Strategia De Dezvoltare 2014-2020

ASOCIA ȚIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITAR Ă ”ALBA DE JOS”

SSTTRRAATTEEGGIIAA DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE 22001144--22002200

2014 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Cuprins

CAPITOLUL 1 Prezentarea General ă...... 2 1.1 Mod de constituire, obiective ...... 2 1.2 A şezare, popula ţie, suprafa ţă ...... 5 1.3 Cadrul natural ...... 8 1.4 Analiza SWOT – Localizare geografic ă, cadru natural ...... 23 CAPITOLUL 2 Economia Microregiunii ...... 24 2.1 Industria și mediul de afaceri...... 24 2.1.1 Analiza SWOT – industria și mediul afaceri ...... 34 2.2 Turismul……...... 36 2.2.1 Analiza SWOT - Turism ...... 50 2.3 Pia ţa muncii şi for ţa de munc ă ...... 53 2.3.1 Analiza SWOT – Pia ța muncii și for ța de munc ă ...... 59 2.4 Agricultura și Silvicultura ...... 61 2.4.1 Agricultura ...... 61 2.4.2. Silvicultura ...... 78 2.4.3 Analiza SWOT – Agricultura și Silvicultura ...... 81 CAPITOLUL 3 Înv ăță mânt ...... 83 3.1 Analiza SWOT – Înv ăță mânt ...... 108 CAPITOLUL 4 Via ța cultural ă ...... 110 4.1 Repere culturale și istorice în microregiune ...... 113 4.2 Analiza SWOT – Via ța cultural ă ...... 127 CAPITOLUL 5 S ănătate ...... 129 5.1 Analiza SWOT - Sănătate ...... 134 CAPITOLUL 6 Asisten ţă şi incluziune social ă ...... 135 6.1 Analiza SWOT – Asisten ţă şi incluziune social ă ...... 144 CAPITOLUL 7 Infrastructura de Mediu ...... 146 7.1 Calitatea factorilor de mediu ...... 146 7.1.2 Calitatea aerului ...... 148 7.2 Calitatea apelor ...... 163 7.3 Monitorizarea de şeurilor şi substan ţelor chimice periculoase ...... 167

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 1 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

7.4 Analiza SWOT – Infrastructura de mediu ...... 172 CAPITOLUL 8 Infrastructura și Echiparea Teritoriului ...... 174 8.1. Echiparea teritoriului - Date generale ...... 174 8.2 Infrastructura de drumuri publice ...... 183 8.3 Analiza SWOT – Infrastructura și Echiparea Teritoriului ...... 186 CAPITOLUL 9 Context European, Regional și Na ţional ...... 189 9.1 Contextul european ...... 189 9.2 Contextul na ţional ...... 192 9.3 Contextul regional ...... 196 CAPITOLUL 10 Viziune, Direc ții Strategice ...... 221 10.1 Concluzii relevante pentru procesul de planificare strategică ...... 221 10.2. Oportunit ăţ i de dezvoltare identificate din analiza swot ...... 223 10.3. Sus ținerea și finalizarea proiectelor aflate în derulare și a proiectelor noi propuse de autorit ățile locale partenere ...... 225 10.4 Viziune, Obiective ...... 236 10.5 Priorit ăți de Dezvoltare la Nivelul Microregiunii - Direc ții și Programe de Dezvoltare Durabila Integrata ...... 238 10.5.1. Solu ții pentru Finan țarea Proiectelor Prioritare ale Asocia ției de Dezvoltare Intercomunitar ă “Alba de Jos”...... 239 10.6 Obiective specifice, m ăsuri ...... 240 10.7 Portofoliu de proiecte strategice și plan de ac țiune ...... 243 10.7.1 Portofoliu de proiecte strategice ...... 243 10.7.2 Plan de ac țiune ...... 256 Bibliografie……… ...... 257

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 2 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

List ă abrevieri

ADI Asocia ţie de Dezvoltare intercomunitar ă O.G. Ordonan ţa Guvernului INS Institutul Na ţional de Statistic ă UE Uniunea European ă CE Comisia European ă UAT Unitatea administrativ-teritorial ă HG Hot ărâre de guvern CFR Căile Ferate Române E Drum european DN Drum na țional DJ Drum jude țean DC Drum comunal IUCN International Union for Conservation of Nature M.Of. Monitorul Oficial OCDE Organiza ției pentru Cooperare Economic ă și Dezvoltare UNESCO United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization ATI Anestezie terapie intensive TBC Tuberculoza, bacilul de tubercul DGASPC Direc ţia General ă de Asisten ţă Social ă şi Protec ţie a Copilului APM Agen ția pentru Protec ția Mediului PNR Programul Na țional de Reform ă PO Program Opera țional POS Programul Opera țional Sectorial POR Programul Opera țional Regional FEDR Fondul European de Dezvoltare Regional ă FSE Fondul Social European FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural ă FC Fondul de Coeziune FEPAM Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime ANOFM Agenția Na țional ă pentru Ocuparea For ței de Munc ă ESPON Re țeaua european ă de observare a dezvolt ării și coeziunii teritoriale, program de finan țare al Comisiei Europene care sus ține în special cercetarea în acest domeniu, http://www.espon.eu IMM Intreprinderi mici și mijlocii CDI Cercetare, dezvoltare, inovare OS Obiectiv specific POCU Program Opera țional Capital Uman

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 1 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

CAPITOLUL 1 Prezentarea General ă

1.1 Mod de constituire, obiective

Asocia ţia de Dezvoltare Intercomunitar ă “ Alba de Jos” s-a constituit legal, ca persoan ă juridic ă în anul 2013, prin afilierea a 16 unit ăţ i administrativ - teritoriale, având ca obiectiv principal cooperarea între unit ăţ ile administrativ teritoriale membre pentru exercitarea în comun a competen ţelor ce le revin prin lege şi, în final, de a dezvolta programe comune pe baza documentelor strategice elaborate la nivel local, integrate într-un document comun, sub forma unei strategii la nivel micro-regional. Domeniile prioritare în care ac ţioneaz ă Asocia ţia de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos sunt: dezvoltarea economic ă, modernizarea infrastructurii publice, protec ţia mediului, îmbun ătăţ irea serviciilor publice, dezvoltarea cultural ă, dezvoltarea integrat ă a domeniilor înv ăţă mânt şi s ănătate, dezvoltarea poten ţialului agricol. Obiectivele stabilite prin Statutul Asocia ţiei sunt: - sprijinirea dezvolt ării economico – sociale a zonei delimitate de unit ăţ ile administrativ teritoriale asociate; - identificarea c ăilor şi mijloacelor de îmbun ătăţ ire a infrastructurii administra ţiei publice locale; - valorificarea poten ţialului economic local şi identificarea unor surse de finan ţare interne şi externe; - sprijinirea dezvolt ării întreprinderilor mici şi mijlocii; - stimularea şi atragerea capitalului str ăin; - promovarea imaginii şi poten ţialului de dezvoltare ale microregiunii ; - orice alte activit ăţ i care conduc la dezvoltarea economic ă, social ă şi cultural ă şi care au ca scop final cre şterea calit ăţ ii vie ţii; - protejarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural; - protejarea şi valorificarea mediului natural; - dezvoltarea turismului în zon ă;

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 2 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

- realizarea de parteneriate cu alte entit ăţ i juridice publice şi private în scopul atingerii obiectivelor asocia ţiei; - implementarea, monitorizarea, evaluarea şi adaptarea la schimb ări socio– economice a Planului Integrat de Dezvoltare al asocia ţilor; - dezvoltarea şi implementarea proiectelor în domeniul eficien ţei energetice. Activit ăţ ile principale ale Asocia ţiei sunt: - elaborarea, men ţinerea si implementarea unui concept strategic coerent de dezvoltare durabila a microregiunii; - dezvoltarea de proiecte şi programe proprii si in regim de parteneriat cu alte persoane fizice si juridice din tara si str ăin ătate, pentru dezvoltarea microregiunii; - elaborarea de documenta ţii tehnico-economice pentru atragerea de fonduri în vederea dezvolt ării zonei; - promovarea strategiei de dezvoltare economica a zonei; - atragerea de investi ţii directe pentru zon ă, atât din categoria celor str ăine, cât şi a celor autohtone; - promovarea şi sus ţinerea activit ăţ ii sectorului de întreprinderi mici si mijlocii; - alte activit ăţ i relevante pentru dezvoltarea microregiunii; - orice alte activit ăţ i care vizeaz ă generarea resurselor proprii de func ţionare; - elaborarea, pe baza Strategiilor de dezvoltare local ă, aferente fiec ărui asociat, a unui document strategic integrat care s ă cuprind ă obiectivele prioritare generale ale comunit ăţ ilor locale, precum şi cele specifice ce pot fi atinse la nivelul Asocia ţiei ; - accesarea unor programe de finan ţare si proiecte de interes microregional; - dezvoltarea, modernizarea şi îmbun ătăţ irea serviciilor publice; - dezvoltarea turismului în zona administrativ ă delimitat ă de unit ăţ ile asociate; - dezvoltarea resurselor umane, cre şterea ratei de ocupare si combaterea excluziunii sociale si a dezechilibrelor sociale;

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 3 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

- elaborarea de strategii, programe, studii în scopul inventarierii problemelor sociale cu care se confrunt ă popula ţia şi diferitele categorii de cet ăţ eni din zona asocia ţilor; - încurajarea si promovarea educa ţiei în rândul tinerilor şi a altor categorii vulnerabile; - sprijinirea sectorului de înv ăţă mânt şi dezvoltarea unor parteneriate în acest domeniu; - sprijinirea sectorului de s ănătate, dezvoltare unor parteneriate in acest sens; - încheierea de acte juridice în numele şi pe seama asocia ţiei în scopul atingerii obiectivelor acesteia.

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 4 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

1.2 Aşezare, popula ţie, suprafa ţă

Microregiunea delimitat ă de unit ăţ ile administrativ teritoriale membre ale Asocia ţiei de Dezvoltare Intercomunitar ă Alba de Jos este situat ă în partea central - vestic ă a ţă rii, în zona de contact a Podi şului Transilvaniei cu Mun ţii Apuseni şi Carpa ţii Meridionali, în Regiunea Centru, jude ţul Alba, fiind compus ă din mai multe unit ăţ i administrativ teritoriale, astfel: • municipiul Aiud cu localit ăţ ile: Aiud, Aiudul de Sus, Ciumbrud, Gîmba ş, Gîrbova de Jos, Gîrbovi ţa, Gîrbova de Sus, Ţifra, M ăgina, Păgida, Sîncrai; • ora şul Ocna-Mure ş cu localit ăţ ile: Ocna Mure ş, Cisteiul de Mure ş, Mico şlaca, R ăzboieni-Cetate, Uioara de Jos, Uioara de Sus; • ora şul Teiu ş cu localit ăţ ile: Teiu ş, Beldiu, C ăpud, Co şlariu Nou, Pe ţelca; • comuna Lunca Mure şului cu localit ăţ ile: Gura Arie şului, Lunca Mure şului; • comuna Unirea cu localit ăţ ile: Unirea, Ciugudul de Jos, Ciugudul de Sus, Dumbrava, Inoc, M ăhăceni; • comuna No şlac cu localit ăţ ile: No şlac, C ăpt ălan, Copand, G ăbud, Stîna de Mure ş; • comuna F ărău cu localit ăţ ile: F ărău, Heria, Medve ş, Sânbenedic, Silea; • comuna Hopîrta cu localit ăţ ile: Hopîrta, Şpălnaca, Turda ş, Siliva ş, Vama Seac ă; • comuna Mirasl ău cu localit ăţ ile: Mir ăsl ău, Cic ău, Decea, Lopadea Vehe, Ormeni ș și Rachi ș; • comuna Lopadea Nou ă cu localit ăţ ile: Lopadea Nou ă, Asinip, Băgău, Be ţa, Ciuguzel, Ocni şoara, Odverem; • comuna R ăde şti cu localit ăţ ile: R ăde şti, Leorin ţ, Me şcreac, Şoimu ş; • comuna Livezile cu localit ăţ ile: Livezile, Izvoarele, Poiana Aiudului, Văli şoara;

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 5 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

• comuna Rîme ţ: Râme ţ, Bo țani, Br ăde şti, Cheia, Cotor ăş ti, Flore şti, Olteni, Valea F ăgetului, Valea Inzelului, Valea M ănăstirii, Valea Poienii, Valea Uzei, Vl ăde şti; • comuna Rîmetea: Rimetea, Col ţeşti; • comuna Ponor cu localit ăţ ile: Ponor, Dup ă Deal, Geogel, Macare şti Valea Bucurului, Vale în Jos; • comuna Strem ţ cu localit ăţ ile: Strem ţ, , Fa ţa Pietrii Geoagiu de Sus, Geomal.

Administrativ, microregiunea este m ărginit ă de jude ţul Cluj la nord, jude țul Mure ș la Nord-Est, la Sud-Est de comunele Mihal ţ, Cr ăiunelu de Jos, Bucerdea Grânoas ă şi Sîncel, la Est de comunele Şona şi Cetatea de Balt ă, la Sud de comunele Sântimbru şi Galda de Jos, la Vest de zona Mun ților Apuseni delimitat ă

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 6 Strategia de dezvoltare 2014 -2020 de ora șul Baia de Arie ș și comuna S ălciua, la Nord-Vest de comunele Po şaga şi Ocoli ş, iar la Sud-Vest de comunele Întregalde şi Mogo ș. Popula ţia total ă este de 65.983 locuitori, repartizat ă pe localit ăți astfel:

Suprafa ţa total ă a teritoriului: 107.425 ha, repartizat ă astfel:

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 7 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Pozi ţia geografic ă ofer ă microregiunii un avantaj competitiv, având în vedere faptul c ă este str ăbătut ă de şoseaua europeana E81, care asigur ă realizarea conect ării localit ăţ ilor la re ţeaua na ţional ă de transport şi la sistemele interna ţionale de transport. O importan ță deosebit ă în sistemul c ăilor de comunica ții terestre îl are calea ferat ă care str ăbate microregiunea şi face legatura spre toate zonele ţă rii. În acest sens în microregiune identific ăm 2 noduri feroviare, la Teiu ş și Războieni, ce faciliteaz ă transportul de m ărfuri și persoane na țional și interna țional. De asemenea, halta CFR Co şlariu triaj, se înscrie ca un punct important al sistemului de comunica ții terestre, destinat ă în special transportului de mărfuri.

1.3 Cadrul natural

Prin pozi ţia sa, microregiunea beneficiaz ă de un climat temperat – continental, având în vedere interdependen ţa factorilor genetici ai climei (radia ţia solar ă, circula ţia general ă a atmosferei si particularit ăţ ile suprafe ţei active). De regul ă, în zonele înalte clima este mai umed ă şi r ăcoroas ă, iar în Valea Mure şului precipita ţiile sunt mai reduse şi temperaturile mai ridicate. Regimul radiativ de care beneficiaz ă teritoriul microregiunii Alba de Jos poate fi apreciat ca moderat si cu unele diferen ţieri altitudinale, dup ă cum urmeaz ă: în timp ce în zona colinar ă a jude ţului se înregistreaz ă valori medii anuale ale radia ţiei solare globale de peste 120 kcal/cmp, în zona montan ă valorile scad sub 110 kcal/cmp. Prin pozi ţia sa geografic ă microregiunea se afl ă sub influen ţa preponderent ă a circula ţiei vestice, la care se adaug ă influen ţele circula ţiei polare ori tropicale, în func ţie de pozi ţia şi de intensitatea principalelor sisteme barice (cicloni si anticicloni - care genereaz ă si influen ţeaz ă permanent aceste forme ale circula ţiei aerului în straturile inferioare ale atmosferei). Mun ţii Apuseni constituie o barier ă climatic ă în deplasarea pe orizontal ă a maselor de aer, iar Culoarul Muresului favorizeaz ă circula ţia aerului dinspre sud sau dinspre nord în func ţie de condi ţiile sinoptice.

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 8 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Un alt aspect privitor la clima microregiunii îl reprezint ă fenomenele de iarn ă dintre care men ţion ăm c ăderile abundente de zăpad ă si înghe ţurile. În anotimpul rece al anului precipita ţiile sub form ă de z ăpad ă se produc în medie într-un num ăr de 20 - 30 zile în podi ş si 50 - 60 zile la munte. Vântul prezint ă direc ţii si viteze ce difer ă în func ţie de particularit ăţ ile circula ţiei generale ale atmosferei si ale suprafe ţei active, punându-se în eviden ţă si de aceast ă dat ă rolul de baraj orografic al Mun ţilor Apuseni. Astfel în lungul Culoarului Mure şului predomin ă vântul de sud - vest (19,0%) si cel de nord - est (11,5 %). Tot sud - vestic ă este direc ţia predominant ă atât la nivelul crestelor din Mun ţii Apuseni, cât şi în zona de podi ş a regiunii, urmat ă în ordinea frecven ţei de direc ţia nord - estic ă. Viteza medie a vântului este cuprins ă între 1,5 - 2,5 m/s în zona Culoarului Mure şului, între 3,0 - 4,5 m/s în zona de podi ş si între 5,5 - 7,5 m/s în zona montan ă. Potrivit eviden ţelor statistice, la nivelul jude ţului, zonele afectate de furtuni sau vânturi puternice cu aspect de vijelie sunt pe teritoriul administrativ al localit ăţilor Aiud, Teiu ș, Lopadea Nou ă, Mirasl ău, Ponor, R ădesti, Strem ţ. Principalul curs de ap ă care tranziteaz ă microregiunea este râul Mure ş care curge cu o direc ţie general ă NE - SV prin mijlocul unor lunci care ating l ăţ imi mari. Panta medie de scurgere este redus ă favorizând în acest fel erodarea malurilor, formarea de meandre si de plaje. Panta medie redus ă favorizeaz ă şi inundarea unor suprafe ţe mari de teren din zonele de lunc ă în perioadele de inunda ţii. Afluentul s ău, râul Arie ş se revars ă în Mure ş în partea de nord a satului Copand la locul numit la Zug ău. Pârâul Aiud (Aiudel) – are un caracter toren ţial şi formeaz ă chei înguste în partea superioar ă a cursului iar pe cursul inferior ajunge la un oarecare echilibru lărgindu-si valea pân ă la 1,5 - 2,0 km. Se vars ă în Mure ş în zona municipiului Aiud. Râul Geoagiu, afluent al râului Mure ş, are un curs meandrat, cu numeroase schimb ări de direc ţie. Specific acestei v ăi este faptul c ă, pe parcursul ei, aceasta poart ă mai multe denumiri, în func ţie de teritoriul pe care îl str ăbate. Astfel, în locul de unde izvor ăş te se nume şte „Valea Poieni ţei", în comuna Mogo ş ia denumirea de „Valea Mogo şului"; se nume şte „Valea Râme ţului" în sectorul din cheia cu acela şi nume, iar în continuare i se spune „Valea M ănăstirii", în zona

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 9 Strategia de dezvoltare 2014 -2020 cabanei turistice. Pân ă la v ărsarea în râul Mure ş, cap ătă succesiv numele de „Valea Geoagiului", „Valea Strem ţului" şi „Valea Teiu şului". Datorit ă caracterului său tumultos, mai ales în perioadele cu ploi masive sau de topire a zăpezilor are o capacitate mare de transport a aluviunilor grosiere si de eroziune a malurilor. Primeste la rândul s ău o serie de afluen ţi (p. C ăsesti, p. Otesti, valea Barnii, pârâul Geogel, etc). Se vars ă în Mure ş în zona Teiu ş - Co şlariu. Microregiunea dispune de resursele naturale precum: zăcăminte de sare, calcar, piatr ă de construc ţii, agregate naturale, etc. La acestea se adaug ă apele râurilor care str ăbat microregiunea, zonele de lunc ă ce se preteaz ă dezvolt ării culturilor agricole, suprafe ţele întinse de p ăduri, p ăş uni şi fâne ţe naturale. Varietatea peisagistic ă a mun ţilor, etnografia, datinile, obiceiurile, monumentele istorice şi de arhitectur ă, muzeele, încadreaz ă microregiunea între arealele tradi ţionale de cultur ă şi civiliza ţie şi între zonele cu tradi ţie turistică, cu largi perspective de dezvoltare. Cultura popular autentic ă, p ăstrat ă în forme originale, poate fi întâlnit ă în multe sate ale microregiunii. Cântecele şi dansurile populare, tradi ţiile şi obiceiurile specifice, fac din unele manifest ări populare consacrate, adev ărate festivaluri de etnografie şi folclor. Satul din aceast ă parte a ţă rii, prin condi ţiile social - istorice în care s-a dezvoltat, reprezint ă o zon ă în care de multe ori spiritualitatea româneasc ă s-a interferat cu cea a na ţionalit ăţ ilor conlocuitoare, reprezentând o simbioz ă plin ă de originalitate. Pentru frumuse țea peisajului, valoarea știin țific ă și de patrimoniu natural, unele zone au fost declarate arii naturale protejate de interes na țional . Dintre acestea se remarc ă: Tăul f ără fund de la B ăgău Tăul f ără fund de la B ăgău este o arie protejat ă de interes na țional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezerva ție natural ă de tip mixt), situat ă în jude țul Alba, pe teritoriul administrativ al comunei Lopadea Nou ă, sat B ăgău. Aria naturală se afl ă în partea nord-estic ă a jude țului Alba (în estul râului Mure ș și cea nord-estic ă a satului B ăgău, lâng ă drumul na țional jude țean (DJ107E), care leag ă

