COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ TULCEA Ex. ___ Nr. ______Tulcea,______
APROB, PREŞEDINTELE CONSILIULUI JUDEŢEAN TULCEA TARHON VICTOR
DE ACORD, PREŞEDINTELE COMITETULUI JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ TULCEA PREFECT, GUDU VASILE
P L A N U L DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR DE PE TERITORIUL JUDEŢULUI TULCEA
TULCEA 2011
NESECRET Cuprins
CAPITOLUL I DispoziŃii Generale………………………………………………………………… 3 1. DefiniŃie, scopuri, obiective…………………………………………………………………………... 3 1.1. DefiniŃia Planului de Analiză i Acoperire a Riscului……………………………………………. 3 1.2. Scopurile Planului de Analiză i Acoperire a Riscului…………………………………………… 3 1.3. Acte normative de referinŃă………………………………………………………………………. 3 1.4. Obiectivele Planului de Analiză i Acoperire a Riscului…………………………………………. 4 1.5. ResponsabilităŃi privind analiza i acoperirea riscurilor………………………………………….. 4 1.5.1. Structuri organizatorice implicate…………………………………………………………….. 4 1.5.2.ResponsabilităŃi ale organismelor i autorităŃilor cu atribuŃii în domeniu…………………….. 5 CAPITOLUL II Caracteristicile unităŃii administrativ – teritoriale…………………………….. 14 2.1. Amplasare geografică i relief……………………………………………………………………. 14 2.1.1. SuprafaŃă i vecinătăŃi………………………………………………………………………… 14 2.1.2. Forme de relief, specificităŃi i influenŃe …………………………………………………….. 15 2.1.3. Caracteristici pedologice ale solului …………………………………………………………. 16 2.2. Caracteristici climaterice …………………………………………………………………………. 16 2.2.1. Regimul climatic, specificităŃi i influenŃe…………………………………………………… 16 2.2.2. Regimul precipitaŃiilor cantităŃi lunare i anuale, valori medii, valori extreme înregistrate vârfuri istorice………………………………………………………………………………… 17 2.2.3. Temperaturi lunare i anuale, valori medii, valori extreme înregistrate vârfuri istorice … 17 2.2.4. Fenomene meteorologice extreme furtuni, tornade etc. ……………………………………. 17 2.3. ReŃea hidrografică ………………………………………………………………………………... 18 2.3.1. Cursurile de apă, debite normale, cre teri înregistrate vârfuri istorice……………………….. 18 2.3.2. Bazinele hidrografice, lacurile de acumulare suprafeŃe, volume……………………………... 19 2.3.3. Lacuri, iazuri suprafeŃe, adâncimi…………………………………………………………... 19 2.3.4. Amenajări hidrotehnice diguri, baraje, alte lucrări de apărare împotriva inundaŃiilor etc….. 20 2.4. PopulaŃie…………………………………………………………………………………………... 20 2.4.1. Numărul populaŃiei …………………………………………………………………………... 20 2.4.2. Densitatea/concentrarea populaŃiei pe zone aglomerări……………………………………… 21 2.5. Căi de transport…………………………………………………………………………………… 21 2.5.1.Căile de transport rutiere autostrăzi, drumuri europene i naŃionale, drumuri judeŃene……... 21 2.5.2.Căile de transport feroviare …………………………………………………………………… 24 2.5.3.Căile de transport aeriene – aeroporturi……………………………………………………….. 25 2.5.4.Căile navigabile – porturi……………………………………………………………………… 25 2.5.5. ReŃele de conducte magistrale gaze, petrol i produse petroliere etc……………………….. 26 2.6. Dezvoltare economică…………………………………………………………………………….. 26 2.6.1. Zonele industrializate/ramuri…………………………………………………………………. 26 2.6.2. Exploatările miniere ………………………………………………………………………….. 28 2.6.3. Fondul funciar terenuri agricole, suprafeŃe împădurite……………………………………... 30 2.6.4. Cre terea animalelor …………………………………………………………………………. 31 2.6.5. Turism/capacităŃi de primire turistică ………………………………………………………... 32 2.6.6. Resurse naturale ……………………………………………………………………………... 33 2.7. Infrastructuri locale……………………………………………………………………………….. 35 2.7.1. InstituŃii publice cultura, ocrotirea sănătăŃii etc…………………………………………….. 35 2.7.2. ReŃele de utilităŃi, apa, canalizare, electrice, gaze, etc………………………………………... 39 2.7.3. Locuri de adunare i cazare a populaŃiei în situaŃii de urgenta tabere de sinistraŃi………….. 41 2.8. Specific regional / local…………………………………………………………………………… 42 2.8.1. VecinătăŃi, influente, riscuri transfrontaliere…………………………………………………. 42 CAPITOLUL III Analiza riscurilor generatoare de situaŃii de urgenŃă………………………….. 42 3.1. Analiza riscurilor naturale………………………………………………………………………… 42 3.1.1. Fenomene meteorologice periculoase ……………………………………………………….. 42 3.1.2. Fenomene distructive de origine geologică…………………………………………………... 44 3.2. Analiza riscurilor tehnologice…………………………………………………………………….. 47 Pagina 1 din 94 NESECRET
NESECRET 3.2.1. Accidente în industrie………………………………………………………………………… 47 3.2.2. Accidente de transport……………………………………………………………...………… 50 3.2.3. Accidente nucleare…………………………………………………………………………… 51 3.2.4. Accidente de poluare ape…………………………………………………………………….. 52 3.2.5. Prăbu iri de construcŃii, instalaŃii sau amenajări ……………………………………………... 52 3.2.6. E ecul utilităŃilor publice …………………………………………………………………….. 52 3.2.7. Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos …………………………………………….. 53 3.2.8. MuniŃie neexplodată …………………………………………………………………………. 53 3.3. Analiza riscurilor biologice………………………………………………………………………. 54 3.4. Analiza riscurilor de incendiu…………………………………………………………………….. 55 CAPITOLUL IV Acoperirea riscurilor…………………………………………………………….. 61 4.1. ConcepŃia desfă urării acŃiunilor de protecŃie – intervenŃie……………………………………… 61 4.2. Etapele de realizare a acŃiunilor …………………………………………………………………. 62 4.3. Fazele de urgenŃă a acŃiunilor ……………………………………………………………………. 70 4.4 AcŃiunile de protecŃie – intervenŃie………………………………………………………………... 91 4.5. Instruirea………………………………………………………………………………………….. 92 4.6. Realizarea circuitului informaŃional – decizional………………………………………………… 93 CAPITOLUL V Resurse umane, materiale i financiare………………………………………… 93 CAPITOLUL VI Logistica acŃiunilor………………………………………………………………. 94 CAPITOLUL VII DispoziŃii finale………………………………………………………………….. 94 ANEXE
Pagina 2 din 94 NESECRET
NESECRET CAPITOLUL I DispoziŃii Generale
1. DefiniŃie, scopuri, obiective 1.1. DefiniŃia Planului de Analiză i Acoperire a Riscului Planul de Analiză i Acoperire a Riscurilor, denumit în continuare PAAR, cuprinde riscurile potenŃiale identificate la nivelul unităŃilor administrativ – teritoriale din judeŃul Tulcea i măsurile, acŃiunile i resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Planul de Analiză i Acoperire a Riscurilor, se întocme te în conformitate cu Ordinul nr. 132/29.01.2007, de către Comitetul JudeŃean pentru SituaŃii de UrgenŃă i se aprobă de Consiliul JudeŃean. În cuprinsul acestui plan precum i în aplicarea lui se folosesc termeni care sunt definiŃi i au înŃelesul conform prevederilor art. 2 din Legea 307 din 21.07.2006 privind apărarea împotriva incendiilor, ale art. 9 din Legea nr. 481 din 08.1.2004 privind protecŃia civilă i ale art. 2 din OrdonanŃa de UrgenŃă nr. 21 din 15.04.2004 privind Sistemul NaŃional de Management al SituaŃiilor de UrgenŃă (anexa 1a).
1.2. Scopurile Planului de Analiză i Acoperire a Riscului Scopurile Planului de Analiză i Acoperire a Riscurilor sunt de a asigura cunoa terea de către toŃi factorii implicaŃi a sarcinilor i atribuŃiilor ce le revin premergător, pe timpul i după apariŃia unei situaŃii de urgenŃă, de a crea un cadru unitar i coerent de acŃiune pentru prevenirea i gestionarea riscurilor generatoare de situaŃii de urgenŃă i de a asigura un răspuns optim în caz de urgenŃă, adecvat fiecărui tip de risc identificat pe teritoriul judeŃului Tulcea.
1.3. Acte Normative de ReferinŃă • Legea nr. 481 / 08.11.2004 privind protecŃia civilă; • Legea nr. 307 / 21.07.2006 privind apărarea împotriva incendiilor; • Legea nr.100/1998 privind asistenŃa de sanătate publică; • O.U.G. nr. 21 / 15.04.2004 privind Sistemul NaŃional de Management al SituaŃiilor de UrgenŃă, aprobată cu Legea nr. 15 / 2005; • H.G.R nr. 1489 / 09.09.2004 privind organizarea i funcŃionarea Comitetului NaŃional pentru SituaŃii de UrgenŃă; • H.G.R. nr. 1490 / 09.09.2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare i funcŃionare i a organigramei Inspectoratului General pentru SituaŃii de UrgenŃă; • H.G.R nr. 1491 / 09.09.2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura organizatorică, atribuŃiile, funcŃionarea i dotarea comitetelor i centrelor operative pentru situaŃii de urgenŃă; • H.G.R. nr. 1492 / 09.09.2004 privind principiile de organizare, funcŃionarea i atribuŃiile serviciilor de urgenŃă profesioniste; • H.G.R. nr. 2288 privind aprobarea repartizării principalelor funcŃii de sprijin pe care le asigura ministerele, celelalte organe centrale i organizaŃiile neguvernamentale privind prevenirea i gestionarea situaŃiilor de urgenŃă; • H.G.R. nr. 642 / 29.06.2005 pentru aprobarea criteriilor de clasificare a unităŃilor administrativ teritoriale, instituŃiilor publice i operatorilor economici din punct de vedere al protecŃiei civile, în funcŃie de tipurile de risc specifice; • H.G.R. nr. 372 / 18.03.2004 pentru aprobarea Programului NaŃional de Management al Riscului Seismic; • H.G.R. nr. 1286 / 13.08.2004 privind aprobarea Planului general de măsuri preventive pentru evitarea i reducerea efectelor inundaŃiilor; • H.G.R. nr. 804 / 2007 privind controlul activităŃilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanŃe periculoase; • H.G.R. nr. 762 / 2008 pentru aprobarea Strategiei NaŃionale de Prevenire a SituaŃiilor de UrgenŃă; • ORDIN nr. 1.160 / 30.01.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea i gestionarea situaŃiilor de urgenŃă specifice riscului la cutremure i/sau alunecări de teren;
Pagina 3 din 94 NESECRET
NESECRET • ORDIN nr. 1.475 / 551 / 13.10.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea i gestionarea riscurilor cauzate de căderi de grindină i secetă severă, a Regulamentului privind gestionarea situaŃiilor de urgenŃă în domeniul fitosanitar – invazii ale agenŃilor de dăunare i contaminarea culturilor agricole cu produse de uz fitosanitar i a Regulamentului privind gestionarea situaŃiilor de urgenŃă ca urmare a incendiilor de pădure; • ORDIN nr. 1.184 / 06.02.2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea activităŃii de evacuare în situaŃii de urgenŃă; • ORDIN nr. 683 / 07.06.2005 pentru aprobarea Procedurilor generice pentru colectarea datelor, validare i răspuns pe timpul unei urgenŃe radiologice; • ORDIN nr. 684 / 07.06.2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind planificarea, pregătirea i intervenŃia în caz de accident nuclear sau urgenŃă radiologică; • ORDIN nr. 638 / 420 / 12.05.2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaŃiilor de urgenŃă generate de inundaŃii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcŃiile hidrotehnice i poluări accidentale; • ORDIN nr. 707 / 2005 pentru aprobarea InstrucŃiunilor privind managementul activităŃilor de intervenŃie pentru asanarea terenurilor de muniŃiile rămase neexplodate; • ORDIN nr. 1134 din 13.01.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregătirea, organizarea, desfă urarea i conducerea acŃiunilor de intervenŃie ale serviciilor de urgenŃă profesioniste; • ORDIN nr. 1259 din 10.04.2006 pentru aprobarea normelor privind organizarea i asigurarea activităŃii de în tiinŃare, avertizare, prealarmare i alarmare în situaŃii de protecŃie civilă; • ORDIN nr. 632 privind implementarea Strategiei naŃionale de comunicare i informare publică pentru situaŃii de urgenŃă; • ORDIN nr. 1042 privind organizarea i funcŃionarea A.S.P urilor; • ORDIN nr. 400/2001 pentru aprobarea InstrucŃiunilor pentru organizarea i desfă urarea activităŃii personalului sanitar veterinar; • ORDIN nr. 156/1999 pentru aprobarea Normei sanitar veterinare privind anunŃarea, declararea si notificarea unor boli transmisibile ale animalelor ;
1.4. Obiectivele Planului de Analiză i Acoperire a Riscului Obiectivele prezentului plan sunt: asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaŃii de urgenŃă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenŃei de producere ori limitarea consecinŃelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării i evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale; amplasarea i dimensionarea unităŃilor operative i a celorlalte forŃe destinate asigurării funcŃiilor de sprijin privind prevenirea i gestionarea situaŃiilor de urgenŃă; stabilirea concepŃiei de intervenŃie în situaŃii de urgenŃă i elaborarea planurilor operative; alocarea i optimizarea forŃelor i mijloacelor necesare prevenirii i gestionării situaŃiilor de urgenŃă.
