-mi, Cerul plânge rece peste blocuri, le-am auzit povestind: Frunzele se lipesc de tot ce le st-n cale, opacul e via ce se hrneşte cu moartea, Maşinile stropesc tot ce e-n jurul lor. rdcini prelungi E octombrie şi-n tenişi eu am ap se înfig în trupul nefiinei, pas cu pas; Şi prul ud pe faa rvşit îl am lumina ce-şi aşteapt chemarea Şi n-am umbrel şi cerul m stropeşte se strecoar dând glas: Alerg spre cas cu visele-n ghiozdan. al biruinei refren! Toi trectorii se-nghesuie la semafor Renaşterea e atunci Şi ei sunt uzi şi le e frig, dar au umbrel, când frunzele se srut cu foşnet, Obiect vital, pe care eu de diminea, înfierbântate în noaptea adierii Din neglijen poate, sau din neatenie şi psrile le poart zvonul etern L-am uitat acas, pe msua din hol. mai departe, pe lungul drum, Parcul şi-a pictat o nou fa, mai cald, amplificând sunetele Şi-n culori mai dulci, şi parc acum E timpul nemsurrii de timpuri, acum, Când trec prin el, îl plac mai mult aşa, când v aducei aminte, voi, aripi frânte, Glbui şi umed, roşcat şi-nceoşat, de zborul ctre înlimi Ici, colo maroniu şi negru-ntunecat. şi încercai prin noi Cldirile rezist, mai stau înc-n picioare s-l luai de la capt iar Chiar dac apa asta din ceruri curgtoare V-au fost trupurile înfrânte Ptrunde peste tot, prin orice crptur şi ai rmas goi, doar suflete rtcind, Încet, cu grij, cci nimeni n-o grbeşte spirite flmânde cutând smâna Şi are timp destul, cu stropi s ne inunde. în care v-ai putea din nou ascunde E octombrie, e toamn, oraşul e jilav Şi mi-a spus cel ce i-a vzut dansând: Şi plou cu pasiune. În jurul meu pe strad E-un joc ce nu are nicicând sfârşit! Toi pietonii spre cas se grbesc, doar eu Povestea celui care moare Nu mai alerg. M-am oprit. Sunt ud toat e doar o aparen-nşeltoare, Ce rost mai are graba? Oricum nu am umbrel un simplu dansator ce-a ostenit Şi plou şi-n tenişi eu am ap... El st un timp deoparte şi arat IaIanana IuhasIana Iuhas celor ce vin secretul, la plecare; 19.09.1967, Bucureşti se duce, dar rmâne câte puin în fiecare: 1999-2000: Poezii publicate în revistele „Mami", din Cercul dansului doar trupul îi dispare, „Biserica de lemn”, „PLACEBO" şi cotidianul în Ritmul dansului el poate fi gsit „Dimineaa” Despletit şi descul în întuneric 2001: Premiul II la Concursul Naional de Creaie alerga pe potec, Literar „Dimitrie Bolintineanu” - ediia a XXII-a iar pdurea îi fcea loc înainte 2004: Apare în volumul „Poveşti de la bunici pentru… şi în urm i se-nchidea cu piedici şi fric pitici”, editura Ametist 92, povestea în versuri „Poveste Îi era sete de rcoare
50 şi s-a aplecat peste trupu’ apei gol Uşa casei mele te sfideaz care-a ademenit-o aproape, mai aproape... cci în vremi îndeprtate cineva pân când s-au contopit în nefiin va sta pe locul casei mele Abia atunci începu naşterea de zi: şi nu va mai avea ce privi: întâi timid, cu zbateri palide de umbre, Cetate muritoare ca şi mine! apoi din ce în ce mai grav, El zâmbea: pân când izbucni Sunt tineri înc şi plini de idei! prin amintirea unui ipt de fiin, crezând c glumim incredibil şi pur Rsritul! Ah, da, Filozoful acela Priveşte prietene, se ridic ceaa ca o cortin, care se inea scai de noi lsând liber ochilor orizontul, şi nu ne lsa s trim! pşeşte spontan dimineaa II spre noi, cu lumin Cu copite de cal nu te arta, Aminteşte-i ce spunea Filozoful ai putea prea despre nisipul clepsidrei: un animal ciudat în ochii lor E doar o pierdere de vreme! Nu trebuie s-i cunoasc secretul! Ai vrea s-i cunoşti şi tu? Încal-te când mergi pe strad D timpul un pas înapoi; sau dac prietenilor le e dor de tine încearc, hai, nu te teme şi vin s te vad s caui pasrea miastr mai bine fugi şi ascunde-te undeva rscolind cu mâinile pmântul: sau spune-le c eşti cu o femeie adâncul e odihna înlimilor Mai bine nu le deschide poarta, şi oasele morilor nu ştiu s blesteme... las-i s cread c nu eşti acas Cazi în genunchi şi roag-te, prietene: Mai bine Creştei voi, stâncilor, taci şi aşteapt-i s plece, deasupra mormintelor; s-şi gseasc altceva de vzut, vom sta cu urechea lipit de piatr în alt parte şi vom aştepta glasurile Tu, alungat din raiul lor de rând, s-şi croiasc drum pân-n fiin noastr, înger cu aripa cernit de tristee, prin stânc s rzbat fiorul: sectuit de vlag şi de cânt, sunt morii care-şi cânt zborul cu paşii limitai de zvoare pentru ultima dat pân la uşa camerei tale Hai, cazi în genunchi şi roag-te, prietene: Da, tu, cel care n-ai gemut Ajut-mi s-i ating în visul meu de-o clip şi nu te-ai artat înfrânt, despre nebuni care iubesc cântând! deşi ştiai c vei aluneca Şi mi-a spus cel ce i-a vzut dansând: de-a lungul pereilor umezi şi reci E un dans trist la care nu te-ai fi gândit pân la capt, undeva... şi fiecare gest oprit ce i se pare Ai rmas singur şi srac c e fcut la întâmplare de când le-ai druit scânteia sfânt nu e deloc un pas greşit, precum un preot credincioşilor din turm; ci face loc mişcrii urmtoare oare au îneles pân la urm? şi tot aşa... la infinit! Şi viaa ta: o zbatere de pleoap, Ah, Filozoful acela clipire nepereche de-o secund care nu credea în vulturul lui Prometeu, pe care-au încercat mereu nici în cerşetorii orbi din biserici în versul lor deghizat s-o ascund... şi ne-nva c nu exist Pe scara durerii cea veche captul Pmântului: te regseau Pmântul e rotund şi se-nvârteşte! urcând câteodat cu greu Dar noi îi rspundeam: înc-o treapt spre mâine, La muli ani, Cetate cu masca cea sumbr-a tcerii ce bai cu zidul tu în poarta casei mele pe buze lipit, înc dinainte de-a m naşte stteai în spatele cuvintelor Îi rabd priveliştea ca un câine izgonit de stpân, cci mi te închipui câmp cu ruine ca o umbr Pari veşnic pe lâng mine... În interior îi zace îngerul smolit, La muli ani, Cetate! iar tu, pe dinafar prbuşit,
51 czut, nu se mai ştie cum, dinspre lumin... Fuga insulelor (versuri), Editura Limes, Ce tragic rspândeşte împrejur Cei rmaşi pe pmânt, roman, Casa Crii de Ştiin, miros puternic de cal care asud, 2010 o, carnea ta rebel, ce nu te mai ascult! Traduceri: Viaa lui Moise, de Grigorie de Nyssa, Editura Paralela 45, 2001 AlexandruAlexandru Jurcan, profesor, doctor în filologie Varianta francez a volumului „Boeme”de Marcel 15 iulie 1948, Dîrja, Cluj Mureşeanu RegizorRegizorRegizor al trupei francofone “Assentiment” Palmes academiques Turnee laTurnee la : Istanbul, Poznan, Pecs, Napoli, Viena, Cetean de onoare, Membru al USR. Stuttgart, Brno, Ankara, Roche-sur-yon, Gand, Debut editorial :”Printre iubirile altora”, Dacia, 1997, Huesca, Tarascon, Sorrento, Landerneau, Brest Colaborri la : „Tribuna”, „Steaua”, „Vatra”, „Axioma”, PremiiPremiiPremii:Premii „Orient Latin”, „Arc-en-ciel”, „Echinox”, „Glasul”, Pavel Dan (pentru proz); Premiul revistei „Formula „Discobolul”,”Excelsior”, „Dilema”, „Aurora”, „Argeş”, As” pentru proz; Premiul revistei „Tribuna” 2004 „Cafeneaua Literar”, „Saltimbanques” (Nantes), Premiul Uniunii Scriitorilor 2006 pentru volumul “S „Oraşul”, „Verso”, „Familia, „Baadul literar”, ieşi din viaa mea cu o lumânare în buzunar”; „Saeculum, „Vatra Veche” ; Premiul pentru „Cocoşul şi Cocoaşa”, Vişeul de Sus, Prezent în antologiile: „Crri spre oameni” 2009 ; Profesorul Anului, 2009 „Lecture et interprétation, 1989 „Pe masa de lucru”, 2000 EgonEgonEgon „Paşi în iarba nins”, 2000 lui Egon Schiele „Umorul reformei. Reforma umorului”, 2001, „Pulbere stelar”, 2002, Obosit, dup câteva vizite nocturne, “Din arhivele unui cenaclu”, 2002, La Beclean pe a poposit la mine Moartea, “Someş cândva”, 2004 s mai stm de vorb în tihn… Dictionare des relations franco – roumaines, 2003 avea oasele putrede ale mamei mele, „Miresme de org”, 2004 purta cearcnele vişinii ale prietenilor mei, „Repetiie fr orchestr”, 2004 haine mototolite în lupte inegale, „Chemarea amintirii”, 2004 genunchi de cremene, eşarf neagr, „Anotimpul cailor”, 2006 iar eu, Egon, i-am întins paharul cu vin… „Peregrini prin timp”, 2007 A atins faldurile splcite ale cearceafului, Antologiile lui Dan Brudaşcu în englez şi corean de parc erau buci învlmşite de şerpi, Antologia lui Balasz Attila în maghiar apoi a intrat sora mea cu pulpe vinete, „Întâlnirile de la Nicula”, 2008 lsându-se uşor în braele Morii , „Starea prozei”, 2008 ca un caier de lân bolnav… „Clujul în cuvinte”, 2008 – Nu pentru tine a venit, sor drag, Antologia prozei scurte transilvane actuale, 2010 las-ne s povestim despre via, “ Varz a la Cluj”, 2010 despre cum poi îmblânzi moartea, Volume publicatepublicate: Printre iubirile altora (povestiri) Ed. cu o simpl privire – Dacia, 1997 despre cum s bem pân la capt O decapitare nocturn (roman) Ed.Anthropos, 2000 euforia venit din ne-ştire Ran albastr (versuri bilingv român-francez), Casa Crii de Ştiin, 2001 Ceas din lemnCeas lemn Revelion cu sicriu, (roman) Casa Crii de Ştiin, 2002 Un câine legat la poarta raiului (versuri bilingv) Casa Veneau srbtorile şi nu ştiam Crii de Ştiin, 2003 ce cadou s-mi fac Chiar daca mi-aş da trupul s fie ars, Casa Crii de s se bucure palida mea singurtate Ştiin, 2004 (ediia I) 2006 (ediia II) de pe cellalt mal al vieii- S ieşi din viaa mea cu o lumânare în buzunar (povestiri), Casa Crii de Ştiin, 2005 Un ceas! Un ceas imens din lemn încrustat Cocoşul şi Cocoaşa (roman comic), Casa Crii de cu cifrele tulburtor de mari Ştiin, 2006 (ediia I), 2008 (ediia II) cu o pendul duşmnoas şi aspr Stpânul şi Silberta (versuri), Casa Crii de Ştiin, 2007119 (versuri în francez), Casa Crii de Ştiin, Neliniştit îl atârn ca pe o frunz de cucut 2008Plou peste crimele oraşului (povestiri), Casa amintindu-mi de vorbele profetice ale mamei: Crii de Ştiin, 2008 „iubeşte-i toate hainele- nu ştii în care vei muri”
52 „urşte toate ceasurile- nu ştii care-i msoar Suflarea vântului începe s o înconjoare cu ger, paşii spre hotarul de unde nu vin scrisori”. vocea vântului, necuprins şi acromatic, îi d confort. Dansul umbrelor crengilor de conifere Cortina negrCortina negriiitittt eludeaz mersul unui tnâr, cu pachet în brae, Numai la sfârşitul reprezentaiei vrând s-l distrag de la int, vor muri fluturii negrii - pentru a rmâne cu pdurea singuratic. pân atunci mai poi aduna culori Norii grei se deschid, de pe mantiile lor livide . aruncând aerul într-o frenezie de fulgi învârtitoare, Miroase a dragoste fcut în grab... nea în cdere. copilul nenscut ne alung Nu se poate continua drumul, vremea noastr a obosit muntele alb îl înconjoar pe cltor ca un fluture înspumat cu omt care se înghesuie sub omt. Peste viaa noastr aplaudat Simindu-l singur, simindu-l rece, cade o cortin cât un mormânt Pdurea îşi împtur crengile în jur Ceva a trecut pe lâng tânr, apoi a intrat într-un vis. Decembrie cu psssririri Dintr-un lac glaciar s-a ridicat un brbat, şi s-a gsit neabtut din drum. Toi îngerii au fost chemai Iubita lui deschide pachetul şi îi unge rnile. la cina psrilor albe ……………………………………………… Pe margine pândeau ciorile Când vine vara, vreo firimitur rebel trece peste pmânt, iptul înbuşit al zpezilor aducând deşertului deşert ne învelea trupurile şi pdurilor pdure, Dumnezeu continua s tac fructelor fruct, În spatele cortinei cereşti şi omului indulgena. Dar când vine iarna, KimberleyKimberley Jones, licean Se aşeaz peste pmânt, 11.09.1994, Torrance, California, SUA aducând odihn deşertului, Colegiul Tehnic „Lazr Edeleanu”, Ploieşti. frumusee pdurilor, Profesor îndrumtor: Beatrice Anisoiu securitate smânei şi omului ce este omenesc. Poveste de iarn Cine merit inima noastr? Vara, c aduce pmântului ce este al pmântului? Cu un pachet în mân, De ce ne sunt urâte bieaşul merge cu paşi grbii, primele adieri de vânt - a toamnei şi a iernii? înecându-se în gânduri. De ce considerm iarna o pierdere şi nu un început? Cu cât urc poala muntelui, De ce un sfârşit şi nu un câştig? cu atât i se întunec prul ca de lân, Din nou, cu atât adierea lunii noiembrie îi loveşte obrajii înroşii de ce ne sunt urâte şi se înveleşte mai mult în hainele sale şi în pturi. primele adieri de vânt, anume a toamnei şi a iernii? inând pachetul în brae, Tineri rzboinici întreab bieandrul alearg, la începutul cltoriei lor prin via - concentrat la destinaie. de ce este aceasta dificil de cele mai multe ori? Timpul nu se poate opri, Rspunsul btrânilor - dar totul este în repauz. vor exista tristei şi bucurii, Psrile îşi prsesc nişele ridicri şi cderi, lsând pdurea într-o complet linişte. noapte şi soare. Umbrele crengilor de foioase danseaz mut; Aşa cum exist şi pentru anotimpuri, Se întunec şi Noaptea se las peste Munte. Iarna poate avea propria sa poveste, Razele lunii ptrund printre crengi dac am înva s o apreciem din plin - printr-o fin cea geroas. Povestea unui început, Fiecare particul de cea devine cât o stea îngheat o poveste de creştere, de învingere, de câştig, şi se suspend printre foioase şi conifere. de bucurie prin tristee Muntele îşi întoarce faa spre Pdure; de ridicri dup cderi. îi confrunt singurtatea.
53 PremiulPrPreePremiul pentru Excelen • „Giuleştina şi ai mei”, Bucureşti, 2003, cronici şi pamflete de sport. George StancaStanca,,,, scriitor • „Piese neterminate pentru o vioar dezacordat”, 7 mai 1947, Buftea, judeul Ilfov. Bucureşti, 2004, nuvele Scriitor (poet) şi publicist, realizator de emisiuni • „Eu v sfidez pe toi”, Bucureşti, 2004, eseuri culturale radio/tv. A profesat ca inginer de execuie, în consumculturale investiii, sistematizare teritoriu. Se dedic pentru o • „Angel radios” (Beaming Angel), Piteşti, 2008, vreme şi muzicii, între 1969 şi 1971 fiind solist vocal al versuri româno-englez, traducere Maria Muguraş formaiei rock Oden. Pe lâng organizarea de Petrescu spectacole, realizeaz emisiuni radiofonice, fiind • „Angel Radios” (Ange Radioux),Deva, 2010, versuri angajat ulterior la revista „Flacra", ca redactor al româno-francez, traducere Maria Muguraş Petrescu paginii de „muzic tânr”. Devine secretar al • „Eşti mic, Bocş”, Bucureşti, 2001 (în Cenaclului Flacra, pe care îl va prsi în 1975, când colaborare cu Lena Stanca), colinzi, cântece. revine la profesia de inginer. Îngrijitor la “Istoria Presei, Pamfil Şeicaru”, Piteşti, A colaborat pân în 1989 la „Sptmâna”, „Flacra”, 2007, prima ediie „România literar”, „Scânteia tineretului”, SLAST- Suplimentul literar artistic al „Scânteii Tineretului”, EvaporataEvaporataEvaporata „Secvena”, „Contemporanul”. Dup 1989 este redactor-şef la „Independentul" (Deva, Hai s tcem o or împreun 1990), „Fair Play" (1990-1991), „Politichia şi România" şi ochi-n ochi abulic şi abseni (1991), „Expres magazin" (1991-1992), „Telegraful de s ne privim tcui, indifereni Prahova" (1997-1998) şt „Obiectiv" (Braşov, 2003). s meditm la stele şi la lun Înfiineaz revista „Viaa monden" şi este director al înlnuii publicaiei „VIP", dup care va fonda revista şi ochi-n ochi şi mân-n mân „Supervip”. Este şi director la „Ziarul de plaj”, 1999, s simi în podul palmei tale „Vocea Valahiei" (din 2000) şi la publicaia „Ro-Coop". geografia palmei mele, moale A colaborat la Universul (SUA), Baricada, „Tineretul şi relieful tu în podul palmei mele liber”, Magazin, Observator, „Zigzag”, „Zigzag coppa s fie un nisip, un praf de stele. del Mondo”, „Secvena”, „Sperana”, „Fiuica”, „Fraierul român”, „Expres”, „Expres magazin”, Şi dup ce-am tcut aşa sau am visat, „Evenimentul zilei”, „România telegraf” „Ştirea”, am plâns muteşte-am râs, am meditat „Glasul”, „Opinia”, „Cotidianul”, „Jurnalul naional, s scoatem din adâncuri un oftat „Gazeta de Sud”, „Gazeta de Vest, „Viaa Vâlcii”. Din şi regretând acel pcat ratat 2006 are rubric permanent în „Adevrul, „Adevrul ne preumblm prin ceruri rotitori de sear”, „Click”. Realizator de emisiuni radio la prin trilurile de privighetori Contact-divertisment, Fun - sport. Realizator emisiuni prin ciripit de paseri aripoase de divertisment, cultur la TV: Soti Bucureşti, Neptun- ce in în cuib arome şi miroase Amerom Constana, Amewr, TL7ABC, Antena1, OTV, ce înclzesc doar ou de rubine TVRM. Colaborator la TVR, Antena1. şi cutiue de argint ce-s pline Din 2001, 2002 devine lector la secia de jurnalism din de “te iubesc”, “te vreau”, “ mi-e dor de tine” cadrul Universitii „Constantin Brâncoveanu" Piteşti, … Apoi te pierzi ca lebda-n zpad Brila şi din 2004 la Universitatea “Valahia” din Ca porumbelul alb Tîrgovişte. când ceaa st s cad Opera Te fofilezi, dispari evaporat • „Tandree maxim”, Bucureşti, 1981, versuri nu eşti femeie, nu mai eşti nici fat • „Poeme pricinoase”, Bucureşti, 1983, versuri nu eşti nici praf, nici pulbere de stea. • „Excursie cu liftul”, Bucureşti, 1988, versuri Eşti doar atât: Evaporata mea • „Angel radios”, prefa de Ion Cristoiu, Bucureşti, 1994, versuri GrGrGrdinile Semidoctidei • „Un an sub Ciorbea”, Bucureşti, 1998, pamflete politice Uu chef, v spun, • „De la marea schimbare la marea dezamgire”, nebun Bucureşti, 2001, pamflete politice în grdinile Semidoctidei „Stare de gr(e)aie”, prefa de Eugen Simion, postfa amestecuri lichide de Ion Rotaru, Bucureşti, 2001, versuri şi multicolore giusuri cerneluite,
54 culori tari, şi de culoare rozuri chiloreşti, fluturi exotici rozuri Elvis, se arunc în mare verde brotcel mari sinucideri vor fi umbrelue-scobitori precum pare. cu hârtii creponate *** înfipte-n bucele de mandarine Copii ai seringii în msline în bancuri în struguri mslinii, ca heringii în semilune de ananas se masturbau, alcooluri cockteilizante se excitau rimând cu brilliante se pastilau şi cu diamante fund roşie-şi puneau (dac form avem pe urma înepturii şi amante şarmante) la marginea urii femei ucigtoare pe buza pdurii. pulpe plecând de sub east Urlau-limbaj tribal sâni mari - pâine la est priviri în spectral pâine de cas sunet gutural fesele tari - carapace estoas tram sincopat forme demiurge mioar drogat. emisfere-magdeburge Grup antropofag priveşte omul srac şi plînge… mult zice cu drag Vrei s scapi de stress? fuste cu fente Ia-i un Mercedez! mtsuri transparente ca zefirul Se rostogolesc… puse peste tanga mângâind cu firul Macarale ierburi canioanele, cheile râului idei liberale porişorii brâului micue ONG-uri pe vale de ombilic telegue fos magic lideri de sindicat parfum de furnic anemone aflat în clduri opoziie de rahat mstsuri minerale preioase acoperind bandii tandru miss-uri simandicoase peste nuri viitor funambulesc *** Se rostogolesc se rostogolesc se rostogolesc decolteuri obrznicoase constantineşti pietroaie pe forme simandicoase nici-o brânz de oaie pe reliefuri provocatoare falia lui huntington nu te uita mult c doare! gherman fukuyama , *** golanilor toi dai iama Geta Bioenergeta antoneşti ceauşeşti Nimfeta UltraVioletta wieseli ilieşti înfatuate istorii rvşite şi pline de fumuri inundaii las în urm-le idei pleoştite numai parfumuri monarhie autonomie mortale, dulce otrav tone de prostie gust ca banana marxism liberalism dolce odore, dolce gabana. mitoc-grobianism aerul geme comunism prostesc de atâta odoare se rostogolesc se rostogolesc se rostogolesc
55 faada vilei Voi merge la târg, fr desag, s-mi cumpr nişte vz csoaie opeşti cutia milei Atunci poate voi cântri mai mult virtute castitate prostituie Câte nu se pot întâmpla ? mironosie politice corupie Poate nu vreau s vd, poate m-am resemnat secte ortodoxie Îmi place bezna asta în care nu se vd amintirile, nici una mie-una ie viitorul buddha Zgomotele groteşti ale uşilor trântite dup visuri isus iuda Sunt bine legate acolo barajul de la arcuda Ce s fac cu acei ochi ? toate se duc se veştejesc Se rostogolesc se rostogolesc se rostogolesc BoBogdangdan TeodorTeodor, elev la Colegiul Militar Liceal „Mihai Viteazul ” Alba Iulia. biblia thalmudul 17.10.1994, Piatra Neam. bşica şi udul Profesor coordonator: coranul moartea viciul de a pipi cartea Locul II Concursul Naional „Ocrotii de Eminescu” yahve sfinii pavel şi petru Meniune Concursul Naional „Lucian Blaga” berea la metru Publicaii în revista „Ethos XXI” a Asociaiei Astra graalul pustia capitalul Desprmântul Alba-Hunedoara de trei ori potcovii calul odiseu thales din milet Iarba masacrat aciunile la pachet. se înva se citesc Ascult fumul cum se ridic din hornul casei... se preluiesc M pierd muşcând din buza ta rece... Se rostogolesc se rostogolesc se rostogolesc. Te întinzi pe noroiul uscat al curii. m priveşti cu ochii ti de cprioar... OtOtiliailia POtilia Pdureandureandurean,durean profesor Acum mintea-mi alearg pe câmpurile în care.. 26 10 1982, Sibiu din loc în loc se vede iarba... uniform masacrat cu unealta morii.. LacLacLacte ruptete rupte Totul miroase a fân ... Uşile deschise nu m conving s intru, şi ochii-mi lcrimeaz, ci s rmân acolo unde îmi e locul. şi simt cum irisul se scurge fierbând pe pmântul cald.. Tcerea înctuşat, frustrant, m alung din nou. M întind pe ptura de cadavre ale ierbii ... Gonit de duhoarea ei Şi apoi caut irisul, o iau la deal, la vale… i-l druiesc , Serpentinele sunt reconfortante. închid orbitele goale ca s vd.... Mcar ştiu c noaptea nu se umbl pe poteci şi nici pe ap Se aude în zare cântatul unui cocoş gâtuit Voi ajunge în faa muntelui, m trezeşte misterul stejarului fr frunze din centrul voi chema soarele şi voi striga: universului, Deschide-te, ştiu! un univers mic... dar al meu.... Voi lsa timpul s putrezeasc în linişte, m îndrept spre prispa casei, gesturile largi ale cderii nu vor mai fi absurde. Loc pgân de rugciune, Mai întâi voi descifra stelele trufaşe în care nimfele trecutului simplu... rsunând pe alt cer m-au învluit odat, fr regretul plecrilor absurde Şi voi vorbi despre dragoste Vd ochii bunicii privind direct din mormânt sfredelind Sfidând astfel gravitaia. inima, Iar pe bunicul înc îl vd clare pe armsarul acela SimSimSim inutil alb... mort... O adiere îmi înceoşeaz privirea... Cine m întrebase dac mai pot vedea? Caut putere... m întind în pridvor... Oare, dac nu am ochi e cu temei? şi adorm Balada asta îmi spune mie totul.
