ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE ISTORIE "N. IORGA" REVISTA ISTORICA Fondator N. lorga

Serie nouä, Tomul XVII, 2006 Nr. 1-4 ianuarie- august

www.dacoromanica.ro ACADEMIA ROMANA

INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

COLEGIUL DE REDACTIE CORNELIA BODEA (redactor pf), EUGEN DENIZE (redactor ef adjunct), NAGY PIENARU (redactor responsabil), VENERA ACHIM (redactor), VIOREL ACHIM, STEFAN ANDREESCU, VIOLETA BARBU, DANIELA BUSA, ILEANA CAZAN, OVIDIU CRISTEA, IOAN CHIPER, GHEORGHE LAZAR, RALUCATOMI, CRISTIAN VASILE

COLEGIUL STIINTIFIC INTERNATIONAL LAURA BALETTO (Italia), MATEI CAZACU (Franfa), DENNIS DELETANT (Marea Britanie), TERESA FERRO (Italia), FRANCESCO GUIDA (Italia), KONRAD GONDISCH (Germania), YUSUF HALAcOOLU (Turcia), REBECCA HAYNES (Marea Britanie), HARALD HEPPNER (Austria), THEDE KAHL (Austria), PAUL E. MICHELSON (S.U.A.), DUMITRU NASTASE (Grecia),K.V. NIKIFOROV (Federafia Rusa), DEMETER PEYFUSS (Austria), MANFRED STOY (Austria)

REDACTIA: NAGY PIENARU (redactor responsabil) VENERA ACHIM (redactor) ALEXANDRU CIOC1LTAN (redactor) IOANA VOIA (traducator) DOINA-RODICA ORGHIDAN (tehnoredactor)

REVISTA ISTORICA" apare de 6 ori pe an. REVISTA ISTORICA" is published in six issues per year. La revue REVISTA ISTORICA" parait 6 fois l'an.

Articles appearing in this journal are abstracted and indexed in "Historical Abstracts" and "America: History and Life".

Manuscrisele, cartilei revistele pentru schimb, precum si orice corespondenta se vor trimite pe adresa redactiei revistei:

REVISTA ISTORICA", B-dul Aviatorilor, nr. 1, 011851 - Bucuresti, Tel. 212.88.90 E-mail: [email protected]

www.dacoromanica.ro REVISTA ISTORICA

SERIE NOUA TOMUL XVII, NR. 1-4 IanuarieAugust 2006

SUMAR

PERSPECTIVE iN ISTORIOGRAFIE

SIMION CALTIA, Ce nu s-aintamplatinistoriografia romaneascd; BOGDAN MURGESCU, Institutiii cariere la inceputul secolului XXI; VICTOR RIZESCU, De la pre-istoria teoriei modernizArii la istoria ideologiilor periferice; SILVIU MOLDOVAN, Istoriografia conternporand sub impactul noilor surse primare; ALINA TUDOR PAVELESCU,Politicà,memorie,istorie: istoriografia comunismului romAnesc clupd 1989; MIOARA ANTON, Avatarurile investigarii regirnuluicomunist;LUDM1LA ROTARI,Consideratiiprivindevolutia istoriografieicontemporanedinRepublicaMoldova; OVIDIU CRISTEA, Medievisticaromaneascddupd1990: cdtevaopinii:MARIA PAKUCS W1LLCOCKS, Abandonarea unui proiect reusit: istoria econornicA; MARIAN COMAN, Spatiul romdnesc interpretarea teleologicd a geografiei istorice; $ERBAN MARIN, Interventie; RALUCA TOM!, Studiile italiene tendinte actuale; $ERBAN MARIN, Interventie; ALIN CIUPALA, Istoria femeii, studiile de gen si provocdrile istoriografiei romanesti; BOGDAN POPA, 0 istorie sociald 5iculturala: istoria sportului 5-86

ARMATA $1 SERVICIILE SECRETE RAZBOIUL DIN RASARIT

EUGEN DEN1ZE,RAzboiul din rdsarit si propaganda radiofonicd romdneasca. (1941 1944) 87-108 CEZAR MATA, Mernoriul unui ministru demisionar 109-132

PUTERE $1 DIPLOMATIE

OANARIZESCU, BAtaia la capul scArii": imaginea publicd a domnitorului judeator...... 133-140 OVIDIU CRISTEA,In visceribus regni.Constrangeri militare in timpul Razboiului cel lung" 141-152 ILEANA CAZAN, Diplomatia secrea a Casei de Austria si activitatea lui Mihail Cernovi6,1556-1563 153-166 VIOREL ACHIM, Raporturile regatului Ungariei cu Wile de la frontierele sale sud-estice in primele douA decenii ale secolului al XIV-lea 167-180

Revista istoricA", tom XVII, 2006, nr. 1-4, p. 1-250

www.dacoromanica.ro IZVOARE MARIAN STROIA, Un calator anonim in Moldova (1805) 181-190 ADRIAN TERTECEL, Un moldoveani relatiile ruso-otomane-crimeene in anul 171/ 191-200 IDEOLOGIE Alexandru Mamina, Socialistii romanii primul razboi mondial : perspective ideologice 201-206 VI ATA STIINTIFICA Sesiunea anuala de comunicAri stiintifice a Institutului de Istorie Nicolae Iorga", 5-6 iunie 2006 (Nagy Pienaru); Dezbaterea: Perspective in istoriografie", Institutul de Istorie Nicolae lorga", 7-8 decembrie 2005; A 25-a Conferinta anuala a Asociatiei de Studii a Secolului al Nouasprezecelea, St. Louis, Missouri, 11-13 martie 2004 (Adrian-Silvan lonescu); Conferinta: De ce s-a prAbusit comunismul romanesc. 0 perspectiva comparativa", Institutul Cultural Roman, 8 iunie 2005 (Cristian Vasile); Conferintele: Grupul de la Paltinis: o situare in epoca", 25 august 2005 (Cristian Vasile); Conferinta: Profesiunea mea, Istoria", Institutul Roman de Istorie Recenta, 24 noiembrie 2005 (Cristian Vasile); Consfatuirea intemationalA: Destinul dinastiilor", Tilburg, 2-5 martie 2006 (Adrian-Silvan lonescu); Programul Surse, instrumente de lucru, istorie socialA" (Violeta Barbie); Programul Europa centrald, Iãrile romane si spatiul pontic". Lista comunicarilor din octombrie 2005-mai 2006 (Stefan Andreescu); Programul Romania si Europa in secolul al XIX-lea si la inceputul secolului al XX-lea" (Daniela Buser.); Fifth International Congress on Romanian Studies, Constanta, June 25-28, 2007 207-224 NOTE $1 RECENZII Cartea Memoriei: Catalog al victimelor totalitarismului comunist, vol. I-IV, Edit. Stiinta, Chisinau, 1999-2005, 466+464+424+440 p. (Svetlana Clod/tan); COR- NELIA BODEA, Fa/a secretd a miscdrii papptiste romdne. Unitatea nationald, Edit. Academiei Romane-Edit. Nestor, Bucuresti, 2004, XXX1X+537 p.+il. (Georgeta Filitti); $TEFAN DELUREANU, Risorgimento italiano e Risorgimento romeno, La Cita del Sole, Napoli, 2005, 193 p. (Raluca Tomi); ALAN GALLOP, Buffalo Bill's British Wild West, Sutton Publishing, Gloucestershire, 2001, 275 p.+il.(Adrian-Silvanlonescu);Nicolaelarge: iUniversitateadinCluj. Corespondentd (1919-1940), editie ingrijita de !ETRE TURLEA si STELIAN MANDRUT, studiuintroductiv STEL1AN MANDRUT, Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta, Bucuresti, 2005, 390 p. (Andrei Pippidi); MICHAEL MANN, Fascists, Cambridge University Press, Cambridge, 2004, X + 429 p. (Valentin Sándulescu); SALVO MASTELLONE, Mazzini scrittore politico in inglese. Democracy in Europe (1840-1855), Leo S. Olschki, Firenze, 2004, 320 p. (Raluca Tomi); MARIN RADU MOCANU, Avram Bunaciu, Edit. Fundatiei Culturale Libra, Bucuresti, 2006, 296 p. (Gelcu Maksutovici); PAVEL MORARU, Bucovina sub regimul Antonescu (1941-1944), vol. I, Administrarie. Economie. Societate. Edit. Prut International, ChisinAu, 2004, 288 p. (Alexandru Clod/tan); GERNOT NUSSBACHER, Caietele Corona. Contribugi la istoria Brapvului. Caietul LEdit.Aldus,Brasov, 2002, 52p.(AlexandruCiociltan);N.I. PAVLENKO, PiotriII,Molodai Gvardiia, Moskva, 2006, 282 p.(Adrian Tertecel); JEFFRY D. WERT, Custer.The Controversial Life of George Armstrong Custer, Simon & Schuster, New York, 1996, 462 p.+il. (Adrian Silvan lonescu) . 225-248 IN MEMORIAM f Constantin Serban (1921-2006) (Mariana Mihdilescu) 249-250

www.dacoromanica.ro REVISTA ISTORICA

NEW SERIES TOMUL XVII, NOS. 14 January August 2006

SUMMARY

THE OUTLOOK IN HISTORIOGRAPHY SIMION CALTIA, What Did Not Happen in Romanian Historiography; BOGDAN MURGESCU, Institutions and Careers in the Early Twenty-First Century; VICTOR RIZESCU, From the Pre-History of the Theory of Modernization to the HistoryofPeripheralIdeologies;SILVIU MOLDOVAN, Contemporary Historiography Under the Impact of New Primary Sources; ALINA TUDOR PAVELESCU, Politics, Memory, History: The Historiography of Romanian Communism After 1989; MIOARA ANTON, The Avatars of the Investigation of the Communist Regime; LUDMILA ROTARI, Considerations on the Evolution of Contemporary Historiography in the Republic of Moldova; OVIDIU CRISTEA, Romanian Medieval Studies After1990: A Few Considerations; MARIA PAKUCS WILLCOCKS, A Successful Project Abandoned: Economic History; MARIAN COMAN, The Romanian Space-TeleologicalInterpretation of Historical Geography; SERBAN MARIN, An Intervention; RALUCA TOMI, Italian StudiesPresent Directions; $ERBAN MARIN, An Intervention; ALIN CIUPALA, The History of the Woman, Gender Studies and the Challenges of Romanian Historiography; BOGDAN POPA, A Social and Cultural History: The History of Sports 5-86 THE ARMY AND THE SECRET SERVICES THE EASTERN WAR EUGEN DENIZE, The East War and Romanian Broadcasting Propaganda (1941-1944).. 87-108 CEZAR MATA, The Memoir of a Resigning Minister 109-132

POWER AND DIPLOMACY OANA RIZESCU, The Beating on the Ladder": The Public Image of the Prince as a

Judge . 133-140 OVIDIU CRISTEA, In visceribus regni. Logistics and Strategy During the "Long War" (1593-1606) 141-152 1LEANA CAZAN, The Secret Diplomacy of the House of Austria and the Activity of

Michael Cernovi6,1556-1563 . 153-166 VIOREL ACHIM, The Relations of the Hungarian Kingdom with the Countries on the

South-East Borders in the First Two Decades of the Fourteenth Century . 167-180

Revista istoricd", tom XVII, 2006, nr. 1-4, p. 1-250 www.dacoromanica.ro SOURCES MARIAN STROIA, An Anonymous Traveler to Moldavia (1805) 181-190 ADRIAN TERTECEL, A Moldavian and the Russian-Ottoman-Crimean Relations in 1712....191-200 IDEOLOGY ALEXANDRU MAMINA, Romanian Socialists in I World War: Ideological Perspectives 201-206 SCIENTIFIC LIFE Annual Session of Scientific Communication at "Nicolae Iorga" History Institute, 5-6 June 2006 (Nagy Pienaru); Debate: "The Outlook in Historiography", "Nicolae lorga" History Institute, 7-8 December 2005; The 25th Annual Conference of the Association of Nineteenth Century Studies, St. Louis, Missouri, 11-13 March 2004 (Adrian-Silvan lonescu); Conference: "What Caused the Fall of Romanian Communism. A Comparative Outlook", The Romanian Cultural Institute, 8 June 2005 (Cristian Vasile); Conferences: "The `Paltini Group': Time Landmarks", 25 August 2005 (Cristian Vasile); Conference: "History is My Profession", The Romanian Institute of Recent History, 24 November 2005 (Cristian Vasile); International Session of Debate: "The Destiny of Dynasties", Tilburg, 2-5 March 2006 (Adrian-Silvan Ionescu); Program: "Sources, Work-Tools, Social History" (Violeta Barbu); Program: "Central Europe, The Romanian Principalities and the Pontic Space". List of Papers, October 2005 May 2006 (Stefan Andreescu); Program: "Romania and Europe inthe Nineteenth Century and the Early Twentieth Century" (Daniela Bu,s0); Fifth International Congress of Romanian Studies, Constanta, June 25-28, 2007. .. 207-224 NOTES AND REVIEWS .*. Cartea Memoriei: Catalog al victinielor totalitarismului communist (The Book of Memory: A Catalogue of the Victims of Communist Totalitarianism), vols. I-IV, Edit. Stiinta, Chi$indu, 1999-2005, 466+464+424+440 pp. (Svetlana Ciociltan); CORNELIA BODEA, Fala secretes a mixdrii pc4optiste romdne. Unitatea nationaki (The Secret Face of the Romanian Revolution of 1848. National Unity), Edit. Academiei RomAne-Edit. Nestor, Bucure§ti, 2004, XXXIX+537 pp.+ill. (Georgeta Filitti); STEFAN DELUREANU, Risorgimento italiano e Risorgimento romeno, La Cith del Sole, Napoli, 2005, 193 pp. (Raluca Tomi); ALAN GALLOP, Buffalo Bill's British Wild West, Sutton Publishing, Gloucestershire, 2001, 275 pp.+ill.(Adrian-Silvan lonescu); Nicolae lorga qiUniversitatea dinCluj. Corespondengi (1919-1940)(Nicolaelorga andtheUniversityof Cluj. Correspondence,1919-1940),edited by PETRE TURLEA and STEL1AN MANDRUT, introductory study by STELIAN MANDRUT, Fundatia Nationald pentru Stiinta §i ArtA, Bucurqti, 2005, 390 pp. (Andrei Pippidi); MICHAEL MANN, Fascists, Cambridge University Press, Cambridge, 2004, X+429 pp. (Valentin Siindulescu); SALVO MASTELLONE, Mazzini scrittore politico in inglese. Democracy in Europe (1840-1855), Leo S. Olschki, Firenze, 2004, 320 pp. (Raluca Tomi); MARIN RADU MOCANU, Avram Bunaciu, Edit. Fundatiei CulturaleLibra,Bucurqti,2006,296pp.(GelcuMaksutovici); PAVEL MORARU, Bucovina sub regimul Antonescu (1941-1944) (Bucovina Under the Antonescu Regime, 1941-1944),vol.I,Administratie. Economie. Societate. (Administration. Economy. Society) Edit. Prut International, Chi§indu, 2004, 288 pp.(AlexandruCiociltan); GERNOT NUSSBACHER,CaieteleCorona. Contributii la istoria Brapvului. Caietul I (The Corona Books. Contributions to the History of Brawv. Book I), Edit. Aldus, Bra§ov, 2002, 52 pp. (Alexandru Ciociltan); N. I. PAVLENKO, Piotri II, Molodai Gvardiia, Moskva, 2006, 282 pp. (Adrian Tertecel); JEFFRY D. WERT, Custer. The C'ontroversial Life of George Armstrong Custer, Simon & Schuster, New York, 1996, 462 pp.+ill. (Adrian Silvan Ionescu) 225-248 IN MEMORIAM t Constantin Serban (1921-2006) (Mariana Mihdilescu) 249-250

www.dacoromanica.ro PERSPECTIVE IN ISTORIOGRAFIE

CE NU S-A INTAMPLAT IN ISTORIOGRAFIA ROMANEASCA SIMION CALTIA

Intentia mea initiald a fost sa ma limitez la domeniul binecunoscut mie al istoriei urbane si la evolutia lui din 1990 incoace. A devenit insa repede evident cd a ma limita strict la analiza dorneniului meu ar insemna sä raman la nivelul consecintelor, cauzele principalelor evolutii din istoriografia urband find la un nivel mai profund, si care de altfel este comun intregii istoriografii. De asernenea, destul de repede mi-a fost evident cd ceea ce s-a intAmplat este putin, foarte putin nu numai comparativ cu ceea ce este de facut, dar si cu ce ar fi trebuit, in mod normal, sa se faca. in 15 ani. Or, si aceastd träsaturd, cred eu, este impartasitd de majoritatea domeniilor istoriei. Drept care rn-am hotärk sä incerc sä abordez o problema mult mai generala,dar a careiimportanta meritä efortul:lipsa transformarilor profunde, de structurd, din istoriografia romand a ultimilor 15 anil. Occidentalizarea istoriografiei Perioada de dupd 1989 trebuie judecatäi analizatä nu numai prin prisma a ceea ce s-a intamplat, ci si a ceea ce nu s-a intamplat. Si ma refer aici la acele lucruri care trebuie sa se intample pentru ca istoriografia româneasca sa devind una de tip occidental2 si nu la diverse posibilitati si evolutii mai mult sau mai putin utopice. Inainte de a merge mai departe insa trebuie raspuns la intrebarea: de ce trebuie istoriografia romeineascii sei devind una occidentalei? $tiu Ca pentru marea majoritate a colegilor mei de generatie intrebarea pare stupida si copilareasca, de genul tati, de ce e cerul albastru? Istoriografia româneasca nu este insä compusä numai din generatia mea, si chiar si in cadrul acesteia existä si alte voci. Apoi intrebarea trebuie pusa si raspunsul trebuie dat, pentru cd odatä formulat el ne va ajuta sãtim nu numai de ce, dar si cum trebuie sa transformam istoriografia rornand. In ultimä instantä, chiari albastrul cerului are o explicatiestiintifica, chiar daca mai complicata deck modestele mele cunostinte de fizica. Treand peste diferentele care separd principalele scoli istorice (francezd, americana, germand, englezd etc.), existd un set de reguli comune care stau la baza meserieisi a scrisuluiistoric, reguli acceptate in toate istoriografile de tip

1 Abstractie facând, evident, reastigareaodatA cu restul societatiia unei anumite libertAti de expresie in decembrie '89 si renuntarea la referirea explicitdi oficiald la marxism-leninism. 2 Termenul folosit, istoriografie de tip occidental", nu are conotatii politice sau de altA naturA, este o referire strict geografica la aria care a dat nastere istoriografiei stiintifice actuale.

Revista istoricA", torn XVII, 2006, nr. 14, p. 5-86. www.dacoromanica.ro 6 Perspective in istoriografie 2 occidental*icarefacdiferentaintrelucrarile*tiintifice*icelelalte.Ele conditioneaza accesul in breasla istoricilor de meserie, in lumea academicd *i in institutiile ei (universitäti, institute, reviste etc.). Aceste reguli sunt, cu mici *i inerente exceptii, indispensabile istoriei ca *tiinta. In plus, nu exista astazi nici o alternativa la acest sistem de reguli, pana *i pseudo-alternativa marxistd a clacat. Azi avem o singurd comunitate *tiintifica *i on ii respectam regulile, ori ceea ce producem nu va fi considerat *tiinta. Ideea de a crea noi un set propriu de reguli, o istoriografie originala", mi se pare atat de utopica, incat nu voi mai insista asupra futilitatii demersului'. Nu am naivitatea sa cred ca in lumea occidentald totul este perfect, diferenta este data insa de nivelul de eroare. $i in occident exista plagiate (una din cele mai grave formele de incalcare a acestor reguli), dar nu numai Ca acolo nu sunt ridicate la gradul de practica comuna *i larg tolerata, ci, odata descoperite, sunt sanctionate *i academic *i administrativ, pentru a nu mai vorbi de nivelul opiniei publice. Ramanerea istoriografiei romane*ti in afara istoriografiei de tip occidental ne condarnna nu numai la marginalitate fata de strainatate, ci*i la incapacitatea dialogului cu alte *fiinte, mai rapide ina-sirecupera setul de reguli fundamentale, la izolarea de partea cea mai dinamica a societatii, a elitei culturale *i a *tiintei romane*ti. Descalificarea istoriei ca *tiinta este un fenomen cu impiicatii profunde nu numai asupra statutului social al meseriei, dar *i asupra suportului financiar de care se bucura, cai asupra capacitatii de a atrage in continuare tineriinteligenti. Pe scurt, istoriografia romaneasca trebuie sa devina o istoriografie de tip occidental pentru a ramaneviinf á. Se poate argumenta ca nu avem nevoie de aceasta occidentalizare, tot ce avem de fdcut este de a pasta traditia interbelica. Trecand peste faptul Ca destule dintre lucrarile care se auto-considera ca find de istorie nu se ridica la nivelul atins atunci, trebuie remarcat ca a respecta traditia interbelica in esenta ei inseamnd tocmai a fi in pas cu istoriografia occidentald. Integrareaindividualä,bazatapemeritepersonale,inistoriografia occidentald(siexemplul cel mai strdlucit este, fard indoialä, cel al profesorului Lucian Boia), cu toate efectele benefice pe care le are pentru ceilalti, nu poate inlocui nevoia de a occidentaliza istoriografia romaneasca. Principalele probleme Prin prisma celor spuse mai sus, consider ca evenimentul cel mai important al ultimilor 15 ani este unul care nu a avut loc: istoriografia romaneasca nu a

3Este suficient sa amintim cã regulile actuale sunt rodul a citeva sute de ani de muncd a istoricilor de pe o jumdtate de continent. 4 Un fost student de-al meu, masterand in State le Unite, imi relata cazul unui coleg de grupd care s-a prezentat cu un referat copiat dupd cel al unui student ce absolvise cursul respectiv cu 2-3 ani in urma. 0 fapta care in universitatile noastre s-ar solda in cel mai drastic caz cu o notä sub cinci, acolo s-a pus sub forma exmatriculdriii optiunea pentru pedeapsa imediat inferioard a fost consideratd un act de mare clementä.

www.dacoromanica.ro 3 Perspective in istoriografie 7

devenit o meserie functionald. Adica nusi-ainsusit acelset de reguli§i comportamente care sä o Led sa se comporte ca o §tiinta (si, ca efect secundar, sas devind compatibild §i acceptabila preferabil chiar similara cu istoriografia occidentald)). Una dintre problemele cele mai grave este lipsa, la nivelul intregii meserii, a unui sistem valoric, in sensul cel mai larg al cuvantului. Lipsa acestuia impiedica o selectie §i o ierarhizare a valorilor (fie cd ne referim la indivizi, carti sau institutii), dar mai ales face imposibild trasarea granitei intre stiintä ialtceva, §i deci eliminarea incompetentei §i a imposturii. Existä mai multe asemenea pseudo-sisteme6, uneori in opozitie directä §i relativ spectaculoasa7, dar nici unul dintre ele nu functioneazd deck in interiorul unui grup relativ restransi chiar §i acolo cu o anurnita aproximatie si laxitate. Multi dintre cei care scriu lucrari cu subiect istoric, in fapt, au un sistem de valori personal, care coincide intr-o masura relativa cu al unora din jurul lor datorita unui mediu comun in care s-au format §i nu neaparat necesitatii de a pune aceleasi baze la fundamentul meseriei comune. La fel de gray este cd, cel mai adesea, aceste sisteme de valori, fie ele individuale sau colective, sunt intuitive, rezultat al experientei de viatä mai curand deck asimilarea con§tienta a unui sistem de norme §irelatii destinat sa gestioneze meseria. Rezultatul este atomizarea sociald a meseriei. Nu este suficienta definirea unui set de reguli, ele trebuiesc insu§ite de istorici. Comportamental, majoritatea manifesta o flexibilitate extrema' in raport cu regula, uneori echivalentä cu arbitrariul pe care regulain interpretarea dorita este doar chematä sa 11 camufieze §i legitimeze. Ofice structurd institutionala, fie ea sanctionata de o lege sau rod al initiativei istoricilor, va ramane literd moarta catä vreme istoricii nu sunt dispusi sa respecte regulile jocului. In al doilea rand, se constata o lipsa de preocupare pentru definirea instrumentelor de bud ale comunicarii §tiintifice: termeni, concepte etc. Este suficient cred sa amintesc cã nu reusim sa avem un consens asupra intinderii epocilor istorice din mileniul recent incheiat8. Definirea unui termen altfel relativ raspandit ca cel de ora§ sufera variatii foarte mafi de la un grup de istoricii la altul. Nu numai cd nu exista un singur set de criterii pentru a defini fenomenul urban, nici macar nu exista o preocupare pentru stabilirea lui, demersurile conceptuale (destul de rare, de altfel) find strict parohiale (crawl medieval extracarpatic, ora§ul

5 Pentru cei ce se tern de pierderea vreunei identitdti nationale prin occidentalizare, trebuie subliniat cd istoriografia occidentald este de fapt, dincolo de nivelul regulilor fundamentale, un conglomerat de diverse scoli, structurat fie pe domenii, fie tocrnai pe natiuni. 6 Acestea sunt pseudo-sisteme nu raportat la valoarea lor, ci la lipsa de acceptare care le rapeste caracterul de sistem. 7 Vezi polemicile mai vechi in jurul demitizdrii istoriei" sau cele mai recente in jurul Tratatului Acaderniei. 8 In functie de autor, evul mediu romdnesc se incheie undeva intre a doua jumdtate a secolului al XVI-lea si prima jumdtate a secolului al XIX-lea.

www.dacoromanica.ro 8 Perspective in istoriografie 4 modern transilvänean etc).In contrast,istoriografia occidentald si-a propus definirea unui set de criterii care sa caracterizeze orasul in general, indiferent de epoca sau locatie geografica, facand posibil astfel dialogulprin intermediul unui limbaj comunin arii mult mai largi deck cele in care se practica el in Romania. Decalajul cu istoriografia occidentala este foarte puternic la acest capitol: in vest, unul dintre primele lucruri pe care le invata studentii este cä trebuie sa-si defineascei explicit termenii si conceptele, cd atunci and nu existä un consens in randul istoricilor trebuie sa facd, in mod explicit, o optiune argumentatei. Relatiile pe orizontala cu alte domenii (sociologie, economie, geografie, biologie, politologie etc.) tin rnai curand de bunavointa incapatanata a unor rari indivizi deck de un comportament general valabil in cadrul istoriografiei9. Exemplar este cazul demografiei istorice, care a ajuns in anii '70-'80 sä dea rezultate remarcabile, dar care a fost puternic afectata de disparitia unora dintre membrii marcanti ai domeniului, activitatea ei astazi find din pacate mult mai redusa cleat ar fi necesar. Mai gray, cu exceptia partiald a istoriografiei medievale,rezultateledemografieiistoriceau ramasinchiseininteriorul domeniului. Nu este un caz singular, majoritatea istoricilor care se ocupa de domeniile considerate clasice", gen istoria politica etc., au probleme in a asimila rezultatele cercetdrilor din domenii de granita". De exemplu, exista doar un singur articol despre rolul emigratiei de la sat la ora§ in miscarile extremiste din anii '30- '40 din Romania, desi acesti ora§eni de prima generatie" au fost baza principala de recrutare a extremismelor §i populismelor. Or, in istoriografia occidentala, demografia istorica este deja considerata o disciplina clasica", nicidecum una notia! Un domeniu relativ nou, ca de exemplu biologia istorica (vezi eforturile Acute in analizarea unor boli disparute si clasificarea lor in cadrul biologiei si medicinei actuale) in istoriografia romand este mai curând privit ca exotic. 0 träsatura generala a istoriografie romanesti, cu puternic impact negativ, este atomizarea cercetärii, lipsa lucrului de echipa, ce are drept consecinta pe de o parte o cantonare in propriul domeniu, pe de alta imposibilitatea abordarii subiectelor complexe, care nu pot fi rezolvate, ca volum si mai ales metodologie, de un singur cercetator. De asemenea lipsesc programele de cercetare, cele care permit mai multor cercetatori, lucrand individual, sa contribuie la rezolvarea aceleiasi problemem.

9 Poate cu exceptia notabild a limbilor clasice si paleografiei, asimilate ca indispensabile de istoricii antichitatii si evului mediu. I° Poate exemplul cel mai bun este eel al seriilor de preturi. Pretul unui produs sau serviciu, intr- o regiune sau oras, chiar si pe perioade relativ lungi de ordinul a cdteva secole, nu este in sine foarte relevant. Nenumaratele studii punctuate de acest gen, facute in special pe bunurile cele mai importante (griu/paine, lemn, came, tesdturi, argint etc.) ca si pe valoarea muncii, au creat un cadru de comparatie care acoperd Europa din Portugalia in Po Ionia. Aceasta a permis rescrierea istoriei economice a secolelor XIV-XVIII, dar si relevarea unor cauze noi pentru diverse fenomene sociale si politice.

www.dacoromanica.ro 5 Perspective in istoriografie 9

Metodele de analiza au cunoscut o innoire foarte lenta in ultimii 15 ani, cu atat mai alarmantä cu cat nici deceniile precedente nu au excelat la acest capitol. In cel mai bun caz suntem azi la nivelul interbelic al Analelor": critica de textsi cateva discipline auxiliare gen demografie. Modelele de analiza economica a istoriei'l sunt practic absente in campul istoriografiei romaneti, dei ele in occident au atins deja nivelul sintezelor12. Cati dintre istoricii roman *tiu cà, avand la dispozitie registrele de na§teri, decese §i casatorii ale unei localitAti, aplicând metoda reconstructiei farniliei13, se poate obtine o mare cantitate de alte informatii:natalitatea, mortalitatea infantild, numarul de copii pe familie, distanta dintre na§teri, varsta medie a ultimei na§teri, rata recasatoriilor, speranta medie de viatä etc., dar, mai surprinzdtor, informatii ca emigratiai imigratia din localitatea respectivä (*i chiar, cu o larga aproximatie, and a avut loc)? Or, metoda reconstructiei familiei cu greu poate fi considerata o noutate: ea a fost pusa la punct in anii '60-'70! $i exemplele pot continua pe multe pagini. Stiu cã pentru fiecare dintre aspectele de mai sus mi se pot aduce drept contraexemplu cazuri concrete de istorici romani care au incercat sa asimileze noi metodei tehnici de analiza istorica. Problema este ca acestea au rämas situatii izolate, istoriografia romand ca ansamblu nu numai cd nu si-a insu§it aceste noi instrumente in activitatea curenta, dar adesea ele nici macar nu sunt cunoscute. Istoricul ci statul Factorul cheie in a intelege incapacitatea istoriografiei roman4i de a se transforma, de a se reintegra in istoriografia occidentala, este raportul cu statul. De la bun inceput trebuie indepartata imaginea simplistäi comodd a unui stat-agresor sia unei comunitati a istoricilor-victimd. Nu numai ca unii dintre istorici nu au fost victime, dar chiar au folosit diverse institutii ale statului pentru a-si promova ideile sau chiar interesele. Mu It mai important insa, o pozitionare a relatiei stat istoriografieintr-unraport dominatordominatriscasaoculteze problema principala, §i anume cä dependenta unei §tiinte fatä de stat schimbä regulile comportamentului tiintific cu cele administrativ-birocratice, pervertind meseria. Nu este o mare noutate a afirma ca institutiile academice in care îi desfaward activitatea astazi istoricii sunt structurate birocratic. Stiinta, competenta

AdicA tratarea unui fenomen de istorie economica cu metodele de analizA aplicate economiei contemporane. 12 Cu rezultate uneori surprinzAtoare: de exemplu analiza economicA a principalelor puteri implicate in al doilea rAzboi mondial a demonstrat cA de fapt puterile Axeiin ciuda scopurilor lor au fost sensibil mai putin eficiente in a-si mobiliza economia pentru razboi deck SUA si mai ales Marea Britanie, si au consacrat procente mai largi din capacitatea economicA satisfacerii nevoilor populatisi. 13 In mod evident, cel putin pentru regiunile extracarpatice, ea nu poate fi aplicata pentru secolele XVII-XVIII, pentru care a fost elaborata, din lipsd de surse. Dar secolul al XIX-lea este mai generos la acest capitol, iar recensaminte credibile, care sd aducd macar o parte din aceastã informatie, avem abia la sfarsitul secolului.

www.dacoromanica.ro 10 Perspective in istoriografie 6 istoriografica este evaluatä birocratic (numar de publicatii si nu valoarea cercetarii, simptomatica find evitarea ludrii in considerare a recenziilor de orice fel, dar mai ales a celor critice la adresa celui evaluat)! Nu trebuie sa ne amagim cu ideea cä timpul indreapta inevitabil lucrurile, ele se pot indrepta si in directie inversä, cum o demonstreazd recentele catalogari ale editurilor, revistelor, in stiintifice sau nu pe cale administrativa, sau incercarea de a lega avansarea academicas de finantare, deci un domeniu controlat inca, spre deosebire de edituri, de administratie. Poate chiar maingrav este nu atat presiunea pe care statul o exercia, ci cea pe care el o blocheaza. In societatile occidentale istoricii nu lucreaza intr-un mediu complet senin, ei sunt supusi la presiuni competitive atat din partea colegilor cat, la tin mod mai general, din partea altor domenii ale istoriei sau chiar din partea altor stiinte. Rezultatul acestor presiuni este in general unul pozitiv, stimulator, facandu-i pe istorici sa scrie mai mult si mai bine. Pe de alta parte, aceste presiuni nu sunt rezultatul unor intelegeri constiente facute de istorici intre ei, ci consecinta modului in care o disciplind de cercetare stiintifica are tendinta sa se structureze. Interventia statului in cdmpul cercetdrii modified regulile jocului, inlocuind aceste presiuni, repet, per ansamblu pozitive, cu unele de tip administrativ, in cel mai fericit caz neutre, dar in general contraproductive. Vreau sa fiu bine inteles. Nu imi imaginez Ca istoriografia rornand poate intoarce, pur si simplu, spatele statului si nici nu cred cä ar fi bine. Problema nu este sa existam fara stat, ci sà reconstruim relatia cu el, si aceasta reconstructie poate fi, pe termen lung, favorabila ambelor parti. Statul, adicd administratia, trebuie sa inteleaga cã, lasand comunitatea stiintifica sa-si stabileasca propriile reguli si norme ale cercetarii, acestea vor fi mult mai adaptate, mai performante" indraznim a spune, deck unele stabilite pe cale administrativa. Este adevarat ca logica administratiei este adesea una politica, adica a puterii si controlului, nu a profitului, si de aceea reorientarea administratiei spre un nou tip de relatie cu stiinta istorica nu se va realiza fara o presiune puternica, exercitata pe termen lung, din partea istoricilor. Oricat de dezvoltata este o istoriografie, intotdeauna vor exista domenii mici, de care se ocupa un numar redus de specialisti, si care deci nu au cum sa aiba o piata suficienta, sd se sustind singure. Aceste domenii la fel ca in alte stiinte trebuiesc sustinute printre altele si de Cate stat. In concluzie,istoriografia trebuie sa obtind in raportul cu statul nu independenta, ci autonomie plus colaborare, autonornie in special in ceea ce priveste regulile cercetariistiintifice,caci acestea nu pot fistabilite pe cale administrativa rard a fi falsificatei deci a-si pierde valabilitatea.

www.dacoromanica.ro 7 Perspective in istoriografie 11

INSTITUTII $1 CARIERE LA iNCEPUTUL SECOLULUI XXI BOGDAN MURGESCU

Inca de la inceput, cineva si-ar putea pune intrebarea: de ce este important sd discutdm despreinstitutiisicariereiintr-odezbatere despre perspectivele istoriografiei române? Un rdspuns direct si cinstit ar fi: pentru cd ambele aspecte,*i mai ales al doilea, ne dor foarte direct pe cei mai multi dintre noi. Un raspuns mai academic" va face apel la autoritate. Iar una dintre autoritatile care ne pot inspira in acest demers este sociologul francez Pierre Bourdieu2. Parafrazdndu-1 pe Bourdieu, am putea spune Cã in studiile despre istoriografie este frumos sa ne referim la lucrdri, concepte si teorii, dar cã nu ar trebui sä uitam cä lucrdrile si teoriile respective sunt produse de oameni in came si oase, sau, pentru a fi fideli limbajului sociologic al lui Bourdieu, de agenti care opereazd intr-un spatiu social structural (ma voi feri acum sã intru in discutia spinoasä dacd putem vorbi de un camp autonom al productiei cunoasterii istorice sau dacd istoricii sunt integrati suficient de mult intr-un camp mai larg al disciplinelor socio-umane; raspunsurile ar diferi probabil destul de mult de la o tard la alta, si uneori chiar de la un centru academic la altul). Bourdieu insistä pe faptul cà agentii, adicd in cazul nostru istoricii, adoptd (constient sau nu, adicd determinati numai de anumite reguli care formeazd un habitus) anumite strategii pentrua-sivalorifica in mod optim capitalul disponibil (intelectual, social, economic etc.) astfel Inc& sd-,si imbundtáteascd pozifia in cdmpul social in care se pozitioneazd. In definireai punerea in practica a acestor strategii, istoricii trebuie sä tind cont de un anumit contextinstitutionalcaredefineste cdmpul restrânsal istoriografiei, cai câmpurile mai larai ale vietii academice, ale invatamântului superior sau ale societatii in ansamblul sau. Cu altecuvinte,functionareainstitutiilorsigestiunea carierelor sunt inextricabil legate una de alta.Ele sunt, intr-unfel,cloud fatete esentiale, complementare, ale câmpului profesional. Inclusiv ale câmpului istoriografic.

I Aceasta interventie sintetizeazd idei pe care le-am expus mai pe larg in: A fi istoric in anul 2000, Bucuresti, 2000; The Rotnanian Historiography in the 1990's, in Romanian Journal of Political Science", 3, 2003, no. 1, p. 30-59; Practical Dilemmas of Historians in Post-1989 Eastern Europe, conferinta Historical Studies: Disciplines and Discourses. An International Conference on the History and Thew); of Historical Studies, organizatd de Pasts, Inc. Center for Historical Studies, Central European University, 22 octombrie 2004. 2 Fara pretentia exhaustivitätii, opera lui Bourdieu fluid extrem de vasta, semnaldm dintre traducerile in limba romdnd: Pierre Bourdieu, Economia bunurilor simbolice, Bucuresti, 1986; idem, Regulile artei. Geneza i structura cimpului literar, Bucuresti, 1998; idem, Simful practic, Iasi, 2000; a se vedeai introducerea lui Randal Johnson la Pierre Bourdieu, The Field of Cultural Production. Essays on Art and Literature, Cambridge, 1993, p. 1-25.

www.dacoromanica.ro 12 Perspective in istoriografie 8

Ce se poate spune la modul general despre institutii si cariere in lumea de la inceputul secolului al XXI-lea? Dinamismul social afecteazd si mediul academic. Asistam la o treptatä si incompletädislocare a institutiilor si carierelor de tipul modernitatii asezate cu institutii, cariere si mecanisme post-moderne (temporare, flexibile, nesigure, dar si profitabile). Aceastä tranzitie se reflectä actualmente in coexistenta tensionata a unor institute menite principial sa dureze etern cu institute structurate pe proiecte, a unor cariere stabile cu cariere bazate pe contracte temporare, a unor publicatii monumentale (aspirand sa. fie definitive") cu altele care au scopul mai modest de a fi rapoarte de etapa reflectand doar stadiul temporar al cunoasterii. Totodatd, statul se retrage treptat din câmpul cultural si educational. Pentru statul-natiune istoria nationald avea o miza ideologica si politica; acum aceste aspecte au mai putind insemnatate. Pe un plan mai larg, ponderea statului scade in economie, sau dacd vreti in gestiunea Produsului Intern Brut; aceasta evolutie se traduce printr-o dezangajare a guvernelor centrale din educatie si culturd. Pe termen mediu aceasta inseamnd cd vor fi mai putini bani dati de statul central pentru productia/activitatea istoriograficasi ca istoricii vor trebui sä devind relevanti pentru noile centre de putere economica (institutii locale, intreprinderi, grupuri profesionale etc.). Globalizarea are si ea multiple implicatii si asupra câmpului istoriografiei, dar din motive legate de limitele de timp nu voi intra acum in discutarea acestei problematici. Care este contextul institutional al istoriografiei in Romania anului 2005? Avem un numar mare de institutii universitare, 16 facultati de stat si cel putin 5 facultati din invatamantul superior particular oferind programe si diplorne in domeniul istoriei. Avem vreo 14 institute ale Academiei Române axate pe istorie sau in cadrul carora cercetarea istorica ocupa un loc central (§i la acest numar trebuie sa mai adaugam institutele de istoria artei, istorie si teorie literard, stiinte politice si relatii internationale, care au si ele o component:a istorica irnportanta). Alte institute de cercetare functioneaza in afara retelei Academiei Române, fie sustinute de diverse alte institutii ale statului (de exemplu, Institutul pentru Istoria Holocaustului, Centrul de Studii Transilvane, Institutul Diplomatic, Institutul National pentru Memoria Exilului Romfinesc), fie organizate ca ONG sau societati comerciale (de exemplu, Institutul de Istorie Recenta sau Centrul de Studii Istorice, Economice si Sociale). In fine, dar nu in cele din urma, cercetarea istorica mai cuprinde sistemul arhivelor (Arhivele Nationale, CNSAS, arhive institutionale, in special cele militare, ale MAE etc.) si o ampla retea de muzee (nationale, judetene, locale etc.). Inceea cepriveste numärul de posturidisponibile pentruistoricii profesionisti, este greu de facut un inventar complet, mai ales cd in muzee si arhive sunt si foarte multe posturi pentru personal din afara specialitatii. 0 estimare rezonabild ar fi aceea de circa 5000 de posturi si peste 3000 de persoane fizice care lucreazd in aceste institutii avand atributii de producere a cunoasterii istorice.

www.dacoromanica.ro 9 Perspective in istoriografie 13

Este mult? Este putin? Nu are sens sa judecdm acum. Trebuie insa sa retinem faptul ca acest numar se bazeazä pe o cre§tere considerabild care a avut loc dupd 1989, mai ales in invatamantul superior §i cel rnai putin la nivelul muzeelor §i al Arhivelor Nationale. Pe de alta parte, dupd 1989 a crescut foarte mult nurnärul licentiatilor §i doctorilor in istorie. Inainte de 1989 aveam circa 100 de absolventi pe an, iar acum peste 2000 anual. La nivel de doctorat, s-a trecut de la sub 100 de titluri de doctor in istorie pentru intregul deceniu de dinainte de Revolutia din 1989 la peste 100 de noi doctori in istorie anual dupa 2000. Cum §i invdtamantul preuniversitar (pana nu demult principalul debu§eu, cu peste 10000 de posturi) este suprasaturat, am intrat intr-o faza de overcrowding" (supra-aglomerare), iar concurenta in cariere va fi tot mai dura. Cum reactioneazd institutiile la acest context? De regula, majoritatea institutiilor de tip modern (repet distinctia fata de cele de tip strict post-modern) sunt putin prietenoase §i rareori incurajeazd performanta profesionald. Multe dintre ele au evoluat intr-un sens neo-feudal (§i atunci multe depind de calitatea feudalului, dacd are simtul performantei academice sau nu, sau, mai rau, este el insu§i un impostor academic §i se teme de cei care ar avea valente). Competitia profesionald in general este descurajatd. Pretul este o slabd performanta in atragerea de surse suplimentare de finantare, ceea ce inseamnd precaritate materiald, §i atunci invidii suplimentare. S-ar putea discuta mult aici despre efectul toxic al grupelor de barfa ale celor care räman sa sustind institutia (pentru ca nu-i invita nimeni in alte parti) §i barfesc pe cei care participa la proiecte §i la manifestäri §tiintifice internationale. Care sunt consecintele acestui cadru institutional pentru carierele academice ale istoricilor? Pentru un tanär (sau varstnic) istoric, acest cadru institutional se traduce intr-o multitudine de dileme/alegeri strategice deseori complicate, pe care aici doar le voi enunta, iar dv. yeti putea sigur completa lista: sa mai raman in meserie sau sa ma apuc de altceva (politica, administratie, afaceri etc.)? sä investesc intr-o specializare ingusta sau sd incerc sa-mi pästrez mai multd vreme un camp de competenta mai larg (chiar dacd nu neaparat suficient de aprofundat)? sa-mi aleg temele de cercetare in functie de habitus-ul grupului profesional sau in functie de solicitärile din afara campului istoriografic? (supply-driven choice sau demand-driven choice?) unde §i cum public? mai mult in reviste, rnai mult in carti, mai mult electronic? §i in ce limbd? romand? engleza? la ce edituri sau in ce reviste? a pleca la burse/studii in strainatate este o §ansa (profesionala, materiald etc.) sau o capcand pentru ca dupd aceea nu ma mai pot integra profesional acasa? §i atunci, mai are rost sä ma intorc, sau mai bine stau din bursa-n bursä pand cand imi gasesc eventual ceva stabil? Aici trebuie avut in vedere §i riscul faptului ca unii raman cu cariere post-moderne pand la sfar§it, ceea ce are§iavantaje de

www.dacoromanica.ro 14 Perspective in istoriografie 10

productivitate, flexibilitate, uneori si venituri, dar in acelasi timp este extrem de stresant. este legitim sa deschidem noi piete? in termenii lui Bourdieu, sa trecem de la productia culturald restransä (productia pentru producatori) la productia culturald pe scara larga (pentru categorii largi de consumatori)? Se poate lesne observa cd alegerile nu sunt simple sau usoare. 0 alta intrebare legitima pe care si-o pun multi dintre istorici este in ce mäsura merita sa te angajezi in bunul mers al unei institutii sau nu. Experienta durd a vietii arata cd mediul institutional actual favorizeazd optiunea minimei rezistente; academic, acest comportament ar putea II analizat prin conceptul economic free rider (ceea ce s-ar putea traduce prin calatorul pe blat"), dar vorbirea populara foloseste si sintagme mai plastice ale adaptarii la sefl si institutii, cum ar fi aceea pupd-n bot si papa-I tot". Pe termen scurt un asemenea comportament poate fi mai eficace, te scuteste de bataie de cap, si in anumite medii institutionale toxice poate fi chiar unica varianta pentru a fi lasat in pace. Totusi, pe termen mediu, chiar conteazd in ce fel de institutie ne ducem viata (climat, dar si ca oportunitati de cariera); experienta multor istorici de inalt nivel din strainatate arata cd forta institutiei ajutd si cariera individuala. Si atunci, cum ar trebui sa functioneze o institutie in care sa ne placd sa lucram si in care cariera noastra sa fie stimulata/incurajata? Nu este posibil sä facem acum un inventar complet de cerinte. Cateva principii mai generale pot insä sä fie enuntate: In primul rand, institutiile respective ar trebui sa aibd o conducere suficient de puternicei §1 de flexibilei ca sa minimizeze conflicteleinterneinerente colectivelor micisisa asigure o recompensare a performantei profesionale. Persoanele aflate temporar in functii de conducere ar trebui, mai ales, s'd aibá viziunea §1 capacitatea de a extinde prafitura comund, ca O. ajungd tuturor; asta poate sa insemne un acces mai bun la finantare din partea statului roman, dar va insemna intr-o masurd tot mai mare initiativa pentru atragerea de fonduri de cercetare externe. Aceia care isi asumd conducerea unei institutii ar trebui sa se ocupe in primul rand de strategie, reprezentare si mari proiecte, si nu de bucataria maruntä" (exemplu: prezenta, condica etc.); aceasta din urma famine a fi rezolvatä (benign, dar eficient) de adjuncti sau de sefi la nivele cat mai apropiate de firul ierbii. Modelul ca directorul e cineva molcom si putin reprezentativ, iar la relatiile externe se vor angaja cei din linia a doua, a fost si este sub-performant sau deseori chiar falimentar. Persoanele care isi asuma o functie de conducere vor trebui sa caute si sä &eased un anumit echilibru intre interesul general al institutiei # interesele de promovare individualei ale fieceiruia. Este o nevoie acutä de strategii de ghidare a carierelor, mai ales pentru tineri. Aici vreau sa Vã spun cd nu este nevoie sa inovam totul, pentru cä in institutiile occidentale multi oameni si-au dat seama cd este

www.dacoromanica.ro 11 Perspective in istoriografie 15 nevoie ca institutia sa se ingrijeasca de capitalul uman de care dispune si existä deja seturi de metodei modele pentru a sprijini pe angajati in cariera lor3. Este o stacheta poate prea inalta? Un tel prea ambitios? Poate, dar cred ea merita sa aspirdm la ceva performant. Viata ne aratä cä existä in lume si chiar si in Romania institutii care functioneazd mai bine cleat cele in care lucram noi. Chiar dacd sunt departe de a fi perfecte, ele sunt totusi mai prietenoase" pentru angajati cleat multe dintre institutiile din Bucurestii oferd, de asemenea, un cadru mai propice pentru productia cunoasterii istorice de calitate. Si atunci, poate ca meritä sa ne rugam sau chiar sä facem ceva ca sa fim parte intr-un asemenea experiment institutional adecvat lumii secolului XXI4.

DE LA PRE-ISTORIA TEORIEI MODERNIZARII LA ISTORIA IDEOLOGIILOR PERIFERICE VICTOR RIZESCU

in 1978, un articol remarcabil publicat in acelasi timp in cloud variante putin diferite oferea expresia cea mai penetranta chiar dacd niciodata devenitä cu adevarat faimoasaa unei teme majore de istorie intelectualal. Textele se ocupau in mod explicit de Romania interbelica, dar implicatiile lor erau mult mai largi. Autorul lor, sociologul american Daniel Chirot, ajunsese in acea epoca una din vocile influente ale studiilorfoarte la moda, altminterireferitoare la originea istorica a decalajelor de dezvoltare si la caracteristicile procesului de modernizare in regiunile periferice. Prime le sale lucrari abordau din aceasta perspectiva zone foarte disparate precum Africa sahariand2 sau Romania3, cu toata atentia cuvenita

3 Un bun exemplu este Edwin Simpson, Faculty renewal in higher education, Malabar, 1990. 4 La data desfasurarii dezbaterii, autorul acestor rânduri isi depusese candidatura la postul de director al Institutului de Istorie N. lorga" al Academiei Române; comisia de concurs prezidatA de acad. Alexandra Zub a preferat un alt candidat, argumentul principal find continuitatea", ceea ce este simptomatic pentru locul aspiratiei spre innoire in lista de prior*i a factorilor de decizie din cAmpul istoriografiei romAne actuale.

I Daniel Chirot, Neoliberal and Social Democratic Theories of Development: the Zeletin Voinea Debate Concerning Romania's Prospects in the 1920's and Its Contemporary Importance, in Kenneth Jowitt (ed.), Social Change in Romania, 1860-1940. A Debate on Development in a European Nation, Berkeley, 1978; idem, A Romanian Prelude to Contemporary Debates about Development, in Review", t. 2, 1978, nr. I. Idem, Urban and Rural Economies in the Western Sudan: Birni N'Konni and Its Hinterland, in Cahiers d'études africaines", t. 4, 1968. 3 Idem, Schimbarea socialei intr-o societate periferia [1976], Bucuresti, 2002; idem, Social Change in Communist Romania, in Social Forces", t. 57, 1978, nr. 2; idem, The Corporatist Model and Socialism. Notes on Romanian Development, in Theory and Society", t. 9, 1980.

www.dacoromanica.ro 16 Perspective in istoriografie 1 /

pentru uria$ele diferente dintre ele. Miza acestor cornparatii era, desigur, degajarea unor generalizari menite sã contribuiela dezvoltarea sociologieiistorice a modernizarii, pe care autorul le oferea in alte lucrari publicate in aceia$i ani4. Incursiunea lui Chirot in domeniul istoriei intelectuale rornane$ti se inscria intr-un efort de clarificare teoretica $i conceptuald a disciplinei pe care o servea: ea incerca säidentificeantecedenteleindepartatealeacelor development studiesce invadaserk in anii 1960-1970, departamentele de Sociologie $i Stiinte Politice ale universitätilor americane. Concluziile sale, potrivit cdrora ganditorii sociali romani ai perioadei pre-comuniste anticipaserd marile teme de dezbaterei principalele alternative teoretice ale sociologiei occidentale postbelice a modernizarii, nu puteau fi deck magulitoare pentru istoricii romani ai culturii autohtone sau pentru practicienii locali ai sociologiei. 0 asemenea interventie ar fi putut deschide o noud pistä de cercetare, generand, dacd nu o serioasä $coala de gandire, atunci macar o facild modd academia In locul lor, articolul pe care 1-am mentionat, $i intreg volumul colectiv care gazduie$te cea mai extinsä dintre versiunile sale, nu a dat na$tere, in Romania, deck unei initiative individuale izolate, care a reu$it in scurtä vreme sa acceadd la celebritate pentru a se scufunda apoi in oprobriu, compromitand totodatä ideea pe care era cladità. Sociologul Ilie Badescu a preluat tema centrald a articolului lui Chirotpe care 1-a citat cu o memorabild zgarcenie dezvoltand-o intr-o maniera deopotriva sterild intelectual $i pernicioasä ideologic5. Intreprinderea lui Bädescu a fost retinuta mai ales pentru exagerarile nationaliste pe care le contine, ca o piesas centrald a protocronismului" de la inceputul anilor '80 ai secolului trecut, cu reverberatiile sale post-comuniste. 0 colega americana a lui Chirot a oferit cea mai fericita caracterizare a acestei fatete a sa, intr-o carte devenita ea ins4i celebra6. Din pacate, nici chiar cartea in cauza, tradusa $i ea in romane$te cu un titlu care ii ascunde adevarata miza cercetarea formelor de manifestare a ideologiei nationaliste in cadrele sociale $iinstitutionale ale socialismului real"' , nu subliniazd aspectele cele mai daunatoare ale lucrarilor de aceastä facturd datorate autorului ce continua sä detind o pozitie influentä in lumea $tiintelor sociale romane$ti: prestidigitatia confuza $i lipsa onestitatii intelectuale, vinovate in bund masurd pentru abandonarea, vreme indelungata, a unei directii de cercetare fecunde, precum $i pentru perplexitatea pe care o resimt cititorii, uneori chiar cei relativ avizati, atunci cand se confruntä cu aceea$i problematica. Problematica la care ma refer mai sus se intersecteazd in build mäsurdchiar dacd, a$a cum voi argumenta, nu se suprapunecu cea a unei serii de lucrari pe

4 Idem, The Growth of the Market and Servile Labor Systems in Agriculture, in The Journal of Social History", t. 8, 1975; idem, Social Change in the Twentieth Centwy, New York, 1977. 5 Ilie Bddescu, Sincronism european ci culturd criticd romdneascd, Bucuresti, 1984. 6 Katherine Verdeiy, Compromis ci rezistenta. Cultura romeind sub Ceaupscu, Bucuresti, 1994, p. 140-151. 7 Editia originald: idem, National Ideology under Socialism: Identity and Cultural Politics in Ceaupascu 's Romania, Berkeley, 1991.

www.dacoromanica.ro 13 Perspective in istoriografie 17 care le-am publicat in ultimii ani si pe care o urmdresc in continuare. Cu o ingenuitate despre care nu pot deck sa sper ca va putea atrage macar niste reactii critice, inteleg rostul conferintei cu titlul Perspective in istoriografie, organizata de Institutul de Istorie Nicolae Iorga", ca pe o invitatie adresata participantilor de a plasa propriile interese si cercetki in relatie cu ceea ce considerd a fi implinirile si neajunsurile ariei istoriografice pe care o analizeaza. Consideratiile care urmeazä sunt facute in acest spirit. Trebuie spus, mai intai, cd lucrarile lui Chirot si Bädescu nu epuizeazd nici pe departe bibliografia domeniului mentionat. Alti cativa autori, romani si straini, au contribuitla intelegereaistorieiintelectuale românesti in cadrele teoriei modernizkii sau, fara a urmdri in mod constient un asemenea demers, pot fi recititi din aceastä perspectivd. Poate cd primul ce trebuie amintit este cel care a ramas, pe intreg parcursul perioadei comuniste, singurul supravietuitor notabil al chiar acelei traditii de critica si analiza sociald ce formeazd obiectul investigatiei lui Chirot si care, nu intamplator, a fost si una dintre inspiratiile intelectuale märturisite ale autorului american. Este vorba de sociologul Henri H. Stahl, a cdrui opera, ce combind cercetarea monografica de teren si reconstituirile istorice ample, s-a desfasurat din anii '30 pana dupa prabusirea comunismului8. Relevanta acestei opere pentru subiectul pe care il tratez este, desigur, in primul rand indirectd: sociologia istorica a luiStahl ne ajutd sä distingem mai bine, retrospectiv, contururile unor teme centrale ale gandirii sociale anterioare comunismului pe care el a continuat sä le depene in circumstantele adverse ale dictaturii ideologice. Totusi, Stahl a avut si unele incursiuni, sporadice dar foarte valoroase, pe terenul istoriei intelectuale. Cele mai importante sunt un articol menit sa il intregeasca pe cel al lui Chirot in varianta publican.' in cea mai influentä revistä din domeniul studiilor comparative despre modernizare9 si,respectiv, o carte neterminatd, publicata postum dupd manuscrisul elaborat in anii,7010. Mai direct relevant pentru domeniu, chiar dacd mai putin conectat deck Stahl la dezbaterile internationale, a fost cel mai important istoric al curentelor de idei romanesti, ale carui cercetari au imbinat exemplar onestitatea intelectuald cu acribia documentara, coerenta argumentativã si expresivitatea literara: este vorba desigur de Z. Ornea, autor citit nu intotdeauna corect datoritä pozitionarii sale neclare in raport cu diversele discipline stiintifice. Format ca sociolog, Ornea pare sa fi nutrit proiectul unei istorii globale a ideologiilor, pe care insä nu a putut sau nu a considerat intelept sä il afiseze explicit, find perceput de public, cel mai adesea, ca un istoricliterar interesat de fundalul intelectual mai general al

8Pentru a mentiona doar cateva titluri, Henri H. Stahl, Les anciennes communautes villageoises roumaines, Bucarest, 1969; idem, Controverse de istorie socials(' romdneascez, Bucuresti, 1969; idem, Probleme confuze in istoria sociald a Rorneiniei, Bucuresti, 1992. 9 Idem, Theories de C. Dobrogeanu Gherea sur les lois de la penetration du capitalisme dans les par retardaires, in Review", t. 2, 1978, nr. 1. ° Idem, Gánditori .yi curente de istorie social?"' romeineascil, ed. Paul H. Stahl, Bucuresti, 2001; vezi si recenzia mea in Studia Politica. Romanian Political Science Review", t. 2, 2002, nr. 2.

www.dacoromanica.ro 18 Perspective in istoriografie 14 literaturii. In orice caz, analiza gandirii sociale, in special a celei produse din deceniul al saptelea al secolului al XIX-lea 'Yana in anii '40 ai secolului urmator, detine o pondere foarte mare in scrierile lui Ornea, ceea ce il face pe autor o referinta obligatoriei un partener de dialog privilegiat pentru orice noud abordare in domeniu". Curiozitatea lui Chirot in legatura cu anticiparile romanesti ale temelor intens dezbatute la vremea respectiva in universitatile americane nu a aparut pe un teren virgin. Problema poate fi intalnita, chiar daca fard a fi numita in mod clar ca atare, deja in paginile unei foarte complexe carp din 195112. Aceasta lucrare, bazata pe o disertatie doctorald sustinuta la Oxford in anul 1948, a format o piatra de hotar in dezvoltarea a cloud arii de studii, find una dintre primele care arunca o punte de legatura dintre ele: studiile est-europene"la acea vreme deja delimitate in lumea anglo-americana prin lucrdrile unor R.W. Seton-Watson, C.A Macartney sau Hugh Seton-Watson si periodicul The Slavonic and East European Review"si studiile comparative despre modernizare (development studies), aflate Inca intr-un stadiu incipient si la a caror constituire a contribuit major. Autorul, americanul Henry L. Roberts, membru al Comisiei Interaliate de Control in Romania in 1944-1945, combina. observatia directa ianaliza istorica pentru a prezenta societatea predominant agrara pe care o examineaza si prin extensie intreaga ,jumatate agrara" a Europei ca exemplificatoare pentru fenomenele sociale generate de expansiunea capitalismului in zonele periferice ale lumii. Delimitand in acest fel sindromul inapoierii" ca pe o arie de studiu particulara, Roberts identified si evalueazd totodata felul in care marile familii politice si ideologice si principalele scolide gandiresociald romaneasca au abordat problemelespecificeale modernizarii intarziate. Cititi prin grila problematicii pe care observatorul american o circumscrie si care va fi ulterior preluatd de teoria modernizarii, analistii sociali romani Ii dezvaluie calitatea de antecesori. Un segment important al acestui tip de analiza sociala a fost, in Romania, cel al dezbaterii din interiorul stangii marxisteai carei principali interlocutori au fost socialitii si populistii (poporanistii)asupra celei mai adecvate cai de evolutie care socialism in circumstantele inapoierii. David Mitrany, un economist si sociolog englez originar din Romania, a fost un pionier in studierea acestei teme, iar cartea pe care el i-a consacrat-o in 1951 plaseaza cazul romanesc intr-un amplu orizont comparativ european'3. In fine, printre alte cateva contributii la subiect se

11 Pentru a mentiona doar cfiteva titluri, Z. Ornea, Teiránismul. Studiu sociologic, Bucuresti, 1969; idem, Seimáneitorismul, Bucuresti, 1970; idem, Poporanismul, Bucuresti, 1972; idem, Junimea junimismul, Bucuresti, 1975; idem, Gurentul cultural de la Contemporanul, Bucuresti, 1977; idem, Traditionalismfi modernitate in deceniul al treilea,Bucuresti,1980; idem, Opera luiC. Dobrogeanu-Gherea, Bucuresti, 1983; idem, Anii treizeci. Extrema dreapt6 romeineascá, Bucuresti, 1995. 12 Henry L. Roberts, Rumania. Political Problems of an Agrarian State, Hamden, Conn., 1969 [1951?. 3 David Mitrany, Marx Against the Peasant. A Study in Social Dogmatism, New York, 1961 [1951].

www.dacoromanica.ro 15 Perspective in istoriografie 19 mai cuvine mentionatä cartea din 1996 a lui Joseph L. Love, care cerceteazä in mod comparativ gandirea sociald si economicd româneascd a perioadei pre- comunsite si cea a Braziliei din deceniile postbelice, pentru a urmäri cariera istoricd a ideilor destinate sä ofere un diagnostic pentru sindromul subdezvoltarii, precum §i descoperirea independenta, in contexte diferite dar inrudite, a unor teorii similare14. Un lucru care iese in evidentä atunci când privim in ansamblul sau aceastd nu prea numeroasä bibliografie este acela cä textele lui Chirot si Bädescu pe care le-am folosit ca punct de pornire in explorarea ei ii ingusteazã de fapt problematica, prin accentul pe care il pun asupra unei singure chestiuni: aceea de a descoperi precedentele românesti ale teoriei americane a modernizärii. Astfel forrnulatd de care primul autor, problema deschidea drum in mod firescinterpretärilor nationaliste ale celui de-al doilea. Existd dou'd aspecte ce se cuvin subliniate si elaborate pentru a evita asemenea derapaje. Mai intai, plasat intr-un orizont comparativ adecvat'5, cazul rornânesc nu apare cdtusi de putin ca singular, ci doar caracteristic pentru nenumarate altele: practic in toate societatile periferice ce au resimtit provocarile modernizdrii de tip occidental au avut loc, in etape istorice diferite, aceleasi tip de dezbateri si au fost dezvoltate aceleasi terne. Cartea lui Joseph Love demonstreazd aceasta prin comparatia dintre o -Ora est-europeand si una sud-americand16, iar literatura consacratä avatarurilor marxismului si dezbaterii marxism-populisrnului in diversele culturiale Europei Räsdritene aratà cum curente de idei cu circulatieinternationala au fost adaptate infunctie de circumstanteleparticularealeinapoierii"sitransforrnateininstrumente intelectuale pentru analiza acesteia".

14 Joseph Love, Filurirea lumii a treia. Teorii ci teoreticieni ai subdezvoltarii in Romeinia ci Brazilia [1996], Bucure$ti, 2003. 15 De exemplu, Daniel Chirot, Ideology, Reality, and Competing Models of Development in Eastern Europe between the Two World Wars, in East European Politics and Societies", t. 3, 1989, nr. 3; Roumen Daskalov, Ideas About, and Reactions to Modernization in the Balkans, in East European Quarterly", t. 31, 1997, nr. 2. 16 Vezi $l Joseph Love, Theorizing Underdevelopment: Latin America and Romania, 1860 1950, in Review", t. 11, 1988, nr. 4. 17 Pentru alte repere comparative ale acestui din urrnd subiect, la nivel general: Ghitä lonescu, Ernest Gellner (ed.), Populism. Its Meanings and National Characteristics, London, 1970; Gavin Kitching, Development and Underdevelopment in Historical Perspective. Populism, Nationalism and Industrialization,ed. rev., London, 1989. Pentru cazul rusesc, Arthur P. Mendel, Dilemmas of Progress in Tsarist Russia. Legal Marxism and Legal Populism, Cambridge, Mass., 1961; Andrzej Walicki, The Controversy over Capitalism: Studies in the Social Philosophy of the Russian Populists, Oxford, 1969. Pentru alte tari est-europene, Vivian Pinto, The Civic and Aesthetic Ideals of the Bulgarian Narodnik Writers, in The Slavonic an East European Review", t. 32, 1954, nr. 79; Dorren Warriner, Urban Thinkers and Peasant Policy in Yugoslavia, 1918-1959, ibidem, t.38, 1959; Anthony Palacek, The Rise and Fall of the Czech Agrarian Party, in East European Quarterly", t. 5, 1971, nr. 2; K. J. Cottam, Boleslaw Limanovski, a Polish Theoretician of Agrarian Populism, in The Slavonic and East European Review", t.51, 1973, nr.122; Peter Brock, Tolstoyism and the Hungarian Peasant, ibidem, t. 58, 1980, nr. 3. Pentru cazul romhnesc, Michael Kitch, Constantin

www.dacoromanica.ro 20 Perspective in istoriografie 16

Inaldoilea rand,anticipdrile" provin din nimic altceva deck din confruntarea elitelor intelectuale ale acestor societdti cu fenomene specifice, inedite in raport cu acea experienta istoricd din care s-au hrdnit marile scoli de gandire sociald si politica.' din Occident. Pand dupd al doilea rdzboi mondial, acestea din urma si-au construit teoriile prin referire la structura si dinamica sociefatilor occidentale. Atunci and aceleasi teorii au inceput sd fie folosite, in primele decenii postbelice, ca un cadru de referintd pentru intelegerea sociefatilor latino-americane, asiatice siafricane, practicienii disciplinei au realizat treptat valabilitatea lor limitata.Ceea ce a urmat este descris de obicei ca o veritabild schimbare de paradigma": in anii '70, teoria clasicd a modernizarii", dezvoltatd in State le Unite pe urmele sociologiei lui Talcott Parsons si a marii traditii" europene a secolului al XIX-lea si a inceputului de secol XX, a ldsat locul viziunii alternative promovate de teoria sistemului mondial". Prima dintre cele cloud scoli de gandire se baza pe conceptia dupd care procesul de modernizare nu poate urma deck o singurd traiectorie si, ca atare, atunci cand ise aldturd, societdtile intdrziate incep sä parcurgd aceleasistadii de evolutie pe care le-au experimentat, intr-o fazd anterioard, cele occidentale. Din aceeasi perspectivd, contactul lumii periferice cu Occidentuli economia mondiald dominatd de el apare ca inevitabil benefic, fenomenele negative ale rnodernizdrii fiind puse pe seama remanentelor lumii traditionale si a impotrivirilor fatd de adoptarea civilizatiei occidentale. Cea de-a doua viziune teoreticd se bazeazd, in schimb, pe ideea dupd care tranzitia de la lumea traditionald la cea modernd poate urma mai multe trasee de dezvoltare: in loc sã repete traiectoria de evolutie a Occidentuluisau a centrului" capitalist , lumea perifericd se inscrie pe o linie evolutivd distorsionatd", caracterizatã de fenomene fard referent occidental, dar datorate tocmai efectelor perverse ale occidentalizdrii18. Tocmai descoperirea acestor fenomene inedite i-a dus inapoi, pe analitii modernizdrii, care istoria pre-comunistd a Europei de Est, vdzutd ca un laborator" al subdezvoltdrii,i catre critica sociald locald a aceleiasi epoci, in ale cdrei pagini au putut fi identificate rudimentele teoriilor recente. Entuziasmul faid de noua paradigmd a dependenter si a sistemului mondial" s-a domolit in anii '80,and aceste noi perspective teoretice au fost supuse unor critici sustinute si chiar unii dintre promotorii lor s-au depdrtat in bund

Stere and Rumanian Populism, ibidem, t. 53, 1975, nr. 131; idem, Constantin Dobrogeanu-Gherea and Rumanian Marxism, ibidem, t. 55, 1977, nr. 1. ig Reinhard Bendix, Tradition and Modernity Reconsidered, in Comparative Studies in Society and History ", t. 9, 1967, nr. 3; John G. Taylor, From Modernization to Modes of Production: a Critique of the Sociologies of Development and Underdevelopment, London, 1979; Andrew C. Janos, Politics and Paradigms. Changing Theories of Change in Social Sciences, Stanford, 1986; David Harrison, The Sociology of Modernization and Development, London, 1988; Immanuel Wallerstein, Unthinking Social Science: the Limits of Nineteenth Century Paradigms, Cambridge, 1991; Charles K. Wilber, Kenneth P. Jameson (ed.), The Political Economy of Development and Underdevelopment, ed. a V-a, New York, 1994; Thomas R. Shannon, An Introduction to the World-System Perspective, ed. a II-a, Boulder, Colo., 1996.

www.dacoromanica.ro 17 Perspective in istoriografie 21 rndsurd de ele19. Ultimul deceniu al secolului XX a adus, apoi, un declin mai general al mega-teoriilor". Astäzi, cu siguranta, interogatiile lui Chirot din 1978 nu mai au acee* acuitate. Ceea ce ne poate interesa acum este nu sä identificam, in cultura rornaneasca sau est-europeand a epocii pre-comuniste, cateva anticipari ale temelor dezvoltate in §tiintele sociale occidentale postbelice in legaturd cu modernizarea lumii a treia"notiune pusa ea insa§i sub semnul intrebarii2° , el sä construim, treptat, o istorie comparata a ideologiilor periferice". Intr-o epoca devenitã acut con§tienta de fenomenul globalizarii", ne intereseala, cu alte cuvinte, sä intelegem dinamica istoried a ansamblului de reactii culturale fata de provocarile occidentalizärii, studiate in relatia lor intima cu dezbaterea ideologica §i conflictele politice din societätile care, incepand cu Europa Räsariteand a secolului al XIX-lea, si-au formulat proiectele de dezvoltare prin raportare la reperul de neocolit al expansiunii civilizatiei occidentale21. Un asemenea proiect se coreleazd cu alte cateva tendinte recente din studiile consacrate vietii intelectuale a Romaniei §i a regiunii din care face parte, precum §i din domeniul istoriei intelectuale in general. Mai intai, ultimii ani au adus o sensibilitate crescutd pentru problerna ponderii speciale pe care a detinut-o ideea nationald in evolutia ideologiilor din aceasta parte a Europei §i pentru fenomenul continuei penduldri a spiritului public din acelea§i tari intre atitudinile opusealeoccidentalismului"entuziast §i, respectiv,autohtonismului" incrancenat22. Dezbaterile continue asupra specificului national" §i a imitatiei" culturale s-au intrepastruns, de-a lungul ultimelor cloud secole, cu cele referitoare la modernizarea sociald §i economica. Examinate atent, cele cloud tipuri de dezbatere apar ca fatete diferite ale unei singure problematici: rezultd cä ele trebuie studiate in interdependenta lor intima ce a fost prea adesea neglijata. In al doilea rand, iqirea din totalitarism, impreund cu eforturile de a identifica fundamentele intelectuale ale unei democratii liberale, au fost insotite de conturarea unei perspective critice asupra evolutiei culturii politice23 §i a ideilor politice romane§ti24. Existd pericolul ca aceste cercetari sa isi departajeze subiectele §i sa Ii defineasca criteriile de evaluare prin referire aproape exclusivä la repertoriul clasic de teme al subiectului, a§a cum a fost el constituit, treptat, prin

19Daniel Chirot, Thomas D. Hall, World System Theory, in Annual Review of Sociology", t. 8, 1982; Daniel Chirot, The Rise of the West, in American Sociological Review", t. 50, 1985, nr. 2; idem, Social Change in the Modern Era, San Diego, 1986; Daniel Chirot (coord.), Originile inapoierii in Europa de Est [1989], Bucuresti, 2004. 20 B.R. Tomlinson, What Was the Third World?, in Journal of Contemporary History", t. 38, 2003, nr. 2. 21 Victor Rizescu, Romania as oPeripheryp: Social Change and Intellectual Evolution, in Bogdan Murgescu (ed.), Romania and Europe. Modernization as Temptation, Modernization as Threat, Bucharest, 2000. 22Sorin Antohi, Civitas imaginalis. Istorie si utopie in cultura romána, Bucuresti, 1994; Lucian Boia, Istorie ci mit in conviinta romaneasca, Bucuresti, 1997. 23Daniel Barbu, Bizant contra Bizanf. Exploreiri in cultura politicá romcineasca, Bucuresti, 2001. 24Cristian Preda, Contributii la istoria intelectualei a politicii românegi, Bucuresti, 2003.

www.dacoromanica.ro 22 Perspective in istoriografie 18 analiza istoriei intelectuale a Occidentului. Cu sigurantd, o asemenea abordare poate conduce la concluzii gresite, pentru motivul simplu cd ea rateazd tocmai temele care au stat in centrul dezbaterilor ideologice din societatile ne-occidentale, unde ierarhia prioritatilor a fost stabilitd tocmai in functie de presiunile specifice ale modernizarii si ale adoptdrii culturii occidentale. Este evident cd o veritabild istorie a ideilor politice romanesti poate fi elaboratd doar in cadrele mai generale ale unei istorii a reactiilor intelectuale fatd de modernizare25. In finesi in legdturd stransd cu ceea ce am spus anterioracelasi proiect al unei istorii a ideologiilor atentd la specificul dezbaterii intelectuale periferice vine in intamOnarea programului mai generalaluneiistoriiintelectuale contextualiste"-6, capabild sd identifice, dincolo de temele clasice si textele canonice, discursurile si limbajele" politice caracteristice fiecdrei societdtisi epoci.Iar cele cateva teme identificate de Chirot ca marcand contributia romaneascd laproto-istoriateorieimodernildriireprezintd doar o partea ansamblului de idei, discursuri si ideologii generate de societatea romaneascd sub impactul modernizdrii. Imi mai rdmane ca, intr-un mod pe care il doresc cat mai putin dezagreabil, sd incerc sa rezum ceea ce consider a fi castigurile obtinute pand acurn prin aceastd abordare. Care sunt noile perspective asupra evolutiei curentelor de idei in Romania pre-comunistd pe care le-am putut degaja din practicarea unei istorii contextuale, atentd la felul in care s-au articulat dezbaterile referitoare la relatia dintre societatea romaneascd si modernitatea occidentald cu cele care au fost purtate in legaurd cu virtutile sistemului politic local, precum si la maniera in care aceste dezbateri au determinat soarta principalelor ideologii politice in Romania? Cultura romand pre-comunistd este descrisd de obicei prin opozitia dintre traditionalism" si modernism". Cel dintai este corelat cu optiuni politice care merg delaconservatorismul pragmatic pandlafundamentalismulreligios ortodoxist si, dincolo de el, la fascism. Cel de-al doilea este identificat de obicei cu conceptiile politice ale stangii marxiste sau tardniste si cu centrul" liberal. In perimetrul astfel delimitat sunt plasate, in acest fel, nu numai varietatile deplin cristalizate de traditionalism si modernism, ale epocii interbelice, ci si evantaiul de curente ideologice ale anilor anteriori primului rdzboi mondial: junimismul si sdmandtorismul, socialismul si poporanismul. Unele constructii ideologice sunt mai greu de localizat pe aceeasi axd: este cu sigurantä cazul corporatismului interbelic, considerat a avea afinitati politice" pentru polul dreptei fasciste, dar perceput in acelasi timp ca o versiune de modernism" social-economic. 0 examinare mai atentd ne dezväluie o altd topografie a spatiului intelectual al Romaniei, in perioada cuprinsd intre declansarea dezbaterii despre

25 Acesta este proiectul colectiei Gdndire politica romdneascd", pe care am initiat-o in 2005 la editura Domino si din care sunt prevazute O. apart 14 volume pind la sfarsitul lui 2006. 26 Anthony Pagden (ed.), The Languages of Political Theory in Early-Modern Europe, Cambridge, 1987; Terence Ball, James Farr, Russell L. Hanson (ed.), Political Innovation and Conceptual Change, Cambridge, 1989.

www.dacoromanica.ro 19 Perspective in istoriografie 23 modernizare in termenii formelor fra. fond"anii '60 ai secolului al XIX-leasi instaurarea comunismului. Curentele de idei antebelice isi releva, dincolo de diversitatea unor programe de dezvoltare alternative, apartenenta la o structurd ideologica comund, definitä printr-o anumita imelegere sociologica" a lumii romanesti sub impactul modernizarii. Ele formeaza, cu alte cuvinte, cultura critica", in interiorul careia aceleasi argumente referitoare la disfunctionalitatile modernizarii intarziate si imitativepe care criticii sociali ai epocii le opun in mod sistematic normei" occidentale se propaga peste granitele dintre gruparile ideologice. Liantul care uneste diferitele segmente ideologice ale culturii critice este dat nu numai de atitudinea sceptica in privinta sanselor de succes ale modernizarii capitaliste, dar si de atitudinea critica fata de clasa politica si elitele social-economice romanesti si fatä de gruparea politica vazutd in mod unanim ca reprezentand nucleul tare al acestora, anume Partidul Liberal. Acestei elite politice si sociale care dirijeazd procesul de modernizare ii sunt imputate anomaliile unei economii pseudo-capitaliste, protectioniste si interventioniste, ale unei societati neoiobage" si ale unei politici oligarhice". Modernismul" nu este o voce in interiorul culturii critice" antebelice. Se alatura el vreodatä aceluiasi tip de critica sociald, in perioada interbelica? Raspunsul obisnuit este negativ si el deriva din iMelepciunea conventionald care asociaza atitudinea modernistaincrezatoare in sansele de succes ale modernizarii capitalisteexclusiv cu figurile lui Stefan Zeletini Eugen Lovinescu si ale autorilor de mai mica insemnatate care i-au urmat. Cei doi construiesc impresionante reconstituiri istorico-sociologice ale modernizarii romanesti pentru a respinge intreaga culturd critica, atat pe versantul argumentelor traditionaliste ale acesteia, cat si pe cel al evaluarii strategiei de modernizare a elitei bratieniste". Ei reunesc o conceptie principial modernista" cu Lin set de argumente menite sä acrediteze normalitatea" si inevitabilitatea" acelor fenomene sociale pe care reprezentantii culturii critice nu oboseau sa le denunte ca monstruoase"i anormale isa justifice practicile elitei modernizatoare a oligarhiei" liberale atat retrospectiv, cat si pentru prezent si viitorul imediat. In acelasi timp, modernismul burghez" al lui Lovinescu si Zeletin este considerat deopotriva o traducere fidelä a liberalismului politic occidental si un continuator al liberalismului democratic pasoptist". In spatele diverselor ideologii formate in continuitatea junimismului am identificat o unitate subiacenta, sub forma sociologiei culturii critice". In spatele aparentei de monolit a discursului modernist putem identifica o diversitate extrem de sernnificativa. Conceptiile pe care le asociem in mod obisnuit cu numele lui Zeletin si Lovinescu nu epuizeaza acest tip de discurs, ci reprezintä doar o varietate in interiorul sau. 0 alta varietate este reprezentata de autori care au combinat pledoariapentrumodernizareburghezdcuocriticasustinutaaelitei modernizatoare, dezvoltata in continuitatea culturii critice. Acest tip de discurs occidentalistai cdrui cei mai importanti reprezentanti sunt aproape necunoscutii H. Sanielevici si Stefan Antimdezvoltä sociologia formelor fard fond", pe care o asociaza insa cu un program de dezvoltare ce revendica nu o formula economica,

www.dacoromanica.ro 24 Perspective in istoriografie 20

sociald *i politica traditionalista, socialista sau taranistä, ci tocmai pe cea a unui capitalism autentic", curatat de distorsiunile pe care el le-a suferit in Romania. lar o a treia varietate de modernism este reprezentatä de autori de felul lui D. Draghicescuce au continuat, dupd 1900i in epoca interbelica, discursul national §i politic al pa§optismuluidiscurs care, la o examinare atentä, se dovedete diferit de cel al apologetilor Partidului Liberal. Dacd cel din urma este construit ca o respingere sistematica a tezelor culturii criticeargumentand in favoarea adoptarii modelului occidental printr-o polemica impotriva celor care i-au pus la indoiald viabilitatea cel dintai dà glas unei forme de incredere spontand" in §ansele aceluia§i proiect, ignorand scepticismul modernizator" ce s-a exprimat, incepand din anii '60 ai secolului al XIX-lea, in limbajul forrnelor fail fond". Am afirmat ca doar o istorie atent construita a gandirii rornanqti despre modernizare poate oferi fundamentul necesar pentru o autentica istorie a gandirii politice. Disocierea pe care am facut-o intre mai multe tipuri de discurs modernist sau occidentalist oferd, poate, cea mai importantä ilustrare a acestei afirmatii. Cu siguranta, plasarea apologeticii pro-liberale" din Romania interbelica in categoria liberalismului generic a fost intotdeauna problematica, atat din cauza tipului de argumente pe care promotorii säi le folosesc, cat §i din cauza tipului de politica pe care ei o rationalizeaza. ideologic. Majoritatea istoricilor romani§i chiar o parte dintre cei strainicontinua sa asimileze modernismul zeletinian §i lovinescian cu liberalismul. Prin contrast, cea mai mare parte a bibliografiei relevante occidentale sio parte a celei rornanqti sesizeaza aici o incongruenta, avand insa tendinta de a extrage o concluzie negativa in legatura cu intreaga cariera istorica a liberalismului in Romania. Cred cd ambele perspective sunt gre*ite. Cele treivarietati de modernism pe care le-am identificat reprezintä tot atatea tipuriistorice de liberalism romanesc. lar o comparatie atentä dintre ele ne relevä faptulca. varietatea anti-oligarhica" de tipul SanieleviciAntim se apropie mult mai mult decat cea canonica" de tipul LovinescuZeletin de standardele liberalismului occidental. Tot astfel, varietatea pa§optistä" a lui Draghicescu satisface mult mai bine deck tipul de gandire pe care suntem obi§nuiti saii consideram ca un continuator al pawptismului standardele unei gandiri liberale dedicate extinderii democratiei §i reformei sociale. Concluzia cea mai generala aceea ca liberalismul poate fi gäsit in istoria Romaniei cu conditia sa fie cautat altundeva deck in tabdra Partidului Liberal §i a apdratorilor sai ideologici a§teapta in continuare o replica27.

27 Victor Rizescu, Un critic al Partidului Liberal: primul Stefan Zeletin, in Studia Politica. Romanian Political Science Review", t.1, 2001, nr. 3; idem, Infelepciunea nebunului sau gdndirea politica a lui Henric Sanielevici, ibidem, t. 2, 2002, nr. 3; idem, Subverting the Canon: Oligarchic Politics and Modernizing Optimism in Pre-communist Romania, in New Europe College Yearbook 2002-2003"; idem, Stefan Antim ci cele doua feluri de liberalism romanesc, in $tefan Antim, Scrieri politice, ed. Victor Rizescu, Bucuresti, 2005; idem, Protectionismul ci liberul schimb, dincolo de granitele economiei, in Eugen Demetrescu, Influenta qcoalei economice liberale in Romania in veacul al XIX-lea, ed. Victor Rizescu, Bucuresti, 2005.

www.dacoromanica.ro 21 Perspective in istoriografie 25

Care sunt rezultatele aceluiasi tip de investigatie istorica pentru o mai build intelegere a stângii marxiste si a dreptei traditionaliste? In ce o priveste pe prima, ea apare ca o componentä esentiala a culturii critice", tributard in egald masurd culturii marxiste internationalei criticii sociale autohtone initiate in tabara dreptei junimiste.IntAlnireadintreacestecloud ansambluri ideologice a dus la o metamorfold a amândurora. Transpus in terrnenii unei meditatii despre forme fond, marxismul a fost transformat intr-un instrument de analiza a inapoierii. In acelasi timp, sociologia formelor fara fond a capatat mai multd consistenta si complexitate in cadrele teoretice ale marxismului. Inca si mai semnificative sunt adaptarile aduse marxismuluilanivelul programului politic,sub presiunea provocarilor si a urgentelor specifice unei societäti agrare periferice: in varianta populismuluireprezentatä in principal de Constantin Stere , el abandoneazã cu totul proiectul revolutiei socialiste pentru a-1 adopta pe cel al democratiei rurale"; in varianta socialismuluireprezentatä in acelasi fel de Constantin Dobrogeanu- Gherea, Lotar Radaceanui Serban Voinea , el pune intre paranteze acela§i proiect pe termen neprecizat pentru a se lansa intr-o pledoarie in favoarea unei modernizäri capitaliste veritabile, vazutd ca o preconditie a trecerii la socialism28. Existä o imagine canonica a traditionalismului religios interbelic: el a combinat dezgustul pentru societatea burgheza si materialista", oroarea fata de perspectiva revolutiei socialistei convingerea potrivit careia civilizatia occidentald a intrat in faza unui declin iremediabil cu speranta unei revitalizäri spirituale prin redescoperirea religiei§icu un program politic bazat pe o conceptie etnicä despre natiune. Dezvoltandu-se in continuarea sárndnatorismului de la inceputul secolului XX, care la rândul sau a revalorificat versiunea eminesciana a nationalismului, acelasi curent de idei s-a prevalat de ideea evolutiei sociale organice", ca opusä mecanicismului" individualist si liberal. El condamnd revolutia pasoptistä ca pe o cezura ne-organica in istoria RomAniei, blamându-i pe autorii säi si pe urmasii lor din cadrul Partidului Liberal pentru caracterul irnitativ al lumii românesti. Se pare cd aceastä imagine canonica trebuie sd fie intrucdtva modificatd: un autor ce pdrea a se inscrie in maniera cea mai conventionald" in acelasi canon se dovedeste foarte diferit de el, la o examinare atenta: ziaristul ortodoxist Radu Dragnea, a cdrui apartenenta la grupul ideologic al revistei Gindirea" nu a fost niciodata contestata, oferd, in anii '20 ai secolului trecut, o interpretare istorica§i sociologica a modernizarii românesti ce se suprapune in bund masurd cu cele ale lui Lovinescu si Zeletin. In mod straniu, fard a se considera un dizident in interiorul gruparii traditionaliste, Dragnea conjugã o pledoarie pentru liberalismul democratic

28 Idem, Marxism ioligarhie, sau sociologia inapoierii Inainte de comunism, in Lotar RAdAceanu, Oligarhia romdnd; Serban Voinea, Marxism oligarhic, ed. Victor Rizescu, Bucuresti, 2005; idem, Populismul qi celelalte marxisme romdnegi, in Constantin Stere, Scrieri poultice ci filosofice, ed. Victor Rizescu, Bucuresti, 2005.

www.dacoromanica.ro 26 Perspective in istoriografie ?-)

pe care il vede inscris in spiritul crestinismului ortodoxcu o evaluare pozitivã a rolului istoric al burgheziei si cu viguroase interpretdri istorice marxiste29. Un fir aduzitor prin intreg acest periplu de-a lungul spectrului ideologic al Romaniei pre-comuniste se dovedeste a fiteoria functionarismului" si a oligarhiei" birocratice. Initiatd in cadrele junimismului pentru a cdpdta formele cele mai elaborate in cele ale marxismului gherist", aceasta a fost probabil cea mai importantd piesd din ansamblul de idei destinate, la vremea respectivd, sd traducd intr-un limbaj conceptualizat intuitia fundamentalä a mediilor intelectuale locale dupd care lumea romaneascd suferea din cauza inversOrii stadiilor firesti" ale evolutiei sociale: suprastructura politicO modernä fusese adoptatd in absenta unei diferentieri sociale ce stause, in Occident, la baza rnodernizdrii institutionale. 0 consecintd a acestei inversiuni a etapelor a fost preluarea de stat a rolului de a initia dirija dezvoltarea economicd, precum si ponderea foarte mare detinutd de stat in ansamblul vietii sociale. In locul burgheziei antreprenoriale, foarte firavd ca numär si influentd, procesul de modernizare a fost gestionat de o elitd birocraticOpe care critica socialO a epocii o desemneazd sub numele de oligarhie" ce ajunge sd posede constiinta de grupi solidaritatea unei clase" sociale. Teoria oligarhiei" este respinsd de comunistul Lucretiu PAträscanu ca o inovatie ideologica a social- democratiei, menitd sa justifice politica de compromis a acesteia. Pe tot parcursul perioadei cornuniste, atat sociologia istoricdprin autori ca Henri H. Stahl , cat si istoria intelectuald prin vocea unor autori ca Z. Orneacontinua sä subscrie opiniei lui Pdtrdscanu. Redescoperitr de studiile occidentale despre modernizarea est-europeane, aceeasi teorie poate fi retrospectiv identificatd, printr-un decupaj arheologic, in masa textelor romanesti de criticd sociald ale perioadei cuprinse intre inceputurile junimismului si instaurarea comunismului31. Una dintre directiile de analizd ale articolului lui Chirot din 1978 era aceea de a incerca sO evalueze comparativ veracitatea sociologicO a diferitelor conceptii exprimate in Romania pre-comunistd. Reluand aceastd investigatie pe o scarO mai largai folosind ca reper datele comparative oferite de ansamblul studiilor recente despre modernizarea periferick ajungem la concluzii sensibil diferite de cele exprimate in majoritatea bibliografiei romanesti a subiectului. Aceasta din urmd valideazd conceptiile sociologiei moderniste a lui Lovinescu si Zeletin, prin opozitie cu cea a culturii critice" pe care cei doi autori interbelici o resping. Dupa toate aparentele, un asemenea diagnostic trebuie substantial modificat, ceea ce atrage o nuantare considerabilO a opiniilor exprimate in mod curent in problema

29 Idem, Cum poate fi citit Kogálniceanu? Radu Dragnea $i gindirismul democratic, in Radu Dragnea, Mihail Kogeilniceanu, ed. Victor Rizescu, Bucuresti, 2005. 30 Andrew C. Janos, East Central Europe in the Modern World: the Politics of the Borderlands from Pre- to Post-communism, Stanford, 2000. Am comentat pe larg aceastA carte, impreuna cu celelalte lucrari ale autorului, in Studia Politica. Romanian Political Science Review", t. 1, 2001, nr. 2. 31 Victor Rizescu, Marxism 0 oligarhie; idem, Postfatil, in D. Chirot, Schimbarea sociald, sectiunea Oligarhia, intre elita latifundiardi cea birocraticd.

www.dacoromanica.ro 23 Perspective in istoriografie 27 raportului dintre traditionalism si modernism in cultura romand32. La fel ca si celelalte pe care le-am reluat, mult prea succint, in paginile precedente, o asemenea afirmatie nu poate fi facuta fard a invoca, in modul cel mai staruitor, nevoia unei serioase dezbateri stiintifice.

ISTORIOGRAFIA CONTEMPORANA SUB IMPACTUL NOILOR SURSE PRIMARE SILVIU B. MOLDOVAN

Problema accesului la arhivele istoriei recente este, la ora actuald, o preocupare pe plan international', dar si o tema ce starneste, periodic, dezbateri (uneori chiar furtunoase) in mediile din Romania. Aceste dezbateri reusesc, uneori, sa determine un ritm mai rapid de introducere in circuit a unor fonduri arhivistice. In Romania, cercetarea istoriei recente, in special a istoriei regirnului comunist, se loveste 'Inca de anumite dificultati privind accesul la documente. Alte dificultati apar datoritä subiectivitatii, uneori evidente, a surselor memorialistice. Subiectivitatea nu se refera doar la modul de prezentare a faptelor, cisila selectarea acestora. Nu numai memoriile fostilor potentati comunisti ridica probleme de credibilitate a informatiei (asupra acestui aspect au insistat nurnerosi autori), ci si cele ale fostilor oponenti ai regimului instaurat in Romania dupd martie 1945. De pilda, in opinia noastra, marturiile unor activisti" locali ai rezistentei anticomuniste prezinta mai multä credibilitate, atunci and se referd la absenta unei coordondri a diferitelor grupari sau chiar a actiunilor spectaculoase, decat cele ale unor personalitati de mai mare notorietate, care au uneori tendinta de a nega, pe langa interpretarea data de Securitate activitatii lor, si propria activitate in sine2. in ceea ce priveste arhivele, acestea sunt suspectate in primul rand in ceea ce priveste integritatea lor. Situatia nu este insa singulara in Romania, ba am putea spune, dimpotriva. De pildä, in Germania (tara care se bucurd de imaginea cea mai build in privinta asigurarii accesului la documentele fostelor servicii informative comuniste) arhivele create de serviciul de spionaj militar si de serviciul de

32 Idem, Un critical Partidului Liberal; idem, Subverting the Canon; idem, Di lema modernizeirii, in Idei in dialog", an 3, 2006, nr. 18.

I In acest sens, recentele dezbateri din cadrul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europeii recomandArile formulate privind facilitarea introducerii in circuitul tiintific a fondurilor documentare. 2 Nu ne pronuntam asupra motivatiei actuale a acestor negäri.

www.dacoromanica.ro 28 Perspective in istoriografie 24 informatii externe ale R.D.G. au fost distruse, autoritätile beneficiind, in acest sens, de acordul organizatiilor civice est-germane3. 0 alta problernd care s-a ridicat in legaturd cu arhivele Securitatii (caci la ele ne referirn acum) este aceea ca. asasinatele Securitatii sigur nu figureaza in dosarele accesibile" (Emil Hurezeanu4). Aprecierea de mai sus pare sä vizeze, in principiu, perioada de dupd 1964, insa aceeasi problema persista si in cazul unor detinuti politici decedati in inchisori. In societatea româneasca este de notorietate faptul cã unii dintre acestia au decedat ca urmare a lipsei de asistenta medicala, autoritatile facându-se astfel vinovate de asasinat. Doua cazuri emblematice in acest sens sunt filozoful Mircea Vulcanescu (1904-1952) si fizicianul atomist George Manu (1903-1961). Apararea clasica a reprezentantilor sistemului represiv, in sensul ca decesul lui Vulcanescu ar fi fost unul accidental, este infirmatä la o lecturd atentA fie si numai a documentelor pastrate din corespondenta Securitatii. Astfel, Inca in septembrie 1947 este inregistrata la Siguranta o petitie a Margaretei Vulcanescu5, prin care solicita asistentä medicald si un tratament special sotului sau Mircea Vulcanescu, in prezent detinut la penitenciarul Aiud". Siguranta a transmis petitia Directiei Generale a Penitenciarelor (D.G.P.), la 22 septembrie 1947. La rândul sau, Serviciul Evidentei din cadrul D.G.P. inainta Directiei Generale a Securitatii Statului (D.G.S.S.) o adrese in urma unui referat medical [de la Penitenciarul Maya] din care se constatä cd detinutul internat politic Vulcanescu Mircea Aurel suferd de pleurezie stanga cu stare generala rea pentru careise recomanda internare in Spitalul Vacaresti". In consecinta, se solicita avizul D.G.S.S. pentru internarea lui Vulcanescu pentru tratament". Aceasta adresa este datata insa cu trei ani si jumatate mai tarziu deck petitia Margaretei Vulcanescu (nr. 9.947 S din 25 aprilie 1951). La capatul acestui lant al slabiciunilor morale si rigorii administrative se afla Regiunea Bucuresti a Securitatii, careia i se adresa D.G.S.S., la 9 mai 19517, cu solicitarea sa raportati relatii complete si avizul dv. cu privire la transferarea de la penitenciarul Jilava la spitalul penitenciarului Vacaresti" a lui Vulcanescu. Ei bine, rdspunsul Regiunii Bucuresti catre D.G.S.S., emis la 26 mai 1951, 8este cu adevarat stupefiant: [...] Sus-numitul in trecut nu a facut parte din nici un partid politic, iar dupd 23 august 1944, nu s-a incadrat in nici o organizatie democrata. La A[rhiva] S[iguranted nu este cunoscut.

3 impovarati de movenirea Securitiltii 0 Stasi. Rdspunsuri germane, romdne 0 maghiare la o provocare istoricti/ Die Erblast von Stasi und Securitate. Eine Debatte mit deutschen, rwndnischen und ungarischen Antworten, Bucuresti, 2002, p. 17. 4 Ibidem, p. 72. 5 Cu nr. 29.243/1947 in Arhiva Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (in continuare ACNSAS), fond Penal, dosar nr. 232, vol. 23, f. 2. 6 Ibidem, f. 3. 7 Cu nr. 323/G/63.188, ibidem, f. 4. 8 Ibidem, f. 5.

www.dacoromanica.ro 25 Perspective in istoriografie 29

intrucat din fisa personala a sus-numitului ce o posedd la D.G.P., reiese Ca este la dispozitia D.G.S.S. fard a se cunoaste motivul retinerii, nu putem aviza transferarea sa de la Penitenciarul Jilava la Spitalul Penitenciarului Vacdresti". Acest document este de-a dreptul neverosimil. Atat prin sustinerea Ca Vulcdnescu arfifost retinut",si nu condamnat" (condamnarea acestuia petrecandu-se in urrna unui veritabil proces-spectacol, in 1948), cati prin cea cä motivul retinerii nu ar fifost cunoscut (intr-o guvernare responsabild, ne-am permite sã adaugam, motivele acesteia ar fi intr-adevar inexplicabile in ceea ce-1 priveste pe Mircea Vulcanescu9). De asemenea, reiese cä identificarea motivelor pentru care un detinut se afla in detentie era o conditie prealabild a acorddrii ajutorului medical, nicidecum un rnotiv intemeiat pentru punerea imediatä in libertatea celor retinuti rard un motiv cunoscut (!). In consecintä, la 15 iunie 1951, D.G.S.S. Secretariat comunica avizul nefavorabil transferului si internkii la Vdcdretil°. Ca atare, finalul era previzibil: la 8 noiembrie 1952 Penitenciarul Principal Aiud comunica Curtii Supreme, sectia penalas, decesul lui Vulcdnescu, survenit la 29 octombrie 1952, neuitând sd mentioneze de asta-datä motivarea arestdrii sale, in 1945 (crimä de rdzboi")11. De asemenea, la 31 octombrie 1952, cand se intocmeai inventarul de efecte fost proprietatea lui Vulcdnescu", se indica si decizia Curtii Supreme prin care acesta fusese condamnat la 8 ani temnitd grea12. Motivul decesului declarat cu aceastä ocazie era suferind de miocard, pleurezie dubla, T.B.C.". Prin urmare, putem aprecia Ca, desi in dosare nu se regäsesc ordine exprese de asasinare a unor detinuti politici, cazuri precum cel al lui Mircea Vulcdnescu poate fi considerat ca un asasinat programat. In ceea ce-1 priveste pe George Manu, acesta a incetat din viata. in Penitenciarul Aiud, dupd o detentie de 13 ani13. La fel cai circumstantele arestarii lui din 1948, data exacta a decesului este oarecum controversatdi astazi. Dacd monografia lui Gheorghe Jijie reline ca data a decesului 12 aprilie 196114, cel mai bun dictionar de persoane al Miscdrii Legionare publicat dupd 1989 il situeazä mai tarziu, in anul 196215. De asemenea, conform märturiei Elenei Antonescu (sora lui George Manu), familia a considerat Ca decesul a survenit in 1962, deoarece atunci

9 Astfel, acuzatiile aduse in proces lui Vulcdnescu find evident neintemeiate. Vulcanescu fusese condamnat prin Deciziunea criminald nr. 27 din 6 februarie 1948 a Curtii de Apel Bucuresti, sectia a IX-a (ibidem, f. 44-45). In dosar existA si o dactilograma a celebrului Ultim cuviint al filozofului (ibidem, vol. 14, f. 41-107). 1° Ibidem, vol. 23, f. 7. 11 Ibidem, f. 24. 12 Ibidem, f. 25. 13 Acesta a fost condamnat in cadrul asa-numitului lot Popp-Bujoiu" (Miscarea Nationald de Rezistenta), prin sentinta nr. 1.834 din 2 noiembrie 1948 a Tribunalului Militar Bucuresti; Arhiva Ministerului JustitieiDirectia Instantelor Militare (in continuare AMJDIM), fond Penal, dosar nr. 14.900, vol. 3, f. 147-202v. " Gheorghe Jijie, George Maim, fl., [2002], p. 356. 15 Gh. Buzatu, Corneliu Ciucanu, Cristian Sandache, Radiografia dreptei romdneVi (1927 1941), Bucuresti, 1996, p. 112.

www.dacoromanica.ro 30 Perspective in istoriografie 26 a primit de la Aiud un pachet cu efectelei ceasul" lui Manu16. In schimb, Certificatul de deces (seria D.R., nr. 354109)17 consemneazd decesul lui Gheorghe Manu la 2 aprilie 1961, in Aiud. Fara* a invoca alte circumstante ale mortii, in certificat se mentioneala, ca bazd a intocmirii lui, Actul de deces nr. 48 din 3 aprilie 1961, inregistrat, de asemenea, la Aiud. Opindm cä actul oficial este cel mai exact, data decesului find a§adar 2 aprilie 196118. Dacd data decesului nu poate provoca, in sine, dispute de naturd etick cauza lui este de naturd sa releve caracterul regimului instaurat la 6 martie 1945si, cu atat mai mult, activitatea reprezentantilor sdi in cadrul sistemului penitenciar. Astfel, decesul lui George Manu este pus (in sursele memorialisticei in traditia orald cultivatd de fotii detinuti politici din Romania) in modul cel mai direct in legdturd cu gravele abuzuri comise de conducerea Penitenciarului din Aiud, in special de colonelul Gheorghe Crdciun, directorul inchisorii. Acesta ar fi conditionat acordarea tratamentului medicamentos de participarea lui Manu la ap- zisa reeducare politica a detinutilor politici, in special legionari19, conditie respinsd categoric de acesta. Existdi alte märturii care-1 incrimineaZd pe colonelul Cräciun in acela0 sens. Unii dintre detinutii de la Aiud 11 aculd de §antajarea unor detinuti bolnavi2u, altii sustin Ca 1-arfi ucis, prin aceeai metodd a conditiondrii medicatiei de colaborarea activd, pe scriitorul Constantin Gane21, iexemplele pot continua.

16 Interviu de Octavian Roske cu sotii Elenai Virgil Antonescu, in Radu Ciuceanu, Memorii, I. Intrarea in tunel, Bucurqti, 1991, p. 335. 17 Am obtinut o copie a acestui act oficial prin bunavointa familiei Manu i a d-lui avocat Victor Atanasie, care a efectuat diligentele necesare la primaria Aiud. 18 In studiul introductiv la Testis Dacicus (George Manu), In spatele Cortinei de fier, Bucure§ti, 2004, am mentionat §i noi ca data a decesului ziva de 12 aprilie 1961 (p. 79). Am optat la acea ora pentru versiunea d-lui Jijie atat din consideratie pentru indelungatul säu efort de documentare, cat *i datorita relatiilor mai vechi pe care le avea cu familia Manu i,totodata, prezentei sale in Penitenciarul Aiud. Am intrat in posesia documentului eliberat de Primkia Aiud dupa finalizarea studiului introductiv. 19 In 1937 George Manu devenise membru al Mi§carii Legionare, in 1943 find chiar conducAtor interimar al MiKarii din interior. Acesta s-a distins insa printr-o atitudine moderata, find un adversar al factiunii violente din cadrul Legiunii. Adversar intransigent al comunismului, Manu s-a preocupat, dupd 1944, de o noud constructie politick ce ar fi urmat sd preia doar anumite elemente pozitive din ideile legionare. 29 Directorul inchisorii stia Ca fratele meu este avocat. Era informat cä este fiu de legionar martirizat in anul 1939... De aceea a tinut neaparat sd-1 inurdareascd in lAturile «reeducarii», fdrd a tine cont cd Incas era destul de bolnav. L-a santajat ca sd participe la «reeducare» in unul din cluburi" (Octavian Voinea, Masacrarea studentimii románe in inchisorile de la Pitesti, Gherla ci Aiud, Bucure§ti, 1996, p. 174). Nu reiese cu claritate dacã motivul pntajului au fost medicamentele, dar aceasta varianta pare mult mai plauzibila deck apartenenta politica a tatälui, aceasta find oricum arhicunoscuta pentru toti cei detinuti la Aiud. 21 In zarcd mai era scriitorul Contantin Gane, autorul neintrecutelor Trecute viefi de doamne ci domnite. Era bdtrani bolnav. Ii bAgaserd in celuld un tanär student, sal mai intoarcd in patul din care nu mai putea cobori. Venea colonelul din când in cdnd, si zicea Gane: Domnule colonel, as vrea niste medicamente, sd-mi usureze boala. Ddm, dacd scrii ceva pentru noi.

www.dacoromanica.ro 27 Perspective in istoriografie 31

Sursele sunt totusi contradictorii (de pada, Petre Pandrea, detinut la Aiud in aceeasi perioada, afirmä categoric cd Manu fusese internat, la un moment dat, in spitalul inchisorii, moartea lui sävarsindu-se in acest loc22), chiar dacd controversate2i. Este adevärat cd nu reiese, din textul lui Pandrea, dacd internarea s-a facut la limp. Din memoriile lui Nistor Chioreanu (companion al lui Manu atat in cadrul procesului Miscarii Nationale de Rezistenta din 1948, cat si in celula de la Aiud) reiese cä Manu nu a solicitat la timp asistenta medicald, insistentele in acest sens ale colegilor säi find tratate cu aroganta de gardieni, internarea in spital survenind astfel prea tarziu24. Probabil Ca aceasta este varianta cea mai apropiatä de realitate, care insa nu absolvd, evident, autoritätile de culpa neglijentei fatä de detinutii politici bolnavi. Este chiar foarte posibil ca episodul santajului facut de colonelul Cräciun safiemacar partialadevarat,insd intr-odata anterioardzilelor premergatoare decesului (Gabriel Baldnescu, si el coleg de celuld cu atomistul, scrie ca Manu insusi Ii confirmase autenticitatea episodului22). In astfel de situatii (existä si alte cazuri similare), adevarul este dificil de reconstituit numai dupd documentele care s-au pästrat in arhive. Cercetatorii nu trebuie insa sa dispere din cauza acestor dificultati. in arhiva existä suficiente documente in mdsurd sä infirme pretentiile colonelului Cräciun de a fi fost un director binefacator, chiar unul care a pregtit eliberarea detinutilor politici"26, prin facilitarea reeducarii" lor, necesard inaintea reintegrärii in societate. Unele documente dovedesc inclusiv rolul direct al lui Gheorghe Craciun in indsprirea conditiilor de detentie de la Aiud, Inca dintr-o perioadd când acesta ocupa alte functii in aparatul de Securitate. In privinta tratamentului aplicat detinutilor de la Aiud, am putea lua, ca exemplu, cazul lui Aurel Cahn. Legionar binecunoscut in zona Ardealului, acesta a

Nu scriu! Atunci nu dam nici noi medicamente. Anume 11 tineau, Ca sA-I santajeze cu scrisul, desi ar fi trebuit sa fie eliberat impreuna cu ceilalti batrani si bolnavi [in 1962, din Penitenciarul Aiud fusesera eliberati numerosi detinuti bolnavi n. S.B.-M]. Intr-o zi, studentul a anuntat la perete cd a murit domnul Gane" (Preot loan Bardas, Calvarul Aiudului. Din suferinfele unui preot ortodox, Bucuresti, 1999, p. 82). Parintele Bardas fusese arestat in 1948 pentru implicarea sa in miscarea de rezistenta. 22 Petre Pandrea, Reeducarea de la Aiud, Bucuresti, 2000, p. 259-261. 23 Pandrea si-a redactat memoriile nu in libertate, ci in timpul detentiei, asigurandu-i-se aceasta facilitate de conducerea penitenciarului. Evident, nu era vorba de un simplu gest de caritate, insa nu putem subscrie la interpretarea lui Gheorghe Andreica. Acesta sustine cA motivatia lui Pandrea in redactarea memoriilor ar fi fost o lingura de arpacas adaugata zilnic sau din cfind in and in gamela" (Gheorghe Andreica, Pentru o lingurd de arpacay. Meschineiride lui Petre Pandrea de la inchisoarea Aiud, 1959-1964, f.I., 2005). Cumnatul lui Lucretiu Patrascanu nu ni se pare deloc meschin, ci doar un adversar politic al legionarismului, ale carui opinii puteau deveni utilizabile pentru regimul comunist, in contextul reeducarii de la Aiud a fostilor legionari. 24 Nistor Chioreanu, Morminte vii, Iasi, 1992, p. 313-314. 25 Gabriel Balanescu, Din impareifia mortii, Timisoara, 1994, p. 218. 26 Eliberarea detinutilor politici fusese oricum hotarata la nivelul conducerii P.M.R., astfel incat, fie si nereeducati", acestora Ii s-ar fi dat drumul oricum in 1964. In plus, promisiunile conducerii de la Aiud privind o reintegrare rapidai totala a celor reeducati" s-au dovedit iluzorii.

www.dacoromanica.ro 32 Perspective in istoriografie 28 fost arestat §i condamnat in 1949 de Tribunalul Militar C1uj27 la 25 ani munca silnica pentru uneltire contra ordinii sociale. Este gratiat in 1964, find eliberat din penitenciarul Aiud. In adeverinta-caracterizare, eliberata cu aceasta ocazie §i semnata de acela§i colonel Gheorghe Craciun, se spune doar atat: A fost pedepsit disciplinar cu 48 zile izolare pentru [detinere de] obiecte interzise, incalcarea ordinii interne, luare de legaturi, nerespectarea programului etc."28. Nu existä o caracterizare propriu-zisa, comandantul unitatii 0622 considerand, probabil, cd volumul pedepselor disciplinare §i, mai ales, motivatia lor spuneau totul despre profilul moral §i politic al detinutului. Un ochi obiectiv realizeaza insa astdzi cat de meschine erau motivele pentru care detinutii politici din Aiud (§i nu numai) erau pedepsiti. La luarea de legaturi" (exprimare neclard, dar gravd, ca §i and ar fi vorba de legaturi cu cine §fie ce agenturi din afara penitenciarului) se referd, de Oda,raportul din 29 iulie 195929: In ziva de 29.07.1959 ora 6,30 detinutul Ca lin N. Aurel cam. 55 condamnat la 25 ani pentru Legionar din sectia Zarca a spus urmätoarele: In ziva aratata mai sus detinutu respectiv a fost gasit de mine intimp ce executam programul de tinete inpletind la o bucata de sfoara ceo confectionase dintr-o pereche de ceorapi de alui spunand el a§a. La intrebarea mea de restu de ceorapi aspus cä nu mai are facandu-i control am mai gäsit acestea lea facut cu scopu de lea trasmite mai departe. Propun a fi pedepsit cu 5 zile izolare. /Semnat, plutonier indescifrabil/"30. Raportul are o adnotare (semnata §i ea indescifrabil, sigur insa nu de colonelul Craciun): Din lipsa de spatiu nu a executat pedeapsa". Intr-o evidenta a pedepselor disciplinare executate de Aurel Ca lin, pedeapsa neexecutata figureaza totu§i32. Din aceasta evidenta reiese ca la Aiud a executat 43 zile de izolare, §i nu 48, cum se arata in adeverinta-caracterizare. Se pare cd numaratoarea a fost facuta in graba, luandu-se in calcul§i una-doud dintre pedepsele anterioare (3 zile la Jilava §i alte 5 la Gherla). Cifra 48 nu poate reprezenta nici totalul pedepselor disciplinare din detentie, deoarece in dosar sunt mentionate §i alte pedepse (de exemplu, 3 zile izolare cu regim sever in 1956, pentru vina de a fi vorbit pe geam cu alti detinuti din alte camere")33. Aceasta pedeapsa, anterioard celor de la Gherla §iJilava, a fost efectuatd, conform documentelor existente, tot la Aiud. Reiese deci ca detinutul a avut §i alte treceri

27 Prin sentinta nr. I 551/1949. 28 Arhive Ministerului Justitiei Tribunalul Militar Teritorial Cluj (in continuare AM.1 TMTC), fond Penal, dosar nr. 504/Bihor, vol. 16, f. 4. Adeverinta-caracterizare este datatd 15 iulie 1964. 29 Reproducem documentul cu ortografia originald. 39AMJ TMTC, fond Penal, dosar nr. 504/Bihor, vol. 16, f. 12. 31 Ni se pare exclus ca neexecutarea pedepsei sd fie urmarea unui gest umanitar al unui ofiter, camuflat in dosul unei justificdri tehnice (lipsa de spatiu). Mai degrabd, adnotarea ne sugereazd lipsa de omenie cu care era condus penitenciarul Aiud, avind in vedere (si) numdrul mare de pedepse cu izolarea (cu rezultatul umplerii spatiului de pedeapsd). 32 Ibidem, f. 103v. 33 Ibidem, f. 48.

www.dacoromanica.ro 29 Perspective in istoriografie 33 prin acest penitenciar. Lista pedepselor34 neffind completä, putem totusi presupune cä cifra 48 ar putea fi realä. Meritä mentionate, pentru o mai bund intelegere, pedepsele executate la Aiud, in perioada 1958-196335, precum si justificarea lor: 7 zile izolare (a fost gassit cu cloud bucati carpa scrisä"), 3 zile izolare (a batut alfabetul morse in perete"), 10 zile izolare (a stat culcat in pat dupd masa de pranz"), 5 zile izolare (a fost prins impletind la o bucatä de sfoard"), 3 zile izolare (a fost gäsit cantand in camera"), 3 zile izolare (a fost gasit dormind in timpul zilei"), 5 zile izolare (nerespectarea programului") si 7 zile izolare cu regim sever (nerespectarea regulamentului"). Una dintre pedepse (cea al carei raport 1-am citat integral mai sus) a fost ocazionatd, asadar, de utilizarea metodei Manu" (numitä de gardieni impletirea unei bucati de sfoard") de comunicare cu alti detinuti. Nu putem deocamdata evalua Cate pedepse s-au dictat la Aiud pentru acest motiv, insä ne putem da seama de rolul important jucat de George Manu in universul concentrationar. Desi n-a reusit sa rastoarne regimul comunist, lipsit de posibilitatea de a invinge sistemul sau represiv, fizicianul si-a pastrat constant valoarea de exemplu si a jucat, prin relatiile cu detinutii siabilitOtilecu care i-a dotat, un important rol consolator. Faptul ca, si in anii '90, un George Manu, de pilda, a fost cunoscut mai mult din marturiile unor colegi de formatie stiintifica sau de detentie (in cadrul cdrora se insista mult pe refuzul sau interbelic de a se stabili in Franta, unde i se asigura o carierd fulminantä) se datoreaza accesului indelung amanat la sursele documentare. In ceea ce priveste Miscarea Legionara., cel putin, accesul la documente a fost restrictionat macar 'And in 1989. Francisco Veiga, autorul unei teze de doctorat pe aceastä temd, sustinutd la Universitatea din Barcelona in 1987, dupd opt ani de cercetdri recunostea franc limitele inerente ale demersului sau: Baza ei documentard este implicit limitatd, caci in aceastä perioadã arhivele romanesti nu au fost accesibile cercetatorilor occidentali, iar tema Legiunii, Garzii de Fier era absolut tabu. Totusi a fost utilizata o bibliografie voluminoasà, s-a apelat la acele surse documentare accesibile in Occident si s-a recurs la anumite märturii verbale"36. Armin Heinen, de asemenea autorul unei teze de doctorat pe aceeasi temd (si tot in anii '80), remarca si el ca: In timp ce pentru Europa Centrala, de Sud si de Vest ne stau deja la dispozitie sau sunt pe cale de a fi definitivate primele lucrari de baza, fascismele din Europa de Sud-Est constituie inca o lacuna in cercetarea fascismului. Motive le se gäsesc mai putin in barierele de limbaj, cat in politica restrictivä privind arhivele din pile «socialismului real» aflate astäzi in blocul estic"37.