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 10 Strategia de dezvoltare 2014 -2020 ora șul Aiud de localitatea Lopadea Nou ă. Rezerva ția natural ă a fost declarat ă arie protejat ă prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000 publicat ă în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului na țional - Sec țiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafa ță de 7,40 de hectare. Aria protejat ă T ăul f ără fund este inclus ă în situl Natura 2000 - Băgău și reprezint ă o arie natural ă de interes peisagistic ce ad ăposte ște flor ă și faun ă specific ă mla știnilor. În arealul rezerva ției este semnalat ă prezen ța mai multor specii floristice (arbori, arbusti și ierburi), printre care stejar (Quercus robur), gorun (Quercus petraea), carpen (Carpinus betulus), mesteac ăn pufos (Betula pubescens), p ăducel (Crataegus monogyna), roua-cerului (Drosera rotundifolia) sau mo șișoare (Liparis loeselii). În vecin ătatea rezerva ției naturale se afl ă mai multe obiective de interes turistic (l ăca șuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel: Biserica de lemn din B ăgău Biserica reformat-calvin ă din satul Lopadea Nou ă, construc ție secolul al XV-lea, monument istoric Biserica de lemn "Sfântul Teodor Tiron" din satul B ăgău, construc ție secolul al XVIII-lea, monument istoric Valea Mure șului Monumentul Eroilor, satul B ăgău Cheile Geogelului Cheile Geogelului alc ătuiesc o arie protejat ă de interes na țional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezerva ție natural ă de tip geologic), situat ă în jude țul Alba, pe teritoriul administrativ al comunei Ponor, sat Dup ă Deal. Rezerva ția natural ă declarat ă arie protejat ă prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000, se afl ă în partea central-vestic ă a Trasc ăului, pe cursul mijlociu al V ăii

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 11 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Geogelului, la o altitudine cuprins ă între 630 și 1.000 m, are o suprafa ță de 5 ha, și reprezint ă dou ă culmi calcaroase (alc ătuite din calcare tithonice și fli șuri din conglomerate, gresii și marne) cu pere ți abrup ți, t ăiate de apele pârâului Geogel. Flora este alc ătuit ă din p ăduri de fag (Fagus sylvatica) în amestec cu gorun (Quercus petrea) și specii floristice de paji ște și stânc ărie, dintre care: gâscari ța (Arabis alpina), o specie de iarba surzilor (Saxifraga paniculata), inul galben (Linum flavum), o specie de scoru ș (Sorbus dacica), clopo ței (Campanula rotundifolia) sau specia carpato-balcanic ă Taraxacum hoppeanum. Cheile Plaiului alc ătuiesc o arie protejat ă de interes na țional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezerva ție natural ă de tip geologic), situat ă în jude țul Alba, pe teritoriul administrativ al comunei Livezile, sat Izvoarele. Rezerva ția natural ă aflat ă în partea nord-estic ă a Mun ților Trasc ăului, pe cursul superior al V ăii Izvoarele, în partea vestic ă a satului Izvoarele, are o suprafa ță de 2 ha și reprezint ă un relief modelat în calcare, alc ătuit din creste desprinse din versantul sudic al Vârfului Cornului (chei, vârfuri, coloane, abrupturi, ace, pante cu grohotișuri, rupturi de pante), ce confer ă locului un peisaj deosebit. Flora este alc ătuit ă din vegeta ție forestier ă cu specii de gorun (Quercus petrea), în asociere cu fag (Fagus sylvatica), carpen (Carpinus betulus) sau mesteac ăn (Betula pendula), iar la nivelul ierburilor sun întâlnite specii floristice de paji ști și stânc ărie, dintre care: pelinul de stânc ă (Artamisia alba), garofi ță alb ă de stânci (Dianthus spiculifolius), căpșuni ță (Cephalanthera damasonium), trâmbi ța ciobanului (Gentianopsis ciliata), coada iepurelui (Sesleria caerulea) sau iarba cășun ăturii (Saxifraga cuneifolia). Fauna este una diversificat ă, cuprinzând atât specii de mamifere și p ăsări cât și amfibieni și reptile. Cheile Silo șului

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 12 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Cheile Silo şului alc ătuiesc o arie protejat ă de interes na ţional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezerva ţie natural ă de tip geologic), situat ă în jude ţul Alba, pe teritoriul administrativ al comunei Rimetea. Rezerva ţia natural ă aflat ă în Mun ţii Trasc ăului, pe partea estic ă a Masivului Bedeleu, în bazinul superior al pârâului Silo ş (un mic afluent al v ăii Aiudului), în partea vestic ă a satului Col ţeşti, are o suprafa ţă de 3 ha şi reprezint ă o zon ă de chei cu abrupturi calcaroase pe partea stâng ă a v ăii şi rupturi de pant ă, cu zone împ ădurite şi fâne ţe. Flora este reprezentat ă de p ăduri de fag (Fagus sylvatica), în amestec cu gorun (Quercus petraea), mesteac ăn (Betula pendula) sau paltin de munte (Acer pseudoplatanus), pâlcuri sporadice de conifere cu larice (Larix) și pin (Pinus L.), de specii și subspecii ierboase de ferigu ță (Asplenium ruta muraria), o specie de stânjenel mic de munte (Iris ruthenica), m ătăciune (Dracocephalum austriacus L.), bulbuc de munte (Trolius europaeus), gen ţian ă (Gentiana cruciata), limba cerbului (Phyllitis scolopendrium), șofr ănel (Carthamus tinctorius), etc. Fauna este alc ătuit ă din mamifere (urs brun, lup, râs, vulpe), p ăsări (acvil ă de munte, cioc ănitoare, șoim, graur), insecte, amfibieni şi reptile. Cheile M ănăstirii este o arie protejat ă de interes na ţional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezerva ţie natural ă, tip mixt), situat ă în partea central-estic ă a Mun ţilor Trasc ău (1250 m), pe cursul mijlociu al V ăii Geoagiului, numit ă în acest sector Valea M ănăstirii, pe teritoriul administrativ al comunelor Rîme ţ (satul Valea Mănăstirii) şi Strem ţ (satul Fa ţa Pietrii). Rezerva ţia natural ă are o suprafa ţă de 15 ha şi reprezint ă un peisaj pitoresc, înscris în calcare, care conserv ă totodat ă o serie de plante rare. Accesul se face pe DC 78 modernizat din Teiu ş pân ă la M ănăstirea Rîme ţ sau pe DJ 107J din Aiud pân ă în localitatea Rîme ț, de unde se coboar ă pe o potec ă în Valea Geoagiului, la M ănăstirea Rîme ţ.

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 13 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Cheile Rîme țului alc ătuiesc o arie protejat ă de interes na ţional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezerva ţie natural ă de tip mixt), situat ă în partea central – estic ă a Mun ţilor Trasc ăului, pe cursul mijlociu al V ăii Geoagiului nu departe de M ănăstirea Rîme ţ, pe teritoriul administrativ al Comunei Rîme ţ, satul Cheia, cu suprafa ţa de 40 ha. Rezerva ţia natural ă „Cheile Rîme ţului”, reprezint ă dou ă masive s ăpate în calcare mezozoice jurasice (marne, gresii conglomerate, bazalte), o zon ă de chei, cu multe forme carstice (doline, turnuri, pe şteri, masive de grohoti şuri, turnuri, creste), înconjurate de p ăduri, paji şti şi fâne ţe. Un traseu turistic marcat faciliteaz ă parcurgerea cheilor, pornind de la m ănăstire şi ajungând în satul Cheia. Cheile Rîme țului este o rezerva ţie natural ă complex ă, cu un peisaj pitoresc şi foarte pu ţin modificat de om, modelat în calcare, care conserv ă o serie de plante rare. Cheile Rîme ţului sunt situate în partea central-estic ă a Mun ţilor Trascău, pe cursul mijlociu al V ăii Geoagiului, numit ă în aval Valea M ănăstirii, iar în amonte Valea Mogo şului, cu o altitudine maxim ă de 1139 m şi o altitudine minimă de 530 m. Rezerva ţia se afl ă în etajul p ădurilor de amestec de fag (Fagus silvatica) cu gorun (Quercus petraea). În cuprinsul cheilor îşi g ăsesc condi ţii optime de dezvoltare o gam ă larg ă de elemente floristice, realizându-se un interesant amestec de specii cu diferite cerin ţe ecologice. Astfel, al ături de unele specii alpine ca Ranunculus oreophilus, Arabis alpina, Saxifraga paniculata, Aster alpinus, Leontopodium alpinum, se g ăse şte un num ăr mare de elemente termofile între care: Silene bupleuroides, Linum flavum, Sorbus graeca, Allium flavum și carpato-balcanice - Taraxacum hoppeanum etc. Marele interes ştiin ţfic acordat Cheilor Rîme ţului rezid ă în numeroasele specii endemice sau rare ce se întâlnesc aici şi a c ăror semnifica ţie fitogeografic ă este deosebit ă. A şa sunt, de exemplu, speciile endemice: Dianthus kitaibelii ssp. spiculifolius, Silene dubia,

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 14 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Aconitum moldaicum, Hepatica transsilvanica, Cardamine glanduligera, Viola jooi, Sorbus dacica, Cephalaria radiata, Campanulu rotundifolia ssp. kladniana, Centaurea pinnatifoida, Cirsium furiensis etc., precum şi o serie de specii rare ca: tisa (Taxus baccata), priboiul (Ceranium macrorrhizum), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), Aquilegia nigricans ssp. subscaposa, Viola hiflora, Geranium macrorrhizum, Sparganium neglectum. Cheile V ăli șoarei (numite şi Cheile Aiudului sau Cheile Poienii) alc ătuiesc o arie protejat ă de interes na ţional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezerva ție natural ă de tip botanic şi geologic), situate în estul Mun ților Trascău, în partea sudic ă a Depresiunii Rîmetea (altitudine maxim ă 779 m și cea minim ă de 425 m,) în jude ţul Alba, pe teritoriul administrativ al comunei Livezile, sat V ăli şoara. Rezerva ţia natural ă cu o suprafa ţă de 20 ha, prezint ă o importan ţă complex ă (geomorfic ă şi botanic ă), pe versan ţii cheilor s ăpate în calcare mezozoice (jurasice), întâlnindu-se o serie de plante rare. Rezerva ţia este str ăbătut ă de drumul jude ţean 107M ce une şte Valea Mure şului (Aiud) de cea a Arie şului (Buru) şi se afl ă la o distan ţă de aproximativ 15 km de Aiud, 15 km de Buru, 35 km de Turda și 65 km de Cluj-Napoca. Rezerva ţia se întinde pe 100 ha, fiind o zon ă strict ocrotit ă care include întregul profil transversal al cheii, limita vestică urm ărind partea superioar ă a abruptului calcaros (începe în dreptul crucii de pe marginea şoselei) iar limita estic ă culmile domoale ce urc spre cap ătul nordic şi sudic al cheilor pân ă în Vârful Rachi ş (779 m). Zona tampon se extinde in vest pân ă in Vârful Bogza Văli șoarei (827 m), incluzând paji ştile secundare pan ă în Pârâul Velii spre sud și pădurile din clasa I de protec ţie spre nord. Limita estic ă se desf ăş oar ă ca o fâ şie continu ă, cu l ăţ imi variabile, cuprinse intre 250 m în partea de nord-est și 400- 500 m la est și sud-est de Vârful Rachi ș.

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 15 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

În dreapta cheilor, urcând dinspre Aiud, se afl ă stânca numit ă Cetate, unde în secolul al XIII-lea documentele atest ă existen ţa cet ăţ ii Zedecheu, neidentificat ă în teren. Rezerva ţia constituie un important obiectiv turistic, de aici se mai pot vizita şi ruinele cet ăţ ii medievale a Trasc ăului, biserica m ănăstirii din M ăgina, satul Rîmetea şi muzeul s ău etnografic, rezerva ţiile naturale Cheile Plaiului de lâng ă satul Izvoarele, Cheile Silo șului, Vân ătările Ponorului, Huda lui Papar ă, Pe ștera Poarta Zmeilor (Pe ștera de la Gro și) și Piatra Secuiului (a c ărei parte nordic ă mai e numit ă și Col ții Trasc ăului). În ălțimile Col ţilor Trasc ăului sunt propice pentru zborul cu parapanta. Ca zon ă de decolare este recomandat platoul din extremitatea nordic ă a masivului aflat la o altitudine de 1050 m. Platoul orientat sud-vest este neted iar lungimea zonei de decolare este de aproximativ 100 de m, suficient pentru a permite docolarea. Aceast ă zon ă este ideal ă pentru zbor datorit ă diferen ţelor de nivel, zone de aterizare largi, zborul fiind favorabil în zilele însorite. Se mai poate decola și de la baza stâncii dac ă condi ţiile de zbor sunt favorabile practicându-se un zbor ascendent. Alte zone pentru zborul cu parapanta sunt versantul drept al Cheilor V ăli șoarei (Dealul Bogza), cu aterizare în interiorul cheilor, sau Col țul Data cu posibilit ăţ i în func ţie de condi ţiile meteo.

Cheile Piatra B ălţii este o arie protejat ă de interes na ţional, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezerva ție natural ă de tip geologic), situat ă în partea central-vestic ă a Mun ților Trasc ăului (pe cursul mijlociu al Văii Geogelului), pe teritoriul administrativ al comunei Râme ț, în sud-vestul satului Cheia, în imediata apropiere a drumului comunal DC62 care străbate localitatea, având o suprafa ţă de 2 ha. Aria protejat ă reprezint ă o zon ă de chei format ă din dou ă abrupturi calcaroase atribuite jurasicului, cu pereți verticali t ăia ți de apele cursului mijlociu al Văii Mogo șului. La nivelul albiei râului, sunt formate mai multe marmite, unde, în perioada secetoas ă b ălte ște apa, de unde și denumirea rezerva ției de Cheile de la Piatra B ălții. Cheile Pravului, alc ătuiesc o arie protejat ă de interes na țional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezerva ție natural ă de tip geologic), situat ă în vestul Transilvaniei, pe teritoriul administrativ al comunei Râme ț, în sud-vestul satului Cheia, în partea central-vestic ă a Mun ților Trasc ăului, având o suprafa ţă de 3 ha. Arealul reprezint ă un sector de chei (cu abrupturi

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 16 Strategia de dezvoltare 2014 -2020 stâncoase, grohoti șuri și peșteri) s ăpate în calcare (de vârste jurasice) de apele Văii Pravului, un afluent de dreapta al râului Geogel. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarit ăți floristice protejate printre care: garofi ță sălbatic ă (Dianthus kitaibelii ssp. spiculifolius ), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica ) sau papucul doamnei (Cypripedium calceolus ). Pădurea Sloboda este o arie protejat ă de interes na ţional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezerva ţie natural ă de tip botanic), situat ă în jude ţul Alba, pe teritoriul administrativ al Municipiului Aiud. Rezerva ţia natural ă se afl ă în partea vestic ă a Aiudului, pe dealurile din partea estic ă a Mun ților Trasc ău, între ace ştia şi culoarul Mure şului şi se întinde pe o suprafa ţă de 20 ha. Aria protejat ă reprezint ă un relief variat (v ăii, versan ţi abrup ţi, lumini şuri, paji şti), acoperit în cea mai mare parte cu vegeta ţie forestier ă, alc ătuit ă din specii arboricole în amestec de stejar (Quercus robur), fag (Fagus sylvatica), gorun (Qurcus petraea) sau carpen (Carpinus betulus) şi specii de conifere în partea superioar ă a dealului. Pârâul Bobii este o arie protejat ă de interes na ţional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezerva ţie natural ă de tip paleontologic), situat ă în jude ţul Alba, pe teritoriul administrativ al Municipiului Aiud, satul Gârbova de Sus. Rezerva ţia natural ă cu o suprafa ţă de 1,50 ha, se afl ă pe Valea Bobii, un afluent al V ăii Gârbovei, în vestul „Dealurilor Aiudului”, la poalele Mun ţilor Trasc ăului şi reprezint ă un punct fosilifer cu depozite sedimentare miocene, alc ătuite din resturi fosile de corali, molu şte şi alge. Vân ătările Ponorului este o rezerva ţie complex ă, clasificat ă de speologul Viorel Ludu şan ca poljie, poate singura form ă de relief de acest fel din România. Rezerva ţia Vân ătarile Ponorului este situat ă la marginea sud-vestic ă

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 17 Strategia de dezvoltare 2014 -2020 a culmii calcaroase Bedeleu din Mun ţii Trasc ăului la confluen ţa v ăilor Ponorului, Poienii si Seac ă. Administrativ este împ ărţit ă între satul Vale în Jos, comuna Ponor şi satul Dume ști, comuna S ălciua, cu suprafa ţa de 1,5 ha. Accesul se face pe drumul jude ţean DJ 107 Aiud – Ponor - Mogo ş prin localit ăţ ile Rîme ţ - Valea Poienii – Br ăde şti - Vale în Jos sau pe drumul comunal DC 105 din S ălciua de Jos spre satele Valea în Jos sau Valea Poienii. O alt ă variant ă este noul drum din S ălciua prin Dume ști ce duce la marginea nordic ă a rezerva ţiei. Poljie, este un termen speologic care denume şte un relief endocarstic, depresiune larg ă drenat ă subteran cu un fund plat pe care curge permanent sau temporar o re ţea de ape. La ploi puternice apa nu poate fi drenat ă rapid şi se formeaz ă un lac temporar. Rezerva ţia Vân ătările Ponorului îndepline şte toate condi ţiile pentru a fi denumit ă poljie. Este o depresiune larg ă de peste 150 km² bine populat ă (satele Vale în Jos, Br ăde ști, Valea Poienii). Este drenat ă subteran, cele trei pâraie care se unesc aici se pierd în masivul calcaros şi îl str ăbat prin pe ştera Huda lui Papar ă. Are fundul relativ plat pe care curge permanent o re ţea de ape. La ploi puternice apa nu poate fi drenată rapid fie din cauza debitului mare, fie din cauza colmat ării ponorului cu materiale aduse de ap ă, lemne sau c ăpi ţe de fân. Lacul temporar ce se formeaz ă sparge în cele din urm ă barajul format şi debitul mare de ap ă produce dese inunda ţii în Huda lui Papar ă şi pe Valea Morilor. Peretele înalt de calcar din partea estic ă de culoare alb-gri e brazdat de dungi de culoare vân ătă l ăsate de scurgerea apelor de precipita ţii. Aceste dungi vinete au dat locului denumirea de Vân ătările Ponorului. Partea cea mai interesant ă din poljie, declarat ă rezerva ţie natural ă este zona Ponorului în suprafa ţă de 5 ha. Valea Ponorului şi Valea Seac ă ce curg dinspre SV se unesc cu 200 m înainte de a intra în Ponor. Pe aceast ă distan ţă ele formeaz ă o scurt ă dar spectaculoasă cheie, Cheile Vân ătării. În peretele stâng al cheii, apa a dizolvat o diaclaz ă paralel ă cu valea, formând o pe șter ă plin ă de septe de dizolvare și eroziune, marmite, colmatat ă par țial cu aluviuni și lemne. Denumit ă Pe ștera Mic ă de la Vân ătarea a fost descoperit ă, explorat ă şi cartat ă în 1980 de Viorel Ludu şan. Rezerva ţia se întinde pe o suprafa ţă de 5 ha şi este format ă din calcare masive de vârst ă jurasic superioar ă. La vest şi est se întâlnesc conglomerate,

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 18 Strategia de dezvoltare 2014 -2020 gresii, marne şi marnocalcare cretacice (straturi de Br ădesti), în vest interpunându-se o fâ şie de bazalte mezozoice. De asemenea, pe teritoriul microregiunii Alba de Jos întâlnim numeroase situri arheologice şi monumente istorice dintre care enumer ăm: Colegiul Bethlen (AB-II-m-A-00171) situat pe teritoriul administrativ al Municipiului Aiud, pe strada Bethlen Gabor, nr. 1, dateaz ă din anul 1775; Cetatea Aiudului (AB-II-m-A-00172) situat ă pe teritoriul administrativ al Municipiului Aiud, în Pia ţa Consiliul Europei. Dateaz ă din sec. XIII – XVII, având în componen ţă Castelul Bethlen (AB-II-m-A-00172.01), Biserica Reformat ă (AB-II-m-A-00172.02), Capela evanghelic ă (AB-II-m-A- 00172.03), Incinta fortificat ă, cu opt bastioane: Bastionul M ăcelarilor, Bastionul Croitorilor, Bastionul Cismarilor, Bastionul Bl ănarilor, Bastionul Dogarilor, Bastionul Kalendas, Bastionul Olarilor, Bastionul L ăcătu şilor (AB-II-m-A-00172.04); Biserica Romano-catolic ă (AB-II-a-A-00173) situat ă pe teritoriul administrativ al Municipiului Aiud, pe str. Cuza Vod ă, nr. 3-4, dateaz ă din 1728-1763 - biserica şi 1896 – turnul; Biserica de lemn "Sf. Theodor Tiron (AB-II-m-B-00181) situat ă pe teritoriul administrativ al comunei Lopadea Nou ă, în satul B ăgău, dateaz ă din anul 1733, fiind aduse modific ări şi ad ăugiri în anul 1847; Biserica "Sf. Arhangheli” (AB-II-m-A-00203) situat ă pe teritoriul administrativ al comunei Mirasl ău, în satul Cic ău, dateaz ă din sec. XV; Ansamblul castelului Mikes (AB-II-a-B-00204), situat pe teritoriul administrativ al ora şului Ocna-Mure ş, în satul Cisteiu de Mure ş, dateaz ă din sec. XVIII; Biserica de Lemn „Sf Ahangheli” (AB-II-a-B-00205) , situat ă pe teritoriul administrativ al ora şului Ocna Mure ş, sat Cisteiu de Mure ș, dateaz ă din sec.XVIII; Biserica Reformat ă din Ciumbrud (AB-II-a-B-00206) situat ă pe teritoriul administrativ al Municipiului Aiud, în satul Ciumbrud, dateaz ă din sec.XIII - înc. sec. XX; Cetatea nobiliar ă Col ţeşti (Sângeorgiu -Tr ăsc ău) (AB-II-m-A-00208), situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei Rîmetea, în satul Col ţeşti, dateaz ă din sec. XIII – XV;