56 AlAldeadea Marius ŞŞŞtefantefantefan odat cu ceasul ei scpat 23.06.1987 în iarba înalt pân la brâu Motru, Gorj când o bruschez şi îi mângâi craniul mic al genunchiului Debut editorial în cadrul Festivalului „Sensul iubirii”, boarea coapselor a pântecului premiul pentru debut, cu volumul “Al Treilea Ochi”, şi mugetul surd al buzelor ”Iona îl aşteapt pe Godot”, editura Marineasa, 2010 acum sunt aproape de ea cu trupul ”Poetul.str[email protected]”, editura Magia (editur sufletul nostru este unul singur pentru diaspora din SUA), New York; redactor-şef al rsuflarea noastr una singur revistei “SubCultura -kalaşnikov de idei” simt cum din nri şi gura între-deschis Colaborri cu mai multe eviste literare: “Amfitrion”, îi iese canicula crnii şi a dragostei “Oglinda Literar”, “Convorbiri Literare”, “Poezia”, aluniele de pe spinarea şi pieptul ei “Litere”, “Tiuk”, “Contemporary Horizon”, “13 Plus”, formeaz constelaii de stele “FeedBack”. Cel mai recent premiu l-a câştigat în şi uite aşa se însereaz cadrul Festivalului Internaional “Grigore Vieru”, şi aş putea s o am chiar aici prima ediie, Premiul al II-lea pentru poezie. Este în slbticia asta verde membru al Cenaclului “Pavel Dan” din Timişoara şi în seara asta de mai colaborator al „Ariergardei”, condus de scriitorul (...) Daniel Vighi. Pentru mai multe informaii accesai: ce frumos este totul cu Sara pe deal. http://mariusaldea.wordpress.com/ http://subculturaonline.com/ DomniDomniDomnişşşoara Aoara A
Cu Sara pe deal Domnişoara merge legnat domnişoara miroase atât de frumos totul este frumos încât pereii întorc capul dup ea buciumul sun cu jale ca pensionarii albind la o partid de şah când o prind de mijloc domnişoara coboar scrile cu braul meu de macara chiar acum domnişoara coboar scrile o simt cum dospeşte toat ca şi cum ar coborî nişte clape de pian în timp ce sângele îi dizolv inima schimbând gama în care cânt de obicei ca pe o bucic de drojdie vecinii obişnuii şi dintr-odat îmi amintesc chiar acum în momentul acesta de mama mamei mele domnişoara coboar scrile şi de mâinile ei care frmântau şi sânii ei se mişc precum doi dirijori aluatul pentru cozonacii nervoşi şi experimentai de paşti sau de crciun trec şi eu pe lâng ea cât de frumos este cu Sara pe deal îmi ridic plria imaginar pe cerul albastru norii sunt înghesuii îi srut mâinile şi poimâinile unul într-altul ca nişte coconi trag aer adânc în piept rochia ei este dezm pentru fluturi şi rmân îndrgostit sandalele ei sunt palme de copil negsindu-mi cheia de la cas prul ei este biciul cu care vântul şi auzind cum se pierde tocul ei se autoflageleaz ca un clugr ca un metronom de acum interior. râsul ei sntos este şi al meu AnAnaaAna BebBebuu profesor la Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 1 vorbim puin clipim rar „Valu lui Traian”. dau s o srut 25.02.1965, Viişoara, Bihor. se retrage râzând chicotind Literatura pentru copii, inclus într-un auxiliar, la Ed. în timp ce de pe umr îi alunec poşeta Aramis („Cum s fac un teatru de ppuşi”) de acum exil pentru insecte Dou materiale în lucru, la Ed. Aramis, cu scenete şi fire de iarb şi dou ppdii cu capul greu serbri şcolare.
îi prind pulpa ca pe o încheietur Binecuvântare de mân de copil când îl treci strada Drept şi curat ai intrat în via timpul se pierde în noi Ca o cmaş de duminic.
57 iptul tu a salutat cu mirare zorile i-ar împietri pe buze strigtul lebedei Te-au binecuvântat toate florile, Încreztor ca roua mai poate fi Copilul meu... O promisiune a acelui înger de demult Ce biciuia în somn copilria nimnui Te-am aşezat curat la temelia acestei lumi O crmid din ce va s fie Prin odile fulgerului s treci Lumea de mâine... Ducându-i umilina cu nepsarea pelerinului Te-am adus în lumin, din lumin. Ce-şi uit libertatea În tine triesc deopotriv şi eu şi strmoşii. În rigorile pierderii de sine Dator eşti a tri frumos şi pentru ei. Ca pe o piele tbcit de vânt Ca pe un înec în muzica asfinitului Când fruntea grea de gânduri Vei veni s i-o sprijini de umrul meu Vei şti doar retorica acestei cltorii Şi n-ai s m gseşti, Când disperarea ta îneleapt Tu s nu plângi, copilul meu, Te va goni la marginea imperului de frunze Aşaz şi tu o crmid la temelia lumii, Acolo slşluieşte o diminea orgolioas Vegheaz-o s nu se nruie (stigmatului înfrângerii cu care s-i speli în tcere Şi-i voi zâmbi de dincolo de moarte... erorile desvârşite)
GheorgheGheorghe Galetar DDDnununu Sâ Sârrrrbubu 8 septembrie 1947, Cenad, Timiş 03 martie 1975, Lugoj, Timiş. Profesor de român-francez la Şcoala cu clasele I-VIII ,Dudeştii Noi, Timiş. Debut literar în revista „Alfa” a Gr. Şc. Ind. „Electrotimiş”, Timişoara - 1991; Volume: „Inefabila ninsoare”(poezie)-1981, „Alfabetul - volum de debut, „Vântorul de iluzii", Râmnicu- mirrii” (poezie pentru copii)-1987, „Vara de Vâlcea, Editura Offsetcolor - 2006; crini”(poezie)-1977, „Înduplecarea nopii”(poezie)-1998, - aprut în antologia "Freamt de timp", volumul „Steaua ta, copilrie”(poezie pentru copii)-1999, colectiv „Freamt peren", Drobeta Turnu-Severin, „Epifanii pentru Daniel”(poezie)-2003, „Alte epifanii Editura 3D - 2007; pentru Daniel”(poezie)-2007, „Cântec pentru somn şi - aprut în antologia de poezie patriotic „Zalmoxes drum”(poezie pentru copii)-2008, „Voci din gratia, ab Romania condita", Drobeta Turnu-Severin, penumbr”(proz scurt)-2008,”Lacrima Editura 3D - 2007; seninului”(poezie pentru copii)-2009, „Colivia de aur” - aprut în antologia de poezie, îngrijit de Valentina (roman)-2009, „Lecia despre îngeri(poezie)-2010, Becart, "55 de poei contemporani (pagini alese)", Sibiu, „Utopia Umbrei”(poezie)-2010 Editura ARHIP ART - 2010; Colaborri în reviste: „România literar”, - membru al Societii Culturale „Anton Pann" - “Luceafrul”,”Amfiteatru”, „Viaa Râmnicu-Vâlcea; româneasc”,”Tomis”,”Familia”,”Orizont”,”Orient - membru al Cenaclului literar-artistic „Anton Pann" - latin”, „Poesis”, „Semenicul”,”Reflex”,”Semne” Râmnicu-Vâlcea; Premii: Premiul Festivalului şi Concursului - publicat în diverse publicaii culturale, cu caracter Internaional „Lucian Blaga”, Sebeş, 1994; ”Premiul zonal ca: Monitorul de Vâlcea, revista Societii “Revistei Sud” pentru proz la Concursul Naional Culturale „Anton Pann" - Râmnicu-Vâlcea, „Povestea „Vasile Voiculescu””, Buzu , 2005; Premiul Vorbei"; Bibliotecii Judeene „Lucian Blaga” la - revista literar „Semn" - Râmnicu-Vâlcea; Concursul Internaional „Lucian Blaga”, Sebeş, 2006. - publicat în revista „Timpul de Gorj" etc.
Retorica acestei cllltoriitoriitorii DimineaDimineaDimineaa preexistena preexistenei dualeei duale
În amiaza fulgerului s stai ... simind inexplicabilul... În inima lui golit de silabele-înserrii ... „nu se poate”, spune (scrie) ea, S visezi cu ochii deschişi fr s realizeze La utopiile ierbii cuvintele care se pot întoarce împotriv-i, La lespedea ce desparte cuvântul ca o îmbrişare dureroas De umbra lui proiectat pe cer de mugur pocnind în primvar... E o fervoare acolo ... şi tocmai primvara aceasta De care s te simi vinovat ca şi cum îşi pierde albastrul
58 cu fiecare strop scpat în sentiment...... iar el îşi pune punctele de suspensie în privire şi-i spune (scrie) la rându-i: ... „posesie” spune (scrie) ea îmblânzeşte-m, femeie...! neştiind c nici noi nu ne aparinem nou înşine AdAdrianrian PaparuzPaparuzPaparuz,Paparuz pensionar neştiind cât dor zace în fiecare vocal... 10.04.1968, Zrneşti, Braşov. ... neîncredere e ceea ce simte ea Premiul al II-lea Festivalul Naional de Poezie „Andrei ca un siaj pe aripi de vânt Mureşianu"-1990 Braşov, apariii lirice în culminând în cuvânt „Zrneşteanul”, articole de fond „Sub soarele speranei” cu vânt în cuvânt... volum de poezie editat în 2007, Premiul al II-lea la Festivalul Naional de literatur „Eusebiu Camilar- ... şi cauza lui devine şi cauza ei Magda Isanos”-, seciunea Poezie, 2008 Suceava; pentru c ea, luptându-se cu fumul din zmei Premiul al III-lea la Festivalul Naional de literatur, îşi întreab lumina seciunea Proz: „Eusebiu Camilar-Magda Isanos”- tot din sufletul ei – 2009 Suceava. din sufletul ei... Apariii lirice în revista „Dealul Melcilor” Braşov-2007 „Îngerul din urm”, volum editat în martie 2009 ... „în lumea ei”, spune (scrie) ea exist doar ea clecleclepsidraclepsidrapsidrapsidra uitând de tangene de ipotenuze uite şi de alte artificii fixe ce-i susin pasul... se termin
... alte artificii pe care, spune (scrie) ea te înroşeşti mai rar nu le simte în paşi, nu mai zâmbeşti nu le simte nici mcar în rest dar le vorbeşte (scrie) nerealizând croşetezi zile cât de mult le exist... pe balansoarul bunicii ... iar el el o doar citeşte ai uitat modelul la nesfârşit firul tot mai subire ca un etern îndrgostit urc timid permanent orbit...... femeie pe coapse mi-ai orbit durerea! printre degete ia-i zborul în brae şi arunc-mi şi mie o pan, în inim numai una, pân în centrul pupilelor tale albastre pentru început eclipsate -4,-5 s pot s te ajung în zborul spre absolut...... s pot s te palpez printre zbateri planate, croşetezi dintre raze aruncate... o zi pe dos dou pe fa ... „eşti în mine”, spune (scrie) ea şi crede ce spune (scrie), numele celei de-a noua pisici iar el s-a pierdut o doar simte cu frenezie... acolo ... femeie, de unde nu se mai întoarce nimic alearg-mi globulele slbatice pe câmpiile noncolorate îi eşti recunosctoare şi franjurate de singurtate... i-a ascuns ghemul
... şi ea nu mai spune (scrie) nimic toarce amintiri doar înghite aerul pe care din nu ştiu ce motiv firul tot mai fragil uit s-l mai respire se încurc sau s-l doar mire... îl tragi obosit
59 croşetezi ÎngerulÎngerulÎngerul o singur întrebare umple pendula La braul meu, atârnat, a coborât cât a rmas Îngerul cu ultimele amintiri despre mine. OvOvidiuidiu PojarOvidiu Pojar,Pojar inginer A venit mai aproape şi a strigat: 11.10.1962, Jibou, Slaj - Mam! „Un alt anotimp”-2008, „Imobiliare de lux”-2009 Premiul pentru debut - Festivalul „George Coşbuc”2008 Destinul
EchilibruEchilibruEchilibru Cifre, ltratul câinilor vagabonzi Mai rmseser doar câteva oase şi linii confuze în stare s-mi menin o relativ îmi sun între pleoapele arse poziie vertical, de neodihna zilei de azi. celelalte s-au frânt una câte una Viaa mi-a citit-o în palm de fiecare dat când m aplecam iganca cu fustele ei colorate, periculos peste marginea echilibrului apoi destinul şi-a închis toate visele în clepsidra sa. fragil al unei existene pe care Ca o mare de valuri îi strângi durerile în suflet o descoperisem deodat şi în paşii ti. Te uii pe câmpia obtuz a tuturor, foarte vulnerabil, încât dar nu e a ta şi vezi c prin seva neputând s-i pun sprijin în câteva locuri frunzelor îi aruncam peste bord circul nestingherite stelele. câte un sac dinspre sud, apoi unul din nord, NicolaeNiNicolcolNicolae Rotaruae Rotaru şi tot aşa, pân când am observat c de fapt 28 03 1950, Leordeni, Argeş tot ce aruncam m scufunda Prof.univ.dr.ing. la Agenia Naional de Informaii tot mai adânc ctre un cer pe care “M.Viteazul” şi la Universitatea “Hyperion” îl întorsesem între timp cu susul în jos. Cri de Nicolae Rotaru: 1. Statui de hum, poezie (vol. „9 poei”), Ed. Cartea Don QuijoteDon Quijote Româneasc, Bucureşti, 1984 (red. Mircea Ciobanu) 2. Rstimpuri, proz scurt (vol. „Gustul livezii”) Ed. Aleg ce-am câştigat Facla, Timişoara, 1985 (red. Ion Anghel) de tot ce-am pierdut. 3. Semne de arm, povestiri, Ed. Militar, Bucureşti, Msor dimineile scurte 1986 (red.Mariana Avanu) cu îndoieli prelungi; 4. Lumina zilei, proz scurt, Ed. Facla, Timişoara, îmi construiesc 1989 (red. Marcel Tolcea) morile mele de vânt 5. Front de inimi, povestiri, Ed. Militar, Bucureşti, apoi îmi îmbrac armura 1991 (red. Firi Carp) şi încalec pe ultimul vis 6. Petale de sidef, poezii pentru copii, Ed. Ft Frumos, acum e ora perfect, 1991(prefa şi red. L.Roman) sunt gata pentru lupta 7. Destine arestate, povestiri, Ed. Militar, Bucureşti, cu întrebrile. 1993 (prefa Eugen Simion) (red. Firi Carp) La tâmple 8. Moarte de prob, roman poliist, Ed. AMB, mi-au înflorit doi luceferi. Bucureşti,1993 (red. Aurel Maria Baros) 9. Bârlogul teroriştilor, proz scurt poliist, Ed. M.I. Manuela Sava,Sava,Sava, profesor Bucureşti, 1995 (red. Claudiu Istrate) 08.02.1978, Râmnicu Srat, Buzu 10. Proprietarii de iluzii, proz scurt, Ed. Porto Franco, Galai, 1996 (red. Constantin Vremule) Volume de versuri: 11. Ultima dorin, roman poliist, Ed. Militar, „Între da şi nu”, Ed. Valman, Rm.Srat, 2009; Bucureşti,1996 (red. Firi Carp) „Feele infinite ale poemei”, Ed. Valman, Rm.Srat , 12. Criminal de elit, roman poliist, Ed. AMB, 2010; secretar de redacie al revistei „Spaii culturale” Bucureşti, 1996 (redactor Aurel Maria Baros) din Râmnicu Srat, din mai 2009. 13. Muzeul muzelor, poezie, Ed. Sagittarius,
60 Bucureşti,1996 ( prefa Ghorghe Tomozei ) 2003 (prefa Ilie Bdescu) (red. Ioan Drgan.) 14. Eternitate aproximativ, poezie, Ed. Florile 40. Eroism de veghe, proz/poezie, Ed. MAI, Dalbe,Bucureşti,1996 (pref. Ion Dodu Blan) Bucureşti, 2004 (pref. Ştefan Mitroi) (red. Mariana 15. Emoii crunte, poezie, Ed. Fiat lux, Bucureşti, Ciobnaş) 1997 (prezentare şi red. Constantin Sorescu) 41. Cartea picilor, poezii pentru copii, Ed. Contrast, 16. Alibiul inutil, roman poliist, Ed. Militar, Bucureşti, 2004 (redactor Maria Macovei) Bucureşti, 1997 (redactor Firi Carp) 42 Penia de bronz, poezii, Ed. Apollon, Bucureşti, 17. Uitarea de mine, poezie, Ed. Helicon, Timişoara, 2004 (redactare proprie) 1998 (redactor Ioan I. Iancu) 43. Cine, ce, cum, când, memorialistic, Ed. Fundaiei 18. Noaptea de apoi, nuvel poliist, Ed. Paco, Revista. Jandarmeriei, Bucureşti, 2004 (pref. C. Bucureşti, 1999 (pref. Alexandru Piru) (red. V. Achim) Blceanu-Stolnici) 19. Îngerii de oel, roman, Ed. RAO, Bucureşti, 1999 44. Cartuşiera bej, publicistic, Ed. Detectiv, (redactor Ovidiu Enculescu) Bucureşti, 2004 (prefa Fnuş Neagu) (red. proprie) 20. Amintirile unui terorist (Dosarul Romida), 45. Rspântia, roman, Ed. RAO, Bucureşti, 2004 memorialistic, Ed. Timpolis, Timişoara,1999 (red. Dan (Cartea întâi a Trilogiei de lut) (red. Ilieş Cîmpeanu) Bardaş) 46. Renaşteri, roman, Ed. RAO, Bucureşti, 2004 21. Deceniul Secsy , poezii, Ed. Helicon, (Cartea a doua a Trilogiei de lut) (red. Ilieş Cîmpeanu) Timişoara,1999 (redactor Ioan I. Iancu) 47 Ruinele, roman, Ed. RAO, Bucureşti, 2004 (Cartea 22. Compendiu etic, eseistic, Ed. M.I., Bucureşti, a treia a Trilogiei de lut) (red. Ilieş Cîmpeanu) 1999 (redactor Claudiu Istrate) 48. Linia de sosire, povestiri, Ed. MAI, Bucureşti, 23. Aripi de hârtie, haiku-uri ( în patru limbi), Ed. Ar- 2005 (prefa Paul Everac) (red. Mariana Ciobnaş) Thema, Bucureşti, 2000 (red. proprie) 49. Mirabile dictu (101 nemuritori), portrete literare, 24. Cufr de soldat, povestiri, Ed. M.I., Bucureşti, Ed. Detectiv, Bucureşti , 2005 (red. Firi Carp) 2000 (prefa George Şovu) (red. Marian Nencescu) 50. Carcera de oase, poezie, Ed. RAO, Bucureşti, 2005 25. Tandem liric, poezie, Ed. Artprint, Bucureşti, 2000 (Tom 1, Trilogia de foc) (pref. Ion Rotaru) (red. Ilieş (prefa Mircea Micu) *(red. proprie) Cîmpeanu) 26. Cartuşiera mov, publicistic, Ed. Timpolis, 51. Istoria umbrei, poezie, Ed. RAO, Bucureşti, 2005 Timişoara, 2000 (pref. Doru Sptaru) (red. Melania (Tom 2, Trilogia de foc) (pref. George Stanca) (red. Ilieş Cincea) Cîmpeanu) 27. În armura legii, povestiri, Ed. M.I., Bucureşti, 52. Fântâna de leac, poezie,Ed. RAO, Bucureşti, 2005 2001 (prefa George Arion) (red. Marian Nencescu) (Tom 3, Trilogia de foc) (pref. Nicolae Dan Fruntelat 28. Dincolo de Styx, proz scurt, Ed. RAO, Bucureşti, 53. Psi-leadership, eseistic, Ed. ANI, Bucureşti, 2005 2001 (prezentare Victor Atanasiu) (red. C. Codi) (redactare proprie) 29. Paşii fr urm, poezie, Ed. Diagonal, Bacu, 2001 54. Ru de înlime, rondeluri, Ed. MAI, Bucureşti, (redactare proprie) 2006 (pref. Radu Cârneci) (red. Mariana Ciobnaş) 30 .Cartuşiera roz, publicistic, Ed. M.I., Bucureşti, 55. Lider şi actant, eseistic, Ed. ANI, Bucureşti, 2006 2002 (pref. Florentin Popescu) (red. Dana Mihalache) (pref. Traian Liteanu) (redactare proprie) 31. Dincolo de ieri, povestiri, Ed. M.I., Bucureşti, 2002 56. Psi-management, eseistic , Ed. ANI. Bucureşti, (pref. D. R. Popescu) (red. Mariana Ciobnaş) 2006 (pref. Constantin Stoica) (redactare proprie) 32. Picturi de mir, aforisme, Ed. Fd.Rev. 57. Psi-sociologie, eseistic, Ed. ANI, Bucureşti, 2006, Jandarmeriei, Bucureşti, 2002 (pref. Marius Tupan) pref. Ioan Chiş) (redactare proprie) (red. proprie) 58. Bucurii simple, poezie, Ed. RAO, Bucureşti, 2006, 33. Frate cu dracul, roman poliist, Ed. Phobos, (Val 1, Trilogia de ap) ( red. Ilieş Cîmpeanu) Bucureşti, 2002 (redactor Ion Aram) 59 Dispensa de a fi, poezie, Ed. RAO, Bucureşti, 34. Comunicarea în organizaii militare, eseistic, Ed. 2006,(Val 2, Trilogia de ap) (red. Ilieş Cîmpeanu) Tritonic, Bucureşti, 2002, ed. II, 2005 (red. Mireille 60. Poemele tople, poezie, Ed. RAO, Bucureşti, 2006, Rdoi) (Val 3, Trilogia de ap) (red. Ilieş Cîmpeanu) 35. Bis in idem, poezie, Ed. Anastasia-Ina, Buzu, 61. Cartuşiera uni, publicistic, Ed. Detectiv, 2002 (prefa Nicolae Dragoş)* (red. proprie) Bucureşti, 2006 (pref. Horia Gârbea), (red. Firi Carp) 36. Cartuşiera gri, publicistic, Ed. RAO, Bucureşti, 62. Informaie şi metode, Ed. ANI, Bucureşti, 2007 2003 (redactor Mioara Andrei) (pref. Gheorghe Toma) (red. proprie)** 37. Calea de mijloc, povestiri, Ed. M.I., Bucureşti, 63. Omul din coşmar, roman, Ed. MAI, Bucureşti, 2003 (pref. Corneliu Leu ) (red. Mariana Ciobnaş) 2007 (pref. A. Titu Dumitrescu) (red. M. Ciobnaş) 38. Via expirat, poezie, Ed. Timpolis, Timişoara, 64. Psi-comunicare, eseistic, Ed. ANI, Bucureşti, 2007 2003 (redactor Melania Cincea) (pref. Cr. Fl. Popescu) (redactare proprie) 39. Criz şi dialog, eseistic, Editura RAO, Bucureşti, 65. Cartuşiera fov, publicistic, Ed. Detectiv,
61 Bucureşti, 2007 (pref. Vasile Ursache) (red. F. Carp) Ce haraşo era odat, 66. Criz şi comunicare, eseistic, Ed.Detectiv, Când într-un sacru libe dih Bucureşti, (red. Firi Carp)*** N-ai mai dorit s rmâi fat 67. Terra teribil, fapt divers,Ed. Timpolis, Şi...Ce a fost nu spun în stih. Timişoara,2007, (pref. D.T.Popa) (red. Melania Cincea) 68. Topul de hârtie, versuri, Ed.RAO, Bucureşti, 2007 Şi m-ai iubit ş-am fost balşoi, (Inspiraia prim, Trilogia de aer) (red. Ilieş Cîmpeanu) Adic boss, un fel de mahr, 69. Amor cu nbdi, versuri, Ed. RAO, Bucureşti, M porecliseşi Polevoi, 2007(Inspiraia secund, Trilogia de aer) ( red. Ilieş Pe bolta cu plceri – luceafr. Cîmpeanu) Când dulce savurai brioşa, 70. Polifem ceacâr,versuri, Ed. RAO, Bucureşti, Credeam c m iubeşti. În van, 2007(Inspiraia ter, Trilogia de aer) ( red. Ilieş Gândul i-era la Alioşa, Cîmpeanu) La Ilici, Iosif, Lev, Ivan... 71. Al şaselea sim, povestiri, Ed. MIRA, Bucureşti, 2008 (pref. Anghel Andreescu) (red. M.Ciobnaş) Dar s-au scurs anii spre Apus, 72. Art management, eseistic, Ed. ANI, Bucureşti, Ludmila visului ingrat, 2008 (pref. Constantin Onişor) (red. Aura Aldescu) Şi pe-arca vieii-am ajuns mus 73. Cartuşiera siv, publicistic, Ed. Detectiv, În cutare de-Ararat! Bucureşti, 2008 (pref. Pavel Abraham) (red. Firi Carp) Am hoinrit şi eu şi tu, 74. Duhul zborului ,versuri, Ed. RAO, Bucueşti, 2008 Spre rai şi iad fcând naveta, (Vol. I Trilogia de duh) (red. Ilieş Cîmpeanu) Ne-am dat cu moartea randevu, 75. Duhul amorului, versuri, Ed. RAO, Bucureşti, 2008 Romeo - eu, tu – Julieta! (Vol. II Trilogia de duh) (red. Ilieş Cîmpeanu) Îns-am avut noroc suprem, 76. Duhul duelului, versuri, Ed. RAO, Bucureşti, 2008 Fiindc-am întors-o ca-n Ploieşti, (Vol. III Trilogia de duh) (red. Ilieş Cîmpeanu) Şi pe-un peron mi-ai zis jo tem... 78. Psi-Securitate, eseistic, Ed. ANI, Bucureşti, 2008 Era-n Mizil... Îi aminteşti? (pref. Teodoru Ştefan) 79. Climara cu tuş, publicistic, Ed. ANI, Bucureşti, RevelaRevelaRevelaieieie 2009 (red. proprie) 80. Cartuşiera red, publicistic, Ed. Detectiv, Mi se revel-n fa, gol, un blid, Bucureşti, 2009 (postfa Petre Flueraşu) Ca geometria plan, ieri, lui Euclid; 81. Zodii de pmânt, povestiri, Ed. Detectiv, În vas (în vis) îmi pui, iubita mea, bucate Bucureşti, 2009 (red. Firi Carp) Şi-i cer (ca-n cer) s iau pe sturate. 62. Cine, ce, când, cum, autointerviu, Ed. ANI, Bucureşti, 2010 M laşi, hulpav, grbit, s m înfrupt, 83. Communication, eseistic, Ed. ANI, Bucureşti, Fr s vd (un mr) de unde-i rupt… 84. Conduc, ergo sum, eseistic, Ed. ANI, Bucureşti, Muşcaseşi prima? Eva, tu erai? 2010 M-ar prea mâhni de n-ai fi fost în rai! Cri didactice: * Cri scrise împreun cu Ilie Gorjan Nu-mi spui, surâzi şi m-ndemnezi ** Volum realizat împreun cu Teodorul Ştefan Ca-n basmul „Capra cu trei iezi”, *** Tom alctuit împreun cu Pavel Abraham Ca lapte-n âe şi-apoi smoc de flori, S muşc din mr, la pat - ce calzi fiori! RRRmas zevzecmas zevzec Şi-n zori, de zor, trezit cam rtutit Cac ia libliu tebia, Ludmila Constat c nu ştiu: pleci sau ai venit, Şi ce ai laviu, chel amore! C-mi pare totul noi efemeride, E umed şi astzi fila Când m revel Adam sau linge blide! Din plânsetul acelor ore SSS ne iubim Când, singur, cufundat în bezn, Visam s-mi fii muz pe veci... Hai s ne iubim biunivoc Te simt şi azi, inel la glezn, Vin din Colentina-Tei în Grant, Rmas zevzec între zevzeci! Hai s ne iubim extravagant, S dm acatist pentru noroc!
