IPRITAX Cultură, Prin Marele Patriotism Soana De Încredere Pentru Popu — E O Situaţie Ce Ţine De Lo De
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
i.'y „In România se înregistrează o corupţie generalizată, carc se întinde spre vîrfurile piramidei politice şi de aceea ea trebuie CORKELIU COPOSU - denunţată" — a afirmat demnul Corneliu Coposu, preşedintele P. N.Ţ.C.D., cu prilejul conferinţei săptămânile de presă organizată luni în Capitală. Liderul P.N.Ţ.C.D. s-a pronunţat pentru dchloc area mecanismelor care frînează cercetarea penală, pentru pedep sirea vinovaţilor şi „scoaterea acestora din circuitul politic*'. La rîndul său, senatorul Radu Vasile a dezaprobat afirmaţia dom ÎN DIMAIII - nului Oliviu Gherman, liderul F.D.SN., conform căreia „opoziţia or manipula versiunea corupţiei", iţir demnul Coposu a apreciat-o drept o diversiune, deoarece — a spus domnia sa —- „nu noi am deţinut pîrghiilc puterii, ci dimpotrivă, ne-ani - pronunţat consea. 11*1 INCORUPTIBIL PEHFtCI vent pentru eradicarea corupţiei". (ROMPRES) „ îi doresc mult succes domnului Vătăşescu...” îngrijorat de soarta Centrului Cultural Francoz clin Cluj-Napo ca, Excelenţa Sa, domnul Ite- nauci VIGNAL, Ambasadorul zia r ANUL V NR. «79 Franţei în România, a făcut o MIERCURI vizită in municipiul nostru avînd 19 MAI 1993 marţi, 18 mai, douâ întîlniri cu. independent oficialităţile clujene, în ordinea 8 PAGINI 20 I.ta lor, cu domnul Gheorghe Funar, primarul municipiului Cluj-Napo r r 'Timri m ii im mu inimu ca şi cu domnul Grigore Zanc, bbb w i«Mii»Mtta3WBars;aCT9g8B«cga tă.- tt» MMm mm «a;;* «*. tifiw y u «as» oasm «aa. prefectul judeţului Cluj. Pe mar ginea vizitei şi a întîtnirilor a- „rechinii"? Cine îi apără, sau 9 vute, dar şi a situaţiei Centrului cinc se teme de ei? Sau dacă » Cultural Român din capitala Nu are P U TE R E A putere? cineva se teme, de ce se teme? j Franţei, domnul Vignal ne-a ofe Corupţia a luat proporţii pe * rit următoarele răspunsuri, într-o 1 ' r- ubieetal principal nl zilei, dccensbrie, că au fost zăriţi în parlamentari, la noi, muritorii vremea guvernelor Roman şi * foarte scurtă conferinţă de pre \ începînd din după-amiaza tr-o maşină un general şi un de rînd, se discută despre co Stolojan. Aşa se spune şi aşa | să: „Am venit aici pentru a pa de 22 decembrie 1989, a colonel, îmbrăcaţi în sutane, ca rupţie, cum discutam pe vre este. Cadrul a fost propice. Dar tra oară peniru a discuta, pentru . | fost acela al teroriştilor. Pretu- re mitraliau pietonii. muri despre terorişti. Presa ofe ea creşte şi nimeni nu o slăvi- | prima dată cu domnul Funar cil tinderii erau terorişti reprezen Subiectul acestor rînduri nu ră cazuri de corupţie, de abu leşte. " care nu am avut ocazia să vor tînd comandouri interne sau ex este acela dc a discuta despre zuri, dc furturi şi jafuri, care S-au produs schimbări la ni- 1 besc pină azi, despre Centrul terne, care în opinia generală existenţa sau inexistenţa acelor sărăcesc ţara şi-i îmbogăţesc pe velul puterii, în ultimele luni. ™ Cultural Francez, despre instala I se împotriveau Revoluţiei ro terorişti, apăruţi din aer, din unii.... Sînt alţi oameni la conducerea rea definitivă