Unirea Din 1859 (Iii)

112 AMS, X, 2011, SECIIUNEA a 111-a: EPOCA MODERNĂ DANPRODAN ETAPELE BIBLIOGRAFIEI BINOMIALE ALEXANDRU IOAN CUZA- UNIREA DIN 1859 (III) Am identificat cinci etape istoriografice ale bibliografiei Al. 1. Cuza- Unirea din 1859 şi urmările ei, explicând categoriile de ,,repere" utilizate şi prezentând deja primele patru segmente temporale: 1856- 1 1903; 1903-1928; 1928-1948 , 1948-198<f. Prezint în această contributie ultima etapă: 1989-2011, pentru care 4 rămân valabile şi operabile consideraţiile metodologice generale formulate pentru partea eşi a 11-a . Perioada post-decembristă a istoriografiei româneşti, deşi mult apropiată temporal de boma 2011, fără obligatoriu) răgaz pentru decelări şi decantări obiective în procesul introspecţiei tematice, a fost totuşi analizată, deocamdată secvenţial, in aşteptarea necesarei sinteze ştiinţifice, de către (enumerare selectivă !) 5 6 7 8 Al. Zub , Vladimir Tismăneanu , Stephane Courtois , Anton Moraru , Harold Happne?, Ovidiu 10 11 12 13 14 15 Pecican , Ion Ţurcanu , Florin Abraham , Bogdan Murgescu , Nicolae Edroiu , Victor Neumann , 16 17 18 19 20 2 Simona Preda , Dan Berindei , Mircea Mâciu , Gheorghe Platon , Al. FI. Platon , Gabriel Moisa \ V. 1 Dan Prodan, "Erapele bibliogrqfiei binomiale Alexandru Ioan Cuza- Unirea din 1859 (/)",în AMS, VII-VIII, 2008- 2009, Botoşani, pp. 157-167. 2 ldem, "Erapele bibliografiei binomiale Alexandru Ioan Cuza- Unirea din 1859 (//)",în AMS, IX, 2010, Botoşani, fP· 146-187. Vezi supra nota nr. 1, p. 157; nota nr. 2, p. 146. Pentru etapa /9/19-2011, vezi idem, voi. VIII (1989-1994), 1996, pp. 21, 50, 52, 178-181, voi. IX ( 1994-1999), 2000, pp. 6-7, 49-50, 53-55, 271-274; voi. X ( 1999-2004), 2005, pp. 8-9, 69-70, 427-431; voi. XI (2004-2006), 2007, pp. 8-9, 62-63, 146-148; voi. Xll/1-2 (2007-2008), 2009-201 O, pp. 3-4, 49- 50, 233-237, Bucureşti-Cluj Napoca, Edit. Academiei Române; pentru întreaga temă, vezi Virginia !sac, Contribu(ii la o bibliografie Alexandru/van Cuza, consultant Dumitru lvănescu, Edit. Junimea, laşi, 2005, 158 p. 4 /bidem. 5 Al. Zub, Discurs istoric şi rranzi(ie, laşi, Edit. Institutului European, 1998, 216 p. ; idem, "Discw:l'lll isroric ac/ual i'nrre critică şi (re)construc(ie ",în AUDJH, 3, 2004, Galaţi, pp. 211-221; idcm, "ÎncepUI de secol şi de mileniu rn isroriografie ", în AI/XI, 38, 2001, laşi, pp. 1-6; idcm, "Istoriografia română şi spirirul Genevei", în ASFAC, Bucureşti, 9, 2001, pp. 32-43 ; idem, Clio sub semnul inreroga{iei. Idee, sugesrie, figuri, Edit. Polirom, laşi, 2006, 264 p.; idcm, "Despre adevăr şi fictiune in discursul istoric", în voi. Na{iunea română. Idealuri şi realită{i istorice. Acad. Comelia Bodea la 90 de ani, Bucureşti, 2006, pp. 147-156; idem, "Continui/ale şi innoire in discursul isroric", în Românii in Europa medievală {Înrre Orientul bizantin şi Occidenrullarin). Studii in onoarea profesorului Vicror Spinei, Brăila, 2008, pp. 53-62. VI. Tismăneanu, Mizeria utopiei. Criza ideologiei marxiste in Europa Răsăriteană, Edit. Polirom, laşi, 1997, 184 p.; idem, "Mituri polirice in epoca globalizării", în Secolul XXI, 2001, nr. 7-9, Bucureşti, pp. 94-100. 