Prezentarea Teritoriului Si a Populatiei Acoperite – Analiza Diagnostic
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
CAPITOLUL I : Prezentarea teritoriului si a populatiei acoperite – analiza diagnostic Teritoriul acoperit de GAL Parang insumeaza o suprafata de 920,66 km2 impartita in 10 unitati administrativ teritoriale reprezentate de orasul Novaci, comuna Alimpesti, comuna Baia de Fier, comuna Bengesti - Ciocadia, comuna Bumbesti Pitic, comuna Crasna, comuna Polovragi, comuna Musetesti, comuna Sacelu si comuna Alunu. Caracteristici geografice Din punct de vedere al asezarii geografice teritoriul acoperit de GAL Parang este pozitionat in Regiunea de Dezvoltare Sud - Vest Oltenia, in partea de nord-est a judetului Gorj si partea vestica a judetului Valcea; este un teritoriu omogen, coeziv din punct de vedere geografic, social si economic, caracterizat prin traditii comune, identitate locala, simtul apartenentei, nevoi si asteptari comune. Retelele de transport din teritoriu sunt in principal, compuse din retele de transport rutier. Zona este traversata de Drumul National 67 care leaga Drobeta Turnu Severin de Targu Jiu şi, mai departe, de Ramnicu Valcea. Pe teritoriul acoperit de GAL Parang reteaua de drumuri cuprinde, conform HG.540/2000: - trasee de drumuri nationale, din care: 1 traseu de drum national principal DN 67, precum si trasee de drumuri nationale secundare DN 67C, trasee de drumuri judetene si trasee de drumuri comunale. Teritoriul GAL Parang este brazdat de drumul Transalpin DN 67C (DN 67 - Novaci - Obarsia Lotrului - Sugag - Sebes/E81,148 km), care traverseaza patru judete (Gorj, Valcea, Alba, Sibiu) si trei munti (Parang, Lotru, Sureanu) din Grupa Parang a Carpatilor Meridionali. Reteaua de telecomunicatii este caracterizata printr-o evolutie pozitiva in perioada ultimilor ani, atat din punct de vedere al ariei de acoperire cat si din punct de vedere calitativ, astfel sistemul de telecomunicatii aferent teritoriului GAL Parang asigura in prezent un acces sporit si rapid locuitorilor regiunii la reteaua nationala si internationala de telecomunicatii. Pe teritoriu sunt receptionate principalele posturi de televiziune: Televiziunea Romana, PRO TV, Realitatea TV si Prima TV., reteaua de televiziune prin cablu fiind functionala in toate comunele regiunii GAL Parang. O evolutie spectaculoasa care se inscrie in tendintele existente la nivel national a avut-o telefonia mobila, astfel conectarea la internet se face prin telefonie fixa si mobila, aceasta fiind disponibila si functionala in toate localitatile. Formele de relief ale teritoriului GAL Parang sunt reprezentate de urmatoarele unitati fizico-geografice care coboara in trepte de la nord la sud: Muntii Carpati reprezentanti prin versantii sudici ai Muntilor Parang, ce apartin Carpatilor Meridionali, Subcarpatii Getici, partea dintre Motru si Oltet cunoscuti si sub numele de Subcarpatii Gorjului, precum si dealurile colinare, apartinatoare Piemontului Getic. Altitudinea maxima a reliefului se inregistreaza in Varful Parangul Mare (2518 m ). Caracteristici climatice Climatul ce caracterizeaza regiunea este temperat continental de dealuri, cu influente mediteraneene. Iernile sunt moderate, primaverile sunt timpurii si scurte, verile calde si mai putin umede, iar toamnele lungi, mai secetoase. Cele mai importante vanturi care bat in zona GAL Parang sunt: in primul rand crivatul, care bate de la NE spre SV, acesta provoaca scaderea accentuata a temperaturii, viscole cu zapada ce determina uneori dobaraturi izolate de arbori si in al doilea rand vanturile calde care bat din directia SV spre SE, care favorizeaza evapo-transpiratia la nivelul solului si duce la cresterea dificitului de apa din sol. Caracteristici de mediu Relieful, factorii climatici si vegetatia isi pun amprenta asupra dezvoltarii solurilor. Astfel in zona sunt soluri brune eubazice si mezobazice dar si soluri argiloiluviale podzolice si argiloiluviale brune podzolite. Teritoriul GAL Parang dispune de resurse naturale care reprezinta totalitatea zacamintelor de minerale si de minereuri, a terenurilor cultivabile, a padurilor si a apelor de care dispune. Resursele naturale sunt suprafete care apar in mod natural dar care sunt considerate valoroase in forma lor relativ nemodificata. Resursele naturale sunt considerate capital natural ce poate fi convertit in materii prime pentru procesele capitalului infrastructural, astfel existenta unor resurse naturale de suprafata si a unor bogatii naturale ale solului, contribuie la ridicarea potentialului economic al teritoriului GAL Parang. Principalele resurse naturale le reprezinta padurile si terenurile agricole, din care ponderea cea mai importanta o reprezinta pasunile si fanetele. Teritoriul GAL Parang acopera o zona bogata de resurse naturale, regenerabile sau neregenerabile. In categoria resurselor