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 19 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Fosta m ănăstire franciscan ă - Biserica romano-catolic ă (AB-II-a-A- 00209), situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei Rîmetea, în satul Col ţeşti, dateaz ă din sec. XVIII – XIX; Biserica de lemn "Sf. Arhangheli (AB-II-m-B-00210) situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei No şlac, în satul Copand. Dateaz ă din sec. XVIII, în 1856 fiind str ămutat ă în Copand; Biserica de lemn "Sf. Arhangheli din F ărău ( AB-II-m-B-00365.01) situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei F ărău, dateaz ă din anul 1664; Ansamblul bisericii de lemn "Sf. Arhangheli din G ăbud (AB-II-a-A- 00221), situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei No şlac, dateaz ă din

sec. XVIII – XIX; Ruinele Bisericii romano-catolice din Gârbova de Jos (AB-II-m-B- 00225), situat ă pe teritoriul administrativ al Municipiului Aiud, ce dateaz ă din sec. sec. XIII - sec. XV;

Ruinele Bisericii "Din Deal” (AB-II-m-B-00226) situat ă pe teritoriul administrativ al Municipiului Aiud în localitatea apar ţin ătoare Gîrbova de Sus, ce dateaz ă din sec. XIV – XV; Biserica "Na şterea Maicii Domnului” (AB-II-m-B-00227) situat ă pe teritoriul administrativ al Municipiului Aiud în localitatea apar ţin ătoare Gîrbovi ţa, ce dateaz ă din sec. XIV, modific ări şi exterior din sec. XVIII; Biserica "Intrarea în Biseric ă” (AB-II-m-A-00229) situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei Strem ţ, în satul Geoagiu de Sus, dateaz ă din sec. XVI; Biserica de lemn "Sf. Arhangheli” (AB-II-m-A-00230), situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei Ponor, în satul Geogel, dateaz ă din anul 1751; Biserica "Adormirea Maicii Domnului” (AB-II-m-A-00244), situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei Livezile, dateaz ă din anul 1611; Biserica reformat ă din Lopadea Nou ă (AB-II-m-A-00245), situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei Lopadea Nou ă, dateaz ă din sec. XV; Biserica de lemn "Pogorârea Sf. Duh şi "Sf. Arhangheli" (AB-II-m-A-

00247), situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei Lunca Mure şului, dateaz ă din anul 1723;

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 20 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Ansamblul bisericii "Sf. Treime”, a fostei m ănăstiri M ăgina (AB-II-a-A- 00249), situat ă pe teritoriul administrativ al Municipiului Aiud, în localitatea component ă M ăgina, dateaz ă din sec. XVII – XVIII; Biserica de lemn "Sf. Arhangheli (AB-II-m-B-00255), situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei No şlac, dateaz ă din 1700 – 1783; Biserica reformat ă din Noşlac, (AB-II-m-B-00254) , dateaz ă din sec. XV; Biserica romano-catolic ă (AB-II-m-B-00257), situat ă pe teritoriul administrativ al ora şului Ocna-Mure ş, str. Nicolae Iorga, nr. 16, dateaz ă din secolul XVIII; Biserica reformat ă (AB-II-m-B-00266), situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei R ăde şti, dateaz ă din sec. XVIII; Situl rural Rimetea (AB-II-s-A-00268), sit delimitat conform avizului de clasare nr. 852/E/22 noiembrie 2000, situat pe teritoriul administrativ al Comunei Rîmetea, dateaz ă din sec. XVIII – XIX; Biserica unitarian ă (AB-II-m-B-00318), situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei F ărău, în satul Sânbenedic, dateaz ă din sec. XV – XVIII; Ansamblul bisericii "Sf. Nicolae” (AB-II-a-A-00316), situat pe teritoriul administrativ al Comunei F ărău, în satul Sânbenedic, dateaz ă din sec XVIII; Biserica de lemn "Sf. Arhangheli ”(AB-II-m-B-00317), situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei F ărău, în satul Sânbenedic, dateaz ă din anul 1775; Ansamblul bisericii reformate din Sîncrai (AB-II-a-B-00319), situat ă pe teritoriul administrativ al Municipiului Aiud, dateaz ă din anul 1830; Ansamblul castelului Banffi (AB-II-a-B-00320), situat ă pe teritoriul administrativ al Municipiului Aiud, în localitatea apar ţin ătoare Sîncrai, dateaz ă din anul 1903; Ruinele Cet ăţ ii Diodului (AB-II-a-B-00357) situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei Strem ţ, dateaz ă din sec. XIII – XVI; Clopotni ţă de lemn (AB-II-a-B-00366) situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei F ărău, sat Şilea, str.Principal ă, nr.11A, dateaz ă din sec.XVIII- XIX;

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 21 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Ansamblul Bisericii de lemn “Sf.Nicolae” (AB-II-a-B-00365.02) situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei F ărău, sat Şilea, str.Principal ă, nr.18A, dateaz ă din 1664; Ansamblul Bisercii de Lemn “Sf.Arhangheli” (AB-II-a-B-00367), situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei Hopîrta, sat Şpălnaca, dateaz ă din sec.XVIII, modif.mijl.sec.XIX şi înc.sec.XX; Ansamblul Bisercii de Lemn “Sf.Gheorghe” (AB-II-a-B-00368), situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei Hopîrta, sat Şpălnaca, dateaz ă din sec.XVIII-XIX; Biserica "Intrarea în Biseric ă a Maicii Domnului” (AB-II-m-A-00372), situat ă pe teritoriul administrativ al ora şului Teiu ş, dateaz ă din sec. XVI; Biserica evanghelic ă (AB-II-m-A-00373), situat ă pe teritoriul administrativ al ora şului Teiu ş, dateaz ă din sec. XIV – XIX; Mănăstirea romano-catolic ă (AB-II-a-A-00374), situat ă pe teritoriul administrativ al ora şului Teiu ş, dateaz ă din sec. XV – XVIII; Ansamblul bisericii de lemn “Sf.Arhangheli” (AB-II-a-A-00378), situat ă pe teritoriul administrativ al comunei Hopîrta, sat Turda ş, dateaz ă din sec.XVIII-XIX; Ansamblul castelului Teleky (AB-II-a-B-00380), situat pe teritoriul administrativ al ora şului Ocna-Mure ş, în localitatea Uioara de Sus, dateaz ă din sec. XIII – XIX; Mănăstirea Rîme ţ (AB-II-a-A-00386), situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei Rîme ţ, în satul Valea M ănăstirii, dateaz ă din sec. XIV – XVIII; Monumentul în amintirea luptei de la 1600 , (AB-III-m-B-00415), în care Mihai Viteazul a fost înfrânt de generalul Basta, este situat pe teritoriul administrativ al Comunei Mirasl ău, pe DN1, în dreptul localit ăţ ii Mirasl ău.

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 22 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

1.4 Analiza SWOT – Localizare geografic ă, cadru natural

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- situarea microregiunii pe - slab ă valorificare a principalele trasee rutiere (şoseaua poten ţialului natural; european ă E81) şi ferate na ţionale - zone montane greu şi interna ţionale; accesibile; - distan ţa mic ă fa ţă de aeroport (Cluj, - existen ţa unor zone cu Sibiu, Târgu Mure ş) inunda ţii frecvente; - relief variat şi armonios distribuit; - existen ţa unor zone cu - cadru natural de valoare deosebit ă; alunec ări de teren; - existen ţa unor arii protejate de - lipsa unor puncte de interes na ţional (rezerva ţii naturale informare privind patrimoniul de tip botanic, geologic, istoric, cultural şi folcloric; paleontologic, mixt); - drumurile comunale și cele - existen ţa numeroaselor situri de interes local arheologice şi monumente istorice; nemodernizate. - patrimoniu istoric, cultural şi folcloric aparte. OPORTUNIT ĂŢ I AMENIN ŢĂ RI

- valorificarea oportunit ăţ ilor oferite - accentuarea fenomenelor de cadrul natural; naturale - alunec ări de teren, - poten ţial de producere şi inunda ţii; valorificare a energiei din surse - migra ţia popula ţiei în afara regenerabile; microregiunii / ţă rii; - valorificarea solului în scopul - depopularea comunit ăţ ilor ob ţinerii de biocombustibil; rurale; - oportunit ăţ i de finan ţare oferite de - poluarea mediului, apelor și fondurile structurale ale Uniunii solului. Europene.

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 23 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

CAPITOLUL 2 Economia Microregiunii

Analiza contextului economic existent şi identificarea poten ţialului de dezvoltare al microregiunii, în concordan ţă cu documentele strategice elaborate la nivel jude ţean, regional şi na ţional, constituie condi ţii esen ţiale pentru elaborarea unui document strategic flexibil al Asocia ţiei de Dezvoltare Intercomunitar ă Alba de Jos, care s ă devin ă instrumentul de lucru al partenerilor utilizabil pe termen mediu şi lung.

2.1 Industria și mediul de afaceri. Procesul de restructurare economic ă ce a avut loc în România dup ă anul 1990 şi criza financiar ă care a debutat în anul 2008, au afectat în principal industria chimic ă şi metalurgic ă din microregiune, determinând restrângerea semnificativ ă şi chiar închiderea produc ţiei existente în aceste ramuri ale economiei. Cele mai elocvente exemple în acest sens le reg ăsim în municipiul Aiud şi ora şul Ocna Mure ş, cu puternic impact social. Reducerea substan ţial ă a locurilor de munc ă a determinat migrarea for ţei de munc ă din acest sector c ătre zone vecine cu un mai mare poten ţial economic sau c ătre alte sectoare de activitate din zon ă sau chiar din afara ță rii. Cu toate acestea, în microregiune identific ăm un profil industrial relativ diversificat, cu activitate preponderent ă în urm ătoarele domenii: exploatarea, prelucrarea şi comercializarea lemnului: tăierea şi rindeluirea lemnului; lucr ări de tâmpl ărie şi dulgherie; fabricarea de mobil ă şi a altor produse din lemn; silvicultur ă, exploatare forestier ă, alte activit ăţ i forestiere; industria alimentar ă: fabricarea produselor lactate, fabricarea produselor de mor ărit, de brut ărie şi a produselor f ăinoase, fabricarea b ăuturilor, prelucrarea și conservarea legumelor și fructelor, produc ţia, prelucrarea şi conservarea c ărnii; industria textil ă: fabricarea îmbr ăcămintei, înc ălță mintei şi altor articole textile;

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 24 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

industria extractiv ă: extragerea pietrei, calcarului, nisipului, argilei; prelucrarea metalelor: turnarea metalelor; fabricarea de construc ţii metalice; produc ţia de diverse recipiente din metale; fabricarea ma şinilor şi utilajelor; fabricarea de produse manufacturiere; construc ţii și materiale de construc ții: lucr ări de construc ţii a cl ădirilor şi de finisare a acestora; lucr ări de construc ţii de drumuri şi autostr ăzi; lucr ări de construc ţii în domeniul utilit ăților publice; fabricarea materialelor de construc ţii din argil ă (c ărămizi, ţigl ă); fabricarea articolelor din beton pentru construc ţii. Sectorul serviciilor s-a dezvoltat cu prec ădere în domeniile telecomunica ţiilor, financiar-bancare şi asigur ări, transport, turism. Comer țul este bine reprezentat la nivel de microregiune, firmele din acest domeniu acoperind o mare diversitate de produse. De remarcat c ă se p ăstreaz ă și azi formele tradi ționale de comer ț organizate sub forma pie țelor s ăpt ămânale sau în cadrul târgurilor de țar ă, deopotriv ă în mediul rural și cel urban.

În topul firmelor din jude ţul Alba realizat de Camera de Comer ţ, Industrie şi Agricultur ă a Jude ţului Alba pentru anul 2012, microregiunea este reprezentat ă de urm ătoarele firme: Denumire Activitate Tip firm ă CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI HIG H TEC H IVSYS SRL – D Fabricarea subansamblurilor electronice Microîntreprindere Mir ăsl ău (module) LOGOS SRL AIUD Fabricarea motoarelor, generatoarelor şi Întreprindere mic ă transfomatoarelor electrice DASO INFO SRL –D Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web Microîntreprindere şi activit ăţ i conexe INDUSTRIE BIOTA COM SRL Aiud Silvicultur ă şi alte activit ăţ i forestiere Întreprindere mic ă VALEA POIENII SRL Exploatarea forestier ă Microîntreprindere Aiud REAL DOC FOREST Exploatarea forestier ă Microîntreprindere SRL Aiud EURO Extrac ţia pietri şului şi nisipului; extrac ţia argilei Întreprindere mic ă TRANSILVANIA SRL şi caolinului Războieni Cetate RAPID AGREGATE Extrac ţia pietri şului şi nisipului; extrac ţia argilei Întreprindere mic ă SRL Lunca Mure şului şi caolinului BELLAVI SRL Ocna Extrac ţia pietri şului şi nisipului; extrac ţia argilei Întreprindere mic ă Mure ş şi caolinului PEXTON SRL Aiud Extrac ţia pietri şului şi nisipului; extrac ţia argilei Microîntreprindere şi caolinului EL GRECO Teiu ş Prelucrarea şi conservarea fructelor şi microîntreprindere

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 25 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Denumire Activitate Tip firm ă legumelor UNILACT Fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor Întreprindere TRANSILVANIA SRL mijlocie Unirea BINAL MOB SRL Fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor Întreprindere mic ă Col ţeşti BIOMILK SRL Fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor Întreprindere mic ă Lopadea Nou ă MONTANA CAD SRL Fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor Microîntreprindere Ponor MOARA MIRESTEAN Fabricarea produselor de morărit Întreprindere mic ă SRL Ocna Mure ş NELLI SRL Aiud Fabricarea pâinii; fabricarea pr ăjiturilor şi a Întreprindere mic ă produseor proaspete de patiserie BOTEZAN SRL Ocna Fabricarea pâinii; fabricarea pr ăjiturilor şi a Întreprindere mic ă Mure ş produseor proaspete de patiserie ROESPA SRL No şlac Fabricarea pâinii; fabricarea pr ăjiturilor şi a Microintreprindere produseor proaspete de patiserie PATISERIA ROBY Fabricarea pâinii; fabricarea pr ăjiturilor şi a Microîntreprindere SRL Livezile produseor proaspete de patiserie DOMENIILE BOERU Fabricarea vinurilor din struguri Întreprindere mic ă SRL Ciumbrud TUTTO SPORT SRL Fabricarea de articole confec ţionate din textile Întreprindere Aiud (cu excep ţia îmbr ăcămintei şi lenejeriei de corp) mijlocie NADA RICAMI SRL Fabricarea de articole confec ţionate din textile Întreprindere mic ă Aiud (cu excep ţia îmbr ăcămintei şi lenejeriei de corp) CONF RICAMI NADA Fabricarea de articole confec ţionate din textile Microîntreprindere SRL Aiud (cu excep ţia îmbr ăcămintei şi lenejeriei de corp) ESCURIAL SRL Aiud Fabricarea altor articole de îmbr ăcăminte Întreprindere (exclusive lenjeria de corp) mijlocie MEFIN SRL Aiud Fabricarea altor articole de îmbr ăcăminte Întreprindere (exclusive lenjeria de corp) mijlocie MARI CONF SRL Fabricarea altor articole de îmbr ăcăminte Întreprindere mic ă Teiu ş (exclusive lenjeria de corp) ADVENTUS M.V.SRL Fabricarea prin tricotare sau cro şetare a Întreprindere mic ă Aiud ciorapilor şi articolelor de galanterie GALWAY SPORT SRL Fabricarea înc ălţă mintei Întreprindere mare Aiud GLERUPS RO. SRL Fabricarea înc ălţă mintei Întreprindre mic ă Aiud ALREDIA SRL Aiud Tăierea şi rindeluirea lemnului Întreprindere mijlocie VALMEL STAR SRL Fabricarea altor elemente de dulgherie şi Întreprindere mic ă Teiu ş; tâmpl ărie, pentru construc ţii LEMNARU PG SRL Fabricarea altor produse dinlemn; fabricarea Microîntreprindere Be ţa articolelor din plut ă, paie şi alte materiale vegetale împletite NI ŢU Fabricarea altor produse chimice Întreprindere mic ă INTERNA ŢIONAL SRL Aiud GEHO AQUA- Fabricarea altor produse chimice Microîntreprindere INDUSTRIES SRL Aiud DRAGONER STAR Fabricarea articolelor de ambalaj din material Întreprindere SRL Ocna Mure ş plastic mijlocie CERAM SRL Fabricarea c ărămizilor, ţiglelor şi altor produse Microîntreprindere Războieni-Cetate pentru construc ţii, din argil ă ars ă MAHIEU SRL Teiu ş Fabricarea articolelor ceramice pentru uz Întreprindere mic ă

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 26 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Denumire Activitate Tip firm ă gospod ăresc şi ornamental PREBET Aiud SA Fabricarea produselor din beton pentru Întreprindere mare construc ţii METAL PROD SRL Turnarea fontei Întreprindere mic ă Aiud Protector SRL Teiu ş Fabricarea de u şi şi ferestre din metal Microîntreprindere Solex Term SRL Produc ţia la radiatoare şi cazane pentru Microîntreprindere Mir ăsl ău înc ălzire central ă ALMI IMPORT Opera ţiuni de mecanic ă general ă Întreprindere mic ă EXPORT SRL Aiud MELCOM SRL Opera ţiuni de mecanic ă general ă Microîntreprindere Ciumbrud Spartacus SRL Ocna Fabricarea altor articole din metal Întreprindere mic ă Mure ş PRELCO MET SRL Fabricarea de recipien ţi, containere şi alte Microîntreprindere Aiud produse similare din o ţel ROMBRIDES SRL Fabricarea altor articole din metal Microîntreprindere Aiud; DEL SRL Aiud; Fabricarea altor articole din metal Microîntreprindere MD SERVICE Fabricarea altor articole din metal Microîntreprindere IMPORT EXPORT SRL Aiud INDUSTRIAL Fabricarea echipamentelor de ridicat şi Întreprindere mic ă SERVICE SRL Aiud manipulat MAGIC AGROJET SA Fabricarea ma şinilor şi utilajelor pentru Întreprindere mic ă Aiud agricultur ă şi exploat ări forestiere MOBILAIUD SRL Aiud Fabricarea de mobil ă Întreprindere mic ă EMERGENT Fabricarea de mobil ă pentru birouri şi magazine Întreprindere mic ă TRADING SRL Mir ăsl ău MOBIS ANDY Fabricarea altor produse manufacturiere Întreprindere mic ă LADISLAV SRL Aiud;

SICOM PRODUCT Fabricarea altor produse manufacturiere Întreprindere mic ă SRL Aiud; PICC-IMO SRL Fabricarea altor produse manufacturiere Microîntreprindere Lopadea Nou ă; TURI-BETA SRL Aiud; Fabricarea altor produse manufacturiere Microîntreprindere OCSI-ENI SRL Aiud; Fabricarea altor produse manufacturiere Microîntreprindere UZINA DE VAGOANE Repararea şi între ţinerea altor echipamente de Întreprindere mare Aiud SA transport CONSTRUC ŢII CONTACT IMPEX Lucr ări de construc ţie a cl ădirilor reziden ţiale şi Întreprindere SRL Ocna Mure ş nereziden ţiale mijlocie BAAND PRODUCT Lucr ări de construc ţii a drumurilor şi Întreprindere mic ă SRL Aiud; autostr ăzilor ENERGO IMPEX SRL Lucr ări de construc ţii a proiectelor utilitare Întreprindere mic ă Aiud; pentru electricitate şi telecomunica ţii ELECTRA EXIM Aiud Lucr ări de construc ţii a proiectelor utilitare Întreprindere mic ă pentru electricitate şi telecomunica ţii PIUS SRL Teiu ş Lucr ări de tâmpl ărie şi dulgherie Microîntreprindere CASA NELLE SRL Luc ări de pardosire şi placare a pere ţilor Microîntreprindere Aiud PAVDALMONT LUX Alte lucr ări speciale de construc ţii Microîntreprindere SRL Aiud AGRICULTUR Ă, PESCUIT ŞI PISCICULTUR Ă AGRO MARGIN SRL Cultivarea cerealelor (exclusive orez), plantelor Întreprindere mic ă Sâncrai leguminoase şi a plantelor produc ăroare de