62 Haide, înger blond oxigenat, luminluminlumin din lumin Paşi, cu mine, f în ignie, Spune-le la toi c mi-eşti soie (s dezbrcm pcatul şi s-mbrcm lumina) Şi c-s cel mai bun gagiu la pat. neobosit şoseaua alearg F-i pe şui s moar de necaz, durerea creşte Mişc-i şoldul, calc la mişto, rupe orizonturile S-i aud vorbind ruseşte: Şto? din noaptea jupuit Haraşo haziaic! Bag gaz! curg şiroaie de priviri rnite Hai s ne snopim o noapte-n doi, aerul miroase a foc însetat de sânge S murim de pofte şi plceri, la locul neliniştii S ne doar, s mai vrem dureri ipetele fac gard viu aşteptrilor Ca-ntr-o alt via de apoi. incertitudinea st la pând cu veşti neîndurate Scrisoare de la Ion se apropie cortegiul de crini înveşmântai în pucioas Îi scriu, iubito, laiv, din Europa disperarea se sparge în oglinzi fr chip Adic îi vorbesc de-aici, din ar, Întreab, dac nu-nelegi pe taica papa, închis în cuşca destinului Şi spune-i c Ion (deci eu) se-nsoar! primul înger dezbrcat de lumin Îi dau de ştire, deci, iubit fost, se zbate în cmaşa prea fierbinte C m-am cptuit aci, în lumea larg, Ştiu c, sentimental, asta te cost – pmântul se opreşte cutremurat F-l pe brbosu-i tat s-neleag! cu umerii plecai copacii stau prbuşii în rugciuni Am vrut s-i spun de mult cam cum e şpilul, în bezna de tceri Cine-i consoarta, ce şi cum, ce nu e, gândurile bat clopotele Dar nu-s obişnuit cu e-mailul, pentru fiecare zi încununat de spini C eu, ca ardelean, mi-e greu în UE! deasupra cerului îngerii ard tore Dar m descurc am învat destul (zâmbind ne îndeamn) Ştiu s vorbesc şi am statut de rege, "venii de luai lumin!" Am tot ce vreau, o duc beton şi ful Cu doamna mea, nemoaica, se-nelege! DiDianaana BarbuBarbuBarbu 23 martie 1962 E ea de-o seam cu bunica Marta, Mneciu Ungureni, Prahova. Dar ce conteaz, i-am jurat, am acte, Aşa a fost s fie, asta-i soarta – ImploImploImplorâImplorârârândndndnd O voi iubi tot timpul, pân-la moarte! Iart-m pentru c Adic pân-n cinci sau şase ani, am îndrznit s dau buzna în viaa ta Şi, gata, o s fiu din nou holtei, fr s te întreb Cu cas limuzin şi cu bani – dac eşti fericit, Dac-ai s-aştepi, iubito, tu m iei! dac ai fost norocos, dac pur şi simplu AioneseiAionesei Mihaela, pensionar eşti un om şi nu o fantasm. 6 decembrie 1971, Târgu Secuiesc, Covasna. Iart-m pentru c am nvlit în viaa ta, A publicat în: cum pctosul în biseric Antologia „Lira în patru puncte cardinale”, fr s-mi sterg glodul de pe pantofi Ed.Rovimed 2010, Antologia „Captivi în sfera de şi efemerul din suflet. minuni”, Ed.Rovimed 2010, „Antologia vinovatelor plceri”, Asociaia cultural „Maria Domina”, 2010 DeclaraDeclaraDeclaraieieie M-am sturat s te iubesc, Las jugul altora s-l poarte… Ce nenoroc dumnezeiesc! Şi viaa e un fel de moarte.
63 M uit la tine – un strin, Avocaii dragostei, Zrit cândva-n oglinda mea… Deşucheaii pacostei Şi trandafirul e un spin – De alean, ce se îngroap Şi muzica – tcere grea. În noian rotind de ap. Albatroşi, beteal, flori MarianaMarianaMariana ColunColunColun,Colun,,, student Într-o amfor de nori. 14.05.1990, Orhei, Republica Moldova Frunz verde de cicoare Au aprut patru poezii în ziarul “Literatura şi Arta”, M-aş vrea ramur de soare. în nr. 27 din 8 iulie 2010. Curriculum vitae Miros de steleMiros stele M cheam fiica nenorocului. Cerul de piatr s-a dilatat Ursitoarele bune m-au pierdut deasupra mea şi, Demult, la cri, ca printr-un ochi încins, Din când în când m droghez cu felii siderale, priveşte spre mine steaua polar. Dau cep evaziunii-mbttoare Îi înghit irisul. M frig. Sau m eternizez în clipocitul clepsidrei Sunt stea acum? Urusvati? Cu o garoaf neagr între dini. Muşc soarele, soarele tu.. Artiştii absurdului Srut sângele rece.. Îmi dau binee Îmbrişez cuvintele, şoaptele. În spuma de confetti când Curg, curg în palmele tale, Dansm în glum pe sârma ghimpat. Palmele tale, care au miros de mr.. Pe strada mea curge lapte si miere Îmi cos aripi şifonate Şi venin la liber. din buci de lun coapt. M bat cu pumnii în pieptul destinului Sparg cerul de piatr. Şi fac piruete de triluri Îngrop mrul în grdina cu spini. Pe asfaltul partiturilor idealiste. Pşesc acum, Îngerii din preajm se gudur, dar eu le dau cu tifla Pşesc spre Calea Lactee, Şi-mi port cununa de spini pe-o ureche. doar eu şi palmele tale, AlinaAlina Georgiana DobreDobreDobre, student Palmele tale, care au miros de stele.. 09.01.1990, Ploieşti.
Liliana-LiLilianalianaLiliana---NaumiNaumi DiaconescuDiaconescuDiaconescu,Diaconescu, profesoar A debutat în revista "Liceeni" de la cenaclul "Nichita 22.11.1978, Alexandria, Teleorman. Stnescu" din Ploieşti, A obinut premiul "Dreptul la timp" la Concursul Judeean "Nichita Stnescu", De inimDe inim albastr Prahova; premiul la Concursul Naional "Tinere Condeie". A fcut parte din dou cenacluri, la Ploieşti şi Frunz verde micşunea la Bucureşti, "Nichita Stnescu", respectiv Om tri şi om vedea "Sgettorul", de la Uniunea Scriitorilor. Ce-a vzut un inorog Deşucheat si pintenog CCClllululul Sus, la coasta fagului, Lâng stânca magului. Conştieni c fiecare pas Roi de plopi care fac pere, Are un îneles, Caravane de tcere Ne inventm o mie de bucurii. În absintul clipelor În braele unei iluzii Zgomot viu-aripelor. Vecine cu cerul, În aplauzele lumii Degetele moi ale somnului Cântece din boaba spumii Mângâiau zece pisici speriate. Se înfşur pe fluier Valul tcerii Şi alunec în şuier. Acoper amarul lagr al morii. Ramses din cavoul mut Dedic existene şterse Duce ibişi la pscut. Ultimei tale minuni- Între eu şi tu şi noi O biat umbr pe hârtie. Piramide de noroi.
64 EsEsenenEsene de dore dor 8. „Clin Teutişan sau vocaia sintezei critice„ în „Mişcarea literar”, anul VI, nr. 2\2007 Deasupra Parisului strlucea soarele. 9. „Pledoarie pentru un ghid de buzunar„ în Pentru tine, dragul meu, „Cuvântul”, nr. 10/2007 Scriu în zpad un testament. 10. „Hristos nu trage cu ochiul”în „Cuvântul” Vremea 11. Mrturisirea Ortodox, Chicago 1959 în „Tabor”, Cerne cenuşa îngerilor arşi în ceruri anul I, nr. 3, iunie, 2007 Şi mcinai de vânturi. 12. „Despre o ipotez hazardat a lui N. Steinhardt” în Sntoas într-o lume nesntoas, „Tabor”, anul I, nr. 9, decembrie, 2007 Deschei o stea. 13. „Mircea Eliade în cheie ortodox”în „Verso”, 2007 Tumori sentimentale 14. „Iubirile preoilor” în „Vatra”, nr. 8\2008 Uşurate de greutatea unui pai 15. „Manual de curre a ochiului” în „Verso”, 2008 Coboar de la cer la infern. 16. „Eseu despre un ghid de buzunar în „Tabor”, anul I, Omul, enigma mea. nr.12, martie, 2008 17. „Groşan, Agârbiceanu, Galaction” în „Tabor”, anul AdAdrianrian MureAdrian Mureşşşananan,an profesor, regizor III, nr. 3, iunie, 2009 24.09.1982, Cluj-Napoca. 18. „Druind vei dobândi sau despre Imposibilul care ne priveşte” în „Tabor”, anul III, nr. 4, iulie, 2009 Autor al crii "Hristos nu trage cu ochiul. N. 19. „Mucenie nesanctificate” în „Vatra”, nr. 12\2009 Steinhardt&Generaia ’27\", prefa de Gheorghe 20. „Schie lirice pentru o literatur creştin” în Perian, postfa de Ioan Pintea, editura Limes, Cluj- „Verso”, anul 5, nr. 81, martie, 2010 Napoca, 2006 21. „O punere-în-abis a scriiturii lui Dan Lungu” în Coautor la : Dicionarul Echinox, coord. Horea Poenar, „Verso”, anul 5, nr. 86-87, iulie-august, 2010 editura Tritonic, Bucureşti, 2004 PUBLICISTIC : deintor al rubricii „Feele DelDelDelirulDelirul marginilor textului” la revista clujean „Verso” şi colaborator cu eseu, recenzii şi cronici literare în reviste precum : De unde-atâta sânge şi noroi „Contemporanul”, „Cuvântul”, „Vatra”, „Tabor”, În ochii perdelelor? „Renaşterea”, „Mişcarea literar”, „Aisberg” etc. Covata din baie, plin ochi de lav ÎNGRIJIRI DE EDIII : membru colaborator în A-nceput s fac muguri de turnesol colectivul editorial responsabil cu publicarea integralei În form de crizanteme bune de agat operei lui N. Steinhardt la editura Polirom – Rohia. Pe brazii plapumelor. PREMII : Premiul I (2009, 2010) la Festivalul La tav, prjit uşor, peştele migrator Internaional de la Sanremo pentru film de scurtmetraj Viseaz spectaculoasa virginitate („Five”, “Coffee with love”). A pendulului din vestibul. Premiul al II-lea la Festivalul de poezie „Vox Din şifonier au ieşit recent Napocensis” (2004). Cinci pelicani gonflabili Premiul I pentru cea mai bun regie la Festivalul Bandajai cu volane şi oglinzi Naional de Teatru „Mihail Sorbul”, Botoşani, (2010). Cinci pelicani gonflabili Premiul I pentru cea mai bun regie la Festivalul Ce scuipau întruna dantel putrezit. Naional „Stage”, Cluj-Napoca (24-25 noiembrie 2010). Spuneau: Doamne, când ne vor da şi nou 1. „Senintatea de dincolo de text” în „Mişcarea Gurile oamenilor carnea pe care am pltit-o noi? literar”, anul III, nr. 3-4, 2004 Câte dintre cariile de pe jos sunt ale noastre? 2. „Apologia împcrii” (I-II) în „Mişcarea literar, Aşa ziceau spânzuraii aceia anul V, nr. 3-4, 2006 Şi se evaporau trecând prin capacul spart 3. „De la Steinhardt spre Noica”. Escale de-a lungul Al chiuvetei. unui drum cu lumini şi umbre în „Renaşterea”, anul …De unde-atâta sânge şi noroi XVII, ianuarie, 2006 În ochii perdelelor? 4. Steinhardt în „Aisberg”, anul II, nr. 3-4, iunie-iulie 2006 PeisajPeisajPeisaj 5. „Când (nu) moare o epoc” în „Renaşterea”, anul XVII, septembrie, 2006 Se scurge luna în fiecare pahar cu stele 6. „Ridicolul creştin şi fantoma lui Gide în „Verso”, Adâncit, tocit, uimit, mocnit. anul II, nr. 12-13\2007 7. „Fantasticul macrantropic” la M. Eliade şi la M. Vzui de jos, albi, rotunzi, Crtrescu în „Mişcarea literar”, anul VI, nr.1\2007 În clipa Flautelor, sub braul Lirei
65 Desc tuşaii sâni pulsând pe dinuntru unde sunt numai ziare Stau cu faa rsucit Privindu-ne prin ochii Sferei pe linia cealalt Deasupra lor, spânzurat de perdele îmi aud respiraia Fermoarul. cu un ecou abrupt de parc visul rmas neterminat Pact s-ar fi mutat într-o pâlnie din care va ieşi De neagresiune: m convertesc mereu atunci când voi adormi iar Tablourile astea translucide, Dorian, sau nu voi mai recunoaşte Translucide, ca nişte oglinzi sparte modul în care În care pleoapele pivnielor se închid scârâind învârt aerul printre dini Şi când se-nchid, Crap-n ele evile ruginite – LucicaLucica SavaLucica Sava, pensionar Muşcat, dilatat, obosit, srutat, 10.10.1970, Bucureşti. Luna se scurge-n paharul cu stele. Dor de Univers PulsaPulsaPulsaiiiiii Mi-i dor de Univers Mult prea agatul în cui cordon ombilical Ca de o pâine coapt în vatr de mâinile duioase. L-am auzit btând în pereii ascensorului. Ca de o piersic zemoas pe buze însetate, Fetia îmi spuse cu voce de sârm: Plou. Ca atunci când pomii cântau de al fructelor miros. Nu era pragmatismul, doar vers miraculos. În pivnia zpezii stropite de sânge cald Singurul loc îmi este cas, Vrsat din sabia bunicilor de cear Unde tresare corp de reveria întâii ploi din an M-am furişat o dat cu sângele ce pişc. Când iese din omt firul de iarb chiar şi nori Şi în grdini e Cimbrul perdea peste vreo cea. “Fereşte-te de devoratorul de retine” îmi spuse piticul. Unde e briza de Camelii înflorite în glastre. evile erau prea lungi şi nu l-am auzit. O, de-aş putea În Dor exist ceasuri fr vârste, laolalt. S-mi amintesc ce-mi spuse piticul… Parc ai sta pe prispa unui veac şi nu a unui trecut Cordonul ombilical lovea tot mai puternic. Când împari cu stenii colaci în duminici sfinte, Ascensorul o lu la goan, cadranul se oprise Pragul la biserici îl calci cu gândul desfcut, La pori de cimitire iei coliv ori dai plcinte, must. Şi picuram din acele lui verzi. Un ceas în curtea şcolii s îl am, Bti de flori sub vânt primvratic peste umeri. NiNicoleta-NicoletacoletaNicoleta---MihaelaMihaela Papp,Papp,Papp, elev Stropit cu amintire chip din jocuri şi poveşti, 17.08.1993, Timişoara. ninsori la geam. Membr a Cenaclului „Pavel Dan” din Timişoara de Mi-i dor de oameni buni! trei ani. A publicat poezii în revista „Orizont”, De lucruri care au fiorul autentic, „Subcultura” şi „Forum Studenesc”. S am în ceaşc fragi, coapte cpşuni Şi cana cea cu ap din munte ce pârâuri ese, Un telefon la care nu se prezint nimeni S simt miros de deal împdurit. Când îngerii coboar s-i ating în fiecare diminea Triesc cu bucuria c-i punte spre alt timp. m sun cineva dar MarMariusius SurleacSurleacSurleac nu m ridic întotdeauna 20 august 1982, Bucureşti. s rspund iar atunci când o fac Activitate literar: la telefon e presa acelei zile Debuteaz cu poeme în antologia „Iubire, lumin, gata s îmi citeasc subiectele tari poezie” la Ed. Lumen, 2003, Iaşi ; membru activ în cu toate cuvintele perioada 2001-2004 al Cenaclului Facultii de Litere, adunate în mijlocul paginii Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi ; public în revistele: ca o gaur neagr „Convorbiri literare”, „Hyperion”, „Oglinda literar”, ca şi cum „Egophobia”, “Feedback”, „Algoritm literar”, „Singur”, prin cuvinte poi ajunge „13 Plus”, „Ecouri literare”, “Novo slovo (Serbia – în
66 englez), în curs de publicare în Atlas politic (SUA) ; Bogdan AdrianaAdriana, student scrie postfa la dou volume bilingve (turc-englez) 11.03.1990, Mizil, Prahova ale scriitorilor turci: Günsel Djemal şi Attila Elüstün ; particip cu grupaj de poeme în englez şi român la ConversaConversaConversaiiiiii „Simposium I III NDËRKOMËTAR “Muza Poetike - Pegasi 2010”, Tirana, Albania, 2010 Termin-i cafeaua; voi aştepta cu braele supuse ; public pe site-uri literare din ar şi strintate; s primesc greutatea cuvintelor tale. implicat în diverse proiecte culturale Nu te grbi ! Timpul şi-a uitat ceasornicul când ne-am srutat de noapte-bun. rrrtttciriciriciri cu un ochi peste nuditatea celuilalt E tare cafeaua, aşa cum îi place. psrile de la geam au zburat mai departe – ştiau, probabil, c noaptea ne-a uitat la col De ce nu m ridic de pe covor ?! de strad, printre tomberoane, prostituate, Ah, ce întrebare ?! De parc n-ai şti cât îmi place aurolaci s las capul greoi pe genunchii ti… deseori ne cuibream în crepuscul pe plaj – De parc n-ai şti cât iubesc pmântul. dup câteva ore de cutri asidue ale şlapilor încremenii în nisip, zdrelii în genunchi la De ce nu beau cafea ?! adpost printre alge, cu valuri de spumos Ah, prea banal lucru pentru o stare perfect; şi tescovin peste umerii m-am trezit înaintea ta, îmi place s-i aud paşii proşi urmându-i pe ai mei prin cas., îmi place când te trezeşti cu instinctul de a m cuta ! dimineaa pescruşii practicau arte mariale pe duşmanii din pupilele sângerânde – orizontul Cum adic de ce plâng ? Ah, ce întebare ?! agat în trandafirul unei pete de soare la nici 10 Plâng, oare ?! centimetri de balie a erupt un om care plânge pentru c a fost întrebat, noi doi, drumul spre rai înseamn c a auzit altceva decât ceea ce implora s aud pe pmânt, cu gura uscat, fumfumfum Seac de dureri. nu-mi fura momentul acesta ProcesProcesProces vreau s-l modelez dup asemnarea ta s-i dau foc şi s pşesc în fumul Vino şi ine-mi tâmplele în balana mâinilor tale. ce-a îndrznit s te cuprind D-mi puterea de a-i citi suferina cenuşa o voi înmuia prin srutarea amprentelor. în balta ajuns pân la genunchi Vreau doar s închid ochii şi s plâng pentru tine ! cu pensula îi voi aranja D-mi-te şi te voi elibera ! sprâncenele pe o plachet de lut – s le poi purta în buzunarul gol de la piept Într-o asemenea noapte, trupurile stau lipite cu fiecare btaie a inimii pân când durerile noastre vor începe s plâng particule fine vor ptrunde prin porii pielii din cauza strânsorii. vor da naştere câte unui tatuaj în relief ce te va purta IoIoanan IvaIvIoan Ivaaaşşşcucucu,cu profesor încet încet înspre moarte 7.08.1980, Cluj-Napoca, Cluj. imponderabilia poemul de mariii întinde sfoara pe care merg clovnii, cu spatele gol cerând de mâncare pri reci de curcubeu, rtcesc în prelungi diminei butelii cu heliu, gloane de plumb cu sufletul dilatat, anevoie mşti negre de gaz ridicându-mi privirea
ochii mei, boabe de rou-ngheate, pe pragul dintre suflete, buchisind cântece de curând interzise
rând pe rând, visele mi se refuz,
67 late şi lungi giulgiuri pustii, Lupii atacLupii atac delirând pe sub coviltire se aude doar respiraia învingtoare Lupii atac oameni pe la coluri, a întâiului meu nscut Cu ai lor coli de om nestul. tulburând Oameni pe strzi stalactitele de linişte ale dimineii Atac asfaltul moale De atâta greutate. sâmbsâmbsâmbttt, octombrie şşşi tui tu Plou în case Cu om de blana neagr, poze în fân, Şi cu lupi umani ici- colo. toamna ne bate pe umr ştrengreşte, Cldirile pulseaz îngerii dorm strivii sub petale de crin, De prea mult atac: lumea din ochii ti se iveşte. Panic, fric, Rutate, invidie... plou torenial, cu trandafiri, se boteaz Numai lupii de mare sufletele noastre în frunze, mocnind Înoat liniştii sub aceast nelumeasc amiaz În ape limpezi acoperite cu se zbate în ghearele zilei Cu pturi de alge, clipa nscut din clip, Şi rpite de stânci rebele. nu mai avem suflete, Stau la şuet cu lupul meu, trupul ne e Şi îi descopr umanul foşnitor de subire arip, Care a depşit de mult Şi cu mult rvşind şi ochi şi petale, Umanul meu. toamna apune în gleznele tale Strzile plâng în hohote, fr titlu Cldirile îmbtrânesc pe rând, şi ninge cu fluturi pe coame de cai, Albesc arborii de aer negru... zpada miroase a moale hodin, Aer negru respirat dintotdeauna, aştept s porneasc iar primul tramvai Aici, unde lupii atac oameni... pe strzi mrginaşe, prbuşit în lumin. Şi unde oamenii atac lupi... scrisori de amor dintr-o provincie trist Îmi umbl blana sub piele sunt trist ca o odaie prsit, Fr s vreau, în care tu, mai goal ca oricând, Fr s o pot controla. îi fluturi nimbul moale a ispit, Timpul se sufoc lsând s cad-n lucruri praful blând Din greutatea de necuprins Când eu stau şi aştept... al trupului tu, suvenir de-o sear, înlnuit cu dulci parfumuri tari, Nu mai vreau s lâncezesc pe timp ! şi-i sorb din suflet ca dintr-o igar Vreau s-i dau bice de foi, slvit-n vise de barbari Şi s pşesc pe drumuri De necuprins... AnAnaa LucreLucreAna ia NedelcuNedelcuNedelcu,,, Alte drumuri neştiute filolog, traductor, masterand. Unde lupul este om, 26.09.1984, Ploieşti, Prahova Iar omul este lup.