1.5. ResponsabilităŃi privind analiza i acoperirea riscurilor ResponsabilităŃile privind analiza i acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuŃii ori asigură funcŃii de sprijin privind prevenirea i gestionarea situaŃiilor de urgenŃă pe teritoriul judeŃului Tulcea.
1.5.1. Structuri organizatorice implicate Comitetul JudeŃean pentru SituaŃii de UrgenŃă al judeŃului Tulcea; Inspectoratul pentru SituaŃii de UrgenŃă ”DELTA” al judeŃului Tulcea Comitetul Local pentru SituaŃii de UrgenŃă ( 51 ); Centrul de Comunicare i Informare Publică; InstituŃiile publice deconcentrate i descentralizate care, potrivit legii, au atribuŃii ori asigură funcŃii de sprijin privind prevenirea i gestionarea situaŃiilor de urgenŃă pe teritoriul judeŃului Tulcea; Organisme cu atribuŃii (Operatori economici, ONG, organizaŃii nonprofit).
Pagina 4 din 94 NESECRET
NESECRET Secretariatul Tehnic Permanent al Comitetului JudeŃean pentru SituaŃii de UrgenŃă Tulcea;
1.5.2.ResponsabilităŃi ale organismelor i autorităŃilor cu atribuŃii în domeniu a) Comitetul JudeŃean pentru SituaŃii de UrgenŃă Tulcea evaluează situaŃiile de urgenŃă produse în judeŃul Tulcea, stabile te măsuri i acŃiuni specifice pentru gestionarea acestora i urmăre te îndeplinirea lor; declară, cu acordul ministrului administraŃiei i internelor, starea de alertă la nivel judeŃean sau în mai multe localităŃi ale judeŃului i propune instituirea stării de urgenŃă; întocme te Planul de Analiză i Acoperire a Riscurilor a judeŃului Tulcea; actualizează Planul de analiză i Acoperire a Riscurilor a judeŃului Tulcea; analizează i avizează Planul judeŃean pentru asigurarea resurselor umane, materiale i financiare necesare gestionării situaŃiilor de urgenŃă;
b) Inspectoratul pentru SituaŃii de UrgenŃă “DELTA” al judeŃului Tulcea planifică i desfă oară inspecŃii, controale, verificări i alte acŃiuni de prevenire privind modul de aplicare a prevederilor legale i stabile te măsurile necesare pentru cre terea nivelului de securitate al cetăŃenilor i bunurilor; elaborează studii, prognoze i analize statistice privind natura i frecvenŃa situaŃiilor de urgenŃă produse i propune măsuri în baza concluziilor rezultate din acestea; desfă oară activităŃi de informare publică pentru cunoa terea de către cetăŃeni a tipurilor de risc specifice zonei de competenŃă, măsurilor de prevenire, precum i a conduitei de urmat pe timpul situaŃiilor de urgenŃă; participa la elaborarea reglementărilor specifice zonei de competenta i avizează dispoziŃiile în domeniul prevenirii i intervenŃiei în situaŃii de urgenŃă, emise de autorităŃile publice locale i cele deconcentrate/descentralizate; emite avize i autorizaŃii, în condiŃiile legii; monitorizează i evaluează tipurile de risc; participă la elaborarea i derularea programelor pentru pregătirea autorităŃilor, serviciilor de urgenŃă voluntare i private, precum i a populaŃiei; organizează pregătirea personalului propriu; execută, cu forŃe proprii sau în cooperare, operaŃiuni i activităŃi de în tiinŃare, avertizare, alarmare, alertare, recunoa tere, cercetare, evacuare, adăpostire, căutare, salvare, descarcerare, deblocare, prim ajutor i asistenta medicală de urgenŃă, stingere a incendiilor, depoluare, protecŃie N.B.C. i decontaminare, filtrare i transport de apă, iluminat, asanare de muniŃie neexplodată, protecŃia bunurilor materiale i valorilor din patrimoniul cultural, acordarea de sprijin pentru supravieŃuire populaŃiei afectate i alte măsuri de protecŃie a cetăŃenilor în caz de situaŃii de urgenŃă; controlează i îndrumă structurile subordonate, serviciile publice i private de urgenŃă; participă la identificarea resurselor umane i materialelor disponibile pentru răspuns în situaŃii de urgenŃă i tine evidenŃa acestora; stabile te concepŃia de intervenŃie i elaborează/ coordonează elaborarea documentelor operative de răspuns; avizează planurile de răspuns ale serviciilor de urgenŃă voluntare i private; planifică i desfă oară exerciŃii, aplicaŃii i alte activităŃi de pregătire, pentru verificarea viabilităŃii documentelor operative; organizează banca de date privind intervenŃiile, analizează periodic situaŃia operativă i valorifică rezultatele; participă cu grupări operative/solicita sprijinul grupărilor operative stabilite i aprobate pentru/la intervenŃii în zona/în afară zonei de competenŃă; participă la acŃiuni de pregătire i intervenŃie în afară teritoriului naŃional, în baza acordurilor la care statul roman este parte; participă la cercetarea cauzelor de incendiu, a condiŃiilor i împrejurărilor care au determinat ori au favorizat producerea accidentelor i dezastrelor; stabile te, împreună cu organele abilitate de lege, cauzele probabile ale incendiilor;
Pagina 5 din 94 NESECRET
NESECRET controlează, respectarea criteriilor de performanta, stabilite în condiŃiile legii, în organizarea i dotarea serviciilor voluntare i private, precum i activitatea acestora; constată i sancŃionează, prin personalul desemnat, încălcarea dispoziŃiilor legale din domeniul de competenŃă; desfă oară activităŃi privind soluŃionarea petiŃiilor în domeniul specific; organizează concursurile profesionale ale serviciilor voluntare i private, precum i acŃiuni educative cu cercurile tehnico aplicative din coli; asigură informarea organelor competente i raportează acŃiunilor desfă urate, conform reglementărilor specifice; încheie, după terminarea operaŃiunilor de intervenŃie, documentele legale; îndepline te alte sarcini stabilite prin lege.
c) Comitetul Local pentru SituaŃii de UrgenŃă ( 51 ) evaluează situaŃiile de urgenŃă produse pe teritoriul unităŃii administrativ teritoriale, stabilesc măsuri i acŃiuni specifice pentru gestionarea acestora i urmăresc îndeplinirea lor; declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităŃii administrativ teritoriale; analizează i avizează planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale i financiare necesare gestionării situaŃiei de urgenŃă; informează Comitetul JudeŃean i Consiliul Local asupra activităŃii desfă urate; îndeplinesc orice alte atribuŃii i sarcini stabilite de lege sau de organismele i organele abilitate.
d) Centrul de Comunicare i Informare Publică furnizarea informaŃiilor i sprijinirea presei într o situaŃie de urgenŃă; soluŃionarea solicitărilor telefonice primite din partea publicului administrarea liniilor verzi; monitorizarea i analizarea informaŃiilor apărute în presă; coordonarea comunicării i informării în cadrul echipei de management al situaŃiei de urgenŃă; asigurarea legăturii Comitetului pentru SituaŃii de UrgenŃă Tulcea cu mass media; administrarea paginii de internet destinate informării publicului.
e) Inspectoratul de PoliŃie JudeŃean Tulcea Monitorizarea pericolelor: monitorizarea transporturilor de substanŃe chimice periculoase; Evaluarea riscurilor specifice: ameninŃări sociale; Evaluarea efectelor negative: ale situaŃiilor de urgenŃă care s au produs; ale stărilor potenŃial generatoare de situaŃii de urgenŃă; Informarea i educarea preventivă a populaŃiei pe timpul i anterior producerii situaŃiilor de urgenŃă; Căutarea i salvarea persoanelor; Evacuarea persoanelor, populaŃiei sau bunurilor periclitate: asigurarea protecŃiei persoanelor cu funcŃii de conducere din instituŃiile fundamentale ale statului în locurile în care acestea vor fi evacuate i a pazei noilor sedii de lucru, precum i a re edinŃelor puse la dispoziŃie; evidenta populaŃiei evacuate; controlul circulaŃiei; Acordarea asistenŃei medicale de urgenŃă: asigurarea asistenŃei medicale pentru structurile de intervenŃie operativă proprii; Localizarea i stingerea incendiilor la structurile subordonate; Neutralizarea efectelor materialelor periculoase; evacuarea locală a populaŃiei existente în interiorul perimetrului de securitate; Asigurarea transportului forŃelor i mijloacelor de intervenŃie, persoanelor evacuate i altor resurse: supravegherea, fluidizarea i controlul circulaŃiei auto; controlul i evidenŃa auto – evacuării; MenŃinerea i restabilirea ordinii publice;
Pagina 6 din 94 NESECRET
NESECRET
Reabilitarea zonei afectate: Restabilirea stării provizorii de normalitate – pe domeniile de competenŃă; Asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcŃiilor de sprijin.
