Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020
Axente Sever – cea mai frumoas ă comun ă din „ Ţara Vinului”- Comuna Axente Sever a continuat activit ăţ ile de definire şi stabilire a unei viziuni atunci când a decis s ă elaboreze Strategia de dezvoltare economico-socială pe perioada 2014 -2020 şi în perspectiv ă pân ă în 2030. Decizia Consiliului Local de a aproba şi a participa la acest proiect a oferit atât consilierilor cât şi cet ăţ enilor oportunitatea de a se familiariza cu modelul deschis si transparent de administrare local ă. Cel mai important factor de decizie local, a participat la o sesiune în cadrul carora au fost oferite rezultatele consult ărilor referitoare la dezvoltarea localit ăţ ii si la viitoarele direc ţii ce trebuiesc adoptate. Sugestiile si comentariile primite sunt integrate in Strategia elaborat ă. În concordan ţă cu obiectivele proiectului şi cu procesul de planificare strategic ă la nivel european, na ţional şi nu în ultimul rând regional - jude ţean - şi al Grupului de Ac ţiune Local ă Podi şul Media şului, oficialii locali, s-au întâlnit s ă discute problemele actuale şi s ă identifice câteva din provoc ările c ărora Prim ăria trebuie s ă le fac ă fa ţă . Informa ţiile colectate au format o important ă baz ă pentru analiza SWOT (Puncte tari, Puncte slabe, Oportunit ăţ i şi Amenin ţă ri), care a fost coordonat ă atât de grupuri şi organiza ţii externe, cât şi de oficialii locali. Mijloacele şi instrumentele necesare pentru realizarea unui proces eficient de consultare extern ă au fost dezvoltate sub îndrumarea şi coordonarea firmei de consultan ţă din cadrul proiectului. S-a preg ătit o list ă a persoanelor şi organiza ţiilor ce urmau sa participe la consultare şi s-au invitat grupurile s ă participe la întâlnirile de consult ări organizate la prim ăria comunei. Aparatul de specialitate al prim ăriei a luat parte la procesul de preg ătire în vederea familiariz ării cu aptitudinile si sarcinile necesare pentru asigurarea succesului procesului de consultare. Aceştia au moderat sesiunile de consult ări fiind asista ţi de partenerii consultan ţi. Cei care au participat la întâlnirile de instruire referitoare la consultarea public ă au dobândit aptitudinile necesare continu ării acestui proces si dup ă încheierea acestui parteneriat. Rezultatele procesului de consultare au generat o viziune larga asupra comunei Axente Sever datorita faptului ca participan ţii au fost selec ţiona ţi din practic toate domeniile de activitate din localitate. Profesori, elevi, oameni de afaceri, persoane din cadrul societ ăţ ii civile, pensionari, b ărba ţi si femei din diverse domenii, oficiali locali ale şi şi numi ţi, cu to ţii au contribuit la rezultatele prezentate in Planul Strategic. Procesul de Planificare Strategică depinde de tipul de contribu ţii puse la dispozi ţie de către cet ăţ enii comunit ăţ ii. Situa ţia existent ă in Axente Sever in 2014 este prezentata sub forma analizei SWOT. Rezultatele au condus la elaborarea unei VIZIUNI şi a unui plan de ac ţiune pentru viitorul comunei. Toata lumea trebuie acum sa se angajeze la respectarea unui set de VALORI care vor coordona atât guvernarea cât şi administrarea tuturor activit ăţ ilor civice. Aderarea la strategia descris ă in acest Plan va servi in viitor spre binele cet ăţ enilor. To ţi cei care au participat sau contribuit la acest efort, fie c ă fac parte din cadrul administra ţiei publice locale sau din publicul larg, merită mul ţumiri pentru eforturile lor. Se justific ă men ţionarea special ă a contribu ţiei valoroase a întregului aparat al prim ăriei, to ţi fiind persoane cheie in cadrul procesului, contribuind cu cuno ştin ţele, sprijinul logistic si resursele necesare realiz ării acestui proces. În implementarea Strategiei de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever urm ărim o dezvoltare durabil ă care poate fi atins ă prin: promovarea oportunit ăţ ilor de afaceri şi a investi ţiilor directe, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii edilitare, mai ales a celei orientate spre comunitatea de afaceri, pentru a valorifica resursele umane şi mediu înconjur ător. Fie ca întreaga comunitate s ă construiasc ă unit ă activit ăţ ile - în armonie - în vederea edific ării comunei ideale pe care ne-o dorim.
Primar, jr. Marius Grecu
3 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020
PA ŞII ÎN ELABORAREA STRATEGIEI
Pa şii în c ăutarea unei solu ţii bine fundamentate economic care s ă aib ă ca rezultat o strategie de dezvoltarea a zonei: au fost urm ătorii: -Descrierea situa ţiei curente - Planificarea realiz ării activit ăţ ilor 1. Stabilirea echipei de lucru Realizarea strategiei este o munc ă de echip ă care trebuie s ă angreneze exper ţii (consultan ţi), func ţionarii publici cât şi ale şii comunit ăţ ii, deoarece: - grupul de exper ţi are o anumit ă viziune în ceea ce prive şte politicile de finan ţare pentru proiectele de dezvoltare local ă sau comunitar ă, - institu ţiile administra ţiei publice locale cunosc cel mai bine care sunt resursele locale (financiare şi nefinanciare) care pot fi alocate în cadrul unor proiecte de dezvoltare; - ale şii locali reprezint ă comunitatea, şi astfel se asigur ă reprezentativitatea strategiei. S-a stabilit ca d-l primar s ă r ăspund ă per ansamblu de colaborarea cu firma de consultanţă . Acesta a îndrumat consultantul spre funcţionarii care de ţin informa ţia necesar ă, a asigurat comunicarea cu consiliul local şi a r ăspuns de organizarea consult ărilor publice. 2. Culegerea datelor La început s-a realizat o analiz ă a situa ţiei existente, având scopul de a -determina baza economic ă a localit ăţ ii; -identifica resursele; -evalua structura şi nevoile pie ţei for ţei de munc ă; -stabili un profil al popula ţiei şi de a evalua tendin ţele demografice din ultimii ani; -evalua starea de poluare a localit ăţ ii (ipotetic ă sau de perspectiv ă) Activit ăţ ile din aceast ă etap ă implic ă atât firma de consultan ţă , care a elaborat chestionarul, cât şi autorit ăţ ile locale, care au furnizat informa ţiile pa baza acestuia. De asemenea, s-au cules informa ţii de către exper ţi şi din statistici oficiale, precum: anuare statistice, baze de date ale comisiilor jude ţene sau na ţionale de statistic ă, alte surse şi statistici oficiale. Pa şii care s-au realizat în aceast ă faz ă sunt: -realizarea unui chestionar de c ătre consultan ţi -completarea chestionarului de c ătre func ţionarii de specialitate -culegere date statistice din anuare, monografii etc. -consultarea unor studii de fezabilitate existente Consultarea şi o seria larg ă de activit ăţ i s-au realizat cu sprijinul studen ţilor de la Universitatea Lucian Blaga–Facultatea de Ştiin ţe Agricole, Industrie Alimentar ă şi Protec ţia Mediului (anul II-III-V). 3. Analiza documentelor programatice Etapa de culegere a datelor despre localitate va fi continuat ă de una de analiz ă a documentelor programatice ale României (POR, POS, PNDR, strategia de guvernare) pentru: -identificarea politicilor şi direc ţiilor de dezvoltare europene şi na ţionale, regionale, jude ţene -identificarea fondurilor, programelor opera ţionale, axelor şi m ăsurilor. Aceast ă activitate a dat o viziune asupra tendin ţelor de evolu ţie a mediului rural (în strâns ă conexiune cu dezvoltarea urban ă a ora şului Cop şa Mic ă şi a municipiului Media ş, pentru a se asigura o dezvoltare local ă durabil ă şi integrat ă, ţinându-se cont atât de bun ăstarea cet ăţ enilor, cât şi de mediul înconjur ător. În urma acestei etape, s-a stabilit profilul de eligibilitate al localit ăţ ii, necesar în stabilirea surselor de finan ţare nerambursabile în vederea g ăsirii unor solu ţii pentru problemele strategice ale comunit ăţ ii. 4. Prelucrarea datelor şi realizarea strategiei 4 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020
Aceast ă etap ă a fost cea mai însemnat ă în cadrul demersului formul ării strategiei de dezvoltare local ă, solicitând implicarea întregii comunit ăţ i, de la membrii persoane fizice la organiza ţii publice şi private şi ale şii locali. Totodat ă, în aceast ă faz ă s-a încercat prelucrarea datelor oficiale cât şi a informa ţiilor operative care vin direct de la locuitorii pentru care se întocme şte strategia. 4.1. Prelucrarea datelor Pe baza informa ţiilor culese în etapa a doua şi a treia s-a realizat o analiz ă preliminar ă a caracteristicilor comunit ăţ ii vizate (consultan ţii). Aceast ă analiz ă cuprinde: - profilul localit ăţ ii; -analiza cadrului strategic la nivel na ţional, regional şi jude ţean. Scopul analizei preliminare a fost de a structura mediul în care se plaseaz ă comunitatea şi de a identifica poten ţialul real de ţinut de acesta. Totodat ă în aceast ă faz ă, ţinând seama de caracteristicile localit ăţ ii, s-au stabilit domeniile de interes, care trebuie supuse consult ării publice. Domeniile care pot fi considerate de interes sunt: - competitivitate economic ă, utilit ăţ i publice,turism/agroturism, resurse umane, sport, tineret, cultur ă, servicii sociale, sănătate, mediu asociativ, multiculturalism, transport, comunicare, mediu înconjur ător, infrastructur ă. Dintre toate acestea s-au ales de c ătre consultan ţi, împreun ă cu primarul doar câteva, în func ţie de nevoi. 4.2. Elaborarea designului strategiei Dup ă identificarea domeniilor de interes s-a realizat designul strategiei. Mai întâi s-au identificat actorii implica ţi direct, indirect sau doar afecta ţi de evolu ţia evenimentelor de o anumit ă factur ă. Dup ă evaluarea celor implica ţi în domeniul respectiv, s-a făcut o analiz ă SWOT, prin care s-au identificat punctele tari, punctele slabe, oportunit ăţ ile şi amenin ţă rile celor mai importante sectoare ale vie ţii socio- economice a comunit ăţ ii respective. Stabilind astfel aspectele vulnerabile ale localit ăţ ii, pasul urm ător a fost analiza nevoilor comunit ăţ ii, ceea ce înseamn ă definirea situa ţiei prezente şi evaluarea acesteia în raport cu ceea ce este dezirabil. Diferen ţa dintre ceea ce exist ă în prezent şi ceea ce se dore şte reprezint ă nevoile comunit ăţ ii, care necesit ă programe şi proiecte în vederea acoperirii lor. Înainte de a trece la identificarea solu ţiilor de rezolvare a problemelor, mai era necesar ă şi o evaluare a capacit ăţ ii financiare a localit ăţ ii de a sus ţine dezvoltarea domeniilor stabilite. Având problemele identificate, s-au putut stabili obiectivele pe care prim ăria va trebui s ă le ating ă într-o perioad ă de 7 ani, s ă stabileasc ă rezultate cuantificabile şi s ă identifice proiecte pe care s ă le demareze în vederea atingerii lor. Un aspect foarte important îl constituie sursele de finan ţare care le pot sus ţine. Astfel, pe lâng ă luarea în calcul a utiliz ării fondurilor europene, na ţionale sau a creditelor, trebuie analizat ă şi capacitatea de accesare a unor împrumuturi pentru sus ţinerea dezvolt ării. Un proiect de planificare strategic ă trebuie s ă ia în considerare şi necesitatea unui proces de evaluare proiectelor şi rezultatelor vizate atât ex-ante, cât şi post implementare. Monitorizarea derul ării strategiei permite sesizarea noilor nevoi care apar pe parcursul aplic ării acesteia. Astfel, strategia trebuie s ă includ ă şi indicatori de evaluare. Sintetizând cele prezentate pân ă acum, pa şii care au fost urma ţi în realizarea designului strategiei sunt: - stabilirea domeniilor de interes - identificarea actorilor implica ţi în diferite grade într-un domeniu - analiza SWOT a domeniilor de interes stabilite - analiza nevoilor - analiza financiar ă a comunit ăţ ii - propunerea proiectelor - analiza capacit ăţ ii de creditare a comunit ăţ ii
5 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020
- indicatori de evaluare a strategiei. 4.3. Consultarea public ă Designul strategiei va constitui cadrul de discu ţie pentru consultarea public ă ce va urma. Consultarea public ă este necesar ă pentru realizarea unei strategii care s ă ţin ă cont de problemele de pe agenda sistemic ă. Stabilirea unui plan strategic pentru coordonarea unei comunit ăţ i este un proces care trebuie s ă ţin ă cont de principiile democra ţiei, corelând problemele şi solu ţiile aferente identificate de către institu ţiile şi consultan ţii, care de ţin expertiz ă în gestionarea resurselor, cu cele identificate de c ătre cei direct implica ţi în anumite domenii de activitate. In vederea consult ării publice, pentru fiecare domeniu de interes s-au stabilit grupe tematice de lucru. Din aceste grupe de lucru vor face parte atât reprezentan ţii institu ţiilor de profil, consilieri locali, cât şi agen ţi comerciali, ong-uri şi persoane fizice dornice s ă participe. Moderatorii întâlnirilor au fost func ţionari ai prim ăriei, monitoriza ţi de consultan ţi. Metoda de lucru care se va utiliza pentru consultarea public ă va fi grupurile interactive . Membrii unui grup interactiv au la dispozi ţie o agend ă şi o problem ă de rezolvat. Astfel de grupuri iau na ştere în general în momentul în care exist ă o problem ă definit ă şi se solicit ă idei. Discu ţiile sunt nesistematizate şi constau din enun ţarea de alternative şi evaluarea acestora. Sarcina moderatorului este aceea de a rezuma la momente potrivite, de a se asigura că to ţi membrii grupului particip ă şi de a contribui cu idei. Se ajunge de obicei la consens, p ărerile finale fiind adoptate prin vot. Utilizarea acestei metode în cadrul întâlnirilor este menit ă s ă duc ă la ob ţinerea consensului public, f ără a neglija îns ă rigurozitatea care se impune în demersul alc ătuirii unei strategii. Pentru organizarea consult ărilor publice, func ţionarul responsabil va stabili persoanele responsabile de moderarea grupelor tematice, realiza o baz ă de date cu persoanele fizice şi juridice considerate cele mai potrivite sau reprezentative pentru fiecare domeniu de interes, va stabili mijloacele de informare, va contacta persoanele vizate şi se va asigura de confirmarea prezen ţei acestora. Aceste grupe de lucru au dezb ătut în cadrul a şase întâlniri, care s-au desf ăş urat bilunar, pe parcursul a 2 ore:
5. Definitivarea strategiei şi aprobarea acesteia de c ătre consiliul local Dup ă realizarea ajust ărilor sugerate de c ătre grupele de lucru se face o centralizarea datelor şi se definitiveaz ă strategia. Strategia astfel realizat ă va fi prezentat ă în cadrul unei şedin ţe a consiliului local pentru analiz ă şi aprobare. Dezbaterea strategiei de dezvoltare local ă de c ătre consiliul local s-a făcut în conformitate cu Legea nr. 52/2003 privind transparen ţa decizional ă în administra ţia public ă, adic ă strategia a fost anun ţat ă publicului cu 30 de zile înainte de şedin ţa consiliului local şi s-a desemnat o persoan ă (d-l primar) Dup ă aprobarea strategiei de c ătre consiliul local, aceasta va fi publicat ă pe site-ul prim ăriei şi se vor asigura condi ţii de consultarea a acesteia la sediu, dac ă nu necesit ă modific ări majore. Dac ă ajust ările sunt majore, atunci procedura de aprobare de către consiliul local se reia.
6 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020 Cap. I. CADRUL DE REFERIN ŢĂ
I.1. CADRUL NATURAL COMUNA AXENTE SEVER
-Pozi ţia geografic ă. Vecin ătate - Suprafa ţă - Popula ţia - Unitatea administrativ teritorial ă - Re ţeaua hidrografica - Clima - Relief - Vegeta ţia - Fauna – Date geologice.Solurile - Resursele subsolului 1-
Comuna Axente Sever este situat ă în centrul României în jude ţul Sibiu, pe drumul na ţional DN 14 ce face leg ătura direct ă dintre municipiile Sibiu – Media ş, cei doi poli de dezvoltare economico-social ă a jude ţului, fiind la: - 36 km de municipiul Sibiu, -11 km de municipiul Media ş şi -1 km de ora şul Cop şa Mic ă. În cadrul jude ţului Sibiu este comuna este situat ă în partea de nord-vest fiind u şor accesibil ă, locuitorii comunei beneficiind atât de facilit ăţ ile transportului rutier cât şi de cel feroviar, respectiv fiind în direct ă leg ătur ă cu Aeroportul Interna ţional Sibiu. Comuna Axente Sever are în componen ţă localit ăţ ile: - Axente Sever re şedin ţa comunei; cod po ştal 557025 - Agîrbiciu – sat situat la 5 km de re şedin ţa comunei; cod po ştal 557026 - Şoala – sat situat la 15 km de re şedin ţa comunei ; cod po ştal 557027
Liniile CFR au asigurat accesul în Axente Sever şi Agîrbiciu prin cele dou ă halte C.F.R.
Vecinii administrativi ai comunei Axente Sever Nord : satul Chesler-comuna Mic ăsasa, ora şul Cop şa Mic ă Est : comuna Valea Viilor Sud : comuna Şeica Mare Vest : comuna Şeica Mic ă, comuna Mic ăsasa
Axente Sever
1 PUG plan urbanistic general comuna Axente Sever– beneficiar Prim ăria comunei Axente Sever 7 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020
I.1.1. Relieful
Relieful acestei a şez ări este puternic fr ământat, cu pante repezi şi foarte repezi, dominat de dealuri cu altitudini ce variaz ă între 444 - 445 m, separate prin v ăi adânci, dintre ele remarcându-se dealul Curm ătura (478 m) spre NV, Vovor ţi (485 m) şi vârful Dorului în Şes (444 m). Pe teritoriul comunei Axente Sever, parte a Podi şului Transilvaniei, se pot distinge multe forma ţiuni geomorfologice: a) Culmile şi platourile, relativ înalte (450 - 505 m) reduse ca suprafa ţă care str ăjuiesc v ăile unor afluen ţi ai Visei, situa ţi pe dreapta acestui râu şi perpendicular pe el, râu desp ărţit de lunca Târnavei Mari de o alt ă culme ce se întinde între dealul Coasta Mare şi Huli şoara. Pe pantele lor însorite se afl ă mari întinderi de planta ţie cu vi ţă - de-vie. b) Terasele aflate în dreapta v ăilor u şor înclinate, cu altitudini variabile, se pot diviza, la rândul lor, în superioare şi inferioare, ele constituind terenuri agricole de mare importan ţă economic ă pentru sat. c) Luncile şi văile, dispuse de-a lungul râului Visa şi pârâurilor Plopului, Melerului, Hâr ştiului, care nu beneficiaz ă de l ăţ imi prea mari (70 - 200 m) cu excep ţia Visei (400 - 750 m) sunt utilizate cu pricepere pentru culturile agricole, între acestea mai importante fiind Valea Visei, a Plopului şi Hâr ştiului. Relieful deluros al comunei este str ăbătut de apele râurilor Tîrnava Mare şi Visa, ambele colectând pâraie din văile comunei. Lunca Târnavei Mari împreuna cu cea a Visei ofer ă cele mai fertile terenuri agricole şi cele mai u şor accesibile de pe teritoriul localit ăţ ii. Putem spune c ă unitatea geomorfologic ă predominant ă este versantul cu configura ţia de regul ă ondulat ă, mai rar plan ă, cu pante de înclina ţie variabil ă între 15° şi peste 40°, media fiind de 20°, cu un micro relief v ălurat, care favorizeaz ă adesea formarea râpilor şi alunec ărilor de teren Dealurile înalte cu, culmi înguste ocup ă partea de nord a teritoriului, dominat ă de confluen ţa Visei cu Târnava Mare, iar dealurile mai mici cu culmi largi partea sud-estic ă. Elemente privind cadrul natural, specifice comunei 2 Din punct de vedere geologic, comuna se încadreaz ă în Depresiunea Transilvaniei, Podi şul Transilvaniei şi cuprinde o arie scufundat ă umplut ă cu depozite ter ţiare şi transformat ă ulterior printr-o evolu ţie postpanonian ă într-un relief deluros. Mi şcările tectonice din ultima parte a ter ţiarului au afectat şi bazinul Transilvaniei producând cute şi boltiri ale stratelor din interior. Teritoriul s-a format în pliocen şi este constituit dintr-un orizont argilos la ba ă şi un alt orizont nisipos cuintercala ţii de argile marnoase în partea superioar ă. Specificul zonei este reprezentat de v ăile principale, în general, largi cu terase aluvionare constituite din numeroase nisipuri şi prundi şuri; v ăile secundare sunt mai înguste şi slab erodate. Specuficul geologic al substratului a influen ţat în mare m ăsur ă formarea şi evolu ţia solurilor. Acestea s-au format de regul ă pe substratele superioare ale depozitelor de cuvertur ă care sunt de natur ă aluvial-pluviatil ă de-a lungul cursurilor de ap ă sau de natur ă deluvial ă şi deluvial-proluvial ă, uneori loessoida, cu o alc ătuire complex ă (luturi, argile, marne, nisipuri pe versan ţi). Litologia de suprafa ţă este alc ătuit ă în cea mai mare parte din roci u şor alterabile, în timp ce rocle consolidate cum ar fi gresiile sau conglomeratele apar mai rar ca depozite de cuvertur ă. Aspectul general al reliefului se prezint ă sub forma unor şisturi de culem fragmentate de re ţeaua hidrografic ă. Eroziunea a provocat o etajare a zonelor de interfluvii, iar fondul forestiere studiat face parte din nivelul superior al interfluviilor cu altitudini cuprinse între 320 m şi 600 m, altitudinea medie fiind de 490 m. Ca unit ăţ i de mezorelief se întâlnesc: culmi plate şi versan ţi. Configura ţia terenului este, în general, ondulat ă. Înclinarea terenului înregistreaz ă valori de la 15º pân ă la valori de 35º. Predomin ă înclin ările între 16-30º (70%). Înclinarea a influen ţat formarea tipurilor şi subtipurilor de sol întâlnite (brune luvice tipice şi brune luvice pseudogleizate), pe înclin ări mici întâlnindu-se soluri brune luvice pseudogleizate. Expozi ţia general ă a teritoriului este nordic ă (p ădurile fiind situate pe vesantul stâng al Târnavei Mari), dar re ţeaua hidrografic ă şi fragmentarea terenului dau na ştere la expozi ţii diverse. Răspândirea principalelor specii forestiere este influen ţat ă pe expozi ţie astfel: pe expozi ţii umbrite (nordice, funduri de v ăi) predomin ă fagul, iar pe cele însorite cu plus de c ăldur ă şi umiditate, gorunul.
2 Amenajamentul Fondului Forestier Proprietate Public ă a Prim ăriei Axente Sever, Jude ţul Sibiu, 2005, pag. 17-51
8 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020
Solurile evoluate, în concordan ţă strâns ă cu relieful şi roca mam ă, se caracterizeaz ă prin propriet ăţ i echilibrate, (fertilitate, randament fizic productiv), se prezint ă, în func ţie de relief într-o gam ă extrem de variat ă, din care remarc ăm: -cernoziom de mai multe categorii: (slab carbonatic), cambic foarte profund pe luturi, argiloluviale pe luturi, cernoziomul slab carbonic. - brune, argiluvial moderat decarbonat şi bruno-podzolic. - luvisal, albie tipic planic necarbonatic. - gleic, puternic gleizat şi ml ăş tinos - negru - clinohidromorz pe luturi. - sol alovial, tipic carbonatic - prodisol, tipic moderat carbonatic. - complex de erodisoluri în taluz de raven ă. Solurile localit ăţ ii, cu o grosime util ă de 40 – 50 cm au un profil mijlociu de tip textur ă lutoas ă şi luto- argiloas ă. Pe terasele mai joase se g ăsesc soluri brune, iar pe cele cu paji şti, mai bine drenate se afl ă soluri brune podzolice, în timp ce pe platourile mai înalte, unele împ ădurite, sunt foarte frecvente solurile podzolice. Pe versan ţi se întâlnesc soluri negre. Pe lunci se g ăsesc solurile cele mai tinere, formate de aluviuni, care au un profil apropiat de acela al solurilor brune. Solurile gleizate sunt mai frecvente în zonele mai slab drenate. Influen ţe deosebit de p ăgubitoare asupra calit ăţ ilor solurilor au exercitat emana ţiile gazoase şi solide ale întreprinderilor din Cop şa Mic ă, contribuind la cre şterea acidit ăţ ii şi diminuarea însu şirilor lor fizico-chimice şi biologice, ducând în final, la reducerea poten ţialului productiv.
I.1.2. Re ţeaua hidrografic ă
Re ţeaua hidrografic ă a comunei Axente Sever face parte din bazinul hidrografic al Târnavei Mari (pe ultima sa treime, înainte de v ărsarea în râul Mure ş). Afluentul cel mai important pe care Târnava Mare îl prime şte în aceast ă zon ă este râul Visa, care str ăbate teritoriul comunei dinspre sud spre nord - est v ărsându-se în Târnava - Mare. Visa, singurul curs de ap ă cu debit permanent, care aduce şi ape s ărăturate (provenite de la Ocna Sibiului) colecteaz ă to ţi afluen ţii situa ţi pe dreapta: Valea Râpei, spre sud, Valea Lupului, Valea Şoalei (4 - 5 km lungime), Valea Plopului, Valea Melerului, Pârâul Hâr ştiului, Pârâul Lung şi Pârâul Cop şei.. Aceasta are un debit inconstant, înregistrând cre ştere prim ăvara, ca rezultat al aprovizion ării foarte bogate din z ăpezi şi a ploii. Vişa este cel mai mare afluent al Tîrnavei Mari (S= 555 kmp; Lungimea total ă de 42 km şi albia de 3-6 m)3 Se presupune c ă prin valea sa, începând de la Cop şa Mic ă, a fost drenat ă în pleistocen Târnava Mare spre Depresiunea Sibiului, iar cursul Cibinului ar fi g ăzduit apele târn ăvene. Într-adev ăr, valea sa neobi şnuit de larg ă seam ănă mai mult cu culoarul Tîrnavei Mari, decât cu afluen ţii s ăi obi şnui ţi, iar terasele fluviatile mai vechi, au o cădere spre Ocna Sibiului. În zona de obâr şie a Visei actuale trece una dintre cutele anticlinale marginale cele mai mari, care ar justifica în bun ă parte întreruperea cursului de ap ă. În acest punct se afl ă renumitele b ăi de la Ocna Sibiului, unde în prezent se men ţin înc ă 12 lacuri de ocn ă şi alte 5 lacuri de tasare pe sare pe depozitele care acoper ă masivul de sare. Efectul terapeutic al lacurilor a fost cunoscut înc ă din sec. al XVI-lea, dar amenaj ările b ăii încep abia dup ă 1844. În aval de Visa, afluen ţii din stânga ai Târnavei Mari sosesc dinspre Podi şul Seca şelor, de origine piemontan ă, cutat destul de puternic prin diapirism. Între acestea se enumer ă Şeica, Şoro ştin, Ţapu, Cenada şi Sp ătacul. Pe tot sectorul de podi ş, singurul afluent mai important, autohton, din dreapta al Târnavei Mari este pârâul Eli şeni (S=84 kmp; L=13 km), restul având caracterul v ăilor toren ţiale (Rogoz, Morii, Fîntîna Vetului, Smegul, Curciul, P ăucea, Chesler şi Valea Lung ă)
3 I. Rodeanu (1926) 9 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020
Alimentarea pâraielor este pluvio-nival ă, cu o contribu ţie subteran ă neînsemnat ă. Din aceast ă cauz ă în perioadele secetoase debitul apelor scade mult, în numeroase cazuri pâraiele secând complet. Apele nu sunt mineralizate dar au prezentat un înalt grad de poluare datorit ă industriei chimice din Cop şa Mic ă. Apele freatice se g ăsesc la adâncime mare (>10 m), principala surs ă de aprovizionare cu ap ă a solurilor fiind precipita ţiile. Târnava sau Târnavele, dup ă cum li se mai spune (S = 6157 kmp, L=249 km) dreneaz ă în mare parte sudul Podi şului Transilvaniei şi anume Podi şul Târnavelor. Râul se formeaz ă de fapt la Blaj din confluen ţa a dou ă sisteme mari, cu caracteristici hidrologice de podiş: Târnava Mare (S= 3606 kmp; L= 221 km) şi Târnava Mic ă (S=2049 kmp; L=191 km) Târnava Mare îşi are izvoarele pe pantele vestice ale masivului vulcanic Harghita Şumuleului, la o altitudine de 1441 m. Cursul s ău superior se dezvolt ă în roci andezitice, în condi ţiile umidit ăţ ii abundente. Piroclastitele andezitice prezint ă un mediu foarte favorabil acumul ării apelor freatice, care alimenteaz ă abundent sectorul s ău superior. Spre aval p ătrunde în platoul vulcanic din Depresiunea Vâr şagului, constituit în baz ă din sedimente neogene. Aici î şi culege primii afluen ţi montani, mici ca dimensiuni, ce vin dinspre Şumuleu: Tarlodul, Creanga Mic ă din dreapta şi Vâr şagul cu Fântâna Mare din stânga (...) În sectorul de podi ş, valea Târnavei Mari se l ărge şte tot mai mult şi sistemul ei devine puternic asimetric spre stânga. Mai prime şte înc ă câ ţiva afluen ţi dinspre zona piemontan ă, cum sunt: Geoagiul (S=89 kmp, L= 21 km) din dreapta şi Archita (S= 135 kmp; L= 19 km) din stânga, dup ă care domin ă în mod evident afluen ţii din stânga: Cărbunarilor, Naghiroc, Sapartoc, Dracului, pâraiele Sighi şoarei: Vîlcandorf şi Sae şul (S=122 kmp; L= 32 km), Be şa, Laslea (S=111 kmp; L=21 km), Valchidul, Biertal, Nem şa, Vorumlocul şi Vi şa.
I.1.3.Elemente de clim ă4
Prin pozi ţia geografic ă, teritoriul comunei se încadreaz ă în ţinutul cu clima temperat-continental ă, iar regional la tranzi ţia dintre climatul continental vestic de nuan ţă atlantic ă şi cel excesiv continental, mai exact ţinutul climatic de dealuri şi podi şuri, sub ţinutul climatic Depresiunea Transilvaniei, districtul de p ădure cu topoclimate elementare de culoare, terase, piemonturi şi versan ţi moderat înclina ţi. de vale, de versante (însorite, caracterizate de un topoclimat cald şi uscat, umbrite, semiumbrite şi semiînsorite) şi de culme. Temperatura medie anual ă este de 8,7ºC, cea mai cald ă luna este iulie (19,2ºC), iar luna cea mai rece este ianuarie (-4,1ºC), amplitudinea medie anual ă fiind de 23,3ºC. Temperatura maxim ă absolut ă înregistrat ă a fost de 39,2ºC, iar cea minim ă absolut ă de – 32,3ºC. Temperatura medie iarna este de -2,1ºC, prim ăvara de 9,3 ºC, vara de 18,4 ºC, toamna de 9,1 ºC, iar în perioada de vegeta ţie de 15,6 ºC. Începutul perioadei cu temperaturi medii diurne >0 ºC se situeaz ă în jurul datei de 24 februarie, sfâr şitul acestei perioade în jurul datei de 5 decembrie, durata medie fiind de 284 de zile. Începutul perioadei cu temperaturi medii diurne >10 ºC se situeaz ă în jurul datei de 18 aprilie, sfâr şitul acestei perioade în jurul datei de 11 noiembrie, durata medie fiind de 178 de zile. Data medie a primului înghe ţ este 24 noiembrie, iar a ultimului înghe ţ 20 aprilie. Apari ţia timpurie a înghe ţurilor de toamn ă (ce pot surprinde lujerii planta ţiilor tinere nelignifica ţi) precum şi înghe ţurile târzii prim ăvara (care produc înghe ţarea puie ţilor şi a mugurilor), sunt principalii factori climatici limitativi. Regimul termic determin ă un grad de favorabilitate pentru principalele specii forestiere: gorun, fag, diverse. Regimul pluviometric Cantitatea anual ă medie de precipita ţii se situeaz ă în jurul valorii de 600 mm, iar în sezonul de vegeta ţie este de 418 mm. Făcând un bilan ţ hidrologic (diferen ţa dintre suma anual ă a precipita ţiilor – intr ări – şi suma intercep ţiilor anuale, stocarea în litier ă, scurgerea de suprafa ţă şi evapotranspira ţie – ie şiri) rezult ă un disponibil pentru freatic de 120-150 mm, uneori chiar mai mic în perioadele de secet ă prelungit ă. Reparti ţia precipita ţiilor în cursul anului este neuniform ă, în sensul c ă cea mai mare cantitate de precipita ţii cade în lunile mai-august, iar cea mai mic ă în lunile de iarn ă (sub form ă de z ăpad ă), astfel c ă precipita ţiile medii lunare înregistreaz ă un minim în luna februarie şi un maxim în luna iunie.