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 27 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Denumire Activitate Tip firm ă semin ţe, oleaginoase SARA MARTA SRL Cultivarea cerealelor (exclusive orez), plantelor Microîntreprindere Aiud leguminoase şi a plantelor produc ăroare de semin ţe, oleaginoase CIUMBRUD PLANT Cultivarea cerealelor (exclusive orez), plantelor Microîntreprindere SRL leguminoase şi a plantelor produc ăroare de semin ţe, oleaginoase SPAT PROMOTOR Cultivarea fructelor semin ţoase şi sâmburoase Întreprindere mic ă ENTERRISE SRL Teiu ş MO ŞIA MAIER SRL Cultivarea fructelor, arbu ştilor fructiferi, Microîntreprindere Aiud căpşunilor, nuciferilor şi altor pomi fructiferi PAUL FLOWERS SRL Cultivarea plantelor pentru înmul ţire Microîntreprindere Lopadea Nou ă DENDRO ART SRL Cultivarea plantelor pentru înmul ţire Microîntreprindere Aiud GOLDEN Cre şterea bovinelor de lapte Microîntreprindere PRODIMPEX SRL Lopadea Nou ă AGRO-LACT SRL Activit ăţ i în ferme mixte (cultura vegetal ă Întreprindere mic ă Aiud combinat ă cu cre şterea animalelor) SOLEX SRL Lunca Activit ăţ i în ferme mixte (cultura vegetal ă Întreprindere mic ă Mure şului combinat ă cu cre şterea animalelor) MOLNAR MOL-EXIM Activit ăţ i în ferme mixte (cultura vegetal ă Microîntreprindere SRL Ciumbrud combinat ă cu cre şterea animalelor) ECO PAJI ŞTI SRL Activit ăţ i auxiliare pentru produc ţia vegetal ă Microîntreprindere Măgina SERVICII DAMI PROD SRL Colectarea şi epurarea apelor uzate Microîntreprindere Teiu ş CLAUS SERVICE SRL Recuperarea materioalelor reciclabile sortate Întreprindere mic ă Aiudul de Sus AITRANS SA Aiud; Alte transporturi terestre de c ălători Microîntreprindere TRANS GHIOANC Ă Alte transporturi terestre de c ălători Microîntreprindere SRL Teiu ş MATERIALE DE Transporturi rutiere de m ărfuri Întreprindere CONSTRUC ŢII mijlocie MOBIL Ă ŞI SERVICE BOTA SRL Ocna Mure ş; EXCELENT TRANS Transporturi rutiere de m ărfuri Întreprindere SRL Aiud; mijlocie MAN TRANSPORT Transporturi rutiere de m ărfuri Întreprindere mic ă SERVICE SRL Ocna Mure ş; AGRI MORAR Depozit ări Microîntreprindere INTERNA ŢIONAL SRL Aiud TECNO SHOES SRL Închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare Microîntreprindere Aiud proprii sau închiriate CARMEN SOFT SRL Activit ăţ i de contabilitate şi audit financiar, Microîntreprindere Aiud; consultan ţă în domeniul fiscal CONTEVID SRL Aiud Activit ăţ i de contabiliate şi audit financiar, Microîntreprindere consultan ţă în domeniul fiscal MURRE TEHNIC SRL Activit ăţ i de inginerie şi consultan ţă tehnic ă Microîntreprindere Aiud; şegate de acestea INNOVATION MEDIA Activit ăţ i ale agen ţiilor de publicitate Microîntreprinderi & ADVERTISING SRL

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 28 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Denumire Activitate Tip firm ă Unirea DUOCHIMPREST Alte activit ăţ i profesionale, ştiin ţifice şi tehnice Microîntreprindere SRL Ocna Mure ş MONOXIL SRL Aiud Activit ăţ i veterinare Microîntreprindere SERVET BARBU SRL Activit ăţ i veterinare Microîntreprindere Ocna Mure ş WESTERN Activit ăţ i de protec ţie şi gard ă Întreprindere SECURITY SRL Ocna mijlocie Mure ş CEF PROTECT Activit ăţ i de protec ţie şi gard ă Întreprindere mic ă GUARD SRL Aiud UNIFAST SRL Teiu ş Activit ăţ i generale de cur ăţenie a cl ădirilor Întreprindere mic ă RUBI OIL SRL Aiud Alte activit ăţ i de servicii suport pentru Întreprindere mic ă întreprinderi DUOCHIM SRL Ocna Alte forme de înv ăţă mânt Microîntreprindere Mure ş TEHNOSUD SRL Alte forme de înv ăţă mânt Microîntreprindere Ocna Mure ş CSEGEZI SRL Aiud Şcoli de conducere (pilotaj) Microîntreprinere ORIAN TIUC Ă SRL Şcoli de conducere (pilotaj) Microîntreprinere Ocna Mure ş CENTROMED SRL Alte activit ăţ i referitoare la s ănătatea uman ă Microîntreprindere Aiud ALFATECH Repararea calculatoarelor şi a echipamentelor Microîntreprindere CONCEPT SRL Ocna periferice Mure ş G COM IMPEX SRL Intermedieri în comer ţul cu produse diverse Microîntreprindere Ocna Mure ş ECLIPSA LOGISTIC Comer ţ cu ridicata al c ărnii şi produselor din Întreprindere mic ă SRL Teiu ş carne OPSIMUS SRL Teiu ş Comer ţ cu ridicata al aparatelor electrice de uz Întreprindere mic ă gospod ăresc al aparatelor de radio şi televizoarelor IMOCON SRL Aiud Comer ţ cu ridicata al ma şinior pentru industria Microîntreprindere minier ă şi construc ţii AGRO-VARRO SRL Comer ţ cu ridicata al ma şinior agricole, Microîntreprindere Gâmba ş echipamentelor şi furniturilor FERO CIOAZA SRL Comer ţ cu ridicata al de şeurilor şi resturilor Întreprindere ic ă Aiud CHE ŢAN SRL Aiud Comer ţ cu ridicata al de şeurilor şi resturilor Întreprindere mic ă BATSON Comer ţ cu ridicata al materialului lemons şi Întreprindere mic ă CONSTRUCT SRL materialelor de contruc ţii şi echipamente Aiud sanitare EXON SRL Ocna Comer ţ cu ridicata al metalelor şi minereurilor Microîntreprindere Mure ş; metalice KRIS-TIBRO SRL Comer ţ cu ridicata nespecializat Microîntreprindere Văli şoara GEMINI SRL Aiud Comer ţ cu ridicata nespecializat Microîntreprindere COOPERATIVA DE Comer ţ cu am ănuntul în magazine nespecilizate Întreprindere CONSUM AIUD cu vânzare predominant ă de produse mijlocie SOCIETATE alimentare, b ăuturi şi tutun COOPERATIV Ă Aiud FANTASTIC SRL Comer ţ cu am ănuntul în magazine nespecilizate Întreprindere Teiu ş cu vânzare predominant ă de produse mijlocie alimentare, b ăuturi şi tutun COCO ŞUL DE AUR Comer ţ cu am ănuntul în magazine nespecilizate Întreprindere mic ă SRL Aiud cu vânzare predominant ă de produse alimentare, b ăuturi şi tutun

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 29 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Denumire Activitate Tip firm ă ORMIS SRL Ocna Comer ţ cu am ănuntul în magazine nespecilizate Întreprindere mic ă Mure ş cu vânzare predominant ă de produse alimentare, b ăuturi şi tutun M RANCA SRL Aiud Comer ţ cu am ănuntul în magazine nespecilizate Microîntreprindere cu vânzare predominant ă de produse nealimentare COMPREST V E C Comer ţ cu am ănuntul în magazine nespecilizate Microîntreprindere SRL Aiud cu vânzare predominant ă de produse alimentare, b ăuturi şi tutun ANACOST PLUS SRL Comer ţ cu am ănuntul al ehipamentului pentru Microîntreprindere Mir ăsl ău telecomunica ţii în magazine specializate MOBELHEIM SRL Comerţ cu am ănuntul al mobilei, al articolelor de Microîntreprindere Ocna Mure ş iluminat şi al articolelor de uz casnic în magazine specializate DUNA WAY SRL Aiud Comer ţ cu am ănuntul al covoarelor, carpetelor, Microîntreprindere tapetelor şi a altor acoperitoare de podea, magazine specializate MEDIA PAPER SRL Comer ţ cu am ănuntul al ziarelor şi al articolelor Întreprindere mic ă Aiud de papet ărie, în magazine specializate EUROTRANS SRL Comer ţ cu am ănuntul al bunurilor de ocazie Întreprindere Ocna Mure ş vândute prin magazine mijlocie FARMACIA CIORTEA Comer ţ cu am ănuntul al produselor Microîntreprindere SRL Aiud farmaceutice în magazine specializate ANAS SRL Aiud Comer ţ cu am ănuntul prin standuri, chio şcuri şi Microîntreprindere pie ţe al altor produse INCOMSUD SRL Aiud Comer ţ cu am ănuntul efectuat în afara Microîntreprindere magazinelor, standurilor, chio şcurilor şi pie ţelor ROCO TRADING SRL Restaurante Întreprindere mic ă Ocan Mure ş UNIREA Restaurante Microîntreprindere RESTAURANT SRL Aiud ONEL PIZZA SRL Restaurante Microîntreprindere Teiu ş MARA-LAZ ĂR-ISPAS Baruri şi alte activit ăţ i de servire a b ăuturilor Întreprindere mic ă SRL Aiud TITAN & CO SRL Aiud Baruri şi alte activit ăţ i de servire a b ăuturilor Întreprindere mic ă SANDRA SELECT Baruri şi alte activit ăţ i de servire a b ăuturilor Microîntreprindere SRL Ocna Mure ş TRANS TOUR PAUL Activit ăţ i ale agen ţiilor turistice ÎMicrointreprindere SRL Aiud Sursa Camera de Comer ţ, Industrie şi Agricultur ă a jude ţului Alba, Topul firmelor 2012 Intreprinderile mici şi mijlocii joac ă un rol important în dezvoltarea economic ă, mai ales la nivel local, contribuind la cre şterea productivit ăţ ii şi competitivit ăţ ii economice și la crearea de noi locuri de munc ă, motiv pentru care este deosebit de important ă sprijinirea şi promovarea activit ății acestora. În acest context, devine oportun ă înfiin ţarea unor centre locale interconectate (re ţea de centre locale), cu rol în: • consilierea persoanelor care doresc s ă porneasc ă o afacere proprie sau a celor care au deja o astfel de afacere;

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 30 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

• promovarea oportunit ăţ ilor economice locale, prin oferirea de informa ţii referitoare la poten ţialul de dezvoltare a microregiunii; • consilierea în vederea acces ării fondurilor nerambursabile; • sprijinirea particip ării la diverse re țele de cooperare economic ă; • promovarea IMM-urilor din microregiune și a produselor sau serviciilor oferite de acestea; • identificarea nevoilor de calificare a for ţei de munc ă şi facilitarea accesului la programe de formare profesional ă continu ă, corelate cu nevoia real ă existent ă în acest domeniu. Dezvoltarea mediului de afaceri din microregiune poate fi sprijinit ă şi prin adoptarea unor m ăsuri la nivel local care s ă vizeze în principal dezvoltarea infrastructurii de afaceri, atragerea investi țiilor prin acordarea de facilit ăţ i fiscale, dezvoltarea infrastructurii de transport. Promovarea culturii antreprenoriale poate fi sprijinit ă prin implicarea autorit ăţ ilor în dezvoltarea infrastructurii locale de afaceri, prin crearea sau promovarea structurilor care s ă sus ţin ă dezvoltarea intreprinderilor mici şi mijlocii: parcuri industriale, zone de dezvoltare economic ă, incubatoare de afaceri, clustere economice, centre de afaceri, spa ții pentru birouri. Un rol important în sprijinirea dezvolt ării mediului de afaceri îl au parcurile industriale, al c ăror regim juridic de constituire, organizare şi func ţionare este reglementat prin Legea nr.186/2013, având drept scop: stimularea investi ţiilor directe, autohtone şi str ăine, în industrie, servicii, cercetare ştiin ţific ă, dezvoltare tehnologic ă şi inovare; dezvoltarea regional ă; dezvoltarea întreprinderilor mari, mijlocii şi mici; crearea de noi locuri de munc ă. În scopul dezvolt ării infrastructurii de afaceri, este necesar ă identificarea unor terenuri, care pot primi această destina ţie. Identificarea terenurilor ce pot fi puse la dispozi ţia investitorilor de către autorit ățile locale este esen țial ă şi datorit ă faptului c ă în viitor se vor dezvolta cu prec ădere afacerile de tip Greenfield – afaceri pornite de la zero. Crearea de noi locuri de munc ă prin atragerea investi ţiilor autotohne şi str ăine trebuie s ă reprezinte principala preocupare a autorit ăţ ilor locale. În acest scop, unele autorit ăţ i publice locale au aprobat acordarea de facilit ăţ i fiscale la plata impozitelor pe cl ădiri şi terenuri investitorilor, în condi ţii stabilite prin regulamentele proprii – Scheme de ajutor de minimis (Aiud, Ocna Mure ş).

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 31 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Pe lâng ă aceste m ăsuri locale stimulative, trebuie ac ţionat în continuare pentru îmbun ătăţ irea infrastructurii microregiunii, atât individual la nivelul fiec ărei unit ăţ i administrativ teritoriale asociate, cât şi prin derularea unor proiecte comune în acest domeniu. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport, de utilit ăţ i publice, de educa ţie, de s ănătate şi a celei sociale constituie condi ţii esen ţiale pentru atragerea investi ţiilor autohtone sau str ăine. Infrastructura de transport constituie un factor deosebit de important pentru dezvoltarea mediului de afaceri. Nevoile de transport cresc odat ă cu dezvoltarea economiei, determinând o suprasolicitare a infrastructurii de transport existent ă. Îmbun ătăţ irea condi țiilor de transport, având ca efect reducerea timpului și a costurilor aferente, vor contribui la cre şterea interesului pentru zon ă al investitorilor. Accesul la drumul european DN 1 – E 81, direct sau indirect din localit ățile membre ale Asocia ției de Dezvoltare Alba de Jos , este un aspect esențial pentru investitorii interesa ți și nu în ultimul rând pentru dezvoltarea societ ăț ilor existente în zon ă. Construirea autostrăzii Sebe ș-Turda are un rol determinant în dezvoltarea economic ă a zonei prin atragerea investitorilor c ătre zona studiat ă. Nu în ultimul rând accesul la calea ferat ă constituie un alt avantaj ca alternativ ă pentru transportul de persoane și m ărfuri. Modernizarea drumurilor existente, atât a celor de interes jude țean, cât și a celor de interes local în întreaga microregiune, prin atragerea resurselor financiare puse la dispozi ția autorit ăț ilor jude țene și locale în cadrul programelor de finan țare europene, va conduce la decongestionarea traficului și desf ăș urarea circula ției de tranzit, facilitând astfel accesul spre zonele de interes economic. La nivelul Uniunii Europene, unul din principalele obiective stabilite îl reprezint ă dezvoltarea policentric ă, prin care localit ăţ ile urbane se dezvolt ă sub forma unor centre de polarizare pentru localit ăţ ile rurale din vecin ătate. Având în vedere poten ţialul natural şi uman favorabil dezvolt ării industriei de care dispun localit ăţ ile urbane din microregiune, trebuie sprijinit ă dezvoltarea în acest domeniu a celor trei localit ăţ i urbane: Aiud, Ocna Mure ş și Teiu ș. Acestea au avantajul accesului direct la re ţeaua na ţional ă de transport rutier şi feroviar şi

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 32 Strategia de dezvoltare 2014 -2020 poten ţial pentru a deveni poli de cre ştere economic ă pentru localit ăţ ile rurale vecine din microregiune. În scopul dezvolt ării armonioase a teritoriului şi a diminu ării diferen ţelor de dezvoltare dintre mediul urban şi cel rural, obiective asumate prin politicile strategice, se impune crearea condi ţiilor propice dezvolt ării IMM-urilor din mediul rural, prin dezvoltarea infrastructurii. Dezvoltarea mediului antreprenorial trebuie sprijinit ă şi prin formarea profesional ă continu ă a for ţei de munc ă în func ţie de nevoile reale identificate.

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 33 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

2.1.1 Analiza SWOT – industria și mediul afaceri

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- situarea microregiunii pe - probleme sociale generate de principalele trasee rutiere restructurarea industriei (şoseaua european ă E81) şi metalurgice (Aiud) şi chimice ferate na ţionale şi interna ţionale; (Ocna Mure ş); - noduri feroviare la Teiu ș și - rata mare a şomajului; Războieni; - atractivitate sc ăzut ă a zonei din - distan ţa mic ă fa ţă de aeroporturi punct de vedere investi țional; (Cluj, Sibiu, Târgu Mure ş) - acces greu în unele localit ăţ i - autostrada Sebe ș Turda – în aşezate în zone montane; curs de realizare; - lipsa structurilor de sprijinire a - cadru favorizant pentru afacerilor; dezvoltarea activit ăţ ilor - fonduri insuficiente pentru industriale; finan ţarea lucr ărilor de - resurse umane calificate în infrastructur ă; domeniul industriei; - for ța de munc ă este capabil ă s ă se adapteze la diferite ramuri economice; OPORTUNIT ĂŢ I AMENIN ŢĂ RI

- Dezvoltarea localit ăților urbane: - migrarea for ţei de munc ă spre Aiud, Ocna Mure ș, Teiu ș ca poli zone vecine mai dezvoltate locali de cre ştere economic ă; (Alba Iulia, Cluj Napoca); - Îmbun ătățirea infrastructurii - orientarea investitorilor c ătre alte rutiere; zone mai atractive din punct de - Înfiin ţarea unei zone de vedere al facilit ăţ ilor oferite; dezvoltare economic ă; - agravarea problemelor sociale - Dezvoltarea ini țiativei generate de rata mare a antreprenoriale în microregiune; şomajului;

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 34 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

- Acordarea facilit ăților fiscale - sc ăderea consumului de pentru atragerea de investi ții și produse autohtone; sus ținerea dezvolt ării - instabilitatea legislativ ă în economice; domeniul fiscal şi al muncii; - Dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor; - Corelarea ofertei de formare profesional ă cu cerin țele pie ței muncii; - Accesarea fondurilor europene;

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 35 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

2.2 Turismul

Turismul reprezint ă unul dintre sectoarele prioritare, fiind un important generator de locuri de munc ă iar prin resursele pe care le antreneaz ă, constituie un factor important pentru progresul economic. Dezvoltarea turismului depinde în mare m ăsur ă de mediul înconjur ător iar orice modificare produsa acestuia duce la diminuarea, sau chiar anularea resurselor sale. Microregiunea dispune de un ridicat poten ţial turistic natural şi antropic, reflectat de ariile naturale protejate de interes na țional și peisajele pitore şti, de o frumuse ţe deosebit ă, de patrimoniul cultural, istoric și folcloric care le recomand ă ca destina ţii turistice atractive. Poten ţialul acestei ramuri este prea pu ţin valorificat în raport cu resursele de care dispune. Din datele statistice existente referitoare la capacitatea de cazare în microregiune reiese c ă structurile de primire turistic ă însumau la nivelul anului 2013 o capacitate total ă de cazare de 431 locuri, îns ă mai mult de jum ătate din totalul acestora se reg ăsesc în comuna Rimetea - 265 locuri. La nivelul microregiunii s-a constatat o u şoar ă cre ştere în timp a num ărului locurilor de cazare existente fa ţă de anii anteriori, îns ă poten ţialul acestui sector rămâne înc ă neexploatat în raport cu resursele de care dispune. Repartizarea pe localit ăţ i a capacit ăţ ii de cazare turistic ă existent ă se prezint ă astfel: UAT 2009 2010 2011 2012 2013 AIUD 42 42 94 52 52 OCNA MURE Ş - - - - 10 TEIU Ş 18 18 18 18 18 LIVEZILE 8 8 26 20 20 MIR ĂSL ĂU - - 23 20 44 RIMETEA 108 116 158 190 265 STREM Ţ 28 28 14 22 22 Total 204 212 333 322 431 Sursa: Institutul Na ţional de Statistic ă În anul 2013 s-au înregistrat un num ăr total de 9.905 de sosiri ale turi ştilor în structuri de primire turistic ă, din care cele mai multe în Aiud (3.935) şi Rimetea

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 36 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