7 St. Courtois, "La ce foloseşte isroria in pas/comunism?", în Memoria, 2003, nr. 43-45, Bucureşti, pp. 15-22. 8 A. Moraru, Şriin{a isrorică in conre.x:tul intereselor polirice, Edit. Pontos, Chişinău, 2003, 196 p. 9 H. Happner, "Bilanz und Perspecriven der Historiographie: Das Beispiel Sudosteuropa", înTR, 10,2001, nr. 4, Cluj, PJ'· 134-143; idem, "Zur Neukonzeption der rumănischen Historiographie ", în HY, 4, 2007, Bucharest, pp. 5-14. O. Pecican, "Provocări şi inovatie in istoriografia ardeleană pas/comunistă", în voi. Cum scriem istoria?, Alba-Iulia, 2003, pp. 21 -33; idem, "Post-communis/ historiography in Romania and ils methodological dimension ", în Symposia, Cluj, 2003, pp. 239-251; idem, .. Mit, istorie, scandal in România postcomunistă ", în vol Tenraţia isroriei, Cluj Napoca, 2003, pp. 499-538; idcm, "Istoriografia rransilvană după 1989: contacte formative ", în AllXI, l. 42, 2005, laşi, pp. 645-666; idcm, Ce istorie scriem?, Scria Ideea Europeană, Bucureşti, 2006, 250 p.; idcm, Poarta leilor. Istoriografia tânără din Transilvania (1990-2005), Edit. Grinta, Cluj-Napoca, 2005, 245 p.; idcm, Istorii intersectate. Comentarii critice, Edit. Universităţii de Vest, Timi foara, 2007, 302 p. 1 1. Ţurcanu,/storia: cercetare, receptare, interpretare, Edit. Junimea, Iaşi, 2006, 403 p. 12 FI. Abraham, "/njluenfa anticomunismului asupra istoriografiei româneşti recente", în AT, 16, 2008, nr. 60-61, Bucureşti, pp. 123-144. 13 B. Murgcscu, A fi istoric in anul 2000, Edit. Ali Educational, Bucureşti, 2000, 133 p.; idem, "The Romanian Histo riography in the /990 's ",în RJSP, 3, 2003, nr. 1, Bucharest, pp. 30-59. 14 N. Edroiu, "Istoriografia română in anii 2004-2006 (directiile de cercetare şi principalele rezultate)", în voi. Soli daritatea mişcărilor nationale in Europa Centrală şi de Sud-Est ( 1895-2006), Cluj-Napoca, 2008, pp. 175-184. 15 V. Neumann, "Istoria conceptuală şi deconstruC{ia limbajelor social-politice. O conrribufie la innoirea metodologică a istoriografiei române", în ARMSŞJ, 32, 2007, Bucureşti, pp. 179-189. 16 S. Preda, "Remanen{e ale discursului na{ionalist de tip comunist in istoriografia românească pas/decembristă (1990-2005) ",în Argesis, 16,2007, Piteşti, pp. 449-455. 7 D. Berindei, "Starea istoriografiei române", în ARMSŞI, 29-30, 2004-2005, Bucureşti, pp. 17-26. 18 M. Mâciu, Cultura şi istoriografia română sub semnul ax:iologiei, Edit. Enciclopedică, Bucureşti, 2004, 416 p. 19 Gh. Platon, "Istoriografia română astăzi. Înrrebări şi răspunsuri", în Xenopoliana, 9, 2001, nr. 1-4, laşi, pp. 6-18; idcm, .. L 'Historiographie roumaine dans le contexte de la mondialisation ",în voi. Globalism şi dileme identitare, laşi, 2002, rf' 209-218; şi în voi. Jdees politiques et mentalites en Pologne et en Roumanie, Cluj Napoca, 2002, pp. 159-170. A.F. Platon, .. Despre desincronizarea discursului istoriografic", în Xenopoliana, l, 1994, nr. 1-4, laşi, pp. 41-45; idem, .,Fefele lui Ianus: istoriografia română la sfârşit şi inceput de secol", în AIGŞ, 3-4, 2000-2001, Târgu Mureş, pp. 15-21 ;idem, "Istoriografia română recentă. Câteva tendinte", în Familia, 42, 2006, nr. 1, Oradea, pp. 57-61. www.muzeubt.ro / www.cimec.ro Dan Prodan, Etapele bibliogra(iei binomiale Alexandru Ioan Cuz.a- Unirea din 1859 (Il/) 113 22 23 24 25 26 Dobrescu-L. Ghiura , Silviu Moldovan , Barbu Ştefănescu , Liviu Antonesei , Damian Hurezeanu , 27 28 9 0 Paul E. Michelson , Apostol Stan , Stelian Mândruf , Cristian Troncotă-Doru Bratu (coordonatorii , 31 32 33 Mihaela Colceru , Anca Stângaciu , ToaderNicoară-Simona Fărcăşan • Pentru etapa istoriografică 1989-2011, autorii enumerati anterior au prezentat: condiţiile generale şi particulare, obiective şi subiective ale manifestărilor scrisului istoric românesc; influenţa politicului până în 1990 şi lenta, dar ireversibila, depolitizare a istoriografiei naţionale începând cu 1990; curente de gândire istorico-filosofice; direcţii şi teme de cercetare istorică; activitatea didactico-ştiinţifică în facultăţi şi institute de cercetări istorice şi/sau socio-umane; producţia istoriografică, cu acumulări cantitative şi finalizăti calitative; sinteze, cărţi şi periodice de istorie; activităţi şi colaborări ştiinţifice internaţionale; şcoli istorice, magiştri, discipoli, solidarităţi şi/ sau animozităţi profesionale; aniversări istorice (eveni mente, personalităţi) şi volume omagiale etc. În consecinţă, nu voi mai insista asupra caracteristicilor amintite anterior atunci când voi enumera contribuţiile tematice specifice titlului prezentului articol. Unele caracteristici se regăsesc, explicit sau implicit, şi în producţiile istoriografice tematice ale etapei 1948-1989. Datorită numărului foarte mare a contribuţiilor istoriografice specifice, le-am distribuit temelor şi subtemelor de cercetare respective. De asemenea, le-am ordonat alfabetic după autori, editori, coordonatori etc., dar nu le-am mai comentat critic, datorită lipsei spaţiului tipografic necesar. Această modalitate de prezentare permite o rapidă şi eficientă consultare a bibliografiei tematice selective de către orice persoană interesată de Al. !. Cuza şi de Unirea din 1859, fie istoric specialist modernist, fie elev, student, profesor sau simplu cititor de istoriografie. Am distribuit contribuţiile specifice fiecărei etape istoriografice următoarelor teme de cercetare: izvoare istorice; sinteze cu tematică diversă; evoluţii politice; politică er:ternă şi relaţii diplomatice; aspecte militare; personalităţi implicate în Unirea din 1859 şi în domnia lui Al. I. Cuza; evoluţii economice; relaţii, manifestări şi reglementări sociale; aspecte culturale, ideologice, educaţionale, istoriografice. Fiecare din aceste teme de cercetare are, la rândul ei, subteme specifice, punctuale. În consecinţă, unele contribuţii is toriografice tratează două-trei teme/ subteme de cercetare istorică, încadrate în sfera titlului prezentului articol. Pentru a evita repetările, o astfel de contribuţie poli-tematică va fi menţionată la o singură temă! subtemă de cercetare istorică, fără a fi suspectat de omisiune. Etapa 1989-2011 A. Izvoare istorice A. 1. Izvoare istorice documentare, memorii şi rapoarte diplomatice Achim Venera, .. Problema sedentarizării tiganilor în documente de arhivă din anul 1863", în RJ, 9, 1998, nr. 5-6, Bucureşti, pp. 419-423; Apostol Cornel ia, .. Câteva documente inedite referitoare la activitatea unionistă din anul 185 7 ", în MN, 12,2000, Bucureşti, pp. 117-122;

Load more