4 Amenajamentul Fondului Forestier Proprietate Public ă a Prim ăriei Axente Sever, Jude ţul Sibiu, 2005, pag. 17-51 10 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020
Precipita ţiile se transform ă în z ăpad ă – în medie - la finele lunii noiembrie, solul r ămânând acoperit cu zăpad ă 100 zile pe an. Precipita ţiile sub form ă de z ăpad ă au un important rol ecologic, stratul de z ăpad ă având rol termoizolator pentru sol şi culturile tinere. Umiditatea relativ ă a aerului are un maxim în luna decembrie şi un minim în luna iulie. Valoarea medie anual ă este de 78%. Nebulozitatea medie anual ă are valoare ade 5.6. Evapotranspira ţia poten ţial ă prezint ă o valoare anual ă de 639 mm, valoarea maxim ă înregistrându-se în luna iulie (129 mm). În zon ă cad adesea ploi cu caracter toren ţial sub form ă de averse înso ţite de desc ărc ări electrice care provoac ă uneori calamit ăţ i (alunec ări de teren, transport de material erodat, etc). În vederea preîntâmpin ării acestor viituri, măsurile de gospod ărire preconizate vor fi îndreptate spre men ţinerea p ădurii pe terenurile cu risc de eroziune şi alunecare. Versan ţii puternic însori ţi, cu înclinare mare, în timpul zilelor de var ă, se înc ălzesc foarte puternic ducând la pierderea rapid ă a apei, şi deci la condi ţii destul de grele pentru vegeta ţia forestier ă. Cu aceast ă excep ţie, regimul pluviometric este favorabil dezvolt ării gorunetelor, f ăgetelor, goruneto-făgetelor dar şi viticulturii. Precipita ţii excesive în zona Media şului au c ăzut în vara anilor 1970 - 1975 când apele Târnavei Mari au produs inunda ţii cu mari pagube materiale şi victime omene şti. În zona noastr ă Târnava Mare a inundat cele dou ă întreprinderi SOMETRA şi CARBOSIN, nivelul apelor ridicându-se între 0,5 -1,00 m iar apele Târnavei Mari au ajuns pân ă la calea ferat ă. La Axente Sever au distrus doar culturile din z ăvoi. Demn de remarcat este faptul c ă la sfâr şitul anului 2000 s-au înregistrat în ţara noastr ă cele mai ridicate temperaturi cu o medie de 6,22° C pe ultimele patru luni. Pe luna decembrie 2000 precipita ţiile au fost de 32,8 l/m 2 temperatura :maxim ă 12,0° C (14.XII.2000) şi cea minim ă de -14,8° C (24.XII.2000), temperatura medie 0,4° C, cea mai ridicat ă din ultima jum ătate a secolului trecut. 5 Regimul eolian Regiunea st ă sub semnul calmului atmosferic jum ătate din timpul anului. În general masele de aer sunt canalizate pe culoarul Târnavei Mari – de la nord-est spre sud-vest. Circula ţia zonal ă a aerului a avut o importan ţă deosebit ă în contextul polu ării industriale a ora şului Cop şa Mic ă, noxele de pe platforma industriale fiind purtate – în general – pân ă la Blaj, alteori invers – spre Dumbr ăveni, dar şi spre sud spre Şoala. P ădurile au fost afectate (mai mult sau mai pu ţin) de poluare, direc ţia curen ţilor de aer schimbându-se periodic. Vântul din sud - est este cald şi uscat, aducând vara secet ă. Schimb ările climatice Schimb ările climatice reprezint ă o actualitate: temperaturile cresc, tiparele precipita ţiilor se schimb ă, ghe ţarii şi z ăpada se topesc, iar nivelul mediu global al m ărilor cre şte. Ne a ştept ăm ca aceste schimb ări s ă continue, iar condi ţiile meteorologice extreme care conduc la riscuri de genul inunda ţiilor şi a secetei s ă devin ă mai frecvente şi intensitatea lor s ă sporeasc ă. Impactul asupra naturii, a economiei şi a s ănătăţ ii noastre variaz ă în Europa în func ţie de regiune şi teritoriu, precum şi de sectorul economic afectat. Este foarte probabil ca înc ălzirea ce a avut loc începând cu mijlocul secolului al XX-lea s ă se datoreze în mare parte cre şterii observate a concentra ţiei gazelor cu efect de ser ă (GES) ca rezultat al emisiilor provenite din activitatea uman ă. Temperatura global ă a crescut cu aproximativ 0,8ºC în ultimii 150 de ani şi se estimeaz ă c ă va cre şte în continuare. Dep ăş irea unei cre şteri de 2ºC în compara ţie cu temperaturile din epoca preindustrial ă spore şte riscul producerii unor schimb ări periculoase pentru sistemele globale umane şi naturale. Conven ţia Cadru a Na ţiunilor Unite asupra Schimb ărilor Climatice (CCNUSC/UNFCCC) a recunoscut ca obiectiv limitarea cre şterii temperaturii globale medii în compara ţie cu perioada preindustrial ă la valoarea de sub 2ºC. Cum se poate atinge acest obiectiv? La nivel global, emisiile gazelor cu efect de ser ă (GES) trebuie men ţinute la nivel constant în cursul deceniului actual, urmând a fi reduse pân ă în 2050 cu 50% în compara ţie cu nivelurile din anul 1990. Având în vedere eforturile pe care trebuie s ă le depun ă ţă rile în curs de dezvoltare, Uniunea European ă sus ţine obiectivul de a-şi reduce emisiile de gaze de ser ă cu o valoare între 80% şi 95% pân ă în anul
11 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020
2050 (în compara ţie cu 1990). Chiar dac ă politicile şi eforturile de a reduce emisiile vor fi încununate de succes, anumite schimb ări climatice vor fi inevitabile. Din acest motiv este nevoie şi de strategii şi ac ţiuni de adaptare la impactul acestora. Cauzele schimb ărilor climatice provocate de om şi politicile europene în domeniu Gazele cu efect de ser ă (GES) sunt emise deopotriv ă ca urmare a unor procese naturale şi a activit ăţ ilor umane. Cel mai frecvent GES prezent în atmosfer ă sunt vaporii de ap ă. În urma activit ăţ ilor umane sunt emise în atmosfer ă cantit ăţ i considerabile din alte GES, crescând concentra ţia atmosferic ă a acestora – intensificând, prin urmare, efectul de ser ă şi înc ălzind clima. Sursele principale ale GES produse de om sunt: • arderea combustibililor fosili (a c ărbunilor, ţiţeiului şi a gazelor naturale) în producerea energiei, transporturi, industrie şi în gospod ării (CO 2); • agricultura (CH 4) şi schimb ările în utilizarea terenurilor cum ar fi defri şă rile (CO 2); • depozitarea de şeurilor menajere (CH 4); • folosirea gazelor industriale fluorurate. O serie de ini ţiative ale UE au ca scop reducerea emisiilor de GES: • îmbun ătăţ irea continu ă a eficien ţei energetice a unei arii largi de echipamente şi aparate electrocasnice; • crearea de obliga ţii legale cu privire la folosirea energiei regenerabile cum ar fi energia eolian ă şi solar ă, cea a apei şi de biomas ă, precum şi a combustibililor regenerabili pentru transport cum ar fi biocombustibilii; • sus ţinerea elabor ării tehnologiilor pentru captarea şi stocarea dioxidului de carbon (CSC) pentru a capta şi stoca dioxidul de carbon (CO 2) emis de centralele termoelectrice şi de alte capacit ăţ i industriale de scar ă larg ă; • întreprinderea unor ac ţiuni pe baza Sistemului de Comer ţ cu Emisii (EU ETS), principalul instrument al UE de reducere a emisiilor de GES provenite din activit ăţ i industriale. Pachetul legislativ al UE din 2009, referitor la clim ă şi energie, reprezint ă un set de norme obligatorii ce vizeaz ă implementarea obiectivelor 20-20-20 pân ă în anul 2020, şi anume: reducerea emisiilor de GES ale UE cu cel pu ţin 20% fa ţă de nivelul din anul 1990; acoperirea necesarului de energie a UE în propor ţie de 20% din resurse de energie regenerabil ă şi reducerea cu 20% a utiliz ării primare a energiei în compara ţie cu nivelurile preconizate.
I.1.4.Vegeta ţia
Vegeta ţia pe teritoriul comunei Axente Sever are urm ătoarele caracteristici de referin ţă 6: -condi ţiile climatice moderate (cu mici excep ţii toamna pe versan ţii însori ţi când apa din sol este deficitar ă) favorizeaz ă etajul deluros de gorunete, f ăgete, goruneto-făgete şi viticultur ă, vegeta ţia fiind ferit ă de extreme termice şi hibrice; -solurile apar ţin clasei argilusivoluri (soluri brune luvice) mijlociu profunde, slab scheletice, cu volum edafic mijlociu (edafic =proprietatea/poten ţialul solului de a între ţine via ţa organismului) favorabil vegeta ţiei forestiere, troficitatea (capacitatea de aprovizionare cu ap ă a plantelor) fiind mijlocie cu con ţinut mijlociu de humus şi grad de satura ţie în baze în orizontul mineral. - factorii naturali limitativ nu prezint ă intensit ăţ i ridicate, exceptând situa ţiile zonele excesiv poluate; -poluarea a ac ţionat ca un factor extern, excesiv de agresiv, afectând procese biochimice şi chimice din plante şi sol, sl ăbind vitalitatea arboretelor (prin acidificarea solului s-au distrus micorizele şi echilibrele biologice aferente), declan şându-se dezechilibre ecologice, ecofiziologice şi chiar genetice, cu consecin ţe nefavorabile asupra polifunc ţionalit ăţ ii p ădurii afectând at ăt produc ţia lemnoas ă, cât şi func ţiile ei hidrologice, antieroziale, climatice, igienico-sanitare,etc. -vegeta ţia forestier ă este format ă din gorun şi fag ca specii naturale de baz ă la care se adaug ă carpenul, salcâmul, cire şul şi mai pu ţin diversele tari, moi sau r ăş inoase (molidul sau laricele). Prin m ăsurile de gospod ărire a p ădurilor trebuie s ă se urm ăreasc ă atenuarea factorilor limitativi şi s ă se realizeze compozi ţii şi structuri forestiere, optime sub raport ecologic şi productiv.
6 Amenajamentul Fondului Forestier Proprietate Public ă a Prim ăriei Axente Sever, Jude ţul Sibiu, 2005, pag. 33-34 12 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020
Vegeta ţia prezint ă caracteristici ale zonei de deal cu diferen ţieri în func ţie de altitudini. Zonele mai înalte sunt predominate de stejar şi fag în amestec cu alte specii de foioase (carpen, mesteac ăn, alun, tei, frasin, ulm, salcâm) şi de arbu şti (m ăce şi, porumbar, p ăducel). Pe malurile păraielor cresc: salcia, r ăchita, arinul, socul, plopul precum şi o gam ă larg ă de plante ierboase - pipirigul, stuful, rogozul, papura. Din flora spontan ă a localit ăţ ii mai fac parte: Flori de câmp: brându şe, ghiocei, margarete, stânjenel, topora ş, viorele etc. Plante f ără flori: feriga, mu şchi, mu şchi de p ământ, bure ţi, ciuperci, ciuciuleţi de iarb ă, burete dulce, ghebe, iasc ă etc. Plante medicinale: porumbarul, p ăducelul, socul, m ăce şul, coada calului, urzica, troscotul, traista ciobanului, chimionul, coada şoricelului, muşeţelul, sun ătoarea, p ătl ăgina, podbalul, g ălbenelele, p ăpădia, brusturele, menta, etc. Buruieni: ştir, loboda, alb ăstri ţa, p ălămida, mac ro şu, rapi ţa s ălbatic ă, scaie ţi, români ţa, urda vacii, volbura, ştevie, susai, rocoina etc.
I.1.5.Fauna
Fauna este caracteristic ă zonei mai largi a Târnavelor: mamifere: mistre ţii, c ăprioarele, iepurii, lupii, vulpile, şoarecii de câmp, cârti ţele, pisicile s ălbatice (disp ărute în ultimul timp), dihorii, nev ăstuicile, vidra (disp ărut ă), etc. păsări: privighetoarea, cucul, hâr ăul, buha, mierla neagr ă, ciocârlia de p ădure, graurul, vrabia, ciocârlia de câmp, rândunica, ţarc ă, cioara, uliul, turturica, pup ăza, potârnichea, pi ţigoiul, porumbelul s ălbatic, prepeli ţa, gugu ştiuciul, cucuveaua, corbul etc. reptile: şarpele de ap ă, şarpele de cas ă, şopârla, şopârla verde etc. batracieni: broasca de iarb ă, broasca de ap ă, broasca râioas ă, broasca ţestoas ă (disp ărut ă când a început exploatarea nisipului în cariera de la Visa). pe şti: în apele Târnavei Mari şi Visei: crap, şal ău, biban, ştiuc ă, clean, somn, zvârluga etc. molu şte: melc de frunze şi melc. viermi: râma, lipitoarea insecte: musca de cas ă, bondarul, viespea, strechea, furnica ro şie, furnica neagr ă, coropi şni ţa, g ărg ări ţa, ţân ţarul, p ăianjenul.
I.1.6. Poluarea
Poluarea mediului înconjur ător, care a început odat ă cu intrarea în func ţiune a întreprinderilor Carbosin (1935) şi Sometra (1940) se resimte peste tot în aer, în apă, pe plante şi arbori, în sol. Aflate doar la 1,5 km fa ţa de Axente Sever cele dou ă mari uzine chimice poluante, întinse pe cca. 10 km2, au emanat în atmosfer ă concentra ţii de metale neferoase şi negru de fum, ce dep ăş eau uneori, de 20 ori norma sanitar ă admis ă. Plumbul acumulat în cantit ăţ i considerabile în toate speciile vegetale (în special în legume şi fructe) are un efect deosebit de nociv asupra s ănătăţ ii locuitorilor. Din cauza acestor concentra ţii de plumb a crescut mortalitatea la animalele domestice erbivore (în special cabaline). Apele de suprafa ţă , în special ale Târnavei Mari în aval de platforma industrial ă cop şan ă, au devenit inutilizabile pentru iriga ţii şi pentru consumul animalelor. P ădurea a suferit în cel mai înalt grad de pe urma emana ţiilor poluante. În special negrul de fum de la întreprinderea Carbosin, prin acoperirea frunzelor şi ramurilor cu o pelicul ă fin ă a redus considerabil procesul de fotosintez ă cu consecin ţe negative asupra dezvolt ării vegeta ţiei, dar şi asupra faunei din p ăduri. În anul 1981 la Sibiu s-au desf ăş urat lucr ările unei Consf ătuiri interdisciplinare care au dezb ătut rezultatele cercet ărilor din anii 1969 -1980 cu privire la efectele negative asupra factorilor de mediu ale agen ţilor poluan ţi emi şi de cele dou ă întreprinderi din Cop şa Mic ă, precum şi a măsurilor ce se impuneau a fi luate pentru reducerea acestor efecte. 13 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020
În anii 1969 - 1990 atmosfera era înc ărcat ă de particule de negru de fum, dioxid de sulf (apreciat de speciali şti drept cel mai agresiv poluant, prin ac ţiunile directe şi prin ploi acide) ce purta cu el plumb, cadmiu, pulberi de zinc şi altele. Poluarea industrial ă a determinat efecte negative şi asupra solurilor brune luvice tipice, pseudogleizate şi brune argiluviale, prin modificarea caracteristicilor fizico-chimice datorit ă acidific ării, debazific ării şi destructur ării, pe scurt, ducând la s ărăcirea în substan ţe nutritive. Cantit ăţ ile mari de oxizi de sulf în prezen ţa apei au favorizat formarea acidului sulfuric şi dirijarea acestuia spre orizonturile inferioare, fapt ce determinat distruc ţia alumino-silica ţilor şi migrarea elementelor nutritive.
I.2.Amenajarea teritoriului comunei Axente Sever
Planul Urbanistic General al comunei Axente Sever
În anul 2000 a fost elaborat PUG-ul comunei Axente Sever, regulamentul cuprinzând prevederi referitoare la modul de utilizare a terenurilor şi derealizarea şi utilizarea construc ţiilor pe întreg teritoriul localit ăţ ii. Planul Urbanistic General (PUG-ul) este un proiect aprobat de Consiliul Local Axente Sever care face parte din programul de amenajare a teritoriului si de dezvoltare a localit ăţ ilor ce compun unitatea teritorial- administrativa de baz ă: Axente Sever, Agîrbiciu şi Şoala. Planurile Urbanistice Generale cuprind analiza, reglement ări şi regulament local de urbanism pentru întreg teritoriul administrativ al unit ăţ ii de baz ă (suprafete din intravilan, cat si din extravilan). În acelasi timp, PUG-ul stabileste norme generale, pe baza carora se elaboreaza mai apoi în detaliu, la scar ă mai mic ă, Planurile Urbanistice Zonale (PUZ-urile) şi apoi Planurile Urbanistice de Detaliu (PUD-urile). Categorii generale de probleme abordate in cadrul Planului Urbanistic General cuprinse în Ghidul privind metodologia de elaborare şi continutul-cadru al PUG-ului: • optimizarea relatiilor localitatilor cu teritoriul lor administrativ si judetean; • valorificarea potentialului natural, economic si uman; • stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan; • reorganizarea si dezvoltarea cailor de comunicatie; • stabilirea si delimitarea zonelor construibile; • stabilirea si delimitarea zonelor functionale; • stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie temporara si definitiva de construire; • stabilirea si delimitarea zonelor protejate; • modernizarea si dezvoltarea echiparii edilitare; • evidentierea detinatorilor terenurilor si a modului de circulatie juridica a terenurilor; • delimitarea suprafetelor pe care se preconizeaza realizarea obiectivelor de utilitate publica; • stabilirea modului de utilizare a terenurilor si conditiilor de conformare si realizare a constructiilor PUZ – Plan de Urbanism Zonal necesar pentru amenajarea vechiului cartier românesc dar şi al drumului de ocolire a comunei pentru devierea traficului greu ce tranziteaz ă Axente Sever şi Agîrbiciu Planul Urbanistic Zonal (PUZ-ul) este proiectul care are caracter de reglementare specifica detaliata a dezvoltarii urbanistice a unei zone din localitate (acoperind toate functiunile: locuire, servicii, productie, circulatie, spatii verzi, institutii publice, etc.) si asigura corelarea dezvoltarii urbanistice complexe a zonei cu prevederile PUG-ului localitatii din care face parte. Prin PUZ se stabilesc obiectivele, actiunile, prioritatile, reglementarile de urbanism (permisiuni si restictii) necesar a fi aplicate in utilizarea terenurilor si conformarea constructiilor din zona studiata (PUZ-ul reprezinta o faza premergatoare realizarii investi ţiilor, prevederile acestuia realizandu-se etapizat în timp, func ţie de fondurile disponibile). Categorii generale de probleme abordate in cadrul Planului Urbanistic Zonal, cuprinse în Ghidul privind metodologia de elaborare si continutul-cadru al PUZ-ului ): • organizarea retelei stradale; • zonificarea functionala a terenurilor; • organizarea urbanistic-arhitecturala in functie de caracteristicile structurii urbane; • indici si indicatori urbanistici (regim de aliniere, regim de inaltime, POT, CUT, etc); • dezvoltarea infrastructurii edilitare; 14 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020
• statutul juridic si circulatia terenurilor; • delimitarea si protejarea fondului arhitectural-urbanistic de valoare deosebita, daca acesta exista in zona studiata; • masuri de delimitare pana la eliminare a efectelor unor riscuri naturale si antropice, daca acestea exista in zona studiata; • mentionarea obiectivelor de utilitate publica; • masuri de protectie a mediului, ca rezultat al programelor specifice; • reglementari specifice detaliate (permisiuni si restrictii) incluse in Regulamentul local de urbanism aferent PUZ-ului. PUD – Plan de Urbanism de Detaliu Planul Urbanistic de Detaliu (PUD-ul) reprezinta de fapt documentatia aferenta Planului Urbanistic General (PUG-ul) si Planului Urbanistic Zonal (PUZ-ul), explicând şi detaliind con ţinutul acestor planuri, sub forma de prescrip ţii şi recomand ări, corelate cu condi ţion ările din Certificatul de Urbanism, în vederea urm ăririi şi aplic ării lor. PUD-ul reprezint ă documenta ţia prin care se asigur ă condi ţiile de amplasare, dimensionare, conformare şi servire edilitar ă, a unuia sau mai multor obiective, pe o parcel ă, în corelare cu func ţiunea predominant ă şi vecin ătăţ ile imediate (se studiaz ă mai multe amplasamente, op ţiunea pt. realizarea unei construc ţii compatibil ă cu func ţiile urbane). Este de fapt documentul consultat de comisia de urbanism atunci când este cerut un Certificat de Urbanism sau o Autoriza ţie de Construire; dac ă nu exist ă PUD pentru terenul respectiv, Prim ăria cere mai întâi întocmirea lui, pe baza PUG-ului şi PUZ-ului. Categorii generale de probleme abordate în cadrul Planului Urbanistic de Detaliu (PUD- ul) cuprinse în Ghidul privind metodologia de elaborare si continutul-cadru al PUD-ului): • regimul juridic, economic şi tehnic al terenului şi construc ţiilor;-compatibilitatea func ţiunilor şi conformarea construc ţiilor, amenaj ărilor şi planta ţiilor; • rela ţii func ţionale şi estetice cu vecin ătatea; • asigurarea accesibilit ăţ ii şi racordarea la re ţelele edilitare; • permisivit ăţi şi constrângeri urbanistice, inclusiv ale volumelor construite şi amenaj ărilor; • modul de ocupare şi utilizare a terenului (POT, CUT); • func ţiunea şi aspectul arhitectural al construc ţiei (sau construc ţiilor) şi amenaj ărilor; • integrarea noilor construc ţii şi corelarea lor cu cele existente în vecin ătate; • interventia, prin reabilitarea constructiilor şi amenaj ărilor învecinate, în scopul armoniz ării cu construc ţiile şi amenaj ările noi propuse (dac ă este cazul); • circula ţia carosabil ă şi pietonal ă, corelate cu traficul în zona şi rela ţiile cu zonele învecinate (accese pietonale şi auto); • parcaje, spa ţii de recreere şi de joac ă; • echiparea edilitar ă şi impactul asupra re ţelelor existente în zon ă (necesitatea de dezvolt ări, moderniz ări, etc); • func ţionarea diferitelor forme de proprietate juridic ă a terenului; circula ţia acestora dac ă este cazul; PUD-ul necesar pentru amenajarea Parcului Industrial Agîrbiciu! PUD-ul se întocme şte fie când acest lucru este prev ăzut în Regulamentul Local de Urbanism (RLU), fie atunci când, din diverse motive, regulamentul nu se poate aplica, anumite propriet ăţ i ale amplasamentului fiind diferite de cele propuse de R.L.U. P.U.D.-uri se mai întocmesc şi în cazul în care investitia preconizat ă difer ă de prevederile R.L.U.. P.U.D.- ul con ţine normele pe care trebuie s ă le respecte o construc ţie într-o anumit ă zon ă: în ălţimea maxim ă, procentul din teren ocupat de construc ţie (POT), coeficientul de ocupare a terenului (CUT), retragerile minime admise, destina ţie (locuin ţe, birouri, comer ţ, industrie, etc.). P.U.D.-ul este aprobat de c ătre Consiliul Local al comunei Axente Sever, P.U.D.-urile neputând fi aprobate f ără avizul Comisiei Tehnice a prim ăriei sau, atunci când prim ăria nu are o comisie tehnic ă, de c ătre comisia tehnic ă de urbanism a Consiliului Judetean. Alte avize sunt avizele de amplasament ale furnizorilor locali de utilit ăţ i, cum ar fi Distrigaz, Electrica, Romtelecom, etc. Aceste avize eviden ţiaz ă dac ă un amplasament este afectat de re ţelele proprii. Sunt necesare, în anumite condi ţii, avizele de circula ţie, mediu (acord de mediu), avize MApN, MAI, SRI, etc.
15 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020
Prin PUG-ul Comunei Axente Sever elaborate de S.C. ASSA ŞTEF ĂNEL &COMP S.N.C. Media ş, elaborat în septembrie 2013, PUG valabil în prezent se precizeaz ă şi delimiteaz ă 24 U.T.R.-uri (unit ăţ i teritoriale de referin ţă ) în comun ă.
Nr. Unitatea Localitatea şi func ţionalitatea Observa ţii Crt. teritorial ă de -ce cuprinde zona: referin ţă 1 UTR-1 Axente Sever: suprafa ţă destinat ă, ca Zona central ă cu unit ăţ ile administrative şi func ţionalitate zonei central administrative locuin ţe (centrul istoric administrativ şi comercial) 2 UTR2 Axente Sever: suprafa ţă destinat ă ca -zon ă locuin ţe func ţionalitate zonei de locuin ţe, iar -sector agricol complementar aici sunt amplasate şi o serie de -cimitir ortodox construc ţii de interes general -sta ţie de tratare a apei, front de captare 3 UTR3 Axente Sever: suprafa ţă destinat ă, ca -zon ă locuin ţe, func ţionalitate zonei de locuin ţe -cimitir ortodox, -sector agricol, -stadion fotbal, -ştrand, teren alocat pentru sal ă de sport; -fabrica de oxigen -gara CFR -cas ă de rug ăciuni baptist ă 4 UTR4 Agîrbiciu : suprafa ţă destinat ă zonei central -biserica evanghelic ă, istorice a satului -căminul cultural -şcoala -locuin ţe din zona central ă UTR5 Agîrbi ciu: suprafa ţă destinat ă, ca -zon ă locuin ţe func ţionalitate, zonei de locuin ţe -sector industrial (gater) -cimitir ortodox -po şta UTR6 Agîrbiciu : suprafa ţă destinat ă zonei de -cimitirul evanghelic gospod ărire comunal ă UTR7 Agîrbiciu: suprafa ţă destinat ă – în principal – -zona locuin ţe, zonei de locuin ţe -gara CFR -oficiu PTTR, -cas ă de rug ăciuni baptist ă -biserica greco-catolic ă, -teren sport propus, -zon ă de locuin ţe propus ă -cabinet medical -gr ădini ţă UTR8 Şoala: suprafa ţa destinat ă, în principal, -biserica evanghelic ă, func ţiunilor de interes geneal, de zon ă -gr ădini ţa, central istoric ă -locuin ţe în zona central ă -şcoala -cămin cultural, -oficiu PTTR 4 UTR9 Şoala: suprafa ţa cu destina ţie zon ă de locuin ţe -zon ă locuin ţe -cimitir evanghelic 5 UTR10 Şoala: suprafa ţă destinat ă, în principal, -zona de locuin ţe func ţiunii de locuire -cimitir ortodox -teren sport -biserica ortodox ă 6 UTR11 Şoala: unitate teritorial ă identificat ă în trup Sector industrial, cu suprafa ţă de 3,16 ha izolat intravilan 7 UTR12 Şoala: unitate teritorial ă identificat ă în trup -ferm ă zootehnic ă (cresc ătorie porci) – 16 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020
izolat intravilan (trup 5) suprafa ţă 0,93 ha 8 UTR 13 unitate teritorial ă identificat ă în trup izolat Triaj CFR – suprafa ţă 0,93 ha intravilan (trup 6) 9 UTR 14 unitate teritorial ă identificat ă în trup izolat Groap ă gunoi– suprafa ţă 1 ha intravilan (trup 7) UTR 15 unitate teritorial ă identificat ă în trup izolat Sector agrozootehnic – suprafa ţă 8,40 ha intravilan (trup 8) UTR 16 unitate teritorial ă identificată în trup izolat Sector industrial (Cram ă)– suprafa ţă 1 ha intravilan (trup 9) UTR 17 unitate teritorial ă identificat ă în trup izolat Ferm ă agrozootehnic ă –suprafa ţă 0,29 ha intravilan (trup 10) UTR 18 unitate teritorial ă identificat ă în trup izolat Sector zootehnic (ferm ă animale) – suprafa ţă intravilan (trup 16) 0,65 ha UTR 19 Axente Sever: unitate teritorial ă identificat ă Sta ţie epurare Axente Sever – suprafa ţă 0,31 ha în trup izolat intravilan (trup 23) UTR 20 Agîrbiciu: unitate teritorial ă identificat ă în Sta ţie tratare a apei + front de captare Agîrbiciu trup izolat intravilan (trup 24) – suprafa ţă 0,43 ha UTR 21 Agîrbiciu: unitate teritorial ă identificat ă în Sta ţie epurare Agîrbiciu – suprafa ţă 3,30 ha trup izolat intravilan (trup 25) UTR 22 Şoala: unitate teritorial ă identificat ă în trup Sta ţie tratare + frontul de captare – Şoala – izolat intravilan (trup 26) suprafa ţa de 0,30 ha UTR 23 Şoala: unitate teritorial ă identificat ă în trup Sta ţie de epurare – Şoala – suprafa ţa de 1,07 ha izolat intravilan (trup 26) UTR 24 Trup 12 – radar M.A.N. – suprafa ţa de 0,10 ha Trup 13 – saivan – suprafa ţa de 0,85 ha Trup 14 –Sector agricol (hal ă sortare fructe) – suprafa ţa de 0,10 ha Trup 15 – sector agricol – suprafa ţa de 0,30 ha Trup 17 – saivan – suprafa ţa de 0,15 ha Trup 18 – tab ără de var ă – suprafa ţa de 0,20 ha Trup 19 – tab ără de var ă – suprafa ţa de 1,23 ha Trup 20 – tab ără de var ă – suprafa ţa de 0,30 ha Trup 21 – tab ără de var ă – suprafa ţa de 0,20 ha Trup 22 – tab ără de var ă – suprafa ţa de 1,50 ha Total = 238,21 ha Note 7: 1.Se impune revizuirea şi actualizarea Planului Urbanistic General al comunei Axente Sever existând o serie de prevederi dep ăş ite legate de infrastructura de re ţele şi sta ţii de tratare şi epurare a apei precum şi depozitarea gunoiului 2.Se impune ca noul Regulament Local de Urbanism s ă fie definit la nivel de zone şi subzone func ţionale: -zona central ă-istoric ă şi de interes turistic cu func ţiuni complexe de interes public (administrativ- comercial şi de servicii) -zona de locuit şi func ţiuni complementare -zona unit ăţ ilor industriale
7 PUG-ul actual a fost elaborat în anul 2003, cu patru ani înainte de integrarea României în Uniunea European ă, lucrarea nefiind corelat ă cu normele de mediu şi strategia actual ă de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever (2008) 17 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020
-zona unit ăţ ilor agricole -zona de activit ăţ i cultural-sportive şi de agrement -zona de re ţele edilitar – gospod ăre şti -zona de gospod ărire comunal ă -zona c ăilor de comunica ţie (cu preciz ări explicite privind circula ţia mijloacelor de transport cu trac ţiune animal ă şi a animalelor – ciurda satului) 3. Se impune definirea zonele de interes turistic (c ăi de comunica ţii, obiective de interes turistic în intravilan sau extravilan) pentru includerea unor reglement ări specifice de dezvoltare urbanistic ă, pentru promovarea localit ăţ ilor şi a întregii comune (parc ări, locuri de popas, etc). 4. Extinderea intravilanului localit ăţ ii Axente Sever (implicit al comunei) prin includerea terenului aferent drumului de hotar ocolitor în intravilanul localit ăţ ii şi definirea unei zone reziden ţiale de dezvoltare comunitar ă în scop turistic (zon ă pe malul stâng al Visei ce une şte intrarea în localitatea Agîrbiciu de Drumul Blajului). Parcelarea acestei zone ar permite dezvoltarea sectorului de servicii turistice-culturale şi sportive ale comunei zona permi ţînd o dezvoltare economico-social ă a comunei f ără restric ţii de ordin urbanistic şi o deviere par ţial ă a traficului de pe strada principal ă a localit ăţ ilor Axente Sever şi Agîrbiciu. De asemenea dezvoltarea intravilanului pe aceast ă zon ă ar permite valorificarea poten ţialului agricol al versan ţilor însori ţi ai dealurilor (ţinutul viilor comunei) accesul fiind relativ dificil în prezent. 5. Definirea poten ţialului parcului industrial Agîrbiciu , prin extindere şi asigurare cu toate facilit ăţ ile de infrastructur ă (centrul expozi ţional, atragere de noi investitori şi reabilitarea construc ţiilor existente): Includerea parcului în categoria parcurilor industriale din România, în conformitate cu Legea 186/2013.
I.3. Popula ţia Comunei Axente Sever
Recens ământul popula ţiei reprezint ă o observare statistic ă total ă, special organizat ă, în vederea cunoa şterii num ărului popula ţiei unei ţări la un moment dat şi a structurii acesteia dup ă caracteristici demografice, social-culturale şi economice. Ac ţiuni de mare amploare şi complexitate, recens ămintele popula ţiei s-au efectuat din cele mai vechi timpuri şi pe teritoriul ţă rii noastre. Cronica statisticii oficiale din România consemneaz ă asemenea preocup ări înc ă de la Unirea Principatelor din 1859. Ultimul recens ământ reprezint ă cel de-al doisprezecelea recens ământ al popula ţiei organizat pe principii moderne în ţara noastr ă, dup ă cele pe care cronologia le consemneaz ă, dup ă cum urmeaz ă: Recens ământul din 1859-1860, decembrie 1899, 19 decembrie 1912, 29 decembrie 1930, 6 aprilie 1941, 25 ianuarie 1948, , 21 februarie 1956, 15 martie 1966, 5 ianuarie 1977, 7 ianuarie 1992, 18 martie 2002, recensământul popula ţiei şi al locuin ţelor din 2011 Un moment important în istoricul recens ămintelor popula ţiei a fost cel din 15 martie 1966, când pentru prima dat ă, simultan cu recens ământul popula ţiei, s-a efectuat şi recens ământul locuin ţelor. Concep ţia modern ă care st ă la baza organiz ării recens ămintelor popula ţiei are unele tr ăsături specifice: - este o opera ţiune ini ţiat ă de stat, investit ă cu autoritate legal ă şi efectuat ă pe baza unui act normativ; - se efectueaz ă pe un teritoriu bine determinat, asupra căruia se întinde suveranitatea statului respectiv; - se caracterizeaz ă prin universalitate, adic ă sunt supuse înregistr ării toate persoanele din statul respectiv f ără nici o excep ţie; - se caracterizeaz ă prin simultaneitate, ceea ce înseamn ă c ă persoanele de pe întregul teritoriu se înregistreaz ă cu situa ţia la un moment dat, acela şi pentru to ţi. Acesta este denumit" moment de referin ţă " sau "moment critic " al recens ământului. - unitatea de observare a recens ământului: persoana, gospod ăria, gospod ăria institu ţional ă,nucleul familial, unitatea de locuit, cl ădirea. - toate persoanele au obliga ţia de a furniza personalului de recens ământ informa ţii corecte şi complete, informa ţii care sunt strict confiden ţiale şi sunt utilizate numai în scopuri statistice. Scopul fundamental al recens ământului este acela de a oferi informa ţii esen ţiale pentru politicile guvernamentale în domeniul economic şi social, inclusiv pentru dezvoltarea uman ă. Astfel, datele cu privire la num ărul şi structura gospod ăriilor şi familiilor, nivelul de instruire a persoanelor, etnia, limba matern ă, religia, resursele de munc ă, gradul de ocupare şi repartizarea for ţei de munc ă pe activit ăţ i şi ocupa ţii în teritoriu, condi ţiile de locuit ale popula ţiei, nu se pot ob ţine decât cu ocazia recensămintelor. Recens ământul din 2011 rămâne înscris ca cea mai important ă şi complex ă cercetare statistic ă dup ă integrarea României în Uniunea European ă . Compararea datelor furnizate de recens ământul din 2002, cu cele din 1992, consemneaz ă faptul c ă popula ţia şi structura ei demografic ă au înregistrat în aceast ă perioad ă evolu ţii, tendin ţe şi muta ţii noi, diferite de cele care au avut loc în deceniile anterioare. Ele au fost determinate sau influen ţate de ac ţiunea unui complex de factori de natur ă politic ă şi economic ă, specifici ultimului deceniu, rezulta ţi din dificilul proces de tranzi ţie, de reformare a economiei şi societ ăţ ii române şti pe calea moderniz ării şi a valorilor democra ţiei. 18 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020
Modific ările structurale care s-au produs în ace şti ani au condus şi în jude ţul Sibiu la unele fenomene specifice de ordin cantitativ, dar şi calitativ atât în ceea ce prive şte evolu ţia num ărului popula ţiei, cât şi a caracteristicilor ei socio- demografice sau economice.