34 Ibidem, f. 103v. 35Pentru anul 1964 nu este mentionata nici o pedeapsa disciplinard. 36 Francisco Veiga, Istoria Garzii de Fier, 1919-1941. Mistica ultranationalismului, Bucure§ti, 1993, ?. 9. 3 Armin Heinen, Legiunea Arhanghelul Mihail", migare socialá ci organizatie politica. 0 contributie la problema fascismului international, ed. a II-a, Bucurqti, 2006, p.15. Pentru interpretarea, extrem de comprehensivd, pe care autorul o da termenului de fascism", ibidem, p. 13.

www.dacoromanica.ro 34 Perspective in istoriografie 30

insd nu numai autorii strdini au resimtit cu acuitate lipsa accesului direct la arhive. Grigore Traian Pop, de pildd, autorul unei incercari de istorie obiectivd a Garzii de Fier in mai multe volume38, reprosa accesul restrictionat si preferential la o bund parte a informatiei despre fenomenul legionar (aflatd in arhive secrete, cu acces riguros supravegheat39), chiari numai interesul pentru continutul acestor documente putând fi considerat suspect's°. Reprosul dateaza din deceniul trecut, insd vizeazd realitdtile perioadei comuniste41, sesizand impactul de duratd pe care ocultarea surselor primare 1-a avut asupra credibilitatii istoriografiei problemei. Chestiunea devenea si mai complicatd atunci când problematica legionard se intersecta cu cea a serviciilor secrete (cum este si cazul temei pe care am abordat-o noi). Din acest punct de vedere, dificultdtile apar, de reguld, in toate tarile implicate42. Pe de and parte, pdstrarea unor fonduri documentare create de

38 Grigore Traian Pop, Garda, Cdpitanuli arhanghelul din cer. 0 istorie obiectivá a migarii legionare, vol. I-1II, Bucuresti, 1995-1997. 39 Uneori, dosarele cercetate de istorici inainte de 1989 si aflate in custodia SecuritAtii erau citate conspirativ", cu indicative ale Arhivelor Statului (de pada, in cdrtile lui Horia Brestoiu dedicate activitatilor de spionaj din Romania anilor 1939-1944). 40 Grigore TraianPop, op. cit., vol. I, p. 23. 4' Dificultati legate de accesul la arhive au existat si in afara perimetrului reprezentat de lagrtrul comunist". De regulk dificultdtile din Occident au fost temporare sineimputabile, obiectiv, autoritAtilor locale, precum in cazul Germaniei de Vest: In deceniul imediat postbelic conditiile pentru cercetarea istoriei contemporane nu erau prea prielnice in fosta Republica FederalA Germania. Intreaga cantitate de documente din arhivele centale germane fusese ori distrusa in conditiile razboiului, ori declarata. de Natiunile Unite invingatoare prada de razboi,i ca atare confiscatAsi transportata in S.U.A., Anglia, U.R.S.S. Prin urmare, pentru o vreme, studierea istoriei contemporane germane era aproape o imposibilitate" (Stelian Neagoe, Andreas Hillgruber, in Andreas Hillgruber, Hitler, Regele Carol ci Marealul Antonescu. Relafiile germano-romcine (1938-1944), Bucuresti, 1994, p. 7). Interesant este cd o situatie asemanAtoare a aparut si dupa reunificarea Germaniei (in 1990), parti din arhiva creata de celebra Stasi fiind tansportate in U.R.S.S. si S.U.A. 42 In acest sens, Gh. Buzatu, Reizboiul mondial al spionilor (1939-1989), Iasi, 1991, p. 151: Nu incape nici un fel de indoiald insd cA, pentru «descifrarea» istoriei serviciilor secrete, studierea arhivelor, oferind cel mai serios temei, reprezintA un obiectiv pe cat de ravnit pe atat de anevoios. Astfel suntem de parere ca orice caz mai delicat din istoria spionajului cu greu poate fi socotit «incheiat» doar in baza depozitki «actorilon) implicati, ceea ce ne trimite oricum la investigarea arhivelor, operatie care, desi este «ultima solutieD, nu este lesne de realizat, avand in vedere caracterul special al documentelor depozitate. Am admis si admitem cd fiece guvern emaniii posedd o serie de documente in privinta carora tacerea se impune pe un mare numar de ani si de decenii, iar, in cazul birourilor de spionaj asemenea documente intra, in cvasi-totalitatea lor, in categoria celor ultra-secrete, fapt ce determind ca «risculD punerii lor la dispozitia istoricilor sA fie cu atat mai mic, ca sa nu mai vorbim de situatiile cele mai nefericitedistrugerea puri simplu a unor arhive intregi reflectand activitatea organismelor de informatiii contrainformatii. Vrem sa spunem cA, dadi in general pentru istoria contemporand arhivele ii dezvdluie treptat secretele, pentru serviciile de spionaj situatia este si mai dificila. Cate, ne intrebam, dintre marile arhive ale lumii, publice ori particulare, nu ofera istoricului in cautare de noutati acest categoric si lacunar raspuns: interzis? Restrictiile sunt atat de numeroase si de diversificate incat cu adevArat gandim cA sansa a zfimbit celor care au ajuns sA pdtruncla tainele documentelor din categoria top secret !". Autorul arata. totusi cA, in anii '80, a reusit sA patrundA" in tainele arhivelor serviciilor secrete occidentale-americane, britanice si germane (ibidem).

www.dacoromanica.ro 31 Perspective in istoriografie 35 serviciile secrete, chiar dupd pierderea oricarui interes operativ pe care acestea 1-au avut, in arhive care nu erau destinate accesului cercetätorilor a reprezentat o greutate in plus. De exemplu, cititorii atenti ai zilelor noastre pot descoperi, in remarcabilele carti optzeciste" ale lui Horia Brestoiu, trimiteri la arhiva fostei Securitati, camuflate" in cote ale Arhivelor Statului". Din fericire, se poate spune cd in prezent asistam la un al doilea val" al deschiderii istoriografice fata de istoria Miscarii Legionare. Dacd la sfarsitul anilor '80 si inceputul deceniului zece al secolului trecut publicului interesat i s-au pus la dispozitie numeroase surse istoriografice noi43, in ultima decadd asistam la aparitia unui numar mare de surse documentare inedite. In prezent, deschiderea majord in ceea ce privestearhivele romanesti creeala premise pentru cercetari mai amdnuntite, chiar in privinta unor subiecte intens abordate si pand acum (spionajul celui de-al doilea razboi mondial, Conferinta de pace de la Paris, istoria Miscarii Legionare sau cea a miscarii de rezistenta antisovietice). Chiar dacd investigatiile arhivistice actuale nu sunt foarte avansate, o concluzie finald a acestora este, in mod cert, ca arhivele !Ana de curand mai mult sau mai putin inchise cercetärii ascund Inca multe necunoscute sieste nevoie ca un numar considerabil de cercetatori, romani sistraini, sa efectueze un travaliu indelungat in arhivele Securitatii si ale Justitiei comuniste. Abia dupd finalizarea (relativa, desigur) a acestui efort se va putea ajunge la o viziune cu adevarat completä a perioadei cuprinse intre anii 1944 si 1989, depasindu-se faza de colportare atat a legendelor aurite", cat si a legendelor intunecate" referitoare la Romania comunistä. Istoriografia trebuie sa fie o disciplind indiferentistä la notiuni precum oportunlinoportun sau delicatlfacd. Reconstruirea trecutului are si o utilitate extrastiintifica, datoritä asa-numitului rol formativ al istoriei, respectiv capacitatea indeobste recunoscuta de a invata din istorie" (cu scopul de a nu repeta aceleasi greseli). Din pacate, ne marturisim (fka placere) opinia personald cd, in ciuda tuturor iluziilor contrare, oamenii nu invata din trecut, find predispusi sä repete mereu aceleasi greseli. In contextul celor discutate mai sus, aceastä predispozitie este vizibila si prin apologiile, destul de raspandite astazi in Romania, referitoare la ceea ce se denumeste, cu un termen regretabil (dacd nu chiar reprobabil), metode neconventionale" de anchete. Ca o curiozitate, mentionam cã ulterior reabilitärii lui Lucretiu Paträscanu (in 1968, la initiativa lui Nicolae Ceausescu) si inlaturarii fostului ministru de Interne Alexandra Draghici din toate functiile detinute, anchetele interne par a fi continuat, intr-o forma oarecare. Dovada, faptul cd au inceput sä fie identificate documente referitoare la activitatea in cadrul Securitatii si a altor ofiteri superiori,

43 1in prefata la editia romdneascä a artii sale, Francisco Veiga afirmA cA in 1989 (la aparitia editiei spaniole) abia dacd se intrezdrea speranta cd publicul romanesc va citi vreodatd, in propria-i taili limbd, aceastA carte" (Francisco Veiga, op. cit., p. 9). " Eufemism ce desemneazd practicarea torturii.

www.dacoromanica.ro 36 Perspective in istoriografie 32

unii dintre eiimplicati,chiar, in anchetarea abuzurilor"45 comise in cazul Pätr4canu, precum generalul Tdnase Evghenie46. $i acestea se remarcd insä prin minimalizarea represiunii politice operate de Securitate, astfel incdt servesc mai mult ca izvoare necesare reconstituirii atmosferei politice de la sfaritul anilor '60, decat ca argumente in favoarea ideii cd oamenii invata din istorie.

POLITICA, MEMORIE, ISTORIE: ISTORIOGRAFIA COMUNISMULUI ROMANESC DUPA 1989

ALINA TUDOR PAVELESCU

Caderea" comunismului din politica in istorie a pus in fata istoricilor romani (sau ar fi trebuit sa pund) o dubla problernd de pozitionare: e vorba, pe de o parte, de pozitionarea, in noul context creat de caderea regimurilor comuniste, fata de obiectul lor de studiu, in sensul integrarii comunismului in reflectiile specifice profesiunii de istoric, a investirii experientei comuniste cu un sens istoric; pe de altä parte, istoricul mai mult sau mai putin specialist in ap-numita istorie contemporand" s-a aflat in fata necesitatii de ali reconsidera propria pozitie in campul sau profesionali, in sens lung, de a reconsidera pozitia disciplinei istorie in tabloul general altiintelor sociale. In contextul complexi delicat al acestei duble nevoi de repozitionare, resuscitarea reprezentarilor romantic-edulcorante, de tipul modestului slujitor al Muzei Clio", harnici anonim, convins ca istoria este, nici mai mult, nici mai putin, deck magistra vitae, s-a dovedit foarte repede, pe cat de naiva §i desuetà, pe atat de putin conformä noilor realitäti. Ne-am permite doar sa remarcam desigur, cu o nota de autoironie necesardca ultimii intarziati in aceasta reprezentare, atat de demonetizata in era globalizarii, dar mai ales in urma imperativei anexari a istoriei de Cate ideologie, inregistrata in perioada comunistä, sunt istoricii ini. Aceasta lipsd de apetit pentru autoreflectieprea putin surmontatä odatä cu aparitia unei noi generatii de istoricilare, pand astazi, un corolar cu efecte wr identificabile in structurarea internd a comunitätii istoricilor din Romania, cai in

45 Eufemism tipic perioadei, referitor la crime, anchete violente si arestäri ilegale. Ancheta secreta care a precedat reabilitarea lui ParAscanu s-a desMsurat in 1966 1967. 46 Nota cu memorii de la gen. It. Evghenie Minase, in ACNSAS, fond Documentar, dosar 107, f. 2-85. ' 0 notabild exceptie este aceea a profesorului Alexandru Zub si a grupului de tineri istorici ieseni, discipoli ai acestuia, grupati in cadrul Institutului A.D. Xenopol". Mentionàm aici, pentru acuratelea analizei, studiul lui Adrian Cioflanca, Politics of Oblivion in Postcommunist Romania, in Romanian Journal of Political Studies", t. 2, 2002, nr. 2, p. 85-93.

www.dacoromanica.ro 33 Perspective in istoriografie 37 dezbaterile publice referitoare la comunism. El se traduce prin lipsa a cloud distinctii esentiale pentru ca o comunitate profesionala sa Ii poatä stabili propriile repere valoricei pozitia specified in ansamblul societatii romanqti contemporane: distinctia memorie/istoriei distinctia istorie publica/istorie academica. Societätile postcomuniste traiesc dupd 1989 sub semnul a ceea ce Tsvetan Todorov denumea tirania memorier2. Impregnate de frustrarile dezbaterilor publice indelung ocultate, de distorsiunile istoriei oficiale" a perioadei comuniste a carei cea mai potrivita definitie ar fi probabil aceea de modelare voluntaristä a memoriei colective, in directiile §i cu semnificatiile impuse de PartidulStat aceste societati au, in mod cert, un raport special cu propriul trecut. Principala caracteristica a acestui raport este implicatia lui in primul rand afectiva §i doar subsidiar sau chiar marginal rationala. Pentru a ne margini la un singur exemplu, dezbaterea Shoah versus Gulag, privitä in mediile intelectuale occidentale ca un passage oblige al intelectualilor vest-europeni catre redefinirea pozitiei proprii fata de trecutul recent, a capätat in Europa de Est conotatia preponderentd, nu atat a unei dezbateri, cat a reafirmärii unor certitudini colectivecu forme diferite, de la o arä la alta, dar unitare in continutul lor ultimcu privire la culpa impersonald" reprezentatadecomunism,laexpiereatuturorculpeloranterioareprin experimentarea comunismului ca rau impus din exterior'. Semnificatia cea mai profunda a acesteidezbateri a constat,in ultimä instanta,indezvaluirea implicatiilor reale ale comunismului asupra profilului societatilor respective, o consacrare trista a succesului proiectului comunist in relatia cu n4te societäti care 1-au perceputpentruca si-audorit sa-1 perceapaca pe un corp strain, impus din exteriori ale carui contacte cu comunitatile respective au Minas doar la nivelul unei tolerante superficiale.

2 Ca si conceptul de istorie publicd", iacela de memorie sociald" a dat nastere, in istoriografia internationald, la multe si indelungi dezbateri; o sintezd a acestora in Patrick Hutton, Recent Scholarship on Memory and History, in The History Teacher", t. 33, 2000, nr. 4, p. 533-548. Din pdcate, acest tip de dezbateri nu sunt populare printre istoricii comunismului romanesc, printre care studii de felul celor ale lui Maurice Halbwachs, Paul Ricoeur sau Pierre Nora sunt departe de a avea un ecou semnificativ. Opera principald a lui Paul Ricoeur, La memoire, l'histoire, l'oublie, Paris, 2000 (aceasta este doar una dintre cele mai recente editii in limba francezd, aceea pe care autoarea acestor rânduri a avut-o la indemand), tradusd relativ recent si in limba romdnd, a beneficiat de un ecou minim printre istorici. Un interesant interviu luat lui Ricoeur de Sorin Antohi ar fi putut totusi capta atentia publicului românesc; Memory, History, Forgiveness. A Dialogue between Paul Ricoeur and Sorin Antohi, in Janus Head", 8(1), 2005, 14-25, p. 8-25; de asemenea, Marie-Claire Lavabre, Usages et mésusages de la notion de memoire, in Critique internationale", no. 7, aprilie 2000, p. 48-57. 3 In acest sens, percutanta demonstratie a lui Jan T. Gross, Vecinii. Suprimarea comuniteiffl evreiegi din Jedwabne, Polonia, Iasi, 2002, dar istudiul lui Andrei Paczkowski, Nazisme et communisme dans l'experience et la memoire polonaise, in Henry Russo (coord.), Stalinisme et nazisme, histoire et memoire comparees, Paris, 1999, p. 307-330. Pentru cazul Ungariei, Michael Shafir, Hungarian Politcis and the Legacy of the Holocaust Since 1989, Paper presented at the 16-18 March 2004 Symposium The Holocaust in Hungary: Sixty Years Later", Washington D.C., cf. si

www.dacoromanica.ro 38 Perspective in istoriografie 34

in contextul unei societati impregnate de memoria unor multiple traume datorate trecutului recent, care este rolul si pozitia istoricului? Ne referim aici numai la situatia societatii romanesti, nu pentru cd similitudinile nu ar existaele exista si sunt adeseori frapante, atunci and comparam diferitele forme ale iesirii din comunism in Europa de Estci pentru ca, pe de o parte, cazul romanesc ne este, in mod necesar, mai familiar, iar analiza lui prezinta un interes special pentru fiecare dintre cei prezenti si, pe de alta parte, pentru ca pozitia si rolul care i-a fost atribuit istoriei in Romania regimului Ceausescu au dat ngtere, dupd caderea acestui regim, unor dificultati speciale in ceea ce priveste pozitionarea disciplinei si a reprezentantilor ei in societatea postcomunista. Ca urmare a aplicariiproiectului national-comunist,in varianta sa ceausista, de reconstruire a identitatii nationale romanesti in jurul ideologiei PCR si in acord cu comandamentele doctrinare definite de acesta, pozitia istoriei si a istoricilor, in perioada dinainte de 1989, apdrea ca find strans legata si, mai ales, direct subordonata actiunii ideologice. Reluand definitia data anterior istoriei oficiale" impusd de PCR, aceea de remodelare voluntaristd a identitatii nationale, in acord cu sensurile dictate de imperativul ideologic al momentului, vom intelege de ce, dupd caderea regimului Ceausescu, pozitia istoricului in Romania nu putea fi nici pe departe aceea de martor inocent". Aceasta constatare nu are, desigur, un sens de negare a rezistentelor individuale la discursul ideologic al perioadei comuniste, ci se refera strict la reprezentarea generata de acest discurs la nivelul societatii romanesti, in legatura cu functia sociald a istoriei si a istoricului. In acelgi timp, la nivelul comunitatii profesionale a istoricilor, ca urmare a aceleiasi stari de fapt, se precizeaza, Inca din primii ani de tranzitie, cloud atitudini dominante, ambele rezultand din aceegi preocupare de autolegitimare. Astfel, asistam, pe de o parte, la o preluare lipsita de nuante a discursului anticomunist, ale carei motivatii pot fi diferite (fie ca apartine unor indivizi marginalizati sau chiar persecutati in plan profesional, in perioada comunista, fie ca vine din partea unor reconvertiti ad-hoc), dar care ramane constant lipsit de preocuparea pentru redefinirea reperelor etice si metodologice, chiar si dupd depasirea, in planul general al societatii romanesti, a momentului afectiv legat de caderea regimului Ceausescu. Pe de alta parte, intr-o pozitie paradoxal mai logica, gadar mai usor de explicat, aflati initial in inferioritate numerica, dar intarindu-si randurile pe masurd ce societatea romaneasca isi regasea ritmul normalitatii iar dezbaterile reale despre semnificatiile perioadei comuniste intarziau sa se produca, s-au aflat acei istorici, care din nou, cu motivatii diverse, de la cei a caror loialitate fata de opinii sustinute anterior a luat aspectul unui donquijotism de ultima ord, paria la cei mult prea compromisi prin sustinerea neconditionata a ideologiei ceausiste au preferat resuscitarea constructului identitar de facturd national-comunista, incercand (si regind, cel mai adesea cu complicitatea mai mult sau mai putin constienta, mai mult sau mai putin explicita a factorului politic) revalidarea lui in noul context socio-politic. Vocile izolate care au incercat structurarea unui discurs intermediar,

www.dacoromanica.ro 35 Perspective in istoriografie 39 neatapt nici uneia dintre cele cloud pozitii extreme, rämân marginale $i chiar adeseori respinse deschis din cele doud directii. Simpla creionare a pozitionariiistoricilor inspatiullor profesional evidentiazadistorsiunilederaportarea acestorala memoria colectiväa comunismului românesc. Memoria oferd, prin definitie, o inteligenta emotionald, gadar subiectivä a evenimentelortrecute.Discursul publicrezultânddin manipularea memoriei tine de istoria publici24, a$a cum se creioneazd ea in mass- media sau in proiectele culturale avansate de institutiile publice de tipul arhivelor, muzeelor etc. Acestui tip de demers i se opune, in mod ideal, constructul discursiv rational, argumentat i documentat alistoriei academice. Discursulistoriei academice reprezintä, prin excelenta, spatiul efortului con$tient de obiectivare a relatiei pe care o comunitate umand data o are cu propriul sdu trecut. Si tot in mod ideal, istoricul profesionist este acela care $tie sä discearnd linia fragild ce desparte memoria de istorie, istoria publica de istoria academicd, cel care construie$te necesarele instrumente metodologice cu ajutorul cdrora se realizeaza comunicarea intre discursul/discursurile memoriei idiscursul/discursurile istoriei. In acest context, con$tiinta pozitiei istoricului, de raisonneur al inteligentei sociale asupra trecutului, nu este suficientä dacd nu este dublatä de propria sa punere in cauza., in $i din postura de actor social5. Eficienta limitatd a unor afirmatii programatice de tipul istoriei sincere", istoriei adevärate" sau istoriei asa cum a fost"cel mai adeseadoarnaiv-utopicesauasumat-autoironice nurezolvddilemele metodologice ale istoriografiei comunismului, asa cum nu lämure$te problema pozitiondrii istoricului fata de obiectul sdu de studiu. Nevoia de redefinire a reperelor profesionale,in cazul comunitatii istoricilor $i in situatia specified a societatilor postcomuniste, ar fi trebuit sã

4 Conceptul de istorie publicd", prea putin dezbdtut de istoricii romdnii ca atare prea putin diferentiatinistoriografia romdneascd actuald de complementul sdu,conceptul de istorie academica", nu este totusi deloc nou si a produs deja, Inca de la aparitia sa in SUA, in cursul anilor '70, substantiale polemici in istoriografia internationald. 0 grild de lecturd didacticd a conceptului oferd articolul lui David E. Kying, Introducing Students to Public Histoiy, in The History Teacher", t. 24, 1991, nr. 4, p. 445-454. Pentru o diferentiere a perspectivelor intre istoria publicdi cea academicA, Richard B. Morris, An Academic Historian's Effect on Public History, in The History Teacher", t.16, 1982, nr.1, p. 53-61. Pentru dezbaterile din istoriografia francezd, legate de itnportul", in anii '80, a conceptului si a practicilor istoriei publice, Henry Russo, L'Histoire appliquée ou les historiens thaumaturges, in Vingtième siecle. Revue d'histoire", 1984, nr. 1, p. 105- 122. 5 Capcanele pe care istoria publica, practicatd ca devoir d'histoire", i le intinde istoricului sunt inventariate de Antoine Prost, intr-unul dintre cursurile sale la Sorbona, tinut in 1996: dezagregarea discursuluiistoric,prin desprinderea unor flash-uri evenimentiale cu rolstrict comemorativ; transformarea discursului istoric dintr-o expunere coerentd, articulatdi argumentatd, intr-o simpld juxtapunere de fapte; transformarea discursului istoric intr-unul mai degrabd afectiv deck rational si inlocuirea dorintei de a intelege cu vointa de a-si reaminti trecutul intr-o anumitd manierd; cantonarea discursului istoric intr-o viziune particularizantd, ocultindu-se astfel dimensiunea universald pe care acesta ar trebui sd o OA; Antoine Prost, Comment l'histoire fait-elle l'historien?, in Vingtième siècle. Revue d'histoire", 2000, nr. 65, p. 4-7.

www.dacoromanica.ro 40 Perspective in istoriografie 36 inceapd, credem noi, printr-o repliere necesard in spatiul academic $i printr-un efort de sistematizare atat a modului de functionare al campului profesional, cat $i a discursului naratiunii istorice. Acest moment a fost, cu siguranta, ratatca $i multe altele la inceputul anilor '90. Desigur, succesul facil asigurat de aparitiile in mass-media, avantajele materiale obtinute in urma redactarii unor lucrari de popularizare,goana dupa senzationalulrevelatindocumentele dearhivä (nedublata, ca atitudine, de exercitarea riguroasä a spiritului critic) sau chiar febra justitiard a tranzitiei prelungite sunt reactii explicabile $i chiar necesare pand la un punct. Problema principald a comunitatii istoricilor comunismului romanesc o reprezintd insa consideram $ine asumdm subiectivitatea acestei opinii intárzierea in lipsa de profunzime discursive:. ,si in incapacitatea autoreflexivd ce au urmat cdderii comunismului din politial in istorie. Cauzele acestei intarzieri tin, in primul rand, de modalitatile ie$irii din comunismsau ale intarzierii in comunism ale societatii romane$ti in ansamblu. Istoricul este $iel, in mod inevitabil, membru al unei comunitati umane date, prins in pasienjenipl unui set specific de relatii interpersonale, mentalitati $i reprezentari sociale. Pentru a putea aspira la rolul de mediator intre societate$iistoria recenta a acesteia, efortullui de obiectivare in campul disciplinei academice reprezinta, din aceasta perspectiva, un sine qua non al legitimitatii profesionale.

A spune cd fiecare discurs asupra trecutului este conditionat, in mod inevitabil, de cultura politica al carei produs este, nu reprezinta altceva deck un truism. In acela$i timp insa, istoricul este unulfire$te nu singuruldintre cei mai importanti vectori ai reconstructiei identitare, operatiune pe cat de dificild, pe atat de indispensabila intr-o societate ie$ita din comunism. Nu consider neaparat constructiva naivitatea de a pleda pentru istoricul-profet al Cetatii" $i nici macar pentru istoricul-terapeut alCetatii" (conform unei sintagme puse recent in circulatie de istoricul ie$ean Adrian Cioflanca)6. Acestea sunt, de altfel, variante deja vehiculate printre istoricii comunismului romanesc, fard insa ca vreuna dintre ele sa fi capdtat consistenta in realitatea sociald sau, cel putin, o argumentatie teoretica convingatoare. Nu pot insä sa nu constat cd punctul de greutate al dezbaterii asupra comunismului romanesc $i a posibilelor ie$iri din acesta intarzie de cativa ani buni pe teritoriul politologiei, sociologiei sau chiar al antropologiei, iar perceptia comunismului ca obiect al istoriei este marcatä mai degraba de superficialitate, parti pris, lipsd de preocupare pentru metodd $i chiar sau mai

6Adrian Cioflanca, op.cit.,p. 93: Romania has just lived a trauma, the communist totalitarianism, and this is a chance for historians to assume a role of cultural therapy, teaching people to come to terms with the past". Intr-un registru discursiv diferit, sintagma istoricului roman isi are un predecesor ilustru in istoricul taumaturg" al lui Henry Russo, op. cit., p. 121, care, in finalul unui studiu critic asupra tentatiei istoricului de a-si parasi tumul de filde§ in favoarea tribunei publice, la presiunile unei societati repliata tot mai mult asupra propriului trecut, conchide: Fara sa o stim, suntem cu totii «istorici publici»".

www.dacoromanica.ro 37 Perspective in istoriografie 41 alespentru critica surselor7. Nu pot sä nu inregistrez, nu doar cu un sentiment de frustrare profesionald, ci de-a dreptul cu uluire, date find träskurile dominante ale societatii romanesti de azi, o intrebare ce a revenit ca un leitmotiv printre intrebarile ziaristilor bucuresteni, cu ocazia colocviului organizat la Arhivele Nationale, la inceputul lunii octombrie 2005: Cine mai este interesat astazi de trecutul comunist?!" $i nu cred Ca istoriografia comunismului românesc mai poate rämane multa vreme nici pe terenul discursului pozitivist, exclusiv narativi doar aparent neangajat, dar nici pe terenul incert al impulsurilor mesianice sau justitiare, al refuzului autoreflectiei, al jocului de oglinzi tulburate produs de infinitele bãtälii intre memoriile concurente ale istoriei recente. Iesirea din labirint a istoriografiei comunismului romanesc si a profesiunii de istoric al comunismului nu se poate face deck ca urmare a unui consistent proces de autoreflectie si a unei solide fundamentari metodologice, a deschiderii istoriei ca disciplind care inevitabila abordare interdisciplinara ce caracterizeazd evolutia stiintelor sociale in plan international, a ruperii barierelor care izoleaza nu doar istoriografia romaneasca de discursuli metodele actuale ale istoriografiei mondiale, dar chiari pe istoricii romani unii de ceilalti.

AVATARURILE INVESTIGARII REGIMULUI COMUNIST

MIOARA ANTON

Observatiile mele pornesc dintr-o dubla ipostazd: prima aceea a redactorului obligat sa evalueze productiile destinate popularizkii istoriei, iar in cea de-a doua din pozitia de secretar general de redactie Ja Studiii materiale de istorie contemporana", evaluand de aceasta data studii stiintifice. Dacd in primul caz, politica redactiei era dictatä de criteriile de vandabilitate (cele mai bune subiecte fiind cele axate pe problematica Miscdrii Legionare, a biografflor liderilor comunisti, a spionajului si spionilor), in cel de-al doilea caz Studiile..." si-au propus o misiune, pe care insa ma vad obligata, la patru ani de la aparitie, sä constat cd nu si-au indeplinit-o. Context in care se tidied un set de intrebki la care nu voi incerca sa raspund, deoarece consider ca acesta este chiar scopul dezbaterii noastre. Ce anume s-a realizat in domeniul istoriografiei comuniste, atat din punct de vedere cantitativ, dar mai ales calitativ, unde anume ne situdm din punctul de vedere al abordarii teoretice si al evalukii critice, si mai ales ce este de facut pentru

7 Nu intamplator, credem noi, una dintre cele mai realiste si mai nuantate analize a istoriografiei comunismului românesc apartine unui sociolog, Mina Mungiu-Pippidi, Istoria recentei in Romeinia de azi: o analizá de risc, in Istoria recentá in Europa. Obiecte e studiu, surse, metode, Bucuresti, 2002, p. 278-293.

www.dacoromanica.ro 42 Perspective in istoriografie 38 a depa§i anumite decalaje care se inregistreazd in raport cu productiile occidentale in domeniu. Ap cum era firesc, mare parte a cercetärilor din ultimii zece ani au avut ca obiect istoria regimului comunist, iar preocuparile s-au concentrat pe cloud directii: una axata pe investigarea arhivelor, iar cea de-a doua pe recuperarea orizontului teoretic. Dezbaterile §i analizele referitoare la natura regimului comunist din Romania, dupd momentul 1989, sunt, in opinia mea, alterate din cel putin cloud considerente: accesul la sursele primare §i interpretarea acestora. In primul caz, arhivele, teoretic deschise, situeazd Inca pe istoricul interesat intr-o zond a inaccesibilului. Realitate determinata de nedelimitarea clara a rolului §i rosturilor detinatorilor de arhive in raport cu cele ale cercetatorilor perioadei. Tensiunile dintre cele cloud categorii au ca prima consecinta restrictionarea accesului la anumite categorii de documentei fonduri. Situatie care tidied cel putin o intrebare: unde se oprqte misiunea arhivistului §i unde incepe cea a istoricului? Exista fall Indoiald o competitie intre cele cloud categorii profesionale inrudite, competitie, insa, care, gre§it inteleasä, nu poate deck sa aduca deservicii uneicercetariprofesioniste.Dar trebuiesäo recunoqtem,notiuneade profesionalism, mai ales in acest domeniu, tinde sa devind una tot mai mult lipsitä de acoperire. Pe de altä parte, deschiderea arhivelor, editarea unei cantitati impresionante de documente deschid noi perspective de evaluare §i interpretare a fenomenului comunist §i nu ne referim numai la cazul romanesc. Cunoqterea documentelor presupune trecerea de la ipotezd la analiza §i reflectie, iar de aici la reevaluarea anumitor teze §i puncte de vedere ale istoriografiei anilor precedenti. Un acces corect §i egal la aceste surse ar duce, in opinia mea, la noi rezultate. Se vorbe§te, este adevarat, de transparenta §i de dialog, insa acestea rärnân numai la stadiul de intentie. Atata vreme cat accesul este unul preferential, doar pentru ca anumite subiecte sunt la moda sau anumiti cercetatori sunt pe val, nu ne putem a§tepta la rezultate multumitoare. Fara sä negam sau sä limitam rolul unor cercetari profesioniste, istoria comunismului românesc s-a transformat din perspectiva productiilor ultimilor ani intr-o goand dupd inedit §i exceptional. Caracteristici care lipsesc insä in totalitate regimului comunist din Romania. Falsificarea §i inventarea trecutului sunt probele incontenstabile ale incercarii regimului comunist de a se legitima. In cei 45 de ani de utopie comunistä partidul a revendicat constant o traditie §i a insistat asupra constructiei identitare. Spatiul public a functionat dupd noi reguli, fi ind impuse noi coduri de conduita, norme sociale iprofesionale. Prin falsificare, partidul comunist si-a creat o identitate, distorsionand-o pe cea nationald. Printr-o istorie falsificatd, regimuli-a cautat sursele de legitirnitate politica §i de integrare. Comunismul la putere a insemnat in primul rand monopolul i modelarea discursului istoric.

www.dacoromanica.ro 39 Perspective in istoriografie 43

Elita comunista autohtond a excelat intr-un singur domeniu: rapiditatea cu care si-a insusit si conservat valorile definitorii ale stalinismului. Cine urmäreste dezbaterile de la nivelul Biroului Politic sau ale Secretariatului nu poate sa nu constate saracia si nivelul scazut ale discutiilor, reduse in principal la gäsirea unor formule pentru implantarea valorilor staliniste. Dezbaterile teoretice au lipsit cu desavarsire din orizontul intelectual al elitei comuniste autohtone. Criteriile de selectie ale acesteia eliminau din start o astfel de perspectiva, iar documentele vremii sustin pe deplin o astfel de evaluare. Trebuie precizat de altfel cd, in primii ani ai guvernarii, elita comunistä a fost mai putin preocupata de legitimitatea sa, mult mai importanta find consolidarea institutiilor si eliminarea rivalilor politici. Esenta puterii se concentreaza intr-o singura sintagma, lupta de clasd, regimul impus in Romania avand o functie mimetica. Directiile de cercetare referitoare la regimul comunist din Romania si natura sa s-au oprit indeosebi asupra dimensiunilor represivei distructive (spatiul concentrationar, colectivizare, represiune etc.). Context in care predomind insd analizele referitoare la factorul politic (lupta pentru putere, relatiile stabilite in interiorul nomeclaturii, relatia cu Moscova), in timp ce cel social se situeazd intr-un plan secund. Se tidied cel putin cloud intrebari: supravietuirea regimului comunist s-a datorat numai impunerii prin forta si teroare sau a fosti rezultatul unui consens social? A fost sistemul comunist unul fundamental slabi, dacã da, de ce a supravietuit pand in 1989? Unul dintre efectele industrializarii a fost modificarea raportului dintre rural si urban, iar anumite categorii ale populatiei au avut sansa unei ascensiuni sociale rapide si a unui mod de viata cu mult imbunatatit (este adevärat, raportat la spatiul limitat al apartamentului de bloc). Nostalgia pe care o intalnim astazi la o parte a populatiei, atunci era mai bine", Ii are orginea, in opinia mea, in acest consens social. Imaginea pozitiva a lui Gheorghiu-Dej in raport cu cea a lui Ceausescu, ambii la fel de blamabili, isi are de asemenea originea in pactul cu societatea. Capitalul de imagine pe care il acumulase Ceausescu in momentul 1968 s-a erodat treptat. Bundstärii din anii'60 (redusä in principal la imaginea magazinelor pline cu produse alimentare dintre cele mai variate) i s-a opus penuria din anii '80. In constiinta publica perioada Gheorghiu-Dej, desi cu mult mai violentä, este una a progresului. Dar in ultimul deceniu al regimului, ocultarea in permanenta de catre partid a realitatilor sociale rationalizarea, lipsa produselor alimentare si instituirea cozii ca realitate cotidianda dus la erodarea consensului social. Criza regimurilor comuniste din Europa de Est este consecinta unei succesive eroziuni a legitimitatii si a increderii populatiei. Decalajeleistoriografieiromanestiinproblemelecornunismuluiin comparatie cu productiile istoriografiei occidentale au la bald in principal carente de ordin metodologic. $i a aminti doar cloud dintre ele: abordarea strict pozitivista §ipredominanta factologicului in cea mai mare parte a productiilor recente in

www.dacoromanica.ro 44 Perspective in istoriografie 40

dauna interpretarii,contextualizäriisievaludriicriticeaistorieiregimului comunist. Recuperarea teoretica este mai mult deck necesard. Dna, la inceputul anilor '90, pentru cazul romanesc, dezbaterile referitoare la natura si esenta regimurilor totalitare pareau cd vor crea directii de cercetare si scoli, sfarsitul anilor '90 a inregistrat un regres cu atat mai gray cu cat se indeparteaza tot mai mult data aparitiei unor lucrari care sä reziste prin valoarea lor probei timpului $i care sa fundameteze noi directii de cercetare. Lipse$te de asemenea istoriografiei actuale abordarea comparativa atat de necesard pentru investigarea unui fenomen care a marcat profund cursul secolului trecut. Punerea in discutie a anumitor momente controversate din istoria partidelor comuniste, pe fondul schimbärilor dictate de Moscova sau chiar de evolutia lor interna, a presupus regandirea istoriei partidului $i reevaluarea ideii de legitimitate (cazul romanesc de la mijlocul anului 1965, cand se propune rescrierea istoriei partidului, pe fondul antisovietismului). Dacd in cazul romanesc aceasta a dus la o alunecare in sfera national-stalinismului, in cazurile polonez, ungar, cehoslovac grila de evaluare a trecutului a fost diferitä si, in consecinta, si evolutia diferità. Destalinizarea $i derusificarea au avut consecinte diferite in spatiul cornunist. Reactiilesatelitilorfata de noul curs au pusinevidenta esecul standardizarii sistemului stalinist, precum $i nevoia regimurilor comuniste de a se legitima. Incercarea de a sparge cadrele rigide ale sistemului stalinist a avut drept scop crearea unui sistem comunist viabil, legitim $i popular, sau abandonarea definitiva a proiectului comunist. Linia nationala devine una dintre principalele amenitäri pentru unitatea sistemului. Dilema in care se afla conducerea de la Kremlin la inceputul anilor '60 este de a gasi un echilibru intre coeziunea sistemului $i viabilitatea regimurilor. Coeziunea a fost insä rezultatul coercitiei, iar revolta poloneza $i revolutia ungara sunt exemple relevante. Diversitatea spatiului comunist este o consecinta directä a incercdrilor conducerilor din statele satelite de ali afirma propria lor identitate' in raport cu Uniunea Sovietica. Sä fie toate acestea semnele unei crize a $colii romanesti, iar, daca da, care sunt caile pentru depasirea ei? Fara' indoiala cä o prima directie ar fi conexarea la istoriografia occidentald. In cea mai mare parte a monografiilor si culegerilor de studii consacrate fenomenului comunist din Europa Centrala $ide SudEst, capitolul consacrat comunismului romanesc este realizat de cercetatori sträini. Dezbaterile actuale pun in evidenta existenta a trei directii de cercetare: prima se concentreazd in jurul Kominternului$ia dimensiunii internationale aideii comuniste; cea de-a doua asupra evolutieidiferitelorparticle comunistesi dimensiunii nationale impregante aceleia$i idei comuniste; iar cea ,de-a treia o

I Viabilitatea regimurilor s-ar fi realizat prin indeplinirea a trei conditii: reforme economice, reforme institutionale si schimbarea relatiei cu Uniunea Sovieticd. Aceste trei conditii nu s-au intrunit niciodatä in tari1e comuniste. Trei au fost cazurile and intrunirea celor trei conditii pärea a se va realiza: Po Ionia in 1956, Cehoslovacia in 1968 si din nou Po Ionia in 1981.

www.dacoromanica.ro 41 Perspective in istoriografie 45 reprezinta istoriografia tärilor comuniste, in primul rand a URSSi comunismului sovietic. Prin urmare, avem in vedere trei dimensiuni diferite ale aceluiqi fenomen, care prezinta multiple fatete. Pe de altd parte, istoriografia comunismului este in mare masura o istoriografie politicai o istorie a ideilor. lar pentru acest ultim caz, lucrarile lui F. Furet *i Martin Malia sunt exemple relevante. Izolarea este cu atat mai accentuatä cu cat centrele de cercetare din lard nuli cunosc rezultatele, legaturile institutionale, care functionau foarte bine inainte de 1989, find acum in totalitate intrerupte. Lucrari care se publica la Iai sau la Cluj, ori in alte centre din tara, sunt deloc sau doar partial cunoscute. Existä o solidaritate a breslei sau ea se situeaza tot in domeniul teoreticului? Se vorbea de imixtiunea statului ide parghiile prin care acesta reute sã controleze productiile istoriografice. Dar, consider, trebuie sa vedemi cealalta fata a lucrurilor. Existä o anumitä disponibilitate a anumitor istorici de a se inregimentai de a indeplini comandamentele politice. Istoriografia comunismului este prin urmare una dintre victimele economiei de piatäi ale tranzitiei. Calitateai rezultatele depind de capacitatea istoricilor de a interpreta documentele de arhiva, de a oferi rdspunsuri8i analize, care sä depd§easca tentatia de a reduce istoria comunismului doar la fapte senzationale.

CONSIDERATII PRIVIND EVOLUTIA ISTORIOGRAFIEI CONTEMPORANE DIN REPUBLICA MOLDOVA

LUDMILA ROTARI

Ultimii cincisprezece ani au fost pentru istoricii din Republica Moldova perioada numeroaselor dezbateri care s-au materializat §i in victorii semnificative in ceea ce prive§te recuperarea istoriei nationale ce a fost deformata de regimul comunist anterior, cand tiinta istorica a fost transformata intr-o umild servitoare a politicului, intr-un instrument de indoctrinare a maselor, practicandu-se pe larg denaturarea, falsificarea §i ajustarea adevarului istoric. In continuare vom evoca unele realizarialecoliiistoriografice de la Chisinau in domeniul istoriei contemporane precumi unele probleme cu care se confruntd. Cercetatorii, profesorii de istorie,toticeiinteresati in reabilitareasi repunerea in drepturile sale a istoriei s-au implicat activ in aceasta munca Inca din ultimii ani ai restructurarii, in vederea elucidarii fenomenelor §i faptelor ce au fost denaturate §i falsificate. Accesul la documentele de arhiva, la o serie de surse din depozitele bibliotecilor aflate sub sigiliu a oferit un bogat material, ce a fost materializat intr-o serie de articole, studii, monografii, volume de documente.

www.dacoromanica.ro 46 Perspective in istoriografie 42

Trebuie sa amintim cateva dintre acele publicatii apdrute in anii '90, primele succese inregistrate de Koala istoriograficd de la Chiindu fard a mai servi intereselorconduceriidepartid:volumulVoostonavlivaia pravduistorii (Restabilirea adevdrului istoric), consacrat represiunilor din perioada interbelicä din stanga Nistrului, dar §icelor din randul conducerii de partid a R.S.S. Moldovene*ti; volumul de studii Indemn la ináltare in istorie, apdrut in anul 1990; antologia Basarabia.1940,alatuitddeL.Bulat;antologia Basarabia basarabenii, alatuita., studii §i comentarii de Mihai Adauge *i Alexandru Furtund, apdrute in 1991 etc. 0 and realizare importantd a istoricilor a fosti editarea unor reviste de specialitate, menite sd prezinte in paginile lor studii §i documente inedite din arhivele de la Chi§indu, Bucure§ti, Moscova, care evocau evolutia reald a evenimentelor. Printre aceste realizari trebuie sd mentiondm efortul de a edita revista Patrimoniu", care insd, a cunoscut o scurtd perioadd de existentd, revistele Cugetul", Revista de Istorie a Moldovei", Caiete istorice", Anale" ale institupilor de invdtdmant superiori ale muzeelor de istorie. In acei ani eforturile istoricilor erau indreptatei spre repunerea in circuitul §tiintific a lucrdrilor semnate de istoricii neamului romanesc, care au fost eliminate din biblioteci§idin bibliograffile din perioada comunistd. Istoricul Anatol Petrencu, in studiul introductiv la volumul lui Petre Cazacu, Moldova dintre Prut §i Nistru, 1812-1918, mentiona: Regimul totalitar comunist reinstaurat in Moldova dintre Pruti Nistru in perioada postbelicd a interzis cercetarea §i tratarea obiectivd a istoriei poporului ce locuiqte pe acest teritoriu, permitand doar o singurd interpretare a istoriei, cele mai multe cazuri, anti§tiintificd, trunchiatd, tendentioasd ce se impunea fdrd drept de replied, find convenabild autoriatilor de la Moscova *i. celor de la Chi§indu. In acela§i context au fost nimicite sau, in cel mai fericit caz, tdinuite in fondurile secrete ale bibliotecilor publicei ale arhivelor (atat in fosta R.S.S. Moldoveneascd, cat §i in fosta R.S. Romania) publicatiile §tiintifice sau de propagare a cuno§tintelor istorice referitoare la Basarabia, scrise §i editate de autori romani sau strdini". Astfel, noile conditii au generat un avant al dorintei de cunoa.5tere a acestei moteniri, care s-a materializat in reeditarea in anii '90 a mai multor volume semnate de Stefan Ciobanu, dintre care mentiondm pe cele intitulate Basarabia. Populatia, Istoria, Cultura §i Unirea Basarabiei. Studiii documente cu privire la mixarea nationalii din Basarabia in anii 1917-1918; Petre Cazacu, Moldova dintre Prut §1 Nistru, 1812-1918; Ion Nistor, Istoria Basarabiei; Ion Inculet, 0 revolutie &luta"; Pantelimon Halippa §i Anatol Moraru, Testament pentru urmag Onisifor Ghibu, Pe baricadele vigil In Basarabia revolutionará (1917 1918). Amintiri etc. Sunt doar cateva dintre numele ce au fost intentionat eliminate iar lucfarile lor interzise, araturi de cele ale lui Nicolae Iorga, Alexandru Boldur, L.T. Boga, D. Bogos, C. Stere, Leon Donici, reeditate la Chi§indu in anii '90.

www.dacoromanica.ro 43 Perspective in istoriografie 47

In paralel, cercetätorii, profesorii de istorie, doctoranzii, studentii de la Facultatile de Istorie s-au implicat activ in cercetarea evenimentelor intens falsificate si ajustate. Printre subiectele preferate de ei s-au inscris cele consacrate evenimentelor din vara anului 1940, cu toate fatetele lor, consecintelor instaurdrii regimului comunist in spatiul romanesc dintre Prut si Nistru in anii 1944-1947 si in continuare, deportdrile, foametea, represiunile, anul 1918 in destinul romanilor basarabeni, integrarea regiunii in componenta statului roman. Eforturile lor s-au materializat in articole, studii, monografii si volume de documente. Astfel, au apdrut diferite colectii tematice sub egida unor edituri care cuprind monografiile elaborate de cercetätorii din domeniul istoriei. Trebuie sd mentiondm in aceastd ordine de idei colectia Pagini despre Basarabia a editurii Stiinta, Colectia istorica a editurii Civitas, Colectia Clio a editurii Prut International, colectia Basarabica a editurii Cartdidact, colectia Cartier istoric a editurii Cartier. Printre directiile principale ale cercetdrii stiintifice dupd 1991 se inscrie editarea volumelor de documente. Printre primele volume de documente trebuie mentionat cel elaborat deistoriciiIon SiscanusiVita lieVdratec, Pactul Ribbentrop-Molotov qi consecintele lui pentru Basarabia, publicat in 1991; alt volum consacrat anului 1940 este elaborat de Andrei Blanovschi, Diplomatia cotropitorilor. Repercusiunile ei asupra Basarabiei §'i Bucovinei de Nord. Culegere de documente; alte volume contin documente privind anii 1945-1950, precum cel intitulat Golod v Moldove, 1946-1947. Sbornik dokumentov (Foamea in Moldova. 1946-1947. Volum de documente), elaborat de Anatol faranu si alti colaboratori; un alt volum reprezentativ pentru perioada anilor 1940-1950 este cel alcdtuit de Valeriu Pasat, Trudnie straniti istorii Moldavii, 1940-1950 (Pagini dificile din istoria Moldovei 1940-1950) §i altele. Istoricii nu s-au axat numai pe reeditarea lucrdrilor altor istorici sau pe elaborarea volumelor de documente, ei s-au orientat si spre elaborarea unor lucrdri deanalizdafaptelor,evenimentelor.Printresubiectelepredominantein preocupdrile cercetãtorilor din domeniul istoriei, cronologic trebuie sd mentiondm evenimentele din anul 1918, activitatea Sfatului Tarii, Unirea Basarabiei cu Romania, integrarea Basarabiei in componenta statului roman. Vom releva doar cateva dintre lucrdrile apdrute la Chisindu care prezintd aspecte ale acestor evenimente, elaborate de pe pozitiile adevdrului istoric si prin respectarea metodei stiintifice de cercetare. Mentiondm in acest sens lucrarea semnatd de Gheorghe Cojocaru, Sfatul Teirii. Itinerar; cea semnatä de Anatol Moraru si Ion Negrei, Anul 1918. Ora astralá a neamului romeinesc; Ion, Turcanu, Unirea Basarabiei cu Romeinia. Preludii, premise, realizeiri. 1918; volumul semnat de Mihai Adauge, Eugenia Danu si Valeriu Popovschi, MiKarea national:4 din Basarabia. Cronica evenimentelor din anii 1917-1918. Problematica integrdrii provinciei in cadrul statului national unitar roman sialte aspecte ale perioadei interbelice sunt prezentate in volumele semnate de Ion Agrigoroaiei si Gheorghe Pa lade, Basarabia in cadrul Romithiei intregite. 1918-1940; Nicolae Enciu, Basarabia in anii 1918- 1940. Evolutia demograficá # economicei §i alte studii si articole ce au fost

www.dacoromanica.ro 48 Perspective in istoriografie 44 publicate in revistele de specialitate sau volume aparute la Chiinau sau in Romania. 0 alta tema abordata pe larg dupd 1991 a fost cea a evenimentelor din anul 1940. Pe langa volumele de documente mentionate anterior, au fost elaborate monografii, studii de istoricii perioadei contemporane, care si-au propus evocarea lor de pe pozitiile adevarului istoric. In aceasta ordine de idei efortul cercetatorilor s-a materializat intr-o serie de studii §i lucrari valoroase, dintre care rnentionam pe cele semnate de Ion Si§canu, Raptul Basarabiei, 1940; Dinu Po§tarencu, 0 istorie a Basarabiei in date 0 documente 1812-1940; Anatol Petrencu, Basarabia in al Doi lea Rdzboi Mondial, 1940-1944 §i Romeinia §.i Basarabia in anii celui de-al Doi lea Reizboi Mondial etc. 0 serie de lucrari sunt consacrate analizei perioadei 1944-1950, o alta pagind alba" din istoria nationald. Accesul la documentele de arhivd, posibilitatea de a evoca aspecte considerate 'Ana nu demult tabu" au permis elaborarea unor studii relevante, printre care mentionam pe cele semnate de Elena Postica, Rezistenta antisovieticá in Basarabia, 1944-1950; Elena $*anu, Regirnul totalitar bo4evic in RSS Moldoveneascii (1940-1952); Ion SiFanu, Destäreinirea bolxvicd in Basarabia; Ion Turcanu, Moldova antisovieticd. Aspecte din lupta basarabenilor impotriva ocupatiei sovietice, 1944-1953; Gribincea Mihai, Basarabia in primii ani de ocupatie sovieticd, 1944-1950 etc. De asemenea, trebuie sa mentionam printre preocuparile istoricilor de la Chi§indui problematica evenimentelor de dupa anul 1991, chiar daca aceste subiecte sunt de domeniul istoriei recente §i implied utilizarea tehnicilor i metodelor specifice. In aceasta activitate dificila s-au implicat activ o serie de istorici,motivati pe de o parte de dorinta de a prezenta evolutia reald a evenimentelor, dar §i de a raspunde atacurilor venite din partea unor autori tendentioi carei-au propus denaturareai falsificarea in continuare a adevarului istoric. In prima categorie de studii trebuie sa relevam pe cele semnate de Vasile Nedelciuc, Republica Moldova; Ion Turcanu, Basarabia din nou in fata optiunii istorieii Republica Moldova independentei, 1991-2001; Gheorghe Cojocaru, Mihai Gribincea, Politica rusei a bazelor militare: Moldova 0 Georgia; Gheorghe Cojocaru, 1989 la Est de Prut §i Politica externei a Republicii Moldova; Mihail Cernencu, R. Moldova Istorie politic?" 1989-2000. Documente 0 materiale i altele. In cea de-a doua categorie se inscriu pseudo-studiile semnate de Petre Moldova (alias Vasile Stati), Moldovenii in istorie; Vasile Stati, Istoria Moldovei in datei altele aparute indeosebi dupd 2001, and pe scena politica rolul de actor principal a fost ocupat de partidul comunist §i emulii sai fideli. Istoriografia contemporana a fost completata §i cu volume semnate de autori straini, care au fost tradusei editate la Chi§indu dupd 1991. In primul rand trebuie sa mentionam volumul semnat de Michael Bruhis, Rusin, Románia 0 Basarabia. 1812, 1918, 1924, 1940, un studiu valoros consacrat evenimentelor anilor mentionati, care au fost printre cele mai falsificate de catre istoriografia

www.dacoromanica.ro 45 Perspective in istoriografie 49 sovietica comunistä. Un alt volum relevant este cel semnat de un istoric olandez, Wilhelmus van Meurs, C'hestiunea Basarabiei in istoriografia comunistà. De asemenea, trebuie sa amintim volumele semnate de Klaus Heitman, Limb(' si politicii in Republica Moldova; Jean Nouzille, Moldova: istoria tragicd a unei regiuni europene etc. Cele mentionate denotä o activitatelaborioasä a cercetatorilor din domeniul istoriei, insa trebuie sa reliefam $i o serie de probleme $i greutati cu care se confruntä. In primul rand trebuie sa mentionam problemele generate de posibilitatea de documentare. Deschiderea arhivelor a permis elucidarea unor probleme importante, dar sunt inca o serie de fonduri ce nu sunt valorificate din motive obiective $i subiective: lipsa fondurilor pentru cercetare, cercetarea la comanda a unor subiecte, lipsa mijloacelor tehnice adecvate care sä permitä accesul la fondurile arhivelorsibibliotecilor prin consultarea fisierelor electronice, fotocopierea find de cele mai multe ori dificild si costisitoare pentru cercetätori. De cele mai multe ori lipsa resurselor financiare duce la abandonarea proiectelor de cercetare, atat din partea cercetatorilor individuali, cat si a colectivelor de cercetare. Pe de alta parte, atunci and existd alte surse de finantare deck cele bugetare, sunt finantate proiecte care corespund cerintelor finantatorilor, deseori find ignorate aspecte ce ar putea deranja anumite cercuri politice. Din motivefinanciare,tirajelecartiloreditatesuntrelativreduse, distributia de carte fi ind lasata in grija autorului. Astfel, multe dintre aparitiile editoriale devin raritati bibliografice, nu sunt puse in circuitul $tiintific, sunt prezente numai in bibliografii, fard sa poata fi gasite $i in biblioteci. Lipsa unei bibliografli consacrate Basarabiei, de asemenea, genereazd o serie de probleme, deoarece cercetatorii din tard nu dispun de un instrument de lucru care ar facilita cunoasterea pe de o parte a productiei istoriografice, pe de alta parte ar familiariza pe cei interesati de cercetarea aspectelor mai putin cunoscute din istoria teritoriului romanesc dintre Prut $i Nistru. Printre obstacole trebuie sa mention:dm $i carentele comunicarii dintre mediile $tiintifice din Ora $i cele de la Chi$indu, alte centre universitare de la MO, Cahul. Desi existä unele realizari, ele sunt putine pe fundalul celor cincisprezece ani care s-au scurs dupd 1990, and au fost posibile primele contacte oficiale dintre istoriciide pe ambele maluri ale Prutului. Astfel,cercetatorii,studentiisi doctoranzii din Republica Moldova au reusit sa patrunda in bibliotecile $i arhivele din tard, sa studieze $i sa cerceteze istoria neamului romanesc dupd surse veridice, care prezentau evolutia reala a faptelor de pe pozitiile adevärului istoric. De un real folos a fost $i multitudinea de studii consacrate Basarabiei semnate de autorii de la Bucuresti, Ia$i, Cluj, din alte orase. Ele au servit de multe ori drept reper sau model de cercetare pentru unele subiecte, preluate cu succes de istoricii de la Chisinan, fapt ce s-a reflectat instudiilelor.In aceasta directie colaborarea trebuie continuatd, deoarece in spatiul romanesc dintre Prut $i Nistru iard$i bantuie

www.dacoromanica.ro 50 Perspective in istoriografie 46 amenintarea la adresa istoriei nationale, adevarate a neamului romanesc. In acest sens ar trebuie elaborata o strategie pentru perioada urmatoare, care sa urmäreasca eliminarea definitiva a acestor amenintdrii denaturari care se mai practica in unele medii ap-zise §tiintifice.

MEDIEVISTICA ROMANEASCA DUPA 1990: CATEVA OPINII*

OVIDIU CRISTEA

Este foarte greu de schitat portretul" medievisticii romane.5ti la 15 ani dupa prabu§irea unui regimi cu doi ani inainte de aderarea la Uniunea Europeana. Este greu de spus dacd acum, in 2005, suntem mai aproape de istoriografia epocii Ceawscu sau de cea occidentald spre care tindem, macar la nivel declarativ. Personal cred cã absenta unui bilant facut in 1990 a cantarit greu in evolutia ulterioard a istoriografiei romaneti. Cu fiecare an care a trecuti ca urmare a supravietuirii unor dinozauri", a prins tot mai mult contur convingerea cd, din moment ce este democratie", totul este permis. A§a s-a facut cä In secolul al XX1-lea medievistica romaneasca a intrat cu un tratat de istorie in care texte apartinand lui Serban Papacostea, Francisc Pall, Mihail Berza (ca sa mentionez doar cateva cazuri) apar sub alte semnaturi. Faptul, fara precedent, a incercat sä fie trecut cu vederea invocandu-se fie scuze trase de par (au fost omise ghilimelele"), fie sofisme (cum poate fi vorba de plagiat intr-o opera de o asemenea anvergura?"), fie, in sfarit, afirmatii categoricei grosolane apartinând unor persoane plasate in pozitii de autoritate (cine contesta valoarea tratatului este francamente cretin!"). Lipsa de reactie a celor mai multi medievi$ti romani a putut crea diriguitorilor monumentalei" sinteze impresia ca a fost depa§ita criza ghilimelelor". Nimic mai fals. Criza existäi chiar tratatul de istorie este mai degraba un efect, deck o cauza. Fara' a avea pretentia ca putem oferi un diagnostic complet asupra stärii actuale a medievisticii rornanqti, cred cä se cuvin cautate cauzele acestei crize. Exista foarte multe probleme idoar un efort colectiv io dezbatere reald pot provoca o schimbare a starii actuale de lucru. Am amintit mai sus lipsa unui bilant care sä fi fost facut in anii 1990-1991. Consecinta a fost cä perspectiva celor care au considerat istoria drept un instrument ideologic al PCR a primit un argument suplimentar. Lipsa de interes pentru a delimita lucrdrile valoroase de propaganda interesului de partid a dus rapid la concluzia Ca istoria nu este otiinta, ci doar un mijloc de parvenire. Irnpinsa la

0 varianta a acestui text a apdrut anterior pe site-ul www.medievistica.lx.ro

www.dacoromanica.ro 47 Perspective in istoriografie 51 extrem, aceastd viziune a asimilat istoricul cu Ufl intelectual mdrunt (in cel mai fericit caz) care adund de prin documente pline de colb faptei povestiri care nu intereseazd pe prea multd lume. Istoriografia a ocupat in randul stiintelor umane statutul de Cenusdreasd de care, in actuala stare de lucruri, se va desprinde foarte greu. Totodatd, lipsa unui bilant a facut ca un stil de lucru apartinand unei epoci teoretic apuse sä supravietuiascd si chiar sd se consolideze. Reactiile fata de aparitia manualelor alternative" sunt concludente in acest sens; astfel s-a ajuns la paradoxul ca, de0 la nivelul declaratiilor politice, toatd lumea era §i este de acord cã ne indreptdm spre vest, la nivel istoriografic paradigma general acceptatd a fost cea a unei istoriografii patriotarde. Promotorii unei asemenea conceptii nu au intelesca.,inacestfel,istoriografia romaneascd va continua sä seauto- marginalizeze rdmanand la un nivel problematic si conceptual specific epocii* romantice (in cel mai bun caz). Lipsa unui bilant a fost completatd de lipsa unei strategii. Ne§tiind unde se afld la niveltiintific, forul diriguitor al cercetkii nu a pdrut sd fie interesat nici spre ce se indreaptd. Interesul pentru prornovarea unor directii de cercetare, pentru revigorarea altora sau pentru formarea unor noi specialisti a fost minim. Lucrurile au fost ldsate la voia Intâmplarii, fiecare a cercetat ceea ce a dorit (ceea ce nu este neapkat räu), dar atunci cand a fost vorba sd se inceapd un proiect de mare amploare (tratatul") nimeni nu prea a parut sd fie constient de problemele puse de un asemenea demers. Absenta strategiei a fost agravata de lipsa de comunicare din interiorul breslei. Intr-o epocd a exploziei comunicatiilor este foarte greu sãtii, dacd te afli la Bucuresti, ce lucreazd colegii de la Iai sau Cluj, ce carp sau publicatii au mai apdrut s.a.m.d. Mai mult deck kat, dacd seniorii" se cunosc macar unii cu altii, intre noile generatii contactele se stabilesc mult mai greu chiar si in situatia in care existd subiecte de interes comun. Colocviile si simpozioanele par, la prima vedere, sa suplineascd aceastd deficientd, dar amploarea data acestor manifestdri de organizatori faceca, in ultimd instantd, fiecare sä graviteze in jurul unor persoane deja cunoscute. In plus, oricat ar pkea de paradoxal, aceste reuniuni stiintifice reusesc foarte rar sä provoace dezbateri intre specialiti. Numdrul exagerat de mare de comunicdri lasd prea putin timp discutiilori, chiar si atunci cand acestea existd, constituie mai mult o dovadd de politete. Se adaugd chiar faptul cä aceste colocvii sunt, in multe situatii, pur conjuncturale. Existd doi-trei cercefkori care lucreazd la o temd *i care organizeazd o manifestare stiintificd. Brusc apar peste noapte alti n specialisti si exemplul anului Stefan cel Mare este cat se poate de ilustrativ. Lipsa de comunicare este si mai acutd dacd ludm in considerare nu atat dialogul dintre generatii, cat cel existent intre istorici de formatie diferitd. Un bun exempluii constituie istoria sociald. Existd, chiar din interiorul breslei, pdrerea potrivit cdreia aceastd directie de cercetare este o modd" prin care sunt adaptate realitatilor romanesti" concepte si metode prea putin adecvate. Cei care rostesc astfel de

www.dacoromanica.ro 52 Perspective in istoriografie 48 sentinte au o imagine extrern de vagä asupra conceptelori metodelor pe care le resping ab initio cu superioritate; cat despre felul in care trebuie investigate realitätile romanesti", nu ne ramane deck sa aruncam o privire asupra tratatului academic recent publicat pentru a redescoperi cu duiosie imaginea istoriografica a anilor '60 ai secolului trecut. Lipsa de comunicare a mers mand in mand cu diminuarea pand aproape de disparitie a dezbaterilor. Criticile formulate in recenzii (atunci and apar) sunt considerate fie ca o dovadd de pretiozitate, fie ca un exemplu de rea-vointa. Pentru a nu risca sa superi pe cineva ori te abtii, ori faci cateva randuri de complezentä. Existä, in institutiile in care lucram, o perceptie cel putin ciudatä a rolului recenziilor in viata stiintifica. Pe de o parte se afirma cä tinerii" trebuie sä facd recenzii pentru a-si forma stilul" si se induce ideea cd este sub demnitatea unui mare senior" sa recenzeze o carte. Desigur, nu e deloc eau ca ucenicii" sã deprinda spiritul critic, dar nu inteleg de ce acesta trebuie uitat de catre cercetätorii consacrati. Efectul pervers este cd atunci .cand junele x face o recenzie critica, reactia imediata este cine mai e iasta?", n-am auzit niciodata de el!", ce competenta are sä judece o lucrare?" etc. Toatä aceasta atitudine este consacrata de forul tutelarAcademia Romanacare, in evaluarile anuale, acorda un punctaj infim recenziilor, considerate probabil un gen stiintific minor, un balast. Se uita astfel cä lucrarea lui Gh. I. Bratianu, 0 enigma vi un miracol istoric, este in fapt o recenzie sau cä studiul lui Francisc Pall consacrat cruciadei tarzii este un raspuns la cartea lui Aziz S. Atiya. Disparitia recenziilor veritabile a dus implicit la scaderea calitätii in multe situatii. S-a generalizat ideea cä merge oricum, cä orice ai scrie nu citeste nimeni si cd tot ce conteazd, la urma urmei, este sa-ti faci planul", sa ai o lista cat mai lungd de lucrdri. Este suficient sa parcurgi sumarele revistelor pentru a constata disproportia ingrijoratoare intre studiile care propun ceva nou fie la nivelul documentatiei, fie la nivelul interpretarii si cele care nu-si propun deck sa adauge un titlu la multe altele existente. Potrivit unei opinii din afara breslei, am ajuns sä scriem mai mult deck cercetam si aceasta pentru cd din nouexistä o foarte mare docilitate fatä de constrangerile sistemului. Potrivit grilei de evaluare pe care trebuie sa o indeplinim, pentru a nu fi at* la buzunare, trebuie sa publicam patru- cinci studii pe an (numar variabil in functie de numar de pagini, loc de publicare, limba in care a fost publicat etc.) si sä mai elabordmi lucrarea de plan, pentru care ni se aloca, in mod generos, ate un an si jumatate. Cred ea' orice comentariu este de prisos. Un an si jumatate este necesar doar ca sä parcurgi izvoarele§i bibliografia (in cazul in care nu e vorba de un subiect pretentios). Astfel se ajunge iertata-mi fie vulgaritateala un soi de Divizia I Barger" in care fiecare in parte nu e preocupat de ceea ce publica si cum publica, ci de ate puncte face! Sä te mai miri atunci cä studii vechi de 13 ani sunt republicate Th.rã o virgula in plus? Sä te mai enervezi cd mai stiu eu cine Ii da cu parerea despre un subiect care i se pare

www.dacoromanica.ro 49 Perspective in istoriografie 53 interesant", ignorand, din pricina goanei dupd puncte, sursei studii in legatura cu tema respectiva?

ABANDONAREA UNUI PROIECT REUSIT: ISTORIA ECONOMICA

MARIA PAKUCS WILLCOCKS

Dintre multele subspecii aletiintelor trecutului, istoria economicã se aflä intr-o pozitie ingratd, fiind abordatdi disputata dei intre speciali§ti cu o formatie economicdi, respectiv, cei deprimi cu metodologia scrierii istoriei. Incercarea unui bilant in privinta rezultatelor ia perspectivelor istoriei economice in istoriografia din România facutä de un istoric este astfel din start inclinatä ate roadele pe care istoricii le-au produs in acest domeniu. Din capul locului voi anunta cd istoria economicd astazi abia dacd mai existä in cercetarea din mediile academice neconectate la institute sau facultäti de economice. Istoria economicd a României modeme icontemporane este ins'a acum mai degraba in atentia cercetätorilor in detrimentul perioadelor mai vechi. In aceastä scurtä interventie, specializarea mea in istoria comertului din secolul al XVI-lea va privilegia in mod deosebit traditia istoriografica in acest domeniu. Istoria comertului tdrilor române in evul mediu iin epoca modernd timpurie a cunoscut epoca ei de glorie in anii '50i '60 ai secolului trecut, in aceea§i vreme când istoria economicd era incd la mare moddi in istoriografia capitalista". Radu Manolescu a produs monografia fundamentald asupra relatiilor de schimb ale Bra§ovului cu Tara Româneascd icu Moldova, iar Samuel Goldenberg a scris numeroase studii despre comertul Transilvanieii al Sibiului. Istoria comertului cu sare, a comertului cu vite, istoria relatiilor agrare.a.m.d. au fost subiecte predilecte pentru studiile publicate in revistele de specialitate in perioada aceasta. Dqi persistenta explicatillor monocauzale conferd cititorului de astazi un acut sentiment de monotonie, acestestudii au pus lalucru cu profesionalism surse §i izvoare istorice variate: registre de vamd, registre de venituri §i cheltuieli ale vistieriei, izvoare diplomatice, relatäri ale cälätorilor strdini. Ultima monografie dedicatd istoriei economice a României ii apartine echipei de istorici coordonate de $tefan Stefanescu §i a apdrut in 1992. Iar in ciuda atentiei de care aceastd disciplind s-a bucurat in sdnul cercetätorilor, in peisajul publicistic academic din România nu a fost infiintatä o revistd de specialitate. La fel ca §i in celelalte ramuri aletiintelor istorice, decalajul dintre istoriografia romândi cea occidentald este greu de dep4it. Departe de mine

www.dacoromanica.ro 54 Perspective in istoriografie 50 gandul de a pleda pentru o irnitare sterild a unor metode si concepte la moda, ci mai degraba a§ sublinia faptul cd istoria economica astazi este o specialitate suprä si interdisciplinard. Ea nu mai trebuie inteleasa in sensul ei ingust de inventar al ciclurilor economice, ratei dobanzilor sau al perioadelor de inflatie/deflatie. Relatiile de proprietate, psihologia actorilor economici sau factorii culturali de pilda si-au facut loc in instrumentarul oricarui studiu de istorie economica. Mari le teme ale istoriei comertului medieval sunt astfel repuse in discutie iar si iar, intr-un efort de progres al cunoasterii si al intelegerii. Mai mult, in contextul politic actual, relatiile comerciale dintre Islam si Europa crestind au redevenit de interes: cea de-a 38-a saptamand de studii a Institutului de Istorie Economia. F. Datini" din Prato, Italia, a fost construita tocmai in jurul acestui subiect. Posibilele cai de relansare a studierii economiei in devenirea ei istorica s-ar putea gäsi in deschiderea interesului studentilor si al cercetatorilor, in primul rand, catre potentialul interdisciplinar al istoriei economice si mai apoi ate puncte de vedere largi, regionale siinternationale, care pot plasa intelegerea anumitor mecanisme si structuri in cheia potrivita. Pe de alta parte, se aratä semne ale revirimentului si ale depasirii conului de umbra in care a stat istoria economica mult timp. Pentru istoria comertului transilvan contributia cea mai recenta ii apartine lui Ferenc Pap, care a publicat in 2000 o editie a registrelor vamale ale Clujului dintre anii 1597 si 1637, precedata de un amplu studiu introductiv si completata cu indici si glosare. Istoria medievala a comertului intern si regional al tarilor romane si perspectivele macroeconomice asupra acestuia 1-au preocupat si pe Bogdan Murgescu. Interesul pentru negustori ca un grup social cu valori, practici si reprezentari distincte in tesatura societatii traditionale este tot mai activ in publicatiile unor istorici tineri precum Gheorghe Lazar sau Laurentiu EU:Ivan. Rezultatele istoricilor din generatiile trecute sunt duse mai departe cu usurinta si cu inteligenta spre directii de cercetare proaspete.

SPATIUL ROMANESC INTERPRETAREA TELEOLOGICA A GEOGRAFIEI ISTORICE MARIAN COMAN

Optiunea istoriografiei romane de a folosi mai degrabd sintagma de spatiu románesc decat pe cea de teritoriu romeinesc s-a transformat de mult timp intr-o obisnuintä,alecareisemnificatiisuntpreaputinconstientizate1.Scopul

i0 simplä cautare in catalogul Bibliotecii Centrale Universitare demonstreazA preferinta istoricilor, si mai cu seamä a medievistilor, pentru aceasta sintagmA. Din cele doudzeci si trei de carti ce cuprind in titlu spaliul romiinesc", optsprezece sunt carti de istorie, dintre care cincisprezece de

www.dacoromanica.ro 51 Perspective in istoriografie 55 comunicdrii mele de astdzi este de a reliefa premisele implicite pe care aceastd optiune le presupunei de a analiza felul in care istoria este distorsionatd prin decuparea ei potrivit cadrului geografic prestabilit al spatiului romeinesc. Am sd ma opresc apoi asupra cazului pe care-1 cunosc mai bine, pentru a ardta cdteva posibile directii de investigare a teritorialitdtii medievale. Se cuvine sa incep prin a diferentia semantic cele cloud concepte, spatiui teritoriu. Spatiul este preexistent in raport cu teritoriul, find inainte de toate o intindere asemanticd. Teritoriul, in schimb, este spatiul subordonat, luat in stdpdnire, administrativ sau simbolic, §i organizat ca atare-. Diferenta semanticd dintre cele cloud concepte implied nu doar o anterioritate a spatiului Ltd de teritoriu,ci ifolosirea a cloud metodologii distincte pentru aleanaliza. Identificarea structurilor spatiale presupune o investigatie geograficd, elaboratd dintr-o perspectivd anistoricd, in vrerne ce reconstituirea teritoriilor implied, dimpotrivd, o contextualizare istoricd. Daed in primul caz este analizatd realitatea geografica obiectiva.", in cel de-al doilea este reconstituitd geografia mentald3. Motivul principal ce std la baza preferimei istoriografiei romdne pentru sintagma spatiu romeinesc este, Med doari poate, iluzia obiectivitatii. Alegdnd sd vorbeascd despre spatiu §i nu despre teritoriu, istoricii presupun implicit existema unei realitati geografice, §tiintifice,i prin urmare perene. Atunci insd cdnd adauga substantivului spatiu un adjectiv, fie cd este vorba de romdnesc, de carpato- danubian sau carpato-danubiano-pontic, sintagma rezultatd nu mai desemneazd o realitate geograficd, ci o reprezentare culturald. Spatiul carpato-danubiano-pontic nu este cdtui de putin un adevdr geografic, *tiintific, ci un construct cultural inarcat cu un puternic sens ideologic. Sintagma spatiu romeinesc, cu variantele ei, reprezintd un produs almitologiei geografice nationale4, elaboratd in prima jumdtate a secolului XX, cu preadere dupd 1918. Pentru a argumenta aceastd

istorie medievald. in acelasi catalog apare doar o singurd carte ce contine in titlu sintagma teritoriul romdnesc. Este o carte ce are ca subject tehnologia sticlei in Romania de azi. In acest sens, articolele geografilor ieseni Octavian Groza si George Turcanasu, in 0. Groza (coord.), Teritorii, Bucuresti, 2003. 3 Un bun exemplu pentru cele cloud moduri diferite de a aborda geografia istoricd il reprezinta cartea lui F. Braudel, Mediterana si lumea mediteraneana in epoca lui Filip al II-lea (Bucuresti, 1985). In primul volum Braudel analizeazd spatiul, folosindu-se in primul rand de instrumentele unui geograf, incercand sd gaseascA o serie de constrangeri geografice cvasipermanente. Intr-un capitol din cel de-al doilea volum (Spatiul, inamicul numdrul I) Braudel analizeazd teritoriile, spatiile luate in stapanire, iar metoda pe care o foloseste este cea a istoricului. Cartografiind vitezele cu care circuld stirile cAtre Venetia in Mediterana secolului al XVI-lea, Braudel construieste imaginea unui teritoriu, a unui spatiu flexibil si distorsionat ce nu corespunde spatiului geografic real. Desi nu-si are locul aici o discutie asupra celor cloud metode de geografie istoricd, nu pot sd nu remarc cd cea de-a doua abordare mi se pare mult mai utild. In acest sens, si reticenta geografilor francezi fatd de prima metodd folositd de Braudel, care pare a reduce stiinta geograficd la unicul rol de a gäsi legile determinismului geografic; 0 lecjie de istorie cu Fernand Braude!, Bucuresti, 2002, p. 176-177, 207- 212. 4 Primul care foloseste in istoriografia romand sintagma mitologie geograficd nationald" este Lucian Boia, Istorie si mit in constiinta romdneascd, Bucuresti,1997, p. 148-149.

www.dacoromanica.ro 56 Perspective in istoriografie 52 ipotezd este suficienta o incursiune succinta in literatura geografica romaneasca, a carei istorie, cu disputele, ezitarilei incongruentele ei, ramane inca a fi scrisa. Aparent surprinzator, disputeletiintifice dintre geografii romani nu se poarta in jurul unor teze, intrucat asupra va1iditãii lor toti par a fi cazut aprioric de acord, ci asupra argumentelor aduse pentru a le sustine. Explicatia este simpla. Tezele ce trebuie argumentate geografic nu sunt rezultatul unui demers tiintific, ci al unuia ideologic, find impuse de mecanismul gandirii nationale5. Logica nationala impune o imagine relativsimplä:spatiul romanesc reprezinta o unitate geografica, bine delimitata de spatiile exterioare, compactai, pe cat se poate, apropiata de perfectiune. Plecand delaaceasta imagine,geografii romani construiesc, cateodata angajandu-se in dispute foarte aprinse, epfodajul *tiintific argumentativ care sa o sustina. Interpretarea puternic ideologizata este cel mai bine demonstrata de modul in care geografii romani au construit imaginea frontierelor naturale. Astfel, cea mai slabã frontiera geografica, cea de apus, care separd Romania de Ungaria, devine in proiectia nationald a geografiei cea mai puternice. Afirmatia categorica a lui Conea Tisa este un hotar pus de Dumnezeu intre romanii unguri"-este argumentata cativa ani mai tarziu de geograful clujean Tiberiu Morariu7. Potrivit lui Morariu, lunca ml4tinoasa a Tisei e un hotar natural complex climatic, geologici vegetal , ce desparte cloud unitati geografice distincte, atat din punct de vedere al geografiei fizice cat ial vietii umanet. Spectaculoase transformari

5Nu este vorba, evident, de un demers specific doar geografiei romine$ti. De$i exemplul cel mai la indemAnd ar fi cel francez-in acest sens, articolul lui Eugen Weber, L 'hexagone, in Les lieux de mémoires, ed. Pierre Nora, vol. 1, Paris, 1997 , cred cd o scurtd comparatie cu cazul elvetian este mai elocvent.A. Spatiul romdnesci cel elvetian reprezintd cloud modele geografice diametral opuse, ceea ce demonstreazd, odatd in plus, conditionarea ideologicd ce sta la baza argumentarii geografice a existentei spatiilor nationale. Astfel, dacd geografii romdni dezvoltA argumentul unitAtii in diversitate, avand la bud armonia $i complementaritatea mai multor forme de relief, geografii elvetieni insistd asupra unitAtii datorate unei singure forme de relief, unitatea alpind. Situati in tabere opuse in privinta argumentelor $tiintifice, geografii romdni $i elvetieni impartd.$esc aceea$i atractie cdtre metafora cetatii, structura ambelor spatii nationale fiind frecvent comparata cu cea a unei fortdrete. Pentru teza unitatii in diversitate a spatiului romanesc, conferinta lui G. VAlsan din 1919, Conviinta nafionala fi geografie, in Opere alese, Bucure$ti, 1971. Pentru o analiza a geografiei nationale elvetiene, Oliver Zimmer, In Search of Natural Identity: Alpine Landscape and the Reconstruction of the Swiss Nation, in Comparative Studies in Society and History", 40, 1998, p. 637-665. 6Prima disputa geografica asupra caracterului frontalier sau non-frontalier al Tisei dintre Thomas Holdichi Radu Rosetti se bazeazd mai curdnd pe considerente strategice; A Transylvania Boundary for Rumania: Notes by Colonel R. Rosetti (Rumanian Army) and Colonel Sir Thomas Holdich, in Geographical Journal", 52, 1918, p. 299-303. Dacd in prima parte a perioadei interbelice geografii romani par a impartd$i opinia lui Jacques Ancel potrivit careia Tisa e o frontierd politica $i istoricA, dar nu una geografica, la sfar$itul anilor '30 $i in anii '40 este elaboratd o argumentatie geograficd a amplasdrii naturale" a frontierei apusene a Rominiei; J. Ancel, Frontierele romanegi. Geografie politicà,Ia$i,1999, mai ales p. 55; V. Mihdilescu, Frontul Carpatic Apusean, in B.S.R.R.G.", 57, 1938. 7 Ion Conea, Carpatii: hotar natural?, in Geopolitica $i geoistoria", 2, 1942. Menu Morariu, Granita de Vest a Romaniei din punct de vedere fizici biogeografic, in Lucrdrile Institutului de Geografie al UniversitAtii din Cluj", 8, 1947; Locul Transilvaniei in cadrul

www.dacoromanica.ro 53 Perspective in istoriografie 57 cunoa§te ifrontiera räsariteandcare,sub impactulrelatiilor din perioada interbelica cu Rusia sovietica, este hiperbolizatd, Nistrul devenind, potrivit lui Mehedinti, frontiera dintre plugarii nomazi, dintre progresi haos, dintre natiune §icomunism"9. Cel care dezvoltä argumentatia geografica necesara sustinerii acestei idei este Laurian Some§an. Argumentele sale,orografice, geologice, biologicei etnice, se succed intr-o demonstratie ce se incheie infatiOnd pe cele cloud maluri ale Nistrului cloud lumi radical diferite. Delimitarea dards a spatiului romanesc de spatiile exterioare este dublata de necesitatea demonstrarii unitatii sale. Omogenizarea spatiului se face in primul rand prin anularea frontierelor internei principala victima o reprezinta, fara indoiala,CarpatiilDaca Valsan,i apoi Morariu, aduc o serie de argumente geografice pentru a demonstra caracterul non-frontalier al Carpati1or12, Mehedinti se inver§uneaza impotriva uneia dintre cele mai raspandite metafore geografice romane§ti: Carpatii-coloana vertebrala a pamantului romanesc"13. Relieful pamantului romanesc nu este precum scheletul unei reptile, impartitä in cloud, printr-o subtire coloand vertebrale, afirma Mehedinti, care intuiqte cä imaginea spatiului romanesc se construie§te mai degraba cu metafore decal cu argumente §tiintifice14. Ma opresc cu exemplele aici, sperand cã voi avea prilejul altädatä sa analizez detaliat argumentatia §tiintifica elaborata pentru a sustine fiecare tezd a discursului national geografic15. A§adar, sintagma spafiu romanesc nu reprezinta un adevar geografic imuabil, ci desemneaza o reprezentare teritoriald imaginata in prima jumatate a secolului XX. Prin urmare, orice utilizare a acestei sintagme pentru o perioada anterioard celei in care a fost elaborata este anacronica. Problema nu este, evident, unitar al teritoriului Romaniei, in Unitate si continuitate in istoria poporului roman, Bucuresti, 1968, p. 9-30. 9 S. Mehedinti, Fruntaria Romaniei spre Rásárit, in idem, Opere complete, vol I, Geographica, partea a II-a, Bucuresti, 1943, p. 268-290. 1° L. Somesan, Le Sol Roumain, Sibiu, 1944, p. 13. II Wand la 1918, Carpatii sunt perceputi ca o frontierd naturald, constituind principala piedicd in calea unificarii nationale. Cel mai radical in acest sens este A.D. Xenopol, pentru care Carpatii sunt un zid greu de strabatut"; A.D. Xenopol, Istoria romanilor din Dacia Traiand, vol. I, Iasi, 1888, p. 19-20. 12 Articolul lui VAlsan, apdrut in 1924 in Convorbiri literare, a fost ulterior tradus in francezd, Les Carpathes dans la Roumanie actuelle, Bucarest, 1942; T. Morariu, Locul Transilvaniei in cadrul unitar al teritoriului Romaniei. 13 Autorul metaforei este, potrivit lui S. Mehedinti, geograful german Hugo Grothe, ea find preluata ulterior de B. Delavrancea si G. VAlsan. 14 S. Mehedinti, Legaturile noastre cu Dundrea i Marea, in S. Mehedinti, Opere complete, vol. I, partea a II-a, p. 157. 15 Principalele teze ale mitologiei geografice nationale pot fi grupate in jurul a trei idei cheie: (1) spatiul romdnesc este delimitat de hotare naturaleTisa, Nistruli Dundrea; (2) spatiul romAnesc e omogeni unitarCarpatii nu sunt o frontierd, Dobrogea e o fatadd naturald a spatiului romanesc, existenta unei unitati organice a spatiului românesc din punct de vedere geologic, orografic, climatic sihidrografic; (3) spatiul romdnesc are o serie de calitati care-1 individualizeazdamplasarea perfectd la jumdtatea distantei intre Ecuator si pol; asezarea sa, fie la marginea, fie in central Europei, marimea sa potrivita, nici prea mare, nici prea micA; armonia, proportionalitatea si simfonia formelor de relief.

www.dacoromanica.ro 58 Perspective in istoriografie 54

una terminologicdincetarea utilizkii acestei sintagme pentru realifati anterioare secolului XX , ci una metodologiedsa renuntdm la a mai geindi astfel istoria, decupand-o pentru a se potrivi unui cadru geografic prestabilit. Distorsiunea pe care aceastd metodd o implied devine evidentd atunci cand ea poate fi vizualizatd, asa cum este cazul Atlasului istoric coordonat de Stefan Pascul6. Fie cd este vorba de paleolitic, de epoca bronzului, de statul dac sau de formatiunile yolitice romanesti medievale, cadrul geografic al tuturor hdrtilor este identic. Intreaga istorie este decupatd, si implicit interpretatd, in limitele aceluiasi spatiu, spagul romcinesc. Astfel, are loc un proces de nationalizare a geografiei istorice, prin care este distrusd diversitatea structurilor teritoriale anterioare. Deznationalizarea geografiei istorice presupune cloud etape distincte: (1) abandonarea comoditatii intelectuale ce face ca un proces istoric sd fie aprioric decupat potrivit tiparului spatiului romanese si (2) analiza felului in care a fost construitd, in diferite perioade istorice, identitatea unui teritoriu. Nu am sd md opresc in continuare deck asupra celei de-a doua etape, pentru cd, in opinia mea, medievistica romaneascd a parcurs-o in bund mdsurd pe prima". 0 istorie a teritorialitatii medievale presupune, in primul rand, un vast proces de reconstituire semantid8. Dacd cineva ar urmdri in principalele editii de documente o serie de cuvinte precum unumg, smIllitig, sennn, crpcum, ar observa cd acesti termeni sunt tradusi, aproape aleatoriu, fie prin finut, fie prin margine, tarei, parte sau mo41e. Am sd ma opresc in continuare asupra unui singur exemplu: militia. Pentru a traduce acest substantiv slavistii au propus mai multe variante: tar-20, parte'9, a tinut21,laturd22. Reconstituirea campului semantic medieval al acestui termen nu a facut insd niciodatd obiectul unei investigatii istorice, desi medievistii s-au angajat in dispute aprinse asupra localizdrii TATApCKHM crpaNana (partilor tätdresti)23. 0 extindere a ariei de documente cercetate, care sd includd in primul rand alte titulaturi slavone medievale, scoate la iveald cloud exemple de folosire a substantivului crpcum. Primul este de la sfarsitul secolului al XIV-lea, in

16 Atlas Istoric, coord. $t. Pascu, Bucuresti, 1971. 17 Cea mai bunä dovadd in acest sens o reprezina reticenta celor mai importanti medievisti din ultimele decenii de a decupa istoria medievald potrivit cadrului spatiului romfinesc" si specializarea lor in istoria unor regiuni ale caror delimitari corespund mai degraba teritorialitatii medievale. 18 Asupra necesitatii recunoasterii opacitätii textelor medievale si reorganizarii medievisticii in jurul unei semantici istorici, Alain Guerreau, Viitorul unui trecut incert, Chisinau, 2003, p. 268. 19 P.P. Panaitescu, Documentele Tarn Románeoi. I. Documente interne (1369-1490). Bucuresti, 1938; Documenta Romaniae Historica. B. Tara Románeascd, vol. 1, Bucuresti, 1966. 20 Damian P. Bogdan, Diplomatica slavo-romciná, in Documente privind Istoria Romoiniei. Introducere, vol. 2, Bucuresti, 1956, p. 78. 21 M. Costächescu, Documente moldovenegi inainte de 5'1efan, vol. 2, doc. 176, Iasi, 1931. 22 Acesta e cazul traducerilor documentelor lui Mircea din secolul al XVIII-lea (DRH, B, vol. 1, nr. 12); N. lorga, Scrisori de boieri. Scrisori de domni, Bucuresti, 1999, p. 21. 23Recent V. Cioatan, Cdtre peirlile teit'areti" din titlul voievodal al lui Mircea cel Nitrcin, in AIIAI, 24 (1987), p. 349-355; $t. Andreescu, Note despre cetatea Chilia, in Din istoria Mdrii Negre, Bucuresti, 2001, p. 49-58.

www.dacoromanica.ro 55 Perspective in istoriografie 59 titulatura lui Tvrtko I Kotromani624 iar cel de-a doilea, apare doud secole mai tarziu, in titulatura tarilor ru*i, incepfind cu Ivan al IV-1ea25. In ambele cazuri, adjectivele care determind substantivul cTparia sunt puncte cardinale, apusene in titlul lui Tvrtko inordice in cel al tarilor ru§i. Compardnd cele trei cazuri, semnificatia termenului CTM1 din titulaturile slavone medievale devine mult mai clara. El nu desemneaza aadar un teritoriu ferm stdpanit, ci mai degraba o frontierd deschisa, adjectivul care-1 insotqte avand sensul indicarii unei directii geografice. Reconstituirea câmpului semantic al cuvintelor legate de teritorialitate in documentele medievale trebuie dublatd de o recitire a surselor din perspectiva identificarii referintelor geografice. Am sa ma opresc, din nou, asupra unui singur exemplu: perceptia calatorilor straini din secolul al XVI-lea asupra intinderii Tarii Romfinqti. Potrivit lui Bocignoli, Tara Romaneasca era lunga, de la V la E cale de doudsprezece zile de mers, §i lata, de la S la N cale de trei zilei mai bine'. Franco Sivori, care cu siguranta cunotea mai bine Tara Romaneascd, da alte cifre: paisprezece zile de drum in lungime, iar in latime patru §i in unele locuri chiar ase zile de drum27. La Alessandro Comuleo raportul dintre lungimea Tarii §i latimea ei estei mai disproportionat: lungd de 15 zile de drum ci largaacolo unde este mai ingustàde cloud zile de drum28.Maternatic insa, lungimea Tarii Romanqti este doar de cloud ori mai mare deck latimea29, ceea ce inseamna ca Tara Romaneasca era consideratd in secolul al XVI-lea ca find mult mai turtita" deck este in realitate, imagine ce va persista *i in secolul urmator'. Reprezentarea medievala a teritoriului Tarii Rornanqti este aadar substantial diferita de cea moderna31. Harta

24 Titlul lui Tvrtko I din 1377 este: Kralj Cp6a, BocHe, Homopja H 3BIIMHHX vrpana. 23 Titlul lui Ivan al IV-lea din 1572 este: Bora Hauiero Bb TIZIOHLIbl cnaaxmaro MHJIOCTHO MbI, aeimidrirocy,aapb napb H Benaxiti KHSI3b I1BaHI, Bacanbeamb acea PyciH H camo,aepx:eus, Bnoansumeicia,Mocimacxici, Hosropo,auxhi,aapb Kaaaticia, napb AcTopoxaticiA, rocy,aapb FICKOBCKiri H ae.inixiK KHA3b CMOJIeHCKiri, TCPepCKirl, 10f0pCKill,FlepMCKirt, BATL(Kiri,BoRrapcxiii H HHbIX1, rocy,aapb H BeflHKi1 KEISI3b HOBBT0p0la HH3OBCKie 3eMJIH, LIepauroacxiii,PeaaacKill, 1100001(ifl,PocroscKiii, Apocflascicin, Benooaepcxiil, YjopcKii, 06.aopcidri, KOHAHHCKill a aces' Ca6apcKie 3eMJIH H CeilepabisiCTIMIHMHOBellaTeJlb H rocyaapb 01,1HHHble aercia JIH[Inixtrrcitie H HHblX1,. Ceiliitori striiini despre Teirile Romdne, vol. 1, ed. Maria Holban, Bucuresti, 1968, p. 175. Cdldtori streiini, vol. 3, p. 13. Ceildtori strdini, vol. 3, p. 367. 29 Acestea sunt distantele in linie dreaptd intre: SeverinBrdila 420 km; Severin-Floci 410 km; Calafat-BrAila 415 km; Calafat-Floci 400 km; Calneni-Turnu 205 kin; Caineni Zimnicea 220km; Ruck- Turnu 200km; Ruck Giurgiu 180 km. 39Acelasi raport 11 dA Vasile Gagara (1637): Tara Munteneascd in curmezis !kind la Tara Volohei (Moldova) are o seiptdmdnei de mers, iar in lung trei seipteimdni; Gheorghe G. Bezviconi, Cdleitori ruV in Moldova V Muntenia, Bucuresti, 2003, p. 36. Ar fi interesant de urmArit cfind se schimbd aceastA proportie intre lungimea si lAtimea Tarii Romfinesti. De exemplu, la sfarsitul secolului al XVIII-lea, Langeron dA un raport mai mic de 1/2: Valahia este de forma ovala ci lunge': de aproape 300 de versete pe 180 de versetelatime;G.G. Bezviconi, Cdldtori rusi, p. 142. 'Cred CA sunt doi posibili factori ce stau la baza acestei perceptii deformate: (1) excluderea zonei muntoase din teritoriul Tarii Românesti si (2) configuratia retelei de drumuri. Primul factor este surprinzAtor dacd tinem cont cA majoritatea acestor calatori straini au intrat in Tara Româneascd prin

www.dacoromanica.ro 60 Perspective in istoriografie 56 mentald a Tarii Romanesti asa cum era ea imaginatä de domnitori se apropie cu siguranta mult mai mult de reprezentarea calatorilor straini medievali decat de cea a istoricilor modemi. Asadar,pentrua intelegepoliticateritorialdadomniei, reprezentarea turtita", medievala, este mult mai utila deck cea obiectiva", moderna. Am sa inchei prin a circumscrie subiectul despre care am vorbit tematicii generale sub care se desfasoard aceasta dezbatere organizatä de redactia Revistei istorice", Perspective inistoriografie. Abandonand interpretarea istoriei prin prisma unui unic discurs geografic, cel national-modern, ni se deschide perspectiva reconstituirii unei multitudini de reprezentari geografice medievale si a unei mai bune intelegeri a istoriei medievale. In prima zi a dezbaterii s-a pus problema felului in care tinerii istorici" îi pot defini propria identitate in istoriografie. Ca lea de urmat nu este, cred eu, de a da noi raspunsuri la intrebarile deja puse, ci de a gäsi un nou set de intrebari. Altfel, riscam sa ne certam precum geografii interbelici, in limitele inguste ale unui cadru prestabilit.

INTERVENTIE

SERBAN MARIN Cu permisiunea Dvs., apuncta o altä problemä care se ridica in fata medievisticii romanesti de astazi, anume ceea ce eu numesc parohializarea" in interiorul spatiului romanesc"si aici imi cer scuze dlui Marian Coman pentru terminologie! Practic, asistam la trimiterea catre periferie a acelor studiisi preocupari care nici macar tangential nu au vreo referire la evul mediu carpato- danubian". Personal, consider chestiunea ca un real pericol. Ne place sa vorbim de globalizare in teorie, insä practic avem parca o dorinta devoratoare de a ne inchista, de a ne inchide in noi insine. Ne simtim parcd ultraprotejati printr-un cordon ombilical de spatiul" nostrudin nou scuze, dle Coman! iar ate o escapada in afara acestui spatiu" ne infricoseazd. Vin cu intrebarea: mai avem istorie medievala universald sau ne-am inchis? Practic, medievistii romani e doar o perceptie, dacd gresesc flagrant imi cer scuze!nu pot iesi din permiterul acestui spatiu romanesc". Cel mult, se ajunge la bilateralizare", asa se face cd Institutul Roman de Culturd de la Venetia trebuie musai sa organizeze si sä dezbata pana la trecatorile din Carpati, unii dintre ei observand chiar hotarul Tarii din munti (Bongars, Ceileitori stráini, vol. 3, p. 160). Cu toate acestea, toti calatorii straini ce descriu Tara Romaneasca se refera la ea invariabil, ca la o regiune de campie: aceastei tare: e un .Fes necurmat (Bocignoli); Valahia e netedà toatd (Munster); lard in cea mai mare parte este ceasã (Sivori); tam este in cea mai mare parte ccimpie (Descrierea anonimã a Moldovei); aceastei tura este aproape toatà loces (Alessandro Comuleo). Acest element este insa secundar, principalul factor al perceptiei alungite a Tarii Romanesti find configuratia retelei de drumuri, care facea ca un drum de-a lungul Tarii, de la est la vest, sa necesite mult mai multe ocoluri comparativ cu un drum de la nord la sud.

www.dacoromanica.ro 57 Perspective in istoriografie 61 ultimele consecinte relatiile romano-italiene. Cel de la Istanbulbund dimineata, d-ra Rachieru! pe cele romano-otomane ... (nu am date asupra celui de la Istanbul, insa nu $tiu de unde imi yin anumite convingeri!) A$a se face cd istoricul roman urmeazd, in mare, cam aceea,i reteta: prezent la Venetia, trebuie neaparat sa caute in Arhivele de la Frani documente despre Wile romane; aflat, sã zicem, la Paris,atunci procedeaza inacela$istilla Bibliothèque Nationale$.a.m.d. Medievistul roman rämane astfel sclavul propriului sau spatiu" geografic... Nu este nicidecum flatanta eticheta care ni se pune din afara, ma refer la cea de nationalism". Or, acest caracter nationalist al istoriografiei romane" provinecred eutocmai din acea parohializare" de care vorbeam anterior. Deja nationalisrnul" istorjografiilor est-europene au devenit un leit-motiv pentru istoricii occidentali. Imi permit sa adaug ca parohializarea" de care vorbearn a contribuit $i contribuie in continuare din plin la intarirea acestei perceptii. Imi amintesc de o intamplare din vara anului trecut [2004]. Ma aflam la Istanbul, la o conferinta avand ca tema generala cruciada a patra. Catre final, in mijlocul concluziilor, s-a ridicat $i chestiunea mai consistentei implicari a istoricilor din Europa de est in asemenea dezbateri. La care propunere, Michel Balard a avut o reactie pe care a$ putea-o numi drept vehementa, amintind de comportamentul ultranationalist" al unor istorici bulgari cu ocazia unui simpozion desfavrat la Berlin. Mai mult chiar, a subliniat cd primul pas in aceasta directie trebuie il facd istoricii din Räsarit carecitez din memorietrebuie sa se dezbare de vechea modalitate de abordare a istoriei, sa renunte la protocronisme $i la viziunea asupra istoriei strict din perspectivei patriei" lor. Personal, pot spune ca m-am bucurat cand, in timpul coffee break-ului, dl. Balard a tinut sa-mi precizeze, din curtoazie sau nu, Ca nu se referea la mine in momentul reactiei sale. Insä intregul episod m-a facut sa-mi amintesc din ce camp istoriografic provin. De aceea, scuzati patetismul, dar imi permit trag un semnal de alarmd: Ne pa$te globalizarea! Iar, mai devreme sau mai tarziu, acest fenomen se va rasfrange $i asupra modalitatii de abordare a medievisticii române$ti. Trebuie sä depa$im perimetrul in care ne-am inchis $i sa abordam $i alte teme, din afaraatentie, dle Coman!spatiului romanesc"!

www.dacoromanica.ro 62 Perspective in istoriografie 58 STUDII ITALIENE TENDINTE ACTUALE

RALUCA TOMI

Ideea mea este cea a unei vitale nevoi de institutii in cultura romaneasca. Nu s-a scris deck partialistoriainstitutiilor noastre: ea este fail indoiald labirintica, plind de hartoape si intoarceri la punctul de pornire. Stam, se stie, sub semnul blestemat al ludrii lucrurilor mereu de la inceput. Nu ignor, desigur sentimentul igienic si intremator al palingenezei si al inlaturarii a ceea ce e vechi si inutil. Dar nepasarea cu care abandonam, intrerupte la jumkate, lucrdri incepute, incuria, lipsa de memorie, elanul cu care incepem azi o mie de lucrurisi inconstienta infantila cu care le lasäm a doua zi sa mid in paragind si uitare, lipsa de continuitate cu noi insine, apetitul pentru trancaneala, pentru mari planuri sortite sa nu fie niciodata duse la capat ma imbolnavesc de-a dreptul", spunea Marian Papahagi, enuntand numai ckeva dintre obstacolele intampinate de adevaratii intemeietori". De numele sau se leaga reinvierea unei traditii de prestigiu a istoriografiei romane, reinfiintarea Sco lii Române din Roma, nobil lacas de cercetare, de formare a spiritelor atrase de magica lumina mediteraneand Alexandru Marcu, Radu Vulpe, D.M. Pippidi, Mihail Berza, Horia Teodoru. Cele 14 burse Vasile Parvan de la Roma si 6 burse Nicolae Iorga de la Institutul de Culturd si Cercetare Umanistica de la Venetia, reinaugurate in 1999, au reusit sä creeze tineri specialisti in domeniile ariei umaniste si artistice, ale caror rezultate s-au concretizat in reaparitia prestigioasei publicatii Ephemeris Dacoromana"vol. XI in 2000 si XII in 2004 , axatä in special pe studii clasice, de arheologie, istoria relatiilor confesionale dintre Sfantul Scaun si spatiul romanesc. In 1999, din initiativa directorului de atunci al Institutului Roman de Cultura si Cercetare Umanistä de la Venetia, Ion Bulei, alaturi de tinerii bursieri lorga, Serban Marin si Rudolf Dinu, iesea Annuario", iar in 2001 Quaderni della Casa Romena". Din 2004 de soarta revistelor de la Venetia se ocupa loan Aurel Pop, secondat de Cristian Luca, Florina Ciure, Corina Gabriela Bade lita. In viziunea initiatorilor, publicatiiledelaVenetiaisipropuneausafacacunoscutecontributiile cercetatorilor ce se ocupau de raporturile culturale, politice, diplomatice dintre Occident siOrient de-a lungul secolelorsisa promoveze studiile tinerilor cercetätori romani, italieni, europeni si nu numai. Sumarul revistelor s-a imbogatit de la an la an, rubricile reflectand deschiderea spre noi arii de cercetare: Tra Oriente ed Occidente, Romanita orientale, Venezia verso Oriente, Rapporti italo- romeni, Cultura tradizionale, Rassegna artistica, Romeni in Italia, Italiani in Romania, Legami letterari, Historia sanctorum, Religione e Seco lo, Documenti inediti etc. Centre de formare a tinerilor cercetatori, de promovare a culturii romanesti, Accademia di Romania si Casa Romena au organizat o serie de conferinte, colocvii, prilej de manifestare a bursierilor, dar si de intalniri de inalta

www.dacoromanica.ro 59 Perspective in istoriografie 63

tinutd tiintifica ale cercetatorilor romanii italieni, ce s-au concretizat prin aparitia unor culegeri de studiil. Contactele mediului universitar roman cu cel italian s-au intensificat datorita semnarii Programului cultural romano-italian pentru anii 2002-2005. Pe baza acestuia centrele universitare din Iai, Craiova, Cluj-Napoca, Bucure§ti, Timi§oara, Constanta au beneficiat de facilitäti pentru stabilirea relatiilor cu Universitatile din Bari, Padova, Perugia, Pisa, Roma, Napoli. Notabila este constituirea la Cluj-Napoca a Institutului Italo-Roman de Studii Istorice, pe baza protocoluluisemnatindecembrie 2002intreUniversitateaBabq-Bolyai (Facultatea de Istoriei Filosofie), Universitatea La Sapienza" din Roma, Centrul Interuniversitar de Studii pentru Europa Centro-Orientala, Universitatea liberã San Pio V" Roma. In primul numar al publicatiei Institutului, cel din 2004, sunt adunate comunicarile prezentate in cadrul colocviului romano-italian Statulci biserica in Europa, organizat la Cluj Napoca in 1-4 mai 2003, manifestare care a marcati inaugurarea institutieitiintifice. Aceasta beneficiazd de o bibliotecd, prin donatia generoasä a profesorului Antonello Biagini. Institutul din Cluj a initiat o serie de intalniri intre istoricii romani iitalieni. De mentionat este cea din mai 2004 de la Messina, cu tema Comunism, comunisme: modelul roman. Sub egida sa au fost publicate culegeri de studiii lucrari dintre care amintim: RomaniaItalia Europa, politica, economia e relazioni internazionali, Cosenza, 2003; Giuseppe Mona, Viaggiando nelle terre romene, Viterbo, 2004. Tot in Cluj aparea in 1997 primul numar al publicatiei Studi italo-romeni, revistä a Catedrei de limbi §i literaturi romanice din cadrul Universitatii Babe§-Bolyai §i a Societatii Dante Alighieri" din orawl amintit. Facultatea de Istorie a Universitatii Bucure*ti colaboreazd strans cu Institutul Italian de Cultura. Din initiativa lui Ion Bulei §i a regretatului director al

I Spicuim cateva manifestari : la Venetia in martie 1995 colocviul organizat de Fundatia Giorgio Cini, Universitatea Ca Foscari $i Institutul Roman de Culturd si Cercetare Umanisticd din Venetia (Casa Romena) cu tema Italia e Romania: Due popoli e due storie a confronto, studiile find publicate in 1998; colocviul inchinat intemeietorului Casei Romena, Nicolae Iorga noiembrie 2000 acte publicate in Quaderni", nr. 1;colocviul organizat de Consiglio Nazionale delle Ricerche, Universitatea Ca Foscari $i Casa Romena din Venetia, cu tema: Dall 'Adriatico al Mar Nero- Veneziani e Romeni, tracciati di storie comuninoiembriedecembrie 2001acte publicate in 2003 sub ingrijirea lui Grigore Arbore Popescu; aprilie 2003 Venezia e ii Levante; in decembrie 2003 Accademia diRomania impreund cuUniversitatea La Sapienza"din Roma $iCentrul Interuniversitar de Studii asupra Europei Centro-Orientale a organizat colocviul intitulat Romdnii si Sfeintul Scaun din evul mediu pdnei in epoca contemporand, ale cdrui acte au fost publicate in 2004 sub ingrijirea lui Ion Catja; intalniri si mese rotunde inchinate unor personalitäti din cultura romand: loan Petru Culianu, Mihai Eminescu. Anul aniversar $tefan cel Mare a fost marcat de numeroase manifestAri: 28 septembrie 2004-masa rotunda la Roma organizatd de Institutul de Culturd $i Cercetare Umanisticd din Venezia, Accademia di Romania $i Institutul Cultural Roman: Stefan cel Mare domn al Moldovei si Europa timpului sdu; la Roma a fost organizatd, in perioada 1-31 octombrie 2004, sub egida Ministerului Culturii $i al Cultelor $i a Muzeului Vatican, colocviul si expozitia Stefan cel Marepunte intre Orient si Occident. In 2005: Romania crocevia di culture, organizati la Udine de Ambasada Romaniei, Institutul din Venetia; in mai 2005, Dinamici si sociabilitate in lumea euro-mediteraneeand etc.

www.dacoromanica.ro 64 Perspective in istoriografie 60

Institutului Italian, Vito Grasso, a fost organizat un curs special de istoria Italiei, apreciat de studenti. Institutul Italian a fost gazda a numeroase intalniri dintre istoricii rornani si italieni2, lansari de carte3. Colaborarea dintre Universitatile din Bari si Iai, initiata la inceputul anilor '90, a culminat in 2003 cu semnarea de catre cei doi rectori a unei conventii generale in care au fost cuprinse mai multe facultati. Contactele dintre specialistii de istorie veche, arheologie, limbi clasice s-au materializat in colocvii bilaterale tinute din doi in doi ani, alternativ la IasiSuceava in 1996, Bari 1998, 2000 Iasi si Tulcea, 2002Bari. Tematica intalnirilor s-a extins, ultima intitulandu-se Italia e Romania.Storia,culturaeciviltaaconfronto,permitand participarea specialistilor si din alte domenii: ev mediu, epoca contemporana, filologie, folclor. Actele intalnirilor s-au concretizat prin aparitia unor culegeri de studii, dintre care amintim Romanita orientale e Italia meridionale dall'Antichita al Medioevo. Para lleli storici e culturali, Bari, 2000. In 1997 aparea la Cluj un important instrument de lucru, Bibliogralia istoricei romeino-italiand, autoare Veronica Turcus. Conform acesteia, numärul scrierilor istorice romano-italiene aparute pana in 1996 este de 6695, semnate atat de romani cat si de italieni. Autoarea a stabilit Ca 60% din contributii sunt ale istoricilor romani. Analizand statistic studiile italo-romane, a concluzionat cä cele mai multe sunt dedicate epocii moderne 2400. Urmau apoi cele consacrate perioadei contemporane 2000, medievale 600, antichitate 500. Problemele abordate pana in 1996 au fost: istoria culturii2300 de titluri, istorie politica 1600, cele dedicate istoriei bisericiii socio-economice 350-450. Rasfoind paginile volumului X al Bibliografiei istorice romeinegi (coord. Gh. Hristodol, Bucuresti, 2005), ce cuprinde perioada 1999-2004, observam cä in ultimii cinci ani directiile de cercetare ale studiilor italiene s-au modificat ca pondere: pe primul loc sunt studiile dedicate perioadei medievale, apoi modernei contemporane, lucrdrile bursierilor din Roma si Venetia contribuind substantial la noua configurare a studiilor italiene. Farã a avea pretentia de a prezenta exhaustiv contributiile cercetatorilor romani preocupati de spatiu1 italic si de legaturile italo-romane, vom incerca sä subliniem noile tendinte grupate cronologic (istorie veche, arheologie; istorie medievald, moderna 5i contemporana)i pe probleme (economie, aspecte sociale, politice, culturale). Arheologii, specialistii in istorie antica greco-romand si in

2 In aprilie 2005 a avut loc colocviul inchinat lui Giuseppe Mazzini organizat de Stefan Delureanu, conducatorul grupului de Istorie a Risorgimento-ului de pe langa Institutul Italian, actiune cu o larga participare a speciali§tilor románii italieni: Salvo Mastellone, Francisco Guida, Luigi Lotti, $tefan Delureanu, Corina Popescu, Adrian Niculescu; in noiembrie 2005 colocviul Italia qi Europa de sud-est, cu participarea lui Francesco Guida, Alberto Basciani, Emanuela Costantini, Corina Popescu, Octavia Nedelcu, Kopi Kycyku; acestora ii s-au adaugat conferinte pe diferite teme istorice: Alexandru Barnea, Tropaeum Traiani, AdamclisiRomdnia etc. 3Dintre numeroasele lansari de carte amintim: Mihai Pe lin, Italieni vã ordon se, trecefi Prutul; Carmen Burcea, Ramiro Ortiz; George Ciordnescu, L'Europa unita dall'idea alla fondazione; vol. 5, 2003 din Annuario" etc.

www.dacoromanica.ro 61 Perspective in istoriografie 65 studii clasice si-au publicat rezultatele cercearilor in culegeri de studii, volume omagialein 1996 la Cluj-Napoca a apärut un volum omagial dedicat arheologului Dinu Adame§teau, reputat specialist ce s-a format la Scoala Romând din Roma in perioada 1938-1942i s-a specializat mai apoi in arheologia romand din Italia meridionaldsau in paginile revistelor Ephemeris Dacoromana", Annuario"si Quaderni", unde aldturi de numele lui Alexandru Barnea4 Ii intalnim pe Romeo Carjan, Adriana Panaite5, Costin Croitoru etc. Pentru perioada medievald semnificative sunt studiile privitoare la politica orientald a celor cloud Republici maritime italiene, Venetia §i Genova. Traditia studiilor pontice initiata. de Gheorghe Brätianu a fost reluatä al inceputul anilor '90 prin eforturile lui Serban Papacostea, care a initiat o directie de cercetare in cadrul Institutului Nicolae lorgai a facut posibild aparitia unei publicatii prestigioase, II Mar Nero", cu patru numere /Dana in prezent. Contributiilor sale privind politica economicd, strategicd a celor cloud cetäti in Marea Neagra de la sfaritul secolului al XIII-lea 'And in secolul al XV-lea6, li se adauga cele ale lui 5tefan Andreescu concretizate in cloud cdrti recente: Din istoria Márii Negre: genovezi, romcini ci teitari (Bucuresti, 2001) §i lzvoare noi cu privire la istoria Márii Negre (Bucuresti, 2005), unde pune in circulatie noi documente din arhivele genoveze. Acestora li se adauga numeroase articole privitoare la relatiile dintre Venetiaiarile române in timpul rãzboiului din Candia §i la influenta genovezilor in spatiul pontic7. Influenta

4 Alexandru Barnea, Identités et histoire recente entre Bucarest et Rome, in Annuario", 2002, nr. 4, p. 234-242; idem, Dobrogea in epoca Dominatului, in Fafetele istoriei. Existenfe, identitafi, dinamici, Bucuresti, 2000, p. 279-292 etc. 5 Romeo Cdrjan, Adriana Panaite, Juridical Status of the Roman Cities and their Representation in the Late Roman Cartography ,in Quaderni della Casa Romena di Venezia" (in continuare Quaderni"), 2004, nr. 3, p. 21-30. 6$erban Papacostea, Genes, Venise et la Mer Noire a la fin du XIII-eme siecle, in Revue Roumaine d'Histoire" (in continuare RRH"), t. 29, 1990, nr. 3-4, p. 211-236; idem, Une revolte antigenois en Mer Noire et la riposte de Genes (1433-1434), in Il Mar Nero", t. I, 1994, p. 279-290; idem, Genes, Venise et la croisade de Varna, in Balcanica Posnaniensa. Acta et Studia", t. VIII, 1997, p. 27-37; idem, Un tournant de la politique genoise en Mer Noire au XIV siecles: I 'ouverture des routes continentales en direction de 1 'Empire Orientale, in Occidente tra Medioevo ed Eta Moderna. Studi in onore di Geo Pistarino,1997; idem, Genovezi la Caliacra: un document ignorat, in Pontica", 1997, nr. 30, p. 277-283; idem, La penetration du commerce genois en Europe centrale: Mauroca.stro et la route moldave, in II Mar Nero", t. III, 1997/1998, p. 148-158 etc. 7 $tefan Andreescu, The relations Between Venice and the Roman Principalities During the War of Candia, in L 'Italia e Romania, due popoli a confronto (X1VXVIII), Firenze, 1998, p. 159-169; idem, An episode of the Romanian-venetian relation by the middle of the 17th century, in Oriente e Occidente tra Medioevo ed Eta Moderna. Studi in onore di Geo Pistarino, 1997, p. 13-19; idem, Un act genovez din 1453 sau despre limitele nietodei cantitative, in Studiii materiale de istorie Medic" (in continuare SMIM"), t. 21, 2003, p. 139-149; idem, Genovezi pe drumul moldovenesc la mijlocul secolului al XV-lea, in Revista istoricd" (in continuare RI"), t. X, 1999, p. 99-108; idem, La legende des Genois dans les pays roumaines, in Atti del congresso internazionale Dai feudi monferrini e dal Piemonte ai nuovi oltre gli Oceani" Alessandria 2-6 aprilie 1990, publicate in 1993, p. 393-402; idem, Giovanni Antonio Spinola et les sourvivances genoises en Crimee au XVI siecle, in Coloniser au Moyen Age, Paris, 1995, p. 386-394 etc.

www.dacoromanica.ro 66 Perspective in istoriografie 62

venetiand asupra spatiului romdnesei relatiile Serenissimei cu domnitorii romani au constituit subiectul contributiilor consistente ale lui Eugen Denize, autorul mai multor cartiTarile Romeine §1 Venetia. Relatii politice 1441-1541. De la lancu de Hunedoara la Petru Rarq. (Bucurqti, 1995); Romeinii intre Leu qi Semilunä: reizboaiele turco-venetienesiinfluenta lor asupra fárilor romeine (XVXVI) (Targovite, 2003) i a numeroase articole8. Andrei Pippidi s-a aplecat asupra unor aspecte mai putin cunoscute ale relatiilor romano-venetiene, findi autorul unui rafinat studiu inchinat Bisericii Grecilor din Venetia', iar Matei Cazacu a analizat raporturile dintre Republica venetiandi Moldova la inceputul secolului al XIV-leal°. Noua generatie §colitd in bibliotecile §i arhivele venetiene scoate la lumind documente inedite, se indreaptd cu seriozitatei eruditie spre noi directii de cercetare. Amintim numai cateva contributii: Ovidiu Cristea, care in 2004 a reu§it sa publice cloud luerdri bazate pe arhive venetiene inedite, Venetia §1 Marea Neagrei in secolele XII1-XIV. Contributii la studiul politicii orientale venetiene (Brdila) §i Acest domn de la miazeinoapte. Stefan cel Mare in documente inedite venetiene (Bucurqti), acestora addugandu-li-se numeroase studii privitoare la politica pontica a orawlui din lagund". Marin $erban, pasionat de cronistica venetiand, a surprins in contributiile sale substantiate raporturile dintre Venetia, Bizant, lumea balcanied, reliefand §i noi fatete ale cruciadei a IV-a12. Cristian Luca,

8 Eugen Denize, Venetia, rdrile Romeine $i ofensiva otomand dupci cciderea Constantinopolelui (1453-1479), in RI", t. V, 1994, nr. 11-12, p. 1157-1181; idem, Vlad repef, lupta antiotomandi Venetia. Cdteva consideratii, ibidem, t. VI, 1995, nr. 3-4, p. 371-387; idem, Relatide turco-venetiene fi romdnii. De la Nicopole la cdderea salonicului (1396-1493), ibidem, t. XIII, 2002, nr. 3-4, p. 161- 176; idem, .57efan cel Mare in I Diari lui Mario Sanudo, in SMIM", t. XXII, 2004, p. 27-40 etc. 9Andrei Pippidi, Noi izvoare italiene despre Vlad repel ci $tefan cel Mare, in SMIM", t. XX, 2002, p. 15-21; idem, La Chiesa dei Greci di Venezia, punto di riferimento per I rapporti tra venezia e i Paesi romeni, in Dall'Adriatico al Mar Nero: veneziani e romeni tracciai di storie comuni, Roma, 2003, p. 96-109. I" Matei Cazacu, I rapporti tra la Republica di Venezia e Moldova all'inizio del Quatrocento, in Dall'Adriatico al mar Nero, p. 148-155. 11 Ovidiu Cristea, Venetia yi problema strdmtorilor, in SMIM", t. XVII, 1999, p. 93-110; idem, Venezia, la politica balcanica dell 'Ungheria e l'espansione degli ottomani in Europa alla fine del secolo XIV, in Dall 'Adriatico al Mar Nero, p. 41-55; idem, La pace tesa: i rapporti veneto-ottomani del 1484, in Annuario. Instituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica" (in continuare Annuario"), t.5, 2003, p. 277-287; idem, Consideration sur la participation venitienne a la criossade de Nicopolis, in Quaderni", t. 2, 2003, p. 95-102; idem, Rivalitatea venetiano-genovezd in Marea Neagrd. Campaniile lui Giustiniano Giustiniani (1323,1328), in RI", t. XV, 2004, nr. 1-2, p. 89-106 etc. 12 Marin $erban, Venice and translado imperii. The Relevance of the 1171 Event in the Venetian Chronicles' Tradition, in Annuario", t. 3, 2001, p. 45-103; idem, 1maginea impdratului Manuel I C'omnen in cronistica venetiand, in RI", t. XI, 2000, nr. 1-2, p. 31-57; idem, Comunitatea venetiand intre civitas ci imperium. Un proiect de transfer al capitalei de la Venetia la C'onstantinopol in conformitate cu cronica lui Daniele Barbaro, in SMIM", t. XX, 2002, p. 139-159; idem, I valachi nella cronistica veneziana tra realta e finzione in Dall'Adriatico al Mar Nero, p. 112-127; idem, The First Venetian on the Patriarchal Throne of Constantinople. The Representation of Tommaso Morosini in the Venetian Chronocles, in Quaderni", t. 2, 2003, p. 49-90; idem, A Humanist vision regarding the Fourth Cruissade and the State of the Assenides. The Chronicle of Paul Remusio, in

www.dacoromanica.ro 63 Perspective in istoriografie 67 neobosit descoperitor al documentelor venetiene referitoare la spatiul romanesc din secolele XVI-XVII, semneazd studii numeroase ce acoperd o arie vastd de cercetare -de la rutele comerciale venetiene in Balcani §i comertul cu Moldova pand la documente inedite privind politica lui Joan Zapolya, Gabriel Beth len, prima etapd a Rdzboiului de treizeci de anii la relatiile domnitorilor romani cu Serenissima'3. Spatiului transilvdneani relatiilor sale cu lumea italiand le sunt inchinate studiile lui loan Aurel Popi Florina Ciure, cercetdri dedicate izvoarelor venetiene privind disputa dintre Ferdinand de Habsburg §i Joan Zapolyai principelui Gheorghe Rakoczi 1'4. Relatiile politice dintre cele cloud republici maritime italiene cu Tdrile Romane au fost analizatei de Vasile Märculetb. Noi interpreari ale unor izvoare venetiene despre domnia lui Mihai Viteazul a adus Stefan Andreesce, iar Nicolae Ghinea a dezvdluit noi mdrturii mantovane despre asasinarea voievodului roman". Relatiilor culturale romano-italiene din epoca medievald le sunt dedicate lucrari de sintezd sau monografii scrise de George Lazdrescu, Eugen Denize, Gheorghe Macarie18. Un segment aparte 11 reprezintd relatiile adtorilor italieni

Annuario", t.2, 2000, p. 51-120; idem, Venetian and non-venetian crussades in the Fourth Cruissade according to the Venetian Chronicles' tradition, ibidem, t. 4, 2002, p. 111-171 etc. 13 Cristian Luca, Rutele balcanice ale comertului Tarilor Romcine cu Venetia in secolul al XVII- lea, in SMIM", t. XIX, 2001, 227-233, idem, Alcuni documenti veneziani inediti riguardanti i mercati cretesi, serve e la loro presenza in Moldavia fra Cinque e Seicento, in Quaderni", t. 3, 2004, p. 73-83; idem, Attivith mercantile e sistema ereditizia nell'area del Basso Danubio fino alla fine del Cinquecento, in Annuario", t. 6/7, 2004/2005, p. 403-420; idem, Documente italiene inedite privind relatiile politice ale lui loan Zapolya cu Ferdinand I de Habsburg, in Sargetia", t. XXVII, 1997- 1998, nr. 1, p. 473-484; idem, Cdteva avvisi inedite relative la politica externd a principelui Gabriel Bethlen (1628-1629), in Anuarul Institutului de Istorie A.D. Xenopol", t. 36, 1999, p. 163-170; idem, Participarea Transilvaniei in Rdzboiul de treizeci de ani ci o scurtli insemnare venetiand mai pufin cunoscutà din prima jumeitate a secolului al XVII-lea, in Studia Historica", t. 46, 2001, nr. 1-2, p. 23-31; idem, Appunti sui rapporti del sultano Jahja (1585-1648) con i Paesi Romeni e Venezia, in Dall'Adriatico al Mar Nero, p. 71-80; idem, Influssi occidentali sull'attegiamento politico di alcuni principi dei Paesi Romeni nei secoli XVI e XVII, in Quaderni", t. 2, 2003, p. 103-119; idem, Date referitoare la istoria romdnilor in surse venetiene inedite din veacurile XVI si XVII, in Honorem loan Capror, Iasi, 2002, p. 85-93 etc.