Participarea la concursuri naionale şi europene de AdAdinaina LateLateLateşşş,,, elev poezie, teatru, articol şi eseu, apariie în Antologia 28.01.1993, Constana “Romeo şi Julieta la Mizil”, ed.a III-a, 2010 C. N. „Mircea cel Btrân” din Constana. Contribuii la mai multe publicaii, specializate în 1. Premio Internazionale “Marco & Alberto Ippolito”, sntate şi psihologie. Premiul I poezie, Reggio Calabria, Italia, mai 2010 2. Premio Internazionale “Marco & Alberto Ippolito”, Premiul special, Poezie, Reggio Calabria, Italia, 2009 3. Premiul II, Poezie, Concursul “Ştefan Brânz”,2010
68 4. Premiul II, Poezie, Concursul literar “Ştefan liniştea sepulcral pe care fiina ar fi trit-o, murind Brânz”, mai 2009 clip de clip 5. Participare la Olimpiada de limb, comunicare şi în tine, pentru a putea tri. literatur român”George Clinescu”, Naionale, 2010 6. Participare la Concursul naional de eseuri “Cum v şi i-ai scldat braele, zâmbetul l-ai splat de parc imaginai ceteanul european al viitorului?” C.E. 2009 fericirea ar fi ultimul tu scop şi i-era fric, atât de 7. Membru al Cenaclului literar “Noduri şi semne” fric c l-ai atins deja 8. Membru al revistei online „Visul” în şoapte frenetice în şoapte de început de zi, spuneai ‘nu acum, nu, nu, prea devreme, prea rece apa, prea rece un alt iacovun iacov statuia ai prefera s te îndrgosteşti de o mumie cu conştiina vieii trecute, am stat aici la captul scrilor de un sarcofag în basoreliefuri vitale, cu promisiuni de mi-am rsfoit timpul ca pe pagini noi fericire viitoare, pe care le schimbi cu grj s nu rmân dup puncte terminale decât de braele de marmur cutremurul, cenuşa vocii s ştii c albul e al tu, e atins, e aici impregnat pe-un rând cu apa care ar fi splat trecutul şi i-ar fi lsat în şi de fiecare dat când îl atingi cu firea centrul şoaptelor, în centrul dorinelor, singura ta dilatat de soare aspiraie care a devenit strfulgerat de gând, scrum pentru c s-a împlinit printr-un vis. simi c se zbate n-ai vrut visuri ca într-un cocon în iarb fluturii se repezeau spre tine ca psri un mugure al clipirii care ciugulesc infinitul, iarba proaspt jumulit, carnea al începutului, de aici, din punct timpului, din ou s se sparg templul acesta din sticl când tu nu voiai nimic altceva decât şoapte. din sticl şi foi Ierusalimul creat din pmântul pe care strstrstrfunduri arhitecturale patima a clcat cercul pe care piatra l-a creat când stteam întinşi, un centru. când îmi gâdilai clavicula şi omoplaii cu râsul tu simplu şi-mi srutai în joc, şi la captul scrii mele fiecare coast, şoptind c numeri raze, c aştri acolo unde zâmbetele cad, pagin cu pagin s-au concentrat în mine, c fildeş mi-am btut sufletul, numele s-a ascuns în leagne de dorine, singura form de curaj real pe fiecare degeel e o floare. pe Unul, doi. în realitate m-am deschis, prin srutul tu de piatr m-am dezlegat spre o legtur. ce îmi promitea centrul. te priveam în vis, pe tine, sorbind zeama ce se scurgea din fiecare portocal agat îmi spui cîmi c inima pulseaz ap de firmament. cum se storceau în priviri încordate tu-mi smulgeai cu surâsul tu, în iarb, fir cu fir neag existena ta de parc câte o coast, câte o coast fiina fantomatica ar fi supt din nori, nscut din şi-mi înlocuiai strlucirea cu pene. lapte şi spum de râu rece în care-i tremur înfigeai pene în stern, pene în carne, inima când îl atingi cu vârful degetului de la piciorul fcând s circule un sânge translucid drept. prin care înoat mici vieti / peşti existena ta abrupt e valea pe care am pşit doar ca ai propriei tale imaginaii, visuri s-ajung într-un loc unde mi-ai şoptit cu mine. tine. noi. m-ai fcut uşoar c ai ascuns un ghem din pene pentru judecat. şi am coborât privindu-mi paşii, degetele aripi interioare, aripi care se prindeau de pmântul stâncos printr-o ultim ce îmi gâdil pielea rdcin s in de cald într-un vânt dulceag de parc aş fi mers pe stele, pe cer, czând pe nori, pe inima ce bate acum mult prea tare. formele feei tale, pe pomeii alunecoşi, pe privirea dar ie îi place languroas, zâmbetul care cuprinde într-o mişcare s stai, s stai doar calmul şi surprinderea, naşterea şi devenirea şi s-o asculi. s-mi asculi sufletul cum zboar
69 cum îşi ia avânt şi se leagn Azi lumea d nvala la concurs: pentru mine. tine. noi „Romeo, Julieta la Mizil!” pe culoarul imenselor mele sperane Citesc afişul lcuit vernil nu se loveşte de materie. nu are cum. Şi mugurii speranei dau în pârg. sunt uşoar, ah, abur al conştiinei Alerg s prind spectacolul din târg: "Romeo, Julieta la Mizil!" DenisaDenisa LazLazLazr,r,r, elev 15.09.1992, Buzu. Scrisoare deschis Premiul I la Concursul internaional de creaie literar „Ars Nova”- Brila 2010- seciunea Poezie. Stimat doamn, pic de somn Colegiul Naional „B.P. Hasdeu” din Buzu. Şi veştile m întristeaz Prof. îndrumtor: Luminia Cazacu. C vine iar acelaşi domn Şi-mi bate-n uş la amiaz Promenada în suflet Lsai-mi draperia tras Şi storurile fr fant Pic…Pic…Pic… C vin tristei care m-apas Pictur cu pictur simt cum Cu energie radiant; M strecor în mine. Şi nu-neleg ce tot îmi spune, Acolo îmi adun fiina Adesea bate din picior În muguri de catifea verde Eu bnuiesc c nu sunt bune Şi-i plesnesc încetişor Aceste vorbe care dor În rsuciri de buze aprinse I-am artat şi buletinul Agitând parfum de smirn. Da-mi face semn c-o s se-ntoarc Şi-am s m-ascund ca arlechinul Duhul îmi rodeşte nectar În nu ştiu care col de zarc; Ca s poleiesc luminile ochilor Şi-n slove de psalmi urcate-n gând Stimat doamn, cer iertare Îmi hrzeşte inima C noaptea mi s-a fcut ziu Un zâmbet curat. Şi m-au pisat atâtea tare Cum se piseaz grâu-n piu: Trupul mi se îngemneaz Aş vrea s dorm şi nu mai pot Cu nemrginirea C mi s-a suspendat permisul Înflorind cu ramuri- vise Patrulele precum socot Le strâng în palme Vor cere s le spun şi visul şi-mi cânt în tain fericirea. La care înc n-am ajuns C patul meu e prea departe Tu, Fiin, opreşte ceasul! Şi vine frig şi m-a ptruns Opreşte-l! S pot s m-mbt C geamurile vieii-s sparte Cu a clipei savoare S pot s topesc cerul în priviri, CorneliaCornelia VîjuVîjuVîju,Vîju laborant, student. S torn cu urcior de aur , 26 noiembrie 1974, Movila Miresii, Brila. Soare ptimaş, lun şi praf de stele S te poi plimba prin mine Volum: „Ancor la rmul iubirii”, poezii, Brila 2010 Fiin! Degetele meleDegetele mele IoIonn UntaruIon Untaru,,, pensionar Comuna Finta, Dâmbovia. Degetele mele încrcate de iubire, ÎnÎnÎn afara F Festivaluluiestivaluluiestivaluluiestivalului te-ascund în cuşul palmelor În vremile de trist amintire de team s nu te piard. Tria un Niculescu la Mizil Degetele mele Cu aerul vetust ca de vechil te strâng Şi poza lui în cartea de citire neştiind c te pot strivi, Trecur anii, vlaga ni s-a scurs... cu dorul ce arde în ele. În vremea-aceea eu eram copil, Pe degete
70 presar srutarea buzelor, Iubito, nu pleca de lâng mine! fiindc ele te ating întâi. Precum cpriorul slbatec, ce tânr şi sprinten Degetele mele În salturi alearg de voie prin iarba poienii sunt clepsidra ce adun Şi-abia dac vezi sau ghiceşti pe alocuri genele iubirii tale Lsându-se fire sau floare sub paşii şi, le strecoar atât de încet Uşori ca zefirul de sear încât universul îşi schimb pulsul dup ele. Şi nu se-nfirip-n vzduhul de plumb nici o boare Degetele mele Când tremur frunza cea crud, neştiutoare… sunt altarul ce-i venereaz simirea, Dar ea sperioas-i precum o prere… de când le-ai oprit cutarea Se-apropie oare sau se-ndeprteaz? şi-ai frmântat cu ele fericirea. Acum, lâng tine, în largi rotocoale Şi iarşi se pierde ca fumul, în zare, CoCorneliurneliu Zean, profesor universitar, medic cardiolog Când ochi lcrimeaz de vor s-o petreac… 11 aprilie 1939, Râmnicu-Vâlcea. Gingaşe-n aprilie-i moartea! Ci las-o de-acum, sau mai uit-o puin, Îşi desfşoar activitatea la Spitalul Clinic de Urgen Pcatu-i ca secera-n grâul necopt Floreasca din Bucureşti. Furtuni sunt pe-afar, luntru-i senin, Ca s ajung profesor doctor în cardiologie, Corneliu Albastr e floarea de nu-m-uita Zean a trebuit mai întâi s lucreze ca muncitor la Iar macul e-asemenea cu inima ta… CFR, întrucât fusese exmatriculat din cauza arestrii Trecu şi iunie, şi-mi pare domolit, tatlui su, medic şi cadru didactic universitar la Cluj- Coapsa lut, sânul de ispit Napoca. La Cluj absolv şi Corneliu Zean Medicina, Şi unduirea grâului copt… cu Diploma de Merit, în anul 1961. Având dreptul, ca -„Frumos e grâul când e de coas şef de promoie, s aleag locul de munc, tânrul medic Dar eu, iubite, sunt mai frumoas”. a solicitat o circumscripie din categoria “foarte grea”. - Târziul florilor de tei în plete adie înc… Înfiineaz dispensarul şi casa de naşteri din comuna - Nu mai continua, rogu-te, îmi şopteşte, Muiereasca, judeul Vâlcea, iar dup 5 ani în mediul Cci dulcea poezie e mult prea dureroas rural ajunge preparator la Facultatea de Medicin Şi pieptul îmi sfâşie. Nu rupe toat taina! „Carol Davila” Bucureşti. Ah! Doamne, maiestatea grâului copt! Ca doctor în medicin, medic primar în Cardiologie şi Tresalt boabele, prea vii, în spic de-acuma mort. medic primar în Medicin Intern, a dobândit o experien bogat în activitatea clinic specific Yat sat tat Ksanika Spitalului de Urgen. Este membru în comitetul director al Societii Medicilor Scriitori şi Publicişti Principiu budist: Români (SMSPR) afiliat Uniunii Mondiale a („Durata tuturor lucrurilor este cât o clipit”) Scriitorilor Medici (UMEM). A publicat poezie, eseu şi proza scurt în publicaiile „Dacia literar”, Clipit de fulger dragostea s-arat, „Literatorul”, „România liber”, „Adevrul”, Un trznet las-n inim intars, „Contemporanul” s.a., figureaz în antologii de Iar tu rmâi infirm pe viaa toat epigrame şi în Fonoteca de Aur a Radiodifuziunii. Este De-a mai rmas din ea ceva nears! director fondator al publicaiei „Cugetarea european”, axat în principal pe filosofia politic a unificrii ZidulZidulZidul europene; preşedinte fondator al Seciunii Române a Mişcrii Europene şi al Asociaiei Europene a Cadrelor Dedicat foştilor deinui politici Didactice, seciunea România. Deine dou brevete de invenie, dou invenii nebrevetate dar aplicate, zece Hai, vruta mea, au înflorit gutuii tratate de specialitate, peste 500 de lucrri comunicate Şi iat, am venit s-i bat în geam, şi publicate în ar şi strintate, este membru în Gingaşa flare tremura-n risipa comitetul de redacie al revistei londoneze “Magnesium Cea trectoare-a fiecrui ram Research”, publicaie unicat dedicat rolului Şi nici c-mi pas-n clipa de ispit magneziului în biologie. Este membru de onoare al C zidul n-are geam, nici eu iubit. Crucii Roşii România şi al Radiodifiunii. Beletristic: „Trei Secole dup Milescu” (roman, 2002); Sntate şi Comportament (1998) - Premiul Fondului Literar.
71 CeCeleilei plecateCelei plecate-plecate---nn lumen lume „Amurg sentimental” şi cenaclul „Vistorii” al Liceului din Puieşti, Vaslui. Take care, Mein Liebe „Golgota de hârtie”, Antologia Cenaclului „Marin Cara mia, Sorescu”, al Sindicatului „Electroputere" Craiova, 2009; Be careful and go slow, Colaborri la: Pe sângele-nchegat se-alunec uşor! Radio-Oltenia Craiova ( poezie, reportaj) , Vei reveni cândva Radio Bucureşti ( poezie), Radio-Vacana Costineşti ( Din timpul tu ce curge poezie, reportaj, epigrame ), Radio Charlie, Radio-Sud, Din timpul meu ce-a curs? publicaiile „Licriri", „Înainte”, „Cuvântul Libertii”, O, dragile meleaguri, natalele meleaguri… „Ramuri", „Raiunea", „Ediie special", „Gazeta de Ce adiere rece! Sud", „Femeia ortodox", „Family News", „Mozaic”, O frunz ce-a czut pe umrul meu stâng „Contact”, „Arca lui Noe”, „Lamura”, „MJM”, „Glasul Şi-n geam o floare roşie ce-adast. femeii ortodoxe”, „Millenium” - Craiova; Eu voi zîmbi, „Limba şi literatura român”, „Jungla Universitar”, Tu nu vei şti c plâng. „Amurg sentimental”, „Oglinda literar” - Bucureşti; „Al cincilea anotimp", „Crişana plus de duminic”, Liviu-LiLiviuviuLiviu---FlorianFlorian Jianu „Familia" - Oradea; „Monitorul”, Convorbiri literare" - 19 aprilie 1961, Craiova. Iaşi; "Paradoxism" - Universitatea New Mexico, SUA; „Gazeta de Sud-Est” - regional; „Cetatea cultural" Membru al Societii Scriitorilor Olteni „Almanah 2004 - „Bucovina literar” - Suceava; CV selectiv: a absolvit Facultatea de Electrotehnic "Orizont Lupenean" - Lupeni, Gorj; „Murmur” - revist din Craiova; membru al cenaclului „Al. Macedonski”al virtual de gândire naional şi ortodox; „Nordlitera” Societii Scriitorilor Olteni şi al cenaclului „Marin - revist virtual; „Pasager” - revist virtual; Sorescu” al Sindicatului Electroputere Craiova. "Terra Nova" - Canada - revist virtual; Volume de poezie publicate: „Prvlia cultural„ - revist virtual; 1. „Musca, pianjenul şi paralelipipedul”- premiul I la „Clopotul”- revist virtual; Concursul Naional de poezie „Al. Piru”, organizat de „Altermedia”- revist virtual; editura Vlad&Vlad, 1996, aprut la editura Sitech, „Agero” - revist virtual, Stuttgart, Germania; Craiova, 1998. "Observatorul" – Toronto, „Noi, NU!” - revist 2. „Cheltuieli de suflet" - 1999, editura Sitech, Craiova. virtual; 3. „S-mpuşti o pasre care viseaz” - 2000, editura "Candela de Montreal", Canada; Sitech, Craiova. "Destine literare”, Canada; „Starpress” - Râmnicu- Volume de proza publicate: Vâlcea; „Ecoul”, „Epoca”, „Neamul românesc”; „Glas 1. „Lumea are cele mai bune intenii!” - proz scurt, comun”, „Slova creştin”; „Destine literare” - Canada; Ed „Contrafort", Craiova, 2008 „Singur” - Târgovişte; „Caiete Silvane”; „Rapsodia”- Antologii: Sibiu; "Phoenix Mission" - Arizona, SUA; 1. „Trâm de dragoste", 1979, poezie, Antologie a „Cuvântul Liber” - cotidian mureşean; Comitetului Judeean al Partidului Comunist Român, Referine critice:: Dolj; Virgil Dumitrescu (1996), Alexandru Firescu (1996), 2. „La început a fost Cuvântul...", 2000, a "Societii Ştefan Tunsoiu (1996), Simona Lica (2000), Ştefan Scriitorilor Olteni" , poezie, proz 3. "A patra antologie Marinescu (2001), Marian Barbu (2000-2008), Maria paradoxist", New Mexico University, SUA; Prochipiuc(2006), Tudor Negoescu(2006), Doina 4. „Vara visurilor mele", 2003, antologia revistei Pologea (2006), Florentin Smarandache (2006), „Amurg Sentimental", Bucureşti; Melania Cuc(2007), George Filip(2007), Ştefan 5. „Zugravul de cuvinte", Antologia Cenaclului "Marin Vlduescu (2008), Ştefan Doru Dncuş(2009). Sorescu", al Sindicatului "Electroputere" Craiova, aprilie Membru al Societii Scriitorilor Olteni, mai 2000; 2004; Laureat al concursului „Vara visurilor mele” - seciunea 6.”Fifth Paradoxist Anthology”,Râmnicu-Vâlcea,2006; proz - organizat de revista „Amurg Sentimental” din 7. „Medalionul literar - structur permanent de Bucureşti şi Cenaclul „Vistorii” al Liceului din Puieşti cultur şi educaie”; Vaslui, 30 iulie 2002; Motto: „Ce este limba? Hain 8. „Dicionarul Biografic al Societii Scriitorilor neagr ce czu de pe zid/ Cu mânecile încercând s Olteni”, Editura MJM, Craiova, 2003; spun ceva. ( Merwin)"; „Împreun dumiriri pe cale”, volumul 2, Fundaia Redactor şi tehnoredactor al „Dicionarului Biografic al „Sfinii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, Craiova; Societii Scriitorilor Olteni”, editura MJM, Craiova, Antologia Concursului de creaie literar: „Vara Membru în colectivul de redacie al publicatiei on-line visurilor mele”, ed. a VII-a, 2008, organizat de revista de gândire şi atitudine ortodox - „Murmur”, din 2004;
72 Premiul I la Concursul Naional de Poezie Religioas atunci când bluza ta înc m mai purta "Daniil Sandu Tudor", Vatra Dornei, 2006; premiul al halal ninsoare II-lea la Concursul Naional de Poezie „Dor de dor", de parc dac ne-am rsuci limbile mai tare Cluj-Napoca, 2007;premiul al III-lea, seciunea proz ne-am putea privi ca acum 5 ani scurt, 2007, la prima ediie a Concursului Naional de Poezie, Proz Scurt şi Pictur, cu tema IISUS, VatVatVat de zah rrr organizat de Trustul de Pres „Ambasador”, în parteneriat cu Direcia Judeean pentru Cultur, ipetele copiiilor se strâng elastic în jurul parcului de Culte şi Premiul pentru literatur creştin, seciunea distracii ciocnelele se învârt deasupra teraselor Proz, la Concursul Naional de Poezie şi Proz Scurt nici n-ai crede c luminile joac X şi O pe faa ta "V. Voiculescu", ediia a XVIII-a, Buzu, 2007, şezlonguri fac break-dance pe nisip premiul I, seciunea proz scurt, la Festivalul muzica sare din pick-ul bunicii naional de umor „Ion Cnvoiu”', ediia a XV-a, 2007; eşti tot în vişin bunicul e pe banc premiul al II-lea, concursul de creaie (seciunea de fapt dracula nu şi-a luat niciodata haine la reduceri literatur umoristic, proz scurt), Festivalul naional auzi scârâitul cretei pe tabl de umor „Liviu Oros” Deva - ediia a VIII-a, 2008; când valuri izbesc umbreluele colorate premiul Editurii „Junimea”, la Concursul Naional "Ion Creang” de creaie literar - poveşti, organizat de LarLarisaisaLarisa Paraschiv, elev Muzeul Literaturii Române, Iaşi, 2008; premiul IV 07.07.1994, Valea Clugreasc, Prahova (Menioune special) - „De ziua ta” - al ediiei I a Colegiul Naional „Mihai Viteazul “ din Ploieşti. Concursului Internaional de Poezie al Românilor de Profesor îndrumtor: Mihaela Neagu. pretutindeni “Starpress"; premiul al II-lea pentru eseu, la cea de-a VII-a ediie a concursului de creaie literar CenuCenuCenuşşşa şşşi alte aiurelii aiureli "Vara visurilor mele", Bucureşti,2008. „Apostolul Strongu” ( Cel Mare )" - "roman epopee"; "Alter Iuda" - Mi-e somn. poezii; Proloagele de la Ohrida” Calmul şi liniştea s-au aşezat cu un strat gros Trirea abia îşi face loc. Ce ciudat! AlAlexandraexandra Roxana LazLazLazrrr, student Erau nopi când îmi lua toata mduva din os 30.12.1990, Braşov. Şi lacrimile îmi picau ca turnat. Premiul special şi meniune la Colocviul Naional Acum stau la ele cuminele se feresc de mine Studenesc „Mihai Eminescu” , Iaşi, 2010. Nebuna ce tânjeşte dup faim, Premiul doi la Sesiunea de Comunicri, seciunea Şi te amuz într-atâtea noncuvinte pe tine, Literaturã Român , organizat de Facultatea de Acum s-a aşezat. Greu s pui în valiz tot bagajul, Litere, Braşov, Universitatea “Transilvania” 2010 Dar întâi le-aş da foc, s vd cum cenuşa s-a Premiul II la concursul “Prul Berenicei”, 2009 noncolorat. E cenuş, o cenuş parc îngrdit pân Prima meniune la concursul de poezie organizat de sus. Vântul refuz s o spulbere Casa Mureşenilor, „Andrei Mureşanu”, 12.06.2009 Nu m pot certa cu el, stau unde m-a pus. Poezie publicat în „Astra”, Braşov, 2009 E ca o pânz pe vedere, e pur alegere. Premiul 3 la concursul de eseisticã organizat în Dar ce alegere? C eu nu am ales s fiu golit? memoria lui Ioan Vlad, cu tema „Prietenia”, 2008 Şi tare mi-e team de modul cum voi fi iar şlefuit participare cu grupaj de poezii la Colocviul Naional „Lucian Blaga”, Sibiu, 2009; participare la Maratonul PauPaulala ScânteianuScPaula Scânteianuânteianuânteianu de Poezie, organizat de Facultatea de Litere, din cadrul 02.09.1987, Rebricea, Vaslui. Universitii „Transilvania”, Braşov, 2009 Masterand la Univ. „Al.I.Cuza” Iaşi. Apariie în prima Antologie studeneascã a Casei de Cultur Sibiu, Student Creation , 2009 Reporter la cotidianul „Adevrul de Sear”. În 2000 a câştigat concursul „Tinere condee”, alturi de EclipsEclipsEclips ali tineri. În 2005 a luat locul III la Concursul Naional „Mihai Eminescu”. acum un an i-ai tatuat pe obrazul drept poza de la primul meu revelion BisBisBis cu ciocolat îndesat între degete zngneam la toba primit de moş Mereu din visul tu fanatic azi ridurile uleioase din jurul gurii tale mi se urc pe Transcris în palme de-un copil braeîn oraş umbli doar cu geaca albastr Reiese un poem virgin îi ascunzi faa în fularul pe care l-ai luat din târg Cu coninutul enigmatic
73 Tu, În scrânciobul de paie pitit înluntrul muzicii albastre Cu priviri de imbecil Pân când para focului stingher din trupul meu se va Mimezi cderile dramatic stinge. Într-o-nlare plagiat Ce n-o s se repete Timpul şşşi naturai natura Niciodat. Iar eu, O zi aştept... la fel, O zi trece... pe-aceeaşi scar O noapte pleac... alta vine... o treapt lung spre nimic Sptmâni, luni, ani, veacuri se pierd în abisul Îmi beau cafeaua mai amar Clepsidrei suflat de zei Decât acum un infinit. Şi czut în miezul zemos şi copt al Soarelui. De ce oare, rmân doar amintiri? M simt un Crist strivit în palme Triri în cloroformul sufletului Scalpat şi pus între icoane Ce pâlpâie, lovind-neîncetat La expoziie în vid. Ca într-un aprig rzboi, Iar tu cu Biblia-ntre dini Între dou lumi ce se zbat s m pstreze. Nebun, Frunza cald îşi fureşte cascada în aburii de var, imun, Iar „gâze” multicolore, te îneap cu siringi nevzute iconoclast Ascultându-i respiraia parfumat cu infuzii pitite în te-ai convertit. fiece liter. Chircit-n iarba împletit cu doine - şlagre de grâu M-nchin, m-mpiedic Şade steaua firului de rou clipind alene. Şi mai stau Tresare liliacul udat în ploi srate - Într-un picior Fantasm vie Poate în trei, poate în şapte Prizonier în cubul iubirii, Strigând în si bemol Dar visându-se-ntr-o sfer ampl de îmbrisri, Resuscitat, În care omul unific totul! spre tine un cadavru dezgropat acelaşi “te iubesc” retoric Lumea meaLumea mea crucificat în sens ironic pe piatra funerar În peştera alb stau oglinzile înalte. Lâng pat. În bârlogul vieii mele locuiesc luna şi soarele. Şi-n abis-amintirile mele: urma paşilor ti. AndreeaAndreea BarbuBarbuBarbu În apa cristalin cad gene de stele. 23.03.1998 În casa de zâmbete st bunica. Elev clasa a VI-a la Colegiul Naional Şi-n inima mea–iubirea: un srut ruginit. „Mircea cel Btrân”, Rm.Vâlcea. Prof. îndrumtor: Luminia Mnescu În ploaia de frunze o raz. În soarele meu zâmbesc prinii. Un peisaj strUn strin...in...in... Şi-n toate frângerea mea: pata srutului tu. Ating şi gust lumina catifelat A cerului uscat de toamn. Un visUn vis Simt în strfundurile vieii Un alt parfum, Plnuiesc demult o evadare Ce-şi sap mormânt din stânca vrjit amar din tainele nespusului De norii cufrului etern. şi vreau s inventez buntatea-ntre oameni, iubirea... M pierd printre negre frunze sfrâmate De iataganul timpurilor calcaroase Lacrima mea vine din amintire Şi adun semine din campanula s-şi împreune gustul cu amintirea lacrimii tale - Tristei seri. cci numai tu m poi ierta, mam… Le sdesc în zidul plumbuit cu nmoluri reci, otrvitoare, S ne împreunm mâinile Ce usuc strjerii visului - arbori strivii şi aruncai în reînviind mângâierea de foc din vremi uitate - cri. Apoi adorm pe nisipuri legnate a râsului şi-a plânsului ferecate...