(3.735) şi un num ăr de 16.260 de înnopt ări în structurile de primire turistic ă, din care cele mai multe în Rimetea (6.491) şi Aiud (6.229). Repartizarea pe ani şi localit ăţ i se prezint ă astfel: Sosiri Înnopt ări UAT 2009 2010 2011 2012 2013 2009 2010 2011 2012 2013 AIUD 181 122 2757 3669 3935 298 462 4933 5923 6229 OCNA MURE Ş - - - - 162 - - - - 297 TEIU Ş 204 151 239 251 201 275 167 345 310 244 LIVEZILE 4 8 2 315 394 20 24 2 571 760 MIR ĂSL ĂU - - 594 147 1106 - - 594 147 1299 RIMETEA 588 1788 1290 3104 3735 1100 7177 2047 4614 6491 STREM Ţ 382 407 643 795 372 837 958 1601 2065 940 Total 1359 2476 5525 8281 9905 2530 8788 9522 13630 16260 Sursa: Institutul Na ţional de Statistic ă Varietatea și diversitatea resurselor naturale și antropice creeaz ă condi ții favorabile practic ării mai multor forme și tipuri de turism în microregiune, care de cele mai multe ori se îmbin ă întrele ele, în func ție de motiva țiile turi știlor. Formele de turism care pot fi practicate sunt: turismul montan, turismul cultural, turismul rural, agroturismul, turismul ecumenic, turismul viticol. Patrimoniul natural al microregiunii este bogat şi diversificat, remarcându- se prin formele de relief spectaculoase, peisajele pitore ști, apele, flora și fauna din aceste locuri. Pe teritoriul microregiunii se remarc ă ariile naturale protejate de interes na țional: • Cheile Geogelului, arie protejat ă de interese na ţional, situat ă pe teritoriul administrativ al comunei Ponor, în partea central-vestic ă a Trasc ăului, pe cursul mijlociu al V ăii Geogelului, cu o suprafa ță de 5 ha; • Cheile M ănăstirii, arie protejat ă de interes na ţional, situat ă pe teritoriul administrativ al comunei Rîme ţ, satul Valea M ănăstirii, în partea central- estic ă a Mun ţilor Trasc ău, cu o suprafa ţă de 15 ha; • Cheile Plaiului, arie protejat ă de interese na ţional, situat ă pe teritoriul administrativ al comunei Livezile, în partea nord-estic ă a Mun ților Trasc ăului, pe cursul superior al V ăii Izvoarele, în partea vestic ă a satului Izvoarele, cu o suprafa ță de 2 ha ;

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 37 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

• Cheile Silo șului, arie protejat ă de interese na ţional, situat ă pe teritoriul administrativ al comunei Rimetea, satul Col ţeşti, în Mun ţii Trasc ăului, pe partea estic ă a Masivului Bedeleu, cu o suprafa ţă de 3 ha; • Cheile Rîme țului, arie protejat ă de interes na ţional, situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei Rîme ţ, sat Valea M ănăstirii, cu o suprafa ţă de 40 de ha. Un traseu turistic marcat faciliteaz ă parcurgerea cheilor, pornind de la mănăstire şi ajungând în satul Cheia; • Cheile Piatra B ălţii , arie protejat ă de interes na ţional situat ă pe teritoriul administrativ al comunei Râme ț, satul Cheia, în partea central-vestic ă a Mun ților Trasc ăului, pe cursul mijlociu al Văii Geogelului, cu o suprafa ţă de 2 ha; • Cheile Pravului , arie protejat ă de interes na țional, aflat ă pe teritoriul administrativ al comunei Râme ț, în sud-vestul satului Cheia, în partea central-vestic ă a Mun ților Trasc ăului, cu o suprafa ţă de 3 ha; • Cheile V ăli șoarei (numite şi Cheile Aiudului sau Cheile Poienii) arie protejat ă de interes na ţional, situat ă pe teritoriul administrativ al comunei Livezile, în estul Mun ților Trasc ău, cu o suprafa ţă de 20 ha; • Tăul f ără fund de la B ăgău, arie natural ă aflat ă lâng ă drumul na țional jude țean DJ107E, care leag ă municipiul Aiud de localitatea Lopadea Nou ă şi care se întinde pe o suprafa ță de 7,40 de hectare; • Pădurea Sloboda, arie protejat ă de interes na țional, situat ă pe teritoriul administrativ al Municipiului Aiud. Rezerva ţia natural ă se afl ă în partea vestic ă a Aiudului, pe dealurile din partea estic ă a Mun ților Trasc ău şi se întinde pe o suprafa ţă de 20 ha; • Pârâul Bobii, arie protejat ă de interes na țional, situat ă pe teritoriul administrativ al Municipiului Aiud, satul Gârbova de Sus. Rezerva ţia natural ă cu o suprafa ţă de 1,50 ha, se afl ă pe Valea Bobii, un afluent al V ăii Gârbovei, la poalele Mun ţilor Trasc ăului ; • Pe ştera Vân ătările Ponorului , arie protejat ă de interes na țional, situat ă în comuna Ponor, cu o suprafa ţă de 5 ha; • Rezerva ţia natural ă Cheile Tec şeştilor sau ale Runcului, situate par ţial în satul Fa ţa Pietrii, comuna Strem ţ şi par ţial în satul R ăicani, comuna Galda de Jos, fiind amplasat ă în partea de est a Mun ţilor Trasc ău, de o parte şi de alta a Pârâului Cetii.

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 38 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Potentialul natural hidrografic al microregiunii este alc ătuit în principal din râul Mures, V ăile Geogel și Aiudel, lacuri și b ălți cu poten țial piscicol: lacul Strem ț; bălțile de la Aiud, Ocna Mure ș, G ăbud, R ăde ști. Râul Mure ș, al doilea ca m ărime din România dup ă Dun ăre, dispune de un ridicat poten ţial de amenajare de-a lungul v ăii sale a unor zone de agrement pentru petrecerea timpului în aer liber sau amenaj ări piscicole, ce pot deveni atrac ții turistice. La nivelul jude ţului Alba s-a realizat un Plan de Amenajare a Teritoriului în Zona Valea Mure șului, ce serve şte la valorificarea poten țialului economic și de agrement al râului Mure ș, precum și la reglementarea activit ăț ilor de amenajare teritorial ă și de urbanism în zona V ăii Mure șului. Unit ăț ile administrativ teritoriale vizate de acest plan sunt cele ale c ăror teritoriu este str ăbătut de râul Mure ș, în cadrul microregiunii reg ăsindu-se localit ăţ ile: Aiud, Ocna Mure ş, Teiu ş, Lunca Mure şului, No şlac, Mir ăsl ău, R ăde şti, Unirea. De asemenea, pe teritoriul microregiunii se g ăsesc resurse necesare dezvolt ării turismului viticol. Zona Aiud-Ciumbrud este o zon ă cu tradi ție în cultivarea vi ței de vie și producerea vinului, dispunând de poten ţial pentru dezvoltarea acestui tip de turism. Podgoria Aiud este una din cele patru podgorii renumite ale jude ţului Alba şi se întinde în localit ăţ ile Aiud, Ciumbrud, Răde şti, Lopadea Nou ă, Hopîrta, F ărău, Mir ăsl ău, Ocna Mure ş, Livezile. Aceast ă podgorie este cuprins ă în traseul turistic jude ţean denumit „Drumul Vinului” și beneficiaz ă de promovare turistic ă prin Asocia ţia Ţara Vinului, asocia ție constituit ă la ini ţiativa Consiliului Jude ţean Alba, în anul 2007. Scopul acestei asocia ții este promovarea turismului la nivelului jude ţului Alba, obiectivele principale ale asocia ţiei fiind promovarea produc ţiei vinului de calitate, dezvoltarea turismului rural şi al vinului, p ăstrarea regiunilor vitivinicole, extinderea pie ţei şi a cererilor pentru vinurile de calitate tradi ţionale, locale. În cramele din microregiune turi ştii pot degusta vinuri tradi ţionale, recunoscute, apreciate și premiate pentru calitatea lor. Zona montan ă din nord-vestul microregiunii, Rîme ţ-Ponor-Rimetea-Livezile, este favorabil ă dezvolt ării turismului montan, atât cel recreativ, de odihnă, dar și cel activ, de aventur ă sau extrem. Traseele de c ăţă rare din Cheile V ăli şoarei, Cheile M ănăstirii şi din masivul Piatra Secuiului constituie puncte de atrac ţie pentru practican ţii alpinismului, în aceste locuri desf ăş urîndu-se de-a lungul timpului competi ţii importante de acest gen. O atracţie a acestei zone o constituie

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 39 Strategia de dezvoltare 2014 -2020 posibilitatea practic ării zborului cu parapanta. Turi știi care nu practic ă astfel de sporturi extreme pot admira frumuse țea locurilor prin parcurgerea traseelor turistice accesibile, drume ții sau plimb ări. Microregiunea dispune de un poten ţial balnear local în zona Ocna Mure ş. Apele s ărate din ora șul Ocna Mure ș, recunoscute și apreciate în trecut pentru efectul lor curativ, ofer ă premisele favorabile dezvolt ării unui centru de tratament balnear, unic în jude țul Alba, cu beneficii pentru locuitorii întregii microregiuni. Patrimoniul cultural al microregiunii este de asemenea bogat și valoros. O.G. 68/1994, privind protejarea patrimoniului cultural national, aprobat ă prin Legea nr. 41/1995, prevede c ă patrimoniul cultural na ţional este compus din bunuri culturale mobile şi imobile cu valoare deosebit ă, de interes public, care sunt m ărturii de neînlocuit ale poten ţialului creator uman în rela ţia sa cu mediul natural şi cu mediul istorice şte constituit de pe teritoriul Romaniei, ale istoriei şi civilizatiei nationale si universale. Monumentele istorice sunt bunuri imobile sau ansamblurile de bunuri imobile care prezint ă valoare din punct de vedere arheologic, istoric, arhitectural, religios, urbanistic, artistic, peisagistic sau tehnico-stiintific. Acestea pot fi: monumente arheologice, situri arheologice, monumente şi ansambluri de arhitectura, rezervatii de arhitectur ă şi urbanism, monumente de art ă, cl ădiri, monumente şi ansambluri memoriale, monumente tehnice, locuri istorice, parcuri şi gr ădini. Bunurile mobile care alc ătuiesc patrimoniul cultural sunt bunuri cu semnifica ție documentar ă și istoric ă, cu valoare artistic ă, cu valoare etnologic ă, și cu valoare știin țific ă și tehnic ă. Lista monumentelor istorice din România a fost aprobat ă ca anex ă la Ordinul Ministrului Culturii nr.2361/2010 şi a fost publicat ă în M.Of. nr.670 bis din 1 octombrie 2010. Aceasta este realizat ă pe jude ţe, iar din punct de vedere structural monumentele sunt grupate pe categorii, în func ţie de natura lor: I Monumente de arheologice; II Monumente de arhitectur ă; III Monumente de for public; IV Monumente memoriale şi funerare. Din punct de vedere valoric lista cuprinde dou ă categorii de monumente: Categoria A - monumente de interes na ţional şi Categoria B – monumente de interes local. Lista monumentelor istorice ale jude ţului Alba cuprinde un total de 679 pozi ţii, din care 158 pozi ţii se reg ăsesc pe teritoriul administrativ ale microregiunii.

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 40 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Dintre acestea, men ţion ăm: Situl arheologic de la Aiud (AB-I-s-B-00007), municipiul Aiud pe întreg teritoriul; Situl arheologic de la Aiud , punct „Tinoasa” (AB-I-s-B-00008), municipiul Aiud, „Tinoasa” sau „Cet ăţ uie”; Ora şul roman Brucla (AB-I-s-B-00009), pe întreg teritoriul ora şului Aiud, fără Aiudul de Sus, datare: sec.II-III p. Chr, Epoca roman ă; Aşezare medieval timpurie (AB-I-s-B-00015), sat Be ţa, com. Lopadea Nou ă, în gr ădina Parohiei Bisericii Reformate, datare: sec. XI-XIII, Epoca medieval ă timpurie; Aşezare fortificat ă (AB-I-s-B-00021), sat C ăpud, ora ş Teiu ş, „La Măgura”, datare: Epoca Bronzului timpuriu, Cultura Coţofeni; Situl arheologic de la Cic ău (AB-I-s-B-00024), sat Cic ău, comuna Mirasl ău, „S ăli şte”; Aşezare, (AB-I-s-B-00027), sat Ciumbrud, municipiul Aiud, „Cioaca” în curtea liceului agricol, datare: neolitic, Cultura Petre şti; Aşezare (AB-I-s-B-00033), sat Decea, comuna Mirasl ău, „Dup ă Garduri”, datare: neolitic; Situl arheologic de la Livezile (AB-I-s-B-00049), sat Livezile, comuna Livezile, „Dealu Baia”; Situl arheologic de la Lopadea (AB-I-s-B-00050), sat Lopadea Nou ă, comuna Lopadea Nou ă, „Gorgan”; Aşez ări (AB-I-s-B-00051), sat Lopadea Veche, comuna Mir ăsl ău , „Jidovina”, datare: Neolitic, Eneolitic; Situl arheologic de la Ormeni ş (AB-I-s-B-00054), sat Ormeni ş, comuna Mir ăsl ău, „ Cânepi şti”; Aşezare (AB-I-s-B-00059), sat R ăde şti, comuna R ăde şti, „În Ţă rmuire”, datare: Epoca daco-roman ă; Castru (AB-I-s-B-00062), sat R ăzboieni-Cetate, ora ş Ocna Mure ş, „Grajdurile CAP”, datare: Epoca Roman ă; Fortifica ţie (AB-I-s-B-00063), sat Rimetea, comuna Rimetea, „Piatra Secuiului, datare: Latène, Cultura geto-dacic ă; Cetate, (AB-I-s-B-00064), sat Rimetea, comuna Rimetea, „Piatra Secuiul, datare: Epoca Medieval ă;

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 41 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Aşezare (AB-I-s-B-00067), sat Sâncrai, municipiul Aiud, „Castelul Banffi”, datare: sec.XI-XII Epoca Medieval ă Timpurie; Situl arheologic de la Strem ţ (AB-I-s-B-00073), sat Strem ţ, comuna Strem ţ, „Dup ă vii”; Aşezare (AB-I-s-B-00074), sat Strem ţ, comuna Strem ţ, „Valea Bercului”, datare: Epoca Bronzului; Situl Arheologic de la Şpălnaca (AB-I-s-B-00076), sat Şpălnaca, comuna Hopîrta, „ Şugud”; Situl arheologic de la Teiu ş, (AB-I-s-B-00079), ora şul Teiu ş, „Platoul Cet ăţ uia”; Situl arheologic de la Teiu ş, (AB-I-s-B-00080), ora şul Teiu ş, „Sub Drum”, datare: Epoca bronzului târziu, Cultura Noua; Situl arheologic de la Uioara de Jos, (AB-I-s-B-00086), localitatea Uioara de Jos, ora şul Ocna Mure ş, „Grui”; Situl arheologic de la Teiu ş, (AB-I-s-B-00079), ora şul Teiu ş, „Platoul Cet ăţ uia”; Colegiul Bethlen (AB-II-m-A-00171) situat pe teritoriul administrativ al Municipiului Aiud, pe strada Bethlen Gabor, nr. 1, dateaz ă din anul 1775; Cetatea Aiudului (AB-II-m-A-00172) situat ă pe teritoriul administrativ al Municipiului Aiud, în Pia ţa Consiliul Europei. Dateaz ă din sec. XIII – XVII, având în componen ţă Castelul Bethlen (AB-II-m-A-00172.01), Biserica Reformat ă (AB-II-m-A-00172.02), Capela evanghelic ă (AB-II-m-A- 00172.03), Incinta fortificat ă, cu opt bastioane: Bastionul M ăcelarilor, Bastionul Croitorilor, Bastionul Cismarilor, Bastionul Bl ănarilor, Bastionul Dogarilor, Bastionul Kalendas, Bastionul Olarilor, Bastionul L ăcătu şilor (AB-II-m-A-00172.04); Biserica Romano-catolic ă (AB-II-a-A-00173) situat ă pe teritoriul administrativ al Municipiului Aiud, pe str. Cuza Vod ă, nr. 3-4, dateaz ă din 1728-1763 - biserica şi 1896 – turnul; Biserica de lemn "Sf. Theodor Tiron (AB-II-m-B-00181) situat ă pe teritoriul administrativ al comunei Lopadea Nou ă, în satul B ăgău, dateaz ă din anul 1733, fiind aduse modific ări şi ad ăugiri în anul 1847; Biserica "Sf. Arhangheli” (AB-II-m-A-00203) situat ă pe teritoriul administrativ al comunei Mirasl ău, în satul Cic ău, dateaz ă din sec. XV;

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 42 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Ansamblul castelului Mikes (AB-II-a-B-00204), situat pe teritoriul administrativ al ora şului Ocna-Mure ş, în satul Cisteiu de Mure ş, dateaz ă din sec. XVIII; Biserica de Lemn „Sf Ahangheli” (AB-II-a-B-00205) , situat ă pe teritoriul administrativ al ora şului Ocna Mure ş, sat Cisteiu de Mure ș, dateaz ă din sec.XVIII; Biserica Reformat ă din Ciumbrud (AB-II-a-B-00206) situat ă pe teritoriul administrativ al Municipiului Aiud, în satul Ciumbrud, dateaz ă din sec.XIII - înc. sec. XX; Cetatea nobiliar ă Col ţeşti (Sângeorgiu -Tr ăsc ău) (AB-II-m-A-00208), situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei Rîmetea, în satul Col ţeşti, dateaz ă din sec. XIII – XV; Fosta m ănăstire franciscan ă - Biserica romano-catolic ă (AB-II-a-A- 00209), situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei Rîmetea, în satul Col ţeşti, dateaz ă din sec. XVIII – XIX; Biserica de lemn "Sf. Arhangheli (AB-II-m-B-00210) situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei No şlac, în satul Copand. Dateaz ă din sec. XVIII, în 1856 fiind str ămutat ă în Copand; Biserica de lemn "Sf. Arhangheli din F ărău ( AB-II-m-B-00365.01) situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei F ărău, dateaz ă din anul 1664; Ansamblul bisericii de lemn "Sf. Arhangheli din G ăbud (AB-II-a-A- 00221), situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei No şlac, dateaz ă din

sec. XVIII – XIX; Ruinele Bisericii romano-catolice din Gârbova de Jos (AB-II-m-B- 00225), situat ă pe teritoriul administrativ al Municipiului Aiud, ce dateaz ă din sec. sec. XIII - sec. XV;

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 43 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Biserica "Intrarea în Biseric ă” (AB-II-m-A-00229) situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei Strem ţ, în satul Geoagiu de Sus, dateaz ă din sec. XVI; Biserica de lemn "Sf. Arhangheli” (AB-II-m-A-00230), situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei Ponor, în satul Geogel, dateaz ă din anul 1751; Biserica "Adormirea Maicii Domnului” (AB-II-m-A-00244), situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei Livezile, dateaz ă din anul 1611; Biserica reformat ă din Lopadea Nou ă (AB-II-m-A-00245), situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei Lopadea Nou ă, dateaz ă din sec. XV; Biserica de lemn "Pogorârea Sf. Duh şi "Sf. Arhangheli" (AB-II-m-A-

00247), situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei Lunca Mure şului, dateaz ă din anul 1723; Ansamblul bisericii "Sf. Treime”, a fostei m ănăstiri M ăgina (AB-II-a-A- 00249), situat ă pe teritoriul administrativ al Municipiului Aiud, în localitatea component ă M ăgina, dateaz ă din sec. XVII – XVIII; Biserica de lemn "Sf. Arhangheli (AB-II-m-B-00255), situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei No şlac, dateaz ă din 1700 – 1783; Biserica reformat ă din No şlac, (AB-II-m-B-00254) , dateaz ă din sec. XV; Biserica romano-catolic ă (AB-II-m-B-00257), situat ă pe teritoriul administrativ al ora şului Ocna-Mure ş, str. Nicolae Iorga, nr. 16, dateaz ă din secolul XVIII; Biserica reformat ă (AB-II-m-B-00266), situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei R ăde şti, dateaz ă din sec. XVIII; Situl rural Rimetea (AB-II-s-A-00268), sit delimitat conform avizului de clasare nr. 852/E/22 noiembrie 2000, situat pe teritoriul administrativ al Comunei Rîmetea, dateaz ă din sec. XVIII – XIX; Biserica unitarian ă (AB-II-m-B-00318), situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei F ărău, în satul Sânbenedic, dateaz ă din sec. XV – XVIII; Ansamblul bisericii "Sf. Nicolae” (AB-II-a-A-00316), situat pe teritoriul administrativ al Comunei F ărău, în satul Sânbenedic, dateaz ă din sec XVIII;