I Florina Ciure, Nuove fonti veneziane riguardanti la contesa per il trono dell 'Ungheria tra Ferdinando d 'Absburgo e Giovanni Zapolya (1526-1538), in Quaderni", t. 3, 2004, p. 51-72; eadem, 11 Principato di Giorgio Rezkoczy I (1630-1648) alla luce di alcuni documenti veneziani inediti, in Annuario", t. 6/7, 2004/2005, p. 205-237; eadem, 11 problema transilvano (1660-1699) nei dispacci dei rappresentanti dtplomatici e dei dragomani veneti presso la Porta, in L 'Italia e L 'Europa Centro- Orientale attraverso i secoli, Braila-Venetia, 2004, p. 183-229. 15 Vasile Marculet, Politica ponticei a Imperiului Bizantin V a republicilor maritime italiene !mind la miflocul secolului al XIII-lea, Sibiu, 2002; idem, Tarile Romdne, Genova si Venetia in secolele XIV-XV, Medias, 2004. 16 $tefan Andreescu, MihaiViteazulcirestaurarea Imperiului Bizantin,meirturiiale ambasadorilor venetieni la Constantinopol, in RI", t. XIII, 2002, nr. 3-4, p. 127-148. 17 Nicolae Ghinea, Una relazione mantovana sul'assasino del Principe Romeno Michele il Bravo, in RAH", t. XXXII, 1993, nr. 3-4, p. 269-281. 18 George Lazarescu, Italia cultura e civilth. Bucuresti, 2001; Eugen Denize, Italia si italienii in cultura romcinei pdnd la inceputul secolului al XIX-lea, Bucuresti, 2002;Gheorghe Macarie, Interferente spirituale italo-romcine, Iasi, 2002.

www.dacoromanica.ro 68 Perspective in istoriografie 64 prin spatiul romanesc in secolele XVIXVII, ilustrat de articolele semnate Andrei Pippidi, Cristian Luca, Ovidiu Cristea, loan Aurel Pop19. Marturiile inedite despre romani in Italia si despre italieni in arhivele din Romania sunt subiectele articolelor semnatecle Dragos Ungureanu, Stefan Damian, lacob Marza, lonel Candea20. In privinta literaturii italiene medievale si renascentiste raman de referinta lucrarile semnate de Alexandru Balaci, Marian Papahagi, carora li se adauga sinteza literaturii italiene de la inceputuri pand in secolul al XIV-lea alcatuita de Ileana Bunget si Rodica Locusteanu21. Gheorghe Lencan Stoica, Cristina Ion22 au reliefat noi fatete ale lui Niccolo Machiavelli; Stefan Damian a scris despre rezistenta poetilor din Renasterea italiana fata de Islam23, iar Monica Fekete cauta noi semnificatii in poezia lui Francesco Petrarca24. Arta italiana, influentele acesteia asupra spatiului romanesc sunt prezente in contributiile lui Ovidiu Drimba, in numeroasele studii ale lui Grigore Arbore- Popescu despre colectiile de arta europeand din Romania si prezentele picturii venetiene, in lucrarile Teresei Sinigalia inchinate interferentelor artistice romano- venetiene in secolul al XVII-1ea25. La randul sal, Stefan Andreescu face o eruditä comparatie intre picturile din biserica de la Paträuti si cele ale lui Piero della

19Andrei Pippidi, Giovanni Giuliani un domenicano italiano nella Moldavia del Seicento, in Italia e L 'Europa Centro-Orientale, Braila, 2004, P. 165-169; Cristian Luca, Note sull 'attivita missionaria del dominicano Giovanni Giuliani da Lucca, in Prinos lui Petre Diaconu la 80 de ani, Braila, 2004, p. 685-692; Ovidiu Cristea, Un calator strain in Transilvania in secolul al XVII-lea: Giovanni Luigi Zani, in RI", t. XIV, 2003, nr. 5-6, p. 159-180; loan Aurel Pop, Antonio Possevino despre romani, in Arta istorie, cultura, Cluj-Napoca, 2003, p. 165-167. 29Dragos Ungureanu, Alcune notizie riguardanti i romeni in un libro poco noto del Seicento italiano, in L 'Italia e L'Europa Centro-Orientale, p. 309-319; $tefan Damian, Lettere italiane nell'Archivio di Stato di Cluj, in Transilvanian Review", t. 10, 2001, nr. 4, p. 20-31; Jacob Marza, Un manoscritto sulla storia di Venezia, in Acta Musei Napocensis" (in continuare AMN"), t. 33, 1996, nr. 2, p. 181-192; Ionel Candea, Libri ecclesiastici greci stampati a Venezia e gia appartenenti alla Metropolia di Proilavia, in L'Italia e L'Europa Centro-Orientale, p. 363-382; Ionel Candea, Luca Cristian, Libri manoscritti e a stampa nei Paesi romeni del Cinquecento, in L 'Europa del libro nell 'eta dell 'Umanesimo, Florenta, 2004, p. 169-182. 21Alexandru Balaci, Dante. Monogralie, Bucuresti, 1995; Marian Papahagi, Un manoscritto cinquecentesco delle rime di Dante, in Studii italo-romeni", t.I, 1997, P. 125-149; Ileana Bunget, Rodica Locusteanu, Storia della letteratura italiana dale origini al Duecento, II Trecento, 11 Quatrocento, vol. I-III, Bucuresti, 1999-2003. 22Gheorghe Lencan Stoica, Machiavelli, jilosof al politicii, Bucuresti, 2000; Cristina Ion, Machiavelli 41 machiavelismul in cultura romand. Primele traduceri, in Studia politica", t. 1, 2001, p. 69-85. 23 Stefan Damian, I poeti e la resistenza contre l'Islam nel Rinascimento italiano,in Transilvanian Review", t. 13, 2004, nr. 1, P. 121-131. 24Monica Fekete, Il locus amoenus in Petrarca ossia la metafora diuno spazio, in Annuario", t. 3, 2001, p. 335-352. 25Ovidiu Drimba, Leonardo da Vinci, titan al Renagerii, Bucuresti, 2000; Grigore Arbore Popescu, Le maggiori collezioni d'arte europea in Romania e la formazioni delle principali raccolte di pittura veneziana, in Dall'Adriatico al Mar Nero, p. 219-229; Teresa Sinigalia, L 'ambiente artistico della Valacchia e i suoi rapporti con Venezia nel secolo XVII, ibidem, P. 191-201.

www.dacoromanica.ro 65 Perspective in istoriografie 69

Francesca din biserica San Francesco din Arezzo-Toscana26, iar Daniel Barbu este atras de influentele §colii veneto-cretane asupra artei romdne§ti. Relatiile papalitatii cu romdnii in evul mediu au cunoscut in ultima perioadd contributii numeroase. Strädaniile lui I.D. Snagov, ce publica in 1996 la Bucuresti impresionasita Monumenta Romaniae Vaticana. Documente, manuscrise, hárti, sunt continuate de o serie de cercetätori: Serban Turcu§ se ocupd in monograflile §i studiile sale de relatiile Sfantului Scaun cu romdnii in secolul al XIII-lea, de prezenta Ordinului dominican §i a cavalerilor ioaniti in Transilvania27, iar Veronica Turcu§ se ocupd de activitatea ordinului cistercian in Transilvania28. Descrierile misionarilor catolici inchinate spatiului romanesc sunt tratate de Cristina Codarcea, Joan Aurel Pop etc. 29 Dan Berindei, Cornelia Bodea §i Stefan Delureanu §i-au continuat studiile privitoare la relatiile romdno-italiene in perioada risorgimentald. Primul a scris despre ecourile mi§cdrilor revolutionare italiene din deceniile premergatoare revolutiei de la 1848 in -raffle Române, C.A. Rosetti §i Risorgimento, ideea Romei la romdni in perioada secolul al XVII-lea ',and la 1848, tarile latine in politica externd a României dintre 1859 §i 1879; Cornelia Bodea despre relatiile din perioada emigratiei post-revolutionare; Stefan Delureanu, neobosit reprezentant al studiilor mazziniene, un pasionat al perioadei risorgimentale,§i-a continuat cercetdrile privind re1aiile revolutionarului genovez cu liderii europeni30. Relatiile economice ale statelor italiene cu tärile romane in perioada 1829-1856 au fost

26 tefan Andreescu, Pearduci e Arezzo: un paragone e la sue conseguenze, in Annuario", t. 6/7, 2004/2005, p. 121-133. 27$erban Turcus, Sfeintul Scaun ci romeinii in secolul al XIII-lea, Bucuresti, 2001; idern, L 'Ordine dominicano nelle terre romene nel Duecento, in Romania e Romania. Lingua e cultura romena di franteall 'Dacia, Udine, 2003,p.219-240; idem, Alcune considerazioni sulla presenza "dei monaci-cavaleri di San Giovanni nelle terre romene del Duecento in L 'Italia e L 'Europa Centro-Orientale attreaverso i secoli, p. 2-28. 26 Veronica Turcus, L 'abbazia cistericense transilvana di Cdrfa. Nuove proposte per I 'interpretazione dell 'origine architettonica del complesso: le mensale della sala capitolare, in L 'Italia e L 'Europa Centro-Orientale, p. 41-59. 29 Cristina Codarcea, Rome et Byzance dans les Pays Roumaines a travers les recit des missionaires catholiques (1620-1660), in Italia e Romania: due popolie due storie a confronto, p. 227-238; loan Aurel Pop, Mdrturii ale Sfeintului Scaun despre romdni in secolul XVI, in Societate ci civilizacie, Tdrgu Mures, 2002, p. 76-80; idem, II Cristianesimo presso i Romeni tra Occidente e Oriente, in I Romeni e la Santa Sede, BucarestRoma, 2004, p. 13-18. 39 Dan Berindei, Echi dell 'Italia rivoluzionari nei Paesi rumeni prima de11848, in Sentieri della liberta e della fratellanza ai tempi di Silvio Pellico, Bastogi-Foggia, 1994, p. 59-64; idem, L 'impact de Rome et du droit romain sur le processus de la Roumanie moderne, in Antichita e rivoluzioni da Roma a Costantinopoli a Mosca, Roma, 1998, p. 275-285; Cornelia Bodea, Interference revolucionare romeino-mazziniene dupei 1848, in RI", t. XV, 2004, nr. 1-2, p. 5-20; $tefan Delureanu, Mazzini e i mazziniani romeni nella visuale dell 'avversario, in Il Risorgimento, democrazia, mezzogiorno d 'Italia. Studi in onore di A. Scirocco, Milano, 2003, p. 270-285; idem, Risorgomento romeno e Risorgimento italiano, Napoli, 2005; idem, I democratici romeni e il Comitato Democratico Europeo in Mazzini e I scrittori politici europei (1837-1857), Florenta, 2005, p. 583-599.

www.dacoromanica.ro 70 Perspective in istoriografie 66 prezentate de Constantin Ardelean31, iar Nicolae Ghinea a adus noi documente privitoare la sejurul lui Al.1. Cuza la Florenta32. Studiile dedicate relatiilor rornano-italiene din perioada 1878-1914 au cunoscut un reviriment datorita activitatii lui Rudolf Dinu §i Ion Bulei, autorii unei importante culegeri de documente diplomatice culese din arhivele italiene33. Rudolf Dinu este autorul mai multor studii dedicate relatiilor diplomatice romano-italiene din perioada domniei lui Carol I. Acela§i tanar istoric este autorul unui documentat studiu despre emigratia italiana in Romania la cumpana secolelor XIX-XX, contributie ce anunta o noud directie de cercetare34. Ion Bulei se distinge prin articolele inchinate relatiilor dintre oamenii politici romani de la sfar§itul secolului al XIX-lea cu spatiul italian, prin contributiile referitoare la raporturile dintre monarhia romanasicea italiana3). Relatiile romanilor cu Sfantul Scaun in epoca moderna sunt reprezentate de studiile lui Rafael Dorian Chelaru36, inchinate activitätii episcopilor Antonio di Stefano §i Paolo Sardi in Moldova. In ceea ce privete relatiile papalitatii cu Biserica greco-catolica din Transilvania, de referinta raman studiile lui Nicolae Bocsan, Ion Cfirja (initiatorul unui nou grup de istorie a Risorgimento-ului), ale Anei Victoria Sima, Ioanei Mihaela Burda37 etc. Dintre numeroasele contributii ale

31 Constantin Ardelean, Alcune notizie riguardanti la navigazione e ii commercio degli Stati italiani preunitari alla foce del Danubio, 1829-1856, in L 'Italia e L 'Europa Centro-Orientale, p. 393-404. 32 Nicolae Ghinea, ALL Cuza a Florence, in RRH", t. XXIX, 1990, nr. 3-4, p. 351-377. 33 Ion Bulei, Rudolf Dinu, 35 anni di relazioni italo-romene 1879-1914. Documenli diplomatici italiani, Bucuresti, 2001. 34 Rudolf Dinu, Documents regarding the History of the Italian Legation in Bucharest 1879- 1914, in Annuario", t. 4, 2002, p. 356-387; idem, Giuseppe Tornielli Bnisati di Vergano. Notes regarding his Diplomatic Mission in Romania, ibidem, t. 5, 2003, p. 378-446; idem, Instante si mecanisme de decizie in politica externa a Romciniei la finele secolului al XIX-lea: Cateva observafli pe marginea aliantei italo-romcine din 1888, in Studiii materiale de istorie modemA", t. XVII; 2004, p. 139-168; idem, L 'alleanza ideale: appunti per la storia delle relazioni italo-romene nell'ambito della Triplice Alleanza (1883-1903), in Annuario", t. 6/7, 2004/2005, p. 429-448; idem, Appunti per una storia dell 'emigrazione italiana in Romania nel periodo 1878-1914: il Veneto come principale serbatorio di piccole comunita in movimento, in Dall 'Adriatico al Mar Nero, p. 245-260. 35 Ion Bulei, I romeni a Venezia. Un fatto di cronaca, in Annuario", t. 2, 2000, p. 225-236; idem, Politici italiani e romeni in corrispondenza tra 1912-1913, ibidem, t. 4, 2002, p. 388-403; idem, I reali romeni in Italia, in Quaderni", t. 3, 2003, p. 221-228 etc. 36 Rafael Dorian Chelaru, Paolo Sardi and the conflict beetwen the Italian and the Hungarian missionaries in Moldova, in Annuario", t. 6/7, 2004/2005, p. 428-448; idem, The Italian Bishop Antonio de Stefano and the Emancipation of the catholic community from Moldavia (1849-1859), in Quaderni", t. 2, 2003, p. 143-162. " Nicolae Bocsan, Ion Cada, Biserica Romeina Unita la Conciliul ecumenic Vatican I (1869- 1870), Cluj-Napoca, 2001; idem, Il mitropolita Victor Mihályi de Apsa e i rapporti tra la Chiesa Greco-Cattolica Romena di transilvania e Autonomia cattolica" ungherese, in I Romeni e la Santa Sede, Bucuresti-Roma, 2004, p. 162-188; idem, La participazione del vescovato greco- cattolico romeno al Concilio Ecumenico Vaticano I (1869-1870), in L 'Italia e L 'Europa Centro- Orientale, p. 404-427; Ana Victoria Sima, L'interesse della Santa Sede per cattolici di rito orientale dell'Impero austriaco alla meta dell'Ottocento, in Quaderni", t.3, 2004, p. 331-339; eadem,

www.dacoromanica.ro 67 Perspective in istoriografie 71

istoricilor si italienistilor romdni privitoare la cultura, literatura italiand din secolul al XIX-lea si la interferentele culturale romdno-italiene din perioada amintitd se remarcd documentele inedite puse in circulatie de Alin Ciupald despre Giovenalle Vegezzi Ruscala si despre relatiile lui C.A. Rosetti cu spatiul italic, ale lui Liviu Bordas despre Dora d'Istria, ale lui Mircea Popa privind imaginea Italiei la cdldtorii romdni din Transilvania38. Giacomo Leopardi a fost subiectul unei substantiale monografli semnate de Alexandru Balaci si al unei culegeri de studii ingrijita. de Smaranda Bratu Elian39, iar legdturile lui Eminescu cu Italia au fost prezentate de Viorica Bälteane. Figura arhitectuluiGiulio Magni afost reactualizatd de impresionantul studiu alIlenei Zbdrnea41,iar personalitatile muzicii italiene si interferentele muzicale romdno-italiene au fost evocate de Doru Popovici si Vasile Tomescu4`. Epoca contemporand este probabil perioada cea mai slab reprezentatd in istoriografia studiilor italiene. Existd cdteva lucrdri de sintezd inchinate relatiilor politico-diplomatice semnate de Valeriu Florin Dobrinescu, Ion Pdtroiusi Gheorghe Nicolescu, autorii unei istorii a relatiilor diplomatice romfino-italiene din perioada 1914-1947, Anatol Petrencu, Mihai Pe lin43, insd singurul segment unde se remarcd un reviriment este cel al istoriei bisericesti, unde relatiile Vaticanului cu România sunt analizate de loan Dumitiru Snagov, Vasile Cristian si Ovidiu Bozgan".

L 'istituzione del Capitolo nella Chiesa Romena Greco-Cattolica. Nel le discussioni del fori Pontificali e Imperiali, in Ephemeris Dacoromana", t. 11, 2000, p. 237-272; eadem, Vizitele nuntilor apostolici vienezi in Transilvania (1855-1868), vol. I-II, Cluj-Napoca, 2003; Ioana Mihaela Burda, Immaaine della Santa Sede nei periodici romeni della Transilvania (1871-1900), in Annuario", t.6/7, 2004/2005, p. 461-469. 38 Alin Ciupala, Giovenalle Vegezzi Ruscalla-between two Motherlands-Italy and Romania, in Annuario", t. 5, 2003, p. 392-398; idem , L 'Italie et les italiens dans la correspondence de C.A. Rosetti, in Analele Universitatii Bucuresti", 46, 1997, p. 19-26; Liviu Bordas, Breve nota su Dora d'Istria e la Transilvania, in Annuario", t. 6/7, 2004/2005, p. 501-509; Mircea Popa, Italia vazuta de calátori romani din Transilvania, in Revista Bistritei", 15, 2001, p. 270-281. 39 Alexandru Balaci, Leopardi. Monografie, Bucuresti, 1998; Smaranda Bratu Elian (ed.), Giacomo Leopardi e la sua presenza nelle culture Est-Europene, Bucuresti, 2000. 4°Viorica Bälteanu, Eminescu ci spatiul cultural italic, Timisoara, 2002. 41 Ileana Zba.rnea, Giulio Magni. 1 suoi progetti di architettura in Romania, in Annuario", t. 3, 2001, ;1162-202. 4 Doru Popovici, Vis de iubire. Viata 0 opera lui Giacomo Puccini, Bucuresti, 1995; Vasile Tomescu, Inteiferenze musicale romeno-italiane nei secoli XIX-XX, in Analele Dobrogei", t. 5, 1999, nr. 1, p. 232-244. 43 Anatol Petrencu, Relafiile romano-italiene de la confruntare la colaborare (1945-1985), Chisinau, 1993; Mihai Pelin, Diplomatie de reaboi: RomaniaItalia (1939-1945), Bucuresti, 2005. 44 loan Durnitriu-Snagov, Romania in diplomatia Vaticanului (1939-1944), Bucuresti, 1999; Vasile Cristian, intre Vatican 0 Kremlin. Biserica greco-catolica in timpul regimului comunist, Bucuresti, 2003; idem, The Apostolic Nunciature in Romania at the Begining of the Comunist Regime 1945-1950, in Annuario", t. 4, 2002, p. 255-261; idem, Vatican and the Roumanian Greek-Catholics in the Light of some Documents of the Securitate 1965-1989, in Quaderni", t. 2, 2003, p. 319-328; Ovidiu Bozgan, L 'accord introuvable. Les rapports entre la Roumanie et le saint Siege au temps du regime Cectumcu, in I Romeni e la Santa Sede, Bucuresti-Roma, 2004, p. 245-261; idem, Nuntiatura

www.dacoromanica.ro 72 Perspective in istoriografie 68

in ceea ce privqte relatiile culturale din perioada contemporand remarcdm continuarea preocupdrilor inevocarea personalitdtilortiintifice i artistice romanqti influentate in destinul lor de spatiul italic Nicolae Iorga45, Vasile Parvan46, Alexandru Marcu47sau de italieni ce au fost fascinati de cultura romand Giandomenico Serra44, Ramiro Ortiz".Aldturide nume consacrate ale italienitilor Eleonora Cdrcdleanu, Helga Tepperberg, Corina Popescu5° se remarcd contributiile noului val" reprezentat de bursierii ParvanIorga: Afrodita Carmen Cionchin, Corina Gabriela Bädelitd, Maria Bulei, Catrinel Popa, Monica Joita, Roxana Utale etc.51 Un important domeniu, putin explorat, este cel al institutiilor de culturdi al asociatiilor italiene din Romania, ilustrat de articolele semnate de Ion Bulei, George Lazdrescu52. In concluzie, se poate vorbi de o renatere a studiilor italiene in Romania, ultimii cinci ani find o perioadd care reinnoadd legaura cu strdlucita traditie interbelicd. Acest lucru a fost posibil datoritd reludrii burselor Vasile Parvan i Nicolae Iorgai a neobositei activitäti a directorilor Accademiei di Romania Marian Papahagi, Dan Pineta i a celor de la Institutul Roman de la Venetia-Ion Bulei, Ion Aurel Pop. Remarcdm un reviriment al studiilor medievistice, al celor referitoare la istoria Bisericii catolice sau greco-catolice, al preocupdrilor tinerilor italieniti de a reliefa aspecte inedite ale literaturiiitaliene contemporane in

apostolicei din Romeinia in anii 1948-1950, in Biserica putere, societate, Bucuresti, 2001, p. 130- 154. 45 In noiembrie 2000 la Casa Romena figura savantului a fost evocatA intr-un colocviu italo- roman, contributiile find publicate in Quaderni", 2001. 46 In Quaderni", t. 2, 2003, se reproduce textul conferintei lui Vasile Parvan, intitulatA Su Ile origini della civilta romena, tinuta la Istituto Italiano per Europa Orientale in 22 februarie 1922. 47 Veronica Turcus, Alexandru Marcu (1894-1955). Vico si opera, Bucuresti, 2004; eadem, Contributii la istoria raporturilor culturale romdno-italiene in perioada interbelicd: Alexandru Marcu si 5'coala Rome:a din Roma, in Studia historica", t. 46, 2001, nr. 1-2, p. 177-195 etc. 48 Lascu Viorica, Giandomenico Serra (1855-1958), profesor la Universitatea din Cluj, in Studi italo-romeni", t. I, 1997, nr. 1. 49 Carmen Burcea, Ramiro Ortiz, Bucuresti, 2004. 50 Eleonora CarcAleanu, Miscelanea Italica, Iasi, 2002; eadem, Eugenio Montale, o lecturd a poeziei, Iasi, 2002; Helga Tepperbeg, 11 teatro di Paolo Giacometti in Romania, in Studi italo- romeni", t. I, 1997, nr. 1, p. 63-72; Corina Popescu, Verismul italian si literatura romdnd, Bucuresti, 2000. 51 Afrodita Carmen Cionchin, La citta mitteleuropea. Timisoara e Trieste-un possibile paragone, in Annuario", t. 5, 2003, p. 340-367; eadem, Letteratura triestina come letteratura della crisi d'identità, ibidem, t. 6/7, 2004/2005, p. 565-585; Corina Gabriela Bade lita, Mircea Eliade e l'eterno ritorno ... a Venezia, ibidem, p. 509-525; Maria Bulei, Studi critici sulla narrativa romena del Novecento apparsi in Italia, ibidem, t. 5, 2003, p. 529-541; eadem, Con Baricco e Cdrtdrescu alla ricerca del libro, in Quaderni", t. 2, 2003, p. 329-337; Monica Joita, Venezia e il Levante. Riflessi nella letteratura romena, in Annuario", t. 5, 2003, p. 523-529; Roxana Utale, Un drammaturgo veneto da rispolverare: Renato Mainardi, ibidem, t. 3, 2001, p. 385-401. 52 Ion Bulei, II Comitato delle Societa Dante Alighieri a Bucharest. Alcuni moment! dellasua storia, in Annuario", t. 5, 2003, p. 447-454; Carmen Burcea, Ion Bulei, La cultura romena in Italia fra le due guerre. Le istituzioni, in Romania-Romania. Lingua e cultura romena fi fronte all' Occidente, Udine, 2003, p. 291-308; George LAzArescu, 5coala Romcind din Roma, Bucuresti, 2002.

www.dacoromanica.ro 69 Perspective in istoriografie 73

comparatie cu cea romdrid. Sunt reprezentate mai putin perioadele modernd §i contemporana, lucru ce ar trebui sä preocupe pe cei care fac selectia viitorilor bursieri. Este beneficd reluarea burselor ParvanIorga, dar poate ar trebui o mai mare grijd fatd de tinerii speciali§ti, care timp de doi ani s-au format in mediul academic §i universitar italian, iar la intoarcerea in Ord i§i gdsesc cu greu locul in institutiile de cercetare §i invatamant superior. Productia literaturii de specialitate din ultirnii cinci ani este insemnatd datorita publicatiilor din Italia, in special al celor din Venetia, care au incercat sa surprirldd preocupdrile speciali§tilor romani §i nu numai in cercetarea spatiului italic. In conditiile in care accesul cercetdtorilor din tara la literatura de specialitate din strdindtate este destul de restrans, este de dorit ca aceste publicatii sa aibe o circulatie mai mare, sd se gaseascd in marile biblioteci din tard §i in institutele de profil ale Academiei Romdne. Poate in viitor va fi posibild §i inflintarea unei publicatii de profil in tard, care sd reinvie traditia Studiilor Italiene", prestigioasa publicatie a lui Alexandru Marcu. Inceputul a fost facut, depinde de fiecare dintre cei care sunt implicati in studierea fascinantei istorii, culturi, civilizatii italiene, a raporturilor dintre aceasta §i spatiul romdnesc sa clddeascd cu pasiune, punand mai presus de orgolii §i efemera clipd a gloriei personale, tainica §i aleasa bucurie a lucrului bine facut, ce te apropLe de divinitate. Inchei amintind cuvintele lui Vasile Parvan, rostite in 1913, anul in care era ales membru al Academiei Romane: Stiinta pe care am cautat-o §i am iubit-o cu pasiune, mi-a dat o conceptie gravd, a§ putea spune chiar tragicd asupra vietii. M-am obi§nuit sa vad numai cloud lucruri rneritorii ale fortelor noastre §i ale afectiunii noastre: piosul cult al amintirii, transmisa noud prin ruine, §i cultul entuziast al geniului uman, continuu invins §i continuu invingator".

INTERVENTIE

SERBAN MARIN

Tin sd-i multumesc d-nei Tomi pentru aprecierile la adresa celor cloud publicatii ale Istituto Romeno di Cultura din Venetia, dat find ca am fost implicat in publicarea unor numere din respectivele periodice. Farä falsd modestie, ma mandresc cu faptul cd, alaturi de Accademia di Romania din Roma, institutul de la Venetia este singurul dintre institutele culturale române§ti din strainatate care procedeaza la elaborarea de periodice. Cele cloud centre culturale de pe teritoriul italian pot reprezenta astfel modele §i pentru celelalte centre culturale romdne§ti din strainatate, precum cele din Viena, Budapesta, Paris, New York, mai nou Berlin, Istanbul etc. Ele sunt exemple atat din punctul de vedere al edifarii de

www.dacoromanica.ro 74 Perspective in istoriografie 70 reviste de specialitate, cat $i din cel al burselor de cercetare de care beneficiazd tinerii cercetätori romani din domeniile umaniste, inclusiv istorie. Inceputul acorddrii acestor burse, anume anul 1999, a coincis in mod nefericit cu incetarea din viatd a principalului lor initiator, regretatul profesor Marian Papahagi, care s-a stins cu doar cateva zile inainte de sosirea bursierilor la Roma, respectiv Venetia. Initiativa insd a continuat $i in acest sens nu pot sd nu rernarc eforturile dlui profesor Ion Bulei, directorul institutului de la Venetia in acea vreme. Revenind la chestiunea celor cloud periodice ale institutului de la Venetia, nu ma pot abtine sa ating unele puncte nevralgice din interventia mea anterioard, din cursul dezbaterilor de dimineatd. Vorbeam atunci de termeni ca parohializare" $i bilateralizare"; acum insd, in contextul unei oarecari noi orientdri a noii conduceri a Istituto Romeno, constat cd se poate adauga incd o componentd: cea de regionalizare", in sensul de transilvanizare". Sd-mi fie scuzatd aceastd inflatie de -izdri", insd tare mi-e teamd cd cele cloud periodice capdtd tot mai mult amprenta noului sponsor", anume Institutul Cultural Roman, care procedeazd strict la promovarea culturii romane$ti peste hotare. Procedand insd in aceastd directie, desigur ldudabild pand la un punct, conduce, paradoxal, tocmai la efectul invers: reinchiderea in romanism". Md refer aici, pe de o parte, la materialele $i studiile, serios elaborate de altfel, referitoare la istoria Transilvaniei; iar pe de altd parte, la strdmutarea" comemordrii lui Stefan cel Mare $i in paginile din ultimul numar din Annuario", cu o infuzie de un numarmult prea mare, zic eu! de articole pe aceastd tema. In legasturd cu ce discutam $i in interventia anterioard, mi se pare cd rezultatul il reprezina o oarecare pierdere de credibilitate. In ce md prive$te, in perioada in care rn-am ocupat de ingrijirea celor doud periodice, am cdutat sd extind aria, sd dep4esc bilateralizarea" romano-italiand, apeland la istorici $i filologi din lumea anglo-saxond $i nu numai, care au contribuitcred eubenefic la propagarea Annuario" $i Quaderni". In prezent, cu voia dvs., imi permit sd fac putind reclamd mascatd unei noi publicatii, care urmeazd sd apard sub egida Institutului Italian de Cu hued din Bucure$ti. Personal, am propus numele de Dante" pentru acest periodic, insd nu s-a ajuns Inca la o solutie definitivd. Initiativa nu este chiar ultrarecentd, insd s-au intampinat probleme, din cauza incetdrii din viatd a directorului Institutului italian, Vito Grasso, iar pand la numirea unui nou director mai avem de a$teptat, dat fiind cd mentalitatea italiand prezintd oarecum aceea$i caracteristicd de deldsare cu a noastrd. Avem insd speranta cd vom continua $i profit de ocazie pentru a face putind propaganda $i sd vd invit sd contribuiti la acest periodic cu studii nu md indoiesc!valoroase.

www.dacoromanica.ro 71 Perspective in istoriografie 75 ISTORIA FEMEII, STUDIILE DE GEN SI PROVOCARILE ISTORIOGRAFIEI ROMANESTI

ALIN CIUPALA

Istoriografia romaneasca a perioadei post comuniste s-a dezvoltat, chiar dacd uneori haotic irard precizarea unor prioritati,eliberata de presiunile ideologice ale regimului politic de pana in 1990. Productia istoriografica s-a diversificat, au aparut foarte multe teme isubiecte de cercetare noi, intr-o disproportie evidenta fata de necesitatea revizitarii unor teme tratate pana la saturatie, dar aproape exclusiv din perspectiva luptei de clasa. Fenomen de altfel firesc, dacd tinem cont de faptul ca disparitia constrangerilor ideologice a permis manifestarea liberd a curiozitatii istoricilor, iar tinerii, formati doar in spiritul exigentelor §tiintificei academice, au fost atrai de noui au avut ambitia unor inceputuri, multe continuatei finalizate. Una dintre directiile noi care se contureaza tot mai mult in ultima vreme este §i cea legata de istoria femeii. Istoriografia americanai cea occidentala au impus Inca din urma cu cloud deceniii jumatate acest domeniu in cadrul dezbaterii istoriografice iar la inceputul anilor '90 au fost publicate concomitent, fapt deloc intamplator, in Americai in Europa, cele cloud' solide sinteze, Istoria femeii in State le Unite ale Americiii Istoria femeii in Occident'.Stiinta istorica, alaturi de alte discipline umaniste, precum filosofia, sociologia sau antropologia, are un rol important in compunerea, pe cat posibil completa, a imaginii referitoare la locul §i rolul femeii in societate. Mai mult cleat atat, cercetatorii, fie ei barbati sau femei, au meritul de a fi impus in domeniu o noud categorie istoriografica, aceea de gen. Genul este un element component al raporturilor sociale fondat pe diferenta dintre sexe §i este un mijloc esential in semnificatia raporturilor de putere2. Folosit in discursul academic pentru a desemna realitati in general exclusiv feminine, fard o evaluarei a celor masculine, genul a consacrat o arie de interes vasta, cunoscuta sub numele generic studii de gen" (gender studies). Sub acest titlu generos intalnim analize realizate din perspectiva cercetarii literare, a antropologieisi filosofiei, §tiintei politice §i comunicarii, sociologiei, teoriei feministei, nu in ultimul rand, amintim contributiile istoriografiei. Dincolo de exagerarile amendate in ultima vreme de specialiti, care au a§ezat studiul masculinitatii alaturi de acela al feminitatii in cadrul studiilor de gen, trebuie sa recunoatern faptul cã un pas important a fostfacut atunci cand s-a produs conceptualizarea femeii ca reprezentanta a unui grup socio-cultura13. In felul acesta, conceptul de gen a fost

I History of Women in the United States: Historical Articles on Women's Lives and Activities (ed. Nancy F. Cott), 20 vol., Munchen-London-New York-Paris, 1992-1994; Georges Duby, Michelle Perrot (ed.), Storia delle donne in Occidente, 5 vol., Milano, 1992-1994. 2 Joan W. Scott, Gender. A Usefirl Category of Historical Analysis, in Gender and History in Western Europe (ed. Robert Schoemaker, Mary Vincent), London, 1998, p. 45. 3 Gisela Bock, Women' s History and Gender History. Aspects of an International Debate, ibidem, p. 28.

www.dacoromanica.ro 76 Perspective in istoriografie 72 introdus drept categorie fundamentald a realitatii sociale, culturale iistorice. Istoria inglobeazd in egald mdsurd o experientd masculindi una feminind iar dacd astdzi aceastd afirmatie pare un truism, la sfaritul deceniului opti inceputul deceniului noud ale secolului trecut lucrurile nu stäteau deloc a§a, dimpotrivd. Michelle Perrot a identificat factorii care au influentat aparitia istoriei femeii4 ca parte distinctd a cercetarii istoriografice §i a studiilor de gen, pe care i-a grupat in trei mari categorii. In primul rand considera factorii §tiintifici (criza marilor paradigme, precum marxismul §i structuralismul, rolul innoitor al unor ganditori,cadeexempluPaulRicoeur §iMichelFoucault,caracterul pluridisciplinar ce a reinnoit cercetarea istoricd datoritd Swill americane sau $colii Analelor), apoi pe cei sociali, reprezentati de prezenta femeilor in numdr tot mai mare in universitati ca studente §i profesoare, §i in al treilea rand factorii politici, recunoscuti sub forma influentei mi§cdrii feministe internationale. Dacd in ceea ce privqte conceptele ca atare, acela de gen in primul rand, §i metodologia folositd, in general aceea consacratd de istoria sociald, lucrurile sunt mai mult sau mai putin clare, o atentie aparte se cuvine acordatd problemei surselor. Femeile au fost excluse de jure 'And tarziu dupd cel de-al doilea rdzboi mondial din sfera publicai de aceea urmele läsate de ele lipsesc aproape cu desdvar§ire din categoriile traditionale de izvoare ale istoricului, produse de barbati care detin putereaitiinta5, cum ar fi arhivele administrative, ale institutiilor, dezbateri parlamentare, presd cotidiand §i arhive diplomatice. Dovezile directe lasate de femei, relativ putine §i care contrasteazd cu abundenta discursurilor masculine asupra femeii produse de legiuitori, moraliti, pedagogi, medici §i oameni politici, trebuie cautate in zone pand nu de mult mai putin folosite de istorici, cum ar fi de exemplu literatura, de la beletristice la jurnale intime7. Nu trebuie sa exagerdm, deoarece nici sursele oficiale nu sunt absolut facute, dacd ne gandim doar la arhivele judiciare sau la alte categorii de surse, precum folclorul, corespondenta sau relatarile aldtorilor strdini. In plus, o solutie pentru aflarea unor informatiicatmaiamdnuntitearputea-oreprezentacercetareaarhivelor provinciale, care ar putea suplini lipsurile din arhivele centrale8 ioferi unele surprize pldcute in acest sens. Istoria femeii intretine cu trecutul un raport ambivalent9, unele lucrdri sustin ideea unui progres constant al femeii in timp, altele subliniazd permanenta unui statut defavorizat. Adevdrul, credem, trebuie cdutat undeva la mijloc, cu atat mai mult cu cat nu putem scdpa din vedere complementaritatea feminin-masculin.

4 Michelle Perrot, L'histoire saisie par le genre et la difference des sexes. ConferintA tinutA in 22 aprilie 2000 la Conservatoire National des Arts et Métiers din Paris. 5 Francoise Thébaud, Ecrire l'histoire des femmes, Fontenay-Saint Cloud, 1998, p. 114-131. 6 DouA lucrAri se impun cu prisosinta atentiei: loana Parvulescu, Alfabetul doamnelor, Bucuresti, 1999; eadem, In intimitatea secolului 19, Bucuresti, 2005. 7 Philippe Lejeune, Le moi des demoiselles. Enquite sur le journal de jeune fille, Paris, 1993. 8 De exemplu, la Arhivele Nationale Istorice CentraleDirectia JudeteanA Arges se OA un interesant fond Elena Perticari. 9 Arlene Farge, Pratique et effets de l'histoire des femmes, in Une histoire des femmes est-elles possibles? (ed. Michelle Perrot), Paris, 1984, p. 32.

www.dacoromanica.ro 73 Perspective in istoriografie 77

Unii cercetätori se intreabd dacd nu cumva introducerea dimensiunii de gen in stiintele umaniste reprezinta o rupturd epistemological°. Nu credern ca se poate vorbi de o ruptura, deoarece ar insemna sa acceptam cd, de exemplu, istoricii femei au dreptate doar pentru cä sunt femei, si apoi sa nu uitam Ca istorici barbati, precum Georges Duby, Maurice Godelier, Alain Corbin sau Robert Schoemaker, au imbogatit bibliografia problemei cu lucrari de referinta. Aceasta nu inseamnd cä nu trebuie sa recunoastem contributia esentiald a cercetatoarelor la innoirea disciplinelor umaniste, istoria find doar un exemplu. Pe de alta parte, este adevdrat ca istoricii au parut sä ignore multa vreme faptul ca societatile pe care le studiau erau divizate in sexe, dupd cum erau impartite in clase, grupuri, profesii, natiuni etc. Asa cum considera si Jacques Revellindividul social, chiar daca de multe ori era reprezentat la masculin, in general era neutru, fard o determinare sexuald. lstoriografia de pand la 1990 abordeazd problema rolului femeii in societatea romaneasca dintr-o perspectiva exclusiv cantitatival2, ce socoteste femeile importante prin numärul lor sau, dimpotriva, prin unicitatea manifestaxii feminine intr-un domeniu sau altul, atunci and analiza nu suferd pur si simplu influenta pand la saturatie a ideologiei oficiale a regimului comunist13. Elementul principal 1-a constituit miscarea de femei" din Romania, ce se suprapune !Ana la identificare cu miscarea socialista, insufletita de femeile de la orase si sate". Doamnele din burghezie siaristocratie sunt amintite, atunci and aceasta se intampla, in treacati numai ca persoane, exemple particulare, si nu ca grup, asa cum se face in cazul celorlalte. Avem si o cronologie a acestei miscari, care incepe evident cu revolutia de la 1848 si care continua cu principalele evenimente politice din istoria romanilor: cele cloud uniri din 1859 si 1918, 1877 etc., vazute drept principale jaloane ale unei evolutii care are, in realitate, prea putind legatura cu situatia femeii in societate. Exceptiile nu fac altceva deck sà confirme regula prin modul in care sunt analizate. Ana lpatescu, Sofia Nadejde sau, de-a dreptul surprinzator, Sarmiza Bilcescu, nu sunt cleat arhetipuri folosite intr-o unica demonstratie care cuprinde sub aceeasi ideologie deformatoare un fenomen in realitate complex si nuantat. Revolutionara, luptatoarea socialista iburgheza rebela sunt depersonalizate in cadrul discursului istoriografic si reduse la un simbol ideologic de genul feminin. Poate cel mai spectaculos exemplu este cel al Sarmisei Bilcescu Alimanisteanu. Despre familia Bilcescu, aflatä in relatii de stransa prietenie cu familia Bratianu, ne vorbeste Sabina Cantacuzinol4. De altfel, sora cea

10 Yvonne Knibiehler, Chronologie et histoire des femmes, ibidem, p. 56. Jacques Revel, Masculin/Feminin sur l'usage historiogrqfiques des roles sexuels, ibidem, p. 123. 12I.M. $tefan, Sub semnul Minervei, Bucuresti, 1975. 13 latA doar cfiteva exemple dintr-o serie lungd: Paraschiva Cancea, Patriotism 0 idei progresiste in opera Elenei Ghica (Dora d'Histria), in Revista de istorie", t. XXVIII, 1975, nr. 12, p. 1913- 1926; Elisabeta Ioniä, Aportul femeilor la sprijinirea rdzboiului pentru cucerirea independenfei de stat a Romciniei, in Revista de istorie", t. XXIX, 1976, nr. 4, p. 569-583; eadem, Cronologia organizate a femeilor din fora noastrd, in Anale de istorie", an XXI, 1975, nr. 4, p. 94-107; Elena Georgescu, Evolufia miccárii revolufionare ci democratice a femeilor din Romdnia, ibidem, p. 84-93. 4 Sabina Cantacuzino, Din viafa familiei I.C. Bratianu 1821-1891, Bucuresti, 1933, p. 140-142.

www.dacoromanica.ro 78 Perspective in istoriografie 74 mai micd a Sabinei, Pia, se va cdsätori cu Ion Alimani*teanu. Sarmiza Bilcescu, poreclita Miza de copiii Brdtianu, a absolvit in 1888 Facultatea de Drept de la Sorbona ca *en'. de promotie *i in 1890 *i-a sustinut doctoratul in drept la Paris cu o tezd care trata despre conditia legald a mamei in dreptul roman *i francez15. Primitd in anul urmdtor in baroul de Ilfov cu toate onorurile de care pre,edintele acestuia, Take lonescu, dupd ce cunoscuse o efemerd glorie asiguratd de ziarele franceze'6, ea se va marita in 1897 cu inginerul Constantin Alimani*teanu, rard a profesa avocatura. Istoriografia din epoca regimului comunist a recuperat-o" pe Sarmiza Bilcescu din biografia careia nu a retinut deck momentul spectaculosal doctoratului, important in sine lard doar *i poate, dar care era golit de reala sa semnificatie. Gestul tinerei era Vazut doar ca frondd deschisd fata de o societate burghezd anacronicd, tot parcursul sdu biografic ulterior fiind trecut sub tdcere. Se adauga *i dimensiunea nationalistd, foarte pregnantd, poate chiar preeminentd dacd tinem cont cd ea este prima femeie doctor in drept din Europa, fapt subliniat cu obstinatie. Astfel de recuperdri, masculine de asemenea, *i ne gandim in primul rand la exemplul lui C.A. Rosetti, sunt folosite nu de putine ori de istoriografia perioadei amintite pentru a argumenta un discurs in care manipularea surselor urmare*te un obiectiv ideologic. Cazul Sofiei Nddejde, despre care vom mai vorbi in randurile de N.A., a fost atat de insidios construit incat a trecut prin filtrul schimbarii de paradigma istoriografica de dupd 1990 *i poate fi intalnit *i astazi, sub o forma' mai coloratd, dar cu acela*i continut. Perioada post comunistd a adus in cadrul dezbaterii publice din Romania studiile de gen, sub forma diferitelor sale componente, datoria in primul rand aparitiei mi*cdrii feministe *i a influentei acesteia. Astfel, filosofia, critica literard *i *tiintele politice au fost in prima linie a unei confruntari, uneori dure, de cele mai multe ori amicale *i academice, care urmdrea crearea de noi sensibilitati publice fat.d de femeie *i de problemele acesteia. Istoriografia poate fi regasitd in valul doi al acestei dezbateri, nu atat datoritd lipsei interesului, cat mai degrabd exigentelor profesiei: depistarea surselor, lucru nu tocmai u*or in conditiile concrete din Romania, acumularea informatiei, trecerea acesteia prin filtrul judecatii istoricului etc. In 1998 profesoara Mihaela Miroiu, una dintre principalele fondatoare la noi ale mi*cdrii feministe, organiza prima grupd de studii de gen din mediul universitar romanesc",cares-abucurat repede denotorietateinmediulacademic. Concomitent apareau *i alte centre de acest fel, la Bucure*ti, Cluj *i Timi*oara, insufletite de personalitati astazi cunoscute, precum Mihaela Miroiu, Enik6 Magyari Vincze, Li liana Popescu, Regina Dascd1 sau Laura Grunberg, pre*edinta Societätii de studii feministe Ana", care editeazd revista Analize", cea mai bund publicatie de acest profil de la noi. Nu ne propunem sa facem o lista a socieatilor,

15 Georges Bengesco, Bibliographie franco-rournaine du X1Xe siecle, Bruxelles, 1895, p. 190. 16 Francois Doat, De Napoleon III a I 'affaire Dreyfuss 1851-1895, f. 1., 1988, p. 270. 17 0in cadrul Swill Nationale de Studii Politice §i Administrative din Bucurgti, in timp ce primul curs cu un continut istoric aparea la Facultatea de Istorie a UniversitAtii din Bucurqti in anul universitar 2001/2002 (Femeia intre spafiul public si spatiul privat in societatea romdneascrl a secolului al XIX-lea, sustinut de lector dr. Alin Ciupala).

www.dacoromanica.ro 75 Perspective in istoriografie 79 organizatiilori asociatiilor feministe, teoretic foarte numeroase, dar din care sunt cu adevdrat active foarte putine. De altfel, Laura Griinberg sesiza pertinent principala problemd pe care aceste institutii nu au reu*it sä o rezolve Ina in privinta activiatii lor,i anume depd*irea domeniului strict academic *ial dezbaterilor *fiintifice18, ceea ce limiteazd influenta sociald la un cerc restrans. Bogata literaturd de specialitate19, unele colectii care apar, precum cea coordonatd de Mihaela Miroiu la editura Polirom, revistele *i articolele de presa, cursurile, seminariilei conferintele contureazd un subiect al dezbaterii publice *i un *antier de cercetare° iar istoricii sunt chematii eisb-sispund cuvantul. Prima lucrare de anvergurd care apdrea la noi din perspectiva istoriei femeii era, lucru imbucurdtor, un volum de documente21 ce acoperea secolul al XIX-lea pand la Marea Unire, reluat apoi intr-o forma concentratd *i sub un titlu care accentua dimensiunea feministd, perioada find l'argitd pand in 1929. Distinsa editoare, cunoscutd *i apreciatd pentru contributiile sale la cercetarea confruntdrilor de idei din epoca modernd, deschidea in felul acesta un drum neparcurs in istoriografia noastrd ioferea celor interesati un folositor instrument de lucru, imediat consultat nu numai de istorici. Efortul *i cantitatea uria*A- de muncd depuse au fost sustinute doar de pasiunea cercetdtoarei pentru un subiect nou *i nu doar prin aceasta incitant. Orice referire la acest volum trebuie sä puncteze cu claritate de la bun inceput valoarea contributiei despre care vorbim iar gratitudinea noastrd se cuvine exprimatd. La o lecturd atentd insä, volumul tidied o anumitd problemd metodologicd. Documentele cuprinse aici, in majoritatea lor articole publicate in ziarei reviste sake *i editate in general de femei, periodice care au o duratd scurtd de viatd, atunci and nu sunt efemere de-a dreptul, au fost alese pentru a acredita ideea cd in epoca modernd a existat in Romania o mi*care feministd, adicä o mi*care care a militat pentru obtinerea de drepturi politice pentru femei. Accentul cade pe acest fenomen integrator, o mi*care care cuprinde personaliati, publicatii *i organizatii sau sociefati, toate unite de obiectivul politic amintit. Imaginea luptei politice, exprimatA explicit in titlul editiei a doua, devine in felul acesta prevalentd sidominantd. Sigur, au existat in epocd astfel de preocupdri, articole, idei in acest sens, mai cu seamd in preajma primului rdzboi mondial. Nu au existat, oricat le-am cduta, organizatii, societati sau asociatii politice in Vechiul Regat care sd militeze pentru egalitatea politica dintre bdrbatii femei. Dacd inceram sä evaludm sursele

IS Laura Granberg, Putere peste noi" sau putere pentru noi", in Echilibru in politica", supliment al revistei 22", an XIII, nr. 182, 15 noiembrie 2005, p. 3. i9 Dam doar cfiteva exemple recente: Laura Granberg, (R)Evolulii in sociologia feminista. Repere teoretice, contexte romanefti, Iasi, 2002; Lexicon feminist (ed. Otilia Dragomir, Mihaela Miroiu), Iasi, 2002; Li liana Popescu, Politica sexelor, Bucuresti, 2004; Mihaela Miroiu, Drumul &lire autonomie. Teorii politice feministe, Iasi, 2004; Mihaela Frunza, Ideologie $i feminism, Cluj-Napoca, 2004; Mass media despre sexe (coord. Laura Granberg), Bucuresti, 2005. 20 Direcfii ci teme de cercetare in studiile de gen din Romania (coord. lonela Baluta, loana Carstocea), Bucuresti, 2003. 21Stefania Mihailescu, Emanciparea femeii romdne. Antologie de texte, vol. I, 1815-1918, Bucuresti, 2001; eadem, Din istoria feminismului romdnesc. Antologie de texte (1838-1929), Iasi, 2002.

www.dacoromanica.ro 80 Perspective in istoriografie 76 in diversitatea lor, inclusiv publicatiile feminine, lucrurile se relativizeaza iar dupd parerea noastra putem vorbi de preocuparea pentru punerea in practica a unei emancipari culturale si sociale, nu politice, pand la 1918. In felul acesta ajungem la chestiunea conceptului de feminism, asupra caruia pluteste Inca la noi o confuzie destul de puternica. Termenul ca atare a apärut in societatea americana dupd mijlocul secolului al XIX-1ea22 si a marcat o noud sensibilitate publica fata de egalitatea politica a sexelor. Feminismul a traversat Atlanticul si a poposit in Marea Britanie si in Tarile de Jos mai intai23, diluandu-se pand la disparitie pe parcursul dintre Europa vestica spre gurile Dunarii. Daca in America si in Europa occidentala celecloud componente aleemancipariifeminine,cea politica sub forma feminismului si cea socio-culturala, au coexistat activ pana la primul razboi mondial, in societatea romaneasca a epocii nu putem vorbi de o miscare politica. Pe de altä parte, este adevärat cd feminismul romanesc interbelic, de necontestat, isi are radacinile in actiunea feministä de dinaintea rdzboiului iar liderele miscarii feministe interbelice, Alexandrina Cantacuzino de pilda, si-au facut ucenicia intr-o epoca in care problema emanciparii se punea dintr-o perspectiva culturala si sociala. Capcanele" sunt mai greu de evitat de ceidin afara domeniului istoriografic si credem ca in ultima vreme se constata o oarecare incercare de inventare a unei genealogii politice miscarii feministe actuale prin gasirea unor radascini" adanc intinse pana in secolul al XIX-lea, incercare datoratä unor tinere si foarte tinere activiste de astazi, pline de bunavointa de altfel. Venite din alte spatii ale stiintelor umaniste deck istoria, absolvente de Litere mai ales, acestea acrediteaza ideea unei experience de luptd indepartate, folosind exemple total neadecvate. Vrem sä fim bine intelesi. Nu consideram Ca istoriciidetin un monopol,deoricefel,sisuntemcategoricinfavoareauneiabordari pluridisciplinare. Precizarile le credem insä necesare. Cel mai elocvent ni se pare a fi cazul Sofiei Nädejde, nascuta Cocea. Aceasta a fost o simpatizanta a miscarii socialiste ce provenea din randul intelectualitatii iesene din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Casatoritä cu Ion Nädejde, unul din generosii" convinsi de Ionel Bratianu sä treaca in Partidul National Liberal, ea va ramane fideld idealurilor de tinerete, pe care le va sluji in publicistica ei, nu foarte bogata, dar adunata in volum si publicata in editii succesive in timpul regimului comunist. Notorietatea, in build masura exagerata, de care s-a bucurat in perioada de pana la 1990 se datorea7a obiectivelor luptei de clasa, care impuneau regasirea femeilor alaturi de barbati pe aceleasi baricade. Folosirea post decembristã a figurii amintite tine de necunoasterea epocii si rnai ales de usurinta informärii, volumele Sofiei Nadejde find oricui accesibile. In plus, se pierde din vedere o chestiune semnalata de Simone de Beauvoir24, si anume faptul ca reprezentantele miscarii socialiste

22 Christine Stansell, Féminisme et modernisme au debut du XXe siecle. Un point de vue américain, inL'histoire sans femmes est-elle possibles ? (ed. Anne Marie Sohn, Francoise Thélamon), Paris, 1998, p. 219. 23 Karen Offen, European Feminisms 1700-1950. A political history, Standford, 2000. 24 Simone de Beauvoir, Al doilea sex, vol. I, Bucuresti, 1998, p. 164.

www.dacoromanica.ro 77 Perspective in istoriografie 81 militeazd pentru lichidarea exploatärii individului si nu atat pentru emanciparea feminina, care nu este un scop in sine. Cu alte cuvinte, si Sofia Nädejde nu face exceptie, emanciparea feminind este direct legata de o emancipare generala a celor care muncesc. Nu ni se vorbeste, de exemplu, de surorile Stratilescu, Eleonorasi Tereza, participantei ele in prima tinerete la dezbaterile socialiste, dar care vor deveni dupd 1918 importante ganditoare ale miscarii feministe romanesti. Sofia Nadejde nu este, asa cum ar putea sä pard, strabunica feminismului romanesc. Contributiileistoriograficeromanestisunttotmaiconsistentesi dernonstreaza o acoperire din ce in ce mai bund a subiectelor legate de generoasa terna a istoriei femeii. In ultima vreme patru importante volume de studii publicate la Cluj, Bucurestii lasi25 aratä configurarea unor centre de cercetare care au reusit st-iadune in jurul lor pe cei interesatii, ceea ce ni se pare demn de subliniat, sã ofere posibilitatea discutiilor pe marginea unor proiecte aflate in stadii diferite de elaborare, proiecte la care colaboreazdi cercetätori din strainatate preocupati de problematica romaneascd. In acest context putem aminti icontributiile unor cercetatori romani stabiliti in strainatate, precum Maria Bucur26j Matei Cazacu-7, pentru a da doar cloud nume mai des intalnite. Studiile publicate in diverse periodice de specialitate urrndresc atat activitatea unor societafi, organizafiisi asociatii feminine28, cat si aspecte privitoare la educatia femeii, statutul juridic, relatiile masculinfeminin in mediul social urban etc. Intalnim Inca., din pacate, folosirea in necunostinta de callã a unor concepte29 si tentatia unei abordäri triumfaliste pe care o credeam caducd. Totodatd,merita subliniateanalizelededicatefemeilor romane din Transilvania in perioada dualista39, dar si studiul, singular dupa stiinta noastra. in

25 Prezente feminine. Studii despre femei in Romania (ed. Ghizela Cosma, Enik6 Magyari Vincze, Ovidiu Pecican), Cluj-Napoca, 2002; Conditia femeii in Romcinia secolului XX Studii de caz (coord. Ghizela Cosma, Virgiliu Tarau), Cluj-Napoca, 2002; Despre femeii istoria lor in Romcinia (ed. Alin Ciupala), Bucuresti, 2004; Conditia femeii in societatea modernd (ed. Catalin Turliuc, Maria Nicoleta Turliuc), Iasi, 2004. 26 Maria Bucur, Intre mituri, icoane ci teiceri. Femeile romdne in primul rdzboi mondial, in Cine suntem noi? Despre identitatea femeilor din Romcinia modernd (coord. Ma:Mina Nicolaescu), fl., 1996, ?. 40-50; eadem, Eugenie 0 modernizare in Romdnia interbelicd, Iasi, 2005. 2 Matei Cazacu, Des femmes sur les routes de l'Orient. Le voyage a Constantinople au XIXe siecle, Genève, 1999. 28 Cateva exemple: Teodora Dãnescu, Activitatea din Bucureoi a Societátii Surorilor Sociale, in Caietele Institutului Catolic", an II, 2001, nr. 1, p. 107-115; Dorina Tomescu, Chira Jura Societatea Clotilda mamal Averescu pentru ocrotirea tinerelor fete, in Acta Moldavie Meridionalis", XV-XX, 1993-1998, p. 272-278; Mihai Alexandrescu, Privire asupra evolutiei filialei clujene a Societeitii Ortodoxe Nationale a Femeilor Romeine (1920-1948), in Conditia femeii, p. 68-78; Mirela Chioveanu, Prezenta publicei feminind la cumpdna de veacuri: de la Asociatiile culturale la emanlJarea feministd, in Anuarul Institutului de istorie A.D. Xenopol", an XLI, 2004, p. 171-188. 2 Daniela Popescu, Miqcarea feministil in Romeinia la confluenta secolelor al XIX-lea 0 al XX- lea, in Omagiu istoricului loan Scurtu (coord. Horia Dumitrescu), Focsani, 2000, p. 100-110. 30 Eugenia Glodariu, Unele consideratii privind miKarea feministei din Transilvania (a doua jumeitate a sec. XIX inceputul sec. XX), in Acta Musei Napocensis", 1983, p. 231-.240; Alin Pavel, Dan PAcurar, Aspecte ale activitätii Reuniunii Femeilor Romeine din Oradea reflectatd in ,,Tribuna",

www.dacoromanica.ro 82 Perspective in istoriografie 78

Romania, despre femeile maghiare din aceastd provincie31. Chiar dacd actiunea feminind romaneascd de aici a avut un caracter politic mai pronuntat cleat in Vechiul Regat datoritd influentei Vieneii Budapestei, se poate vorbi in primul rand despre preocuparea vizand sprijinirea luptei nationalei in al doilea rand despre obtinerea unor drepturi specifice. Sintezele aparute pand acum, una privitoare la femeile din Moldova, Transilvaniai Tara Romaneascd in evul mediu32, cealaltd dedicatd femeii din societatea romaneascd a secolului al XIX-lea din perspectiva raporturilor dintre spatiul public §i spatiul privat33, anuntd oare o istorie a femeii din Romania? Nu putem deck spera. Nu in ultimul rand se cuvin mentionate incercarile rornanqti de a aduce un punct de vedere dintr-o perspectivd istoricd asupra feminismului european, toate apartinand aceleiqi autoare. Chiar dacd accesul la sursele primare nu este documentat uneori, incercarea meritd retinutd, fiei numai pentru o imagine de ansamblu asupra chestiunii in discutie. lstoria femeii nu este epuizatd iar acribiai imaginatia, cele cloud calitati fundamentale ale unui istoric, au facut posibile deschiderea de noi perspective care au la bald, mai mult sau mai putin, o cercetare referitoare la roluli locul femeii in societate. Dacd, a§a cum ne märturisea Georges Duby, istoricii occidentali au ajuns la femeie studiind familia, in cazul romanesc lucrurile s-au petrecut, ne place sd credem, invers. Studiile privitoare la jumdtatea feminind a societalii le-au inspirat pe cele despre sexualitate, cdsatoriei divort35, familie36 sau cele despre cuplu3. In concluzie, prioritdtile cercetdrilor indreptate in directia istoriei femeii, inteleasd ca domeniu autonom al istoriografieii studiilor de gen in Romania, trebuie sa acopere urmdtoarele chestiuni: clarificarea conceptelor pentru a facilita comunicareai dialogul; publicarea surselor in editii critice; continuarea analizelor punctuale §i a celor sintetice. Dacd in Occident apdrea Inca din 199838 o istorie a istoriografiei despre femei, noi suntem abia la inceput. in Buletinul cercurilor stiintifice studentesti", 2002, nr. 8, P. 157-160; Simona Stiger, M4carea feminista romeineasai din Transilvania (1850-1914), in Prezente feminine, p. 237-266. 31 Minis Lönhart, Asociatiile femeilor maghiare din Transilvania in prima jumátate a sec. XX, in Conditia femeii, p. 63-80. 32Sarolta Solcan, Femeile din Moldova, Transilvania 0 Tara Romcineascli in evul mediu, Bucuresti, 2005. 33 Alin Ciupalä, Femeia in societatea romeineascá a secolului al XIX-lea. intre public 0 privat, Bucuresti, 2003. 34 Simona Stiger, Migarea feministá pe plan universal la sfdr0tul sec. XIX 0 inceputul sec. XX, in Studia Universitatis Vasile Goldir, an IX, 1999, p. 76-85; eadem, Geneza feminismului european, ibidem, an XII, 20021p. 73-87; eadem, Pagini de feminism universal, Arad, 2002. 3 Constanta Ghitulescu, In plvari ci cu 4lic. Bisericá, sexualitate, cardlorie ci divorf in Tara Romeineascd a secolului al XVIII-lea, Bucuresti, 2004. 36 Violeta Barbu, De bono coniugali. 0 istorie a familiei din Tara Romeineascá in secolul al XVII-lea, Bucuresti, 2003. " Lucian Nastasd, Pentru o istorie a cuplurilor in mediul intelectual romeinesc, in Prezenfe feminine, p. 167-233. 38 Francoise Thébaud, op. cit.

www.dacoromanica.ro 79 Perspective in istoriografie 83 0 ISTORIE SOCIALA $1 CULTURALA: ISTORIA SPORTULUI

BOGDAN POPA Transformarile §tiintei istorice din ultimele decenii sunt raspunsuri la provocari generate de mutatiile pozitive si negative ale societatii. Afirmatia este valabild mai ales pentru societatile occidentale. Deschiderea istoriei spre alte discipline stiintifice a permis punerea in practica cu mai multa foga' a unor idei nu intotdeauna noi. Fara a se parasi dogma suprematiei documentului", s-a ajuns la institutionalizarea treptata, prin catedre, publicatii speciale si asociatii profesionale, a unor subiecte idirectii de cercetare considerate la periferia sau chiar in afara domeniului traditional al istoriei politice. La aceasta situatie a contribuit decisiv rediscutarea periodica, din punct de vedere teoretici metodologic, a rezultatelor cercetArilor considerate ca find deja definitivate. Istoria sociald s-a dezvoltat cu precadere in mediile de stanga in spatiul cultural anglo-saxon, punctul ei de pornire in climatul tensionat, dar reformator, al anilor '60 ai secolului al XX-lea find tocmai critica societatii industriale. Seopul istoriei sociale a fost practic sintetizat in cuvintele lui F.J. Turner: history from the bottom up (istoria vazutd de jos in sus"). Personajele principale au devenit oameniisimpli,vazutiprinprismarutineilorcotidieneiarexplicatiile evenimentelor s-au bazat pe cercetarea structurilor, proceselori transformarilor grupurilor sociale. Acest mod de abordare a constituit in opinia unor cercetatori diferenta specified fata de istoria ideilor sau a culturii. Aspectele culturale au fost insa neglijate in dauna celor strict sociale, fapt in neconcordanta cu ideea federalista" a istoriei, cu dezideratul de a identificai explica mersul structurilor de durata lunga ale comunitatilor umanei. Aleganduli sferele istorice ale vietii" (historische LebensweltenRudolf Vierhaus) ca obiect de studiu §i, implicit, punand in discutie denumirea de istorie sociala,devenitdastfelrestrictiva,istoriaculturalapastreazaatattendinta federalista" anuntata mai sus, cati aerul unei istorii totale, prin inglobarea unor aspecte precum ritmul cotidian, experientele de viata, studiul mentalitatilor sau a unor sub-discipline ca micro-istoria sau antropologia istorica. Istoria culturald aspira la scrierea unor biogratii colective concrete, la identificarea unor personaje colective reprezentative intr-un anumit timp si spatiu, ca de exemplu omul secolului al XX-lea"2, care poate fi in acelasi timp incadrat in mai multe categorii socio-profesionale. Identificarea unor tipuriideale in orice perioada istorica

I Pentru ointroducereinteoriasievolutiaistorieisociale,CharlesTilly,Neuere angloamerikanische Sozialgeschichte, in Joachim Eibach, Gunther Lottes (coord.), Kompass der Geschichtswissenschaft:ein Handbuch, Göttingen, 2002,p.38-52; Paul Nolte, Historische Sozialwissenschaft, ibidem, p. 53-68; Arnold Sywottek, Freizeit und Freizeitgestaltungein Problem der Gesellschaftsgeschichte, in Archiv fiir Sozialgeschichte", t. 33, 1993, p. 1-19. 2 Ute Frevert, Heinz-Gerhard Haupt (coord.), Omul secolului Iasi, 2002.

www.dacoromanica.ro 84 Perspective in istoriografie 80

deschide trecerea spre stabilireai cercetarea modelului comportamental specific in imprejurari relativ limpezi ale acestor categorii transformate in personaje istorice. Sferele vietii" au fost intelese ca find determinate spatial si temporal, suFuse schimbafilor naturale, institutionale, socialei culturale, intr-un cuvant, istorice. Ma numar printre aceia care nu vad o dihotomie intre istoria sociald si istoria culturald. Consider fals conflictul dintre acestea. Existenta unei dezbateri asupra existentei sau inexistentei acestuia denotä deschiderea spre teorie a istoriografiei occidentale. Independent de nume, cele doua curente istoriografice reprezinta in fond fatete ale aceluiasi fenomen: redefinirea rolului jucat in viata culturald si sociala de istoric, chemat sa contribuie la gasirea unor explicatii plauzibile ale unor fenomene maiore, precum succesele reale ale fascismului sau comunismului si esecurile sistemului democratic sau puri simplu fapte cotidiene ca munca, familia, divertismentul. Se poate vorbi despre o istorie veche" si o istorie noua" a sportului. Abia incepand din anii '70 ai secolului trecut, in contextul prezentei tot mai agresive in cotidian si al exploziei cultului frumusetii propriului corp, istoricii profesionisti au inceput sa Ii indrepte atentia asupra fenomenului sportiv. Cel mai greu obstacol care a trebuit deplsit a fost presupusa vulgaritate a sportului, respingerea cvasi- oficiald de catre intelectuali. Dar, pe de alta parte, cu cat prezenta sportului era mai suparatoare $i cu cat era mai evident cä nu era o modd trecatoare, cu atat mai mutt se ridicau intrebäri la care istoricii erau chemati sa raspunda alaturi de sociologi si antropologi, primii interesati de intelegerea fenomenului4. Istoria sportului se poate face ignorandu-se obsesia consemnarii scorurilor sirecordurilor, a colationarii listelor de campioni sau a rememorarii momentelor intrate in legenda. Printre structurile fenomenului sportiv contemporan se disting jocul, teoretizat de Johan Huizinga sau de antropologul Clifford Geertz5, procesul civilizarii" analizat de Norbert Elias si de scoala sociologica creatä in jurul sau6, imperialismul cultural" studiat de Allen Guttmann7i traditiile inventate" ale lui Eric Hobsbawm8. Istoria sportului este in primul rand istoria acceptarii sau respingerii sale de care o anumita societate sau de anumite categorii ale acesteia, intr-un anumit

3 Hartmut Lehmann (coord.), Wege zu einer neuen Kulturgeschichte, Göttingen, 1995. 4 Christiane Eisenberg, Die Entdeckung des Sports durch die moderne Geschichtswissenschafi, in Historical Social Research", t. 27, 2002, nr. 2-3, p. 4-21. 5 Johan Huizinga, Homo Ludens. Incercare de determinare a elementului ludic al culturii, Bucuresti, 2002; Clifford Geertz, Deep play: notes on the Balinese cockfight, in Daedalus", t. 134, 2005, nr. 4, p. 56-86. 6 Norbert Elias, Procesul civilizárii. Cercetári sociogenetice ci psihogenetice, Iasi, 2002; Norbert Elias,Eric Dunning, Sport im ZivilisationsprozefiStudien zur Figurationssoziologie, Munster, 1985; Eric Dunning, Chris Rojek (coord.), Sport and Leisure in the Civilizing Process. Critique and Counter-Critique, Houndmills, Basigtoke, London, 1993. 7 Allen Guttmann, Games and Empires. Modern Sports and Cultural Imperialism, New York, 1994. 8 Eric Hobsbawm, Mass-Producing Traditions: Europe 1870-1914, in Eric Hobsbawm, Terence Ranger (coord.), The Inventing of Tradition, Cambridge, 1997, p. 263-307.

www.dacoromanica.ro 81 Perspective in istoriografie 85 moment. Redescoperite in secolul al XIX-lea, cultura fizica si mai apoi intrecerile sportive au fost contaminate de spiritul natiunii. Cornpetitia, recorduli statutul social al sportivului definesc sportul modern si Ii separa de cel antic. Cazul romanesc nu a facut exceptie. Cercetarile asupra istoriei sportului interbelic au aratat existenta unui veritabil fenomen social si cultural, al cdrui studiu dezvaluie aspecte interesante, uneori inedite, ale evolutiilor din respectiva perioada. In ciuda bogatiei materialului documentar, daca ar fi sa inscriem istoria sportului facuta in Romania incepand din 1960 intr-un trend istoriografic, acesta ar fi cu sigurantä istoria evenimentiala. Confundarea statisticilor, descrierilor si anecdotelor cu istoria impactului sportului in societate, altfel spus cu istoria acceptarii sau respingerii de catre diverse grupuri sociale sau indivizi izolati, se explica prin directiile trasate timid in perioada interbelica. Fenomen prea crud, prea nou, sportul nu a intrat atunci in vederile istoricilor profesionisti ca subiect de cercetare. Doar cativa entuziasti au incercat sa schiteze istoria inceputurilor sportului in spatiul romanesc, mai ales in Vechiul Regat. Dar paradigma pe care s-a construit istoriografia romaneasca a sportului a fost Palestrica lui Constantin Kiritescu9. Cartea insassi are o istorie aparte, care merita o discutie distinctd. Scrisa. in 1943 si retiparitä in 1964, lucrarea, ce reprezinta rodul cursului de istoria educatiei fizice tinut de autor la Institutul National de Educatie Fizicd, a fost redactata cu grijä la comandamentele politice ale ambelor epoci. In prima varianta, autorul pastra pozitia sa declarat retinutd fatä de sport, accentuand binefacerile educatiei fizice. Era o atitudine intalnita in multe alte texte interbelice ale lui Kiritescu. La editia a doua, autorul isi nuanta antipatia pentru sport si introducea vaste capitole de comparatie cu alte tari comuniste. Exista, evident, si aspecte pozitive. Cel mai important este incercarea de a pune in ordine o sumedenie de surse, extrem de diverse si Inca nu in intregime cercetate, prin editarea unei Enciclopedii a educatiei fizicesisportului din Romanial°, aparutd in patru volume. Si aceasta a ramas tributara stilului evenimential, dar materialul adunat deschide cai pentru intelegerea istoriei institutionale sau a evolutiei istorice a legislatiei in domeniu ce conduc spre abordari specifice actualelor directii istoriografice. Atitudinea retinuta a lui Constantin Kiritescu la editia princeps era comund multor intelectuali romani din perioada interbelica. Explozia fenomenului sportiv in societatea romaneascd a generat un entuziasm deosebit in randul maselor si o dezbatere intre intelectuali dusd cu argumente pro si contra dintre cele mai surprinzatoare. Totusi, dacd ar fi sa numesc principala eroare a istoricilor sportivi, aceasta ar fi premisa gresita dupd care sportul a fost unanim acceptat in societatea

9 Constantin Kiritescu, Palaestrica. Istoria educatiei fizice din toate timpurile ci la toate popoarele.Origini,evolutie,conceptii,metode, probleme,impliniri,Bucuresti,1943; idem, Palestrica. 0 istorie universalei a culturii fizice. Origini, evolutie, conceptii, metode, probleme, impliniri, Bucuresti, 1964. 1° Alexe Nicu (coord.), Enciclopedia educatiei fizice qi a sportului din Romcinia, vol. IIV, Bucuresti, 2002.

www.dacoromanica.ro 86 Perspective in istoriografie 82 romaneascd. Din contra, argumentele negative produse de refuzul acceptarii sportului ca spectacol, mod de viata si profesie, manifestate mai ales prin crearea unei antiteze cu educatia fizica. (administrata de stat prin intermediul scolilor, organizatiilor de tineret sau pusa de initiative particulare in serviciul acestuia) fac ca istoria sportului romanesc interbelic sä fie un domeniu ce poate fi inscris scopurilor istoriei sociale si culturale. Din punct de vedere al surselor, situatia este numai la prima vedere complicata. Organizatiile sportive au läsat relativ putine materiale de arhiva. Coroborarea acestora cu informatiile desprinse din articolele publicate in presa interbelica (atat in publicatii de specialitate, dar mai cu searna in cele politice, culturale sau de tip magazin) si cu alte surse edite (cum ar fi almanahuri si anuare sportive, brosuri de propaganda si popularizare, jurnale, memorii, inclusiv earn cu amintiri si interviuri ale unor sportivi cunoscuti din perioada interbelica) ofera o imagine de ansamblu a sportului din Romania de dinainte de cel de-al doilea razboi mondial, in cadrul careia pot fi studiate aspecte dintre cele mai diverse, confirmand ipoteza potrivit careia sportul este o creatie sociala $i culturala ce oglindeste societatea. Am identificat, in cursul cercetarilor, mai multe punctele de interes pentru o istorie sociala si culturald a sportului din Romania, inainte si dupd 1918. Dintre acestea amintesc: caile de patrundere a sportului in societatea romaneasca inainte de prima conflagratie mondiala; dezbaterea asupra relatiei dintre sport si cultura, de fapt recurenta discutie asupra suprematiei corpului asupra spiritului; geografia sportiva" a Romaniei interbelice, respectiv incercarea de a stabiliinfluenta proceselor de modernizare, industrializare si urbanizare asupra vietii cotidiene; discutiile asupra reprezentarii internationale prin sport a Romaniei, care se inscriu in vasta si destul de putin cercetata problema a conflictului dintre ardeleni si regdteni si, de asemenea, a integrärii teritoriilor dobandite prin Unirea din 1918 in statul romanesc. Posibilitatea de a studia aspecte precum cele enumerate mai sus poate duce la imbogatirea peisajului istoriografic romanesc, prin abordarea cu metode si viziuni noi a unor probleme ce pareau, la o privire superficiala, neinteresante.

www.dacoromanica.ro ARMATA SI SERVICIILE SECRETE RAZBOIUL DIN RASARIT

RAZBOIUL DIN RASARIT $1 PROPAGANDA RADIOFONICA ROMANEASCA (1941-1944) EUGEN DENIZE

Situatia politica' internationala foarte complicatä $i släbiciunile interne ale României, incapabild sa ducd pana la capät procesele de modernizare economicd, sociald $i politica' atat de necesare, au facut ca sistemul democratic, Inca fragil $i incomplet, sa se prdbuseascd, in februarie 1938, $i sa fie inlocuit cu un regim de dictaturd personald a regelui Carol al II-lea. Dacd democratia romdneascd nu a putut sa rezolve pe deplin problemele cu care se confrunta tara, in schimb, regimurile dictatoriale care au urmat, regal, militaro-legionar si militar antonescian, promitand rezolvarea lor totald si definitivd, nu au facut altceva cleat sd le accentueze $i sa le complice. Pe plan intern, ele au inlocuit lupta electorald cu asasinatele $i executiile politice, iar pe plan extern nu au reusit sas asigure integritatea teritoriald a tarii, pe care au aruncat-o, in schimb, aldturi de Germania lui Hitler, intr-un devastator rdzboi impotriva Uniunii Sovietice, incheiat cu un dezastru aproape total. Unul dintre principalele instrumente pentru mentinerea $i justificarea politicii dusd de aceste regimuri, de altfel, foarte putin sau deloc populard, a fost, evident, propaganda. Propaganda scrisd, dar mai ales cea vorbitd, radiofonica, a cdpätat o importanta esentiald in lupta pentru mentinerea la putere si pentru justificareaoptiunilor politicealeacestorregimuri, mai alesinconditiile declan$drii si desfasurdrii rdzboiului impotriva Uniunii Sovietice $i a aliatilor acesteia, Marea Britanie si State le Unite ale Americii. Rebeliunea legionard din 21-23 ianuarie 1941 a dus la clarificarea situatiei politice din tard, la incetarea existentei unei puteri bicefale, aceasta find preluatd, in intregime, de generalul Ion Antonescu. Evolutiile din plan politic s-au reflectat imediat si in plan propagandistic. Dupd 23 ianuarie 1941, propaganda de tip legionar a fost complet eliminatd, propaganda antonesciand cunoscdnd o evolutie determinatd atdt de situatia internd, cat mai ales de cea internationald. Aceastd propaganda consideram cd poate fi impartita in trei etape distincte si anurne: intre 23 ianuarie si 22 iunie 1941, inainte de intrarea Romdniei in rdzboi, intre 22 iunie 1941 $i 2 februarie 1943, faza ofensivd a rdzboiului, pdnd la dezastrul de la Stalingrad, $i intre 2 februarie 1943 si 23 august 1944, faza defensivd a rdzboiului, intre Stalingrad $i lovitura de stat care 1-a rdsturnat pe Antonescu de la putere.

Revista istoricd", torn XVII, 2006, nr. 14, p. 87-108.

www.dacoromanica.ro 88 Eugen Denize ')

Evident, toate aceste etape au numeroase puncte comune, numeroase teme propagandistice care se repetd intr-o forma' sau alta, dar aui numeroase diferente, mai ales de toni de intensitate, care fac deosebirea intre ele. Dirijarea icontrolul mijloacelor de influentare a opiniei publice au constituit cea mai de seamd trdsäturd a propagandei oficiale in perioada dictaturii lui Antonescu. Continuand o tendintd apdrutd in anii anteriorii amplificatd notabil in precedenta dictaturd, dirijismul propagandei a fost dus in acest interval de timp pând aproape de ultima extremitate. Astfel, la 1 mai 1941, Directia Genera ld a Preseii Propagandei a fost transformatd in minister, avându-1 ca titular pe Mihai Antonescu, viceprqedintele Consiliului de Minitri. Noul Minister al Propagandei Nationale avea in subordine opt directii, un serviciu de radioascultare §i controla nemijlocit Societatea Romând de Radiodifuziune §i agentia oficiald de presd Radorl. Anterior adoptdrii acestei mdsuri, la 20 februarie 1941, Ion Antonescu personal a dat un set de directive presei, Radiodifuziuniii agentiei telegrafice Rador in al cdrui preambul se afirma: In statul autoritar al Romfiniei toate mijloacele de rispfindire a ideilor §itirilor sunt controlate §i dirijate"2. Acestea trebuiau sd se conformeze unor directive speciale, cum ar fi: Cddem cu Germania sau invingem cu ea"; Fatd de Ungaria vom pdstra rezervd [...], vom restabili rece §i obiectiv afirmatifle false pe seama noastrd. Campaniile de presd pe aceastd temd sunt oprite, find socotite agitatii ddundtoare chiar dacd pornesc din sentimente indreptatite"; Fata de Rusia Sovieticd aceea.5i atitudine: ne vom struni durerea"; O criticdtiintifica a bazelor §ubrede pe care se wzase pacea de la 1918" etc.3 Presei §i Radiodifuziunii, agentiei române de presd li se dddeau zilnic normative referitoare la problemele interne §i externe, care trebuiau comentate sau relativ la cele a cdror abordare era strict interzisd. Incdlcarea lor aträgea dupd sine aspre pedepse, care mergeau de la suspendarea ziarelori pand la internarea in lagdr a ziaritilor gasiti vinovati4. Odatd cu declan§area räzboiului din rdsarit, normativele au fost axate, in politica internd, pe inchegarea unei unitäti morale, socialei economice a societatii românqti, iar in relatiile externe pe sublinierea cu entuziasm" a alinierii României langd puterile Axei"5. Normative le zilnice impuse mijloacelor de propaganda oficiald erau redactate in functie de evolutia situatiei internei internationalei potrivit intereselor momentului sau de perspectivd ale regimului.

I Arhivele Nationale Istorice Centrale (in continuare ANIC), fond Ministerul Propagandei NationalePresa Interna, dosar 385, f. 125. 2 Ibidem, dosar 541, f. 152. 3 Ibidem, f. 152-155. 4 Ibidem, dosar 508, f. 321. 5 Ibidem, dosar 385, f. 75-76.

www.dacoromanica.ro 3 Rdzboiul din Rdsdrit si propaganda radiofonicd 89

Dupd 22 iunie1941, principalele obiective ale propagandei oficiale antonesciene au fost ldmurirea telurilor rdzboiului, mentinereai intdrirea increderii in conducerea politicäimilitard a Orli §i a aliatilor ei, desdvdrirea unitatii nationale [...] in toate domeniile de activitate româneascd", mentinerea spiritului rdzboiului, exaltarea sentimentului national patriotic, eroici ost4esc, mentinerea sentimentului de urd contra bolwvicilor, combaterea propagandei subversive a inamicului6. Toate aceste obiective au fost transpuse in practicd prin intermediul presei scrise, dar, mai ales, prin intermediul celei vorbite, al Societatii Române de Radiodifuziune. Societatea, care fusese complet subordonatd puterii de stat, nu a putut face altceva dee& sa accepte cu obedienta interdictiilei ordinele noii dictaturi, devenind principalul ei mijloc de propaganda. Fiind contient cd rdzboiul impotriva Uniunii Sovietice nu putea intarzia multd vreme, Ion Antonescu a trecut la o rapidd pregdtire a societatii românqti in vederea acestui eveniment, Societatea Romand de Radiodifuziune jucdnd un rol de cea mai mare importanta in angrenajul propagandistic al regimului. Propaganda realizatd prin intermediul microfonului Radiodifuziunii a urmarit mobilizarea energiilor materiale §i spirituale ale tarii in vederea rdzboiului, consolidarea sentimentelor patrioticei a sentimentelor de datorie fata de tard. Ea nu putea indica insd viitorul inamic, deoarece relatiile germano-sovietice erau Inca destul de bune §i Uniunea Sovieticd nu trebuia sä aibd nici o banuiald in legaturd cu intentiile de viitor ale lui Hitler §i ale aliatilor säi. Astfel, propaganda radiofonicd romaneascd din aceastd perioadd a avut un caracter temperat, de consolidare a valorilor traditionale ale natiunii, dar §i de schitare a unor sperante in legaturd cu teritoriile romane§ti pierdute in vara anului 1940. Ea se adresa tineretului,

6 Ibidem, fond Ministerul Culturii Nationale, dosar 560/1941, f. 135 si 145. in ceea ce priveste emisiunile din strAindtate ale posturilor de radio aliate sau utilizate de emigratia romineascd din unele state ale coalitiei antihitleriste, trebuie spus cA, Inca din mai 1941, functionau trei centre de radioascultare oficiale: douA ale Marelui Cartier General si unul al Ministerului Propagandei Nationale (ibidem, fond Ministerul Propagandei NationalePresa InternA, dosar 574, f. 91). Acestea aveau sarcina sA prezinte zilnic sefului statului rezumatele continutului emisiunilor din ziva precedentA si ori de caw oti interveneau stiri calde". (N. Carandino, De la o zi la alta, f. a., p. 224- 225). Aceste emisiuni erau transmise de pe teritoriul Uniunii Sovietice, al Marii Britanii, al Statelor Unite ale Americii si din Orinetul Apropiat, de Radio Moscova, B.B.C., Radio New York, Glasul constiintei romfinesti, Radio RomAnia Libel* postul de eliberare Vlaicu etc. (Mihai E. lonescu, Puterea cuveintului. Propaganda miqairii de rezistentã din Romeinia (1940-1944), Bucuresti, 1984, p. 174-183; Gheorghe Unc, Vladimir Zaharescu, Propaganda romdneascei din emigra(ie in timpul celui de-al doilea relzboi mondial, in Ana le de Istorie", 2, 1980, p.109-112; Ion Popescu-Puturi, propaganda in anii celui de-al doilea rlizboi mondialmetode, obiective, rezultate, ibidem, 1, 1980, p. 84-98; Elizabeth Barker, British Anti-Axis Propaganda to South-East in the Second World War, comunicare prezentata la Colocviul international de la Budapesta din noiembrie 1978; eadem, Britain and the propaganda of subversion, in La propagande pendant la deuxieme guerre mondiale Methodes, objets, resultats, vol. I, Bucarest, 1980, p. 253-279).

www.dacoromanica.ro 90 Eugen Denize 4 taranimii, muncitorimii, intelectualitätii, dar mai ales armateii avea in centrul ei personalitatea generalului Antonescu, considerat ca omul providential menit sa salveze Romania din fata primejdiilor care o amenintau. De asemenea, ea a avuti o dimensiune externa, find deosebit de favorabild fata de puterile pactului tripartit, Germania, Italiai Japonia, precumi fata de alte tali cu o politica asemänatoare, precum Spania, Slovacia, Croatiai Finlanda. Fata de Ungariati Uniunea Sovietica atitudinea a fost sobra, de afirmare a drepturilor romanqti asupra teritoriilor pe care aceste tari le cotropiserd in vara lui 1940, dar fard a genera polemicii stari de tensiune. Declan§area razboiului impotriva Uniunii Sovietice in noaptea de 21 spre 22 iunie 1941 a transformat Radiodifuziunea romand in principalul mijloc de propaganda al regimului de dictaturd antonesciana pentru sustinerea acestuia. in ziva de 22 iunie 1941 a fost transmis mesajul lui Antonescu7, apoi inregistrarea clopotelor din catedrala de la Chiinau, din orã in ora se citeau texte infatiOnd drepturile noastre asupra Basarabieii Bucovinei de Nord, suferintele romanilor aflati sub dominatia bol§evica, precum *ialte marturii ocazionale exprimand bucuria §i exaltarea ceasului istoric. A fost transmis manifestul guvernului dire tard, citit de Mihai Antonescu, viceprqedintele Consiliului de Minitri, §i a vorbit profesorul Stefan Ciobanu in numele basarabenilor8. in aceste imprejurdri, misiunea propagandistica a Radiodifuziunii nu numai ca nu a fost pusa la indoiald, dar a fost scoasa in evidenta cu multa putere in cateva articole de presa. in acest sens, la 6 iulie 1941, Radio Romania" scria urmätoarele: Astfel, in timp de razboi mai mult deck in timp de pace Societatea de radio este mai mult deck o oarecare institutie in legaturd cu complicatul aparat de stat. Prin emisiunea ei, ea se integreaza vietii nationale, find, dupa imprejurdri, reflexul imediat al acestei vieti sau cauza generatoare de simtirei fapta [...]. Intr-un cuvant, nimic nu seamand mai mult cu razboiul natiunii deck razboiul undelor, iar nicaieri nu e nevoie de mai multd inimai de mai multä vigilenta deck in informatiei in propaganda, care oglindesc suflete*te faptele de arme ale soldatilor bravii tacuti"9. Idei asemändtoare apari in articolul Radio in slujba dezrobirii nationale, aparut in aceeai revista, la data de 24 august 1941. Aici se spunea ca: Posturile noastre de radio au rdspuns din prima clipa la chemarea actualitatii romanqti, iar de cloud luni de zile rolul de prim auxiliar al armatei le revine izvorand din porunca faptelor, comandat de necesitätile tacticei spirituale ofensive. intr-adevar, la microfon a sunat pentru intaia oard trambita dezrobirilor romanqti [...]. lubirea de patrie este firul de aur care strabate panza mereu reinceputa a sarcinii noastre zilnice. Aflati in slujba natiunii astazi in timp de razboi, suntem primii auxiliari ai armatei, gata sa

7 Gheorghe Buzatu, Mareplul Antonescu in fata istoriei, vol. I, Iqi, 1990, p. 229.

8 Radio România", an I, nr. 28 din 29 iunie 1941, p. 7.

9Mzszunea radiofoniei romdneti, ibidem, an I, nr. 29 din 6 iulie 1941, p. 5.

www.dacoromanica.ro 5 Razboiul din Rasdrit si propaganda radiofonicd 91

ne manifestam la cea dintai nevoie, la cea dintai chemare. Pentru noi ca si pentru

ostasi, ideea apararii nationale este mai mult cleat un consemn. Este o daruire"10. Din aceste articole, la fel ca si din alte documente, cum ar fi Ddri le de seamd anuale ale Consiliului de administratie, rezulta foarte clar faptul ca Societatea Romand de Radiodifuziune, find complet subordonata puterii antonesciene, nu putea face altceva deck sa se supund ordinelor si indicatiilor pe care aceasta i le trasa si, prin urmare, in cazul de fata, sa sprijine din toate puterile razboiul antisovietic. Din punctul de vedereal propagandei romanesti, inclusivalcelei radiofonice, razboiul din rdsarit a cunoscut, in opinia noastra, trei faze principale, si anume: prima aid, aceea a eliberarii Basarabiei si Bucovinei de Nord, cand propaganda a raspuns nevoilor sufletesti ale opiniei publice din Romania, a doua faza, aceea a continuarii ofensivei pe teritoriul sovietic, o ofensivd victorioasa dusa in Ucraina, Crimeea, stepa calmuck pana la Stalingrad si in Caucaz, and propaganda de razboi a fost acceptata numai de o parte a opiniei publice, atat datorita pierderilor din ce in ce mai mari de pe front, cat si datorita intrarii in conflict cu Marea Britanie si State le Unite ale Americii, si a treia faza, aceea a defensivei, and propaganda a capatat accente de disperare in tentativa de a mobiliza intreaga opinie publica romaneascd, dar a esuat lamentabil, deoarece aceasta dorea incetarea cat mai grabnica a razboiului si a tuturor consecintelor nefaste pe care le avea pentru tard. Propagandaradiofonicas-asituatinfrunteaintreguluiaparat propagandistic romanesc din aceasta perioadd si acest lucru ni se pare firesc, deoarece ea avea un impact mult mai important deck presa scrisa asupra opiniei publice interne si avea si un impact extern, Radiodifuziunea transmitand emisiuni in noua limbi straine, in germank italiank franceza, engleza, rusk ucraineank turca, greacd si sarba. Principalele teme abordate de propaganda radiofonick in toate fazele ei, cu schimbari de accente si tonalitati, s-au mentinut constant pe intreaga durata a razboiului. 0 prima tema si, dupa opinia noastrk cea mai importanta a fost aceea a afirmarii drepturilor istorice si etnice romanesti asupra Basarabiei si a Bucovinei de Nord. 0 a doua tema a fost aceea a Romaniei ca stat bastion la granitele civilizatiei europene si crestine, insarcinata si cu misiunea de cruciada impotriva paganilor si a barbarilor" de la rasarit. A treia temk strans legata de precedenta, era aceea a distrugerii bolsevismului, acuzat de crime monstruoase si de intentia de a anihila civilizatia europeana, temd insotita de puternice accente antisemite. A patra tema sublinia importanta fratiei de arme" romano-germank considerata drept garantie a victoriei in razboi si, in sfarsit, a cincea tema era aceea a combaterii zvonurilor,

ioRadiotn-slujba dezrobirii nationale, ibidem, an I, nr. 36 din 24 august 1941, p. 5.

www.dacoromanica.ro 92 Eugen Denize 6 informatiilor neconvenabile si a propagandei inamice, care putea avea efecte negative asupra moralului armatei, dar si asupra opiniei publice din interior. Dupd euforia primelor zile de razboi, atunci când foarte putina lume se &idea la dezastrele si nenorocirile pe care le va aduce acesta pentru tara, propaganda radiofonica romaneasca s-a dezlantuit, abordand separat sau in acelasi timp temele pe care le-am amintit mai sus. Ea s-a desfasurat prin intermediul unor conferinte, dar mai ales in cadrul emisiunii Ora ostaplui, transmisä zilnic in prima fazd a razboiului, iar ceva mai tarziu de trei ori pe saptarnana. Aceasta emisiune cuprindea, de regula, un Cuvant calre ostcqi, de cele mai multe ori anonim, dar uneori avand mentionati autorul, din echipa realizatoare facand parte, printre altii, Gheorghe Drägusanu, Mircea Stefanescu, D. Iov, Al. Demetrescu, Toader Geantä, I.U. Soricu, Ion Aurel Manolescu, Nicolae Moldoveanu, Tudor Soimaru ialtii, Viri de pe front, prezentarea faptelor de bravura ale ostasilor români, uneori si germani, muzicci militard cipopulara, teatru scurt radiofonic. La 2 august 1942, la Radio Bucuresti si Radio Romania s-a inaugurat Cronica ràzboiului, sustinuta de Romulus Seisanull, dupd ce, in prealabil, Radio Moldova introdusese in programul sau, de la 17 ianuarie 1942, emisiunea Cronica militard, sustinuta de locotenent- colonelul Alexandru Constantin Mihdescu'2. De asemenea, propaganda in favoarea razboiului s-a mai facut in cadrul Orei Germaniei §i Orei Italiei, in cadrul Orei ostax,sti romano-germane §i a Orei ost4eVi italo-romane, precum si in cadrul altor emisiuni, razboiul oferind o tematica pe care toti realizatorii de emisiuni erau obligati sa o OA in vedere. Chiar din primele zile ale razboiului, atunci cand se punea problema eliberarii Basarabiei si a Bucovinei de Nord, una din temele predilecte ale propagandei radiofonice a regimului antonescian, care ne va retine atentia in mod deosebit in studiul de talk a constituit-o atacarea necrutätoare a bolsevismului si a comunismului rusesc, insotita si de puternice accente antisemite. Astfel, in Cuvcint cdtre basarabeni rostit la microfon de Alexe Simion, la data de 25 iunie 1941, apar puternice accente antibolsevicei antisemite cu referire la anul 1940, anul cedarii Basarabiei si a Bucovinei de Nord care Uniunea Sovietica: Acum un an, cu lacrimi in ochi, cu inima insangeratäsicu obrajii rosii de rusine, eram nevoiti sã parasim locurile noastre scumpe, sa ne retragem, sa ne strangem sub scutul, sub aripile scumpeii vitezei noastre mame. Acum un an, hidoasele hiene, jidovii, ne radeau batjocoritor, ne blestemau, ne scuipau, aruncau cu murdarie in noi, in bisericile noastre si in statui, icoane sfinte ale neamului nostru. Liftele evreiesti prinseserd curaj find sustinute de demonul bolsevic, contra caruia am stat stavild mai bine de 20 de ani [...]. Raiuli umanitatea bolsevica! S-au vdzut. Profitand de slabiciunile si sovaielile oamenilor nostri politici din trecut, s-au repezit asupra

11 Arhivele Societatii Române de Radiodifuziune (in continuare ASRR), dosar 15/1942. 12 Ibidem, dosar 26/1942.

www.dacoromanica.ro 7 Rdzboiul din Räsarit $i propaganda radiofonicd 93

noastrd cu o ferocitate barbard, ludndu-ne scumpa noastrd provincie Basarabia $i nordul Bucovinei. Umanitatea bol$evicd a &Meat in picioare drepturile sfinte ale neamului nostru, a nesocotit puterea noastrd de popor cre$tin, a nesocotit trecutul nostru de vitejii, a nesocotit dreptul sAngelui"13. Era acuzat nu numai bol$evismul pentru tragedia Romdniei din vara anului 1940, dar $i evreii, provocdndu-se, astfel, un sentiment antisemit in teritoriile romdne$ti ce vor fieliberate in curând, sentiment care se va transforma in politica de exterminare a acestei populatii pe care regimul de dictaturd al lui Antonescu o va practica cu precddere in Basarabia, in Bucovina de Nord $i in Transnistria, devenind pärta$, in acest fel, la holocaustul declan$at de Hitler. Aceleasi accente antisemite apar si in Cuvántul ceitre basarabeni al lui Alexandru Boldur, rostit la microfon tot pe data de 25 iunie 1941. Dupd ce ii acuza pe cotropitorii ru$i, spundnd ca.: Au venit ni$te ru$i din fundurile Velicorusiei care nu au nici o legaturd cu Basarabia $i care dupd haosul pe care 1-au creat acolo, au venit sa vä fericeascd cu luarea jurdmantului, cu colhozuri $i confiscarea cerealelor, cu inchiderea bisericilor, cu persecutia $i urgisirea culturii romdne si literei romdne, cu politia secretä a N.K.V.D.-uluicare nu bate la u$a cetäteanului deck in timpul noptii pentru ca sd-1 zdpdceascd, sd-1 terorizeze $i sd-1 chinuiasca."14, Boldur ii ataca $i pe evrei pentru faptul a s-au asociat la politica de cotropire bol$evicd: Tot ce este mai sfant in inima omului, tot, absolut tot, a fost batjocorit $i umilit. Au venit cu acesti ru$i si multi evrei. Pe Fang aceasta $i o parte din evreii localnici s-au a$ezat in posturile de comandd ale Basarabiei, pentru ca sd vd demonstreze incd o data, clar ca lumina zilei, a comunismul lui Karl Marx, lui Lenin $i Stalin, este o conceptie iudaica, ndscut din spiritul rasei semite, din dorinta ei arzdtoare de a deveni egald popoarelor printre care trdie$te $i pe care le exploateazd, pentru ca mai tdrziu sd capete o dominatie nelimitatd"15. Hand toate aceste afirmatii, Alexandru Boldur fie cd nu $tia, fie cd nu dorea sd. $tie faptul cd dacal au fost destul de multi comuni$ti evrei, in schimb au fost foarte putini evrei comuni$ti, pentru simplul motiv cal morala lor religioasd, traditiile lor istorice, culturale, economice $i profesionale nu ii indemnau, sub nici o formd, sd adere la o ideologie totalitard, a$a cum a fost cea comunistd. Trebuie sd remarcdm, totusi, faptul cd latura antisemitd a propagandei radiofonice de rdzboi romdne$ti a fost mult mai redusd ca importanta decdt cea anticomunistd, antisovieticd, iar pe parcurs a fost abandonatd definitiv, in special dupd infrangerea de la Stalingrad, in timp ce latura ei antibol$evicd s-a accentuat in permanentd.

13 Alexe Simion, Cuvdnt cdtre basarabeni, difuzat la 25 iunie 1941, ibidem, dosar 8/1941, f. 1. 14 Alexandru Boldur, Cuveint cdtre basarabeni, difuzat la 25 iunie 1941, ibidem, dosar 8/1941, f. 1-2. 15 Ibidem, f. /.

www.dacoromanica.ro 94 Eugen Denize 8

Propaganda antisovieticã iantibol*evica s-a facut prin intermediul emisiunilor in limba rusa, adresate populatiei ruse, prin intermediul emisiunilor adresate armatei romane, dar care aveau impact asupra opiniei publice romane*ti in general, *i prin intermediul unor conferinte care abordau pe larg anumite aspecte ale vietii *i ale realitatii sovietice. In ceea ce prive*te emisiunile in limba rusa, ele s-au difuzat pe parcursul intregului razboi, dar foarte putine s-au pästrat in Arhivele Societatii Romane de Radiodifuziune. Este vorba doar de un manifest adresat soldatilor sovietici imediat dupa declan*area razboiului, la o data greu de precizat, *i de cateva radiojurnale difuzate in luna octombrie 1942. In privinta manifestului adresat soldatilor sovietici, el se intitula Soldat sovietic §i a fost difuzat, a*a cum am aratat, imediat dupa declan*area razboiului, la o data greu de precizat. Data inscrisa pe documentul pastrat in arhiva, 2 iunie 1941, este categoric gre*ita, dar ne poate indica faptul ca Radiodifuziunea romana se pregatea din timp pentru declan*area razboiului din rasarit. Ideea centrald a manifestului este aceea cä soldatii sovietici trebuie sa se predea, deoarece armatele sovietice au fost zdrobite complet, tara este infranta, dar acest adevar le este ascuns de conducatorii lor, care incearca sa se salveze sacrificandu-i pe ei: «Conducatorii Internationalei ro*ii ai raiului" bol*evic te mint *i azi, in ceasul al 12-lea, ceasul agoniei lor. Tu, soldat sovietic, care iti dai viata *i induri atata suferinta M.A. a *ti pentru ce *i pentru cine, ai dreptul *i datoria sa cuno*ti adevarul intreg *i calea care se deschide inaintea ta. Adevarul este cd armata ro*ie se &este in plin dezastru, iar comandantii armatelor sovietice *i-au pierdut capul cu desavar*ire. Drumurile Mosovei, Petrograduluii Kievului sunt deschise armatelor germane, care intr-un maret avant *i inflacarate de sfanta cauza pentru care luptd, inainteazd ca un uragan cu neputinta de stävilit. Soldat sovietic, conducatoriii cãläii fah precumiefii armatei, cunosc prea bine cd totul este pierdut. Ei te lasd sa lupti si te jertfesc pentru a ca*tiga timpulsd-§ipuna viata lor la adapost. Orice soldat sovietic mort sau rank este o jertfa inutilä. Trebuie sä intelegeti cd nu mai este nici o scapare. Rusia Sovietica s-a prabu*it. Viesparul moscovit ii traie*te ultimele clipe ale agoniei. Salveazd-te, pastreazd-ti viata, pentru familia ta, pentru viitorul liber al popoarelor din Rusia, pentru Europa liberdi unitä pe calea progresului *i a civilizatiei. Aruncä armai inceteazd lupta zadarnica.»16. Este probabil ca acest manifest sã fi avut efect asupra soldatilor sovietici, deoarece totul parea pierdut, infrangerea era aproape sigura, iar multi dintre ei nu erau de acord cu regimul bol*evic. Astfel se pot explica, printre altele, capituldrile masive ale trupelor sovietice din primele luni de razboi. Cu trecerea timpului insä, atrocitatile comise de nazi*ti pe teritoriul sovietic vor anula complet efectul unor astfel de manifeste, soldatii ru*i luptand cu o incrancenare ie*ita din comun.