NOTE METODOLOGICE – la Recens ământul din 2011 POPULA ŢIA STABIL Ă
OBIECTIVE: • prioritar – de a ob ţine informa ţii ample şi de calitate privind num ărul şi distribu ţia teritorial ă a popula ţiei, a structurii demografice şi socio-economice, date referitoare la gospod ăriile popula ţiei, precum şi la fondul locativ şi condi ţiile de locuit ale popula ţiei şi cl ădirile în care se situeaz ă locuin ţele. • complementar – bazei de fundamentare a unei analize adecvate a dinamicii diferitelor fenomene demografice şi socio-economice, obiectiv strâns legat atât de gradul ridicat al comparabilit ăţ ii datelor pe plan interna ţional, cât şi de cel al comparabilit ăţ ii cu datele ob ţinute la recens ămintele anterioare efectuate în România. Scopul fundamental – de a oferi informa ţii esen ţiale şi de calitate pentru politicile guvernamentale în domeniul economic şi social, inclusiv pentru dezvoltarea uman ă. SFERA DE CUPRINDERE - aceea şi ca în cazul recens ământului anterior . S-au înregistrat: • to ţi cet ăţ enii români cu domiciliul în ţar ă (indiferent dac ă la momentul recens ământului se afl ă în ţar ă sau în str ăin ătate), • persoanele de cet ăţ enie str ăin ă sau f ără cet ăţ enie care au domiciliul (re şedin ţa permanent ă) în România sau o re şedin ţă temporar ă (indiferent de motivul stabilirii: refugia ţi, solicitan ţi de azil, solicitan ţi de cet ăţ enie român ă, str ăini sosi ţi pentru afaceri sau în interes personal). Nu s-au înregistrat Persoanele de cet ăţ enie str ăin ă din cadrul reprezentan ţelor diplomatice şi consulare sau al reprezentan ţelor organiza ţiilor interna ţionale şi membrii familiilor lor, personalul for ţelor armate str ăine, personalul flotei comerciale navale şi aeriene, precum şi coresponden ţii de pres ă care la momentul de referin ţă al recens ământului se afl ă pe teritoriul ţă rii. La recens ământ s-au înregistrat, de asemenea, toate cl ădirile de locuit, cl ădirile cu alt ă destina ţie în care se afl ă locuin ţe, cl ădirile cu unit ăţ i de locuit în comun (internate şcolare, c ămine pentru studen ţi, dormitoare pentru muncitori, c ămine de nefamili şti, case de copii, c ămine pentru b ătrâni, hoteluri, spitale, sanatorii, cabane turistice etc.) şi locuin ţele din cadrul acestora. Nu s-au înregistrat cl ădirile cu alt ă destina ţie (administrative, industriale, comerciale, agrozootehnice, social-culturale, spa ţii de depozitare), dac ă în incinta acestora nu se afl ă locuin ţe sau unităţ i de locuit în comun. Nu se vor înregistra, de asemenea, caz ărmile, închisorile sau alte cl ădiri aflate în incintele p ăzite ale Ministerului Ap ărării Na ţionale, Ministerului de Interne, Ministerului de Justi ţie şi Serviciului Român de Informa ţii. Vor fi exceptate de la înregistrare şi acele cl ădiri situate pe teritoriul României, de ţinute cu titlu de proprietate de alte state, administrate de reprezentan ţele diplomatice şi consulare ale ţă rilor respective sau de reprezentan ţele organiza ţiilor interna ţionale, dac ă în cadrul lor nu au domiciliul cet ăţ eni români. METODA DE ÎNREGISTRARE a fost tradi ţional ă, prin intervievarea direct ă a popula ţiei de c ătre recenzori, răspunsurile fiind înscrise în chestionarele de recens ământ. VÂRSTA - Pentru fiecare persoan ă recenzat ă s-a înregistrat data exact ă a na şterii (anul, luna, ziua), iar prin prelucrarea automat ă a datelor, s-a determinat vârsta în ani împlini ţi a fiec ărei persoane. STAREA CIVIL Ă LEGAL Ă - Starea civil ă legal ă s-a înregistrat pentru toate persoanele recenzate, indiferent de sex si vârst ă , astfel: nec ăsatorit( ă), căsătorit( ă), divor ţat( ă), văduv( ă), pe baza declara ţiei persoanei recenzate . Starea civil ă de fapt eviden ţiaz ă dac ă persoana tr ăia sau nu în uniune consensual ă. S-a considerat c ă tr ăiesc în uniune consensual ă persoanele care convie ţuiesc f ără forme legale de căsătorie, având o re şedin ţă comun ă cu partenerul/partenera. ETNIA - Pentru fiecare persoan ă s-a înscris etnia pe baza propriei declara ţii. La prelucrarea şi prezentarea rezultatelor recensământului au fost realizate urm ătoarele grup ări: la etnia român ă s-au inclus si persoanele care s-au declarat aromâni si macedoromâni? la maghiari s-au inclus si secuii; iar la germani s-au inclus sa şii şi şvabii. LIMBA MATERN Ă - Limba matern ă reprezint ă prima limba vorbit ă (în primii ani ai copil ăriei) în mod obi şnuit în familia persoanei recenzate. RELIGIA - Religia reprezint ă credin ţa sau op ţiunea religioas ă sau spiritual ă, înregistrat ă conform declara ţiei fiec ărei persoane, indiferent dac ă aceast ă credin ţă se manifest ă sau nu prin aderarea la o comuniune organizat ă pe baz ă de dogme religioase sau spirituale specifice. Pentru o deplin ă analiz ă de c ătre to ţi cei interesa ţi în evolu ţia popula ţiei comunei Axente Sever, dup ă 1990, oferim urm ătoarele statistici, publicate în materialele de specialitate:
19 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020
Structura şi evolu ţia popula ţiei pe localit ăţ i - la recens ământele din 1992 – 2002 - 2011
Sate 1992 Popula ţia Popula ţia Popula ţia Recens ământ Recens ământ Recens ământ 1992* 2002 2011 Axente Sever 2292 2247 2197 2114 Agîrbiciu 1522 1522 1537 1269 Şoala 331 331 314 307 Total comun ă 4145 4100 4048 3690 Axente Sever Ilustrând grafic evolu ţia popula ţiei stabile pe componentele din tabelul de mai sus se poate observa c ă -în localitatea Axente Sever, în perioada 1992 – 2011 evolu ţia a fost descresc ătoare, diferen ţa fiind de 113 persoane (5,9% din popula ţia ini ţial ă)
2250 2200 2150 2100 2050 2000 1950 1900 1850 1 2 3 Anul 1992 2002 2011 Populatia 2247 2197 2114
-în satul Agîrbiciu – în aceia şi perioad ă, de circa 10 ani – diferen ţa este mult mai mare. Cele 253 de persoane - 16,6% din popula ţia ini ţial ă (1992) reprezint ă o pondere semnificativ ă din totalul popula ţiei.
2500
2000
1500
1000
500
0 1 2 3
Anul 1992 2002 2011 Populatia 1522 1537 1269
20 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020
În satul Şoala evolutia populatiei stabile între 1992 – 2011 este urm ătoarea (-24 persoane, reprezentând 7,25 %)
2500 2000 1500 1000 500 0 1 2 3
Anul 1992 2002 2011 Populatia 331 314 307 - La nivel de comun ă Axente Sever - Evolu ţia populatiei stabile 1992 – 2011, popula ţia cunoscând o sc ădere de la 4100 (în 1992) la 3690 (în 2011) Sc ăderea în valori absolute de 410 – reprezentând 10% din popula ţia ini ţial ă se datoreaz ă atât sporului natural negativ (mortalitatea mai mare ca natalitate) cât şi sporului migratoriu (diferen ţa dintre imigran ţi şi emigran ţi) este negativ, cei pleca ţi şi stabili ţi pe alte meleaguri fiind mai mul ţi decât cei stabili ţi în comun ă.
5000
4000
3000
2000
1000
0 1 2 3 Anul 1992 2002 2011 Total populatie 4100 4048 3690 comuna Axente Sever
Structura popula ţiei pe localit ăţ i în anul 2011 – cu ocazia efectu ării Recens ământului este urm ătoarea: majoritatea popula ţiei este în Axente Sever (2114 locuitori – reprezentând 58%) ceilal ţi fiind în Agîrbiciu (34%) şi Şoala (8%)
Şoala 8%
Agîrbiciu Axente Sever 34% 58%
Comuna AXENTE SEVER – structura popula ţiei dup ă starea civil ă legal ă (în 2011) JUDETUL STAREA POPULATIA MUNICIPII SI CIVILA STABILA S T A R E A C I V I L A L E G A L A ORASE DE FAPT TOTAL COMUNE Persoane care 21 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020
traiesc in uniune consensuala Informatie Necasatorit(a) Casatorit(a) Vaduv(a) Divortat(a) nedisponibila
Axente Sever 1 2 3 4 5 6 7 Ambele sexe 3690 1580 1667 298 143 * 234 Masculin 1843 899 827 51 64 * 117 Feminin 1847 681 840 247 79 - 117
În graficul de mai jos s-a analizat totalul popula ţiei (de ambele sexe) pe structura dup ă starea civil ă: din 3690 de persoane (rezultate preliminarii recens ământ 2011 – publicate în 2013): persoane nec ăsătorite – 1580 (din care 899 de b ărba ţi şi 681 femei), c ăsători ţi – 1667, v ăduv (a) – 298 şi divor ţat 234; din acestea 234 persoane tr ăiesc în uniune consensual ă.
Divortat(a) 4% Vaduv(a) 8% Necasatorit(a) 43%
Casatorit(a) 45%
Popula ţia stabil ă dup ă principalele limbi materne la recens ământul din 2011 : La nivel de comun ă Axente Sever – recens ământ 2011, structura popula ţiei este urm ătoarea Popula ţie tota lă: Români Maghiari: Germani: 3565 3524 25 14
Din 3565 de persoane – 3524 sunt români, 25 maghiari şi 14 germani; este interesant ă evolu ţia structurii popula ţiei în sec. XX: structura popula ţiei din comun ă ( dup ă na ţionalitate) în perioada 1930-1992 2002 Anii/ TOTAL Români Maghiari Germani Romi Alte na ţionalit ăţ i (Ţigani) 1930 3183 1604 23 1549 7 1956 3760 2178 21 1535 23 3 polonezi 1966 4610 2765 43 1792 7 1 sârb, 1 rus, 1 polonez 1977 5681 2948 24 2293 413 2 ru şi, 1 nedeclarat 1992 4100 3367 41 167 524 1 polonez 2002 4048 3836 30 38 144 -
Într-o alt ă situa ţie la recens ământul din 2011, structura popula ţiei stabile dup ă etnie este urm ătoarea: Din totalul popula ţiei stabile de 3690 de locuitori: 3269 sunt români, 24 maghiari, 210 romi, 20 germani; aici ap ărând romii.
22 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020
Din analiza num ărului de absolve ţi de studii superioare, comuna Axente Sever se situeaz ă pe locul trei în jude ţul Sibiu; astfel în 2002 locul I – era ocupat de comuna Şelimb ăr (128 de absolven ţi), Cristianul (cu 114) şi Axente Sever cu 102, înaintea comunei R ăş inari ce avea 98 absolven ţi. În 2011 în structura popula ţiei stabile se consemneaz ă 234 de absolven ţi cu studii superioare, din care 219 cu licen ţă . De asemenea în comun ă sunt 84 absolven ţi de studii post-liceale şi de mai ştri, 802 studii liceale, 673 studii profesionale şi ucenici, etc. Popula ţia stabil ă dup ă principalele religii, la recens ământul din 2011: Popula ţia Ortodoc şi Romano- Greco- Reformat ă Baptist ă penticostal ă Advestist ă stabil ă în catolic ă catolic ă de ziua de Axente Sever 7-a 3565 3121 16 349 12 31 6 3 Obs: nici o persoan ă nu s-a declarat f ără religie, ateu sau de religie nedeclarat ă . Ponderea majoritar ă o constituie popula ţia ortodox ă, reprezentând 87,54% din popula ţie; urmeaz ă credincio şii greco-catolici cu 9,78% şi bapti ştii cu 0,86% - 31 de credincio şi. O situa ţie urm ărit ă de recens ământul din 2011 a fost situa ţia persoanelor prezente – temporar absente din gospod ării: Persoane prezente Per temporar absente Din care plecate Din care plecate în ţar ă În str ăin ătate Ambele masc Fem Ambele sexe M F Ambe sexe masc Fem Ambe masc Fem sexe sexe 3501 1745 1756 64 41 23 15 11 4 49 30 19 (Continuare tabel precedent) Persoane plecate pentru o perioad ă Din care plecate: îndelung în ţar ă în str ăin ătate Ambe s exe M F Ambe sexe M F Ambe sexe M F 250 129 121 17 10 7 233 119 114
Locuin ţele conven ţionale pe forme de proprietate (2011) Nr. locuin ţe Forma de proprietate conven ţional Privat ă particular ă Proprietate de stat Proprietate a cultelor Nr. In % fa ţă nr In % fa ţă de nr In % fa ţă de de total total total 1333 1318 98,9 9 0,7 6 0,5 Obs: nu exist ă locuin ţe conven ţionale proprietate privat ă de grup, cooperatist ă sau asociativ ă, singurele propriet ăţ i fiind cele private particulare, de stat şi a cultelor.
Locuin ţe conven ţionale dup ă dotarea cu instala ţii şi dependin ţe Num ăr Alimentare cu Instala ţie de Instala ţie Înc ălzire Buc ătărie în Baie în locuin ţă locuin ţe ap ă în locuin ţă canalizare în electric ă central ă locuin ţă locuin ţă Nr În % Nr. În Nr În % Nr În Nr În Nr % % % % 1333 1190 89,30 1121 84,1 1300 97,5 326 24,50 1259 94,4 920 69%
CL ĂDIRI DUP Ă ANUL CONSTRUIRII, LA NIVEL DE COMUN Ă – 2002 Total Pân ă 1901-1914 1915-1929 1930- 1945- 1961- 1971- 1976- 1981- 1986- 1991- 2001- cl ădiri la 1944 1960 1970 1975 1980 1985 1990 2000 2002 1900 1227 157 46 105 101 327 260 128 79 19 19 32 4 Not ă: diferen ţa dintre num ărul total de cl ădiri la cele dou ă recens ăminte (2011-2002) relev ă realitatea dezvolt ării sectorului imobiliar în comun ă: 106 de construc ţii noi, într-un deceniu (rezultate preliminarii)
23 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020
I.4. Unitatea administrativ teritorial ă comuna Axente Sever
Comuna Axente Sever este legal înfiin ţat ă începând cu data de 30 iulie 1993, comuna având Codul Unic de Înregistrare CUI: 4406126 Ca unitate teritorial administrativ ă a fost înfiin ţat ă prin Legea nr. 2/1968 –legea împ ărţirii territorial administrative a Republicii Socialiste România. Prin aceast ă lege se stabilesc urm ătoarele: Art. 1. - Teritoriul Republicii Socialiste România este organizat în unit ăți administrativ-teritoriale: jude țul, ora șul și comuna. Art. 2. - Capitala Republicii Socialiste România este municipiul Bucure ști. Art. 3. - Jude țul este alc ătuit din ora șe și comune - unit ăți de baz ă ale organiz ării administrativ-teritoriale a țării - în func ție de condi țiile geografice, economice și social-politice, etnice și de leg ăturile culturale și tradi ționale ale popula ției. Art. 5. - Comuna este unitatea administrativ-teritorial ă care cuprinde popula țțția rural ă unit ă prin comunitate de interese șșși tradi țțții, fiind alc ătuit ă din unu sau mai multe sate, în func țțție de condi țțțiile economice, social-culturale, geografice șșși demografice. Prin organizarea comunei se asigur ă dezvoltarea economic ă, social-cultural ă șșși gospod ăreasc ă a localit ățțților rurale. Satele în care î și au sediul organele de conducere ale comunei sînt sate-re ședin ță. Art. 7. - Ora șele și comunele care, datorit ă condi țiilor climaterice, hidrologice sau a șez ării lor, prezint ă importan ța pentru ocrotirea sănătății și asigurarea odihnei cet ățenilor, sînt organizate ca sta țiuni balneoclimaterice. Art. 9. - Unit ățile administrativ-teritoriale, denumirea și componen ța lor, municipiile re ședin țe de jude țe, precum și satele re ședin țe de comune sînt cele prev ăzute în anex ă la prezenta lege. La punctul 6 din Anexa 1 este inclus ă comuna Axente Sever format ă din satele : 1. Axente Sever, 2. Agirbiciu,3. Soala
Comuna are sediul în Axente Sever nr. 165 şi este legal reprezentat ă prin primar Marius Grecu, ales la alegerile locale din 2012, pentru perioada 2012-2016 Viceprimar al comunei esteLiviu – Carol Szabo, iar secretar: M ărginean Dumitru Contabil: Isail ă Lenu ţa-Viorica ,,Primarul, viceprimarul, secretarul unit ăţ ii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului constituie o structur ă func ţional ă cu activitate permanent ă, denumit ă primaria comunei, ora şului sau municipiului, care duce la îndeplinire hot ărârile consiliului local şi dispozi ţiile primarului, solu ţionând problemele curente ale colectivit ăţ ii locale. Legea 215 / 2001 art. 91 COMPONEN ŢĂ CONSILIULUI LOCAL AXENTE SEVER Numele-Prenumele Adresa Forma ţiuneapolitic ă Szabo Carol-Liviu AxenteSever, nr. 207 PDL VasilescuLiviu-Grigorie Axente Sever nr. 336 PDL Ra ţiuNicolae Şoala, nr. 53 USL Petri şor Gheorghe; Agirbiciu, nr. 91 PDL Szabo Liviu - Carol AxenteSever, nr. 207 PDL Bugner Octavian - Mihail AxenteSever, nr. 367 PDL MunteanuIoan Şoala, nr. 52 PDL BucerzanMircea AxenteSever, nr. 582 USL RusuIoan AxenteSever, nr. 568 PDL RotarMircea AxenteSever, nr. 499 USL Rotar Elena AxenteSever, nr. 231 USL Oltean Marius - Dumitru Agirbiciu, nr. 369 PV OlteanPrecup Agirbiciu, nr. 419 USL Chi şiuAurel AxenteSever, nr. 101 PN Ţ-CD
24 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020
COMISII DE SPECIALITATE A. COMISIA PENTRU AGRICULTUR Ă, ACTIVIT ĂŢ I ECONOMICO-FINANCIARE, AMENAJAREA TERITORIULUI ŞI URBANISM 1. VasilescuLiviu-Grigorie; 2. Bugner Octavian-Mihail, 3. BucerzanMircea; 4. Oltean Marius-Dumitru; 5. Chi şiuAurel B. COMISIA PENTRU ÎNVÂ ŢĂ MÂNT, S ĂNĂTATE, FAMILIE, MUNC Ă ŞI PROTEC ŢIE SOCIAL Ă, PROTEC ŢIA COPILULUI, TINERET ŞI SPORT, ACTIVIT ĂŢ I SOCIAL-CULTURALE ŞI CULTE 1. Rotaru Elena; 2. Muntean Ioan; 3. Oltean Precup; 4. Ra ţiu Nicolae; 5. Szabo Carol-Liviu C. COMISIA PENTRU PROTEC ŢIA MEDIULUI ŞI TURISM, JURIDIC Ă ŞI DE DISCIPLIN Ă 1. Petri şor Gheorghe; 2. Rusu Ioan; 3. Rotar Mircea
Prim ăria Comunei Axente Sever se constituie ca o structur ă func ţional ă cu activitate permanent ă format ă din primarul, viceprimarul, secretarul unit ăţ ii administrativ-teritoriale şi aparatul propriu al primarului. Prin HCL se adopt ă un Regulament de de organizare şi func ţionare al aparatului de specialitate al Primarului Comunei care statueaz ă : Întreaga activitate a Prim ăriei comunei AXENTE SEVER se subordonează principiului legalit ăţ ii şi al consult ării cet ăţ enilor, gestion ării responsabile şi eficiente a problemelor publice, în interesul colectivit ăţ ii locale. Pentru realizarea în cele mai bune condi ţii a atribu ţiilor ce revin salaria ţilor din aparatul propriu şi a serviciilor publice ale consiliului local, prezentul Regulament este întocmit în baza prevederilor Legii nr. 215/2001 privind administra ţia public ă local ă, republicat ă, ale Legii nr. 188/1999 privind statutul func ţionarilor publici, cu modific ările şi complet ările ulterioare, ale Legii nr. 251/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul func ţionarilor publici, ale Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduit ă al func ţionarilor publici, ale Legii nr. 53/2003, Codul Muncii, ale Legii nr. 393/2004 privind statutul ale şilor locali, şi ale Legii nr. 477/2004 privind Codul de conduit ă a personalului contractual din autorit ăţ ile şi institu ţiile publice şi stabile şte drepturile şi îndatoririle personalului de conducere, ale func ţionarilor publici şi ale angaja ţilor cu contract individual de munc ă din cadrul aparatului de specialitate al primarului, reie şite din legisla ţia în vigoare, referitoare la organizarea şi utilizarea ra ţional ă a timpului de lucru, disciplina la locul de munc ă, gospod ărirea mijloacelor materiale şi b ăne şti ale institu ţiei, protec ţia social ă a salaria ţilor, recompensele ce se pot acorda, precum şi sanc ţiunile disciplinare şi materiale. Atribu ţiile Prim ăriei comunei AXENTE SEVER se concretizeaz ă în activit ăţ i executive cu caracter de dispozi ţie şi activit ăţ i cu caracter de presta ţie. Prin activit ăţ ile executive cu caracter de dispozi ţie se realizeaz ă procesul de aplicare a legilor, hot ărârilor Consiliului Local şi a altor acte normative, stabilindu-se conduita concret ă pe care trebuie s ă o urmeze diferite persoane fizice şi juridice din comuna AXENTE SEVER . Actele juridice emise în exercitarea acestor activit ăţ i sunt dispozi ţii, avize, acorduri şi autoriza ţii. Activit ăţ ile executive cu caracter de presta ţie se realizeaz ă din oficiu sau la cererea cet ăţ enilor şi persoanelor juridice din comun ă, urm ărind în principal: a) asigurarea calit ăţ ii vie ţii în cadrul colectivit ăţ ii locale (ocrotirea mediului ambiant, între ţinerea c ăilor publice, etc.). b) satisfacerea unor cerinţe, din oficiu sau la cererea persoanelor fizice sau juridice (eliberarea de certificate, solu ţionarea peti ţiilor şi sesiz ărilor, precum şi asigurarea respect ării drepturilor şi libert ăţ ilor fundamentale ale cet ăţ enilor, etc). Dispozi ţiile prezentului Regulament se aplic ă func ţionarilor publici şi personalului cu contract individual de munc ă, din aparatul propriu al primarului. Func ţionarii publici şi personalul angajat cu contract individual de muncă, fiecare în domeniul lor de activitate, sunt în serviciul colectivit ăţ ii locale şi asigur ă satisfacerea cerin ţelor cet ăţ enilor prin aplicarea corect ă a legilor, a altor acte normative, inclusiv a Hot ărârilor Consiliului Local şi Dispozi ţiilor Primarului. Func ţionarii publici din aparatul de specialitate al primarului se bucur ă de stabilitate în func ţie şi se supun reglement ărilor Statutului Func ţionarilor Publici şi Codului de conduit ă a func ţionarilor publici. Personalul angajat cu contract individual de munc ă nu are calitate de func ţionar public şi se supune reglement ărilor prev ăzute de legisla ţia muncii. R.O.F. al Prim ărie Comunei Axente Sever stabile şte regulile şi procedurile de lucru, regulile şi circula ţia, operarea şi arhivarea documentelor în cadrul prim ăriei şi structura organizatoric ă a aparatului de specialitate, atribu ţiile,
25 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020 competen ţele, responsabilit ăţ ile şi programul de lucru. Prin organigrama prim ăriei (a se vedea Anexa) s-au aprobat urm ătoarele compartimente : -secretarul comunei are atribu ţii de coordonare a compartimentelor: stare civil ă, juridic, secretariat, rela ţii cu publicul şi arhiv ă, autoritate tutelar ă, asisten ţă social ă, financiar contabil, agricol, protec ţie civil ă, cultur ă şi biblioteca comunal ă, administrativ şi deservire, serviciul public de gospod ărire Serviciul Voluntar pentru Situa ţii de Urgen ţă este în subordinea direct ă a primarului prin care şeful S.V.S.U. execut ă coordonarea de specialitate a activit ăţ ilor de ap ărare împotriva incendiilor şi de protec ţie civil ă, îndepline şte atribu ţiile pentru prevenirea riscurilor producerii unor situa ţii de urgen ţă , prin activit ăţ i de îndrumare şi control şi intervine pentru efectuarea ac ţiunilor de ajutor şi salvare a oamenilor şi bunurilor materiale în caz de dezastre, în cooperare cu celelalte structuri abilitate pentru asemenea situa ţii. Este organizat şi func ţioneaz ă în baza Legii nr.481/2004 privind protec ţia civil ă , O.G. nr. 88/2001, aprobat ă prin Legea nr. 363/2002 privind înfiin ţarea, organizarea şi func ţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgen ţă , a O.M.A.I. nr. 718/2005, O.G. nr. 60/1997 privind ap ărarea împotriva incendiilor, modificat ă şi aprobat ă prin O.G. nr. 114/2000 şi a O.M.A.I. nr. 138/2001 pentru aprobarea Dispozi ţiilor generale privind organizarea activit ăţ ii de ap ărare împotriva incendiilor-D.G. P.S.I.-005. Compartimentul registru agricol şi cadastru - este compartimentul func ţional subordonat primarului şi secretarului comunei cu atribu ţii în domeniul: fond funciar; cadastru imobiliar şi edilitar, registrului agricol, urbanism si amenajarea teritoriului. Compartimentul contabilitate şi compartimentul impunere , urm ărire şi încasare impozite şi taxe locale, alte venituri au atribu ţiilebine definite în acest domeniu, fiind compartimente func ţionale subordonate primarului comunei. Atribu ţiile acestor compartimente acoper ă şi domeniile salariz ării şi resurselor umane, urm ărire, încasare şi executare silit ă, constatare – impunere persoane fizice şi constatare – impunere persoane juridice. Sediul administrativ al comunei este dotat cu mobilier şi echipamente de lucru (sistem informatic, copiatoare, etc.) dot ări relativ noi ce asigur ă buna func ţionare a activit ăţ ii curente a aparatului de specialitate al Prim ăriei Comunei Axente Sever. În cadrul Prim ăriei, func ţionez ă departamentul de asisten ţă social ă, care colaboreaz ă cu Direc ţia general ă Asisten ţă Social ă Jude ţean ă pentru Protec ţia Copilului, cu Autoritatea Tutelar ă şi cu Direc ţia de Munc ă şi Protec ţie Social ă. O parte din serviciile sociale asigurate de Departamentul de Asisten ţă Social ă a Prim ăriei sunt: - evaluarea situa ţiei familiilor cu statut socio-economic sub nivelul de subzisten ţă ; - primirea şi înregistrarea dosarele de ajutor social, aloca ţii de stat, aloca ţia familial ă complementar ă; - întocmirea anchetelor sociale privind condi ţiile socio-morale şi educa ţionale pe care familiile vulnerabile le asigur ă copiilor lor; - eviden ţa copiilor ocroti ţi în leag ăne şi case de copii.
I.4.1.Echiparea edilitar ă a comunei Axente Sever
Localit ăţ ile componente ale comunei Axente Sever sunt a şez ări de tip adunat, str ăzile principale fiind largi (15-20 m), cu casele aliniate la marginea drumului, dup ă modelul saxon, fiind lipite una de alta, accesul în gospod ărie făcându-se prin por ţi înalte (masive, montate în ziduri groase) Comuna Axente Sever cu suprafa ţa total ă de 73,7 kmp are, în conformitate cu Inventarul Domeniului Public al Comunei Axente Sever 8, o re ţea dens ă de str ăzi şi drumuri vicinale Comuna AXENTE Trei str ăzi principale: SEVER: -str. Ioan Axente Sever – în localitatea Axente Sever 3 -str. Ion Agîrbiceanu în localitatea Agîrbiciu str ăzi principale -str. Calea Viilor – în localitatea Şoala 48 str ăzi secundare: 48 de str ăzi secundare în cele trei localit ăţ i componente 78 drumuri vicinale 78 de drumuri vicinale în lungime total ă de 101,80 km 20 fântâni publice 20 de fântâni publice în comun ă Popula ţia stabil ă total ă: 3565 locuitori (2011), din care 1786 masculin şi 1779 feminin
8 Monitorul Oficial nr. 689/19 septembrie 2002, însu şit de Consiliul Local al Comunei Axente Sever prin HCL nr. 22/8.05.2001 26 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020
Popula ţia stabil ă din 3535 locuitori (2011), din care 1756 masculin şi 1779 fe minin gospod ăriile popula ţiei: Num ărul gospod ăriilor 1179 de gospod ării în total (2011) popula ţiei: Num ărul mediu de 3,00 de persoane – mai mare decât media pe jude ţul Sibiu care este de 2,71 persoane într-o gospod ărie: persoane într-o gospod ărie (2011) Num ărul cl ădirilor: 131 5 (2011) din care,cl ădiri cu locuin ţe: 1314 (2011) Localitatea -str. Principal ă - str. Axente Sever (nr. 218 -650) şi 27 str ăzi secundare Axente Sever 27 Str ăzi secundare în str. La M ărgineanu (nr.4-12), str. M. Eminescu (nr. 590 -), str. Teilor (nr. 564 -573), Axente Sever: str. C ărămizilor (nr. 549-549J), str. Vi şinului (nr. 530-547), str. La Toderic ă (nr. 55- 60), str. La M ăcinic ă (nr. 511-513), str. Şosea - Halt ă (nr. 85-102), str. Dispensar - Halt ă (nr. 102-107), str. Dispensar - Pod CFR (nr. 108-117), str. Ziegler - Pod CFR (nr. 118-136), str. Seseni - Zeghes (nr.468-485), str. Suseni (nr.318-414), str. Bugner - Ţig ănie (nr. 367-400), str. Pod Suseni -Cimitir (nr. 462-465), str. Suseni-Casa parohial ă nr. 338-342, str. Mag.Universal-Şcoala (nr.308-315), str. Prim ărie-Liniile CFR (nr. 155-175), str. Prim ărie-sect. SMA (nr. 166-175), str. Sub Râp ă (nr. 208-217), str. Şosea - Ghiula (nr. 242-248), str. Lupu - Dup ă Gr ădini (nr. 249-258), str. Dup ă Gr ădini - Groap ă (nr. 259-285), str. Marin Chiriac - Lupei (nr. 286-352), str. Mărginean - Dru şan (nr. 353 - 357), str. Timaru - Vel ţan (nr. 392-442) 46 drumuri vicinale în 1)Visa - Carpeni 4 km, 2) Carpeni - 0,8 km, 3) Jongrova - 0,7 km, 4)Curm ătura - lungime de 38,70 km Saivan - 0,4 km, 5)Curm ătura 0,9 km, 6) Rombes - 0,3 km, 7)Z ăvoi - Podul Tîrnavei - Şan ţ -1,9 km, 8)Între Şan ţuri - 0,7 km, 9) Gura Z ăvoiului - 1,0 km, 10) Gura Z ăvoi - Triaj - 1,1 km, 11)Z ăvoi - Drumul Blajului FZ - Hotar Agîrbiciu - 1,8 km, 12) SMA - pod CFR -1,1 km, 13)Blocuri - pădure - 1,1 km, 14) Blocuri - Pîraie - 0,5 km, 15) Blocuri - Berbece - 0,5 km, 16)P ădure - Pâraie - 0,5 km,17) Bazin - Berbece - 0,2 km, 18) P ădure - Berbece - 0,3 km, 19) Nan - Berbece - 0,3 km, 20) D ărăban - Gleci -0,8 km, 21) Cimitir - fântâni - 0,4 km, 22) Cimitir - Gligoru ţ - 0,4 km, 23)Moara - Gligoru ţ - 0,4 km, 24) M ăcinic ă - Cimitir sa şi - 0,4 km, 25)M ăcinic ă - Buian - 0,4km, 26)P ărău - Curm ături ţă - 0,4 km, 27)P ădure - Trei Cire şi -0,8 km, 28) P ădure - Hâr ştiu - 0,5 km, 29)Între Vii - 1,4 km, 30) Între Vii - Şes - 0,4 km, 31) Cimitir - Hâr ştiu - pădure - 2,5 km, 32)P ădure - Militari - 1,9 km, 33) P ărău - Vizu - 0,3 km, 34) Hâr şiu - Lenchet - 1,5 km, 35) Salca - Părău - 0,3 km, 36)Drum - Militarii Mici - 0,3 km, 37) Militarii Mici - Militarii Mari - 0,4 km, 38) UM - Calea Şesului - 0,3 km; 39)Calea Şesului - 1,5 km,40)Cruci - Heve ş - 1,0 km, 41) Ses Lung - IAS Vii - 1,2 km, 42) Pârâul Jonului - Heves - 0,3 km; 43) Calea Şesului - Păş une - 0,6 km; 44)Valea Viilor, În Şes, Pe Groap ă -1,2 km, 45)La Gyula - 0,3 km, 46) Sat - Gyula 0,5 km 9 Ci şmele 1.Sub Vii La Pandea (construit ă la 1941), 2.La Sâmbotelecan (1950); 3.La M ărginean în (1942), 4.Dup ă Gr ădini 253 (1950), 5.Dup ă Gr ădini 260 (1950); 6. Suseni La Timaru Axente Sever: (1938), 7. Suseni La Vel ţan (1960), 8. La F ăgărăş an 182 (1975), 9. Ţig ănie 404 (1985) Localitatea Agîrbiciu are o Strada Principal ă – denumit ă Ion Agîrbiceanu prin HCL 2014 re ţea stradal ă: şi 16 str ăzi secundare: 16 str ăzi secundare în 1)str.La Vlad (nr.4 -12); 2)str. La Moar ă (nr. 18-24), 3)str. Verz ăriei (nr. 29-36); 4) str. Agîrbiciu: Verz ăriei 2 (nr. 49-59); 5)str. Peti şului (nr. 481-453); 6)str. La Cruce (nr. 426-430); 7)str. Între Sa şi (nr. 328-360); 8) str. Spre Şoala (nr. 388-416); 9)str. La Biserici (nr. 293-300); 10)str. La Pruni (nr. 114-267), 11) str. Ţig ănie (nr. 137-158); 12) str. Calea Morii 1 (nr. 159-168); 13) str. Calea Morii 2 (nr. 174-191); 14) str. Dup ă Gr ădini (nr. 181-199); 15) str. Dup ă Rozor (nr. 216-229); 16) str. In Iepes (nr. 230-248) 18 Drumuri vicinale 1)Dealul Şoalei - 3,5 km, 2)Dealul Şoalei - Cărbunari 1,5 km; 3)Copu - Valea Şoalei - în Agîrbiciu, 0,5 km; 4)C ărbunari - Valea Şoalei - 1,0 km; 5)V. Şoalei - 0,5 km; 6)V. Şoalei - în lungime total ă Eclejia s ăseasc ă 0,6 km; 7)V. Şoalei - Eclejia româneasc ă 0,6 km; 8)V. Şoalei - Pârâul de 38,60 km Rece 0,9 km; 9)Corm ănoaie - Şesul Gol - 1,8 km; 10) Dealul Bisericii - 1,0 km; 11)Cimitir - Dealul Bisericii - 1,3 km; 12)Calea Calvaserului 11,5 km; 13)Valea Lupului - Urzicare - 1,5 km; 14)Calea - Văii Lupului 4,5 km; 15)Z ăpodea Lung ă - Urizicari - 0,5 km; 16)Groapa Mormântului - Pârâul Ursului - 1,5 km; 17)Corm ănoaie 27 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020
- Strâmb ătura 4,0 km; 18)Locurile Domne şti - Valea Lupului 2,0 km 5 Fântâni în Agîrbiciu: 1). Fântân ă - La şosea 312 (1965); 2)Fântân ă - Între Sa şi 395 (1942); 3)Fântân ă - În Verz ărie 66 (1960); 4)Fântân ă - Spre Şoala 378 (1942), 5)Fântân ă - În Iepes 287 (1965) Localitatea Şoala Strada principal ă denumit ă „Calea Viilor” (nr. 1-90) prin HCL 2014 şi urm ătoarele str ăzi: 5 str ăzi secundare 1)strada Heves (nr.15-31); 2) strada Colcer (nr. 170-174), 3)strada Soler (nr. 150- în Şoala: 155),4) strada Pârâu Ţigan (nr. 122-142); 5)strada Vale (nr. 57-70) 14 drumuri vicinale în 1)Sat - Hula 7 km; 2)Cond ăru ţ Mare - 0,7 km; 3)Cond ăru ţ Mic - 0,3 km; 4) La Burbe ş lungime de 24,5 km - 6,6 km; 5)Sat - Fata Halfrond - 3,0 km; 6)Z ăpodia Scurt ă - 0,8 km; 7)Z ăpodia Lung ă în Şoala - 1,0 km; 8) Calea Moti şului - 0,5 km; 9) Cale - Rener - 0,8 km; 10)Sat - Şesul Gol - 0,3 km; 11)Sat - Cur ături - 0,8 km; 12)Cale - Hul ă - Holnic - 1,0 km; 13) Şesul Gol - 1,2 km; 14)Sat - Gincina - 6 fântâni publice în Şoala 1) În Delni ţe 100 (1945); 2)P ărău - La Biserici (1938); 3)Fundul P ărăului 129 (1942); 4)Principal ă 163 (1965); 5) Principal ă 179 (1965); 6)Capul Satului (1950)
Comuna are teren intravilan de 194 ha şi teren extravilan în suprafa ţă de 6570 ha. În componen ţa intravilanului sunt incluse suprafe ţe de teren reprezentând: -zone de desf ăş urare a unor func ţiuni de interes general: administra ţie, cult, cultur ă, înv ăţă mânt, comer ţ; -zone de locuin ţe; -zone de amplasare a unor obiective destinate gospod ăririi comunale; -căi de comunica ţie; -ape, p ăduri, terenuri neproductive.