74 O ploaie sfânt picur-n cana cu lapte, ElenaElena BohîlElena Bohîlea,ea,ea, m oglindesc în strlucirea-i albastr 13.09.1992, Poiana Câmpina, Prahova. şi-apoi m-aşez la dreapta ta, mam… Elev la Grupul Şcolar Industrial Energetic Câmpina Prof. îndrumtor: Alexandru Duu. AlAlexandruexandru Bodolic, student 09.11.1990, Bucureşti Dou volume împreun cu elevii Grupului Şcolar Energetic Câmpina , „Întrezriri”, „Rsfoind clipe...”; Debut în revistele "Alunelul" şi "Florile Dalbe" din Premiul Bibliotecii judeene Buzu la cea de-a XII-a Republica Moldova în 1999. ediie a Concursului Naional de Creaie Literar Volum de debut, "Am întrebat un orb cum vede cerul" "V.Voiculescu-arc de suflet peste timp"; premiul Editura AgentPress, Bucureşti, 2009 Revistei „Renaşterea cultural” la cea de-a X-a ediie a A publicat versuri în revistele: "Agora literar", “Porto- Concursului Naional de Creaie Literar pentru Elevi Franco”, "Vatra", "Oglinda Literar", revistele şi studeni - „V.Voiculescu-arc de suflet peste timp”; Dacoromânitii, etc. premiul al II-lea - Proz la concursul de creaie literar „Al. Tudor Miu”. Monologul cuiului Nisip prNisip prfuitfuitfuit Nu vreau s fiu eu Cel ce-i strpunge palma. Calc pmântul! Las nisipul printre degete, Nu sunt fcut s tai în carne vie, Simi particuli mângâind folia simurilor... Nu sunt un cui, Desfãtare, încântare, visare, artistic contopite, Sunt... o pan de scris! Într-un glas, într-o voce, de vânt prfuite! Vreau s scriu durerea pe Retina celor de sub cruce Cântã lacrimile, aşaz-le pe mldioase note, Te rog, nu m duce Iubeşte urâtul din el, urşte rul din tine, Spre mâna pregtit. Trupul pgân creştineaz-l cu gesturi imprudente, Te rog s nu m legi Într-un glas, într-o voce, de vânt prfuite! de mâna lui cu un ciocan nu sunt decât un cui srman Acord crezare vorbelor citite pe buze mute, nu vreau s fiu Împleteşte înrâurite dorine din mine; prtaş la moartea tuturor. Închide-mã în tine, mişcãri subite, Cuiul plângea acum Într-un glas, într-o voce, de vânt prãfuite! Din mâna de pe cruce Rugându-se s moar MiMiMi-Mi---ee toamne toamn Înaintea Mântuitorului. De dou zile jumate încoace, Prea multPrea mult t cere întrcere într-într---unun singur cuvânt mi s-a fãcut toamn „Şi ce?- De ce visezi la nemurire Nimic ciudat”, ai spune voi, Când ştii c muritor te naşti scobindu-v de sub unghiile verzi sub soare pmântul de abanos. De ce te lupi pentru iubire Când vezi sub ochii ti Da, Cum moare... mi s-a fcut toamn, De ce încerci s numeri stele chiar dac frunzele care Mai multe decât infinitul v cad înc În loc s te revezi în ele ip ascuitul verdelui. Atunci când vine asfinitul De ce pui prea multe flori Mi-e toamnã pe mormânt de la rdcina clcâiului stâng şi atât de mult tcere pân la cerul ochilor lui. într-un singur cuvânt? Nu mai in minte de când nu mi-a mai fost atât de toamn.
75 DeliaDelDeliiDeliaaa CurteanuCurteanuCurteanu Eu ştiu dar tac, 26.04.1986, Constana Chiar de m roade pieptul... A opta sfer Volum de proz şi poezie simbolist „În pod”, volum de ``Aceasta nu-i durere`` poezie „Spasm Matricid”, volum colectiv de poezie:” I-am zis „Sentimente diacronice”, volum colectiv de proz scurt În timp ce m privea trecând „Destine poetice”; colaborri: revista „Helion”- „Pe raza smuls din orbita ta literatura SF, Premii: Premiul I pentru eseu cu Am s m pot urca pân-n infern. tematica filosofic „Nelinişti Metafizice”, ediia I Am s-i explic de ce-i mai simplu 2005, Premiul I la concursul de creaie literar integrat S fii zdrobit proiectului „Curtea cu artişti”, 2008, premiul II la Decât s fii… Concursul Naional de Creaie Literar „Poezia …Oricum… tinereii Lumen”, Iaşi, 2006, seciunea Poezie. Am s-i explic de ce … Premiul III la Concursul Naional de Creaie Literar Am s-i explic… „Lumen”`, seciunea Proz scurt, meniune la Am s… Concursul Naional de literatur SF „Helion”. „Am…`` În jurul cruia m-nvârt Ultima terapie cu Hybris Mult...... Prea aproape de pmânt. „O octav mai jos!” spuse el, Şi norii care trec sunt doar Senin, fr zâmbet, fr craniu, „De ce”-uri de nerezolvat Mistuit de mistificare, Ca nişte amintiri nscute „O octav mai jos!” pieziş, De vreun „a fost” Râsului acrobat, plânsului vulcanic. Mereu neterminat...
Precum un alchimist AndreiAndrei DarocziDarocziDaroczi,Daroczi profesor psiholog. M-a-nchis în creuzet spre topire, 03 noiembrie 1984, Jibou, Slaj. S-mi disece râsul şi plânsul „Spiralele vieii”, ed. Anamarol, 2006 În lava lui, aurul cel mai crud, „Drumurile vieii”, ed. Anamarol, 2007 Cel mai trist aur, „Izvoarele vieii”, ed. Lidana, 2009 M-a strâns în cutia de lut Volume de antologii literare. S-mi cearn din nou Lumina şi osul... Sonet necredincios Nu are rost Nici s-ncerc vre-un cutremur Doamne, sunt suprat de azi pe Tine Când n-are privirea întoars spre mine… C îi vorbesc cu sufletul pe fa, Iar Tu-mi prefaci crarea în ruine Iatrogenii de toamn Şi râzi sublim, pe-ascuns de-ntreaga-mi via.
M roade pieptul, M zbat s fiu corect în gând şi fapt, Tuşesc ce-am inhalat peste zi, M lupt strigând c nu-mi ursc vrjmaşul, Toate razele prefcute-n cuite, Dar vd c Tu-mi ignori purtarea dreapt Toate-ncovoierile, tot smalul Şi-n schimb apari ca s iubeşti trufaşul. De pe dini nenscui, Cum s mai cred în sfânta Ta dreptate? Toate poftele râncezite, Cum s-mi pstrez substana imortal? Tot molozul caselor Când m izbesc de suflete mascate Demolate-n uitare... Ce zilnic îmi aduc un fulg de boal!... Te-am definit în cântece de murmur- Tac, Omul-un vierme ce se d drept vultur! Tot ce-am agonisit Nu se mai pierde, GabrGabrielaiela Garlonta,,, profesoar Toate vocalele îmi sun-n urechi, 26.03.1954, Mihileni, Sibiu. Cercei nesfârşii, ocolii de-oxidare. „Poezii în alb şi negru”, Ed. Imago, Sibiu, 2002. Îmi in consoanele toate „Persistena mştilor”, Ed. Universitii “Lucian Înfipte în inim. Blaga”, Sibiu, 2004
76 fefemeie-femeiemeiefemeie---visvisvisvis MiMihaela-MihaelahaelaMihaela---AbianaAbiana HîncianuHîncianuHîncianu,Hîncianu student 31.07.1989, Vaslui. Am but cer. Meniune la faza final a Concursului literar „La Şi verde infantil izvoarele înelepciunii”, ediia a XVI- a, „George de iarb strâns în somn Topârceanu”, 2006, Premiul special la Concursul de îl strâng în palm. caligrame „Univers în vers”, 2006, cu ocazia zilelor îndrzneaa arhitectur Liceului „Emil Racovi” Vaslui, Diplom de fluida mişcare participare la Concursul Naional de Poezie, Epigrame gol de sprijinit în oase şi Calambururi „Romeo şi Julieta” la Mizil”,ediia a 2-a castele de nisip Am construit CredinCredinCredina unui ateua ateu un castel de nisip. Timp infinit Dumnezeu e surd, pentru fundament, Îngerii plâng dup aripi, crmizi mici, mai mici Ceru-i eşarf cu nodul la gât tot mai mici Şi sfinii-s arşi de soare. una sub alta. Floarea-i pat naiv, Era minunat Iarna prea pur se crede, Castelul nostru de nisip. Frunza-şi piaptn toamna Dar a venit un val Şi moartea-i o via-n pmânt. şi acum... S începem din nou Dragoste vezi doar în mine, acest joc infernal Plete lungi pe-un spate gol, Rspunde, vreau s ştiu. Poezia-i e mrturisire: “Sunt ateu, cred în iubire”. femeia pfemeia pccctoastoastoas IoanIoan V.Maftei Eu sunt femeia pctoas Profesor de matematic, membru al UER tu eşti femeia pctoas mr carnal ViViVizitVizitzitzit lun cald arom dens de alge … de mân cu inima nmol cobor valea trecutului şi lumin strivit unde m adulmec ruinele, antica noapte iarba ne atinge şi umbrela… A iubi este o cltorie pe ap Ne recunoaştem, şi pe stele eu şi câteva semne, A iubi este o btlie de fulgere tresrind împreun o btlie dintre dou corpuri iar în jur, cu gust de miere se ridicau oglinzi… srut dupa srut Rosteam , în gând, marginile tale unele cuvinte, fluviile tale Chemând ecourile şi duhurile cltoriile tale minuscule veghetoare în mine, şi focul transformat în delicioase inimi subtile în iarb şi umbre, drumuri de sânge în arbori uscai, care se precipit ca o garoafa nocturn în strigoii jocurilor noastre pân se face şi-n scheletele iubirilor… sau nu se face încet, noapte muzica unei brize în umbra ta ne-a adormit. Femeie pctoas, unde eşti, dragostea mea?
77 GhGheorgheeorghe Firicel ManoleManoleManole, informatician şomer DDDnununu Rotaru 8 mai 1961, Galai. 20.10.1987, Berceni, Prahova
Ora ŞŞŞapte şşşi Un Sferti Sfert Scrisoare : Ultimul om printre ultimele rânduri Tot ce iarna a nscut în noi PPPreaP cardiac ne-ai salutat, prea cordial Cu primele promisiuni de soare AAAiA fost tiat de-a lungul şi de-a latul; A fost scldat în vânt şi ploi UUUnU pacient lovit pieziş de vreme în spital An sterp între hotare. NNNuN vede ochii lumii, plânsul, nici pcatul. Seceriş, de atunci rodul nu rsare EEE totuşi iubirea, o stare de veghe în mini, Hârciogii ies în cale totmai des SSS ne iubim pe tunuri, ai coborât cortina, Psrile împart leşuri, oase fr carne CCCaC s te rogi, în cer te-ai dus cu-ai ti prini Iar mieunatul e strident. UUUnU sfert de or dup şapte. Şi ai stins lumina. Toxicitatea apelor creşte, Burile peştilor se vd tot mai des Pentru festival Debitul scade, acum, în toamn Cu toii ne mutm din şes. DonDon QuijoteDon Quijote Clare spre homeric vis, ajuns coşmar, Astrul rsare mai cald ca ieri, Utopic don din paralele existene, Frigul nopii doare Asediat de anacreontice demene, Secate sunt carierele negre E abonat etern la lupta în zadar. Petrol mai gsim doar în petele din mare. Lovit frdelege, de pale rotitoare, Şi neputând s-i curme ursita nemuririi, Pdurea s-a rrit, pdurarii nu mai au ce vinde, Pe rnile oblojite cu odele iubirii, Puieii nu mai cresc, Egocentriştii lumii rsfir muni de sare. Grânele sunt scumpe, caii tot mai rari Şi de hidalgo râd acele mori de vânt Mergem desculi prin piatr vânai de leii cei mari. Ce-n turnurile lor, proscrişii îşi adun Minciuni fardate, doliuri, şi-mpreun, Am fost atâia dar zilele ne-au rrit Coboar Dulcineea în mormânt. Împotmolii au rmas muli Cu vederi orbite şi familii prsite Strategia de loialitate Au rmas mui.
(a auditorului intern concediat) Tot ce ne-a rmas e s ne scriem scrisoarea Chiar rude sau amici de-mi sînt, Atâia ani am uitat s scriem Nu pot s fiu, spre doi, cu-adevrat loial, S iubim pmântul, apa şi zarea Trind în plin sperjur de tribunal, Iar sufletul s ni-l preuim. Un ipocrit aş fi sub falsul jurmânt. Un paratrsnet natural am devenit, LaLauraura Rusu,Rusu,Laura student Obişnuit mereu cu volii ce ucid, 11.09.1991, Galai. Prieteni n-am, şi-n tunet fratricid, Infame, fulgerele strâmbe m-au topit. Premii/selectiv: Logic, învins de propria-mi strategie premiul I la Concursul de poezie “Mihai Eminescu”, Ce clare puni întinde peste hu, ediia I, Galai (15 ianuarie 2010) ; premiul I la Vroind s fac tot binele în chip de ru, Concursul „Qui a peur de la litterature française”, Galai (2009) ; premiul al III-lea la concursul literar Mai stai, PoPoeteete PPoete Punescuunescuunescu ! „Generaia MM”, premiul al IV-lea la Concursul Naional „Tinere condeie”, seciunea Poezie - liceu, Mai stai, te rog, Poete Punescu, doar un pic, etapa judeean, (2008); organizat de Asociaia Copilul meu, s te citeasc, e prea mic! „Prietenii Muzeelor Minovici” (21 mai - 10 iunie 2008); Tu cânt-i rimele perfecte pe pmânt, Publicarea în Antologia de Poezie şi Epigrame a Nu lua cu tine geniul în mormânt ! Concursului Naional de poezie, epigrame şi Mai stai, te rog, Poete Punescu, doar un pic, calambururi “Romeo şi Julieta la Mizil”, ediia a III-a, Copilul meu, s te îneleag, e prea mic! Publicarea în Antologia Participarea cu eseul Ca s petrecem un cenaclu ca-n poveşti “Profesorul meu - îngerul cu o carte în mâini” în revista Aş vrea s-i spun, în loc de-ai fost, c eşti. Cenaclului literar glean “Noduri şi semne”,(2009)
78 NoNoduldulNodul s-i pot strecura printre gene o mângâiere Bteau în mine cearcnele morii un cântec Când pasul pedepsit, de domnişoar o poezie s-a strecurat timid în rândul lumii un cuvânt ca o trudit, mult râvnit tain. – ca o lumin adânc - M învoisem, cred, temeinic şi subire, frumos s încoleasc S întorc obrazul înspre dumneata în inima ta! Şi, chiar şi pentr-o vreme, s m las flmând de ochiul tu, de sânii ti, de gura ta. BlestemBlestemBlestem
Cci şoldul tu împleticit şi crâncen, S-i fie frate geamn chinul meu Ca-n prima noapte de amor târziu, şi gura uscat de dorul srutului! Şi gustul tu duios, aproape rânced ploaia-de-mine s te ude! sunt patimi smulse, cu ecoul viu. pmântul-de-mine s-i ard tlpile! În estura nodului din palm în dorul-dorului s te-mprştii, mi-ai fost mireas viei întregi la rând, mereu cutându-m, iar cu a sfintelor iubiri maram mereu negsindu-m! te-aş cere pân-n pumnul de pmânt! CuvinteCuvinteCuvinte AlAlexandraexandra Marina Arsene 13.08.1993, Ştefneşti, Argeş. Cuvinte aruncate, pierdute, tcute, Elev la Liceul Dinu "Lipatti". rmase nespuse, Prof. îndrumtor: Graiela Tofan. pe toate le-am cules şi le-am splat cu rou-de-soare. BroderieBroderieBroderie Le-am presrat pe ropotul ploii şi le-am înfipt în mare, Cum s privesc ninsoarea cu sfial de unde valul le va aduce la picioarele tale. Topind în ochii iernii lotuşi S nu te apleci! Când printre irişi fuge-o îndoial Eu am închis odat valul în mâini Şi tu-mi aşezi pe buze „totuşi”? şi-am presrat fire de iarb Cum s te caut printre vechi absinturi pe creştetul universului Când iederile nu mai vieuiesc? şi-am vzut: Pstrez în mine blânde cânturi, Deasupra... Aroma vie prins-ntr-un…”iubesc”? Dedesubt... Nimicul îşi face culcuş. Ne flutur în vânt fantasma iernii Şi spintec tcerile din noi, JoãoJoão Elias Antunes de Oliveira , scriitor Ridic-n slav imnuri de decenii S-a nscut în Goiania, Brazilia, în 1964. A publicat Topind o rug-n picturi de ploi. şapte cri: poezie şi romane. Funcionar public începând cu anul 1993. A fost profesor de istoria Şi dac-ar fi o iarn s ne plâng filosofiei, scriere, şi Literatura şi Estetic de Drept şi Toi fluturii pe care i-am ucis, legislaie. A tradus poeme de Horace Castillo. A fost S nu lsm uitarea s ne plâng tradus în limba spaniol în 2005. Statornicia unui vis promis. ViorelaViorela Codreanu Tiron, scriitor Fratele timpFratele timp 8 aprilie 1954, Bucureşti „Zidire în cer”, „Anotimpuri ostile”, „Ochiul somnului” - Cellalt este fratele sprijinit pe cruce; darul iubirii, „Vraj-B-a clipei” şi traduceri cellalt este bagajul de dragoste şi vise Colaborri: „Hiperyon”, „Convorbiri Literare”, „Dacia”, împotriv cântec de abis, altul „Poezia...” este în mâna dreapt, la soare piele a adevrului, cealalt este oglinda ÎnvaÎnvaÎnva---m-mmm!!! câini de vântoare, inima Bird albastru pe fereastr, cealalt este podul cum s opresc timpul acesta în paşaport, bec în cas, întuneric, domeniul de grâu în ce curge haotic? conformitate cu ploaia, curte plin de psri
79 şi fructe, o strad fr nume, atunci când Colaborri: „Argeşul”, „Curierul zilei”, „Sgettorul”, cile au fost sparte, alta „Cafeneaua literar”, „Jurnalul de Argeş”, „Viitorul”, este de tine, de vis şi a istoriei sale, „Observator”, „Societatea argeşean” (2005-2006, peste vocaie pentru eternitate. 450 de articole publicate), „Destine Literare”, „Phoenix Mission”, „Acum”, „Nou Horizont, „Oglinda literar”, SimonaSimona Poraicu,,, student „Cuib”, „Cetatea lui Bucur”, „Viitorul”, „Pietrele 06.01.1989, Orştie, Hunedoara. Doamnei”, „Candela de Montreal”, „Scrisul românesc”, „Glasul iubirii”, „Curtea de la Argeş” etc. Premiul III la Concursul de poezie ”Dominic Stanca”, Cri publicate: „Anahata”, Ed. Vasicos Media, 2004; Premiul I la Concursul de poezie „Dominic Stanca”, „Nsoromma”, Ed. Carminis, 2007; „Mercurul filosofal”, 2008 Ed. Carminis, 2007; „Doimea materiei, Ed. Carminis, Premiul III în cadrul proiectului ”Constantin Noica – 2007; „Zeia de turcoaz”, Ed. Tiparg, 2008; Spica, Ed. modelul paideic”, 2008 Tiparg, 2008; „Indigo şi portocaliu”, Ed. Tiparg, 2009; Meniune la Concursul ”Dominic Stanca”, 2005 „Orphika”, Ed. Tiparg, 2009. Cri colective: „Mrturisirea de credin literar”, vol. (În) trecere(În) trecere II, Ed. Carpathia, 2008; „Ce enigmatic eşti, femeie...”, din Antologia semestrial „Freamt de timp”, Ed. 3D, Şi când va bate miezul nopii Drobeta Turnu Severin, 2008; „In memoriam Artur Vei şti c azi e ieri Silvestri, Ed. Carpathia, 2009. Vei şti c tinereea, frumuseea şi dragostea Cri în curs de apariie: „La malul Mrii Imbrium”, îmbtrânesc. „Latona1969”, „Dora, Umbra ploii devine Fortuna”. Iar în spatele gratiilor fizice Cri care vorbesc despre poet: „Clubul iubitorilor de sufletul îşi pierde sperana cultur din Curtea de Argeş”, „Cronic 2009”, „Lumea ca un câine în lan. vzut de un matematician”, de acad. Gh.Pun Iar la judecat, regretele rod Articole, eseuri, recenzii, de prof. C.Voiculescu mduva din aripile bietului înger care va arde pentru dorinele A fost odatA odat neîmplinite. şerpi de zpad LabirintLabirintLabirint se odihnesc în salcie. inima mea, verde-rece, Idioenie mut întoarce pe dos labirintul, e ochiul lui Nichita... dar când oasele pisate vor fi reconstituite adormit pe silexul rmas ca un puzzle microscopic înfipt într-o amintire. calea va fi revelat captivilor. ninge mai mult pe umbre. Zidurile devin transparente, şi îngerii au pierdut pârtia cerul se deschide, cu stele şi flori dalbe... iar faunul vrjeşte noi lolite viziteaz fermele de perle, în capcana sa. agate la ferestrele din metroul de sub gheari. DanielaDaniela Voiculescu cineva cere iertare orei 27 octombrie 1969, Piteşti care trece fr femeia cu trup de ancor... Membr în Liga Scriitorilor din România, filiala Argeş m uit la rzboiul ce ese Primele poeme ale autoarei au aprut pe 9.9.1989, în o nefericire a soartei... revista de cultur „Argeş”. În ziarul „Argeşul liber”, în şi ochii mei se fac dou suplimentul literar „Sgettorul”. lacrimi roşii, povestind Premiul Special al Palatului Culturii din Piteşti, pentru despre Romeo şi Julieta. participarea la Concursul Interjudeean de poezie „Argeşule, plai de dor” – ediia a-XVIII-a; Medalia de DanDan MinoiuDan Minoiu,Minoiu, Ploieşti lut cu chipul lui Neagoe Basarab); Autorul lunii ianuarie – 2010, titlu acordat de sptmânalul DeDeDeDe dragoste... internaional „Acum”; Premiul I la Concursul Naional S-au tiat în ferestre copacii „Pe aripi de dor domnesc”, ediia a III-a, Domneşti, E sânge în parc şi ne doare 2010, seciunea poezie; Premiul „Artur Silvestri” pentru Prin focuri ne-alearg gonacii, poezie, la Concursul Naional „Cetatea lui Bucur”. Când lacrimi prin ramuri de soare.
80 Ne sfârâie-n talp doar focul Cultural Român, a fost redactor la ora de radio în limba De vânt adunat în cetate român, redactor la revista multicultural HHHumanitas Humanitasumanitasumanitas E frig şi ne-ncingem în jocul şi director cultural la TeleromâniaTeleromâniaTeleromânia, Teleromânia prima televiziune De iele ce nu au dreptate. din exil, în limba român. Cri publicate: „Matematica pe degete”, 1974, „Anotimpul legendelor”, Copac în pdurea pustie 1975, „ Desant satiric”, 1976, „Drumuri de balad”, Tiat de o mân nedreapt 1977, „Zei fr armuri”, 1989 „Poemes sur feuilles Ştiam c dai rod numai mie d'erable”, 1998, „Era confuziilor”, 1993, „Din taine”, Czând, ai vzut ce m-aşteapt. 1999, „Diana”, 2002, '89 Poeme îndoliate”, 2002, „Vd lumina”, 2003, „La planet plate” - Poemes, 2004, Pierdut pe un drum de-ntuneric „Singur împotriva destinului”, 2004, „Aezii privesc”, Mai vd ramuri pline din tine 2005, „Zilele sptmânii”, 2005, „Din oglind”, 2005, Îi spun un „Adio!”-homeric „ara din lacrim”, 2006 Şi-i cer s foşneşti pentru mine. FântânarulFântânarulFântânarul MarianMarian Dragomir 14.12.1980, Ploieşti Mi-au trebuit mai multe veacuri s sap fântâna demnitii, Volumul „Stihuri pentru viaa mare” eu fântânar şi eu stpânul Colaborare la revista „Atitudini” a Casei de cultur I.L. pe ciutura umanitii. Caragiale Ploieşti; membru al cenaclului „Atitudini”. S-adap cu znag de cuvinte TimpulTimpulTimpul privighetori, lstuni şi corbi şi-n zilele de srbtoare Cochilia timpului, s spl picioarele la orbi. învluie totul sub tâmpla crnii. Casa de spiral, În primvara mea etern mestec putrede oase, vreau nemurirea s o spintec viaa e veşted sub lespede. şi icnetele de povar O! cuget de timp ipocrit, aş vrea s le prefac în cântec animalul îl înghite, iar copilul îl joac. Şi la fântâna mea curat Casa de timp alene danseaz, s fiu şi slug şi stpân toaca de vorbe e plin de suspin. c, botezat cu tineree Cas - cochilie de viermi , e prea târziu s fiu btrân. toac şi timpul din mine odat, viscereaz din sob un ger s m-adoarm! Venii la cumpn o clip şi ascultai cum cânt apa GeorgeGeorge FilipGeorge Filip, scriitor eu am urcat în jocul tainei 22 martie 1939, Tuzla, Constana. cu târncopul şi lopata
Trieşte în Montreal, Canada. Şi-acum, dac sorbii rcoare Este fiul lui Pandele şi al Floarei, strnepoat a înmiresmai de dalbul spumii, marelui poet Octavian Goga. Din cauza atitudinii sale, s ştii mcar c apa vine neagreat de „democraia româneasc” a acelor timpuri din str-strfundurile lumii. şi a propagrii genului de poezie „incomod”, a fost judecat public la Turnu Severin şi arestat. În 1977, ...Un fântânar cu palme late dup ali ani de privaiuni şi suferinte, s-a înscris pe şi tuturor ne e menirea lista pentru drepturile omului şi a cerut protectia s transpirm o via-ntreag Ambasadei americane. În urma aceste aciuni, i s-a s se adape omenirea. intentat un nou proces public, care a avut loc la Tuzla. Şi-a fcut debutul în România cu 4 volume pe tematici De nu spm se surp totul diferite. A prsit ara la 7 ianuarie 1979. Dup şi vremii i-am sorbi otrava, peregrinri în Austria, Germania şi Frana se stabileşte dar fântânarii omenirii în Canada. Alegând Montrealul ca oraş de reşedin, mai pot s-i smulga Terrei, lava. poetul s-a numrat printre fondatorii Centrului
81 Veni i şi bei, drumeii lumii, ...iat, se face târziu şi te las jivine şi hulubi şi fluturi, singur în marele cerului plai, crezul pmântului pulseaz cel far-ntindere, cel fr glas. în sfintele de dud - din ciuturi. iart-mi privirile, Doamne – Mihai !