16 Soldat sovietic, manifest difuzat la sfarsitu1lunii iunie 1941, in ASRR, dosar 7/1941, 1f.

www.dacoromanica.ro 9 Räzboiul din Rdsärit si propaganda radiofonicd 95

Jurnalele pentru strdindtate in limba rusk acelea care ni s-au pdstrat, difuzate in luna octombrie 1942, dovedesc o abilitate destul de scazutä pentru propaganda din partea celor care le alcdtuiau. Astfel, in jurnalul difuzat la 15 octombrie se vorbea despre hotdrarile adoptate in ultima sedintd a guvernului roman'', se ardta care au fost cauzele pentrucare Romania a intrat in rdzboi impotriva Uniunii Sovietice, ocuparea Basarabieii a Bucovinei de Nord in vara lui 1940, si era descrisd participarea armatelor romdne la luptele din rdsdrit, din Basarabia, Bucovina, Transnistria, Crimeea, Stalingrad, Caucaz'8. Patin probabil ca in imprejurdrile lunii octombrie a anului 1942 o astfel de propaganda sd akã efect pe teritoriul Uniunii Sovietice. Poate doar efecte contrarii scopurilor urmdrite. A doua zi, la 16 octombrie, tema principald a jurnalului in limba rasã era implinirea unui an de la cucerirea Odesei de cdtre armatele romdne19. La 19 octombrie se vorbea despre originea comund a romdnilor si a italienilor20, despre felulin care se reflecta realitatea româneascd in presa italiand21,croatd22, finlandeze si bu1gard24, precumi despre vizita unor profesori din Transnistria la Bucuresti25. La 26 octombrie, jurnalul in limba rusä facea cunoscutd vizita unei delegatii de ziariti romdni, condusd de Liviu Rebreanu, in Italia. Cu acest prilej, Rebreanu facuse urmdtoarea declaratie: Noi nu timi nici nu am vrut sä facem propaganda pentru cauza romaneascd, atat de mutt am crezut si credem in dreptatea ei, mai limpede ca lumina soarelui. Propaganda pentru cauza noastrd au inceput sä ne-o facd comunicatele de rdzboi, care mai bine de un an, aproape zilnic, au vestit lumii intregi faptele de arme ale soldatilor romdni. De altfel, si la rdzboi am pornit rail propaganda si Med tocmeald, cu o incredere nemärginitd numai in dreptatea cauzei romanesti. Noi nu.tim sä luptdm simbolic inici sà ne precupetim concursul. Noi dam tot ce avem: sdngei viaçä, trup isuflet, tot ce produce pdmantul nostru §i munca noastrd. Noi mergem pdnd la capdt aldturi de voi, pe viata §i pe moarte, acumi totdeauna"26. Referitor la propaganda, Liviu Rebreanu adopta postura naivului §i nu spunea adevdrul, fapt ce dovedea, intr-adevar, cã propaganda romaneascd de rdzboi era deficitard. In cadrul aceluiasi jurnal se

12 Jurnalul pentru strainifitate in limba ruth, difuzat la 15 octombrie 1942, ibidem, dosar 19/1942, f. 1-2. 18 lbidem, f. 2-5. 19 Jurnalul pentru strdindtate in limba rush', difuzat la 16 octombrie 1942, ibidem, dosar 20/1942, f. 1-7. 20 Jurnalul in limba rusa, difuzat la 19 octombrie 1942, ibidem, f. 1-3. 21 Ibidem, 3 f. 22 Ibidem, 1 f. 23 Ibidem, 1 f. 24 Ibidem, 1 f. 25 Ibidem, 1 f. 26 Jurnal in limba rusa, difuzat la 26 octombrie 1942, ibidem, f. 3-4.

www.dacoromanica.ro 96 Eugen Denize 10 vorbea despre felul in care Romania era prezentata in presa finlandezd27, germand28 $i bulgard29,precum $i despredrepturileistoricealeRomanieiasupra Transnistriei30. Inforrnatii asernanatoare au fost prezentate in jurnalele din 27 $i 31 octombrie3`. Acest tip de propaganda adresat unei tari inamice, intr-o perioada de mari incle$tari militare, precum cele de la Stalingrad $i din Caucaz, credem ca nu a putut sa alba nici un fel de efecte, in afara celor contrarii scopurilor urmarite. Situatia este explicabild dacd avem in vedere faptul cd Radiodifuziunea romana nu era aproape deloc pregatita pentru propaganda externa, mai ales pentru cea adresatä unor adversari. Cu totulaltfels-a prezentat situatia in ceea ce prive$te propaganda antibol$evica, anticomunistä $i antisovietica adresatä opiniei publice din tard. Succesul ei era garantat de sentimentele antisovietice $i anticomuniste pe care le nutrea aceastä opinie publica. Uniunea Sovietica era privitä cu suspiciune in Romania din mai multe motive, toate avand profunde rädacini istorice. Ea ocupase teritoriile romane$ti ale Basarabiei $i ale Bucovinei de Nord, nu mai inapoiase tezaurul tarii evacuat in Rusia in timpul primului razboi mondial, incercase permanent sä creeze o stare de tensiune in Basarabia in intreaga perioadd interbelica, era promotoarea unui sistem de valori, valorile cornuniste, total strain de aspiratiile $i de traditiile poporului roman, avea un trecut istoric, acela al Rusiei tariste, presdrat cu numeroase invazii $i ocupatii ale pamantului romanesc. Din toate aceste motive romanii se temeau de ru$i, de societatea pe care ace$tia o propuneau pentru intreaga planetä, de comunism si de nenorocirile pe care le-ar fi adus acesta. In asemenea conditii, propaganda antisovietica vehement:a care a fost dusa in anii razboiului a avut un ecou favorabil in randul opiniei publice din lard. Evident, acest tip de propaganda a invadat aproape toate genurile de emisiuni difuzate de Radiodifuziunea romand, dar in rândurile urmastoare noi ne vom opri atentia doar asupra emisiunii Ora ostaplui §i a catorva conferinte sustinute de Alexandru Boldur $i George Strat. Ora ostaplui era adresatd, in principal, armatei, dar avea o puternica audienta $i in randul celorlalte categorii de ascultatori. Materialele propagandistice difuzate in cadrul ei, pe langa caracterul lor antisovietic $i antibolsevic, aveau $i puternice accente antisemite, uitand ca: evreii, la fel ca toate celelalte popoare ale Uniunii Sovietice, platisera $i ei un greu tribut de sange pentru transpunerea in viata a utopiei comuniste, uitând ca Stalin insu$i era un antisemit, care a exterminat un numar greu de precizat de evrei.

27 Ibidem, 2 f. 28 Ibidem, 2 f. 29 Ibidem, 2 f. 30 lbidern, 4 f. 31 Jurnale in limba nisei, difuzate la 27 5i 31 octombrie 1942, ibidem.

www.dacoromanica.ro 11 Razboiul din Rds'ariti propaganda radiofonica 97

Astfel, la 3 iulie 1941, materialul difuzat scotea in evidenta actiunile de cruzime ale bol*evicilor in retragere asupra populatiei romane*ti din Basarabia: Din primele zile ale operatiunilor militare de-a lungul Prutului, autoritkile sovietice s-au aruncat cu deosebitä furie asupra populatiei romane*ti din Basarabia, in special de-a lungul frontierei *i, ca o turmd de turbki, au urmarit pe acei care dupd parerea lor, erau periculo*i. Sate *i oraw au fost evacuate, sute de oameni impu*cati, gospodarii jefuite, copiiii femeile duse Dumnezeu *tie unde. Teroarea sangeroasa a jidanilor din N.K.V.D. a inspaimantat populatia basarabeandi toti care au putut au fugit in paduri sau peste Prut, la fratii lor care veneau sa-i elibereze"32. Tot despre cruzimea bol*evica era vorba *i in emisiunea Ora ostapilui difuzata la 11 iulie 1941. Aici se spuneau urmätoarele: Cruzimea infiorkoare a bol*evicilorsi-adat arama pe fata, s-a arkat in toata goliciunea ei, acum, in razboi, $ipeste tot armatele biruitoare gasesc dovezi care incranceneazd sufletul omenesc. La Lemberg, de pildä, au ucis, inainte de a fugi, aproape trei mii de oameni, tineri *i batrani, barbati *i femei, iar cei care nu au murit de glont, au fost stran*i laolaltd intr-o cladire, careia pe urma i s-a dat foc. Isprava aceasta au facut-o mieii *i in alte locuri, pretutindeni unde, incoltiti ca tiara, n-au vrut sa plece inainte de a arata Ca nu *tiu ce este nici omenia, nici f:rica de Dumnezeu"33. La 11 noiembrie 1941 era definite bol*evismul *i pericolul pe care-1 reprezenta pentru umanitate: Bol*evismul, fard Dumnezeu, fard familie, fara proprietate, frä judecata *i fait libertate, a insemnat *i mai inseamna Inca o amenintare pentru lini*teai siguranta intregului pamant. Bol*evismul este anna jidanilor, care vor sa ingenunche popoarele. Bolsevismul inseamnd blestemul lui Dumnezeui incercarea cea mai grea de a intoarce pe om de la calea dreaptä a credinter34. Astfel de emisiuni, la fel ca ialtele asemanatoare, aveau darul de a inspäimanta populatia, de a trezi sentimente de revoltd *i de a indaiji pe soldati in lupta lor. Amestecul dintre bol*evicii evrei, neadevarati fortat, deoarece evreii in*i*i au fost victimele bol*evismului *i au platit cu sange a*a-numita constructie a comunismuluidin UniuneaSovietica,demonstraantisemitismulregimului Antonescui avea darul de a justifica participarea acestuia la holocaust. In ceea ce prive*te conferintele radiofonice ale lui Alexandru Boldur George Strat, ele abordau fenomenul bol*evic dintr-o perspectivä mult mai larga *i mai variata, constituind o forma de propaganda mai subtild *i mai eficienta, in unele privinte, deck propaganda destinatä armatei.

32 Ora ostaplui, difuzatá la 3 iulie 1941, ibidem, dosar 9/1941, f. 1. 33 Ora ostaplui, difuzatA la 11 iulie 1941, ibidem, f. 1. Cuvcint atre ostaA in cadrul Orei ostaplui, difuzatA la 11 noiembrie 1941, ibidem, dosar 17/1941, f. 1-2.

www.dacoromanica.ro 98 Eugen Denize 12

In conferinta intitulata Comunismulrusesc ca religie, sustinutd la microfon de Alexandru Boldur la 2 iulie 1941, acesta era considerat ca [...] o religie nouk secularizatd si pamanteasck cu un caracter pronuntat iudaic [...]. Pentru comunism e foarte caracteristicd lipsa de umanitate. Adeptii lui nu stiu ce inseamnd dragostea si ce este mila, omul in conceptia lor nu este o fiintd vie cu bucuriile si durerile ei, ci un simplu instrument pentru realizarea scopurilor comuniste. Cruzimea pe care au practicat-o comunistii rusi intr-un sir lung de ani, cat existd Uniunea Sovietick nu are margini"35. Pentru Boldur, comunismul rusesc [...] este o transpunere a acestei vechi credinte mesianice a poporului rus. Rusia tarista nu a putut realiza a treia Romd. $i in locul ei a venit sd se realizeze internationala a treia a internationalismului iudaic"36. Din aceastd cauzd, statul sovietic nu era un stat obisnuit, laic, ci religios si teocratic. El cerea de la cetateni absolut tot, intregul suflet,si de aici deriva tragedia poporului rus. Regimul pe care-I pretindea comunismul era potrivnic firii omului, deoarece el nega total spiritul omenesc si oprea orice posibilitate de initiativa individuald37. Concluzia acestei conferinte era urmdtoarea: Pentru noi, crestinii, atitudinea fata de acest iudaism nou e clard. Teomahia, lupta impotriva lui Dumnezeu a dus-o si o duce comunismul sovietic rusesc, este o luptd a Satanei, a rdului, a fortelor oculte iudaice impotriva crestinismului, impotriva religiei dragostei omenesti. Se impune o contraofensivd anticomunistd, o luptd pand la exterminarea rdului"38. Dupd cum se poate observa, Boldur atribuia comunismului sovietic o origine iudaick incadrându-se, astfel, in propaganda antisemitd a regimului. Dar de fapt, lucrurile stäteau complet diferit, intre comunism si iudaism ducandu-se o luptd pe viata si pe moarte, la fel ca intre comunism si celelalte religii, nu numai religia crestind. Boldur nu pomeneste nimic de ateismul sovietic, ateism care venea intr-o profunda contradictie cu orice fel de religie, deci si cu iudaismul. El nu pomeneste nimic nici despre faptul cd toti evreii care au devenit comunisti, la fel ca si in cazul altor popoare, si-au pardsit religia sau au fost renegati de aceasta. Dar, dacd lasdm la o parte acest amestec irational intre comunism si iudaism, Boldur avea dreptate in privinta principalelor trdsdturi ale comunismului rus, mai ales in privinta cruzimii si a lipsei sale totale de grijd fata de om. Ace lasi Alexandru Boldur a mai vorbit la microfon despre principalii conducdtori bolsevici, Lenin si Stalin39, despre particularitatea juridicd a Basarabiei

35 Alexandru Boldur, Comunismul rusesc ca religie, conferintA difuzatA la 2 iulie 1941, ibidem, dosar 9/1941, f. 1. 36 Ibidem, f. 4. 37 Ibidem. 38 Ibidem, f. 5. 38 Idem, Lenin, conferinta difuzatd la 29 mai 1942, in ASRR, dosar 10/1942, 5 f.; idem, Stalin,om politic, conferinta difuzatA la 8 septembrie 1941, ibidem, dosar 13/1941, 6 f.

www.dacoromanica.ro 13 11.Azboiu1 din Rdsdrit §i propaganda radiofonicd 99 sub dominatia ruseascd40, despre teroarea ro§ie41, despre religia cre§tind in Uniunea Sovieticd42, despre situatia nationalitdtilor in Uniunea Sovieticd43 §i despre multe alte aspecte ale vietii §i politicii sovietice, prezentate toate intr-o manierd criticd vehementd. La fandul sdu, George Strat, vorbind despre bol§evism in general, ajungea la concluzia cä acesta a transformat Rusia intr-o imensd inchisoare, iar pe locuitorii ei in ni§te sclavi, in adevarati morti vii: Rusia a fost astfel transformatd de bol§evici intr-o vastA pu§cdrie ce-si proiecteazd umbra sinistrd peste parnantul a cloud continente. Intre zidurile pustii ale acestei case a mortilor, a mortilor intre cei vii, gem §i vorbesc de un sfert de veac 180 de milioane de fiinte omene§ti, din toate neamurile §i semintiile pdmAntului, o masd uria§d exploatata fard ru§ine §i fait crutare de cea mai crudd §i mai cinicd minoritate ajunsd vreodatA la conducerea unui stat"44. intr-o altd conferintal, intitulatd Bolsevismul: rezultatele sale in ordinea economicei si socialiii difuzatd la 8 august 1941, acela§i George Strat ardta cä experienta comunismului rusesc nu este dezastruoasd numai in plan economic §i social, dar §i in planul vietii individuale, unde e§ecul este cel mai dureros: Astfel, pretentiile renovatoare ale bol§evismului nu inseamnd in realitate cleat distrugerea omului §i a tuturor grupurilor din care el face parte de la na§tere 'And la moarte, familie, religie, profesiune, clasd, cetate, natiune, prin care individul se realizeazA, prin care el i§i impline§te destinul, prin care lumea modernd devine entitate concretd, vie §i creatoare cu con§tiinta sa, cu aspiratiile sale, cu misterul §i idealurile sale"45. 0 problemd destul de delicatd pe care propaganda radiofonicd a trebuit sä o rezolve a fost aceea a explicdrii trecerii Nistrului de care armatele române46. Dacd atacul impotriva Uniunii Sovietice, motivat de eliberarea Basarabiei §i Bucovinei de Nord, a fost inteles §i aprobat de opinia publicd romAneascd, trecerea Nistrului reprezenta o altd problemd. In fata Romdniei se deschidea perspectiva unui rdzboi indelungat, desa§urat pe o suprafatd uria§d, pe o lätime care se intindea de la Marea Balticd pand la Marea Neagra §i pe o adâncime pe care nimeni nu o putea

4° Idem, Particularitatea juridia a Basarabiei sub dominatia ruseascti, conferintA difuzatA la 6 septembrie 1941, ibidem, dosar 13/1941, 5 f. 41Idem, Teroarea rosie, conferinta difuzatA la 20 septembrie 1941, ibidem, dosar 14/1941, 6 f. 42 Idem, Religia crestind in Uniunea Sovieticei, conferinta difuzatA la 22 octombrie 1941, ibidem, dosar 16/1941, 5 f. 43 Idem, Problema nationalitátilor in Uniunea Sovieticd, conferintA difuzatA la 26 ianuarie 1942, ibidem, dosar 2/1942, 5 f. " George Strat, Bolsevismul, conferinta difuzatA la 9 iulie1941, ibidem, dosar 9/1941, f. 7. 45 Idem, Bolsevismul: rezultatele sale in ordinea economiceii sociald, conferintA difuzatA la 8 august 1941, ibidem, dosar 11/1941, f. 9. 46 Pentru aceastA problemd, Florin Constantiniu, Ilie Schipor, Trecerea Nistrului (1941). 0 decizie controversata, Bucuresti, 1995.

www.dacoromanica.ro 100 Eugen Denize 14 preciza. in aceastä situatie, opinia noastra publica a primit hotararea lui Antonescu cu indoiald si chiar cu dezaprobare, considerand cd razboiul nu mai era al Romaniei, ci numai al Germaniei, ca pierderile pe care le va inregistra armata tarii vor fi mari, iar problema Ardealului va trebui arnanatä pentru alte timpuri. Explicatiile pe care propaganda antonesciand le-a dat pentru aceastä hotarare erau, in esenta, urrnatoarele: razboiul, o data inceput, trebuia dus 'Dana la capat, /Ana la distrugerea totala a inamicului, in cazul acesta al bolsevisrnului, teritoriile de peste Nistru erau si ele, in mare parte, romanesti, Romania trebuia sa- si indeplineasca misiunea de cruciadd impotriva acelora care amenintau civilizatia europeana si crestinismul. Astfel, la 21 iulie 1941, in cadrul Orei ostaplui, se anunta trecerea Nistrului de catre armatele romane cu scopul de a apara Europa, civilizatia ei, crestinismul, si de a distruge bolsevismul: Noi, si impreund cu noi intreaga natiune româneasca. (evident ca nimeni nu intrebase intreaga natiune romaneasca. n.E.D.), suntem insufletiti de adancd recunostinta fata de marele Reich si genialul sau conducator Adolf Hitler, pentru cutremurätoarea hotarare de a infrunta cu armele pe nelegiuitii dregatori ai criminalului Stalin, dusmanii omenirii, ucigasii demnitatii omenesti, distrugatorii statelor si ai popoarelor, persecutorii credintei crestine"47. La 26 iulie se &di:lea citire Comunicatului nr. 6 al Marelui Cartier General, care spunea urmätoarele: Lupta pentru dezrobirea brazdei romanesti de la Rasarit s-a terminat. Din Carpati si pand la Mare suntem din nou stäpani pe hotarele strabune. Lupta pentru asigurarea dezvoltarii noastre, pentru salvarea credintei, pentru ordine si pentru civilizatie continua. Trupele germano-romane au inaintat adanc dincolo de Nistru"48. Prin urmare, lupta pentru nazuintele romanesti se incheiase, dar ea trebuia sa continue pentru apararea civilizatiei, /Dana la distrugerea totala a inamicului: [...] Fericiti cd stradaniile uriase de pana acum ne- au fost incununate cu deplind izbanda, continuarn, cu aceeasi indarjire lupta si pornim vajnic inainte, pana vom tdia toate capetele spurcatului balaur din rasdrit si vom linisti pentru totdeauna acest tulburat colt de lume. Inainte, ostasi ai neamului, ai credintei, ai ordinei si civilizatier49. La 2 august se sublinia caracterul romanesc al Transnistriei, ceea ce se considera ca indreptateste trecerea Nistrului de care armatele noastre: De cand s-a pomenit neam romanesc in Basarabia, Nistrul a fost apa romaneasca. Am fost stapani pe amandoud malurile sale. A batut aceeasi inima si de o parte si de alta a raului (de fapt a fluviuluin.E.D.). Straji moldovenesti iscodeau zarea si dincoace si dincolo de aceastä apa. Timp indelungat au avut

47 Cuviint cdtre osta#. Peste Nistru, in cadrul Orei ostaplui, difuzatA la 21 iulie 1941, ibidem, dosar 10/1941, f. 2. 48 Cuvdnt cdtre osta#. C'omunicatul nr. 6, in cadrul Orei ostaplui, difuzatA la 26 iulie 1941, ibidem, f. 1. 49 Ibidem, f. 2.

www.dacoromanica.ro 15 Rdzboiul din Rdsdriti propaganda radiofonica. 101 moldovenii in puterea$istapAnirea lor drumul ce strdbdtea intreaga tard transnistreand. Cele mai de seamd orase, cele mai de seamd asezdri de sate au fost intemeiate de români. Ostasi, astazi ati rdzbdtut voi acolo departe, sd duceti acestor romAni suflet din sufletul neamului $i putere din viata romAnismului"50. La 6 august, actiunea armatei romane dincolo de Nistru era prezentatd ca având drept scop eliberarea popoarelor asuprite de bolsevici si era incadratd intr-un rdzboi care se purta nu intre doud sau mai multe popoare, ci intre cloud civilizatii, intre cloud lumi complet deosebite: Nistrul a fost doar un popas pe drumul lung al istoriei. Calcand pe urmele glorioase ale ostirilor moldovenesti de odinioard, trupele noastre se adAncesc in Ucraina $i se indreapta spre Crimeea, pentru ca, impreund cu marii nostri aliati, sd eliberdm popoarele de urgia bol$evicd $i sa inläturdm pentru totdeauna primejdioasa vecindtate a stdpAnirii comuniste. Rdzboiul acesta nu e un rdzboi de popoare, asemenea obipuitelor rdzboaie. E rdzboiul intre cloud lumi, intre cloud gandiri asupra felului de viatd, asupra rostului omului in lume, asupra lui Dumnezeu [...]. Acest rdzboi nu poate fi sfarsit $i nu va fi sfarsit decat atunci când comunismul va fi distrus $i Europa va fi eliberatd de primejdia invaziei hoardelor lui Stalin"51. Evident cd ideea luptei de cruciadd pentru apararea civilizatiei cre$tine a Europei, care va aparea in repetate randuri in cadrul propagandei radiofonice, nu putea fl sustinutd cu adevdrat, deoarece Germania nazistd era la fel, dacd nu chiar $i mai barbard deck Rusia bolsevicd, iar crestinismul nu juca nici un rol in cadrul ideologiei sale. Intregul ei comportament de pAnd atunci $i pAnd la sfar$itul rdzboiului a demonstrat $i va demonstra acest lucru. Dar propaganda radiofonicd, la fel ca intreaga propaganda antonesciand, eludând acest adevdr, faptul cd ins4i RomAnia fusese victima politicii de dominatie a Germaniei, se adresa unui public ce nu era Inca foarte bine lamurit in legaturd cu aceastd problemd si, tocmai din aceastA cauza, spera sd-lpoatd mobiliza pentru sustinerea rdzboiului din rdsdrit. Aceastd propaganda a fost puternic sustinutd, cel putin pand la sfarsitul anului 1941, de marile victorii obtinute de armatele germane $i romAne, victorii ce faceau sä se creeze impresia cd rdzboiul se va termina curand prin zdrobirea totald a Uniunii Sovietice. Astfel, un comentariu difuzat in cadrul Orei Germaniei din 25 iunie 1941 sustinea cd: Soarta dusmanilor nostri nu poate fi alta deck pieirea lor. Armata germand impreund cu ostirile aliate vor dovedi puterea lor formidabild zdrobind acest &man viclean, care pandea de mult sd loveascd Germania din spate"52, iar la 1 octombrie un alt comentariu ardta cd rdzboiul este ca $i incheiat, armatele bolsevice find complet distruse: Mama luptd din Rasdrit, data find importanta ei,ne preocupd indeosebi. Dupd marea victorie obtinutd recent impotriva bolsevicilor se poate afirma cd pericolul row este pe terminate. Armatele

5° Cuvtint atre ostafi, ibidem, difuzatA la 2 august 1941, ibidem, dosar 11/1941, f. 1-2. 51 Cuv Ont atre ostafi. Razboiul intre douá lurni, ibidem, difuzatA la 6 august 1941, ibidem, f. 1. 52 Comentariu, in cadrul Orei Germaniei, difuzatA la 25 iunie 1941, ibidem, dosar 8/1941, f. 4.

www.dacoromanica.ro 102 Eugen Denize 16 rosii infrânte nu mai prezintd o amenintare milliard, iar incheierea campaniei va aduce si..zdrobirea sovietelor"53. Increderea in victoria finala era sustinuta de mersul propriu-zisal operatiunilor militare de pe frontul de rasarit, de numeroasele victorii obtinute de annatele germane si romfine, anuntate cu regularitate§icu numeroase detalii de posturile noastre de radio. Dar toate aceste victorii, la care armata romind a avut o contributie deosebit de importanta pe flancul sudic, au costat mult singei multe vieti omenesti. Din aceasta cauzd, in lard a inceput sà circule o serie intreaga de zvonuri, alimentate si de propaganda radiofonicd a puterilor aliate, zvonuri care aveau o mare parte de adevdr. In aceastd situatie, una dintre temele predilecte ale propagandei radiofonice rominesti de razboi a devenit combaterea acestor zvonuri, atribuite in intregime dusmanilor tarii. La 18 octombrie 1941, anuntandu-se cucerirea Odesei, se ardta ca: in pofida zvonurilori clevetirilor, ati biruit. Impotriva semdnatorilor de zizanii si de wickati biruit. Impotriva tuturor acelor care trimbitau lumii cã Odesa nu va cddea niciodatd, voi ati biruit. Minciunile si soaptele din umbra, cu toata incercarea lor de a invenina inima tarii, s-au spulberat in fata fortelor voastre vitejesti"54. Aceastd luare de atitudine impotriva zvonurilorsia minciunilor insemna recunoasterea implicita a faptului cä ele existau, Ca erau destul de numeroase si cd nu erau doar simple zvonuri sau minciuni, asa cum le cataloga propaganda, ci contineaui o mare doza de adevar. In acelasi sens, la 29 octombrie1941 se combdtea cu vehementa afirmatia cà armata romfind ar fi complet subordonata comandamentului german55, iar apoi erau atacatei pozitiile celor care se opuseserd continudrii razboiului dincolo de Nistru, acuzati de a fi dusmani ai tarii si semanatori de minciuni si zvonuri pentru a dezarma sufleteste pe ostasi: [...] Dusmanii Neamului nu au priceput rostul luptei noastre. Cu cit pasii nostri se afundau gloriosi spre inima Rusiei, cu atit soaptele lor criminale se inteteau spre a vd otravi sufletele, spre a va zdruncina increderea si spre a va macina hotarirea. Dar voi ati priceput mai bine ca oricine si tilcul soaptelor viclenei marele rost al luptei care va poarta pe drumuri atit de indepartate. Voi stiti cã pe cdile inghetate ale Siberiei, pe coclaurile salbatice ale Rusiei, frati de ai vostri, dusi acolo de urgia bolsevicd, vä asteaptd cu nerabdare pentru a-i scapa din robie, din mizerie si de la moarte"56. Se poate observa ca, pe lfingd combaterea zvonurilor, se acreditai ideea cã razboiul din rasarit, de dincolo de Nistru, era un razboi de eliberare a rominilor deportati de Stalin in toata

53 Comentariu, ibidem, difuzatd la 1 octombrie 1941, ibidem, dosar 15/1941, f. 1. 54 Cuvánt nitre ostaV, in cadrul Orei ostaplui, difuzatA la 18 octombrie 1941, ibidem, dosar 16/1941, f. 2. 55 Cuvdnt cdtre ostaV, ibidem, difuzatA la 29 octombrie 1941, ibidem, f. 2. 56 Cuveint cdtre ostaV, ibidem, difuzatd la 3 decembrie 1941, ibidem, dosar 19/1941, f. 1.

www.dacoromanica.ro 17 Räzboiul din Räsdrit §i propaganda radiofonica 103

Uniunea Sovieticd. Credem cã numai pomenirea numelui Siberiei provoca fiori de gheata celor care ascultau emisiunea *i cä astfel de argumente nu puteau fi deloc convingdtoare. Ar fi insemnat cã armata romand pornise sä cucereascd sau, in limbajul propagandistic, sa elibereze" intreaga Uniune Sovietica, pand la Pacific, ceea ce era o aberatie inspdimantatoare. Dar euforia succeselor din primele luni de rdzboi a cunoscut o pauzä importantd odatd cu venirea iernii ruse*ti, cu primele ingheturi *i caderea primelor zapezi. Ofensiva germand in directia Moscovei a fost opritd, contraofensiva trupelor sovietice obligandu-i pe germani sa se replieze in adancime in cursul lunilor decembrie *i ianuarie. Dupd ce Radiodifuziunea anuntase numai succese ale trupelor germane, in decembrie 1941ea a inceput sã anunte*iputernice contraatacuri sovietice, iar la 18 decembrie a dat citire unui comunicat german, care spunea urmdtoarele: In timp ce se trece de la operatiunile ofensive la rdzboiul de pozitii pe timpul lunilor de iarnd, se procedeazd in diferitele sectoare ale frontului de rdsdrit, conform planului stabilit la corectdrile *i scurtarile de front necesare"57. Infrangerea din fata Moscovei, prima infrangere suferitd in rdzboi de armatele terestre germane, s-a incercat a fi ascunsd cu multd grijd opiniei publice din tard. In conferinta sustinutd la Radio Moldova de locotenent-colonelulAl.C. Mihdescu pe data de 14 februarie 1942 *iintitulatd, semnificativ, Defensiva germanei pe frontal de reisärit, se ardtau, pentru inceput, rezultatele ofensivei germane care durase /Alfa' la mijlocul lunii noiembrie. Se ardta cä armatele de elitA sovietice fuseserd distruse, fuseserd capturati peste 4.200.000 de prizonieri, cucerit un teritoriu de 1,5 milioane de km2 *i potentialul de rdzboi sovietic redus cu 70%8. Cine asculta aceste afirmatii putea crede cä Uniunea Sovieticd era definitiv zdrobitd, dar putea sa se intrebe, la fel de bine, de ce germanii fuseserd obligati sd treacd in defensivd. Raspunsul lui Al.C. Mihdescu la aceastd intrebare era acela cä defensiva germand a fost impusd de iarnd *i cä urmdrea, ca principale obiective, crutarea efectivelor, scurtarea frontului, sldbirea la maximum a fortelor inamicesi pastrarea capacitatii combative a fortelor germane prin refacerea unitatilor59. Bol*evicii, se ardta, nu putuserd sà ocupe decat acele teritorii pe care germanii le- au cedat de bundvoie60. Cu toate aceste explicatii*iasigurdri, infrangerea germanilor in fata Moscovei era un fapt ce nu putea fi ascuns *i opinia publicd din Romania avea cuno*tinta de el. Aceastd infrangere avea insd o semnificatie deosebitd, deoarece ea demonstrase cä armatele Reich-ului nu sunt invincibile *i cá

87 Mersul operafiundor, ibidem, difuzata la 18 decembrie 1941, ibidem, dosar 20/1941, f. 2. 58 Al.C. Mihdescu, Defensiva germand pe frontul de räscirit, conferinta difuzatA la Radio Moldova la 14 februarie 1942, in ASRR, dosar 26/1942, f. 2. 59 Ibidem. 60Ibidem.

www.dacoromanica.ro 104 Eugen Denize 18

rdzboiul-fulger ewase. De acum inainte toatd lumea trebuia sa se a$tepte la un rdzboi de uzurd de lungd duratd, in care $ansele de victorie ale Germaniei erau mult mai mici, iar situatia Romaniei se complica $i ea foarte mult. Declararea starii de rdzboi intre Romania, pe de o parte, $i Marea Britanie $i Statele Unite ale Americii, pe de altd parte, constituia un element de ingrijorare pentru opinia publicd din tara noastrd, care nu intelegea sd sprijine lupta impotriva celor mai mari state democratice din lume. Rdzboiul incepea, incet, dar sigur, sd nu mai aibd nici un fel de justificare. Marea infrangere de la Stalingrad a fost prezentatd de propaganda radiofonicd a regimului antonescian, dacd nu chiar ca o mare victorie, in orice caz ca o mare faptd de vitejie care va rdmane inscrisd in paginile istoriei. Iatd ce se spunea, in acest sens, in cadrul Orei ostaplui difuzatd la 6 februarie 1943: Luptele de la Stalingrad vor rdmane in istorie ca unele din cele mai marete clipe ale vremurilor pe care le trdim. Pentru a tine in frau $ase arrnate sovietice $i a incurca planul strategic al du$manului, o armatd germand, cloud divizii romane$ti $i un regiment croat s-au sacrificat pe altarul patriei $i al biruintei aliatilor asupra bol$evismului. Rezistenta eroicd a uimit intreaga lume. Intr-un efort supraomenesc, nesfar$ite zile $i nopti de ger $i viscol, apdrandu-se in gropi de obuz $i printre ruinele clddirilor, trdgand de dupd fiecare val de pamant, de dupd fiecare morman de moloz, aparandu-se cu sete $i curaj pand la cel din urmd cartu$, germanii, romanii $i croatii au zdrobit sute de tancuri du$mane [...]. La Stalingrad, Romania a fost prezenta $i a intrat in istorie cu unii dintre cei mai buni fii ai sdi, cu cele mai eroice dintre lupte. Luptele de la Stalingrad rdman un luminos $i maret exemplu al jertfei $i eroismului romanesc $i aliat. Generatii intregi vor invata din exemplul eroilor de la Stalingrad cum trebuie iubitd tara $i cum se ddruie viata pentru dreptatea $i hotarele ei. Efortul $i eroismul luptätorilor de la Stalingrad este cea mai strdlucitd dovadd ed., $i noi $i aliatii no$tri, vrem sa ducem lupta pand la capdt, pand la victoria finald, ca sd scapdm lumea de marea primejdie bol$evicd"61. Puncte de vedere asemandtoare intalnim $i in comentariile lui Romulus Sei$anu62 $i Al.C. Mihdescu63. Propaganda nu putea insd ascunde realitatea de pe teren. Fortele Axei pierduserd initiativa strategicd pe frontul de rdsdrit$isuferiserd infrangeri importante $i in Africa de Nord, de unde se vor retrage definitiv in mai 1943. In aceste conditii $i tonul propagandei radiofonice devine defensiv. Dacd /And la

61 Cuwint ceitre ostaA in cadrul Orei ostaplui, difuzatä la 6 februarie 1943, ibidem, dosar 2/1943, f. 1-2. 62 Romulus Seisanu, Cronica reizboiului, difuzatA la 7 februarie 1943, ibidem, 5 f. 63 Al.C. MihAescu, Cronica rázboiului, difuzata, de Radio Moldova la 6 februarie 1943, ibidem, dosar 24/1943, f. 2.

www.dacoromanica.ro 19 Räzboiul din Rdsdrit §i propaganda radiofonicd 105

Stalingrad cruciada antibol§evica"trebuia dusä inofensiva,peteritoriul inamicului, 'Ana la distrugerea totald a acestuia, acum ea trebuia sä aibd un caracter defensiv, de aparare a Europei §i a civilizatiei cre§tine. La 19 martie, in cadrul Orei osti4e,sti germano-romiine, se spuneau urmätoarele: Umar la umar, infrätiti de uraganul bataliilor glorioase, cu sufletele pline de calda credintä a misiunii lor, luptd azi in Rasarit ostaii romani, alaturi de incercatii lor camarazi germani. Lupta continua indarjitä §i se va urma 'Ana la distrugerea du§manului de moarte: bol*evismul. Cu toate greutatile, cu toate sacrificiileRomania §i Germania lupta pentru dreptatea istorica, pentru civilizatie, pentru pastrarea familiei, a credintei cre§tine, a traditiilor curate ale neamurilor noastre vechi. Germania §i Romania lupta pentru restabilirea drepturilor etnice, pentru libertate, flinta nationala, pentru a da generatiilor ce yin pacea creatoare §i bucuria de a trai"64. Astfel de comentarii nu erau insa decat vorbe goalei tradau disperarea Germaniei §i a aliatilor ei, care vorbeau de victoria finald tocmai in momentul in care aceasta era mai indepärtata ca oricand. Un alt comentariu, difuzat la 29 mai 1943 in cadrul Orei ostaplui, trada aceea§i disperare §i aceea§i neputinta: lubiti camarazi, de mii de ani stam de staid neclintita in aprige furtuni, aici, la portile Rasaritului! Nici un vant vrajma§ n-a izbutit in acest lung rastimp de vreme sa ingenunche drapelele, mereu victorioase, ale neamului nostru rornanesc. Crescuti, odata cu vremea, pe aceste minunate meleaguri binecuvantate de Dumnezeu, noi am &Inuit de-a pururi aici, cu fruntea in lumina' §i cu steagurile istoriei noastre inältate, mereu proaspete §i avantate catre senin. Tara a vitejiei *i a cantecului, tam noasträ a urcat mereu treptele de eternitate aleistoriei,inaltandu-se spre slava biruintei, pe aripile legendarului eroism romanesc! Am trait §i trdim, dragi camarazi, pe picioarele noastre intotdeauna §i numai jertfa §i vitejia eroilor notri ne-au ingaduit mereu dreptul la viata. §i la lumina!"65 Se facea apel la istoriei la eroismul stramo§ilor pentru a se salva un prezent incarcat de greutati §i de pericole. Evident cd acest lucru nu era posibil §i nu putea sa impiedice infrangerea care se profila tot mai clar. De altfel, toatä Romania, inclusiv Antonescu, era con§tienta de acest lucru §i tatondrile diplomatice in vederea ie§irii din razboi incepuserd deja. Dupa marile infrangeri suferite de germani in vara lui 1943, mai ales in batalia de la Kursk-Orel-Belgorod, ultima lor incercare de a relua initiativa strategica, propaganda oficiald a regimului antonescian a trebuit sä ofere opiniei publice ni§te explicatii cat de cat plauzibile. Astfel, la 5 noiembrie, Romulus

64 Comentariu, in cadrul Orei ostä,segi germano-románe, difuzatd la 19 martie 1943, in ASRR, dosar 4/1943, f. 1. 65 Comentariu, in cadrul Orei ostaplui, difuzatã la 29 mai 1943, ibidem, dosar 8/1943, f. 1.

www.dacoromanica.ro 106 Eugen Denize 20

Seisanu arata ca ofensivele sovietice din 1943, dupa dezastruoasele campanii din 1941 §i 1942, se datorau mai multor factori, §i anume: capacitatii demografice, tehnice§iindustriale a Uniunii Sovietice, ajutoarelor primite de laaliatii occidentali, imensitatii teritoriului transformat intr-o uria§a ma§ina de razboi §i faptului cã armatele sovietice erau obligate sa lupte numai pe un singur front66. Propaganda radiofonica de razboi a continuat sa pastreze insa in permanenta un ton optimist, care pared anunta o victorie iminenta a fortelor Axei. De§i materialele difuzate in cursul anului 1944 s-au pastrat intr-o proportie mica in arhivele scrise ale Societatii Rom One de Radiodifuziune, ele aratd foarte clar acest optimism propagandistic. Astfel, ultimul material difuzat care s-a pastrat este un comentariu facut in cadrul Orei Germaniei la data de 18 august 1944. Aici se spuneau urmatoarele: Pe masura ce razboiul se apropie de punctul sau culminant, adversarul i§i pune tot mai des intrebarea: oare ce rezerve mai poate aduce Reichul in lupta? In acest moment, pe care Germania il folose§te pentru o luptd potolita, spre a cfi§tiga timpul necesar punerii in aplicare a unor noi arme, adversarul se zbate cu incapaldnare sa-i paralizeze acele rezerve a caror capacitate ii este Inca necunoscuta §icare apar ca un factor problematic in calculele cartierelor generale"67. Acesta era insa un optimism aparent, care ascundea in spatele sau o adevarata deruta a factorilor de conducere ai Societatii komOne de Radiodifuziune, la fel ca §i a factorilor de conducere ai statului. Situatia de pe front, la fel ca §i situatia interna, compliandu-se tot mai mult, Societatea nu mai §tia exact ce §i cum sa transmita.Astfel,la5aprilie1944, a doua zidupa groaznicul bombardament aerian american asupra Bucure§tiului, directorul tehnic al Societatii, inginerul Emil Petra§cu, a trimis o adresa. catre Mare le Stata Major, Sectia de Propaganda, in care spuneau urmatoarele: Avem onoarea a va ruga sa binevoiti a dispune ca prin organele dumneavoastra sa ni se puna la dispozitie textele difuzate de posturile de radio inamice prin care se aduc injurii armatei noastre, pentru ca, ludnd cuno§tinta de aceste texte, sa putem la rAndul nostru alcatui raspunsurile cuvenite. S-au dat toate instructiunile Directiunei Radiojurnale pentru a colabora §i de aceasta data, ca §i in trecut, cu Mare le Stat Major la campania de spulberare a afirmatiilor defaimatoare la adresa armatei noastre"68. Din aceasta adresa putem intelege ca. Mare le Stat Major ori nu mai punea la dispozitia SocietAtii materialele de propaganda radiofonicä ale inamicului, ori le punea la dispozitie in masura foarte mica, astfel incdt aceasta nu mai §tia cu exactitate ce anume trebuie sa

66Romulus Seisanu, Cronica rázboiului, difuzatA la 5 noiembrie 1943, ibidem, dosar 19/1943, f. 1-2. 67 Comentariu, in cadrul Orei Germaniei, difuzata la 18 august 1944, ibidem, dosar 6/1944, f. 1. 68 ASRR, dosar 12/1944, f. 43.

www.dacoromanica.ro 21 Razboiul din Rasdriti propaganda radiofonicd 107 combatd pe unde. In orice caz, deruta puterii crea, in mod inevitabil, $i deruta in cadrul Societkii Romane de Radiodifuziune, evacuarea $i dispersarea ei in zona Brasov 7, Bod contribuind la cre$terea acesteia. In concluzie, putem afirma cd propaganda radiofonicd romaneascd de rdzboi indreptatd impotriva Uniunii Sovietice a fost deosebit de durd, necrutatoare, la fel cum a fost $i propaganda radiofonicd sovieticd de razboi indreptatd impotriva tdrii noastre69. Principala ei trdsäturd a fost aceea cd viza nu poporul rus in ansamblul sdu, ci doar puterea bol$evicd, sistemul politic instaurat in Rusia dupd lovitura de stat din octombrie 1917, a cdrui principald $i cea mai importantd victimd a fost tocmai poporul rus. De asemenea, ea a fost insotitd $i de puternice accente antisemite, mai ales 'Ana in 1943, cdutand sd culpabilizeze populatia evreiascd pentru toate nenorocirile aduse de comunism $i incercand, pe aceastd cale, sd justifice holocaustul la care $i Romania condusd de Antonescu a luat parte. In acest sens, considerdm cd succesul propagandei radiofonice antonesciene a fost limitat $i nu $i-a atins pe deplin obiectivele. In schimb, dacd pe teritoriul sovietic influenta acestei propagande a fost foarte redusd, pe teritoriul national ea a fost mult mai mare, a reu$it sd insufle populatiei sentimente de teamd fatd de sovietici, ceea ce explicd,intr-o anurnitd mdsurd, rezistenta opusd la sovietizarea$i comunizarea Wilt, precum $i lupta armatd a grupelor de partizani din munti desrapratd pand aproape de 1960. Este adevdrat cä acest succes s-a datorat $i aversiunii generale a opiniei publice romane$ti fata de sistemul bol$evic, aversiune de care nu vor ezita sas profite chiar comuni$tii romani dupd 1964.

THE EAST WAR AND THE ROMANIAN BROADCASTING PROPAGANDA (1941-1944)

Abstract

Tackling the problem of the war broadcasting propaganda of Antonescu's regime between 1941-1944, the author mainly insists on the subjects referring to the struggle against the bolshevism and the Soviet threat, tightly connected to the antisemitism that had as objective the justification of the policy of extermination of the Jewish population. This propaganda had some main stages which were: the fight for the liberation of Bessarabia and Northern Bukovina, that had the support of the Romanian public opinion, the crossing of the Dniester and the continuation of the war within the depth of the Soviet territory, which put Romania in conflict with the great democracies of the worldGreat Britain an the United States of

69 Valter Roman, File din trecut, Bucurqti, 1971, p. 227-253.

www.dacoromanica.ro 108 Eugen Denize 22

America, and which did not enjoy the support of the public opinion any more, the continuation of the war after Stalingrad and Kursk, when it became obvious for everyone that it was definitely lost. On the whole, it was a tough propaganda, but not always very clear and quite in accordance with the real interests of the Romanian public opinion. The distinction between the propaganda speech and the real facts got deeper and deeper throughout the war, mainly because of the military defeats, the propaganda regime coming more and more in conflict with the present and future interests of the Romanian people and state.

www.dacoromanica.ro MEMORIUL UNUI MINISTRU DEMISIONAR CEZAR MATA

Lider al Romaniei intre 6 septembrie 1940 $i 23 august 1944, mareplul Ion Antonescu este considerat de unii ca personalitatea cea mai elocventä a istoriei romane$ti a secolului al douazecilea". De la Räscoala din 1907 cand a fost felicitat personal de printul mo$tenitor Ferdinand2 (viitorul rege care, la 30 iulie 1919 in campania din Ungaria, la podul de pontoane de la Tiszabo, in vazul unor participanti de seamd ce asistau la trecerea trupelor romane spre Budapesta3, 1-adecorat cu propriul Ordin Mihai Viteazul" rostindcelebrelecuvinte: Antonescu, Regele, mai mult ca oricare altul in aceastä Tara $tie cat iti datoreazd Romania Mare. Meritai aceastä recunoa$tere publica. Am scapat insa ocaziile. Sunt fericit cã a venit aceasta") i pana la 1 iunie 1946 cand a fost executat, activitatea sa, mai mult deck remarcabila in multe dintre evenimentele istoriei romane$ti contemporane, este un subiect de neignorat, mai ales pentru istorici, dar $i pentru politic ieni. Faptul cà a fost implicat $i a avut un rol major in aceste evenimente, etichetat negativ indeosebi pentru angajarea Romaniei alaturi de Germania nazistä in razboiul antisovietic cai pentru comportamentul lui fata de evrei in perioada cat a fost $eful statului,este considerat un subiect sensibil$i oarecum dificil. Importantä este obiectivitatea istoricilor in analiza faptelor potrivit contextului timpului lor $i nu mentinerea in cripta cu schelete ale istoriei'. Adica o cercetare $tiintifica serioasa, fard ura. $i partinire", care sä clarifice problemele legate de aceasta personalitate, fr'd interpretari motivate sau manipulate politic $i ideologic. In perioada postbelica $i apoi in cea comunistä lui Antonescu i-a fost aplicat un tratament aproape demonic, iar dupd decembrie 1989din considerentul cd a provocat" Holocaustul in Romania de$i, in bund masurd, Carol al II-lea implementase pe timpul dictaturii sale legislatia antisemita este considerat o personalitate interzisa prezentärii publice, valabila doar discutiilor in cercurile $tiintifice. In general, sensibilitatea la o astfel de tematica pentru cercetare este stimulata de un context politic extrem de delicat in care poate fi facutd. Se $tie Ca Hitler a dezlantuit un razboi ce a devenit prin dimensiunile sale global, insä i-a imprimati un caracter rasial, in special antisemit. Or, actualmente $i la moda, precumpanitoare este atitudinea ca reabilitarea celor acuzati de crime $i atrocitati de razboi, asociati cu doctrinele rasiste $i exclusiviste ale nazi$tilor $i fasci$tilor ori

I Larry L. Watts, 0 Casandrd a Romdniei. Ion Antonescu si lupta pentru reformd. 1918-1941, Bucuresti, 1993, p. 11. 2 Gheorghe Buzatu, Maresa1u1Antonescu in fata istoriei, vol. I, Iasi, 1990, p. XVII. 3 Constantin Kiritescu, Istoria rdzboiului pentru intregirea Romeiniei. 1916-1919, Bucuresti, 1989, p. 459. 4 Larry L. Watts, op. cit., 11. Revista istorica", torn XVII, 2006, nr. 1-4, p. 109-132.

www.dacoromanica.ro 110 Cezar /VI* 2

alaurarea de Germania nazistd in timpul conflagratiei mondiale automat ar conduce spre reabilitarea acestor doctrine5, la fel cum nu ar trebui pus semnul egalitatii intre reconsiderarea responsabilitaii §i negarea crimelor"6. Evolutia personalitaii mare§alului Ion Antonescu !And la 6 septembrie 1940 pare a fi, apeland la un limbaj des uzitat astdzi, e§ecul unei incercdri de modernizare civicd",incare scopul fundamental esteedificarea unuistat binefacaor, cu respectul pentru lege §i crearea unei societai civile increzaoare in sine"7. In perioada interbelicd, cu precadere in deceniul al patrulea al secolului trecut, cloud personalitäti au ascendentdi inraurire asupra societätii romane§ti: Ion Antonescui Carol al II-lea. Simbolic, acestea ar reprezenta principalele forte antagoniste" responsabile de drama pe care Romania a parcurs-o in acea perioadd Adicd lupta dintre reformd §i coruptie", dintre legalitate §i experienta politica a absolutismului personal, dintre competentdi incompetentr8 in ultimd instantd. Printre altele, aceastd orientare care reformd, legalitatei competentd se izbea de o imensd dificultate, concretizatd de inertia societätii romanqti care continua sd fie o societate de supu§i, iar nu de cetaeni, in care demagogia, extremismul iabsolutismul i§i mai puteau exercita influentele distructive"9. Experienta cdpaatd ca ata§at militar la Paris, dar in mod special la Londra, unde a observat §i studiat metodele ce le aplicau britanicii trupelor lor pentru a le mentine intr-o permanentd stare de combativitate, la care se adaugd corqtiinciozitate bine dezvoltatdi simtul sau de justitiar considerat de multi supradimensionat, faceau din Antonescu un inver*unat adversar fatd de risipa nejustificatdi de ineficienta ce domnea in armatd" §i in societatea romaneascd10. In virtutea acestor considerente, ca §i altele, intre 1926 §i septembrie 1940 oficialitdtilebritanice,celputin Foreign Office-ul,1-auconsiderat pe Ion Antonescu cel mai capabil ofiter roman", ce se remara prin sinceritate, cu o evidentd orientare spre Vest". Pentruilustrarea celor cateva consideratii prezentate mai sus publicam in anexã un memoriu mai putin cunoscut pand la acest moment, adresat, dupd cum s-ar deduce din continutul sdu, primului ministru sau ministrului de Rdzboi. Identificat in Arhivele SRI-ului, fard a avea o adresd sau alte precizari necesare unui astfel de document (data cand a fost emis sau inregistrat etc.), memoriul a fost intocmit cu certitudine dupd demisia din rangul de ministru de Rdzboi in guvemele Gogai Miron Cristea (28 decembrie 1937 29 martie 1938), cu certitudine inainte de septembrie 1940.

5 Ibidem, p. 17. 6 Ibidem. 7 Ibidem, p. 12. 8 Ibidem,p. 13. 9 lbidem. 10 Ibidem, p. 66. " Ibidem, p. 21.

www.dacoromanica.ro 3 Memoriul unui ministru demisionar 111

ANEXA Multumesc pentru gestul de incredere cu care am fost onorat. Regret insd cd sunt nevoit sd perseverez in demisie. 0 fac fiindcd cauze serioase de ordin general, iar nu personal, rn-au determinat sä iau aceastd dureroasd hotdrare. Dureroasd fiindcd desfid cd cineva, din generatia mea, sdfiservit, patruzeci de ani si sd serveascd Inca, cu atata pasiune si cu atata dezinteres Tara si armata. Cat mine au putut servi desigur si altii. ii fericesc. Mai mult ca mine nimeni, fiindcd nu se poate ca un om sd [se] pund in serviciul statului, in toate ocaziile si mai ales in momentele lui tragice, and multi, foarte multi, il pdrdsesc, atata ravnd, atata constiintd si atata sfortare fizick sufleteascd si intelectuald cat am pus eu. Cine mi-a recunoscut si nu-mi recunogte actiunea la care fac aluzie cat si rezultatele ei, o face numai din invidie, din rea credintd sau din neputinta de a se putea situa cu sufletul, cu mintea, cu constiinta si cu faptele sale pe un plan superior. Nu cu acestia voi sta de vorbd si nu pentru acestia scriu aceste randuri. Am lasat doudzeci de ani sas curgd toate clevetirile in contra mea si toate laudele de sine ale altora. Am asistat impasibil la toate incercdrile, care totusi n-au avut nici un ecou in opinia publica, de a scrie istoria de acei cari nu au facut-o si altfel de cum a fost in realitate. Doream sd plec in mormant si sd iau cu mine nu numai toate amärdciunile cu care am fost rdspldtit si toatd ingratitudinea cu care am fost tratat, dar si secretul multora din faptele mele care, desi au influentat drumul nostru istoric, nu sunt totusi cuprinse in documente. Alesesem calea tdcerii numai pentru a nu injosi si mai mult o generatie care s-a injosit in de ajuns cu propriile sale fapte. Neprimindu-mi-se demisia sunt dator sd ies din aceasta pasivitate pentru a dovedi cd nu interese meschine ma fac sa parasesc cariera pe care am servit-o ca cel mai trudit dintre robi. Mai intai tin sa setie cä am ajuns la aceasta situatie §i am suferit fiindcd am fost, prin educatie si prin vointd, un modest. Dacd as fi strigat cu indrazneald si cu obrAznicie ca atatia altii, la toate rdspantiile, meritele mele m-as fi facut ridicol desigur, dar gi fi obtinut mai mul deck meritam. De aceastd modestie s-a abuzat prea mult. TAcerea, rAbdarea si indurarea mea au fost luate drept sldbiciune. Reamintesc a as fi putut iesi din rAzboi cu orice grad. Nu am facut-o din bund camaraderie si pentru un bun exemylu. Multi nu cunosc nici astazi cd am oprit in calea lor in timpul rdzboiului, cloud Inalte Decrete semnate, care rn-ar fi dus de mult in capul ostirii. Caz unic de bun exemplu dupd mine, sau prostie dupd multi in istoria armatei noastre.

www.dacoromanica.ro 112 Cezar Map 4

Gestul nu a fost apreciat §i ce este mai trist, nici inteles. Din contra, de indatd ce steagul a fost infipt la Buda-Pesta §i epoca rdspunderilor inchisd §i acea a profiturilor, a onorurilor §i a rdspratii deschisd, toti au inceput sa vadd cd am fost" brutal cu cei mai mari12, cd am tinut generalii la u§d"13, cd nu primeam sã stau de vorbd cu nimeni"I4 §i cd am ocupat cu un grad prea mic un post prea mare"15. Dau in josul paginii confirmarea lor §i ma explic numai fiindcd toate aceste odioase clevetiri, au gäsit §i gasesc Inca* ecou, mai ales sus. 0 mai fac astazi, dupd 20 de ani, nu pentru a ma apara ci pentru a sublinia §i u§urinta cu care se ingdduie clevetirile §i mai ales incurajarea pe care a gäsit-o §i o ga.se§te la noi actiunea ocultd de umbrire a calitätilor §i faptelor marl, cu meschindrii necontrolate §i necontrolabile. Trist, dureros §i surprinzkor mai este §i faptul Ca acei cari ingdduie sa li se §opteascd §i cred, fard control, in ceea ce li se §opte§te, nu forteazd pe autorii lor sa aibd curajul sa ma tragd, pe fatd, la rdspundere de tot ceea ce afirmd cd am fault, sau fac. A§a ar fi corect. A§a o reclamd un elementar simt de ordine §i rdspundere intr-un stat, adevarat bine organizat. Eu sunt gata sa rdspund oricand in fata oricui de oricare din actiunile mele de azi §i de ieri. Sa pofteascd tosä facd la fel§i in special sd pofteascd sal o facd mizerabilii care poartd din ureche in ureche, murdarele lor insinudri numai ca sà inldture de la conducere pe cei cari sunt convin§i cd nu se va putea indrepta statul pand ce nu se va trage la rdspundere (in primul rand) [pe] acei cari si-au bdtut joc de sufletul, de lini§tea, avutul §i de destinele lui. Ii inteleg pe ace§tia §i Ii justific. I§i apart cu indarj ire §i cu cea mai ward §i mai puternicd arma., intriga §i calomnia, pielea bor.

12 Nota I. Antonescu (in continuare n.I.A.): Am facut-o in cateva cazuri pentru ca sd pun pe campul de luptd ordine intr-o dezordine cumplitA care se petrecea sub ochii impasibili ai celor care s- au plans...dupd razboi. Fait aceastd atitudine, in special de pe bdtAlia de pe Neajlov, am suferit un cumplit dezastru. 13 Nu am tinut pe nici unul chemat. Si atunci ca $i astazi primesc cu o punctualitate matematicd pe acei care sunt chemati. Pentru acei cari veneau pentru interesele lor, de cele mai multe orisa-ti aranjeze, prin mine, situatii compromise, am avuti alte atitudini. Interesul general trebuie sd domine, mai ales in razboi, pe cel personal (n.I.A.). 14 Ceea ce este foarte adevdrat. Nu am fAcut-o insd din orgoliu. Dar ce om cu mintea intreaga $i cunosator al raspunderii $i ocupatiilor de care este cuprins $eful operatiunilor intr-un M.C.G. poate pretinde acestuia sd deschidd portile tuturor solicitatorilor. Mentionez toate aceste reprowri pentru cd Regele Ferdinand mi le-a fAcut rfizand. Rdspunsul meu a fost cel de mai sus. Revin pentru cd $i astazi, dupd 20 de ani mai aud Inca din lumea civild glasuri care repeta. acest ecou (n.I.A.). 15 Fapt de asemenea foarte adevdrat. Dar a cui este vina. Poate cineva dovedi cd am alergat dupd aceste posturi? Dar contra, pot dovedi a am cerut de trei ori sd flu lAsat a merge pe front $i am fost refuzat (n.I.A.).

www.dacoromanica.ro 5 Memoriul unui ministru demisionar 113

Nu am inteles si nu-i inteleg insd pe acei care se preteazd. Am insistat atata asupra acestui capitol, fiindcd pe de o parte tineam sa ardt si in scris, ceea ce gandesc si in aceastA privintd, iar pe de altd parte si pentru faptul cd intriga si calomnia au mers, in ceea ce ma priveste, mand in mand cu clevetirile. Incurajate de nereactiunea mea au crescut, au continuat timp de doudzeci de ani si au culminat cu infamiile pe care le voi infiera mai jos, odatd pentru totdeauna. Aceasta pentru generatiile viitoare sa vadd cum s-a purtat generatia, zisd, eroicd cu acela din exponentii ei care prin vrerea destinului, a luat o atat de mare si capitald parte la conducerea rdzboiului, dupd ce in prima lui parte o altd conducere o dezonorase si o dusese pe marginea catastrofei. Pentru ca sd scot mai bine in evidentd rdsplata pe care am cules-o, timp de clouã decenii, rdsplata care a culminat cu determinarea demisiei mele, sd restabilesc unele fapte. Rearnintesc, in primul rand, cd la inceputul rdzboiului regele Ferdinand rn-a decorat Proprio Moto" si rn-a felicitat prin M.S. Regele de modul strdlucit cu care conduceam, desi eram numai Cdpitan'6, operatiunile Armatei de Nord" iar la sfarsitul rdzboiului la Tisa, in 1919, mi-a acordat tot Proprio Moto" Mihai Viteazul, in fata primului Ministru, a Generalilor Marddrescu, Prezan si Mosoiu, insotind gestul cu urmdtoarele cuvinte: Antonescu, Regele, mai mult ca oricare altul in aceastä tard stie cat iti datoreazd Romania Mare. Meritai mai mult /deck/ aceastd recunoastere publicd. Am scdpat insd ocaziile. Sunt fericit cd a venit aceasta". Dupd care lonel Brätianu a spus D-lui Maresal Prezan in auzul Regelui: Domnule General te-ai supdrat pe mine cd nu 1-am luat, dupd cum mi-ai cerut, la Conferinta Pdcii. latä de ce nu 1-am luat. Am stiut cd rdzboiul nostru nu era terminat si cd vei mai avea nevoie de el." A fost desigur si o cunoastere a unei contributii la conducere si singura mea rdsplatd. Dupd aceasta, considerand rolul meu terminat, am intrat, cu vointd, in umbra si am inceput sd incasez, pe tdcute, dar nu cu nesimtire, loviturd dupd loviturd. in primul rand a fost inläturarea mea sistematicã de la orice solemnitate de aniversare sau sldvire a faptelor si timpurilor eroice. Nu am fost chemat nici mdcar la inaugurarea Arcului de Triumf. Cu toate acestea acei care au uitat contributia mea la clddirea lui ar trebui sd se ducd la Arhiva Istoricd. Ar vedea acolo, rard greutate, cd nu a existat, cat a durat rdzboiul, proiect de operatic si indicatie operativd care sd nu fie conceputd si scrisd de mana mea. Totusi au fost unii, pe care-i tin cu profund dispret inaintea ochilor, cari au spus pand si subalternilor lor, cd nu eu ci francezi au condus operatiunile noastre.

16 La celelalte armate, care au mers, erau Colonei.

www.dacoromanica.ro 114 Cezar WO 6

Adevarul este cä singurul birou, in care nu au fost consilieri francezi pentru cd, cu toate presiunile fkute de generalul Berth lot pe langa. Rege §i Generalul Prezan rn-am opus, a fost biroul operatiunilor din M.C.G [Mare le Cartier General n.C.M]. Invidia a ros insd la unii §i cel mai elementar simt de mandrie national& Ace§tia ar fi preferat ca meritul conducerii sd-1 aibd mai bine un strain deck un tank comandant de a-1 lor §i un roman neao. Dacd a§i fi fost ndscut cu un sky" sau cu un ici" oarecare in sdnge *i in suflet, afi avut numai calitdti. Tristd mentalitate §i grozave perspective pentru o astfel de natiune. Nu am fost chernat la incoronare §i nici la numeroasele festiviati de la Mded§e§ti. Cu toate acestea, indraznesc sa afirm, am jucat un rol preponderent §i intr- un caz §i intr-altul. La infdptuirea incorondrii flindcd prin atitudinea mea, recunosc brutald, am determinat la Iasi, in contra vointei guvernului §i intr-un moment de ezitare a Comandamentului, actiunea de dezarmare ia bolpvicilor de la Socola §i a armatelor ruse§ti din Moldova. Fart* aceastd ddrzenie, recunoscutd ulterior §i de Regele Ferdinand, §i de Dl. Marepl Prezan, ar fi prevalat, de frica crizei politice §i a consecintelor istorice, inactiunea preconizatd §i sustinutd de Take Ionescu. Au trecut vremurile. In intunericul lor s-au uitat faptele. Istoricul de maine va recunoa§te insd, dupd cercetarea documentelor, cd dacd s-ar fi urmat cealaltd vointd, pornitd §i dintr-un alt imbold, Dinastia §i Cdpeteniile noastre ar fi fost masacrate, Moldova ocupatd, bol§evizatai §i stapanita §i astazi de teroarea ro§ie. Intr-o astfel de eventualitate Romania Mare ar fi rdmas un simplu vis nerealizat fiindcd nu ar mai fi fost posibil sa ludm a 2-a oard armele §i mai ales sd ducem actiunea din Transilvania §i din Ungaria, in 1919, findcd nu am fi mai avut nici rege, nici conducdtori §i nici armatd. Cat prive§te Märdp§ti reamintesc de asemenea cd in momentele de cea mai dezesperanta §i acutd crizd top conducaorii de la Iasi au hotardt, sub presiunea Comandamentului rus, retragerea. and mi s-a cerut sd traduc in ordin aceastd hotdrare am obiectat cu brutal itate17: Dacd ne ridicdm de la Mardp§ti nu ne mai oprim nici la Nistru. La Mardp§ti trebuie sd invingd sau sa moard poporul roman. Altfel piere in dezonoare. Eu nu redactezi nici nu contrasemnez ordinul de retragere." Trantind up. §i coborând la Hugues, am redactat, am semnat pe Generalul Prezan §i am transmis, martorii find Condiescu §i Filimon, cunoscutul ordin de rezistenta pe loc pand la moarte.

17 A fost una din marile brutalitati care mi s-au reprosat. Acei care au fAcut-o si o fac nu au tinut si nici nu tin seama cu sau fdrã vointA, nici de circumstante, nici de rezultate (n.I.A.).

www.dacoromanica.ro 7 Memoriul unui ministru demisionar 1 15

Dacd am fi fost infranti, asi fi fost desigur, si pe bund dreptate, judecat, condamnat si pus la stdlp pentru rebeliune. A urmat 6 August si dupd el, toate festivitdtile care au culminat cu ultima sfintire a prea modestului dar totusi atdt de grandiosului locas de la Mdräsesti. Fiind nechemat am fost absent de la toate aceste manifestatii. Toti au uitat cd exist. Chiar si acela care nu ar trebui sd uite'8. Totusi, istoria, in ciuda tuturor, va recunoaste contributia mea la acest mare act al neamului. 0 va recunoaste mai ales cdnd se va constata cd toate ordinele de operatie, absolut toate, date de Armate 1-a M. [Marilorn.C.M] sale U. (Unitätin.C.M.] in subordine la Mardsesti, sunt absolut identice cu acelea date de M.C.G. Armatei 1-a. Diferd un singur lucru: Isaitura Generalului Prezan esteinlocuitd cu aceea a generalului Grigorescu si a Maiorului Antonescu cu aceea a Colonelului Samsonovici. Atdt deocamdata despre Märdsesti. Sä reamintesc ce s-a petrecut si la Märdsti. In ajunul acestei operatiuni, la a cdrei montare se lucrase cloud luni, repet in ajunul ei, Generalul Antonescu a aruncat o bombd. A trimis un lung raport a cdrui parte finald o dau textual: Nu-mi iau rdspunderea reusitei actiunii care incepe maine deoarece nu am nici trupe, nici munitiuni suficiente". Bomba a produs stupefactie si, dupd cum era si natural a intimidat. Regele a convocat imediatnoapteape Generalii Berthlot, Tcerbatchef si Prezan. In cursul discutiunilor Tcherbatchef a declarat cd la rusi, cdnd un ComandantdeArmatdaratdcdnu-siiardspundereauneioperatiuni, Comandamentul superior nu are altceva de facut, dupd lege, deck sa.-1 asculte sau sd-i ia, pe rdspunderea sa, comanda. Afirmarea a determinat ezitarea. Vazdnd cd timpul trece si cd ora cdnd trebuia sa inceapd sa vorbeascd tunul se apropie am redactat, fard sa cer autorizare de la nimeni, urmdtorul ordin cdtre Armata a 2-a: Executati operatiunea pe rdspunderea M.C.G." si 1-am supus spre semnare generalului Prezan.

IS Comparati cu ceea ce s-a petrecut in Frantz. Acolo nu au fost comemorate, nu au fost solemnitate la care Foch sd apard fait Weigand. Pentru rdsplAtire dar si pentru exemplu Foch nu a consimtit sd impartd, dupd rdzboi, singur cinstirea, care i se Ikea. La noi Maresalul Prezan a acceptat si poate a preferat sd meargd singur. Cat a ducat rdzboiul, nu s-a despärtit insd nici o clipd de mine. Istoria va judeca mai ales and se va stabili cd Wiegand nu a fost pe langd Foch ceea ce am fost eu pe tang dinsul. A jucat si in aceastA atitudine intriga. Dureros pentru cine s-a pretat. Mi s-a spus ca. o recunoaste astdzi, dar, este tarziu, mult prea tarziu (n.I.A.).

www.dacoromanica.ro 116 Cezar Mata 8 Acesta cu curajul de care a dat dovadd in toate actiunile mari, in momentele grele de atunci, 1-a semnat fard ezitare. DI. Marepl trdiete. El poate sä confirme §i acest fapt. Se cunosci rezultatele §i muzica care a fost facutd. Eroii au ie§it ca ciupercile. De episodul de mai sus s-a omis intotdeauna, de atunci §i pand astazi, sd se pomeneascai la solemnitatii, mai ales in faimoasele Notite zilnice". Doudzeci de ani am urmdrit aceastd tacticd, am facuti am surds. Actul original a dispdrut. Adevarul istoric stä insa totu§i inchis in arhiva statului. Nu poate sã dispard §i nu poate sd fie denaturat. Nu este ru§ine sä imparti gloria cu altii. Nici nu se mai poate in conditiunile actuale de rdzboi, sa o ai singur. Este insd o crimd sd nu o recunpti pe a altora. Ap face un adevarat glorios soldat. Pentru a completa filmul trebuie sa pomenesci de operatiunile care au culminat cu ocuparea Buda Pestei. Si aci s-a incercat, cu aceea§i lipsd de scrupul, sa se prezinte altfel adevarul istorici sa se excludd de la beneficiile morale, bun inteles, dacd nu adevaratii meritupi dar cel putin coparta0i. Precizez, pentru a restabili adevarul istorici in aceastd privinta, cä toate actiunile care, cu zilnice, nesfar§ite §i teribile piedicipuse de aliatiine-au dus de pe faimoasai uitata linie Diaz"19 intr-o prima etapd pe creasta muntilor Apuseni, intr-o a doua pe Tissa §i intr-o ultima etapa la Buda Pesta, in primul rand au fost facute in contra vointei Consiliului Suprem §i al Aliatilor (in special Italienii§i Americanii) cu complicitatea iconcursul Marqalului Franchet d'Esperay, cdruia-i aduc un profund omagiu de recunoOntdi care a fosti el tratat cu nerecunptinta §i in al doilea rand au fost dirijate, pas cu pas de M.C.G. Cine vrea confirmare, o poate gdsi in arhive. Ilustrez insa afirmarea numai cu o precizare in privinta operatiunii initiale principale. Cand, dupd o istoricd masa* in patru (Franchet d'Esperay, Berthelot, Prezan sicu mine) la Cape, Mareplul a lansat, ca rezultat al pledoariei noastre de a fi ldsati sA trecem Murewl, faimoasa frazd: allez-y" am fugit la M.G.C.i am cerut Comandarnentului trupelor din Transilvania sä facd §i sa inainteze, imediat, spre aprobare, proiectul de operatic. Trimitandu-1, a doua zi,eful de stat major, Generalul Panaitescu, rn-a intrebat la Hugues ce gandesc de el. Spunandu-i cd nu-1 impart4esc §i ardtandu-i

19 Linia Muresului mijlocie care era sortitA sA constituie frontiera definitivA intre noi si Unguri prin armistitiu de la Vila Giustti" incheiat peste capul nostru de Italieni (n.I.A.). 20 Pomenite si de Maresalul Prezan intr-una din scurtele sale indicatii asupra conducerii razboiului (n.I.A.).

www.dacoromanica.ro 9 Memoriul unui ministru demisionar 117 motivele mi-a cerut sd-i indic cum 1-asi face eu dacd asi fi in locul sdu. I-am rdspuns. Banda existd in arhivd. Rdspunsul a fost tradus aidoma intr-un ordin de operatie care s-a executat intocmai si care a dus trupele din Transilvania de la Est la West de Munti. In toate aniversdrile, in toate scrierile care au urmat, cu prudentd, nu s-a pomenit si nu se pomeneste de acest act. Dacd operatiunea ar fi esuat desigur cd nu s-ar mai fl facut aceastd omisiune si nu s-ar mai fi pastrat aceastd prudentd. Trec acum la operatiunile din ultima etapd. Reamintesc cd lupta de la Tissa a debutat cu un dezastru. Dacd generalul Prezan si cu mine nu am fi alergat cu disperare (intrand odata chiar la Oroszhaza in mijlocul inamicului) de la un capat la altul al frontului, dacd nu am fi intors in aceastd goand, trupe si Comandanti, din drumul retragerii, dacd nu am fi adunat si retrimis calm front cetele de fugari, dacd nu am fi luat, pe loc, si mdsuri de ordine si operative, am fi inregistrat cea mai rusinoasd dintre infrangeri. Dupd aceea am mers la Sibiu unde era Comandamentul si Comandantul Frontului. Cine a participat la executia care a urmat nu a uitat, nu poate uita adevdrul. De acolo ne-am intors pe front, unde am continuat, de la fata locului, sd conducem operatiunile pand la Buda Pesta. Generalul Mdrdardscu aflandu-se la Sibiu, cu intreg comandamentul saiu, in momentele de mare crizd, ordinele erau trimise trupelor prin intermediul Sibiului desi ne gdseam in mijlocul lor. Aceasta atat pentru mentinerea intactd a unui prestigiu cat si din delicatete. Tot din acelasi spirit Generalul Prezan nu a vrut sd intre in Buda Pesta, desi se gasea, la 3 august, la Monor (10-15 Km de oras). Nu vreau sd umbresc nici gloria Coroanei nici sd iau din aureola lui Mdrddrascu. Eu md duc, el rdmane". Repeta el acelora din anturajul sdu care mirati nu gdseau explicatia gestului. Ce unick ce nobild si ce pilduitoare atitudine, adaog eu, si cat de imediat i- a urmat ingrata rdsplatd. 0 fixez in scris, cu aceastd ocazie, pentru istoricul de maine, pentru biciuirea acelora care o meritd. Mai intai odatd intrat triumfal in Buda Pesta Generalul Mdrardscu a trimis Generalului Prezan, ca rdspuns la feliciarile telegrafice ale acestuia, o telegramd care incepe cu fraza: Dumneavoastrd care ati asistat la operatiuni..." De atunci si pand astAzi nu a fost 4 August" lard ca sd nu se publice, tendentios si cu litere mari, aceastd telegramd.

www.dacoromanica.ro 118 Cezar Mdtd 10

Aceasta desigur pentru ca nimeni sd nu scape nuanta $i pentru a se marca bine punctul cd Generalul Prezan $i cu mine am fost la Tissa numai spectatori. Primim telegrama, Generalul Prezan s-a multumit sd mi-o intindd sub ochi $i sd-mi spund surAzAnd: Poftim". Gestul $i cuvantul sunt suficiente. Ele $i calificau $i infierau. Si cele afirmate mai sus $i arhiva aratä cd asistenta a fost in realitate medicald iar nu turisticd. Generalul Mardärdscu s-a grabit sa scoatd $i o carte cu documente $i fotografii in care, bun inteles, nu se pomene$te nimic de actiunea altora. In schimb insd subt una din aceste fotografii, in care este prezentat cu familia la fereastra, sau pe terasa Hotelului Ghelert din Buda Pesta, sta scris: In lini$tea datorii indeplinite". Era desigur ap, dar scot cdlini$tea" iti este mai mare cAnd recuno$ti ost4e$te cd ti-ai facut datoria" ajutat $i de altii, de sus $i de jos. Reintors la Bucure$ti, incdrcat de o noud glorie $i purtätor al unui steag care nu cunoscuse, in tot trecutul nostru istoric, un mai mare triumf, alte surprize il qteptau. Pe personalul gdrii nimeni. Printre negustori $i hamali ne-am furi$at timizi care ie$ire. Imi scapdra ochii de mdhnire $i strdng pumnii de revoltd. Ne-au costat luptele duse la Est $i la Nord de Tissa, 13.000 (treisprezece mii) de morti $i ne-a fost ru$ine de victorie. Italieni au cd4tigat un Imperiu" cu 5000 morti $i de doi ani nimeni nu mai rdsufld pe glob de bravura soldatului italian. Dupd intoarcere au urmat atacurile prin presd $i prin Parlament. Prin presd Generalul Prezan era tratat cu cele mai odioase epitete $i stropit cu cel mai murdar noroi de un condamnat, $i mai puternicul ca oricdnd, actualul Dn. Hefter. Era cenzurd $i stare de asediu. In consecintd nu pot gre$i cdnd spun cd atacurile erau tolerate, incurajate $i poate $i inspirate. Prin parlament de insu$i Ministrul de finante care-1 acuza cd a favorizat contrabanda de coroane in Transilvania". Mai mult deck atacul a facut vdlvd scrisoarea pe care am trimes-o acelui Domn care era el insu$i autorul unei mari contrabande de coroane. Amärdt $i sarbit, dupd cum eram cu totii, Generalul Prezan $i-a dat demisia care i-a fost primitd cu iuteala cu care se prime$te aceea a unui rdu rdnda$. Si ca ru$inea sd fie cunoscutd 'And la fund sd povestesc $i ultimele clipe de osta$ ale acestuia care purtase pe umerii lui atdta rdspundere $ili legase pentru vecie numele de-o ap mare infaptuire. Ca o ultimd $i supremd recompensd ministrul de rdzboi i-a trimes, in ajunul plecdrii definitive, pe drumul de colnice ce duce la Vaslui" o minusculd $i fait valoare statuetA in bronz.

www.dacoromanica.ro 11 Memoriul unui ministru demisionar 119

Statueta era insotità de o scrisoare de recunNtinta scrisd de Ministrul de rdzboi din partea Armatei. Atat scrisoarea cati pretiosul dar i-au fost aduse, pe intuneric, de un Locotenent sau un Capitan de Administratie. Predand-o fostului generalisim", ofiterul s-a gdsit in drept sä ingaduie §i de la el cateva cuvinte. Incarcat cu acest dar Generalul Prezan, cai Cincinatus, a plecat la el in Moldova, condus la gard de cativa devotati. Maurul" trebuia sa piece §i Inca pe up de din dos. Venise la putere rivalul sau de moarte Generalul Averescu §i Toti tremurau de fried. Ministrul de rdzboi era Generalul Rd§canui secretar general, Generalul Amza. 0 scriu ca sd se §tie. Cititi, judecatii cutremurati-vd. Japonezii spun zilnic tineretului lor Ca Poporul care nu respectd,nu-si adordsi-siuita rnortii §i eroii piere". Dacd generatiile noastre viitoare vor pacatui la fel, natia noastrd va cddea sub profeticd loviturd. Acum cand am scos la iveald parte din ceea ce vroiam sä rdmand in taina sufletului meu se poate explica, dacd nu md Ine1i in aceastd ocazie, anumite atitudini pe care le-am luat, dupd rdzboi, in contra unora din oamenii §i din faptele lor. Nici indisciplina, nici orgoliul, nici temperamentul, nici lipsa de bund crqtere, ci indignarea rn-au impins, de foarte multe ori, sä fiu cum am fost. Situatiile preponderente pe care de foarte tandr le-am avut, datoritd desigur, intr-o largd masurd §i unei soarte binevoitoare, rn-au pus in rndsurd sa cunosc la Cate injositoarei meschine fapte recurg, fwã ru*ine, unii oarneni ca sã urce§i odatá ajurwi cu catd indrdznealdi lipsd de obraz'i dau aere de moralizatori, de conducdtori §i chiar de eroi. Si pentru cd am pomenit de situatiile mele preponderente, gasesc necesard o completare a tabloului facut mai sus fiindcd numai astfel se va putea pe de o pane pune, actiunile mele, fata in Ltd, cu rdsplata care mi s-a rezervat §i trage, pe de altd parte, o concluzie, oricare ar fi ea. In 1907, sigur cu 7 oameni, in contra a cateva mii de rdsculati, in lupta corp la corp, pe strazile Galatiului §i printre gloante, am salvat, peste un rnorman de cadavre,i orapl §i prestigiul unei institutii gray compromisd cu o zi inainte, intr-o actiune similard, in Vla Am fost pentru aceastd faptd felicitat, in fata intregii garnizoane, de Principe le Mo§tenitor trirnes imediat, in acest scop, de Regele Carol I, la Galati. Am calcat in sange romanesc nevinovat, dar am cazuti gray bolnav. Imaginea celor cdzuti nu rn-a pardsit niciodatd. 0 am *i astazi vie in fata ochilor mei.

www.dacoromanica.ro 120 Cezar Mata 12

In 1913, am fost printre cei sapte ofiteri de front decorati cu Virtutea Militark In afard de Generalul M. Olteanu sunt singurul care am si Mihai Viteazul si VirtuteasMilitard. In Octombrie 1918 am fost adus pe furis de la Chitcani21 si tinut ascuns la Iasi, in preajma palatului ca sä fac proiectul de operatii care a fost trimis la Salonic2` si in baza caruia s-a executat a doua noastra mobilizare, patrunderea in Transilvania, gonirea nemtilor din Tarai restul. Era Moldova plind de ofiteri Med ocupatii. Mare le Stat Major avea in cap pe Generalul Cristescu. Imprejurul Tronului erau, numai ofiteri de elitä. Inca din August multi fuseserd pui, pe sub 'nand, sa facd acest proiect frindcd Marghiloman si cu Generalul Herjeu se opuneau sa fiu chemat. Nici unul nu a fost gasit bun de francezi. Recurgand la un fals, Regele Ferdinand, rn-a adus la Iasi. Am facut Proiectul intr-o saptamand. El a fost aplicati executat punct cu punct. Imediat dupa razboi a inceput insa prin birouri, pe la urechi, pe la solemnitati si la inaintari manevra coatelor care ma dadeau la spate. Am fost trimes, in momente de mare criza, singur ca negociator23 (Aprilie 1917); Constantinopol (ianuarie 1919); Belgrad (Aprilie 1919), Congresul Suprem (Septembrie 1919); Warsovia (Aprilie 1920). Arhiva va scoate intr-o zi la iveala, ce insarcinari delicate am avut in aceste ocazii, cu ce mari personagii am tratat, ce am obtinut si cat am influentat in favoarea Romaniei solutionarea unor probleme de interes capital pentru noi. Am lichidat, neajutat de nimeni, in 1923-1925 la Paris si Londra toate contractele noastre oneroase, facute imediat dupd razboisitoate chestiunile fmanciare delicate ramase in litigiu de pe urma aprovizionarilor de razboi. Cand multi din lard credeau cä ma plimb si petrec am dus o lupta din care statul a castigat cateva sute de milioane. Vintilã Brätianu singurul, cu cinstea civica care-1 caracteriza, a recunoscut- o intr-o sedinta publica a Parlamentului. In srarsit, tot in aceastd categorie de actiuni, o spun pentru prima oard, a fost si lupta pe care am dus-o la Comisia de Reparatiuni" pentru a o face sa revie la deciziunea prin care ne condamnase sd aducem la foridul comun" al reparatiilor, suma de 30.000.000 (treizeci milioane) coroane aur care reprezenta evaluarea materialului, de toate categoriile, ridicate de noi din Ungaria.

21 ManAstire de la Nistru unde eram tinut pironiti supravegheat ca si astazi,la ChisinAu; atunci insA de un Guvern protejat de Baioneta nemteascA (n.I.A.). 22 Pentru coordonarea actiunilor (n.I.A.). 23 in afarA de Petrograd (n.I.A.).

www.dacoromanica.ro 13 Memoriul unui ministru demisionar 121

Eui nu acela care s-a laudat am ca§tigat acest proces. Martor este chiar Domnul Mare§al Prezan care gasindu-se la Paris, in acele momente, de grea lupta, a cunoscut §i urmarit pas cu pas actiunea aceasta. Voi publica intr-o zi scrisorile prin care Domnii Avocat Rozental §i Ministrul Niculescu afirmä aceasta cat §i declaratiile facute, in plenul Comisiei de reparatii, de delegatul Frantei, relative la efectul produs de memoriul depus §i sustinut de mine in aceasta privintä. Sunt lucruri care nu se §tiu fiindcã eu am tacut §i altii au fost incantati cd tac. Iatd, Domnule Ministru, reamintite in liniile lor mari, nurnai ceea ce nu se §tie din faptele mele. Ro§esc cd azi, cand mi-a albit atata parul, sunt pus in situatia sä le reamintesc. SA vedeti acum §i rasplata. Cum s-a terminat razboiul am fost aruncat de la o extremitate la alta a TArii. De la Chitcani la Oradea. Bucure§tii erau pentru altii. In primele inaintari care au urmat am fost omis sub motiv cd in cavalerie nu erau locuri. Sistemul distantarii", practicat de acei care se instaleald in anticamerele Mini§trilor, i§i facea aparitia. Dacd nu intervenea Regele Ferdinand, sesizat find de demisia mea, lovitura" reu§ea. Tot Regele Ferdinand a intervenit sä fiu ajutat a merge in strainatate sä ma caut cand, dupd gravul accident de la Sibiu, eram amenintat sd rdman infirm. Din strainatate am fost rechemat ard nici-un avertisment pentru cd sa fac kc unui aghiotant regal care venind la Londra §i vazand cat sunt de bine plätit i-a surds postul. Intors in Tara am fost suspectat §i cercetat de Carlism" de Ministrul de Interne. Tot pentru acela§i motiv Generalul Mircescu vroia sã ma trimita in Basarabia. Prin luptA am reu§it sä iau comanda Reg. 9 Ro§iori24. Dupd 4 luni de comandA am fost dislocat de colonelul Draghici pentru cä Dna. Draghici a pretins locul pentru sotul sAu. Ajuns ministrul generalul Cihoski rn-a times, din Secretar general, la MO. A fost un act de razbunare. Meritatd, fiindcd-1 detestam §i i-o aratam ori de eke ori puteam.

24Regimentul 9 Roiori avea rqedinta in Gamizoana Giurgiu.

www.dacoromanica.ro 122 Cezar Map 14

il detestam cum detest din principiu pe toti care, fiind prima generatiecare vorbesc romane5te, au pretentia nu numai sa ne conducd, dar sd ne 5i invete, sd simtim romane5te 5i cum sd ne facem datoria fatd de neam. Pe ace5tia, am invdtat in casa pdrinteascd sd-i detest 5i mai mult cand sunt 5i pro5ti 5i inculti 5i pretentio5i. Generalul Cihoski era in fruntea listei acestora. Generalul Lupa5cu Stejar, un caracter de elitd, 1-a acuzat, inscris 5i public, pentru un act incorect de Comandament comis la Märd5e5ti. Nu s-a apdrat fiindcd nu se putea apdra. Faptul este adevdrat. A ajuns in schimb ministru. Si in aceastd calitate 5i inainte a lovit cu sete in acei care nu s-au pretat la comiterea falsului. Pe unul 1-am reabilitat cand am fost ministru. Numai cu ocazia afacerii Skoda" au vazut si orbii pe ce cap fusese data apdrarea natiunii 5i cine era in realitate ultima sperantd a Tronului 5i a Dinastiei". Numai o natie de tembeli poate sa tolereze ceea ce am tolerat noi 5i in aceastd privintd. La restauratie canaliile s-au pus imediat pe lucru. Din Car list" subt regim, devenisem imediat antiCarlist" subt altul. Nu mai pomenesc aici de zvonul lansat pentru cd nu vreau sd fie urme oficiale cd s-a putut crede cä un soldat poate fi capabil de astfel de odioase fapte in contra Regelui sdu. Actualul Ministru al Palatului, care-mi era aghiotant, 5i fostul Mare 5a1, cu care eram la o serbare, cunosc cat de indrazneatd a fost mi5elia. Gestul 5i-a ajuns insd scopul. A produs indoiald acolo unde poate era incredere. Am fost tinut unsprezece ani Colonel. Din cauza mea patru ani nu s-au tinut examene. Mi-a mdrturisit-o un aghiotant regal care, intrebat find de mine, la Londra, de ce nu se mai tine examenul, mi-a rdspuns, cu inteligenta 5i indrdzneala ce-1 caracteriza, de ce sd reu5e5ti D-ta. 5i sd cddem noi." Am vazut imediat unde este frana. Atunci ca 5i astazi juca actiunea ocultd, intotdeauna 5i peste tot nefastd a unora cari dupd ce, printr-un mijloc sau altul, se instaleazd in anticamerele Palatului compromit, un simbol servind, incon5tient sau nu, interesele proprii sau ale unei clici. Pentru a evita aceste eventualitdti, in Anglia unii din membrii onorifici al Curtii sunt schimbati din 5ase in 5ase luni. Din cauza netrecerii la timp a examenului 5i a lipsei totale de selectiune care a urmat m-am facut General la 49 de ani. Aceasta nu este nimic. Este chiar foarte normal. Dar revolfator este faptul cd acei care faceau, prin 5oapte, atmosferd cd suntem prea tineri se facuse Genera li de Brigadd la 41 de ani 5i de Divizie la 44-45 de ani.

www.dacoromanica.ro 15 Memoriul unui ministru demisionar 123

Numele lor este in anuar. Sä se compare aportul lor la marele infaptuiri cu acela al meu i sä se judece. Printre acei astfel inaintati se gäse*tei Generalul Schmitt. Pe and eu ma sträduiam la Armata de Nord, la Bucurqti, la Märd§qti, la Igi §i la Tissa sä rdzbesc cu tunul pand la granitele Romaniei Mari, el trägea in ele §i Inca cum. Venit proaspati de-a gata este facut General la 42 de ani. Nimeni nu s-a speriat, nimeni nu a schitat un gest de mândrie, de rt4ine, de grij a. De mine insä s-au impiedicat toti. Desigur cd nu DI. Schmitt este vinovat de ce s-a intdmplat. Nu am nimic cu dansul. Din contra il consider ca pe un om foarte cum se cade, foarte priceput in anumiteyrobleme,i foarte onest. Il stimez §i ii intind mana de la ostq la ostq. Constat insä cd conducerea statului este lard busoll Numai in haos se poate produce astfel de gre§eli. Nu fatä de generalul Antonescu ci fata de un principiu. Pentru acest principiu reamintesc §i subliniez faptul cd, nu pentru mine. 0 fac fiindcä nu putin a contribuit, printre altele, §i procedeul acesta25 la destramarea fibrelor sufletqti, totdeauna sensibile ale unui corp ofiteresc. Ace lora care, imediat dupd razboi §i de atunci 'Ana astäzi, au insinuat cd sunt prea tândr ori de ate ori a fost vorba de inaintarea sau de numirea mea in situatii inalte, le-am raspuns cu o totald dezinteresare de gradi de situatii §i cu profund dispret pentru ei. M-a ingrijorat insd mentalitatea. Dacd ea va continua sä predomine i actiunile generatiilor viitoare, atunci timpurile de dureroasd amintire a dominatiilor strdine se vor intoarce. De§i timp indelungat, in imprejurarii situatii care nu s-au uitat Inca, am facut, in fata inamicului, dovada unei capacitati, tactici §i strategice, apreciatai peste hotare ca exceptionald, am fost pus dupd ce a trecut marea probd, la cot cu toti acei care nu facuse astfel de dovezi sau fAcuse chiar dovezi contradictorii, §i examinat dacd pot sau nu deveni general §i dacd pot sau nu comanda Divizie i Corp de Armatd. Dintr-un spirit de disciplind am consimtit sä trec §i peste aceste furci. In nici o armatä din lume nu s-a mai dat un astfel de spectacol. Weigand §i Bodoglio au ajuns in tarile lor la locurile de frunte fait nici un alt nou examen. Eu le-am trecut pe ale mele cu multi dintre aceia care au pierdut comanda. Cu unii care au cazut prizonieri din primele zile ale luptei §i cu altii care au participat la razboi ca spectatori.

25 Cazul Schmitt neflind singurul (n.I.A.).

www.dacoromanica.ro 124 Cezar MAtà 16

$i Generalul Uica a fost chemat sa se pronunte dacd generalul Antonescu are sau nu capacitatea de a comanda o Divizie. Se poate usor inchipui ce s-a petrecut in sufletul meu, and stand in fata unor astfel de Comisii, aveam inaintea ochilor mei, si imaginea cumplita a raspunderilor si greutatilor razboiuluii planurile pe care ne situase atunci aportul pe care 1-am adus fiecare la o atat de mare infaptuire. I'Cosi va ii mondo"26. In 1933, am fost numit, rard sä ceri fard sa umblu, in postul de mare raspundere din capul Statului Major. Mi-a fost dat sä sorb si Inca din plin si din otrava unei astfel de situatii. A doua zi dupd ce am pornit la munca calvarul a inceput. Surazatoare, banda care pusese stapanire pe Ministerul de razboi a inceput sa ma mineze, sa ma sacaie, sa ma exaspereze. Faimosul General Tatarescu a avut indrazneala sa-mi spuna in fata Sunteti sacaiti ca sa vã exasperati si sa plecati singur". De la locul in care era Generalul Antonescu, vedea, simtea si stia totul. Era deci periculos. Ne putand fi doborat prin nepriceperea, prin neactivitatea sau prin faptele mele, s-a recurs la clasicai eterna miselie, s-a recurs la intriga si la calomnie. Nu o stiu de pe stradd. DI. Dinu Bratianu mi-a spus cand s-a dezbatut cazul" meu in Parlament Ca Primul Ministru i-a afirmat ca nu a mai putut sd mA sustina isa nu cedeze injoctiunilor Generalului Angelescu fiindca s-a spus Regelui si Regele a crezut ea complotam in contra 'sa cu Armata27. Fratele Prirnului Ministru, Generalul Tatarescu mi-a numit ca autor al intrigii pe DI. Titeanu. Am in arhiva mea actul doveditor. Nu 1-am dat Inca la iveala flit-idea nu vroiam sä provoc dezastru in familia a doi prieteni. impreund cu altele va vedea insd intr-o zi lumina. Machiavelica formula s-a spus", faptul Ca DI. Bratianu mi-a cerut sa nu-1 descopar cat va sta" Partidul sdu la puterei sentirnentul profund ornenesc de a nu distruge linisteai casa unui prieten rn-au pus in neputinta de a trage imediat la raspundere pe cine trebuia nici sa pun revolverul in piept cui trebuia. Totusi o voi face-o. Astept cu rabdare ca statul sa se normalizeze prin instaurarea unui regim intr-adevär purificat de pacatele trecutului si de autorii lui principali, ca sä cer o clarificare care nu se datoreazd Generalului Antonescu, fiindca eu nu pot fi de atins de astfel de infamii, ci Armatei si Tarii.

26A§a merge lumea (ital.) 27 Stie de aceasta D-nii. Titulescui Stelian Popescu carora ca, tovar4i ai mei de complot", DI. Bratianu le-a spus aceiai lucru. Odata cu ostracizarea mea a inceput §i a lor. Istoria impartiala va judeca odata cuvenita asprime cat rau s-a facut Tarii §i cu aceasta intriga (n.I.A.).

www.dacoromanica.ro 17 Memoriul unui ministru demisionar 125

Fiindcd este o grozdvie ca un astfel de $ef de stat major sal comploteze" cu Armata in contra Regelui sdu si totusi sd continue a mai fi tinut in armatdi chiar numit dupd aceeai sfetnic al Tronuluii Comandant de Corp de Armatd. Ce stat este acesta? Primul Ministru aude aceasta o repetd $i altii $i nu ia nici-o mdsurd? Std cu mâinile incruciptei tace? Aceastd atitudine 1-a situat dintr-odatd pe acelasi plan de infamie $i de rdspundere cu acuzatul. Ce seriozitate poate sd inspire un stat in care se lasd fard anchetd imediatd sifArd sanctiuni extreme o astfel de odioasd crimd? Armatan, Tara $i strdindtatea au auzit $i au comentat faptul. Nimeni desigur nu 1-a crezut, mai ales cä nu a urmati sanctiunea. Iatd cum se distrugei autoritatea statului $i cum se incurajeazd nemernicii. Ceea ce rn-a durut mai mult si voi merge cu aceastd mdhnire pdnd in mormant, a fost cd M.S. Regele a crezut. ChemAndu-md sd-mi comunice decretul de inlocuirea mea la Statul Major, Generalul Anghelescu voind sà tragd, cu indrdzneala $i curajul, bine cunoscute, o politd de acoperire mi-a spus, plimbdndu-se ca un nevropat: Dragul rneu?!... Stii ce s-a intdmplat... Nu sunt eu de vind!!..." In fata unei asemenea indraznete ipocrizii nu 1-am mai Idsat sd continue. Riposta mea a fost brutald. $i ceea ce i-am spus $i tonul in care i le-arn spus nu le va uita, sunt sigur, niciodatd. Ponta de acoperire ii descoperise. Atdt deocamdatd, in legaturd cu faimosul complot". Cum insd se prevedea cä infamia nu va avea trdinicie nici cat un balon de sdpun, s-a pus la cale alta. Trebuia cercetatd, scormonitAi terfelitd viata meaintimd. 0 lund dupd instalarea mea in capul Marelui Stat Major, $efu1 Siguranlei statului rn-a prevenit cd Inspectorul de politie...X a primit ordin sä inceapdsi sO caute sd constituie dosar". Am crezut cd este o intriga, am surds si am continuat 1initit munca mea. Cdteva luni mai tdrziu dl. Popescu Necsesti care a deschis in Parlament focul in cazul $efului de Stat Major" este chemat la telefon de Dl. Titeanu care-i comunicd textual: Rdu faci cd iei apararea Generalului Antonescu, cdnd ii vei vedea Dosarul Ii vei muscamainile". Ca din povesti. Auzi $i nu poti crede. Generalul Antonescu avea dosar; iInca ce dosar, dacd trebuie sd-ti frangi"i mâinile cdnd vii in contact cu el.

28 Informata de atati militari(n LA.).

www.dacoromanica.ro 126 Cezar Map 18

Mai curios este insa faptul ca Dosarul" acesta odios se gasea in sertarul Dlui. Titeanu, iar nu in acela al sefilor mei ierarhici. Te crucesti, si nu te mai poti mira cä se intampld in Tara Romaneasca ceea ce zilnic vezi si constati ca se intampla. Ma credeam pur ca cristalul. Deodata insa, instantaneu si brutal, curatul si stimatul DI. Titeanu m-a adus la realitate. D-sa...D-sa era de alta pdrere. Tara, Armata si Justitia, pe care puteam sa o ocolesc, datorita prescriptiilor, nu au luat insa in serios parerea Dlui. Titeanu. Poate Dl. Titeanu o va lua in serios pe a lor despre Domnia sa. Pentru ca sa precizez si mai ales ca sa nu se uite, sa reamintesc faptele. In Martie 1938 un cunoscut ma avertizeaza in scris cd, a fost adus cu banii statului, de la Paris, fostul sot al nevestei mele pentru a-i deschide actiune de bigamie cu scopul de a ma discredita in opinia publica si se pune capat carierei mele. Nu rn-am intimidat si am asteptat. Urmarind pe individ am stabilit cu cine avea conciliabule, ce sume incasa si de la cine. Toate le voi da intr-o zi la iveala. Fapt este ca, dupa diferite consultari, este sfatuit sa facd o reclamatie Ministerului Apararii Nationale. Reclamatia a fost depusa in iunie1934. In aceeasi zi,din simpla infamplare, era convocat si Consiliul Superior. Generalul Anghelescu citind reclamatia a sugerat cu durere in suflet", bun inteles, trimiterea mea in Consiliul de reforma. Eram Generalul Antonescu, cu un trecut de munca, de realizari si prestigiu bine cunoscut si aici si peste granita, fusesem atasat pe ranga Regi si Sefi de State, fusesem Sef de Stat Major, memoriul meu nu marcheaza, intr-o lung si grea carierd, nici o pata si totusi la prima reclamatie a unui aventurier, a unui om venit de peste granita si deci total necunoscut ca, trecut si ca moralitate, Generalul Antonescu, trebuia times fail sa fie macar intrebat sa-si spuna cuvantul, inaintea consiliului de reforma si judecat cu usile inchise. Regret cd nu s-a consumat si aceasta infamie. Si nu s-a consumat fiindca dupa sugestia unui General Inspector de Armata, care mi-a povestit scena de atunci, s-a hotardt sa se comunice petitionarului sa sesizeze justitia. Asa am ajuns in fata procurorului dupa 35 de ani de cariera. Doi ani, cu o rabdare de martir, am urcat treptele justitiei de la prima !Ana la ultima ei instantd. Procesul s-a terminat cu apoteoza carierei mele la Casatie. In loc sa ma acuze, procurorul a scos in relief si trecutul meu si miselia altora. Biciul, desigur, nu a plesnit pe nemernic, caci dupd ce a introdus actiunea a fugit peste granita, ci pe alti care erau, crezdndu-se bine carnuflati, in spatele lui.

www.dacoromanica.ro 19 Memoriul unui ministra demisionar 127

Sall care nu au avut curajul sa schiteze pe loc, cu indignarei cu dispret un gest ostasesci camaraderesc, aruncand de la inceput la cosul de gunoi o astfel de murdarie, au primit si ei meritata lectie. Asa dar, ceea ce nu au fost in stare sa-mi dea spontan camarazii mai batrani, mi-a dat-o justitia. Ii aduc, cu aceasta ocazie, un profundi recunoscator omagiu, pentru curaj, pentru impartialitatei pentru grija pe care a avut-o de a nu lasa sa se taragäneze infamia. Curaj fiindca se stia de cine era montata infamia si cine erau instrumentele si pentru promptitudine fiindca nu s-au supus injoctiunilor. Ceea ce afirm o voi dovedi-o, and riscurile pentru acei cari, din indignare si din omagiu pentru un trecut, au vroit sä ma serveasca, nu vor mai fi posibile, voi da la iveald si in aceasta privintä, acte doveditoare. Pot insä, de pe acum sa arat cd in timpul procesul Generalul Tätärescu a convocat reporterii si printre altele, in treacat le-a spus: Ati auzit de porcariile Generalului Antonescu? Ce ati zis de ele?"i lasand ca insinuarea sa-si facd efectul, dupd o lunga pauza Ii intreabas: De ce nu scrieti nimic de ele?" Unul din reporterii cerandu-i sa le dea docurnente, Generalul Tätarescu i-a raspuns: Vi le-am dat acum". Pentru a incheia si acest capitol, comunic cä dosarul intregului proces este in curs de construire si-1 voi inainta in curand pentru ca sa. se &eased in Arhiva statului ca o vie si caracteristica ilustrare a epocii. Se poate vedea din dosar Ca puteam sa evit procesul, ceea ce se imputa sotiei mele era lovit de prescriptiei, ceea ce este caracteristic si edificator, chiar acei care au aruncat bomba au cerut de la prima sedintä aplicarea prescriptiei. Dacd ma pretam s-ar fi putut spune ori and i ori de cine cã am scapat de sanctiuni numai pe tangenta. intelegand cursa am cerut sa ma judec si rn-am judecat. Dosarul mai aratä Ca adversarii au mers pand la Casatie, cd au recurs la toate mie1iile ca sa taraganeasca procesul cat mai mult atat pentru a intretine dubiul in opinia publica si a armatei, cati pentru a scuza neintrebuintarea sau ascensiunea mea la posturi de raspundere. Cu toate acestea procesul s-a terminat in doi ani, ceea ce este un record in justitia noastra in procesele penale. in acelasi interval de timp record, reclamantul a fost, in urma actiunii deschisd de mine si dezbätuta pand la Casatie, condamnat definitiv la un an de inchisoare, ceea ce este minimum de pedeapsa prevazutd de lege in astfel de cazuri. Iata istoria inedita a complotului" meu in contra Capului Statului§i bigamia" sotiei mele. Mi-am pus si-mi pun, de multe ori, capul intre maini si stand de vorbd cu mine insumi ma intreb: Cine este nebunul, eu sau altii?"

www.dacoromanica.ro 128 Cezar Mata 20

Visez sau este realitate?" $i toatd dorinta de a md in$ela raspund nu sunt nici nebun $i nici nu visez; este din nenorocire o realitate, o tristd $i dureroasd realitate". Hotdrarea justitiei$i ridicarea mea ulterioard la rangul de sfetnic al Tronului sunt palmele pe care le-au primit rni$eii care de la posturile de conducere in care ajung treator incearcd, cu bani $i cu aparatul statului, sal se rnentind cu astfel de mijloace sd distrugd pe aceia care le stau in cale and deservesc interesele generale. A fost lung expunerea. 0 regret. Totu$i ea nu este completd. Pentru a desdvar$i claritatea $i intelegerea filmului ar trebui sd mai ardt: In primul rand, sfordria trasd cu atata lipsd de abilitate, care rn-a dus, in toamna trecutd, pe mine in capul unui Comandament Teritorial $i pe Generalul Phleps, care a tras cu tunul in Romania Mare, care nu $tie nici astdzi romane$te $i care nu era nici propus de $eful responsabil, in cadrul Corpului Vandtorilor de munte. Indfazneala a surprins $i mai ales a propus indignarea $i revolta tuturor care simt $i cugetd in adevdrat romane$te. Fard sd fi fdcut dovada diminudrii capaciatii mele, ci din contra facand continuu dovada contrarie, mdrturie este memoriul meu, am fost luat din primele locuri de rdspundere, de incredere $i de cinste pe care le-am ocupat cu distinctiune in tirnpul $i dupd rdzboi, ori de ate ori a fost vorba de treabd serioask de pricepere adevdratd $i de riscuri, $i am fost trimis pe ultima bancd a galerii. Cine a pierdut $i cine a trebuit sd ro$eascd? Eu in nici un caz. In al doilea rand cdlcarea flagrantd a art.7 din L.P.O. [Legea pentru Organizarea Armatei n.C.M] care-mi dddea dreptul la comanda Corpului 2 Armatd. Ne dandu-mi-se aceastd comandd s-a facut Inca odata dovadd unei lipse de incredere datoritä tot intrigii $i intrigantilor. In al treilea rand manevra $i aceea cunoscutd in toate amdnuntele, care a oprit alegerea mea la Acadernie. Voi raporta M.S. Regelui cum $i cine a abuzat $i in aceastd privintd de inalta Sa autoritate. In sfar$it ar trebui sd mai ardt pentru completarea filmului instructiunile date la cenzurd in privinta persoanei mele $i cum, cine $i prin cine, casa mea, telefonul meu, pa$ii mei sunt de atatia ani supravegheati, sertarele mele cercetate, corespondenta mea deschisd $i in mare parte retinutd. Mai lipse$te din metodele Cekdi una singurd. Inscenarea complotului. 0 a$tept $i pe asta. Aceasta este lapidar $i Med' patimd descrisd munca unui om $i rdsplata ei. Vd veti intreba desigur $i D-Voastrd $i altii, cum de nu mi-a skit Inca creierul in tanddri $i cum de nu am pus $i mana pe armd.

www.dacoromanica.ro 21 Memoriul unui ministru demisionar 129

Nu am facut-o flinda D-zeu rn-a dotat cu o rdbdare $i cu o putere de dorninare lard margini. M-a ajutat $i constitutia mea at si faptul a atunci and, tank fiind, mi-am facut culturd clasia, am invdtat si am retinut de la filozofii greci a in viatd invinge numai cine $tie sa rabde, sä sufere, si sd astepte". Rabd, surar, astept $i am convingerea cd voi invinge. Voi invinge fiinda linia dreapta pe care am stat si voi sta, va trebui sd invingd. Cu mine sau cu altul nu are importantd. Ea va invinge totusi Domnule Ministru. Sd o stie acesta toti. * $i pentru a toate se inldntuesc armonios in cadrul unei societati si a unui organism de stat, nu pot trata o chestiune de ordin personal fail a o incadra, cum se $i incadreazd intr-una de ordin general. Numai asa problema este pusd pe un plan de ansamblu, singurul care intereseazd. De aceea in cele ce urmeazd, voi ataca si problemele de ordin general cu care se inlantueste. Intorcandu-se din Po Ionia, in toamna anului 1937, $i influentat find de aceea a vazut acolo, $i in privinta Armatei M.S. Regele a spus, chiar la granitd, Primului Ministru a ofiterul polonez are suflet, are tinutd, este instruit, De and al nostru nu are nici tinutd, nici suflet". Iar la manevrele din toamna aceasta tot M.S. Regele a spus, in auzul tuturor de aici si peste granitd, a Armata trece printr-o crizr. Da, este foarte adevarat, cumplit de adevdrat a ofiterul nostru nu mai are suflet $i a armata trece printr-o grea $i gravd crizd. Cine nu vede adevdrul, nu vrea sd-1 vadd, nu are curajul sd-1 vadd, sau nu este in stare sd-1 vadd. Cine-1 vede si tace, mai ales dacd este la loc de conducere, este coparta$, cu vointd, chiar and este nevinovat, si se inscrie, numai prin simpla lui facere, in fruntea listei vinovatilor de catastrofa care ne pdndeste, care bate la u$d $i care va veni sigur, daa o mdnd romdneascd, viguroasd, curatd si adevdrat priceputd nu va depune cu brutalitate si cu un minut mai devreme, lucrurile pe fagasul lor sandtos. M.S. Regele formuldnd, atdt de lapidar, atdt de drastic, atdt de categoric si atdt de just impresiile, a addugat uitandu-se in ochii Primului Ministru: Asa nu mai merge". A fost insd pentru multi, dacd nu pentru toti, o legitimd surprizd cd Primul Ministru nu a inteles ca trebuia sd tragd consecintele. $i trebuia sä le tragd mai ales cd fusese patru ani neintrerupt favoarea de care rar s-a bucurat la noi un conduator, dictatorul inarmarii neamului $i s-a servit, in tot acest indelungat $ipretins timp, la apdrarea nationald, de cele mai nepregdtite, mai rdu apreciate de Tara si de Armatd, elemente.

www.dacoromanica.ro 130 Cezar Map 22

Multumindu-se sd rdspundä la drastica apostroa a M. Sale da ga este maiestate, Armata nu are suflet" a rdmas pe loci nu a luat nici o mAsurd. Totui o elementard datorie de con*tiintd civicd §i romaneascA ar fi trebuit sä-lpund serios §i pe gandurii pe lucru. In primul rand ar fi trebuit sa se intrebe: Dacd aceasta este situatia, care sunt cauzele §i [ce] este de facut?" Dupd aceastd logica §i elementard intrebare in amanunti precis, *i dupd ce ar fi gdsit u*or, fiindcd le-am aratat eu in 1934, in testamentul meu militar, care era insotit de scrisoarea mea de demisie, trebuia sä se pund pe lucru fard tagada. Nici un semn nu am avut §i nici o urmä nu a lasat o astfel de actiune. Armata ar fitiut-o, ar fi simtit-o, dupd cum a *tiut-oi a simtit-o pe cea regald. Pentru ca. D-sa nu a fAcut-o §i nu putea sä o lack pentru cd prin structura lor, oamenii politici, vinovati de tot ce se petrece29, solutioneazã actiunile delicate, ocolindu-le cu prudentäi pentru cd eu nu am avut timp, dupd cum intentionam, sä o fac and am fost ministru, o fac cu aceastä ocazie. De aceea in cele ce urmeazd imi iau permisiunea §i curajul sd ardt, numai in linii foarte mari din memorie de ce ofiterii nu au suflet" §i de ce Armata trece prin crizr. 0 fac, cu orice risc, fiindca sunt prin trecutul, prin faptele §i prin sufletul meu unul din exponentii unei generatii, pentru cd am fost, ca profesor §i ca Director succesivaltuturorinstitutiilornoastre de culturdmilitarA. De laScoala Pregatitoare, la Cursul de Comandament, mentor al unui foarte mare numär de ofiteri tined §i batrani, pentru Ca' am fost §ef de stat majori sfetnic al Tronului i mai presus de toate fiindca vreau sa se pastrezei sä mor pe granitele pentru care o natiune a patimit, s-a sacrificati le-a dorit fierbinte doud mii de ani. Ap este, ofiterii notri au pierdut din sufletul lor flacara care a facut odinioard principala lor calitate. Trebuie insa sa se *tie cd aceastä stare reald de fapt nu se datore§te unor cauze atavice, nici unui proces de degenerare sau de decadentA a raseii nici unei stari de nesimtire colectivä. Doamne ferqte, nu. Cine afirmA astfel aduce o ofensä odioasdi gratuitAi poporuluii fiilor lui, totu§i Inca vrednici. Ea se datorqte numai unor lovituri groaznice de topor, date succesiv i neintrerupt de la razboi §i pand astazi, unui suflet care altfel tratat, altfel indrumat, crescut intr-alt mediui in altfel de exemple, ar putea ureai trona pe cele mai inalte trepte de tinuta, de abnegatiei de contiinta. Gre§elile comise, mediul i exemplul, iatd cauzele.