f) Inspectoratul JudeŃean al PoliŃiei de Frontieră Tulcea Monitorizarea pericolelor: monitorizarea transporturilor de substanŃe chimice periculoase; Evaluarea riscurilor specifice: ameninŃări sociale; Evaluarea efectelor negative: ale situaŃiilor de urgenŃă care s au produs; ale stărilor potenŃial generatoare de situaŃii de urgenŃă; Căutarea i salvarea persoanelor; Evacuarea persoanelor, populaŃiei sau bunurilor periclitate: asigurarea protecŃiei persoanelor cu funcŃii de conducere din instituŃiile fundamentale ale statului în locurile în care acestea vor fi evacuate i a pazei noilor sedii de lucru, precum i a re edinŃelor puse la dispoziŃie; controlul circulaŃiei; Acordarea asistenŃei medicale de urgenŃă: asigurarea asistenŃei medicale pentru structurile de intervenŃie operativă proprii; Localizarea i stingerea incendiilor la structurile subordonate; Neutralizarea efectelor materialelor periculoase: evacuarea locală a populaŃiei existente în interiorul perimetrului de securitate; Asigurarea transportului forŃelor i mijloacelor de intervenŃie, persoanelor evacuate i altor resurse; MenŃinerea i restabilirea ordinii publice; Reabilitarea zonei afectate: Restabilirea stării provizorii de normalitate – pe domeniile de competenŃă; Asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcŃiilor de sprijin.
g) Inspectoratul de Jandarmi JudeŃean Tulcea Monitorizarea pericolelor: monitorizarea transporturilor de substanŃe chimice periculoase; Evaluarea riscurilor specifice: ameninŃări sociale; Evaluarea efectelor negative: ale situaŃiilor de urgenŃă care s au produs; ale stărilor potenŃial generatoare de situaŃii de urgenŃă; Căutarea i salvarea persoanelor; Evacuarea persoanelor, populaŃiei sau bunurilor periclitate: asigurarea protecŃiei persoanelor cu funcŃii de conducere din instituŃiile fundamentale ale statului în locurile în care acestea vor fi evacuate i a pazei noilor sedii de lucru, precum i a re edinŃelor puse la dispoziŃie; securitatea i paza zonelor evacuate; Acordarea asistenŃei medicale de urgenŃă: asigurarea asistenŃei medicale pentru structurile de intervenŃie operativă proprii; Securitatea i paza perimetrului zonelor de carantină; Localizarea i stingerea incendiilor la structurile subordonate; Neutralizarea efectelor materialelor periculoase: evacuarea locală a populaŃiei existente în interiorul perimetrului de securitate; Asigurarea transportului forŃelor i mijloacelor de intervenŃie, persoanelor evacuate i altor resurse; Restabilirea ordinii publice; Reabilitarea zonei afectate: Restabilirea stării provizorii de normalitate – pe domeniile de competenŃă;
Pagina 7 din 94 NESECRET
NESECRET Asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcŃiilor de sprijin.
g) DirecŃia judeŃeană de Control în ConstrucŃii Tulcea Monitorizarea pericolelor: monitorizarea pericolelor seismice; monitorizarea siguranŃei în construcŃii; Evaluarea riscurilor specifice: prăbu iri de teren în zone urbane; alunecări de teren; ameninŃări la adresa infrastructurilor critice; Evaluarea efectelor negative: ale situaŃiilor de urgenŃă care s au produs; ale stărilor potenŃial generatoare de situaŃii de urgenŃă; Informarea i educarea preventivă a populaŃiei; Efectuarea lucrărilor publice i inginere ti de reabilitare la construcŃiile, instalaŃiile i amenajările afectate: evaluarea rapidă a stabilităŃii structurilor i stabilirea măsurilor de intervenŃie în prima urgenŃă la construcŃiile vulnerabile i care prezintă pericol public; nominalizarea responsabilităŃilor în realizarea măsurilor de intervenŃie de prima urgenŃă; Asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcŃiilor de sprijin.
h) DirecŃia de Sănătate Publică Tulcea Monitorizarea pericolelor: monitorizarea stării de sănătate a populaŃiei; Evaluarea riscurilor specifice: îmbolnăviri în masă; epizootii/zoonoze; ameninŃări biologice; ameninŃări la adresa infrastructurilor critice; Evaluarea efectelor negative: ale situaŃiilor de urgenŃă care s au produs; ale stărilor potenŃial generatoare de situaŃii de urgenŃă; Informarea i educarea preventivă a populaŃiei; În tiinŃarea autorităŃilor administraŃiei publice: asupra stărilor potenŃial generatoare de situaŃii de urgenŃă; asupra producerii situaŃiilor de urgenŃă; Acordarea asistenŃei medicale de urgenŃă: suplimentarea capacităŃii de spitalizare; acordarea asistenŃei medicale de urgenŃă; asigurarea de medicamente i instrumentar medical; Prevenirea îmbolnăvirilor în masă: stabilirea dimensiunilor i caracteristicilor zonelor de carantină; măsuri profilactice; Neutralizarea efectelor materialelor periculoase: intervenŃia operativă cu mijloace i materiale de neutralizare a efectelor materialelor periculoase; Asigurarea transportului forŃelor i mijloacelor de intervenŃie, persoanelor evacuate i altor resurse; Asigurarea apei i hranei pentru persoanele i animalele afectate sau evacuate: verificarea i asigurarea apei potabile, prepararea i distribuirea hranei pentru persoanele afectate sau evacuate; Efectuarea depoluării i decontaminării: stabilirea priorităŃilor pentru monitorizarea gradului de contaminare i centralizarea datelor privind contaminarea teritoriului;
Pagina 8 din 94 NESECRET
NESECRET supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra sănătăŃii i monitorizarea stării de sănătate a populaŃiei; Asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcŃiilor de sprijin; Acordarea asistenŃei psihologice.
i) DirecŃia Sanitar Veterinară i pentru SiguranŃa Alimentelor Tulcea Monitorizarea pericolelor: monitorizarea siguranŃei alimentelor; Evaluarea riscurilor specifice: îmbolnăviri în masă; epizootii/zoonoze; ameninŃări biologice; ameninŃări la adresa infrastructurilor critice; Evaluarea efectelor negative: ale situaŃiilor de urgenŃă care s au produs; ale stărilor potenŃial generatoare de situaŃii de urgenŃă; Informarea i educarea preventivă a populaŃiei; În tiinŃarea autorităŃilor administraŃiei publice: asupra stărilor potenŃial generatoare de situaŃii de urgenŃă; asupra producerii situaŃiilor de urgenŃă; Avertizarea populaŃiei; Prevenirea îmbolnăvirilor în masă: stabilirea dimensiunilor i caracteristicilor zonelor de carantină; măsuri profilactice; Asigurarea transportului forŃelor i mijloacelor de intervenŃie, persoanelor evacuate i altor resurse; Asigurarea apei i hranei pentru persoanele i animalele afectate sau evacuate: măsuri de asigurare a apei pentru animale; Efectuarea depoluării i decontaminării: supravegherea gradului de contaminare a culturilor, fondului forestier i pasiunilor i evaluarea efectelor directe i indirecte asupra oamenilor i animalelor; supravegherea gradului de contaminare a pasiunilor, evaluarea efectelor directe i indirecte asupra animalelor i oamenilor, realizarea decontaminării; realizarea decontaminării animalelor i produselor vegetale i animale; Asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcŃiilor de sprijin.
j) DirecŃia pentru Agricultură i Dezvoltare Rurală Tulcea Evaluarea riscurilor specifice: epizootii/zoonoze; Evaluarea efectelor negative: ale situaŃiilor de urgenŃă care s au produs; ale stărilor potenŃial generatoare de situaŃii de urgenŃă; În tiinŃarea autorităŃilor administraŃiei publice: asupra stărilor potenŃial generatoare de situaŃii de urgenŃă; asupra producerii situaŃiilor de urgenŃă; Avertizarea populaŃiei; Neutralizarea efectelor materialelor periculoase: intervenŃia operativă cu mijloace i materiale de neutralizare a efectelor materialelor periculoase; Asigurarea transportului forŃelor i mijloacelor de intervenŃie, persoanelor evacuate i altor resurse; Asigurarea apei i hranei pentru animalele afectate sau evacuate: asigurarea apei i hranei pentru animale; Efectuarea depoluării i decontaminării: supravegherea gradului de contaminare a culturilor, fondului forestier i pasiunilor i evaluarea efectelor directe i indirecte asupra oamenilor i animalelor; Pagina 9 din 94 NESECRET
NESECRET decontaminarea terenurilor i rezervaŃiilor; supravegherea gradului de contaminare a pasiunilor, evaluarea efectelor directe i indirecte asupra animalelor i oamenilor, realizarea decontaminării; realizarea decontaminării animalelor i produselor vegetale i animale; Asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcŃiilor de sprijin; Acordarea de ajutoare i despăgubiri financiare.
k) DirecŃia Silvică Tulcea Evaluarea riscurilor specifice: incendii de pădure; Evaluarea efectelor negative: ale situaŃiilor de urgenŃă care s au produs; ale stărilor potenŃial generatoare de situaŃii de urgenŃă; În tiinŃarea autorităŃilor administraŃiei publice: asupra stărilor potenŃial generatoare de situaŃii de urgenŃă; asupra producerii situaŃiilor de urgenŃă; Avertizarea populaŃiei; Evacuarea animalelor; Localizarea i stingerea incendiilor la fondul forestier; Neutralizarea efectelor materialelor periculoase: intervenŃia operativă cu mijloace i materiale de neutralizare a efectelor materialelor periculoase; Asigurarea transportului forŃelor i mijloacelor de intervenŃie, persoanelor evacuate i altor resurse; Asigurarea apei i hranei pentru persoanele i animalele afectate sau evacuate: asigurarea apei i hranei pentru animale; Asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcŃiilor de sprijin.
l) Sistemul de Gospodărire a Apelor Tulcea Monitorizarea pericolelor: monitorizarea fenomenelor hidrologice pe cursurile de apa i a calităŃii apelor acestora; monitorizarea principalelor lucrări hidrotehnice; monitorizarea fenomenelor meteorologice periculoase; Evaluarea riscurilor specifice: inundaŃii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcŃiile hidrotehnice i poluare ape; Evaluarea efectelor negative: ale situaŃiilor de urgenŃă care s au produs; ale stărilor potenŃial generatoare de situaŃii de urgenŃă; Informarea i educarea preventivă a populaŃiei; În tiinŃarea autorităŃilor administraŃiei publice: asupra stărilor potenŃial generatoare de situaŃii de urgenŃă; asupra producerii situaŃiilor de urgenŃă; Avertizarea populaŃiei; Asigurarea transportului forŃelor i mijloacelor de intervenŃie, persoanelor evacuate i altor resurse: transportul forŃelor i mijloacelor pentru intervenŃie operativă la lucrările de gospodărire a apelor; Efectuarea depoluării i decontaminării: supravegherea gradului de contaminare în perimetrul raioanelor de intervenŃie; stabilirea priorităŃilor pentru monitorizarea gradului de contaminare i centralizarea datelor privind contaminarea teritoriului; supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra mediului i depoluarea cursurilor de apă; Asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcŃiilor de sprijin.