Tabel cu suprafa ţa intravilan ă/extravilan ă în comuna Axente Sever 9 Suprafa ţa intravilan ă a comunei Axente Sever: Categorie Suprafa ţa (ha) Arabil 102 Păş une 2 Fâne ţe 3 Vii 5 Livezi 2 Pădure - Ape şi stuf - Neproductiv 2 Parcuri şi zone verzi - Drumuri şi cfr 3 Cur ţi şi construc ţii 75 Total intravilan 194
Suprafa ţa extravilan ă a comunei Axente Sever:
Categorie Sufrafa ţa (ha) Arabil 1536 Păş une 1300 Fâne ţe 363 Vii 153 Livezi 128 Pădure 2038 Ape şi stuf 92
9 Strategia de dezvoltare economico-social ă 2008-2013 a comunei Axente Sever 28 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020
Neproductiv 799 Parcuri şi zone verzi - Drumuri şi cfr 4 Cur ţi şi construc ţii 157 Total extravilan 6570
Transportul Sibiu –comuna Axente Sever – Cop şa Mic ă – Media ş Este relativ u şor având în vedere c ă atât localitatea Axente Sever cât şi Agîrbiciu sunt situate pe drumul DN Sibiu-Media ş, fiind u şor accesibile; exist ă curse regulate cu autobuzele/microbuze în direc ţia Sibiu – Media ş De asemenea exist ă sta ţii CFR atât în localitatea de re şedin ţă a comunei Axente Sever, cât şi în satul Agârbiciu, situat la 5 km de Axente Sever. Re ţeaua stradal ă are urm ătoarea structur ă:
Comuna Total re ţea Modernitate Pavate cu piatr ă Pământ Altele Axente Sever stradal ă10 de râu (pavele (asfalt, piatr ă cubic ă) beton) 24,920 km 7 km - 5 km 10 km
Re ţelele ap ă – canal – gaz – telecomunica ţii: Sate Re ţea ap ă Re ţea canal Re ţea gaz Central ă telefonic ă TV cablu Internet Axente Seve r Da Da - Da Digital ă Da Da nefunc ţional ă Agârbiciu Da Da - Da Analogic ă Da Da nefunc ţional ă Şoala Nu Nu Lemne Analogic ă Da Da
Re ţele de alimentare cu ap ă Re ţeaua de ap ă sunt executate prin aduc ţiune din fântâni publice şi bazine de ap ă construite în asocia ţii de vecin ătăţ i şi de administra ţia public ă local ă. În Agârbiciu exist ă o asocia ţie de vecin ătate, în Axente Sever exist ă 7 asocia ţii de vecin ătate iar în Şoala o singur ă asocia ţie. Comuna Axente Sever a realizat o re ţeaua nou ă de alimentare cu ap ă pentru localit ăţ ile Axente Sever şi Agîrbiciu - prin asociere cu ora şul Cop şa Mic ă Comuna Axente Sever a avut, în ultimii ani, ca principal obiectiv „Sistemul de alimentare cu ap ă potabil ă şi canalizare ape uzate menajere comunal” Un prim pas spre atingerea acestui obiectiv a fost implementarea proiectului „Sistem zonal de alimentare cu ap ă potabil ă şi canalizare ape uzate menajere în ora şul Cop şa Mic ă şi localit ăţ ile limitrofe” ; în acest sistem localit ăţ ile Axente Sever şi Agîrbiciu beneficiază de re ţea de alimentare cu ap ă şi canalizare ape uzate ,sta ţia de epurare urmând a deservi şi localit ăţ ile Valea Viilor, Moti ş şi Târnava. În paralel cu acest proiect în nordul jude ţului Sibiu, al doilea operator regional „S.C. Apa Târnavei Mari a finalizat proiectul „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de ap ă şi ap ă uzat ă în regiunile Media ş, Agnita, Dumbr ăveni, jude ţul Sibiu” finan ţat prin Programul Opera ţional Sectorial Mediu. Finan ţarea acestui Proiect POS Mediu a fost asigurat ă din Fondul de Coeziune, în baza Deciziei de Aprobare nr.C (2008) 2433/09.07.2008 a Comisiei Europene, a Ordinului Ministrului Mediului şi Dezvolt ării Durabile nr.1451/17.11.2008 şi a Contractului de Finan ţare nr.91950, încheiat la data de 28.11.2008, între Autoritatea de Management – POS Mediu şi S.C. „Apa Târnavei Mari” S.A. În luna septembrie 2014 Consiliul Local al comunei Axente Sever a luat hot ărârea s ă continue proiectul prin administrarea re ţelelor de ap ă şi canal de c ătre SC Apa Târnavei Mari. Repere în alimentarea cu ap ă în satul Axente Sever 11
10 Strategia de dezvoltare economico-social ă 2008-2013 a comunei Axente Sever 11 Gabor Ioan, Monografia comunei Axente Sever, pag. 200 29 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020
Timp de secole alimentarea cu ap ă s-a f ăcut din fântânile gospod ăriilor sau publice. Acestea se reparau periodic de c ătre administra ţie. Captarea de surse de ap ă şi construirea de apeducte s-a demonstrat prin descoperirea unor tuburi de argil ă din sec. XV, în biserica evanghelic ă; cu ajutorul acestora era adus ă apa în cetatea ţă răneasc ă. -la începutul sec. XX trei familii au amenajat o fântân ă pe un deal în spatele gr ădinilor şi au adus apa pe conducte pân ă la ci şmelele situate în fa ţa caselor lor, de acolo luând ap ă to ţi locuitorii uli ţei Teches; -în 1929 s-au înregistrat cheltuieli pentru realizarea unor aduc ţiuni de ap ă, cheltuindu-se suma de 8639 lei -în 1968 s-a constituit prima asocia ţie de 90 familii care au construit 5 fântâni şi un bazin colector de 50000 litri; captarea s-a f ăcut la ini ţiativa ing. Gheorghe P ălădu ţă , care a contribuit şi la proiectarea instala ţiilor şi la îndrumarea lucr ărilor; -dup ă acest exemplu s-au constituit alte 13 asocia ţii ob şte şti – în 6-7 ani – reu şindu-se introducerea apei curente în 496 gospod ării (72% din totalul gospod ăriilor); fântânile şi bazinele au fost construite la în ălţime pentru a se asigura un debit constant şi presiune suficient ă; -32 de familii s-au bran şat la re ţeaua de ap ă din Cop şa Mic ă, iar din 1987 au fost racordate şi cele 90 familii dn Asocia ţia nr. 1. -în 1992 s-a forat în lunca Visei – în apropierea terenului de sport, un pu ţ de 250 m adâncime, ce asigur ă un debit constant de 576 mc, în 24 ore. Dealul Gleciului este dealul unde s-au s ăpat fântânile localit ăţ ii, aici construindu-se bazinele de acumulare a apei potabile ce alimenteaz ă gospod ăriile s ătenilor. 12
Re ţele existente de alimentare cu ap ă existente: - surse de ap ă existente: izvoare - ci şmele stradale: 3 - for ări de adâncime: 4 - conducte de ap ă potabil ă: 3 km re ţea - anul PIF: 2004 - starea actual ă: bun ă - gospod ării deservite: 1200 - agen ţi economici: 58
Comuna Total km Str ăzi Anul Str ăzi cu Anul Axente canalizate(km) re ţea de ap ă Sever (km) 14 - 2007 8 2007
Nr. locuin ţe Alimentare cu ap ă în Canalizare permanente şi locuin ţe Din re ţea public ă Din surse proprii sezoniere 1307 1207 - Da
Re ţele de canalizare/ Sta ţia de epurare Exist ă re ţea de canal-conduct ă ce trece prin Axente Sever şi Agîrbiciu racordat ă la gospod ării;
Nume strad ă Lungime strad ă Canalizare Ap ă (km) Comuna Axente Principal ă 3 Nu Da Sever La gar ă 1 Nu Da Vinului 2 Nu Da Teilor 2 Nu Da
12 Vol.II, pag 15 30 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020
Sistemul de alimentare cu energie electric ă Comuna este racordat ă la re ţeaua de alimentare cu energie electric ă pe întreaga suprafa ţă . Comuna este în întregime electrificat ă din 1970. Distribu ţia pe medie tensiune se face la 20 kw. În comuna Axente Sever exist ă 1260 consumatori casnici şi 50 mici consumatori. La acesta se adaug ă consumul edilitar: cl ădiri administrative, şcoli, biserici, dispensare, c ămine culturale, magazine, alimenta ţie public ă etc.
Echiparea energetic ă - Re ţele electrice - Iluminatul public Re ţelele de iluminat public folosesc stâlpi metalici. Îmbun ătăţ irea calit ăţ ii iluminatului public va conduce la cre şterea calit ăţ ii tuturor serviciilor, a prestigiului comunei. În aprilie 2010, situa ţia aliment ării cu energie electric ă în jude ţul Sibiu se preciza c ă 3 localit ăţ i au mai multe gospod ării ce nu sunt total electrificate: Boi ţa, Slimnic, Mic ăsasa şi comuna Axente Sever (cu 10 gospod ării ce impun o extindere a re ţelei electrice) – investi ţie estimat ă la 228 mii lei. Alimentarea cu gaze naturale În prezent în comuna Axente Sever exist ă o distribu ţie de gaze naturale, format ă din conducte stradale, bran şamente şi instala ţii de utilizare individuale. Locuitorii satelor Axente Sever şi Agârbiciu beneficiaz ă de re ţea de distribu ţie a gazelor naturale. Satul Şoala nu beneficiaz ă de sistem de alimentare cu gaze naturale, utilizându-se în gospod ării lemnul. Re ţeau de alimentare cu gaze naturale a fost modernizat ă: - km de re ţea: 25 - anul PIF: 1960 (modernizat ă în ultimii ani) - starea actual ă: bun ă Repere în introducerea re ţelelor de gaz metan şi electrificarea satului Axente Sever -în 1937 (17 mai – 20 octombrie), s-a construit conducta de gaz Cop şa Mic ă – Sibiu; la aceasta s-a racordat moara de cereale din Axente Sever (proprietar Varga Iudith) şi Şcoala confesional ă evanghelic ă; -în 1939 s-a racordat la gaz casa ing.Marin Ciortea -în perioada 1946-1949 toate gospod ăriile au fost racordate, treptat, la gaz metan; -în 1951 (la 25 iulie) s-a finalizat electrificarea localit ăţ ii Axente Sever, materialele necesare fiind cump ărate de cet ăţ eni de la Oradea; -în 1967 comuna a ob ţinut locul I pe regiunea Bra şov pentru buna gospod ărire şi înfrumuse ţare, -în 1968 comuna a ob ţinut locul I pe jude ţul Sibiu, -în 1974 a ob ţinut „Diploma Comisiei Centrale şi Coordonarea întrecerii între comune”
Alte investi ţii edilitare La 28 mai 1872 a fost dat ă în exploatare linia de cale ferat ă Cop şa Mic ă – Sibiu ce trece prin Axente Sever şi Agîrbiciu. Prin presta ţiile locuitorilor s-au efectuat lucr ări la diguri pentru protec ţia împotriva inunda ţiilor precum urm ătoarele lucr ări: -în 1969 s-au construit dou ă poduri de beton pe str. Suseni -1973-1977 s-au construit 7950 ml de trotuare, -în 1977 au fost instalate primele telefoane particulare apar ţinând de centrala telefonic ă din Cop şa Mic ă13 -din septembrie 1998 localitatea beneficiaz ă de telefonie digital ă, existând 402 abona ţi.
Obiectivele principale ale procesului de reabilitare şi modernizare a sistemului de iluminat public sunt: • reducerea costurilor energiei electrice cu cel puţin 40% şi a celor cu între ţinerea şi men ţinerea în func ţiune a sistemului de iluminat public; • aducerea iluminatului public la standardele na ţionale şi interna ţionale în vigoare; • cre şterea siguran ţei şi satisfac ţiei turi ştilor afla ţi în comun ă şi a calit ăţ ii serviciilor turistice; • punerea în valoare a unor obiective cu valoare turistic ă, istoric ă sau arhitectural ă; • atragerea unui num ăr cât mai mare de turi şti în comun ă.
13 Idem, pag. 366 31 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020
Sistemul de telefonie Asigurarea conect ării la servicii de telecomunica ţii se face prin patru operatori care ofer ă atât servicii de telefonie cât şi de Internet. Num ărul abona ţilor telefonici pe toat ă suprafa ţa comunei este de 680. Num ărul abona ţilor care beneficiaz ă de re ţeaua de Internet este de 215. Institu ţiile publice beneficiaz ă de sistemul de Internet. De asemenea, zona este în aria de acoperire a tuturor re ţelelor de telefonie mobil ă. Pentru satul Axente Sever re ţeaua Romtelecom a executat o re ţea în fibr ă optic ă şi un echipament de unitate digital ă de transformare a semnalului sonor în semnal optic. Gestionarea de şeurilor în comuna Axente Sever În localit ăţ ile comunei Axente Sever salubritatea este asigurată de c ătre firma S.C. ECO-SAL S.A. Media ş – ce deserve şte o serie de unit ăţ i administrativ teritoriale. Zona 4 Media ş cuprinde: 20 unit ăţ i administrativ teritoriale pe teritoriul c ărora serviciile de salubrizare sunt prestate de 3 operatori economici: • S.C. ECO-SAL S.A. Media ş • S.C. BRANTNER Servicii Ecologice S.A. – Şeica Mare; • S.C. Schuster Ecosal S.R.L. Sighi şoara – Biertan. Din punct de vedere al situa ţiei contractelor existente, situa ţia este urm ătoarea: • 1 UAT nu are contract – Mih ăileni; • 1 UAT are contracte încheiate direct cu locuitorii, f ără a exista o rela ţie contractual ă între Prim ărie şi operatorul de salubrizare pentru colectarea de şeurilor de la popula ţie – Şeica Mare; • 1 UAT are contract care expir ă la începutul anului 2014 – Biertan; • 2 UAT are contract care expir ă în perioada 2019 - 2021 – Hoghilag şi Mo şna; • 15 UAT au contracte cu perioada de valabilitate pân ă în 2058 – Media ş, Cop şa Mic ă, Târnava, Dumbr ăveni, Axente Sever, Bazna, Brateiu, Dârlos, Laslea, Mic ăsasa, Valea Viilor, A ţel, Şeica Mic ă, Bl ăjel si Alma. Colectarea de şeurilor reziduale În prezent gradul de acoperire cu servicii de salubrizare este de 100% atât în mediul urban cât si în mediul rural, cu mici excep ţii (5 localit ăţ i din mediul rural) toate localit ăţ ile fiind deservite de operatori de salurbizare licen ţia ţi ANRSC. În conformitate cu Studiul de fezabilitate revizuit in anul 2012, sistemul de colectare separata a deseurilor, ce este implementat începând cu anul 2013 la nivelul judetului cuprinde diferen ţiat mediul urban şi mediul rural. Astfel în mediul rural • de şeurile de hârtie şi carton, de şeurile de plastic şi metal şi de şeurile reziduale se vor colecta în puncte de colectare în containere de 1,1 m 3. Fiecare container va deservi 250 locuitori; • de şeurile de sticl ă se vor colecta pe o singur ă culoare în puncte de colectare în containere de 1,1 mc. Fiecare container va deservi 1.500 locuitori, fiind asigurat îns ă cel pu ţin câte un container în fiecare localitate (inclusiv sate). Frecven ţa propus ă de colectarea de şeurilor reciclabile colectate separat în mediul rural: • Hârtie - o dat ă la dou ă s ăpt ămâni, plastic şi metal - de 2 ori pe s ăpt ămân ă, sticla - o dat ă la dou ă săpt ămâni.
INFRASTRUCTURA DE SUS ŢINERE A ACTIVIT ĂŢ ILOR ECONOMICO - SOCIALE Nr. Cod Denumirea bunului Elemente identificare Anul Valoarea Observa ţii crt clasificar dobândirii de e sau al d ării inventar în folosin ţă 0 1 2 3 4 5 6 1 1.5.2 Complex comercial Axente Str. Principal ă nr. 308 1985 Sever 2 3.1.1.1 Cântar bascul ă Agîrbiciu 1985 3 3.1.1.1 Cântar bascul ă Şoala 4 1.6.4. Cl ădire Prim ărie Axente - Azi sediul Poli ţiei 1865 Sever 5 1.6.2. Biblioteca corp B Axente Sever 165 1865 Azi – sediul Poli ţiei – 32 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020
intrare separat ă 6 1.6.2. Cămin cultural Axente -în curs de reabilitare 1900 Sever 317 -va fi reinaugurat în 2014 7 1.6.2. Cămin cultural Agîrbiciu Reabilitat par ţial 1898 383 8 1.6.2. Cămin cultural Şoala Reabilitat par ţial 1897 9 1.6.2. Gr ădini ţa de copii Axente Sever 107 1965 10 1.6.2. Gr ădini ţa de copii Axente Sever 479 1962 11 1.6.2. Gr ădini ţa de copii Agîrbiciu 101 1902 12 1.6.2. Gr ădini ţa de copii Şoala 1889 13 1.6.2. Dormitor Gr ădini ţa de Şoala 1867 copii 14 1.6.1.1 WC gr ădiniţă Şoala 150 1867 15 1.6.2. Dispensar uman Axente Sever 107 1965 16 1.6.2. Punct sanitar Agîrbiciu 305 1952 17 1.6.2. Şcoal ă general ă Agîrbiciu nr. 383A, 1896 corp A – 702 mp 18 1.62. Şcoala general ă Agîrbiciu, nr. 383 B 1965 237 mp 19 1.6.2. Şcoala general ă Agîrbiciu, nr. 383 B, 1982 1000 mp 20 1.6.1.1. WC Şcoal ă general ă 1982 Agîrbiciu 21 1.6.2 Şcoal ă general ă Şoala Centrul satului 1894 22 1.6.2. WC Şcoal ă general ă Şoala 1894 23 1.6.4. Remiza depompieri Centrul satului Şoala 1894 24 1.6.6. Monumentul eroilor Axente Sever 1989 25 1.3.1.9 Cl ădirea po ştei Agîrbiciu 418 1909 26 1.8.11. Bazin pentru ap ă Axente 11 buc 1999 Sever 27 1.8.6. Re ţele de ap ă Axente Sever 15000 ml 1999 28 1.8.11. Bazin de ap ă Agîrbiciu 6 buc 1999 29 18.6. Re ţele ap ă Agîrbiciu 13.450 ml 1999 30 1.8.11. Bazin de ap ă Şoala 4 buc 1999 31 1.8.6. Re ţele ap ă Şoala 2300 ml 1999 32 1.8.12 Sta ţie de pompare ap ă 1999 Agîrbiciu 33 1.7.1.2. Re ţea electric ă Axente 8 km/ 160 buc 1999 Sever 34 1.7.1.2. Re ţea electric ă Axente 4,873 km/98 buc 1999 Sever 35 1.7.1.2 Re ţea electric ă Axente 3,056 km/66buc 1999 Sever 36 1.7.2.1. Transformatoare total 10 buc 1999 Axente Sever Bunuri mobile 1.6.1.3. Volume c ărţi 9.720 volume 1999 Not ă 1: Inventarul mijoacelor fixe necesit ă complet ări şi clarific ări, administra ţia actual ă propunând ca termen de finalizare anul 2015. Not ă 2: evalularea patrimoniului comunei s-a f ăcut periodic în conformitate cu prevederile legale în domeniu
33 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020
I.5. Repere istorice în evolu ţia a şez ărilor comunei Axente Sever
Actele de atestare ale localit ăţ ilor Axente Sever – Agîrbiciu - Şoala
Actul de atestare a localit ăţ ii Axente Sever - 1305 Aprilie 15, acestui Iacob ca de ale lor îns ăş i ( sicut propriis ipsius Iacobio ă utendum ). Deasemenea, s ă-i treac ă despomenitului Iacob, prin împ ărţeala f ăcut ă, pământurile sau mo şiile numite Che ţiu ( Katel, sat în raionul Beclean - reg. Rodna ), Frâua (Assonfalva, sat în raionul Media ş - reg. Sibiu - denumirea actual ă a satului Axente Sever), Beud ( Beud, sat în raionul Beclean (reg. Rodna) , Babus (a şezare disp ărut ă lâng ă Vi ţa, în raionul Beclean -reg. Rodna ), Mu şeni ( Nagyfalu, sat tot acolo), Karatsontelke ( Aşezare disp ărut ă în acela şi ţinut ) şi Moltsed (p robabil lectur ă gre şit ă), Bidu ( Bodin, sat tot acolo ), Bretea ( Szekerbatha, sat tot acolo ), împreun ă cu toate folosin ţele şi cu toate cele ce ţin de ele, f ără a d ăuna dreptului altuia ( Aceast ă clauz ă se refer ă la p ărţile tuturor, nu numai la ale lui Iacob ) şi < susnumitele mo şii> au fost date fiec ăruia din ei ca s ă le aib ă şi s ă le st ăpâneasc ă în pace, pe veci şi în chip nestr ămutat întru fiii fiilor 14 Sursa: Academia R.P.R., Documente privind Istoria României , Comitetul de redac ţie : Ion Iona şcu, L. L ăzărescu-Ionescu, Barbu Câmpina, Eugen St ănescu, D. Prodan, Mihail Roller, redactor responsabil, veacul XIV, C. Transilvania, vol. I (1301-1320), Editura Academiei R.P.R., 1953, pag. 42 -44 15 Sursa: Academia R.P.R. – Documente privind Istoria României, Comitetul de redac ţie : Ion Iona şcu, L. L ăzărescu-Ionescu, Barbu Câmpina, Eugen St ănescu, D. Prodan, Mihail Roller, redactor responsabil, veacul XIV, C. Transilvania, vol. IV (1341-1350), Editura Academiei R.P.R., 1955, pag. 131 34 ETAPE Advertising Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020 Apold( azi Apoldul de Jos şi A.de Sus , sate tot acolo), Petru de Curciu ( Korus , sat în raionul Media ş – reg. Stalin), Nicolae de Agîrbiciu (Egurbeg , sat tot acolo) şi Renold de Media ş ( Medyes , ora ş în reg. Stalin), în locul şi în numele doamnei Caterina, v ăduva lui Petru, zis Cheech, adic ă sora lui Nicolae, fiul lui Corrard, ei ni s-au plîns c ă sus-zisa doamn ă Caterina fusese scoas ă şi alungat ă în chip nedrept şi necuvenit din dou ă mo şii ale sale numite Jidveiu ( Zytuie , sat în raionul Tîrn ăveni- reg. Stalin) şi B ălcaciu ( Balkach, sat tot acolo), care fuseser ă cump ărate de sus-zisul Nicoale, fiul lui Corrard, şi pe care apoi la d ăduse şi le h ărăzise pe veci surorii sale prin acte foarte temeinice, cerînd ei de la în ălţimea noastr ă, prin smerite rug ămin ţi, s ă binevoim a g ăsi, cu privire la acesta, o cale potrivit ă de îndreptare pentru numita doamn ă. Iar noi, care prin îndatoririle cuvenite cîrmuirii pe care am luat-o asupra noastr ă sintem ţinu ţi s ă ap ărăm şi s ă ocrotim pe orfani şi pe v ăduve, încuviin ţă m ca numita doamn ă s ă fie pus ă în st ăpînirea sus-numitelor mo şii Jidveiu şi B ălcaciu şi ca Ştefan de Orosfaia (Orosfa , sat în raionul S ărmas – reg. Cluj), slujba şul sus-numitelor sate, s ă ias ă şi s ă plece din aceste sate, şi locuitorii din ele s ă se supun ă judec ăţ ii sus-zisei doamne şi s ă-i fie pleca ţi pîn ă cînd, cu îng ăduin ţa milei domnului, vom ajunge noi în şine în acele locuri, spre a hot ărî în sfîr şit, dup ă ce se va şti adev ărul despre cele ar ătate mai înainte ceea ce va fi mai potrivit în privin ţa acestor mo şii. Dat la Vi şegrad, sîmb ăta dup ă s ărb ătoarea în ălţă rii sfintei cruci, în anul domnului o mie trei sute patruzeci şi trei. Porunca regelui însu şi NUMIRILE COMUNEI DE-A LUNGUL VREMURILOR Bibliografie: Dic ţionar istoric al localit ăţ ilor din Transilvania - Coriolan Suciu - Editura Academiei R.S.R., 1966 Axente Sever –Frîua Agîrbiciu , Şoala , ung. Asszonyfalva, ung. Egerbegy, Szászegerbegy, germ. ung. Sálya, germ. Frauendorf Arbegen, germ. Schaal, Schallendorf - 1305 poss. Assonfalva, 1343 Egurbeg, 1331 poss. Saal, - 1322,1323 plebanus ecclesie Ville 1357 Egirbig, 1359 Sauli, Dominarum, 1532 Ayrbegen, 1368 villa Sauli 1733 Egerbegy, - 1733 Frua, 1414 ecclesia de Schalis, Scalis, 1750 Agribics, - 1750 Frioa, 1805 Arbagyen, 1733 Salla, - 1760-1762 Frauendorff, 1808 Agregyics, 1750 Schoala, - 1850 Asszonyflava, Froua, 1850 Agregyits, Erbegen, 1850 Soale, - 1854 Asszonyfalva, Frauendorff, Frîua 1854 Egerbegy, Arbegen, Agribiciu, 1854 Sálya, Schallendorf, Şalea 1913 Szászegerbegy Au fost descoperite aici vetre de mici Din puncte neprecizate de pe teritoriul satului provin Descoperirile arheologice au numeroase descoperiri arheologice: a) Un topor neolitic de dimensiuni pe care se aflau vase întregi ( scos la iveal ă o moned ă de bronz un pahar, o br ăţ ar ă de alam ă), care piatr ă cu gaur ă pentru fixarea în coad ă incomplet executat ă dovedesc continuitatea a şez ării pe aceste (Muzeul Na ţional Brukenthal). b) O m ăciuc ă sferic ă din epoca de la Antoninus Pius. bronzului (Muzeul Na ţional Brukenthal). c) Un vârf de lance Se mai p ăstreaz ă o capel ă locuri. de fier din a doua vârst ă a fierului (Muzeul Na ţional O importan ţă remarcabil ă pentru Brukenthal). d) O fibul ă de bronz în form ă de ancor ă din romanic ă care existase aici în satul noastru, o reprezint ă obiectele epoca roman ă (Muzeul Na ţional Brukenthal). secolul XIII şi a fost înglobat ă descoperite la „Cetatea Veche”, în Carpen În punctul Păş unea din Deal a fost identificat ă o locuire din şi în Joangr ăva, a fragmentelor de faza B a culturii eneolitice Petre şti. A şezarea se afl ă într-o ulterior în turnul de N al ceramic ă nesm ălţuit ă sec. II-III, ceramic ă poian ă situat ă la o în ălţime de 700 m altitudine absolut ă fortifica ţiei. Din acest edificiu se (Muzeul Na ţional Brukenthal; Muzeul Media ş). preistoric ă, din eneoloticul dezvoltat de mai p ăstreaz ă un fragment din tip cultul „Petre şti” şi a monedei de cupru La poalele cet ăţ ii În Şes , s-au descoperit fragmente ceramice. Lipsesc alte preciz ări. Epoca descoperirilor nu a peretele de V şi o parte din absida da la Hadrian – 117-138 p. Chr., a fost determinat ă (Muzeul Na ţional Brukenthal). fragmentelor de ceramic ă sm ălţuit ă În locul numit Strâmturi , aflat pe partea din stânga semicircular ă. (sec.XVIII-XIX), monede de argint rambleului c ăii ferate Cop şa Mic ă – Sibiu, s-au descoperit Din biserica gotic ă de tip sal ă, (1665-1704) şi valoroase piese fragmente ceramice ale culturilor eneolitice Petre şti şi ridicat ă la mijlocul secolului XV descoperite recent. Co ţofeni. Cu prilejul construirii c ăii ferate În P ădure s-a descoperit o fusaiol ă de lut datând, probabil, cu hramul Sf. Ursula, s-a p ăstrat Sibiu – Cop şa Mic ă, între Agârbiciu şi din epoca fierului (Muzeul Na ţional Brukenthal). doar corul mare, cu trei travee În punctul numit Hinter der Ramwreg s-a descoperit un 16 Sursa: Academia R.P.R., Documente privind Istoria României , Comitetul de redac ţie : Ion Iona şcu, L. L ăzărescu-Ionescu, Barbu Câmpina, Eugen St ănescu, D. Prodan, Mihail Roller, redactor responsabil, veacul XIV, C. Transilvania, vol. III (1331-1340), Editura Academiei R.P.R., 1954, pag. 9 35 ETAPE Advertising Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020 Axente Sever s-a descoperit o necropol ă tezaur de obiecte dacice compus din dou ă fibule de argint cu boltite pe nervuri. nodozit ăţ i, cinci drahme de argint din Dyrrhachium şi o de înhuma ţie, cercetându-se cca 50 de Un obiectiv interesant este şi morminte cu scheletele bine p ăstrate şi cu moned ă de bronz de epoc ă neprecizat ă (Muzeul Na ţional obiecte de fier lâng ă deceda ţi. O sabie de Brukenthal). casa parohial ă, men ţionat ă Pe malul Râului Alb s-a descoperit buza unui chiup documentar în anul 1414 şi unde fier cu un singur t ăiş, un vârf de lance de încadrabil în epoca roman ă fier şi un craniu au fost depuse la Muzeul Pe Straja (Wartberg, Warteburg) s-au descoperit resturi pe o grind ă se p ăstreaz ă Media ş. Necropola a fost atribuit ă dintr-o circumvala ţie datând, probabil, din perioada medieval ă inscrip ţionat anul 1525. celei.de a doua vârste a fierului, dar poate data şi din perioada migra ţiilor. 1919 17 Frâua (Axente Sever), Asszony Agârbiciu , Şoala , falva, Frauendorf, comun ă, jude ţul Egerbegy, Arbegen, comun ă, jude ţul Târnava- Sálya, Scaal, jude ţul Târnava- Târnava-mare, plasa Media ş, mare, plasa Media ş mare, plasa Media ş, locuitori 1519, români 727, ceilal ţi locuitori 1216, români 671, ceilal ţi germani; locuitori 721, români 276, ceilal ţi germani; parohie greco-ortodox ă parohie greco-ortodox ă (Sibiiu) şi greco-catolic ă germani, parohie greco-catolic ă (Sibiiu) şi greco-catolic ă (Blaj); po şta (Blaj); po şta în localitate; (Blaj) şi greco-ortodox ă (Sibiu); în Cop şa -mic ă (Kiskapus) po şta în Vorumloc (Baromlaka) Toponimia numelui Frîua 18 În egal ă m ăsur ă putem accepta povestirile şi chiar legendele atunci când ele sunt pe placul şi la inima oamenilor de rând. Astfel de întreb ări şi-au pus şi oamenii satului nostru şi s-au g ăsit, unii s ă spun ă, dar, pu ţini s ă cread ă, c ă „Frâua" vine de la unele legende mai vechi. Tradi ţia local ă afirm ă c ă la colonizarea popula ţiei germane la finele sec. al XIII-lea sa şii stabili ţi în acest teritoriu au g ăsit aici un s ătuc de români care se numea Muiere şti, iar ei i-au schimbat denumirea în Frâua dup ă femeile lor c ărora le spuneau frâua, apoi în Frauendorf, în maghiar ă Asszonyfalva, însemnând „satul sfintelor femei”. Se spune c ă pe locul actualei biserici evanghelice ar fi existat o mănăstire româneasc ă de maici, satul numindu-se „satul maicilor sau Muiere şti”. Alt ă legend ă spune c ă un tân ăr s ărac îndr ăgostit de fata preotului din sat a plecat s ă agoniseasc ă avere, când s-a reîntors cu o turm ă mare de oi a mai g ăsit în sat un num ăr mic de bărba ţi (ceilal ţi erau pleca ţi la război), care l-au s ărb ătorit printr-o mare petrecere într-o noapte cu lun ă plin ă. Ame ţiţi de b ăutur ă au mers pe malul Visei sau Târnavei s ă vad ă turma, dar s-au înecat cu to ţii. Astfel satul a r ămas f ără b ărba ţi. O legendă transmis ă tot pe cale oral ă poveste şte c ă în vremurile de demult localitatea Axente Sever împreun ă Agârbiciu, Şeica Mare şi Şeica Mic ă ar fi fost în posesia unei familii nobili. B ărbatul a murit, mo ştenirea a fost împ ărţit ă între trei b ăie ţi şi mama lor, ar fi r ămas în satul nostru, numindu-se de atunci Frauendorf (sat muierii). Ipoteza cea mai plauzibil ă este aceea c ă numele localit ăţ ii ar proveni de la o biseric ă cu hramul „Sfânta Fecioar ă” care ar fi existat pe locul actualei biserici evanghelice. Din 22 noiembrie 1933 localitatea poart ă numele lui Axente Sever, dup ă cum reiese din adresa dat ă de Prefectura jud. Târnava Mare nr.18713 prin care se adreseaz ă cu denumirea de Axente Sever şi revoc ă din func ţii: primarul, ajutorul de primar, casierul şi dizolv ă Consiliul Comunal, numind o comisie interimar ă compus ă din urm ătorii: Munteanu Nicolae - pre şedinte, Popa Vasile - membru, Jarc ău Gheorghe - membru, Gabor Ioan - membru, Chis ăli ţă Ioan - membru, Mitrea Dumitru - membru şi Paul Ioan - casier. La 27 noiembrie 1933 membrii noului consiliu depun jur ământul. Alte men ţiuni documentare apar la 1322-1323 într-un registru din arhiva Vaticanului în care este înscris Georgius plebanus ecclesiae Villae Dominarium . A • Un preot pe nume Geardins a fost chemat la Roma pentru a l ămuri probleme biserice şti. Tot atunci apare prima men ţiune în limba latin ă. • Numele localit ăţ ii se pare c ă ar proveni de la o biseric ă cu hramul „Sfânta Fecioar ă” care ar fi existat pe locul actualei biserici evanghelice. Din 22 noiembrie 1933 localitatea poart ă numele lui Axente Sever, dup ă cum reiese din adresa dat ă de Prefectura Jude ţului Târnava Mare nr. 18713 prin care se adreseaz ă cu denumirea de Axente Sever. • Începând din secolul al XVII-lea, istoria românilor de aici se împlete şte cu cea a sa şilor. Odat ă cu sosirea sa şilor aici, a şez ările au primit numele de Villa. • Către mijlocul secolului al XIX-lea, localitatea devine tot mai legat ă de fr ământ ările sociale şi na ţionale, imaginile cele mai puternice fiind legate de ridicarea, formarea unor militan ţi ai luptei sociale şi na ţionale care vor r ămâne mândria localit ăţ ii şi a Transilvaniei – Ioan Axente Sever, Ariton Axente, Vasile Axente şi al ţi locuitori ai satului care au participat la revoluţia de la 1848-1849. 