29 Afirmare facutA in declaratii oficiale de conducAtorii actuali (n.I.A.).

www.dacoromanica.ro 23 Memoriul unui ministru demisionar 131

Acesta este adevaruli imi fac o elementard datorie fata de toti, de sus *i de jos, a-1 spune, fiindca nu pot lam sa se arunce cu noroi in cine nu trebuie. Procedand astfel in loc de a indrepta, am inrautäti o situatie. Sa punem deci degetul cu curaj pe adevarata rand, iar nu pe consecintele ei. La noi ca9ipretutindeni, astazi caiintotdeauna, vinovatii au fost conducatorii. Faptele lor abuzive, nelegale, nepricepute, de multe ori necorectei nurnai ele au dat aceste roade. La precizez din fuga gandului, in ordinea lor cronologica, numai pe acelea petrecute in mediul nostru militar. Pe cand Armata mergea din rqine in ru§ine, din dezastru in dezastru Generalul Iliescu petrecea la Paris, inconjurat de o leahtä care-1 dezonora. La un cartier de Armatä se dansai se facea politica. Era o sfidare. Pe cand alergarn sas nu fim prin§ii dezarmati, dupd lupta de la Bucure§ti, in zdrente iflämanzi, umiliti §i batuti, pe drumuri desfundate, semanate de cadavre parasite, de nadejdi pierdute §i de idealuri zdrobite, la M.C.G. la Buzau se petrecea. Se sarbatoreau aceia, foarte numen*, care simtind cd era pe lichidare, au obtinut, inainte de totala prabu§ire, noi grade. Le meritau sau nu, faptul a produs consternare pe fond, mai ales cã beneficiau de recompensa in foarte mare proportii numai acei din cartiere, adica aceia socotiti, mai mult pe drept vinovati de ceea ce se intampla. Era inca o sfidare aruncatä celor multi §i bravi din linia I-a, care aveau toate riscurile, induraui toate lipsurilei care plateau cu onoarea, cu situatia §i viata lor niasurile necugetate luate sus. Este cauza principald care a determinat in a doua parte a razboiului, lupta desperata a multora de a se awza la locurile din spate. Acolo nu erau riscuri dar erau profituri. A fost §i cauza care rn-a determinat sa nu ma folosesc de inaintarea mea proprio moto" pe 1 Octombrie 1916. Domnul Marepl Prezan o §tie.

(Arhiva S.R.I., fond D", dosar 8057, f. 59-91)

www.dacoromanica.ro 132 Cezar Mfita 94

THE MEMOIR OF A RESIGNING MINISTER

Abstract

The document in the appendage is a less known memoir of General Ion Antonescu, probably written shortly after his resignation from the Miron Cristea Government (29 March 1938). It is unclear whether it was addressed to the King or to the Government. But it is quite certain that Antonescu wrote it for the posterity, with the purpose to justify his stands and activity during his military, political and diplomatic career, especially in the third and fourth decades of the twentieth century. The author criticizes the easily corruptible politicians and higher military, whose attitude is deemed highly detrimental to the training and endowment of the Army, and to Romanian society as a whole. Antonescu highlights his merits and the various services rendered at crucial times in the history of the country, and shows in which way he was rewarded. The document, undoubtedly addressed to history and to the historians, brings into focus a number of events taking place behind the scenes and wielding considerable influence on the historical developments of the time.

www.dacoromanica.ro PUTERE SI DIPLOMATIE

BATAIA LA CAPUL SCARII": IMAGINEA PUBLICA A DOMNITORULUI JUDECATOR* OANA RIZESCU

Nu putine sunt documentele emise de domnii Tarii Române$ti din secolul al XVII-Iea in care bätaia pare ruptd din rai, solutie universald pentru restabilirea ordinii. Termenii folositi sunt chiar cel, concret, de bdtaie"I, sau cel mai general de certare" care, rea" sau mare", este practic omniprezentd in poruncile domnqti2. Cel din urmä termen apare frecvent, sub forma' de amenintare, in clauza finald din documentele de confirmare a unor bunuri obtinute prin proces, pentru a preintampina redeschiderea acestuia3. Un termen mai rar intalnit este cel de scandal", folosit ca sinonim pentru expresiile punitive amintite mai sus4. Din anumite documente reiese cà bataia in mild ar fi aplicatä uneori chiar de cdtre domn, ca atunci când se spune: i-am bdtut domnia mea foarte tare"5. De exemplu, atunci and Neac§ulifiii lui nu se recunosc rumâni ai mändstirii Sf. Troita, egumenul ii aduce in fata domnuluii, vazind acesta [domnul] cd au umblat cu vicleniei imeldciune, insu§11-a beitut pe Neaqul cu 100 de toiegei 1-a scos din divan cu rea ru$ine"6. Implicarea domnitorului este indicatd explicit, dupd

Nota redactiei: studiul a fost predat redactiei in 2005. I Documenta Romaniae Historica (DRH), Seria B, Tara Romdneascd, vol. XXXI, 1646, intocmit de Violeta Barbu, Cristina Ghitulescu, Andreea Iancu, Gh. Lazar, Oana Rizescu, Bucuresti, 2003, nr. 176, 30 mai 1646: iar cine se va ispiti a sari preste ceastd carte a dornnii mele, bine sA stie cd de mare prada va fi si bAtaie. Si de ant nimenilea oprealA sA nu aibA". 2 Institutii feudale din Tarile Romdne. Dictionar, coord. Ovid Sachelarie, Nicolae Stoicescu, Bucuresti, 1988, p. 39-40: bAtaie". 3 Catalogul documentelor Tarii Romeineoi din Arhivele Statului (Cat. doc.), vol. V (1640-1644), intocmit de Marcel Dumitru Chick Doina Duca-Tinculescu, Silvia VAtafu-GAitan, Bucuresti, 1985, nr. 116, 18 iun. 1640; 127, 27 iun. 1640; nr. 240, 3 dec. 1640; nr. 374, 2 mai 1641; nr. 393, 14 mai 1641; vol. VI (1645-1649), intocmit de Marcel-Dumitru Chick Silvia Vdtafu-Gditan, Bucuresti, 1993, nr. 82, 31 mart. 1645; nr. 90, 9 apr. 1645; nr. 415, 18 mart. 1646; nr. 810, 22 apr. 1647; nr. 1237, 7 sept. 1648; 4 DRH, vol. XXIV, nr. 333, 20 iul. 1634. 5 Cat. doc., vol. III (1621-1632), intocmit de Doina Duca-Tinculescu, Marcel Dumitru Chick Bucuresti, 1977, nr. 214, 12 febr. 1623.; vol. VII (1650-1653), intocmit de Marcel-Dumitru aucd, Silvia VAtafu-GAitan, Melentina Bazgan, Bucuresti, 1999, nr. 664, 28 apr. 1652: si 1-a batut domnul, in divan, ca pe un om rat', si 1-a scos cu mare rusine". 6 Cat. doc., vol. IV (1633-1639), intocmit de Marcel Dumitru Ciucd, Doina Duca-Tinculescu, Silvia Vdtafu Gaitan, Bucuresti, 1981, nr. 890, 5 dec. 1636; Tudor Voinea, Le contenu social de la justice pénale en Valachie aux XIV-XVIlle siecles, in Revue Roumaine d'Histoire", t. IX, 1970, nr.

Revista istoricA", torn XVII, 2006, nr. 14, p. 133-140. www.dacoromanica.ro 134 Oana Rizescu 2 cum este clar cd numdrul loviturilor si felul in care este executatd pedeapsa sunt decise tot de Cane donm. Iertarea rdmane tot la latitudinea sa. Astfel, atunci and sätenii din Cerndtesti pierd procesul cu mdnastirea Glavacioc si ar fi putut sd sufere o pedeapsd infamantd, care sä dea un exemplu pentru ceilalti ca ei ce i§i contestd statutul in mod nejustificat, domnul ii iartd: deci au iesit rumanii cu rea scarbd, cat am vrut domnia mea sd le raz barbele si sa-i dau pren targ"7. Desi pare greu de crezut ca actiunea de pedepsire sa fi fost indeplinitd de cdtre domn chiar si pentru pricinile mdrunte8, acest fapt nu este exclus. In once caz, el este confirmat pentru fapte grave, ca delapidarea sau crima de lezmajestate. Descriind divanul de judecatd al Moldovei, Dimitrie Cantemir mentioneaza cd, dacd impricinatul se face vinovat cd a luat banii tdrii" sau a uneltit cu primejdie asupra vietii domnului", atunci pedepsirea sa nu poate fi facutd decat de care domn: Dacä i se cade osanda la moarte, nu poate sa-i dea altd pedeapsd decat tdierea capului, iar dacd il pedepseste cu bdtaia, nu o poate implini nimeni altul deck domnul cu maim lui, ori cu topuzul (buzdugan domnesc)care, ce e drept, loveste mai tare, dar nu vatarna onoarea , sau cu vergi sau bice, care este socotitd bdtaia cea mai de ocard"9. Caracteristic acestei pedepse cu topuzul este faptul cd era rezervata boierilor. Putem culege multe exemple din documentele de secol XVII, o epocd in care tipurile de acte emise de cancelaria domneascd se diversificd.Astfel, voievodul Radul Mihnea amenintd pe oricare din boierii mari si mici ce ar incdlca liberfatile acordate sloboziei de la Segarcea sa. nu aibd bantuiald", cdci vor da domnii mele 500 de galbeni si va avea certare cu 500 de toiage"1°. In acelasi fel, Alexandru Ilia§ pedepseste cu bdtaia pe rumanii din Balteni ce voiau sd scape de legdtura lui Mihai si solicitaserd lege peste lege cu 48 de jurdtori, invocand un viciu de procedurd. Dupd cum spune actul domnesc: acel obicei domnia mea n-am vrut sd-1 facem, pentru cd acea lege si acel obicei a fost alcat si pärdsit si a rdmas jos de multd vreme, Inca in zilele lui Mihnea voievod si de atunci 'And acum acea lege n-a mai fost in tare I. Pierzand procesul, satenii din

6, care traduce acest pasaj: je les ai chassés de mon divan avec grande honte et je les ai fait rouer de coups devant moi, pour leurs mensonges", p. 960. 7DRH,vol.XXXV, 1650,intocmit de Violeta Barbu, Cristina Ghitulescu, Andreea Iancu, Gh. Lazar, Oana Rizescu, Bucurqti, 2003, nr. 116, 20 apr. 1650. 8 Tudor Voinea prezinta 4i el mai multe cazuri de pedepsire cu bataia, farl InsA sA precizeze cine este executantul: Les coups étaient administres couramment aux gens du peuple comme moyen d'enquete et comme sanction. [...] Ce ne sont pas seulement les princes qui faisaient battre les habitants; les monastères y étaient également autorisés"; Tudor Voinea, op. cit., p. 960. Vezi *i Ion Ceterchi (coord.), Istoria statului # dreptului romeinesc, Bucuresti, 1988, cap. XI, Infractiuni fi pedepse. Procedura de judecatei penald, p. 450, BAtaia": Caracteristic acestei pedepse era cA putea fi aplicata numai oamenilor de rand: boierii §i clericii erau aparati de bAtaie". 9 Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Chisinau, 1992, p. 105. i° Cat. doc., vol. III, nr. 189. II DRH, vol. XXII (1628-1629), intocmit de D. Mioc, Bucurqti, 1969; nr. 137, 5 aug. 1628.

www.dacoromanica.ro 3 Imaginea publicd a domnitorului judecdtor 135

BAlteni sunt scosi cu rea rusine din divan si batuti: am dat fiecdruia cate 100 de toiege in divan", pentru cd au umblat sa ridice alte obiceiuri"I2. Intr-un alt caz, Chisar paharnic vine cu pâra a treia oard la divanul lui Matei Basarab, cad procedura de judecata Ii permite sA revind ori de cate ori poate pretinde cd probele aduse pot schimba o sentinta deja data. Pierzand insa si de aceastd data procesul, Matei Basarab Ii confisca. toate cartile in baza carora ii asupreste" pe satenii din Dobriceanii, pretinzAndca-isunt rumani. Cum, la punerea in aplicare a sentintei domnesti, Chisar sare" impotriva lui Dumitru aprod, domnul 1-a bAtut foarte mult", cu 300 de toiege,i 1-a scos din divan cu rusine, oprindu-i si pentru gloabdi inchizandu-1 si in temnit6.13. Intr-un asemenea caz, gloaba"§i reaua rusine" au si o semnificatie concretd: amendarea cu 6 boi domnesti pentru fiecare jurdmânt strâmb14. CA bAtaia este o practicd des folositd astfel de domn reiese si din contaminarea cu acest limbaj a documentelor scrise de persoane private, unde se mentioneazA bataia ca o clauzA de garantie contra celor ce ar indrazni sA incalce intelegerea stabilitd sau hotArdrea dejahula:iar eine va scoate acele carti sau va scorni Ora, sa inchine, de gloat* ate 100 de ughi§isd fie baut cu 300 de toiage"I5. Tot astfel, in actele de marturie, alAturi de blestem este scris si sd dea gloaba 300 de toiege"I6. In acest ultim context, gloabd" inseamnd pedeapsd aflictivd si nu amenda, mutatia de sens find absolut explicabilA, cAci formula consacratA de domnie pentru dreptul de judecatA este a globi si a pedepsi", iar cei care nu puteau plAti amenzile primeau pedepse corporal& I. Cei scosi cu rea urgie si cu multd bAtaie"I8, cu mare rusine"I9§i scarbd"2° de la judecata sunt cel mai adesea tdrani, liberi sau rumâni, care au purtat pard la mai multe divane2I. Astfel, a scos domnul pe Stroe cu rea rusine din divan si i-a dat 200 de toiege" pentru cd umbld cu minciunii inselAciune si a facut divanului de val"22. Intelegem ca, in aceste contexte, pedeapsa le este aplicata

12 Ibidem. 13Cat. doc., vol. IV, nr. 139, 26 iul. 1633 14 DRH, vol. XXIV (1633-1634), intocmit de D. Mioc, S. Caracs si C. Bdlan, Bucuresti, 1974, nr. 336, 25 iul. 1634. 15 Cat. doc., vol. VII, nr. 855, 11 ian. 1653. 16 Ibidem, vol. III, nr. 801, 21 mai 1628. 17 N. Grigoras, Principalele amenzi din Moldova in timpul orinduirii feudale (secolele al XV-lea al XVIII-lea), in Anuarul Institutului de Istorie si Arheologie A.D. Xenopol", t. VI, 1969, p. 160. 18 Cat. doc., vol. III, nr. 494, 22 aug. 1625; vol. IV, nr. 451, 10 ian. 1635; 19 lbidem, vol. III, nr. 800, 20 mai 1628; vol. IV, nr. 454, 12 ian. 1635; 2° Ibidem, vol. V, nr. 68, 24 apr. 1640. Am tratat aceastã problemd in Un termen punitiv din poruncile cj sentintele de judecatá domne0i: sceirba", in Revista istorica.", t. XIII, 2002, nr. 3-4, p. 261-270. 21 A.D. Xenopol, Istoria romeinilor din Dacia traianei, vol. IV, Obiceiul pcimeintului. Procedura, editia a IV-a, Bucuresti, 1993, p. 108-128. 22 Cat. doc., vol. III, nr. 805, 28 mai 1628.

www.dacoromanica.ro 136 Oana Rizescu 4 taranilor nu in urma pierderii unui proces, ci pentru reclamatiile succesive, dovedite mincinoase, deci pentru faptul de a fi abuzat de sistemul judiciar23. In conflictul care opune satul Fle§tii mitropolituluitarii,tot pentru contestarea statutului de rumani de care sateni, aceea§i repetare a judecatii, dovedita de fiecare data ca find provocata de marturii mincinoase, este cea care determind reactia domnitorului Gheorghe Duca: $i bine am adevärat domnia mea cum sunt rumuni sfintei mitropolii precum suntu verii lor §i rudeniile lor, §i umbland ei cu povqti §i marturii mencinoase ca sa scape de rumânie, pre pove§ti §i pre gura lor. $i Inca am bätutu domnia mea §i pre märturiile lor [martorii], §i pre ei cu toiage §i i-am scos cu rea ruine den divan. $i au ramas Dima §i fratii lor de judecate24. Pentru acelea§i fapte incriminate, domnitorii ezita sa aplice un tratament asemanator oamenilor cu un statut superior. E cazul lui Nenciul vornic, care se infati§eazd la judecatä a treia oard, dovedindu-se in divan ca este om eau §i pard§": domnul hotardste cd acestuia doar dacd va mai scorni Ora §i va mai scoate zapise" ii va fi de pradd si de mare certare"25. In ceea ce prive§te numärul de loviturim, 100 de toiege pentru rumânii ce vor sa scape din rumanie cu inse1aciune27 e aproape o norma. 300 de toiege este deja foarte mult"28, o asemenea pedeapsa fiind cel mai adesea prevazutd ca o clauza impotriva redeschiderii unui proces: punând legatura ca cel care va mai scorni pard sa inchine la domnie gloabd 100 de ughi *i sa primeasca 300 de toiege (vergi) in divan"29. Se pare deci ca gloaba de 100 de ughi" §i certarea cu 500 de toiege"3° sau 1 000 de toiege"31 sunt mentionate ca simple amenintari, fard a fi fost puse in aplicare. Intr-un document din 1650, pastrat in traducere, se spune cd locul unde se petrece aceasta pedepsire cu bataia din mana domnului este la scard": §i i-amu scos domniia mea din divan cu mare ru§ine §i cu rea urgie i-am batut la scard ca pe nite oameni rdii vicleni si impresuratori de mosiile oamenilor"32. Ne putem

23 Istoricii sistemului judiciar românesc insistA asupra faptului cA la vremea respectivA nu exista principiul autoritatii lucrului judecat. Pentru o prezentare generala a problemei, Ovid Sachelarie, Autoritatea hotdririlor judecdtoresti in vechiul drept romdnesc, in Studii si Materiale de Istorie Medie", t. VII, 1974, p. 243-249 si Institutii feudale din Tarile Romdne, loc. cit., p. 30, Autoritatea lucruluijudecat. 24 Directia Arhivelor Nationale Istorice Centrale, fond Doc. Ist., CXL/120, 23 iun. 1677, transcriere la Institutul de Istorie N. lorga". 25 Cat. doc., vol. IV, nr. 549, 20 iul. 1635. Pentru aplicarea pedepselor in mod discretionar, Tudor Voinea, op. cit., p. 953-962. 26 In Institutii feudale din Tdrile Romdne, cea mai simplã bataie este cea cu 30 de toiege. Vezi loc. cit., p. 39. 27 Cat. doc., vol. IV, nr. 328, 18 iun. 1634; nr. 890, 5 dec. 1636. 28 lbidem, nr. 139. 29 lbidem, vol. V, nr. 348, 10 apr. 1641. 313Ibidem, vol. III, nr. 189. 31 Ibidem, vol. IV, nr. 1585, 23 dec. 1639. 32 DRH, vol. XXXV, 1650, nr. 233, 1 aug. 1650.

www.dacoromanica.ro 5 Imaginea publicd a dornnitorului judecdtor 137 intreba la ce anume loc face referire aceastä sintagmd: este scara" invocatä chiar in divan, in apropierea jiltului de judecatd, sau este plasata altundeva, in interiorul curtii domne$ti? Sala divanului cuprinde o scard", pe care o mentioneaza calatorii straini: ea urca de la nivelul podelei pand la jiltul domnesc, a carui pozitie inaltatd marcheaza, o data in plus, superioritatea domnului in rol de judecator33. Este vorba oare despre una $i aceea$i scara cu cea la capul" careia are loc bataia? In orice caz, putem fi siguri ca este vorba despre un loc public, unde pedeapsa i$i indepline$te rolul de exemplu, la fel ca in toate felurile de executii: A$adar, dupd faptele lor in judecata lui Dumnezeu cazfind, hotardre de istov lor ca aceasta $i apofasis de Care toatä tara li s-au ales, $i pre Staico in Bucure$ti, la tirgul de afara, la zi de tirg, in mijlocul oborului 1-au spanzurat, unde nu putin narod era, pentru Ca acest fel de plata i sa cadea, a-$i lua ca un incepator $i cap rautatilor ce era. A$ijderea $i pe Preda Proroceanul, la Ru$ii de Vede in targu 1-au spanzurat"34. De fapt, spatiul public este absolut necesar derularii oricaror activitati ce ii intereseaza in mod general pe toti locuitorii Orli. Instalarea domnului pe tron este urmata de un moment de veselie populara: Dupd aceia in casele domne$ti, in divanul cel mare suindu-se, in scaunul domnesc au $azut $i cu tunurile (land, mare veselie in toata politiia s-au facut de domnie noao, care dupd pläcerea a toatä ob$tea sa facuse"35. Alegerea lui Antim la pastoria mitropoliei Tarii Române$ti, potrivit testamentului fostului vladica Theodosie, este consacratä tot printr-un act derulat in spatiul public, unde ii sunt inmanate noului ierarh insemnele functiei: [...] la fevruarie 22, dupd ce mariia sa vodd de la liturghie au i$it, slujind liturghiia parintele patriarhul Alexandrias, find dumineca cea dentai a postului [...] au trimis mariia sa pa dumnealui Stefan Cantacuzino, marele postelnec, cu cardta cea frumoasä domneasca $i cu alaiu, frumos, la sfanta mitropolie cid 1-au proscalisit sä vie la curte; pa carele aducandu-1 pa scara cea mare, pen divan, s-au inpreunat cu mariia so, voda, särutându-i mariia sa mâna $i facându-i frumoasä oratie da pastoriia ce i s-au dat, i proci"36. Accesul la locul unde domnul i$i desfaward activitatea este descris de cronicile Tarii Române$ti cu referire la diferitele ceremonii ce au loc la curte. Primirea oaspetilor se face dupa un ritual bine stabilit, in care pozitia fiecarui participant este aleasä cu grija: [...] poruncind mariia sa vodd de s-au inpodobit toti, trimis-au pre ginerile marii sale, Radul beizade, feciorul lui Ilia$ voda, cu

33 Calätori streiini despre teirile romOne, vol. VI, ingrijit de Maria Holban, M.M. Alexandrescu Dersca-Bulgaru si Paul Cernovodeanu, Bucuresti, 1968. Vezi o descriere a spatiului alternativ, privat, al curtii domnesti sustinuta de cronici si mArturii ale calatorilor strAini la Dan Horia Mazilu, Voievodul dincolo de sala tronului. Scene din viata privatii, Iasi, 2003, mai ales cap. Locuinta locuire, p. 65-84. 34 Radu Grecianu vel logotAt, Viaka lui Constantin vocid Brcincoveanu, ed. Aurora Ilies, Bucuresti, 1970, p. 96. 35 Ibidem, p. 57. 36 Ibidem, p. 168.

www.dacoromanica.ro 138 Oana Rizescu 6

cardta cea mai frumoasd inpreundsicu alte trei cardte pentru boiarii lui sa. fie $i cu multime dã pedestrime la sol, de 1-au adus la curte, carele dupd ce au sosit la scard.lard' acolo era iard$i amândoi coconii marii sale de 1-au primit $i pand sus in fui$or, aducdndu-1, prescara cea mare.Acolo era $i mariia sa vodd cu a1i boiari denpreund. Si a$a cu mare cinste priimindu-1, partea cea dreaptd, i-au dat. Intrând deci in divan, era foarte in bund tocmeald oranduiti, toatd cdpitanimea, ceau$ii $i stegariislujitore$ti. Dupd aceia, mai inlduntru intrdnd in spdtdrie, era toatd boerimea tardi, pusd in ordnduiala lor."37 Cea mai importantd ceremonie este desigur cea a inscdundrii: $i dupd ce au sosit la curte, intrdnd in divanul cel mare, unde era adunare dä toatd boirimea $ialt norod mult, se-au citit hati$eriful inpardtescu intru auzul tuturor. Dupd aceia inbrdand $i pa turcul ce venise cu maria sa cu cojoc dä samur, au $dzut in scaon $i atunci se-au slobozit 1 2 tunuri. Dupd aceia au inbrdcat $i pd boerii caimacami cu felegele cu pacele dã samur,si sdrutand mana domnului toti, dupd obiceiu dä donmie noao, pa tiireu 1-au trimis la gazda cu alai, iar domnul pogorindu-se pa ceialaltdscará,au mersu la bisericd, unde era adunare cid toti arhiereii, egumenii, preoti $i tot clirosul bisericescu $i 1-au priimit la ua bisericii, cu litanii, cu axion."38 Toate aceste descrieri relevd mai mult valoarea functionald, de pasaj $i de comunicare, a scarii", in spatiul curtii domne$ti. Curtea voievodald era amplasatd in imediata apropiere a pietelor $i a curtilor boiere$ti, o pozitie aleasd din ratiuni nu doar militare, ci $i de ordin politic $i economic'. Divanul de judecatd, amplasat in palatul domnului $i nu intr-o altd clddire aparte, asociazd simbolic actul judecdtii de puterea politicä. Locul de judecatä nu este marcat de nici un interdict vizibil, nu este izolat $i se afld in continua comunicare cu spatiul exterior $i cu societatea pe care o ordoneazd. Tot la nivel simbolic, putem distinge cloud feluri de spatii de judecatd: pe de o parte, spatiul orizontal", al ob$tii, perpetuat in anchetele din teritoriu decise de cdtre domn, in care boierii jurdtori se plaseald in mijlocul" partilor in litigiu; pe de altd parte, spatiul vertical", ierarhizat, al judecatii domne$ti, simbolizat de icoana plasatd deasupra ji1u1ui. In timpul proceselor, domnul continua sd se afle intr-opozitiecentrald,inmijloculimpricinatilor,avdnd inpartea stanga reclamantul $i in dreapta acuzatu140, insd el se gäse$te pe acela$i ax cu icoana lui

37 Ibidem, p. 138. 38 Ibidem, p. 221. 39 Pavel Chihaia, In legdtura' cu origineaci structura ora.yelor de rqedinfil din Tara Romaneasca, in Din cerafile de scaun ale Tfirii Romane0i, Bucuresti, 1974, P. 377. 40 Ocuparea pozitiei la stAnga sau la dreapta este consideratã de Dimitrie Cantemir ca f ind influentata de obiceiul turcesc, unde partea stfingA este mai de cinste. In Occident amplasarea in spatiu este diferitk acuzatorul ocupAnd partea dreaptAi acuzatul pe cea sting; Robert Jacob, Images de la justice. Essai sur l'iconographie judiciaire du Moyen Age a l'age classique, Paris, 1994, p. 130: De bonne heure, l'ordre symétrique de l'audience est done son canon dominant. Une regle s'impose alors, qui fait sentir jusqu'à nos jours ses effets: le demandeur ou l'accusateur occupe la droite du

www.dacoromanica.ro 7 1maginea publica a domnitorului judeator 139

lsus Hristos. Potrivit lui Dimitrie Cantemir, divanul se afld totdeauna in mijlocul palatului domnesc. Aici, la peretele din fund, este a§ezat scaunul domnului, avfind aninatä deasupra o icoand a lui Isus Hristos in fata judecdtii §i dinaintea ei arde necontenit o lumanare"41. Pozitia domnului in raport cu icoana simbolizeaza. cã judecata domneascd §i cea divind se gasesc in raport direct, de supunere §i de delegare, §i acest fapt indica tot timpul, atat judeckorului, cat §i impricinatului, idealul divin de dreptate §i axa de simetrie in jurul cdreia se ordoneazd teatrul justitier. Fixarea scaunului de judecatd in aceastd pozitie reflectd un proces general de ascensiune a puterii judecatore§ti a domnului, f-ard concurentd din partea altor actori sociali. In cronici am putut gäsi un singur fragment ce redd o executie la scard", de felul celei pe care o mentioneaza documentul de cancelarie amintit mai sus. Ea este indeplinita insd nu de domn, ci de banul Craiovei. Cronica lui Radu Popescu ne spune cum, in vremea lui Antonie vodd din Pope§ti, puterea Cantacuzinilor ajunsese de nestdvilit, mernbrii acestei familii afi§and un comportament sfidator fata de autoritatea domneascd. S-ar parea cã aceasta ii face sa. uzeze §i de simbolistica legata de bataia la capul scarir: in vreame ce s-au dus Mare§ banul la Craiova, nu s-au dus ca alti bani de mai naintea lui, smeriti, ci cu mare pompa s-au gatit,cu slujitori multi den Bucure§ti, cu grapa (adecd steag bänesc: a§a sä zice, grapa), cu trambite, tobe, surle §i dupd dansul gloata,a cativa copii den casa cu sulite; iar inainte cativa povodnici inpodobiti §i altele ca acestea. Care mergand la Craiova, la judecdtile lui, de era vreun boiar sau vreun fecior dä boiar §i vinovat, nu le veghea voe nimic, ci jos la scara cu toiege Ii beitea §i aicea in Bucure§ti a§ijderea facea."42 in cronicd este criticatd atitudinea banului Mare§ ca find arogana §i uzurpatoare. Credem cä episodul Mali la scard" este mentionat de cronicar tot ca o exemplificare a comportamentului abuziv. Aplicand o asemenea pedeapsd unor boieri, banul nu tine seama de diferentele dintre ei §i oamenii de rand, recunoscute ca atare §i de codurile de lege'. Si este §tiut cã indeplinirea judecatilor dupd lege, cu respectarea cea mai strictd a rangurilor boiere§ti, a fost o cerinta constantd a boierilor Tdrii Romane§ti, satisfcutd prin hrisovul-a§ezdmant emis la 1631 de Leon Tom§a44. Repropl care strdbate din cronicd este acela cä impricinatilor de juge, donc la gauche de l'image, et le défendeur ou le prévenu le côté oppose. La regle ne souffre guCre d'exception". 41 Dimitrie Cantemir, Descriera Moldovei, loc. cit., p. 103. 42 Radu Popescu, Istoriile domnilor Tárii Romeinesti, ed. critica Const. Grecescu, Bucuresti, 1963, p. 141. 4'Indreptarea legii, 1652, ed. critia coord. Andrei RAdulescu, Bucuresti, 1962, gl. 367, zac. 3, gl. 252, zac. 17. 44 Valentin Al. Georgescu, Hrisovul din 15 iulie 1631 al lui Leon vodd Tomsa in Tara Romeineascdi problema ceirtilor de libertár, in Revista de istorie", t. 29, 1976, nr. 7, P. 1019- 1020.

www.dacoromanica.ro 140 Oana Rizescu 8 rang boieresc nu le veghea voe nimic", tratându-i farA discriminare, la fel ca pe oamenii din popor. Cronica ne confirmA deci practica executiei la scard, insA nu aduce precizari asupra locului exact unde se aflA aceasta si nici a implicarii directe a judecatorului in executie. Cronicarii aveau de obicei o retinere in a-i nominaliza pe functionarii insarcinati cu executia. Aprozii si armasii care asigurd buna derulare a procesului si a executarii sentintelor nu au Inca o prea mare vizibilitate. Limbajul si simbolismul pedepsei ataseazd persoanei domnului toateactiunile judiciare premergAtoare, armasii sau aprozii aparând doar ca niste prelungiri ale vointei sale. $tim cd un intreg aparat, aflat in subordinea marelui armas, era insarcinat cu faza ultimä a judeckii domnesti. La nivel simbolic, acesta nu reuseste insä sä se substituie pedepsei aplicate direct de catre domn. Implicarea domnului in bdtaia de la capul seal-0 pune in evidenta o etapä in dezvoltarea statului românesc, and dimensiunea publicd a actiunilor domnului devine pregnantA, fard insd ca ea sa fie transferatà asupra unui corp de functionari.

THE BEATING ON THE LADDER": THE PUBLIC IMAGE OF THE PRINCE AS A JUDGE

Abstract

The article is concerned to identify the settings of the judicial procedure administered by the prince in XVIIth century Wallachia and their symbolical meanings. The relevant documents are very scarce in informations related to this issue, but one such indication features frequently: the prince administers corporal punishments by himself, and this procedure takes place on the ladder". No further indication is provided about where exactly the ladder" is placed and which is the precise meaning of this practice. As to the first question, two possible answers are examined in turn: the object could be placed either near the throne, or in the surroundings of the palace. Although no definite answer is possible, it can be established that the practice of the corporal punishment at the hands of the prince was connected with a certain stage in the evolution of the Wallachian state: the administration of justice needs to enhance its public dimension, but it has not still been put into the hands of a specialized body of public servants.

www.dacoromanica.ro IN VISCERIBUS REGNI. CONSTRANGERI MILITARE IN TIMPUL RAZBOIULUI CEL LUNG" OVIDIU CRISTEA

Soldatul sä nu se afle induntrul regatului (in visceribus regni)l.Cuprinse in detaliatul raport intocmit dupd expeditia intreprinsa. in Moldova, cuvintele lui Jan Zamoyski par sa alba valoarea unei sentinte, a unei invätäturi" pe care un sfetnic era dator sä o dea regelui sau. Departe de a fi o dovada de simpla retorica, afirmatia marelui hatman al coroanei indica, printr-o formula sintetica, unul dintre motivele care provocasera interventia polond in Moldova. Ilie Corfus, editorul documentului, a considerat ca aceste cuvinte reflectä dorinta deplasarii confruntarii cu tatarii in afara teritoriului regatului, lucru ce a scutit Polonia de daune"2. Dar, dacd acesta ar fi intelesul propozitiei citate, cancelarul nu ar fi omis sa aminteascã pagubele pe care oamenii hanului le provocasera regatului, argument frecvent utilizat de poloni in epoca. Chiar in textul sus-amintit, se face, separat, o referire explicita la aceasta problema. Daunele suferite au facut necesard confruntarea cu Tätarul" pentru ca prin suprimarea incursiunilor sale, sa ni se poatä face pace"3. Prin urmare, recornandarea ca soldatul" sa nu ramand in visceribus regni pare sa nu apartina aceleiqi sfere de preocupari cu necesitatea stavilirii incursiunilor supu§ilor hanului. Aceasta din urma problernd constituia un pericol extern ce trebuia inlaturat§icare,in plus,arfisporit prestigiul Coroanei in ochii cre§tinatatii4. In schimb, expedierea trupelor in afara regatului pare sa corespunda unei alte necesitati; Jan Zamoyski preciza cd actiunea militard finalizata prin acordul de la Tutora a avut loc nu numai pentru ca aceastä parere a fost a tuturora, ci §i pentru cd ratiunea a indicat acest lucru". Era adevärat, completa marele hatman al Coroanei, ca la seim nu s-a hotarat ca soldatul sa mearga in Moldova,

IIlie Corfus, Documente privitoare la istoria Romeiniei culese din arhivele polone. Secolele al XV1-lea $i al XVII-lea, ed. Vasile Matei, Bucuresti, 2001 (in continuare Documente XVI-XVI1), doc. 48, p. 106. 2 Vezi comentariile Acute in Ilie Corfus, Intervenfia polonti in Moldova $i consecintele ei asupra raizboiului lui Mihai Viteazul cu turcii, in Revista de istorie", 28, 1975, p. 530. 3 I. Corfus, Documente XVI-XVII, doc. 48, p. 106. 4 impiedicarea pdtrunderii tatarilor in Transilvania si Ungaria ar fi fost in folosul Ligii Sfinte, care s-ar fi trezit atacatA din spate. Este semnificativ a acest argument a fost folosit si de secretarul polon Gembinski, trimis ca sol la papa in urma expedifiei din 1595; Jan Wladyslaw Wog, Istruzione al cardinale Enrico Caetani per la sua missione in Polonia negli anni 1596-1597, in Annali della scuola normale superiore di Pisa", s. III, t. VI, 1976, 3, p. 938. Existau insA contemporani care erau de parere ca polonii facilitau trecerea tAtarilor prin teritoriile Coroanei spre Transilvania si Ungaria; V. scrisoarea lui Carlo Magno care Guido Avellana, secretarul ducelui de Mantova in Caltitori striiini despre revile Románe, IV, ed. Maria Holban, Maria Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Paul Cemovodeanu, Bucuresti, 1972, p. 12; cf. Andrei Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei $i Tamil Romeinegi, V, Acte $i scrisori (1596-1599), Bucuresti, 1932, doc. 21, p. 39.

Revista istoricA", torn XVII, 2006, nr. 14, p. 141-152.

www.dacoromanica.ro 142 Ovidiu Cristea 2 totusi nimeni nu s-a opus la aceasta"5. Aparent ar fi vorba de necesitatea trecerii la un razboi ofensiv si de obtinerea avantajelor ce decurgeau dintr-o asemenea actiune. Nu putini erau in epoca aceia care recomandau desfasurarea operatiunilor militare nella propria cassa del nemico6 deoarece rdzboaiele purtate in teritoriul dusmanului si nodriscono da se stesse, massime ove si vede cosi sicura speranza di sollevatione de popoli7.Prin urmare, a patrunde in teritoriul inamic insemna sA iti intretii oastea pe cheltuiala adversarului, iar in cazul razboiului cu turcii miza era dubld deoarece se spera cd, in urma ofensivei, popoarele crestine din Balcani se vor rascula impotriva sultanului8. Aceastä strategie, formulatä de papa Clement al VIII- lea, relua in fapt un proiect al regelui Stefan Bathory, care considera cä prin atacarea Imperiului Otoman nelle proprie sue viscere se puteau sustine uriasele cheltuieli de razboi9.

5 I. Corfus, Documente XVI-XVII, doc. 48, p. 106; existA desigur in document $i alte motive invocate de Jan Zamoyski drept argument al expeditiei in Moldova. Greutate a avut ideea cA, in urrna actiunii, s-a evitat transformarea tarii in provincie turceascA. Este interesant de urmarit evolutia argumentelor cancelarului; un document din 18 septembrie 1595 insista pe pericolul vecindtAtii regatului cu Imperiul otoman; v. Documente privitoare la istoria romemilor culese din arhive si biblioteci polone, ed. loan Bogdan, I, supl. II (1510-1600), Bucure$ti, 1893, doc. CLXXVIII, p. 347- 348 (mai departe Hurmuzaki-Bogdan, Documente). 6 Cuvintele apar in instructiunile date de papa cardinalului Enrico Caetani; Jan Wladyslaw Wog, Istruzione, p. 945. 7 Jan Wladyslaw Wog, Istruzione, p. 946; pasajul a fost semnalati comentat in istoriografia romitneascA de $tefan Andreescu, 0 reactualizare a tratatului de la Lublau in 1596, in AIIAX, 20, 1983, p. 113. 8 Argumentele in favoarea acestei sperante erau, potrivit acelora$i instructiuni acordate lui Enrico Caetani (Jan Wladyslaw Wog, Istruzione, p. 946), forta adevaratei credintei duritatea regimului otoman. Nu este locul sa discutarn aici validitatea unor asemenea opinii. Se poate observa doar cA ideea ridicarii popoarelor balcanice impotriva otomanilor avea, la sfar$itul secolului al XVI- lea, o lungA istorie. Intre numeroasele marturii din secolul al XV-lea pot fi amintite Jean Chartier, Chronique de Charles VII, roi de France, ed. Vallet de Virivile, III, p. 33-34; pentru epoca "RAzboiului cel lung" v. opinia lui Alessandro Comuleo, care scria 14 octombrie 1594 cA dacA in Moldova $i Tara Romaneasca ar intra o oaste cre$tinA aceste douA tari s-ar ridica la luptA impotriva turcilor (Calton striiini, III, p. 369); cf. mArturia lui Carlo Magno din 1596 in Cãlätori str6ini, IV, Bucure$ti, 1972, p. 12. Existau insAi numero$i sceptici. Un exempla semnificativ 11 constituie marturia bailului venetian Girolamo Capello, care amintea ura purtata de greci frincilor"; $tefan Andreescu, Michele il Bravo e l'idea di riedificazione dell'Impero bizantino: le testimonianze degli amba.sciatori veneziani a Constantinopoli, in Dall'Adriatico al Mar Nero: Veneziani e Romeni, tracciati di storie comuni, ed. Grigore Arbore Popescu, Roma, 2003, p. 56i urm. Au existat, de asemenea, de-a lungul timpului $i adversari ai aliantei cu schismaticii"; de ex. marturia post factum a lui Philippe de Mézieres, care in Epistre lamentable et consolatoire considera CA alianta cu popoarele ortodoxe a fost cauza principalA a dezastrului de la Nicopol in 1396. Asupra acestui punct de vedere, Kyrill Petkov, The rotten apple and the good apple: Orthodox, Catholics and Turks in Philippe de Mézieres crusading propaganda, in Journal of Medieval History", XXIII, 1997, 3, p. 255-270. 9 Jan Wladyslaw Wog, Istruzione, p. 945; textul sugereaza cA Papa insista asupra acestei ideisi pentru a inlAtura posibilitatea deturnarii fondurilor sau a cheltuirii fart folos a acestora prin adoptarea unei atitudini defensive.

www.dacoromanica.ro 3 Constrangeri militare in timpul Rdzboiului eel lung" 143

Ton*, foarte probabil Jan Zamoyski nu a avut in vedere acest aspect atunci and a subliniat necesitatea ca oastea sd nu rdmand in interiorul regatului. Se poate pune intrebarea dacd acest imperativ a urmdrit intampinarea duFnanului intr-un spatiu neutru, fapt care ar fi impiedicat noi devastdri ale tinuturilor Coroanei de care tätarii care ar fi permis, in egald mdsurd, regruparea trupelor polone in caz de e§ec. Din nou rdspunsul pare mai degrabd negativ deoarece Jan Zamoyski a tratat separati aceastd chestiune. Potrivit cuvintelor cancelarului, ini- tiativa intrdrii in Moldova ar fi amortizat un eventual rezultat negativ cdci fereascd Dumnezeu de o infrangere a (3tirii aproape de Camenita; ndvdlind du§manul in Camenita ar fi ajunsi la Liov, cdci cu greu s-ar fi putut strange atat de repede oamenii. Stand insd mai departe, chiar dacd Walla ar fi fost pierdutd (...) oamenii ar fi pututsa-sirevind mai repede"1°. Care ar putea fi atunci motivul necesitatii scoaterii trupelor in afara regatului? Explicatia pare sd stea in ceea ce istoricii occidentali au numit revolutia militard a secolului al XVI-lea". Paternitatea acestei formule a apartinut lui Michael Roberts, care considera cd in intervalul 1560-1660 s-au produs cateva transformari care au influentat in chip radical arta militard". Dintre acestea istoricul britanic amintea o serie de mutatii in plan tactic12, adoptarea unui nou standard in antrenamentul §i disciplina soldatului, generalizarea folosirii armelor de foc13, declinul cavaleriei", utilizarea pe scard larga.-cu cateva exceptii15 a

10 I. Corfus, Documente XVI-XVII, doc. 48, p. 106. " Michael Roberts, The Military Revolution, 1560-1660, in idem, Essays in Swedish History, London, 1967, p. 195-225. 12 M. Roberts, Military Revolution, p.196, amintea trecerea, in cazul infanteriei, de la formatiunile in adancime la cele in liniei revalorificarea unitAtilor de cavalerie care inceteazd sä mai fie forta de wc a unei armate. M. Roberts, Military Revolution, p. 196-197; M. Roberts, Gustav Adolf and the Art of War, in idem, Essays in Swedish History, London, 1967, p. 57, considera ca momentul cresterii importantei armelor de foc s-a produs in jur de 1580"; cf. Frank Tallett, War and Society in Early Modern Europe 1495-1719, LondonNew York, 1992, p. 23-25. 4 Drept exceptie este amintit cazul polon; M. Roberts, Gustav Adolf and the Art of War, p. 58; v. insd observatiile lui Geoffrey Parker, The Military Revolution", 1560-1660-a Myth ?, in Journal of Modem History", 48, 1976, 2, p. 199, asupra cavaleriei usoare spaniole ale cdrei actiuni erau extrem de eficiente. Potrivit aceluiasi autor, cavaleria spaniold, a cdrei tacticdi uniformä o copia pe cea a otomanilor, was as feared and as formidable as the tercios". Tot pentru situatia cavaleriei, Simon Adams, Tactics or Politics? The Military Revolution" and the Habsburg Hegemony, 1525 1648, in The Military Revolution Debate. Readings on the Military Transformation of Early Modern Europe, ed. Clifford J. Rogers, BoulderSan FranciscoOxford, 1995, p. 259, care remarcd o revigorare a importantei acestei anne in timpul rdzboiului de 30 de ani"; cf. F. Tallett, War and Society, p. 29-30. 15 Pentru Michael Roberts exceptiile au fost Suedia si, intr-o oarecare masura, Spania; M. Roberts, Military Revolution, p. 200. Armata spaniold a fost o armata de voluntari", in fapt o categorie speciald de mercenari. Diferenta consta in faptul Ca, desi erau plãtiçi, erau legati de regele Spaniei nu printr-un contract, ci prin jurAmantul de fidelitate; Luis A. Ribot Garcia, Les types d'armees en Espagne au debut des temps modernes, in Guerre et concurrence entre les Etats

www.dacoromanica.ro 144 Ovidiu Cristea 4 trupelor de mercenari, cre§terea exponentiala a efectivelori6, caracterul cvasi- permanent al armatelor secolelor XVI-XV1I in opozitie cu cel sezonier al o§tilor medievale, sporirea continua a cheltuielilor de razboil7. Dezbaterea istoriografica provocata de studiile lui Michael Roberts a nuantat unele dintre observatiile acestuia, a rectificat altele18i a adus in discutie noi aspecte ale problemei19. Dar, a§a cum observa Geoffrey Parker, temeliile tezei lui Michael Roberts raman intacte: the scale of warfare in early modern Europe was revolutionized and this had important and wide-ranging consequences"20. Ne putem intreba in ce masurd studiile consacrate Europei occidentale ii gasesc corespondent in realitätile central-rasaritene ale epocii, cu atat mai mult cu cat parcurgand marturiile italienilor participanti la campania din 1595, incheiatä cu succesele taberei cre§tine de la Targovi§te §i Giurgiu, se creeaza impresia cd armatele revolutiei militare" s-au gasit confruntate pe frontul din Ungaria sau din Tara Romaneasca cu o varianta arhaica de a purta razboiu121. Este adevarat ca. revolutia militard a secolului al XVI-lea" are inca foarte multe necunoscute pentru regiunile central-rdsdritene ale continentului. Cum §i cat de repede s-au adaptat monarhiile din acest spatiu la transformarile militare ale epocii, care au fost problemele aparutei in ce fel s-a cautat rezolvarea lor, iata doar cateva dintre intrebarile pe care ni le putem pune. De asemenea, pentru a vorbi de adoptarea revolutiei militare" nu este nevoie doar sa cautam formele"-adica asemanarile cu situatia din Occident ci§i fondul", mai precis institutiile capabile sä recruteze, sa intretind §i sa controleze o armata moderna. Jan Lindegren a insistat pe ideea cä revolutia militara" a presupusi o revolutie" a administratiei. In europeens du XI Ve au XVIHe siecle, ed. Philippe Contamine, Paris, 1998. Trebuie adAugat la aceasta listA Imperiul otoman, pentru a cArui situatie v. Caroline Finkel, The Administration of Warfare: the Ottoman Military Campaigns in Hungary: 1593-1606, Viena, 1988, passim. In privinta Tarii RomAnesti, v. analiza fAcutA pentru epoca lui Mihai Viteazul de Nicolae Stoicescu, Oastea lui Mihai Viteazul, in Mihai Viteazul. Culegere de studii, coord. Paul Cemovodeanu, Constantin Rezachevici, Bucuresti, 1975, p. 75-112. 16 Vezi insd observatiile fAcute asupra efectivelor armatelor din sec. XVI-XVII de Simon Adams, Tactics or Politics?, p. 255-258. 17 Michael Roberts, Military Revolution, p. 195-225. 18 Geoffrey Parker, The Military Revolution", p. 197-198, considera ca fi x are a anului 1560 drept punct de pornire a revolutiei militare nu este justificatA deoarece multe dintre transformarile semnalate de Michael Roberts apar in cazul statelor italiene Inca din secolul al XV-lea. 19 De ex. folosirea unui nou tip de fortificatie, trace italienne, a insemnat o modificare fundamentald a modului de desasurare a asediilor. Pentru trace italienne, Geoffrey Parker, The Army of Flanders and the Spanish Road, 1567-1659. The Logistic of Spanish Victory and Defeat in the Low Countries' Wars, Cambridge, 1972, p. 7 si urm; idem, The Military Revolution", p. 203-205; cf. Frank Tallett, War and Society, p. 32-37; Mahinder S. Kingra, The Trace Italienne and the Military Revolution during the Eighty Years' War, in Journal of Military History", 57, 1993, 3, p. 431-446, cu o criticã a punctelor de vedere exprimate de G. Parker. 20 G. Par. K The Military Revolution", p. 214. 21 V. raportul lui Filippo Pigafetta si a celor 100 de toscani" in allcitori stráini, III, p. 540-574, respectiv 575-600.

www.dacoromanica.ro 5 Constrangeri militare in timpul Razboiului cel lung" 145 opinia istoricului sus-amintit, a fost nevoie de o birocratie mai numeroasd §i mai eficientd22pentrucdrdzboiulpresupunecheltuireaunorresurse,dar§i redistribuirea acestora atat in interiorul unui regat, cat §i intre state. Trebuie observat totu§iCa,de§i nu toate transformarile reperabile in Apus au corespondent in rdsdritul Europei, anumite modificari sunt observabile §i pentru acest spatiu, cre§terea ponderii mercenarilor §ia cheltuielilor presupuse de recrutarea §i intretinerea trupelor find foarte u§or de remarcat. In fapt, tocmai la acest aspect credem cd se referea §i Jan Zamoyski atunci cand spunea cà seimul a decis ca soldatul sd nu rdmand in visceribus regni". Mare le hatman al Coroanei a avut in vedere ideea potrivit cdreia ii danaro non si getti senza profitto23, altfel spus cel care ridica o oaste trebuia sä incerce sa recupereze pe o cale sau alta cheltuiala. In plus, cuvintele cancelarului polon sugereazd, in acela§i timp, pericolul pe care il putea constitui stationarea unei armate de mercenari in interiorul regatului24. Amenintarea era strans legatd de plata la timp a soldelor, orice intarziere putand pune sub semnul intrebdrii controlul asupra trupelor. Dar, a§a cum se va vedea dintr-o serie de texte contemporane, chiar §i in cazul in care banii ajungeau la vremea potrivitd, trupele de mercenari constituiau un pericol pentru teritoriul in care se aflau. Astfel, regele Sigismund al III-lea Wasa preciza, intr-o scrisoare in care solicita lui Ieremia Movild trecerea prin Moldova a mercenarilor unguri recrutati Gaspar Horvath, cd acest gest de bundvointä fatd de Coroand se va face lard nici o despuiere a milostivirii tale"25. Este foarte probabil vorba de o asigurare a monarhului cd traversarea Moldovei nu ar fi fost insotitd de devastarea tarii; in acela§i sens cred ca trebuie interpretatd §i insistenta cu care polonii au cerut Portii ca trupele hanului tätar, care se indreptau spre Transilvania §i Ungaria, sd nu traverseze teritoriile Coroanei. Chiar dacd acest obiectiv era folosit §i pentru a sublinia in ochii cre§tinatatii" ata§amentul Republicii nobiliare fatd de Liga Sfantd, cercurile conducdtoare ale Poloniei erau mai preocupate sä impiedice distrugerile pe care o asemenea traversare le-ar fi presupus26.

22 Jan Lindegren, Les homes, l'argent, les moyens (Danemark, Finlande, Norvege, Suede XVIe XVIlle siecles), in Guerre et concurrence entre les Etats européens du XIVe au XVIlle siecle, ed. Philippe Contamine, Paris, 1998, p. 126. 23 Cuvintele sunt incluse in instructiunile pentru cardinalul Enrico Caetani, publicate de Jan Wladyslaw Wo§, Istruzione, p. 945. 24 0 comparatie cu situatia trupelor de mercenari folosite de statele italiene, la Maria Nadia Covini, Liens politiques et militaires dans le systeme des Etats italiens (XIlleXVIe siecle) in Guerre et concurrence entre les Etats européens du XIVe au XVIlle siecle, Paris, 1998, p. 9-42, mai ales p. 22-27, consacrate companiilor de mercenari. 25 Ilie Corfus, Documente privitoare la istoria Romeiniei culese din arhivele polone. Secolul al XVI-lea (]n continuare Documente XVI), Bucuresti, 1979, doc. 203, p. 392. 26 Ibidem, doc. 199, p. 384. Instructiunile date in 1597 solului polon la PoartA, Stanislaw Gulski, aminteau situatia din 1594 and tAtarii si-au gAsit drumul in Ungaria printr-un colt al tarii noastresi ne-au fAcut nouA si supusilor nostri daune (...). Aceasta nu este prietenie, sA-ti deschizi drum prin tam cuiva, ca i gospodarului lada sau cAmara lui".

www.dacoromanica.ro 146 Ovidiu Cristea 6

Cat de impovaratoare putea fi prezenta unei o*tiri intr-un anumit teritoriu timp indelungati cat de greu de controlat erau mercenarii care nu îi primeau plata la timp reiese foarte limpede dintr-o serie de documente din timpul razboiului cel lung. Rugam stAruitor ca milostivirea ta" scriau nobilii Podoliei lui Jan Zamoyski la 3 iulie 1600 sA binevoie*ti sA te grabqti cat mai repede, caci nu ni-i numai de aceastd primejdie care atarnA deasupra spatelor noastre [era vorba de Mihai Viteazul], cii de faptul cA vom suporta cu greu mai departe angaralele din partea soldatilor"(subl.O.C.)27 . Cu alte cuvinte, pentru expeditorii scrisorii, pe Fang amenintarea din afard exista §i o povard din interior carecai in 1595nu putea fi indepartata deck prin scoaterea trupelor in afara pamanturilor supuse Coroanei. CA nu era vorba doar de un artificiu retoric, menit sA-1 determine pe marele hatman sA treacd mai repede la actiune, rezultd dintr-o serie de alte documente care converg spre aceeai idee: problemele financiare puse de recrutarea §i de plata trupelor de mercenari. Intr-o scrisoare din 30 martie 1594 trimisä de Jan Zamoyski lui Cristofor Radziwill, voievodul de Vilna, cancelarul regatului preciza cd a cerut lui Aron, voievodul Moldovei, dea informatii precise asupra m*drilor tdtarilor §i a tintei spre care ace§tia se indreptau deoarece am adaugat cA imi pricinuie§te necazuri spundndu-mi lucruri care nu sunt sigure caci pregatirile [militare] sunt costisitoarei anevoioase §i, in plus, md expun reprowrilor Republicii de a fi dat alarma fard folos, ceea ce mi-ar atrage r4ne in loc de multumiri"28. Se poate observa din nou acela.5i caracter pragmatic al recrutdrii unei armate. Dacd tiriIe primite despre m*drile dtimanilor erau nesigure, exista riscul unor cheltuieli inutile care 1-ar fi expus pe marele hatman la atacuri din partea adversarilor politici29. In plus i acest aspect merita sd fie subliniatridicarea unei oViri erasi o problemd de onoare. 0 sugereazd textul citat mai sus, dar ialte documente polone contemporane; la 2 februarie 1594 nobilimea din Podolia, plangandu-se lui Zamoyski de nAvAlirile continue §i stricaciunile mari din pricina deselor pustiirisi arderi ale bunurilor noastre din aceastd tard", solicita permisiunea recrutdrii a 150

27 Ibidem, doc. 216, p. 407; cf. situatia mercenarilor poloni care fuseserd in slujba lui Simion Movild si care, trecuti in Moldova, starneau mare ingrijorare lui leremia Movild. Domnul Ii spunea lui Marcu Sobieski cd acestia sunt o mare povard pentru tam Moldovei si se teme ca tam sd nu se ridice impotriva lui din pricina angaralelor" (CdlOtori strdini, IV, p. 250). 28 Hurmuzaki-Bogdan, Documente, I, supl. II (1510-1600), Bucuresti, 1893, doc. CLXXII, p. 337. 29 Pe de altd parte, Zamoyski era constient de riscurile pe care le implica lipsa de reactie. Cancelarul respingea, in acelasi document, ideea convocdrii unei diete care sd discute subiectul deoarece dusmanul are obicei sA actioneze cu rapiditatei sã ndvaleascd asemenea unei furtuni". Prin urmare, raidul s-ar fi incheiat inainte chiar ca discutiile sã inceapd si, intr-o asemenea situatie, ar fi fost o dezonoare pentru regatul Poloniei deoarece exista riscul sd fie tratat asemAndtor Moldoveiti Tarii Romanesti; Hurmuzaki-Bogdan, Documente, doc.cit.,p. 338. Chestiunea contraloviturii militare prin prisma problemei onoarei/dezonoarei meritd o tratare separatd. Pentru cazul spaniol, J.H. Eliott, A Question of Reputation? Spanish Foreign Policy in the Seventeenth Century, in Journal of Modem History", 55, 1983, 3, p. 475-483.

www.dacoromanica.ro 7 Constrangeri militare in timpul Razboiului cel lung" 147 de calareti mercenari care sä fie platiti din venitul targului, al padurilor $i din leafa de la noi, din averile noastre, rail a atinge $i a supara pe cineva", astfel incat, pe lângä necesitatea protectiei Podoliei, sa poata fi mentinutd podoaba Republicii $i pacii"30. Textul sugereaza cd solicitarea era provocata atat de o necesitate locala, cat $i de pastrarea onoarei" intregului regat. Cum insa ar fi fost vorba de o masurd exceptionalarecrutarea unor mercenari pe timp de pacenobilii se angajau sä plateascd roata" de calareti din veniturile regiunii pentru a nu starni nemultumirile altora. $i mai limpede este un text din 18 septembrie 1595 prin care regele Sigismund al III-lea Wasa solicita cdpitanilor de districte sa ia masuri pentru strangerea contributiilor financiare hotarate de dietä in scopul intretinerii trupelor astfel ca hatmanul sa nu fie nevoit sa se retraga cu ru$ine $i, Dumnezeu sa ne aibd in paza, cu pierdere pentru Republica."31. Toate aceste fragmente de text aduc in atentie problema prestigiului cu cateva diferente; in primul caz marele hatman $i cancelar al Coronei subliniaza ca recrutarea inutild a unor o$teni 1-ar fi putut acoperi de rgine; in al doilea caz, in care este adusa in discutie podoaba Republicii $i a pacii", putem vorbi de o idee frecvent reperabild in textele polone de la sfar$itul secolului al XVI-lea. Pacea $i siguranta teritoriilor Coroanei erau grans legate de onoarea regelui $i a Republicii"; este suficient sa amintim formula recurenta a ludrii Moldovei sub scutul $i sub apararea regelui Poloniei32 sau ticalo$ia" pierderii de care regat a Livonieii Estoniei cucerite cu sange"33. In sfar$it, in a treia situatie, regele sublinia cä onoarea Coroanei ar fi fost afectata dacd nu ar fi fost stran$i banii necesari pentru plata trupelor votati de dicta. Asupra acestui ultim aspect merita sa insistam pentru cd, in timpul razboiului cel lung, plata la timp a soldelor a constituit un punct nevralgic pentru multe armate. Un raport polon de la inceputul anului 1601 care regele Sigismund al III-lea, foarte probabil redactat de Jan Zamoyski34, scotea in evidenta greutatile cu privire la banii pentru plata o$tirii". Folosind ca argument intr-o discutie cu

"Ilie Corfus, Documente XVI, doc. 198, P. 377. 31 Hurmuzaki-Bogdan, Documente, I, supl. II, doc. CLXXVII, p. 347. 32 De ex. Ilie Corfus, Mihai Viteazul ci polonii, doc. XXXVII, p. 257: deoarece [Moldova] este luatA de catre m.s. regelei Coroana aceasta in ocrotire ci apeirare, iar integritatea ei priveste mult demnitatea m.s. regelui, slava $i siguranfa Coroanei" (subl.O.C.); cf. Ilie Corfus, Corespondenfei ineditá asupra relatiunilor intre Mihai ViteazulsiPolonia (Culeasei din arhivele din Varpvia), Cemduti, 1935, doc. XII, p. 49, scrisoare a regelui Sigismund al III-lea cdtre cazaci: Moldova sau tam moldoveneascd se at% sub scutulsiapeirarea M.S. Regeluii cd a trimis armata sa in a ei apdrare. Orisice ati face impotriva ei, ati face impotriva chiar a M.S. Regelui si a Coroanei Poloniei". " I. Corfus, Mihai Viteazuli polonii, doc. LVI, p. 278. Scrisoare a voievodului de Belz, Stanislaw Wlodek care Jan Zamoyski din 7 mai 1600. 34 Ilie Corfus, Documente privitoare la istoria Romeiniei culese din arhivele polone. Secolul al XVII-lea (in continuare Documente XVII), Bucuresti, 1983, doc. 1, p. 2-4. Numele nu aparenicaieri, dar autorul poate fi ghicit dupd o serie de argumente folosite si mai ales dupd afirmatia cd leremia Movild i-ar fi plAtit 15.000 de zloti rosii in contul cheltuielilor facute si cu primuli cu actualul drum". D1 Cristian Antim Bobicescu mi-a atras atentia cd prin drum" trebuie intelese campaniile intreprinse de Zamoyski in folosul lui Ieremia Movild.

www.dacoromanica.ro 148 Ovidiu Cristea 8

Ieremia Movild ideea cd Republica n-are nici un folos din tara Moldovei"si addugand Ca dietele provinciale au hotdrat ca sd nu se cheltuiascd degeaba pentru apdrarea acestei tdri"35, nobilul polon a incercat sà obtind de la leremia Vodd o parte din fondurile necesare expeditiei36. In final, raportul preciza cã domnul Moldovei s-a induplecat sà pldteascd o sumd care ar fi depdsit plata unui sfert din cheltuieli, ceea ce nu-i rdu, este intr-adevdr un ajutor (:..) Dar la oricat s-ar urca aceastA sumd de la domnul voievod este de mare ajutor"3'. Documentele luate in discutie par sd sugereze cà recrutarea unei ostiri si purtarea rdzboiului constituiau o problemd extrem de complexd care reunea aspecte politice, economice, socialei, nu in ultimul rand, logistice. Nu era suficient sã obtii o victoriei prestigiu, trebuia sd fii si in mdsurd sd-i culegi roadele; nu era necesar doar sã te informezi asupra intentiilor8i miscdrilor dusmanului, trebuia sA flu capabil sä anticipezi sau cel putin sã reactionezi concomitent cu loviturile acestuia; in sfarsit nu era indeajuns doar sä plAtesti o oaste, trebuia sä fli in stare sd o icontrolezi.Ordinea i disciplinaerau,dinpunctuldevedereal contemporanilor,cloud' argumente importante in vederea obtinerii succesului militar. Autorul jurnalului expeditiei polone in Moldova (1595) nota cu admiratie in cazul otirii hanului: Disciplinai ordinea, fapt ce in mestesugul armelor este un lucru de prim ordin, vdd ea la ei [tatarin.O.C.] le pdzesc cu strictete"38. Aceastd problemd a controlului nu tinea numai de plata la timp a soldelor; inactivitatea unei ostiri si prestigiul unui general constituiau alti factori care puteau influenta disciplina trupelor. Jefuirea unui teritoriu constituia o practicd curentd pe timp de rdzboi,care avea drept scop atat acumularea de provizii, cat si infometarea adversarului39. In epoca rdzboiului cel lung" acest obicei devenise se pare un scop in sine pentru osteni, indiferent de stindardul sub care luptau. Lipsiti de partea de pradd pe care le-ar fi adus-o un raid, mercenarii dezertau adeseori in cdutarea unui stdpan mai razboinic. In 1598 Giovanni de Marini Polli amintea in raportul sdu cdtre impdratul Rudolf al II-lea cd, in vederea expeditiei ud-dundrene, Mihai Viteazul a chemat la el pe cazacii din Transilvania, a trimis dupd altii la cneazul Constantin de Ostrog si a mai pus sd-i ademeneascd pe cazacii din garda lui Ieremia Voievodul, care s-aui haxtuit in Moldova cu moldovenii si au trecut cu anasina prin Moldova cu toatd impotrivirea lui leremia Voievodul"40. Putem conchide cà speranta unei prazi bogate era mult mai atractivd deck o soldd fard

35 Este interesant cd, in interiorul regatului, Zamoyski folosea un alt argument. 36 AceastA problemd a fost dezvoltatA pe larg de dl Cristian Antim Bobicescu intr-o lucrare de plan consacratd modelului polon" in Moldova si Tara Romdneascd in vremea Movilestilor, rdmasii, din pAcate, ineditd. Autorul compara cazul Moldovei cu cel al altor teritorii supuse Coroanei folosind o bogata bibliografie, care mi-a fost inaccesibild din cauza barierei lingvistice. 37 Ilie Corfus, Documente XVII, doc. 1,P. 3. 38 Ilie Corfus, Jurnalul erpeditiei polone in Moldova din 1595, in Revista arhivelor", XLVII, 1970, 2, p. 544. 39 Frank Tallett, War and Society, p. 60. 40Raport din 31 ianuarie, Ceilátori striiini, III, p. 266.

www.dacoromanica.ro 9 Constrangeri militare in timpul Rdzboiului cel lung" 149 perspectiva unei infruntari. 0 confirmd situatia mercenarilor poloni aflati in solda lui Simion Movild, dupd ce acesta a obtinut tronul Tarii Romdne$ti. Potrivit instructiunilor domnului cdtre solii trimi$i la regele Poloniei, mercenarii poloni condu$i de Tarnowski primiserd poruncd sd nu he'd nimic rard voia mea"; in ciuda acestui ordin $i a holardrii domnului de a le acorda peste solda hotardtd lor $i hrand degeaba", nobilul polon fdrd $tirea dumnealui hatmanului Coroanei $i fard voia mea, neludnd in seamd primejdia, ce ar fi putut cddea asupra mea dupd plecarea sa, s-a dus cu oastea in tara Ardealului, neldsdndu-mi deck 300 de cdldreti cazaci $i ace$tia ca vai de ei"41. Pentru Tarnowski $i oamenii sdi perspectiva unei lupte in Transilvania, araturi de oamenii lui Sigismund Báthory, parea mult mai atractivd deck rolul de garda de corp" pentru Simion Movild in Tara Romdneascd. In sfar$it,la acela$i capitol al importantei jafului pentru trupele de mercenari, pot fi incluse $i alte texte. Un fragment dintr-un raport mai sus citat al lui Giovanni de Marini Polli reflectd temerea solului imperial a odatd pornia expeditia lui Mihai Viteazul la sud de Dundre, sd nu fie läsat acest voievod la cheremul osta$ilor unguri, ca ei sd jefuiascd $i sa omoare, cum le este obiceiul, $i apoi sd se intoarcdceea ce ar aduce iar sub jug pe acei bieti cre$tini care a$teaptd cu sete ajutorul dorit"42. In alte situatii jaful putea fi folosit ca mijloc de disuasiune; potrivit unui raport al solului polon Piaseczynski, Radu Serban i-ar fi scris lui leremia Movild amenintandu-1 cd are la el oameni atdt de dornici de luptd, pe care nu-i poate opri multd vreme"43. In acest fel domnul Tarii Romane$ti incerca sa.-1 determine pe omologul sdu din Moldova sa nu intreprinda nici o actiune ostild la adresa sa. Prestigiul unui general a avut de asemenea o pondere insemnatd in mentinerea controlului asupra unei trupe. Aceasta calitate putea juca rolul unui magnet care aträgea pe soldatii in autare de un angajament $i ii putea permite sd fwä fata unor situatii dificile in cazul lipsei fondurilor. Se cuvine amintit aici felul in care a procedat Mihai Viteazul inainte de cucerirea Transilvaniei. Potrivit marturiei polcovnicului Walenty Walawski, in oastea noasträ a fost mare zarvd din pricind cd Mihai voievod nu avea bani cu ce sd ne prateascd". Raportul nu ne oferd detalii asupra felului in care Mihai Viteazul a tinut situatia sub control°. Se

41 Ilie Corfus, Documente polone privitoare la domnia lui Simion Movild in Tara Romdneascd (in continuare Simion Moyne)), in Codrul Cosminului", X-XII, 1939, p. 161-216, doc. IX, p. 204. 42 Ccildtori strdini, III, p. 265. 43 Raport adresat voievodului Volaniei, Alexandru Ostrogski, in I. Corfus, Documente XVII, doc. 10, P. 22. 44 Andrei Veress, Documente, doc. 232, p. 340, cu mici diferente fatA de versiunea din Mihai Viteazul in constiinta europeand (in continuare MVCE), I, Documente externe, doc. 123, p. 331, pe care am citat-o. Episodul relatat de Walawsky poate fi comparat cu situatia descrisA de Erich Lassota in 1597; trimisul imperial nota di 18 steaguri dintre mercenarii domnului au pornit asupra palatului domnesc cerfinduli in termeni amenintatori solda; A. Veress, Documente, V, p. 79; cf. versiunea romaneascA in Cendtori stratini, IV, p. 62. Din pAcate Lassota nu ne oferA nici un fel de informatii despre felul in care situatia a fost OnutA sub control.

www.dacoromanica.ro 150 Ovidiu Cristea 10 pare cd, in acest caz, domnul Tani Romane*ti a dat vina pe Andrei Báthory, care ar fioprit fondurile trimise de imparati de papa* pentru plata trupelor. Acest argument i, foarte probabil, promisiunea unei recompense bogate au facut posibild expeditia incheiatd cu victoria de la $elimbdr, in urma careia cuceritorul Transilvaniei ne-a ddruit noud, polonilor §i ungurilor, leafa pe trei luni deodatd pentru munca *i vitejia noastrdi pe luna a patra ne-a plätit banii inaintei a facut o lege inteleaptd pentru intretinerea noastrd (...) cand mergem la dansul ne prime*te pe noi, polcovnicii §i rotmi§trii, cu mare cinste; la masa. §edem cu eli nu ne privqte ca un donm, ci se poartd cu noi ca un tovar4 de luptd. Aproape nu trece o zi sd rtu ne dea noud caw ceva din al sdu, ca haine, bldnuri scumpe, cat §i galbeni din care are mereu la el buzunarele pline"45. in contrast cu aceastd generozitate se situeala exemplul Movile§tilor, confruntati cu mari probleme atunci and au trebuit sd facd fatd singuri unor trupe de mercenari. Dacd Ieremia Movild era etichetat de hatmanul de camp al Coroanei, Stanislaw Zolkiewski, drept un tdran zgarcit", om bun, dar neintelegdtor al josniciei lucrurilor"46, fratele sdu Simion a avut de infruntat nu numai insulte din partea mercenarilor poloni pe care i-a ndimit, dari o lipsd totald de subordonare, mergand de la refuzul de a lupta impotriva duFnani1or47, pand la jefuirea Tdrii Romane§ti, a Moldoveii a mo*iei Movilqtilor de la Uscie. Nu este locul de a insista asupra acestui episod care a generat o bogatd corespondentd extrem de sugestivd in privinta raporturilor moldo-polone in vremea Movile§tilor. Amintesc doar cateva dintre consecintele prezentei acestor mercenari pe teritoriul Tani Romanqti §i Moldovei, a§a cum apar in scrisorile semnate de Movile§ti. Dqi solda a fost platitdi li s-a dat §i hrand, tara Munteniei n-a fost crutatd de daunele facute de ei"48, iar in Moldova mi-ati prddat, mi-ati jefuiti mi-ati distrus toatd averea"49. Din cauza dezordinii *i neintelegerii", Simion Movild se plangea cd a fost deja alungat de cloud ori ca un om azvarlit din casd"50. in sfarit, adduga Simion voievod, nu numai cã nu s-a imbogdtit de pe urma aventurii in Tara Romaneascd, dar a pierduti banii pe care ii avea §i abia a putut scdpa cu viald. 0 situatie asemandtoare constata Attilio Vimercati in timpul lui Radu 5erban. Intr-un raport din 23 iulie 1604 cdpitanul cremonez preciza cd domnul nu se putea folosi de soldati caci unii nu vor sd asculte, iar altii care merg asupra dumanului, de cum il vdd o nip la fugd". $i, pentru ali intdri spusele, Vimercati amintea cd Preda Buzescu abia scdpase cu viata dintr-o ciocnire cu tatarii in care osta§ii au fugit cu

45 Andrei Veress, Documente, V, doc. 232,P. 340; MVCE, I Documente externe, doc. 123, p. 331. 46 I. Corfus, Maw! Viteazul qi polonii, doc. LXXVI, p. 302. 47 Ilie Corfus, Simion Movild, doc. IX, p. 197-210. 48 I. Corfus, Documente XVII, doc. 18, p. 35. 49 I. Corfus, Documente XVII, doc. 19, p. 38; cf. doc. 15, p. 28-29, clerul si boierii Moldovei cer regelui Poloniei sd aibd grijä ca un asemenea dezmat sd fie oprit si sd nu se mai facd asemenea excese acestei chinuite tan". 5° I. Corfus, Documente XVII, doc. 18, p. 35.

www.dacoromanica.ro 11 Constrdngeri militare in timpul Rdzboiului cel lung" 151 totii"51. Motive le acestui refuz de a lupta par sa fi fost provocate de intarzierile in plata soldelor. Ca §i fratii Movila, Radu Serban era pus in fata alternativei: fie pldtea, fie mercenarii jefiliau tara52. Jaful era aproape imposibil de evitat atunci cand trupele se aflau intr-un teritoriu considerat ostil. Aloisio Radibrat amintqte cä Radu Serban nu s-a putut impotrivi jefuirii satului Vulcan in preziva bdtdliei de la Brasov (17 iulie 1603) §i ca, dupd victoria impotriva lui Moise Székely, a trebuit sä convingd trupele sd renunte la jefuirea Bra§ovului fie cu vorbe bune, fie cu amenintari sau daruri de vqminte frumoase facute cdpitanilor de frunte"53. Toate aceste exemple confirmd cuvintele marelui hatman al Coroanei, care sugerau cat de nociva putea fi prezenta unei trupe de mercenari in visceribus regni. Intr-o epocd marcatd de transformdri profunde in maniera purtdrii rdzboiului, capacitatea unui general se reflecta nu numai in felul in care 4i conducea oastea in cazul unei bdtdlii in camp deschis sau in caz de asediu, dar §i de masura in care era in stare sd-§i tind oamenii sub control. Exemplele trecute in revistd par sä sugereze cd solutia ideald a fost ilustratd de imbinarea dintre plata la timp a soldelor §i permanentizarea starii de razboi, fapt in masurd sä dea de lucru trupelor. Dar prelungirea luptelor putea duce la cre§terea considerabild a costurilor militare §i la secdtuirea resurselor de pe un teatru de operatii, fapt ce adduga o presiune suplimentard pe umerii taberelor angajate in conflict. Pentru cazul rdzboiului cel lung" rdmane sä ne intrebam in ce masurd aspectele logistice au modelat strategia §i in ce fel au rdspuns protagonitii la constrangerile militare ale epocii54. Para la o adancire a acestui aspect, pare sd rdmand valabild explicatia unui contemporan, marchizul de Aytona, care sustinea cã razboiul este ca§tigat de cel care strange mai multi bani55. Pentru rdzboiul cel lung" parerea ministrului spaniol este confirmatd de cardinalul Cinzio Aldobrandini care, in 1596, constata cä de§i ii Transilvano ha fatto imprese et ottenute vittorie quasi miracolose et con accrescimento incredibile della sua fama, si e hora debilitato per le spese fatte et per l'occupatione della Moldavia's'. Altfel spus, nu victoriile pdreau sä decidd rdzboiul, ci banii.

51 C'álátori straini, IV, p. 330-331. 52 v. si consideratille lui Alosio Radibrat in Cdtdtori strdini, IV, p. 272; cf. si raportul aceluiasi cAtre Friedrich de Furstenberg, ibidem, p. 280. 53 Cãleitori streiini, IV, p. 278. 54 Simon Adams, Tactics or Politics?, p. 258; Frank Tallett, War and Society, p. 66-68, considera, la rindul sdu, cd in epocd armatele s-au dovedit incapabile sä atingd obiectivele politice ale suveranilor lor; in practicA campaigns were planned and executed around the local availability of supplies, rather than as a part of an overall strategy designed to secure the state's war aims". Pentru situatia Imperiului otoman, Caroline Finkel, The Administration of Warfare: the Ottoman Military Campaigns in Hungary: 1593-1606, Viena, 1988. Pentru Tara Romdneascd, Nicolae Stoicescu, Oastea lui Mihai Viteazul, p. 75-112. 55 Citat de Geoffrey Parker, The Army of Flanders, p. 18. 56 A. Veress, Documente, V, doc. 13, p. 26.

www.dacoromanica.ro 152 Ovidiu Cristea 12

IN VISCERIBUS REGNI. LOGISTICS AND STRATEGY DURING THE "LONG WAR" (1593-1606)

Abstract The report made by the Polish chancellor Jan Zamoyski after the conclusion of his expedition in Moldavia (1595) listed the reasons of this action. Among them, the chancellor and the great hetman of the Crown expressed his concern about the presence of an important military force within the kingdom's borders (in visceribus regni). Such situation, in Zamoyski's mind, should be avoided because of the financial burden required by a huge army and the insecurity engendered by the military forces. The only way to deal with this kind of trouble was to use the troops as quickly as possible against the enemies of the Polish kingdom, and Moldavia, in that very moment, was an obvious target. The analysis of the document not only reveals the reasons of the Moldavian expedition but also points out some logistics constraints during the "Long War" (1593-1606). The aim of the present paper is to stress the impact of logistics in the shaping of the strategy. From a 16th century perspective, success in war was determined, in the first instance, neither by the number or the quality of the troops, nor by the leaders prowess, but by the amount of money gathered by the belligerents.Moreover, any military expense must be counterbalanced by substantial gains (territory, booty), otherwise even a victory could be as expensive as a defeat. For instance, one can remember the cardinal Cinzio Aldobrandini's saying about Sigismund Bathory, prince of Transylvania: "il Transilvano ha fatto imprese et ottenute vittorie quasi miracolose et con accrescimento incredibile della sua fama, si e hora debilitato per le spese fatte et per l'occupatione della Moldavia".

www.dacoromanica.ro DIPLOMATIA SECRETA A CASEI DE AUSTRIA SI ACTIVITATEA LUI MIHAIL CERNOVIC", 1556-1563 ILEANA CAZAN

Mihail Cernoviè a fost unul dintre cei mai importanti agenti de spionaj ai Habsburgilor in capitala Imperiului otoman in perioada in care Ogier Ghiselin de Busbecq a negociat tratatul de pace dintre cele cloud imperii, din 1559-1562. Lui i se datoreazd chiar faptul cd prima versiune a tratatului de pace, cea din 1559, nu a fost ratificata in forma redactatã de partea otomandi Habsburgii au fost Intiintati de schimbarile survenite in varianta turco-osmand fatd de cealatina. Ambasada trimisd in 1556 de Ferdinand de Austria avea ca misiune sä continue negocierile de pace, deschise din 1553, in urma confruntdrilor militare soldate cu ocuparea Transilvaniei de trupele generalului Castaldoi cu actiunea de pedepsire din partea Inaltei Porti, ce a transformat Banatul in provincie otomand (1552)1. 0 prima rundd de tratative se incheiase cu un e§ec §i in iunie 1556 Busbecq, impreund cu Francisc Thyi Antonio Verancsics, pornea din nou la drum spre Istanbul. De aceastd data Ferdinand le recomanda sa tind seama de informatiile pe care avea sd le furnizeze agentul secret, raguzanul Mihail Cernovió de Macedonia"2. Acesta le dezväluia planurile lui Stileyman de a asedia Sighetul (aflat in acel moment in maim lui Ferdinand) §i despre pregatirile de räzboi facute de sangeakbegul din Bosnia. Originea familiei lui Mihail Cernoviè nu este prea bine cunoscutd. Cel care face referiri mai ample este ambasadorul extraordinar al Habsburgilor la Inalta Poartd, din perioada 1564-1565, Jakob Betzek. Posibila inrudire a agentului secret cu dinastia domnitoare din Zeta, Crnojevi6, a fost respinsd de studii mai recente ca find insuficient fondatd3. Betzek sustine in raportul misiunii sale diplomatice cä mama lui Cernovi6 fusese o grecoaicd, cdsdtoritd cu un cizmar nascut in Dalmatia sistabilit la Constantinopol4. In acest ora§ s-ar fi nascuti Mihail, caresi-apetrecut primii ani din viald in capitala Imperiului otoman, unde a §i invatat foarte bine limba. Dacd acceptdm varianta povestitd de Betzek este mai uwr de inteles modul in care Cernoviè a ret.iit sa tind ascunsd misiunea sa secreta timp de peste 6 anisi

I Ileana Cazan, Habsburgi ci otomani la linia Duneirii. Tratatecinegocieri de pace 1526-1576, Bucurqti, 2000, p. 202i urm. 2 Preferam grafia modernd. Numele apare in documente in numeroase variante: Zarnovich, Zernovitz, Cernovicchio, Cernovich sau in grafie germana. Tschernovitz §i chiar Schwartz. 3 Michel Lesure, Michel Oernovie explorator secretus" a Constantinople (1556-1563), in Turcica", t. XV, 1983, p. 132. 4Karl Nehring (ed.), Jakob von Betzek Gesandschaftreise nach Ungarn und die Tiirkei imJahre 1564/1565, in Veröffentlichungen des Finnisch-Ugrischen Seminars an der Universität Miinchen", 1979, p. X.

Revista istoricd", tom XVII, 2006, nr. 14, p. 153-166.

www.dacoromanica.ro 154 Ileana Man 2 bunavointa de care s-a bucurat din partea autoritatilor otomane in momentul in care activitatea sa de spionaj, care lezase in primul rand interesele Venetiei, a fost data in vileag. Activitatea lui Mihail Cernoviè avea sa fie de mare folos diplomatiei habsburgice, incepand cu anul 1556, cand acesta a acceptat sd devind agent secret al Casei de Austria chiar in capitala Imperiului otoman. Prime le contacte cu austriecii le-a avut Cernoviè in anul 1556, and a sosit la Viena in suita episcopului de Hvrar (Lesina in Dalmatia), Zaccaria Dolfino, viitor cardinal. Datorita relatiilor salei a cunNtintelor exceptionale de limbi straline5, Cernoviè a fost contactat de arhiducele Maximilian, care 1-a convins sa devina agent secret al Habsburgilor. Conditia pusa de raguzan pentru a accepta propunerea a fost aceea dea-5ipasta anonimatuli a refuzat sa se intfilneasca personal cu vreun agent al Casei de Austria. A§a putea sa fie sigur cä nu ar trezi bänuielile ambasadorului francez, ale bailului venetian sau ale celor patru vizirii astfel a slujit cu multä eficienta timp de mai multi ani interesele Habsburgilor. Comunicarea s-a facut prin scrisori cifrate, sub forma unei corespondente comerciale, adresate negustorului Frantz Staub, din Viena. Scrisorile aveau sa fie expediate pe calea cea mai sigura, prin Venetia, de unde urmau a fi reexpediate la Viena de fratele lui Zaccaria Dolfino, Luigi Dolfino6. Acest aranjament dezväluie, fait echivoc, complicitatea nuntiului apostolic, Zaccaria Dolfino, la constituirea unei retele de informatii secrete, initiate de Maximilian §i Cernovió. Ap au fost trimise, in aprilie 1556, primele informatii privind asediul cetatii Sigheti proiectata campanie din Bosnia. In cursul aceluigi an Cernoviè se impunea la Constantinopol, nu numai prin situatia materiala prosperd de care se bucura in cadrul coloniei de negustori din Pera, cii ca un apropiat al marelui vizir, Rustem-pap. Stabilea relatii prietenie cu tezaurarul lui Rustem-pap, un eunuc originar din Neapole, pe care il c4tiga de partea lui Ferdinand de Austria. Acesta avea acces liber nu numai la intalnirile politice ale marelui-vizir, dar §i in apartamentele sotiilor inaltului demnitar. Aici a putut afla cele mai interesante noutati, pe care se grabea, de fiecare data, sa le impart4easca lui Cernovi6. Acesta, in semn de pretuire din partea lui Ferdinand de Austria, i-a daruit un ceas extrem de scump, comandat de arhiduce special pentru aceastä ocazie la Augsburg'.

5 Era o personalitate de exceptie: vorbea perfect turca, italiana si slavona (sArbo-croata), avea un fizic impresionant, inalt si cu o barbA foarte deasA. Se pricepea ca nimeni altul la comert si cei care il cunosteau puteau sA II considere deopotrivA simpatic sau arogant, in functie de modul in care îi trata interlocutorul; Eugenio Alberi, Le Relazioni degli Ambsciatori Veneti al Senato, vol. II, Venetia, 1844, p. 51. 6 Josip Zontar, Obvseevalna slujba in diplomacija Austrijakih Habsburianov v boju proti v 16 stoletju (Der Kundschafterdienst und die Diplomatie der Osterreichischen Habsburger in Kampf gegen die Thrken im 16. Jahrhundert), Ljubljana, 1973, p. 216. 7 Ibidem, p. 217.

www.dacoromanica.ro 3 Mihail Cernovi6 155

Bun cunoscdtor al limbii turco-osmane, Cernovie" avea sa devind in scurt timp un personaj indispensabil pentru serviciile diplomatice de la Istanbul. Tot in 1556, bailul venetian Antonio Erizzo 1-a solicitat sä preia functia de dragoman (talmaci) al ambasadei Venetiei la Malta Poartd. Acee* cerere o primea raguzanul i de la ambasadorul francez, Jean de la Vigne. De teama unor complicatii, ce ar fi putut duce la deconspirarea sa ca agent secret al Habsburgilor, Cernovi6 a tergiversat cat a putut rdspunsul, dar in cele din urmd, pentru a nu trezi noi suspiciuni, a cedat insistentelor lui Rustem-pa§a §i a acceptat functia de mare dragoman al ambasadei venetiene. Astfel, putem considera ca. Cernoviè a devenit agent dublu, pentru cd bund parte din informatiile culese §i transmise din ambasada venetiand aveau caracterul de informatii secrete. Intre 1556i 1558 informatiile transmise de Cernovi6 aveau sd fie exactei foarte importante. In septembrie 1556 el a anuntat la Viena cd sultanul dorea sd declare rdzboi lui Ferdinand de Austria, dar s-a razgandit pentru cä nu a inteles m*area neprevdzutd a impdratului Carol Quintul, ce se intorsese in grabd in Spania. &Heyman se temuse cd acesta pldnuia o noud campanie in nordul Africiii nu bdnuise nicidecum faptul cd impdratul venise in Spania ca sä renunte la viata politica' §i sa se retragd la mandstirea San-Jeronimo de Yuste8. Aceastd confuzie a fost beneficd pentru Ferdinand, deoarece atacul pldnuit impotriva Ungariei a fost amanat, dar atmosfera din capitala Imperiului otoman rämânea ostild Habsburgilor. In aceste conditii sosea la Istanbul Ogier Ghselin de Busbecq, in cea de-a doua sa misiune diplomaticd in slujba lui Ferdinand de Austria. Ajuns aici, acesta a gdsit capitala Imperiului otoman in febra pregatirilor de rdzboi. Mare le vizir Rustem-pa§a il intampina cu multd räceald, informandu-1 cd nici nu putea fi vorba de a fi primit in audientd la sultan cu mesajul cu care venea de la Viena, mesaj in care Ferdinand continua sd ceard insistent recunoWerea stdpanirii in Transilvania i in care abundau insulte la adresa lui loan Sigismund §i a reginei Isabella, acuzati de lipsd de buna-credinta §i chiar de fraudd in tentativa de a recupera Transilvania9. Asemenea injurii au fost considerate jigniri la adresa sultanului, care vedea in familia apolya singura motenitoare legitima a principatului. De aceea membrii ambasadei au fost inchii intr-un caravan-serai timp de 6 luni, perioadd in care nu au putut vorbi cu nimenim. Abia la 13 august 1557 sultanul a inmanat ambasadei raspunsul oficial, care cuprindea o clauzd clard: atata timp cat cetatea Sighet rdmane a§a este greu chiar imposibil sd se incheie un tratat"".

8 Peter Lahnstein, Auf den Spuren Karl V., München, 1993, p. 196 §i urm. 9 Ogier Ghiselin de Busbecq, Omnia quae existant, trad. engleza Turkish Letters of Ogier Ghiselin de Busbecq, imperial ambasador at Constantinople, Oxford, 1633 (facsimil, 1968), p. 79. 1° Ibidern, p. 77-78. II Anton Schaedlinger, Die Schreiben Silleymans des Prdchtigen an Karl V., Ferdinand und Maximilian II., Wien, 1983, doc. 21, p. 56.

www.dacoromanica.ro 156 Ileana Cazan 4

Busbecq, cu toate dificultatile intampinate, reu§ea sa incheie in ianuarie 1558 un nou armistitiu pe 7 luni, perioadd in care acesta avea sa ceard noi instructiuni la Viena, mai ales cd din 1556 regina Isabella revenise in Transilvania §i trupele imperiale se retraseserd, aa incdt unul dintre motivele de tensiune disparuse. In toatd aceastd perioadd, 1556-1558, Mihail Cernovid a incercat sã ia legdtura cu membrii ambasadei Habsburgilor, rard insd a avea succes. In mai 1557 a intervenit un eveniment care a pus in pericol chiar existenta misiunii diplomatice a Casei de Austria la Istanbul (stabilitä din 1547). Unul dintre tdlmacii otomani ai ambasadei a intrat in conflict cu imamul moscheii Sfanta Sofia; acest conflict a degenerat in bdtaie, in urma careia imamul a murit. Tdlmaciul a cdutat protectia intre zidurile ambasadei, care se bucura de statut de inviolabilitate. Cu toate acestea, in conditiile in care reprezentantii lui Ferdinand ar fi dat ajutor unui supus otoman impotriva autoritatilor legale, fapta lor ar fi insemnat o lipsd de respect la adresa sultanului. Aflati intr-o mare dilemd, ambasadorii lui Ferdinand 1-au predat pe vinovat, iar acesta, datoria graviatii faptei comise, a fost spanzurat; corpul neinsufletit a fostciopârtit iars, cenup fiind aruncatd in mare'. De§i reprezentantii Habsburgilor colaboraserd in cele din urind la pedepsirea unui vinovat, otomanii au folosit acest eveniment ca pe un nou pretext de a bloca plecarea ambasadorilor spre Viena, pand in luna august 1557. Evident cd, intr-o atmosferd incarcatd de suspiciune, Mihail Cernovid nu a rei*tsd-icontacteze pe emisarii lui Ferdinand. Cu toate acestea, el a gäsit mijloace de a transmite informatii pretioase. Astfel, raguzanul a anuntat atacarea pe mare a provinciei italiene Apulia, atac dejucat tocmai pentru Ca populatia, prevenitd, a reu§it sd se inarmeze la timp §i sd se apere. Pe lângd informatii, Mihail Cernovid a cdutat, incepand din 1556, sä perfecteze o aliantd milliard intre Persiai Imperiul german. Il incuraja la acest proiect situatia existentd in acel moment, cand §ahul Tahmasp denuntase tratatul de pace abia incheiat, deoarece sultanul nu respectase clauzele economice, interziand liberul comert cu arme §i metale pretioase. Ambasadorii persani, prezenti la Istanbul la sfdritul anului 1556 pentm a aplana conflictul comercial, au fost dezamdgiti de atitudinea intransigentd a lui Siileyman *i 1-au contactat pe Cernovid, ce se grdbea sa Ii laude pe Habsburgi ca fiind cea mai mare putere milliard terestrd a Europei13. Mai mult, abilul diplomat ii amagea pe persani cd Ferdinand de Austria ar fi hotardt sd nu incheie pace cu Imperiul otoman §i le promitea sä inceapd negocieri pentru o eventuald aliantd milliard habsburgo-persand. De§i toate proiectele anterioare ale unor asemenea aliante quaserd, din cauza distantei imense ce-i despartea pe cei doi parteneri, Cernovid nu s-a lasat descurajat. Astfel la Istanbul a fost läsat un agent secret persan, ce avea drept acoperire negotul de

12 J Zontar, op. cit., p. 218. 13 Haus Hof und Staatsarchiv, fond Turcica, dos. 13/1, f. 116-117.

www.dacoromanica.ro 5 Mihail Cernovi6 157

covoare14. Prin acesta se pästra legatura si se transmiteau propunerile pentru viitoarea alianta, propuneri ce mentineau obligativitatea unui atac concomitent; dacd unul dintre parteneri ar fl inceput ostilitätile, celdlalt urma ca, imediat, sä declanseze un atac general la granita opusä a Imperiului otoman'5. Ca lea de transmitere a corespondentei cu Persia era, pentru siguranta negocierilor, prin coloniile portugheze, ceea ce a ingreunat mult schimbul de depese si 1-a obligat pe Ferdinand de Austria sä mentind tratativele de pace cu sultanul, pe care de altfel nici nu avusese de gand sä le opreascd. in 1557 Habsburgii erau din nou intr-o situatie critica. Cernovi6 informa cd ambasadorul Frantei, Jean de la Vigne, il asigura pe sultan cd Henric al II-lea avea sa atace Spania siil ruga, in numele regelui sau, sa inceapd o campanie in Ungaria16. Otomanii nu se grabeau sa dea curs rugamintii lui de la Vigne, iar francezii incepeau tratative de pace cu Filip al II-lea, regele Spaniei. Aceste tratative il infuriau atat de mult pe Rustem-pasa, care ii acuza pe francezi de lipsd de cuvant, incat ambasadorul francez a fost obligat sd plece urgent acasa. Nici cererile regelui Frantei de a primi doua milioane de ducati imprumut de la sultan, pentru a recupera Apulia ocupata de Habsburgi, nu au avut succes, mai ales ad ambasadorul Frantei a cerut sprijinul lui Mihail Cernovia' pentru a-i pleda cauza pe Fang Rustem-pasa, ceea ce a insemnat practic esecul garantat al demersului17. Agentul secret al Habsburgilor a facut servicii la fel de mari Casei de Austria si in cursul anului 1558, informatiile sale ajutand acesteia sä contracareze actiunile in forta ale otomanilor si, in felul acesta, sa fie facilitate tratativele de pace. Mai mult, in aprilie 1558 raguzanul 1-a salvat pe Busbecq, a cdrui corespondenta cifrata fusese confiscata de Rustem-pasa. La interventialui Cernovi6 scrisorile au fost returnate fard a fi citite (erau oricum cifrate) si acesta avea sd vegheze ca pe viitor corespondenta diplomatica a Habsburgilor sä nu fie violatd. Agentul Casei de Austria a mai informat, in vara aceluiasi an, despre planul comun de atac impotriva Apuliei al flotei franceze si al celei otomane. Prezenta la timp a amiralului Andrea Doria in fata orasului Neapole a impiedicat jonctiunea galerelor otomane si franceze. in fata acestui esec, turcii incercau sa-i mobilizeze pe venetieni sa atace Rijeka (Fiume), Senj (Segna) si Bakar, posesiuni ale Habsburgilor, de unde pradau mult temutii uskoci", atat pe otomani cat si pe venetieni. Cernoviè 1-a informat si de aceasta data pe Ferdinand de Austria, care afla tot pe aceasta cale si de campania impotriva Albei-Regale. Si aceasta actiune a fost dejucata de un atac de noapte, ce a surprins trupele otomane si s-a soldat cu

14 Ibidem, dosar 13/2, f. 133-132; dosar 13/3, f. 36-38, 54-56. 15 Barbara von Palombini, Biidniswerben Abendldndischer Mdachte um Persien, 1453-1600, Wiesbaden,1968, p. 84-85. 16 Ernest Chariere, Les negociations de la France dans le Levant, vol. II, p. 470 si urm. 17 J. Zontar, op. cit., p. 222-223.

www.dacoromanica.ro 158 Ileana Cazan 6 moartea lui Ars lan-beg, beglerbegul de Pecs,i a altor trei cadii18. Toate acestea aveau sd incline balanta in favoarea Habsburgilor in cadrul tratativelor de pace. La acestea se adaugai clarificarea situatiei politice in Imperiul german19. In acela*i an, 1558, in luna septembrie, murea Carol al V-lea, iar Ferdinand a fost recunoscut oficial de principii electori ca imparat. Pozitia sa in cadrul tratativelor cu Saleyman s-a modificati sultanul a acordat toatd atentia cuvenitd schimbarii de situatie politica din Imperiul german. Aceasta se intampla cu atat mai mult cu cat, din 1557, asista mai degrabd neputincios la lupta pentru succesiunea la tron ce se ducea intre ultimii sdi fii in viatd, Selimi Baiazid, amandoi fiii Roxolanei. Evident, intriga facutd de Selim impotriva fratelui sau Baiazid 1-a facut pe acesta sa se apropie de ahul Tahmasp, iar conflictul dintre frati nu 1-a läsat nepdsätor nici pe Busbecq, care, stabilit din nou la Constantinopol din martie 1558i bucurandu-se acum de tratamentul cuvenit unui ambasador, a autat sasprijineinluptd pefratelepecare-1credeafolositorcauzei Habsburgilor20. Alegerea lui Busbecq s-a indreptat, in secret, spre Baiazid, dar cum in Imperiul otoman nu existau secrete, preferinta sa avea sa-i provoace mari temeri in 1561, and Selim i.euFa sdli asasineze fratele. Pericolul ce plana asupra lui &Heyman chiar in sanul familiei sale 1-a facut conciliant fatd de Ferdinand. Busbecq a fost reprimit, cu toatd cinstea, ca ambasador permanenti i s-a permis chiar sa inchirieze o cask ceea ce 11 scapa de supravegherea permanent:A din caravan-serai21; despre casa cumparatd de primul ambasador imperial, Giovanni Maria Malvezzi documentele nu mai pomenesc nimic duyd arestarea acestuia in 1551, and credem cd imobilul a fost confiscat22. In 1559 sosea un nou emisar al imparatului recent ales, Ferdinand de Austria, in persoana lui Albert de Wyss, care incerca sd-1 impresioneze pe sultan in primul rand prin darurile scumpe aduse. Intre aceste daruri, atragea atentia orologiul in formd de turn, urcat pe spatele unui elefant, lucrat din auri incrustat cu pietre pretioase. Se risipeau, dupd obiceiul locului, sume insemnate pentru paple. Aceastd revärsare de daruri a fost bine primitd de Stileyman, ce tinea ca Busbecq sd prezinte darurile in tabara sa de la Amasia, pentru a ardta (:tirii pretuireai respectul pe i-1 ardta imparatul regilor crqtini"23. La 16 iunie ambasadorilor imperiali li s-a inmanat, la Istanbul, textul armistitiului, pe 8 ani, acceptat de sultan. Formula de adresare era protocolard: imparatul principilor crqtini, al ducilori beylor, vestituli binecunoscutul intre

18 lbidem, p. 218-219. 19 Ileana CAzan, op. cit., p. 225. 20Ogier Ghiselin de Busbecq, op.cit., Epistola III, p. 162 si urm.; Epistola IV, p. 227. 21 Ibidem, p. 88. 22 Despre conditiile in care acest imobil fusese achizitionat, Ileana CAzan, op. cit., p. 185 si urm. 23 Ogier Ghiselin de Busbecq, op.cit., p. 88; Haus Hof und Staatsarchiv, Fond Turcica, dosar 17/2, f. 171-178.

www.dacoromanica.ro 7 Mihail Cernovi6 159 principii crestini, pe care 1-au ales mai marii credintei crestine"24. Formula aceasta figurainvarianta otomand a tratatului,variantalatind pe care acitit-o reprezentantul Habsburgilor nu fAcea atAtea precizdri, care de fapt stirbesc chiar continutul titlului imperial. De asemenea, ca si in 1547, cuvantul uzual pentru otomani pad4ah este inlocuit cu un cuvânt latino-spaniol, imperador, prin care diplomatia otomand ocolea recunoasterea fatisd a titlului imperial. Schimbarea de atitudine fatd de Ferdinand apare si in formula finald, ce angaja, de data aceasta, juramAntul solemn al sultanului si care era o garantie sigurd a pacii: Pentru indeplinirea tratatului meu prea-marinimos jur din nou pe Allah, creatorul cerului si pamantului". In acelasi timp, jurdmântal angaja in respectarea clauzelor pdcii pe toti inaltii demnitari din imperiu, ca si pe toti cei mici si mari din armata mea prea-victorioasd, ca si pe regele Transilvaniei, pe voievozii Tarii Romdne§ti si Moldover25. In fapt, armistitiul din 1559 a fost un adevdrat tratat de pace, dacd ludm in seamd durata de opt ani pentru care era incheiat si detaliile stabilite, atat de minutios, in scris. De altfel, cea mai lungd perioadd pentru care sultanul acceptase pand la acea data un tratat fusese de 10 ani. Textul final al armistitiului nu i-a fost insd prezentat ambasadorului Casei de Austria cu o traducere corespunzdtoare. Datoritd tratativelor indelungate si a punctelor numeroase aflate in litigiu, Busbecq a fost sceptic in privinta textului final si, in realitate, varianta otomand suferise schimbdri referitoare tocmai la clauzele indelung negociate de el. La 15 august 1559 Rustem-pasa i-a inmdnat plicul sigilat, ce urma a fi deschis doar de Ferdinand pentru ratificarea tratatului. Busbecq, neincrezdtor, a desfacut cusäturile plicului de panza in care se afla scrisoarea si 1-a rugat pe acelasi omniprezent Mihail Cernovi6 sa ii traducd textul in italiand. adnuielile lui Busbecq s-au adeverit, textul otoman fiind foarte diferit de varianta latind. Cu toate acestea, ambasadorul a fost obligat sd pastreze tacerea, pentru cd marele-vizir s-a razgandit si a hotardt sa trimitA plicul la curtea imperiald, printr-un curier. Busbecq a fost silit sa coasd din nou invelitoarea de panzd si sa astepte noi ordine de la stdpdnul sdu, dar si de la marele-vizir, care, suspicios, il punea din nou sub observatie26. DatoritA interventiei celor doi agenti in slujba lui Ferdinand, acesta nu a ratificat deck varianta latind. Cum era de asteptat, spre disperarea ambasadorului imperial, sultanul a refuzat sa ratifice, la rfindul sdu, tratatul, care nu a intrat niciodatd in vigoare. Busbecq era din nou supravegheat si se exercitau asupra lui presiunile cunoscute deja. La 24 septembrie 1559 i s-a inmdnat scrisoarea prin care sultanul refuza ratificarea tratatului datoritd nepotrivirilor din text. In conditii

24 A. Schaendlinger, op. cit., doc. 23, p. 62. 25 Ibidem, p. 65. 26 J. Zontar, op. cit., p. 219.

www.dacoromanica.ro 160 Ileana Cazan 8 destul de grele negocierile au fost reluate si aveau sd se incheie in cele din urmd prin tmtatul din 1562, ratificat de ambii parteneri. Aceste tratative au fost din nou puse in cumpänd de evenimentele din Transilvania si din Moldova. in primul rand este vorba despre venirea pe tron a lui Despot, care a promis cd impreund cu Melchior Balassa avea sä recupereze pentru Habsburgi Baia Mare si zona limitrofd. Busbecq a insistat insd ca aceste atacuri in Transilvania si in Ungaria de sud-est sd fie sistate pentru cd ar pune in pericol incheierea pdcii. La 2 septembrie se semnase tratatul de pace, dar partida pro- habsburgicd din Transilvania insista, degeaba de altfel, ca sd fie reluate ostilitatile cu loan Sigismund, care incdlca prevederile armistitiului incheiat la 27 mai 1562. La randul sail, principele Transilvaniei denunta atacurile lui Melchior Balassa, care controla la acea data comitatele Munkács si Huszt si ocupase cetatile Satu Mare, Ugocea, Berek si Szolnok27. intre cei care se aldturaserd cauzei Habsburgilor fusese si nobilul ungur Georg Bebek, care tocmai de aceea fusese fdcut prizonier de turci.Stirile despre Bebek revin in luna octombrie 1562, interesul pentru soarta sa find dictat de ingrijorarea Habsburgilor ca otomanii ar putea folosi prizonieratul nobilului maghiar pentru a-i confisca posesiunile. Raportul anonim trimis din Istanbul la 10 decembrie 1562, probabil de acelasi agent secret al Habsburgilor, Michael Cernovi6, informa cd in lunile iulie septembrie Francisc Zdy si sopa lui Bebek facuserd nenumdrate demersuri pentru a-1 elibera. Situatia prizonierului era dificila, pentru cd sultanul cerea, drept pret pentru eliberareaacestuia,cetdtiledin zona degranitd(inapropiere de Smederevo)28. Interesante sunt de asemenea stirile din acelasi raport despre intrigile urzite la Poartd de neobositul loan Sigismund. Acesta cerea sultanului sd il alunge mai repede pe Despot din Moldova, inainte de a fi prea tarziu, pentru cd spunea principele Transilvaniei detto Despota ha posto nelle fortezze Alemani et Ongari et che di continuo manda li suoi huomeni alia Cesarea ill''''' et alli altri Principi d'Allemgna, et che tutti li banditi di Transilvania et di Polonia venio da lui." Interventia lui loan Sigismund se termina, conform raportului din 10 octombrie 1562, cu rugdmintea ca sultanul sd-1 readucd in Moldova pe Alexandru Ldpusneanu care este fidel sultanului". Emisarul principelului Transilvaniei la Poartd fusese Francisc Deak, care inmanase si tributul pe anul in curs. Cum sultanul nu aduse prea multd importantd plangerilor aduse, Deal( incercase sd capteze bundvointa marelui vizir Ali-pasa. De data aceasta a fost pus in discutie

27 Haus Hof und Statsarchiv Wien, fond Ungarn, dosar 86 (oct. 1562), f. 15-17. 28 Ibidem, f. 33-34.

www.dacoromanica.ro 9 Mihail Cernovi6 161 insusi tratatul de pace din1562,incheiat cu imparatul, care a fost facut spre marea paguba a Transilvaniei, ramanand in mana Majestatii sale imperiale Satu Mare si Baia Mare , care mine aduc cea mai mare parte a veniturilor Transilvaniei." Cum Ali-pasa nu se incumeta sa discute hotararile sultanului care incheiase pacea pentru cã asa dorise sa facd", emisarul lui loan Sigismund a cautat sprijin la al doilea vizir. Acesta, in urma darurilor primite, devenise dispus sä asculte plangerile lui Deak, care il acuza pe Ferdinand de Austria cd a interceptat scrisorile trimise de sultan principelui Transilvaniei. Aceastä informatie a avut cel mai mare ecou la curtea sultanului, declansand o ancheta de proportii. Din pasajele dedicate acestei anchete putem identifica pe autorul anonim al raportului ca find Michael Cernovi6. Informatiile sunt urmatoarele: marele vizir a aflat ca scrisorile lui &Heyman au fost copiate chiar in cancelaria sultanului si predate unui agent secret al Casei de Austria. Cel care facuse aceste copii era secretarul cancelariei Latifprietenul meu de la care am avut in ultimii doi ani copiile [tuturor] scrisorilor"scrie autorul anonim al raportului, care astfel este mai usor de identificat in persoana lui Cernovie". Cum suspiciunile marelui vizir se indreptau chiar asupra acestui secretar, pe care 1-ar fi asteptat tortura si pedeapsa cu moartea, Cernovió se temea, pe buna dreptate, cd el insusi ar fi putut fi deconspirat. Agentul Habsburgilor rasufla insä oarecum usurat cand afla ca. Latif, cu voia lui Dumnezeu, a fugit, dar acum este cautat cu cea mai mare strasnicie". Raportul se incheia cu ultimele stiri cu privire la situatia din familia sultanului SiileymanI.$i in aceste pasaje se gasesc noi informatii, ce-1 desemneaza pe Cernovié ca autor al raportului. Cernovid eraInca din1562 mare dragoman al balivului venetian si in aceastä calitate a fost trimis sa obtind bunavointa viitorului sultan, Selim. Textul raportului consemneazd: Domnii venetieni mi-au scris ca trebuie sa merg la sultanul Selim si la fiul sat cu daruri deosebit de scumpe, trimise de ei [de venetieni] pentru nunta pe care a facut-o [Selim] celor trei flice ale sale in luna trecuta." In legaturd cu Selim se mai consemna cã este un dusman periculos, dar pe moment inofensiv, pentru ca atat timp cat traieste Suleyman nu va mai pärasi Constantinopolul, de teama sä nu piarda favoarea sultanului, pentru care luptase din greu cu fratele salt Baiazid29. Tot dintr-un raport anterior al lui Cernovió, Ferdinand de Austria afla despre soarta celui de al doilea fiu al Roxolanei, Baiazid. Cum s-a ardtat deja, in anii1560-1561Baiazid, infant de fratele sau Selim, era suspectat de o alianta cu sahul Persiei. Intr-adevar, Baiazid se aflase la curtea lui Tahmasp, dar nu ca aliat, ci

29 Ibidem.

www.dacoromanica.ro 162 Ileana Cazan 10

ca prizonier. In 1561, informatorul secret al lui Cernovi6, negustorul persan de covoare, a fost alungat din Istanbul, ca un act de ostilitate la adresa ahului, banuit de complot impreund cu Baiazid. De aceasta data, Tahmasp a cumpanit bine situatia politica a momentului, intre avantajelei dezavantajele unei aliante cu Baiazid c4tigand cele din urrna. De aceea, speriati, fiii lui Baiazid cautau cu disperare so1uii, incercand sa se refugieze in Spania sau in Imperiul german, tentativa de care afla marele vizir Ali-pap. Pentru a preintampina un razboi cu Imperiul otoman, dari pentru a distruge familia lui Siileyman, sahul Persiei a hotarat predarea lui Baiazidi a fillor sai sultanului, contra sumei de 600.000 de scuzi. Aceasta fapta a parut o trädare nejustificata, atat in lumea crqtina, catsi printre musulmani. Sahul Tahmasp avusese insa un mobil ascuns: cu o singura lovitura erau inläturati ase membrii ai familiei sultanului. Dad. Selim nu ar mai fi avut fli, iar mo§tenitorul sau, Murad, ar fi murit, Imperiul otoman ar fi putut intra intr-o crizã dinastica nimicitoare. Intre timp, la Dundrea de Jos situatia politica rAmanea la fel de tensionatä datorita prezentei trupelor imperiale atat in posesiunile lui Bebek, cat iin Moldova. Ferdinand de Austria il insarcina pe fiul sau, arhiducele Carol, sa apere teritoriile ce apaiinusera lui Bebek3124 iar Franciscus Pestiensis cerea imparatului ca soldatii germani, trimisi lui Despoti care se aflau in cinci ora§e din Moldova, sa fie pldtitii sa fie trimisi acolo unde erau utili". Stileyman I era ingrijorat de existenta efectivelor Habsburgilor,atat in apropierea Belgradului, cat§iin trecatorile Carpatilor Räsariteni, de aceea revenea cu o scrisoare foarte categorica, prin care, la 8/17 decembrie 1562, ii aducea aminte imparatului de continutul tratatului de pace. Tara Transilvanieii celelalte tinuturi care se afla in sapanirea numitului rege [Ioan Sigismund] au fost cuceritei preluate de prea puternica mea armata victorioasai sunt tara mea §i posesiunea mea. $i locuitorii lor sunt, la fel ca locuitorii celorlalte Pi ale mele bine aparate, supu§ii mei §i platitorii mei de tribut." Formula de adresare care Ferdinand, dqi protocolard, evita cu grija termenul de imparat", sultanul folosind persoana a III-a singular, pentru a-si marca pozitia de superioritate. Celui plin de faima 'lute principi crqtini, alesul mai marilor nobililor lumii crqtine purtatorul mantiei idemnitatii Romei, detinatorul insemnelor de Majestatei de cinstire, regele Ferdinand, fie ca viata lui sa se sfarwasca cu pace... Este necesar ca tu la primirea scrisorilor maretiei noastre, dacd vrei trainicia tratatului de armistitiu care existd intre noi, sa respecti in chip obedient, cu atentie §i degraba cele amintite."32 Avertizarea sultanului II punea in

" J. Zontar, op. cit., p. 226. 31 A. Schaendlinger, op. cit., doc. 23, p. 62. 32 Ibidem, doc. 27, p. 77.

www.dacoromanica.ro 11 Mihail Cernovi6 163 gardd pe Ferdinand de Austria asupra pericolului care plana dacd sultanul ar interveni in disputa din Transilvania. La 17 ianuarie 1563, scrisoarea trimisd arhiducelui Carol, insdrcinat cu comanda trupelor de pe Tisa, ardta cd impdratul era ingrijorat de forta combativä a efectivelor imperiale aflate in zond. Ca de obicei, solda nu fusese plätitd la timp $i exista pericolul revoltei mercenarilor sau cel al dispersdrii lor. Din Boemia si din provinciile anexate" de curand (comitatele de pe Tisa) nu primise nici un ajutor militar, iar principii din Imperiu abia dacd trimiseserd 500 de adreti (cavalerie uward). Grija lui Ferdinand se indrepta si cdtre posesiunile lui Bebek, amenintate direct de otomani33. Aceastd situatie dificild il facea pe imparat mai reticent la indemnurile de rdzboi, primite mai ales din partea lui Francisc Zdy. In plus, situatia diplomaticd a Casei de Austria la Constantinopol era pusd in cumpänd de deconspirarea, dupd aproape $apte ani de activitate, a atat de pretiosului agent secret Michael Cernovid. La 23 ianuarie 1563 bailul Domenico Barbarigo informa la Venetia despre activitatea de spionaj a lui Cernoviè. Erau descoperite trei scrisori ale acestuia adresate impdratului si, pornindu-se o anchetd, intreaga retea de spionaj a Casei de Austria a fost datA in vileag34. Episcopul de Hvar, Zaccaria Dolfino, a fost pedepsit cu ridicarea demnitAtii ecleziastice, intemnitarea $i confiscarea tuturor bunurilor. Fratele acestuia, Lodovico, ce intermediase schimbul corespondentei, a fost inchis pentru 10 ani, iar pentru Michail Cernoviè se dorea o pedeapsd exemplard, deosebit de severd. Serenissima Republica" cerea sd se pdstreze secretul pand cand Cernovi6 ar fi fost arestat cu sprijinul autoritAtilor otomane $i transportat la Venetia in lanturi". Fiind vorba de un supus otoman, marele vizir trebuia informat pentru tra.darea scandaloasd a lui Cernovi6 $i sd ise ceard avizul pentru extrddarea acestuia. In eventualitatea cd otomanii refuzau extrAdarea, trebuiau luate mdsuri extreme: Cernovi6 sd fie otrAvit, Med' a se lasa urme, cdci aceasta ar fi dus la un conflict diplomatic, venetienii putand fiacuzati cd au omorat un supus al sultanului35. Ancheta inceputd in octombrie 1562 cu privire la scurgerea de informatii de la cancelaria sultanului fusese pand la urmd cauza deconspirdrii lui Cernovi6. Secretarul Latif' (dupd numele folosit in raportul din 10 octombrie), fusese, in cele din urmd, prins $i torturat, pentru a spune cui &Muse copiile scrisorilor. Intre cei amestecati in predarea informatiilor calm agentul secret al Habsburgilor fusese

33 Haus Hof und Statsarchiv Wien, fond Ungarn, dosar 86 (oct. 1562), f. 15-17. 34 M. Lesure, op. cit., p. 147. 33 J. Zontar, Michael Cernoviö Geheimagent Ferdinands I. und Maximilans II. und seine Berichtersttatung, in Mitteilungen desOsterreichischen Staarsarchiv", t. 24, 1971, p. 220-222.

www.dacoromanica.ro 164 1leana Cazan 12 denuntat §i un nepot al marelui-vizir, de aceeaAli-pasanici nu era mirat de cele dezväluite de venetienii nici nu se grabea sä-1 pedepseascd pe Cernovid.36 La reprowl bailului cä inalta Poartä lasä nepedepsit un spion, Ali-pasa replica: dacd marele sultan i-ar pedepsi pe toti spionii din Imperiu, atunci bailuli intreaga natio venetiana prezentä la Constantinopol ar trebui alungati pentru ca nu sunt altceva decdt spioni. Cu toate acestea, sultanul nu se teme de toti ace§ti spioni pentru cà nu-i pot face mai mult räu deck face o mused unui elefant"37. De la secretarul personal al luiAli-pasa,Cernovid a aflat ca venetienii vor s5.-1 omoare §i s-a arabit sä pdrdseascd Imperiul otoman, nu inainte de a multumi marelui vizir §i tuturor paplelor, despartindu-se de inaltii demnitari otomani in cele mai bune relatii. Este interesant de subliniat faptul cà autoritätile otomane, dat find momentul de relativä acalmie in relatiile habsburgo-otomane, perfectate prin tratatul din 1562, preferau sd ia activitatea secretä a lui Cernovid ca pe un element de ostilitate ce se referea strict la conflictul dintre venetieni §i imparati sä nu ii dea implicatiile unei trädari impotriva sultanului. Oricum, pentru Cernovid era clar cã activitatea sa de spion se incheiase. Se grabea de aceea sa plece spre Raguza pentrua-siintalni sotia, Jovanka, icopiii. De teama amenintarilor venetienilor pleca insä §i de aici, spre Apulia §i Neapole; se stabilea, pentru putin timp, in teritoriile spaniole, apoi s-a indreptat spre Roma §i Milano, de unde Busbecq11 ducea la curtea imperiala. Acest periplu a durat 'And in 1565, când Cernovid a revenit la Constatinopol. De data aceasta era oficial angajat in slujba Casei de Austria, indeplinind functia de ambasador extraordinar in timpul negocierilor de pace, de altfel ewate,i care au dus la declan§area ultimei campanii sultanale a lui &Heyman I, cea din 1565-1566.