a Centrului Cultu mâne, în sprijinul revenirii la apă sau din pămint. Ci cu totul Se bate foarte multă monedă Procuraturii Generale, la Inter ra) Francez în Cluj-Napoca. Sînt • ceea ce a fost; dar erau şi te- altceva. Dacă ei au existat, un pe această temă. Dar cum nu ne, la Justiţie. Nu mai sînt cei I rorişti care urmăreau alte sco de sint, vii sau morţi? Dacă au prea am văzut terorişti prinşi, da pe vremea domnilor Roman Demosiene ŞOFRON puri, mult mai complexe, cu fost inventaţi, de ce şi de cine judecaţi şi trimişi la ocnă, nu şi Stolojan. Şi atunci, de ce nu I implicaţii majore asupra inde au fost inventaţi? Cine are in ■vedem nici persoane mai mări se face lumină în cazurile ma | (Confirmare f» paţ IV) pendenţei şi suveranităţii Statu- teresul să ţină învăluit în mis cele prinse, legate, judecate, în rii corupţii, despre care se tot I hii român. ter acest subiect? temniţate pentru corupţie. vorbeşte? Nu are PUTEREA Televiziunea ne-a prezentat Numai PUTEREA, este păre in ultimele două-trei luni, a- putere de a se lupta cu cei im LONDRA VA FI BOMBARDATĂ? I presupuşi terorişti, d-l Silviu rea multora! PUTEREA, adică cest subiect este nelipsit din plicaţi în acte de corupţie prin Brucan un studiu documentat pe cine: Parlamentul, Preşedinţia, conferinţele de presă, din şe care este sărăcită ţara? Au a- Comandantul forţelor ONU în . aceeaşi temă, d-l Gh. Robu, pro- Guvernul, Justiţia? dinţele Guvernului, ale Parla juns atît de puternice sau atît Bosnia, generalul francez Phillipe I curor general, se referea chiar Dar cum, la această dată, nu mentului. Jos corupţia, să se de sus reţelele mafiote încît Morillon, cere mai multe trupe la numărul acestora, pentru ca... mai este la modă tema, a apă facă lumină! forţele de ordine nu mai pot fi pentru menţinerea păcii în zone I să nu mni rămînă nici urmă de rut alta, cea a corupţiei. De la Dar nu se facc lumină. In stăpine pe situaţie? le de securitate instituite de ONU în jurul oraşelor musulmane Ze terorişli. La noi, la Cluj-Napo- preşedintele României, la şeful vizor intră doar cazuri de mi Ion GOIA executivului, la liderii politici. pa, Goradje, Tuzla, Sarajevo, Sre- I ca. se spunea, pe la sîîrşil de na a şaptea. De cc nu apar (Bondnuar» tn paj a »vIV a) | brer.ica şi Mostar. •**» tot tsm tsa In acest moment se află cca. 7000 de soldaţi ONU în Bosnia dar generalul Morillon afirmă câ «P arlam entul n o stru a r p u te a răspunde: „N u e cla r"» aro nevoie de. mai mulţi oameni - COMUNICAT pentru o mai mare eficienţă şi 9 interlocutor, prof. dr. Petru SoItP.n, preşedintele Comisiei pen ţă rie - irass-mec&i ‘ ar fi în dau . In conformitate cu dispozi pentru a avea posibilitatea să- tru ştiinţă şi învăţămînt în Republica Moldova, membru a! pre na .cauzei, Dar poate că nu le ţiile art. 61 din Legea nr. {>*)/ riposteze în cazul în care ar fi zidiului Parlamentului Q »./ cunosc eu pe toate! Recent la 1991 privind administraţia pu atacaţi de părţile aflate în con-‘ Moscova, vinerea trecută, a fost blică locală, se convoacă Con flictul bosniac. - — Domnule profesor Sol (an, vă meniul convexitaţii, avînd şi, o semnată declaraţia formării Uni siliul judeţean Cluj, pe