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 44 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Biserica de lemn "Sf. Arhangheli ”(AB-II-m-B-00317), situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei F ărău, în satul Sânbenedic, dateaz ă din anul 1775; Ansamblul bisericii reformate din Sîncrai (AB-II-a-B-00319), situat ă pe teritoriul administrativ al Municipiului Aiud, dateaz ă din anul 1830; Ansamblul castelului Banffi (AB-II-a-B-00320), situat ă pe teritoriul administrativ al Municipiului Aiud, în localitatea apar ţin ătoare Sîncrai, dateaz ă din anul 1903; Ruinele Cet ăţ ii Diodului (AB-II-a-B-00357) situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei Strem ţ, dateaz ă din sec. XIII – XVI; Clopotni ţă de lemn (AB-II-a-B-00366) situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei F ărău, sat Şilea, str.Principal ă, nr.11A, dateaz ă din sec.XVIII- XIX; Ansamblul Bisericii de lemn “Sf.Nicolae” (AB-II-a-B-00365.02) situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei F ărău, sat Şilea, str.Principal ă, nr.18A, dateaz ă din 1664; Ansamblul Bisercii de Lemn “Sf.Arhangheli” (AB-II-a-B-00367), situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei Hopîrta, sat Şpălnaca, dateaz ă din sec.XVIII, modif.mijl.sec.XIX şi înc.sec.XX; Ansamblul Bisercii de Lemn “Sf.Gheorghe” (AB-II-a-B-00368), situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei Hopîrta, sat Şpălnaca, dateaz ă din sec.XVIII-XIX; Biserica "Intrarea în Biseric ă a Maicii Domnului” (AB-II-m-A-00372), situat ă pe teritoriul administrativ al ora şului Teiu ş, dateaz ă din sec. XVI; Biserica evanghelic ă (AB-II-m-A-00373), situat ă pe teritoriul administrativ al ora şului Teiu ş, datează din sec. XIV – XIX; Mănăstirea romano-catolic ă (AB-II-a-A-00374), situat ă pe teritoriul administrativ al ora şului Teiu ş, dateaz ă din sec. XV – XVIII; Ansamblul bisericii de lemn “Sf.Arhangheli” (AB-II-a-A-00378), situat ă pe teritoriul administrativ al comunei Hopîrta, sat Turda ş, dateaz ă din sec.XVIII-XIX; Ansamblul castelului Teleky (AB-II-a-B-00380), situat pe teritoriul administrativ al ora şului Ocna-Mure ş, în localitatea Uioara de Sus, dateaz ă din sec. XIII – XIX;

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 45 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Mănăstirea Rîme ţ (AB-II-a-A-00386), situat ă pe teritoriul administrativ al Comunei Rîme ţ, în satul Valea M ănăstirii, dateaz ă din sec. XIV – XVIII; Bustul lui Avram Iancu (AB-III-m-B-00405) , situat pe teritoriul administrativ al municipiului Aiud, str.Ecaterina Varga nr.10, dateaz ă din 1950-1975; Monumentul în amintirea luptei de la 1600 , (AB-III-m-B-00415), în care Mihai Viteazul a fost înfrânt de generalul Basta, este situat pe teritoriul administrativ al Comunei Mirasl ău, pe DN1, în dreptul localit ăţ ii Mirasl ău. Cele mai numeroase monumente şi ansambluri de arhitectur ă sunt cele de cult, la care se adaug ă construc ţiile civile: castele, sedii de institu ţii publice, muzee, monumente comemorative dedicate unor evenimente sau personalit ăţ i importante ale istoriei. Pe lâng ă l ăca şurile de cult declarate monumente istorice, pe teritoriul microregiunii se reg ăsesc şi alte m ănăstiri şi schituri, care impresioneaz ă prin arhitectura lor şi completeaz ă poten ţialul microregiunii pentru dezvoltarea turismului ecumenic. Dintre acestea, amintim: • Schitul „În ălţarea Sfintei Cruci” Aiud; • Mănăstirea “Sfânta Treime” din comuna M ăgina; • Schitul „Na şterea Sf. Ioan Botez ătorul”, comuna Livezile; • Mănăstirea “Sf.Ioan Botez ătorul” din comuna Rimetea; • Mănăstirea de c ălug ări “Sfântul Nectarie” din comuna Ponor; • Mănăstirea de maici “Sf. Spiridon” din comuna Ponor; • Mănăstirea “Sf.Mare Mucenic Dimitrie”, sat Dumbrava, comuna Unirea; • Mănăstirea “Sfânta Treime” din comuna F ărău; • Schitul „Sf.Ioan Evanghelistul de la G ăbud”.

Poten ţialul turistic este completat de colec ţiile remarcabile expuse în muzeele ce se reg ăsesc pe teritoriul microregiunii: • Muzeul de Ştiin ţele Naturii din municipiului Aiud, unul din cele mai vechi institu ţii de acest gen din ţar ă, atestat documentar înc ă din anul 1796. Existen ţa pieselor muzeale şi a colec ţiilor din Aiud, dateaz ă din anul 1720, dar anul oficial al înfiin ţă rii muzeului este 1796. Muzeul func ţioneaz ă în incinta

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 46 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Colegiului “Bethlen Gabor” Aiud, piesele sale fiind expuse în patru s ăli, fiecare având un specific al s ău: o sal ă de mineralogie, o sal ă de nevertebrate, o sal ă de vertebrate (p ăsări şi mamifere), sala cu expozi ţia de schelete. Holul muzeului este destinat expozi ţiilor temporare. Ca valoare de patrimoniu şi diversitate, Muzeul de Ştiin ţele Naturii din Aiud este al doilea din România după Muzeul “Grigore Antipa” din Bucure şti. • Muzeul de Istorie, situat în castelul Bethlen din interiorul Cet ăţ ii Aiudului, este printre primele înfiin ţate în ţar ă. Cl ădirea muzeului face parte din complexul arhitectural medieval Cetatea Aiudului . Începuturile colec ţiei muzeale dateaz ă din anul 1796. Expozi ţia de baz ă a Muzeului de Istorie Aiud este prezentat ă pe parcursul a patru s ăli. În plus, în sala de expozi ţii temporare pot fi vizitate diferite expozi ţii documentare. • Muzeul Etnografic din Rimetea func ţioneaz ă în cl ădirea Prim ăriei Rimetea, fiind înfiin țat în anul 1952, în prezent fiind expuse un num ăr de peste 2500 de piese. Exponatele reflect ă vechile ocupa ţii şi portul tradi ţional ale locuitorilor din aceast ă localitate. Pe lâng ă ariile naturale protejate, siturile arheologice şi monumentele prezentate în deja, poten ţialul turistic al microregiunii este completat şi de obiective turistice precum: Monumentul “Calvarul Aiudului” este monumentul foştilor de ţinu ţi politici, a cărui construc ţie a început în anul 1992. Cimitirul poart ă numele de “Râpa Robilor” sau “Dealul Robilor”; Rîpa Alb ă din Lopadea Veche; Rezerva ţia de stejar pufos din Mir ăsl ău, declarat ă sit de importan ță comunitar ă prin Ordinul Ministrului Mediului și Dezvolt ării Durabile nr.1964/2007. Este situat ă pe malul drept al Mure șului, pe teritoriul administrativ al comunei Mir ăsl ău și se întinde pe o suprafa ță de 56 ha; Castelul Templul Cavalerilor comuna Livezile; Comuna Rimetea: Masivul Muntos Piatra Secuiului; Moara de ap ă; Casa de iobagi veche din anul 1668; Muzeul „VIG IDA”; Muzeul „Komives Anna”; Casa ţă răneasc ă din Col ţeşti. În ultima perioad ă se remarc ă o dezvoltare a turismului rural, determinat ă de dorin ţa locuitorilor din mediul urban de a se întoarce pentru scurte perioade de

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 47 Strategia de dezvoltare 2014 -2020 timp la via ţa lini ştit ă de la ţar ă. Acest tip de turism se îmbin ă de cele mai multe ori cu alte forme de turism, cum ar fi: ecoturismul - implicarea în protec ţia mediului, agroturismul – experimentarea activit ăţ ilor din gospod ăriile de la ţar ă, turismul cultural. Cu toate c ă turismul s-a dezvoltat în ultima perioad ă, zona nu este înc ă valorificat ă la adev ăratul s ău poten ţial. Pentru zona rural ă a microregiunii, care cuprinde 13 localit ăţ i, o oportunitate deosebit de important ă o constituie sus ţinerea dezvolt ării turismului rural şi agroturismului, ca alternativ ă economic ă la agricultur ă și cre șterea animalelor, care continu ă s ă reprezinte principalele activit ăţ i desf ăş urate de locuitorii acestor zone. Dezvoltarea turismului rural şi agroturismului va influen ţa în mod pozitiv dezvoltarea altor sectoare economice, cum ar fi: serviciile, comer ţul, industria artizanal ă, industria agroalimentar ă, transporturile, construc țiile şi pia ţa imobiliar ă. Potrivit unui Studiu de pia ţă asupra turismului în jude țul Alba efectuat la solicitarea Consiliului Jude ţean Alba, zona Rimetea este a doua zon ă ca dezvoltare a turismului rural din jude ţ, în ceea ce prive şte num ărul de pensiuni, dup ă zona Arie şeni-Cîmpeni. Cei mai mul ţi turi şti sunt de na ţionalitate maghiar ă şi se afl ă în tranzit prin aceste locuri, adesea în excursii organizate, patrimoniul cultural, tradi ţiile şi gastronomia specifice zonei constituind principalele punctele de atrac ţie. Evenimentele, obiceiurile şi tradi ţiile folclorice p ăstrate în mediul rural pot constitui atrac ţii deosebite pentru turi ştii români sau str ăini, contribuind şi ele la dezvoltarea turismului cultural în microregiune. În mediul rural evenimentele de acest gen sunt în strâns ă leg ătur ă cu s ărb ătorile religioase de peste an, cu principalele evenimente din via ţa omului sau cu muncile agricole. La acestea se adaug ă arhitectura tradi ţional ă a a şez ărilor rurale, portul popular tradi ţional, activit ăţ ile artizanale, manifest ările folclorice autentice, târgurile, festivalurile muzicale sau gastronomice care confer ă unicitate şi valoare a şez ărilor rurale.

Pentru valorificarea poten ţialului turistic al microregiunii eforturile autorit ăţ ilor locale ar trebui s ă se concentreze în urm ătoarele direc ţii: • promovarea atrac țiilor turistice prin cel mai eficient mijloc de comunicare prezent - internetul;

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 48 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

• crearea unor centre locale interconectate de informare turistic ă, tip ărirea de materiale publicitare: pliante, bro şuri, ghid turistic al microregiunii; • promovarea evenimentelor culturale care ar putea prezenta interes pentru turi şti: întocmirea unui calendar al evenimentelor culturale din microregiune şi promovarea acestuia; • crearea traseelor turistice în microregiune; • punerea în valoare a obiectivelor turistice, mai ales a celor din patrimoniul cultural: cl ădiri, monumente; • dezvoltarea/modernizarea structurilor de primire turistic ă; • dezvoltarea infrastructurii de acces c ătre obiectivele turistice; • dezvoltarea infrastructurii rutiere și de utilit ăț i.

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 49 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

2.2.1 Analiza SWOT - Turism

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- pozi ția geografic ă favorabil ă; - promovare turistic ă insuficient ă; - resurse naturale și antropice - infrastructur ă de drumuri favorabile dezvolt ării turismului; insuficient dezvoltat ă; - patrimoniu cultural diversificat - obiective din patrimoniu favorabil practic ării turismului nereabilitate; multiform; - insuficienta punere în valoare a - existen ța muzeelor și obiectivelor monumentelor istorice prin istorice și culturale de importan ță amenaj ări arhitecturale na țional ă; specifice; - oferta cultural ă diversificat ă - - lipsa centrelor de informare tradi ţii, obiceiuri şi me şte şuguri turistic ă; bine p ăstrate; - lipsa unui sistem organizat de - potential de dezvoltare a indicatoare pentru obiective și turismului balnear în ora șul Ocna trasee turistice, amplasate în Mure ș, prin exploatarea resursei puncte strategice; naturale-sarea – ca produs - transportul public c ătre curativ; obiectivele turistice slab - prezen ța ariilor protejate – organizat și promovat; Natura 2000; - lipsa unui itinerar turistic - diversitatea produselor agro – integrat pentru obiectivele din alimentare ecologice; microregiune; - buc ătăria tradi țional ă și - insuficienta dezvoltare și specialit ăți regionale; valorificare a infrastructurii de - poluarea redus ă în zonele agrement; montane; - Ecologizarea slab ă a arealelor turistice; OPORTUNIT ĂŢ I AMENIN ŢĂ RI

- atragerea surselor de finan ţare - oferta turistic ă extern ă mai pentru restaurarea, renovarea și avantajoas ă în condi ții de

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 50 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

reabilitarea obiectivelor turistice servicii superioare; aferente patrimoniului cultural – - degradarea patrimoniului istoric și valorificarea turistic ă a arhitectural rural și urban; acestora; - depopularea localit ăților în - dezvoltarea infrastructurii de special a comunit ăților rurale; acces c ătre obiectivele turistice; - calamit ăți natural- inunda ții, - dezvoltarea unor ac ţiuni de alunec ări de teren; marketing şi promovare turistic ă; - interven ția nocontrolat ă și - Promovarea evenimetelor abuziv ă asupra mediului culturale, folclorice; natural; - Crearea unor trasee turistice, c ăi - nivel de trai sc ăzut al unui de acces; segment important al popula ției; - Punerea în valoare a obiectivelor de patrimoniu; - Crearea unor centre turistice interconectate; - Dezvoltarea/modernizarea structurilor de primire turistic ă; - Valorificarea poten ţialului balnear local; - Asumarea și definirea unei identit ăți multiculturale a regiunii și promovarea acesteia; - potential de dezvoltare a turismului viti - vinicol; - bune perspective pentru exploatarea zonelor montane – practicarea echita ției, alpinismului și sporturilor extreme; - Diversificarea posibilit ăților de acces la obiectivele turistice și stimularea deplas ărilor

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 51 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

nemotorizate - Dezvoltarea și promovarea turismului ecumenic;

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 52 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

2.3 Pia ţa muncii şi for ţa de munc ă

Microregiunea Alba de Jos ocup ă un loc important în ceea ce prive şte num ărul resurselor de munc ă disponibile, cu aproximativ 43.327 de persoane, contribuind cu 3% din totalul Regiunii Centru. (Regiunea Centru 1.662.900 persoane – sursa INS 2012) și cu 18 % din totalul Jude țului Alba (Jude țul Alba 242.000 persoane – sursa INS 2012). Resursele de munc ă existente la un moment dat în societate exprim ă num ărul persoanelor capabile de munc ă, respectiv acea parte a popula ţiei care posed ă ansamblul capacit ăţ ilor fizice şi intelectuale ce ii permit s ă desf ăş oare o activitate util ă. Transform ările socio-economice care au urmat dup ă 1989 precum și evolu țiile în plan demografic au influen țat în mod decisiv evolu ția și structura for ței de munc ă din aceast ă zon ă. Evolu ția numeric ă atât a popula ției active cât și a popula ției ocupate a urmat o tendin ță negativ ă de-a lungul întregii perioade de dup ă 1990, principale cauze fiind migra ția masiv ă a popula ției apt ă de munc ă spre ță rile din vestul Europei și sc ăderea efectivului popula ției apt ă de munc ă. Popula ţia activ ă a microregiunii este de 28.648 de persoane, reprezentând 16% din totalul Jude țului Alba (178.300), respectiv 3% din totalul Regiunii Centru(1.109.400). O mare problem ă la nivelul microregiunii Alba de Jos, dar și la nivel na țional este cre șterea accentuat ă a popula ției inactive, precum și dep ăș irea numeric ă a acesteia fa ță de popula ția activ ă. Putem constata, comparând resursele de munc ă cu popula ția activ ă, c ă exist ă un num ăr de persoane apte de munc ă, dar inactive. În aceast ă categorie intr ă: studen ţi, persoane casnice, persoanele care lucreaz ă în str ăin ătate, persoane între ținute de stat sau de alte persoane, pensionarii anticipa ți, etc. Ponderea popula ției inactive este în cre ștere atât datorit ă cre șterii num ărului de pensionari cât și tendin ței de prelungire a duratei studiilor și implicit întârzierii intr ării tinerilor pe pia ța muncii. Se constat ă că în microregiune exist ă for ță de munc ă latent ă, care poate fi activat ă cel pu ţin par țial, pe pia ța muncii prin m ăsuri de ocupare.

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 53 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Structura pe sectoare economice a for ței de munc ă a suferit modific ări semnificative, principalele direc ții de dezvoltare fiind reprezentate de sectorul serviciilor și al construc țiilor. Fa ță de anii anteriori ponderea popula ției ocupate în sectorul serviciilor a crescut sim țitor, sc ăderi notabile înregistrându-se în ce prive ște ponderea popula ției ocupate în industrie. În ceea ce prive ște for ța de munc ă salariat ă la nivelul microregiunii Alba de Jos, men țion ăm faptul c ă în ultimii 5 ani num ărul mediu al salaria ților din microregiune a sc ăzut, ajungând la 9.167 persoane în anul 2012, fa ţă de 13.648 în anul 2008. Ani Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Localitati UM: Numar persoane Numar Numar Numar Numar Numar persoane persoane persoane persoane persoane TOTAL jude ț 91854 83830 74577 73983 77467 MUNIC IPIUL AIUD 7552 6192 5422 5464 5607 ORAS OCNA MURES 3172 2777 2301 1963 1447 ORAS TEIUS 1523 1383 952 866 884 FARAU 63 70 60 55 62 HOPARTA 50 50 41 42 44 LIVEZILE 45 54 56 55 57 LOPADEA NOUA 101 81 76 70 145 LUNCA MURESULUI 86 86 74 70 107 MIRASLAU 260 113 66 62 101 NOSLAC 74 105 75 64 67 PONOR 39 40 38 31 34 RADESTI 62 104 79 69 64 RAMET 96 56 53 49 45 RAMETEA 103 97 90 95 79 STREMT 125 105 78 67 96 UNIREA 297 317 255 227 328 Total ADI 13648 11630 9716 9249 9167 Sursa: Institutul Na ţional de Statistic ă În acela și timp s-au produs muta ții importante și în ce prive ște structura pe activit ăți a for ței de munc ă salariate. Câteva din sectoarele economice dominante în trecut precum agricultura, industria și transporturile au fost afectate de reduceri masive ale num ărului de salaria ți în timp ce num ărul salaria ților din sectorul

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 54 Strategia de dezvoltare 2014 -2020 ter țiar, îndeosebi în domenii precum comer țul, serviciile și administra ția a crescut fa ță de anii anteriori.

For ța de munc ă salariat ă în microregiunea Alba de Jos

Cel mai important indicator pentru raportul dintre cererea și oferta de pe pia ța muncii este rata de ocupare. Potrivit Organiza ției pentru Cooperare Economic ă și Dezvoltare (OCDE) rata de ocupare este definit ă drept procentul popula ției angajate în munc ă (ocupate) în totalul popula ției de vârst ă activ ă (între 15-64 de ani în majoritatea statelor OCDE). Acest indicator este unul mai complet decât rata șomajului, deoarece aceasta din urm ă ia în calcul doar pe cei care î și caut ă în mod activ un loc de munc ă. În România, este vorba de acele persoane care sunt înregistrate la un birou guvernamental, pentru a-și primi ajutorul sau indemniza ția de șomaj. Ceilal ți, dac ă nu se înregistreaz ă, nu exist ă ca șomeri și nu sunt lua ți în calcul în stabilirea ratei șomajului.

Rata de ocupare a popula ției RATA DE REGIUNEA MICROREGIUNEA OCUPARE UE ROMÂNIA CENTRU ALBA DE JOS %

Total 64,6 60,6 43,7 68,28

Sursa: Institutul Na ţional de Statistic ă

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 55 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Rata de ocupare a resurselor de munc ă reprezint ă raportul exprimat procentual, dintre popula ția ocupat ă civil ă și resursele de munc ă. Popula ția ocupat ă civil ă cuprinde potrivit metodologiei balan ței for ței de munc ă, toate persoanele care au o ocupa ție aduc ătoare de venit, pe care o exercit ă în mod obi șnuit în una din activit ățile economiei na ționale, fiind încadrate într-o actovitate economic ă sau social ă în baza unui contract de munc ă sau în mod independent(pe cont propriu ), în scopul ob ținerii unor venituri sub form ă de de salarii, plat ă în natur ă, etc. Veniturile salariale aferente majorit ății popula ției ocupate sunt modeste. Demotiva ția remunerativ ă și de ascensiune profesional ă genereaz ă un flux migrator ascendent al for ței de munc ă calificate în localit ăți mai mari și în str ăin ătate.

Şomajul Rata șomajului la nivelul microregiunii Alba de Jos la sfâr șitul anului 2013 se prezint ă astfel:

Rata somajului la Localitatea 31.12.2013 MUNICIPIUL AIUD 13.1 ORAS OCNA MURES 14.9 FARAU 15.1 HOPARTA 2.9 LIVEZILE 7.1 LOPADEA NOUA 13.3 LUNCA MURESULUI 18.5 MIRASLAU 12.8 NOSLAC 10.5 PONOR 1.7 RADESTI 18.2 RIMETEA 20.2 RIMET 12.0 STREMT 4.1

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 56 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Rata somajului la Localitatea 31.12.2013 ORAS TEIUS 6.4 UNIREA 12.0 Microregiunea Alba de Jos 11.43 Sursa: Institutul Na ţional de Statistic ă De remarcat este faptul c ă ponderea șomerilor neindemniza ți este în continu ă cre ștere. Disponibiliz ările din industriile aflate în declin constituie și în prezent o problem ă important ă, localit ățile cele mai afectate fiind Municipiul Aiud și ora șul Ocna Mure ș a c ăror economie s-a axat în trecut pe industria metalurgic ă, respectiv industria chimic ă – fiind definite ca ora șe monoindustriale. O aten ție deosebit ă trebuie acordat ă persoanelor disponibilizate care în prezent î și g ăsesc mai greu un loc de munc ă potrivit. Datorit ă restructur ărilor în plan economic, la nivelul microregiunii activit ățile industriale s-au redus considerabil, în foarte multe cazuri acestea închizându-se definitiv. În urma procesului de restructurare economic ă, care a avut ca efect negativ cre șterea foarte mare a num ărului de șomeri, for ța de munc ă calificat ă în anumite domenii (ex. industria metalurgic ă, chimic ă) trebuie s ă se adapteze pentru desf ășurarea de noi activit ăți economice (ex. turism, servicii, etc.). În acest sens, este necesar ă sprijinirea acestor persoane prin acces la programe de reconversie profesional ă, calificare și recalificare, programe corelate cu cerin țele actuale privind pia ța for ței de munc ă în aceste localit ăți, ținându-se permanent cont atât de cerere cât și de oferta. De asemenea, este nevoie de încurajarea și sprijinirea atât a programelor și proiectelor prin care se creeaz ă noi locuri de munc ă, cât și a celor care ofer ă instruire, consiliere în cariere, evaluare, mentorat și care au o contribu ție însemnat ă în dobândirea de noi competen țe sau cre șterea calit ăț ii acestora. O mare parte a agen ților economici realizeaz ă propriile programe de calificare a personalului dar crearea unor re țele de preg ătire și perfec ționare poate constitui o oportunitate pentru microregiune. Astfel, oferta educa țional ă a institu țiilor de înv ăță mânt din microregiune ar trebui adaptat ă cerin țelor pie ței muncii.