Şi nu v temei, ap este Oameni buniOameni buni s ne adape telegarii dar, câteodat se întâmpl Oameni buni, eu vin de niciunde s ne lipseasc fântânarii. Şi nu m-am nscut niciodat. Am crezut c timpul nu rugineşte Acest poem e smuls din mine, Şi c viaa-i o fat. sau dintr-a timpului caden eu am spat şi sap, spa-voi Din iste negustor de idile mânat de o efervescen Am ajuns, timpuriu, s vând ani. Dau şi carne din trup cui îmi cere, Ce m atrage spre adâncuri Luai tot, n-am nevoie de bani. cu gresii şi furtuni rebele c vreau s sap şi s-nchid ochii Nu regret c-am trit într-o floare lâng fântâna vieii mele... Şi c evul parşiv m-a durut, Dar de ce nu mi-ai spus ce e dorul La teiul domnului Mihai Oameni buni, dac voi ai ştiut ? te salut, fratele meu-Mihai ! Nu-i acesta poemul din urm. vreme bun îi zic, dac vrei Rugciunea din sânge şi glas d-mi o frunz din tine şi-mi dai O voi spune prin cârciumi şi-altare lacrima ta izvorît din Tei. Şi oriunde voi face popas. te credeam mai înalt, mai frumos, Şi-aş mai vrea s se-aud pe-acas cum te ştiu c prin vremuri erai; Cum pe rime de doruri suspin iasca îi arde tulpina de jos. Blestemat s iubesc neodihna ; iart-mi privirile, Doamne – Mihai ! Iart-i micu hoinarul: AMIN umbra ta, umbra ta-nalt, subire, ConstantinConstantin Gr. Goga, profesor. cu-o palm-n iarb, cu-o raz-n sori, 8 mai 1947, Feteşti. Conduce Cenaclul „Lumina”; a printre mirese te-nal mire scris Prefaa la cartea lui Ion Zaporojan, „Veteranii”, a şi n-ai cu cine s îi msori scos cartea” „Singurtatea luminii”, foiletoane şi eseuri în presa local, filme şi casete culturale cu şedine de nici întristarea-frunte înalt cenacluri spectacole : „Parodii Minulescu”, Romana şi nici privirea: gânduri adânci. celor trei alese”, „Dor de Nichita”. muza la tine pe umr tresalt când neodihna te strig în stânci. SpiniSpiniSpini
Mihai, de când ai plecat dintre noi, E înc troienit calea pân' la tine, Multe minuni am scris în uitare; Trim în veşnicia unui ger apatic, Uneori am plecat la rzboi, Când secera vioi vântul slbatic Rareori am sdit câte-o floare... Rmas în vine
Doamne – Mihai, s m ieri c-am venit; Prin galaxii de vis ne cutm cu dor , dulcele târg are toamnele bete. Şi înghem rnii de viscolul polar; i-am adus un ulcior şi-un colac rumenit ; Sperana a rmas în sufletul stelar poate-i e foame, poate-i e sete... Şi-i mai uşor frate – Mihai, s m ieri, n-am ştiut Ne cutm pierdui, ca orbul şşşi luminai lumina c din lacrima vremii, nins de dor, Nu are rost de-acum, mai mult s ne minim, grdinarii de timp lâng trup i-au crescut Tu, s m cai, în vai şi-n gropile stelare, dorul atât de târziu : un fecior.
82 Eu, s te cat, iubire, mereu, pe înlimi CoCostinstin TCostin Tnnnsescusescusescu Purtând în poezia din fruntea îngheat, 22.11.1971, Ştefneşti, Argeş Coroanele de spini! O clipO clip cu Luci* LuLuciacia Agavriloaia 4 august, 1982, Sînpetru, Braşov. mi-am amintit c sunt poet Nina Josu a publicat un articol „Inspirat de am rsturnat toate mesele din jur Eminescu” în sptmânalul „Literatura şi arta”(din R. am spart paharele descul am ieşit afar Moldova) în care a comentat poeziile autoarei, fcând o s m bat cu iarba, cu ulii care se rotesc zi şi noapte selec ie şi dând exemple de câteva versuri care i-au deasupra curii plcut în mod deosebit. nu am nimic m decât un vers-dou LuLuminminLumin vie aceste poame ale tinereii înşirate pe o sfoar putred Lumin vie din albastru pur M cheam-n raza galben de-azur mi-am amintit c sunt poet Cu-n verde crud te rog s m cununi şi dragostea e ceva ce se ascunde la piept S uit de negru şi amrciuni ca un parfum într-o maşinu de sticl niciodat faruri aprinse Lumin vie din albastru cânt doar dopul de plastic M cheam-n raza crea dintr-un vânt pe lâng care se scurg picturi Un mov s-mi pui pe creştet şi pe nor pe diafragma în jos S uit de lacrima ce-a curs uşor. la hopurile vzute şi nevzute Voi rupe sarea dintr-o pâine alb ale dimineii Voi presra-o pe-o felie cald L sat de o dragoste strveche ce vreme frumoas! R mas astzi fr de pereche. suntei bine, domnule T.? ce vreme frumoas! Cu ochi şi minte într-o zi fierbinte Ea curge-n ghea cutând cuvinte * luciditate Sorbind dintr-un şuvoi plin de verdea Şi cu o strun de pian înva. În cartierul meu, zilele Cubei
O ter nou dintr-un do major În cartierul meu Uitat-i paralela la minor sunt zilele Cubei. Doar amintirea a rmas în timp Pungi purtate de vânt şi Urcat azi la rangul de Olimp. pisici în clduri pe sub maşini ruginite... DeDenisaDenisanisa Grozea,,, student 16.01.1989, Ploieşti, Prahova. Viaa nu mai e de mult un motiv s trieşti CinemaloveCinemaloveCinemalove îmi spun asta Un sfânt a avut o revelaie când şi-a în timp ce nişte copii înclat papucii greşit;şi înainte de asta şi dup amrsc un câine orb. fetele îşi fceau destinuiri de toxicomane în faa unui castron cu sup Pentru ei, viseaz la havana şi memoreaz afişe de jazz oamenii care vorbesc singuri de teatru de cinema. sunt haioşi. Fetele râd! fetele stau în vitrine Merg mai departe, ferindu-m radiare peste bol îns tu eşti aceea care poart de chipurile oamenilor oasele toracelui ca pe o vest antiglon. şi de canalele adânci, Nu este cazul… dar …n-aş face din mine un trişor asta înseamn dac aş vorbi acum despre ursit? c îmi in privirea-n pmânt. atunci ca în extensie de la avizier Poate gseşti ceva pe jos capul s-ar întoarce s vad în ultimul timp c armonia st întotdeauna în culise lumea îşi pierde cu plcere
83 banii, obiecte mici ii minte? Totul era privire şi şoapte. şi liniştea. Sream peste ziu; doream ziua în noapte. Îmi aduc aminte Ne privea doar raza lunii c trebuie s m bat cu cineva. Şi-ochii ti ca bruma prunii. M întorc brusc şi m îndrept ctre biseric. Şi-acel decembre, rece, pustiu, nesfârşit, Când, la o piedic, pasul a fost greşit. AlexandrinaAlexandrina Chelu,,, student Poate mai bate secunda de-atunci, 01.04.1990, Oradea, Bihor. Nu şi pentru noi, ajunşi nluci.
Meniune la Festivalul de poezie „Nicolae Labiş”- 2005 Sufletu-i de vin; el, ca un vechi burete Premiul special la Concursul Naional de Poezie „Porni E obligat s prind lacrimile încete. Luceafrul”, 2009; premiul Tinereii la Concursul Rmâne doar un gând nelmurit: Internaional de Poezie pentru românii de pretutindeni, -De ce-ai strigat? De ce te-am auzit? 2010. AnaAna JercJercJercllluuu, student Omul frumosOmul frumos 22.03.1990, Fulga, Prahova.
Îmi place s mi te imaginez Te voi lTe lsa, de vreisa, vrei,vrei,,, s ---mi-mi spui Ileanã Un om frumos, ascuns în gândul meu, Pe care îl pstrez când mi-este greu, De-aceea uneori cred în minciun S-mi dea puterea ca s recreez. Când unii nu aud decât ceea ce vor; Aşa c te asigur, pentru noi, Sunt fericit-n visul meu amar, voi fi mai bun. De parc aş conduce-un paradis; Minciuna a învins azi crudul adevr. De eşti real, ori poate doar un vis, Eşti cel mai scump, frumos şi nobil dar Nimic nu s-ar schimba… doar fericirea ta. Din partea unei viei nenorocite. De ce s-i dau eu fericirea pe-o minciun? Te-am îndrgit, nu-mi pare ru, nu-i joc... Când pentru tine lumea e mai frumoas-aşa Mai ai tu, oare, multe de-ntrebat? Iar eu sunt mai frumoas când port ochi de zân.
Rmâi în dorul tinerei iubite - Şi aş rosti într-o secund sute de cuvinte. Adic-n gândul meu - un sfânt noroc, În schimb doar îi zâmbesc din buzele-mi flmânde Pe care (ilegal?) l-am câştigat. Ce par în ochii ti atât de inocente O sut de cuvinte n-ai zice c-ar ascunde. AdrianAdrian BAdrian Bdicioiudicioiudicioiu,dicioiu,,, economist Dar tu nu vezi. Tu crezi în Moş Crciun 1955, Şoimari, Prahova. Aşa cã azi port ochi de Cosânzean Şi mâine sear, în noaptea de ajun DouDouDouDou întreb ririri Te voi lsa, de vrei, s-mi spui Ilean.
Mai ii minte cum tânjeam cu disperare MiMihaihai PMihai Pununun S umplem ziua, noaptea, cu-mpcare? 31 martie 1979, Bucureşti S-ncap-ntr-un ceas şi zile o mie Volum de poezie „Balad pentru saxofon”, Editura S nu conteze ce a fost, ce o fi s fie. „Nelinişti metafizice”, Constana, decembrie 2009.
ii minte când prindeam dou sgei, OperaOperaOperaii cu noiii noi Cu aurul lor aprindeam diminei? Zilele-aipeau toat ziua pândindu-ne. Dac peste al tu unu Nopile se desftau reaprinzându-ne. minunat Mai pun eu unu ii minte ştersele noastre portrete Vom face unu Atârnând prfuite, uitate-n perete? prin toate feele corpului? Cum ne aminteau, resemnate: Ce zi minunat s ne adunm! Se poate merge şi mai departe. Unu şi cu unu într-unul, Dar dac ne facem doi?
84 Cum am putea atunci Nopi şi zile-am venit s ne-mprim Plutind pe sub pânzele albe ca mai apoi s-ajungem unu? Ce m legnau ca pe un prunc Putea-vom s ne împrim amândoi la amândoi, Ameit de miresme de fragi. iar atunci am fi din nou unu! Ce zi minunat s ne împrim! Ca Ovidiu am venit Vezi? Oricum am încerca Drept spre Pontul Euxin: şi rezultatul operaiilor noastre Când s m leg de catarg, rmâne constant Când s-mi pun ceara-n urechi, Şi eu ie! Când s-o iau pe drumul spre Rai, O, Doamne! BakiBaki YmeriBaki Ymeri Sirenele tocmai atunci 01.08.1949, Şipkovia, Tetova, Macedonia. Uitar s cânte.
Este fiul unui filogerman pe nume Aivaz Voka. S-a Puterea iubiPuterea iubiriiiubiriiriirii nscut la Şipkovia (Macedonia). Marin Sorescu îl considera un foarte bun român (dup mam) şi un Cu pielea ta luminezi stelele, foarte bun albanez (dup tat). A absolvit Facultatea Cu glasul tu sorbi izvoarele, de Filozofie la Universitatea din Priştina (Limba şi Cu buzele tale înclzeşti iernile, literatura albanez). Între timp, a urmat cursuri de Cu gura ta rosteşti rugciunile, specializare a limbii române, la Universitile din Cu ochii ti orbeşti zorile, Viena şi Bucureşti. Este un tezaur de suflet românesc, Cu numele tu albeşti zilele. doctorand al Universitii din Bucureşti, membru a Cu sângele tu înroşeşti rodiile, Uniunii Scriitorilor din România, redactor-şef al Cu sânii ti strpungi nopile, revistei Albanezul/Shqiptari, autor a numeroase Cu pântecul tu roteşti soarele, articole despre aromânii din Balcani, românii din Valea Vezi?! Cu pântecul tu roteşti soarele. Timocului şi albanezii din Kosova. Pentru activitatea cultural şi publicistic în folosul societii, a fost Perla Poetului nominalizat din partea Institutului Biografic American (ABI), Omul Anului 2001. Eşti ca boara cea uşoar Volume: Ca o poft legnat „Kaltrina” (ediie român-albanez, Editura Kriterion, La un piept de domnişoar Bucureşti, 1994); „Dardania” (ediie român-albanez, Eşti oricând ca niciodat Editura Deliana, Bucureşti, 1999); „Zjarr i Shenjtë” Niciodat nu ştii când „Foc Sacru” (Tetova, R. Macedonia, 2001); „Lumina Eşti ca pasrea furat Dardaniei” (Editura Muzeul Literaturii Române, De vzduhuri pe pâmânt Bucureşti, 2004); „Iadul drumului spre Rai” (Editura Eşti aripa care-n ceruri Academiei Internaionale Orient Occident, Bucureşti, Las-n urma ei un rând 2005) etc.Colaborri la revistele „România literar” şi Din poemul care zboar „Luceafrul”, în urm cu câiva ani, iar în ultima vreme la „Oglinda literar”, „Poezia”, „Vatra”, „Climate ScrisoareScrisoareScrisoare literare”, „Impact literar” etc. Mai multe premii, dintre care cel mai recent Premiul pentru traduceri literare la Din Sud am venit Festivalul Internaional de Poezie din Brila, 2010. S v vd cum în vatr „Poezia lui Baki Ymeri are menirea sfânt de a ine Dai srutul luminii. nestins flacra cea vie a unui destin comun, strvechi Foşnet de stele. şi zbuciumat, al celor dou popoare, care izbucneşte Zidul caselor vechi, strlucind, din muşuroaiele stelelor.” Ca în cuib, şi între ele Marin Sorescu Suflarea. Fiin vie, Trecând prin România Istoria intr şi iese pe uşi : Oglinzi pune în Sala Oglinzilor, Ca Ovidiu am venit Revolte aşeaz în vasul revoltei, Pe Marea cea Dulce Tihn seamn printre statui, Spre rmul înflorit Case leag între case ; Al trupului tu. Ziduri leag între ziduri.
85 Suflarea voastr nemrginirile albastre, ine nestins lumina în vatr. şi inimile noastre … Vie, Istoria creşte în cuiburi. atât! Între ziduri De-mi vei cere... Istoria îşi spal şi rufele. m voi desctuşa Albe, rufele aşteapt : de patimi, Ce frumusee ! de umbra grea a nopii, Rufele albe vorbesc între ele, pgânul cânt al sorii, Focul se veseleşte în vetre, şi-n urm voi lsa Oamenii aud ce spune vântul spre sear, dureri Zidurile aud ce spun rozele în zori, ce temni mi-au fost Oglinzile aud ce spune ca pân – ieri – Chipul vostru-n amiaz. dar… Ce frumusee: rufele albe trebuie s-mi ceri … Curg prin Mureşul nopii, Se duc spre marea cea neagr. Numele tuturor participanilorilorilor la sec iunea Epigram::: Fiin vie, istoria Numele concurentului LocalitateaLocalitateaLocalitatea JudeJudeJude ululul/ul///araaraara Îi coace pâinea pe vatr. 1. Agavriloaie Lucia Sînpetru Braşov 2. Alexandru Paul Roman Neam VVVran Valentinaran Valentina --- Valentina Becart 3. Apostol Nicolae Constana Constana 12 aprilie, 1961, Paşcani, Iaşi. 4. Atanase Ion Bucureşti Ilfov 5. Badea Constantin Şirna Prahova Promotor literar pe situri literare. 6. Baji Ludovic Timişoara Timiş Apariii în publicaii: 7. Blceanu Gheorghe Iaşi Iaşi Revista „Columnele vieii”, „Hluceşti”; „Tânrul 8. Balici Gheorghe Chişinu R.Moldova scriitor”; „Ecoul”; „Viaa literar” ; revista „Agero”; 9. Brbulescu Elena revista de cultur, civilizaie şi atitudine moral 10. Bebu Ana „Singur”, „Moldova literar”, „Contrasens”, „Vatra 11. Bud Nistor Baia Mare Baia Mare Veche”, „Lira în patru puncte cardinale”, selec ie i ş 12. Bunea Radu Bucureşti Ilfov concept; volume personale: „Fata sihastr”, poeme, 13. Calot Mdlina Târgu Jiu Gorj Editura Timpul, Iaşi (2005); „Clipe arse” , poeme, 14. Calot Rodica Târgu Jiu Gorj Editura Timpul, Iaşi (2006); „Dou lacrimi de cer” , 15. Calot Valentin Târgu Jiu Gorj poeme , Editura Alfa, Iaşi (2007) ; „Undeva, un Neam poet...”, Editura Arhip Art, Sibiu 16. Cruceru Nicolae Piatra Coordonatoare de antologii: Neam Antologie de poezie şi comentarii, Editura Paneurope, 17. Ceauşu George Cârna Dolj Iaşi, (2009) ; Antologie de poezie (55 poei 18. Chelariu Tudor Botoşani Botoşani contemporani) ( pagini alese), Editura Arhip Art, Sibiu 19. Chiriac George Oneşti Bacu (2010) ; Antologie de proz „Declin”, Editura Arhip 20. Chiroiu Tudor Vlenii de Prahova Art, Sibiu, 2010; premiul III la seciunea Poezie Munte religioas, din cadrul concursului: „Doruri la Rsrit”. 21. Chiş Daniela Arad Arad Secretar şi membru fondator al Ligii scriitorilor din 22. Ciobâc Cezar Botoşani Botoşani România – filiala Iaşi; redactor la „Moldova literar”. 23. Cristu Georgi Galai Galai 24. Danielescu Mihai Ploieşti Prahova DeDeDe-De---mimi vei cere …mi … 25. Diaconescu Liana Alexandria Teleorman 26. Dima Andreea Bucureşti Ilfov De-mi vei cere 27. Drgan Cristian Oltenia Clraşi s m dezbrac de trupul meu 28. Dragu Ion Tulcea Tulcea de lut – s prsesc al lumii 29.Dr guşanu Constantin Bucureşti Ilfov vechi tumult şi, ca flacr sublim, 30. Dumitrache Adelin Rachieri Prahova s transced în absolut – 31. Frcaş Florin Reghin Mureş voi face-o! 32. Garda Petru Cluj-Napoca Cluj … şi voi îmbrişa o tain, 33. Ghi Laureniu Bucureşti Ilfov unde cuvintele 34. Goga Constantin Feteşti Ialomia n-au loc … 35. Groza Geniana Cluj-Napoca Cluj ci doar tcerea, 36. Ilie Vasilica Bucureşti Ilfov
86 37. Iliescu Antonia Boi de Belgia PIM, Iaşi - 2010. Peste 70 de premii la festivalurile Siroux naionale de umor şi epigram. Prezent cu lucrri 38. Ilişiu Eugen Deva Hunedoara (epigrame, fabule, rondeluri şi sonete umoristice) în 39. Ionic Laurian Boureni Dolj peste 100 de publicaii din ar şi strintate: 40. Iordchescu Robert 2 Mai Constana „Urzica”, „Flacra Iaşului”, „Scaiul”, „Epigrama”, 41. Iuraşcu Constantin Iaşi Iaşi Rebus Tim”, „Haz de necaz”, „Post Scriptum”, Hohote”, 42. Janet Nic Ostroveni Dolj „Ecran magazin”, „Ziarul de Iaşi”, „AG pe rime”, „Dor 43. Larco Vasile Iaşi Iaşi de Dor”, „Literatura şi Arta” „Cronica” şi altele. Texte 44. Loga Alexandru Timişoara Timiş în almanahuri: „Integrame cu umor”, „Realitatea 45. Maftei Ioan Bucuresti Ilfov buzoian”, „Flacra Rebus”. Inclus în peste 80 de 46. Mlai Marius Cluj-Napoca Cluj culegeri şi antologii de epigrame.
47. Martin Viorel Bucureşti Ilfov OraOraOraşşşul Mizil şşşi renumele si suuu 48. Micu Ion Rm.Vâlcea Vâlcea
49. Mihai Valentin Bucureşti Ilfov MiziluMiziluMizilu-Mizilu şi poart mândru eticheta, 50. Monu Mircea Rm.Vâlcea Vâlcea Cci ieri, pe strada mare - cea cu crama - 51. Moraru Ion Barboşi Vaslui RRRomeoRomeoomeoomeo se plimba cu JulietaJulietaJulieta 52. Munteanu Ion Şoimari Prahova Iar azi m plimb şi eu cu EEEpigramaEpigramapigramapigrama! 53. Neagu Maria Bucureşti Ilfov 54. Nicolae Paul Mihail Sinaia Prahova SchimbSchimbSchimbareSchimbare în relaare relaiile 55. Olaru Elena Rducneni Iaşi cccucuuu mamamamamama-mama---soacrsoacrsoacrsoacr 56. Oprea Marilena Constana Constana 57. Pavel Lic Bucureşti Ilfov Chit c-şi mai ieşea din fire, 58. Pun Condru Brila Brila De vreo patru luni încoace, 59. Petru Bneşti Câmpina Prahova N-a avut nicio ieşire... 60. Podaru Aspasia Constana Constana Odihneasc-se în pace! 61. Popescu Ana Maria Bucureşti Ilfov 62. Popescu Anastase Brila Brila Protagonistele emisiunii „Te pui cu blondele?” 63. Rşinaru Ion Mold. Nou Caraş Severin 64. Râpeanu Elis Bucureşti Ilfov Intrând în platou, zâmbitoare, 65. Roşu Petru Şi vrând pe niciuna s-o scap, 66. Rotaru Nicolae Bucureşti Ilfov Le-admir, exclamând: „Ce picioare!” Dar, brusc, îmi revin: „Vai, ce cap!” 67. Ruse Ion Constana Constana
68. Slcuan Mihai Buzu Buzu Criza şşşi necazurile premierului Emil Boc 69. Slavu Petronela Vulcan Hunedoara
70. tefan Alexandru Câmpina Prahova Ş Îl vedem - marcat de-al rii vaier - 71. Ştefnescu Florea Munchen Germania Suferind alturi de mulime, 72. Stegrescu Lucia Ialoveni R.Moldova Doar c el, fiind complet în aer, 73. Tabuia Cristiana Sântana Arad Are-n plus şi... ru de înlime! 74. Toderaşcu Ioan Vaslui Vaslui 75. Vajoga Vasile Iaşi Iaşi PrPremiulemiul „„„Grigore„Grigore TocilescuTocilescu”””” 76. Zean Corneliu Bucureşti Ilfov LaurenLaurenLaureniu GhiGhiGhi, inginer EpEpigramigramEpigram 07.02.1966, Bucureşti Volume de autor: „Singur între patru versuri” (2007), Marele Premiu „George Ranetti”: „Zâmbetoniera” (2010); Antologii UER, Agonia, etc. Ioan ToderaToderaToderaşşşcucucu 06.12.1959, Costeşti, Vaslui NedumerireNedumerireNedumerire
Membru al Academiei Libere „Pstorel” Iaşi – 1988; Mergând cu automobilul membru al Cenaclului Umoriştilor „Valentin Silvestru” Pe drumul prost, m-apuc sila. Vaslui – 1994; membru al Cenaclului literar „Ion Iancu Cum a gsit un orb Brila, Lefter” Vaslui – 2001; membru al Uniunii Iar eu nu nimeresc Mizilul?! Epigramiştilor din România, 1999 Volume personale: „Pe drumul de costişe”, editura Bolta Rece, Iaşi- 2001: „Submarin pe patru roi” editura
87 „I„Inovanova„Inovaie”ie”ie” AnatomiaAnatomiaAnatomia
Fabricani de şunci şi seuri, Anatomia insipid Au decis, în mod abil, S-o studiezi, când i se cere C „mezelul” fr „e”-uri Ca disciplin, e arid Se va denumi „mizil”. Dar pe iubit, e-o plcere...
ConstatareConstatareConstatare A dat în mintea copiilor
Avem un preşedinte marinar, Deşi subliniaz-n chip subtil Şi-un geolog avurm. Aşadar, C-i decdere din maturitate, Toi politicienii-s, pe cuvânt, Prefer s am o minte de copil Precum vedei, o ap şi-un pmânt! Pentru faeta ei de puritate.