Pagina 10 din 94 NESECRET
NESECRET m) AgenŃia de ProtecŃie a Mediului Tulcea Monitorizarea pericolelor: monitorizarea calităŃii aerului; monitorizarea factorilor de mediu; monitorizarea transporturilor de substanŃe chimice periculoase; monitorizarea obiectivelor economice sursa de risc chimic; Evaluarea riscurilor specifice: ameninŃări ecologice; ameninŃări la adresa infrastructurilor critice; Evaluarea efectelor negative: ale situaŃiilor de urgenŃă care s au produs; ale stărilor potenŃial generatoare de situaŃii de urgenŃă; Informarea i educarea preventivă a populaŃiei; În tiinŃarea autorităŃilor administraŃiei publice: asupra stărilor potenŃial generatoare de situaŃii de urgenŃă; asupra producerii situaŃiilor de urgenŃă; Avertizarea populaŃiei; Prevenirea îmbolnăvirilor în masă: măsuri profilactice; Neutralizarea efectelor materialelor periculoase: intervenŃia operativă cu mijloace i materiale de neutralizare a efectelor materialelor periculoase; Asigurarea transportului forŃelor i mijloacelor de intervenŃie, persoanelor evacuate i altor resurse; Efectuarea depoluării i decontaminării: supravegherea gradului de contaminare în perimetrul raioanelor de intervenŃie; stabilirea priorităŃilor pentru monitorizarea gradului de contaminare i centralizarea datelor privind contaminarea teritoriului; supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra sănătăŃii i monitorizarea stării de sănătate a populaŃiei; decontaminarea terenurilor i rezervaŃiilor; supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra mediului i depoluarea cursurilor de apă; Asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcŃiilor de sprijin.
n) Inspectoratul colar JudeŃean Tulcea Evaluarea efectelor negative: ale situaŃiilor de urgenŃă care s au produs; ale stărilor potenŃial generatoare de situaŃii de urgenŃă; Informarea i educarea preventivă a populaŃiei prin instituŃiile de învăŃământ; Localizarea i stingerea incendiilor la structurile subordonate; Asigurarea cazării i adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate: asigurarea cazării persoanelor evacuate; Asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcŃiilor de sprijin.
o) DirecŃia Generală a FinanŃelor Publice Tulcea Evaluarea efectelor negative: ale situaŃiilor de urgenŃă care s au produs; ale stărilor potenŃial generatoare de situaŃii de urgenŃă; Evacuarea valorilor de tezaur; Localizarea i stingerea incendiilor la structurile subordonate; Asigurarea transportului forŃelor i mijloacelor de intervenŃie, persoanelor evacuate i altor resurse; Asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcŃiilor de sprijin.
Pagina 11 din 94 NESECRET
NESECRET p) Oficiul JudeŃean de TelecomunicaŃii Speciale Tulcea Monitorizarea pericolelor: monitorizarea pericolelor pentru reŃelele de comunicaŃii i informatice; Evaluarea riscurilor specifice: ameninŃări la adresa infrastructurilor critice; Evaluarea efectelor negative: ale situaŃiilor de urgenŃă care s au produs; ale stărilor potenŃial generatoare de situaŃii de urgenŃă; Asigurarea legăturilor de telecomunicaŃii speciale; Localizarea i stingerea incendiilor la structurile subordonate; Asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcŃiilor de sprijin.
q) Oficiul JudeŃean de Cadastru i Publicitate Imobiliară Tulcea Evaluarea riscurilor specifice: alunecări de teren; Evaluarea efectelor negative: ale situaŃiilor de urgenŃă care s au produs; ale stărilor potenŃial generatoare de situaŃii de urgenŃă; Asigurarea transportului forŃelor i mijloacelor de intervenŃie, persoanelor evacuate i altor resurse; Asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcŃiilor de sprijin.
r) DirecŃia JudeŃeană a Arhivelor NaŃionale Tulcea Evacuarea fondului arhivistic naŃional; Localizarea i stingerea incendiilor la structurile subordonate; Asigurarea transportului forŃelor i mijloacelor de intervenŃie, persoanelor evacuate i altor resurse; Asigurarea bazei materiale.
s) DirecŃia JudeŃeană pentru Cultură i Patrimoniul NaŃional Tulcea Evacuarea valorilor culturale importante i a bunurilor de patrimoniu; Localizarea i stingerea incendiilor la structurile subordonate; Asigurarea transportului forŃelor i mijloacelor de intervenŃie, persoanelor evacuate i altor resurse; Asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcŃiilor de sprijin.
t) UnităŃi M.Ap.N. din judeŃul Tulcea Monitorizarea pericolelor: monitorizarea transporturilor de materiale explozive militare; monitorizarea obiectivelor militare, sursa de risc la explozii; Evaluarea riscurilor specifice: căderi de obiecte cosmice; ameninŃări ecologice; Evaluarea efectelor negative: ale situaŃiilor de urgenŃă care s au produs; ale stărilor potenŃial generatoare de situaŃii de urgenŃă; Căutarea i salvarea persoanelor; Acordarea asistenŃei medicale de urgenŃă: instalarea spitalelor de campanie; Localizarea i stingerea incendiilor la structurile subordonate; Asigurarea transportului forŃelor i mijloacelor de intervenŃie, persoanelor evacuate i altor resurse; Asigurarea cazării i adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate: asigurarea cazării persoanelor evacuate; Efectuarea depoluării i decontaminării: asigurarea operativă a forŃelor i mijloacelor de sprijin precum i a materialelor necesare pentru realizarea decontaminării populaŃiei, căilor rutiere i clădirilor; efectuarea decontaminării populaŃiei; Pagina 12 din 94 NESECRET
NESECRET decontaminarea terenurilor i rezervaŃiilor; Sprijin logistic pentru restabilirea ordinii publice; Asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcŃiilor de sprijin.
u) Filiala de Cruce Ro ie Tulcea Evaluarea efectelor negative: ale situaŃiilor de urgenŃă care s au produs; ale stărilor potenŃial generatoare de situaŃii de urgenŃă; Căutarea i salvarea persoanelor; Acordarea asistenŃei medicale de urgenŃă: acordarea primului ajutor premedical; Prevenirea îmbolnăvirilor în masă: măsuri profilactice; Asigurarea transportului forŃelor i mijloacelor de intervenŃie, persoanelor evacuate i altor resurse; Asigurarea apei i hranei pentru persoanele i animalele afectate sau evacuate: verificarea i asigurarea apei potabile, prepararea i distribuirea hranei pentru persoanele afectate sau evacuate; Asigurarea cazării i adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate: asigurarea cazării persoanelor evacuate; Asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcŃiilor de sprijin; Asigurarea asistenŃei umanitare de urgenŃă.
v) Mass media Informarea i educarea preventivă a populaŃiei; Avertizarea populaŃiei; Asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcŃiilor de sprijin.
w) Secretariatul Tehnic Permanent păstrează Planul de Analiză i Acoperire a Riscurilor a judeŃului Tulcea i transmite extrase din acesta celorlalte instituŃii i organisme cu atribuŃii în prevenirea i gestionarea riscurilor generatoare de situaŃii de urgenŃă.
Pagina 13 din 94 NESECRET
NESECRET CAPITOLUL II Caracteristicile unităŃii administrativ teritoriale
2.1. Amplasare geografică i relief Situat în sud estul Ńării, în partea de nord a Dobrogei, judeŃul Tulcea, se numără printre cele mai întinse unităŃi teritorial administrative ale Ńării, foarte variat sub raport geografic i bogat în vestigii istorice din cele mai vechi timpuri. Localitate atestată din antichitate (Aegyssus) ca principal centru strategic, social i economic din nordul Dobrogei, re edinŃă de judeŃ din 1878, municipiu din 1969, Tulcea este cel mai mare ora din Dobrogea nordică. Geografic judeŃul aparŃine de Podi ul Dobrogei de Nord cuprinzând i cea mai mare parte din Delta Dunării. Podi ul Dobrogei de Nord cunoscut i sub denumirea de Orogenul Nord Dobrogean cuprinde ca diviziuni: MunŃii Măcin; Dealurile Tulcei; Colinele NiculiŃel; Podi ul Babadag; Podi ul Casimcei i depresiuni mici. Partea de est este scăldată de lacurile Complexului lagunar Razim – Sinoie, iar la vest de ghirlanda de bălŃi sau terenuri colmatate ce însoŃesc albia Dunării.
2.1.1. SuprafaŃă i vecinătăŃi (figura nr.1) JudeŃul Tulcea ocupă jumătatea nordică a provinciei istorice Dobrogea, a cărei însemnătate vine din a ezarea ei la gurile Dunării i ie irea la mare. Paralela 45° latitudine nordică taie judeŃul Tulcea în partea centrală, iar meridianul 29° 41’ 24” longitudine vestică străbate ora ul Sulina, extremitatea estică a României. PoziŃia sa geografică de “poartă a Deltei” îi creează mari posibilităŃi de dezvoltare a turismului. JudeŃul Tulcea se întinde pe o suprafaŃă de 8455 km2 (locul 4 pe Ńară), din care, 4107,2 km2 reprezintă RezervaŃia Biosferei Delta Dunării i 112,4 km2 Parcul NaŃional MunŃii Măcinului.
Figura nr.1: Amplasarea geografică a judeŃului Tulcea Pagina 14 din 94 NESECRET
NESECRET Limitele judeŃului Tulcea, sunt naturale, hidrografice în trei părŃi Dunărea la vest i nord i Marea Neagră la est. Numai la sud limita are un caracter convenŃional, dată de o linie imaginară ce traversează Dobrogea, începând de la sud de localitatea Dăeni, de unde trece mai departe pe la sud de comuna Casimcea i ajunge la nord de comuna Istria, după care pătrunde în zona lagunară a Razimului, trecând peste lacurile Zmeica i GoloviŃa, până la Gura PortiŃei de pe litoralul Mării Negre.
2.1.2. Forme de relief, specificităŃi i influenŃe Relieful judeŃului Tulcea se caracterizează prin existenŃa a doua unităŃi fizico geografice distincte: una mai înaltă, în partea central vestică, în cadrul căreia se întâlnesc elementele celui mai vechi relief de pe teritoriul României (respectiv unităŃi de orogen vechi, hercinic); alta mai joasă i mai nouă (din cuaternar) în nord i nord est, respectiv lunca i Delta Dunării.
UnităŃile vechi, mai înalte sunt dispuse în 3 mari fă ii paralele, ocupând circa 32 % din totalitatea judeŃului Tulcea: fâ ia de nord este constituită din munŃii Măcinului cu altitudinea max. de 467 m (vf. łuŃuiatu sau Greci), Podi ul NiculiŃel i Dealurile Tulcei; fă ia centrală este reprezentată prin Podi ul Babadag; fă ia sudică, corespunde compartimentului nordic al Podi ului Casimcea, parte integrantă din Podi ul Dobrogei Centrale, constituit predominant din isturi verzi prepaleozoice peste care se afla discontinuu depozite jurastice i cretacice.
UnităŃile joase din teritoriu includ Delta Dunării, cea mai noua formaŃiune de relief a României, lunca Dunării, situată la periferiile de vest i nord ale judeŃului Tulcea, precum i câmpia aluviala din preajma lacului Razim. Relieful judeŃului Tulcea variază între 0 m la nivelul Mării Negre (Sfântul Gheorghe) i 467 m (alt. în vf. Greci). În cadrul Podi ului Babadag (parte componentă a Podi ului Dobrogei de Nord) se remarcă o importantă linie de falie, între Peceneaga (la nord vest) i Camena (la sud est.), care separă Podi ul Dobrogei de Nord de Podi ul Dobrogei Centrale. Regiunile joase din teritoriu includ Delta Dunării, cea mai noua formaŃiune de relief a Romăniei, lunca Dunării, situată la periferiile de vest i nord ale judeŃului Tulcea, precum i cămpia aluviala din preajma lacului Razim. Altitudinea medie a principalelor localităŃi este prezentată în figura nr.2. Principalele localităŃi (ora e) cuprinse în teritoriul administrativ al judeŃului Tulcea sunt: Tulcea altitudinea medie – 40 m; Măcin altitudinea medie 47.5 m; Isaccea altitudinea medie – 42 m; Babadag altitudinea medie – 89 m.