17 Dic ţionarul Numirilor de localit ăţ i cu popora ţiune român ă din Transilvania, Banat, Cri şana şi Maramure ş întocmit din încredin ţarea Asocia ţiei Pentru Literatura Român ă şi Cultura Poporului Român, de Silvestru Moldovan, Nicolae Togan - Edi ţia II-a, Sibiu, 1919 - Editura Asocia ţiunii, Tipografia Libertatea Or ăş tie. 18 Ioan Gabor, Monografia localit ăţ ii 36 ETAPE Advertising Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020 • Din secolul al XIII-lea şi pân ă la mijlocul secolului al XIX-lea, o mare parte a teritoriului din care va fi alc ătuit jude ţul Târnava Mare de mai târziu, a f ăcut parte din „Fundus Regius”, administrat în baza principiilor ob ţinute de coloni ştii sa şi de la regii maghiari. În aceast ă zon ă erau scaune şe Sighio şoara, Media ş, Rupea, şi Cincul Mare. • Dup ă revolu ţia de la 1848-1849, regiunea aceasta a fost administrat ă şi împ ărţit ă dup ă sistemul austriac de „Bezirk”. • Prin decizia din anul 1925, s-au înfiin ţat dou ă noi pl ăş i – Şeica Mare şi Hendorf, comuna Axente Sever, inclus ă în componen ţa pl ăş ii Şeica Mare al ături de Agârbiciu, Boarta, Buia, Calvaser, Mih ăileni, Moard ăş , Reti ş, R ăvăş el, Şeica Mare, Şeica Mic ă, Şalc ău şi Ves ăud. • Criza economic ă şi financiar ă din perioada 1929-1933 a avut consecin ţe extrem de grele pentru via ţa ţă rănimii. • În anul 1931, s-a propus schimbarea denumirii satului din Frâua în Axente Sever. • Via ţa pa şnic ă a locuitorilor comunei a fost din nou întrerupt ă de declan şarea celui de al II-lea r ăzboi mondial. Odat ă cu declan şarea ostilit ăţ ilor în ţar ă au început concentr ările rezervi ştilor. • În rândul popula ţiei s ăse şti a avut mare ecou propaganda hitlerist ă care a determinat pe majoritatea tinerilor sa şi s ă se înroleze în „Hitlerjungen” şi pe o parte a b ărba ţilor de a intra în rândurile armatei germane. • La mijlocul anului 1943, în timp ce în Uniunea Sovietic ă se desf ăş urau lupte grele, armatele germane suferind tot mai multe înfrângeri, în Axente Sever au ap ărut trupe germane care şi-au construit o baz ă pentru între ţinerea şi sta ţionarea unor ma şini de r ăzboi. Avia ţia german ă a bombardat gara din Cop şa Mic ă în 9 septembrie1944 şi urm ărea trupele sovietice aruncând bombe. Prima bomb ă a c ăzut asupra satului în apropierea cimitirului s ăsesc, f ără a pricinui pagube. În aceste condi ţii locuitorii comunei au luat drumul codrilor, ducând cu ei provizii.La mijlocul lunii octombrie 1944, când lucrurile s-au mai lini ştit oamenii satului au revenit la casele lor, continuându-şi munca obi şnuit ă în gospod ării. • În anul 1950 s-a ridicat în comun ă un monument comemorativ în centrul comunei pe care a fost fixat ă o plac ă de bronz cu numele celor patru eroi c ăzu ţi în luptele de pe frontul antihitlerist. • Deporta ţi pentru „reconstruc ţia” U.R.S.S., deposeda ţi de p ământ şi de alte bunuri materiale, umili ţi în diverse modalit ăţ i, sa şii din Axente Sever au trecut în perioada deport ării în lag ărele de munc ă ruse şti(1945-1949) prin cea mai neagr ă periad ă de la colonizarea lor în Transilvania. Împotriva deport ării popula ţiei s ăse şti din Transilvania în Uniunea Sovietic ă au protestat Guvernul român, omul politic Dinu Br ătianu şi chiar regele Mihai I. A trecut mult timp, luni şi chiar ani pân ă când cei r ăma şi au primit ve şti de la cei pleca ţi. Cei mai mul ţi s-au reîntors acas ă dup ă patru ani, în 1949, ani de munc ă istovitoare, grele suferin ţe, condi ţii inumane. • Instaurarea guvernului condus de Dr. Petru Groza, cu sprijinul nemijlocit al ocupan ţilor sovietici, a marcat începutul cuceririi puterii politice de c ătre comuni şti. La reforma agrar ă din 1945, în Axente Sever au fost împropriet ărite cu p ământ familiile celor ce au luptat pe front în armata român ă, indiferent de na ţionalitate. Terenul agricol r ămas, în special planta ţiile de vii, a trecut în proprietatea statului, înfiin ţându-se o ferm ă agricol ă. Fermele de stat au început s ă se constituie în 1947. În comuna Axente Seer, ferma s-a înfiin ţat pe baza unui teren agricol expropriat de la sa şi. S-a numit la început „Reazim”, având în patrimoniu funciar o mare parte din terenurile comunei. S-a numit apoi Asocia ţia Fermelor de Stat, apoi Gospod ăria Agricol ă de Stat şi Întreprinderea Agricol ă de Stat. Din anul 1991 poart ă numele de Societatea Comercial ă „Viticola”S.A. pân ă în 1998. În anul 2000 unitatea se afla par ţial în lichidare şi apoi în proces de privatizare. • Comuna Axente Sever este aşezat ă într-o veritabil ă zon ă viticol ă - Zona Târnavelor – comun ă cunoscut ă pentru podgoriile sale şi pentru vinurile produse, fiind unul dintre cele mai importante centre viticole ale jude ţului Sibiu, Toate localit ăţ ile au o istorie multi-secular ă oferind arheologilor vestigii din epoca bronzului şi perioadei romane. Şi totu şi localit ăţ ile comunei au mai multe elemente de identitate: marile personalit ăţ i ale comunei, adev ărate simboluri na ţionale, dar şi simbolul viticulturii române şti. Vechea localitate Frîua - Axente Sever 37 ETAPE Advertising Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020 - un sat simbol al revolu ţiei din 1848 19 - Revolu ţionarul pa şoptist a v ăzut lumina zilei în aprilie 1821 în localitatea denumit ă azi Axente Sever. De şi îndurase înc ă de mic greut ăţ ile şi amarul unei vie ţi pline de lipsuri, a crescut înalt şi vînjos, avînd în preajma izbucnirii revolu ţiei din Transilvania o înf ăţ işare mîndr ă şi impun ătoare. Dup ă cum îl descrie un contemporan al s ău, Ioan Axente sever "era înalt ca un brad al falnicilor Carpa ţi, cu o barbă neagr ă ce-i încadra profilul, cu ochi scînteietori, vesel totdeauna şi optimist, neobosit în grija pentru oamenii pe care-i conducea în lupta de izb ăvire a neamului s ău martir, stra şnic la mînie, dar tovar ăş credincios cînd situa ţia era grea." În anul 1847, dup ă ce-şi formase o cultur ă bogat ă, a trecut în Ţara Româneasc ă, stabilindu-se pentru o scurt ă perioad ă de timp în Bucure şti. În locuin ţa sa de pe strasa Dobroteasas-au desf ăş urat în prim ăvara anului 1848 unele consf ătuiri secrete ale frunta şilor revolu ţiei, printre care s-a num ărat şi Nicolae B ălcescu. Bizuindu-se pe el, capii revolu ţiei l-au trimis apoi la Craiova "cu misiuni de mare încredere". Credincios ideii de unitate a românilor de pe ambele versante ale Carpa ţilor în lupta lor pentru eliberare social ă şi na ţional ă, Axente Sever scria lui Simion B ărnu ţiu: "Oare cînd vom fi şi noi în stare s ă r ăscul ăm pe românii din toate părţile într-o în ţelegere şi un scop?.... Cred cu t ărie c ă s-ar afla mul ţi tineri care s-ar pune bucuros în fruntea acestora". El, Axente Sever era, de bun ă seam ă, unul dintre cei în sufletul c ărora clocotea hot ărîrea de lupt ă pentru un scop clar şi precis: dobîndirea de drepturi şi libert ăţ i pentru cei mul ţi, întronarea principiilor de dreptate şi unitate în toate teritoriile locuite de români. Vestea ridic ării furtunoase la lupta revolu ţionar ă a maselor transilv ănene îl îndeamn ă pe Axente Sever s ă porneasc ă spre meleagurile natale. Astfel la începutul lunii septembrie 1848 el particip ă la o adunare a Regimentului de gr ăniceri români din Orlat, unitate care se ridicase împotriva abuzurilor şi împil ărilor imperialilor. Apoi, profitînd de împrejur ări prielnice favorizate de atitudinea revolu ţionar ă a maselor ţă răne şti din împrejurimile Sibiului, Axente Sever a plecat spre Blaj în fruntea unor cete de tineri gata de a se încadra în lupta fra ţilor lor transilv ăneni pentru triumful cauzei revolu ţiei. Prin comunele în care poposeau, alte şi alte zeci şi sute de tineri au îngro şat rîndurile revolu ţionarilor de sub comanda lui Sever. În unele documente se men ţioneaz ă c ă în ziua în care patriotul a ajuns la Blaj, avea sub ordinele sale circa 4.000 de oameni organiza ţi milit ăre şte şi deprin şi deja cu "abeceul" mînuirii pu ţinelor arme pe care şi le procuraser ă. Întîlnindu-se la Blaj cu Avram Iancu, aflat şi el aici în fruntea a 6.000 mo ţi înarma ţi, cei doi capi ai revolu ţiei au transformat a şezarea într-o adev ărat ă tab ără de lupt ă. În perioada ce a urmat, Axente Sever, care î şi cî ştigase deja o binemeritat ă autoritate şi popularitate, avea să fie mereu prezent în primele rînduri ale celor ce militau activ pentru înf ăptuirea ţelurilor revolu ţiei. Al ături de Avram Iancu, Simion B ărnu ţiu, August Treboniu Laurian şi de al ţi frunta şi pa şopti şti, Axente Sever î şi pune semn ătura pe procesul verbal al celei de a treia adun ări de la Blaj, care a orientat mi şcarea revolu ţionar ă din Transilvania spre ac ţiuni hot ărîte pentru recunoa şterea drepturilor istorice ale românilor transilv ăneni. Începînd din luna octombrie 1848, frunta şii revolu ţiei au trecut laînarmarea masiv ă a popula ţiei romîne şti. Revolu ţionarii au fost împ ărţiţi în 15 legiuni. Axente sever a fost numit prefect al Blajului şi comandant al unei astfel de legiuni. În prefectura sa se aflau circa 20.000 b ărba ţi capabili s ă mînuiasc ă armele. Bun organizator al maselor de ţă rani iobagi din zon ă, dovedind reale însu şiri de ordin militar, Axente Sever a condus cu pricepere în lupt ă pe o ştenii din legiunea sa. El a ac ţionat adesea în prima linie a înfrunt ărilor, a şa cum s-a întîmplat în timpul desf ăş ur ării luptelor din zona Blajului ori în timpul ac ţiunilor de depresurare a cet ăţ ii Alba Iulia. Dup ă în ăbu şirea revolu ţiei din Transilvania, Axente Sever a fost judecat şi condamnat de un tribunal militar habsburgic sub pretextul c ă nu s-a supus hot ărîrilor imperialilor. Împotriva sentin ţei samavolnice şi-au ridicat glasul protestatar masele populare din Transilvania, în frunte cu Avram Iancu, Simion Balint şi cu ceilal ţi prefec ţi şi tribuni ai revolu ţiei. Pîn ă la urm ă, de teama mul ţimilor, autorit ăţ ile l-au pus în libertate. Patriot înfl ăcărat, Ion Axente Sever a r ămas pîn ă la adînci b ătrîne ţe integru şi demn, con ştient de dreptatea pentru care masele populare s-au ridicat cu hot ărîre la lupt ă în anii revolu ţiei pa şoptiste. C ătre sf ărşitul vie ţii, prefectul a g ăsit în el t ăria şi luciditatea s ă declare c ă în timpul revolu ţiei din 1848-1849 "virtu ţile şi gloria noastr ă au ie şit mai presus şi au dat de minciun ă toate calomniile. Ele vor str ăluci pe cît timp va tr ăi neamul românesc, pentru ale c ărui drepturi am încins şi purtat în tinere ţe sabia, am împlîntat şi ţinut de coarne plugul şi acum, la b ătrîne ţe, cînd nu mai am putere a continua acelea, scriu şi voi scrie ca el s ă se înal ţe şi s ă str ăluceasc ă. " Lupt ătorul pa şoptist a încetat din via ţă la Bra şov în anul 1906." Plac ă memorial ă. Este fixat ă pe peretele casei cu num ărul 448, în memoria lui Ion Axente Sever, care în timpul revolu ţiei din 1848-1849 din Transilvania a fost al ături de Avram Iancu şi de Alexandru Papiu-Ilarian, "sufletul organiza ţiunii şi ac ţiunii r ăzboinice a legiunilor române" dup ă cum consemna în 1906, la moartea sa, "Gazeta Transilvaniei". Pe placa memorial ă se afl ă urm ătoarea dedica ţie: " Prefectului erou de la 1848. Omagiu şi admira ţie. Cercul studen ţesc, Valea Tîrnavelor, Cluj". La Media ş a fost în ălţat un bust al lui Axente Sever, în fa ţa liceului care poart ă numele revolu ţionarului pa şoptist. 19 Dr. Florian Tuca, dr. Constantin Ucrain , Locuri şi monumente pa şoptiste, Editura Sport - Turism, Bucure şti, 1978 (pag. 115-118, 188) 38 ETAPE Advertising Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020 Pe placa de marmur ă fixat ă pe soclul însemnului memorial sînt scrise urm ătoarele cuvinte: "Axente Sever, 1821 -1906. Născut în comuna Frua, azi Axente Sever. Aprig lupt ător pentru dezrobirea ţă ranilor ardeleni în revolu ţia din 1848- 1849. " În 2014 prin proiectul european „Pe urmele lui Ioan Axente Sever” s-a dat numirea str ăzii principale: str. Ioan Axente Sever În Axente Sever – strada Principal ă – strada care str ăbate de la sud la nord localitatea Axente Sever, component ă a DN 14 Sibiu – Cop şa Mic ă – Media ş, argumentul principal constând în faptul c ă în localitate s-a născut şi a tr ăit – o perioad ă de timp – revolu ţionarul pa şoptist Axente Sever (1821-1906) Proiectul «Pe urmele lui Ioan Axente Sever» a propus o alt ă abordare în prezentarea patrimoniului zonal/ local, abordare efectuat ă prin prisma celui mai cunoscute personalit ăţ i române şti din podi şul Media şului: Ioan Axente 20 , supranumit Sever. Acesta s-a n ăscut la 15 aprilie 1821 în satul Frâua (azi Axente Sever) într-o familie de ţă rani români, tat ăl s ău - Iacob, iar mama - Ana (n ăscut ă Maxim), având 5 copii. De şi p ărin ţii au fost iobagi au avut o situa ţie material ă ce le-a permis s ă-l dea la şcoal ă. Revolu ţionarul român a studiat teologia şi filozofia la Blaj, ulterior mutându-se la Bucure şti, unde ia parte la revolu ţia de la 1848. P La Bucure şti este profesor de limba latin ă şi român ă la un entr pension privat şi la Colegiul Sf. Sava. În august 1848 se întoarce în u Transilvania pentru a participa la adunarea de la Blaj din septembrie. meri Comitetul Na ţional Român de la Sibiu îl nume şte prefect al legiunii tele române şti din ţinutul Blajului şi de pe valea Mure şului, care se va sale numi Legiunea I Bl ăjeana (sau Blasiana), remarcându-se ca un milit veritabil conduc ător militar dar şi politic, fiind unul dintre are conduc ătorii mi şcării de eliberare na ţional ă a românilor din Axe Transilvania, în revolu ţia de la 1848. Axente Sever a fost arestat în nte februarie 1849, dar a fost g ăsit nevinovat la proces. Sev er va fi decorat chiar de împ ăratul Franz Joseph (aflat în vizit ă în Ardeal, pe muntele G ăina) cu medaliile austriece "Crucea de aur cu coroan ă pentru merite” şi "Franz Joseph" clasa a III-a, precum şi cu ordinul militar rusesc "Sfânta Ana", clasa a III-a. Dup ă înfrângerea revolu ţiei, a continuat s ă aib ă un rol de frunte în via ţa politic ă şi cultural ă a românilor din Transilvania, fiind membru şi f ăcând parte din structurile de conducere a Asocia ţiei Transilvane pentru Literatura Român ă şi Cultura Poporului Român (ASTRA). S-a retras la Bra şov unde a desf ăş urat diverse activit ăţ i. Dup ă ce s-a îmboln ăvit, „tata Axente”, cum i se adresau bra şovenii, a fost invitat de canonicul-prepozit Ion Micu Moldovan s ă se mute şi s ă tr ăiasc ă restul zilelor sale la Blaj. Dar „tata Axente” declara: „ Cât tr ăesc, nu vreau s ă plec de aici; dupa ce voiu muri îns ă, doresc s ă m ă duce ţi la Blaj şi s ă m ă înmormânta ţi acolo ”, dorin ţă care i s-a şi împlinit. A murit la 13 august 1906 , f ără s ă aib ă urma şi. A fost înmormântat în curtea bisericii "Sfin ţii Arhangheli", numit ă şi Biserica Grecilor, din Blaj. Ast ăzi, localitatea în care s-a n ăscut, Frâua, îi poart ă numele, Axente Sever. Localitatea Agîrbiciu – localitatea din care este origi nar Ion Agîrbiceanu (1882-1963) În Agîrbiciu – strada Principal ă – strada care str ăbate de la sud la nord localitatea Agîrbiciu, component ă a DN 14 Sibiu – Cop şa Mic ă – Media ş, argumentul principal constând în faptul c ă de localitate se leg ă numele marelui scriitor Ion Agârbiceanu. Se ştie c ă familia sa a fost originar ă din satul Agîrbiciu, de la acest sat mo ştenind numele: “Bunicul dinspre tat ă se numea Vasile Boariu şi era originar din Agârbiciu, comun ă situat ă pe linia ferat ă Cop şa Mic ă – Sibiu. Vine în Cenade ca p ădurar. Nicolae Agârbiceanu sau Aghirbiceanu, cum apare uneori în documente, tat ăl povestitorului, este şi el p ădurar în Cenade, îns ă în alte 20 Borda, Valentin; Dutc ă, Viorica; Rus, Traian - Avram Iancu şi prefec ţii s ăi, Casa de editur ă Petru Maior, Târgu Mure ş, 1997 39 ETAPE Advertising Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020 locuri”. Traseul tematic va marca în localitatea Agîrbiciu şi memoria scriitorului, ziaristului, pr eotului academician, Ion Agârbiceanu 21 (n ăscut în 12 septembrie 1882 în Cenade, decedat în 1963, la Cluj). Ion a fost al doilea dintre cei opt copii n ăscu ţi în familia lui Nicolae şi a Anei Agârbiceanu. Pădurar, gospodar înst ărit, ştiutor de carte, tat ăl se va muta mai târziu ca „vigil de p ădure” în ţinutul Odorheiului. Şcoala primar ă a făcut-o în Cenade, urmând gimnaziul şi liceul în Blaj, dup ă care, între 1900 şi 1904, a fost studentul Facult ăţ ii de Teologie din Budapesta . Aici se integreaz ă lesne în cercul studen ţilor români, participând la întrunirile societ ăţ ilor literare ale colegilor s ăi, prestigiul s ău crescând odat ă cu apari ţia în paginile “Luceaf ărului” (scos la Budapesta de Octavian C. Tăsl ăoanu). El este un sus ţin ător al curentului ideologic şi literar al sem ănătorismului, ini ţiat la începutul secolului XX, în România (de revista "S ămănătorul"); acest curent acuza st ările sociale existente, opunând ora şului "viciat" de civiliza ţie imaginea idilic ă a satului patriarhal, considerând ţărănimea ca depozitara exclusiv ă a valorilor na ţionale şi cultivând o literatur ă de inspira ţie rurală şi istoric ă. În Şoala - strada care str ăbate de la vest la est localitatea Şoala, component ă a DC , argumentul principal constând în faptul că localitatea şi întreaga zon ă este integrat ă în ŢARA VINULUI. Se ştie c ă viile Târnavelor d ădeau vinul cel mai bun din Transilvania, comparat în unii ani cu vinul de Tokay – supranumit nectarul regilor. Şi în Şoala – ca în tot ţinutul - pe dealurile însorite erau plantate vii roditoare ce d ădeau „izvoare de vin” şi aduceau mare prosperitate acestor sate. Din acest drum se ramific ă drumuri de hotar ce duc la localit ăţ ile învecinate (Valea Viilor, Moti ş, etc) localit ăţ i cunoscute şi recunoscute pentru renumele istoric al regiunii. Atribuirea denumirii de „ Calea Viilor” – parte din patrimoniul imaterial al sudului şi centrului Transilvaniei, poate contribui la revitalizarea unor ocupa ţii agricole seculare şi genera proiecte de dezvoltare durabil ă a localit ăţ ii şi a comunei. STEMA COMUN EI AXENTE SEVER Semnificatiile elementelor şi a culorilor din stem ă: Turnul crenelat face referire la Biserica Evanghelic ă fortificati din anul1322, cu hramul,,Tuturor Sfinlilor"-monument istoric, din localitate. Cele doua cercuri reprezint ă, semnul tipic ce apare pe casele din Axente Sever, reprezentând culturile viticole existente în “ Ţara Vinului” – Podi şul Târnavelor Culoarea albastr ă: este simbol al fidelit ăţ ii şi perseveren ţei, a cerului, a lumii spirituale, iar ro şul însemnând virtute, spiritualitate, vitalitate şi for ţă . Comuna Axente Sever este o unitate teritorial administrativ ă ce face parte din teritoriul Podi şul Media şului, având o popula ţie de 3.808 de locuitori 22 fiind unul din centrele importante ale mo ştenirii culturale a ţinutului, o mo ştenire datorat ă convie ţuirii sa şilor cu românii; comuna conserv ă centrele istorice ale localit ăţ ilor componente ale comunei Axente Sever (Axente Sever, Agîrbiciu şi Şoala), ansambluri de arhitectur ă vernacular ă saxon ă, caracteristic ă întregului ţinut, acestora ad ăugându-li-se şi tramele stradale conservate - în mod fericit - cel mai bine în satul Şoala, sat relativ mai bine conservat datorit ă distan ţei fa ţă de c ăile de comunica ţie. . În tabelul de mai jos se prezint ă patrimoniul cultural din comuna Axente Sever 23 : Tabel 1 Comuna Axente Sever – comuna Axente Sever 21 Dimitrie Vatamaniuc, Ion Agârbiceanu. Biobliografie , Bucure ști, Editura Enciclopedic ă, 1974, pag XXII-XXIII 22 Hot ărârea nr. 53/2012 prin care la art. 2 se men ţioneaz ă num ărul de locuitori 23 Lista monumentelor istorice Ministerul Culturii şi Cultelor – 2010 (în col. 2 – pozi ţia LMI 2010) 40 ETAPE Advertising Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020 1. 449 SB-II-m-B- Casa parohial ă evanghelic ă Axente 309 Sec.XVI-XVIII 12320 Sever 2. 450 SB-II-a-A- Ansamblul biserici Axente 316 Sec. XIV-XVI 12321 evanghelice fortificate Sever 3. 451 SB-II-m-A- Biserica evanghelic ă Axente 316 Sec. XIV-XV 12321.01 fortificat ă Sever 4. 452 SB-II-m-A- Incint ă fortificat ă, cu fostul Axente 316 Sf.sec. XV-XVI 12321.02 turn de poart ă Sever 5. 453 SB-II-m-B- Biserica „Învierea Axente Str. Luncii, nr 320 Ante 1836 12322 Domnului” Sever 6. 993 SB-IV-m-B- Casa Axente Sever Axente 448 Sec. XIX 12618 Sever Agârbiciu 7. 383 SB-II-a-B- Ansamblul bisericii Sat 383 Sec. XIV-XIX 12188 evanghelice fortificate Agârbiciu 8. 384 SB-II-m-B- Biserica evanghelic ă Sat 383 Sec. XIV-XVII, 12188.01 fortificat ă Agârbiciu transf. 1827, 1845 9. 385 SB-II-m-B- Incint ă fortificat ă, cu turn de Sat 383 Sf.sec.XV-înc.sec. 12188.02 poart ă, bastioane Agârbiciu XVI Şoala 10. 908 SB-II-a-B- Ansamblul bisericii Şoala 62 Sf.sec. XV-sec. 12563 evanghelice fortificate XIX 11. 909 SB-II-m-B- Biserica evanghelic ă Şoala 62 Sf.sec.XV, 1832- 12563.01 1834 12. 910 SB-II-m-B- Incint ă fortificat ă, cu Şoala 62 Sf.sec.XV, 1736 12563.02 turnuri, fragmente capel ă Cele 12 obiective – monumente istorice reprezint ă o veritabil ă infrastructur ă cultural-istoric ă ce confer ă acestor localit ăţ i un aspect medieval deosebit, preferat atât de turismul cultural cât şi de comunit ăţ ile de oameni de afaceri europeni, ce poate contribui la dezvoltarea durabil ă a comunelor, p ăstrarea identit ăţ ii culturale fiind un obiectiv strategic pentru toate administra ţile comunale din zon ă. În Axente Sever se p ăstreaz ă Casa familiei Axente Sever– monument istoric – în care a locuit familia revolu ţionarului şi omului politic Axente Sever, comuna Axente Sever p ăstrând şi o bogat ă colec ţie muzeal ă deschis ă publicului în incinta bisericii fortificate. Poten ţialul cultural mobil const ă în patrimoniul mobil colec ţionat, valoros dar insuficient de bine conservat şi prezentat, investi ţiile legate de acest patrimoniu mobil putând constitui obiectul unui proiect viitor. Patrimoniul imobil mo ştenit în comuna Axente Sever reprezint ă o veritabil ă structur ă de obiective turistice ce sunt vizitate aleator, singura promovare efectuat ă pân ă în prezent fiind introducerea acestor localit ăţ i în circuitele bisericilor fortificate de pe Valea Târnavelor, circuite vizitate cu prioritate de grupurile de turi şti germani/sa şi sau de grupurile de turi şti care sunt atra şi de turismul cultural. Trebuie specificat c ă toate cele trei centre istorice nu beneficiaz ă în prezent de puncte/centre de informa ţii turistice. Nu se cunoa şte num ărul de turi şti ce viziteaz ă bisericile evanghelice fortificate din localit ăţ i, motivele fiind diverse. Concluziile oric ărei analize la nivelul patrimoniului imobil , în comuna Axente Sever subliniaz ă odat ă în plus necesitatea înfiin ţă rii unui traseu tematic de prezentare a acestui patrimoniu na ţional material şi imaterial: -arhitectura vernacular ă zonal ă are o valoare excep ţional ă, lipsa de con ştientizare la nivelul societ ăţ ii civile fiind evident ă (distrugerea fa ţadelor, zugr ăveli ce nu respect ă tradi ţia culorilor, modific ări de lucarne şi construc ţia de balcoane, etc), arhitectura şi patrimoniu fiind elementul central al identit ăţ ii locale şi prin extensie şi al întregii zone; -pie ţele centrale şi bisericile fortificate sunt centrele de greutate ale turismului local, toate campaniile de promovare fiind axate numai pe importan ţa şi frumuse ţea bisericilor evanghelice fortificate, localitatea şi locuitorii lipsind din contextul promov ării; - lipsa implic ării comunit ăţ ii de afaceri a societ ăţ ii civile din aceste localit ăţ i este cunoscut ă, având cauze multiple de ordin social, economic şi nu în ultimul rând cultural; -administra ţia public ă local ă se confrunt ă cu o palet ă larg ă de probleme, ultimii ani fiind marca ţi de investi ţiile mari în infrastructur ă şi în introducerea utilit ăţ ilor, turismul şi atragerea de investitori în acest domeniu 41 ETAPE Advertising Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020 concretizându-se prin înfiin ţarea a dou ă pensiuni turistice şi amenajarea a 10 camere în interiorul cet ăţ ii fortificate. MONUMENTELE ISTORICE - OBIECTIVE TURISTICE: ,,Biserica evanghelica fortificata 24 " CETATEA S ĂTEASC Ă din Axente Sever Biserica este amintit ă documentar, pentru prima dat ă, în anul 1322, cu hramul "Tuturor Sfin ţilor". La sfâr şitul sec. al XV- lea biserica a fost fortificat ă. Deasupra corului şi navei s-au ridicat dou ă etaje de ap ărare, înzestrate cu creneluri şi s-a construit în jurul bisericii un zid de incint ă în form ă oval ă. Vechea intrare duce sub un turn al c ărui parte este boltit. Mai târziu, acest turn, prev ăzut cu dou ă etaje a fost amenajat ca locuin ţă , pentru îngrijitorii cet ăţ ii. În interior, de-alungul zidului se afla depozite de grâu. Altarul din lemn în stil baroc dateaz ă din 1777, tablourile au fost pictate de pictori medie şeni Ştefan Valepagy, tat ăl şi fiul. Orga dateaz ă din acela şi an. Lucr ări de repara ţii s-au efectuat în anii 1819 şi 1964. Monument istoric. Biserica fortificat ă atestat ă documentar în 1415, dar nu se cunoa şte data zidirii, fiind sigur mai veche. Cetatea bisericeasc ă, CETATEA S ĂTEASC Ă din Agîrbiciu construit ă pe la finele sec. la XV-lea sau începutul celui de al XVI-lea mai păstreaz ă doar zidul simplu de împrejmuire cu construc ţia deasupra intr ării. Nava este îngust ă, lung ă, corul p ătrat, deasupra lui ridicându-se un turn puternic care a fost m ărit în anul 1827. ferestrele gotice au fost m ărite în 1845; se p ăstreaz ă doar o singur ă fereastr ă. În spatele altarului cele dou ă intr ări au fost închise. Altarul, în stil baroc, a fost lucrat de Daniel Petersberger din Media ş, în 1803. Orga are dou ă claviaturi şi este alc ătuit ă din dou ă mai mici: una construit ă de Samuel Maetz din Biertan, 1797 şi una de Michael Gross din Moti ş în 1848. A fost renovat ă în 1975. Aici a fost construit ă o cram ă foarte modern ă, regiunea fiind recunoscut ă ca o regiune viticol ă renumit ă. 25 Biserica fortificat ă din Şoala În sec. al XIII-lea s-a construit o capel ă romanic ă din care s-a p ăstrat o parte din absid ă, inclus ă în zidul de ap ărare al bastionului din partea de nord a cet ăţ ii. În anul 1414 se aminte şte de preotul Nikolaus care slujea la biserica Sf. Ursula din Şoala. La sfâr şitul sec. al XV-lea se construie şte o biseric ă în stil gotic târziu şi o cetate de ap ărare care const ă din zidul înconjur ător şi trei bastioane. În anul 1736 zidurile cet ăţ ii vor fi renovate; un gang subteran merge din pivni ţa casei parohiale pân ă la cetate. În 1783 arde biserica. Ea va fi ref ăcut ă împreun ă cu clopotni ţa care se afla deasupra unei sacristii boltite din sudul bisericii. Între anii 1832 şi 1834 me şterul Johann Pelger prelunge şte biserica spre vest cu 4 metri. Plafonul boltit se înlocuie şte cu unul de stuc, ferestrele şi u şile vor fi înlocuite cu altele mai mari, p ătrate. În anul 1883, turnul bisericii este d ărâmat cu inten ţia de a fi construit un altul, fapt care nu s-a realizat, biserica r ămânând cu o clopotni ţă provizorie. Altarul a fost recl ădit în anul 1845. Tabloul cu r ăstignirea e semnat de W. Schneidhauer, orga fiind construit ă de H. Mayerwald din Bra şov în 1851 şi renovat ă în 1931. PAROHI ILE DIN COMUNA AXENTE SEVER Biserica ortodox ă român ă cu A fost zidit ă din piatr ă şi c ărămid ă în anul 1836, sub preotul Vasile Andron. hramul Turnul clopotni ţă s-a ridicat în anul 1884 de c ătre preotul Ioan Chendi. În anul "Învierea Domnului" din Axente 1862 a fost pictat tavanul şi iconostasul pe lemn. Între 1964-1967 biserica a fost Sever renovat ă şi s-au pictat pere ţii în tehnic ă fresc ă de c ătre pictorul Ioan C ăzil ă. Pentru valoarea picturii, biserica a fost declarat ă monument istoric în anul 1967 (pictura de Protopopiatul Media ş pe tavan şi iconostas) Primul preot al biserici a fost Ioan Licherie care a slujit din 1813- pân ă în anul 1825, ceea ce presupune c ă ar fi existat o alt ă biseric ă, probabil din lemn. Vasile Andron a slujit din 1825 pân ă în 1850. Biserica ortodox ă român ă cu A fost zidit ă în anul 1832, din piatr ă şi c ărămid ă. Pân ă atunci slujbele se ţineau hramul în şura credinciosului Dumitru M ărginean. Biserica are catapeteasma din scândur ă 24 Dic ţionar enciclopedic de art ă medieval ă româneasc ă - Vasile Dr ăgu ţ - Editura Ştiin ţific ă şi Enciclopedic ă, Bucure şti, 1976 25 CIRCUIT TRANSILVANEAN - Itinerarii turistice, Bucure şti , 1967 42 ETAPE Advertising Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020 "Sfin ţii Arhangheli Mihail şi pictat ă de zugravul Porfirie Şarlea, sub preotul Iacob pop şi pe cheltuiala lui Ioan şi Gavril" din Axente Sever, Oana Telea, credincio şi din sat, în anul 1862. Pân ă în anul 1848, biserica a protopopiatul Media ş apar ţinut credincio şilor greco-catolici. În acela şi an, biserica şi preotul ei Ioan Nagy s-a unificat cu biserica ortodox ă. Casa parohial ă a fost zidit ă în anul 1889. Biserica "Sf. Nicolae" din Pân ă în anul 1828 românii din Agîrbiciu erau de religie ortodox ă având o Agîrbiciu singur ă biseric ă şi un singur preot. Din acest an, preotul Dumitru Dopp trece la religia unit ă şi zide şte biserica cu hramul Sf. Nicolae, lâng ă şoseaua Sibiu-Media ş, înfiin ţând parohia unit ă. Ctitorii bisericii au fost credincio şii din sat, constructorii nu se cunosc. Biserica nu este pictat ă, în afara iconostasului pe care l-a pictat Nicolae Baciu în 1907. În exterior, biserica este prev ăzut ă cu 13 ni şe în care sunt încadrate icoanele celor 12 Apostoli şi Sf. Ierarh Nicolae. În anul 1848 biserica şi credincio şii, împreun ă cu preotul Aurel Spineanu revin la ortodoxie. Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Dup ă arhiva bisericii evanghelico-luteran ă din localitate, despre biserica Gavril ortodox ă se poate vorbi de pe la anul 1701, an în care se zide şte în cimitirul de pe deal, la marginea satului, o bisericu ţă din nuiele, b ătut ă cu p ământ şi care avea pristolul de piatr ă. Locul unde a fost a şezat acest pristol, despre care se crede c ă a fost îngropat, se poate observa şi ast ăzi în cimitirul ortodox. În anul 1856, o comisie condus ă de H. Guth din Sighi şoara, a oprit s ăvâr şirea slujbelor în aceast ă bisericu ţă , din cauza degrad ării ei. Actuala biseric ă a fost zidit ă în 1860, în mijlocul satului. Biserica nu este pictat ă, în afar ă de iconostas, lucrare a pictorului Nicolae Baciu în 1907. Repara ţii capitale la biseric ă şi extinderi la casa parohial ă s-au f ăcut în 1975. Biserica ortodox ă cu hramul Sf. Date referitoare la istoricul bisericii sunt începând cu sec. XVIII şi XIX. Arhangheli Salya, Schaal, avea în timpul conscrip ţiei lui Klein (1733) un num ăr de 50 de Mihail şi Gavril din Şoala suflete de români care s-au desprins de Roma, pentru ca în 1829 s ă fie din nou unite. Din documentele aflate în arhiva parohiei se constat ă c ă, prin anul 1811 nu erau în parohia Şoala uni ţi. Biserica veche din lemn nu mai exist ă. Era plasat ă la circa 30 m de actuala construc ţie, pe terenul cimitirului. Pentru a construi o nouă biseric ă, aceasta fiind prea mic ă, s-a cerut ajutor financiar la Sibiu, dar nu s-a primit. Apelând la Blaj, li se promite ajutor în schimbul trecerii la unire. În anul 1824, credincio şii trec la unirea cu Roma şi primesc 1000 de coroane (valoarea a dou ă perechi de boi). Se mai fac colecte şi biserica se construie şte în 1842, sub preotul paroh Ioan Guta. În anul 1873, o parte din credincio şi p ărăsesc din nou unirea şi î şi zidesc o alt ă biseric ă (1875), cu mijloace propri, la circa 15 m distan ţă de actuala biseric ă. Motivul dezbin ării a fot apari ţia în parohie a tân ărului preot Ioan Neagoie care a făcut o c ăsătorie cu o tân ără din sat care a produs nemul ţumiri. De la aceast ă dat ă r ămân dou ă parohii, pân ă în 1848 când se face revenirea uni ţilor la sânul bisericii str ămo şeşti, biserica ortodox ă. Monumentul Eroilor Români din Al Doilea R ăzboi Mondial a fost ridicat în memoria eroilor români din 1944-1945, în anul 1960. Are forma unui obelisc din piatr ă şi ciment, fiind împrejmuit cu un gard de fier. Pe placa din bronz, amplasat ă frontal, se afl ă urm ătorul înscris: ,,EROII DIN AL DOILEA R ĂZBOI MONDIAL 1944-1945“. e Bustul lui Ioan Axente Sever – amplasat în pia ţeta central ă a comunei – asigur ă atât un aspect estetic deosebit (înconjurat de ronduri de flori) cât şi accesibilitatea la obiectivele publice şi de patrimoniu, prin asigurarea unei parc ări în condi ţii de siguran ţă şi civilizate. Elemente de identitate şi valori Biblioteca comunei Axente Sever (fondat ă în 1950), a avut sediul în diferite imobile; pentru ca din 1996 s ă fie organizat ă într-o loca ţie modernizat ă, în vecin ătatea Prim ăriei, având un fond bibliotecar în continu ă cre ştere. Dup ă mutarea în imobilul prim ăriei (la etajul II) biblioteca a cunoscut o stagnare accesul fiind limitat în timpul programului instituţiei. Aspecte culturale 43 ETAPE Advertising Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020 Cele mai vechi date cu privire la activitatea cultural ă se refer ă al corul s ăsesc al şcolii existent în anul 1891. Activitatea coral ă va fi dezvoltat ă la mijlocul anilor ′60 prin organizarea unui cor pe patru voci. La începutul secolului XX a fost înfiin ţat ă fanfara, participant ă la toate manifest ările culturale ale comunit ăţ ii. Activitatea cultural-artistic ă cea mai apreciat ă de localnici a fost teatrul de amatori. S-au realizat spectacole de teatru înc ă de la începutul secolului XX. Activitatea culturală cea mai intens ă s-a desf ăş urat în perioada 1952-1979 când au fost puse în scen ă 40 piese de teatru prezentate publicului. La mijlocul anilor 60 s-au ini ţiat forma ţii de dansuri populare române şti şi s ăse şti. Asemeni unor podoabe pre ţioase cântecele şi dansurile populare transmise din tat ă în fiu, sunt istorii nescrise ale sufletelor ce le-au dat via ţă , ale sensibilit ăţ ii unei comunit ăţ i26 .( ). Un rol important în formarea renumelui localit ăţ ii Axente Sever l-a avut şi „balul strugurilor” care se organiza în fiecare toamn ă dup ă cules. Portul popular din Axente Sever, caracterizat de sobrietate şi elegan ţă se încadreaz ă în tipologia portului popular românesc din zona Târnavelor la care se întâlnesc note caracteristice costumului din Mărginime şi Ţara Oltului datorate contactelor cu aceste zone. Dup ă 1990 şi-n general în ultima perioad ă portul popular se poart ă numai la marile s ărb ători şi la evenimente culturale organizate de administra ţia public ă. Tradi ţiile şi obiceiurile populare au fost p ăstrate şi sus ţinute perioad ă îndelungat ă şi dup ă cel de-al doilea Război Mondial, ele s-au transmis din genera ţie în genera ţie atât la români cât şi la sa şi. S ărb ătorile erau ocazii de a îmbr ăca frumoasele costume tradi ţionale populare. Aici, în luna februarie se organiza Ziua Florilor (Blumentag), cu scopul deplas ării la biseric ă şi la s ărb ători prin muzic ă, dansuri şi mult ă veselie. Localit ăţ ile Axente Sever şi Agîrbiciu sunt înfr ăţ ite cu localit ăţ i din Uniunea European ă: Localitatea Axente Sever este înfr ăţ it ă cu localitatea Stavelot din Belgia Localitatea Agîrbiciu este înfr ăţ it ă cu localitatea Belmont din Elve ţia. Vecin ătăţ ile 27 Cea mai veche m ărturie dateaz ă din 1794, un regulament al vecin ătăţ ilor cu reguli precise şi drastice împotriva celor care nu respect ă. Vecin ătăţ ile erau vechi forme de organizare a locuitorilor cu scop de întrajutorare: -în caz de deces în familie unde membrii vecin ătăţ ii particip ă la toate muncile necesare (s ăpatul gropii, transportul mortului şi astuparea gropii) şi cu o contribu ţie b ăneasc ă; - la executarea unor lucr ări cu un mare volum de munc ă (construc ţii de case, şuri, etc). Ele se constituiau – în Axente Sever – pe str ăzi (sa şii au avut 8 vecin ătăţ i) şi erau conduse pe o perioad ă de un an, de doi „ta ţi” – unul vârstnic şi altul tân ăr. Sa şii aveau adunarea general ă a vecin ătăţ ilor la 11 noiembrie (de Sf. Martin), aici participând numai bărba ţii. Se prezenta darea de seam ă, urmat ă de discu ţii şi alegerea unui membru reprezentativ în comitetul bisericesc („Presbiterium”), precum şi alegerea noilor „ta ţi” de vecin ătate. Pe lâng ă sarcinile prev ăzute de regulament trebuia preparat ă o cantitate de vin toamna, necesar ă la buna desf ăş urare a Balului Vecin ătăţ ii (cârnileji), bal ce se organiza la jum ătatea lui februarie. La bal era mare petrecere prilej de distrac ţie şi carnaval. Cârnilejul înseamn ă îngroparea iernii şi prinderea postului de Pa şti, nefiind fixat ă o zi anume; ziua este aleas ă func ţie de s ărb ătoarea Pa ştelui. Exemplu sa şilor a fost p ăstrat de români, ce continu ă acest mod de organizare. Sărb ători tradi ţionale 28 În „Şes” se organiza anual – de 10 mai (ziua depunerii jur ământului regelui Carol I, în 1866) un maial, petrecere câmpeneasc ă într-un frumos parc natural. Aici se întâlneau locuitori din localit ăţ ile Axente Sever, Valea 26 Gabor Ioan - Axente Sever carte deschis ă de istorie, cultur ă şi legende 27 Idem, pag 298 – vol I 28 Idem, pag. 312 – vol I 44 ETAPE Advertising Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020 Viilor, Şoala şi Cop şa Mic ă, elevii şi-n general tinerii prezentând programe artistice. Din 1946 a fost interzis ă manifestarea. Un loc pitoresc pus în valoare de refugia ţii Po ştei Bucure şti este „Între Râpi” – prima dat ă organizându-se serb ări aici fiind în prim ăvara anului 1943. Locul este o „o deschiz ătur ă” între dou ă culmi, una înalt ă – vârful Roambe şului, iar a doua reultat ă prin alunecarea din prima; din aceast ă alunecare de teren a rezultat o priveli şte magnific ă. Din varii motive nu s-au mai organizat manifest ări aici. În 1995, dup ă 49 de ani a fost reluat ă s ărb ătoarea „Ziua Înfr ăţ irii”. În „Şes” s-a construit o scen ă de beton cu o suprafa ţă de 90 mp unde au avut loc manifest ări culturale. În 1999 s-a organizat, aici, de Ziua Metalurgistului (ce are loc anual de Sf. Maria) o mare s ărb ătoare, participând şi dna Marioara Mor ărescu. S ărb ătoarea a fost organizat ă de Societatea Sometra SA. Jocul satului se organiza, în lipsa unui C ămin cultural (sau o alt ă sal ă public ă) în case mai mari iar vara în şura lui Ioan Lupu (lâng ă biseric ă), pân ă când s-a construit „ Şopru”; „ Şopru” a fost construit de tineri români, cu sprijinul Prim ăriei, administra ţia punând lemnul necesar la construc ţie. Construc ţia „ Şoprului” s-a f ăcut – în 1939 - pe locul viran între locuin ţele familiilor Chis ăli ţă Dumitru (Axente Sever, nr. 213) şi B ăcil ă Dumitru (Axente Sever nr. 215). Şopru a fost demolat în 1965, materialul lemnos fiind folosit la repararea Casei parohiale ortodoxe. Mai existau dou ă s ărb ători s ăse şti: -Sărb ătoarea Florilor (Blumenfest) – un „obicei închinat dragostei, practicat la l ăsarea postului de Pa şti, organizat de tineretul s ăsesc, specific numai localit ăţ ii Axente Sever. Vechimea lui este extrem de îndep ărtat ă.” -Roata (balul cu coroan ă) anual - de 29 iunie - de Sf. Apostoli Petru şi Pavel . Via ţa cultural – artistic ă29 -1891 este atestat corul s ăsesc al şcolii; în anii 1960 corul s-a dezvoltat prin organizarea unui cor pe patru voci; -la începutul secolului al XX-lea a fost înfiin ţat ă fanfara, în 1950 num ărând 18 membrii dirijor fiind Iohann Zank (Axente Sever, nr. 150); din fanfar ă f ăceau parte şi organi ştii bisericii evanghelice, un membru marcant fiind clarinetistul Gloger Iohann, -în aceia şi perioad ă s-a format teatrul de amatori, preent ările fiind f ăcute la serb ările şcolare şi la unele s ărb ători cre ştine; unele piese de teatru era semnate de Vasile Alecsandri; -În perioada 1907-1909 s-a construit c ăminul cultural dup ă proiectul şi deviul întocmit de de ing. Hermann Wagner, costul final fiind de 12.765 coroane şi 12 dinari; c ăminul avea o sal ă de spectacole de 300 de locuri, o buc ătărie, o magazie şi un balcon de lemn, demolat în 1970 când s-a construit o scen ă şi o înc ăpere pentru aparatele de proiec ţie ale cinematografului sătesc, -în 1935 a fost adus în sat primul aparat de radio-receptor, cump ărat de muncitorul CFR-ist Ioan V ăcărescu; -în 1939 s-a introdus gazul metan pentru înc ălzit şi iluminat; -în 1943, în Axente Sever s-a refugiat o parte din personalul serviciului de po ştă din Bucure şti; ace ştia au organizat o serie de activit ăţ i cultural sportive cu prezent ări de piese de teatru, recitaluri de poezii şi spectacole de revist ă, cu glume şi cântece satirice. S-a amenajat, în lunca Visei un teren de fotbal şi volei; -în 1946 a avut loc prima proiec ţie de film artistic cinematografic, f ăcut ă de o caravan ă mobil ă ce sosea în sat odat ă pe săpt ămân ă; ulterior s-a amenajat sala de cinema în c ămin (unde se prezenta de dou ă ori pe s ăpt ămân ă) operatorul de film fiind Pop Nicolae (Axente Sever, nr. 95). Din 1989 s-a renun ţat televiziunea şi casetele video pătrunzând în fiecare cas ă. -1950 s-a înfiin ţat biblioteca satului, sediul fiind mutat în diferite case; din 1996 s-a mutat într-un local modernizat, în vecin ătatea prim ăriei (avea 9720 volume şi peste 400 de cititori permanen ţi) bibliotecar fiind Lupu Giulieta Lioara; -1952-1979 s-a desf ăş urat o activitate intens ă teatral ă fiind puse în scen ă 40 de piese de teatru prezentate publicului din localitate în peste 200 de reprezenta ţii ( şi în alte localit ăţ i) -în 1953 a fost pus ă în func ţiune sta ţia de radioficare, aceasta având instalate în fiecare cas ă difuzoare; ea func ţiona continuu iar miercurea se prezenta un program local ( ştiri, interviuri, recomand ări); sta ţia şi-a încheiat activitatea în 1980; -la mijlocul anilor 60 (sec. XX) s-au ini ţiat echipe de dansuri populare române şti şi s ăse şti; între anii 1970-1980 echipa de dansuri populare române şti era preg ătit ă de instructorul Ioan Dojan, animatorii fiind tinerii Bichi ş Vasile şi Lupu Dumitru, acordeonist Gheorghe Stan. La un concurs de dansuri populare în Sibiu, tinerii din Axente au luat locul II, primul loc fiind luat de „Junii Sibiului”. Forma ţia de dansuri populare s ăse şti era condus ă de Seiverth Ludvig, aceasta participând la faze jude ţene ale festivalurilor na ţionale de dansuri populare. -de Cr ăciun se organiza balul c ăsători ţilor iar la începutul fiec ărui an carnavalul copiilor (în ianuarie) şi carnavalurile tinerilor şi vârstnicilor; acestea se organizau de „fiecare vecin ătate şi ţineau dou ă zile şi dou ă nop ţi, în sala C ăminului Cultural închiriată de „ta ţii” de vecin ătate şi care se încheiau cu o parad ă a m ăş tilor desf ăş urat ă prin tot satul. 29 Ioan Gabor, Axente Sever, carte deschis ă de istorie, cultur ă şi legende, Sibiu 2001, pag. 119-126 45 ETAPE Advertising Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020 -în fiecare duminic ă se organiza hora satului în „pavilionul ( şopru) special construit de tineretul român, unde cântau dipla şii Nicu Gârla şi Sfora”, jucându-se „învârtite”, „ha ţegane”, „fecioreasca”; -în 1963 a fost adus primul televizor în sat la Întreprinderea Viticola, iar din 1987 se recep ţioneaz ă în sat televiziunea în culori; -în anii 1970 s-a înfiin ţat forma ţia de muzic ă u şoar ă condus ă de Muller Mikhael din Axente Sever, nr. 263; exista o forma ţie de acordeoni şti compus ă din 11 copii preg ătit ă şi condus ă de înv. Seiverth Ludvig; -în 1994 s-a demarat conectarea la re ţeaua prin cablu continuând pân ă în 1998, 68% din familii devenind abonate la acest sistem modern ce permite recep ţionarea a 22 programe. Organizarea administrativ ă în perioada comunismului 30 -prin Hot ărârea CC al PMR şi Consiliului de Mini ştri din 23 iulie 1950, respectiv prin Legea nr. 5 din 8 septembrie 1950 se făcea reîmp ărţirea administrativ teritorial ă şi economic ă a ţă rii dup ă model sovietic, teritoriul fiind împ ărţit în regiuni şi raioane; s-au creat 28 de regiuni, num ărul lor reducându-se la 18 în 27 septembrie 1952. Axente Sever apar ţinea de raionul Media ş (regiunea Stalin), având în componen ţă satul Agîrbiciu. -în 1964 a intrat în componen ţa comunei satul Şoala . -în 1968 prin Legea nr. 2 s-a schimbat organizarea administrativ ă în jude ţe şi comune, împ ărţire care se men ţine şi în prezent. Activitatea sportiv ă31 -în 1961 s-a înfiin ţat Asocia ţia Sportiv ă „Viticola” Axente Sever cu o echip ă de fotbal ini ţiatorii fiind conducerea I.A.S. Viticola- director Resiga Ieronim; echipa a ajuns în finala pe ţar ă a cupei „Agriculturii” (în 1963); de şi finala s-a terminat la egalitate (0-0) s-a hotârât (la masa verde) ca s ă fie declarat câ ştig ătoare echipa advers ă din Crasna (jud. Cluj) argumentul fiind c ă „media de vârst ă a juc ătorilor no şti este mai mare”; -urm ătorii doi ani echipa „Viticola” a participat în campionatul regional (Bra şov) disputând meciuri cu echipe sus ţinute de mari uzine din regiune; reducerea activit ăţ ii sportive s-a f ăcut pe fondul lipsei de sus ţinere financiar ă, deplas ările fiind f ăcute cu „un camion cu prelat ă, fotbali ştii trebuiau s ă se învoiasc ă de la serviciu”; echipa n-a retrogradat, retr ăgându-se din campionat. Echipa a avut o larg ă sus ţinere moral ă local ă, to ţi componen ţii echipei condu şi de antrenorul Dan Gheorghe fiind aprecia ţi de comunitate. -spiritul sportiv local a fost continuat prin crearea unei minibaze sportive private pentru tenis de câmp, baschet, mini-fotbal, volei şi tenis de mas ă, investi ţie a ing. Liviu Vasilescu, consilier local; minibaza sportiv ă familial ă a constituit un sprijin real pentru amatorii sporturilor în aer liber. Înfr ăţ ire cu localitate belgian ă La 2 februarie 1993, localitatea Axente Sever se înfr ăţ eşte cu localitatea belgian ă Stavelot – obiectivul comun fiind organizarea de schimburi în domeniul educa ţiei, culturii şi s ănătăţ ii. Nu s-au men ţinut rela ţii anuale cu localitatea înfr ăţ it ă. Repere administrative în istoria comunei -în 1873 s-a organizat forma ţia de pompieri local ă, din voluntari, mai târziu participarea fiind obligatorie, -1945 cercul ASTRA din Axente Sever avea 14 membrii şi func ţiona sub denumirea de Societatea Intelectualilor din Axente Sever (S.I.A.S) 32 ; în vara anului 1945 asocia ţia a avut ini ţiativa amenaj ării unui cimitir simbolic al eroilro din cel dou ă războaie şi un mormânt real al eroului Ioan Lascu în cadrul cimitirului s ătesc de „Sub Vii”. Ceremonialul a avut loc la 15 august 1945. În şedin ţa Consiliului Local sub conducerea primarului Gheorghe Fronius (din 23 august 1944) 33 se stabilea: 1)Alocarea sumei de 220.172 lei pentru introducerea gazului metan în Prim ărie; 2)pavarea trotuarelor şi canalizarea apelor rezultate din ploi pe uli ţa „de sus” (Suseni) 3)Aprobarea de colectare a sumei de 3.386.000 lei de la s ăteni pentru introducerea curentului electric în sat; 4)Aprobarea construirii unui grajd comunal; 5)Aprobarea sumelor pentru prestarea unor lucr ări de c ătre s ăteni: cu carul 1200 lei/zi, cu bra ţele: 400 lei/zi. Not ă: nici una din aceste puncte nu au putut fi puse în aplicare datorit ă schimb ării cursului celui de-al II R ăzboi Mondial; -între 1956-1962 34 , timp de 10 ani, 61 de familii de etnie german ă au locuit împreun ă cu familii de români, în special coloni şti veni ţi de pe Valea Buii; conducerea adminsitra ţiei a acordat loturi de circa 700 mp (cu pre ţul modic de 100 lei) pentru construc ţia de case. S-au acordat 206 loturi de pâmânt pentru construirea de noi case, marea majoritate spre ora şul Cop şa Mic ă. -în 1992 se desfiin ţeaz ă sec ţia german ă a şcolii, din lips ă de elevi; În perioada 1963-1977 30 Idem, pag. 99 31 Idem, pag. 127-131 32 Vol.II, pag 149-155 33 Vol.II – pag 93 34 Vol.II – pag. 104 46 ETAPE Advertising Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020 -s-au creat noi uli ţe impunându-se o nou ă numerotare a imobilelor, a treia din istoria localit ăţ ii (?); vechile numerot ări au început cu biserica evanghelic ă din centrul satului şi se continua spre Agîrbiciu, apoi se încheia în Suseni; actuala numerotare începe dinspre Cop şa Mic ă pe partea dreapt ă şi se încheie pe partea dreapt ă, spre Cop şa Mic ă. Atunci s-au dat denumiri uli ţelor, acestea devenind str ăzi, dup ă pietruire. -în aceast ă perioad ă s-au construit cele dou ă corpuri de cl ădiri cu 15 s ăli de clas ă la şcoala Axente Sever; în cl ădirea veche a şcolii au fost amenajate cabinete de istorie, biologie, fizic ă şi chimie cu toate dot ările necesare (1976). S-a amenajat şi sala de sport şi un teren de sport la şcoala din Suseni. -tot în 1976 s-a aprobat proiectul construc ţieinoi şcoli în satul Agîrbiciu; -s-a reînfiin ţat halta C.F.R. Axente Sever În perioada 1979 – iunie 1989 35 -în 1985, a fost dat în exploatare modernul complex comercial; -în 1987, s-a dat în folosin ţă noua cl ădire a şcolii din Agîrbiciu; -prin proiectul de sistemtizare se preconiza ca în 1990 s ă fie demolate casele dinspre ora şul Cop şa Mic ă şi construirea de blocuri pentru personalul muncitor din cele dou ă întreprinderi socialiste. Sistematizarea localit ăţ ii Axente Sever 36 În 1987 prin decizia nr. 1279 a Consiliului Popular Jude ţean Sibiu se prevedea sistematizarea localit ăţ ii astfel: -suprafa ţa construibil ă s ă fie redus ă de la 69,30 ha la 56,92 ha, din care locuin ţe 2,97 ha şi alte folosin ţe 9,42 ha, iar popula ţia s ă creasc ă de la 3157 la 3630 persoane şi num ărul gospod ăriilor de la 738 la 951. -construirea unei cre şe şi o gr ădini ţă -amenajarea unei baze sportive, -amenajarea unei b ăi, -construc ţia unei case de cultur ă, -construc ţia unui liceu industrial agricol cu ateliere, -construc ţia unui dispensar veterinar, -construc ţia unui sediu politic, -construc ţia unei pie ţe de legume şi zarzavaturi, -ateliere ale industriei mici. Prin Decret se prevedea construirea Fabricii de Oxigen şi casa priei de aer în afara perimetrului construibil al localit ăţ ii, în apropierea Fermei Viticole. Se prevedea şi amenajarea haldei de zguri peste râul Visa. Acestea erau ultimele suprafe ţe de teren ce urmau s ă treac ă în proprietatea statului şi s ă fie administrate de Întreprinderea Metalurgic ă de Metale Neferoase Cop şa Mic ă pe hotarul comunei Axente Sever. Not ă 1: din aceste obiective s-a construit Fabrica de Oxigen în perimetrul localit ăţ ii Axente Sever. Not ă 2: a se vedea harta „Propunere de sistematizare – aprilie 1987 – comuna Axente Sever” scara 1:5000; pe hart ă sunt localizate urm ătoarele obiective: 1-Cre şă (în imobilul din spatele gr ădini ţei), 2-Biserica evanghelic ă, 3-Restaurant, 4- Cas ă de cultur ă, 5-Liceu, 6-Gr ădini ţa, 7-Atelier, 8-Dispensar veterinar, 9-S.M.A., 10-Sediu poli ţie, 11-Ferma viticol ă, 12- Baia În perioada iunie 2000 – iunie 2004 -pietruirea str ăzilor comunale, -modernizarea c ăminelor culturale -dotarea s ălii festive (sala CAP) cu mobilier şi vesel ă necesar ă pentru 200 persoane; -realizarea şi dezvelirea bustului revolu ţionarului erou Ioan Axente Sever; -înfiin ţarea serviciului de salubritate, dotarea cu tractor şi remorc ă; -forarea a trei pu ţuri demare adâncime şi legarea lor la bazinele de acumulare a apei potabile în vederea satisfacerii nevoilor consumului casnic. -betonarea str ăzii Suseni pe o por ţiune de 500 m. -amenajarea unui cabinet stomatologic modern în Dispensarul uman Axente Sever. -introducerea înc ălzirii centrale în şcoala din Suseni şi în corpul cl ădirii noi, la şcoala de lâng ă Biserica Evanghelic ă; -consolidarea funda ţiei cl ădirii gr ădini ţei; -achizi ţia unui tractor de 683 CP În perioada 1 iulie 2004 – 2005 Lucr ări planificate: -realizarea unei pun ţi pentru râul Visa, -introducerea apei potabile la familiile de ţigani, -betonarea str ăzii Vi şinului (spre cimitirul nr. 3) 35 Vol.II – pag.113-115 36 Idem, pag. 369 47 ETAPE Advertising Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020 Obiectivele de mare interes pentru localitate sintetizate de monograful comunei Ioan Gabor : -realizarea re ţelei de ap ă comunal ă şi canalizarea, -asfaltarea str ăzii Suseni şi altele, -conductele de gaz metan vechi, din o ţel, se vor înlocui cu conducte de polietilen ă I.6.Economia comunei Axente Sever Economia agriculturii – repere istorice: Economia comunei se baza pe agricultur ă, cultivarea p ământului şi cre şterea animalelor fiind ocupa ţiile de baz ă, al ături de acestea existând o serie de ocupa ţii secundare: vân ătoarea, pescuitul, albin ăritul, culesul din natur ă, me şte şugurile, p ădur ăritul şi comercializarea unor produse locale. Agricultura a cultivat terenuri fertile din hotarul satului Axente Sever: Craham, Unghiul Prostitei, Zăvoiul, Între şan ţuri, huli şoara, Roambe ş, Curm ătura, Joangrava, Carpen, Lunca Visei, Moara veche, Pe groap ă, La Ghiula, Şes, Unghiul Sasului, Gleci, Berbece, Soci, Peste Visa. -înc ă din sec. XIV-lea s-a cultivat grâul, ov ăzul, secara şi orzul, grâul de toamn ă fiind preferat; cele mai mari produc ţii se realizau în „ şes” şi „Z ăvoi” -în sec. XVIII-le s-a introdus porumbul, cultivându-se al ături de cartof („grumpene”); s-a cultivat şi cânep ă, in, floarea-soarelui, plante furajere pentru hrana animalelor, leguminoase pentru consum familial şi sfecla de zah ăr, -în 1898 s-a efectuat comasarea terenurilor, renun ţându-se la împ ărţirea în trei hotare; fiecare proprietar ce avea mai multe loturi mici avea un singur lot într-un singur loc; -la începutul sec. XX-lea au început s ă fie utilizate ma şinile de sem ănat grâu şi porumb, cele mai numeroase fiind cele de porumb; pentru procurarea ma şinilor de sem ănat s-a înfiin ţat „Societatea de ajutor agricol” (sediu la fam. Auner Petru, nr. 9) -în perioada interbelic ă Axente Sever dispunea de 1794 iug ăre şi 1278 stânjeni – teren arabil, 648 iug ăre şi 808 stânjeni p ăş uni, 616 iug ăre şi 1195 stânjeni fâne ţe, 71 iug ăre şi 204 stânjeni gr ădini, 150 iug ăre şi 890 stânjeni vii şi 808 iug ăre şi 80 stânjeni p ăduri (din recens ământul din 1941); Viticultura Viticultura a beneficiat – în aceste locuri – de condi ţii foarte favorabile, cele mai cultivate dealuri cu vi ţă de vie nobil ă fiind: -pân ă la colectivizare: „în Şes”,”Lenchetul mare şi mic”, „peste Visa”, în Valea Plopului, Coasta Socilor şi Hâr ştiu; -în 1939 în cadrul unei expozi ţii organizate la Şcoala Agricol ă din Media ş s-au recunoscut şi apreciat soiurile locale de vin: Feteasc ă alb ă, Feteasc ă Regal ă, Riesling italian, Neuburger, Muscat Ottonel, etc. -dup ă 1945, cele mai întinse planta ţii se aflau în hotarele: „Peste Visa”, „Coasta V ăii Plopului”, „Valea Melerului”, „Lenchetul Mare” şi „Lenchetul Mic”, „Hâr ştiu”, „Coasta Socilor”, „Coasta Ciu ţii”; -vinul Riesling recoltat în 1959 a ob ţinut medalia de bronz, medalia de argint pentru Riesling italian (recolta 1962) – Bucure şti 1963; -în 1967 la Bucure şti au fost medaliate cu 3 medalii de argint pentru Feteasc ă alb ă (recoltele 1965 şi 1967) şi Neuburger recolta 1965; -în 1968, la concursul de vinuri de la Liubljana (Slovenia) vinul Muscat Ottonel (recolta 1965) a fost distins cu „Marele Premiu”; -în 1970, s-au ob ţinut la Ialta (URSS) 2 medalii de argint pentru vinurile din soiurile Feteasc ă regal ă şi Muscat Ottonel; -în 1986, la Concursul na ţional de vinuri edi ţia a V-a de la Vaslui s-au ob ţinut 3 medalii de aur pentru vinurile din soiul Riesling italian (produc ţia 1985), Feteasc ă alb ă (producţia 1984) şi vin de regiune superior (produc ţia 1986) Culesul viilor se f ăcea la finele lunii octombrie – înainte fiind fixată data de 16 octombrie – ziua „Terezei”; în inventarul viticol se aflau 164 teascuri şi 808 butoaie de vin cu capacit ăţ i între 40 – 1400 litri (se mai pot vedea şi acum 2 teascuri de lemn de mare capacitate – în gospod ăriile nr. 153 şi 418 construite în 1853 de Iohann Schoger). 