36 J Zontar, op. cit., p. 227-228. 37 M. Lesure, op. cit., p. 150.

www.dacoromanica.ro 13 Mihail Cernovi6 165

THE SECRET DIPLOMACY OF THE HOUSE OF AUSTRIA AND THE ACTIVITY OF MICHAEL CERNOVIe, 1556-1563

Abstract

Michael Cernovi6 was one of the most important secret agents of the Habsburgs in the capital of the Ottoman Empire during the negotiation by Ogier Ghiselin of Busbecq of the peace treaty between the two empires, in 1559-1562. Owing to him, the first version of the peace treatyof 1559was not ratified such as it had been drawn up by the Ottoman party, the Habsburgs being informed that changes had been operated in the Osman-Turkish version set against the Latin version. Cernovi6 began his extremely useful activity in the capital of the Ottoman Empire in the service of the House of Austria in 1556. His first contacts with the Austrians occurred in 1556, when he arrived in Vienna in the retinue of the Bishop of Hvrar (Lesina in Dalmatia), Zaccaria Dolfino, future cardinal. Owing to his relations and his exceptional knowledge of foreign languages, he was contacted by Archduke Maximilian, who eventually persuaded him into enrolling as a secret agent. The Ragusan insisted on being allowed to keep anonymity and never being required to meet with any agent of the House of Austria, so as not to arouse the suspicion of the French ambassador, of the Venetian bailo, or of the four vezirs, and serve the interests of the Habsburgs longer and more efficiently. It was decided that he would communicate through ciphered letters, under the form of some commercial correspondence addressed to the merchant Frantz Staub in Vienna. The letters were to be sent to Venice, and from there rerouted to Vienna by Luigi Dolfino, Zaccaria Dolfino's brother. In a very short time, owing to his excellent knowledge of Osman-Turkish, Cernovid became indispensable to the diplomatic services in Istanbul. In 1556 again, the Venetian bailo Antonio Erizzo offered him the position of dragoman (interpreter) of bailo Marino Cavalli, Venice's envoy to the Sublime Porte. Thus, the Ragusan became a double agent, in the service of the House of Austria. The information provided by him was of utmost importance. In 1556-1558, the Ottoman plans to land in Italy were counteracted. Cernovid assisted quite efficiently Ogier Ghiselin of Busbecq, Ferdinand I's ambassador, during the 2 rounds of negotiations of 1556-1559 and 1559-1562. He pointed out to the changes operated in the Osman version of the Austrian-Ottoman treaty of 1559, and provided valuable information for the perfection of the peace treaty of 1562.

www.dacoromanica.ro 166 Ileana Cazan 14

His activity as a double agent was brought to a stop by the inquiry on a leak of information from the chancellery of the Sultan, begun in October 1562. Under torture, "secretary" Latif admitted having secretly passed information on to Cernoviè. Luckily, the implication of a grandson of the Grand Vezir also transpired. As a result, Ali-pasha hesitated in taking any punitive measures against Cernovie". When the bailo observed that the Sublime Porte was letting a spy go unpunished, Ali-pasha retorted that if the Sultan was to punish all the spies in the Empire, then the bailo and the entire natio venetiana residing in Constantinople would have to be expelled. Finding out from the personal secretary of Ali-pasha that the Venetians were planning his assassination, Cernovi6 left the Ottoman Empire, not without thanking the Grand Vezir and parting with the higher Ottoman officials under the best auspices. Quite interesting is that the Ottomans, with the treaty of 1562 having relatively eased the tension in their relations with the Habsburgs, were tempted to link Cernovie"s secret activity to the conflict between the Emperor and the Venetians, rather than see it as an act of treason against the Sultan. However, Cernovi6 was fully aware that his activity as a spy had been brought to an end. As a result, he left for Ragusa, to meet his wife Jovanka and the children; subsequently, still under threat by the Venetians, he traveled to Apulia and to Naples; he lived in the Spanish territories for a short while; then headed for Rome and Milan, and from there he accompanied Busbecq to the Imperial Court. In 1565 he returned to Constantinople in the official position of extraordinary ambassador of the House of Austria.

www.dacoromanica.ro RAPORTURILE REGATULUI UNGARIEI CU 'TARILE DE LA FRONTIERELE SALE SUD-ESTICE IN PRIMELE DOUA DECENII ALE SECOLULUI AL XIV-LEA VIOREL ACHIM

Stingerea dinastiei arpadiene odatd cu moartea regelui Andrei III, la 14 ianuarie 1301, a deschis in Ungaria o epocd ce s-a caracterizat prin prdbusirea autoritdtii regale si existenta unor stapaniri teritoriale cvasiindependente. Timp de doud decenii in tard au fost lupte interne continue'. Perioada 1301-1310 de la moartea lui Andrei III si pand la incoronarea lui Carol Robert de Anjou cu coroana Sfantului Stefan, la Székesfehérvár, la 27 august 1310, act care a pus capdt rdzboiului civil este numitd de reguld epoca interregnului. Aceasta pentru cd atunci s-a facut tranzitia de la dinastia arpadiand la cea angevind. Termenul interregn" nu este insd potrivit, pentru cd in acele vremuri tulburi Ungaria a avut totusi, cel putin nominal, un rege, uneori chiar mai multi. Dacd tinem seamd de caracteristicile fundamentale ale vietii politice a tdrii, primele cloud decenii ale secolului al XIV-lea pot fi numite mai degrabd cum fac multi istorici epoca puterii stdpanilor teritoriali. in ultimele decenii ale secolului al XIII-lea teritorii intinse au iesit de sub controlul efectiv al puterii regale. in timpul lui Andrei III baronii si-au format provincii cvasiindependente, puterea centrald incetand practic sä existe Inca de atunci. Dupd moartea ultimului rege arpadian si in cursul luptelor pentru tron puterea baronilor a sporit si mai mult, iar stdpanirile lor au ajuns sd acopere cea mai mare parte a tdrii. Para la inceputul deceniului al treilea al secolului al XIV-lea, oligarhiicum sunt numiti in istoriografie stdpanii acestor structuri teritorialeau fkut legea in Ungaria2. Ei si-au insusit prerogative regale importante, dar fard ca vreunul dintre ei sA meargd atat de departe incat sd aspire la coroana regal& Ei au dobandit cele mai importante dregatorii (palatin, ban al Slavoniei, Croatiei si Dalmatiei, voievod al Transilvaniei etc.), dar nu s-au proclamat regi. Probabil cã s-ar fi ajuns la acest lucru si la divizarea regatului in mai multe state dacd regele Carol Robert nu ar fi reusit sa se impund i sa lichideze puterea oligarhilor.

I Pentru situatia politica din regatul Ungariei in primele dota decenii ale secolului al XIV-lea, intre altele, Gyula Kristó, Die Arpaden-Dynastie. Die Geschichte Ungarns von 895 bis 1301, Budapest, 1993, P. 253-257; Pal Engel, The Realm of St Stephen: A History of Medieval Hungary, 895-1526, London, New York, 2001, p. 124 si urm. Vezi si titlurile din notele 2 si 3. 2 Din literatura privitoare la oligarhi, intre altele, Gyula Kristó, Die Macht der Territorialherren am Anfang des 14. Jahrhunderts, in Etudes historiques hongroises 1985 publiées a l'occasion du Congres International des Sciences Historiques,I, Budapest, 1985, p. 594-614.

Revista istorica", tom XVII, 2006, nr. 14, p. 167-180.

www.dacoromanica.ro 168 Viorel Achim 2

Primul deceniu al secolului al XIV-lea a fost dominat de luptele pentru tron. Daca croatii 1-au recunoscut pe Carol Robert ca rege inca de la sosirea lui in Ungaria (august 1300) §i i-au lamas fideli tot timpul, nobilimea maghiard era divizatd. Majoritatea 1-a sprijinit la inceput pe fiul regelui Wenceslas II al Cehiei (1283-1305), numit tot Wenceslas. Acesta era nepot de fiu al Kunigundei (fiica lui Rostislav §i a Anei, nepoata regelui Bela IV), find deci inrudit cu familia arpadiand. Wenceslas a fost incoronat ca rep al Ungariei in august 1301, la Székesfehérvar, luand numele de Ladislau. Insa peste cativa ani, in 1304, la interventia papei, el a parasit Ungaria. In anul urmator, dupa moartea tatalui sãu, va deveni rege al Cehiei (Wenceslas III, 1305-1306). Opozitia ungara a refuzat insa i acum sa-1 recunoasca pe Carol Robert. De aceasta data 1-a sprijinit pe Otto de Bavaria. Otto era fiul Elisabetei, una dintre fiicele lui Bela IV, casatorita cu Henric, ducele Bavariei. In decembrie 1305, Otto a fost incoronat cu coroana Sfantului Stefan. El a fost parasit de suporterii sai unguri in 1308, dupa ce voievodul Transilvaniei, Ladislau Kan, I-a capturat §i 1-a intemnitat intr-una din cetatile sale §i, totodatä, i-a confiscat coroana. A fost pus in libertate dupa ce a renuntat la orice pretentii la tron. Incercarea din 1309, de a-1 aduce pe tron pe Vladislav, fiul lui Stefan Dragutin §i al Catherinei (fiica lui Stefan V), a avut putini suporteri. Pand la urmä cei mai multi oligarhi si-au dat acordul pentru candidatul papal, Carol Robert, nu inainte insä de a pune anumite conditii papei Clement V. Interventia Sfantului Scaun, prin misiunea cardinalului Gentilis, a fost decisiva pentru asigurarea succesului lui Carol Robert. La adunarea care a avut loc in noiembrie 1308 langa Pesta, ierarhiii baronii tarii 1-au recunoscut pe Carol Robert ca rege ereditar al Ungariei. El a fost incoronat mai intai la Buda, la 15 iunie 1309, iar apoi, cu sacra coroana.", la 27 august 1310, la Székesfehérvár. In 1310 noul rege a inceput actiunea de lichidare a stapanirilor teritoriale3. in timpul luptelor pentru tron oligarhii practic ie§iserd de sub orice control din partea puterii ,scentrale. Luptele cu oligarhii au durat multi ani. Ele s-au incheiat abia in 1323. In acest interval au existat numeroase räscoale din partea oligarhilor, expeditii regale, lupte etc. Printr-o politica abild §i consecventä, in cursul careia a facut uneori concesii adversarilor pentru a-i c4tiga de partea sa, Carol Robert a reuit sa lichideze rand pe rand toate centrele de rezistenta §i sa se impuna ca suveran. Victoria obtinuta de Carol Robert impotriva rivalilor saila tronsi impotriva oligarhilor a asigurat regatului Ungariei stabilitatea politica necesara unei dezvoltari normale. Sub noua dinastie de origine franceza societatea ungara s-a transformat rapid, in sensul crearii unor structurii mecanisme feudale depline. Progresele in directia monarhiei de sari au asigurat coeziunea clasei politice. Dinastia angevind a fost un factor de occidentalizare a tärii. Ungaria a inregistrat progrese sub toate aspectele.

3 Pentru aceasta, indeosebi Pal Engel, Az orszag lifraegysitése. I. Kiraly király kuzdelmei az oligarchák ellen (1310-1323), in Századok", 122, 1988, p. 89-146.

www.dacoromanica.ro 3 Regatul Ungarieii pile de la frontierele sud-estice 169

Indomeniulpoliticiiexterne,indatddupdpreluareaefectivda guverndmântului, regele Carol Robert a initiat o politicã de recuperare a teritoriilor care se aflaserd cândva sub stdpdnire sau hegemonie ungard. Intdrirea regatului a facut posibild organizarea unor actiuni externe menite sa asigure prestigiul dinastiei §i al tarii. Carol Robert a reluat de fapt programul de cuceriri in directia sud-esticd promovat de regii arpadieni. De la sfdr§itul deceniului al doilea al secolului al XIV- lea se poate vorbi din nou de o politicd sud-esticd a regatului Ungariei. Intre timp, regiunea carpato-balcanicd a cunoscut insd modificdri de ordin politic §i teritorial. In perioada cuprinsd intre momentul 1291, cdnd mongolii s-au instdpkit asupra intregului segment al Dundrii de Jos, §i cca 1320, cdnd ungurii i§i fac simtita din nou prezenta aici, in spatiul carpato-balcanic s-au produs insemnate mutatii politico-terioriale. Harta politica a regiunii s-a precizatpornind, desigur, de la elementele mai vechiin primele decenii ale secolului al XIV-lea, in conditiile in care asupra tarilor de la Dundrea de Jos se exercita hegemonia Hoardei de Aur. Regimul dominatiei mongole in regiune-o problernd neglijatd mult timp de istorici sau tratatd interesat11 cunoa§tem in datele lui esentiale datoritd cercetdrilor lui Virgil Ciociltan4. In acest context, toate tarile de aici au trecut prin prefaceri politice importante. Taratul de Tdrnovo §i principatul de Vidin s-au consolidat cu sprijinul mongolilor5. Cum aratd intreaga istorie a raporturilor bulgaro-tdtare, Bulgaria a indeplinit o functie speciald pentru Hoarda de Aur. Prin pozitia sa geografica, aceastd tard asigura accesul spre Bizant §i spre Ungaria. In anul 1323 cele cloud state bulgare s-au unit sub sceptrul principelui de Vidin ales tar de Tdrnovo, Mihail $i§man (1323-1333). Acest actpolitics-ainfaptuit,desigur,cu acordul mongolilor6. Pentru mongoli, unificarea celor clouã state bulgare a fost o modalitate eficientd de a-§i asigura hotarele de la extremitatea vesticd a ariei lor de hegemonie in fata regatului ungar, care incepuse din nou sa-§i afirme interesul pentru spatiul balcano-carpatic. Sursele de epocd oferd date despre raporturile strdnse care au existat intre Bulgaria §i Hoarda de Aur in primele decenii ale secolului al XIV-lea, despre implicarea mongold in problemele Bulgariei §i in politica acesteia fata de Bizant, Ungaria §i Serbia'. In partea de nord-vest a Peninsului Balcanice, tinutul Ma6vei, pe care in 1284 regele Ungariei, Ladislau IV, 1-a concedat cu titlu de ducat curnnatului sdu Stefan Dragutin fostul rege al Serbiei (in realitate, Ra§lca.) intre 1272-1282 a

4 Virgil Ciociltan, Hegemonia Hoardei de Aur la Duneirea de Jos (1301-1341), in Revista istoricr, V, 1994, nr. 11-12, p. 1099-1118; idem, Mongolii qi Marea Neagret in secolele XIIIXIV. Contribulia Cinghizhanizilor la transformarea bazinului pontic in placd turnantet a comerfului euroasiatic, Bucurqti, 1998, p. 240-259. 5 Pentru Bulgaria in primele douä decenii ale secolului al XIV-lea, Istorija na Balgarija, III, Vtora Bálgarska deiriava, coord. Dimitar Kosev, Sofia, 1982, p. 299-308. 6 V. Ciociltan, Hegemonia, p. 1109; idem, Mongolii, p. 251-252. 7 Idem, Hegemonia, p. 1108-1109.

www.dacoromanica.ro 170 Viorel Achim 4 rdmas multd vreme, formal, un teritoriu ungar. in conditiile politice tulburi care au existat in Ungaria la cumpana secolelor al XIII-lea si al XIV-lea si ale incapacitatii puterii centrale de a asigura controlul si protectia tinturilor de la frontiere, formatiunea lui Dragutin a evoluat spre desprinderea totald de regatul Ungariei si integrarea in regatul sarb condus de regele Stefan Uros II Milutin. La capdtul indelungatelor luptele pentru succesiunea la tronul Rakdi intre Milutin si Dragutin, tinutul Maya a fost incorporat in statul sarb. Acest lucru s-a intamplat indatd dupd moartea lui Dragutin, in anul 13168. Un alt proces politic important petrecut in regiune a fost intemeierea Tarii Românesti. Tara Româneascd apare in izvoarele istorice la inceputul deceniului al treilea al secolului al XIV-lea, atunci când regele Carol Robert incearcd sd recupereze pozitiile pe care le detinuserd la sud de Carpati regii arpadieni. Cea dintdi atestare a Tarii Romfinesti, cu numele Transalpina, se afld intr-un document unguresc din 26 iulie 1324, in care regele Carol Robert vorbeste de soliile indeplinite de un om al sal la Basarab, voievodul nostru al Tarii Romfinesti" (ad Bazarabam woyuodam nostrum Transalpinum)9. Din alte surse unguresti stim cd voievodul Basarab stäpânea la Portile de Fier deja in 1320-1321'°, ceea ce inseamnd cd 1320 este terminus ante quem al aparitiei noului stat pe harta politica a regiunii. Problemei intemeierii Tarii Românesti i s-a consacrat de-a lungul timpului un mare numär de studii". In istoriografia romând, chiar dacd s-a admis tutela mongold asupra spatiului dintre Carpatii Meridionalii Dundre, intemeierea Tarii Românesti a fost in general vazutd ca rezultat al unui efort militar al românilor de eliberare de sub mongoli'2. Este evident cd primul stat romanesc a fost creat pornind de la formatiunile teritoriale mai vechi din dreapta si din stanga Oltului. Crearea unei formatiuni românesti la ansamblul teritoriului cuprins intre Carpatii

80sintezd a evenimentelor politice din spatiu sfirbesc la inceputul secolului al XIV-Iea, in Istorija srpskog naroda, I, Od najstarijih vremena do Marieke bitke (1371), coord. Sima tirkovid, Beograd, 1981, p. 449-461. 9 Documenta Romaniae Historica, D, Re latii intre tdrile romcine, I (in continuare DRH, D, I), Bucuresti, 1977, p. 36-37. 1° Sergiu Iosipescu, Románii din Carpatii Meridionali la Dundrea de Jos de la invazia mongold (1241-1243) pdnei la consolidarea domniei a toatd Tara Romdneascei Reizboiul victorios purtat la 1330 impotriva cotropirii ungare, in Constituirea statelor feudale romdnegi, Bucuresti, 1980, p. 66- 67.

I Amintim, dintre titlurile mai noi, S. Iosipescu, op. cit., p. 41-95, unde in note este datd cea mai mare parte a bibliografiei problemei. LucrArile cele mai importante pentru intelegerea procesului de creare a TArii Romanqti sunt Gheorghe I. BrAtianu, Traditia istoricd despre intemeierea statelor romdnegi, Bucurqti, 1945; $erban Papacostea, Romcinii In secolul al XIII-lea. Intre Cruciatdpt Imperiul mongol, Bucurqti, 1993, indeosebi p. 167-173; idem, Intemeiere $i descdlecat in traditia istoricd a constituirii Tdrii Romdnevi, in Studii §i materiale de istorie medie", XIX, 2001, p. 61-66. 12 Vezi in acest sens P.P. Panaitescu, Introducere la istoria culturii romeinevi, Bucurqti, 1969, p. 306-307 §.a.

www.dacoromanica.ro 5 Regatul Ungariei si Wile de la frontierele sud-estice 171

Meridionali, Olt, Dundre §i Portile de Fier in conditiile exercitdrii aici a stdpanirii mongole s-a produs, desigur, cu permisiunea mongolilor'3. in prima parte a secolului al XIV-lea Bulgaria *i Tara Romdneascd se prezintA ca state create sau re-create in spatiul de hegemonie mongold §i cu contributia de necontestat a mongolilor, intr-o vreme in care ace§tia erau mare putere la Dundrea de Jos. Procesul de organizare statald s-a incadrat in politica Hoardei fatd de aceastd regiune. Mongolii au fost interesati in existenta unor structuri politice autohtone capabile sä faca. politica Hoardeii sd apere frontierele de apus ale spatiului de hegemonie mongold impotriva tendintelor expansioniste ale Ungariei. and, la sfar§itul deceniului al doileai inceputul deceniului al treilea ale secolului al XIV-lea, dupd incheierea crizei interne, Ungaria a reluat ofensiva in directia sud-estick ea a intdlnit aici rezistenta nu a mongolilor, ci a unor state cre§tine, care s-au dovedit capabile sd o infrunte. Bulgaria, Tara Romdneascd §i Serbia au fost aparAtori ai hotarelor de la extremitatea apuseand a ariei de hegemonie mongold impotriva regatului Ungariei'4. Pand care mijlocul secolului Hoarda de Aur controleazd sud-estul Europei indeosebi prin intermediul acestor sateliti. in conflictele interne care au avut loc in regatul Ungariei in primele cloud decenii ale secolului al XIV-lea au fost antrenate §i tarile vecine. Stefan Dragutin, ducele Madvei, a fost chiar unul dintre protagonitii scenei politice ungare. in calitatea sa de magnat ungar, el a participat la lupta pentru putere. in cadrul complicatelor evolutii politice §i militare din acei ani, optiunea lui Dragutin s-a modificat in mai multe rdnduri. La inceput, el s-a numdrat printre partizanii lui Carol Robert. Dragutin se afla in relatii strdnse cu Carol II de Anjou, regele Neapolelui §i tatAl lui Carol Robert, Inca din vremea regelui Andrei III, cdnd au izbucnit luptele pentru tronul Ungariei15. in anii luptelor pentru tron intre Carol Roberti Wenceslas (Ladislau), Dragutin s-a situat de partea celui dintAi. La fel, in cadrul conflictului dintre Carol Roberti Otto de Bavaria. in acei ani provinciile sudice ale regatului Ungariei au fost teatrul unor evenimente militare. Dragutin a intrat in conflict cu nobilii din familia croatd 'Subié, care controlau un ir de tinuturi situate la frontierele de miazdzi ale regatului, apoi cu marii magnati din vecindtatea Madvei. Se pare cd a existat insd cel putin un episod in care Dragutin s-a aflat in opozitie cu Carol Robert. Ma ne explicdm de ce diploma emisd de Carol Robert la 13 octombrie 1307, vorbind de faptele de vitejie ale lui Matei, Pauli Mihail, fiii lui Urbanusfapte de vitejie despre care §tim cã s-au petrecut cu ocazia atacului

13 Contributia mongola este surprinsA in Viorel Achim, The Banate of Severin and the Romanian Political Formations South of the Carpathians, in Transylvanian Review", V, 1996, nr. 2, p. 61-63; V. Ciociltan, Mongolii, p. 252, 254-255. 14 V. Ciociltan, Mongolii, p. 252. Is Léonidas Mavromatis, La fondation de l'Empire serbe. Le kralj Milutin, Thessaloniki, 1978, p. 18 cu n. 19.

www.dacoromanica.ro 172 Viorel Achim 6 tdtar in Maya din anul 1291 , spune cä Stefan [Dragutin], resele Serbiei", a intrat cu oastea sa in Sirmiu, unde a pustiiti a luatprizonieri'6.Actiunea lui Dragutin nu a avut loc in 1291, and el a fost o victimd a taarilor §i and ungurii au intervenit in sprijinul sat'''. In documentul din 1307 avem de-a face, in mod evident, cu o suprapunere a unor planuri cronologice diferite. Confuzia este insä o dovadd Ca intr-un moment apropiat de cel al emiterii diplomei Dragutin, intr- adevdr, a intreprins o expeditie in partea de sud a Ungariei. Nu se spune and s-au intdmplat aceste lucruri, dar credem cd 1307 este anul cel mai probabil'8. Situatia s-a schimbat insä in anul 1309, cand flub lui Dragutin, Vladislav, si-a inaintat candidatura la tronul Ungariei. Vladislav avea acel* grad de rudenie cu dinastia stinsd cai Carol Robert. De asemenea, el era asdtorit cu o membrd a familiei Morosini, familie din care facuse parte regele Andrei III. Insd candidatura lui Vladislav a fost sprijinitd de un numar restrdns de nobili, astfel Inc& s-a renuntat repede la aceastd tentativd. Odatd cu incoronarea lui Carol Robert, la Buda, la 15 iunie 1309, problema dinastia a inceput sd se clarifice, noul rege cdpatand tot mai mult sprijinul factorilor politici ungari. In aceste imprejurdri, Dragutin a intreprins actiuni militare in teritoriile ungare invecinate '9. Cum spune episcopul Ladislau al Sirmiului intr-o scrisoare din iulie 1309, Stefan [Dragutin], rex Servie, a pustiit intregul Sirmiu, jefuind satei incendiind biserici20. Dragutin s-a bucurat de sprijinul unor magnati unguri, care s-au refugiat la sud de Sava21. Candidatura lui Vladislavi actiunile lui Dragutin din acest timp au atras, in mod firesc, ostilitatea noului rege, ceea ce a facut ca pozitia lui Dragutin sä fie tot mai dificild22.

16 Anjou-kori okleveltar. Documenta res Hungaricas tempore regnum Andegavensium illustrantia, II, ed. Gyula Krist6, BudapestSzeged, 1992, nr. 247, p. 112. 17Un document din 1298 mentioneazA faptele de vitejie ale celor trei frati cu ocazia atacului tatar din 1291, and unul dintre ei, Matei, a fost ranit mortal; Codex diplomaticus regni Croatiae, Dalmatiae et Slavoniae (in continuare Smidiklas), VII, ed. Tade SmiUdas, Zagrabiae, 1909, P. 309- 3 10. 18Ugrin din neamul Csák, cel care a intervenit la rege in favoarea slujbasilor sai Matei, Paul si Mihail, fiii lui Urbanus, a fost comite de Bács, Szeram, Valk()i Pozsega in anii 1301-1311 (Pal Engel, Magyarország világi archontológiaja 1301-1457, I, Budapest, 1996, p. 100, 164, 199), iar intre 1307 si 1309 a detinut si dregatoria de mare vistier (ibidem, p. 36). Cei trei frati proveneau din aceasta regiune. 19Emerich Szentpétery, Das Banat von Machow (Macso), in Ungarische Rundschau fiir historische und soziale Wissenschatften", IV, 1915, p. 877. Pentru acest episod, vezii Mihailo Dinid, Odnos izmedu kralja Milutina i Dragutina, in Zbornik radova SAN", XLIV, 1955, p. 64-64 cu n. 53. 20propter desolationem et spolia villarum suarum [= ale episcopului, adia sate din cuprinsul episcopiei] et confractiones sive incendia ecclesiarum, que fecit Stephanus rex Servie in tota provincia Sirmiensi". Monumenta Vaticana historiam regni Hungariae illustrantia, I/1, Budapest, 1885, p. 313. 21Un document dat de regele Carol Robert, la 20 martie 1310, II aminteste pe loan fiul lui Enardus care, situat de partea lui Stefan, regi Servie, a pustiit comitatele Szerem si Valid); Smidiklas, VIII, p. 259-261. 22Sima tirkovid, La Serbie au Moyen Age, Paris, 1992, P. 113-114.

www.dacoromanica.ro 7 Regatul Ungarieii prile de la frontierele sud-estice 173

In luptele interne din Ungaria au fost implicati si bulgariii tatarii. In anul 1304 bulgarii si paganii" sunt mentionati in oastea lui Carol Robert, care s-a luptat cu cehii pretendentului Wenceslas23. Carol Robert a fost sprijinit atunci, de asernenea, de austrieci si de germani. Bulgarii despre care se vorbeste aici trebuie sa fi provenit din principatul de Vidin, unde stapanea Sisman24. Paganii amintiti alaturi de bulgari vor fi fost fie cumani din Ungaria, fie, cel mai probabil, tätari. inseamnd cd in acel moment tatarii iarile care ascultau de ei erau de partea lui Carol Robert. $i conducatorii romani din tinuturile de la sud de Carpati au fost de partea candidatului angevin la tronul Ungariei. Episodul luarii in captivitate de voievodul Transilvaniei, Ladislau Kan, a ducelui Otto de Bavaria, pretendent la tronul Ungariei, este ilustrativ in acest sens. Cronica rimatä a lui Ottokar de Stiria relateaza cä voievodul Ladislau 1-a trimis pe Otto dincolo de padure / in puterea romanilor" (hin iiber walt 1 den Walachen in ir gewalt), de unde a fost eliberat doar la interventia regilor Serbieii Bulgariei25. intamplarea s-a produs in anul 1308. Exista o discutie bogatä pe tema localizärii romanilor care apar in aceastä cronica si a conducatorului lorcum apare in text, romanul care in toate chestiunile era stapan deasupra celorlalti" (dem Walachen, / der an alien sachen / herr ob den andern was)26. Credem cä sunt convingatoare argumentele aduse in sprijinul situarii lor la sud de Carpati; conducatorul respectiv trebuie sa fi fost voievodul Tarii Romanese. Oficiile de intermediari ale regilor Serbiei si Bulgariei sunt si ele un indiciu pentru situarea acestui conducator roman in viitoarea Tara Romaneascd, dar si pentru statutul politic pe care acesta 11 avea in acel moment, apropiat de al celor doi suverani balcanici. intamplarea cu Otto de Bavaria scoate in evidenta faptul ca voievodul Transilvaniei, Ladislau Kan-unul dintre oligarhi, stdpanul de necontestat al provinciei intracarpatice-s-a aflat in raporturi bune cu voievodul roman de la sud de Carpati, ca1i pozitia relativ puternica a acestuia din urma. In conditiile tulburi existente in acea epoca in Ungaria, care i-au permis lui Ladislau Kan sa-si dezvolte o putere cvasfidendependenta, voievodul transilvanean a putut sã exercite o

23Una din aceste mentiuni: [A. 1304.] Eodem anno Albertus de Austria, rex Romanorum, Egram, Misram, Vngariam, Cracouiam et totam Polonie regnum sibi peciit resignari. Albertus congregato valido exercitu Boemiam intravit et circa Budweis tentoria sua collocavit, prestolans ibi filii sui, ducis Austrie, adventum, qui in brevi cum Vngaris, Bulgaris et paganis[=Cumanis] per Morauiam transiens circa quatuor milia hominum ferro et igne interemit..." (Gombos, I, p. 399.) 24Cf. Hristo Dimitrov, Beilgaro-ungarski otnoknija prez srednovekovieto, Sofia, 1998, p. 204. 25G. Popa-Lisseanu, Romdnii in poezia medievalei, Iasi, 1934 (extras din "Cercethri istorice", X), p. 18-21. 26Adolf Armbruster, Romoinii in cronica lui Ottokar de Stiria: o noud interpretare, in Revista de istorie", XXV, 1972, nr. 3, p. 463-483, indeosebi p. 464-468. 27Mai nou, $. Papacostea, Románii, p. 169-170; Antal Lukács, Tara Feigeiraplui in Evul Mediu (secolele XIIIXVI), Bucuresti, 1999, p. 171. A. Armbruster 1-a localizat pe voievodul roman in Tara Fagarasului (A. Armbruster, op. cit., p. 475-476,482).

www.dacoromanica.ro 174 Viorel Achim 8

anumita influentä la sud de munti, un spatiu controlat politic de mongoli, dar unde formatiunile romanesti evoluau spre injghebarea unui stat. Credem Ca prezenta unui comite la Campulung (Laurentius comes de Longocampo) in anul 130028 se explica nu numai printr-o actiune de colonizare saseascd in nord-vestul Munteniei, ci si prin anumite raporturi care existau intre cei doi voievozi, de la nord si de la sud de Carpati. In acel moment Ladislau Kan era un factor important in lupta pentru tron. Puterea si prestigiul pe care le avea ii deschideau perspectiva de a ajunge rege al Ungariei. Confiscarea coroanei si luarea in captivitate a lui Otto de Bavaria au fost apogeul puterii lui Ladislau Kan. Proiectul, despre care se vorbea in 130929, al casatoriei intre fiica lui Ladislau Kan si tall lui Stefan [Dragutin],rex Servie, indica puterea pe care o avea voievodul transilvanean si influenta sa in tarile din jur. Nu credem a episodul transalpin al lui Otto de Bavaria a avut de-a face cu bulgarii30. Nu este insa exclus ca principele Vidinului, Mihail Simian, sase fi aflat atunci sksel in raporturi bune cu Carol Robert. In cel de-al doilea deceniu al secolului al XIV-lea relatiile intre regele incoronatalUngarieisitarilebalcanicesiextracarpatices-audeteriorat. Informatiile documentare sunt putine. Ele vorbesc insa de tensiunile existente in regiune si chiar de conflictele militare survenite atunci. Evenimentul cel mai important a fost indelungatul razboi intre Dragutin, stdpanitorul Mabei, si fratele sau Milutin, regele Rag Ical, a carui mild a fost succesiunea la tronul sarb31. Conflictul intre cei doi, izbucnit in 1301, a fost punctat de mai multe armistitii si s-a incheiat abia in 1312, prin victoria lui Milutin, ,scare a beneficiat de sprijin din partea mercenarilor care au intrat in serviciul sat. In afara faptului cd 1-a consolidat pe Milutin pe tronul Nemanizilor, pacea a insemnat aducerea lui Dragutin la o dubla dependentä: fata de Milutin si fata de regele Ungariei32. La moartea lui Dragutin (in martie 1316), Milutin 1-a inlaturat pe urmasul Vladislav si a alipit tinuturile mostenite de acesta la regatul sarb. Fiecare din cele doud tabere s-a bucurat de sprijinul unor tari vecine. Milutin 1-a avut ca aliat pe principele Vidinului, Mihail Sisman. Decisiv a fost insd sprijinul pe care i 1-au dat lui Milutin bizantinii. Relatiile intre Dragutin si Carol Robert s-au normalizat abia in 1314. in 1315 regele Ungariei se va afla in raporturi bune si cu Dragutin si cu Milutin.

28 in legaturA cu acest cornite de la sud de Carpati, Emil LAzArescu, Despre piatra de mormdnta comitelui Laurentiu fi cdteva probleme arheologice si istorice in legaturd cu ea, in Studii si cercetAri de istoria artei", 4, 1957, nr. 1-2, p. 109-127. 29 Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoarelaistoriaromlinilor (incontinuare Hurmuzaki), Ill, Bucuresti, 1887, p. 568-571. 30 Curn sustine Hr. Dimitrov, op. cit., p. 204-205. 31 Despre razboiul dintre Dragutin si Milutin, Mihailo Dinié, Odnos izmedu kralja Milutina i Dragutina, in Zbornik radova SAN", XLIV, 1955, p. 64 si urm.; Istorija srpskog naroda, I, p. 459- 460. 32 Cf. L. Mavromatis, op. cit., p. 66.

www.dacoromanica.ro 9 Regatul Ungariei si prile de la frontierele sud-estice 175

Vrând sä scoatd in evidentd relatiile bune care existau intre Milutin §i Dragutin, Danilo II spune in cronica sacard sá precizeze insd anul, dar e vorba de 1315-cä regina Simonida a facut o vizitd cumnatului sau la Belgrad, unde a avut parte de o primire somptuoasa. Cu acea ocazie au sosit la Belgrad trimiii regelui Ungariei, Carol Robert, incarcati cu daruri pretioase pentru Simonidai sotul ei. Simonida le-a ddruit catedralei din Belgrad, s-a rugat la mormântul soacrei sale la Gradac §i, dup. ce a stat la Belgrad cdteva saptamâni, s-a inapoiat la Skopje impreund cu suita sa" in acei ani tinuturile de la frontierele sudice §i sud-estice ale regatului Ungariei au suferit devastari din partea schismaticilor, a tatarilor, a paganilori a altor neamuri amestecate de necredincio0"-cum se spune intr-o circulard a papei Joan XXII din 1314 cdtre credincio0 bisericii catolice din Ungaria §i din partile invecinate34. Aceea§i informatie legata de incursiunile schismaticilori paganilor in regatul ungar este prezentd in corespondenta papeii in 1319, ca §i mai tarziu35. Ocuparea de ate Milutin a tinuturilor care fuseserd stApdnite anterior de Dragutin a fost de naturd sã provoace reactia ungurilor. In 1319 Carol Robert a intreprins o campanie impotriva lui Milutin, la capdtul cdreia Mae'va §i Belgradul au fost incorporate din nou la regatul ungar36. Pentru multe decenii de acum inainte Ungaria va stdpani aceste tinuturi de la sud de Dundrei Sava. A doua parte a deceniului al doilea a cunoscuti un conflict ungaro-bulgar. Acesta a avut loc in contextul masurilor regale vizdnd lichidarea puterii oligarhului local, loan, flul banului Teodor de Voiteg (Veyteh), rasculat impotriva regelui, §i recuperarea pe aceastd cale a coltului sud-estic al Banatului actual, care inainte de 1291 apartinuse banatului unguresc de Severin. Evenimentele petrecute aici la sfarOtul deceniului al doileai inceputul deceniului al treilea, cronologia lor, au constituit subiectul unor analize detaliate37. Ultima fazd a actiunii recuperatoare angevine de-a lungul culoarului Timi§Cerna a fost ocuparea cetätii Mehadiasi

33 tvoti kraljeva i arhiepiskopa srpskih, Zagreb, 1866, p. 95-99; vezi L. Mavromatis, op. cit., p. 66 cu n. 189. 34... a Schismaticis, Tartaris, paganis allisque permixtis infidelium nationibus"; Hurmuzaki, I/1, p. 574-575. 35 $tefan Pascu, Contribufluni documentare la istoria romanilor in sec. XIII 0 'UV, Sibiu, 1944 (extras din Anuarul Institutului de Istorie Nationala Cluj-Sibiu", X, 1944), p. 18, 20, cu n. 58. 36 Expeditia ungara din 1319, Constantin Jireek, Geschichte der Serben, I, Gotha, 1911, p. 351- 352; E. Szentpétery, op. cit., p. 877-878; Istonja srpskog naroda, I, p. 474-475; Gyula Krist6, Az Anjou-kor habonii, Budapest, 1988, p. 53-56. 37 Lichidarea stapinirii lui loan, fiul lui Teodor de Voiteg, in Gy6rgy Györffy, Adatok a romanok XIII. szazadi tdrtenetehez és a roman allam kezdeteihez (II), in Történelmi Szemle", 7, 1964, nr. 3-4, p. 537i urm.; Maria Holban, Contacts balkaniques et realites roumaines aux confins danubiens du royaume de Hongrie. A propos de la publication de nouvelles sources concernants Basarab, in Revue des etudes sud-est européenes", 3, 1965, nr. 3-4, p. 389-417; eadem, Despre raporturile lui Basarab cu Ungaria angevinci fi despre reflectarea campaniei din 1330 in diplomele regale 0 in e(Cronica Pictatã, In eadem, Din cronica relatiilor romano-ungare in secolele XIIIXIV, Bucumti, 1981, p. 90-97; S. losipescu, op. cit., p. 63-72; Gy. Krist6, Az Anjou-kor habond, p. 79-82.

www.dacoromanica.ro 176 Viorel Achim 10 instalarea aici a garnizoanei regale in frunte cu magistrul Dionisie Szécsi. Faptul s-a petrecut in intervalul post decembrie 1320 (and Dionisie Szécsi este atestat drept castelan de Jdioara)ante martie 1323 (and personajul indeplineste si functia de castelan de Mehadia)38. Ostilitdtile in regiune incepuserd in 1316. Unul dintre documentele privitoare la evenimentele petrecute in regiune in jurul anului 1320, anume o diploma regald din 1329 in favoarea amintitului Dionisie, vorbeste despre bulgarii despotului" din TArnovo, care prin expeditiile lor de pradd produceau mari pagube locuitorilor din zonele de frontierd ale regatului ungar59. Aici avem de-a face cu o inexactitate, in sensul cd in momentul la care se referd documentul atacatorul era nu tarul din Tarnovo, ci despotul sau principele Vidinului, Mihail Sisman. In 1323 el va urca pe tronul de la Tarnovo, de aici confuzia. Inainte de acest eveniment, Mihail Sisman a acordat sprijin lui Joan, full lui Teodor de Voiteg, in timpul conflictului acestuia cu regele Carol Robert'. S-a atirmat chiar cd Sisman stdpdnea teritorii la nord de Dundre41, ceea ce trebuie insd exclus. Actiunile ungare in Ma'ava (1319) si in sud-estul Banatului actual (1316 1322) au dus la reinstaurarea puterii regale in cloud tinuturi de la frontierele sud- estice ale regatului. Momentul cca 1320 a insemnat reintrarea Ungariei pe scena politicii sud-est europene. Aceasta a marcat refacerea echilibrului de putere in regiunea carpato-balcanica. Evolutiile precipitate din spatiul mongol au facut insd nu numai ca echilibrul sd devind tot mai precar chiar dacd pentru Inca aproximativ cloud decenii tarile de aici au ramas in orbita mongold, ci si ca protagonistii istoriei sud-est europene sa se schimbe: Hoarda de Aur este substituitä de Bulgaria, Serbia si Tara Romdneascd. Conflictul ungaro-mongol a devenit un conflict ungaro-bulgar, ungaro-sarb si ungaro-muntean. Mongolii actionau de la distantd, din Bugeacul pe care il vor pasta pentru Inca mai bine de o jumdtate de secol. Politica de recuperare in tinuturile transdanubiene si transalpine declansatd de regele Carol Robert la sfarsitul deceniului al doilea al secolului al XIV-lea a urmat cele cloud vechi directii de actiune ale Arpadienilor inspre sud-estul Europei. Privind aceastd politica' din perspectiva duratei lungi" a istoriei, putem afirma cã de fapt Carol Robert a redeschis dosarele Maèva si Severin. Actiunea sa a vizat, in primul caz, recuperarea tinutului din nordul Serbiei de azi, unde fusese provincia ungard Ma6va, pe care regele Ladislau IV o cedase in 1284 cumnatului sau, fostul rege sdrb Stefan Dragutin. Carol Robert a intervenit la sudul Dundrii in 1318-1319, purtand rdzboi pe un front larg, de la Dundre si pfina. in Albania. In urma expeditiei

38 S. Iosipescu, op. cit., p. 66-67. 39... quoddam castrum Guren vocatum in Bulgaria habitum, ex quo per gentem despoti sive ducis de Torno nostri regnicole ibi in confinio constituti diris vastibus et invasionibus hostilibus ac hominum utriusque sexus captivitatibus frequentius vexabantur..."; Gy. Györffy, op. cit. (II), p. 551- 552. 40 Hr. Dimitrov, op. cit., p. 209-210, 212. 41 Iv. A. Boiilov, Zur Geschichte des Fiirstentums Vidin, in Byzantinobulgarica", 4, 1973,p. 118.

www.dacoromanica.ro 11 Regatul Ungariei si tarile de la frontierele sud-estice 177 din toamna anului 1319 Macva a fost recuperatd si ungurii au organizat aici banatul de Macva. Actiunea angevind in culoarul TimisCerna a fost cvasisimultand cu cea din Maêva. Deocamdatd, regatul ungar s-a oprit la Dundre si Cerna. Centrul puterii ungare in aceasta regiune era cetatea Mehadiacetate de granita (in confinio existente), conform diplomei sus-amintite din 1329 , iar rostul garnizoanei de aici era unul defensiv, chiar dacd au existati momente mai deosebite, cum a fost ocuparea pentru scurt timp a cetätii Guren42 din Bulgaria (tindnd de principatul de Vidin). Puterea regald ungard s-a reinstaurat astfel in regiunea Portilor de Fier, pe malul nordic al fluviului. Dar in aceastd etapd nu a putut fi vorba de recuperarea cetatii Severinului §i a tinutului inconjurdtor, care inainte de 1291 apartinuse banatului arpadian. In ce priveste Vidinul, de dincolo de Dundre, acesta va deveni un obiectiv concret al politicii ungare ceva mai tdrziu. Portile de Fier si-au recdpdtat, astfel, in jurul anului 1320, importanta pe care o avuseserd altddatd pentru politica Ungariei. Mai mult decdt asigurarea controlului asupra Vidinuluicare a rdmas totusi o preocupare pentru unguri si se va manifesta cu putere peste o jumatate de secol, in anii 1365-1369 , Portile de Fier au acum si o functie legata de proiectul sud-estic maximal al Angevinilor de pe tronul Ungariei: instaurarea controlului asupra Gurilor Dundrii si asupra marelui comert continental care trecea pe aici. In epoca lui Ludovic I (1342-1382) aceastd preocupare este evidentd. Intreaga politicd a Ungariei in spatiul extracarpatic, pdnd in 1382, poate fi inteleasd prin prisma acestui interes special legat de controlul Gurilor Dundrii si al marelui comert de tranzit. Pentru Angevini, Portile de Fier sunt orientate nu atfit spre Bulgaria ci, prioritar, spre Gurile Dundrii. Drumul care pornea din ampia Pannonicd si trecea prin Timisoara, culoarul TimisCerna, Orsovai Severin (deci la Portile de Fier) devine in secolul al XIV-lea o importana arterd de comunicatie a Ungariei cu sud-estul Europei. Vechiul drum strategic BelgradNi§Constantinopol a rdmas in continuare important pentru comunicatia Europei Centrale cu Constantinopolul, dar pentru Ungaria nu a mai avut valoarea de altddatd. Schimbarile politico-teritoriale petrecute in vestul Peninsulei Balcanice au facut ca pe acest traseu sd se interpund Serbia. Abia odatd cu expansiunea otomand spre Ungaria si Europa Centrald marea arterd balcanicd redevine ceea ce a fost timp de secole, punand in umbra drumul care trecea prin Banat si Portile de Fier. Porti le de Fier au dobdndit pentru cdteva decenii o importanta cu totul speciald pentru Ungariai pentru raportul de forte in aceastd parte a continentului.

42 Cetatea Guren de care se vorbeste in documentul din anul 1329 (mai sus nota 39) trebuie localizata pe teritoriul Bulgariei medievale. Maria Holban crede ca e vorba de cetatea care apartinuse mai demult boierilor bulgari Darman si Kudelin, situata pe raul Mlava, la Gorniacka-Klisura, azi in Serbia (Maria Holban, Despre raporturile lui Basarab, p. 98-100). Nu credem ca ea poate fi identificata cu cetatea Görény din secolul al XIV-lea, localizata la Grade; (Schitul Topolnitei), intre Turnu Severini Orsova; cf. Pal Engel, Magyarország világi archontológijaja, I, p. 320.

www.dacoromanica.ro 178 Viorel Achim 12

Toate marile expeditii ungare si occidentale spre Dundrea de Jos au trecut pe la Portile de Fier; campania lui Carol Robert in Tara Romdneascd din anul 1330 sau campania principilor crestini impotriva turcilor din anul 1396, incheiatd cu infrdngerea de la Nicopole, sunt cloud exemple. Fortificatiile ungare de pe linia Dundrii, construite cele mai multe in timpul regelui Ludovic 1 si transformate sub Sigismund de Luxemburg intr-un sistem defensiv bine inchegat43, sunt o dovadd a functiei strategice a regiunii. In jurul anului 1320 situatia politica' la Portile de Fier era complicatd. Aici erau implicate nu numai raffle ale cdror hotare se intdlneau pe linia Dundriiadicd regatul Ungariei, principatul de Vidini nou apdruta Tara Romdneascd ci Serbia, precum itätarii Hoardei de Aur. Rosturilecetatii Mehadia dupd recuperarea ei de cdtre regele Carol Robert si misiunea castelanului Dionisie Szécsi se aratd a fistraja la hotar impotriva bulgarilor, a lui Basarab, voievodul transalpin, a regelui schismatic al Serbieii chiar a fdtarilor, care ndvdlesc neincetat cu dusmanie..."44. Controlul defileului Dundrii sau al unor portiuni ale acestuia a preocupat toate statele din regiune. Tutela mongold asupra Bulgarieii Tarii Romdnesti, cai asupra Serbiei, este evident& In spatele actiunilor majore de politica externd ale acestor tari s-a aflat Hoarda de Aur. Aceste tali au actionat la Portile de Fier in directia blocarii tendintelor expansioniste ale Ungariei nu numai in interes propriu, ci si in interesul Hoardei. Conflictul ungaro-bulgar, ungaro-sdrbi ungaro-muntean din anii '20 si '30 ai secolului al XIV-lea a fost, indirect, si un conflict ungaro-mongol. 0 dovadd a tutelei mongole este implicarea militard a fdtarilor in conflictele balcanice din aceastd epocd. Unele dintre cele mai vechi stiri despre Tara Romdneascd vorbesc de participarea romdnilor, aldturi de tätari, la campaniile tarului Mihail $isman. In 1323, Mihail Sisman, stringdndu-si oaste proprie si primind intr-ajutor nu putinsi de la ungro-vlahi.1=romdnii din Tara Romdneascd] si Inca si de la sciti tätarir, a atacat Bizantu14). lar conform unei insemndri autobiografice a tarului sdrb $tefan Dusan din prefata Zakonik-ului sdu, in bdtdlia de la Ve1bu2d (azi Kjustendil, in vestul Bulgariei), din iulie 1330, dintre sdrbi si bulgari, din oastea lui Mihail isman au facut parte, aldturi de bulgari si bizantini,i Ivanko Basaraba, socrul tarului Alexandru [= loan Alexandru, viitorul tar al Bulgariei, 1331-1371], tkari negri, care trdiau in vecindtate, domnia iailori alti stdpdnitori cu ei"46. E vorba, desigur, de coalitia patronatd de tätari si care a actionat in spatiul carpato-balcanic nu numai in interesul dinastilor locali, ci si in cel al Hoardei de Aur.

43Pentru importanta frontierei sud-estice a Ungariei in aceasta perioada §i cetatile de aici, Erik Rigedi, Castle and Society in Medieval Hungary 1000-1437, Budapest, 1986, P. 1324iurm. 44contra Bulgaros, Bazarab, woyuodam Transalpinum, regem Rascie scismaticum, ymo et Tartaros [...] continue hostiliter invadentes"; Gy. Gyorffy, op. cit. (II), p. 551-552; DRH, D, I, p. 41 (fragm.). 45 Fontes Historiae Daco-Romanae, III, Scriptores byzantini saec. XIXIV, ed. Alexandra Elian siNicolae-Serban Tanawca, Bucure§ti, 1975, p. 483-484 (loan Cantacuzino). 46 Zakonik Stefana Dulana cara srpskov. 1349 i 1354, ed. St. Novakovió, Beograd, 1898, p. 3.

www.dacoromanica.ro 13 Regatul Ungarieii prile de la frontierele sud-estice 179

De altfel, este de neconceput pentru momentul cca 1320-1330 o situatie de independentä a Tarii Romaneti, a celor cloud state bulgarei a Serbiei in raport cu Imperiul mongol. Aceste tari erau factori politici autonomi, aveau,so libertate de miFare tot mai mare, dar erau incadrate sistemului politic mongol. In perioada de inceput a actiunii sud-estice a Angevinilor, ele au rezistat §i si-au prezervat existenta cu ajutorul tatarilor. In urmatoarele aproximativ treidecenii creterea puterii Ungariei i implicarea ei tot mai activä in sud-estul continentului, pe de o parte, släbirea Hoardei, retragerea sa progresivä din afacerile spatiului carpato-balcanici reculul sau teritorial, pe de alta parte, au facut ca echilibrul relativ de forte din deceniul 1320-1330 sa fie bulversat, iar statele de aici sa alunece, treptat, de la hegemonia mongola la hegemonia ungard. De la mijlocul deceniului al §apteleai pana la moartea sa (in 1382) regele ungar Ludovic I a controlat toate tarile din fostul spatiu de hegemonie a mongolilor instalati la Gurile Dunarii47. Formal, Ungaria a obtinut pozitia detinuta anterior de Hoarda. Entitatile politice de aici nu au fost desfiintate, ci integrate in archiregnum-ul Ungariei. Formula suzeranitatii nu a functionat insa multä vreme, cu toate presiunile de natura politicai confesionald exercitate de regele angevin. In mod cert, traditia politica a acestor state, cu componenta mongold amintita mai sus, a avut partea de contributie la respingerea dominatiei ungare.

THE RELATIONS OF THE HUNGARIAN KINGDOM WITH THE COUNTRIES ON THE SOUTH-EAST BORDERS IN THE FIRST TWO DECADES OF THE FOURTEENTH CENTURY

Abstract

The history of the Hungarian Kingdom in the first two decades of the fourteenth century bore the imprint of the disputes over the throne, brought to an end only in 1310, when Charles Robert of Anjou became the undisputed king of the country; and further on, between 1310 and 1323, of the efforts put in by the new king in order to liquidate oligarchy. On the external level, after having effectively taken over the power, King Charles Robert embarked upon a policy to recuperate territories which at a certain time had been under Hungarian rule or hegemony. Charles Robert was actually resuming the south-east conquest program promoted by the Arpadian kings.

47 Pentru maxima expansiune ungara in secolul al XIV-lea, mai ales Alfons Huber, Ludwig I. von Ungarn und die ungarischen Vasallenldnder, in Archiv fiir österreichische Geschichte", LXVI, 1884, p. 1-44; Gy. Krist6, Az Anjou-kor hdborid, p. 161-177.

www.dacoromanica.ro 180 Viorel Achim 14

Starting with the last years of the second decade of the fourteenth century, one may speak of a revived south-east policy of the Hungarian Kingdom. The present paper addresses the relations of the Hungarian Kingdom, in the first two decades of the fourteenth century, with the south-east bordering states: the Principality of Vidin, the Tsarate of Tärnovo, the Principality of Maya, the Kigdom of Serbia, as well as the space lying between the Southern Carpathians and the Danube, where Wallachia was created at the time. Some of these neighboring countries found themselves involved in the internal conflicts taking place in the Hungarian Kingdom. Stephan Dragutin, Duke of Mae'va, was even one of the protagonists of the Hungarian political scene. He took part in the struggle for power, and his son Vladislav, for a short while, in 1309, was a candidate to the Hungarian throne. The Bulgarian states, Serbia and Wallachia were also involved in the internal struggles taking place in Hungary. The Tartar dimension of the south-east policy of Hungary isalso addressed, as the countries lying in the region of the Lower Danube were gravitating at that time to the political orbit of the Golden Horde.

www.dacoromanica.ro IZVOARE

UN CALATOR ANONIM IN MOLDOVA (1805) MARIAN STROIA

Asa cum, in chip pertinent, sublinia cu aproape un sfert de veac in urmd Paul Cernovodeanu, mArturiile adtorilor strdinialcdtuite intr-o viziune ireversibil subiectivd si fragmentard, dar beneficiind de spontaneitatea contactului direct si-a detaskii, atunci cand n-au fost alterate printr-un caracter de circumstanta sau prin conventionalismul unor prelucrdri tardiveconstituie surse pretioase de informare; ele intregesc, prin specificul datelor procurate, aspectele atdt de variate prezentate de cadrul in care a evoluat societatea medievald romdneascd, mai greu sau incomplet surprinse de documentatia obisnuitd a epocii". Acest citat mi-a revenit in minte in toamna anului 1999, cand, intr-una din putinele zile rdmase pentru studiu in bibliotecile din Moscova, am cerut spre consultare colectia pe anul 1806 a periodicului Vestnik Evropi". Asa cum am avut ocazia sa ark si cu alte prilejuri, Curierul Europei" era un periodic moscovit, cu aparitie lunard, redactat de iluministul Mihail Kacenovski, si care, in esentd, avea un profil editorial destul de diversificat: in principal literaturd, arte si filozofie, precum si numeroase rubrici de cronica. politica. Nu mica mi-a fost asadar surpriza cdnd, consultdnd, asa cum ardtam, aparitiile pe anul 1806 (urmArind sd depistez relatarea evenimentelor legate de rdzboiul ruso-turc, care tocmai demara), am descoperit la rubrica Politica pe parcursul a trei numere consecutive (ianuarie, februarie si respectiv martie 1806) o pitoreascd si putin cunoscutd relatie de adtorie la inceput de veac, intitulatd in chip semnificativ Scrisoare din Moldova. In chip firesc, prima problemd pe care am avut-o in vedere a fost incercarea de a-1 identifica pe interesantul adtor ce a traversat, la inceputul secolului al XIX-lea, principatul romdnesc dintre Nistru si Carpati. Investigatiile noastre ne-au ardtat cal, intr-adevar, in anul 1805 principatele romdnesti (cu deosebire Moldova, care ne intereseazA cel mai mult in cazul de fatd) au facut obiectul peregrindrilor a destui adtori, de etnii diferite, mai ales in intervalul de sase ani premergator izbucnirii rdzboiului ruso-turc ce s-a incheiat, dupd cum se stie, in 1812. Din acest punct de vedere,incertitudinea noastrd era mai aleslegatA de eventualitatea unei identitdti a acestui text cu cloud din relatiile unor adtorii care se desfasuraserd in aceeasi arie geografica si in aproximativ acelasi spatiu temporal. In esentA era vorba de naratiunilesde voiaj ale contelui maghiar Vincze Batthyany si ale peregrinului german Joseph Rohrer. Intre timp, cele doud surse amintite au vazut lumina tiparului in vol. I al seriei noi a colectiei ailátori straini despre Virile Romeine2, iar confruntarea textului

1 Paul Cernovodeanu, Imaginea Prilor Rormine la calátorii straini din secolele X1V-XVIII, in Revista de istorie", t. 32, 1979, nr. 12, p. 2354. 2 Calatori sträini despre Tarile Románe, serie nouA, vol. I (1801-1821), ed. Georgeta Filitti, Beatrice Marinescu, Serban RAdulescu-Zoner, Marian Stroia (secretar de volum), redactor responsabil

Revista istoricA", tom XVII, 2006, nr. 14, p. 181-190.

www.dacoromanica.ro 182 Marian Stroia 2

depistat de noi cu izvoarele narative ale celor doi calatori amintiti mai sus a evidentiat lipsa oricarei asernanari stilistice, informationale sau de alta natura. In acelasi timp, dat find faptul cä precizarea finala a editorului indica faptul ca sursa a fost preluata din limba germand, spulberarea oricarei confuzii a fost facilitata si de asertiunea logicazicem noipotrivit cdreia redactia moscovita nu putea prelua, in 1806, un text care avea sa circule in forma sa editoriala abia in 1809 (si ulterior intr-o forma mai dezvoltata abia in 1811), respectiv cel al lui Vincze Batthyany. Cu precizarile de mai sus, menite sa inlature orice dubiu privind autorul si continutul acestui izvor, vom prezenta in continuare cateva succinte comentarii personale asupra calatorului strain mentionat si a relatarii sale. Relatia de caldtorie Serisoare din Moldova (din care vom reda cateva din cele mai semnificative episoade in Anexa) se deruleaza, cronologic vorbind, pe parcursul a mai bine de cloud saptamani sub forma a sase epistole (din 2, 3, 7, 10, 16 si respectiv 20 ianuarie 1805),inserate, cu unele intermitente, in cuprinsul celor trei numere amintite din Vestitorul Europei". Nu cunoastem, din pacate, identitatea autorului, iar redactia insasi, in cazul in care o cunostea, a preferat sa o treaca sub tacere. Cel mai probabil german de origine, provenit dintr-unul din numeroasele ducate si principate care constituiau Germania inceputului de secol XIX, apartinand cultului protestant, Anonimul se releva ca un fin observatori atent analist al realitatilor din Moldova in perioada mentionata. Descrierea fizico-geografica a teritoriului principatului este destul de plastica, desi unele dintre datele demografice sau topografice nu corespund realitatii, asa cum le cunoastem noi astazi. Remarcabild in schimb este radiografia necrutatoare a peisajului social, a moravurilor si a nivelului de traiale unei populatii supusä coruptuluisi spoliatorului regim fanariot. Critica acestui sistem, ca si a metodelor brutale, abuzive si inumane prin care acesta ii tine sub ascultare supusii, sunt, din acest punct de vedere, comparabile cu cele mai bune pagini ale cronicarilor autohtoni (Naum Ramniceanu3, Dionisie Eclesiarhul4, Zilot Romanu15) sau ale observatorilor straini (generalul Langeron6 sprepada). In opinia calatorului anonim depistat de noi, sistemul fanariot de guvernare, instaurat de turci pentru tinerea sub control cat mai strans, indata cu inceputul secolului al XVIII-lea, a celor doud principate romanesti, reprezinta una dintre cauzele fundamentale care contribuie, in chip esential, la starea de mindi degradare generalizata a tarii.

Paul Cernovodeanu, Bucuresti, 2004; textul lui V. Batthyani-p. 88-118, iar cel al lui Joseph Rohrer p. 153-166. 3Naum Rdmniceanu, in Cronicari greci care au scris despre romeini in epoca fanariotá, textul grecesci trad. romdneascd Constantin Erbiceanu, Bucuresti, 1888, P. 112-168. 4Dionisie Eclesiarhul, Hronograf 1764-1815, transcriere dupd original Dumitru Ba.la.5ai N. Stoicescu, Bucumti, 1987. 5 Zilot Românul, Ultima cronica romeind din epoca fanariotilor, Bucuresti, 1884; versiunea mai recent:* ed. Marcel-Dumitru Ciuca, Bucumti, 1997, p. 118-139. 6Generalul Langeron, Relateiri privind rcizboiul ruso-turc din 1806-1812 si realitafi romeinesti din aceiasi epocei, in Ceilcitori streiini despre Tarile Romeine in sec. alA7X-lea,serie noud, I, ed. cit., p. 311-360; G. Penelea, Tárile romcine in timpul reizboiului din 1806-1812 veizute de ofiteri superiori rusi. A. de Langeron si P.V.Ciceagov, in Revista de istorie", t. 41, 1988, nr. 7, p. 673-681.

www.dacoromanica.ro 3 Un calkor anonim in Moldova (1805) 183

Un asemenea tip de sistem, bazat pe venalitatea aparatului de stat, pe o coruptie generalizata la toate nivelurile societkii, pe servilism, ipocrizie si obedienta, nu poate conduce in chip firesc nici la progresul si, cu atat mai putin, la prosperitatea principatului si a locuitorilor sai. Cel care patroneaza sistemul este insusi seful suprem al statului, domnitorul numit de Poarta (in acel moment Alexandru Moruzi), care imparte toate principalele dregatorii oamenilor care iisunt apropiati, functiile care sunt cele mai importante din administratia civila se acorda aceluia dintre ei care pläteste mai mutt" (p.138). In acest mod, ne informeaza izvorul citat, la capatul unui singur an de domnie hospodarul poate strange intre 500 si 600 de mii de taleri, surna care ii poate asigura un trai imbelsugat in urmkorii trei sau patru ani. Dar sistemul cuprinde de fapt intregul angrenaj administrativ al tarii, caci dregatorii amintiti vand apoi pe bani functiile mai marunte care depind de ei: un asemenea loc costa, in functie de pozitia sa de la 2000 la 3000 de piastri" (p.139). Drept urmare, sistemul descris mai sus nu poate avea aka' consecintas deck saracirea tariisi degradarea moravurilor", iar calatorul german compkimeste sincer populatia de rand, ai cdrei membri nu vor deveni, in asemenea conditii, prea curand fericiti". Fascinant prinplasticitateadescrieriivicleniei,versatilismuluisispiritului cameleonic care guverneaza conduita principilor proveniti din Fanarul Constantinopolelui, este si pasajul din relatare care descrie situatia si comportamentul acestora odatä intorsi pe malurile Bosforului, insa oricare domn reintors in , oricke bogatii ar avea, trebuie sa dea impresia cä este deosebit de sarac, caci altfel lacomii ministri turci 11 jefuiesc neintarziat. Intr-o asemenea situatie, in mod obisnuit se straduiesc sa ascunda banii adunati; sub un nume strain ii depun la bisericii manastiri, de la care primesc aproape 8 procente (dobandä), Ii incredinteaza unor bancheri siguri si de incredere; in mod premeditat ii asumã datoriile rat' platnicilor; isi atribuie chiar jalbe adresate stapanirii; acoperd despagubirile pentru plati incomplete si de acest fel". Tab lout, atat de intunecat, al realitatilor din Moldova inceputului de veac XIX nu putea fi complet daca ar fi lipsit din el modul de exercitare al asistentei medicale. Dar si aici imaginea parca este proiectata printr-olentildstramba. Alaturi de cativa medici competenti sibuni profesionisti saldsluiesc aici hoarde intregi de impostori, care isi bazeaza activitatea pe incompetentai defaimarea confratilor. Consiliile medicate de la capataiul pacientului amintesc de aceea de scene din comediile bufe ale evului mediu, caci grosolanii impostori in asemenea situatii de regula palavragesc in limba latina, fac neincetat referiri la practica medicaid invatate de pe rosti striga cu atata nerusinare incat medicul cu experienta, chemat pentru a-ti spune parerea, este adesea nevoit sa renunte la metodele sale si aproba irationalitkile propuse de colegii sai" (p.142). De altfel nici nu e de mirare o asemenea atitudine a Esculapilor locali, caci calificarea lor este cel mai adesea cumparata cu bani: autorul ne informeazasi nu avem motive sä nu-1 credemca" in Moldova , dar in special si la Constantinopol doctorul prezinta o diploma cumparata sau obtinuta de la vreun prieten, in Germania sau in Italia si nu-i ramane altceva deck Ali treaca pe la numele ski" (p.151). Daca adaugam la aceasta faptul cd in Iasi nu sunt deck doua (?) farmacii si cateva in tot restul tarii, mai e oare de mirare cd sanatatea locuitorilor

www.dacoromanica.ro 184 Marian Stroia 4 este intr-o stare deplorabile si cd speranta de viata, cu un termen modern, a acestor oameni depAseste rareori cincizeci de ani? Intr-o asemenea ambianta sociald, politica si morald, in principiu nu te poti astepta sa apard perspectiva unei schimbari radicale sau macar a unei ameliordri a stArii existente. Cu toate acestea, anumite pasaje din Scrisoare lasd sä se intrevadd pe alocuri si unele perspective mai incurajatoare. Dacd ceva se miscd aici,si calatorul este obiectiv in consemnärile sale, acela este comertul, care oferd premisele unui oarecare progres economic. Plata ieflind a mainii de lucru, vecinatatea Marii Negre si legaturile strânse cu orasele poloneze sau cele din Bucovina austriacd sunt tot atatia factori favorizanti. Daca cifrele Anonimului sunt apropiate de realitate, peste granitele principatului se exporta, in fiecare an, vreo 100 de mii de tauri, pand la 10 mii de cai si numerosi porci, care aduc Moldovei venituri fmmoase. Se mai adauga la aceasta un interes nedisimulat pentru infiintarea de manufacturi; insusi cumnatul domnitorului8, bogatul proprietar Sandulache Sturdza, a fondat o asemenea fabricutA de postav pe una dintre numeroasele sale mosii (cel mai probabil la Ruginoasa), fapt mai putin cunoscut /Ana azi. Ca aceasta sd infloreasca ii trebuie, insä, un climat mai modern, un regim in care libera initiativa sä se poatA manifesta din plin, ceea ce nu era cazul la 1805. Relatarea Anonimului mai aduce totodatd la cunostinta noastrA un episod pe cat de pitoresc, pe atat de inedit pentru un alt segment al vietii sociale, cel artistic si, mai concret, pentru inceputurile vietii teatrale in tara noastrd. Avand in vedere precizarile calatorului in cauza, el trebuie sä se fi produs, cel mai probabil, in toamna anului precedent, asadar in octombrienoiembrie 1804. La initiativa, probabil, a domnitorului, unul dintre dascalii de limba latind ai Curtii domnesti incearca (si chiar reuseste) sä injghebe o reprezentatie la curte cu o piesd-balet a lui Moliere, C'dsátoria silitd. Evenimentul-premierd in istoria teatrului moldav a avut si el, evident, parti insolite, caci actorii improvizati recrutati din personalul palatului nu aveau dec.& vagi notiuni de actorie si o totald necunoastere a limbii franceze (limbd in care 'Ana la urmä s-a si jucat piesa). Ei sunt pusi, sub amenintare, sA invete pe dinafarA textul si miscarile scenice; dupd circa doud luni de stradanii dificile are loc si reprezentatia oficialA, care, dupd informatia calátorului, s-a bucurat de succes. Intervine aici, in egala mAsurd, prin acest episod si o anume corectare a imaginilor noastre stereotipe despre nivelul vietii culturale in perioada fanariotA, care ne poate oferi, asemeni cazului mai sus citat, o imagine cu totul diferita de ceea ce stiam pand in prezent9. In concluzie, Scrisoare din Moldova se constituie, in opinia noastra, intr-un document extrem de sugestiv despre starea unei societati, atat de contradictorie in datele sale si aflatA, in chip incontestabil, la inceputul unui drum destul de indelungat spre modernitate si progres social. In acelasi timp, inserarea sa (in opinia noastrA nu in chip

7 in acest sens, N. Iorga, Medici i medicine: in trecutul romdnesc, Bucuresti, 1919, p. 38-39. 8 Sdndulache (Alexandra) Sturdza ocupa aceastA pozitie familiald urmare a cdsAtoriei sale (din 1773), la Bucuresti, cu sora domnitorului, Ecaterina Moruzi; Mihail Dimitrie Sturdza, Grandes families de Grece,d'Albanie et de Constantinople. Dictionnaire historique et genealogique, Paris, 1983, p. 357); date suplimentare, Gh. Platon, ALF. Platon, Boierimea din Moldova in secolul al XIX- lea. Context european, evolutie sociald #politicii, Bucuresti, 1995, p. 94, n. 13. 9 In acest sens, Lia Brad Chisacof, Teatrul lui Rhigas Fereas, in Buletinul SocietAtii Romfine de Studii Neoelene", 2000, p. 79-96.

www.dacoromanica.ro 5 Un cdldtor anonim in Moldova (1805) 185

intdmpldtor) intr-un periodic rus de relativ largA circulatie reflectd, intr-un context istoric atat de complex ca cel din perioada amintitA, interesul cercurilor conduckoare ale Imperiului tarist spre o zond a sud-estului european aflatd in prim-planul ambitiilor lor expansioniste: cele cloud principate romdnesti de la Dunare.

ANEXA 1°

Iasi, 10 ianuarie 1805

142/ Caracterul locuitorilor Moldovei este acela care se intdlneste intotdeauna in tArile guvernate despotic. Primejdia pe care intr-un asemenea sistem o reprezintd imprejurarea cd fArd cea mai mica vind iti poti pierde numele, cinstea, proprietateai viata, in mod necesar determind mintea cetAteanului sä caute mijloacele care pot preveni evenimente de asemenea tip. Cdci prin mintea sa, prin bogatia si puterea sa nu poate obtine respect de la ceilalti;i atunci foloasele pe care la noi un bun cetatean le obtine prin prevederile legii lui nu-i rAmdne sd le aibd deck prin arbitrariu, viclenie si mitä. E de la sine inteles cä intr-o asemenea situatie, nici 1111 poate fi vorba de sentimentul propriei demnitati si nici de puritatea moravurilor. Fdrd a se mai uita la lege, care existd doar in forma', fiecare membru al societatii, care a atins o treaptd de consideratie si care e demn de respect, este nevoit ca, pentru siguranta sa personald, sä actioneze cu viclenie in chip siret si perfid. El este nevoit sa priveascA de jur imprejur, analizdnd toate eventualitdtile, sa se incline in fata celor puternici dacd se afld in primejdie, sA alcdtuiascd planuri realiste pentru distrugerea unor adversari periculosi, intr-un cuvânt trebuie, asemeni statelor mari, sA convoace cabinetul de rninistri la cel mai mic eveniment. 143/ In aceastä tard situatia descrisd mai sus isi are cauzele sale. Despotismul care acolo, din cauza schimbdrii perrnanente a domnitorilor a devenit ceva obisnuit, a dtk populatia pind la o deplina decAdere a moravurilor; aceasta se poate observa in mod special in conduita celor de sus. Este foarte veridia o zicalA moldoveneascd: cuvantul boieresc este minciundi doar tutii cat respect eu zicalele. Cel mai rdspdndit e faptul cä aici in nici un fel nu te poti baza pe promisiunile facute intr-o anumitd imprejurare, cdnd ele folosesc celui care le utilizeazd. Aici nu constituie nimic de rusine dacd nu-ti respecti obligatiile; dimpotriva se bucurd de cinste acela care e capabil sd evite pedepsele. Cinstea care dupd canoanele noastre este cea mai bund insusire, mai ales la functionari este consideratd aici ca o consecintA a prostiei. Aici nici mdcar nu trebuie sd pari om cinstit, temdndu-se ca sã nu dai motiv sã creadd despre tine cd esti un prost, incapabil de manevre abile. Nefericita manierd de guvernare a tarii nu numai cd-i face pe oamenii de rand sa devind insensibili la nedreptati, dar mai mult insufld in ei si nepdsarea fatA de pedepsele corporale. Nevoia Ii determind pe ei sd. 144/ se supund injustitiei, minciunilor si bacsisurilor; in acest mod ei ii pot proteja avutul. Insd, din nefericire se intimpla adesea ca nici bacsisurile sä nu-i ajutei ca

m In Anexa de fata am inclus, selectiv, din textul relatArilor din 10, 16 si 20 ianuarie 1805. Textul integral al izvorului mentionat poate fi gasit, sub comentariul nostru, in Studiii materiale de istorie modernd", t. XV, 2000-2001, p. 115-132.

www.dacoromanica.ro 186 Marian Stroia 6 acesti sarmani oameni sd fie nevoiti sa-si deprinda pielea cu o rabdare barbateascd. Proprietarii acestia fara inima, in oricare provincie a Turciei smulg de la tarani banii prin tearna. S-ar putea sa-ti amintesti relatarile lui Kott si ale altor calatori; ei povestesc ca, trecând prin tinuturile din nordul Turciei, banii de impozite nu se pot obtine in nici un alt mod si ca pentru a-i procura perceptorii nu pot recurge la altceva deck sa-i bata pe tarani. Am citit si eu aceste povestiri ale nedreptatilor; insa locuitorii de aici ma incredinteaza cd biciul ramane Inca cel mai bun mijloc de a obtine ieftin tot ceea ce ai nevoie, si ca pretext pentru un pret ieflin. Tot ei imi spun ca acest mijloc de inavutire il folosesc negustorii turci care colindä Moldova si Tara Romaneasca. Un grec, care a slujit la mine cu un an inaintea calatoriei mele aici, mi-a relatat ca si el insusi a procedat in acelasi mod; ca aceasta se poate face, netemandu-te de nimic, iar taranii nu indraznesc sa se apere. Daca poporul a pierdut, pand la un asemenea nivel, sentimentul propriei demnitati, atunci nu poti sa-1 umilesti mai mult de ark. 145/ Boierilor de aici le place sä fie ospitalieri. Ei il primesc cu respect pe un vizitator strain, care poate locui in casa so, unde il ospetesc, mai mult de o lund si el nu trebuie sa se teama cã vizita sa va fi impovaratoare, si trebuie de asemenea sa-i dispara sentimentul impolitetei. Cunosc straini care, fait a avea vreo treaba anume, au petrecut aproape un an intreg in diferite case si care neavând nici experienta nici disponibilitati in domeniul relatiflor cu oamenii, se bucura de respect. Aceasta, de la sine inteles, cu conditia ca strdinii sä nu se atinga de avutul si de familia sa. In ceea ce priveste sistemul de instruire publica, invatamânt, religia si stiintele, la acest capitol moldovenii stau pe treapta cea mai de jos. Nici n-ar putea fi altfel intrucat aici preotimea se afla intr-o mizerie extrema. Dupa insäsi starea acestei paturi ii poti judeca si pe ceilalti; iar nivelul de instructie popular al locuitorilor Moldovei este foarte scazut. Nu cred ca intr-o vreo altd tard a Europei sa existe atat de putind preocupare pentru stiinte.

II (Incheiere) 16 ianuarie 1805

225/ Din exemplele amintite de mine in precedentele scrisori ai vazut, desigur, ca aceasta tall este dominata de un puternic curent de superstitie si ignorantä. Insa toate acestea privesc mai ales pe locuitorii autohtoni, si mai putin pe greci. Desi si acestia traiesc la limita ignorantei, printre ei exista si persoane care au cunostinte foarte judicioase despre religie si politica si se perfectioneaza in studierea limbilor. Dar asemenea oameni sunt destul de putini. Conjunctura de acolo nu ii favorizeaza; drept urmare nu ar fi drept sa le ceri ca ei sa se ridice deschis pentru adevar si libertate. Atata vreme cat nu se schimba modul de conducere, nu te poti astepta ca binefacatoarele focare ale iluminismului sä straluceasca peste aceste sarmane pamanturi. Grecii bogati si influenti din Constantinopol au luat deprinderea de a-si insusi cunostinte 226/ de limbi straine si in acest scop platesc foarte scump profesori europeni, in cea mai mare parte francezi si italieni, si cateodata si polonezi si nemti. Un grec bine educat vorbeste, in afara limbii sale mateme, turca, persana, araba, franceza, italiana si uneori germana. Relatiile strânse cu turcii precum si legaturile comerciale cu negustorii straini in chip necesar le impun acestora cunoasterea de limbi sträine. Un om instruit, familiarizat in acest fel cu literatura natiunilor europene luminate, acumuleaza multe idei si descoperd, pe

www.dacoromanica.ro 7 Un calator anonirn in Moldova (1805) 187

Fang marea diferenta intre francezi *i nefrancezi, dar *i intre europeni *i locuitorii Turciei.. Aici inalta instruire universitard nu pdtrunde. Matematica, *tiintele fizicei cuno*tintele de chimie sunt aici foarte putin cunoscute; doar doctorii, care au facut studii in Italia *i Germania, au despre aceste *tiinte cunostinte generale. Unii dintre ei sunt destul de buni practicanti ai medicinii; altii dintre ei, care alcatuiesc aici o neobi*nuita majoritate, sunt doar simpli *arlatani. Poti sa ma crezi Ca emigranti impertinentii indrazneti, neavand nici cuno*tinte teoretice,i nici practice, ca*tigd aici multi bani. Nu-i mai putin adevárat cã asta se intampla *i la noi; *i la noi vreun vraci iscusit, care in situatiile critice nu *tie sä foloseascA deck 227/ procedeele *arlataniei, adesea beneficiazA de oarecari foloase *i faima; insd la noi de reguld asemenea *arlatani sunt pedepsiti foarte aspru. In Moldova mai rar, dar in special la Constantinopol, doctorul prezintä o diploma, cumparatA sau obtinuta prin rugaminti de la vreun prieten in Germania sau in Italia *i nu-i ramane altceva deck sd-*i treacd pe ea numele sau. Ace*tia practicd un soi de clevetiri neru*inate fatA de doctorii destoinici, cu care se intampla sa se intalneascd uneori, descriind insuccese in practica acestora din urmd, atentfind la cinstea *i instruirea lor. Publicul mintit astfel nu poate deosebi competenta adevaratA de cea mincinoasä; ii incredinteazd ingrijirea sanatatii sale *arlatanului *i-1 imbogate*te pe acesta; de*i un om cu cuno*tinte generale normale *i-ar pierde repede rabdarea. Aici, in Moldova *i in general in intreaga Turcie practica medicaid reprezintA una din cele mai profitabile ocupatii. Cunosc doctori, care incaseazd pe an pand la 3.000 de cervoneti; pentru asta trebuie insa sA se lupte neincetat cu clevetirile *i cu perfidia. Mentalitatea acestui gen se deosebe*te radical de cea a grecilor de aici. Nu poti sä- ti imaginezi la date viclenii recurg ei in situatii asernanatoare. De aceea nici nu te sfAtuiesc sä cauti aici sändtatea prin medicii straini 228/ neobipuit de *mecheri. Pentru a obtine un rezultat bun, neapdrat trebuie sa tii sdvorbe*ti in patru, iar in cel mai eau caz in trei limbi straine. Cel mai amuzant e sä vezi un conciliu alcauit din cativa *arlatanii unul sau cativa doctori adevarati. 0 asemenea comicd reuniune aici se poate vedea destul de des; caci in casele mai importante in cazul in care apare vreo boald periculoasa, se cheamd pentru o consultatie tagma medicaid. Grosolanii impostori in asemenea situatii de regula pAlavrAgesc in limba latinã, neincetat fac referiri la practica medicaid invätate pe de rost, *i striga cu atata neru*inare incat medicul cu experienta, chemat pentru a-ti spune parerea, este adesea nevoit sa renunte la metodele sale *i aproba irationalitatile propuse de colegii sdi. Omul cinstit, fait a-si mai face sperante, renunta bucuros la viitoarele bogatii, doar pentru a nu mai fi chinuit cu asemenea situatii. Din cauza aceasta medicii sträini, care mai au minte siinima, parasesc curand aceste tari, unde n-au obtinut nici un fel de avantaje. Poti sd judeci *i singur din cele de mai sus, cum trebuie sä fie pe aici pregatirea medicamentelor *i politia sanitard. Aici in la*i functioneaza cloud farmacii de marime mijlocie; in celelalte ora*e ale Moldovei nu sunt aproape deloc sau acolo unde existA sunt conduse de oameni neinstruiti, care nu au nici o pregatire.

Ia*i, 20 ianuarie, 1805

229/ Pe cat de bogata este Moldova in materii prime de toate soiurile, pe atat de greu este inchipuie-ti sa obtind foloasele de care beneficiazd regiunile vecine din

www.dacoromanica.ro 188 Marian Stroia 8

Imperiul Austriei. In ceea ce priveste industria nici nu se poate pretinde ceva, deoarece prosperitatea sa std in pdmântul, care este atat de greu de exploatat. Toate incercdrile de a crea aici fabrici si manufacturi au ramas zadarnice, de§i conditiile in acest scop erau, dupd cum s-a vazut, foarte favorabile. Cea mai mare parte a materiilor neprelucrate aici sunt de doud, uneori de trei ori mai ieftine decAt in multe tdri ale Europei. Plata muncitorilor costa de asemenea incomparabil mai putin fata de alte multe tdri. Aici nu se poate vorbi de un prejudiciu sau vreo concurenta fabricantilor locali; intrucdt cei strdini, neobtinand nici un fel de avantaje (profituri), nu pot fi primejdio§i. Mai trebuie de asemenea observat cd apropierea Mdrii Negre favorizeazd foarte mult tranzitul comercial dinspre Levant si desfacerea produselor fabricate. Putem spune cd fabricantii, pentru intretinerea familiilor kr precum pentru cea a 230/ muncilor de productie, cheltuiesc aproape la jumdtate, comparativ cu alte zone ale Europei. Uneori chiar domnitorii in§i§i incurajeazd industria §i initierea de noi manufacturi; dar fabricantii strdini trebuie sa se teamd in fiecare zi ca nu cumva, in cazul vreunui rdzboi, sa piardd toate bunurile kr dobandite aici. Nu de mult, un boier bogat, pe nume Sandulache Studza, cumnat al actualului domnitor Alexandru Moruzi, a avut curajul de a infiinta o manufacturd de postav; insd din prudentd a construit-o in 231/ satul sdu §i nu in acelasi ora§. Numai timpul o sd ne arate dacd si altii i§i vor putea construi fabrica lor sub domnia altor hospodari, mai putin luminati si binevoitori. Nici comertul nu se gase§te intr-o situatie mai bund. Moldova exporta peste granita circa 100.000 tauri, pand la 10.000 cai si o multime de porci; trebuie insa remarcat cd ponderea principald apartine acestor trei sorturi. De la alte produse (ceard, miere, sare, land, piei si alte sortimente) Moldova nu obtine ni§te venituri mari. Fiecare statisticd enumerd totusi o cantitate destul de putin insemnatA de produse, având in vedere pdmântul fertil si rodnic de care dispune Moldova. Importul de produse din afard este destul de mare, dacd tinem seama de numdrul populatiei acestei tail. Balanta comerciald a Moldovei este favorabild; cdci aceastd tard trimite anual la Constantinopol produse de 200.000 cervoneti. Este evident cd fard acest comert avantajos ea s-ar epuiza foarte repede. Dimpotrivd se pare chiar cd de cdtdva vreme, veniturile statului au crescut in chip neobisnuit. *

S-ar putea sa gase§ti contradictii in spusele mele, legat de faptul cd acest comert de aici se gase§te intr-o situatie proastd; insd in acelasi timp imi voi justifica afirmatiile, ardtand in ce chip jalnic produce el. De cel cu vite se ocupd in chip obisnuit negustorii nemti, polonezi sau armeni localnici §i asta in functie de banii disponibili. Grecii §i locuitorii autohtoni foarte rar se indeletnicesc cu acest comert, pentru cd de la o vreme el a devenit mai putin rentabil. Cel mult de pe urma lui poti avea un cd§tig de doudzeci de procente si din cauza asta, dupd pdrerea acestor oameni, nu meria efortul depus. Ei sunt mult mai amatori sal se ocupe cu aducerea mdrfurilor foarte cdutate, de pe urma cdrora obtin importante cd§tiguri, cumpdrandu-le cel mai adesea de la Leipzig, Viena si Brodach. Insd cum se intampla cel mai ades, ei abuzeazd in modul cel mai neru§inat de buna credintd a negustorilor strdini; de aceea aproape nimeni nu e dispus sd le incredinteze custodia acestor marfi, stiind cat de greu isi achitd datoriile, chiar cu cele mai serioase presiuni. Sunt nevoit sa-ti amintesc aici cd ti-am relatat in precedenta scrisoare referitor la

www.dacoromanica.ro 9 Un adtor anonim in Moldova (1805) 189 dezbaterile judecdtorqti. S-a ajuns pdna acolo incdt nici nu au cunostinte despre polite sau cambii; nu mai este nevoie sa spun cd aceastd situatie este de natura sd distruga buna credinta intre negustorii sa indbu§e comertul. in asemenea conditii nu ai sd te mai miri cand am sd-ti spun cd aici legile permit 233/ sä se ia dobandä pana la doudsprezece procente. Se mai intdmpld, ca bogatii proprietari agrari, care dau imprumuturi cu camdtd, sd pretindd de la treizeci la patruzeci de procente, care deja se retin din sumd. in chip asemändtor bancherii nu se ru4ineazä sã ia de la zece la doudzeci de procente pentru un singur transfer bAnesc in Germania sau in Franta. Negustorii care sd practice comertul en-gros, nu sunt aici; motivul rezultã clar din cele spuse mai sus. Evreii, care aici sunt destul de multi se disting in comerti conduc, cai in Po Ionia, mici firme de facturd burgheld. Ei beneficiazd de o neobi§nuitd libertate, dupd cum tot lor li se intdmpld sd fie sumi la o neobisnuita persecutie. Aici se vor vorbqte cd chipurile evreii chinuiesc pand la moarte pe copii cre§tinilor bdtdnd cuie in ei §i le beau sdngele, pentru a scdpa de pedeapsa vqnicd in cazul in care Cristos, in ciuda necredintei lor, este adevdratul Mesia. Pentru a dovedi justetea acestor invinuiri, se fac referiri la anumite evenimente, in cursul cdrora s-ar fi gasit, in case evreiqti, copiii unor crqtini chinuiti cu ace. Dar toate aceste imprejurdri 11 determind mai curdnd pe un observator impartial sa se gdndeascd la faptul cd acqti copii ar fi putut fi indemnati care casele 234/ evreilor de functionari corupti §i necinstiti, interesati sd atdte clerul i populatia impotriva acestui neam nefericit. intr-o asemenea situatie evreii 4i asigurd (cumpArd) sprijinul autoritatilori dupd aceea rdspldtesc pe protectorii lor. Pot sã citez cazul unui om deosebit de inzestrat, evreu de origine, pe care 1-am aflat nu demult. El s-a straduit sd joace, in germana actuald (care este o limba foarte grea), roluri de june-primi e demn de apreciere intruck s-a straduit sd joace §i in limbi strAine, pe care nu le cuno§tea aproape de loc. Nu demult, pentru distractia familiei printului, eli alti actori, care nu pricep o boabd frantuzqte, au reprezentat comedia lui Moliere, Ceisätoria siliteil I.Singurul dascd1 de aici de limba latind, polonez de neam, i-a asumat sarcina de a scrie pentru fiecare actor rolul cu litere germane, adaugand peste tot indrumdri pentru mi*carea scenicd. El s-a strAduit sä le explicei sensul cuvintelor, insd aceasta nu a putut-o obtine intr-un timp scurt *i abia dupd o lund intreagA a reu§it sa incheie pregatirile pentru reprezentatie. Cu toate acestea, comedia s-a jucat §i tindnd cont de nivelul de educatie esteticd al publicului de aici s-a bucurat de cea mai cdlduroasd primire din partea spectatorilor educati. Din tot ce am spus despre Moldova, rezultd cd aceastd tard binecuvantatd de Dumnezeu, din pdcate mai are mult 235/ de stat in rdndul tarilor rdmase in urmd in toate privintele. insd de aceasta nu domnii sunt vinovati. intre ei sunt §i unii care au pe de-a-ntregul dreptul la apreciere (pretuire). ika este, de pilda, actualul domn'2, caracterizat prin cunotinte largi §i inimd

II Este vorba de cunoscuta comedie-balet a lui J.B. Poquelin (Moliere), Le Mariage forcé, jucatd pentru prima data la Paris la 29 ianuarie 1664. Pand la gasirea si a altor dovezi circumstantiale, episodul de mai sus (destul de credibil in opinia noastrd) ramane prima marturie despre o reprezentatie teatrald in Moldova la inceputul secolului al XIX-lea, chiar in conditiile speciale descrise mai sus. 12 E vorba de Alexandru Moruzi, care a domnit din 1802 pdra in august 1806.

www.dacoromanica.ro 190 Marian Stroia 10 bund. in scurtul rägaz al guverndrii sale el a reu*it sä infaptuiascd cdteva transformäri folositoare. Din pacate insd acest destoinic principe poate fi foarte curdnd rdsturnat de la putere gratie actiunilor partidei adverse §i succesorul sail, in mod foarte verosimil, se va bizui pe un sistem intru-totul diferit. In plus acesta il va putea invinui pentru faptul cd asemeni celorlalti domni ai Munteniei §i ai Moldovei s-a gandit mai mult la acumularea de tezaurei la bundstarea familiei sale deat la prosperitatea tdrii, care i-a fost incredintata pe un timp nedeterminat. Cred insd cd dimpotriva, spre deosebire de oricare din predecesorii sdi, el a facut destule sacrificii dezinteresate. Moldova rdrridne sdli doreasca permanent pentru sine asemenea cdrmuitori, insd numai in actualele conditii favorabile.

(Din limba germand)

www.dacoromanica.ro UN MOLDOVEAN SI RELATIILE RUSO-OTOMANO-CRIMEENE iN ANUL 1712 ADRIAN TERTECEL

Folosind prilejul oferit de indelungatul rdzboi dintre Imperiul otoman $i Liga Scantd (Imperiul habsburgic, Polonia, Venetia $i Sf. Scaun) din anii 1683-1699, care a marcat intrarea Portii in declin ireversibil, Rusia s-a aldturat coalitiei cre$tine in 16861. Astfel a inceput rdzboiul ruso-otoman din 1686-17002. Rusia ii continua expansiunea spre Marea Neagra, tarile romdne $i Strdmtori inceputd in 16542. Trupele tarului reformator Petru cel Mare (1689-1725), organizate dupd model occidental, au ocupat in 1696 cetatea-port otomand Azov (Azak)i au construit in anii 1696-1699 cetatea-port Taganrog (Taygan), inflintand o flotd militard rusd in Marea de Azov $i producdnd astfel o primai durabild bre$d in sistemul stdpdnirii otomane asupra bazinului Märii Negre4. In urma pdcii de la Karlowitz (1699), sldbitd de infrdngerile suferite in fata Imperiului habsburgic, Poloniei *i Venetiei, Poarta le-a cedat acestora intinse teritorii5. De asemenea, prin pacea ruso-otomand de la Istanbul (1700), Poarta a trebuit sã accepte, pentru moment, stdpinirea rusd asupra cetätilor-porturi Azov *i Taganrog, precum $i asupra unei portiuni de teritoriu dintre Bugul inferior, Pragurile Niprului $i coltul nord- estic al Mdrii de Azov. Flota militard rusd Ii mentinea prezenta in aceastd mare. Strategica Strdmtoare Kerci rdmdnea insd sub stdpanirea otomanilor. Rusia obtinea astfel acces doar la Marea de Azov (nu $i la Marea Neagra)6. Taml Ii amdna indeplinirea planurilor pontice, intrand (in alianta cu Polonia, Saxonia $i Danemarca) in rdzboiul nordic" contra Suediei (1700-1721) pentru a asigura Rusiei ie*irea la Marea Balticd. Pe tot parcursul acestuia,

Polnoe sobranie zakonov Rossiiskoi imperii, H, St. Petersburg, 1830, p. 770-786; N. Ustrialov, Istoriia tarstvovaniia Petra Velikogo, I, St. Petersburg, 1858, p. 152-153; Ocerki istorii SSSR. Period feodalizma. XVII v. (1618-1689), Moskva, 1955, p. 535-536; Lindsey Hughes, Tarevna Sofia, St. Petersburg, 2001, p. 244-245. 2 M.M. Bogoslovskii, Piotr I. Materiali dlia biografii, I-V, MoskvaLeningrad, 1940-1948; N.N. Molceanov, Diplomatiia Petra Velikogo, Moskva, 1990, p. 24-162. 3 N.A. Smirnov, Rossiia i Turtiia v XVI-XVII vv., H, Moskva, 1946, p. 105-173; Igor Andreev, Aleksei Mihailovici, Moskva, 2003, p. 254-576. 4 A.N. Kurat, Prut Seferi ye &trip, I, Ankara, 1951, p. 38-48; S.F. Oreskova, Russko-turetkie otnoqeniia v naceale XVIII v., Moskva, 1971, p. 26-33. 5 J. Hammer, Histoire de l'Empire Ottoman, XII, Paris, 1838, p. 470-471; I.H. Uzunçar*ili, Osmanli Tarihi, III/1, ed. IV, Ankara, 1988, p. 591-592; History of Poland, ed. Stefan Kieniewicz, Warszawa, 1979, p. 222; M.A. Mehmet, Istoria turcilor, Bucuresti, 1976, p. 242-245. 6 Pisma i bumaghi imperatora Petra Velikogo, I, St. Petersburg, 1887, p. 368-378; A.N. Kurat, op. cit.,I, p. 46-48; S.F. Oreskova, op. cit., p. 32-33; M.A. Mehmet, op. cit., p. 249-250; Paul Cernovodeanu, In voiltoarea primejdiilor. Politica externd qi diplomatia promovate de Constantin Brdncoveanu (1688-1714), Bucuresti, 1997, p. 23-24; Adrian Tertecel, Un pas important in inaintarea Rusiei spre Marea Neagrei qi Tarile Romdne. Tratatul de pace ruso-otoman din 1700, in Destin romanesc", IX, 2002, 1, p. 16-30.

Revista istoricr, torn XVII, 2006, nr. 14, p. 191-200.

www.dacoromanica.ro 192 Adrian Tertecel 2

Petni cel Mare s-a strAduit din fasputeri sa evite declansarea unui nou razboi ruso-otoman. El dorea un astfel de razboi doar dupd incheierea rdzboiului nordic"2. La randul lor, cel putin in anii 1700-1714, Imperiul habsburgic, Po Ionia si Venetia nu puteau incepe un nou razboi antiotoman. Imperiul habsburgic (in aliantA cu Anglia si Olanda) lupta impotriva Franteii Spaniei in cadrul rdzboiului pentru mostenirea spaniold" (1701-1714)8. Dupd cum am ardtat, Po Ionia era implicata in rdzboiul nordic". De asemenea, ea se afla in declin atat pe plan intern, cat si pe plan internationa19. in ceea ce priveste Venetia, aceasta era slAbitä iizolatd. Conducatorii sai incercau cu disperare sd mentind pacea cu Poartaw. In primele cloud decenii ale secolului al XVHI-lea Iranul a pdstrat o atitudine pasnicd fata de Imperiul otoman". Astfel, in intervalul 1700-1714 Poarta nu a fost in pericol de a fl atacafa de nici unul dintre veciniisai. In pofida situatiei internationale anterior amintite, Imperiul otoman s-a aflat in relatii de pace cu toti vecinii sai doar in anii 1700-171012. La sfarsitul acestui interval, refacuta partial pe plan militar si economic dupd indelungatul idezastruosul razboi impotriva Ligii Sfmte si ingrijoratd de marea victorie rusd antisuedezA de la Poltava (1709) si de consecintele acesteia, Poarta a declansat razboiul ruso-otoman din 1710-171113. Profitand de prelungirea razboiului nordic", otomanii au invins Rusia si au recuperat teritoriile nord-pontice anexate de aceasta prin tratatul de pace ruso-otoman de la Istanbul (1700). Astfel, Poarta elimina prezenta rusd (terestrA si navald) din Marea de Azov si redevenea singurul stdpan al bazinului Mdrii Negre. Aplicarea in practicA a tuturor prevederilor pacii ruso-otomane de la Vadul Husilor (1711) a durat panA in 171414. Mentiondm ca in 1711 (respectiv in 1716) in Moldova si Tara Romaneascd au fost instaurate domniile fanariote (care au durat pand in 1821). Astfel, Poarta si-a intarit suzeranitatea efectiva si restrictiva asupra acestora. Otomanii nu mai aveau incredere in

7 A.N. Kurat, op. cit., I, p. 54-62; S.F. Oreskova, op. cit., p. 33-34; E.V. Tar le, Severnaia voina, Moskva, 1958, passim; Istoriia Severnoivoini 1700-1 721 gg., Moskva, 1987, passim. 8 M.A. Mehmet, op. cit., p. 247-248; N. Ciachir, Gh. Bercan, Diplomatia europeancl inepoca moderncl, Bucuresti, 1984, p. 142-150. 9 History of Poland, p. 234-242. 10I.H. Uzuncarsili, op. cit., IV/2, p. 169-170; A. N. Kurat, Isvec Kirali XII. Karl' in Tiirkiye'de Kalip ye Bu Siralarda Osmanli hnparatorlugu, Istanbul, 1943, p. 54-55. " 1.H. Uzuncarsill, op. cit., IV/2, p. 131. 12 S.F. Oreskova, op. cit., p. 33-92; M.A. Mehmet, op. cit., p. 249-251. 13 Pisma i bumaghi, X, p. 769; N.N. Molceanov, op.cit.,p. 277-282; A.N. Kurat, The Despatches of Sir Robert Sutton, Ambassador in Constantinople (1710-1 714), London, 1953, p. 28- 32; idem, Prut Seferi ve &Inv, I, p. 165-172; A. Tertecel, Izbucnirea rclzboiului ruso-otoman din 1 710-1711 pentru stclpdnirea bazinului Mãrii Negre (un izvor narativ otoman), in Revista istoricA", V, 1994, nr. 11-12, p. 1197-1209. 14 I.H. Uzuncarsih, op. cit.,IVI1, p. 76-95; A.N. Kurat, Prut Seferiye Brim% I-II, p. 173-705; S.F. Oreskova, op. cit., p. 93-187; M.A. Mehmet, op. cit., p. 251-255; Paul Cernovodeanu, Anglo- Dutch Mediation in the Russo-Turkish Peace Treaty of the Prut (1712-1 713), in Southeastern Europe", 5, 1978, nr. 1, p. 88-101.

www.dacoromanica.ro 3 Un moldovean $i relatiile ruso-otomano-crimeene 193

domnii români dupd ce, in timpul rdzboiului din 1710-1711, acestia din urmd ajutaserd (deschis sau in secret) Rusia15. Astfel, s-a ajuns la o pace ruso-otomand relativ indelungatd (1714-1735)16. In acest articol ne vom opri la confruntdrile politico-diplomatice ruso-otomane din anii 1711-1714, insistând asupra evenimentelor din primele luni ale anului 1712 si asupra rolului jucat de un moldovean in cadrul acestora. Pentru punerea in practicd a tuturor prevederilor pacii de la Vadul Hu$ilor au fost necesari trei ani de eforturi politico-diplomatice otomane (1711-1714), punctate cu cloud' declaratii de rdzboi adresate de Poartd Rusiei (9/20 decembrie 1711 $i 31 octombrie/11 noiembrie 1712)17. Nedorind un rdzboi pe cloud fronturi, tanil a fost nevoit, in cele din urma, sà aplice toate prevederile pacii. Tergiversdrile rusesti au fost invinse de tenacitatea $i amenintdrile otomane, precum$ide evolutia contextuluiinternational(prelungirea rdzboiului nordic"). Dupd tratatul de pace ruso-otoman de la Istanbul (5/16 aprilie 1712)18 a urmat tratatul de pace ruso-otoman de la Edirne (13/24 iunie 1713)19, 'care dddea satisfactie deplind Portii. In vara anului 1714 s-a trasat pe teren noua frontierd dintre Rusia siImperiul otoman. Traseul sdu a fost descris amdnuntit in conventia de frontierd ruso- otomand din 14/25 iulie 1714. Fostul teritoriu rusesc dintre Bugul inferior $i Pragurile Niprului devenea stat cdzkesc autonom (vasal Portii). Intre Nipru si Don otomanii cgtigau teren fatd de situatia anterioard rdzboiului ruso-otoman din 1686-1700, granita find stabilitA intre rfiurile Samara si Orel (afluenti pe stânga ai Niprului). Pe Donul inferior granita ruso-otomand trecea printre orgul otoman Azov $i orgul rus Cerkassk. La est de Donul inferior frontiera dintre cele cloud imperii pasta traseul anterior anului 168629. In septembrie 1714 ostaticii rusi P.P. Safirovi M.B. Seremetev primeau aprobarea sultanului pentru a se intoarce in Rusia. Pierzand orice sperantA in privinta declansdrii unui nou rdzboi ruso-otoman (ce ar fi avantajat Suedia, silind Rusia sä lupte pe cloud fronturi), in octombrie 1714 regele suedez Carol al XII-lea pdrasea teritoriul otoman (unde se refugiase in 1709, dupd bdtdlia de la Poltava)$ise indrepta spre posesiunile sale trecdnd prin Tara

15 Veniamin Ciobanu, Les Pays Roumains au seuil du 18-e siecle (Charles XII et les Roumains), Bucarest, 1984, p. 87-154; Bogdan Murgescu, Istorie romeineascd-istorie universald (600-1800), Bucuresti, 1994, P. 125-131.

115 I.H. Uzuncarsth, op.cit.,IV/1, p.101-250; Rossiia i Cernonlorskie prolivi (XVIII-XX stoletiia), Moskva, 1999, p. 44-45; G.A. Nekrasov, Rol Rossii v evropeiskoi mejdunarodnoi politike (1725-1739), Moskva, 1976, p. 5-243. 17 Vezi nota 14. 18 Pisma i bumaghi, XIV!, p. 202-207; S.F. Oreskova, op. cit., p. 160-162. 19 Ibidem, XIII/1, p. 180-186; Noradounghian, Recueil d'actes internationaux de l'Empire Ottoman, I, ParisLeipzigNeuchâtel, 1897, p. 203-207; Ahmed Refik (Altmay), Baltaci Mehmed Pap ve Bilyiik Petro (1711-1911), Istanbul, 1909 (1327H.), p. 98-106; A.N. Kurat, Isveg Kira& p. 659-662; S.F. Oreskova, op. cit., p. 184-187. 20 A.N. Kurat, IV-XVIII. Yazyzllarda Karadeniz Kuzeyindeki Turk Kavimleri ve Devletleri, Ankara, 1912, p. 414-428; Polnoe sobranie zakonov Rossiiskoi imperii, V, p. 119-121; Pisma i bumaghi, XIII /2, p. 556-558.

www.dacoromanica.ro 194 Adrian Tertecel 4

Romaneascdi Transilvania. Aplicarea in practicd a prevederilor pkii de la Vadul Hu$ilor se incheiase21. Declaratia de rdzboi adresatd de Poartd Rusiei la 9/20 decembrie 1711 1-a ingrijorat profund pe tar. El nu dorea sd fie din nou obligat sä poarte un rdzboi pe doud fronturi. La srarsitul lunii ianuarie 1712 Rusia a retrocedat Portii cetatea Azov. De asemenea, a demolat $i a abandonat cetatea Taganrog. Totusi, restabilirea pãcii ruso- otomane era nesigura.22. In aceste conditii, tarul a ordonat diplomatiei ruse sA continue tratativele de pace ruso-otomane de la Istanbul (cu mediere anglo-olandezA)23. In acelqi timp, pentru eventualitatea quarii acestor tratativei a unei noi campanii militare otomane impotriva Rusiei, Petru cel Mare a pregdtit un plan de rdzboi antiotoman defensiv (cel mai potrivit in conditiile prelungirii rdzboiului nordic")24. Pentru ca acest rdzboi defensiv antiotoman sd aibd cat mai mari $anse de succes, tarul a incercat sd atragd Hanatul Crimeei sub suzeranitatea Rusiei, folosindu-1 ca aliat contra Portii. Astfel de tentative mai facuserd conduckorii nisi in 1675, 1689 si 1711, dar toate quaserd25. in legaturd cu aceastA noud tentativa rusd la adresa Hanatului Crimeei, in februarie 1712 a intrat in scend un moldovean aflat atunci pe teritoriul Rusiei. Numele sdu (in forma rusificatd) era Aleksandr Davadenko. In realitate, el se numea Alexandru Davidel. Fusese rotmistru (comandant de companie) in armata polonezd. Apoi, el slujise in Crimeea in timpul celei de-a treia domnii a hanului Selim Giray I (1692-1699). Prin intermediul acestuia incercase in 1696-1697 sd obtind de la Poartã tronul Moldovei, dar quase26. Alexandru Davidel era o veche cunostintA a inaltilor demnitari rusi. in decembrie 1702 el s-a prezentat in fata hatmanului Mazepa $i a cerut sä fie primit in slujba Rusiei. A declarat cd, in timp ce se afla in Crimeea, auzise cd noul han Devlet Giray II (1699-1702; 1708-1713) si unii marzaci erau gata sä se supund taruluii sd lupte impreund cu ruii impotriva otomanilor27. Aproape ca o conflrmare partialä a acestor afirmatii, Devlet Giray II nu s-a supus poruncii sultanale de mazilire din 15/26 decembrie 1702. El i-a rdsculat pe tdtarii nogai impotriva Portii si, apoi, in 1703, a fugit in regiunea Kabarda din Caucazul de Nord. Pe tronul Hanatului Crimeei a urcat, pentru a patra $i ultima oara, Selim Giray I

21A.N. Kurat, Isvec Kira It, p. 666-680; S.F. Oreskova, op. cit., p. 187-192; Remus Ilie, Drumul regelui Carol al XII-lea prin Tara Romdneascei ci Ardeal in anul 1714, in Revista istoricir, t. 20, 1934, nr. 1-3, p. 23-26; M.A. Mehmet, op.cit.,p. 254-255; Paul Cernovodeanu, Anglo-Dutch Mediation, p. 100-101. 22Pisma i bumaghi, XI/2, p. 309-310, 327; I.H. Uzuncarsili, op. cit., IV/1, p. 90-91; S.F. Oreskova, op. cit., p. 151-152. 23 S.F. Oreskova, op. cit., p. 152-153. 24Ibidem. 25I. Andreev, op. cit., p. 576; L. Hughes, op. cit., p. 270-271; Ocerki istorii SSSR, p. 540-541; N.N. Molceanov, op. cit., p. 34-35; N. Ustrialov, op. cit., I, p. 376; Pisma i bumaghi, XI/1, passim. 26Constantin Turcu, Sun noi despre pretendentul Alerandru Davide!, Iasi, 1948, p. 1-15; Nicolae Iorga, Istoria romlinilor, VI, reed., Bucuresti, 2000, p. 286, 380. 27RGADA (Rossiiskii gosudarstvennii arhiv drevnih aktov), Moscova, fond 123, opis 3, 1703, dosar 13132, f. 1.

www.dacoromanica.ro 5 Un moldovean $i relatiile ruso-otomano-crimeene 195

(1702-1704). Mai tarziu, Devlet Giray II s-a supus sultanului Ahmed III (1703-1730) $i a trait cdtiva ani in exil in insula Rodos28. A. Davidel afirma cd eliberarea Moldoveii Tdrii Române$ti de sub suzeranitatea Portii poate fi realizatd folosind tendintele separatiste antiotomane ale conduatorilor Hanatului Crimeei. La 12/23 ianuarie 1703 el ii scria lui Petru cel Mare: Eu am fost in Hanatul Crimeei $i I-am indemnat $i pe han sd se despartA de turci $i, laolaltd, Tara Romdneascd, Moldova $i Crimeea sd se supund luminatuluii sldvitului vostru imperiu $i sd lupte impreund cu acesta (impotriva Portii)"29. La 30 iulie/10 august 1703 A. Davidel i-a predat hatmanului Mazepa proiectul sdu pentru organizarea unui front comun romano- crimeeano-ucrainean contra otomanilor: De mai multe od moldoveniii muntenii au adresat petitii mdriei sale tarului, monarhul rdsdritean, precum $i hatmanului, cerand ajutor cre$tin $i uprarea suferintelor lor. In acest sens,i acum Ii adreseazd petitie hatmanului pentru ca el sa. $tie cd, luandu-I pe Dumnezeu in ajutor, ei impreund cu domnul Tarii Romanesti1 cu hanul Crimeei, la toamnd, vor pleca la rdzboi (impotriva sultanului). Si roaga el (Davidel) ca hatmanul sd le permita sd ia cu ei 10.000 de cazaci de la Seci (Pragurile Niprului), pe banii lor (ai organizatorilor), precum $i pe moldovenii care se afld langd hatman. Si, dacd va da Dumnezeu, se vor elibera de sub puterea $i asuprirea stApanirii (pagdne) blestemate"". AutoritAtile centrale de la Moscova s-au interesat de aceste proiecte $i, incepand din ianuarie 1704, timp de un an $i trei luni, A. Davidel s-a aflat la Moscova. 0 vreme, el a fost aici in slujba ambasadorului Danemarcei. De A. Davidel s-au ocupat nu doar Malorosiiskii prikazi Posolskii prikaz, cii cancelarul F.A. Golovin $i chiar insu$i tarul. A$a reiese din caietul de insemndri al lui Petru cel Mare din anul 1704: Despre Davidel, omul aflat la ambasadorul danez, sd fie oare Idsat sd piece? Despre moldoveanul pe care 1-a adus ambasadorul danez sice vorbe$te despre el solul muntean?"3' In conditiile Rdzboiului nordic" $i ale normalizArii relatiilor otomano-crimeene dupd incidentele din 1702-1703, era riscantd o incordare a relatiilor Rusiei cu Poarta din cauza Hanatului Crimeei. De aceea, guvernul rus s-a ferit sd stabileascd legaturi stranse cu supu$ii crimeeni ai sultanului. La 29 septembrie/10 octombrie 1706 ambasadorul rus la Istanbul, P.A. Tolstoi, a primit ordin sA-i dea asigurdri sultanului Ahmed III cd tarul nu va

28 Mehmed R4id, Tarih, II, Istanbul, 1282 H. (1865-1866),P. 565-576; Public Record Office, Londra, State Papers, Turkey, dosar 97/21, f. 96-124; A.N. Kurat, Prut Seferi ye Bang I, p. 80-81. 29 RGADA, fond 123, op. 3, 1703, dosar 1313, f. 3-4. 343 Ibidem, fond 124, op. 1, 1703, no. 5. 31 Pisma i bumaghi, III, p. 315. Despre prezenta in Rusia, in secolul al XVII-leai la inceputul secolului al XVIII-lea, in interes personal sau in misiuni oficiale (secrete sau deschise), a numero§i romani din Moldova si Tara Romaneasca (dar §i din Transilvania), Silviu Dragomir, Contributii la relagilebisericii romdnesti cu Rusia in veacul XVII, reed., Bucure§ti, 2003, passim; Istoriceskie sviazi narodov SSSR i Rumdnii v XV-naceale XVIII v. Dokumenti i materiali v trioh tomah, I-III, Moskva, 1965-1970, passim.

www.dacoromanica.ro 196 Adrian Tertecel 6

primi ca supus al Rusiei nici un popor din Imperiul otoman. Petru cel Mare a$tepta aceeqi promisiune din partea Portii in privinta popoarelor musulmane din Rusia32. In primavara anului 1705 A. Davidel a fost trimis de la Moscova la Kiev. in septembrie 1706 el a fost expediat de la Kiev in Moldova. Din partea cancelarului F.A. Golovin, moldoveanul A. Davidel a primit o caracterizare negativa33. La 9/20 noiembrie 1710 Poarta a declarat rdzboi Rusiei. Astfel a inceput amintitul rdzboi ruso-otoman din 1710-1711. Dupd incheierea tratatului de pace mso-otoman de la Vadul Hu$ilor, armata rusd s-a retras din Moldova. Atunci, A. Davidel a incercat sd se adreseze cu aceeqi propunere comandamentuluirusprinintermediullocotenent- colonelului de gardd V.V. Dolgorukii. Documente amdnuntite privind aceastd problemd nu s-au gäsitdeocamdatd, insd este foarte probabil cd A. Davidel nu a primit rdspuns pozitiv34. In februarie 1712, in toiul amintitei noi incorddri a relatiilor ruso-otomane, A. Davidel se afla in Ucraina ruseascd, la Priluki (sud-est de Kiev). Atunci, prin intermediul feldmareplului B.P. $eremetev, el a anuntat din nou cã hanul Devlet Giray II $i apropiatii acestuia au cerut de la feldmare$al $i de la tar o instiintare secretà...dacd voraft 0 primeascd de partea mdriei sale tarului sau nu" $i, de asemenea, punctele pe baza cdrora sd devind supus al tarului". A. Davidel a fost interogat de autoritatile ruse in februarie 1712 la Priluki $i la 20/31 martie 1712 la St. Petersburg35. In afard de un pa$aport semnat de hanul Devlet Giray II, A. Davidel nu avea asupra sa documente doveditoare. Conform afirmatiilor sale, motivul adresdrii cdtre tar a fost explicat de han prin supdrarea provocatd de abuzurile comise de otomani. Este nemultumit pentru faptul cã sultanul ii schimbd des (pe hani) din functiei ei trebuie sd-$i plece mereu capetele in fata turcilor. De aceea, $i el (hanul) se teme. Deja el insu$i a fost mazilit de trei ori $i, in prezent, este acuzat de trädare. $i a fost tinut mazilit 15 zile doar pentru cd a indraznit sa se opund turcilor in favoarea hanatului sau". Pozitia fermd a hanului contra Rusiei era, chipurile, doar de fatadd, pentru a obtine bundvointa otomanilor. Iar fatd de regeleSuediei se aratd ca un binefacdtor mai ales pentru a obtine bani"36. In consecintd, A. Davidel a propus ca, folosind ajutorul hanului, sd fie prin$i, in Moldova, regele suedez Carol XIIi cazacii lui Mazepa. and hanul va accepta ferm sd se supund mdriei sale tarului, atunci, fard intarziere, trebuie semnat un tratat cu hanul. $i, pentru aceasta, el, rotmistrul, trebuie sd fie trimis la han. Iar semnarea tratatului se cuvine a fi grabita pentru a nu-i da timp regelui Suediei sã plece de la Bender. Deoarece, prin intermediul hanului, el (regele) $i cazacii trdddtori pot fi prin$ii predati in mfiinile mdriei sale tarului"37.