regenerabile, cu potential ridicat, intra biomasa si energia hidroelectrica. Zona are un potential ridicat pentru producerea energiei din biomasa, aici existand terenuri care ar putea fi utilizate pentru a cultiva salcia energetica, in vederea producerii de biomasa, in acelasi scop ar putea fi valorificate deseurile provenite din agricultura. Varietatea formelor de relief si a conditiilor geologico-termice, stratigrafice si petrografice, au determinat o diversitate a bogatiilor subsolului, asadar subsolul teritoriului este cunoscut si pentru rezervele de grafit care se gasesc langa Baia de Fier (paraul Galbenu) si in zona Polovragi (raul Oltet), carbune, petrol, gaz metan (Alunu). Pe teritoriul acoperit de GAL Parang vegetatia si flora prezinta o etajare in functie de altitudine si climat. Zona montana inalta, situata la peste 1.600 m, este ocupata de golul alpin unde se intalnesc pajistile alpine si subalpine cu vegetatie ierboasa, la care se mai adauga uneori grohotisuri si stancarii. Numeroase plante erbacee cu flori multicolore sporesc frumusetea naturala a acestor locuri (bujorul de munte, vulturica, sangele voinicului). Padurile de foioase şi conifere, mai larg dezvoltate pe versantii sudici, ocupa în functie de altitudine, etajele dintre 850 m – 1.600 m altitudine. Vegetatia dealurilor subcarpatice este reprezentata in cea mai mare parte de livezi de pomi fructiferi, paduri de foioase in amestec (gorun, fag, carpen, salcam) si, pe suprafete restranse, de culturi agricole (porumb, cartof). Fauna se distribuie tot in functie de altitudine, de la capra neagra, specifică zonei alpine si subalpine, la mamiferele mari (urs, cerb, caprioara, lup, mistret) care populeaza padurile de conifere si cele de foioase, pana la 700 – 800 m altitudine. Dintre pasari, se aminteste cocosul de munte si ierunca, ce traiesc în preajma golurilor alpine sau ciocanitoarea de munte, gaita si cinteza, adapostite de fagete si molivisuri. În apele reci de munte traiesc pastravul indigen si curcubeu, zglavoaca, scobarul, cleanul. Caracteristici demografice Populatia, ca principal element al societatii, ocupa un loc deosebit in evaluarea economico-sociala a teritoriului, fiind atat factor cat si scop al dezvoltarii. Conform recesamantului din 2011 populatia teritoriului acoperit de GAL Parang este de 32079 locuitori. Evolutia numerica a acesteia este determinata de evolutia principalelor componente ale miscarii populatiei (miscarea naturala, miscarea migratorie). Miscarea naturale (sporul natural) reprezinta diferenta dintre numarul nasterilor si cel al deceselor pe parcursul unui an. Miscarea migratorie (sporul migrarii) a populatiei nu are un caracter intamplator. Ea este determinata, mai mult decat alte fenomene demografice, in primul rand de factorii de natura economica si in mai mica masura de factorii socio-culturali sau politici. In ultimii ani, cei mai multi locuitori din teritoriul studiat, stabiliti in tarile apartinatoare UE au ales sa se intoarca acasa, cu convingerea ca pot incepe o afacere si in tara lor daca vor fi exigenti si rabdatori cu ei insasi. Asadar putem vorbi despre un val de antreprenoriat care alimenteaza economia, dar si de un imens transfer de Know-how si de mentalitati diferite de cele din tara. Caracteristici economice Populatia activa insumeaza un numar de 15466 persoane, ocupatia de baza a acestora fiind in agricultura, urmate de activitatile in industrie, comert, transporturi, restaurante si alte activitati de servicii de alimentatie. Practicarea agriculturii traditionale, neintensive a contribuit la conservarea acestui peisaj de o bogatie uluitoare. Fanetele si pasunile din regiune favorizeaza activitatea de cresterea a animalelor. Fructele de padure reprezinta, de asemenea, o sursa importanta care nu este insa valorificata. Acestea sunt folosite de femeile din zona pentru gemuri, sucuri sau alte produse de patiserie, reprezentand in unele cazuri sursa alternativa de venit. Produsele locale (gemuri, branzeturi etc.) rezultat al agriculturii neintensive practicata in mod traditional reprezinta punctul forte in promovarea agroturismului in zona. Teritoriul prezinta, de asemenea , un potential ridicat pentru dezvoltarea turismului rural sau cultural datorita numarului mare de monumente istorice. Diversitatea potentialului turistic existent pe teritoriul GAL Parang sunt premise care favorizeaza multiple modalitati de petrecere a timpului liber, de recreere si de practicare a unor forme de turism, in concordanta cu oferta turistica a zonei. GAL Parang este un tinut al manastirilor, bisericilor si schiturilor, asezamintele religioase fiind deosebit de atractive si constituind veritabile locuri de perelinaj care atrag un numar important de turisti, cele mai renumite fiind in Polovragi si Crasna. Bisericile de zidarie sau de lemn reprezinta o alta mostenire din timpurile