48 ETAPE Advertising Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020 Vinurile de Axente Sever au fost apreciate pentru calit ăţ ile lor deosebite, ajungând s ă fie exportate în multe ţă ri din lume. Anual se organizau – toamna dup ă recoltare – baluri ale strugurilor. În prezent, Axente Sever – un important centru viticol al României ce a concurat cu succes vinurile din alte regiuni viticole, se limiteaz ă la produc ţia de vin pe cele 10 ha care au intrat în posesia agricultorilor (dup ă 1990) şi din vi ţa devie cultivat ă în cur ţile s ătenilor pe lâng ă case. Agricultura de stat (1947 – 1990) 37 În urma exproprierii sa şilor cet ăţ enii au primit terenuri în suprafa ţă de pân ă la 5 ha. Terenul agricol r ămas şi viile de la sa şi s-au constituit în „rezerva de stat”, pe aceast ă baz ă fiind înfiin ţat ă de Gospod ăria Agricol ă de Stat Axente Sever (G.A.S.) Structura organiz ării era astfel: -sediu era în casa parohial ă a bisericii evanghelice Axente Sever; sec ţia era format ă din dou ă sau mai multe brig ăzi, iar brigada din 3-4 echipe; -sec ţia Agîrbiciu avea 3 brig ăzi: horticol ă, viticol ă, zootehnic ă şi o brigad ă mixt ă la Şoala; -sec ţia Şeica Mic ă cu pondere viticol ă, era compus ă din dou ă brig ăzi; -sec ţia Şeica Mare cu brigad ă viticol ă şi un punct apicol la Peti ş. Din 1970 şi-a schimbat denumirea în Întreprinderea Agricol ă de Stat (I.A.S.), denumirea de sec ţie a fost înlocuit ă cu cea de ferm ă -în 1972 se înfiin ţa Sta ţiunea de Ma şini Agricole cu 5 secţii la: Mic ăsasa, Şeica Mic ă, Şoro ştin, Valea Viilor şi una pe str. Socului nr. 174 (???) ; baza materiale era constituit ă din 170 de tractoare, 32 de combine de recoltat păioase şi toat ă gama de utilaje pentru efectuarea tuturor lucr ărilor agricole, cu un personal total de 160 persoane; Pomicultura A fost una din ocupa ţiile de baz ă, pomii fructiferi diin nelipsi ţi în peisajul comunei: merii, perii, prunii, nucii, piersicii, vi şini, cire şi, etc; exist ă livezi mari în extravilan care în 1948 însumau 41 ha. Ferma de stat a extins suprafa ţa livezilor cu pomi fructiferi (în 1987). Prin defri şarea vechii livezi de pomi s- au plantat noi livezi: -meri (8 ha), -nuci (12 ha), -pruni (13 ha), -vi şini (7 ha), -peri (5 ha), -coac ăz (5 ha), toate însumând 50 ha. Cre şterea animalelor S-a practicat permanent fiind strâns legat ă de agricultur ă. Pentru cre şterea şi între ţinerea animalelor exist ă 144,30 ha păş uni şi 366, 24 ha fâna ţe. -pân ă în 1922 românii scoteau animalele în p ăş unat în Vizu şi Lenche ţ; din acel an s-au scos animalele românilor împreun ă cu cele ale sa şilor în Coliberci; -la recens ământul din 1948 localitatea avea: 572 vite mari, 48 cai, 850 oi, 159 porci, 469 vaci şi bivoli ţe de lapte, 38 boi, 200 capete de tineret bovin – pentru acestea dispunând de 250 ha p ăş une; Păş unile sunt situate în Lunca Visei, Coliberci, Costiţa (pân ă în 1923), Lenche ţul, Dealul Boului, Coasta Ciu ţii, Soci, Treanc. Fâna ţele sunt în Lenche ţul Mare şi Mic, Vizu, La Ghiula, Hâr ştiu, în Poieni ţa, Heve ş, Rupturi, Gleci, Berbece. Locuitorii din Axente Sever au fost mari cresc ători de cai dar şi de alte animale mari şi mici. În timpul iernii toate animalele erau îngrijite în gospod ărie; prim ăvara (în vinerea Pa ştilor) se constituia turma de oi – prin asocierea tuturor proprietarilor; turma se încredin ţa unui cioban priceput angajat şi pl ătit de c ătre ace ştia. Turma de oi se ţinea pe hotar , acolo construindu-se o stân ă. În hotar se ţineau pân ă ningea când se aduceau oile în sat. De la Sf. Gheorghe (23 aprilie) pân ă la Sf. Maria (15 august) se mulgeau de trei ori pe zi, iar apoi numai de dou ă ori. CALENDARUL pie ţelor, târgurilor şi oboarelor programate în jud. Sibiu pe anul 1998 Nr Localitatea Zile obi şnuite de Data calendaristic ă a târgurilor tradi ţionale şi oboarelor crt Pia ţă Târg s ăpt ămânal Ziua, luna Clasificare 6. COP ŞA MIC Ă zilnic Miercuri 25 aprilie animale 29 iunie animale 20 august animale 20 octombrie animale 10 AGÂRBICIU 20 martie mixt 13 octombrie mixt AXENTE SEVER 12 aprilie mixt 12 septembrie mixt 37 Vol.II –pag. 225-227 49 ETAPE Advertising Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020 Nr Localitatea Zile obi şnuite de Data calendaristic ă a târgurilor tradi ţionale şi oboarelor crt 53. ŞEICA MARE Duminic ă Duminic ă 15 ianuarie animale 1 martie animale 19 mai animale 28 august animale 10 decembrie animale 54. SEICA MIC Ă 6 martie animale 21 iunie animale 8 noiembrie animale 56 ŢAPU 8 martie animale 29 august mixt 21 noiembrie animale 58 TÂRNAVA 29 ianuarie animale 6 aprilie animale 10 iunie animale 15 august animale 26 octombrie animale 60 VALEA VIILOR 2 aprilie animale 7 septembrie animale În 2013 târgurile generale sunt la: Târnava – 29 ianuarie, 6 aprilie, 10 iunie, 15 august, 26 octombrie Şeica Mic ă – 6 martie, 21 iunie, 8 noiembrie Şoro ştin – 10 mai, 2 octombrie, lunar (ultima duminic ă din lun ă) Mic ăsasa – lunar – prima duminic ă din lun ă Efective animaliere (num ăr capete) - la 1.01.1996 Bovine Porcine Cabaline Ovine şi caprine Total comun ă 529 2481 124 3870 Axente Sever 230 1106 55 1389 Agîrbiciu 211 855 38 1546 Şoala 88 520 31 935 Vân ătoarea Vân ătoarea a fost practicat ă la o scar ă redus ă. Casa, gospod ăria şi ferma ing. Marin Ciortea (pre şedinte al vân ătorilor şi pescarilor din România) a fost vizitat ă de Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga şi alte mari personalit ăţ i culturale, ştiin ţifice sau politice ale vremurilor. Pescuitul se practica în râurile Visa şi Târnava Mare. Pădur ăritul se practica în p ădurea proprietatea ob ştii s ăte şti. T ăierile se f ăceau toamna târziu şi iarna, exploat ările fiind făcute în echip ă. Culesul din natur ă consta în adunatul ghindei (pentru hrana porcilor), a jirului şi a fructelor de p ădure (fragi, zmeur ă, porumbele, m ăce şe, mure) şi ciuperci, plante medicinale, melci. Me şte şugurile practicate au fost diverse, r ăspunzând cerin ţelor popula ţiei. În 1933 activau 19 tâmplari şi dulgheri, 5 cizmari, 6 croitori, 21 zidari, 7 l ăcătu şi, 2 tinichigii, 2 rotari, 2 cojocari şi 2 ateliere de fier ărie: Doda Nicolae ( nr. 157) şi Bortan Zaharia (nr. 161). Activit ăţ i pre-industriale şi industriale pe teritoriul comunei 38 La sfâr şitul sec. XIX func ţiona o ţigl ărie. În 1914 a început exploatarea gazului metan 39 -în „moara de ulei” se prelucrau semin ţele oleaginoase, aceasta fiind proprietatea lui Solomon Iuliu (din Gherla); -în moara de cereale –proprietar Verga Iudith (Axente Sever, nr. 527) se m ăcinau cerealele; -În 1933 au fost s ăpate sondele 4 şi 5 descoperindu-se gaz cu o presiune de cca 100 atmosfere. Explozia şi aprinderea gazelor de la sonda 5 s-a datorat opera ţiunilor de forare; fisura aflat ă la cca 700 m de sond ă a permis reaprinderea focului (care ini ţial s-a stins de la sine), fl ăcările mari, de circa 100-500 m luminând ţinutul şi modificând clima în perioada când a ars (focul a fost stins abia în 1940!) -în iulie 1935 s-a ob ţinut în premier ă negrul de fum, instala ţia inaugurat ă fiind singura din Europa; procedeul utilizat era „arderea par ţial-difuz ă a metanului în exces în aer prin tehnologia canalelor, produsul ob ţinut purtând denumirea Carbomet. 38 Idem, pag.177 39 Monografia Târnavei,pag 23 50 ETAPE Advertising Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020 Tot atunci a fost înfiin ţat ă Societatea Na ţional ă de gaz metan din Media ş, condus ă de directorul Marin Ciortea, din Axente Sever, nr. 395”. -în august 1939 s-a inaugurat instala ţia de ob ţinere a zincului de c ătre Societatea Na ţional ă de Exploat ări Miniere – denumit ă SONEMIN, primele trei cuptoare începând s ă produc ă în noiembrie 1940; uzina ocupa 55 ha (inclusiv halda) fiind amplasat ă pe locul numit „Craham”. Uzina a cunoscut o dezvoltare treptat ă: s-au construit noi cuptoare de distilare a zincului şi instala ţii de aglomerare a concentratelor zincoase (martie 1955), fabrica de acid sulfuric (aprilie 1957) şi a unor sec ţii anexe ce deserveau unit ăţ ile productive. Din anii 60 s-a introdus un nou procedeu (licen ţă englez ă) prin care se extrage concomitent zincul şi plumbul, zgurile rezultate con ţinând şi alte materiale neferoase (cupru, cadmiu, stibiu) sau chiar metale pre ţioase. Uzina a cunoscut o serie de denumiri în timp: pân ă în 1950- SONEMIN, pân ă în 26 februarie 1962 – Uzina „21 Decembrie” (ziua de na ştere a a luiV.I. Stalin), pân ă la 1 iulie 1970 – Uzina Chimic ă Metalurgic ă, pân ă în 1989 – Uzina Metalurgic ă de Metale Neferoase, iar din 1989 – prezent – „SOMETRA”- Societatea Metalurgic ă Transilvan ă. Din martie 1999 societatea este controlat ă de Holdingul grecesc Mytilineos, ce de ţine 60% din ac ţiuni. -în 1944 ing. Marin Ciortea a construit o instala ţie de producere de litarg ă – oxid de plumb cristalizat folosit în industria petrolului, în vopsitorii, etc. ; instala ţia nu a fost pus ă în func ţiune dintr-o eroare de calcul, de şi produsul era solicitat de economie. -la 17 noiembrie 1948 ambele mori (de cereale şi ulei) au fost trecute în proprietatea statului fiind na ţionalizate; -în 1950 a început exploatarea nisipului, ini ţiativa apar ţinând lui Radu Dionisie (Axente Sever nr. 519) şi Rotar Ioan (Axente Sever nr. 592); nisipul era utilizat în construc ţii, activitatea de exploatare nefiind profitabil ă pentru comun ă. -în 1987 s-a dat în folosin ţă fabrica de oxigen pe malul drept al râului Visa, în apropierea şoselei Axente Sever – Blaj, fiind trecut ă în conservare în 2004; -2002-18 februarie 2003 s-a înlocuit re ţeaua de alimentare cu gaz din o ţel cu conducte din PVC, cu 650 de bran şamente şi conducte stradale, inclusiv contoare moderne de înregistrarea consumului de gaz metan În Agîrbiciu au existat la începutul sec. XX dou ă institu ţii de credit: " DREPTATEA" Înso ţire de credit în Agârbiciu 40 Anul fond ării: 1913; Capital social: 940 coroane în 47 p ărţi fund. a 20 coroane.; Pre ţul p ărţ. fund.: 20 coroane; Dreptul de votare în adunarea general ă: fiecare parte fund. d ă un vot. Semnarea firmei se face în limba român ă prin subscrierea membrilor din direc ţiune. Publica ţiunile oficiale se fac în "Revista Economic ă" Direc ţiunea: Prezident: Toma Stanciu preot; Vice-prezident: Nicolae Boariu, Alexandru Mara, Nicolae M ărginean, Dumitru Baciu, economi, to ţi din Agârbiciu. Comitetul de supraveghiare: Nicolae F ăge ţan Savu, Ioan Boariu Iacob, Dumitru Boariu Frâuanii, Victor Dorca, Ilie F ăge ţan, Vasile P ăpar ă, Ioan Vintil ă, Nicolae Baciu; Nicolae Vintil ă, economi, to ţi din Agârbiciu. Func ţionarii: Toma Stanciu, dir. exec.; Mihai Raco ţa, contabil; Dumitru Mihaiu, cassar. Distribuirea profitului net : Fond de rezerv ă: 254 coroane. " Înso ţire de credit în Agârbiciu" 41 Anul fond ării: 1907, Capital societar: 980 coroane în 49 p ărţi fund. a 20 coroane.Cupoanele se prescriu în timp de 2 ani. Dreptul de votare în adunarea general ă: fiecare parte fund. d ă un vot. Semnarea firmei se face în limba român ă şi maghiar ă prin prezident şu doi membri din direc ţiune; Publica ţiunile oficiale se fac în "Revista Economic ă" Direc ţiunea: Prezident: Elie Câmpean, înv ăţă tor; Vice-prez.: Dumitru Mihaiu, crâ şmar; Nicolae Boar Raicu, Chirian F ăge ţan, Vasilie lup, economi, to ţi din Agârbiciu. Comitetul de supraveghiare: Prezident: Ştefan Dop, econom; Viceprez.: Ioan Boar B ărda ş, crâ şmar; Dumitru Lup, Nicolae Lup Ioana ş, Nicolae Suciu, Gligor Boar, Nicolae Lup Dop, Teodor Oltean, Ioan Purea, economi. Func ţionarii: Elie Câmpean, dir. exec.: Dumitru Bârz ă, cassar. Distribuirea profitului net : Fond de rezerv ă: K 3,333.67. Dezvoltarea infrastructurii de baz ă (ap ă, canalizare, electricitate, gaze, c ăi de transport, telefonie fix ă) şi asigurarea accesului la aceast ă infrastructur ă este cheia unei dezvolt ări economice de durat ă. Facilitarea şi asigurarea acestei infrastructuri este o sarcin ă cheie a administra ţiei. Atragerea investitorilor este una dintre priorit ăţ ile majore ale oric ărei comunit ăţ i. O sarcin ă relativ dificil ă deoarece num ărul acestora este mai mic decât cel al comunit ăţ ilor care concureaz ă pentru ai atrage şi care sunt dispuse uneori s ă acorde facilit ăţ i. 40 Extras din Anuarul B ăncilor Române din 1915 (pag. 186-187) 41 Extras din Anuarul B ăncilor Române din 1915 (pag. 191-192) 51 ETAPE Advertising Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020 Beneficiile atragerii investitorilor sunt multiple. Pe lâng ă crearea de noi locuri de munc ă care determin ă o cre ştere a bazei de taxare (venituri suplimentare la bugetul local) precum şi o cre ştere a nivelului salariilor, atragerea de noi investitori poate crea o serie de oportunit ăţ i pentru IMM-urilor, acestea putând deveni furnizori ai marilor investitori. Drept urmare trebuie puse în practic ă urm ătoarele m ăsuri: -Asigurarea condi ţiilor pentru atragerea si sus ţinerea investitorilor români şi str ăini cu un real poten ţial economic (mediu economic stabil, acces la pia ţă şi competi ţie liber ă, sisteme de taxare coerente şi transparente); -Oferirea de facilit ăţ i investitorilor - elaborarea unor scheme de stimulente pentru investitori în func ţie de beneficiul pe care ace ştia l-ar putea aduce bugetului local, de natura activit ăţ ii (prin intermediul taxelor locale, pre ţului terenului, etc.) -Crearea unui centru de informare pentru investitori - Acesta poate func ţiona ca un birou cu scopul de a atrage investitori (birou de marketing a comunit ăţ ii)- personalul din cadrul acestui centru trebuie să cunoasc ă nevoile mediului de afaceri precum şi ceea ce comunitatea poate oferi; -Crearea condi ţiilor ca investitorii s ă î şi procure resursele, pe cât posibil, de la nivel local. Este foarte important a atrage acel tip de investitori care s ă fie compatibili cu profilul comunei, cu for ţa de munc ă disponibil ă şi care s ă nu provoace externalit ăţ i negative (poluatori) sau atitudini adverse din partea comunit ăţ ii. Agricultura a fost favorizat ă de existen ţa unor terenuri fertile aflate în hotarele denumite: Craham, Unghiul Prostitei, Z ăvoiul, Între şan ţuri, Huli şoara, Toambe ş, Curm ătura, Joangrava, Carpen, Lunca Visei, Moara veche, Pe groap ă, Şes, Gleci, Berbece, Soci, Peste Visa, Vovoarta. Comuna dispune de 194 hectare teren intravilan şi 6570 hectare teren extravilan. Terenul arabil este de 102 în intravilan şi 1536 în extravilan. Între culturile agricole se afl ă porumbul, cartofii, grâul, triticale, zarzavaturile. Exist ă o societate agricol ă care lucreaz ă p ământurile zonei. În conformitate cu politica de dezvoltare rural ă, parte integrant ă a PAC, în perioada 2014-2020, Uniunea European ă va aloca sume importante (în curs de definitivare) proiectelor de dezvoltare rural ă din cele 27 de state membre. Politica de dezvoltare rural ă recompenseaz ă, de asemenea, agricultorii care furnizeaz ă mai multe servicii ecologice în zonele rurale decât ceea ce prevede legea. Scopul acestor măsuri de agromediu este s ă consolideze rolul agricultorilor ca administratori ai zonelor rurale şi s ă încurajeze ac ţiunile lor menite s ă conserve diversitatea peisajelor şi biodiversitatea rural ă. Dezvoltarea rural ă durabil ă este definit ă în coordonate foarte precise: stabilizarea popula ţiei în spa ţiul rural, prin eliminarea sau diminuarea exodului rural, eradicarea (combaterea) sărăciei prin stimularea şi sporirea ocup ării for ţei de munc ă, promovând egalitatea de şanse pentru to ţi locuitorii rurali, sporirea calit ăţ ii vie ţii şi a bun ăst ării generale, prin conservarea, protejarea şi ameliorarea calit ăţ ii mediului şi peisajului rural. Viticultura beneficiaz ă de condi ţii propice: dealuri însorite, percipita ţii pe întreg anul. Dealurile cele mai expuse la soare au fost cultivate cu vi ţă -de-vie din cele mai nobile soiuri: Feteasca alb ă, Feteasc ă regal ă, Riesling italian, Neuburger, Muscat ottonel etc. În ultimul deceniu îns ă „s-a înregistrat o distrugere în mas ă a teraselor cu vi ţă de vie, locul acestora fiind luat treptat de flora spontan ă. În 2007 comuna Axente Sever dispunea de un poten ţial viticol de 153 ha. Vinurile de Axente Sever au dus faima localit ăţ ii atât în ţar ă cât şi în str ăin ătate. Cea dintâi apreciere deosebit ă a acestora dateaz ă din anul 1939, cu ocazia unei expozi ţii organizat ă la Şcoala Agricol ă din Media ş. Este necesar ă stimularea eventualilor investitori în viticultur ă prin oferirea anumitor facilit ăţ i de c ătre Prim ăria Axente Sever privind terenurile şi impozitele, care pot oferi o reorganizare a terenurilor agricole. În localitatea Axente Sever exist ă o cram ă care este prins ă în „Ruta vinului”. Pomicultura a fost o îndeletnicire importan ţă din cele mai vechi timpuri . Erau şi sunt nelipsite gr ădinile din jurul caselor, cu pomi fructiferi: meri, peri, pruni, nuci, piersici, vi şini, cire şi etc. În 1987 ferma de stat existen ţă atunci a extins suprafa ţa livezilor cu pomi fructuferi prin defri şarea livezii existente şi efectuarea de noi planta ţii cu meri, nuci, pruni, vi şini, piersici, peri, coac ăz. Livezile au fost preluate de c ătre Agen ţia Domeniilor Statului iar starea livezilor nu este una tocmai bun ă. E necesar ă o revigorarea a acestui sector prin investi ţii solide şi facilit ăţ i acordate investitorilor. 52 ETAPE Advertising Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020 Zootehnia – aceast ă ramur ă este afectat ă şi ea actualmente de poluarea de la Cop şa Mic ă. Se practic ă în strâns ă leg ătur ă cu agricultura c ăreia îi furnizeaz ă îngr ăşă minte naturale. Locuitorii din Axente Sever au fost renumiţi cresc ători de cai, dar tot atât de pricepu ţi au fost şi în cre şterea altor animale de pe urma c ărora ob ţineau lân ă, carne, lapte, piei. Acest sector poate fi extins prin înfiin ţarea unor ferme, cu hran ă pentru animale achizi ţionat ă din alte zone, nepoluate care vor antrena for ţa de munc ă local ă. Exist ă în satul Şoala o herghelie de cai de ras ă, herghelie care poate dezvoltat ă şi pentru practicarea echita ţiei. În cadrul comunei exist ă un punct de colectare a laptelui în Agârbiciu şi 2 microferme/ferme. Turismul - slab dezvoltat în prezent, poate fi exploatat datorit ă peisajelor deosebite şi prezen ţei unor monumente istorice. Exist ă în comun ă 2 pensiuni turistice, iar în curând se va finaliza un proiect de amenajare a 10 camere în interiorul Cet ăţ ii săte şti. Pentru dezvoltarea turismului pot fi construite cabane în interiorul fondului de vân ătoare care vor atrage cu siguran ţă iubitorii de vân ătoare şi nu numai. Dezvoltarea a turismului în zone rurale vizeaz ă în principal patru planuri: - economic, prin cre şterea gradului de valorificare a resurselor, îndeosebi a celor mai pu ţin cunoscute, pentru reducerea presiunii asupra celor mai intens exploatate; - ecologic prin asigurarea utiliz ării ra ţionale a tuturor resurselor, reducerea şi eliminarea de şeurilor, reciclarea lor, asigurarea conserv ării şi protec ţiei mediului; - social prin sporirea num ărului de locuri de munc ă, men ţinerea unor meserii tradi ţionale, atragerea popula ţiei în practicarea diferitelor forme de turism; - cultural prin valorificarea elementelor de civiliza ţie, art ă şi cultur ă deosebite, care exprim ă o anume identitate cultural ă. Înfiin ţarea unor pensiuni turistice ecologice ( Şoala) va avea un impact benefic asupra mediului. În cadrul acestor pensiuni clien ţii beneficiaz ă de servicii de cazare, mas ă şi agrement. Toate activit ăţ ile desf ăş urate şi resursele folosite au ca scop conservarea naturii şi poluarea minim ă a mediului. Industria - descoperirea unor z ăcăminte de gaze naturale în imediata apropierea a localit ăţ ii, în p ădurea Şomârd, a dus la apari ţia primelor instala ţii industriale pentru chimizarea gazelor naturale de joas ă presiune din aceast ă zon ă, ob ţinându-se negrul de fum, în premier ă în 1935. Din anul 1950 a început expoatarea nisipului din Visa pentru construc ţii civile şi industriale. Prin construirea unui parc industrial între localităţ ile Axente Sever şi Agârbiciu, zona va cunoa şte o important ă cre ştere economic ă. Se vor desf ăş ura activit ăţ i economice, de produc ţie industrial ă şi servicii într-un regim de facilit ăţ i specifice, în vederea valorific ării poten ţialului uman şi material al zonei. În cadrul parcului industrial se pot promova domenii variate care se bazeaz ă pe industrii prelucr ătoare de bunuri şi industrii produc ătoare de servicii. Comuna beneficiaz ă în acest sens de terenuri cu acces la drum na ţional şi vor fi racordate la infrastructura utilit ăţ ilor publice. Poten ţialii investitori vor beneficia de o serie de facilit ăţ i: scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destina ţiei sau pentru scoaterea din circuitul agricol a terenului aferent parcului industrial, reduceri de impozite acordate de administra ţia public ă local ă, alte facilit ăţ i care pot fi acordate, potrivit legi, de administra ţia public ă local ă. Mediul de afaceri pe raza comunei Axente Sever poate fi dezvoltat prin oferirea anumitor facilit ăţ i poten ţialilor investitori. Pe teritoriul comunei î şi desf ăş oar ă activitatea un num ăr de 58 agen ţi economici. Ace ştia activeaz ă în domeniul construc ţiilor, produselor alimentare şi de uz casnic şi personal. Mediul de afaceri Pe teritoriul comunei î şi desf ăş oar ă activitatea un num ăr de 58 agen ţi economici. Ace ştia activeaz ă în domeniul construc ţiilor, produselor alimentare şi de uz casnic şi personal. Administra ţia local ă ofer ă pentru dezvoltarea economic ă a zonei, consultan ţă şi sprijin logistic, suport, prezentare în comunitate, scutiri de taxe şi impozite în temei legal, concesionare de terenuri şi cl ădiri. COMUNITATEA DE AFACERI -Agen ţii economici din Comuna Axente Sever - Sedii institu ţii locale/ societ ăţ i comerciale Nr. Denumirea societ ăţ ii / Obiectul de activitate Adresa Starea societ ăţ ii Obiectul de activitate crt. 2013: 53 ETAPE Advertising Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020 1. Comuna Axente Sever - Administra ţia public ă Axente Sever local ă 308 Primar: Grecu Marius 2. DIZOLVARE CU Fabricarea altor LICHIDARE elemente de dulgherie SC Danloy SRL - Construc ţii de case – Axente Sever (RADIERE ) si tamplarie, pentru J32/572/2004 219B din data 01 November constructii 2012 3. DIZOLVARE CU Axente Sever LICHIDARE SC Celtic SRL - Agricultur ă 78 (RADIERE) din data 23 January 2013 4. SC Madadia SRL – Comer ţ 18 Restaurante Tel: 0747017130 Salaria ţi J32 /480 /2001 Axente Sever (num ăr mediu) CUI: 14128353 124 Pierdere 2013: 17302 5. SC Alpha Construct – Transport 3 Transporturi rutiere de SC ALPHA CONSTRUCT & LOGISTIK Pers. Angajate marfuri S.R.L. Axente Sever (num ăr mediu) J32 /573 /2008 154 CUI: 19000877 Pierdere 2013: 8998 6. DIZOLVARE CU Lucrari de instalatii SC Fiber Net Impex SRL - Instala ţii electrice Axente Sever LICHIDARE electrice Tel: 846965 204 (RADIERE) J32 /1153 /2003 din data 04 February 2013 7. SC Rov Pan SRL – Brut ărie 9 Fabricarea painii, Tel: 0269847001 Salaria ţi fabricarea prajiturilor si Axente Sever J32 /1279 /2003 a produselor proaspete 301 CUI: 15790447 de patiserie Profit 2013: 50939 8. SC Antares Corp orasion -SRL - - Fabricarea altor produse 0269840900, fax: 0269840900 chimice n.c.a Axente Sever J32 /1493 /1992 Produse chimice: nr. 7 CUI: 3099007 antigel, lichid de frân ă Profit 2013: 4948 9. 2 Comert cu amanuntul in SC Adelcom SRL – Comer ţ salaria ţi magazine J32 /623 /1993 Axente Sever nespecializate, cu CUI: 3748546 466 vanzare predominanta Tel: 0269840066 de produse alimentare, Pierdere 2013: 11156 lei bauturi si tutun 10. SC Rusu Prodcom SNC – Brut ărie SUSPENDARE Fabricarea painii, Axente Sever Tel: 840373 ACTIVITATE fabricarea prajiturilor si Str. CUI: 6180083 din data 25 June 2012 a produselor proaspete TEILOR 568 J32 /1244 /1994 de patiserie 11. SC Pro Mary SRL – Brut ărie 10 Fabricarea painii, Axente Sever Tel: 069840492 salaria ţi fabricarea prajiturilor si Sos. J32 /2074 /1991 a produselor proaspete SIBIULUI 81 CUI: 4002268 de patiserie COPSA Profit 2012: 3584 MICA 12. SC Pro Lady SRL - Comer ţ Axente Sever ???? 13. SC Global Service SRL - Retransmisie Axente Sever 8 Activitati de 54 ETAPE Advertising Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020 programe TV 585 salaria ţi telecomunicatii prin J32 /392 /1993 retele cu cablu CUI: 3482508 Tel: 0269446078 Pierdere 2013: 54869 lei 14. SC Global M SRL - Piscicultur ă Axente Sever ???? 