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 57 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Efectele pe termen mediu și lung ale unui poten țial de for ță de munc ă slab calificat ă poate constitui o atractivitate a microregiunii doar pentru investitorii care doresc s ă valorifice for ța de munc ă ieftin ă. O alt ă prioritate la nivelul microregiunii în domeniul cre șterii ocup ării o reprezint ă promovarea culturii antreprenoriale, încurajarea și sus ținerea persoanelor în a dezvolta afaceri pe cont propriu, care prin activit ățile acestora să contribuie la dezvoltarea și diversificarea mediului economic local, jude țean sau regional. Una dintre cele mai mari provoc ări la nivelul României și implicit și la nivelul microregiunii Alba de Jos este identificarea solu țiilor pentru cre șterea ocup ării, a particip ării pe pia ța for ței de munc ă, dar și cre șterea calit ăț ii resurselor umane ce alc ătuiesc for ța de munc ă. Aceste aspecte impun strategic, la nivelul microregiunii, crearea de locuri de munc ă bine remunerate, în paralel cu investi ții consistente în dezvoltarea profesional ă, cre şterea adaptabilit ăţ ii și flexibilit ăţ ii capitalului uman.

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 58 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

2.3.1 Analiza SWOT – Pia ța muncii și for ța de munc ă

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- For ţă de munc ă ieftin ă și - Locuri de munc ă insuficiente şi calificat ă; venituri salariale modeste - Disponibilitatea la munc ă în pentru majoritatea popula ţiei condi ții de motivare; ocupate; - Num ăr mare de unit ăți școlare în - Localit ăți monoindustriale înv ăță mântul licel; afectate de restructurarea - Imobile cl ădiri disponibile pentru economic ă – nivel al şomajului desf ășurarea activit ăț ilor de ridicat, șomaj de lung ă durat ă; reconversie a for ței de munc ă; - Dificult ăţ i de - Localizarea regiunii în apropierea integrare/reintegrare socio- centrelor universitare; profesional ă a şomerilor - Nuclee de speciali ști în domeniul rezulta ţi în urma restructur ării proiectelor cu finan țare industriale; interna țional ă; - Decalaj între preg ătirea oferit ă - For ță de munc ă bine preg ătit ă și de re țeaua școlar ă şi cerin ţele calificat ă în domenii tradi ționale, pie ţei muncii; care permit continuarea și - Nivel sc ăzut al abilit ăților înt ărirea tradi țiilor locale- Ex. viti – antreprenoriale; vinifica ție, prelucarea laptelui, - Nivel sc ăzut al investi ţiilor în floricultura, prelucrarea lemnului; capitalul uman şi în cre şterea adaptabilit ăţii for ţei de munc ă, în special în firmele private - Cultur ă antreprenorial ă limitat ă - Adaptarea dificil ă a popula ției mature și varstince la schimb ările și provoc ările actuale; - Demotiva ţia remunerativ ă şi de ascensiune profesional ă

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 59 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

genereaz ă un flux migrator ascendent al for ţei de munc ă calificate în localit ăţ i mai mari şi în str ăin ătate (în special a tinerilor); - Lipsa centrelor de consiliere; OPORTUNIT ĂŢ I AMENIN ŢĂ RI

- Valorificarea Fondurilor alocate - tendin ța de îmb ătrânire a de UE pentru dezvoltarea popula ției. resurselor umane, pe baza - Demotiva ţia remunerativ ă şi de experien ței dobândite pân ă îm ascensiune profesional ă prezent; genereaz ă un flux migrator - crearea unei re țele de preg ătire și ascendent al for ţei de munc ă perfec ționare a for ței de munc ă; calificate în localit ăţ i mai mari şi - adaptarea ofertei educa ționale a în str ăin ătate (în special a institu țiilor de înv ăță mânt din tinerilor); microregiune cerin țelor pie ței - Cre șterea ponderii muncii la muncii. negru, cu efecte negative - Existen ța unor reglement ări ce asupra pie ței muncii și acord ă facilit ăți angajatorilor care economiei locale; creeaz ă noi lociuri de munc ă - Accentuarea fenomenului de pentru șomeri și tineri absolven ți; migra ție a for ței de munc ă; - Acordarea facilit ăților locale pentru investitorii ce creeaz ă peste dou ă zeci de locuri de munc ă;

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 60 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

2.4 Agricultura și Silvicultura

2.4.1 Agricultura

Agricultura, împreun ă cu celelalte sectoare de activitate, contribuie la dezvoltarea economic ă a zonei, condi ţiile naturale şi climatice variate existente oferind posibilitatea dezvolt ării unei agriculturi complexe. Un rol important în acest sector economic îl de ţine produc ţia vegetal ă şi zootehnia. În microregiunea studiat ă, suprafa ţa terenului agricol însumeaz ă 72.269,25 ha , reprezentând 67,27% din suprafa ţa total ă a acesteia şi 19,63% din suprafa ţa agricol ă a jude ţului Alba. Din totatul suprafe ţei agricole 57.357,66 ha reprezint ă suprafa ţa agricol ă utilizat ă (79,37%) , iar 6.628,79 ha reprezint ă suprafa ţa agricol ă neutilizat ă (9,17%), restul fiind suprafe țe împ ădurite (8,60%), suprafe țe ocupate cu cl ădiri, cur ți, drumuri, etc (2,86%) și suprafe țe ocupate de hele ștee, iazuri, b ălți (0,01%). Conform datelor furnizate de Direc ţia Regional ă de Statistic ă Alba, dup ă Recens ământul General Agricol efectuat în anul 2010, situa ţia terenurilor pe fiecare unitate administrativ teritorial ă asociat ă este prezentat ă în Tabelul: Suprafa ţa agricol ă utilizat ă, suprafa ţa agricol ă neutilizat ă şi alte suprafe ţe (hectare), pe categorii de folosin ţă , pe localit ăţ i (sursa: INS Romania)

Suprafața agricolă utilizată (ha)

Alba de Jos, 57357.7

Total jude ț Alba, 269945.09

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 61 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Tabel: Suprafaţa agricolă utilizată, suprafaţa agricolă neutilizată şi alte suprafeţe (hectare), pe categorii de folosinţă, pe localităţi

Suprafa ța agricol ă utilizat ă din care: Suprafe țe ocupate cu Suprafa ța Suprafa ța Hele ștee Nr. Municipii, ora șe și Teren Gr ădini Pășuni și Culturi TOTAL Suprafa ța crânguri în cl ădiri, total ă a agricol ă , iazuri, Crt. comune arabil familiale fâne țe continue împ ădurită sistem de cur ți, exploata ției neutilizat ă bălți rota ție pe drumuri, agricole termen cariere etc. scurt 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 AIUD 2864.91 127.57 1719.37 375.19 5087.04 1015.03 2433.66 1755.07 153.08 1.86 8690.67 2 OCNA MURES 2777.34 139.05 1576.21 54.12 4546.72 195.21 271.10 - 130.61 - 5143.64 3 TEIUS 2407.63 102.34 1139.06 49.40 3698.43 129.78 4.41 - 148.76 - 3981.38 4 FARAU 1809.38 43.58 1342.05 49.31 3244.32 811.82 246.71 - 82.76 - 4385.61 5 HOPARTA 1575.94 52.09 2106.89 36.64 3771.56 830.25 3.76 1.00 56.62 - 4662.19 6 LIVEZILE 340.41 9.56 2070.39 15.88 2436.24 416.76 551.85 - 738.89 0.84 4144.58 7 LOPADEA NOUA 2995.83 74.24 2630.77 229.04 5929.88 1068.34 13.28 - 71.16 - 7082.66 8 LUNCA MURESULUI 2037.64 38.98 556.28 1.71 2634.61 8.58 0.92 - 50.45 - 2694.56 9 MIRASLAU 1168.04 30.48 1013.30 61.60 2273.42 554.17 734.19 - 119.86 - 3681.64 10 NOSLAC 2143.17 55.56 1180.61 8.03 3387.37 19.53 174.62 - 59.46 - 3640.98 11 PONOR 201.68 10.01 3008.60 0.62 3220.91 216.62 231.71 - 15.27 - 3684.51 12 RADESTI 1423.52 39.27 916.57 47.97 2427.33 278.77 39.22 0.03 35.11 - 2780.43 13 RAMET 61.95 10.26 1611.04 0.06 1683.31 624.06 1.85 - 27.49 - 2336.71 14 RAMETEA 579.41 38.73 1931.29 32.62 2582.05 57.65 91.11 - 28.84 0.10 2759.75 15 STREMT 1847.14 32.15 1391.06 84.02 3354.37 270.74 1328.15 - 268.68 1.57 5223.51 16 UNIREA 2948.28 107.55 3972.50 51.77 7080.10 131.48 85.40 - 79.45 - 7376.43 Total ADI Alba de 17 27182.27 911.42 28165.99 1097.98 57357.66 6628.79 6211.94 1756.1 2066.49 4.37 72269.25 Jos 18 Total Jude țul Alba 102320.87 3548.41 158463.15 5612.66 269945.09 22669.46 66368.58 1758.55 8978.79 208.90 368170.82 19 % ADI din total jude ț 26.57% 25.69% 17.77% 19.56% 21.25% 29.24% 9.36% 99.86% 23.02% 2.09% 19.63%

Sursa: Institutul Na ţional de Statistic ă

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 62 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Suprafața exploatației agricole pe categorii de folosință (ha)

6211.94 6628.79 4.37 2066.49

27182.27 1097.98

28165.99 911.42 Teren arabil Grădini familiale Pășuni și fânețe Culturi continue Suprafața agricolă neutilizată Heleștee, iazuri, bălți Suprafața împădurită Suprafețe ocupate cu clădiri, curți, drumuri, cariere etc.

Ca ramur ă economic ă, agricultura, la nivelul microregiunii are o pondere substan ţial ă, fiind bine reprezentat ă prin num ărul mare de gospod ării ale popula ţiei care desf ăş oar ă activit ăţ i agricole, precum şi de societ ăţ i comerciale viticole şi pomicole.

Agricultura este o activitate principal ă a locuitorilor, în special în mediu rural, fiind favorizat ă de terenurile fertile ce se reg ăsesc în zon ă şi condi ţiile de clim ă care permit cultivarea cerealelor, legumelor, plantelor tehnice şi furajelor. Aceste tipuri de soluri sunt favorabile pentru cultura grâului, porumbului, ov ăzului, secarei, trifoiului, legumelor, plantelor tehnice, cartofului, sfeclei de zah ăr, florii -

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 63 Strategia de dezvoltare 2014 -2020 soarelui. Astfel se identific ă o preponderen ţă a culturilor de cereale, porumb, a plantelor tehnice, legumelor, a vi ţei de vie şi pomilor fructiferi. De asemenea, este recunoscut nivelul preg ătirii şi cuno ştin ţelor agricole aferente popula ţiei adulte şi vârstnice ocupate în domeniu.

Conform datelor furnizate de către Direc ţia Regional ă de Statistic ă Alba, dup ă Recens ământul General Agricol efectuat în anul 2010, situaţia suprafe ţelor de teren pe categorii de culturi este prezentat ă în tabelele ”Suprafa ţa cultivat ă (hectare) cu cereale pentru boabe a suprafe ţei agricole utilizate, pe localit ăți”, ”Suprafa ţa cultivat ă (hectare) cu plante industriale a suprafe ţei agricole utilizate, pe localit ăţ i”, ”Suprafa ţa cultivat ă (hectare) cu plante de nutre ţ recoltate verzi a suprafe ţei agricole utilizate, pe localit ăţ i”.

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 64 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Tabel: Suprafa ţa cultivat ă (hectare) cu cereale pentru boabe a suprafe ţei agricole utilizate, pe localit ăți

Alte Nr. Municipii, Ora șe și Grâu comun Grâu Orz și cereale Secar ă Ov ăz Porumb Sorg Orez Total Crt. Comune și grâu spelt dur orzoaic ă pentru boabe 1 AIUD 447.06 - 3.00 144.75 25.69 1245.67 - - 31.25 1897.42 2 OCNA-MURES 806.22 - - 186.24 8.27 1482.16 - - 2.74 2485.63 3 TEIUS 324.65 - - 63.63 33.23 1383.22 - - 26.01 1830.74 4 FARAU 234.68 - - 112.84 55.92 760.90 - - 1.74 1166.08 5 HOPARTA 140.69 - - 24.04 13.28 656.82 - - - 834.83 6 LIVEZILE 57.30 - - 15.09 1.29 77.34 - - - 151.02 7 LOPADEA-NOUA 302.51 - - 144.51 55.52 879.61 - - 2.52 1384.67 8 LUNCA-MURESULUI 463.29 - 5.61 148.27 18.46 967.72 - - 7.20 1610.55 9 MIRASLAU 72.82 - - 25.01 4.02 604.12 - - 10.67 716.64 10 NOSLAC 474.64 - 0.33 28.84 1.90 1098.54 - - 5.44 1609.69 11 PONOR 1.99 - - 1.49 1.30 7.73 - - - 12.51 12 RADESTI 179.27 - 2.21 75.81 11.29 655.25 - - 5.35 929.18 13 RAMET 4.14 - - 0.28 - 12.29 - - - 16.71 14 RAMETEA 93.64 - - 37.16 4.69 96.54 - - 0.73 232.76 15 STREMT 266.43 - 2.05 70.00 39.75 894.82 - - - 1273.05 16 UNIREA 271.28 - - 97.52 26.80 1356.10 0.20 - - 1751.90 17 Total ADI Alba de Jos 4140.61 - 13.2 1175.48 301.41 12178.83 0.2 - 93.65 17903.38 18 Total Jude țul Alba 18101.10 0.34 132.39 3278.81 1503.51 38715.13 19.74 - 147.31 61898.33 19 % ADI din total jude ț 22.87% - 9.97% 35.85% 20.05% 31.46% 1.01% - 63.57% 28.92%

Not ă: Au fost înregistrate şi suprafe ţele utilizate pentru produc ţia de s ămân ţă . Sursa: Institutul Na ţional de Statistic ă

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 65 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

. Tabel: Suprafa ţa cultivat ă (hectare) cu plante industriale a suprafe ţei agricole utilizate, pe localit ăţ i

Cânep Plante oleaginoase *) In Plante Municipii, ă Floarea Rapi ță Soia In Alte Nr. pentru Hamei Tutun medicinale, Alte plante Ora șe și pentru soarelui boabe pentru culturi TOTAL Crt. fibr ă **) **) aromatice și industriale Comune fibr ă ulei oleaginoa **) condimente *) **) se 1 AIUD - - - 3.26 0.15 - - - - 10.16 - 13.57 2 OCNA MURES - - - - 4.00 ------4.00 3 TEIUS - - - - - 52.00 - - - - - 52.00 4 FARAU - - - 1.50 10.78 ------12.28 5 HOPARTA 0.03 - - - 0.42 - - - - 0.29 - 0.74 6 LIVEZILE - - - 0.42 ------0.42 7 LOPADEA - - - 9.39 4.75 - 0.70 - - - - 14.84 NOUA 8 LUNCA 40.00 - - - 20.00 28.29 - - - - - 88.29 MURESULUI 9 MIRASLAU - - - 1.35 1.00 ------2.35 10 NOSLAC - - - 12.43 3.10 - - - - 5.23 - 20.76 11 PONOR ------0.20 - - - - 0.20 12 RADESTI - - 43.00 0.50 0.70 - 0.82 - - - - 45.02 13 RAMET ------0.00 14 RAMETEA - - - 0.56 - - - - 2.65 2.71 0.15 6.07 15 STREMT - - - - 18.34 23.25 13.00 - - - - 54.59 16 UNIREA - - - - - 129.15 - - - - - 129.15 17 Total ADI 40.03 0 43 29.41 63.24 232.69 14.72 0 2.65 18.39 0.15 444.28 Alba de Jos 18 Total 115.03 0.3 43 196.13 1323.2 1744.1 196.08 0 151.59 567.08 2.73 4339.24 Jude țul Alba 19 % ADI din total 34.80% 0.00% 100.00% 15.00% 4.78% 13.34% 7.51% 1.75% 3.24% 5.49% 10.24% jude ț Sursa: Institutul Na ţional de Statistic ă

*) Au fost înregistrate şi suprafe ţele utilizate pentru produc ţia de s ămân ţă .

**) Nu au fost înregistrate şi suprafe ţele utilizate pentru produc ţia de s ămân ţă .

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 66 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Tabel: Suprafa ţa cultivat ă (hectare) cu plante de nutre ţ recoltate verzi a suprafe ţei agricole utilizate, pe localit ăţ i

Leguminoase Anuale pentru nutre ț Alte pentru Nr. Municipii, ora șe și Porumb (lucern ă, plante fân și Total Crt. comune verde trifoi, pentru mas ă măzăriche și nutre ț verde alte perene) 1 AIUD 22.57 181.85 296.58 34.41 535.41 2 OCNA-MURES 41.64 10.00 99.30 22.29 173.23 3 TEIUS 1.40 - 92.92 4.90 99.22 4 FARAU 9.29 43.48 418.67 20.96 492.40 5 HOPARTA 54.68 - 199.33 - 254.01 6 LIVEZILE - - 22.89 0.01 22.90 7 LOPADEA-NOUA 109.83 101.33 363.46 2.51 577.13 8 LUNCA-MURESULUI 40.00 8.50 127.33 - 175.83 9 MIRASLA U - 21.50 224.81 3.35 249.66 10 NOSLAC 1.82 - 106.21 1.63 109.66 11 PONOR 0.35 - 27.33 0.59 28.27 12 RADESTI 13.00 7.99 275.39 28.15 324.53 13 RAMET - - 1.52 - 1.52 14 RAMETEA 17.90 - 248.52 6.80 273.22 15 STREMT 2.00 1.41 117.62 2.93 123.96 16 UNIR EA 9.07 71.64 284.57 67.64 432.92 17 Total ADI Alba de Jos 323.55 447.7 2906.45 196.17 3873.87 18 Total Jude țul Alba 1298.77 1133.13 9103.46 630.08 12165.44 19 % ADI din total jude ț 24.91% 39.51% 31.93% 31.13% 31.84% Sursa: Institutul Na ţional de Statistic ă Not ă: Nu au fost înregistrate şi suprafe ţele utilizate pentru produc ţia de s ămân ţă .

În ce prive şte produc ţia de plante aceasta este majoritar privat ă fiind concentrat ă în ferme agricole de subzisten ţă , produc ţia ob ţinut ă fiind destinat ă consumului familial şi ocazional comercializ ării.