Pagina 15 din 94 NESECRET
NESECRET
Legendă: Măcin altitudinea medie 47,5 m Isaccea altitudinea medie 42 m, Tulcea altitudinea medie 40 m Babadag altitudinea medie 89 m Sulina altitudinea medie 0,3 m Figura nr. 2: Harta fizică a judeŃului Tulcea reprezentare altitudinilor medii ale principalelor ora e (date după APM Tulcea)
2.1.3. Caracteristici pedologice ale solului Din punct de vedere pedologic în zona judeŃului Tulcea predomină solul de stepă, silvostepă i pădure. Spre Dunăre, în condiŃii stepice apar cernoziomuri castanii i ciocolatii i chiar cernoziomul carbonatic. În zonele de trecere spre pădure apar soluri de silvostepă (cernoziom levigat) care face trecerea către solurile brune de pădure de tipul solurilor brune din Europa Centrala. Ca urmare a condiŃiilor specifice ale Deltei Dunării i anume inundaŃii intense i prelungite, aluvionare înveli ul de sol al acesteia se caracterizează prin predominarea solurilor neevoluate i în general a solurilor în diferite stadii de gleizare i înmlă tinire. Aluviuni recente, cu textură nisipo lutoasă până la lutoasă se întâlnesc sub formă de fâ ii înguste care depă esc rar câteva sute de metri lăŃime, de a lungul braŃelor principale ale fluviului, ocupând în general grindurile acestora. Solurile halomorfe se găsesc în depresiunea de la contactul luncii cu terasele. Preponderente în zona Tulcea sunt cernoziomurile, cele carbonatice în zonele joase ale dealurilor i cele levigate în zonele mai înalte
2.2. Caracteristici climaterice 2.2.1. Regimul climatic, specificităŃi i influenŃe Temperatura i precipitaŃiile sunt elemente determinante ale aspectului stării vremii, adică a situaŃiilor concrete ce se succed zi de zi, tot timpul anului. Din analiza valorilor climatice, s a dedus că judeŃul Tulcea are o climă temperat continentală, cu ierni geroase i veri călduroase. Pagina 16 din 94 NESECRET
NESECRET Temperatura medie anuală în judeŃ este de 11° C. Temperaturile cele mai ridicate se înregistrează în luna iulie, socotită cea mai caldă din an, când temperatura medie este de 23 24° C. Numărul zilelor „tropicale”, adică cu temperaturi maxime de peste 30° C, este în jur de 50 zile anual. Iarna, temperatura medie variază între 0 i 4° C. Cea mai rece lună este socotită luna februarie, când de altfel s a înregistrat cea mai coborâtă valoare de 26,8° C. Iarna, scăderea temperaturii aerului sub 0° C, este un fenomen obi nuit. Primul îngheŃ în Tulcea, s a produs în luna septembrie, iar datele medii ale ultimului îngheŃ (de primăvară) se situează între 29 martie i 5 aprilie. Durata medie a intervalului anual fără îngheŃ este în jur de 220 de zile.
2.2.2. Regimul precipitaŃiilor cantităŃi lunare i anuale, valori medii, valori extreme înregistrate vârfuri istorice PrecipitaŃiile atmosferice constituie una din verigile principale ale circuitului apei în natură. Regimul pluviometric al judeŃului Tulcea este deficitar, comparativ cu restul Ńării. Cantitatea de precipitaŃii variază între 250 mm i 500 mm pe an. CantităŃi mari de precipitaŃii se înregistrează în unele zone ale judeŃului, cum ar fi zona Babadag i NiculiŃel. Cea mai ploioasă perioadă, în judeŃul Tulcea, este în luna iunie, iar cea mai secetoasă se înregistrează în lunile decembrie ianuarie. Cele mai reduse precipitaŃii din judeŃ i din Ńară se înregistrează pe litoralul Mării Negre. CantităŃile zilnice de precipitaŃii sunt în general mici iarna, în schimb vara ele pot atinge i depă i suma unei întregi luni. CantităŃile de precipitaŃii înregistrate la nivelul judeŃului Tulcea (l/mp), sunt prezentate în tabelul nr. 1:
StaŃia meteo Ian. Feb. Mar. Apr. Mai. Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. Corugea 34.6 31.8 30.6 21.3 36.3 23,7 133.3 4.7 63 29.3 8.9 67 Jurilovca 26.1 13.9 26.2 17.5 28.2 8.7 52 13.5 41.3 17.1 9 88.4 Sulina 11.8 10.3 13.5 1.2 17.6 23 39.6 7.8 14.8 43.1 4.4 113.6 Tulcea 42.6 69.5 46.1 31.8 61.0 129.4 59.4 3.8 29.4 77.2 18.5 1.3 Tabelul nr. 1: CantităŃile de precipitaŃii inregistrate la nivelul judeŃului Tulcea (date după A.N.M. – Centrul Meteorologic Regional Dobrogea)
2.2.3. Temperaturi lunare i anuale, valori medii, valori extreme înregistrate vârfuri istorice lipsă Valorile medii lunare ale temperaturii înregistrate în cele 4 staŃii meteo de la nivelul judeŃului Tulcea sunt prezentate în tabelul nr. 2: StaŃia meteo Ian. Feb. Mar. Apr. Mai. Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. Corugea 0.4 1.6 4.3 10.6 16 20.8 23.6 21.7 17.7 12.3 7 0.8 Jurilovca 0.8 2.7 5.1 10.8 16.6 21.4 24.8 22.5 18.3 13.4 8.2 2.2 Sulina 1.9 3.1 5.4 11.1 16.8 21.5 24.2 22.7 19.2 14.7 9.4 4.1 Tulcea 2.4 1.4 5.4 11.4 17.7 21.4 24.5 25.8 17.9 9.5 11.8 66.0 Tabelul nr. 2: Valorile medii lunare ale temperaturii (date după A.N.M. – Centrul Meteorologic Regional Dobrogea)
2.2.4. Fenomene meteorologice extreme furtuni, tornade etc. Din comparaŃia valorilor temperaturii aerului înregistrate la staŃiile meteo cu valorile normale multianuale, se constată faptul că mediile temperaturii aerului pe anul 2010 au fost cu 1,0 1,2 grade mai ridicate decât valorile normale. Cea mai caldă perioadă a anului a fost 17 25 iulie, 8 16 august, când temperatura maximă zilnică a aerului a depă it frecvent 34 respectiv 36 grade Celsius. În această perioadă s a depă it de mai multe ori pragul de 80 unităŃi al indicelui de confort termic. Cea mai rece perioadă a anului a fost 26 30 ianuarie, când temperatura aerului a înregistrat minime zilnice între – 7 i – 20.6 grade Celsius. Pentru vânt, direcŃia predominantă, precum i viteza medie anuală, înregistrată la nivelul judeŃului Tulcea, sunt prezentate în tabelul următor: Pagina 17 din 94 NESECRET
NESECRET
StaŃia meteo DirecŃia predominantă Viteza medie anuală m/s Tulcea N,E 5.6 m/s Sulina N 4.0 m/s Corugea S 5.8 m/s Jurilovca N,NV 2.6 m/s Tabelul nr. 3: Viteza i direcŃia predominantă a vântului (date după A.N.M. – Centrul Meteorologic Regional Dobrogea)
Dintre vânturile ce bat pe teritoriul judeŃului nostru, amintim: Briza, ce ia na tere pe litoralul Mării Negre; CrivăŃul, ce bate mai ales iarna, dinspre nord i nord est, aducând viscol i zăpadă; BăltăreŃul ce bate din sectorul sud estic al judeŃului, aducând umezeală; Austrul, ce bate din sectorul sud vestic, aducând vara uscăciune i iarna umezeală.
2.3. ReŃea hidrografică Cu excepŃia Dunării i a Deltei, râurile din judeŃul Tulcea au lungimi i debite scăzute, fără importanŃă pentru activităŃile social – economice. În general, acestea au o scurgere minimă de iarnă, cu cre teri mari, uneori catastrofale primăvara i cu secări frecvente în timpul verii. Principalele braŃe ale Dunării sunt: a. Chilia (116 km), are cea mai mare adâncime (36 m) i cel mai bogat debit (62,5 %) din debitul total al Dunării, adică 3700 mc/s. Acesta prezintă o meandrare accentuată în amonte, despletiri fuziforme la mijloc (aval i amonte de localitatea Chilia Veche) i o deltă proprie la vărsare. b. BraŃul Tulcea (17 km), preia 37,5 % din debitul total, adică 2220 mc/s. În dreptul ora ului Tulcea, prezintă un cot important, care îi modifică direcŃia, de la N.V. – S.E. spre S.V. – N.E. i apoi spre E la Ceatal Sf. Gheorghe se bifurcă în : BraŃul Sulina, braŃul median, aproape rectiliniu, canalizat i dragat în scopul navigaŃiei marine, este lung de 62.6 km, adâncimea medie fiind de 18 m. Debitul (17,7 %) este de 1048 mc/s. BraŃul Sf. Gheorghe, braŃul sudic, face legătura cu lacul Razim, prin câteva canale: Lipoveni, DunăvăŃ, Mustaca i Dranov. BraŃul Sf. Gheorghe prezintă cea mai accentuată meandrare, având coeficient de asimetrie de 1,60. Lungimea totală este de 108.5 Km. Debitul său este (19,8 %) 1172 mc/s, pierzând în Razim cca. 48 mc/s. La vărsare, are o deltă proprie, în faŃa căreia se află insulele Sacalinul Mare i Sacalinul Mic.
2.3.1. Cursurile de apă, debite normale, cre teri înregistrate vârfuri istorice Debitul mediu anual al fluviului Dunărea este de 8310 mc/s. Vârfuri istorice pe fluviul Dunărea s au înregistrat în anii: max. 1879 = 477 cm / judeŃul Tulcea; min. 1921 = 45 cm / judeŃul Tulcea. În anul 2006 fluviul Dunărea în dreptul municipiului Tulcea a avut un debit maxim de 7590 mc/s. În anul 2010 în judeŃul Tulcea, nivelul maxim al fluviului Dunărea a ajuns la 439 cm depă ind cota de inundaŃii. Dintre râurile interioare, cele mai importante sunt: 1)TeliŃa: izvor – M Ńii Măcinului; vărsare – prin lacul Babadag în lacul Razelm; L = 48 km din care L regularizată = 34,8 km. 2)TaiŃa: izvor – M Ńii Măcinului; vărsare – în lac Razelm; L = 57 km din care L regularizata = 25,5 km. 3)Tabana: Izvor Pod. Babadagului; Pagina 18 din 94 NESECRET
NESECRET Vărsare în lac Babadag; L = 9 km din care L regularizată = 3,6 km. 4)Topolog: Izvor Podi ul Casimcei; Vărsare – în lac Hazarlac (judeŃul ConstanŃa); L=26 km (în judeŃul Tulcea). 5)Hamangia: Izvor Podi ul Casimcei; Vărsare – în lac Ceamurlia; L = 33 km din care L regularizată = 19 km. 6)Ciucurova: Izvor Podi ul Casimcei; varsare în raul Slava; L = 24 km din care L regularizata = 22 km 7)Slava: Izvor Podi ul Casimcei; Vărsare prin lacul Ceamurlia în lacul GoloviŃa; L = 38 km din care L regularizată = 35 km 8)Valea Tulcei: Izvor – dealurile Tulcei; Vărsare – în lac Razelm; L = 14 km.