15. Axente Sever, ????? SC Veral Team SRL - Confec ţii piel ărie 334 16. SC Grecu Com SRL- 2 Restaurante Alimenta ţie Axente Sever J32 /677 /2003 salaria ţi public ă 209 CUI: 15472290 Agârbiciu 184 Profit: 39975 lei AGÎRBICIU 17. SC Lowland Steiway SRL - Confec ţii 29 Instalarea masinilor si metalice pers. Angajate echipamentelor 0269855011 Agîrbiciu ferma (num ăr mediu) industriale J32 /1166 /2008 6 CUI: 24191730 Profit 2013: 59783 lei 18. Retro Steel SRL - Confec ţii metalice 21 Fabricarea de Tel: 240836 pers. Angajate constructii metalice si Agârbiciu F6, J32 /1608 /2008 (num r mediu) parti componente ale birou 2 ă CUI: 24552606 structurilor metalice Pierdere: 270121 19. SC VD Aluminiu SRL 0 Fabricarea de usi si Agârbiciu F6 J32 /996 /2009 angaja ţi ferestre din metal FERMA NR.6, CUI: 26320491 HALA 9 Pierdere 2013: 78248 lei 20. SC Carpatica Ho ney SRL - Ambalare miere 5 Fabricarea altor produse DN 14 Tel: 0728041360 pers. Angajate alimentare n.c.a. Agârbiciu - J32 /1801 /2007 (num ăr mediu) ferma 6 CUI :22672690 21. SC Hutten Projects SRL - Confec ţii metalice 3 Inchirierea si – Agârbiciu, pers. Angajate subinchirierea bunurilor Tel: 0740159630 ferma 6, (num ăr mediu) imobiliare proprii sau J32 /1346 /2007 BIROU 1 inchiriate CUI: 22239514 22. SC Impex Ana şi Vlad SRL - Magazin mixt Agârbiciu, 104 23. SC Agri Ro Bel SRL COLONIA DIZOLVARE CU Agârbiciu??? J32 /106 /2001 LABORATOR LICHIDARE 0744490177 - COP ŞA (RADIERE) din data 27 MIC Ă October 2011 24. Agârbiciu 379 SC Vlad Com SRL - Comer ţ Vlad Corina 25. SC Vlad Com SRL - Comer ţ Agârbiciu 26. SC Alpha Construct Logistic SRL - Transport Agârbiciu 15 27. SC Vamilex SRL - Prelucrarea lemnului 20 Taierea si rindeluirea 0269855101, fax: 0269840358 pers. angajate lemnului J32 /1561 /1994 Agârbiciu 101 CUI: 6467251 Profit 2013: 6761 28. SC Gise Com SRL – Comer ţ DIZOLVARE CU 0269211428 Agârbiciu 184 LICHIDARE J32 /55 /2003 Calea Morii (RADIERE) din data 14 August 2012 29. SC Dani Pan SRL – Brut ărie Agârbiciu 216 Comert cu amanuntul in 55 ETAPE Advertising Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020 Tel: 0745300216 magazine J32 /1541 /2003 nespecializate, cu CUI: 15952611 vanzare predominanta Pierdere 2013: 8286 lei de produse alimentare, bauturi si tutun 30. SC Anahaim Construct SRL – Construc ţii SUSPENDARE Lucrari de constructii a Tel: 0725213132 ACTIVITATE drumurilor si J32 /84 /2010 Agârbiciu 232 din data 11 July 2011 autostrazilor CUI: 26514501 Pierdere 2011: 20159 lei 31. SC Big Bloc SRL - Materiale construc ţii SUSPENDARE Fabricarea altor articole Tel: 0269855288 ACTIVITATE din data din beton, ciment si CUI: 18433481 Agârbiciu 346 01 October 2009 ipsos J32 /290 /2006 32. SC Pan Lux SRL – Brut ărie 3 Fabricarea painii, CUI: 13944485 salaria ţi fabricarea prajiturilor si J32 /289 /2001 a produselor proaspete Agârbiciu 395 CUI: 13944485 de patiserie 0269855174 Profit 2013: 23674 lei PUNCTE DE LUCRU ALE UNOR SOCIET ĂŢ I COMERCIALE/ ASOCIA ŢII Nr. Denumirea societ ăţ ii / Obiectul de activitate Adresa crt. 1. SC Electrica SA Sibiu 2. SNGN Romgaz SA suc Media ş Media ş 3. SNGN Romgaz SA suc Media ş Media ş 4. Centrul de Plasament - Asisten ţă social ă Agârbiciu 361 Petru Sorin 5. Media ş, Pia ţa Consistoriul Districtual Evanghelic CA Castelului 6. SC TTM Real Estate SRL - Confec ţii Sibiu, str. metalice Faurului 7. SC Simec SA .PL Axente Sever - Balastier ă, 35 Transporturi rutiere de nisip num ăr mediu marfuri Sibiu J32 /188 /1991 salaria ţi Str. Tel: 0744572015 DOROBANTIL Fax: 0269210426 OR 106 Sibiu CUI: 2469136 Profit 2013: 27646 lei 8. Valea Lung ă 36 Extractia pietrisului si SC Apollo Probalast P.L. Ax.Sever – Str. salaria ţi nisipului, extractia argilei Balastier ă ALEXANDRU si caolinului J01 /484 /2000 IOAN 058888129 CUZA 621 V Profit 2013: 46152 lei alea Lunga 9. Sibiu, str. Ion IB Hermannstadt SRL Albabei 10. SC Rabmer România SRL 0 angaja ţi Lucrari de constructii a PL Agîrbiciu ferma 6 - Confec ţii metalice proiectelor utilitare pentru RABMER BAU UND INSTALLATIONS fluide Bucure şti, b- GMBH &CO.KG AUSTRIA SUCURSALA dul Octavian ROMANIA Goga 21 J40 /8499 /2006 0213262512 Profit/pierdere 2013 = 0 56 ETAPE Advertising Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020 11. SC Nutricom SRL – punct de lucru 10 salaria ţi Comert cu amanuntul al Agârbiciu 322 – Comer ţ articolelor de fierarie, al J32 /166 /1995 articolelor din sticla si a Sibiu, str. 0269225783 celor pentru vopsit, in Lemnelor Fax: 0269855263 magazine specializate CUI: 7148625 Profit 2013: 32754 12. SC Granit SRL 1 persoan ă Lucrari de constructii a J32 /1171 /1991 cladirilor rezidentiale si Media ş, str. IC 0269830373 nerezidentiale Br ătianu 26 Fax:0269830160 Pierdere 2013: 1481899 lei 13. Media ş, str. G. STGN Transgaz SA Regionala Media ş Co şbuc 29 14. SC Comay SRL 18 Comert cu amanuntul al P.L Axente Sever – Farmacie salaria ţi produselor farmaceutice, in CUI: 809738 Media ş, str. IG magazine specializate J32 /489 /1992 Duca nr. 31 0740086869 Profit 2013: 885.336 lei 15. Sibiu, calea SC Elio Prod SRL Şurii Mari 66 16. In 2010 DIZOLVARE FARA avea LICHIDARE SC Panmed SA 165 de salariati (FUZIUNE) din data 25 P.L. Agîrbiciu – panifica ţie May 2011 Media ş, şos. J32 /1040 /1991 Fabricarea painii, Sibiului 72 0269841671, fax: 0269837032 fabricarea prajiturilor si a Profit 2010: 12633 produselor proaspete de patiserie 17. SC Eldi Brut ăria SRL - Brut ărie Agri şteu 18. AF Căpriorul - Vân ătoare Şeica Mare Blotor Octavian ALTE PERSOANE JURIDICE ÎNFIIN ŢATE LEGAL (I.I, PF, PFA, CABINET INDIVIDUAL, etc) Nr. Denumirea societ ăţ ii / Obiectul de activitate Adresa crt. 1. Axente Sever Cabinet Medical Individual dr. Sab ău Dana – Cabinet stomatologic Ranf Dana 107 2. Axente Sever PF Topârceanu Maria - Medicin ă uman ă 106 3. Axente Sever Iliescu Maria - Pensiune - turism 151 4. Axente Sever PF Blaga Vasile - Prest ări servicii (zugr ăveli) 93 5. Axente Sever PF M ărginean Dumitru - Şcoal ă de şoferi 89 6. Axente Sever Fără Ştef ănescu Alexandru PFA - Comer ţ str. Principal ă 2 activitate 7. Axente Sever Bunaciu Paraschiva PFA - Flor ărie 117 8. Axente Sever PF Dul ău Gheorghe - Repara ţii TV 127 9. Axente Sever PFA Bunaciu Georgeta - Frizerie 139 57 ETAPE Advertising Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020 10. Axente Sever I.I. Pridon Maria - Comer ţ 143 11. Axente Sever PFA Pridon Nicolae - Moar ă cu piatr ă 314 12. Axente Sever Rez Lenur I.I. - Comer ţ 157 13. Axente Sever Terzi Aurelia IF -Monumente funerare 185 14. Axente Sever În Asocia ţia Agricol ă nr 1 - Agricultur ă vegetal ă 318 faliment 15. Axente Sever PF M ărcoianu Camelia - Piel ărie 323 16. Axente Server Boariu Radu Adrian I.I. - Comer ţ 328 17. Axente Sever PFA Radu Ana Com - Comer ţ 202 18. Axente Sever, Vasiu Viorel PFA - Repara ţii auto str. Gr ădinilor 269 19. PF Axente Dumitru - Confec ţii metalice Axente Sever 20. I.I. T ătaru Paul Ion - Proiectare Axente Sever 21. PF Rotar Maria - Comer ţ Axente Sever 22. AF Urda Simion - Comer ţ Axente Sever 23. AF Muntean Emil - Comer ţ Axente Sever 24. PF B ăcil ă Ioan - Comer ţ Agârbiciu 180 25. Băra Cabinet Individual - Medic uman Agârbiciu 305 Rodica 26. PF Dan Nicolae - Tâmpl ărie Agârbiciu 126 27. PF Radu Ioan - comer ţ Agârbiciu 270 28. Tărchil ă AF T ărchil ă – Auricom - Comer ţ Agârbiciu, 354 Aurica 29. I.F. Vulea Marin - Comer ţ Agârbiciu 30. PF Costea Teodor - Comer ţ Agârbiciu 31. Ognean Ognean Virginia I.I . -Magazin Şoala FN Virgina Administra ţia local ă ofer ă pentru dezvoltarea economic ă a zonei, consultan ţă şi sprijin logistic, suport, prezentare în comunitate, scutiri de taxe şi impozite în temei legal, concesionare de terenuri şi cl ădiri. I.7. Educa ţia în comuna Axente Sever Înv ăţă mântul s-a desf ăş urat , secole de-a rândul, sub îndrumarea nemijlocit ă a preo ţilor. În Axente Sever existen ţa şcolii evanghelice ne este confirmat ă de lista înv ăţă torilor care începe de la 1790, dar ea poate fi mult mai veche . În anul 1839 s-a construit o cl ădire pentru şcoal ă, utilizat ă pân ă în anul 1911, când a devenit locuin ţa înv ăţă torului. În 1909 s-a început construc ţia unui nou local pentru şcoala evanghelic ă. Şcoala avea 4 s ăli de clas ă, cancelarie, o înc ăpere pentru arhiv ă şi o pivni ţă . Aceast ă şcoal ă, ce avea în curte o fântân ă, a fost inaugurat ă la 28 august 1911. Înv ăţă mântul în limba român ă este atestat din 1842(cel ortodox) şi în din 1880 (cel greco-catolic). Şcoala veche ortodox ă din Axente Sever, cu dou ă s ăli de clas ă, c ăreia nu li se cunoa şte anul construc ţiei, a devenit în 1911 locuin ţă pentru înv ăţă tor, fiind construit ă a nou ă cl ădire pe cheltuial ă 58 ETAPE Advertising Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020 credincio şilor ortodoc şi, dotat ă cu mobilier. Elevii români greco-catolici au înv ăţ at pân ă în 1900, împreun ă cu cei ortodoc şi, iar dupa aceea au închiriat diferite case. Şcoala primar ă de stat din Axente Sever a fost organizat ă pe 7 clase, pân ă la reforma din 1948. Şcoala construit ă înainte de 1911, a fost demolat ă dup ă 1970, cînd s-au construit noi s ăli de clas ă în partea al ăturat ă a curt ţii, m ărindu-se totodat ă şi curtea şcolii. La 15 septembrie 1975 au fost date în folosin ţă 5 s ăli de clas ă , alipite de şcoal ă veche din Suseni. În 1977 s-a renovat sala de clas ă, fost ă a greco-catolicilor, şi s-a transformat în sal ă de gimnastic ă. Exista şi o sal ă de sport,dar a fost retrocedat ă Bisericii evanghelice. În luna ianuarie 1972, a început construirea unui corp de cl ădire cu un etaj (10 s ăli de clas ă şi atelier) pe locul unde se aflase pân ă atunci locuin ţa înv ăţă torilor şaşi. Noua cl ădire a fost dat ă în folosin ţă la 3 noiembrie 1973. S ălile de clas ă au primit destina ţia de cabinete. În acest sens au fost dotate şi amenajate să func ţioneze cabinete de limba român ă, matematic ă, istorie, muzic ă, biologie şi chimie(ultimile au fost amenajate în vechea cl ădire) Începând cu anul 2005, Şcoala cu claxele I-VIII Axente Sever devine unitate de înv ăţă mânt cu personalitate juridic ă, având în subordine structurile şcolare de la Agârbiciu şi Şoala. Şcoala cu claxele I-VIII Axente Sever se compune din 3 corpuri de cl ădire: Corpul A- şcoala veche construit ă în 1911, din c ărămid ă Corpul B – construit în 1975, din c ărămid ă şi beton Corpul C– construit în 1975, din c ărămid ă şi beton Toate cl ădirile au acoperi şul din lemn şi ţigl ă iar în s ălile de clas ă func ţioneaz ă înc ălzirea termic ă; alimentarea cu ap ă potabil ă se face de la re ţeaua public ă. La Şcoala cu clasele I-VIII Axente Sever, pe lâng ă elevii localnici, mai înva ţă şi elevi din Agârbiciu şi Şoala; ace ştia fac naveta cu microbuzul şcolar. Gr ădini ţa din Axente Sever este compus ă din 2 cl ădiri, una construit ă în anul 1965, din c ărămid ă şi beton, iar cea de-a doua a fost amenajat ă într-o locuin ţă personal ă, construită, de asemenea , din cărămid ă şi beton Şcoala cu claele I-VIII Agârbiciu este compus ă din 3 corpuri de cl ădire; corpul principal a fost construit la începutul anilor 1980, din c ărămid ă şi beton ( are 13 s ăli de clas ă , din care un laborator de biologie chimie şi un laborator de informatic ă). Datorit ă faptului c ă nu exist ă o sal ă de sport, într-un alt corp a fost amenajat ă o sal ă care permite desf ăş urarea orelor de educa ţie fizic ă, în condi ţii optime. Alimentarea cu ap ă potabil ă se face de la re ţeaua local ă. Exist ă curent electric iar înc ălzirea se face cu gaz metan şi sobe de teracot ă. Din p ăcate, aceste sobe nu mai fac fa ţă , datorit ă vechimii, consumând totodat ă foarte mult şi cu c ăldur ă pu ţin ă în clase. Transportul elevilor naveti şti este suportat de c ătre prim ăria Axente Sever care de asemenea pune la dispozi ţie şi şoferul acestui mijloc auto. Obiectivele şcolii (definite de conducerea şcolii): -Păstrarea tradi ţiilor şi obiceiurilor comunit ăţ ii; extinderea înv ăţă rii informatizat; crearea unui climat de siguran ţă fizic ă şi spiritual; formarea continu ă a cadrelor; identificarea unor surse de finan ţare; educarea multicultural ă a elevilor; colaborarea şcolii cu familiile elevilor şi implicarea comunit ăţ ii în via ţa sa; realizarea unor parteneriate interna ţionale; continuarea parteneriatelor,deja existente, cu institu ţiile şcolare sau cu alte institu ţii II. Identificarea şi definirea problemei (material pus la dispozi ţie de conducerea şcolii) Situa ţia abandonului şcolar este din p ăcate una din problemele cu care unitatea noastr ă şcolar ă se confrunt ă. Din p ăcate num ărul cel mai mare de copi,care abandoneaz ă scoala sunt din localitatea Axente Sever.Un num ăr foarte mic se înregistreaz ă şi în structura Agârbiciu, unde exist ă şi un centru de plasament,ai c ărui copii vin la şcoala noastr ă. Părin ţii elevilor din unitatea noastr ă un se implic ă 59 ETAPE Advertising Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020 îndeajuns în via ţa şcolii. La şedin ţele cu p ărin ţii particip ă un num ăr restrâns de p ărin ţi (majoritatea sunt aceia şi). O parte semnificativ ă se intereseaz ă foarte rar de situa ţia şcolar ă (rezultate, frecven ţă , disciplin ă) a propriilor copii. Exist ă elevi la care am încercat (telefonic, deplasare la domiciliu cu reprezentantul Poli ţiei sau al Prim ăriei Axente Sever, grupuri de cadre didactice, etc.), nu am g ăsit nicio întlegere din partea celor pe care i-am gasit la ádresele respective; au fost situa ţii când un am g ăsit niciun membru al familiei acas ă cu care s ă se poat ă lua leg ătura. referitor la cei din Centrul de plasament Agârbiciu, cei care abandoneaz ă şcoala sunt din rândul dep ăş iţilor de vârst ă, care fug din centru şi sunt g ăsi ţi dup ă perioade mari de timp. Toate aceste situa ţii duc atât la o rat ă ridicat ă a absenteismului cât şi la rata crescut ă a abandonului şcolar şi la comiterea de fapte antisociale.Ca atare, avem o promovabilitate anual ă de aproximativ 90 %, note la purtare foarte multe (datorate absen ţelor dar si disciplinei); de asemenea nótele de la Evaluarea na ţional ă pentru clasa a VIII a sunt sub 5 în propor ţie de 35-40 %.. III. Cauze • situa ţia economic ă a României şi criza mondial ă • starea material ă precar ă a multora dintre familii cum ar fi: - familii cu mari problemele materiale, care tr ăiesc doar din aloca ţiile copiilor, din ajutorul social şi chiar de pe urma programului Lapte-Corn - familii în care cel pu ţin unul dintre p ărin ţi este plecat la munc ă în str ăin ătate, elevii fiind lăsa ţi fie în grija unor bunici b ătr ăni sau bolnavi, rude şi chiar vecini, care nu reu şesc s ă se ocupe de ei ( mul ţi sunt la rândul lor ne ştiutori de carte): sunt cazuri şi mai grave când ace ştia sunt fie singuri acas ă sau eventual având grij ă de al ţi fra ţi mai mici - familii ai c ăror p ărin ţi lucreaz ă la ora ş (la Sibiu sau Media ş),care pleac ă dimine ţa la ora 05.00 şi se înapoiaz ă dup ă ora 17.00 - părin ţi şomeri sau f ără nicio ocupa ţie • părin ţi despărţiţi sau divor ţaţi, care nu-şi mai asum ă responsabilitatea copiilor • familii foarte numeroase care locuiesc într-o singur ă camer ă (5-10 membri) şi ai c ăror p ărin ţi nu mai reu şesc s ă se ocupe adecvat de to ţi copiii; exist ă foarte multe cazuri în care îi folosesc la diferite munci-cules melci,nuci,cartofi,fructe de pădure,etc • familii care consider ă c ă nu mai sunt în stare s ă-şi controleze propii lor copii (avem cazuri de copii cu vârste de pân ă la 19 ani ace ştia se consider ă prea mari pentru a fi controla ţi de p ărin ţii lor. • dezinteresul p ărin ţilor care nu cunosc nici m ăcar numele dirigin ţilor sau înv ăţătorilor • neîn ţelegerile dintre p ărin ţi în cadrul familiei Puncte slabe: V riscul adapt ării dificile a personalului didactic existent la cerin ţele înv ăţă mântului actual V majoritatea cadrelor didactice sunt navetiste la Sibiu sau Media ş V exist ă o fluctua ţie anual ă a cadrelor, fapt ce arat ă o instabilitate a cadrelor şi implicit o munc ă în plus pentru conducerea şcolii pentru a-i forma şi instrui în problemele locale. V insuficienta motivare a unor cadre didactice/ dirigin ţi care fac naveta în totalitate la Sibiu (40km distan ţă) V lipsa preocup ării permanente a unor cadre didactice pentru perfecţionarea în domeniul metodologic şi educa ţional, de şi le sunt prezentate cursurile de formare . V atragerea personalului didactic de c ătre firme particulare interne sau externe ( le ofer ă salarii atractive) V insuficienta colaborare a cadrelor didactice la nivel de şcoal ă, cauzat ă de suprasolicitare şi lips ă de timp, mai ales c ă fac naveta şi între structuri 60 ETAPE Advertising Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020 V comunicare insuficient ă între între cadrele didactice şi elevi şi între cadrele didactice şi p ărin ţi (aceia şi navet ă) V rata relativ mare a absenteismului V rata relativ mare a abandonului şcolar, mai ales la înv ăţă mântul obligatoriu V num ărul relativ mare de elevi afla ţi intr-o situa ţie material ă precar ă V riscul cre şterii violen ţei şcolare V lipsa unui consilier psihopedagogic propriu (exist ă unul la mai multe institu ţii) V lipsa unei s ăli de sport şi a unei vestiar pentru echiparea/dezechiparea elevilor la orele de sport V lipsa unui teren de joac ă adecvat pentru gr ădini ţele din cele trei localit ăţi ale comunei V lipsa de computere în s ălile de clase ale elevilor din ciclul gimnazial necesare realiz ării unor lec ţii moderne Amenin ţă ri: F riscul apari ţiei restrângerii de activitate a unor cadre didactice, datorat sc ăderii demografice (deja avem clase simultane la ciclul primar) F num ăr insuficient de consilieri psihopedagogi F criza de timp a p ărin ţilor şi lipsa lor de receptivitate datorate actualei situa ţii economice care reduce implicarea familiei în via ţa şcolar ă F rezisten ţa la schimbare a unor p ărin ţi F starea material ă precar ă a unor familii, în special cele din Axente Sever F diminuarea posibilit ăţ ilor de finan ţare bugetar ă F inexisten ţa unor repere morale solide în via ţa elevilor, deruta moral ă determinat ă de societate, mass-media etc. F con ştiin ţa moral ă a elevilor privind p ăstrarea şi între ţinerea spa ţiilor şcolare F influen ţa negativ ă a unor factori sociali (strada, mijloacelor media) asupra motiva ţiei tinerilor F părin ţii încep s ă-şi mute copii la alte şcoli din zon ă, datorit ă dot ărilor superioare pe care le au acestea. Elevi înregistra ţi la şcoala „Ioan Axente Sever”din comuna Axente Sever Anul şcolar Nivelul înv Axente Sever Agârbiciu Şoala TOTAL 2011-2012 - primar: I 18 12 4 34 II 19 14 4 37 III 19 19 2 40 IV 30 19 2 51 Total: 86 64 12 162 -gimnazial: V 41 18 59 VI 37 18 55 VII 21 18 39 VIII 32 18 50 Total: 131 72 203 TOTAL 217 136 12 365 2012-2013 - primar: preg. 19 9 0 I 18 12 4 34 II 21 9 4 38 III 20 17 2 31 IV 24 18 4 41 Total: 102 63 16 181 -gimnazial: V 19 19 54 VI 24 18 54 61 ETAPE Advertising Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020 VII 30 17 53 VIII 21 18 35 Total: 94 70 164 TOTAL 196 133 16 345 2013-2014 - primar: preg 18 10 - I 19 12 - 34 II 18 7 4 37 III 19 19 4 40 IV 20 12 5 51 Total: 94 60 13 167 -gimnazial: V 17 19 59 VI 18 17 55 VII 22 16 39 VIII 28 - 50 Total: 85 52 137 TOTAL 179 112 13 304 La gr ădini ţe întâlnim urm ătoarea situa ţie a evolu ţiei efectivelor şcolare: Anul şcolar Axente Agârbiciu Şoala TOTAL TOTAL Sever copii/unitate copii + elevi / unitate 2011-2012 57 36 18 111 476 2012-2013 56 28 13 97 442 2013-2014 58 25 16 99 403 În comuna Axente Sever, localitatea Agîrbiciu î şi desf ăş oara activitatea Centrul de Plasament Agîrbiciu – sub coordonarea Consiliului Jude ţean Sibiu – Direc ţia General ă de Asisten ţă Social ă şi Protec ţia Copilului Sibiu. Misiunea Centrul de Plasament Agîrbiciu asigur ă accesul copiilor afla ţi în dificultate pe o perioad ă determinat ă la g ăzduire, îngrijire, educa ţie şi preg ătire în vederea reintegr ării sau integr ării Situat în centrul localit ăţ ii, centrul de plasament are acces la urm ătoarele resurse şi facilit ăţ i: şcoal ă în comunitate, biseric ă, Cetatea Agîrbiciu, po ştă, mijloace de transport în comun Sibiu, Media ş. I.8.S ănătatea Sănătatea 42 Între 1920-1930 venea la Prim ărie un medic din Şeica Mare, în localitate nefiind dispensar uman. -în 1950 s-a amenajat un punct sanitar în casa nr. 124, schimbându-se loca ţia de câteva ori: la nr. 319, 497, etc. -în 1957 s-a înfiin ţat complexul medical spital-policlinic ă la Cop şa Mic ă cu sec ţii de interne şi chirurgie, policlinic ă şi serviciul de stomatologie. -în 1963 a început construirea Dispensarului uman pe o funda ţie mai veche (preg ătit ă pentru construc ţia şcolii române şti) -în 1965 s-a dat în folosin ţă dispensarul uman iar la sediul I.A.S. s-a amenajat un punct sanitary; -în 1968 spitalul din Cop şa Mic ă s-a organizat cu mai multe sec ţii, inclusive ginecologie şi nou n ăscu ţi. -în 1974, se organizeaz ă un cabinet de stomatologie în cadrul dispensarului uman; -în 1987 se amenajeaz ă în imobilul de la nr. 124 o camer ă de na şteri, desfiin ţat ă dup ă 1989. • 2 Dispensare umane şi 2 cabinete particulare private în Axente Sever şi Agârbiciu, servicii medicale în Şoala o dat ă pe s ăpt ămân ă (2 medici de familie, 6 asistente, 1 persoan ă încadrat ă la personal mediu de specialitate); • Dispensar veterinar cu un medic veterinar şi un asistent; • Un punct farmaceutic private în Axente Sever; 42 Vol.II – pag 264-270 62 ETAPE Advertising Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020 • Cel mai apropiat SPITAL la 11 km în Media ş, • Echipaj SMURD în Cop şa Mic ă Dispensarele din comun ă au în eviden ţă popula ţia arondat ă, asigurând urm ărirea evolu ţiei pacien ţilor. Exist ă de asemenea un cabinet stomatologic privat şi un punct farmaceutic. Efectele polu ării atmosferice şi a solului produse de cele dou ă societ ăţ i comerciale din Cop şa Mic ă au avut şi au influen ţe serioase asupra st ării de s ănătate a popula ţiei. Studiile şi investiga ţiile clinice privind fenomenul polu ării au demonstrat influen ţa mai pregnantă a efectelor nocive ale polu ării la vârsta copil ăriei.Copii sunt popula ţia cu riscul cel mai crescut în apari ţia efectelor negative datorit ă posibilit ăţ ilor de adaptare şi ap ărare mai reduse ale organismului. Efectele polu ării mediului cu metale grele (în special zona limitrof ă cu Cop şa Mic ă – zona Z ăvoi) au f ăcut obiectul a numeroase studii care au contribuit la evaluarea impactului asupra st ării de sănătate a popula ţiei din comun ă. Rezultatele au eviden ţiat faptul c ă, copii din zon ă a înregistrat la to ţi parametri analiza ţi valori medii inferioare fa ţă de copii din alte zone. Apare ca o necesitate interven ţia mai activ ă a organelor de specialitate în scopul reducerii şi elimin ării polu ării. I.9. Protec ţia mediului Dezvoltarea rural ă durabil ă este definit ă în coordonate foarte precise: stabilizarea popula ţiei în spa ţiul rural, prin eliminarea sau diminuarea exodului rural, eradicarea (combaterea) s ărăciei prin stimularea şi sporirea ocup ării for ţei de munc ă, promovând egalitatea de şanse pentru to ţi locuitorii rurali, sporirea calit ăţ ii vie ţii şi a bun ăst ării generale, prin conservarea, protejarea şi ameliorarea calit ăţ ii mediului şi peisajului rural. O dezvoltare economic ă avantajoas ă se bazeaz ă pe principii durabile în ceea ce prive şte toate componentele naturale: aerul, apa, solul, biodiversitatea, p ădurile şi resursele subsolului. Fiecare dintre elementele enumerate mai sus joac ă un rol foarte important în via ţa comunit ăţ ii. Impactul negativ al emisiilor de dioxid de sulf şi pulberi, cu con ţinut de metale grele ale societ ăţ ilor din Cop şa Mic ă, este semnificativ asupra tuturor factorilor de mediu din zon ă. În perioada 1996-2007 au fost efectuate măsur ători atmosferice sistematice de c ătre APM Sibiu, care eviden ţiaz ă gradul de poluare produs de Sometra. Valorile medii anuale de SO2 au variat nesemnificativ în intervalul 1996-1999. În intervalul 2001-2005 concentra ţia de SO2 scade fiind urmate de o cre ştere semnificativ ă în anul 2007. Concentra ţiile de plumb şi cadmiu din pulberi în suspensie se men ţin la cote ridicate, valorile medii anuale cele mai mari fiind înregistrate în anul 2003, atât la con ţinutul de Pb cât şi la cel de Cd, urmate de o sc ădere în intervalul 2004-2007. Speciali ştii APM Sibiu declar ă c ă datorit ă m ăsurilor din prima etap ă de ac ţiune pentru captarea emisiilor de pulberi, concentra ţiile de pulberi în aerul ambiental au înregistrat sc ăderi, cu atingerea valorilor concentra ţiilor maxime admise, corelat cu acestea fiind şi sc ăderea con ţinutului de metale grele din aceste pulbere. Calitatea apei râului Târnava Mare a fost afectat ă de apele industriale cu con ţinut mare de metale grele evacuate de pe platform ă, con ţinut ce dep ăş eşte limitele admise pentru clasa a III-a de calitate. Dup ă 2006 poluarea râului s-a redus ca urmare a investi ţiilor realizate de Sometra (reabilitarea şi modernizarea re ţelelor de circula ţie a apei, modernizarea sistemului de tratate-epurare, cre şterea gradului de recirculare a apelor uzate), tronsonul de râu din aval încadrându-se în limitele impuse pentru clasa a III-a de calitate. Calitatea solului - poluarea istoric ă cu metale grele se men ţine, arealul afectat fiind de 800 ha. În pânza freatic ă au fost identificate concentra ţii semnificative de metale grele. Acumul ări semnificative de metale grele s-au g ăsit în plantele cultivate în zon ă, concentra ţii mari reg ăsindu-se şi în ţesutul vegetal al arborilor şi plantelor perene. Pentru refacerea vegeta ţiei în perimetrul extrauzinal, autoriza ţia integrat ă de mediu oblig ă societatea s ă realizeze lucr ări de împ ădurire şi consolidare şi alte lucr ări de amenajare spa ţii verzi în zona afectat ă de poluare. Tot în faza autoriza ţiei, societatea are obliga ţia particip ării cu fonduri pentru refacerea vegeta ţiei forestiere afectate şi stabilirea lucr ărilor de reconstruc ţie ecologic ă necesare pentru diminuarea efectelor acestora. Comuna beneficiaz ă de nisip, pietri ş, ob ţinute din albiile râurilor Visa şi Târnava Mare. Pe teritoriul comunei sunt amplasate sonde de captare a gazelor naturale, existând în comun ă resurse de gaze. Descoperirea unor z ăcăminte de gaze naturale în imediata apropierea a localit ăţ ii, în p ădurea Şomârd, a dus la apari ţia primelor instala ţii industriale pentru chimizarea gazelor naturale de joas ă presiune din aceast ă zon ă, ob ţinându-se negrul de fum, în premier ă în 1935. Din anul 1950 a început expoatarea nisipului din Visa pentru construc ţii civile şi industriale. O resurs ă natural ă neregenerabil ă este lemnul. În extravilanul comunei exist ă 2038 hectare p ădure, 1638 hectare teren arabil. I.10. Societatea civilă 63 ETAPE Advertising Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever 2014 - 2020 Institu ţiile şi organiza ţiile sociale şi civice reprezint ă societatea civil ă care constituie temelia unei democra ţii func ţionale. Organiza ţiile societ ăţ ii civile se implic ă în luarea decizilor privind dezvoltarea social ă sau a deciziilor de interes public. Societatea modern ă se structureaz ă prin trei componente: ° componenta economic ă ° componenta politic ă (institu ţiile fundamentale ale statului) ° componenta societ ăţ ii civile, scetorul non-profit, care legitimeaz ă sau amendeaz ă celelate dou ă componente. Societatea Civil ă trebuie s ă fie capabil ă s ă ia atitudine într-un spectru larg de probleme, cum ar fi aspecte legate de guvernarea unei ţă ri, de rela ţii interna ţionale cu alte ţă ri, dar şi aspecte legate de dezvoltarea economic ă sau de protejarea mediului înconjur ător. Pentru a-şi desf ăş ura eficient activitatea, Societatea Civil ă trebuie s ă în ţeleag ă problemele c ărora dore şte s ă le g ăseasc ă o rezolvare conform ă cu interesele majorit ăţ ii popula ţiei. Ca urmare, Societatea Civil ă trebuie s ă fie constituit ă dintr-un num ăr cât mai mare de organiza ţii "specializate" în cât mai multe domenii care privesc organizarea şi administrarea societ ăţ ii umane. Aceste organiza ţii "specializate" trebuie s ă fie la curent cu politicile existente şi cele preconizate pentru domeniile lor de activitate în a şa fel încât să supravegheze continuu modul în care politicienii sau afaceri ştii respect ă interesele majorit ăţ ii popula ţiei în domeniile respective. În România, rolul societ ăţ ii civile este înc ă pu ţin semnificativ în influen ţarea deciziilor politice, economice sau de interes public. În ţă rile dezvoltate, organiza ţiile societ ăţ ii civile particip ă la dezbateri publice pe teme precum: politica de imigra ţie, m ăsurile de protec ţie a persoanelor defavorizate, mergând pân ă la aspecte relativ abstracte, care ţin de starea "moral ă" a societ ăţ ii. Rolul societ ăţ ii civile este foarte important în statele democratice, iar în statele aflate la începutul drumului c ătre democra ţie, rolul s ău este în mod special important, întrucât influen ţarea deciziilor politice şi economice constituie un exerci ţiu democratic fundamental. Exemple de institu ţii ale societ ăţ ii civile: • organiza ţii nonguvernamentale (ONG-uri); • organiza ţii comunitare (community-based organizations); • asocia ţii profesionale; • organiza ţii politice; • cluburi civice; • sindicate; • organiza ţii filantropice; • cluburi sociale şi sportive; • institu ţii culturale; • organiza ţii religioase; • mi şcări ecologiste; • media. În comuna Axente Sever, din societatea civil ă continu ă s ă fac ă parte ceea ce denumim generic şi tradi ţional "intelectualii satelor": medicii, cadrele didactice, inginerii. La ace ştia se adaug ă preo ţii, prin prestigiul pe care îl au asupra maselor de credincio şi, dar şi prin capacitatea de a influen ţa deciziile lor într-un mediu unde informa ţia şi dezbaterea public ă nu circul ă întotdeauna cu u şurin ţă . În ultima vreme la aceste categorii "tradi ţionale" ale societ ăţ ii civile rurale se adaug ă p ătura celor care, prin natura meseriei lor (fermierii, de exemplu), au intrat în contact cu exigen ţele administra ţiei europene, prin accesarea de fonduri europene şi care, la rândul lor, au devenit volens-nolens, "integratori" europeni la sate, gra ţie expertizei gratuite şi r ăspândirii de cuno ştiin ţe referitoare la idei de afaceri, management agricol etc. Societatea civil ă rural ă din România este, din p ăcate, slab definit ă şi pu ţin cunoscut ă. Mijloacele financiare ce îi stau la îndemân ă sunt adesea extrem de reduse, comparativ cu cele ale societ ăţ ii civile urbane. Fondurile europene exist ă şi pot fi de folos, dar ele r ămân, în majoritatea cazurilor, doar un vis frumos pentru categoriile amintite. Cu toate acestea, dac ă comuna Axente Sever dore şte s ă aib ă un viitor demn, în sensul p ăstr ării identit ăţ ii locale, dublat ă de o dezvoltare armonioas ă şi durabil ă, ea trebuie s ă investeasc ă în elitele rurale şi în societatea civil ă rural ă. Societatea civil ă descrie un întreg sistem de structuri, care permit cet ăţ enilor noi roluri şi rela ţii sociale, prin diferite modalit ăţ i de participare la via ţa public ă. 64 ETAPE Advertising