Localit ăţ ile din cadrul microregiunii care sunt str ăbătute de râul Mure ş sunt cunoscute ca fiind zone favorabile pentru culturi de cereale, şi legume beneficiind de condi ţii optime pentru cultivarea acestora. Existen ţa terenurilor fertile şi a posibilit ăţ ilor de irigare, a permis ca pe scar ă larg ă s ă se practice o agricultur ă specific ă, respectiv: legumicultur ă, cultura grâului, orzoaic ă, ov ăzul. Terenurile de pe Valea Mure şului sunt cunoscute pentru fertilitatea lor, fiind propice pentru cultivarea legumelor. Astfel în lunca râului Mure ş, în zonele Aiud – Răde şti - Lunca Mure şului sunt amplasate amenaj ări de iriga ţii, formate

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 67 Strategia de dezvoltare 2014 -2020 din pompe, canale, conducte care sunt folosite pentru a preleva sau a transporta apa în vederea distribuirii acesteia pentru irigarea suprafe ţele de teren, destinate cultiv ării legumelor. În unele gospod ării din cadrul microregiunii se cultiv ă pe suprafe ţe mari legume şi zarzavaturi care sunt comercializate în ora şele Teiu ş şi Ocna Mure ş şi în Municipiul Aiud, îndeosebi salat ă şi spanac vinete şi ardei, tomate, aceast ă activitate fiind principala surs ă de venit pentru locuitorii din zon ă rural ă, prin valorificarea produselor ob ţinute în gospod ăriile individuale. Produsele agricole sunt comercializate de regul ă în pie ţele organizate din localit ăţ ile urbane, care au o capacitate limitat ă, fapt ce duce la o comercializare redus ă a acestora, în raport cu poten ţialul de produc ţie. Având în vedere c ă prin aderarea României la Uniunea Europeană comercializarea produselor agricole, în pie ţe trebuie s ă se desf ăş oare în conformitate cu standardele europene, este necesar ă crearea cadrului institu țional adecvat depozit ării și comercializ ării legumelor şi fructelor de c ătre produc ători atât individul cât și în forme organizate. În legisla ţia ţă rii noastre, aceste standarde obligatorii au fost transpuse de către Asocia ţia de Standardizare din România (ASRO), iar conformitatea privind standardele de comercializare este efectuat ă de c ătre Inspec ţia de Stat pentru Controlul Tehnic în Producerea şi Valorificarea Legumelor şi Fructelor. Astfel, toate legumele şi fructele care sunt comercializate în pie ţe agroalimentare trebuie s ă fie ambalate s ă poarte etichete pe care vor fi men ţionate urm ătoarele elemente: numele produc ătorului, specia, clasa de calitate şi cantitatea net ă a produsului. Dup ă cum se poate observa din datele prezentate mai sus, agricultura reprezint ă, mai ales în mediul rural, activitatea de baz ă a locuitorilor, fiind considerată principala sursa de venit a acestora, motiv pentru care este necesar ă asigurarea condi ţiilor optime de depozitare, expunere şi comercializare a produselor în conformitate cu standardele europene. Astfel, se contureaz ă nevoia dezvolt ării/ construirii unor depozite de gross pentru legume şi fructe, localizarea acestora și stabilirea num ărului de loca ții destinate acestui tip de investi ții realizându-se în func ție de zonele și suprafe țele cultivate.

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 68 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

În zona montan ă agricultura reprezint ă principala activitate a locuitorilor, fiind practicat ă în cea mai mare parte pe suprafe ţe mici, suprafa ţele arabile din aceast ă zon ă fiind cultivate cu porumb, grâu, orz şi ov ăz şi cartof. Suprafa ţă ocupat ă de p ăş uni şi fâne ţe reprezint ă 38,97% din suprafa ţa agricol ă a microregiunii. Cele mai insemnate suprafe ţe ocupate de p ăş uni se reg ăsec la nivelul unit ăţ ilor administrative teritoriale din zona montan ă, reprezentând 35,55% din totalul suprafe ţelor ocupate de p ăş uni din cadrul microregiunii.

Pășuni și fânețe 28165.99

Total județul Alba Alba de Jos

158463.15

Păş unile reprezint ă terenurile acoperite cu vegeta ţie ierboas ă, instalat ă pe cale natural ă sau regenerat ă prin îns ămân ţare, destinate p ăş unatului animalelor.(INS) Fâne ţele reprezint ă terenurile acoperite cu vegeta ţie ierboas ă, instalat ă pe cale natural ă sau regenerat ă prin îns ămân ţare, destinate recolt ării pentru ob ţinerea de fân. (INS) Din datele comunicate de Direc ţia Regional ă de Statistic ă Alba, dup ă Recens ământul General Agricol efectuat în anul 2010, situaţia suprafe ţelor de teren pe categorii de culturi de p ăş uni şi fâne ţe se prezint ă astfel:

Nr. Municipii, ora șe și Pășuni și crt. comune fânețe

0 1 2 1 AIUD 1719.37 2 OCNA MURES 1576.21

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 69 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Nr. Municipii, ora șe și Pășuni și crt. comune fânețe

3 TEIUS 1139.06 4 FARAU 1342.05 5 HOPARTA 2106.89 6 LIVEZILE 2070.39 7 LOPADEA NOUA 2630.77 8 LUNCA MURESULUI 556.28 9 MIRASLAU 1013.30 10 NOSLAC 1180.61 11 PONOR 3008.60 12 RADESTI 916.57 13 RAMET 1611.04 14 RAMETEA 1931.29 15 STREMT 1391.06 16 UNIREA 3972.50 17 Total ADI Alba de Jos 28165.99 18 Total Județul Alba 158463.15 19 % ADI din total județ 17.77% Sursa: Institutul Na ţional de Statistic ă Poten ţialul agricol al microregiunii este important, pretându-se unei game variate de culturi agricole, reflectat şi de ponderea mare a suprafe ţelor de teren cultivate cu pomi fructiferi, arbu şti ornamentali şi vi ţă de vie. Astfel, în cadrul microregiunii se produc şi se comercializeaz ă în principal puie ţi de pomi fructiferi certifica ţi, arbu şti ornamentali, trandafiri şi vi ţă de vie. În acest sector se remarc ă Municipiul Aiud, Comuna Lopadea Nou ă, fiind recunoscute pentru num ărul mare de produc ători individuali de trandafiri, pomi fructiferi, arbu şti ornamentali şi vi ţă de vie. În anul 2010 în localitatea Ciumbrud a fost înfiin ţat ă Asocia ţia Amicii Rozelor, asocia ţie care de ţine un num ăr de 21 de membrii, având ca scop principal informarea membrilor despre metodele de cultivare, înmul ţire şi îngrijirea trandafirilor, a arbu ştilor ornamentali, promovarea soiurilor locale de trandafiri, arbu şti ornamentali şi pomi fructiferi. În fiecare an la sfâr şitul lunii iunie are loc Festivalul Ziua Rozelor, festival organizat de c ătre cu sprijinul autorit ăţ ilor locale, jude ţene, Grupul Şcolar Agricol „Alexandru Borza” Ciumbrud, Asocia ţia Amicii Rozelor, produc ătorii din Ciumbrud şi Asocia ţia Agricol ă Alba Alfroda. Cultivarea plantelor ornamentale prezint ă o mare valoarea economic ă pentru produc ătorii din zon ă iar comercializarea produselor eviden ţiate mai sus, este principala surs ă de venit pentru ace ştia.

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 70 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Microregiunea este recunoscut ă prin poten ţialul s ău viti-vinicol şi pentru calitatea vinurilor locale, premiate la concursuri na ționale și interna șionale. Acest fapt este confirmat şi de Oficiul Na ţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi alte Produse Vitivinicole . La nivelul jude ţului Alba din suprafa ţa agricol ă a acestuia, viile şi pepinierele viticole reprezint ă 1,07% din suprafa ţa agricol ă, iar pepinierele pomicole şi livezile reprezint ă 0,46%, iar o mare parte din aceast ă suprafa ţă se reg ăse şte pe teritoriul administrativ al municipiului Aiud. Tradi ţia cultiv ării vi ţei - de vie dateaz ă de sute de ani şi a reprezentat pentru locuitorii din zon ă o surs ă principal ă de venit. Zon ă viticol ă din aceast ă microregiune denumit ă „Podgoria Aiud”, întins ă pe raza municipiului Aiud, localitatea Ciumbrud şi în comunele R ăde şti, Lopadea Nou ă, Hopîrta, F ărău, Mir ăsl ău, Ocna Mure ş, Livezile, se remarc ă prin vinurile tradi ţionale produse de o calitate deosebit ă. Localit ăţ ile Ciumbrud şi Sîncrai, componente ale municipiului Aiud, sunt recunoscute ca fiind principalele zone în care se reg ăsesc planta ţii viticole. La nivelul anului 2005 prin Hot ărârea nr. 5 a Consiliului Local, Municipiul Aiud a fost declarat ora ş al vinului. Implicarea autorit ăţ ii locale vine în sprijinul locuitorilor în vederea desf ăş ur ării în condi ţii optime a activit ății din acest sector agricol, prin cultivarea suprafe ţei de vi ţă de vie şi comercializarea vinului. La ini ţiativa Consiliului Jude ţean Alba, în anul 2007 a fost înfiin ţat ă Asocia ţia Ţara Vinului având ca scop promovarea turismului la nivelului jude ţului Alba. Obiectivele principale ale asocia ţiei sunt promovarea produc ţiei vinului de calitate, dezvoltarea turismului rural şi al vinului, p ăstrarea regiunilor vitivinicole, extinderea pie ţei şi a cererilor pentru vinurile de calitate tradi ţionale, locale. Calitatea vinurilor produse în aceast ă zon ă este asigurat ă de clima şi solul regiunii, condi ţiile naturale întâlnite sunt favorabile cultiv ării vi ţei – de – vie. Relieful se impune prin cele dou ă tipuri distincte morfogenetice: dealurile cu coamele şi versan ţii lor, ca forme predominant sculptate şi culoarele drepresionare ale Mure şului ca forme predominant de acumulare. Dealurile şi colinele constituie forma dominat ă în aria de podgorie şi pe versan ţii lor se reg ăsesc majoritatea trupurilor viticole. Solurile cu utilizare viticole se împart în dou ă clase: argiluvisoluri şi molisoluri cernoziomice.

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 71 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Argiluvisolurile sunt dominante în etajul deluros al p ădurilor de foioase, de o parte şi de alta a Culoarului Mure şului şi sunt reprezentate prin diverse tipuri de soluri brune, în timp ce molisolurile cernoziomice, sunt întâlnite pe terasele mijlocii, din culoarului Mure şului. Aceste soluri dispun de propriet ăţ i corespunz ătoare pentru cultivarea vi ţei –de –vie. Soiuri precum Sauvignon Blanc, Feteasca Regala, Riesling, Muscat Ottonel, Gewurztraminer (Traminer), Chardonnay şi Pinot Gris, Furmint, Neubuger sunt cultivate cu succes în aceast ă zon ă şi ofer ă în fiecare an o recolt ă valoroas ă de vinuri. Brandul vinurilor produse în cadrul microregiunii poate promova întreaga microregiune, aducând un plus de atractivitate și valoare economic ă. În sprijinirea produc ătorilor de vinuri din cadrul microregiunii se poate veni prin promovarea soiurilor de vinuri autohtone în cadrul unor evenimente, târguri, concursuri sau expozi ţii, campanii de informare, promovare la locurile de desfacere, eviden țierea avantajelor produselor raportat la calitate, siguran ţă alimentar ă şi respectarea mediului. Raportat la condi ţiile climatice, de relief și de sol din cadrul microregiunii sunt satisf ăcute cerin ţele necesare pentru ob ţinerea unor vinuri de calitate superioar ă, astfel încât dezvoltarea acestei activit ăți va conduce la cre ștere economic ă în microregiune. Al ături de produc ţia vegetal ă, cre şterea animalelor este o activitate cu rol important pentru locuitorii din cadrul microregiunii, acestea asigurând produsele alimentare necesare consumului propriu sau sursa principal ă de venit ca urmare a comercializ ării lor. Îmbinându- se cu produc ţia vegetal ă, cre şterea animalelor contribuie la dezvoltarea întregului sector agricol, la m ărirea productivit ăţ ii muncii şi a eficien ţei economice, având contribu ţie atât direct ă, cât şi indirect ă la dezvoltarea sectorului agricol.

La nivelul cresc ătorilor de animale din microregiune s-a constatat o capacitate sc ăzut ă de asociere şi valorificare comun ă a resurselor animale şi financiare în acest domeniu. Conform datelor furnizate de c ătre Direc ţia Regional ă de Statistic ă Alba, dup ă Recens ământul General Agricol efectuat în anul 2010, situaţia efectivelor

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 72 Strategia de dezvoltare 2014 -2020 de animale pe categorii se prezint ă în tabelul Efective de animale (capete) / Familii de albine (num ăr), pe specii, pe localit ăţ i. În cadrul unor unit ăţ i administrativ teritoriale au fost înfiin ţate asocia ţii ale cresc ătorilor de animale, cu rol în sprijinirea activit ăţ ilor de cre ştere a animalelor şi promovarea produc ătorilor locali. În zona montan ă se afl ă cele mai însemnate suprafe ţe de p ăş uni şi fâne ţe, iar prin varietatea şi abunden ţa covorului ierbos care le acoper ă, acestea reprezint ă un mare poten ţial pentru dezvoltarea zootehniei în aceast ă zon ă. În aceast ă zon ă din microregiune, cre şterea animalelor (vaci, oi, capre) pentru lapte si într-o mic ă m ăsur ă pentru carne este principala surs ă de venit a locuitorilor. Datorit ă lipsei condi ţiilor necesare desfacerii acestor produse agricole, în zona montan ă, num ărul animalelor a sc ăzut. Reducerea num ărului de animale a dus la sc ăderea calit ăţ ii p ăş unilor şi fâne ţelor, datorit ă lipsei lucr ărilor de între ţinere a acestora.

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 73 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Tabel: Efective de animale (capete) / Familii de albine (număr), pe specii, pe localităţi

Specii de animale Nr. Municipii, Orașe și Bovine Ovine Caprine Porcine Păsări Cabaline Măgari și Iepuri de Familii de Crt. Comune catâri casă albine 1 AIUD 1389 3779 395 2406 32489 145 3 492 2594 2 OCNA-MURES 609 3506 113 2846 47619 90 1 362 570 3 TEIUS 362 2323 48 2568 24374 82 - 130 787 4 FARAU 980 15053 204 1970 14826 151 28 45 598 5 HOPARTA 494 5333 370 1032 11654 83 - 128 166 6 LIVEZILE 295 629 418 591 7425 39 1 118 164 7 LOPADEA -NOUA 760 3632 12 1921 20096 110 1 284 13 27 8 LUNCA -MURESULUI 495 2486 119 1329 144471 60 3 284 112 9 MIRASLAU 896 2780 796 1595 12299 78 5 125 41 10 NOSLAC 260 2930 287 1234 21597 87 - 112 47 11 PONOR 1498 946 28 510 4182 43 - - 64 12 RADESTI 320 2668 13 1542 11672 65 - 200 35 13 RAMET 722 236 3 159 1865 15 - 3 68 14 RAMETEA 277 1487 455 484 5476 41 6 77 12 15 STREMT 384 3026 21 1406 14808 117 5 120 1050 16 UNIREA 940 9153 686 1691 21441 136 4 185 695 17 Total ADI Alba de Jos 10681 59967 3968 23284 396294 1342 57 2665 8330 18 Total Județul Alba 62399 300314 14651 100687 2049377 8783 428 7589 46020 19 % ADI din total jude ț 17.12% 19.97% 27.08% 23.13% 19.34% 15.28% 13.32% 35.12% 18.10% Sursa: Institutul Na ţional de Statistic ă

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 74 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Astfel, zootehnia poate constitui, pentru aceste unit ăţ i administrativ teritoriale o oportunitate economică, datorit ă resurselor naturale pe care le de ţin. Zootehnia reprezint ă o ramur ă principal ă a agriculturii, care implic ă activitatea de cre ştere, ameliorare, reproduc ţie şi protec ţia animalelor. Aceast ă activitate se realizeaz ă în exploata ţii zootehnice, asocia ţii şi cresc ătorii de animale. Calitatea de cresc ător de animale, precum şi de membru al unei asocia ţii profesionale de profil d ă drept de preem ţiune la ob ţinerea de licen ţe, cu sprijinul Ministerului Agriculturii şi Dezvolt ării Rurale, în vederea valorific ării la export a animalelor şi a produselor de origine animalier ă. Accesul dificil la pie ţele de desfacere și de procesare a produselor agricole din zona montan ă, influen ţeaz ă cre șterea costurilor de transport precum şi implicit costurile finale ale produselor procesate. Distan ţele mari şi calitatea slab ă a infrastructurii de transport dar şi lipsa concentr ării ofertei, conduce la o slaba valorificarea a produselor din aceast ă zon ă. Un obiectiv de baz ă în dezvoltarea acestei zone din cadru microregiunii este organizarea produc ătorilor în asocia ţii cu capacit ăţ i proprii de transformare şi comercializare a produselor şi de sporire a veniturilor acestora. Prin dezvoltarea unor centre de colectare a laptelui şi procesare, a c ărnii a fructelor de p ădure se poate veni în sprijinul locuitorilor, acesta putând deveni un obiectiv avantajos pe termen lung în vederea dezvolt ării poten ţialului agricol în aceast ă zon ă a microregiunii.

PARCUL DE TRACTOARE ŞI MASINI AGRICOLE Conform datelor furnizate de Direc ţia Regional ă de Statistic ă Alba, dup ă Recens ământul General Agricol efectuat în anul 2010, situaţia ma şinilor şi echipamentelor agricole în proprietate, dup ă tipul de ma şini şi echipamente agricole utilizate, pe fiecare unitate administrativ teritorial ă asociat ă se prezint ă în tabelul Ma şini şi echipamente agricole în proprietate (num ăr), dup ă tipul de ma şini şi echipamente agricole utilizate, pe localit ăţ i.

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 75 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Tabel: Ma şini şi echipamente agricole în proprietate (num ăr), dup ă tipul de ma şini şi echipamente agricole utilizate, pe localit ăţ i

Nr. Municipii, Crt. Oraşe şi Comune Combine Combine Combine mecanică mecanică Tractoare Tractoare zahăr, cartofi zahăr, cartofi Alte maşini şi şi maşini Alte Motocultoare Motocultoare Maşini pentru Maşini Combinatoare Combinatoare Motocositoare Motocositoare Grape mecanice mecanice Grape şini pentru erbicidat erbicidat pentru şini echipamente agricole agricole echipamente Cultivatoare mecanice Cultivatoare şi executat tratamente şi pentru autopropulsate pentru autopropulsate oleaginoase, seminceri oleaginoase, Ma recoltat cereale, culture cereale, culture recoltat Împrăştiat îngrăşăminte Împrăştiat Semănători cu tracţiune cu Semănători Pluguri pentru tractoare Pluguri sfeclă de recoltat furaje, 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 1 AIUD 166 67 143 31 27 69 62 32 70 22 7 26 74 2 OCNA MURES 73 11 61 10 8 21 34 11 18 10 2 14 21 3 TEIUS 72 2 63 12 14 34 32 13 28 15 3 5 10 4 FARAU 95 5 91 7 17 47 18 9 18 5 2 22 65 5 HOPARTA 49 5 47 2 7 34 23 8 13 4 1 13 13 6 LIVEZILE 30 1 30 - 3 25 2 1 3 3 - 2 - 7 LOPADEA NOUA 129 11 127 17 18 72 61 20 37 17 6 14 11 8 LUNCA MURESULUI 61 2 48 11 11 29 22 11 15 4 5 8 1 8 9 MIRASLAU 70 7 59 7 6 37 20 12 20 8 1 4 31 10 NOSLAC 28 3 22 5 4 9 8 4 5 2 - 2 6 11 PONOR 4 ------30 2 12 RADESTI 65 15 58 17 13 31 31 11 29 10 5 11 48 13 RAMET ------14 RAMETEA 104 4 89 2 3 35 35 2 10 37 1 26 18 15 STREMT 159 3 132 16 15 62 29 10 23 12 - 8 33 16 UNIREA 56 7 60 5 7 44 28 8 13 6 - 14 17 17 Total ADI Alba de Jos 1161 143 1030 142 153 549 405 152 302 155 33 199 367 18 Total Județul Alba 4156 317 3376 547 476 1944 1619 508 972 507 91 1383 1684 19 % ADI din total județ 27.94% 45.11% 30.51% 25.96% 32.14% 28.24% 25.02% 29.92% 31.07% 30.57% 36.26% 14.39% 21.79% Sursa: Institutul Na ţional de Statistic ă

Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă ”Alba de Jos” Pagina 76 Strategia de dezvoltare 2014 -2020

Agricultura Ecologic ă

O oportunitate pentru locuitorii din mediul rural este agricultura ecologic ă, având în vedere cererea de produse ecologice tot mai mare atât la nivel na ţional, cât şi la nivel european. La nivel na ţional agricultura ecologic ă constituie un sector dinamic, care în ultimii ani a cunoscut o evolu ţie ascendent ă, atât în sectorul vegetal cât şi în cel animalier. Agricultura ecologic ă reprezint ă un procedeu de a cultiva plante şi de a produce alimente care se deosebe şte de agricultura conven ţional ă. Rolul sistemului de agricultur ă ecologic ă este de a produce hran ă mai curat ă, în deplin ă corela ţie cu conservarea şi dezvoltarea mediului. Principalul scop al agriculturii ecologice este ob ţinerea de produse agricole şi alimentare proaspete şi autentice, prin procese create s ă respecte natura şi sistemele acesteia. Un obiectiv principal pentru dezvoltarea agriculturii ecologice la nivelul microregiunii îl reprezint ă promovarea conceptului de agricultur ă ecologic ă pentru a se aduce la cuno ştin ţa consumatorilor avantajele produselor ecologice, acestea fiind produse curate, iar calitatea lor este asigurat ă de un sistem de inspec ţie şi certificare. În vederea promov ării agriculturii ecologice sunt necesare ac ţiuni de informare şi de instruire a produc ătorilor, ac ţiuni care pot fi realizate prin intermediul unor institu ţii sau organiza ţii. De asemenea, este deosebit de important ă formarea de speciali şti califica ţi atât prin institu ţiile şcolare cu profil agricol cât şi prin cursuri de formare profesional ă pentru adul ţi. O oportunitate o reprezint ă cultivarea plantelor aromatice şi medicinale care sunt reprezentate de specii anuale, bienale si perene, ale caror produse (materii prime vegetale) - flori ( Flores ), frunze ( Folium ), iarba sau întreaga masa vegetativa aeriana ( Herba ), fructe (Fructis), seminte ( Semen ), radacini ( Radix ), etc. îsi gasesc diferite intrebuintari. Acestea pot