data : Comandantul militar al sîrbilor aflaţi din nou la Cluj-Napoca. Cu lucrare de prezentat. ; ' unii economice a fostelor repu de UZ mai 1993, ora 9,Olt, în bosniaci a fost admonestat de şe ce scopuri, cu ce gînduri? — Ca deputat al poporului, cum blici unionale; Snegur optează şedinţă extraordinară. fii săi politici cînd a ameninţat apreciaţi ultimele acţiuni ' alo pentru denumirea de comunitate, Şedinţa va avea loc in sa că va bombarda Londra?! — Am venit în România cu preşedintelui Snegur? nu de uniune. Actul, chiar sem la mare a Consiliului jude ; Radovan Karagici şi-a' cerut mai multe misiuni. Prima e una — .Problema e mult mai com nat de preşedintele Snegur, tre ţean, cu următoarea: scuze pentru comentariul gene de suflet, ca invitat la un sim plicată decît pare la prima ve- buie trecut prin Parlament. Ori ralului său calificîndu-1 drept O ' ORDINE DE ZI: pozion internaţional de matema ce act semnat de Snegur în ceea „izbucnire, Kiioată". —. Raport şi proiect de ho tică, fiind şi membru în comi ce priveşte formarea statelor in (Eastern Press) ^«exclusivitate pentru tă riie privind adoptarea bu tetul de organizare. Clujul, zic dependente, are un caracter, zic getului pe anul 199;!. eu, fiind transnistrian, e rădăcina eu, dodatnativ.' El devine docu ADEVĂR U UDEC CU J — Discuţii privind indicato de patrie, o mare parte din trans- ment abia - după ce trece prin rii propuşi spre adoptare. nistrieni sint veniţi din Transil derc*. Eu am fost persoana de Parlament. vania. Iată de ce mă consider un încredere atunci cînd domnul — Are Parlamentul Republicii PREŞEDINTE, - urmaş al ardelenilor. Apoi, Clu~ Snegur a fost ales preşedinte al Moldova putere în adevăratul CONSTANTINESCU * jul mă atrage prin tradiţie, prin Republicii Moldova, am fost per sens al cuvîntului? Vidor-Romulus IPRITAX cultură, prin marele patriotism soana de încredere pentru popu — E o situaţie ce ţine de lo de. care dă dovadă, acel româ laţia din Transnistria. Din cîte gică. De fapt, e o întrebare ev. t m m n r a n c a nism care ne face mai tari în ştiu eu, domnul Snegur militea trei răspunsuri, „Da“, „Nu“ şi LANSARE DE DISC lupta pe care o ducem In Basa ză peniru obţinerea unei inde „Nu e clar“. Am impresia că Par r/uwir/f K7r//ir/I rabia şi în Transnistria româ pendenţe totale, dar circumstan lamentul nostru ar putea răspun Miine, joi 20 mai. în holul Ca nească. Sper să întîlnesc şi vechi ţele sînt cu mult mai complica de cu „Nu e clar". sei de cultură a studenţilor, la 117286 • 11737Î • prieteni, sper deci să-i pot vizi te şi nu oricine le poate pricepe, — In încheiere, care este rela ora 13, va avea loc lansarea dis ta pe domnii Grigore Zanc,-Gheor doar cel din vîrf le cunoaşte mai ţia dvs. cu Hanca „Dacia Eelix“? cului „MIXED GftlLL- al cunos cutului interpret satiric Ioan 1h 7 ?38*17^000* ghe Funar, Ioan Sima, să le ; bine. Şi pe cele de apropiere a Dcmostene ŞOFRON mulţumeso pentru ajutoarele tri noastră de fraţii noştri din Ro Gyuri Pasai, clin grupul „Diver- mise, medicamente, îmbrăcămin mânia, şi celelalte probleme ca (Continuare în pag. IV) tis“. te pentru nccăjiţii mei din Trans re ne ţin legaţi ca o mlaştină, şi nistria.