2.3.2. Bazinele hidrografice, lacurile de acumulare suprafeŃe, volume Apele din judeŃul Tulcea sunt în cadrul a două bazine hidrografice, B.H. Dunăre i B.H. Litoral. În bazinul hidrografic Dunărea, nu sunt puncte de trecere prin vaduri, traversarea făcându se prin intermediul podurilor plutitoare, a căror destinaŃie este transportul de materiale, ma ini i oameni.
2.3.3. Lacuri, iazuri suprafeŃe, adâncimi Principalele lacuri din judeŃul Tulcea sunt lagunele maritime – tabel nr. 4:
Denumire SuprafaŃă ( ha ) Razim 41500 Sinoe 17150 Zmeica 5460 Siutghiol 1900
Tabel nr. 4: Principalele lacuri din judeŃul Tulcea (date după A.P.M. Tulcea)
Cele mai importante lacuri din Delta Dunării sunt prezentate în tabel nr. 5:
Denumire SuprafaŃă ( ha ) Dranov 2170 Lacul Ro u 1445 Gorgova 1377 Merhei 1057 Furtuna 977 MatiŃa 652
Tabel nr. 5: Principalele lacuri din Delta Dunării (date după A.PM. Tulcea)
Pagina 19 din 94 NESECRET
NESECRET 2.3.4. Amenajări hidrotehnice diguri, baraje, alte lucrări de apărare împotriva inundaŃiilor etc. Amenajări hidrotehnice din JudeŃul Tulcea sunt prezentate în tabelul nr. 6.
2.4. PopulaŃie PopulaŃia urbană a judeŃului a ajuns în anul 2010 la 121.192 persoane, cea mai importantă concentrare urbană este municipiul Tulcea care este i re edinŃa judeŃului. În municipiul Tulcea locuie te aproximativ 75 % din populaŃia urbană a judeŃului. Densitatea populaŃiei în judeŃul Tulcea se situează printre cele mai mici din Ńară, fiind de 30,9 locuitori/km
2.4.1. Numărul populaŃiei PopulaŃia totală a judeŃului este de 245.899 locuitori din care 122.019 sunt bărbaŃi i 123.880 femei. Structura pe naŃionalităŃi, urmare a recensământului din 2002 se prezintă astfel – figura nr. 3: români 90%, lipoveni 5,2%, turci 1,3%, ru i 1,1%, rromi 0,9%, greci 0,7%, ucraineni 0,5% i alte naŃionalităŃi (evrei, armeni, tătari etc.) sub 1 %.
100
50 90 procent % procent 0 5.2 1.3 1.1 0.9 0.7 0.5 0.1 r l t r r g u a om ip ur us ro re c lt a ov ci i m c ra e n n en i i in a i i ien tio i na lit ati
Figura nr. 3: Structura pe naŃionalităŃi a judeŃului Tulcea (date după A.P.M. Tulcea)
PopulaŃia judeŃului este distribuită astfel – figura nr. 4: urban: 121.192 49% rural: 124.707 51%
49%
51%
urban rural
Figura nr. 4: DistribuŃia populaŃiei în judeŃ (date după A.P.M. Tulcea) Pagina 20 din 94 NESECRET
TABEL NR. 6 AMENAJĂRI HIDROTEHNICE- JUD. TULCEA (diguri, baraje, alte lucrări de apărare împotriva inundaţiilor) Nr. Denumire dig ,baraj, alte lucrări Lungime dig (km) Deţinător crt 0 1 2 3 1 TULCEA 0,93 SGA TULCEA 2 I.C.BRĂTIANU-GRINDU- 42,5 idem CIULINET 3 CIULINET-ISACCEA 7,4 idem 4 LETEA-C.A.ROSETTI 8,5 idem 5 SULINA 13,5 idem 6 CARAORMAN 6,9 idem 7 CRIŞAN 6 idem 8 MILA 23 3,4 idem 9 GORGOVA 6,64 idem 10 MALIUC 1,83 idem 11 PARDINA 2 idem 12 SF. GHEORGHE 5,4 idem 13 SULINA-SF. GHEORGHE 31 idem 14 COSNA LEAHOVA-PORTIŢA 12 idem 15 R4 st. (dig reg. SF. GHEORGHE) 3,93 idem 16 R4 dr. (dig reg. SF. GHEORGHE) 5,02 idem 17 R3** st. (dig reg. SF. GHEORGHE) 0,77 idem 18 R3** dr. (dig reg. SF. GHEORGHE) 1,75 idem 19 R3 *+ dig DUNĂVĂŢ- DRANOV 6,8 idem 20 Reg. HAMANGIA 14,92 idem 21 Reg. TAIŢA 35,07 idem 22 Dig local NUFĂRU 1,5 CL NUFĂRU 23 Dig local ILGANII DE JOS 23,1 CL MALIUC 24 Dig local BĂLTENII DE JOS 1,4 CL BEŞTEPE 25 Dig local MAHMUDIA 1,3 CL MAHMUDIA 26 Dig local SMÂRDAN 1,5 CL SMÂRDAN 27 Dig local PĂTLĂGEANCA 3,81 CL CEATALCHIOI 28 GÂRLICIU-DĂENI 8,55 ANIF TULCEA 29 OSTROV-PECENEAGA 9,5 idem 30 PECENEAGA -TURCOAIA 13,8 idem 31 MĂCIN-IGLITA-CARCALIU 16,2 idem 32 MĂCIN –SMÂRDAN 11,6 idem 33 SMÂRDAN-I.C.BRĂTIANU 16,2 idem 34 TULCEA – NUFĂRU 11,4 idem 35 Dig A.A. CARASUHART 32,1 CJ TULCEA 36 Dig A.A. SIREASA 43,7 idem 37 Dig A.A. DUNĂVĂŢ-MURIGHIOL 26,2 idem 38 Dig A.A. PARDINA 76,1 idem 39 Dig A.A. OSTROV-TĂTARU 21,1 idem 40 Dig A.A. NUFĂRU- VICTORIA 14,25 CL NUFĂRU 41 Dig A.A. BĂLTENII DE SUS- 7,65 CL MAHMUDIA MAHMUDIA 42 Dig A.A. MAHMUDIA- BĂLTIŢA 14,43 CL MAHMUDIA 43 Dig A.P. TUDOR VLADIMIRESCU 11,91 CL TULCEA 44 Dig A.P. POPINA 42,5 CJ TULCEA 45 Dig A.P. CHILIA I 76,8 idem 46 Dig A.P. CHILIA II- HREBLEA 2,7 idem 47 Dig A.P. STIPOC 22,8 idem 48 Dig A.P. SARICA CEAMURLIA+A.P. 62,3 idem CEAMURLIA 49 Dig A.P. OBRETIN 37,3 idem
50 Dig A.P. MALIUC 9,6 idem
51 Dig A.P. RUSCA 49 idem
52 Dig A.P. LITCOV 14,2 idem
53 Dig A.P. CARASUHART 9 idem
54 Dig A.P. MURIGHIOL 28,5 idem 55 Dig A.P. PERITEAŞCA 19,8 idem 56 Dig A.P. PERIŞOR 20,2 idem 57 Dig A.P. DRANOV GHIOL 27,7 idem 58 Dig A.P. DUNĂVĂŢU I 17 idem 59 Dig A.P. DUNĂVĂŢU II 16,6 idem 60 Dig A.P. SARINASUF 18,9 idem 61 Dig A.P. SALCIOARA 16,5 idem 62 Dig A.P. LUNCA 29,1 idem 63 Dig A.P. GRĂDINA OLANDEZULUI 6 idem 64 Dig A.P. IAZURILE 13,4 idem 65 Dig A.P. ENISALA 18,1 idem 66 Dig A.P. TOPRAICHIOI 10,7 idem 67 Dig A.P. TAUC 10,5 idem 68 Dig A.S.PAPADIA 25,3 idem 69 Dig A.S.RUSCA 25,8 idem 70 Dig A.S.CARASUHART 25,8 idem 71 Dig A.S.MURIGHIOL 10,2 idem 72 Dig A.A.SULINA 17,96 CL SULINA 73 Dig A.S.SF. GHEORGHE 6,2 CJ TULCEA 74 Dig local I.C. BRĂTIANU 4,74 CL. I.C.BRĂTIANU 75 I.C. BRĂTIANU LĂŢIME 2,4 ANIF TULCEA 76 Prundiş DĂENI 8,06 CL DĂENI 77 Dig LOCAL MĂCIN 1,8 SGA TULCEA
78 Dig LEA 20 KV 4,5 SGA TULCEA
79 Dig NUFĂRU-VICTORIA-BĂLTENII 6,1 CL NUFĂRU
DE SUS
80 Dig. ILGANII DE SUS CL NUFĂRU
81 Dig. VULTURUL CL MALIUC 82 Dig. PARTIZANI CL MALIUC 83 Baraj VALEA TABEREI Suprafaţa =0,02 kmp SGA TULCEA 84 Canal COLECTOR AGIGHIOL Lungimea =2,2 km IDEM 85 Baraj VALEA CIOCÂRLANULUI Suprafaţa =0,135 kmp CL OSTROV 86 Baraj VALEA HOGEI Suprafaţa =0,07 kmp IDEM Tabelul nr.6: Amenajări hidrotehnice din judeţul Tulcea
NESECRET 2.4.2. Densitatea/concentrarea populaŃiei pe zone aglomerări Densitatea populaŃiei este de cca. 3 ori mai mica decât media pe Ńara, respectiv 30,9 locuitori/km2 comparativ cu 94 locuitori/km2. În judeŃul Tulcea există un municipiu Tulcea i 4 ora e respectiv Babadag, Măcin, Isaccea, Sulina, 46 de comune, 133 sate.
2.5. Căi de transport În judeŃul Tulcea, transporturile reprezintă activităŃi complementare economiei, care asigură legăturile intra judeŃene, inter judeŃene i o parte din legăturile internaŃionale. Dezvoltarea economică a contribuit la modificarea structurii căilor de comunicaŃie, la diversificarea transporturilor cât i la schimbarea aspectului peisajului judeŃean.
2.5.1.Căile de transport rutiere autostrăzi, drumuri europene i naŃionale, drumuri judeŃene, rute de transport pentru materiale periculoase, tuneluri etc., precizându se starea acestora(figura nr.5)
Figura nr.5: ReŃeaua de transport rutier din judeŃul Tulcea
Transporturile rutiere se desfă oară pe o reŃea de drumuri publice ce totalizează 1.316,425 km. Din totalul drumurilor publice, 480,6 km sunt drumuri naŃionale, care asigură transporturile de mărfuri i călători spre i dinspre ConstanŃa, Moldova i Muntenia. Densitatea drumurilor publice este de 31.9 km / km2 , fiind egală cu media pe Ńară. Dintre drumurile importante, le amintim pe cele două mari căi de comunicaŃie rutieră: D.N. 22 A – face legătura cu municipiul Tulcea prin D.N. 22 în apropierea comunei Cataloi. Străbate judeŃul pe ruta Cataloi – Nalbant – N. Bălcescu – Topolog limita fiind judeŃul ConstanŃa. Prin acest traseu se face legătura cu Bucure ti, traversarea fluviului Dunărea realizându se pe podul construit la Vadul Oii Giurgeni; Pagina 21 din 94 NESECRET
NESECRET D.N. 22 – Smârdan – Măcin – Isaccea – Tulcea – Babadag – ConstanŃa ca punct de trecere pe bac în dreptul municipiului Brăila dar i ca o derivaŃie până în dreptul comunei 23 August unde se face trecerea pe bac, la GalaŃi. Tot prin acest drum se face legătura cu municipiul ConstanŃa fiind principala legătură pe direcŃia nord – sud a Dobrogei; Întreaga reŃea de drumuri din judeŃul Tulcea este prezentată în tabelele nr.7;8;9.