32 RGADA, fond 123, op. 1, 1706, dosar 2, f. 1-2. 33 Pisma i bumaghi, VI, p. 913. 34 A.Z. Maslaevskii, Voina s Turtieiu 1711 goda, St. Petersburg, 1898,p. 171. 35 B.P. $eremetev, Feldmarsal graf B.P. ,Feremetev. Voenno-pohodniii junta! 1711 i 1712 godov, St. Petersburg, 1898, p. 152-153; RGADA, fond 123, op. 1, 1712, dosar 1, f. 1-2. 36 RGADA, fond 123, op. 1, 1712, dosar 1, f. 2-3. 37 Ibidem, f. 4-7.

www.dacoromanica.ro 7 Un moldoveani relatiile ruso-otomano-crimeene 197

Tentatia de a-1 prinde pe regele Suediei, care de trei ori scdpase de rusi la limitd (lAngd Poltava, lângd Perevolocinai langd Oceakov), a facut ca guvernul rus, inclusiv tarul, sd inchidd ochii fatd de actiunile dugndrioase (fap de Rusia) ale hanului la Istanbuli in Ucrainai sd accepte indoielnicul plan al lui A. Davidel, find de acord sa inceapd tratative secrete cu hanul Devlet Giray II. PrecizAm cd neintelegeri intre conducdtorii crimeeni §i conducdtorii otomani existau intr-adevdr. Ele nu erau insd atat de mari precum pretindea A. Davidel. De altfel, Devlet Giray II a fost toatd viata un aprig du§man al Rusiei38. La 22 martie/2 aprilie 1712, cancelarul G.I. Golovkin i-a scris feldmareplului B.P. Seremetev cd tarul i-a acordat o audienta lui A. Davideli... a acceptat propunerea sa*i i- a dat rdspuns orali 1-a trimis inapoi acolo de unde venise (in Crimeea), iar ca dovadd cd a fost aici, la curtea mdriei sale tarului, i s-a dat un pgaport cu sigiliul monarhic"39. In gait de acest pgaport, singurul document inmfinat de tar lui A. Davidel continea instructiunile secrete (in 5 puncte) pe baza cdrora rotmistrul moldovean urma sd negocieze, in numele suveranului rus, cu hanul Devlet Giray II. Din motive de prudentd, acest document nu a fost nici datat, nici semnati nu poartd nici un sigiliu. El a fost publicat recent, in anul 2003, in vol. XIII/2 al colectiei rusqti de documente Pisma i bumaghi imperatora Petra Velikogo40. Editorii rgi propun datarea in intervalul 13/24 martie23martie/3 aprilie 1712. Consideram cã aceastd datare este corectd. Justificarea sa este urrndtoarea. In 1714 nu mai exista starea de rdzboi intre Rusiai Poartd (mentionata de tar in acest document). De asemenea, Devlet Giray II nu mai era han al Crimeei. Documentul nu poate fi datat nici in perioada noiembrie 1712iunie 1713, când a avut loc a treia stare de razboi intre Rusiai PoartA (dupd cele din noiembrie 1710iulie 1711 §i decembrie 1711aprilie 1712), deoarece din iulie 1712 pAnd la 14/25 martie 1713 tarul s-a aflat in afara Rusiei. La 3/14 aprilie 1713 hanul Devlet Giray II a fost mazilit de sultan. Tinand seama cd procesul-verbal privind interogatoriul la care a fost supus A. Davidel la St. Petersburg este datat 20/31 martie 1712, cd la 22 martie/2 aprilie 1712 G.I. Golovkin ii scria lui B.P. Seremetev a audienta lui A. Davidel la tar avusese deja loc, precum §i cd forma in ciornd a pgaportului pentru A. Davidel a fost scrisd la 13/24 martie 1712, iar forma finald a acestuia, purtând sigiliul monarhic, este datatd 23 martie/3 aprilie 1712, rezultd cd documentul continând instructiunile secrete adresate de tar lui A. Davidel se cuvine a fi datat in intervalul 13/24 martie23 martie/3 aprilie 17124'. Din acest document afldm ca taru1 accepta vechea propunere a lui A. Davidel privind posibilitatea atragerii hanului Devlet Giray II (vasal al Portii) pentru a deveni vasal al Rusiei. El motiva intarzierea acceptarii respectivei propuneri prin aceea cd nu dorise sd pericliteze pacea ruso-otomand din perioada 1700-1710.

38 Mehmed Rasid, op. cit., III, p. 338-341; A.N. Kurat, Prut Seferi ye Bartp, II, p. 711-715; idem, The Despatches, p. 28-32; Pisma i bumaghi, X, p. 769. 39 RGADA, fond 123, op. 1, 1712, dosar 1, f. 14-15. 4° Pisma i bumaghi, XIII/2, p. 246-247. 41 S.F. Oreskova, op. cit.,p. 138-187; Pisma i bumaghi, XIII/2, p. 580 (notA a editorilor volumului).

www.dacoromanica.ro 198 Adrian Tertecel 8

Petru cel Mare, prin solia secretA a lui A. Davidel, propunea hanului sd devind vasal al Rusiei, lAsandu-1 sd stabileascd conditiile pentru aceasta vasalitate (care implica iesirea de sub suzeranitatea Portii si sprijinirea pe deplin a politicii externe rusesti). Negocierile ruso-crimeene urmau sd inceapd urgent, in Ucraina ruseascd, prin trimiterea unui negociator tdtar la feldmaresalul B.P. $eremetev (comandantul trupelor din Ucraina). Feldmaresalul urma sa negocieze rapid, MI% a coresponda cu tarul (pentru a nu pierde timpul). Pe langd ajutorul militar rus contra Portii, tarul promitea hanului Crimeei suma de un milion de taleri leonini (echivalentul a cloud mii de pungi cu bani otomane). El solicita insistent ca Devlet Giray II sa il prindd si sd il predea rusilor pe regele suedez Carol XII (aflat ca refugiat pe teritoriul otoman, la Varnita, rang Tighina). Astfel tarul spera sd incheie rapid si victorios rdzboiul nordic" si sd obtind o pace avantajoasti cu Poarta. In cazul neprinderii regelui suedez, tarul solicita hanului sd distruga prin incendiere magaziile otomane de cereale din Bugeac si din nordul Dobrogei, pentru a ingreuna astfel o eventuald ofensivd a trupelor Portii contra Rusiei. Aceastd tentativd disperatd si nerealistd a tarului se inscrie intr-un indelungat efort rusesc de scoatere a Hanatului Crimeei de sub suzeranitatea Portii si de trecere a acestuia sub suzeranitatea Rusiei (ca prima etapd pe drumul anexdrii sale la imperial tarilor). Insd acest proiect putea fi infdptuit doar in cazul unei superioriati militare ruse zdrobitoare fata de blocul otomano-crimeean. Aceastd superioritate avea sd fie obtinutd doar dupd mai bine de o jumatate de veac42. De aceea, pe termen scurt, proiectul avea sd esueze lamentabil. La 4/15 aprilie 1712, rotmistrul A. Davidel a fost expediat de la St. Petersburg spre Crimeea. Dar de abia ajunsese la Kiev, cand s-a primit acolo stirea despre incheierea pAcii ruso-otomane de la Istanbul (5/16 aprilie 1712) pe termen de 25 de ani. Guvernatorul Kievului, D.M. Golitan, 1-a retinut acolo pe A. Davidel si a scris, la 25 aprilie/6 mai 1712, la St. Petersburg (cancelarului G.I. Golovkin) cd in cazul in care hanul il va preda pe rotmistrul moldovean otomanilor, atunci va incepe un nou rdzboi ruso-otoman, atAt de nedorit in Rusia. In locul lui A. Davidel, la hanul Devlet Giray II a fost trimis locotenent- colonelul Fiodor Klimontovici Cihaciov, cu scopuloficialalasigurdriiefectudrii schimbului de prizonieri si cu scopul secret de a afla intentiile adevArate ale hanului43. In ziva de 23 august/3 septembrie 1712 Cihaciov a fost primit in audientd de han. Acesta din urmd a evitat sd discute despre schimbarea suzeranului Hanatului Crimeei. Unul dintre demnitarii tätari prezenti la aceastd audientd a reprosat Rusiei cd in anii 1711-1712 a ignorat conducerea Hanatului Crimeei si a incheiat tratate doar cu otomanii. Relatiile ulterioare ruso-crimeene s-au limitat la disputele privind problemele de frontiere. Tratatul

42 I.H. Uzuncarsi11, op. cit., IV/1, p. 364-427; E.I. Drujinina, Kiuciuk Kainardjiiskii mir 1774 g. Ego podgotovka i zakliucenie, Moskva, 1955, passim. 43 RGADA, fond 89, op. 1, 1712, dosar 20, f. 3; Pisma i bumaghi, X1I/1, p. 187, 472-473. " V.A. Artamonov, Rossiia i Reci Pospolitaia posle Poltavskoi pobedi (1709-1714), Moskva, 1990, p. 134.

www.dacoromanica.ro 9 Un moldovean si relatiile ruso-otomano-crimeene 199 de pace ruso-otoman de la Edirne (13/24 iunie 1713) si conventia de frontierd din 14/25 iulie 1714 au restabilit pacea ruso-otomani pand in 1735. Despre locul (sau locurile) in care s-a aflat A. Davidel in perioada aprilie 1712 ianuarie 1714 nu stim, deocarndatd, nimic. insd stim cd, la 26 ianuarie/6 februarie 1714, A. Davidel a fost arestat la Moscova, la Posolskii prikaz. Apoi, pentru doi ani, a fost trimis in stare de arest la o mdndstire (Prilu(kii monastcir) de lAngd orasul Vologda (la jumdtatea drumului dintre Moscova si Arhanghelsk)45. La 8/19 decembrie 1715 cancelarul G.I. Golovkin i-a scris guvernatorului Kievului, D.M. Go litAn, despre expulzarea lui A. Davidel din Rusia, dandu-i-se la plecare suma de 50 de ruble. Guvernatorului ise cereau urmAtoarele: SA nu ascultati minciunile lui (Davidel) si, mai tarziu, dacd se va intoarce la Kiev, sd-1 expulzati imediat din Rusia, cad inaltimea voastrd stie bine cã el este un om vagabond de joasd spetd"44. Astfel s-au incheiat relatiile moldoveanului A. Davidel cu Rusia si incerarile sale de a obtine avantaje personale folosind si incurajAnd planurile rusesti pentru atragerea Hanatului Crimeei (atunci vasal Portii) sub suzeranitatea tarului. In februarieaprilie 1712, in cadrul situatiei internationale dificile in care se aflase Rusia, aventurierul moldovean A. Davidel jucase totusi un rol destul de important in relatiile statului rus cu Imperiul otoman si Hanatul Crimeei. Intrarea tAtarilor din Hanatul Crimeei sub suzeranitatea Rusiei avea sd se producd abia in 1770-1771, in conditiile victoriilor zdrobitoare obtinute de armata rusd asupra trupelor otomano-tAtare si a ocupdrii de cAtre aceasta a tuturor teritoriilor statului crimeean (Bugeac, Yedisan, Kuban, regiunea Nipru-Don si Peninsula Crimeea). Transformarea Hanatului Crimeei intr-un stat independent (dar, de fapt, vasal Rusiei) a fost consfintita pe plan juridic prin tratatul ruso-crimeean din 1/12 noiembrie 1772 si prin tratatul de pace ruso-otoman de la Kiieiik Kaynarca (10/21 iulie 1774). Pasul urmdtoranexarea Hanatului Crimeei de cAtre Rusiaa fost inflptuit in 178347. in incheiere, publicdm, in traducere, documentul rusesc continAnd instructiunile secrete adresate de Petru cel Mare rotmistrului moldovean Alexandru Davidel in martie 171248.

45 RGADA, fond 160, op. 1, 1714, dosar 1, f. 17. 46 RGADA, fond 160, op. 1, 1715, dosar 11, f. 30. 47 Alan Fisher, The Russian Annexation of the Crimea (1772-1783), Cambridge, 1970, passim; E.I. Drujinina, op. cit., p. 146-360; I.H. Uzunearsilt, op. cit., IV/1, p. 413-471. 48 Pentru textul original al acestui document vezi nota 40. Traducerea a fost efectuatA de catre noi (A.T.). Parantezele din textul traducerii ne apartin. In interiorul acestora am asezat citeva completAri si scurte explicatii strict necesare pentru corecta Intelegere a continutului documentului.

www.dacoromanica.ro 200 Adrian Tertecel 10

ANEXA

1. (Se acceptd) ceea ce el (Davidel) propusese in privinta hanului Crimeei, dar atunci nu s-a acceptat pentru cd era pace 5i nu s-a dorit sd se dea pricind pentru rdzboi. 2. Insd acum, turcii nu mai vor sd se satire cu nimic, ci, in grabd, doar din rdutate, au declarat rdzboi. Noi, bazati pe dreptatea noastrA, ne punem nAdejdea in ajutorul lui Dumnezeu in acest razboi. Si de aceea, (am hofdrAt) sa il primim pe han (ca vasal) 5i sd indeplinim toate dorintele sale. Din aceste motive, (dorim) ca el (hanul), fard intdrziere, sA trimitd un om al sdu cu imputernicire (pentru negocieri) la feldmareplul Seremetev. Acestuia din urmd, de asemenea, i se va trimite imputernicire pentru negocieri din partea mariei sale tarului. El ($eremetev) nu trebuie sa trimitd rapoarte scrise mdriei sale tarului, pentru cA astfel ar pierde timpul. 3. Lui (Davidel) nu i s-a dat o scrisoare (cdtre han), de teamd ca aceasta sd nu curd cumva in mdinile du5manilor. lar pentru ca hanul sd creadd cd. el (Davidel) vine din partea mdriei sale tarului, i s-a dat acestuia un pa5aport cu sigiliul monarhic (rusesc). 4. Prin nimic mai mult nu poate hanul sdli dovedeascd credinta 5i prietenia fata de maria sa tarul deck prin capturarea 5i predarea care acesta a regelui Suediei. Acest fapt ii va fi folositor 5i lui insu5i. Deoarece, atunci cand regele va fl in mainile noastre, noi vom ft liberi dinspre Suedia 5i il vom ajuta pe han (contra Portii) cu toate fortele noastre. In plus, ca rasplatd pentru aceastd treabd, promitem hanului cloud mii de pungi (adicã un milion de taleri leonini). 5. Dacd nu il poate captura 5i preda pe rege, cel putin sa incendieze magaziile (otomane) care se afld intre Dundre 5i Bender, precum 5i in alte locuri.

www.dacoromanica.ro IDEOLOGIE

SOCIALISTII ROMANI SI PRIMUL RAZBOI MONDIAL: PERSPECTIVE IDEOLOGICE ALEXANDRU MAMINA

Pentru partidele socialiste europene, izbucnirea primului rdzboi mondial a reprezentat un moment de crizd, un impas ideologic si politic, ele trebuind sd aleagd intre sentimentul national si internationalismul proletar, intre dorinta de a-si servi tam si principiile luptei de clasd. Dacd acum social-democratia a renuntat la lupta de clasd si revolutia sociald, iar ideea cd proletarul nu are tard a cdzut in desuetudine, respectiva alegere poate pdrea artificiald si nerelevantd, dar in 1914 ea implica o problemd de identitate politica. Dacd socialistii faceau tabula rasa toate ludrile lor de pozitie anterioare, in care condamnaserd räzboiul imperialist, nu se mai deosebeau prin nimic de radicalii burghezi, care agitaserd intotdeauna cauza patriotismului. Dacd insd rdmaneau fermi pe pozitiile internationalismului de clask riscau sd se autoinsele, sd pretindd cd ii lasd indiferenti soarta tarii cdreia ii apartineausicdreiaise adresau, autoexcluzandu-se intr-un fel din propria societate. Atka vrerne cat premisa ideologicd era marxismul, alegerea aparea ca o chestiune de consecventd teoreticã si practicd. Din aceastd dilernd au rezultat falimentul Internationalei a II-a, precum si procesul de clarificare doctrinard incheiat la nivel international in 1951, la Congresul de la Frankfurt am Main, in urma cdruia social-democratia a renuntat la marxism. Problema optiunii intre national si social s-a pus si pentru Partidul Social- Democrat din Romania, ezitdrile acestuia reflectand dezorientarea intregului socialism european. In cazul social-democratilor romani criza de identitate era cu atat mai acutd, cu cat data dinaintea anului 1914. Pe planul politicii interne, radicalismul stangii era tot mai concurat dinspre centru, de cdtre partidele liberal si conservator-democrat, care revendicau exproprierea unei pdrti a marii proprietdti, reducerea numdrului colegiilor electorale, asigurdri de boald si somaj pentru muncitori, limitand astfel audienta socialistilor in randul proletariatului sial categoriilor mijlocii. Reafirmarea radicalismului burghez, preocupat de problemele sociale, facea dificild elaborarea unui program socialist original si credibil, mai ales in problema agrard. Pe planul politicii externe, condamnarea rdzboiului si interesul predominant pentru problemele de clasd riscau sd atragd asupra socialistilor oprobriul opiniei publice, ata.atd idealului national al unirii cu romanii aflati sub stdpanire strdind. Pacifismul putea sd apard, asadar, ca o atitudine indiferentd sau

Revista istoricd", torn XVII, 2006, nr. 14, p. 201-206.

www.dacoromanica.ro 202 Alexandru Mamina 2 chiar ostild fatd de interesele §i aspiratiile majoritatii socieatii romanqtil. In aceste circumstante, Partidul Social-Democrat din Romania s-a situat pe o pozitie mai degrabd echivocA din punct de vedere ideologic, incercand o sintezd sui generis intre imperativele sociale icele nationale. Congresul extraordinar convocat la 10 august 1914, in respectul rezolutiilor anterioare ale Internationalei a II-a, a condamnat rdzboiul imperialist, a reafirmat convingerea cd numai societatea socialistd putea feri omenirea de asemenea catastrofe §i s-a pronuntat pentru neutralitate. In egald mdsurd, insd, a sustinut crearea unei Aliante Balcanice intemeiatd pe echitate §i respectarea principiului nationaliatilor, ca o conditie imperioasd pentru a rezista unei eventuale invazii ruse sau austro-ungare. Totodatd, Congresul a precizat cd muncitorimea romand se va lupta chiar cu pretul sangelui sdu, aparand integritatea teritoriald a tdrii impotriva oricArei incercdri de violare" (punctul 5 al rezolutiei adoptate)2. Aceegi incercare de imbinare a intereselor socialei nationale a avut loc in cadrul Congresului al IV-lea al Partidului Social-Democrat, dintre 25-27 octombrie 1915, cand, in raportul prezentat de dr. Cd lin Ottoi, se afirmau caracterul imperialist al rdzboiului mondiali faptul cd unitatea nationald se putea realiza ini prin socialism, dar se recuno§tea datoria muncitorului de ali apara patria §i drepturile obtinute in cadrul ei3. Pentru Partidul Social-Democrat, revendicarea neutralitdtii apdrea drept solutia cea mai convenabild, care il ferea de abjurdrile ideologice ale social4ti1or francezii germani, spre exemplu, mentinandu-1 in acelgi timp intr-un anume orizont al onorabilitatii patriotice. Preocuparea asidud de a demonstra compatibilitatea teoreticd a socialismului cu patriotismul indica, prin chiar aceastd asiduitate, tocmai dificultatile conceptualei logice ale unui atare demers. In partid s-au precizat trei orientdri privind relatia dintre imperativele revolutiei proletare §i cele ale unitAtii nationale. Prima dintre ele, apropiatd stangii zimmerwaldiene, reprezentatd cel mai bine de Cristian Rakovski, contesta relevanta unirii dintre state §i provincii istorice, pe care o considera o forma disimulatd a expansionismului imperialist. Nimeni mai mult deck socialistii scria Cristian Racovskinu se ridicd impotriva asupririi, sub orice forma, deci i sub forma de jug strain. Tot ga recunogtern cd unirea tuturor oamenilor care grdiesc aceegi limbd este un drept §i o necesitate istoricd. Dar «Unirea nationald» este pentru burghezie numai un prilej ca sd facd razboi pentru cuceriri teritoriale. [...] Unitatea nationald pe care o urmdrim noi, socialistii, se deosebqte de cea urmdritd de dire burghezie aril prin forma ei, cat *i prin mijloacele de realizare.

I Vladimir Krasnosselski, Stdnga in Romeinia,1832-1948,tentativd de sinucidere sau asasinat?, [Arhus], 1991, p. 58-59, 61. 2 Constantin-Titel Petrescu, Socialismul in Romdnia, 1835 6 septembrie 1940, Biblioteca SocialistA, p. 278-279. 3 Vladimir Krasnosselski, op. cit., p. 67.

www.dacoromanica.ro 3 Socialistii români si primul rdzboi mondial 203

Scopul nostru este sd eliberdm persoanele, iar nu sd ne anexdm teritoriul lor. Aceastd eliberare nu se va putea face decat in ziva cand oamenii vor putea avea deplind posesiune a drepturilor lor politice, cai deplind proprietate a muncii lor ea nu se va face dee& sub regimul socialist. Astdzi, atat sub jugul strain cati sub jugul national, clasa muncitoare este clasd exploatatd §i asupritd. Noi ne deosebim de burghezii prin mijloacele noastre de luptd. Eliberarea popoarelor nu poate sd fie deck opera lor insui (sic), iar nu a claselor stdpanitoare. Razboiul este mijlocul la care recurg acestea din urmd. Mijlocul la care recurg clasele asuprite este lupta organizatd a Partidului social-democrat, lupta care recurge la intruniri, la alegeri parlamentare, la grevei and imprejurdrile o impun la revolufie violentci pentru infaptuirea telului ei."4 Cu alte cuvinte, emanciparea nationald nu constituia un fenomen istorico- politic cu o identitate proprie,ci numai un rezultat implicit (secundar)al emancipArii sociale singura relevantd cu adevdrat. Nationalismul burghez ascundea exploatarea de clasd, adicd rdul poporului. Adevdratul patriotism era promovareasocialismului,care,emancipandpoporul(identificataicicu proletariatul), asigura binele acestuia. Natiunea, ca entitate globald, nu avea consistenta ontologicd §i etica, ea nereprezentand decat un sistem particular de relatii de exploatare. Clasa muncitoare era singurul criteriu de judecatd, inclusiv pentru patriotism. intre socialitii care reprezentau aceastd orientare §i national-liberali, de pildd, intervenea o incompatibilitate fundamentald, deoarece operau cu categorii diferite.Diferentele nu erau formale, ci de continut. Chiar §iatunci cand intrebuintau acee4i termeninatiune, patriotism, emancipare nationald, acqtia le confereau semnificatii diferite. Intre ei nu putea exista comunicare autenticd,i cu atfit mai putin o colaborare. A doua orientare ii reunea pe sociali§tii care impart4eau acela.5i sistem de reprezentdri cu patriotii burghezi, care recunoteau relevanta istorico-politicd a revendicdrilor nationale, dar care intelegeau emanciparea nationald nu ca un scop in sine, ci ca o componentd a emancipdrii sociale. Dacd social4tii din prima orientare introduceau o deosebire calitativd intre afirmarea nationalda§a cum o gandeau reprezentantii burgheziei icea sociald, de tipul deosebirii dintre aparentdi esenta, cei din a doua orientare introduceau una de grad, de tipul celei dintre etapele unei evolutii. Din aceastd perspectivd, Ecaterina Arbore scria in Lupta Zilnicd": Din parte-mi personal, ind deosebesc de pArerea tovard§ului Racovski cum cd, constituirea unui stat independent, autonom, al Poloniei, §i chiar al Ucrainei ar fi o UTOPIE. Ca socialistd, din ace1a5i punct de vedere care se afld

4 Cristian Racovski, Razboaielecauzeconsecinfe sfarsit, in Istoria Partidului Comunist Romansinteza, documentar, capitolul I, p. 384-386. La un alt nivel, acelasi gen de incompatibilitate ideologia s-a manifestat dua al doilea rdzboi mondial, and sovieticii si anglo-americanii au invocat democratia in acceptiuni total diferite.

www.dacoromanica.ro 204 Alexandru Mamina 4 in declaratia fractiunii parlamentare a partidului s.d. muncitoresc din Bulgaria, recunosc dreptul la autonomie §i la autoguvernare a tuturor popoarelor iiau apararea drepturilor popoarelor subjugate. Dar eu cred cä aceastd autonomie §i eliberare completd nu se poate infdptui cleat prin prabu§irea completa a tarismului §i printr-o federatie REPUBLICANA a popoarelor autonome. Aceasta nu este o conceptie mai utopicd deck aceea a unei republici federative balcanice. Aceasta insd nu se poate implini DECAT PRINTR-0 REVOLUTIE A MASELOR POPULARE DIN TOATE NATIUNILE CARI COMPUN RUSIA ACTUALAsi aceastd miFare revolutionard, care este in mers, noi sociali§tii romdni, trebuie s-o ajutdm cu toate fortele noastre pentru binele proletariatului roman"5. Acqti socialiti, dei condamnau razboiul imperialist *i erau adeptii internationalismului proletari ai revolutiei sociale, nu respingeau integral viziunea burgheziei asupra cdilor de emancipare a natiunilor (dreptul la autodeterminare, federalismul national)i tindeau sa considere asuprirea nationald cel putin la fel de relevantd pentru proletariat cai cea sociald. In viziunea lor, in anumite situatii revolutiile socialei miFärile nationale puteau sa se intrepatrundd (ca in cazul Rusiei tariste). In aceste conditii, intre acqti social4tii reprezentantii burgheziei nu putea exista o colaborareautentica,dar puteau interveniconjunctural compliciati sau tolerdri tacite. A treia orientare o alcdtuiau socialitii pentru care patriotismul nu era nici o mistificare ideologicd, nici un imperativ conjunctural, ci o valoare in sine, un criteriu moral la fel de important ca emanciparea sociald. In acest sens, in Calendarul Muncii din 1916", Mihail Gh. Bujor afirma cä intre socialismii patrie, intre interesele proletariatului iale poporului nu este, nu poate sd fie antagonism. [...] Socialismul nu estei nu a fost niciodatd pentru desfiintarea patriilor. El nu a fost detractorul lor. Patriile sunt cadre naturale §i istorice de dezvoltare a popoarelor. In aceste cadre s-a intemeiat pentru fiecare natiune o existenta proprie, cu traditiile ei, cu viata ei sufleteascd, cu idealurile ei, cu civilizatia ei, elementul pretios §i indispensabil in concertul civilizatiei generale. In acest inteles patriile sunt necesare, cdci in regimul actual, numai inlduntrul acestor cadre popoareleai-arputea dezvolta in voiei pe deplin toatd originalitatea §i toatd puterea lor de creatiune. Acesta e unulevident, nu singurul dintre motivele pentru care social-democratia se tidied impotriva ciuntirii tarilor constituite, impotriva frdngerii popoarelor in bucati, impotriva suprimarii vietii nationale a popoarelor. Ea a proclamat intotdeauna dreptul imprescriptibili inviolabil al tuturor natiunilor la viata liberd §i integrald.[...] Cdnd se tidied', cu vehementa. §i ardoarea sa cunoscutd,impotrivaplanurilorcuceritoarealeStatelormari,impotriva colonialismuluii imperialismului tarilor capitaliste, el (socialismuln.A.M) nu se

5 Ecaterina Arbore, Socialism patriotic 0 socialism internationalist, in Istoria Partidului Comunist Roman, p. 387.

www.dacoromanica.ro 5 Sociali§tii romanii primul razboi mondial 205 pune numai din punct de vedere strict de clasa al proletariatului, apard si principiul mare de libertate a tuturor natiunilor ce alcatuiesc omenirea"6. Din acest punct de vedere, emanciparea nationald nu mai era tratatä doar ca un produs sau ca o componenta a emancipärii sociale, ci ca un fenomen cu o consistenta istorica proprie, egal ca insemnatate cu aceasta din urma. Eliberarea nationald putea fi chiar o conditie a realizarii socialismului, dupd cum pärea sä o dovedeasca situatia coloniilor. Socialistii care gandeau astfel impartaseau practic aceleasi idei si valori ca reprezentantii burgheziei in problema nationala, ceea ce deschidea calea colaborarii politice cu acestia. Colaborarea era chiar legitima atunci and era vorba de o burghezie nationala neimperialistd, care lupta pentru inlaturarea stapanirii straine sau pentru unificarea statala actiuni in sensul devenirii omenirii intru libertate, nationala si sociald in egala masura. Pe aceastä cale, de la afirmarea necesitätii emanciparii nationale pand la sustinerea deschisä a burgheziei in razboiul de eliberare nu mai era deck un pas, motiv pentru care Mihail Gh. Bujor si-a si atras criticile Ecaterinei Arbore7. Oarecum in aceiasi termeni intelegea lucrurile si Constantin Dobrogeanu- Gherea, care punea datoria fata de patrie mai presus de consecventa ideologica: In vreme normald de pace, el (socialistul n.A.M.) predica infrätirea popoarelor, lucreaza si luptä pentru desfiintarea abominatiunii razboaielor. Dar dacd razboiul, cu toatä lupta lui, impotriva vointei lui, s-a dezlantuit, atunci el, in aceste conditii noi atk de fundamentale si catastrofal deosebite, isi face datoria in conformitate cu aceste noi conditii triste si amare: el merge, lupta si moare pentru independenta, integritatea si existenta tarii sale"8.In acelasi spirit al impunerii fortei realitätii, in Reizboi sau neutralitate,Constantin Dobrogeanu-Gherea se pronunta pentru ramânerea României in neutralitate nu cu argumente ideologice, ci pragmatice, de ordin militar, economic si de politica internationala, alimentate de rusofobia sa funciard9. Ca o ironie a istoriei, social-democratul Constantin Dobrogeanu-Gherea a ajuns sa se situeze in acest fel pe exact aceeasi pozitie ca si conservatorul si antisocialistul Petre P. Carp. Optiunile sale politice erau socialiste, dar codul sau cultural nu diferea in mod esential de cel al unui burghez. Constantin Dobrogeanu- Gherea promova socialismul cu mijloacele liberalismului: libertatea, egalitatea politica si votul universal, apropiindu-se asadar de liberalii radicali. Discursul sau

6 Mihail Gh. Bujor, Faliment,in Istoria Partidului Comunist Roman, p. 388. 7 Ibidem, p. 387. 8 Constantin Dobrogeanu-Gherea, Socialismul V reaboiul, in Opere complete, vol. V, Bucuresti, 1978, p. 234-235. Pe lingA precizarea unei pozitii de principiu, argumentatia lui Constantin Dobrogeanu-Gherea mai avea, credem, si un scop nemkturisit: sA justifice trddarea" social-democratiei germane, din care facuse intotdeauna un model de urmat. Din aceastA cauza, el omitea sä aminteascA faptul CA rAzboiul mondial nu izbucnise impotriva vointei" social-democratilor germani, ci cu largul lor concurs parlamentar. 9 lbidem, p. 242, 244-246, 258-259.

www.dacoromanica.ro 206 Alexandru Mamina 6 traducea, de fapt, atitudinea reformistd ilegalista proprie social-democratiei germane, care predispunea inclusiv la o colaborare cu partidele burgheze, in chestiunile de interes comun sau general. Primul räzboi mondial a pus deci in evidentd, la nivelul socialismului romanesc, trei tipuri de culturd politica, trei moduri de a intelege realizarea socialismuluii politica in general. In primul caz, a fost vorba de revolutionarismul proletar absolut,care aneantiza practicnationalulinbeneficiulsocialului, considerand intereselei lupta de clasd a proletariatului singurele realitdti, criteriii prioritAti. In consecintd, erau promovate internationalismul proletari revolutia sociald, cu respectarea intocmai a ortodoxiei ideologice,fie cd aceasta era reprezentata de Jules Guesde, fie de Vladimir Ilici Lenin. In al doilea caz, a fost vorba de un revolutionarism circumstantiat oarecum, in care nationalul nu era suspendat, ci subordonat socialului, in functie de contextul istoric. Lupta de clasdi revolutia sociald ramâneau referentialii principali, dar rigoarea ideologicd i exclusivismul revolutionar erau sldbite, internationalismul proletar pur lasand loc unor ideii actiuni care priveau intreaga natiune la un moment dat. In al treilea caz, a fost vorba de un revolutionarism aparent, in care prioritatea, recunoscutd sau nu, a nationalului in raport cu socialul implica o renuntare, in fapt, la lupta de clask in favoarea colabordrii de clasd intre socialitii partidele burgheze, nu numai in interesul proletariatului, ci ial intregii natiuni. De aici importanta scazutd a reperelor ideologicei tendinta cdtre reformismul graduali care legalism ca teren comun de manifestare a unor orientari politice concurente, dar nu neaparat excluzandu-se reciproc. Initiatorii principali ai acestei directii politice au fost in plan teoretic Eduard Bernstein §i in plan practic Alexandre Millerand, revizionitii" ortodoxiei marxiste. Aceste trei viziuni s-au exprimat §i mai clar dupd 1918, and, sub presiunea cererilor Internationalei a III-a, problema alegerii intre sociali national s-a pus in mod aproape ultimativ pentru social4tii romani. Ele au corespuns, in general, celor trei orientari precizate in 1921: comunistd, centristd §i social- democratd. Acel* proces de delimitare ideologico-politicd s-a produs §i in restul Europei, incheindu-se abia dupd al doilea rdzboi mondial, odatd cu renuntarea programatica a partidelor social-democrate la marxism, in opozitie cu partidele comuniste.

www.dacoromanica.ro VIATA STIINTIFICA

SESIUNEA ANUALA DE COMUNICARI STIINTIFICE A INSTITUTULUI DE ISTORIE NICOLAE IORGA", 5-6 iunie 2006

in zilele de 5 §i 6 iunie 2006 s-a derulat traditionala sesiune anuald de comunicari prezentate de membrii Institutului de Istorie Nicolae lorga". Lucrarile, deschise in plen de domnul director Eugen Denize, s-au desfaprat pe module diferite. In prima zi, la sectiunea Studii medievale romanqtr, moderata de $tefan Andreescu au prezentat comunicari Viorel Achim, Au existat voievozi in Tara Fagarasului?,i $tefan Andreescu, Ovidiu Cristea, Dumitru NAstase, Imaginea lui Mihai Viteazul la Sucevita?. Dupd-amiazd, in Fdinta moderata de Ovidiu Cristea, au conferentiat Oana Rizescu, Cartea de oprealei"implicarea domniei in protejarea patrimoniul familial, si George Lazar, Boieri munteni si preocupcirile kr comerciale (secolele XVII-XVIII). Studii de caz. in sectiunea Societate, economie, culturd in secolul al XIX-lea", moderata de Daniela BuVi s-au prezentat comunicarile: Venera Achim, Sedentarizarea fierarilor in satele Tarii Romeinesti intre 1840-1850; Raluca Tomi, Din istoria Casei comerciale Pedemonte & Fii:; Marian Stroia, 11 Februarie si 10 Mai 1866, repere ale instaureirii monarhiei in Romdnia. In Fdinta moderatA de Alexandru Mamina au comunicat: Daniela Busk Intre model european si necesitate national& finantarea coillor si mijloacelor de comunicare in Europa de sud-est (1870-1914); Lucia Tea, Imaginea principelului Carol de Hohenzollern in timpul reizboiului de independentd, oglindita in presa francezei; Adrian-Silvan Ionescu, Un fotograf uitat: ,5tefan Capsa. A doua zi, in sectiunea Istoria Imperiului otoman §i a Mdrii Negre", moderata de Ileana Cazan, au prezentat comunicari: Virgil Ciociltan, Contributia Ohara la reizboiul Bosforului" (1351-1355); Anca Popescu, Simbioza economia otomano-genovezei: capitulatille sec. XIVXVI. In Fdinta de dupa-amiaza, moderata de Virgil Ciociltan, au sustinut comunicari: Ileana Cazan, Mihail Cernoviödiplomat si agent dublu, in slujba Casei de Austria; Nagy Pienaru, Kapukehaya (reprezentanta)Torii Romeinesti la Istanbul (secolul XVI); Adrian Tertecel, Campaniile militare ruse antiotomane din 1695-1696. In sectiunea inceputul regimului totalitar", moderata de Eugen Denize, au prezentat comunicari: Alexandru Mamina, Un concept bivalent: dictatura proletariatului"; Cezar Matd, Actiuni informative pe Frontul de Vest ale subcentrului nr. 1 (10 decembrie 1944 10 mai 1945); Cristian Vasile, Cinematografia romeineascei si tranzitia de la epoca veche" la perioada realismului socialist (1945-1949). in ultima sectiune Minoritarii majoritari in Europa de sud-est in perioada interbelica i in primii ani de regim totalitar", moderata de loan Chiper, au conferentiat: Radu Tudorancea, Chestiunea minoriteitilor in ansamblul relatiilor romeino-elene in perioada interbelica; Marcel Varga, Statutul minoritOtilor etnice din Romeinia in perioada regimului autoritar al regelui Carol al II-lea (1938-1940); Mioara Anton, Minoritari si majoritari, PMR si problema national&

Nagy Pienaru

Revista istorica", tom XVII, 2006, nr. 14, p. 207-224.

www.dacoromanica.ro 208 Viata stiintifica 2

DEZBATEREA: PERSPECTIVE IN ISTORIOGRAFIE", INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA", 7-8 decembrie 2005

In zilele de 7 si 8 decembrie 2005, in sala de studiu a bibliotecii institutului, a avut loc o consfAtuire cu tema Perspective in istoriografie". Dezbaterea, organizata de redactia Revistei istorice", a reunit istorici din generatia tanärd,cercetdtori,profesori,arhivisti, documentaristi etc. din centrele de cercetare, de invatamant si de documentare din Bucuresti. In prezenta unui auditoriu cunoscdtor, in prima zi, moderatd de Mioara Anton si Cosmin Popa, s-au prezentat urmatoarele comunicari: Simion CO ltia, Ce nu s-a intamplat in istoriografia romeind; Alina Pavelescu, Politicä, memorie, istorie: istoriografia comunismului romanesc dupe"' 1989; Simona Cor lan, Directia " istoriografiei postcomuniste intre teme tradifionale ci moderne"; Dan Catanus, Consideratii asupra istoriografiei din perspectiva volumului X al Tratatului de istorie a románilor (1948-1989); Cosmin Popa, ,5'coliin istoriografia contemporand?; Laurentiu Vlad, Scoala Alexandru Dutu; Bogdan Murgescu, Institufii si cariere la inceputul secolului JOCI; Roxana Cheschebec, Controverse privind definirea si utilizarea termenului de miscare feminister in studierea activitatilor, ideologiilor si aspirafillor organizatiilor de femei; Alin Ciupala, lstoria femeii, studiile de gen si provocarile istoriografiei romeinesti; Bogdan Popa, 0 istorie sociala si cultural& istoria sportului. A doua zi, moderata de Raluca Tomi si Ovidiu Cristea, comunicarile au fost sustinute de:OvidiuCristea, Problemeinmedievistica romaneasca; Maria Pakucs Willcocks, Abandonarea unui proiect reusit: istorie economic* Florentina Nitu, Prefurile in istoriografie; Oana Rizescu, Continuitate si discontinuitate in studiile de istorie socio-juridica romeineasca; Marian Coman, Spafiul romanesc interpretarea teleologica a geografiei istorice; Adriana Gheorghe, Impactul teoriilor modernizarii in literatura istorica romcineascez; Raluca Tomi, Studiile italienetendinfe actuale; Silvana Rachieru, A la turca" sau a la franga"? Opinii despre modernizarea Imperiului otoman; Silviu Moldovan, Istoriografia contemporana sub impactulnoilor surse primare;VictorRizescu,Posteritateaculturiicritice":intre materialismul istoric si teoria sistemului mondial; Mioara Anton, Avatarurile investigarii regimului totalitar; Ludmila Rotari, Moldova in istoriografia contemporand. Comuniarile, grupate pe teme conexe,princontinutullorsipriniscusinta moderatorilor au nascut discutii si interventii complementare, prelungite amical si in pauzele de reconfortare. Comunicarile, in forma prezentatd de autori, sunt tipdrite in acest numar al Revistei istorice". Redactia multumeste tuturor participantilor la aceasta intrunire din prima decadd a lunii decembrie. Totodatä, apreciem bunavointa manifestd a bibliotecarelor institutului si in mod particular contributia domnului Cezar MAIO' la sponsorizarea manifestdrii.

www.dacoromanica.ro 3 Viata stiintifica 209

A 25-A CONFERINTA ANUALA A ASOCIATIEI DE STUDII A SECOLULUI AL NOUASPREZECELEA St. Louis, Missouri, 11-13 martie 2004

Asociatia de Studii a Secolului al Nouasprezecelea (The Nineteenth Century Studies Association) si-a ales drept loc de desfa§urare a celei de-a 25-a conferinte anuale ora§ul St. Louis, metropola cu semnificatii deosebite in istoria §i cultura americana. 0 fericitä coincidenta facea ca, in acelasi timp, in ora§ sa fie celebrate mai multe evenimente: bicentenarul alipirii sale la State le Unite, in urma cumpararii Louisianei (Louisiana Purchase) din 1803 si inceperea explorarii transcontinentale a capitanilor Lewis si Clark, precum §i centenarul Expozitiei Universale. Toate aceste momente de importanta locala §i nationala §i-au gasit reflectarea in comunicarile conferintei, a§ezata sub genericul Imperialism cultural ci competitie: ceildtorii, teirguri internationale $i imagini national-coloniale (Cultural Imperialism and Competition: Travel, World's Fairs and National/Colonial Image). Dintre cei 136 participanti doar §ase proveneau din Europa, restul fiind americani. Comunicarile au fost repartizate, in functie de subiecte, in 32 de sectiuni: New Ideas of Space and Place; The Paris Universal Exhibition of 1900: a Celebration of the Past; Developments in American Art; Imagined Communities' on Display; Transformations in American Imagery; Documentation and Delight: Nineteenth-Century Panoramas; The Roving Pen; Depictions of Race; A Potpouri of Writers and Texts; Gender and the Arts; Travel Writing at Home and Abroad; Innovation and Imagery in Exhibition Architecture; Symbolism and Sensibility; Exhibitions as Instrument of Imperialism and Propaganda; Repression and Reality in Nineteenth-Century Periodicals; Mental and Physical Phenomena in the Nineteenth-Century; Hail Britannia!; Displaying Difference; Studies of Imperialism; Reflections on Race and Religion; Politics in French World's Fairs; Notes for National and Individual Expression; Challenges to Cultural Imperialism; Film and Photography at or about the Fair; Travel, Time and Tourism; Beyond Entertainment: Economics at the Exhibition;Victorian Purism: Reflections of the Crystal Palace; Observing the Other; 'Household' and Other Words on the Great Exhibition; Masks and Messages; Cross-cultural Exchanges and Dialogues; Culture and Chaos at the Louisiana Purchase Exposition. Toate sferele culturii si civilizatiei americane §i europene au fost atinse in comunicarile prezentate, ce au fost, totu§i, centrate pe ideea expozitiilor universale §i a formelor de impresionare a publicului vizitator cu realizarile de ultima ora ale creativitatii nationale: arhitectura, tehnica, arte plastice, muzica, literatura, publicistica §i propaganda, demografie, rasism, relatii interumane etc. Fiind vorba de o reuniune §tiintifica de asemenea proportii, era imposibil sä asi§ti la toate comunicarile; chiar §i cele selectate din program ca fiind de interes pentru sfera personala de preocupari erau greu de urmarit din cauza programarii unora dintre ele la aceleasi ore §i in spatii departate unele de altele, de§i in interiorul aceluia§i elegant Westin Hotel, insä la etaje diferite. Ne-au atras atentia cateva comunicari care tratau probleme locale: Buffalo Bill's Wild West: The Portrayal of Imperialistic Conquest de Robin A. Hanson de la St. Louis University, care a tratat modul in care celebrul cerceta§ William Frederick Cody, cunoscut sub porecla de Buffalo Bill, §i-a ghidat programul publicitar bazat pe afi§e uria§e (billboards), fluturasi, fotografii §i bropri; From Boot Hill to Fair Mount. The Transformation of the Cemetery in the Rocky Mountain West, de Annette Stott de la University of Denver, Colorado, care a urmarit evolutia monumentelor funerare §i a inscriptiilor dedicative din locurile de

www.dacoromanica.ro 210 Viata stiintifica 4 vesnicd odihnd ale Vestului american; The Triumph of American Workmanship: Art Pottery at the Louisiana Purchase Exhibition de Michael Duffy de la East Carolina University, care s-a ocupat de ceramica de lux produsd de manufacturile americane pentru Expozitia Universald de la St. Louis din 1904; Baird Jarman de la Carleton College, in comunicarea Feudalism and the White City: Tyrannical Aesthetics at the 1893 Chicago World's Fair, a expus programul estetic neoclasic, oarecum vetust pentru acel moment, impus de Daniel Burnham, arhitectul sef al Expozitiei Columbiene, pentru toate constructiile Orasului Alb, fapt ce 1-a facut pe arhitectul Louis Henry Sullivan, pionier al edificiilor din beton armat, dezvoltate pe inaltime, sd afirme ca acea decizie a dat arhitectura cu cincizeci de ani inapoi"; Envisioning the Early American World's Fairs: Photography and Film, de Astrid Boeger de la Universitatea din Düsseldorf, Germania, s-a ocupat de folosirea fotografiei si filmului ca important material documentar privind aceste manifestdri internationale. 0 sectiune fusese rezervatd expozitiilor universale europene, unde am fost interesat de comunicdrile sustinute de Jean-Francois Thibault de la George Washington University, The Paris Universal Exhibition of 1900: a Celebration of the Past; Amadou Kone de la Georgetown University, The Universal Exposition of Paris (1900) and the Image of African Colonies; Gregory R. Zieren de la Austin Peay State University, Texas, The Forgotten Germanic World's Fair: Vienna, 1873; Robert Grant de la University of Kent din Canterbury, Marea Britanie, Competing Visions in Nineteenth-Century British Colonial Promotion: Metropolis and Colony, Civilised and Savage, Angol-Saxon and Indigene; Michael Prokopow de la Ryerson University din Canada, The Duties of Empire: The Canadian Exhibit at the Crystal Palace Exhibition and the Material Representations of Britain's Imperial Economy; James Buzard de la Massachusetts Institute of Technology, Imperial Blueprints: Global Capitalism, British Nationalism, and the Crystal Palace Floor Plan; Maria P. Gindhart de la Georgia State University, The Spectacle of Prehistory at the 1889 Universal Exhibition in Paris; Bonnie Effros de la State University of New York din Binghamton, Looking Back at the Expositions universelles: The Place of Archaeological Artifacts in Official Visions of France's Future. Problemele expozitiilor de pe pdmântul Lumii Noi s-au gdsit in alte cdteva sectiuni unde am fost interesati de urmatoarele comunicdri: Lucia Santa Ana Lozada de la Universitatea Nationald Autonomd din Mexic, Cultural Imperialism in Nineteenth-Century Mexico; Michael M. Chemers de la Carnagie Mellon University, Freak Hegemony: Normalizing 'Manifest Destiny' in the 1876 Philadelphia World's Fair; Cher Krause Knight de la Emerson College, Culture and Ballyhoo: The Legacy of Chicago's World Columbian Exposition. In cadrul sectiunii The Roving Pen, semnatarul acestor rdnduri a prezentat comunicarea The Romanian Countryside in 19th Century English-Speaking Travellers' Memoirs, ce s-a bucurat de interesul asistentei, care a pus diverse intrebdri si a fdcut comentarii pe baza materialului. Pe langd comunicdrile din sectiuni au fost programate si trei conferinte in plen ale unor personalitdti stiintifice locale. Subiectele alese au dezbdtut probleme de filosofie (David Pfeifer, The Cambridge Metaphysical Club and the St. Louis Hegelians: East meets WestHow the East was Won), de religie (Melanie Fathman, William Greenleaf Eliot and his Flock)i de arhitecturdSt. Louis find unul dintre primele orase moderne ale Statelor Unite, unde au fost edificate primele clädiri foarte inalte si s-a experimentat betonul armat (Esley Hamilton, Architecture in the Age of Henry Shaw). ParticipanOlor la conferintd le-a fost oferit un concert de orga, cu acelasi repertoriu si interpretat la acelasi instrument ca in 1905, cdnd a fost inauguratd orga din First Church of Christ Scientist. 0 altd surpriza a fost un tur de oras, cu ghidaj profesionist, pe strdzile particulare" mici cartiere rezidentiale inaccesibile, in mijlocul unor parcuri, inconjurate cu

www.dacoromanica.ro 5 Viata $flintifica 211 garduri $i inchise cu porti de fier forjat $ila monumentele de arhitectura, in special impozantele buildings cu 9-10 etaje, pe care arhitectul Louis Henry Sullivan le-a proiectat $i construit pentru prima data aici, inainte de a le implanta in Chicago, creand un stil $i deschizand epoca edificiilor dezvoltate pe vertical, ce a dus mai tarziu la impundtorii zgarie-nori din toate merropolele americane. Am avut prilejul sa vizitez $i ampla expozitie organizata la Missouri History Museum din Forest Park, spatiu de agrement amenajat in 1904 pentru Expozitia Universala, care a fost amplasata chiar in acel loc. Intitulatã Lewis $i Clark: Expozitia Nationale: a Bicentenarului, pentru aceastA manifestare au fost reunite toate obiectele care s-au pästrat din acel timp, adunate de la institutii muzeale, biblioteci $i arhive ori din colectii particulare de pe intreg teritoriul tarii. Puteau fi astfel vazute jurnalele celor doi exploratori, obiecte personale ($ortul de mason al lui Lewis, chid fusese primit inlojA, in1797), portretele celor doi comandanti, uniforme reconstituite $i piese originale din ele, haine din piele $i mocasini (care, oricat de trainici ar fi fost, nu rezistau mai mult de cloud zile la traseul accidentat), arme folosite pe parcursul expeditiei, hartile desenate de Clark, busole, ocheane $i instrumente de astronomie, bucdtarie ori medicinA (inclusiv pompe Guillaume pentru clistir sau seringi uretrale primitive pentru injectii contra bolilor venerice contractate de soldati de la prea ospitalierele sotii ale b4tina$ilor), piese etnografice pe care le colectionaserd din comunitatile indiene cu care intraserd in contact, ierbarul lui Lewis, piei de animale $i mostre de minerale trimise in dar pre$edintelui Jefferson, care avea preocupdri de savant renascentist. Cu acest prilej au fost editate sau reeditate multe lucrari $tiintifice sau de vulgarizare, albume $i reviste ce aveau ca subiect bicentenarul expeditiei. National Geographic Society a realizat un superb film documentar, Lewis & Clark: The Great Journey West, regizat de Bruce Neibauer $i comentat de celebrul actor Jeff Bridges. Acesta putea fi vizionat pe ecranele panoramice enorme aflate in cateva muzee sau se gasea spre achizitionare pe caseta ori DVD. In 1904, la aniversarea centenarului, au fost organizate la St. Louis, locul din care a pomit $i unde s-a intors expeditia, Jocurile Olimpice $i Expozitia Universalä ce s-au bucurat de mare succes $i au atras un numeros public. Poarta spre Vest", marele arc din otel cea mai inalta constructie din S.U.A., 192,15 m ridicat in anii '60 ai secolului XX pe malurile fluviului Mississippi este tot un simbol al acestei cuceriri a zonelor apusene ale continentului. La baza lui Gateway Arch se aflã un muzeu a carui expozitie de bazA este intitulatA Expansiunea spre Vest. Tot acolo, cu ocazia bicentenarului, a fost deschisa expozitia documentarA Lewis si Clark: imagindnd expeditia din St. Louis, dedicatA perioadei de cinci luni petrecutd de exploratori in acest ora$ inaintea inceperii marii aventuri, timp in care au fAcut pregAtirile necesare. Anul 1804 a fost foarte important pentru istoria Vestului american $i, de fapt, pentru intreaga istorie a S.U.A.: atunci a inceput prima explorare $tiintifica a teritoriilor de la vest de Mississippi, ce a marcat, practic, declan$area expansiunii spre tinuturile apusene, spre coasta Oceanului Pacific. In 1803 fusese perfectata cumpärarea marelui teritoriu al Louisianei intre tinerele State Unite $i Imperiul francez, ce avea atata nevoie de bani pentru continuarea azboaiele europene. Mai tarziu, aflat prizonier in Insula Sf. Elena, Napoleon I avea sa regrete aceastä vanzare, ce i-ar fi putut oferi, dupA cele o sutd de zilei infrangerea de la Waterloo, un loc de refugiu $i de continuare a marilor sale planuri imperiale in Lumea Noud. Nerdbator sA afle ce a cumparat" $i curios ca un copil in fata cadourilor de Craciun, bine ambalate, preFdintele Thomas Jefferson invatat de facturA enciclopedicA, personalitate mit de intelectual ce a ocupat vreodatä scaunul de la Casa Albaa initiat o expeditie care sa furnizeze informatii cat mai amanuntite despre noul $i vastul teritoriu ce aproape dubla dimensiunea de atunci a Statelor Unite ale Americii. A ales drept conducAtor al ei pe secretarul

www.dacoromanica.ro 212 Viata $tiintificd 6

sau, capitanul Meriwether Lewis, militar pasionat de $tiintele naturale $i priceput vanAtor. Bun organizator, Lewis s-a ocupat personal de dotarea expeditiei $i de selectarea oamenilor, toti militari, ce constituiau grupul de explorare, pompos initulat Corpul de Voluntari ai Armatei Statelor Unite pentru Descoperirea Nord-Vesticd, ulterior abreviat la Corpul Descoperirilor. Stimindu-1 pe fostul salt comandant, William Clark, Lewis 1-a invitat sA ia parte la expeditie $i, pentru a nu exista vreo diferenta intre ei, a insistat ca $i acesta sa primeasca gradul de cApitan de$i, in realitate, avea doar rangul de locotenent. Sub comanda lor se aflau51de oameni din care23soldati,3sergenti,2cerceta$i $i interpreti civili $i York, sclavul negru al lui Clark. Expeditia a parasit orawl St. Louis pe data de14mai1804.Oamenii au traversat fluviul Mississippi la bordul unei ambarcatiuni cu fundul plat (keelboat) si a cloud pirogi, una alba $i alta rosie, cu care au patruns pe Missouri, urcand impotriva curentului. De$i abia implinise30de ani, Lewis avea deja parul carunti II purta prins in coadA la spate, dupd moda prerevolutionara, cu toate cit aceasta fusese interzisa in armata americana, ca semn al ruperii de traditiile aristocratice britanice. Camaradul salt, mai varstnic cu 4 ani, era mai modern in aspectul exterior, adoptând favoritii de un ro$u aprins, ap cum ii era $i parul. Cei doi se completau de minune: cartograf priceput, Clark trasa hartile zonelor strAbAtute, fAcea observatii astronomice $i meteorologice pe care le consemna in jumal, in vreme ce Lewis culegea plante, mostre de roci $i piese etnografice de la indienii pe care-i intAlneau in calei cu care incercau sa stabileasca relatii amicale oferindu-le daruri de tot felul panglici colorate, margele, oglinjoare, cutite, dar, mai ales, in semn de pretuire $i de pecetluire a unei paci trainice, capeteniile primeau medalii de argint care pe avers aveau efigia prqedintelui Jefferson iar pe revers douA maini, una indiana $i alta americana (specificate de o bratara $i de o man$eta de uniformd militarA), ce se strangeau prietene$te sub un tomahawk $i o pipA incrucipte. Asemenea medalii ale pacii au fost 1:Castrate ani indelungati in triburile $i in familiile celor care le primiserk find Inca arborate, la ceremonii, pe la finele secolului al XIX-lea $i inceputul urmatorului. Jurnalul calatoriei era completat de amAndoi, Lewis avea mai mult talent literar si scria cu plAcere, cu multe descrieri $i risipd de adjective, in vreme ce Clark era mai concis $i, fi ind dotat pentru plastica, facea schitele plantelor, pAsarilor, pe$tilor sau formelor de habitat si curiozitatilor etnografice pe care le observa. Jurnalele lor au fost pregatite pentru editare imediat dupa terminarea explorarii de Lewis. Aveau sd cunoascA multe editii, una ingrijitA in1953de marele istoric al Vestului american, Bernard de Votto. Calatoria s-a facut pe apd $i pe uscat, calare ori pe jos. Lewis obipuia sa mearga pe uscat, de-a lungul cursului de apa pe care pluteau ambarcatiunile comandate de Clark. Adesea acestea erau trase la edec iar cAnd apa era prea putin adAncA erau transportate pe umeri, pe uscat. GreutAtile au fost enorme, dar oamenii au rezistat la toate incercArile. In timpul expeditiei nu a fost pierdut decdt un singur om, sergentul Charles Floyd, mort probabil de apendicita. Dar s-a $i inmultit cu un membru, cdci pe drum Sacagawea, o tanard indianca din tribul Shoshone, sotia unuia dintre interpreti, Toussaint Charbonneau, a dat na$tere unui flu, botezat Jean Baptiste, dar poreclit Pompey, pe care Clark 1-a indragit 5i, ulterior, 1-a adoptat $i s-a ocupat de educatia sa. Mai mult: unui copil din tribul Sioux, Lewis i-a acordat cetatenia americana, acesta find primul amerindian care a beneficiat de aceasta cinste (clack evident, a realizat importanta ei, mai tarziu, la maturitate). Intalnirea dintre exploratorii albi $i locuitorii preeriilor nordice a fost un eveniment epocal pentru cei din urmA. Peste aproape30de ani, pictorul George Catlin pionier al artei documentariste $i al etnografiei ce strAbatuse acelea$i locuri in1832 a fost intrebat de unul dintre modelele sale, venerabilul indian Black Moccasin, ce mai faceau Red Hair 5i Long Knife, pe care-i intAlnise in tinerete. Cu aceste nume ii botezasera indienii pe cei doi exploratori, pe

www.dacoromanica.ro 7 Viata stiintificd 213

Clark pentru parul ski rosu iar pe Lewis pentru sabia de care nu se despartea niciodatA, ca insemn al rangului ski militar. Mare senzatie facuse si York, primul negru ajuns in acele tinuturi si a cdrui culoare Ii intrigase pe bAstinasi; in consecintd, and mai prindeau curaj in prezenta sa, iiatingeau si-i frecau pielea spre a se dumiri dacd nu e cumva vopsit. Aventurile au fost nenumArate, peisajele intalnite spectaculoase si unice, bucuria atingerii tArmului oceanului debordantd. Au iernat in 1804 cu indienii la Fort Mandan, unde chiar ei au construit locuintele si palisada de busteni, iar in 1805 la Fort Clatsop, pe coasta de vest. Cand a fost nevoie au cioplit monoxile si au creat toate mijlocele necesare supravietuirii atunci cand uneltele aduse cu ei nu fAceau fata cerintelor de pe teren. Drumul inapoi spre lumea civilizati a durat mai putin pentru cd le era deja cunoscut. Pe 23 septembrie 1806 au revenit la St. Louis dupd ce parcursese o distantd de aproximativ 12.900 km. Dupd cat se pare, expeditia a avut si o misiune secretd de spionare a puteriii vigilentei spaniolilor care stdpaneau cealaltd jumdtate de continent. Exploratorii depdsiserd cu mult granitele Louisianei atunci and se aventuraserd peste Muntii Stancosi, in California, spre tarmul oceanului, in teritoriu strAin, ce apartinea coroanei iberice. Printre istoricii americani se vehiculeazA astAzi ideea cd Jefferson intentiona, prin inalcarea granitelor de cAtre Lewis si Clark, sd suscite un casus beli intre tam sa si indepArtata Spanie, spre a adauga si acea zond la posesiunile americane (fapt ce se va concretiza mai tarziu, in 1847). Cea de-a 25-a Conferintd Anuald a Asociatiei de Studii a Secolului al NouAsprezecelea a prilejuit participantilor un fructuos schimb de ideii cunoasterea unor locuri invAluite de aura epocii eroice a pionieratului american.

Adrian-Silvan lonescu

CONFERINTA: DE CE S-A PRABUSIT COMUNISMUL ROMANESC. 0 PERSPECTIVA COMPARATIVA" Institutul Cultural Roman, 8 iunie 2005

In cadrul seriei de conferinte a Institutului Cultural Roman din anul 2005, Vladimir Tismaneanu a sustinut in data de 8 iunie comunicarea intitulatd De ce s-a pridbu§lt comunismul romeinesc. 0 perspectiva comparativii, manifestare moderatd de Nicolae Manolescu si Mircea Mihdies. Vladimir TismAneanu a rezumat in aceastA conferintd idei dezvoltate in ultimul sAu volum, intitulat Stalinism pentru eternitate. 0 istorie politica' a comunismului romeinesc, lansat cu cateva zile inainte, la 4 iunie, in cadrul Targului international de carte Bucuresti. Profesorul de Stiinte Politice de la University of Maryland a identificat o multitudine de cauze ale prdbusirii regimului comunist, de naturd politicA, sociologicd, economicd, culturaldimorald. Insd Vladimir TismAneanu a evidentiat disfunctionalitatea eticd a intregului sistem politic totalitar, care s-ar putea constitui intr-o cauza majora a cAderii comunismului. Pornind de la remarcile profunde ale lui Aleksander Wat, conferentiarul a identificat si una dintre problemele centrale ale comunismului: tentativa de a distruge sufletul omului. Poate si din acest motiv cei care se intreabd cu usurintd cui ii mai path azi de comunism, dand dovadd de ignorantd, ar trebui sd mediteze. In plus, in opinia politologului romano-american, atata timp cat Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, se raporteazd nostalgic la trecutul totalitar, comunismul ar trebui sd intereseze pe multi, iar memoria acelor ani ar trebui conservatd. De altfel, conferinta s-ai dorit o pledoarie pentru istoriei memorie.

www.dacoromanica.ro 214 Viata stiintifica 8

In final, Vladimir TismAneanu a oferit o explicatie privitoare la titlul sumbru al cartii sale (Stalinism pentru eternitate) si a evocat investigatiile sale in legdturd cu soarta arhivelor CC al PCR. In contextul in care manifestarea a reunit nu numai reputati oameni de culturd, scriitori, ziaristi, studenti, ci si doi fosti guvernanti, domnii Radu Vasile si Valeriu Stoica, la discutiile ce au urmat s-a ridicat si problema rdspunderii acestor ministri pentru pdstrarea unui cadru legislativ aberant privitor la arhive. Ar fi fost de ajuns ca guvernul pe care 1-au reprezentat sä propund modificarea cdtorva acte normative. Nicolae Manolescu, care a avut si rolul unui ludic discussant, remarcase ironic, Inca din deschiderea reuniunii, si obtuzitatea unor conducAtori postdecembristi aiarhivelor, care au intdrziat cercetarile privind trecutul comunist. Din rdspunsul dat de conferentiar a rezultat faptul cd arhivele au rdmas secrete printr-o decizie politica, iar apoi, printr-o lege absurdd, s-a prevazut cd cercetdtorii nu pot studia documente ale PCR emise cu mai putin de 30 de ani in urmd (azi, teoretic, sunt accesibile doar materiale de dinainte de 1975; s-a copiat, chipurile, un model occidental de clasificare a documentelor, ignordndu-se faptul cd in Europa de Vest avem de-a face dupd 1945 cu democratii liberale, care au de apdrat interese legitime de siguranta nationald, spre deosebire de statele totalitare din Estul continentului). Vladimir Tismdneanu a depldns mentinerea Arhivelor Nationale in structura Ministerului de Interne, precum si supravietuirea unui act normativ care restrictioneazd sever accesul la documentele istorice si a amintit cd, recent, atunci cand l-a intdlnit pe presedintele Romaniei, Traian Bdsescu, la Washington, 1-a intrebat ce va face noua putere in chestiunea arhivelor. Conferentiarul a admis cd era/este legitimd speranta pusd intr-o mai mare transparentA fata de societatea civild a guvernelor de centru dreapta, dar a tinut sd aminteascd reticenta guverndrii dintre 1996-2000 fatA de ideea sa de infiintare a unui Centru de studiere a comunismului. Cdnd a formulat aceastd propunere, in 1997, considera cd Institutul National pentru Studiul Totalitarismului, creat in 1993, avea un obiectiv prea vag si vast in acelasi timp, acela de a se ocupa de intregul fenomen totalitar. Timpul a dovedit CA munca de cercetare a acestui institut a tratat fenomenul totalitar intr-un mod prea putin concret si insuficient de comparativ in raport cu alte experiente comuniste din Europa de Est si Centralda sustinut in final Vladimir Tismdneanu.

Cristian Vasile

CONFERINTELE: GRUPUL DE LA PALTINIS: 0 SITUARE iN EPOCA" 25 august 2005

Joi 25 august 2005, in sala Liviu Rebreanu a Teatrului National I.L. Caragiale" din Bucuresti, s-a desfasurat o noua reuniune organizatA de revista Cuvântul", care i-a avut ca invitati pe profesorii Mircea Martin (Facultatea de Litere din Bucuresti) si Sorin Antohi (Universitatea Central Europeand, Budapesta). Tema conferintelor din luna august a fost Grupul de la Peiltinis: o situare in epoca. Profesorul Mircea Martin a sustinut prima conferintd, intitulatd ail-1i le fondatoare, aluzie la Jurnalul de la Paltinis (1983) si la Epistolar (1987), cloud' lucrdri care, in opinia sa, ignorau cu o nonsalantd programatA contextul social-politic al deceniului noud. Continutul lor vddeste o reducere la minimum a autocenzurii, intr-o epoca in care aceastA practicd era curentd. Insd Mircea Martin a insistat mai mult asupra demontdrii acuzatiilor formulate de Gabriel

www.dacoromanica.ro 9 Viata $tiintificd 215

Liiceanu in cuprinsul celor doud carti, acuzatii nediferentiate, care vizau critica literard a anilor 1980 (In loc sd recunoascd faptul a aceasta criticd literard a recuperat filosofia lui Constantin Noica, Gabriel Liiceanu calcd in contradictii cu o inconstienta de artist" si da dovadd de lacune de informatie"). Mircea Martin a apreciat cd Gabriel Liiceanu opereaza cu generalizdri abuzive $i cd uneori negarea criticii literare se face cu o patind oarbd. In plus, atat la Gabriel Liiceanu, cat $i la Constantin Noica se observd absenta analizei silogistice. Conferentiarul a sugerat ca publicarea celor doud volume, precum $i virulenta tonului fac parte dintr-o strategie de afirrnare: in fapt, cei doi cdrturari de la Paltini$ (maestru si discipol) nu concurau cu alti filosofi, ci cu elita criticii literare, iar in cadrul acestei competitii miza era cucerirea scenei literare romanesti, care asigura vizibilitatea maxima in spatiul cultural autohton. Pe de altd parte, in Jurnalul de la Poiltinis se simte o vitalitate care este absentd in alte scrieri filosofice: aceasta vitalitate literar- artisticd ii face atat pe Liiceanu, cat $i pe Andrei Plesu, in moduri inconfundabil diferite, sa fie ni5te ganditori atractivi $i chiar accesibili, in ciuda unor teme adeseori dificile si a elitismului lor funciar (s;,C.V.)". In comunicarea so, intitulatdGrupul" de la Piiltinis: o propunere analiticei, Sorin Antohi s-a concentrat asupra cadrului de emergenta si a modalitatii de elaborare a unei biografii colective" a Grupului". Sorin Antohi considerd ca situarea in epocd a Grupului" de la Pdltini$ trebuie sd tina seama de cloud exigente metodologice: empatia hermeneuticd $i adecvarea intelectuluilalucruri. Adicd, mai pe scurt,este nevoie de o privireistoristd care sd reconstruiasca in amdnunt contextul istoric specific pentru a judeca trecutul in termenii sdi proprii, evitand anacronismele. In plus, mai este necesard reconstituirea analitica a cadrului discursiv care domina Romania deceniului noud. Doar in acest fel sunt create conditiile de posibilitate ale Grupului" $i se poate stabili ce (si cum) se putea gandi in anii '80 ai secolului XX. La fel ca $i M. Martin, Sorin Antohi a trecut Jurnalul de la Pedtinisi Epistolarul in categoria surselor esentiale, dar a mai propus ca izvor important $i bibliografia utilizatd de membrii Grupului", pentru a vedea ce era in mintea lor atunci". In incheiere, conferentiarul a propus cloud modele pentru scrierea biografiei colective a Grupului", inspirate din lucid:rile Posthistoire. 1st die Geschichte zu Ende?, semnatd de Lutz Niethammer, $i The Reckless Mind. Intellectuals in Politics, apartinand lui Mark Lilla. Conferintele au fost urmate de discutiiaprinse, redate doar partial de revista Cuvantul" in numdrul din septembrie 2005 (nici textul conferintelor nu a fost reprodus integral). Ca martor privilegiat al acestor conferinte, imi permit sä remarc ca subtitlul ales de redactia publicatiei sus amintite pentru a ilustra dezbaterile (Marginalii la Conferinta. 0 disputer cordiald) nu redd in integralitate nici atmosfera in care s-au purtat discutiile, nici succesiunea exacta a vorbitorilor $i a discursurilor (o relatare mai vie, dar usor malitioasa, vezi la Florina Pirjol, Stupoarea" lui Noica, dupez inteilnirea cu Simion si Manolescu, in Observator cultural", nr. 27, 1-7 septembrie 2005, p. 5. In plus, audienta a fost mai numeroasd cleat sugereazd Florina Pirjol). Discutiile au fost dominate de interventia initiala a lui Andrei Plesu care, pe un ton ridicat $i pdtima$, a remarcat ironic polemizand cu Mircea Martin cd este o magarie filosoficA sa mai vorbe$ti dupd cele ce s-au spus". Sunt distribuit intr-un rol pe care mi-I impune contextul a continuat Plew. Noi [membrii Grupului de la Paltinis] trebuie sd marturisim $i sa ne al:dram, ca si cum am facut o dracie, o nefdcutd! Acest rol md plictise$te, ca $i tipul de dezbatere. Astfel lucrurile cad in deriziune. Suntem cativa care am trait acolo, la Pdltini$, o experienta de viata. Cand ai o intalnire decisivd, fie cd e vorba de o carte, de o femeie sau de un maestru, e foarte greu s-o comunici altora". Or, multe din afirmatiile lui Gabriel Liiceanu, incriminate de M. Martin, trebuie citite ca find rezultatul efectului halucinatoriu pe care 11 are o mare intalnire, o intalnire decisivd care iti schimbd viata". In continuare, Andrei

www.dacoromanica.ro 216 Viata stiintifica 10

Plesu si-a explicat optiunea pentru textele lui Constantin Noica, pe care le-a apreciat ca fiind peste nivelul «Eugen Simion» si peste nivelul «Nicolae Manolescu»". Rectorul Colegiului Noua Europa nu a ascuns perplexitatea lui Noica dupa intalnirile cu Eugen Simion si Nicolae Manolescu. Dupd intalnirea cu primul critic literar, Noica i-a marturisit, palid, de intentia lui Eugen Simion, proaspat beneficiar al unei burse la Paris, de a lucra in capitala Frantei la un proiect, o monografie dedicata lui... Marin Preda, ceea ceechivala cu o lipsa flagranta de instinct cultural. Noica ar fifost suparat si pe Nicolae Manolescu: era mirat de planul cronicarului de la Romania literara" de a scrie o monografie consacrata lui Titu Maiorescu ignorand sursele de inspiratie ale celui din urma. Andrei Plesu sustine cd afirmarea lui Noica pe scena literara trebuie inteleasa in conditiile in care scena filosofiei era monopolizata de nechemati, filosofi" precum Boboc si Cazan. Referindu-se la presupusa acuzatie de elitism, Andrei Plesu a declarat rdspicat: Din cand in cand apare un cuvant infamant: elitist. Se vorbeste despre elitismul nostru, al grupului de la Paltinis. Elitismul a devenit un fel de porcarie, cum erau pe vremuri termenii burghez, burghezo-mosieresc; acum se spune elitismul funciar sau alte chestii de-astea". Apoi, scuzandu- se pentrufuror-ul de care s-a lasat cuprins si, dupa clarificarea adusa de Mircea Martin, care a sustinut cã nu a dat o conotatie peiorativa sintagmei de elitism funciar, Andrei Plesu a renuntat la tonul polemic, admitand ca stilul aplicat, critic al lui Mircea Martin anunta o optica benefica de aplecare asupra subiectului numit Grupul de la Paltinis, in raspar cu abordarile din presa, inclinate spre bascalie. Totusi, Andrei Plesu a tinut sa precizeze ca dihotomia dintre literaturd si filosofie este marginald in Jurnalul de la Paltinis si ca G. Liiceanu si Noica nu au construit o strategie de promovare, ci au publicat doar o carte (care a putut aparea datorita lui Ion Ianosi). Andrei Cornea a incercat la randul sal sa lamureasca rdclacinile disputei dintre filosofie si literaturd si a lansat o intrebare, care a ramas fait raspuns: de ce a permis, totusi, cenzura aparitia Jurnalului. In incheiere, Sorin Antohi a scos in evidenta o anumita ambiguitate a lui Noica, care este de regasit si in dualismul generatiei interbelice, care a oscilat intre autohtonism si modernism. Sorin Antohi a mai dezvoltat si o observatie, facuta initial de Sorin Vieru, privind delimitarea recenta a lui Gabriel Liiceanu de fenomenul Paltinis, care s-a vadit o data cu afirmatia aparent socanta, cum a Noica ne pregatise pentru un meci care nu era al nostru".

Cristian Vasile

CONFERINTA: PROFESIUNEA MEA, ISTORIA" Institutul Roman de Istorie Recenta, 24 noiembrie 2005

Joi 24 noiembrie 2005, in cadrul seriei de conferinte organizate de Institutul Roman de Istorie Recenta (IRIR), profesorul Dinu C. Giurescu a sustinut comunicarea intitulata Profesiunea mea, Istoria. Ce este istoria? Cum trebuie sa reconstituim trecutul? Cum scriem istoria? Care este viitorul profesiunii de istoric?au fost doar cateva dintre intrebarile la care acad. Dinu C. Giurescu a incercat sa raspunda in fata unei audiente formata in majoritate din studenti, cu precadere de la Stiinte Politice. Dinu C. Giurescu a inceput prin a evoca momentul adolescentei, perioada marilor decizii privind camera: dacd la 15 ani voia sa devina medic, peste un an se va decide pentru istorie. Insa pdrintele sdu, profesorul Constantin C. Giurescu, 1-a prevenit Ca' profesia aceasta ti-o alegi pe viata". Pe urmele tatalui sau, Dinu C. Giurescu crede ca meseria de istoric nu poate fi echivalatä cu 0 slujba oarecare, precum cea a unui functionar

www.dacoromanica.ro 11 Viata $tiintifica 217 rutinier. Este ceva mai mult decal atat: noutatile din domeniul sail, inovatiile teoretice etc. il silesc pe istoric sd fie la curent si sa nu intre intr-o rutina pernicioasa. Tocmai din acest motiv este absolutd nevoie de vocatie pentru o astfel de profesie. Cei tineri pot invata de la varstnicii din breasld, pe care Dinu C. Giurescu i-a numit artileria grea" a istoriografiei romane. De altfel, conferentiarul a sustinut ca a$a-zisul conflict intre generatii, de care se vorbeste in publicistica romaneasca, nu exista. Este un fals conflict; insd este adevarat ca in istoriografia si in cultura romand exista conflicte de aka. natura. Sloganul luptei de clasa, care conducea si la epurari in anii '50 ai secolului trecut in randurile oamenilor de culturd, s-a metamorfozat in perioada postdecembrista intr-un discurs ceva mai subtil care denunta prezenta dinozaurilor" in mediul intelectual. Prof Dinu C. Giurescu, care abia demisionase dupd intense presiuni de la conducerea Muzeului Taranului Roman, a deplans retorica din spatiul public, ce pretinde inläturarea asa-zisilor dinozauri". A facut-o insa senin si ludic, nu in spirit vindicativ: dacd ma gandesc bine, dinozaurii au fost animale pa$nice, care se hraneau cu iarbr. Cum se scrie istoria astazi? Exista o moda raspandita a eseurilor pe care profesorul de la Facultatea de Istorie din Bucuresti nu o incurajeaza. Dinu C. Giurescu si-a manifestat reticenta $i fata de unele subiecte abordate, in mod privilegiat, in istoriografia romana: cultul personalitatii lui Ceausescu, Revolutia din 1989 etc. Adresandu-se mai ales tinerilor, prof Giurescu a subliniat ca. Istoria trebuie scrisa cu o anumita seninatate, cu incercarea de a suprima sau diminua emotiile si resentimentele, dar si cu claritate $i concizie. La sectiunea dedicata intrebarilor si discutiilor, conferentiarul a insistat cd trebuie sa se renunte si la o serie de clisee care s-au impus in istoriografie inainte si dupd 1989, inclusiv la formule precum suntem romani si crestini de 2000 de ani" etc. Desi Dinu C. Giurescu combatuse ideea existentei unui conflict intre generatii in istoriografie, in finalul dezbaterii de la IRIR aceasta sustinere a fost pusa in discutie de interventia taioasa a tanarului Nicolae Videnie, cercetator in cadrul Institutului care a gazduit conferinta. Oarecum precipitat si usor incoerent, Nicolae Videnie a evocat o sedinta de referate si examene doctorale desfasurata in decembrie 2003 la Facultatea de Istorie, unde prof Dinu C. Giurescu i-ar fi dojenit pe tinerii istorici pentru ca le este frica sa scrie istoria comunismului. N. Videnie a sugerat ca profesorul ar fi avut o atitudine contradictorie, caci in paralel a refuzat sa-1 sustina intr-o disputa de principiu cu doamna Camelia Moraru in privinta deschiderii arhivelor comunismului sia accesului egalla documentele emanate de laSectiile CC al PCR. Conferentiarul a negat ferm faptul ca i-ar fi incriminat pe tineri pentru lipsa de curaj, adaugand ca arhivistii au regulile lor, care trebuie respectate. Arhivele Nationale trebuie mai intai sa prelucreze fondurile, trebuie timp etc. In al doilea rand, mai este $i orgoliul arhivistilor: esti pe o mind de aur, cum sunt ei, iar tu, ca arhivist, esti tentat sa utilizezi cel dintai documentele pe care le-ai prelucrat. In incheiere, prof Giurescu I-a indemnat pe cercetator sa nu se refugieze in resentiment si frustrare si sa exploreze fondurile arhivistice care sunt deocamdatd accesibile. Interpelarea tanarului Nicolae Videnie a parut ($i pana la un punct a si fost) ineleganta, dar unele probleme ridicate, legate de accesul preferential la documente, sunt cat se poate de reale.

Cristian Vasile

www.dacoromanica.ro 218 Viata stiintifi cd 12

CONSFATUIREA INTERNATIONALA: DESTINUL DINASTIILOR" Tilburg, 2-5 martie 2006

Forumul European al Muzeelor (European Museum Forum) a organizat la Tilburg, in intervalul 2-5 martie 2006, un workshop in vederea elabordrii unui proiect de expozitie itinerantd, cu titlul provizoriu Destinul Dinastiilor (Dynasties' Destiny) titlu imprumutat si acestei intruniri. La consfatuire au fost invitati 17 muzeografi si cercetatori din Croatia, Cipru, Republica Cehd, Danemarca, Estonia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Monaco, Norvegia, Romania, Slovenia, Suedia si Ungaria, la care se addugau 20 de specialisti olandezi. Foarte ciudat ni s-a pdrut cd dintre invitati lipseau reprezentantii unor tdri cu lung traditie monarhicd precum Franta, Germania, Spania, Austria si Federatia Rusk care, sigur, ar fi avut ceva de spus. Primirea oaspetilor s-a facut, in seara de 2 martie, la Palatul Primdriei din Tilburg iar salutul din partea oficialitatilor locale a fost rostit de Hugo Backx, inspectorul pentru culturd al municipalitatii. Apoi, presedintele Forumului European al Muzeelor, Wim van der Weiden, a rostit o alocutiune in care a explicat finalitatea acestei intalniri si si-a exprimat speranta cd participantii isi vor aduce aportul nemijlocit la schitarea cadrului si a mijloacelor de organizare a expozitiei propuse. A doua zi lucrdrile s-au tinut la Universitatea din Tilburg si au inceput in fortd. in sedinta plenard, directorul proiectului expozitiei, Frans Ellenbroek care este si director la Natuurmuseum Brabant din Tilburg , a facut o succintä prezentare a proiectului si a explicat ce se asteaptd de la fiecare participant. Dupà aceea, Johanna Kievit, manager al acestui workshop, a prezentat programul, metodologia si impdrtirea pe grupe a participantilor. Au urmat trei conferinte sustinute de Arie de Ruijter, profesor la Universitatea din Tilburg, care a vorbit despre Carol Quintul, monarh intr-o Europa unificatii; Leif Pare li, conservator la Norsk Folkemuseum din Oslo, a vorbit despre Monarhiile moderne intr-o lume modernä, iar Christopher Gidlow, muzeograf la Tumul Londrei, a vorbit despre Interpretarea vie in expozitiile regale, explicand importanta si atractivitatea pentru public a unei prezentdri acute de muzeografi costumati ca in epoca de glorie a resedintelor coroanei britanice devenite azi muzee (Hampton Court, Kew Court,Whitehallsi,evident,TurnulLondrei, unde activeazd conferentiarul). AceastA expunere, insotitd si de proiectii, a fost deosebit de interesantd si a oferit informatii despre o noud forma de abordare a unui program expozitional. Incd din 1992 muzeografli britanici au recurs la aceastd metodd de a face istoria mai accesibild publicului larg si neinstruit, care &este in vizitarea unui muzeu un adevdrat spectacol. In Anglia sunt practicate cloud feluri de asemenea interpretdri vii": fie ghizi costumati care conduc vizitatorii si fac turul obisnuit al muzeului and explicatiile cuvenite, fie, in anumite puncte de maximd importantd ale castelului, aparitia unui personaj cunoscut din trecutul Angliei, care spune cateva cuvinte intrate in istorie si in constiinta generald (Henric II, Edward I, Henric VIII, Elisabeta I). Aceasta nu este doar o piesa. ce se repetd la un anumit interval orar, ci un program interactiv: vizitatorii intreabA, interpretii raspundevident nu-i intreabd pe regii si reginele ce apar in sala tronului ori in alte locuri, aci acestia rostesc, de obicei, un discurs cunoscut, apoi se retrag, cu ma:retie. Este interesant de precizat cd, spre a pdstra in totalitate adevdrul istoric care fAcea ca unii dintre suverani sA nu vorbeascd engleza, pe care nu o cunosteau, interpretii moderni Isi rostesc alocutiunile in franceza medievald iar altcineva face traducerea pentru vizitatori. S-a constatat cd prezentarile la persoana intai sunt mai atractive pentru public cleat ghidul imbrAcat in haine de epocA. Costumele sunt reconstituite cu cea mai mare acuratetd, dupd o migAloasd

www.dacoromanica.ro 13 Viata $tiintiflcd 219 documentatie. Ce-i drept si pretul unui asemenea costum este foarte ridicat, ajungand la o medie de 3700 euro. La fel de costisitori sunt pentru muzeu $i cei care le imbracdoameni specializati, cu studii universitare $i nu simplireenactors,cu profesii diferite de aceea de istoric ori muzeograf: ei primesc un cuantum de 240 euro pe zi. A fost astfel creat un corp de profesionisti care, in sezonul estival, se mutd de la un muzeu la altul pentru a-i da viatd si a atrage vizitarea. Comentariile, intrebdrile $i discutiile s-au tinut imediat dupd aceste prezentdri in plen. Au fost apoi formate patru grupe de lucru, fiecare cu altd tematia 1. Rolul dinastiilor in prezentul si viitorul Europei oglindit in vechile lor functiuni; 2. Relatia dragosteurd dintre stdpani $i sup*, inclusiv relatia dintre dinastii si religie; 3. Regalitatea ca promotoare a artelor i tiintelor, inclusiv arhitectura, decoratia resedintelor regale $i pompa ceremoniilor incorondrii (bijuteriile coroanei, tinute de gald); 4. Stilul de viatd $i moda familiilor regale $i influenta lor in imbrdamintea, mobilierul $i comportamentul supusilor. Semnatarul acestor rânduri a participat la lucrdrile ultimei grupe, al carei moderator a fost votat, in unanimitate, Adrian Strickland, ambasadorul Maltei in Olanda, un pasionat heraldist. Au fost alese urmAtoarele jaloane, ce puteau constitui tot atAtea teme pentru proiectata expozitie: A. Influenta curtii domnitoare asupra ceremoniilor: baluri, incorondri, sdrbdtori (religioase, civile $i militare), nunti, botezuri, funeralii, nume ajunse la modd (Richard, Edward, Victoria, Carol, Elisabeta, Beatrix), educatia copiilor, aniversdri, comemordri, suveniruri regale (cesti, farfurii cu efigiile familiei domnitoare), arbori genealogici; B. Modd: moda feminind, uniforme civile $i militare, eticheta la curte, decoratii, ierarhie sociald, bijuterii, stilul coafurii $i al bdrbii, membrii familiei domnitoare in costume populare (costum scotian in Anglia, costum tardnesc in Romania), fumat, croitorii de lux ai caselor regale contemporane. In cadrul acestei sectiuni ne-am adus un esential aport, propunând cAteva dintre importantele traiecte de urmdrit in cadrul evolutiei modei generale $i locale ce au emanat de la casele domnitore (portul popular in vestimentatia de curte $i de serate a doamnelor romance, ierarhizarea data de uniforma militard sau de anumite elemente ale imbrdcamintii civile, croitorii caselor regale care lansau mode pentru intregul continent, precum Worth, nume de suverani sau de printi mostenitori date copiilor din toate pdturile sociale, modelul podoabei capilare favoritii lui Franz Joseph, ai lui Wilhelm I $i ai tarului Alexandru II, imperialai mustatile lui Napoleon III imitate de supu$ii lor $i de ceilalti conducdtori ai tarilor europene aflate in sfera de influenta a acestor puternice imperii). Dupd discutii destul de aprinse ce au durat circa trei ore, grupele au fost adunate din nou in sedintd plenard, unde pre$edintii alesi ai fiecareia au prezentat concluziile la care au ajuns membrii acestora. Astfel s-a incheiat prima zi a consfatuirii. In cea de-a doua zi participantii au fost dusi la Natuurmuseum Brabant pentru continuarea lucrdrilor $i s-a luat hot:Ai-Area ca, pe bazd de afinitdti tematice, grupele sa se contopeascd doud ate cloud'i sd continue dezbaterile. Astfel, prima grupd s-a unit cu cea de-a patra $i a doua cu a treia. La grupa unde ne-am aflat noi1 cu 4au fost stabilite urmatoarele repere: A. De la autocratie la democratic: regalitatea, o mare familie (datoritd inrudirilor prin cdsAtorii); monarhia constitutionald din secolul al XIX-lea pand astAzi; B. Mit si realitate despre monarhi: aurul inseparabil asociat regalitatii (coroane $i sceptre de aur, tacâmuri de aur etc.), dreptul divin, sangele albastru, queens & jeans, bade $i caricaturi;

www.dacoromanica.ro 220 Viata stiintifica 14

C. Stil de viata (acest subcapitol a fost asimilat integral din lucrarile zilei precedente). Discutiile au fost limitate la doua ore, dua care a urmat o noua sedinta plenara, prezidata de Wim van der Weiden si de Frans Ellenbroek, in care au fost prezentate rapoartele celor doua grupe de lucru si s-au tras concluziile. Am fost informati atunci a pentru organizarea expozitiei a fost alocata importanta suma de 3 milioane euro iar termenul de realizare ar trebui sa fie anul 2008. Grupe le au fost unanim de acord a o asemenea expozitie itineranta nu poate beneficia decal de copii la care, fiecare tara unde poposeste, sa adauge piese originale si sa completeze tematica prin materiale de importanta locala. Se propune o prezentare multimedia cu text de baza in englea si traduceri in limba fiecarei tari. Prima grupa, din care am facut noi parte, a propus o expozitie modulara compusd din mari cuburi in care sä fie montate mici diorame ori monitoare pe care sa fie difuzate filme documentare ce pot fi privite prin deschideri in forma de gaura de cheie pentru ca publicul sa aiba impresia ca surprinde, PAra a fi observat, viata intima, fateta necunoscuta, a existentei regalitatii. Acest peep-show area foarte atractiv, dar oarecum incomod de transportat de la un beneficiar la altul, pe distante marl. Propunerea celeilalte grupe, expusa de Christopher Gidlow, prevedea folosirea de personaje costumate care a faca introducerea la o expozitie pe panouri, usor transportabild si modificabila de la o destinatie la alta, in functie de caracteristicile zonale si de felul de percepere a regalitatii: era prevazut, mai intai, un cortegiu regal cu toata stralucirea sa aulica in urma caruia venea bufonul ce, scotând o onomatopee cat se poate de organicd (Frump, ridica o cortina in spatele areia putea fi vazuta fata necunoscuta a regalitatii(cearta,violenta,infidelitate,rapacitatecupiditate,boala, suspiciune, insingurare, instrainare de supusi etc.). Vorbitorul a atras, de asemenea, atentia asupra necesitatii de a fi invitate a ia parte la organizare si celelalte mari tari europene ce nu-si trimiseserd reprezentantii de aceasta data, pentru a altfel exista riscul ca expozitia sa reflecte numai situatia monarhiilor periferice, atipice. Ambele grupe au sustinut importanta producerii unui bogat material publicitar si de suveniruri (cesti si farfurii cu efigii regale, vechisi noi, replici miniaturale ale insemnelor de investitura, fotograffi si albume cu ceremoniile incoronarii diversilor suverani etc.). Consfatuirea Destinul dinastiilor, departe de a fi o rigida intrunire academia bazata pe referate si discutii pe marginea acestora, a reunit specialisti europeni din diverse domenii ale muzeografiei, artei si istoriei si, supuandu-i la ceea ce se numeste astazi un brainstroming bine intretinut, a avut drept rezultat o schita destul de inchegata a unei expozitii itinerante de larga respiratie si de mare anvergura, ce-si propune sa abordeze din noi unghiuri o institutie ce, pia la mijlocul secolului XX, era ina tabu pentru unele tari.

Adrian-Silvan lonescu

PROGRAMUL SURSE, INSTRUMENTE DE LUCRU, ISTORIE SOCIALA"

incepand cu anul 2006, Programul I si-a schimbat titlul, in concordanta cu profilul unora dintre proiectele propuse de membrii programului si aprobate in Consiliul stiintific al Institutului. Prin adaugarea domeniului de cercetare istorie sociala", se recunoaste de fapt insematatea preocuparilor majoritatii membrilor programului in aceasta directie, activitate de cercetare concretizata in studii si arti aparute in ultimii 8 ani, dar si parcursuri formative de tip

www.dacoromanica.ro 15 Viata $tiintifica 221 doctoral, efectuate de membrii programului in cadrul $colii doctorale francofone Ecole doctorale régionale pour Europe Centrale en Science Sociales. In chip firesc, familiaritatea cu editarea documentelor medievale (colectia nationala Documenta Ronianiae Historica, Diplomatariul secuiesc, registrele comerciale sase$ti din Arhivele orgului Sibiu) a creat conditii propice dezvoltArii unei directii de interpretare a materialului documentar inedit, profund ataptai de istoria sociald, de metodelei instrumentele de cercetare ale Sec) lii de la Anna les. Printre temele abordate de membrii programului se numard istoria institutiilor dreptului, istoria sociald a familiei, istoria sociald a tiganilor, geneza $i istoria burgheziei etc. Pe parcursul acestui an, reuniunile lunare ale Programului I au acordat prioritate, dat find numarul lor relativ mare, lucrarilor de plan, incheiate la sfar$itul anului 2005 sau de-a lungul anului 2006, precum $i organizArii interne $i definirii unei strategii de cercetare pe termen mediu $i lung. Astfel, $edintele din februarieaprilie au fost dedicate discutArii urmatoarelor volume: Documenta Romaniae Historica, seria B, vol. XXXIII, 1648, intocmit de Gheorghe Lazar, Constanta Ghitulescu $i Andreea Iancu; Documenta Romaniae Historica, seria B, vol. XXXVI, 1651, intocmit de Oana Rizescu $i Marcel-Dumitru Chick Documenta Romaniae Historica, seria B, vol. XXXVII, 1652, intocmit de Violeta Barbu, Constantin Man $i Florina Manuela Constantin. De asemenea, in aceea5i perioada a fost dezbatutd lucrarea de istorie sociald a Oanei Rizescu, Deschiderea sociald a dreptului in secolul al XVII-lea. Un volum colectiv, reunind studii de istorie sociald a familiei din Tara Romaneasca. (secolele XVII-XIX) a fost pregdtit pentru tipar $i discutat in $edinta din luna septembrie. Titlul volumului este De la comunitate la societate,iar autoriisunt Violeta Barbu (coordonator), Florina Manuela Constantin, Constanta Ghitulescu, Andreea Iancu, Gheorghe LazAr $i Angela Jianu (Marea Britanie). In luna mai, Violeta Barbu a sustinut comunicarea Romônii ci Reforma la 1534, pe baza unor izvoare putin sau deloc cunoscute in istoriografia româneascd. Gheorghe Lazar a prezentat in luna iunie o expunere cu titlul Comportamente ci atitudini religioase la negustorii din Tara Romdneascd (secolele XVII-XVIII), iar in luna noiembrie Florina Manuela Constantin va sustine comunicarea Solidarittiti de familie si robii ligani din Tara Romiineasa in secolul al XVII-lea. Tot in cadrul reuniunilor lunare ale Programului I am incercat sA definim liniile unei strategii de cercetare pe termen mediu $i lung, care sd corespundä dorintei de afirmare a membrilor programului in contextul domeniului istoriei sociale a Vechiului Regim si al editdrii izvoarelor, in plan regional$i european. Au fost analizate deopotrivO perspectivele unei colaborari institutionale pentru completarea $i editarea volumelor corespunzatoare judetelor istorice Romanati $i Muscel din corpusul de Inscriptii Medievale ale Romemiei, pe baza arhivei realizate de cercetatorul Constantin BIlan $i aflatA in custodia colectivului programului. Tot in cadrul uneireflectii comune a intalnirilorlunare, au fost evaluate cele cloud proiecte internationale la care colaboreazA membrii Programului I: unul in cooperare cu Institutul de Studii Balcanice de la Sofia, Echanges, mentalites et transition dans les Balkans aux XVIe xvzir siecle, 5i altul cu CNRS Paris, având titlul Continuite et échange en Empire ottomane et regions frontalières: normes religieuses et pratiques économiques.

Violeta Barbu

www.dacoromanica.ro 222 Viata stiintificd 16

PROGRAMUL EUROPA CENTRALA, TARILE ROMANE $1 SPATIUL PONTIC". LISTA COMUNICARILOR DIN OCTOMBRIE 2005 MAI 2006

I. Luni, 17 octombrie 2005: Serban Papacostea, Genovezi yi riverani in Marea Neagrei (sec. VIV-XV); cazul Sinope. II. Miercuri, 16 noiembrie 2005:1. Bogdan Murgescu, Rolul Tani lor Romeine in aprovizionarea cu cereale a Istanbulului (sec. XVI-XVIII); 2. $tefan Andreescu, Comerful la Duncirea de Jos la slar4.itul secolului al XVI-lea: noi observalii. III. Luni, 28 noiembrie 2005: 1. Stefan S. Gorovei, Principatul de Theodoro (Mangup) qi Moldova lui Stefan cel Mare; 2. $tefan S. Gorovei, Vestigii arheologice din Crimeeai de la CetateaAlbei:imagini recente. IV. Luni, 12 decembrie 2005: 1. Ovidiu Cristea, Captivitatea lui Otto de Bavaria. Cciteva preciziiri; 2. Adrian Tertecel, Un moldovean $i relcuiile ruso-otomano-crimeene in anul 1712. V. Miercuri, 18 ianuarie 2006: Serban Papacostea, Ungaria ci Marea Neagra in secolul al XIII-lea. VI. Vineri, 10 februarie 2006: Matei Cazacu, Avatarurile unei legende medievale: Barbdalbastr6. VII. Luni, 20 martie 2006: Viorel Achim, Un document unguresc din 1400 cu privire la Tara Romeineascd; 2. Sergiu losipescu, Marea Neagrci in secolul al XVII-lea 5.i al XVIII-lea: meirturii franceze yi olandeze. VIII. Luni, 17 aprilie 2006: Nagy Pienaru, Politica ponticä a lui Sahruh (1409-1447); 2. Ovidiu Cristea, In visceribus regni. Constreingeri militare in timpul Reaboiului cel lung". IX.Luni, 22 mai 2006: Virgil Ciociltan, Bazelealianeiotomano-genoveze din 1352.

Stefan Andreescu

PROGRAMUL ROMANIA $1 EUROPA IN SECOLUL AL XIX-LEA $1 LA 1NCEPUTUL SECOLULU1 AL XX-LEA"

Proiectele incluse in program analizeazd locul si rolul Romaniei in politica, diplomatia, economia puterilor europene, interesele acestora in zond si impactul asupra destinului Romfiniei si al celorlalte tari ale ariei, modul in care implicarea puterilor in rezolvarea problemelor romanesti si zonale a influentat dezvoltarea economicA si afirmarea in relatiile internationale. De asemenea, sunt cercetate comparativ diferitele curente de idei ale timpului ca si modernizarea societatii romdnesti, cu implicaiilei particularitAtile ei, cu ariile de manifestare, obiectivelesi urmdrileei,cu evidentierea raportuluidintre modernitatesitraditie.Pe baza studierii documentelor de arhivd, coroborate cu alte categorii de surse romdnesti si strdine, a literaturii de specialitate, cercetarile inscrise yin sd imbogdteasca si sa diversifice informatia, sa clarifice unele probleme, momente, aspecte din istoria RomAniei si Europei secolului al XIX-lea si inceputul de secol XX. TotodatA ele constituie o racordare la preocupdrile sidirectiile istoriografiei contemporane de peste hotare. In anul 2005 cercetätorii programului au publicat Ceileitori strexini despre farile romeine in secolul al XIX-lea, serie noud, vol. II (1822-1830), Editura Academiei Romdne, Bucuresti,

www.dacoromanica.ro 17 Viata tiinificã 223

2005, 618 p.,i 42 de studii in prestigioase reviste de specialitate. De asemenea, sunt coautori la volumul Societatea romaneasca intre modern $i exotic veizutei de calatorii straini la inceputul secolului al XIX-lea, Editura Oscar Print, 2005, 374 p. In cursul aceluia§i an membrii programului au efectut cloud deplasari peste hotare in vederea documentdrii, au sustinut 43 de comunicarilareuniunitiintificeinterne§i internationale, alte numeroase comunicari in cadrul programuluii a manifestdrilor organizate in institut: Daniela BuO, Ceremonialul primirii oficiale la curtea domnilor romani la inceputul secolului al XIX-lea; eadem, Consecventei $i concesii in politica comercialei a Romaniei (sjar$itul secolului al X1X-lea inceputul secolului XX); Paul Cernovodeanu, Rapoarte consulare $i diplomatice engleze privind Principatele duneirene (1800-1814); idem, Diplomati spioni: lumea cosmopolitei a dragomanilor greco-levantini de la Constantinopol; Angela Cohn, Conservatorismul rus in secolul al X1X-lea; eadem, Istoriografia rusa in perioada recentd; Adriana Gheorghe, Modernizarea societatii romanevi in secolul al XIX-lea in istoriografia romcinesca actuald; eadem, Biserica $i inviitamantul in Principate in viziunea calatorilor straini in perioada regulamentara; Adrian-Silvan lonescu, Portretivi straini in tarile romane in prima jumatate a secolului al XIX-lea; idem, Coduri de pozitionare a modelelor in fotografia secolului XIX; Alexandru Mamina, Paradigme revolutionare in secolul al NX-lea (tipuri europene$i manifestdri romdnestz); idem, Tactica revolutionard: de la revolutia armata la protestul social; idem, Prejudecati ideologice in interpretarea revolutiilor; idem, Populismul $i anarhismul rus in secolul al XIX-lea; idem, Monarhii europene la 1900: presiuni sociale ci gestiunea politica; idem, Revolutia anarhistd: modelul occidental $i modelul oriental; idem, Omagierea papei loan Paul al II-lea $i fundamentalismul laic; Constantin Rezachevici, Imperiul rus $i actiunile nationale ale romeinilor qi polonezilor in deceniile patru ci cinci ale secolului al XIX-Iea; Marian Stroia, Aspecte ale culturii romiinevi in prima jumdtate a secolului al XIX-lea in viziunea calatorilor streiini: mi$carea teatralei (1822-1848); idem, Rusia $i abdicarea lui ALL Cuza (11 februarie1866).Puncte de vedere; Raluca Tomi,Caleitori strdini despre Regulamentele organice; eadem, Mdrturii inedite din razboiul Crimeii. Corespondenta lui Dimitrie Kretulescu cu Ion Ghica $i Iancu Beildceanu; eadem, Originile culturale ale Risorgimento-ului: despre lideri. Daniela Buser'

FIFTH INTERNATIONAL CONGRESS ON ROMANIAN STUDIES Constanta, Romania, June 25-28, 2007

The Society for Romanian Studies invites your participation in the Fifth International Congress on Romanian Studies, to be held in June 25-28, 2007, in Constanta, hosted by Ovidius University and the Society for Romanian Studies. As with the previous such meetings in Paris, lari,Cluj, and Suceava, there will be no official theme or emphasis for the Congress. The meeting is designed to be a general congress on Romanian studies at which the best and most interesting of current studies, topics, and concerns dealing with Romanian culture and civilization will be presented. Interested scholars are hereby invited to submit proposals (along with a fifty word abstract) for papers and panels for consideration by the Program Committee. Proposals for potential roundtable discussions are also welcomed. Papers will be strictly limited to 20 minutes. Since it will be assumed that conference participants have a basic familiarity with Romanian

www.dacoromanica.ro 224 Viata §tiintifica 18 culture and civilization, most panels will not have formal discussants in order to allow for greater discussion among attendees. In addition, we would like to encourage the submission of proposals for panels or roundtables on the following themes: the Eliade centenary (2007); history and pedagogy about the Holocaust; gender studies and gender politics in Romania; Romanian mass media in the age of the Internet; publishing on the Internet; communism and memory; consumerism and post communism; human rights and human trafficking; the rural and the global; religiosity after communism; Romania in the European/EU future; corruption, transparency, and 21m Century Romania; and literature and politics. Other themes are welcomed. The official languages of the Fifth International Congress will be English, French, German, and Romanian. Topics will include anything having to do with the scholarly study of Romanian culture and civilization, such as history, political science, language and literature, folklore, the arts, region, and such like. It must be strictly emphasized that will not be possible for paperstobe giveninabsentia.For furtherdetails,visitthe SRS websiteat www.huntington.edu/srs/srs_conferences.htm. Proposals for papers, panels, and roundtables (as well as other inquiries) should be sent (preferably by eMail) to: Dr. Paul E. Michelson Department of History, Huntington University Huntington IN 46750 USA eMail: [email protected]

www.dacoromanica.ro NOTE 51 RECENZII

... Cartea Mernoriei: Catalog al victirnelor totalitarismului comunist, vol. I-IV, Edit. Stiinta, Chisinau, 1999-2005, 466+464+424+440 p.

Cartea Mernoriei se prezinta ca o lucrare de pionierat in istoriografia Republicii Moldova, nominalizfind victimele totalitarismului comunist. Aceasta incercare de eternizare a memoriei victimelor supuse represiunilor comuniste apartine Muzeului National de Istorie a Moldovei, care a lansat ideea elaborarii ei Inca din 1991. Abia in 1999 apare primul volum, continand numele si datele biografice a circa 20.000 de persoane supuse represiunilor din 4 municipii (Chisinau, Balti, Bender si Tiraspol) si 10 raioane (Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Cahul, Camenca, Cantemir, Cainari, Calk*, Causeni, Cimislia). Volumul II, aparut in 2001, continua catalogul victimelor comunismului, cuprinzand, de asemenea, datele altor 20.000 de persoane, din 11 foste raioane ale Republicii Moldova (Criuleni, Donduseni, Drochia, Dubasari, Edinet, Falesti, Floresti, Ilodeni, Grigoriopol, Hancesti, laloveni). Volumul III, aparut in 2003, cuprinde si el numele a peste 20.000 de victime din alte 10 foste raioane ale Republicii Moldova (Leova, Nisporeni, Ocnita, Orhei, Rabnita, Rascani, Rezina, Sangerei, Slobozia, Soroca). Volumul IV al Cdrtii memoriei incheie catalogul victimelor totalitarismului comunist, nominalizand, ca si celelalte volume, peste 20.000 de persoane supuse represiunilor din 9 raioane ale Republicii Moldova (Straseni, Soldanesti, $tefan-Voda, Taraclia, Telenesti, Ungheni, Vulcanesti, Comrat si Circlar-lunga, ultimele dota facand parte in prezent din UTA Gaduzia). Volumul mai include si urmatoarele anexe: 1. Completari la listele victimelor represiunilor comuniste incluse in vol. 1-3; 2. Slujitori ai cultelor supusi represiunilor comuniste; 3. Tablou cuprinzand persoanele din municipiul Chisinau, care au fost arestate si deportate de autoritatile sovietice in timpul ocupatiei Basarabiei. Toate volumele au fost elaborate in cadrul Muzeului National de Istorie a Moldovei, pe baza materialelor informative si iconografice inedite extrase din arhive, de Elena Postica, Vera St Avila, Maria Praporscic si Vera Belous. La etapa de documentare au mai colaborat: Ala Robu, Leonid Ivachin, Daniel Bogdea, Ana Gritca, Ludmila Pasicovschi, Irina Rajov. Lucrarea deschide un drum nou in cercetarea trecutului nu foarte indepartat al romanilor basarabeni. Svetlana Ciociltan

CORNELIA BODEA, Raja secretd a miyatrii pa,yoptiste romeine.Unitatea nationald, Edit. Academiei Romane-Edit. Nestor, Bucuresti, 2004, XXXIX+537 p.+il.