Excesul de religie în şşşcolicolicoli „O„O„Omul„Omulmulmul,, aceast, aceast trestie gînditoare” (Blaise Pascal) În şcoli din sate şi oraşe, Când a emis celebra-i cugetare Elevii sunt tot mai nuci, Monsieur Pascal avut-a o scpare, Nu mai încep cu bastonaşe, Deoarece nu s-a gândit la chestia Ci trec direct s-nvee cruci. C în mocirl vieuieşte trestia.
PremiulPremiul „„„Agatha„Agatha Bacovia” MMeneneneniuneiuneiune Constantin Iuraşşşcucucu-cu---TataiaTataiaTataiaTataia, pensionar Vasile Larco,Vasile Larco, profesor în Iaşi. 1 martie 1929 în oraşul Vaslui. 01.01.1947, Bucecea, Botoşani. „Iat c în cel de al patrulea an al concursului de umor de la Mizil am fost clasat pe locul al treilea dintre cei Volume personale: peste 70 de epigramişti ce au trimis catrene la seciunea Epigrame: „Pcatul omenesc”, „În asteptarea luminrii” „Epigrame”. Un rezultat onorabil ştiind c în urm cu şi „Semnalul de alarm”; un an fusesem clasat pe locul al patrulea. Poezie: „Pedeapsa timpului”, „Un bob zbav”, „Un Pân la aceste festivaluri nu ştiam mare lucru despre buchet de ironii”, „Dincolo de orizont”, „Visuri” şi „Un acest orşel decât ceea ce am reinut de la lecia de popas pe aripa timpului”, „Cartea copiilor cumini”; geografie: c localitatea este aşezat pe paralela 45º, Proz: „Zodia râsului” şi „Hohotiera”; apariii în peste deci exact la jumtatea distanei între pol şi ecuator şi 80 de antologii şi culegeri literare satirico-umoristice bineîneles nostimada înscris de marele Caragiale sau de poezie; colaborare cu circa 13 reviste şi ziare în într-o celebr schi. Se înelege c eu, ca epigramist, m paginile umoristice; membru al Uniunii Scriitorilor din bucur enorm de aceast iniiativ a capetelor luminate România şi din Republica Moldova, membru al Uniunii din acest simpatic Mizil, de a înceteni un concurs Epigramiştilor din România, şi al Academiei Libere anual de creaie umoristic şi literar. M bucur cu atât „Pstorel” din Iaşi; câstigtor a multor premii şi mai mult cu cât se ştie c nici Bucureştii, scumpa meniuni la concursurile literare satirico-umoristice. noastr capital şi, din pcate, nici urbea mea, Iaşiul, care gzduieşte de circa 15 ori mai muli locuitori decât Leonida Condeescu şşşi Emil Proi Proşşşcan, edili ai Mizilului Mizilul, nu s-au învrednicit s organizeze i s ş Doi primari activi, cu un aparte stil, gzduiasc astfel de manifestri ludabile. Ştim c-n viaa obştii fost-au ancorai: În încheiere asigur gazdele c : Primul a oprit Expresul în Mizil,
Cellalt s-aduc-n urbe literai! Umorul la Mizil – vers ori eseuri
De câiva anişori ni-s prezentate, „Mult„Mult„Mult lume, oameni puini!”ini!”ini!” Nu ca un „mizilic” cu multe E-uri Ci ca produs de ’nalt calitate. Aceast vorb, bunoar, Ce contradicii a atras, Mizilul astMizilul astzizizi Ranetti-a spus-o-ntâia oar… Şi actual a rmas! Mizilul – orşel chivernisit, Ranetti, nenea Iancu, l-au cinstit Iar azi la zestrea lui edilitar Se-adaug şi faima literar.
88 BrandulBrandul oraoraBrandul şşşului Mizilului Mizil Uniunea Epigramiştilor din România.” (ValeaValea PrahoveiPrahoveiPrahovei,Prahovei,,,27.07. 2010) „„„Romeo„ Julieta la Mizil”””” E-un brand ce manifest mult lirism, DiDinDinn vremuri vechi Şi-i unul trainic, nicidecum fragil, Legenda locului sus ine, Cum fost-a cel cu… „frunza” din Turism! De i n-o cred adev rat , ş C-n gar la Mizil, pe şine, EpitafEpitafEpitaf Rapidul a oprit. Odat!
Statuia mea pe roib clare JustificareJustificareJustificare S-o amplasai în gura vii, Dar nu o dltuii în sare, Când i-am spus: nu ai cultur, C-or nvli pe ea lingii! Ea, cu mult aplomb, îmi zice: Cu-aşa sâni şi cu-aşa gur În afara festivalului Vrei s îl citesc pe Nietzsche? ExpresulExpresul nu opreşşşte la Mizilte Mizil dupdupdup George Ranetti CaracterizareCaracterizareCaracterizare
Doream de când eram copil, Amicul meu e o bomboan, Expresul chiar de nu opreşte, Mereu m-ajut-aşa cum ştie, S-ajung cândva şi la Mizil Un bun biat, c-l pui la ran. Iar astzi visul se-mplineşte. (De vrei s faci septicemie!)
Sunt mândru şi la adpost, ExodExodExod Cum nimeni nu mi-a stat în cale, C-s la Mizil, pe unde-au fost Se duc toi medicii din ar, Ranetti şi Caragiale. La bine fug peste fruntarii Şi-n „chestia” umanitar, Dar pe Expres nu dau un ban, Rmân aici… veterinarii. S-l tot salute impiegatul, Cci eu, ca orice mizilean, MenMeneneniuneiuneiune Prefer s iau acceleratul, NiNicolaeNicolaecolae Paul Mihail Un tren de marf, personal, 3.07.1923, Caracal. Locuieşte în Sinaia. Drezin, ori locomotiv, Orice vehicul, chiar banal, Ofier superior, scriitor, scenarist, om de vast cultur, Alegerea e subiectiv. Nicolae Paul Mihail-Nicomah locuieşte şi creeaz la Sinaia. A fost redactor şef al revistei „Cacialmaua”. Deci, cltorule iubit, Nicolae Paul Mihail-Nicomah a publicat volumele Mijloace sunt, pe îndelete, personale: „Catrene, endograme”, în anul 1998; Confortul nu e diferit, „Mnuşa de catifea”. Epigrame şi catrene, 2006. Doar altu-i preul la bilete. La solicitrile colegilor epigramişti, Nicolae Paul Mihail-Nicomah a prefaat numeroase dintre volumele MenMenMeniuneiuneiune de epigram realizate de aceştia. ŞŞŞtttefantefan AlexandruAlexandru---- Al. SaSaSaşşşaaa Epigramele scrise de Nicolae Paul Mihail-Nicomah au „Alexandru Ştefan, Saşa, cum îi spun prietenii, s-a fost publicate în peste 35 de volume colective, în reviste nscut în Câmpina. A absolvit Colegiul „Nicolae şi în ziare. Mare umorist, realizator de scenarii Grigorescu”, apoi a urmat Şcoala de Maiştri Mecanici. radiofonice şi autor al multor publicaii în revistele În momentul de fa este referent cultural la Casa umoristice şi de divertisment. Scenarist, prozator, Municipal de Cultur „Geo Bogza” din Câmpina, epigramist, este cel care, alturi de Eugen Barbu, a dat rspunzând de lansri de carte, expoziii, târguri de via personajului Mrgelatu din legendarul serial, dar art, festivaluri de folclor şi altele. Atras de literatur şi cel care a încântat cu schiele sale umoristice. înc din copilrie, s-a îndreptat ctre poezie, publicând De numele lui Nicolae Paul Mihail se leag existena a mai multe volume, devenind cunoscut prin umorul cu 29 de scenarii de film, printre care „Haiducii“, serialul care îşi presar epigramele, catrenele, fiind membru în „Urmrirea“, „Un august în flcri“, opt filme de lungmetraj cu personajul principal Mrgelatu, dar şi
89 numeroase cri pentru copii, nuvele satirico-umoristice. MeMennMeniuneiuneiune Povestea sa începe cu ani în urm, pe vremea când era doar un copil. „Înc de când eram copii, eu şi cu sora Elis RElis RâRâââpeanupeanupeanupeanu,, profesor pensionar mea eram la concuren. Eu scoteam «Universul 27.08.1939, Valea Clugreasc, Prahova. copiilor», iar sora mea, «Dimineaa copiilor», dou În prezent locuieşte în Bucureşti. publicaii copilreşti, care au rmas undeva în memorie“, îşi aminteşte cu plcere Nicolae Paul Mihail. Autoare a peste 70 de lucrri ştiinifice (manuale, Şi totuşi, conştientizarea talentului a venit ceva mai culegeri, dicionare, comunicri ştiinifice etc), doctor în târziu. „Mi-am dat seama de talentul pe care-l am abia ştiine filologice, avându-l conductor ştiinific pe prof. în ultimii ani de liceu, când am scris nişte poveşti. univ. Ştefan Cazimir, cu teza „Epigrama în literatura Urma s facem chiar şi o revist, dar pân s o român”. Colaboratoare (cu poezii, epigrame, articole finalizm a venit rzboiul. Am plecat în armat şi s-a etc.) la peste 30 de publicaii. Deintoare a numeroase dus povestea. În armat am stat mai mult de 11 ani, am premii la concursurile de epigram şi poezie. Inclus în fost ofier de jandarmi. Nu am avut timp s scriu mare peste 45 de culegeri/antologii de epigrame; prezent în lucru. Nu puteai s te ocupi de scris. Şi totuşi s-au culegeri şi antologii de poezii, Vorbeşte franceza, adunat nişte maldre de hârtii, care, dup ce am ieşit spaniola, engleza, şi rusa. VolumeVolumeVolume:Volume „Simfonie”(poezii), din armat, s-au concretizat în patru volume“, Editura Litera, 1970; „Sfatul din poian” (poezii mrturiseşte scenaristul, prozatorul şi epigramistul pentru copii), Editura Ion Creang, 1985; „Epigrame”, oltean, cci Nicolae Paul Mihail este originar din Editura Metropol, 1995; „Amfora de vis” (poezii), Caracal. Editura Metropol, 1995; „Puni. Catrene lirice”, Editura Metropol, 1999; „Catrene aproape cumini”, Familie de automobilişşştititi Editura Metropol, 1999; „Epigrama în literatura român” (studiu de istorie, critic şi teorie literar), S-au luat deja de-o sptmân Editura Dealul Melcilo, 2001; „Anotimpuri în Şi Doamna face azi rapaj clepsidr” (poezii), Editura Sagittarius, 2002; „Orizont C el nu are demaraj… reversibil”, „Editura Sagittarius, 2003; „Catrene cu Ce, parc ea mai are frân ? sprîncene”, Editura Sagittarius, 2003; „Epigrame mai mult sau mai puin picante”, Editura Sagittarius, Primul bPrimul brbatrbatrbat 2004; „Valea Clugreasc pe spiral de timp”, Editura Printeuro, 2004; „Prea Fericitul Printe Teoctist – o Când i-a şoptit: „eşti primul care…” via închinat lui Dumnezeu, Bisericii şi Crilor”, El s-a simit (cu-nfiorare) Editura Printeuro, 2005; „Printele Arhimandrit C-i Cineva… nevoie mare! Grigore Bbuş – o via închinat lui Dumnezeu, (Dar era primul din parcare!) Bisericii şi Crilor”, Editura Printeuro, 2005; „Epigrammes”. Ediie bilingv român/francez, VacanVacanVacan separat Editura Viaa Medical, 2006, „Amurgul îşi cerne polenul”. Poezii (pan) lirice, Editura Sitech, 2006; Au fost la Mare separat „Râsu’– plânsu’”, Epigrame, Editura Maşina de scris, Într-o vacan minunat. 2007; „La Masa Tcerii mele” (1111 Aforisme), Editura Ea s-a întors îmbrbtat Printeuro, 2007; „Risipitorul de frumusei” (Tudor Iar dumnealui… afemeiat! Gheorghe), Editura Prineuro, 2007; „Lumin din lumin. Marea Profesoar Zoe Dumitrescu Buşulenga”, PrioritatePrioritatePrioritate Editura Prineuro, 2007. „Carré de aşi” (poezii), în colaborare cu Arcadie Donos, Ioan Tecşa, Geo Chiar dac scriu un vers subtil Clugru, Editura Sagittarius, 1996. Nu vreau şampanii, nici confetti, Antologii. Culegeri de epigrame: „„„Fumuri” „ (epigrame C-n urbea voastr, la Mizil despre fumat); „În radarul epigramei”: Poliia, Maestru fi-va tot Ranetti. Jandarmeria, Circulaia, Pompierii, Editura Printeuro, 2005; „Spriuri cu sughiuri”,Editura Printeuro, 2005; Extra concursExtra concurs „Dicionarul medicilor epigramişti”, Editura Viaa Medical Româneasc, 2006; „Epigrame în minijup”, Frailor ce la Mizil Editura Ft Frumos, 2006; „Sgeile lui Cupidon”, S le spunem „La muli ani!” (Bibliografie preluat de pe www.wikipedia.org ) Poate dau şi ei un chil! (Dar s fie de Tohani!)
90 UnUnaa dintre embleme MMM eneneniuneiuneiune
Mizilul a schimbat clepsidrei axa Corneliu Zean C dup ce-a sporit pe vertical, 11.04.1939, Râmnicu-Vâlcea. Azi fabric saltele la Relaxa Visând la sporul pe orizontal. Profesor universitar, de formaie medic cardiolog, desfşurându-şi activitatea la Spitalul de Urgen „Sf. IniIniIniiatorul festivalului Luca” din Bucureşti. Doctor în medicin, medic primar în Cardiologie şi Medic Primar în Medicina Intern. Ca numele s nu şi-l piard Activitate ştiinific: dou brevete de invenie OSIM Un om se-aga de-o femeie (aplicate) ; 10 tratate de specialitate în edituri Ca spânzuratul de o coard consacrate: Ed Medical, Ed Ştiinific; patru capitole Şi Bdicioiu de-o idee. în tratate publicate în strintate: Londra şi Moscova; peste 500 de lucrari communicate şi publicate în ar şi EvoluEvoluEvoluieieie strintate, în reviste de înalt prestigiu ştiinific (International Journal of Cardiology, New England O juliet de prin sate Medical Journal s.a.); a fost ales membru de onoare al Veni-n Mizil, srac tare Crucii Roşii Române precum şi al Radiodifuziunii Şi a stat de multe ori pe spate Române (inclus şi în Fonoteca de Aur). A realizat peste Ca s se pun pe picioare. 400 de emisiuni radio pe teme de sntate şi de ecologie; Spre globalizare membru în Biroul Societii Medicilor Scriitori şi Publicişti Români, autor de eseuri, poezie, epigram (a Vremile sunt suferinde, avut şi un premiu naional), un roman “Trei Secole Sexul liber se extinde dup Milescu”. Preşedinte fondator al Seciunii Bate vânt de libertate Române a Mişcrii Europene şi al Asociaiei Europene Şi prin fa, şi prin spate. a Cadrelor Didactice, seciunea România.
MMeneneneniuneiuneiune Branduri celebre de ararar
Petronela SlavuSlavu,,,, înv toare Succesul României noi 11 mai 1970, Aninoasa, Hunedoara. E-asigurat în mod subtil De cârnarii din Pleşcoi O zi solemnO solemn Şi umoriştii din Mizil.
Caragiale-a evocat UrbanismUrbanismUrbanism Un primar din vechiul val, Ce Mizilul l-a-nlat Cum carburanii se scumpesc. … Îns nu prin festival! Spre-a nu mai cheltui-n neştire Spitalele se construiesc În cabina de prob Alturi de cimitire. Voiam o hain s m prind, Frumoas, deci s-mi şad bine, Cenaclul epigramişşştilor bucuretilor bucureşşşteniteniteni Dar vd, uitându-m-n oglind, Ce bine-i şade ei cu mine! Astzi, cenaclul Cincinat Ce-i patronat de domnul Corbu MMMrire salarialrire salarial E mai vestit ca niciodat: Atunci când leafa mea, de bugetar, L-aude surdu-l vede orbu’. Cu 90% s-a mrit, S-a transformat cel mai cumplit coşmar Turismul şşşi gripai gripa În vis frumos… Pcat c m-am trezit! Pe când credeam c se-nfirip, Visând la un premiu, în vremuri de criz...... Turismul a czut la pat. Am scris catrene bune şi cu fler, Epidemia e de grip, Nscute din a-nelepciunii sev, Iar economic ne-am gripat. Dar, pentru a lua un premiu, sper S intre toi epigramiştii-n grev!
91 MMM eneneniuneiuneiune „S ne cunoaştem artiştii în via”, Ed. Timpul, Iaşi, Ion RuseIon Ruse 2001; „Descifrând limbajul inimii”, Ed. Eurocart, Iaşi 31.03.1949, Bneasa, Constana. Premii literarePremii literare Premiul Uniunii Epigramiştilor din România pe 2009, Câştigtor a trei premii III la concursuri naionale de pentru volumul de debut „Pilule contra devierilor de epigram. Apariii în revistele: „Epigrama”, „Agora” caracter”, 2010; Premiul I, Festivalul Naional de (Constana), „Hohote”, „AG PE RIME”, „Book-Look”, Epigram „Apostrof”, Caransebeş, 2010; Premiul I, Antologia „Agonia” 2009. Volumul colectiv al Clubului Festivalul Naional de Epigram „Nicolaus Olahus”, Umoriştilor Constneni – „Prvlia cu Umor”. Sibiu, 2010; Meniune, Concursul Naional de Creaie a Epigramei „Cobra”, ediia a XV-a, Reghin, 2010; 30 ianuarie30 ianuarie Premiul III, Festivalul Naional de Epigram „Glume la ... Masa Tcerii”, Târgu Jiu, 2010; Premiul I, Mizilul azi o s aclame, Concursul „Alo ... Pstorel”, Academia Liber Pstorel, În ale snoavelor - artişti Iaşi, 2009; Premiul I, pentru cea mai reuşit epigram Compuntori de epigrame la tema „Concubinajul politic”, Concursul Naional de Şi unu-doi... epigramişti. Epigram”Ridendo 40”, Timişoara, 2009; Premiul III, Festivalul Naional de Umor „Ion Cnvoiu”, Tg. Jiu, Stop cadru la maremaremare 2009; Locul I, Concursul Revistei „Ag pe Rime”, Nr. 22, martie, 2010 Se „frig” la soare mii de dame, ColaborColaborColaborri : „Convorbiri literare”, Iaşi; „Cronica”,Iaşi, Ici, colo, dou-trei „librci”, „Ziarul de Iaşi”, „Acuş”, Sibiu, „Feed Back”, Iaşi; Matrozi voinici ce „trag la rame” „Moldova literar” (Iaşi); „Book Look” (Iaşi); Şi fete... ce se „dau în brci”. „Epigrama”, Bucureşti; „Ag pe Rime”, Piteşti; „Cugetul”, Craiova. *librci (s.f.pl.)- prostituate (lic.) Punct de atracatracatracieieie Litoralul românesc De-o ia Ranetti cu şareta Pe strad toi din ochi nu-i scap, Plaja prost administrat, C-n tot Mizilul, Julieta Preuri mari şi oameni trişti, E chiar cea mai frumoas iap! Marea Neagr-i poluat... Cu turişti. „„„ranuranuranu’ranu’’’ ” la concur concurss de epigrame la Mizil (1)(1)(1) Cum şde-aşa la 45 di gradi, Eroare medical Mizilu-i într-o parti, ’nic di zâs, Da-n epigramâ mergi cumsâcadi ... Chirurg, de altfel reputat, Câ încâ tot nu s-o fcut di râs! A suturat deschiztura, Da'-n pacient şi-a uitat... „„„ranuranuranu’ranu’’’ ” la concurs de epigrame la Mizil (2)(2)(2) Progenitura. De-or zâci cei din juriu câ-i mai breazâ, MMM eneneniuneiuneiune Di epigramâ zâc, atunci Ioane Gheorghe BGheorghe Blllceanuceanuceanu, Distul câ ai talent, ci mai conteazâ … cercettor ştiinific, doctor în psihologie. Doar nâ-i mai vre şâ premiu, ui arane! 20.03.1950, Lespezi, Iaşi. „„„ranuranuranu’ranu’ ” la concurs de epigrame la Mizil (3)(3)(3) Volume:Volume:Volume: „Privind înapoi fr mânie”, Ed. Pim, Iaşi, 2010, proz Şâ dacâ nu ieu premiu, nu-i ninica, scurt satirico-umoristic; „Umor pe strada lui Da m socot şâ eu aşa câ-i ghini Pstorel”, Ed. Pim, Iaşi, 2010, epigrame; Ca sâ ni-l deie, câ-i pacat adica „Cartea copiilor cumini”, Versuri: Vasile Larco; Sâ-l ieie unu di-i mai slab ca mini! Desene: Gh. Blceanu, Ed. Rocad Center, Iaşi, 2010, poezii ilustrate pentru copii ; ”Pilule contra devierilor de caracter”, Ed. Pim, 2009 „Fragmente de suflet pentru suflet”, Ed. Pim, 2005; „Pagini de art naiv ieşean”, Naive art pages from Iaşi, Ed. Pim, Iaşi, 2003;
92 MeMennMeniuneiuneiune desfşurate, de-a lungul anilor, în România şi Petru GardaPetru Garda,Garda inginer profesor Republica Moldova. A publicat epigrame în ziarul local 26.03.1954, Ctina, Cluj. „Viaa liber”(suplimentul umoristic „Buzunarul”), precum şi în revistele umoristice : „Epigrama”, „Haz de Colaborri la „Epigrama”, „AG pe rime” etc. 10 premii necaz”, „Hohote”, „AG pe rime”, „Cacealmaua”, „Porto- pentru epigrama şi poezie în 2010. Franco”, „Spinul” şi altele. Apariii editoriale: Volume colective ale cenaclului „Satiricon” din „Epigrame”-Editura „Evrika”, 1993; „Ace de cojoace”- Cluj-Napoca, revista „Epigrama” www.agonia.ro etc. Editura „Geneze”, Galai- 1998; „Umor la Mila 80” (volum colectiv)-Editura „Alma”, Galai-2000 TTTria opiniunilor politice Expresul Bucureşşşti --- Berlin via Mizil Independent sunt, la putere Şi-aşa rmân de-ar fi s mor! Normal c fuse prins în plan (Dar, dac patria mi-o cere, S treac trenul şi pe-acia: Sunt liberal, conservator...). Fiind la poale de Tohan Mizilu-avea ceva… cu viaviavia!via Superspecializare SoluSoluSoluie contra virusului West Line -S fac balcoanele de vis Nou, azi, români mai mici, mai mari, De la MizilMizilMizil,Mizil din România, De-acest virus straniu nu ne pas ! Am studiat şi la Paris! Nu ne este fric de ânari - Arhitectura? – Chirurgia... C-am luat, cu guvernanii,…plasplasplasplas !
Ridendo castigat mores? Joc de biliardJoc biliard (((La( Mizil) Putem s facem oamenioamenioameni,oameni noi, Uneori m-apuc mila Mai mult ca fee geniale: Dar nimic nu pot s fac : Ranetti, Bogza din Blejoi Soaa vrea mereu la BillaBillaBilla Sau I.L.C. ... din HHHaimanaleHaimanaleaimanaleaimanale? Eu înghit în sec şi…TacTacTacTac!
Scopul scuzScopul scuz mijloacele !?!?!? Unui parlamentar (Ligamente) În actuala sa legislatur, Pe micile-mi scorneli,corneli, ucorneli, unu premiu vreau, Când ia cuvântu,-n coloratu-i stil, D-mi,mi, hai, o,,,, CristCristCrist ! (e, a! azi,a credina, pia), Îi iese-adesea porumbei din gur Constant inConstant insist,in cu drag o şşşpag dau… Motiv s cred c e… columbofil! Dee mi le l-al i da, m-ai oni onoraon pe via ! MMM eneneniuneiuneiune,iune, artist iluzionist MMM eneneniuneiuneiune VasVasileile VajogaVasile Vajoga,Vajoga,,, Ion MoraruIon Moraru,Moraru, inginer pesionar 13.07.1953, Iaşi 27 Martie 1951, Puieşti, Vaslui. PreviPreviPreviziunePreviziune la… tem!!! În anul 1987 debuteaz cu epigrame în revista Când criza bântuie febril „Urzica”. În acelaşi an devine membru al Clubului Nu ies românii din tipic; epigramiştilor „Pstorel Teodoreanu” din Galai. Iar „Le Grand Prix”de la Mizil, Public epigrame în ziarul local „Viaa nou”, precum Va fi un mare… mizilic!! şi în „Caietele de cenaclu” şi în revista „Pstorel” editate de clubul glean; membru al „Uniunii Epigramiştilor … şi trei epigrame porceşti din România” (U.E.R.) din anul 1993; membru al Clubului Scriitorilor Umorişti „Verva”-Galai, 1994. OOOpinieOpiniepiniepinie Membru al Societii Scriitorilor ”Costache Negri”- Galai din anul 1995. Preşedinte al Clubului Cu riscul de-a prea anost, Scriitorilor Umorişti „Verva”- Galai, 1998. Convingerea îmi este clar: Inclus în peste 50 de culegeri şi antologii de umor. Susin c porcul e „de post”. Deintor a peste 60 de premii importante obinute la (Un post cum nu sunt multe-n ar!) concursurile organizate în cadrul Festivalurilor de umor
93 CoConfesiuneanfesiunea fabulistului Mizil”, Mizil, editia I, 2008; premiul II pentru proz umoristic la Festivalul Naional de Umor Oltenii şi Ca fabulist, la Iaşi sau la New York, restul lumii, Slatina, 2008; premiul III pentru epigramã În fabula-mi erou când e un porc, la Festivalul Naional de Umor „Oltenii şi restul Eu nu-mi bat joc de bietul animal, lumii”, Slatina, 2008; premiul I pentru epigram la Ci îl tratez aşa... ca pe-un egal! Festivalul Concurs de creaie umoristic Al.C.Calotescu-Neicu, Turceni, 26 aprilie, 2009 ImaginaImaginaImaginaie… preie… preşşşcolarcolarcolar Cri publicate: „Semntorul de limite” - Editura Litera Bucureşti, 1981; „Testamentul vesel”- Editura Nici vac n-am vzut, nici porc, nici cal, Cugetarea Tigero, Craiova, 1997; „Shinto - calea zeilor” C eu n-am fost la ar la bunicu’, Ed.Sitech, Craiova, 1998; „Crily - floare de lotus” – Ed. Dar cred c porcul e un animal Sitech, Craiova, 2000; „Cocheta pasre din ochi”, Ed. Ce se îmbat-ntocmai ca tticu’! Anteu, Craiova, 1995; „Pulstoria-sonet glos”, Ed. Mim, Craiova, 2001, „Cuvintelnic aproape rebel”, Ed. MMeneneneniuneiuneiune Mim, Craiova, 2000; „Ft Frumos din lacrim de Janet NicJanet Nic, profesor de francez paradox”, Ed.Mim, 2004; „Nstruşnicitelnic”, „Roman 12 mai 1948, Ostroveni, Dolj. postmodernist în aforisme”, Ed.Mim, Craiova, 2007.