Nr. Denumir Traseul drumului Lungime crt. ea (km.) drumului 1 DN 22 Limită Jud. BRĂILA MĂCIN ISACCEA TULCEA 150,8 BABADAG Limită Jud. CONSTANłA 2 DN 22 A DN 22 CATALOI NALBANT TOPOLOG 64,7 Limită jud. CONSTANłA 3 DN 22 D MĂCIN (DN 22) HORIA CIUCUROVA 78 CAUGAGIA DN 22 4 DN 22 E Limită jud. GALAłI (I.C. BRĂTIANU) GARVĂN 14,2 5 DN 22 F DN 22 D (HORIA) IZVOARELE NALBANT (DN 22A) 13,9 6 DN 22 G DN 22 CENTURĂ TULCEA DN 22 3,9 TOTAL 325,6
Tabelul nr.7: ReŃeaua de drumuri naŃionale din judeŃul Tulcea
Nr. Denumirea Traseul drumului Lungime crt. drumului (km.) 1 DJ 222 TULCEA AGIGHIOL SABANGIA ENISALA SĂLCIORA JURILOVCA CEAMURLIA DE JOS 94,3 CEAMURLIA DE SUS BEIDAUD SARIGHIOL DE DEAL LIMITĂ JUD. CONSTANłA 2 DJ 222 A HORIA HAMCEARCA NIFON LUNCAVIłA 37,5 3 DJ 222 B CEAMURLIA DE SUS (DJ 222) STEJARU TOPOLOG 57,1 DOROBANłU CERNA 4 DJ 222 C TULCEA NUFĂRU MAHMUDIA 64,9 MURIGHIOL AGIGHIOL 5 DJ 222 E SARIGHIOL DE DEAL (DJ222) CASIMCEA 28 RAHMANU DN 22 A 6 DJ 222 F Limită jud. CONSTANłA DĂENI OSTROV 34,3 PECENEAGA TRAIAN DJ 222 B 7 DJ 222 G DĂENI FĂGĂRA U NOU DN 22 A 16,5 8 DJ 222 H DN 22 D (Km 13+854) TURCOAIA 5 9 DJ 222 K DN 22 D GRECI 3,1 10 DJ 222 L DN 22 D CARCALIU 5,3 11 DJ 222 M DN 22 E GRINDU 10,6 12 DJ 223 A Limită jud. CONSTANTA CASIMCEA SLACA 48,1 CERCHEZĂ BABADAG ENISALA 13 DJ 229 NICULIłEL VALEA TEILOR NICOLAE BĂLCESCU 54,7 MIHAI BRAVU SARICHIOI 14 DJ 229 A CATALOI FRECĂłEI PO TA DN 22 19,5 15 DJ 229 B DN 22 AEROPORTUL TULCEA 1,4 TOTAL 480,6
Tabelul nr.8: ReŃeaua de drumuri judeŃene din judeŃul Tulcea
Pagina 22 din 94 NESECRET
NESECRET Nr. Denumirea Traseul drumului Lungime crt. drumului (km.) 1 DC 1 TULCEA TUDOR VLADIMIRESCU CEATALCHIOI 66 PARDINA CHILIA VECHE 2 DC 2 ILGANII DE JOS PARTIZANI GORGOVA SULINA 83 C.A ROSETTI 3 DC 3 C.A.ROSETTI PERIPRAVA 15 4 DC 4 LETEA C.A. ROSETTI SFI TOFCA 7 5 DC 5 SULINA SFÂNTU GHEORGHE 32,8 6 DC 6 M. KOGĂLNICEANU AGIGHIOL 13 7 DC 7 CRI AN CARAORMAN 12 8 DC 8 BRAłUL SULINA (Mm 19) MILA 23 7 9 DC 9 MURIGHIOL DUNĂVĂł DE JOS 9 10 DC 10 DN 22 RÂNDUNICA 3 11 DC 11 M. KOGĂLNICEANU LĂSTUNI 4 12 DC 12 MURIGHIOL DEBARCADER MURIGHIOL 3,6 13 DC 13 CEATALCHIOI SĂLCENI 2 14 DC 14 GARA ZEBIL ZEBIL 6 15 DC 15 CHILIA VECHE PERIPRAVA 25 16 DC 17 DJ 223 A VISTERNA 4 17 DC 18 BAIA CEAMURLIA DE SUS 8 18 DC 19 BAIA BEIDAUD 9 19 DC 21 DN 22 D CAMENA 3 20 DC 22 SLAVA RUSĂ MĂNĂSTIREA USPENIA 4,2 21 DC 24 SARIGHIOL DE DEAL NEATÂRNAREA 6 22 DC 25 DJ 222 (BEIDAUD) NEATÂRNAREA 7 23 DC 26 NEATÂRNAREA STEJARU (DJ 222 B) 6 24 DC 30 CORUGEA STÂNCA HAIDAR RAHMANU 11 25 DC 31 DJ 222 E CI MEAUA NOUĂ 3 26 DC 35 SÂMBĂTA NOUĂ CALFA 4 27 DC 36 DN 22 A CALFA 3,4 28 DC 37 OSTROV MĂGURELE FĂGĂRA U NOU 15,4 29 DC 38 DOROBANłU FÂNTÂNA OILOR MĂGURELE 8 30 DC 39 DOROBANłU CÂRJELARI G RAL PRAPORGESCU 14 31 DC 40 DJ 222B (ME TERU) DC 38 (FÂNTÂNA OILOR) 1,9 32 DC 42 HORIA CLO CA 2 33 DC 43 HORIA FLORE TI 5 34 DC 44 DC 45 MĂNĂSTIREA SAON 1,5 35 DC 45 SOMOVA (DN 22) PARCHE DEAL SOMOVA 14 36 DC 46 DN 22 (km 156+980) PARCHE (DC 45) 4,2 37 DC 47 DN 22 (SOMOVA) FRECĂłEI (DJ 222 A) 8 38 DC 48 DC 62 MĂNĂSTIREA COCO NIFON (DJ 222A) 9,6 39 DC 49 HAMCEARCA CĂPRIOARA 1,5 40 DC 50 TURCOAIA (DJ 222 H) PECENEAGA (DJ 222 F) 12 41 DC 51 DJ 222 A (km 5+500) FLORE TI (DC 43) 3,5 42 DC 53 ISACCEA PORT ISACCEA 1 43 DC 54 TELIłA (Km. 12+550) MĂNĂSTIREA CELIC DERE 0,3 44 DC 55 DN 22 GARA CATALOI 0,6 45 DC 56 DN 22 (Km 149+450) NICULIłEL (DC 64) 2,5 46 DC 57 TRESTENIC NALBANT 4 47 DC 58 DJ 222 C MAHMUDIA 1 48 DC 59 DN 22 TICHILE TI 1,2 Pagina 23 din 94 NESECRET
NESECRET 49 DC 60 DJ 222C BĂLTENII DE SUS MAHMUDIA (DC 58) 10,9 50 DC 61 DJ 222 CETATEA HERACLEEA 2 51 DC 62 NICULIłEL DC 48 5,2 52 DC 63 CEAMURLIA DE JOS GARA 2 53 DC 64 TELIłA NICULIłEL 7 54 DC 65 DN 22 (BAIA) CEAMURLIA DE JOS (DJ 222) 4 55 DC 67 DJ 222 B MINA ALTÂN TEPE 2,6 56 DC 77 BAIA LIMITĂ JUD. CONSTANłA 9 TOTAL 511,225
Tabelul nr.9: ReŃeaua de drumuri comunale din judeŃul Tulcea
2.5.2.Căile de transport feroviare ReŃeaua de căi ferate din judeŃul Tulcea este următoarea: 1. CALE FERATĂ NAłIONALĂ
Tulcea Baia Dobrogea cale ferată normală, neelectrificată capacitatea de transport în nr. de trenuri/24 h: 16 perechi de trenuri călători; 23 perechi trenuri marfă 2. CALE FERATĂ UZINALĂ
S.C. FERAL S.A. cale ferată normală capacitatea de transport/24 h 10 perechi convoaie
3. LINII DE GARARE S.C. DONARIS S.A. TULCEA 390 m linie normală; S.C. ILPP PECO S.A. 106 m linie normală; PORT COMERCIAL TULCEA 3 linii a câte 300 m; SC ICNUT SA 3 linii cu o lungime de 610 m; SC TULCO SA 1 linie normală a 200 m; SILOZUL CATALOI 2 linii a câte 600 m; SC ELIF SA M. KOGĂLNICEANU 2 linii a câte 400 m; CARIERA ZEBIL 1 linie a 2500 m; SILOZUL BABADAG 1 linie a 350 m; MApN CODRU 1856 m; BAIA DOBROGEA 700 m.
4. STAłIILE C.F. DIN JUDEłUL TULCEA Tulcea ora 4 linii a câte 280 m; Tulcea mărfuri 7 linii a câte 700 m; Cataloi 5 linii a câte 800 m; M. Kogălniceanu 5 linii a câte 550 m; Zebil 5 linii a câte 700 m; Babadag 5 linii a câte 650 m; Babadag 3 linii a câte 350 m; Babadag 2 linii a câte 200 m; Codru 3 linii a câte 500 m; Ceamurlia de Jos 4 linii a câte 600 m; Baia Dobrogea 4 linii a câte 600 m
Pagina 24 din 94 NESECRET
NESECRET 2.5.3.Căile de transport aeriene – aeroporturi (tabel nr.10)
Denumirea Supr. Nr. Caracteristici piste InstalaŃii de (ha) piste Lungime Sarcina Dotare Utilaje deservire Dirijare ProtecŃie Meteo (m) (t) utilităŃi i întreŃinere zbor navigaŃie specifice i generale
R.A. 90 1 2000/30 17 Baliză 1 Autofreză, StaŃie Turn StaŃie Aeroport luminoasă 1 Greder, radio control meteo Tulcea 1 tractor VHF
2.5.4.Căile navigabile – porturi Transporturile pe apă reprezintă un rol deosebit de însemnat în dezvoltarea economico socială a judeŃului Tulcea. Apele Dunării sunt folosite de majoritatea flotelor maritime i fluviale. Porturile mari din judeŃul Tulcea sunt prezentate în tabelul nr. 11.