Multi istorici si-au facut un crez din publicarea de documente. Acad. Cornelia Bodea e unul dintre ei. Cautate neobosit, selectate, adnotate si apoi randuite dupa o savanta si uneori apodictica noir* materialele trecute prin mana Corneliei Bodea au ajuns colectii inconturnabile in cercetarea, mai ales, a veacului al XIX-lea romanesc. Cel mai prestigios exemplu il constituie, fa.ra indoialk 1848 la romcini (IH, 1982, 1998). Dar el nu reprezinta ultimul cuvant al editoarei in privinta abordarii fenomenului de regenerare nationala ce caracterizeaza societatea noastra in acel rastimp. 0 dovedeste volumul de fata. Cu o concizie remarcabila si o economie de comentarii rar intalnita, epoca 1829-1858 este dezvaluita cititorului altfel cleat in lucrarea traditionald a lui LC. Filitti, Domniile romeine sub Regulamentul Organic (Bucuresti, 1915), in sintezele lui A.D. Xenopol si Nicolae Iorga ori in Istoria romdnilor

Revista istorica", tom XVII, 2006, nr. 14, p. 225-248.

www.dacoromanica.ro 226 Notei recenzii 2

(vol. VII, torn I, Bucure5ti, 2003). Piesele in sine sunt partial cunoscute-din chiar volurnul anterior al editoarei, din colectia Hurmuzaki, presa vretnii 5.a. Noutdti se relevi a fi mai cu seaml cele din colectia P.P. Panaitescu, acurn in posesia Corneliei Bodea. Dar ordinea lor le conferd o functie IndrumAtoare, de initiere ce nu poate fi dec.& salutatd cu recuno5tintd. De la Manua lul de patriotizm al grecului Nicolae Scufos, care laudd la 1829 sirntirea patrioticeascA" a viitorului domn regulamentar Mihail Sturdza 5i Cuvdnt la sfinfirea steagurilor Tarii romdnegi, scris de bra5oveanu1 Radu Tempea la 1834, mai ales intru lauda domnitorului Alexandru Ghica, chernat stt agoniseasca binele cel de ob5te", pand la literatura panegiricd consacratd lui Ion Cdmpineanu in foile Romanul", Trompeta Carpatilor", Buciumul" ori Aurora romând" din Pesta, au fost alese cu minutie de bijutier acele documente care, completand fondul deja publicat in volumul 1848 la romdni, dau expresivitate in plus epocii regulamentare. Defileazd a5a nume mari ale epocii, Ion Cdmpineanu, Eliade RAdulescu, NicolaeBalcescu,GrigoreCantacuzino,DirnitrieBolintineanu,lancuVdcarescu,Grigore Alexandrescu, Cesar Bo iliac. Sunt capete exaltate", oameni pu5i pe faptd 5i de aceea apar sustinuti, laudati, criticati, ironizati, calomniati. Accentul cade pe actiunile tainice, de seed", la care contribuie 5i straini ca francezii Colson, Vaillant 5i Tavernier sau englezul Colquhoun. Personajele centrale ale acestei antologii timan Ion Campineanu 5i Eliade RAdulescu. Cel din* prin incercarea disperatd de a schimba starea de lucruri din Tam Romaneascd impusA de ru5i, dar 5i prin transformarea lui in subiect de pamflet, apoi, dupd moarte, in erou neinteles de contemporani, de5i-cum scria C.A. Rosetti-incuibase in inima lui credinta unei natiuni". Eliade, acest copil teribil al istoriei noastre moderne, intruchipare a binelui 5i rAului, a virtutii 5i a slAbiciunii-dupd credinta lui Dim. Bolintineanu , care declara nedumeritor: Urdsc tirania, dar mi-e fried de anarhie", prefer:and sd se oplowasca langd vodA Ghica, i-a incurcat peste masurd pe semenii sdi incit lui lancu Vdcarescu i s-a pdrut Eliade. Intemeiazd cu Cdmpineanu Filarmonica §i tot el se desprinde din ea 5i creeazd societatea rnasonied Regenerafiunea. Nelini5tit, plin de sine, inchipuit, yr:and sd fie original, unic cu orice pret, Eliade i5i transferd frustrdrile in Echilibru intre antiteze (1859), dar mai ales in pamfletul Podul Mogopaii pcind in Tigánia Vlddichii (1839), unde ii desfiinteazd pe Ion Campineanu 5i Gr. Alexandrescu. Mai palid, de o stAngacie supardtoare ce ne aminte5te de spusele lui I. Massoff cd in vreme ce in Occident incepuse exegeza lui Shakespeare, la noi se juca Cinel, Cinel, apare Dim. Bolintineanu, care, in umbra lui Eliade, vesteje5te 5i el faptele lui Campineanu in romanul cu titlu impiedicat Doritori nebuni. Dar alegerea editoarei e bine venitd, cdci din paginile lui Dem (nume sub care se vard pe sine in roman) se desprinde o frescd uimitoare a societatii bucure5tene: tirade politico-sentimentale (un sot ate consoartd: Ascultd, Dulino, Tudor a pierit dar alti Tudori au sd se ridice spre mantuirea tdrii"), consideratii imposibile (in societatea femeilor inima se delicateazA"), dar mai ales se tidied vAlul despre practicile masonice observate la Bucure5ti. In scenariul cArtii apar 5i cativa raisoneuri transilvdneni: G. Barit, T. Cipariu, I. Maiorescu. Ei constatd a la Bucure5ti, ora.5 rara reguld zidit", lumea are o slAbiciune: sd fie in treabi limba romaneascA cu toti pretentio5ii" 5i aceasta pentru ed are doar spoiturd din afard" 5i e inclinatA spre lucruri ware". TatAl logicianului de mai tarziuiiscrie circumspect redactorului Gazetei Transilvaniei": MA', fere5te-te de Eliade!" In acest va1m5.5ag de satird otravitd, prozd peltica. 5i observatie rece, i5i fac loc acele Notes historiques sur les Principautés a Ahmed Effendi (1851), excurs plin de sobrietate asupra celor intamplate dupd 1827 5i datorat lui Ion Ghica. La fel, rapoartele consulului austriac Timoni, corespondenta cu Czartoryski, observatiile lui Colson, Vaillant, constatdrile diplomatilor Huber, Roussin etc. Genurile diferite abordate de cei antologati 5i inteligenta retinerii textelor lor fac din acest volum o fresca pasionantd a Tarii Romdne5ti la rnijlocul secolului al XIX-lea. $i nu e vorba de 0

www.dacoromanica.ro 3 Notei recenzii 227

simpld parcurgere pasivd: felul cum e asamblat totul cucerqte, indeamnd la reflectie; amestec de patriotism ardent, xenofobie clamatA in public, dispozitie atat de schimbkoare fatd de prieteni, oportunism, ingerinta diplomatilor strAini, vorbd multA fArd urmAri practice se constituie intr-un adevdrat portret colectiv al romanului. $i cei care azi se mai privesc in oglindd pot regasi trdsAturi ale antecesorilor din acele vremuri. Trebuie sd rim recunoscAtori Corneliei Bodea pentru volumul ddruit. Pe specialiti Ii scute§te sd caute isd identifice texte tot mai anevoie de aflat. Pe consumatorii de istorie ii atrage in cunoWerea unei lumi apuse, dar ale carei reverberatii se simt §i azi din plin. in fine, suntem convin0 cd unii din cei care mai au documente din epocA (despre Gr. Cantacuzino, jurnalul Irinei Campineanu, corespondentd feluritA) vor intelege cd valorificarea lor inseamnd IncA o piatrd la temelia edificiului istoriografic national.

La doi ani de la aparitia acestei Fele secrete, textul bucluca§ al Voiajului ca de altfeli cel atat de sobru al Notelor lui Ion Ghica starnesc noi discutii. In 1985, dup. ce pand atunci fusese atribuit lui lancu Vdcdrescu, pamfletului i-a fost stabilitd paternitatea in persoana lui Eliade RAdulescu. Prof. Mircea Anghelescu in articolul Heliade inedit. Scriitorul de teatru (Luceararul", nr. 46 din 16 nov. 1985) limpezqte in acest sens lucrurile. La fel, prof. Paul Cornea in volumul Teatru romdnesc inedit din sec. al XIX-lea. Documente literare, Bucurqti, 1986. Cartea fusese predata editurii Minerva anterior aparitiei articolului de mai sus, ga incat prof. Paul Cornea 4i dezvoltd argumentarea flcand abstractie de descoperirea antecesorului §i se mArgine§te la un post scriptum explicativ despre intfirzierea volumului sdu. Cum Cornelia Bodea i-a ignorat demersul de identificare, acesta o cenzureazd, poate cam drastic dupd gustul nostru, la doi ani de la aparitia Fetei secrete, intr-o scrisoare deschisd gAzduitA de Romania literard" din 11 august 2006. Malitios, ori gandind cd acad. Cornelia Bodea e cunoscutd §i pentru decriptarea a puzderie de documente, domnia sa trimite la volumul mai sus pomenit, dar pe care il intituleazd Documente ci manuscrise literare, vol. V, 1986. Dupd propria marturisire, ocupat fiind cu teoria hermeneuticii in filosofia culturii, i-au trebuit doi ani sA afle de cartea Corneliei Bodea. Noud, celor cativa cercetAtori care osardim la istoria secolului al XIX-lea, emuli ai editoarei, ne-au trebuit cateva sdpfamani sd deslu§im aceastd trimitere capcand. De unde se vede CA cercetdrile in domeniul istorieii cel al istoriei literare, mai ales cand se interfereazd, pot perturba armonia intre slujitorii lui Clio §i cei ai Thaliei (de astA data critica literard, in lipsa unei muze proprii, trebuie sA i se supund celei a teatrului). Georgeta Filitti

$TEFAN DELUREANU, Risorgimento italiano e Risorgimento romeno, La Cita del Sole, Napoli, 2005, 193 p.

Pasionat cercetator al epocii risorgimentale, din pAcate apreciat mai mult in cercurile italiene decat de cele ale speciali§tilor din tart $tefan Delureanu reunqte in lucrarea editatd la Napoli mai multe studii apdrute in reviste de prestigiu-Rassegna Storica del Risorgimento", Pensiero Mazziniano"-sau comunicAri tinute in cadrul congreselor de istorie a Risorgimento-ului, unde a fost de mai multe ori reprezentantul Romaniei. Capitolul intitulat Risorgimento-ul ci unitatea Italiei in perceptia opiniei publice romdne (Risorgimento e unità d 'Italia nella percepzione dell'opinia romena) este o sintezA a relatiilor romano-italiene in perioada 1822-1871. Comparatia boierimii liberale moldovene cu liderii micArii carbonare din peninsula, prezenta primilor bursieri romani la Pisa, cAlkoriile lui Dinicu Golescu §i Nicolae Sutu in spatiul italic, relatiile revolutionarilor romani cu cercurile mazziniene in perioada

www.dacoromanica.ro 228 Notei recenzii 4

exilului revolutionar, paralelismul procesului de constituire a statului roman §i a celui italian iatA numai cateva probleme atinse de autor in paginile consacrate primului capitol (p. 1-39). 0 interesantd incursiune in literatura romand cultAi populara din secolul al XIX-lea reprezintä un posibil rdspuns la intrebarea: care a fost influenta spiritualitAtii italiene in formarea elitei politicei culturale de la nordul Dundrii? Al Aturi de Gheorghe Asachi, Ion Heliade Rddulescu personalitAti recunoscute pentru afinitAtile cu limba, literaturai arta italianAautorul Ii mentioneaza pe Costache Negri, Vasile Alecsandri, care au redat in sensibile versuri sau nuvele frumusetea clasica a Italiei §i a locuitorilor ei, pe Nicolae BAlcescu, C.A. Rosetti, Cezar Bo Iliac, ce s-au inspirat in scrierile lor politice din operele ganditorilor italieni, pe George Cretianu, Constantin Aricescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, care au inchinat poezii emotionante lui Giuseppe Garibaldi. OriginalA este incercarea de a percepe cum a fost receptatd lupta pentru libertate §i unitate a italienilor de romanii simpli, prin prezentarea unor fragmente din poeziile populare (p. 61-80). De subliniat cA majoritatea autorilor anonimi sunt din Banat, Maramure§, Transilvania, regiuni din care Austriasi-arecrutat soldatii pentru campaniile antiitaliene din 1859 §i 1866. Presa din Principate, publicatiile in limba romand aparute in afara granitelor au consacrat spatii ample evenimentelor ce au culminat cu proclamarea Regatului Italiei in 1861. Stefan Delureanu reconstituie cu minutie imaginea Risorgimento-ului in presa romand in cel de-al treilea capitol al lucearii sale (p. 81-113). Analiza incepe cu publicatiile aparute in 1829Albina RomaneascA"$1 Curierul Romanesc" , se oprqte apoi asupra Gazetei de Transilvania", asupra presei revolutionare din Tara Romaneascd din vara anului 1848, prezinta influentele mazziniene prezente in presa exilului revolutionar, ecoul luptelor politice din Italia in cunoscuta publicatie a lui C.A. Rosetti, Romanul", in Nationalul" lui Vasile Boerescu, in Steaua Dundrii" de la 1ai etc. Se remarcA abundenta tiriIor din lumea italiand, preocuparea liderilor romani fatA de evolutia unui stat care incet, dar sigur Ii regasea granitele fire§tii capitalaRoma. Influenta lui Giuseppe Mazzini asupra spatiului roman constituie subiectul unui alt capitol (p. 115-151). Gratie preocuparilor indelungate ale autorului (in 1978 incheia cu succes un doctorat cu tema Mazzini ci Romcinia), a cercetarilor sale recente din arhivele italiene, Stefan Delureanu aduce noi argumente in favoarea tezei sale conform careia ideile mazziniene au fost cunoscute de liderii romani inainte de exilul revolutionar din 1848-1857. Se evoca in acest sens afinitatea oamenilor de culturA romani cu scrierile lui Claude Henri Saint Simon, Pierre Leroux, Félicité Lamennais opere ce au influentat la randul lor gandirea mazziniandmactivitatea viitorilor revolutionari in cadrul Asociafiei Studenfilor Romeini de la Paris, ceea ce le-a permis nu numai contactul cu Jules Michelet, Alphonse de Lamartine, dari lectura articolelor semnate de genovez apArute in Revue républicaine", Revue indépendente". Alte cAi de patrundere a gandirii mazziniene in spatiul romanesc au fost cercurile democrate ale emigratiei polonezese mentioneaza societatea secretA a lui Adolf David , emigrantii politici italieni refugiati in porturile dundrene Galati, Braila. Planurile garibaldiene, de actiune in spatiul centro-oriental, balcanic, cu referire speciald asupra Principatelor, sunt redate pe baza corespondentei conducAtorului italian aflatA in arhivele italiene. Este un capitol extrem de util pentru intelegerea contextului european in care s-au destI§urat evenimente cunoscute ale domniei lui Alexandru loan Cuza (transportul armelor care Serbia, expeditia lui Milkowski, intrevederile dintre domnitor §i reprezentantii emigratiei maghiare). Putem *considera Ca acest capitol intrege§te epopeea relatiilor italo-romane creionata de Alexandru Marcu in lucrarea deja clasicd Conspiratori ui conspirafii in epoca renaverii politice a Rornániei (1848-1878). Documentatia inedita,stilul elegant, pasiunea nealterata de trecerea timpului fata de personalitatea lui Giuseppe Mazzini §i de problematica Risorgimento-ului sunt motive intemeiate pentru lectura caqii semnate de Stefan Delureanu. Raluca Tomi

www.dacoromanica.ro 5 Notei recenzii 229

ALAN GALLOP, Buffalo Bill's British Wild West, Sutton Publishing, Gloucestershire, 2001, 275 p.+il.

La bogata bibliografie suscitata de personalitatea invaluita in aura de legencla a lui William Frederick Cody, cunoscut sub porecla de Buffalo Bill, s-a mai adaugat un titlu, acela datorat jurnalistului britanic Alan Gallop. El se ocupa exclusiv de turneele marelui cercetas si showman in Regatul Unit al Marii Britanii din intervalul 1887-1904. Pentru cd subiectul este axat pe activitatea de scena a lui Buffalo Bill, autorul si-a structurat cartea ca pe o lucrare drarnatica si, de aceea, capitolele le-a intitulat acte", iar subcapitolele scene". 6 cinci acte" el deruleaza, cu multa vivacitate si umor, evolutia scenica, dar si cotidiana a personajului. La fel ca in romanele de aventuri din veacul al XIX-lea, in care Buffalo Bill era erou principal, continutul actelor" este sintetizat, Inca de la inceput, in cateva fraze bine alese, in care a fost urmarit spiritul limbii epocii si dorinta de a produce senzatie, spre a-1 atrage pe cititor. De asemenea, fiecare act" se deschide cu un motto furnizat de cfite o poezie despre Cody, fie serioasä, fie ironica, publicata in presa timpului. in primul act este prezentata, succint, biografia lui William F. Cody, inceputurile sale ca angajat al postei calare (Pony Express)-unde inscrie si o memorabila performanta parcurgand 385 de mile in 21 de ore si 30 de minute , apoi inrolarea in armata (sub influenta alcoolului) in ultimul an si jumatate al Razboiului Civil. De armata a fost legat intreaga viata, chiar daca militaria nu i-a pläcut in mod special in ipostaza de simplu soldat si nici nu s-a remarcat in vreun fel pe front. Totusi, la scurt timp dui:A incheierea ostilitatilor si contractarea unei casätorii cam in graba, se angajeaza cercetas pentru trupele americane din Vest, aflate in constant conflict cu indienii. Cu acest prilej face cunostinta si este apreciat de cei mai importanti generali, cu care va ramane in relatii de prietenie de-a lungul intregii sale existence aventuroase. Porecla de Buffalo Bill si-o primeste atunci cand, prin contractul cu o companie de cale ferata pentru care trebuia sa procure came proaspata, vaneaza 69 de bizoni in decurs de o zi. Ulterior, bravul cercetas si vanator va regreta uciderea nemasurata a bizonilor-la care contribuise si elsi va deveni un adevarat ecologist, posedand o impozanta cireada pe care o salvase de la o iminenta disparitie. Dar, In tinerete, nu se &idea la asa ceva si avea sa devina unul dintre preferatii companioni de vanatoare ai diversilor sportsmen europeni, dornici de aventuri in prerii, printre ei si un membru al familiei imperiale ruse, marele duce Alexei. Aceste elegante campanii cinegetice, pe Fang relatiile ce i le creau in cadrul inaltei societati a timpului, ii ofereau si un insemnat beneficiu material (spre a nu mai vorbi de voiosia anturajului caci, pentru fiecare animal doborat, erau destupate multe sticle de sampanie). Un autor de romane de aventuri, Edward Zane Carroll Judson, care semna sub pseudonimul Ned Buntline, cla la iveala un serial de succes, Buffalo Bill, the King of the Border Men (Buffalo Bill, regele oamenilor de la frontiera), in paginile lui New York Weekly". Aceasta a adus lansare numelui lui Cody pe Coasta de Est a Americii. Romanul a fost dramatizat si se juca cu sali pline in New York. lar prezenta, din cand in and, in loja a eroului titular aducea ovatii si aplauze in plus. Aceasta il determina pe Buntline sa compuna o piesä special pentru Cody, in care cercetasul sa joace in toata regula. Chiar daca piesaintitulata The Scouts of the Prairie (Cercetasii preriei)-era slat:IA si jocul noului actor cam stangaci, ea a atras un public entuziast si a reprezentat un succes de casa. Cody capata experienta de scena si incepe sa-i placa activitatea in teatru. De aceea, in 1882, cand, pentru a da mai mult fast Zilei Nationale, pe 4 iulie organizeaza pentru concetatenii din orasul North Platte, Nebraska, prima evocare a istoriei Vestului Sälbatic, el era deja acomodat cu aparitiile in public si cu spectatorii. Acolo a avut loc debutul unui spectacol ce avea sa faca epoca, atat pe pamant american cat si in Europa, In urmatorii 30 de ani.

www.dacoromanica.ro 230 Note §i recenzii 6

Primul turneu britanic a avut loc in 1887, anul jubileului reginei Victoria. Locul ales la Londra pentru ridicarea marelui cort ce urma sa primeasca publicul precumi cel in care trebuiau instalate corturile actorilor, grajdurilei echipamentul a fost ales !dna spatioasa sala de la Earls Court, in West Brompton, unde era organizatai o expozitie americana de produsei realizari tehnice $iartistice de peste ocean. Dar, fara atractiile oferite de Cody si coloratul sAu grup de cowboy si indieni, expozitia nu ar fi suscitat prea mare interes. n momentul sosirii in Anglia, Cody era asociat de catva timp cu un admirabil manager, Nate Salsbury, el insusi om de teatru (actor de drama, de comediei vodevil, cantareti dansator), care insa renuntase la propria cariera pentru a se dedica organizarii companiei, pregatirii repertoriuluii stabilirii traseului de urmat. Un alt personaj important era maiorul John M. Burke, priceput agent de presAi responsabil cu reIaiile cu publicul, care dadea interviurii trimitea notite informative periodicelor dornice de noutatii senzatie. Acesti doi stalpi ai companiei nu-Ivor parasi pe Buffalo Bill cleat odata cu moartea. Traversarea oceanului s-a facut cu oarecare dificultati pentru indieni, carora le era frica de Apa cea Mare", iar rAul de mare le-a accentuat aceasta teatna. Pentru a ridica moralul grupului, Nate Salsbury dadea zilnic mici spectacole de divertisment pe punte. Pentru aceasta indienii 1-au indrAgit, 1-au facut sef onorifici i-au dat numele de Micul Om Mare". Primirea fAcuta de englezi a fost extrem de calduroasai entuziasta. Ziarele se luau la intrecere in a oferi noutati despre noii venitii despre spectacolul ce urma sa fie vizionat. Compania era foarte temeinic organizata, beneficia de grupuri sanitare, de o perfectA salubritate a locuintelor, avea tot timpul doi medici la dispozitiei propriul sheriff care asigura pazai ordinea interioara. Oamenii Vestului reprezentau o mare curiozitate pentru londonezi, care voiau, cu un ceas mai devreme deal altii, sA-i vada pe indieni sau pe cowboy. Indienilor le displaces, insa, sit fie priviti. in schimb erau dornici sa vada metropolai minunile ei, iar Cody nu a ezitat sa-i scoata in oras,sa-i duel la Westminster Abbey si la Turnul Londrei, la o slujbA religioasA si la Teatrul Lyceum, unde juca prietenul sat', marele tragedian Henry Irving. De asemenea, Cody a fost asaltat de invitatii la ceai, pranz sau dineu in mediile cele mai selecte ale societatii britanice, printre care Lordul Primar sau Oscar Wilde. La un club exclusivist 1-a cunoscut pe Printul de Wales, cu care va deveni, in scurt timp, foarte intim. Fostul prim ministru William Gladstone si-a exprimat dorinta de a vizita locatia companiei Buffalo Bill cu o saptamana inaintea deschiderii sezonuluii, pentru aceasta mare cinste, Cody a organizat o repetitie generala, cu costume, care 1-a incântat pe marele om de stat. Lui Cody i se face onoarea de a fi invitat la Parlament. Acesta era doar inceputul unui enorm succes in capitala britanicA. Printul de Wales a fost o altd personalitate de_prim rang a regatului care si-a exprimat dorinta de a-i fi prezentat, in avanpremierd, spectacolul. In dupa-amiaza de joi 5 mai 1887 printul mo§tenitor impreund cu sotiai trei dintre fiicele lor, alte rude §i apropiati ai tronului au savurat reprezentatia §i s-au arAtat foarte entuziasmati de toate numerele. Viitorul rege Edward VII a stat, mai tot timpul, in picioare aplaudandi incurajAnd prin strigAte pe actori. Dupd aceea oaspetii regali au vizitat campamentuli s-au intretinut cu starurile. Amator de bAuturi §i tigari fine la fel ca §i Cody, rotofeiul print §i-a tratat gazda cu trabuce scumpe, atunci and s-au retras in cortul sat'. Apoi, la plecare, intalnindu-1 pe Red Shirt, respectata capetenie indiana, printul i-a daruit intregul continut al tabacherei sale, fapt ce 1-a facut foarte popular intre membrii companiei. Spectacolul inaugural a avut loc luni 9 mai, intr-o zi insoritai cal& Publicul a fost extern de numeros, in pofida pretului ridicat al biletelor la aceasta prima reprezentatie (o guinee). Mai in glurna, mai in serios, un periodic preciza ca erau prezenti toti cei care erau cinevai o multime de nimeni". Pentru prima data, Lumea Veche lua contact cu o delicatesa americana, caci printre randuri se plimbau vanzatori de floricele de porumb puse in cornete de hartie. Fanfara de cowboy a dat semnalul inceperii si arena s-a umplut de calareti, albii rosii, in costume specifice. Cu glasul sat' de stentor, prezentatorul Frank Richmond a anuntat Doamnelori domnilor, Buffalo Bill si Nate

www.dacoromanica.ro 7 Note §i recenzii 231

Salsbury, cu onoare, va prezintd Reprezentatia Nationald Americana, prima si singura, autenticA si demnd de incredere, unia ioriginald... Vestul Salbatic!" Numerele se succedau cu rapiditate, decorul se schimba intr-o clipd. De la aprigii angajati ai postei cAlare, ce dAdeau ocol arenei in goand nebund, se trecea la lungul convoi de care ale emigrantilor ce era atacat de indieni dar salvat de interventia lui Buffalo Bill; urma apoi un moment de relaxare oferit de cei salvati care interpretau, aldri, un dans tardnesc. Alte numere de dexteritate le oferea Annie Oakley, care tragea la Una cu o precizie uluitoare. Apoi, Buck Taylor, frumosul cowboy ce impresionase doamnele londoneze prin statura sa gigantia, isi demonstra abilitatea in prinderea si doborarea unui vitel. Ataculdiligentei, viata intr-un sat indian, vanatoarea de bizonii atacul indienilor asupra unei colibe de la frontierd intregeau programul ce se incheia cu parada intregii trupe, in aplauzelei uralele asistentei. Vestea despre atractivitatea programului s-a rdspandit ca fulgerul. Aflând de la fiul ei despre aceasta, regina Victoria a voit sä vadd si ea marea noutate si a solicitat o scurti reprezentatie privatA pentru dupd-amiaza de 11 mai. Aceasta a pus mari probleme lui Salsbury, care a trebuit sA revaddi sa scurteze repertoriul cu cel putin o jumAtate de ord. Dar, dupd primele numeresi mai ales dupd ce micul cowboy Bennie Irving de doar 5 ani,flutunuia dintre interpreti, i-a trimis bezele regina a fost captivatd si a cerut sA-i fie prezentat intregul program, fapt ce a necesitat alte modifiari de ultim moment. Dupd aceea s-a intretinut cu Salsbury si Cody si a cerut sA-i fie prezentati cativa dintre actori. In jurnalul sAu, suverana nota cu satisfactie despre cele ce vazuse, atat de ciudate si de noi pentru ea. Drept recompensa, peste ateva zile, i-a trimis prezentatorului Frank Richmond bustul ei cioplit in marmurd. Nu peste mult, cu cloud zile inaintea celebrdrii jubileului regal, Buffalo Bill este rugat sA dea o nourt reprezentatie pentru capetele incoronate ce aveau sA fie prezente la ceremonie. Regina nu mai participd la spectacol, dar printul de Wales se afla in fruntea oaspetilor. Si, la dorinta sa, se urea in diligentA, impreund cu alti regii printi, iar Cody ia fraiele si conduce vehiculul cu o vitezA ametitoare in jurul arenei. Cand aldtorii cu sange albastru coborau, cam nesiguri pe picioarele lor, din diligentd Buffalo Bill va glumi cu mostenitorul tronului spunand, ca la jocul de arti: Am tinut in mind patru regi, dar patru regi si Printul de Wales fac o chintd regald, ceea ce nimeni nu a mai avut vreodatd!" Iar printul a els cu poftd de aceste vorbe pline de sinceritatei, a doua zi, i-a trimis lui Cody un ac de cravatd cu blazonul princiar, unde cele trei pene erau montate in diamante. La ceremonia jubiliard, pe 21 iunie, compania a beneficiat de invitatiii locuri foarte bune in tribuna rezervatA personalitAtilor; indieni si cowboy au fost dusi la acel loc in trdsuri aurite, de la curte. Astfel, oaspetilor de peste ocean li se ardta o deosebitd consideratie. Ca sA se revanseze pentru aceastd onoare, Cody organizeazd un dineu de mare anvergurd (de fapt un mic dejun prelungit part la ora spectacolului de dupd masa) pe 4 lulie, ziva nationald a tdrii sale, la care invitA pe toti americanii rezidenti in Londra si multe oficialitatii membri ai elitei locale. Anuntase cA va fi servitd o masA preparatd dupd retete indienei, pentru a face o glurnA pe care toti aveau sA o aprecieze ulterior, ascunsese taamurile pand in momentul and toti se asezaserd la masAi credeau cA vor trebui sA manance cu infirm, dupd obiceiul indian. Meniul, desi aparent destul de simplu, a fost abundent0 suculent: coaste de vita, fripturd de vita si de miel, limbA, tocand de pui, suncA, somon, salatA de homari, porumb, cartofi, mamaligutd, plAcintd cu mere sau cu nucA de cocos, floricelei alune. Fanfara cowboy-lor a cantat melodii la modd iar indienii s-au prins intr-un dans traditional. Dar au fosti momente de tensiunei durere: in timpul unei reprezentatii, Buck Taylor, poreclit regele cowboy-lor", ii frânge piciorul, fapt ce necesitd o spitalizare indelungatA urmatA de o grea convalescentA isechele, aci va schiopAta tot restul vietiisi se va retrage din lumea spectacolului. Un alt cowboy, mexicanul Antonio Esquivel, ii pierde un ochi si are obrazul ars de o impuscAturd de la micA distanta cu gloante oarbe. Par se reface destul de repede dupd operatiesi, dupd o sAptarnand, apare din nou in manej, chiar dacd bandajat.

www.dacoromanica.ro 232 Notei recenzii 8

Cody a avut probleme cu un proprietar de circ care nu numai cd ii imita, la scard redusd, repertoriul, dar ii folosea §i numele pentru a atrage publicul. Cody nu se temea de imitatori, dar voia sa dea o lectie celor ce ar fi putut proceda la fel, a§a cal-a actionat in judecata §i, evident, a cfi§tigat. La Londra au fost date 300 de spectacole §i, dupd 31 octombrie, compania incepe turneul prin tag': urmdtoarele marl ora§e vizitate au fost Birmingham §i Manchester. Dar, in acea prima metropold industriald sunt confruntati cu o concurenta pe care nu o luaserd in calcul: fotbalul, pe care muncitorii locali il indrdgeau atat de mult incat sacrificau orice. In consecintä, spectatorii au fost putini §i incasarile modeste. La Manchester a fost ceva mai bine, au beneficiat de o mare said cu incalzire centrald, care a fost folosita atat pentru reprezentatii cat §i pentru instalarea taberei de corturi a interpretilor. Pentru cd primirea fusese entuziasta, Salsbury hotard§te sa amplifice programul §i adaugd o scend cu lupta de la Little Big Horn dintre trupele generalului George Armstrong Custer §i indienii Sioux, care i-au maceldrit pe albi in acea confruntare ce avusese loc pe 25 iunie 1876. La scurt interval dupd acel tragic eveniment, Cody, ce era angajat cerceta§ pentru armata, are ocazia sd se distinga intr-o lupta corp la corp cu Yellow Hand, o cdpetenie a indienilor Cheyenne, ce-1 provocase spre a cruta vietile oarnenilor lor. Bill iese invingator §i, procedand la fel ca adversarul, ii smulge smocul de par din cre§tet pe care, ridicandu-1 deasupra capului, strigd victorios Primul scalp pentru Custer!". In spectacol a fost inserat§iacest episod in care protagonistul declama, teatral, memorabilele cuvinte. Cody era francmason iar, intr-o ceremonie la care asistd §i printul de Wales in calitatea sa de mare maestru al Angliei, acesta li oferd oaspetelui american un ceas de aur, ca de la frate la frate. Ora§ul Salford, in care trupa popose§te scurt timp, il onoreazd pe patron conferind numele lui unor strazi §i piete care Inca §i azi le pastreaza: Cody Court, Buffalo Court. Dupa atatea succese §i onoruri, la inceputul lunii mai 1888 compania lui Buffalo Bill ia lungul drum peste ocean, inapoi spre casd. Traversarea a fost mai lini§titd dee& cea dintai, de§i nelipsita de peripetii §i pentru Cody de o mare tristete, caci sprintenul §i agerul sari cal, Old Charley, ce atinsese varsta de 20 de ani, moare in timpul croazierei, in urma unei raceli. Urmatorul turneu european incepe in 1890, cand este vizitat Parisul in timpul Expozitiei Universale, apoi Barcelonaunde au incasari foarte proaste din cauza audientei firave provocata de o epidemie de gripd , Italia (Roma, Bologna, Milano, Florenta, Torino, Verona), Austria (Innsbruck, Viena) §i Germania (Munchen, Berlin, Dresda, Leipzig, Magdeburg, Hanovra, Brunswick, Hamburg, Bremen, Düsseldorf, Köln, Coblenz, Frankfurt am Mein, Stuttgart). In octombrie 1890 sezonul este incheiat iar pentru animale §i oameni este ales un loc de iernat in apropiere de Strassbourg, in vreme ce patronul se intoarce in America. Tocmai in acea toamnd tarzie, agitatia care pusese stapanire pe indienii Sioux din rezervatia Standing Rock in urma mi§carii mesianice a Dansului Staflilor degenereaza in conflict §i varsare de sange. Cody este chemat urgent pe teren, in calitatea sa de vestit cerceta§ §i cunoscator al indienilor. Dar oficialitatile locale nu-i doresc colaborarea §i pun la cale un chef ofiteresc pentru a-i intarzia sosirea la destinatie. In acest timp politia indiand intervine pentru arestarea lui Sitting Bullveche cuno§tinta a lui Cody §i participant la unul dintre turneele americane din 1885§i, in incdierarea iscata, marea cdpetenie este impu§cata. Ca lul de circ pe care-1 primise cadou de la Buffalo Bill, auzind impu§cdturile §i crezandu-se in arena, s-a ridicat pe picioarele din spate §i a inceput sd danseze, ca in timpul spectacolelor, speriindu-i de moarte pe superstitio§ii politi§ti, care au interpretat acest fapt ca pe o reintrupare a capeteniei ucise. Dacd lui Cody i-ar fi fost Idsat liber accesul in rezervatie deznodamantul acestui conflict ar fi fost, cu certitudine, altul iar Sitting Bull poate nu ar fi murit atunci. Pentru urmdtorul sezon european, lui Cody ii sunt incredintati 86 de indieni, dintre care 23 participasera activ la evenimentele din decembrie 1890 §i fuseserd incarcerati, iar trimiterea lor peste ocean reprezenta un fel de pedeapsd, dar §1 o forma de a-i tine departe de restul grupului, Inca

. 1.

www.dacoromanica.ro 9 Note *i recenzii 233 necontaminat de frenezia Dansului Stafiilor. Doi dintre ei erau chiar marii preoti ai noului cult, Short Bull *i Kicking Bear. Prime le etape ale turneului se desfaward pe continent, in Germania, Belgiai Olanda, pentru ca abia in iunie sA ajungd din nou in Anglia. Etapele sunt diferite de cele din 1887: Leeds, Liverpool, Sheffield, Nottingham, Birmingham, Cardiff, Bristol, Brighton, Portsmouth *i Glasgow. Sunt date spectacole de caritate, pentru copiii pentru veteranii Sarjei de la Balaclava, din Rdzboiul Crimeii. Abia in 1892 ajung din nou la Londra. La atractivele numere de echitatie sunt adaugati calareti din alte colturi ale lumii, precum cazaci din Rusia *i gauchos din pampasul argentinian. Compania este invitatA sd dea o reprezentatie in parcul Castelului Windsor, pentru regina Victoria, familia *i oaspetii ei. Nate Salsbury este chemat langd suverand,sd-idea explicatii. Cum unul dintre spectatori, printul de Battenberg, era neincrezdtor in autenticitatea cazacilor *i a pus o intrebare in germand, crezdnd cd nu va fi inteles cleat de rudele sale din casa de Saxa-Coburg, Salsbury, care era poliglot, da rdspunsul imediat in acea limbd, surprinzand regala asistentd. El *i Cody sunt apoi invitati la un pranz intim unde li se fac cadouri princiare. Unul dintre indienii trupei, Lone Wolf, contractA pneumonie *i moare pe pdmant britanic, find inmormantat cu mare ceremonie, in sunet de tamtam, in cimitirul londonez Brompton. Cody plAtise o sumd importantd, 23E, pentru acel loci ridicase o cruce de piatrd care, in mijloc, avea cioplit, intr-un medalion, un lup singuratic drept semn al numelui defunctului. Tot acolo, in aceea*i groat* a fost inhumatA, dupd cdteva luni, o fetitd indiand, White Star, in etate de un an *i opt luni, accidentad prin cdderea din leagdnul prins la *aua mamei sale in timpul spectacolului. PentrucA, inainte de moarte, Lone Wolf ii exprimase speranta cã va fi dus candva sa se odihneascd in dragile sale prerii, aldturi de strdmo*i, dorinta i-a fost indeplinia dupd 107 ani, in 1999, dupd ce ni*te rude i-au descoperit locul de veci *i au facut lungile demersuri pentru deshumarei transportare in S.U.A. Un nou turneu britanic numiti turneul de adio" pentru cd Buffalo Bill hotardse sd pAraseascd lumea spectacoluluiare loc in intervalul decembrie 1902octombrie 1903. Intre timp surveniserd anumite schimbari in structura companiei: din considerente financiare, Cody se asociase cu James Bailey, proprietarul unui circ de renume mondial, care contribuie cu fonduri substantialesi pune la dispozitie mijloacele de transport (trei garnituri de tren); Nate Salsbury, bolnav de stomac (cancer sau ulcer), se retrage de la conducere *i, nu dupd mult timp, moare, iar locul de director de scend *i manager este luat de Johnnie Baker, un fel de fiu adoptiv al lui Cody *i unul dintre star-uri, ce atragea aplauzele trAgand la tintd dintr-o pozitie cu capul in jos; la spectacol sunt addugate noi numere inspirate de ultimele evenimenteprecum Walla de la San Juan Hill, din timpul rdzboiului hispano- american din 1898, unde se distinsese colonelul Theodore Roosevelt, pre*edintele din acel moment al Statelor Unite , dar *i atractii de circ, impuse de noul co-proprietar. Pe afi*e se fdcea reclarnAsi pentru cartea The Last of the Great Scouts, scrisd de sora lui Bill, Helen Cody Wetmore, *i ilustratd de Frederic Remington, unul dintre faimo*ii pictori de compozitii cu subiecte din Vest. Si de data aceasta familia regald asistA la o reprezentatie: pe tron se afla acum Edward VII, vechiul prieten al lui Cody din timpul primului turneu, iar revederea este plind de aldurd. In acest tumeu sunt vizitate din nou orgele Manchester *i Liverpool, dar ajung *i in alte tinuturi pe care nu le strabdtuserd inainte precurn Devon, Dorset, Hampshire, Surrey, Kent, Bedfordshire, Norfolk, Suffolk, Cambridge, Northamptonshire, Lincolnshire *i Yorkshire. Fuseserd date 333 de reprezentatiii strabAtusera 2881 mile. Dar, de*i 11 anuntaserd drept turneul de adio, anul 1904 a adus din nou compania lui Buffalo Bill pe pdmant britanic, pe care il va parcurge de la sud la nord, pdnd in Scotia, la Glasgow *i Edinburgh. Prezenta trupei lui Buffalo Bill avea rezultate benefice pentru comertul local, cdci negustorii &eau vdnzari record atunci cand se dAdeau spectacole in localitatea bor. De asemenea, mijloacele de locomotie in comun aveau de cd*tigat de pe urma

www.dacoromanica.ro 234 Note si recenzii 10 publicului ce se deplasa la locul reprezentatiei stabilit, de cele mai multe ori, la periferie ori in afara orasului. Tot in acest ultim an pe pArnant englez, Compania Britanicd Bioscop face mai multe filme scurte cu principalele numere ale reprezentatiei pe care Cody, and le vede, la Manchester, se declard total multumit de rezultat5i-1considerd la fel de reusit cai spectacolul in sine, mai ales pentru cei care nu fuseserd prezenti pe bAncile din jurul arenei. Chiar dacd va continua turneul in Europa si in anii 1905-1906 in cel din urmA an ajungand par& in Banat, Transilvania si Bucovina , compania nu va mai reveni in Anglia. Pentru redactarea lucrarii, Alan Gallop a consultat un material vast, edit si inedit, in special presa vremii, dari biografiile ori autobiografiile lui Cody sau scrierile memorialistice ale reginei Victoria sau ale lui Salsbury, unele aflate in arhive publice ori private. Din pdcate, autorul-gazetar de profesienu considerd necesar sd ii ingreuneze lucrarea cu un aparat critic, ce s-ar fi dovedit absolut util dupd parerea noastrd. Astfel, cercetAtorul interesat de acest subiecti dornic sd verifice anumite afirmatii ori citate este frustrat de lipsa surselor primare de documentare pe care nu poate deck sd le intuiascA din context. Nu este data nici mdcar o bibliografie finald, fie ea cat de selectivd. Totusi, la sfarsitul volumului, Gallop dd o lista de lucrari ca sugestii de lecturi suplimentare, pe care le comenteazd ca pe un simplu studiu istoriografic. Absenta aparatului critic ar fi singura scAdere a aqui. In rest, este scrisd fluent, cu vervA, bogata in informatiii foarte bine ilustratd, atat cu imagini alb-negru cat si color. De altfel, este evidentA grija pentru calitatea graficd a cArtii, prin paginarea cu spatii generoase de odihnA a ochiului, prin frontispiciile fiecArui capitol si prin vinietele fiecArui paragraf, toate preluate din afisele ori ilustratiile din periodicele vremii. Existenta acestei lucrari, Buffalo Bill's British Wild West, ne cla speranta ca nu peste mult timp va aparea si in literatura noastrd istoricd un volum dedicat turneului din 1906 al trupei lui William F. Cody in spatiul romanesc transalpin. Adrian-Silvan lonescu

Mcolae lorgaciUniversitatea din Cluj. Coresponden0 (1919-1940), editie ingrijitd de PETRE TURLEAi STEL1AN MANDRUT, studiu introductiv STELIAN MANDRUT, Fundatia Nationald pentru Stiintd si Ara, Bucuresti, 2005,390 p.

Telefonul si, acum, e-mailul au omorat epistolografia. intr-o tart in care scrisorile vechi se aruncd, dupd ce atfitea accidente, in framantatul secol care s-a incheiat ieri, au risipit sau distrus acest gen de documente, orice culegere de corespondenta are o valoare deosebitd. Cu atat mai mult and cuprinde material pentru istoria istoriografiei, care, la noi, s-a dezvoltat greu, fart sd se elibereze nici astAzi de limitei conventii. in cazul lui N. Iorga, biografia si opera sa pot fi cunoscute amAnuntit5i revelator prin cercetarea enormei rnosteniri de scrisori primite, din care cea mai mare parte depozitate la Academie, sau a celor trimise (acestea fiind adunate cu sarguintd de Ecaterina Vaum, in cele trei volume apdrute la Editura Minerva, la care s-a addugat IncA unul, tot acolo, pentru corespondenta de familie). La baza cArtii pe care ne-o oferd azi Petre Turlea si Stelian Mandrut std un studiu al celui dintai, publicat in 1988 in Acta Musei Napocensis", in legAturd cu implicarea lui lorga in infiintarea UniversitAtii romanesti de la Cluj. imprejurdrile din 1919 in care a luat nastere Universitatea Daciei Superioare se regAsesc aici, cu trepidanta agitatie din jurul catedrelor noii cu privire la candidaturi agreate sau nu. Dar patronajul lui lorga, solicitat de unii, suportat de altii cu o crescfindd nerdbdare, s-a prelungit si in cei doudzeci de ani urmAtori, asa cd acest dute-vino de informatii, recomanddri, asigurdri de devotament, declaratii de recunostintd sau, puri simplu, rapoarte de activitate nu s-a oprit deck in 1940. in fond, asistAm la functionarea unei retele de relatii, avand in centru autoritatea

www.dacoromanica.ro 11 Notei recenzii 235 paternalista si dominatoare a lui N. lorga. Clujul politic e prezent numai tangential, majoritatea mesajelor se referil la mediul universitar si la organizarea cercetarii. Lui Iorga i s-a propus, la inceput, catedra de istorie universala a noii universitati, pe care n-ar fi putut-o accepta, naveta find chiar in zilele noastre extrem de incomoda, asa ca acest post a fost ocupat de loan Ursu. Propunerea initiala s-a transformat in invitatia de a preda un semestru pe an sau macar de a tine niste conferinte. Retinut la Bucuresti de un noian de obligatii, in primul rand de ordin politic, lorga detinand in 1919-1920 presedintia Adunarii Deputatilor, invitatul a tot amanat vizita la Cluj pand cand a venit sa asiste la inaugurare, ca insotitor al regelui Ferdinand. N-a participat nici la lucrarile Comisiei Universitare pentru judecarea candidatilor la catedre, pentru motivul (aratat de editori p. 32, n. 3) ca selectia era influentata de raportul de forte local. Cu toate acestea, el a intervenit in favoarea unor fosti elevi de-ai Ai, obtinand pentru V. Bogrea catedra de filologie clasica (pe care Parvan ar fi hdrazit-o mai degrabd lui D.M. Teodorescu), pentru Al. Lapedatu pe aceea de istorie nationald, pentru N. Banescu pe aceea de bizantinologie si pentru G. Oprescu pe aceea de limba siliteratura franceza. Toti patru, de altfel, au ilustrat invatamantul romanesc, find totodata repere de rectitudine morald. Moartea lui Bogrea, resimtita de Iorga ca o foarte dureroasa pierdere personala, avand in vedere prietenia care-1 lega de tanarul invatat, a fost pesemne un eveniment care a traumatizat Universitatea clujeana (in 1926), iar scrisorile de la el, intunecate de un presentiment funebru, dezvaluie intr-adevar o calitate umana din cele mai inalte. Lapedatu este mai preocupat decursus honorum,se zbate sd capete pozitia de expert in delegatia Romaniei la Conferinta Pacii, iar in 1932 vrea sa fie decorat cu ordinul Ferdinand. E adevarat ca avea tot dreptul O. pretinda aceasta rasplata pentru devotamentul destoinic cu care a slujit cauza tarii in negocierile de la Versailles (de ce nu s-ar publica acum, traduse din limba franceza, referatele lui din acele mad caiete albe care desigur se pdstreazi in arhiva MAE?). Alte scrisori ale lui Lapedatu se refera la infiintarea Institutului de Istorie Nationald, a carui conducere a impartit-o cu Lupas, dar care se datoreaza initiativei sale si sprijinului din partea lui N. lorga. Re !aline cu Banescu datau din 1905, fuseseri vremelnic alterate de adeziunea bizantinologului la politica liberald, dar reluate la intrarea in Academie, cand fostul elev a fost intampinat de dascalul salt, iar Banescu, ca succesor la conducerea Revistei istorice" si a institutelor de studii sud-est europene si bizantine, va rosti in 1944 cuvantarea solemna care 1-a consfintit pe lorga martir al libertatii popoarelor". La randul sau, Oprescu, dupa ce purtase alaturi de Iorga razboiul cu Tzigara-Samurcas, a ramas pond la sfarsitul vietii credincios amintirii celui care-i deschisese drumul. Dintre atatea figuri de profesori de la Cluj, sunt de retinut Gh. Bogdan-Duicd, ruda si, macar din cand in cand, prieten, sacaitorul Ghibu, ducandu-si timp de doudzeci de ani lupta cu Vaticanul pentru proprietatile ardelene ale Statusului romano-catolic, filosoful" Marin Stefanescu, bombastic si lingusitor, Silviu Dragomir, colaborator harnic la revistele lui lorga, si matematicianul Petre Sergescu, care i-a fost si el de o desavarsita fidelitate. Generatia urmatoare e reprezentata de Constantin Marinescu, G.G. Mateescu si Valeriu Bologa. in timp ce Mateescu, gratie sustinerii lui lorga, a fost urmasul lui Pfirvan la catedra si la directia Scolii din Roma (pant{ la moartea sa timpurie, in 1929), Bologa, nepot al Puscarestilor, si-a creat legaturi cu lorga de la inceputul carierei sale, tinand cu regularitate conferinte la Valenii de Munte. Adoptat de Iorga din vremea studiilor sale la Paris si Barcelona, C. Marinescu este prezent in volum cu scrisori din anii 1921-1940. Instalarea sa la Universitatea clujeana, avandu-1 contracandidat pe C. Diculescu, i s-a datorat de asemenea lui Iorga, care-i recompensa astfel activitatea depusd la organizarea Congresului de bizantinologie din 1924. Totusi, corespondenta implied si unele ciocniri dintre cei doi (episodul corecturilor, divergenta cu privire la intemeierea mitropoliilor romanesti), care, ca si iritarea pe care reclamatiile unor studenti i-o produceau lui lorga, scot in evidenta temperamentul autoritar al acestuia si conceptia lui de viata de o puritana austeritate. Aceste incidente erau de mult uitate and, refugiat in Franta, ca ultim director al Scolii de la Fontenay, Marinescu a

www.dacoromanica.ro 236 Note si recenzii 12

comemorat (in 1965?) la Europa Liberd" pe predecesorul sdu. La p.110, n. 4, la bibliografia lui Marinescu este de addugat La politique orientale d'Alfonse V d'Aragon, roi de Naples (1416-1458), cartea pierdutd, din cauza razboiului civil din Spania,i recuperatd partial, in spalturi, find publicatA postum la Barcelona, abia in 1994. Marinescu a facut scoald la Cluji, la recomandarea sa, Fr. Pall si A. Decei au fost primiti de N. Iorga la Fontenay-aux-Roses, cu aceeasi bundvointA de care s-au bucurat sasii Folberthi Göllner. Protectia lui Iorga nu era intotdeauna de ajuns pentru a obtine o catedra. Un referat al lui Sextil Puscariu a impiedicat in 1934 avansarea lui Claudiu Isopescu de la conferentiar la profesor titular. In spetA, filologul clujean avea dreptate, dar putem bAnui cd era la mijloci dorinta de a-1 contraria pe lorga, pe care Isopescu 11 adula cu asiduitate, pe cand Puscariu, altAdatd prietenIi admirator, se despartise de el, distanta dintre ei manifestandu-se si pe plan politic. Un caz special este acela al lui Roska Marton. Am avut ocazia, de curand, de a semnala interventia lui N. lorga in favoarea arheologului maghiar, pe care 1-a scdpat de inchisoare, dar am plasat gresit episodul in epoca dictaturii regale. In realitate, el a avut loc in 1936: condamnat la trei luni pentru agitatie contra sigurantei Statului", Roska a fost gratiat de Carol dupd trei sAptdmani. Ceea ce insd aflu doar acum este cd toti profesorii romani ai Facultatii de Litere din Cluj s-au coalizat contra lui, la instigarea lui C. Daicoviciu, cu rezultatul di el a fost exclus din invatdmant. Asadar, Petre Turleai Stelian Mandrut au adus o contributie de care vor profita analiza miscdrii istorice din Romania interbelicdi chiar, mai larg, istoria invatdmantului. Observatiile care urmeaza nu scad valoarea acestui volum, care, in general, a fost corecti minutios adnotat. Mai mult, editorii au curajul sA practice un tip de eruditie care nu mai e frecvent, iar numdrul celor care respectA acest exercitiu de rabdare scade rapid. Ca expresie a unei stime colegiale, meritA notate aici anumite rectificAri, justificate tocmai prin criteriile de metodA adoptate in operatia de editare. in primul rand, sunt greseli de lecturd, de obicei la numele proprii strAine. Astfel: Bigorne" este Bayonne (p. 66), Castellrois" probabil Castelorizo (p. 73), Corta" cu sigurantd Conta, Vasile, filosoful (p. 95). La p. 106, trei luni" si la p. 109 ani": aceastä neconcordantA poate fi in original sau din neglijenta copistului. Béaucont" (p. 120) este desigur de Beaucourt, autor care a cules documente despre Carol VII al Frantei, dupd cum Nolbac" (p. 128) este Pierre de Nolhac, conservatorul muzeului de la Versailles, cunoscut pentru studii despre umanistii italieni ai Renasteriii despre curtea Bourbonilor din secolul al XVIII-1ea. La p. 145, nu poate fi cuvantul inexistent solitudinar", ci valetudinar, bolndvicios. Hrisanis" (p. 233) a aparut in loc de Hristaris, medic eterist, Banton" (p. 332) este Edward Barton, primul ambasador al Angliei la Poartd, pe istoricul armean Frederic Macler (p. 336) 11 recunoastem sub numele de Macher". Apoi, la note: Le Corbeau" (p. 8) era un pseudonim pentru un publicist evreu care semna si Radu Baltag"; pentru invitarea la Bucuresti a bizantinologului maghiar Czebe (p. 130-132) ar fi fost de mentionat raspunsul trimis de N. lorga lui N. Banescu, in vol. I din editia Vaum a Corespondenfei, p. 8; editorii de la Paris H. Champion (p. 54, n. 10) si J. Gamber (p. 54, n. 10 si p. 199, n. 1) nuse numeau Henri" si Jean", ci Honoré si Jules, al doilea find de altfel roman de origine, din Banat. La p. 56, n. 1, nu poate fi vorba de manuscrisul tezei lui N. Iorga la Hautes Etudes, ci chiar despre originalul testamentului lui Philippe de Mézières, pe care istoricul roman 1-a editat in Bulletin de l'Institut pour l'étude de l'Europe sud-orientale", 1921, p. 119-140. 0 confuzie asemdratoare la p. 370, n. 2: la 31 martie 1940, invitatia la care face aluzie C. Marinescu nu era pentru cursurile de la VAleni,ci ca sd tind o comunicare la Institutul de Istorie Universald. Intentia nemArturisitA a lui N. lorga cand a adus o serie de conferentiari la Institut era de a-1 alege dintre ei pe cel mai potrivit succesor al sdu la conducerea casei din Soseaua Jianu, pozitie la care ar fi putut aspira Nistor, Banescu, BrAtianui chiar Panaitescu. Pentru acelasi istoric francez, Charles de La Roncière, sunt trei note cu aproximativ acelasi continut: p. 54, n. 12, p. 159, n. 4, si p. 200, n. 9. in srarsit, la p. 170, in calitate de concurent la o catedrA la Cluj apare Marin Dumitrescu", pentru care nota propune 0

www.dacoromanica.ro 13 Notei recenzii 237

identificare improbabild. Fara indoiald, BAnescu 11 avea in vedere pe fostul elev al lui Tocilescu, Marin Dimitrescu, autor al unei teze la Paris despre Edward al II-lea al Angliei, apoi profesor la Craiova. Proportiile neobisnuite ale acestei recenzii au nevoie de o indreptAtire: ea este cd asemenea lucrari sunt Inca rare si cd, dacd se iveste ocazia de a intregi comentariul unor documente interesante, insdilarea de informatii suplimentare reprezintd, mai convingdtor decat laudele conventionale, chezdsia increderii in noul instrument de lucru. Andrei Pippidi

MICHAEL MANN, Fascists, Cambridge University Press, Cambridge, 2004, X+429 p.

Licentiat in istorie si doctor in sociologie, ambele diplome obtinute la prestigioasa Oxford University, Michael Mann este unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai sociologiei istorice comparate din spatiul academic anglofon. In prezent profesor la departamentul de sociologie al Universitatii din California, Los Angeles (UCLA), Michael Mann este cunoscut mai ales datoritA celor cloud volume ale sale despre sursele puterii sociale, publicate in 1986 si 1993 la Cambridge University Press. Preocupat sd isi extincld analiza si asupra secolului XX, Mann s-a confruntat cu problema analizei fascismului si a consecintelor sale. Cartea de fatd este rezultatul acestei preocupdri. Michael Mann isi incepe lucrarea afirmand cd doreste sd analizeze fascismul luandu-i pe fascisti in serios" (taking fascists seriously). Mann plaseazd la baza demersului sdu o serie de intrebdri care nu sunt neaparat noi, dar care prezintd o neindoielnicd importantd: cine erau fascistii, de unde veneau, care erau motivatiile lor si cum au ajuns la putere. Pentru Mann, fascismul nu reprezina o purd ciuddtenie sau ceva ce apartine doar interesului strict istoric. Fascismul este väzut ca o parte esentiald, chiar dacd nedoritd, a modernitdtii. Dand credit unor figuri proeminente in istoriografia fascismului, ca George L. Mosse sau Zeev Sternhell, Michael Mann reafirmd cd fascismul nu trebuie tratat superficial, ca produsul incoerent al unor minti bolnave, ci trebuie privit si analizat ca un corp doctrinar ca oricare altul, care poate f inteles si explicat mai bine dacd este radiografiat din interior spre exterior. In fapt, aceasta este si miza metodologied cea mai importantd a artii lui Mann, faptul cd preia si extinde acest tip de analizd a fascismului, plasand-o in contextul mai larg, comparativ, al stiintelor sociale si al sociologiei istorice. In ceea ce priveste miza teoretick Michael Mann identified cloud variante interpretative in abordarea fascismului: cea idealistd, care pune accent pe analiza doctrinei fascismului, si cea materialistd, care se concentreazd preponderent pe studierea bazei sociale a fascismului, precum si pe relatiile acestuia cu sistemul capitalist. Mann considerd dezbaterile dintre aceste doud curente ca find putin productive, o consecintd directd find si faptul cd nu existd o teorie general acceptabild in ceea ce priveste fascismul. Intentia declarativd a lui Mann este de a alcdtui o astfel de teorie prin extragerea a ceea ce este valoros din cele cloud: tendinte mai sus mentionatei prin addugarea a ceea ce ele tind sd neglijeze. Lucrarea lui Michael Mann debuteazd cu un capitol care propune o sociologie a miscarilor fasciste, capitol ce contine si definitia, argumentatd pe larg, pe care Mann o dd fascismului, si de care ne vom ocupa mai jos. In urmdtoarele capitole ale cartii, vddind o asumatd inclinatie empiricd, Michael Mann analizeazd in detaliu ascensiunea autoritarismuluisi a fascismului in perioada interbelicd si stdruie asupra celor mai relevante studii de caz: fascismul italian, nazismul german, fascismul din Austria, precum si familiile autoritare" din Ungaria, Romania si Spania. Capitolul final contine concluziile autorului, prezentate ambitios sub forma unei explicatii generale a fascismului. Vom insista asupra portiunii in care Mann isi expune si argumenteazd definitia data fascismului, pentru ca apoi sa stdruim asupra capitolului care trateazd autoritarismul interbelic romanesc.

www.dacoromanica.ro 23 8 Note §i recenzii 14

Michael Mann porneste in definirea fascismului de la cele patru..surse ale puterii sociale identificate de el: factorul politic, cel ideologic, cel economic si cel militar. In opinia lui Mann, criza combinatd a celor patru factori, intalnitd in perioada interbelicA, hraneste aparitia fascismului, care propune propriile solutii la aceste crize. Dupd o poate prea sumard critica a principalelor teorii asupra fascismului expuse de autori ca Ernst Nolte, Stanley Payne, Juan Linz, Roger Eatwell sau Roger Griffin, Mann propune propria definitie, pe care o doreste a avea o utilitate euristicA in context interbelic european. Astfel, fascismul reprezintd urmarirea unui etatism-national, transcendent si purificator, prin intermediul paramilitarismului. Mann explicd cele cinci componente ale definitiei sale, amintind de varianta organicd si exclusivistA a nationalismului fascist, ce nu admitea diversitatea etnicd, precum si de adoratia fascistd pentru un stat puternic, autoritar si corporatist. Elementul transcendent, ce presupunea depAsirea conflictelor sociale, de clasd,si continea proiectul de solutionare a crizelor epocii prin modelarea unui om nou", e considerat ca find cel mai puternic element ideologic. Componenta purificatoare" a fascismului face trimitere la tendinta de a-i transforma pe oponenti in inamici si de a purcede la purificare etnicd sau chiar pe criterii politice. in fine, paramilitarismul este vAzut ca un element distinct si foarte important, mai ales datoritA structurdrii sale violente si de jos in sus". Mann contureazd si rezonanta fascismului, ardtand cd a afectat in primul rand centrul, sudul si estul Europei si si-a gasit adeptii preponderent in randul tineretului din sistemul universitar si militar. Privitd critic, definitia supld pe care Mann o cid fascismului este utild pentru analiza spectrului ideologic interbelic, mai ales pentru a realiza o diferentiere mai clard intre miscdrile fasciste si cele autoritare de dreapta. Se cuvine remarcat si faptul cd, sub forrne variabile, definitii ale fascismului care includ si elementele amintite de Mann sunt deja prezente in literatura de specialitate (Stanley Payne). Mann admite cd in analiza studiilor de caz face o cercetare secundard bazatd pe cercetArile primare acute de alti autori, cdrora, de altfel, le este recunoscAtor. in acest sens, capitolul romfinesc nu face exceptie, el fiind construit pe baza lucrdrilor mai multor autori care au scris despre fascismul si antisemitismul din Romania, cum ar fi Armin Heinen, Francisco Veiga, Bela Vago, Eugen Weber, Radu loanid sau Carol lancu (al cdrui nume este ortografiat in repetate randuri \lanciu," atat in corpul lucrarii, cat si la bibliografie). Contactul la mana a doua" cu obiectul de studiu explicd probabil si prezenta unor greseli (factuale si nu numai) in capitolul romanesc, greseli ce trAdeazd o anumitd lipsd de familiarizare cu istoria Romaniei interbelice. Dincolo de toate acestea, Michael Mann reuseste sd pund o serie de probleme interesante pornind de la analiza cazului romanesc, reprezentat de Miscarea Legionard. Astfel, Mann remarcd foarte bine cd, desi avea ludri de pozitie extremiste si folosea svastica, miscarea lui A.C. Cuza (LANC) rdmane traditionalistd, in timp ce pentru Corneliu Codreanu nevoia de actiune, chiar violentd, pentru rasturnarea intregului sistem politic duce la fondarea Legiunii Arhanghelului Mihail, ce va evolua spre fascism. Aplicand definitia sa, Mann identificd nationalismul legionar ca find organic si purificator, dar remarcd si antisemitismul virulent care il insoteste, acordandu-i o atentie speciald. Transcenderea conflictelor sociale prin promisiunea fduririi unui om nou" este si ea prezentd. Paramilitarismul legionar este vAzut ca distinct in raport cu alte cazuri, deoarece mult timp nu a generat o violenta. organizatd semnificativd, cu exceptia actelor individuale. De asemenea, Mann incearcA sd identifice etatismul" legionar, sau conceptia despre stat, dar nu reuseste sA producA suficiente argumente convingatoare pentru a formula o concluzie fart echivoc in aceastd privintd. Mann numeste si trei trasAturi originale ale fascismului romanesc, si anume: politica extern& pacifistd, aspectul religios, antimaterialist, precum si nationalismul proletar, prin care adversarii sunt identificati ca exploatatori, aflati sub influentd evreiascd. In ultima parte a capitolului, Mann incearcd o schitA a bazei sociale si electorale a fascismului romanesc. Aminteste de prezenta masivd a tinerilor, de incadrarea femeilor in cetatui", de numdrul mare al preotilor si avocatilor. De o atentie speciald are parte tandra generatie de

www.dacoromanica.ro 15 Note si recenzii 239 intelectuali, din randul cAreia sunt prezentati Mircea Eliade si Emil Cioran. De asemenea, pomind de la datele oferite de istoricul german Armin Heinen, Mann incearcd sd explice comportamentul electoratului fatA de Miscarea Legionard. Mann concluzionea74, dar aceastd concluzie ar trebui urmatA de studii mai temeinice care sA o intdreascd sau sd o infirme, cA Legiunea cdstigd acolo unde se and in confruntare o largA populatie romdneascd si cloud comunitAti urbane, inamice", de altA etnie (evrei si germani sau maghiari). Cartea lui Michael Mann este o lecturd necesard pentru orice istoric interesat de problema fascismului interbelic. Ea este o contributie importantd la literatura deja abundentd dedicata fenomenului fascist, propune o abordare teoreticdi empiricd eficientd si care, privitd critic, poate ajuta analiza acestui fenomen pe viitor. Valentin Seindulescu

SALVO MASTELLONE, Mazzini scrittore politico in inglese. Democracy in Europe (1840-1855), Leo S. Olschki, Firenze, 2004,320 p.

Profesor la Universitatea din Florenta, Salvo Mastellonesi-adedicat cea mai mare parte din prodigiosul sAu travaliu stiintific gAndirii politice mazzinienel, find deja un clasic" al acestui domeniu alAturi de Franco della Peruta, Giuseppe Galasso, Emilia Morelli etc.

Ultimele preocupAri ale cercetAtorului italian sunt dedicate activitAtii lui Giuseppe Mazzini. in Anglia in perioada pre si postrevolutionard, 1840-1855, timp de mari confruntdri ideologice pe tema democraliei europene. in lucrarea de fad se prezintA o altd fateta a genovezului, cea a unui gAnditor politic ce-si delimiteazd programul de regenerare nationald in cadrul disputelor lansate in presa britanicAThe Northern Star", The People's Journal", The Democratic Review", The Red Republican", The English Republic". Primele trei capitole refac atmosfera intelectuald londonezd in preajma sosirii lui Mazzini in Anglia (1837). Erau comentate in cercurile democratice engleze scrieri ale liderilor miscarii chartiste William Lovett si Robert Owen , a doua parte a lucrdrii lui Alexis de Tocqueville tradusA in englezA Democratia in America, opiniile exprimate de John Stuart Mill in Edinburgh Review" despre acelasi subiect. in acest context aparea in 1839 in Tait's Edinburgh Magazine" articolul semnat de Mazzini intitulat On Democracy. Conform conceptiei sale, democratia era proiectatd in viitor ca o finalitateeticA.Puteafiindeplinia printr-o .insurectie populard io revolutie constitutionala, find posibild numai prin educarea poporului. In acei ani liderul italian fondeazd la Londra Uniunea Muncitorilor Italieni, iar din 1842 deschide cursurile unei scoli elementare gratuite pentru italienii aflati in capitala regatului britanic. Cu anul 1844 Giuseppe Mazzini devine cunoscut cercurilor politice engleze datoritd afacerii scrisorilor deschise"se pare cd la sugestia Austriei, ministerul de interne englez a permis deschiderea corespondentei emigrantului italian, fapt ce a coincis cu tragicul sfarsit al expeditiei fratilor Bandierasi era invitat de George Julian Harney, redactorul revistei Northern Star", sd-si expund ideile privitoare la viitorul peninsulei italiene in

' Salvo Mastellone, Mazzini e la Giovine Italia"(1831-1834), vol. I-II, Pisa, 1960; idem, Giuseppe Mazzini Pensieri sulla Democrazia in Europa, Feltrinelli, Milano, 1997; idem, La democrazia etica di Mazzini (1837-1847), Roma, 2000. in aprilie 2005, cu ocazia simpozionului dedicat bicentenarului nasterii lui Mazzini organizat de Institutul italian de culturd din Bucuresti, profesorul Mastellone si-a sintetizat preocuparile in comunicarea Mazzini un scriitor politic european, publicata in 22", an XIII, nr. 175, din 29 martie 2005.

www.dacoromanica.ro 240 Note si recenzii 16 paginile acestei public*. Mazzini scria astfel in 1845 Italy, Austria and Pope, unde relua ideea unei revolutii politice, nationale de tip constitutional. Anii 1846-1847 se caracterizeaza prin aparitia unor documente programatice, constituirea unor organizatii revolutionare, ce anuntau noi viziuni asupra conceptelor de revolutie §i democratie. in capitolele VII si VIII ale lucrarii este prezentat programul aripii radicale a miscarii nationale poloneze, sintetizat in Manifestul de la Cracovia, sunt redate incercarile comunistilor germani in frunte cu Karl Schapper, Heinrich Bauer, Joseph Moll de a constitui la Londra Bund der Gerechten (Liga celor Drepti) in 1840 si Liga comunistã in 1847, activitatea lui Karl Marx si Friedrich Engels in cadrul Association Démocratique de la Bruxelles si eforturile acestora de a strange legaturile cu Fraternal Democrats din Londra, asociatia republicanilor englezi. in anii 1845-1846 au fost puse in discutie in interiorul emigratiei politice din Londra trei proiecte revolutionare formulate in numele democratiei: cel italian, sintetizat de Mazzini, cel polonezrevolutie nationala si sociala pentru o democratie antinobiliara , cel germanrevolutia bazata pe lupta de clasa, democratie proletara antiburgheza (p. 117). Esenta lucrarii o reprezinta cap. IX, Gcinduri despre democratic. in Europa. Acesta este de fapt titlul (Thoughts upon Democracy in Europe) sub care apar in perioada august 1846iunie 1847 opt articole ale liderului italian in noua publicatie democrata The People's Journal". Conceptia mazziniana despre democratie, despre disensiunile teoreticechartisti, liberali, comunisti , despre punctele slabe ale fourieristilor,saint-simonistilor, despre nationalitatesi cosmopolitism sunt dezbatute pe larg de Salvo Mastellone. Noutatea adusa de lucrare consta in analiza articolelor originale aparute in publicatia amintita, nu cele traduse in editia italiana a operei mazziniene, si mai ales in ecoul si influenta acestor meditatii in dezbaterea europeana asupra democratiei. Aparut in februarie 1848 la Londra in limba germand, Manifestul Partidului Comunist German va fi tradus partial in engleza (primele doud parti) si va fi publicat in revista The Red Republican" in 1850. Mastellone opineaza ca Marx cunostea articolele lui Mazzini despre democratie capitolul al XII-lea este dedicat legaturilor dintre Marx, miscarea democratA si organizatia comunistilor germani din Londra , iar o parte din afirmatiile sale din Manifest sunt posibile raspunsuri date la scrierile mazziniene. Pentru a fi mai elocvent, autorul publica in paralel asertiunile lui Mazzini si cele ale lui Marx (p. 246-248). Pentru a demonstra impactul personalitatii liderului italian asupra opiniei publice din Marea Britanie se prezinta ecoul activitatii sale in cadrul Republicii romane din 1849 in presa engleza (cap. XVI). Influenta emigrantului italian asupra lui John Stuart Mill se analizeazA comparativ conceptia mazziniana asupra democratiei si cea expusa de teoreticianul englez in lucrarea Principles of Political Economy§i Thomas Carlyle constituie tema capitolelor XIII si XIV din lucrare. Ambii scriitori britanici, prieteni apropiati ai lui Mazzini, II admirau activitatea, chiar daca nu impartiseau conceptiile acestuia, ii elogiau limpezimea rationamentelor, constanta convingerilor si mai ales nobletea caracterului. Experienta revolutiei de la 1848-1849 1-a determinat pe Mazzini sa-si redefineasca conceptele. Viitoarea revolutie nu va fi numai nationala, va trebui sa-si asume si rezolvarea problemelor sociale. Noua sa viziune va fi expusa in articolul To the Italiens apanit in 1851 in The English Republic", o publicatie al carei redactor, W.J. Linton era un simpatizant al lui Mazzini. Proiecta chiar constituirea unui partid republican englez pe bazele ideilor mazziniene. in disputa cu adeptii revolutiei sociale bazata pe lupta de clasa, liderul italian si-a prezentat programul intr-un discurs tinut in 11 februarie 1852 in fata membrilor Prietenii Italiei", in care afirma: Nu suntem ateisti... Acestia sunt slabi, lipsiti de speranta, sceptici. Noi suntem plini de incredere, de energie... Nu suntem anarhisti, distrugatori ai autoritatii... Credem in autoritate, insa ne intrebam, unde este ea?... Nu suntem comunisti, ostili proprietatii... Nu vrem sa inlocuim, ci sa imbunatatim..."(p. 280).

www.dacoromanica.ro 17 Notei recenzii 241

Ultimele capitole sunt dedicate activitatii lui Mazzini dupa esecul miscarii milaneze din februarie 1853 si incercarilor sale de a convinge opinia publica europeana de nedreptatea Razboiului Crimeii si de organizarea unui razboi al popoarelor". LucrarealuiSalvo Mastellone deschide o noua perspectivastudiilormazziniene. Cunoscutul lider italian, perceput in primul rind ca un revolutionar convins, vesnica eminenta cenusie" a miscarilor conspirative europene, este si un teoretician ce se impune prin logica argumentatiei, pasiunea si fidelitatea convingerilor sale. A influentat prin cuvintele si faptele sale dezbaterea politica in jurul conceptului de democratic, fiind un scriitor si ganditor politic european.

Raluca Tomi

MARIN RADU MOCANU. Avram Bunaciu, Edit. Fundatiei Culturale Libra, Bucuresti, 2006,296 p.

La Muzeul Literaturii Române s-a lansat o carte cu documente provenind dintr-o arhiva personala (Avram Bunaciu) care, coroborate cu alte surse (din Arhivele Nationale), completeaza in multe privinte inforrnatia cercetatorilor, dar mai ales a publicului, referitoare la evenimente cruciale petrecute in anii 1940-1944, cum ar fi abdicarea silitã a regelui Carol al II-lea, anii razboiului, chestiunea evreilor români, profilul unor oameni politici precum Ion Antonescu, Mihai Antonescu, la care se adauga portrete creionate de Avram Bunaciu, cu uncle date inedite, despre Ana Pauker, Gheorghe Gheorghiu-Dej si Nicolae Ceausescu. De la inceput trebuie sa atragem atentia ca autorul cartii, Marin Radu Mocanu, nu creioneaza o monografie despre Avram Bunaciu, cum ar reiesi din titlul cartii, ci prezinta documente provenind din arhiva familiei Bunaciu, o prima selectie, urmand a mai fi publicate si altele, care aduc in prim plan date si fapte continute in interogatoriile luate lui Ion si Mihai Antonescu in aprilie 1946, dar si alte documente ale perioadei postbelice, ca de exemplu cele emanate de Marea Adunare National/1 in primii ani ai comunismului din Romania, unele redactate chiar de juristul Avram Bunaciu. in acest sens, vom lasa documentele sa glasuiasca, avand si unele usoare interventii lamuritoare ale autorului cartii, utile pentru intelegerea perioadei respective, evidentiind meritul incontestabil al editurii Libra de a se angaja in publicarea unor astfel de carti, care, asa cum sublinia si academicianul Florin Constantiniu, pune la indernina cercetatorilor si a marelui public surse documentare de mare interes pentru cunoasterea trecutului apropiat al Romanier. Primul document, mai putin cunoscut, cu care incepem prezentarea, este un memoriu intocmit in august 1945 de acuzatorul public, juristul Alexandru Bohatel, procuror la Tribunalul Cluj, privind reinstaurarea instantelor romane in Ardealul de Nord, care contine date si fapte, unele Inca putin cunoscute, privitoare la rezistenta unor conducatori ai Uniunii Populare Maghiare de a se dezvalui ororile ocupatiei horthiste, de a fi diminuate, ca de exemplu numarul victimelor de la Ip si Traznea (de la circa 250 de persoane la numai 20), vina evidenta a unor conducatori horthisti, care, in iunie 1945, se mai plimbau liberi pe strazile Clujului, Oradei si Tirgu Muresului" (p. 139). In interogatoriul luat lui Mihai Antonescu, in afara problematicii guvernului din care facea parte si a colaborkii cu Maresalul Ion Antonescu in elaborarea politicii in domeniile economiei nationale si a relatiilor romino-germane (1940-1944), gasim elemente de mare interes privitoare la chestiunea evreilor",legaturile cu reprezentantii Comunitatii Evreiesti din Romania privind solutionarea unor probleme umanitare, precum si incercarea continua de a pondera cercurile germane in privinta prigonirii evreilor romani pamanteni (p. 175-189). Partea cea mai insemnata a cartii, cu unele informatiiinedite,este aceea alocatd interogatoriului luat Maresalului Ion Antonescu (p. 230-280), pentru di se refera la momente cruciale precum abdicarea siliti a Regelui Carol al II-lea si conditiile cerute acestuia, politica de front si

www.dacoromanica.ro 242 Note si recenzii 18 relatiile cu Hitler, evenimentele preliminare inAptuirii actului de la 23 august 1944. Coroborate cu cele continute in lucrarea istoricului Marcel ChickProcesul Marefalului Antonescu-documente, publicatd cu cativa ani in urmd, ne ajutA in mod substantial la descifrareai intelegerea semnificatiei si mai ales a consecintelor pentru Romania. Marin Radu Mocanu are si consideratii proprii, continute in cateva capitole, cum ar fi Rezistenta prin autoritate profesionaldsauRe&boiul $i consecintele lui interne,intregitoare pentru intelesul documentelor din carte. Chiar dacd n-au o pondere insemnatd si nici valoare documentard, semnaldm si cateva portrete creionate de Avram Bunaciu despre Ana Pauker (inteligentA, voluntard, sigurd pe sine, ochi frumosi, vioi... rezervatA, pared un semnal de alarmA o trezea, o chema la realitate-realitatea asprd din vremea aceea si din aceea pe care o trdise in vijelioasa ei tinerete", p. 123). Nicolae Ceausescu n- ar fi meritat sA fie mentionat dacd nu se ridica sau dacA n-ar fi fost sAltat pAnd in varful piramidei, dupd moartea lui Gheorghiu-Dej, in martie 1955... Poate nici chiar cultul personalitAtii lui Stalin n-a fost atat de supArAtor" (p. 124). Cartea in intregul ei se lectureazA cu interes, dezvAluind cititorului evenimente Inca putin cunoscute sau interpretate corect conform principiuluisine ira et studio,ce trebuie sd stea la baza oricarei cercetari, mai ales in domeniul ocrotit de zeita Clio. Asa cum s-a promis, asteptAm cu interes aparitia urmatoarelor volume, contand pe vasta experientA si competentd ale autorului si editurii in valorificarea unor documente de certA valoare in cunoasterea istoriei contemporane a Rominiei si relatiilor ei cu Europa. Gelcu Maksutovici

PAVEL MORARU,Bucovina sub regimul Antonescu (1941-1944),vol. I,Administratie. Economie. Societate, Edit.Prut International, Chisindu, 2004,288 p.

Lucrarea tandrului istoric basarabean vine sA umple un gol in istoriografia romineasca, abordAnd sistematic aspectele multiple ale organizdrii Bucovinei in intervalul 1941-1944. in partea introductivd sunt prezentate si analizate critic contributiile istoriografiilor romAnd, rusd si ucraineand, care fac referire, mai mult sau mai putin, la problema cercetatd. 0 asiduA documentare in diverse arhive din Romania, Republica Moldova si Ucraina confer/1 lucrArii un bogat si solid fundament stiintific. Monografia este compusA din cloud mari capitole, fiecare cu subcapitolele sale. Primul capitol,intitulat Reinstaurarea administragei romdnelti in nordul Bucovinei. Guverniimintul provinciei Bucovina,trateazd preliminariile eliberdrii teritoriilor ocupate, reactia opiniei publice din tad' si de peste hotarefatade dezrobirea romanilor, reinstalarea autoritAtilor romanesti,problemeleadministratieiBucovinei si reorganizareateritorial-administrativA, reintoarcerea refugiatilor; tot aici autorul abordeazA problema siguranteisia ordinii publice, restabilirea unei legislatii romanesti, masurile de primA urgentd luate de oficialitAtile romanesti si evolutia demograficA a populatiei din Bucovina. Pavel Moraru analizeazd situatia etnicA a Bucovinei: este prezentatA mai intai populatia romaneascd (bucovinenii irefugiatii ardeleni) iar apoi minoritAtile nationale (ucrainenii, evreii, hutanii, polonezi, germanii siungurii), fiecare cu atitudinea fata de reinstalarea administratiei romanesti. Nu sunt omise nici aspecte legate de relatiile interetnice si de aspiratiile diferite ale minoritAtilor etnice. Capitolul al doilea este consacrat evolutiei economicei sociale a Bucovinei si cuprinde probleme variate: reorganizarea vietii economice, romanizarea proprietAtilor, colonizarea teritoriului sisituatia principalelor sectoare (agriculturd, comert, industrie simestesuguri). Capitolul este

www.dacoromanica.ro 19 Note 5i recenzii 243

completat cu legislatia economick instruirea specialistilor, aprovizionarea cu mdrfuri, refacerea cAilor de comunicatii si transport, reorganizarea sistemului fiscal-bancari asistenta sociald. In incheiere este subliniatd insemndtatea decretului-legePentru organizarea Basarabiei si Bucovineidin 3 septembrie 1941. Prin acest act cele doud provincii, Basarabia si Bucovina, au devenit persoane juridice, cu administratie proprie. Acest fapt a condus, potrivit autorului, la dezvoltarea tuturor domeniilor vietii, obtinandu-se rezultate foarte bune, ceea ce s-a fAcut in perioada studiatd a depdsit cu mult rezultatele obtinute pe parcursul intregii perioade interbelice". Lucrarea lui Pavel Moraru are bogate note de subsol, o anexd care cuprinde decretul-lege din 3 septembrie 1941 si cate un sumar in limbile rusdi englezd. Nu gresim dacA afirmArn cd monografia Bucovinei sub regimul Antonescu este un model de urmat in cercetarea stiintificd in domeniul istoriei, deoarece imbind fericit materialul documentar inedit din diverse arhive cu analiza obiectivd.

Alexandru Ciociltan

GERNOT NUSSBACHER,Caietele Corona. Contribugi la istoria Bra,covului. Caietul I,Edit. Aldus, Brasov, 2002,52 p.

Gemot Nussbacher ii propune sd aducd la cunostinta publicului interesat aspecte din istoria orasului Brasov. Studiile din prezenta lucrare sunt rodul muncii de cercetare de peste patru decenii intreprinse de autor. Un prim studiu vizeazd istoria teritoriului judetului Brasov intre anii 1201-1300. Autorul aratA cdror unitAti teritorial-administrative apartineau in secolele XIII-XVI partile componente ale actualului judet Brasov si apoi prezintd istoria TAM Barsei in secolul XIII. Istoria Brasovului 'And la mijlocul secolului al XVI-lea formeazd obiectul de cercetare al celui de-al doilea studiu. Sunt trecute in revistd situarea geograficd a orasului, suburbiile, privilegiile comerciale, componenta districtului Tarii Barsei, posesiunile dobandite, breslele, fortificatiile, rolul politic, cultural si economic in raport cu tarile romane, conducerea orasului, stratificarea socialdsi cvartalele". Un al treilea studiu este consacrat cetatii Brasovia de pe Tampa. Descrierea cetatii, mentiunile documentare, toponimia,cercetdrilearheologice (inceputein1912)sivechimea fortificatiei sunt elementele care compun studiul. Momente brasovene" este titlul articolului care trateazd foarte detaliat turnurile, portile si bastioanele Brasovului medieval. Ultimul studiu contine cronologia orasului de la poalele Tampei intre 1235-1600. Lucrarea se incheie cu date despre autori publicatiile sale.

Alexandru Ciociltan

N.I. PAVLENKO,Piotr//, Molodaia Gvardiia, Moskva, 2006,282 p.

Pe intreg parcursul secolului al XVIII-lea nu a existat o perioadd mai dificild in istoria Rusiei cleat cea in care a domnit tarul Petru al II-lea (1727-1730). PrecizAm cd acesta a fost nepotul de fiu al tarului reformator Petru cel Mare (1689-1725) si urmasul la ton al tarinei Ecaterina I (1725 1727). Dupd 1839 nu a mai fost publicatd nici o monografie dedicatd vietiii domniei tarului Petru al II-lea. Din aceste motive (precum si din cauza impletirii strânse a istoriei Rusiei cu istoria a

www.dacoromanica.ro 244 Note §i recenzii 20 numeroase state si popoare, inclusiv cu cea a romanilor), recent apdruta monografie a istoricului rus N.I. Pavlenko consacratd acestui subiect se cuvine a fi cititd cu multd atentie. Lucrare are urmkoarea structurd. Dupd o Prefalei (p. 7-9) scrisit de autor, unneazA capitolul I, intitulat Peirintele wuratic al impetratului (p. 10-26). Titlul capitolului al II-lea este Un copil dijicil (p. 27-44). Capitolul al III-lea se intituleath "Testamentul" qi urmeirile sale. Men.fikov la putere (p. 45-62). Preibu,sirea lui Menyikov este titlul capitolului al IV-lea (p. 63-79). Unneazd capitolul al V-lea intitulat Incoronarea (p. 80-94). Capitolul al VI-lea poartA titlul Anturajul feminin al impáratului: meitu.ya, sora qi bunica (p. 95-112). Un vdndtor pe tron este titlul capitolului al VII-lea (p. 113-130). Urmeazd capitolul al VIII-lea, intitulat Cea de-a doua asatorie care nu a avut Mc (p. 131-148). Capitolul al IX-lea (ultimul al acestei lucrAri) se intituleazd Rusia in timpul lui Petru al II-lea (p. 149- 164). Notele de subsol (p. 165-169), Tabelul cronologic (p. 170), Anarele documentare (p. 171- 280) si Sumarul (p. 281) intregesc, in mod binevenit, aceastA lucrare. Nascut in 1715, viitorul tar Petru al II-lea a rdmas orfan de ambii parinti la varsta de trei ani. Urcarea sa pe tronul Rusiei a avut loc la 7/18 mai 1727, dupd ce, in ziva precedentd, decedase tarina Ecaterina I (sotia si urmasa la tron a lui Petru cel Mare). Moartea Ecaterinei I declansase o crizA dinasticd. Singura posibilitate de a salva dinastia Romanov si de a asigura continuarea reformelor incepute de Petru cel Mare a fost instalarea in fruntea Rusiei a tanilui-copil Petru al II-lea. Din cauza varstei sale fragede si a faptului cd era orfan, pe parcursul domniei (doi ani si opt lurii) Petru al II-lea a fost tutelat mai intai de familia nobiliard Mensikov (ptind in septembrie 1727), iar apoi de familia nobiliard Dolgorukii (pand in ianuarie 1730). Familia Dolgorukii a avut o influent& nefasta asupra tarului. Ea 1-a determinat pe Pdru al II-lea sd pardseasca definitiv capitala St. Petersburg (simbol al eforturilor de occidentalizare a Rusiei) si sd se stabileascd, in februarie 1728, la Moscova (simbol al Rusiei medievale bizantino-mongole). Tarul era adesea dus la vanAtoare in imprejurimile Moscovei. Astfel, el era impiedicat sA-si continue studiile si sit participe la conducerea treburilor statului. Avand in vedere faptul cd in Rusia de atunci deciziile importante nu puteau fi puse in aplicare fArd emiterea unor decrete (ukaz) semnate de tar, este usor de inteles cat de dificil le-a fost unor inalti demnitari intelepti (de exemplu, G.I. Golovkin si A.I. Ostermann) sft rezolve problemele curente ale tarii si sd continue reformele incepute de Petru cel Mare. in pofida scAderii productiei industriale (manufacturiere) si a slAbirii annatei si flotei militare ruse, reformele au fost continuate (chiar dacA intr-un ritm foarte lent). in anii 1727-1730 Rusia nu a purtat nici un razboi. insft a fost mentinutd alianta ruso-austriacA (incheiatA in 1726), a continuat imbundtAtirea relatiilor ruso-suedeze, au fost restabilite (1728) relatiile diplomatice ruso-engleze (intrerupte in 1719) si au fost definitivate planurile pentru incheierea unei aliante ruso-austro-iraniene antiotomane. In ansamblu, in anii 1727-1730, cu mari eforturi din partea unor inalti demnitari formati de Petru cel Mare, regresul Rusiei a fost evitat. Tara a trecut cu bine peste cea mai dificili perioadd a istoriei sale din intreg secolul al XVIII-Iea. Moartea subita a tarului Petru al II-lea (18/29 ianuarie 1730) a avut efecte benefice pentru Rusia. Pe tron a urcat tarina Ana Ivanovna (1730-1740). Ajutatd de trei inalti demnitari de origine germand (dintre care doi fuseserd formati de Petru cel Mare), aceasta tarind (nepoatd de frate a tarului reformator) avea sd consolideze rapid Rusia, atat pe plan intern, cat §it pe plan international. in mod indiscutabil, aceastA lucrare are numeroase merite. Este o monografie ampla si unitard care prezintA, coerent si convingator, atat viata sus-amintitului tar, cat si evolutia Rusiei pe plan intern si international in acea vreme. Lucrarea este foarte bine documentatd, autorul dovedind o mare putere de sintezd si aducand numeroase noutAti. Expunerea este limpede si cursivd. Concluziile sunt dare si, in majoritate, pertinente.

www.dacoromanica.ro 21 Note si recenzii 245

0 lucrare atat de complexA si de dificill are, in mod inevitabil, si unele lipsuri. Astfel, s-a pus accentul pe prezentarea vietii impAratului in anii de domnie (1727-1730). in schimb, nu s-a insistat suficient asupra evolutiei interne si internationale a Rusiei in acea perioada. De asemenea, lucrArile stiintifice turcesti si izvoarele istorice otomane nu au fost deloc folosite. Valoarea lucrarii istoricului rus N.I. Pavlenko nu este insA afectatA de cele cAteva lipsuri sus mentionate. Lucrarea este foarte importantA si utilA pentru toti istoricii care studiazA istoria Rusiei si a statelor europene vecine cu aceasta (inclusiv a tarilor romane) in secolul al XVIII-lea, dar si in secolele urmAtoare.

Adrian Tertecel

JEFFRY D. WERT, Custer. The Controversial Life of George Armstrong Custer, Simon & Schuster, New York, 1996,462 p.+il.

Putinefiguriistorices-au bucurat de mai multinteresdin parteacercetAtorilor, romancierilor, artistilor plastici si regizorilor de film cleat generalul George Armstrong Custer, erou al Rizboiului Civil, veteran al campaniilor cu indienii si martir al lor. Autorul recentei monografii afirmA in prefatA cA, in afara lui Abraham Lincoln, doar Custer a beneficiat de o bibliografie atát de mare in istoriografia americanA. Recunoaste cA este greu sA se mai ocupe de personalitatea sa complexa, controversatA si enigmaticA dupA ce s-a scris atAta, dar isi prezintA lucrarea ca singura din ultimii treizeci de ani care se ocupA de intreaga viatA a celebrului militar si nu doar de perioada RAzboiului Civil sau de cea a Marilor Razboaie Indiene, asa cum au facut altii in mentionatul interval. El insusi expert in conflictul fratricid din 1861-1865, Jeffry D. Wertsemnatar al unor monografii dedicate unor ilustri comandanti sudisti (Mosby's Rangers: General James Longstreet: The Confederacy's Most Controversial Soldier) sau unor campanii de anvergurA (From Winchester to Cedar Creek: The Shenandoah Campaign of 1864)dA o amploare mai mare inceputurilor carierei militare a lui Custer si strAlucitelor sale victorii, care i-au adus gloria si celebritatea, cleat perioadei petrecute in prerii. DupA un foarte amAnuntit studiu genealogic al familiei Custer ce-si avea rAdAcinile in Germania autorul se ocupA, pe larg, de anii petrecuti de tanarul vlAstar la Academia MilitarA de la West Point, unde nu s-a remarcat deck prin sotiile pe care le fAcea si care ii atraseserA simpatia colegilor, dar si calificative foarte proaste la purtare, care, de mai multe ori I-au adus la limita exmatriculArii. Avea prieteni mai mult printre elevii proveniti din Sud, desi el era originar din Ohio. La izbucnirea ostilitAtilor, multi dintre colegii sudisti s-au retras de la scoalA chiar inainte de absolvire astfel cA, dintre cei admisi initial, terminA doar 34, Custer find ultimul pe listA, fapt ce-I fAcea sA glumeascA: Doar treizeci si patru au absolvit si dintre acestia, treizeci si trei au absolvit inaintea mea". Trimis direct pe front, sublocotenentul Custer raporteazA comandantului Regimentului 2 Cavalerie aflat inaintea primei lupte de la Bull Run. La doar patru zile de la absolvire tanArul primeste botezul focului. Este remarcat si ajunge in statul major al generalului Phil Kearny, dar nu activeazA decAt un scurt interval in acest post pentru cA un ordin stipula ca ofiterii din Armata RegulatA sA nu serveascA sub ordinele ofiterilor din Armata de Voluntari. Cu o constitutie de fier, desi aparent fray si de inaltime medie, Custer putea petrece zile intregi in sa, Mt sA doarmA sau sA mAnance, furand cAteva minute de somn in momentul adApArii cailor; nu fuma, nu bea alcool, nu folosea injuriile obisnuite in armatA. Avea o singura slAbiciune: jocul de carp, dar si acesta practicat cu oarecare ponderatie, mai ales dupA ce s-a insurat. in experienta sa de stat-majorist a fost inclusA si o actiune de pionierat a razboiului modern: observarea pozitiilor dusmane dintr-un balon captiv realizat de Thaddeus S.C. Lowe, care inventase un generator portativ de hidrogen.

www.dacoromanica.ro 246 Note si recenzii 22

Sentimental si generos, clind intre prizonierii confederati descopera un fost coleg de la Academia Militara, John Gimlet Lea, care era si ranit, cere permisiunea sit ramfina la capataiul sau, ogoindu-i durereai depanfind amintiri; la despanire i-a oferit o pereche de ciorapi si niste bani, iar sudistul i-a scris un bilet de recomandare cave camarazii sii, in caz ca si el ar cadea prizonier la sudisti. Alta data, un strii-stranepot al lui George Washington, locotenentul James B. Washington, adjutant al generalului confederat Joseph Johnston, capturat in timp ce ducea o depesa comandantului sau, se fotografiaza impreuna. cu fostul sau coleg Custer, care nu uita sa-i dea bani inainte de a lua lungul drum al prizonieratului. Custer este selectat in statul major al generalului George B. McClellan, ilustru militar, comandant al Armatei de pe Potomac, pentru care tanarul ofiter avea o stima deosebita, mergfind pina la adulatie. In 1862, aflat in permisie in orasul Monroe, Michigan, pentru a serba Ziva Recunostintei, Custer o cunoaste pe Elizabeth Bacon, fiica judecatorului Daniel S. Bacon, o importanta personalitate locala. Tinerii se indragostesc unul de altul, dar tatal viza o partida mult mai straluciti pentru fiica sa decat unirea cu un capitan de cavalerie (intre timp fusese avansat). Dar, dupa lupta de la Brandy Station, din 9 iunie 1863, in care Custer captureaza un steag si este citat pe ordin de zi pentru bravura, la scurt interval (29 iunie) este brevetat general de brigada in Annata de Voluntari. Aceasta neasteptata,...dar meritata avansare inmoaie inima judectitorului Bacon, care accepta sa-i dea mâna fiicei sale. In legatura cu inaintarea tfinkului ofiter, autorul face un lung comentariu in privinta uniformei in care acesta apare imbracat chiar a doua zi, fapt ce derma di el se astepta sa primeasca noul grad de mai mult timp. Era o tinuta foarte personala, total neregulamentara, compusa dintr-un spencer de catifea neagra cu trese de fir la mansete, impletite in ghirlanda (dupa modelul frantuzesc adoptat de trupele confederate), pantaloni cu dublu lampas de fir, un guler albastru de marina, la ale carui colturi Ii cususe steaua de general, o esarfl de matase stacojie la gfiti o palarie moale de fetru, cu boruri marl, cu o stea de argint in fata, de sub care i se rispfindeau pe umeri buclele parului sau blond-cinepiu. Un camarad ii ironiza spunfind ca arata ca un calaret de circ care a innebunit", dar vestimentatia aceasta a contribuit la crearea unei aure de intangibilitatei ubicuitate in timpul luptelor -cand el se afla mereu in centrul inclestarii-si al unui spirit de corp, cAci toti membrii Brigraii de Michigan, al carei comandant era, au adoptat esarfa stacojie, purtand-o ca pe un insemn distinctiv de mare mandrie nu numai in timpul razboiului cii mult dupa aceea. Desi cel mai tinar general din armata americana-avea doar 23 de ani , el s-a impus imediat prin actiuni rapide si decisive de cavalerie, prin aria de caracter, rezistentai curajul pe care il demonstra in cele mai dificilesitu*. Oamenii saiIIidolatrizau, se simteau insiguranta cuel si stiau ca ii duce la victorie. Desi in mod frecvent purta plete, autorul pune acest fapt pe socoteala unui jurimAnt pe care Custer il fkuse de a nu se tunde pfina ce trupele federale nu vor cuceri Richmondul, capitala Confederatiei Sudiste, si el nu va intra in oras victorios. JeffryD. Wert abordeazasiaspecteintimealevietiipersonajuluisau:relatiile extraconjugale-cu bucatareasa negresa Eliza Brown sau, mai drziu, cu tinara indianca Cheyenne Me-o-tzi, fiica unei capetenii ucisa in Washita in 1868; cea din urma a dat nastere unui copil cu par blond, dar acesta este argumentul de maxima greutate al autorului pentru a infirma infidelitatea generalului care, in urma unei boli venerice (gonoree), ramasese steril. Fata de alti autori, care se plasau pe pozitia de detractori ai lui Custer, Wert il apari in toate privintele, evidentiindu-i calitatilesi desfiintand saderile ofi lipsurilei greselile, cu asertiuni bine documentate. Constant in atentia presei, Custer era adesea insotit in canipanii de cfite un reporter de ziar sau artist special al revistei Harper's Weekly, precum celebrul Alfred Waud, ce-i fIcea portretul ori II includea in mijlocul compoziliei pe care o trimitea la redactie. Domic sa ii creeze legenda Inca din viata, pasionat de teatrui asimilfind ceva din jocul artistilor in propria viata, Custer stia sa ii regizeze aparitiile si sa dea spectaculozitate actiunilor sale. La sarja de la Brandy Station impotriva

www.dacoromanica.ro 23 Notei recenzii 247

cavaleriei confederate a pus fanfara regimentard sa anteYankee Doodle ia condus personal, ca totdeauna, atacul, urmat de statul major, gomisti stegar. Aceasta va ramane ordinea de atac a lui Custer de atunci inainte. In lupta de la Travilian Station din iunie 1864una dintre puPnele pierdute de Custer cand stegarul este ucis, generalul rupe drapelul de pe hampa si si-1 prinde pe umeri, ca o pelerina, expunandu-se astfel focului dusman tot un gest teatral cu mare efect asupra soldatilorsai. In acea inclestare ii sunt capturate carutele cu proviziii bagaje, intre care se aflau efectele personale ale generaluluii scrisorile sotiei sale care, ulterior, aveau sa fie publicate intr-un ziar sudist, spre hazul cititorilor. Nu peste mult timp, in lupta de la Tom's Brook, din octombrie acelasi an, este randul lui Custer sA puna maim pe carele &mane, unde regaseste fotografia sotiei sale, pierdutd anterior, ca o revansa pentru cele intamplate atunci, se plimba prin tabara imbracat in uniforma capturata a generalului sudist Rosser, fost coleg de Academie, cu care se salutase, plin de curtoazie cavalereascd, de pe un deal vecin, inaintea inceperii ostilitatilor. Ridicarea sa la gradul de general maiori mutarea la comanda unei divizii au nemultumit corpul ofiteresci soldatii Brigazii de Michigan, care au trimis un protest la Washington. Ca semn de pretuire, Custer este trimis in capitala spre a prezenta ministrului de razboi steagurile capturate in lupta. Spre satisfactia locuitorilor, tandrul general parcurge Pennsylvania Avenue intr-un omnibus pe ale cArui ferestre scosese steagurile pentru a fi vazute de toti si salutate cu urale. Sofia sa se bucura de aceeasi stimA ca si el: dupa semnarea actului de capitulare de generalul sudist Robert E. Lee la Appomatox, generalul Phil Sheridan, superiorul lui Custer, cumpard masa cu valoare istoria la care se incheiase paceai i-o oferd doamnei Libbie Custer. Dupa incheierea razboiului, generalul este trimis in Texas, la comanda unor trupe nedisciplinate carora trebuie sa le impund ordinele, de multe ori, cu forta. Odatd cu trecerea armatei pc picior de pace, efectivele se reduc simtitor si Custer pierde inaltele sale grade detinute cu brevet in Armata de Voluntari, acum desfi intatd, intorandu-se la cel de capitan in Armata Regulatd. Aceasta brusa schimbare de statut II nemultumeste si intentioneazd sa ii ofere serviciile guvernului mexican, pentru un post de comandd in armata acelei tdri. Dar ministerul de razboi ii refuza cererea, acordandu- i insA rangul de locotenent colonel al proaspat infiintatului Regiment 7 Cavalerie, cu care va fi stationat in Vest din vara lui 1866. Urmatorii 10 ani din viata sa vor fi legati de aceastd unitate, al cArei comandant efectiv va fi, coloneii Andrew Smith si, ulterior, Samuel Sturgia find mai mult onorificii arar aflandu-se in fruntea sa. Din acest moment incepe si partea controversata a cariereii existentei lui Custer. El, militarul corect, disciplinarul necrutator care pedepsea frA mila dezertorii si iaii, ajunge sa fie judecat de curtea martiald pentru pdrasirea Para ordin a unitatii pentru a se intalni cu sotia so, aflata la Fort Riley; procesul se soldeaza cu o suspendare de un an din functie. Dar inceperea unei campanii de iarnA contra indienilor Cheyenne ii scurteaza pedeapsa cu cloud lunii,la interventia generalului Sheridan care il aprecia foarte mult si se baza pe calitatile sale , Custer este repus in drepturi si-si conduce regimentul in atacul asupra unui sat pasnic amplasat pe malul raului Washita. In zorii unei generoase zile de noiembrie 1868 Custer da semnalul sarjei punand fanfara sa cante o melodie irlandezA, Garry Owen", devenita imnul regimentar; dar sunetele se frang din cauza frigului care inghetate instrumentele. Locuitorii sunt masacratii urmeaza parerile impartite ale opiniei publice asupra actiunii, daca era sau nu necesard. Custer apare ca un invingator si se impune ca un iscusit luptator contra indienilor. La aceasta se adauga si reputatia sa de mare vanator, descriindu-si experienta cinegetiai militara in mai multe articole publicate de revista Galaxy" si apoi adunate in volumulMy Life on the Plains.Cand, in 1872, marele duce Alexei al Rusiei vine sa vaneze bizoni in America, acela care ii organizeaza sejurul este Custer, care ili insoteste,.impreund cu celebrul cereetas si actor Buffalo Bill, aranjandi un spectacol folcloric dat de indieni. In 1873 si 1874 Custer insoteste echipe de geologi in Yellowstone si Black Hills pentru prospecPuni. Vestea descoperirii aurului ii atrage pe mineri, dar ii nemultumeste pe indieni, care se rascoald. In campania inceputa in

www.dacoromanica.ro 248 Notei recenzii 24 primavara lui 1876 Custer comanda coloana din Dakota de Nord. Gasind un sat indian, a carui marime nu o cunoa.5te, il ataca fara o cercetare prealabila. Acolo, in valea raului Little Big Horn, in dupa-amiaza de duminica 25 iunie 1876, Custer si 260 dintre soldatii Regimentului 7 au trecut in etemitate, in cea mai misterioasa batalie a tuturor timpurilor, fara a exista un supravietuitor care sa poata da detalii asupra cauzei infrangerii. Bata lia de la Little Big Horn find indeobste cunoscutadaca putem spune asadatorita imensului numar de articole, studii si carti publicate de-a lungul timpului, autorul nu insista prea mult asupra ei. Dimpotriva, el incheie cam abrupt cartea dupa acest eveniment, flat a mai comenta urmarile acestuia pentru relatiile indiano-americane. Povestea vietii lui George Armstrong Custer se termina acolo si alte comentarii nu-si mai aveau locul. In mod succint, Jeffry D. Wert relateaza despre mutarea, peste un an, in 1877, a ramasitelor pamantesti ale lui Custersau ceea ce se presupunea a fi acestea (caci o masuratoare frenologica nu s-a fAcut iar la inhumarea cadavrelor, doua zile dupa lupta, identificarile nu s-au efectuat foarte riguros din cauza avansatului grad de descompunere al acestora si a grabei de a parasi locul fatidic)in cimitirul Academiei Militare de la West Point, locul pe care acesta se pare ca 1-a iubit cel mai mult, desi nu fusese un cadet silitor. Scotia sa, Libbie Custer, i-a supravietuit 57 de ani, Para a se recasatori si pastrandu-i o pioasa memorie prin conferintele si cartile scrise despre el si viata de cazarma dusa impreund (Boots and Saddles. Tenting on the Plains §i Following the Guidon). Ea a murit in 1933, in varsta de aproape 91 de ani, ducand cu sine amintirea unui erou si, poate, multe secrete ale vietii si actiunilor inexplicabile ale acestuia. Bazandu-se pe o ampla bibliografie, editai inedita, pe materiale de arhiva si informatii personale, culese de la diverse surse, pe corespondenta si jurnale intime, Jeffry D. Wert ofera o imagine obiectiva si completa asupra lui George Armstrong Custer, poreclit the boy general", cel mai impetuos si mai curajos ofiter de cavalerie din armata americana, figura legendara si emblematica a Razboiului Civil si a cuceririi Vestului.

Adrian-Silvan lonescu

www.dacoromanica.ro IM MEMORIAM

t CONSTANTIN SERBAN (1921-2006)

La 10iulie 2006 s-astins din viatd istoricul Constantin Serban, reputat reprezentant al istoriografiei romanesti. S-a nascut la 9 ianuarie 1921 in Bucuresti. Aici a urmat cursurile scolii primare, ale gimnaziului si ale liceului Gheorghe Sincai", iar intre 1940-1942 cursurile Sco lii de ofiteri de geniu, obtinand la 10 mai 1942 gradul de sublocotenent. Va activa ca ofiter la Regimentul de pontonieri Braila, la Centrul de InstrucOe de Geniu din Ramnicu Valcea, la Batalionul 4 Pionieri de Munte, garnizoana Rddauti, ca apoi, in 1943 sd plece pe front in zona Cuban. Cunoaste suferintele rdzboiului, fiind prezent atat pe frontul de Est, cat si pe cel de Vest, in Transilvania. Dupd ce in decembrie 1944 este transferat la garnizoana Tg. Cdrbunesti (Gorj), va fi deblocat in august 1946, cu gradul de cdpitan in rezervd. In 1945 Constantin Serban devine student la Facultatea de Litere si Filosofie, Sectia Istorie, avand ca profesori pe Gh. I. Brdtianu, C.C. Giurescu, Ion Huditd, Victor Papacostea. In 1947 isi prezintA lucrarea de licenta cu tema Grigore al IV-lea Ghica, intdiul domn pdmcintean in Tara Romdneascà de dupe:7 Epoca Fanariotd, obtinand calificativul cum laudae. In acelasi an a absolvit si 5coala Superioard de Arhivisticd, iar in 1948 Seminarul Pedagogic Universitar Titu Maiorescu", insusindu-si astfel serioase cunostinte de paleografie latind, greacd, slavond, chirilicd, turco-osmand si francezd. Profesor secundar (1948-1959), asistent la Facultatea de Istorie a Universitatii Bucuresti (1949-1951), devine din 1951 cercetAtor la Institutul de Istorie N. Iorga". In 1965 este doctor in istorie, tema aleasd fiind Meoqugurile in Tara Romdneascti in secolul XVIII, lucrare elaboratA sub indrumarea profesorului Vasile Maciu. Constantin Serban a fost membru al Socieatii de Stiinte Istorice din Romania (din 1949), al unor societAti stiintifice din strdindtate, precum: Centrul de Studii Istorice din Narni, Italia (1970), al Centrului de Studii Napoleoniene, al Societätii Internationale de Filosofie Medievald, al Societdtii Jean Bodin" de Institutii Medievale din Bruxelles. A absolvit cursurile de medievisticd generald la Universitatea din Poitiers si pe cele de istorie universald de la Universitatea din Caen (1970). A fost o permanentd prezentA la importante manifestdri stiintifice din tard si strdindtate: Franta, Germania, Italia, la cel de-al III-lea centenar al asediului Vienei (1983), la bicentenarul Revolutiei Franceze (Paris, 1989), la Congresul International al Universitdtilor (Madrid, 1992). Dupd pensionare (1988), Constantin Serban a predat, o vreme, cursul de istorie medie universald la Facultatea de Litere si Stiinte, sectia de Istorie-Geografie, si a fost redactor adjunct al revistei de istorie Codrul Cosminului" serie noud. Bibliografia sa cuprinde peste 500 de lucrdri (studii, articole, sinteze, monografii), toate constituindu-se in importante contributii la istoria mestesugurilor, a manufacturilor, a oraselor, a comertului, a culturii, la istoria relatiilor internationale in perioada de trecere spre epoca modernd. Dar s-a aplecat cu pasiunesiasupra unor teme de istorie contemporand sau a unor discipline auxiliare, precum demografia. Un merit deosebit 1-a avut in intocmirea si publicarea in paginile revistei Studii si articole de istorie" a bibliografiilor si studiilor destinate profesorilor din invdtAmantul preuniversitar.

Revista istoricA", torn XVII, 2006, nr. I4, p. 249-250.

www.dacoromanica.ro 250 In memoriam 2

In anii 1962 §i 1964 a colaborat la tratatul de Istoria Romciniei, vol. II 0 III, la acesta din urmA redactand capitolele privitoare la rne§tquguri, manufacturi, industrie extractivd, targurii ora§e, populatia din Tara Romaneascd §i Moldova in perioada de trecere de la feudalism la capitalism. Noul tratat de Istoria romcinilor editat de Academia Romand 1-a avut printre autori. A colaborat la vol. V. 0 epocd de innoiri in spirit european (1601-1711/1716), semnand, in colaborare, capitolul Populafie qi economie in Tara Romeineascd li Moldova. Vol. VI, Romdnii intre Europa clasicd §.i Europa Luminilor (1711-1821), il are autor la Habitat. Mod de trai, la capitolele privind industria extractivd, mWe0igurile §i manufacturile, fiscalitatea, comertuli circulatia monetard. La capitolul IV, Instil:411k Teirilor Romdne, ii apartin articolele despre institutiile urbane, despre sat 0 institutiile sdte0i. Dintre monografiile publicate se remarcd: Constantin Brcincoveanu (1969), Meqtqugurile Tarii Romcinevi $i Moldovei in evul mediu (in colaborare, 1969), Rdscoala de la 1784 din Transilvania de sub conducerea lui Horia, Cloxa $i Criyan (in colaborare, 1974), Vasile Lupu domn al Moldovei, 1634-1653 (1991). A colaborat la: Bibliografia istoricd a Romciniei, sec. XIX, torn I (1969), vol. III, torn V (1974), Istoria oraplui Bucurevi, vol. I (1965), Turckenkriegen in historischen Forschungen (Wien, 1983). Studiile §i articolele publicate de Constantin Serban au fost editate atat in tad, in prestigioase reviste de specialitate (cum este cazul Revistei de Istorie", Revista istoricA", Revista Arhivelor"), cat §i in strdindtate (Studia balcanica", Sofia). La prestigioasa sa bibliografie (publicatd, de altfel, intr-un Omagiu la 75 de ani, semnat de Mihai Iacobescu, in 1996) dorim sd addugdm alte cateva titluri: Revolufia din 1821 condusci de Tudor Vladimirescu reflectata in istoriografia europeand din secolul XX (1996), Divertismente cultural-artistice orágnevi in Bucovina sub stdpdnirea austriacei in secolul al XIX-lea (1997), Bdtdlia de la Codrul Cosminului (1497) in istoriografia austriacd (1998), Breslele din Moldova 0 raporturile lor cu puterea centrald in evul mediu (1998), $tiri privind istoria romcinilor fi istoria universald intr-o cronicd sileziand din secolul al XVI-lea (1999), $tiri despre Bucovina in opera istoricd a lui Gabriel Honore Riquetti conte de Mirabeau (2001), Un manuscris inedit cuprinzeind o descriere amplei a oraqului Pitesti din 1860 (2001), Ecoul european al morfii lui Mihai Viteazul (2002), 0 carte rard despre Tudor Vladimirescu li revolufia din 1821 (2002), Valoarea istoricd a amintirilor unor combatanfi romdni in Reizboiul de independenrd al Romdniei din 1877-1878 (2002), Cdteva documente inedite privind spitalul 4'i prima farmacie din Cdmpulung Muscel (2003), Cine a fost Tihomir, tatdl lui Basarab I, zis Intemeietorul (2003), Aprecieri internationale privind participarea armatei romiine la Relzboiul de independenfei din 1877-1878 (2004). Pasionat de munca sa, Constantin $erban a publicat pand in ultima clipd. Dintre ultirnele sale articole sernnalam: Date noi privind activitatea teatrului din PiteVi din stagiunea anului 1853, in Argesis Studiii comunicdri. Seria istorie", XIV, 2005, p. 517-519; Tarile Romcine intre secolul al XVI-leai inceputul secolului al XIX-lea: mediile de spiritualitate, in Nafiunea romcind. Idealuri # realitlifii istorice. Acad. Cornelia Bodea la 90 de ani, Bucurqti, 2006, p. 205-213; Contractele vasalice incheiate de $tefan cel Mare, Domnul Moldovei, cu unii monarhi europeni din vremea sa, in In honorem Gabriel .Ftrempel la 80 de ani, Satu-Mare, 2006, p. 715-722. Omul §i istoricul Constantin Serban nu mai este. Ramfine insd ceea ce a lasat in istoriografia romaneascd. Dumnezeu sd-1 odihneascd!

Mariana Mihdilescu

www.dacoromanica.ro Tiparul executat la S.C. LUMINA TIPO s.r.L str. Luigi Galvani nr. 20 bis, sect. 2, Bucuresti tel./fax 211.32.60;tel. 212.29.27 E-mail: [email protected] www.huninatipo.corn

www.dacoromanica.ro REVI STA I STORICA publicd in prima parte studii, note §i comunicdri originale, de nivel §tiintific superior, in domeniul istoriei vechi, medii, moderne §i contemporane a României §i universale. In partea a doua a revistei, de informare §tiintificd, sumarul este completat cu rubricile: Surse inedite, Probleme ale istoriografiei contemporane, Opinii, Viata §tiintificd, Recenzii, Note, Buletin bibliografic, Revista revistelor, in care se publicd materiale privitoare la manifestäri §tiintifice din Ord §i sträindtate §i sunt prezentate cele mai recente lucrdri §i reviste de specialitate apärute in tard §i peste hotare.

NOTA CATRE AUTORI

Autorii sunt rugati sa trimitä studiile, notele §i comunicdrile, precum §i materialele ce se incadreazd in celelalte rubrici, culese pe computer in programul WORD for WINDOWS sau intr-unul compatibil. Note le din text vor fi numerotate in continuare. Textul imprimat va fi insotit de discheta aferentä. Ilustratiile vor fi plasate la sfar§itul textului. Rezumatele vor fi traduse in limbi de circulatie internationala. Responsabilitatea pentru continutul materialelor revine in exclusivitate autorilor. Corespondenta privind manuscrisele §i schimbul de publicatii se va trimite pe adresa redactiei, B-dul Aviatorilor nr. 1, Sector 1, 011851 - Bucure§ti, tel. 212.88.90.

www.dacoromanica.ro -:.

ISSN: 1018- 0443 www.dacoromanica.ro