Este preşedinte al cenaclului „Comuna literar Bechet” LongevitateLongevitateLongevitate din 1975 pân în prezent. Redactor la revistele „Lamura”, „Sfârşit de mileniu” şi „Mileniu”, Craiova; Veni Romeo la Mizil Debut cu poezie în revista „Ramuri”, 1967; fondator al La Julieta în azil, revistei „Cadran universitar” a Universitii din S se-mplineasc-n romantism Craiova, 1968; membru al Societii Scriitorilor Olteni Şi-n clasicul reumatism… din 2000; membru al Uniunii Epigramiştilor din România din 2009, membru al Ligii Scriitorilor din PropagandPropagandPropagand România din 2009. Poezii şi eseuri publicate în revistele: „Ramuri", „Luceafrul”, „Contemporanul”, Iliescu, cu gargara, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Tibiscus” (Serbia- A adus la râp ara. Muntenegru), "Dorul" (Danemarca), „Glasul naiunii” Cu Bsescu preşedinte, (Republica Moldova), „Sfârşit de mileniu”, „Mileniu”, Facem pasul înainte! „Raiunea”, „Mozaicul”, „Arca lui Noe”, „Lamura”, „Dacia literar”, „Monitorul de Vâlcea”, „Cuvântul PiftiaPiftiaPiftia libertii”, „Mesagerul Olteniei”, „Autograf MJM”, „Semne”, „Fereastra”; „Longevitate”; Premiul pentru Rece, moale, evident poezie al revistei „Familia" la Festivalul „Vasile Ca un sân lptos de doamn, Lucaciu”, Baia-Mare, 1980; Premii: premiul I pentru Tremur ca un student critic literar la Festivalul „Porni Luceafrul”, 1986; La restanele din toamn… premiul Cotidianului „Cuvântul libertii” pentru poezie la concursul „Elena Farago”, 1992; premiul TârziuTârziuTârziu revistei „Convorbiri literare” pentru eseu la Festivalul „Porni Luceafrul”- Botoşani, 2003; premiul revistei Chiar de ne priveam în ochi, ehei! „Dacia literar” pentru eseu la Festivalul „Porni Ne vedeam din ce în ce mai greu. Luceafrul”, Botoşani, 2004; premiul revistei „Semne” Eu m-mpiedicam de bârna ei, pentru eseu la Festivalul „Porni Luceafrul”, 2006; Ea se-mpiedica de paiul meu… premiul I pentru proza la „Concursul National de Literatura „A.G.Bacovia”, Mizil, 2007; revista OlteanulOlteanulOlteanul „Lamura” acord Premiul „Al. Macedonski” profesorului Janet Nic, poet şi critic literar, primarul Statutul de oltean m-mpac Comunei Literare Bechet, judeul Dolj, pentru De sunt frumos, aşa mi-i harul. prospeimea şi fervoarea spiritului su oltenesc şi Dar şi deştept, în plus, chiar dac susinerea celui mai longeviv cenaclu stesc, E şi Caracalul şi Carul. „Clepsidre”, aflat în cel de-al patrulea deceniu de activitate. Craiova, 11.12.2007; premiul „Grigore Tocilescu” pentru epigram la Festivalul Naional de poezie, epigrame, calambururi „Romeo şi Julieta la
94 MMM eneneniuneiuneiune LimbariLimbariLimbaria prostuluia prostului LLLaurianLaurian IonicIonicIonic, pensionar 6.5.1938, Boureni Afumai, Dolj. Eu aş zice bogdaproste Şi ar fi de-nvtur, Pentru chemaPentru chemaii la un concurs literar De-ar şti prostul cât de prost e… C ar mai tcea din gur ! Când dezbtur în şedin Cam câi s fie cei chemai, RugRugRugciunea ortopedului Un for le-a spus ca o sentin: - S fie cât mai limitai! Doamne, te mai rog o dat, Eu şi asistenii mei: Nebunul la tratament Iarna asta minunat... ine-o doar într-un polei. Conştien nu supliciu, C-i bolnav recunoscu. MMM eneneniuneiuneiune Merge singur la ospiciu, Ion Munteanu, învtor pensionar Politicienii nu! Şoimari, Prahova.
Pe timpul lui Caragiale nu opreopreauau trenurile la Mizil FaimaFaima Mizilului E singurul oraş din lume Cu epigrama-n diplomat, Ce nu-l atrage pe poet, Merg la Mizil chiar nepoftit. Cci şi-a fcut al su renume (Caragiale-i decedat) Din vinul devenit oet. Dar trenul tot nu a oprit. RememberRememberRemember MenMeneneniuneiuneiune ViorelViorelViorel MartinMartinMartin,Martin,,, inginer Cum deapn-amintiri 19.05.1953, Bucureşti Şi victime şi zbiri, c-aşa-i la noi în Est Epigramist „înrit”, publicat în toate revistele şi ziarele aşa-i, dar „idem est”? posibile, prezent în antologii. Primul secretar al Uniunii Epigramişşştilor din România; primul editor şi Din cugetDin cugetrile unuia de vârsta a IIIIII----aaaa director al revistei „Epigrama”, seria de dup rzboi, realizat cu Mircea Trifu; este autor al volumului de Doamne, le-ai fcut cu rost; poezie „Neliniştea ierbii”, editura” Vimar, 1994, altfel Dou mâini, doi ochi, urechi… inginer TCM. Apariii editoriale: „Epigrama”, revist Dar ce bine-ar mai fi fost trimestrial,1993; „Neliniştea ierbii”- volum de poezie Şi-altele s-avem perechi. liric, Bucureşti, Ed.Vimar 1994; „Epigrame şi poezii umoristice”, Bucureşti, editura Semne, 2010; „Stele cu DupDupDup lectura ultimului volum al lui George Zarafu noroc”, volum de sonete şi poezii de suflet, Bucureşti, Ed. Semne, 2010; „Lumea epigramei”,2011; „Alfabetul” Isme, isme, „zarafisme”… – volum de poezie pentru copii, Ed. Semne, 2011. Cartea-i plin de sofisme, Mostrele de epigrame Concurs, la Mizil, cu banii clientului Fac, oricum, puine grame.
La Mizil, cu anii, AnAnaa BebuBebuAna Epigrama-i totul, Fraierii dau banii... NotorietateNotorietateNotorietateNotorietate Şmecherii iau potul! Prevd c o s-i mearg buhul „Lucrrii” patronate de edil Reconversie profesionalprofesionalprofesional Cum musulmanii merg la Mecca Epigramiştii-or merge la Mizil. Mulumesc lui Boc! – a câta oar? C i-a dat pe bugetari afar. Au mai fost şi greve şi pichete... Dar centura-i doldora de fete!
95 JuJulietalieta contemporan c tre Romeo:tre Romeo: Florin Sorin FFFrcarcarcaşşş 3 dec. 1971, Reghin, Mureş. Îmi plac brbaii-adevrai, Dar naturali, nu hoi, Ce-şi bag botox în pomei MuzMuzMuz de Mizil Şi push-up în chiloi. Ce-l inspira odinioar pe Ranetti, Romeo contempcontemporanoran coran ctre Julieta:tre Julieta: Într-un srman Mizil cu patru felinare, S scrie drama lui Romeo şi-a Julietii? Susii c-ai sânii naturali... Fr-ndoial, un vin de Dealu Mare! De-am s te strâng prea tare M-ntreb, s mergem la spital, ExcelenteExcelenteExcelenteleExcelentele vinuri din zon Sau la vulcanizare? sunt o marfsunt marf bun la export
Concordie familial Cu-atâtea podgorii ce şerpuiesc în trâmb Cu-atâta busuioac, feteasc şi pelin Când are-o zi mai încrcat Propun, şi judecata nu mi-e strâmb: Ea vine-acas surmenat. Mizilul s opreasc... mrfarul de Berlin! Şi ca s nu o tulbure El vine... praf şi pulbere. Mersul vremurilor: AlAlexandruexandru Paul, profesor 16 ianuarie 1966, Roman, Neam. E mic Mizilul dar potent: Produce astzi armament. MizilulMizilulMizilulMizilul Fleicua nu mai e turbat C-i de import şi-i congelat! Pe Paralela „patruşcinci”, Mizilul e o urbe mic; OraOraOraşşş mic, planuri mari şşşi investitori Cu epigrame de-l încingi, care se lascare las a şşşteptateptateptai: Se face stea, o stea… pitic. Ca-n aşteptarea Penelopei, CCCssstorie conditorie condiionationationat Sugând „505 cu dung”, Visa Mizilul s ajung Pe-ast criz, un Romeo Mcar... „Bomboana Europei”. Juliet şi-ar lua Din Mizil, dac primarul FloreaFlFloreoreFlorea ŞŞŞtefteftefnescunescunescu,nescu, inginer pensionar, Munchen Din gar casa le-ar da. Bsescu reclamsescu reclam c are salariul Dor în vremea crizei mai mic decât al unui profesor
Viaa-n criz nu-i uşoar, Face tevatur Râsu-plânsu’ te apuc De venitu-i mic ; Şi, din draga rişoar, Fa de cât fur Te cuprinde-un dor… de duc. E un MMMizilMizilizilizil----ic!
Nedumerire fonetic Vinul de Tohani şşşi Valea Ci Clugluglugreascreascreasc Esen de soare „ – Carácter sau caractér?” Ce-i scurs în struguri; Întreb un eminent. But licoare „ – Astzi, pe aşa ceva Tu simi c înmuguri. Nu se mai pune accent”. ReproReproReproşşş marinarului
Marinar de curs lung, Pensia-mi redus tare N-are cum s îmi ajung C eu n-am furat vapoare.
96 CeCeluilui care a zis c şşşcoalacoalacoala „G.Coşbuc”din Cluj-Napoca şi „Iosif Vulcan” la Liceul scoate tâmpiscoate tâmpiiii Teoretic „N. Jiga” din Tinca, Bihor. Scrie poezie, proz, epigram şi haiku. Debut literar în revista C din şcoala ies tâmpii , „Steaua”1995. Volume aprute: Debut editorial cu „Pe Asta poate s-o pretind punte... peste puni”, 1994, versuri, Bucureşti, Doar unul din troglodii Imprimeria Filaret, „Jocul cu clipa”, versuri, Când se uit în oglind. 1995,Bucureşti, Filaret, „Rostiri, versuri”, 1997, ed.Dacia, Cluj-Napoca, „Murmurul sevei”, haiku, MihailMihail SMihail Slculculcuananan,an, avocat 1999,ed. Casa Crii de Ştiin Cluj-Napoca, 02.01.1946, Buzu. „Mroaca”, povestiri pentru copii, 2000, ed. Casa Crii de Ştiin, Cluj-Napoca, „Papucul ppuşii, poezii Membru al Uniunii Scriitorilor din Republica pentru copii”, 2001, Casa Crii de Ştiin, Cluj- Moldova; unul dintre fondatorii (1993) Bibliotecii Napoca; „Genigrame”, epigrame,2002, ed. Casa Crii „Basarabia” din oraşul Soroca (prima bibliotec- de de Ştiin, Cluj-Napoca; „Brevi finietur...” versuri 2002 carte cu grafie latin de pe teritoriul Republicii -Martinescu Nicolae şi Gabriela Geniana Groza ed. Moldova); autor a patru volume şi vicepreşedinte al Casa Crii de Ştiin, Cluj-Napoca; „Sfârşit de sezon”, Uniunii Epigramiştilor din România. versuri şi proz ,2003, ed. Grinta, Cluj-Napoca; „Paniile lui Boacn şi Prietenii lui Peştinel”, 2004, Cramele Mizilului proz, ed. Casa Crii de Ştiin, Cluj-Napoca; „Fulga şi Fulger”, proz, 2005, ed. Grinta, Cluj-Napoca; De la Mizil înspre Tohani „Amurg pe Someş”,2006, haiku şi tanka, ed. Casa Crii Drumu-i neted, panta lin, de Ştiin, Cluj-Napoca; „Sertanianul”, proz,2007, La coborât - doar bolovani ed.Casa Crii de Ştiin, Cluj-Napoca; „Irundel şi Şi e tot o serpentin! Irundica”, proz, 2008, ed.Casa Crii de Ştiin, Cluj- Napoca; „Lampioanele vii”, 2009, proz şi versuri, Anul NouAnul Nou ed. Casa Crii de Ştiin, Cluj-Napoca; a fost premiat pentru epigram şi haiku în ar. În anul 2000 a luat Va fi un an cu adevr Premiul al II-lea la Concursul Internaional Şi ne-o creşte mult simbria, ‘Kusamakura’ de haiku din Japonia. Pe lâng cele 15 De nu ne-om mai lua de pr... volume publicate este cuprins în antologii cu poezie, Garanie pun chelia! proz, epigram şi haiku.
Politicienii RRRecunoaRecunoaecunoaecunoaşşştereteretere
Purtai de valuri ne arat – Era Mizilul cunoscut Deşi nu recunosc nicicând – Prin mobila lui Cataram C navigheaz toi odat Dar mai recent a aprut Şi se îneac rând pe rând. Un brand puternic: EEEpigramEpigrampigrampigram
„Tratamente” pentru supuşşşiii O nouO nou viroz
Foşti tovarşi, actrii, M trezesc lac de sudoare Azi sunt domnii cei mai ri, Şi de poante-s chinuit, Ce ajunşi în fruntea rii -Doctore, ce am eu, oare? Ne trateaz doar cu BBBiii!i -Sigur ai epigramit!
GabrielaGabriela GenGabriela Geniana Grozaiana Groza,Groza, profesoar pensionar Venitul unui dasclll
14.09.1942, Vadu Spat, Prahova. Se frmânt-n buzunare Locuieşte în Cluj-Napoca. Câte un fi ic de bani: ş ,,Sunt salariul, cresc eu mare, Membr a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii La anul şi la muli ani!” Epigramiştilor din România şi a Societii Române de haiku; a înfiinat cenaclul literar-artistic „Traian Brad” în cadrul Bibliotecii Judeene „Octavian Goga” Cluj în anul 2002; a înfiinat şi coordoneaz cenaclurile literar-artistice „Poiesis” la Colegiul Naional
97 InconInconInconşşştientientien Râvna dezbrRâvna dezbrcatuluicatuluicatului
Doi studeni de la Chimie, Ştiind c haina l-a fcut pe om, Experimentând mai tainic, A tot sperat mereu, ca pe-o prihan Ajung la infirmerie S aib straie scumpe, de bonton... Pe motiv etnobotanic… Şi-a dobândit un pardesiu de ... blan.
PetPetruru RoRoPetru şşşuuu Boemul virtuos 29.09.1999, Bucureşti Elev la Şcoala ‘Happy Planet Kids’ „Pro Ingenio”, Nu se dezice, e un vicios, Bucureşti; profesor îndrumtor: Elena Busuioc. Bea în oraş, acas, la serviciu, Proaspt debutant la „Dilematix”, revist pentru copii, Posed, ca boem, întru folos, editat de Dilema Veche’. Virtutea de-a avea un singur …viciu!
PentruPentruPentru Mizil GheorgheGheorghe BGheorghe BâBâââlicilicilicilici
Nu-i sus şi sigur nici prea jos, 03.02.1963, Gratieşti, R.Moldova. Funcionar la Nici anonim, nici prea faimos. Primria municipiului Chişinu. Volume publicate: Pentru acestea-n mod subtil, „Floarea din inim”, poezii, 1991, „Contra bolilor de Destinul l-a numit… Mizil. stat”, epigrame, 2001, „Epigrama de diminea", (Desigur de la mezzo şi menzil) epigrame, 2003, „Cu limba de un hexamentru”, epigrame, 2008, „Coşul minim de râs”, epigrame, 2009, Unei tinere needucate Colaborri: „Literatura şi arta”, „Epigrama”, „Timpul satiric”, „Jurnal de Chişinu” şi alte ziare şi reviste din Graioas ca o floare, ar şi din Republica Moldova, Multiple premii la Treci suav ca o boare. festivalurile de epigram şi umor din România şi Rep. Poi s-i controlezi statura, Moldova. Din pcate nu şi gura. Unui grandoman vizavi de importana Unuia lipsit de punctualitate culturalculturalcultural a Mizilului
Pretinzi respect şi te irit Mizilul ca oraş e cunoscut Când alii nu sunt chiar pe faz, Prin oamenii pe care i-a avut Începe prin a fi prezent Şi ar fi fost demult şi mai vestit, La ora când te-apreciaz. Dar uite, X în el n-a locuit!
NiNicolaecolae Rotaru IarnaIarnaIarna Pentru biografie vezi seciunea PoeziePoeziePoezie.Poezie... E aşteptata feerie Cu ger şi cu zpezi curate MetamorfozMetamorfozMetamorfoz Ce vine pentru Primrie Tot timpul… pe neaşteptate. Amza Pelea, o cu stilul Şi umorul Naşii Retii, Lupta cu mafia De-ar mai fi azi, tot Mizilul I-ar spune Mrin... Ranetti. Cu mafia luptând, strivind urgia, Am cucerit democraia, TunarulTunarulTunarul Dar pentru-a o pzi – s-o aib toi, Ne-au trebuit vreo câiva mafioi! Nu e cazul s insist, Tipul are-atâtea bunuri, Sprijin de nSprijin ndejdedejdedejde Cci n-a fost artilerist, Dar e priceput la... tunuri. Amicii mei, fideli comicriei, În timpul când eram mai amrât, M-au intuit la stâlpul infamiei, S am şi eu un sprijin cât de cât…
98 IoIonn AtanaseIon Atanase Bogza scria despre 08.09.1956, Rsvani, Clraşi Bomboanele „505 cu dung„505 dung” din Mizil” Mizil:Mizil:::
Un reporter în dialog cu Ion Iliescu Când luai bomboanele „cu dung”, despre primarul Constanei, Radu Mazei, Mazrerere Mizilu-i da umor la pung, Acum, când criza este cras, - A reuşit s-şi caere Cu tot umorul îi d... plas! Cât mai sus lacunele. Totuşi, v place Mazre ? Primarului Emil Proşşşcan, - Sincer, detest legumele ! membru al juriului
Prefectul BuzPrefectul Buzului, în vizitului, vizit la abator cu limuzina Dom’ Emil Proşcan se pare „proprie” cumpratratrat din banii publici C-i în juriu cel mai tare: E poet în primrie Vremurile bune cred c se întorc. Şi primar în poezie! Abatorul are carne cu duzina: Dup oaie, vit, au adus şi porc, Ion RIon Rşşşşinaru, pensionar Nu cu camionul, ci cu… limuzina ! 2.1.1945, Moldova Nou, Caraş Severin.
La o vânLa vântoare organizat de A. N stase, ministrul Tocilarul din Mizil Ilie Sârbu şşşiii-i---aa împua împuşşşcat un „ou”cat „ou” Tineri din spia lui Escu, - Pentru iscusina lor Toi cu mintea ascuit, A dat Nstase tuturor Au intrat la Tocilescu De-au but, dar au mâncat… Şi-au ieşit cu ea... tocit. Fiecare… ce-a-mpuşcat ! PremoniPremoniPremoniieieie Epigrame la MizMizilililil Mizilul are un destin mre! Am trimis ne-ntârziat, (Din primul pas a şi luat contur) Epigrame la Mizil. Deşi nu-i capital de jude Ce s vezi ? M-au premiat: Ajunse centru... de mgarambur. Un concediu… la azil AnAntoniatonia Iliescu LiLiccLic Pavel , pensionar 28.03.1953, Bucureşti; locuieşte în Andenne, Belgia. 22.02.1950, Crângeni, Teleorman;locuieşte în Bucureşti. Debut literar: la 18 ani, în revista „Gînd înaripat” a Membru al U.S.R. din 1996, membru al U.Z.P. din Liceului „Ion Neculce” din Bucureşti. Volume aprute: 1991. Lucrri publicate: „O lume minunat”, „Numai „Curcubeul cu oameni” (Editura Libra vox, Bucureşti zâmbet numai soare”, „Hai s colorm poveşti”, 2002) – proz, „Dora-Dor. “Le chemin entre deux „Miastra şi prinul”, „Prieteni necuvânttori”, „Zvon portes” (Edition Kogaïon, Bucureşti 2006) – prozã, de primvar” - toate versuri pentru copii, „Mgarul şi „Stropi de gând” (Editura Pegasus Press, Bucuresti alegtorii” - fabule, „Conjuraia nebunilor”- proz 2010) – eseuri si cugetri, „Nsctorul de perle” umoristic, „Printre zei şi lupi de mare” - însemnri de (Editura Pegasus Press, Bucureşti 2010) – poezii si cltorie. Premii:locul II pentru creaii literare cântece; Colaborri la diverse cri de autor colectiv, umoristice la Festivalul umorului „C.Tnase”-Vaslui, precum şi la diverse reviste (format hârtie şi/sau format 1982 şi 1984, Marele premiu la Festivalul umorului electronic), din România şi din strintate, 2005-2010. cazon Sibiu 1991, meniune la Concursul internaional de poezie STARPRESS 2010. Cine ne scapCine scap
Despre umorul românilor: De deprimare şi belele, De mini zaharisite şi manele, E nemuritor poporul Ne scap, când ne ies în cale, Cu un suflet de copil, Ranetti, Tocilescu, Caragiale. Care-şi duce-n veac umorul Cu... expresul de Mizil.
99 BoBomboanamboana 505 cu dungã ValValentinentin CalotCalotCalot, elev (specialitate de Mizil, descoperitã de G. Bogza) 03.07.96, Târgu-Jiu, Gorj. Colegiul Naional „Tudor Vladimirescu”. Bomboana-n dungi, cifrata div Lu trenul din Mizil spre Europa; Un matematician la dentist Gsind-o suferind, la cap cu popa, S-a oferit... bomboan pe coliv. -Avei o carie-avansat, Spuse dentistul, bat-o vina! IoanIoanIoan V.Maf V.Mafteiteiteitei O s extragem rdcina! Buhieşti. Locuieşte în Bucureşti. -Vai, rdcina e ptrat!
Unui zis epigramist MihaiMihai Valentin Bucureşti La brbai dar şi la dame Somnifere-a împrit; A(d)vertismentA(A(d)vertismentd)vertisment Când citea el epigrame Cei din sal-au adormit La concursul din Mizil un epigramist subtil Lupi şşşi lupii lupi poate s aduc în tromb nişte epigrame-bomb Pe lupul cel flmând şi trist, numai dac au fitil. Îl vezi în codru permanent; Dar, pe acela moralist, Afacere prosper Îl vezi doar în parlament! Dac vrei ca s prosperi, MMMrinimia adevrinimia adevruluiruluirului un românaş s îi cumperi, cumpr-l la cât se vede Un fapt ce nu e scris în carte şi vinde-l la cât se crede. Miroase parc-a busuioc: Azi adevrul st deoparte CorupCorupCorupiaiaia S-i fac şi minciunii loc. Corupia Mare şi Corupia Mic Julieta infidelJulieta infidel mereu pretenii ridic, cic au prin testament Cu Romeo prea hain moşteniri în parlament. Dar zâmbind ca şi-un copil, Julieta, cabotin, S-a oprit şi la Mizil! CristianCristian DrCristian Drgangangan, elev 11.03.1998, Oltenia. MMMdddlililinalina Calotna Calot , student Liceul Teoretic „Grigore Basarab”din Oltenia. 11 04 1990, Târgu-Jiu, Gorj. Prof. îndrumtor: Viorica Creu. Premii: Premiul III- Concursul Interjudeean de Creaie Mâncarea dMâncarea duneazuneazuneaz grav s nnntttiiiiii Literar „Crile copilriei”, Botoşani, 2008; Premiul I – Concursul Internaional de Poezie „Muguri - De ce ai pensia aşa de mic? şi Aripi”, ed a II-a Baia Mare, 2008; Premiul I- O-ntreab nepoica pe bunic Concursul Internaional de Poezie „Muguri şi Aripi”, - S nu rmân bani pentru mâncare ed a III-a, Baia Mare 2009; Premiul I Concursul Cci e teribil de duntoare! Internaional de Poezie „Muguri şi Aripi”, ed. a IV-a, Baia Mare, 2010. ConsensConsensConsens IdealuriIdealuriIdealuri Ea era iubibil. El, contabil, prezentabil. Condeescu a iubit Mizilul, Ea, o Mizilibil L-a dorit la rang de capital, Iar el doar un „mizerabil”! Iar urmaşii lui, doar cu condeiul, Îl fcur urbe cultural.
100
104
105
106