Denumirea obiectivului Dotări/ Caracterizări ObservaŃii 1. Portul Măcin amplasament km 15 mal drept braŃ Măcin număr dane: 1 dană 125 ml; 2,0 m (pescaj) dană pasageri 2 dane 150 ml; 3,0 m (pescaj) dană balast 4 tf / mp utilităŃi: Iluminat i forŃă 380 V energie electrică nu apă potabilă
macarale dană balast 2 macarale de cheu 5 tf produse carieră 2. Portul Industrial Tulcea amplasament Mm 39 ¾, mal drept al Dunării număr dane: 2 dane lung totală 230ml, 9,0m 10 tf / mp dană maritimă 1 dană fluvială 100ml, 3,0m 6 tf / mp dană fluvială capacitate preluare nave 664 mii tone/an utilităŃi: iluminat i forŃă 380V energie electrică da apă potabilă da canalizare macarale dană: 3 macarale tip Kangur 16 tone minereu dană maritimă macarale casate dană fluvială
3. Portul Comercial Tulcea amplasament Mm 38 ¾ , mal drept al Dunării
număr dane nave fluviale 3 dane lung totală 320 ml, pescaj 2 tf / mp maxim 3,5 m capacitate preluare nave 392 mii tone/an utilităŃi: iluminat i forŃă 380V energie electrică da apă potabilă da canalizare macarale dană: 2 macarale 5 tf Mărfuri generale,balast, cereale. 4. Dane pasageri i turistice amplasament Mm 38 Mm38 ¾ , mal drept al Tulcea Dunării număr dane militare, 22 dane, front acostare nave cca. pasageri i turistice 1600 ml capacitate preluare nave 240 mii călători/an turi ti Pagina 25 din 94 NESECRET
NESECRET utilităŃi: iluminat i alimentare nave 380V energie electrică da apă potabilă nu canalizare 5. Portul Mahmudia amplasament km 88. km89, mal drept BraŃ Sf. Gheorghe număr dane 1 dană pasageri 100 ml, pescaj 6 tf / mp maxim. 3,5m 6 dane produse carieră, front acostare nave 860 ml, pescaj maxim 3,5m capacitate încărcare nave 4920 tone/an produse carieră macarale dană: 3 macarale portal 5 tone produse carieră dană dolomită ma ină de scos etapa II etapa III utilităŃi: iluminat i forŃă 380V energie electrică forŃă 6 KV alimentare ma ină nu apă potabilă nu canalizare
6. Port pasageri Chilia amplasament km 45 mal drept BraŃ Chilia Veche număr dane pasageri 1 dană 100ml, pescaj maxim 4,5m capacitate preluare nave utilităŃi: joasă tensiune 380V energie electrică de la reŃeaua comunei apă potabilă da canalizare 7. Port comercial Chilia amplasament km 45 mal drept BraŃ Chilia Veche număr dane pasageri 1 dană 100ml, pescaj maxim 4,5m 4 tf / mp capacitate preluare nave utilităŃi: joasă tensiune 380V mărfuri generale energie electrică de la reŃeaua comunei apă potabilă da canalizare 486 mp spaŃii magazie închisă 8. Portul Isaccea amplasament km 104 mal drept număr dane 1 dană pasageri 50ml, 4 tf / mp 2 dane operaŃionale, produse carieră 122ml, 240 ml, pescaj maxim 3,5m capacitate preluare nave 105 mii tone/an produse carieră utilităŃi: energie electrică iluminat i forŃă 380V apă potabilă nu canalizare nu macarale dană: nu există, încărcarea produselor se face cu bandă transportoare. Tabelul nr. 11: Porturile din judeŃul Tulcea
2.5.5. ReŃele de conducte magistrale gaze, petrol i produse petroliere etc. ReŃeaua magistrală de transport a gazelor naturale este prezentată la punctul 2.7.2. ReŃele de utilităŃi, apa, canalizare, electrice, gaze, etc.
2.6. Dezvoltare economică 2.6.1. Zonele industrializate/ramuri Principalele ramuri industriale din judeŃul Tulcea sunt următoarele: Pagina 26 din 94 NESECRET
NESECRET 1. Industria metalurgică este reprezentată prin două unităŃi importante: Industrie metalurgică feroasă producatoare de feroaliaje prin secŃiile de elaborare FERO I i FERO II având capacitate de producŃie medie anuală de cca. 240.000 t aliaje, 2400 t brichete din pulberi/zguri. Această industrie produce i comercializează: feroaliaje (silicomangan, feromangan), pulberi i zguri sărace în oxid de mangan. Din producŃia unităŃii cca 99 % este destinată exportului. Principalele utilizări ale feroaliajelor elaborate fiind în industria metalurgică pentru obŃinerea oŃelurilor, folosindu se ca dezoxidant i / sau material de aliere. Materia primă de bază o constituie: minereu de mangan, minereu de mangan concentrat, minereu de mangan, cocs, cuarŃită, calcar, Ńunder, zgură manganoasă. Materia primă este aprovizionată, în general, pe barjă în portul mineralier i se aduce în depozite cu ajutorul mijloacelor de transport din dotarea societăŃii. Procesele tehnologice constau în principal în: prelucrarea primară a materiei prime (minereu) prin concasare i sortare; dozarea materiei prime în staŃii de dozare cu comandă automată; elaborarea feroaliajelor în cuptoare electrice cu arc închise, cu electrozi continui; prelucrarea finală a feroaliajelor prin concasare, măcinare, sortare. Procesele tehnologice se desfă oară în două secŃii, după cum urmează: Fero I: hală turnare: 5 ma ini de arjare; hală de expediŃie: 1 instalaŃie de concasare – sortare feroaliaje. Fero II: hale turnare 1 i 2: 5 ma ini de arjare; hală de răcire i depozitare; hală de expediŃie: 1 instalaŃie de concasare – sortare.
2. Industria extractivă PotenŃialul ridicat al rezervelor geologice, existenŃa forŃei de muncă calificate i tradiŃia în domeniul rocilor utile au condus la dezvoltarea accentuată a acestei ramuri. Rocile bazice de tipul diabazelor sunt extrase în zonele NiculiŃel i Revărsarea, graniŃele din zonele Turcoaia, Greci, Cerna sunt prelucrate în vederea obŃinerii de agregate minerale pentru construcŃii. Calcarele dolomitice din zona Mahmudia sunt valorificate în industria siderurgică. Rocile ornamentale (calcare grezoase) sunt extrase din zone diferite, prin metode si tehnologii specifice. Calcarele sunt exploatate din zona Dealurile Tulcei i valorificate ca blocuri sau agregate pentru construcŃii. Activitatea de exploatare are impact semnificativ asupra mediului, prin schimbarea topografiei zonei, prin ocuparea unor suprafeŃe de teren cu material steril, inducând în acela i timp modificări asupra biodiversitaŃii i imaginii peisagistice. Din extracŃia i prelucrarea minereurilor neferoase s au inregistrat poluări istorice în trei zone ale judeŃului, zone care au fost incluse în programul naŃional de închidere i ecologizare. Sectorul Minier Somova i Exploatarea Minieră Altân Tepe a căror închidere i ecologizare s a finalizat. Sectorul minier Iulia urmează a fi prins în Programul de închidere i ecologizare, aprobat prin HG nr.720/02.09.1999.
3. Industria constructoare de nave Activitatea constă în construcŃia i reparaŃia navelor fluviale i maritime având următorul flux tehnologic: construcŃia navelor: prelucrare profile navale, sablare, debitare cu flacără oxiacetilenică sau cu plasmă; montajul bloc secŃiilor i protecŃia anticorozivă; transferul navei spre zona syncroliftului; lansarea la apă, montajul echipamentului; predarea navei la beneficiar. reparaŃii nave: tractarea navei în bazinul de armare; poziŃionarea navei pe platforma syncroliftului; tragerea navei cu ajutorul transbordorului la locul de reparaŃie; efectuarea reparaŃiilor. 4. Industria alimentară Este reprezentată de două unităŃi importante de industrializarea i comercializarea cărnii i a produselor din carne, asigurarea materiei prime prin contractarea i preluarea animalelor, industrializarea, depozitarea i comercializarea produselor din carne.
Pagina 27 din 94 NESECRET
NESECRET Tehnologia prelucrării iniŃiale a animalelor include, în general, procese mecanice, diverse operaŃii (funcŃie de specie). Principalele etape ale tehnologiei de prelucrare în abator sunt următoarele: pregătirea animalelor pentru tăiere, asomare, jugularea (înjunghierea), sângerarea, opărirea, depilarea porcinelor, curăŃirea uscată, pârlirea, curăŃirea umedă.
5. Agricultură Transformările socio econimice în activitatea agricolă au produs importante mutaŃii în structura proprietăŃii precum i în soluŃiile de sprijin a producătorilor agricoli. Strategiile i politicile în domeniul producŃiei vegetale au avut ca obiectiv dezvoltarea unei agriculturi performante, asigurarea unei infrastructuri rurale capabile să sprijine dezvoltarea sectorului agroalimentar, diversificarea activităŃilor agricole i neagricole, a unor servicii utile spaŃiului rural, în condiŃiile respectării măsurilor de protecŃie a mediului care să ducă la obŃinerea unor produse ecologice i în final la cre terea veniturilor i nivelului de trai a populaŃiei rurale. Cre terea intensivă a porcilor este reprezentată de două unităŃi care au capacităŃi de producŃie mai mari de 2000 de capete. Materiile prime utilizate sunt furajele i concentratele proteice pentru hrana animalelor. Procesul tehnologic include activităŃile: montă, gestaŃie i maternitate până când purceii ajung la 7 8 kg; cre terea 33 93 de zile i îngră area 93 210 zile; prepararea furajelor i nutreŃurilor concentrate (micro FNC).
2.6.2. Exploatările miniere UnităŃile geografice ale judeŃului Tulcea constituie o importantă bază de materii prime industriale, industria dezvoltându se mai ales pe baza exploatării i valorificării resurselor proprii – a minereurilor nemetalifere i a materialelor de construcŃii.
Principalele zone de exploatare Industria extractivă a materialelor de construcŃii se realizează în localităŃi limitrofe Deltei Dunării, excepŃie făcând nisipurile de la Caraorman. Caraorman. La 35 km est de Tulcea, există un zăcământ de nisip cuarŃos de dune (90, 80 % SiO2). Este util pentru fabricarea sticlei de ambalaj i în metalurgie. Rezervele sunt mari – circa 50 mil. tone. CondiŃiile de exploatare sunt u oare. Activitatea de extracŃie este în prezent sistată, de i s au amplasat utilaje în vederea prelucrării tehnologice a acestui nisip. Murighiol. La 2 km de comună, în dealul Cara bair i în malul lacului (la 1 km de drumul Mahmudia Murighiol), se află un zăcământ de calcar deschis la culoare, cu nuanŃe de roz i ro ietice, cu aspect marmorean, stratificat în bancuri i cu goluri umplute cu argile reziduale. Tot aici se mai află i o brecie calcaroasă cenu ie închisă. Roca poate fi utilizată la fabricarea varului i pentru construcŃii, drumuri i căi ferate. Poate fi întrebuinŃată i ca piatră fasonată, ca amendament în agricultură, siderurgie, rezervele calculate în anul 1980 fiind de 21 mil. tone. Există condiŃii avantajoase de exploatare i transport. Mahmudia. Culmile Hârtop, Caeracul Mare Est, Caeracul Mare Vest, dealul Caerăcel se află la 4 km sud vest de comună. Zăcământul este constituit dintr un calcar stratificat în bancuri groase, cu structură cripto cristalină, compact, parŃial breccios, cu diabaze umplute cu calcit i goluri carstice cu argilă reziduală. În vestul dealului Caeracul Mare est se găsesc dolomite calcaroase albe, cu nuanŃe de roz i galben (18,25% MgO) prezentând variaŃii calitative. Calcarul este folosit la S.C. Sidex GalaŃi, pentru prepararea aglomeratului autofondant i ca fondant în furnale. Poate fi utilizat i la fabricarea varului i a ceramicii fine, la drumuri, căi ferate i ca rocă ornamentală. Rezervele actuale sunt: cariera Hârtop – 18 mil tone; cariera Caeracul Mare est – 73 mil. tone; cariera Caeracul Mare Vest – 42 mil. tone; Pagina 28 din 94 NESECRET
NESECRET cariera Dealul Caerăcel – 63 mil tone. Exploatarea se face mecanizat i se livrează în barje pe Dunăre. Be tepe. La 2 km sud de localitate, pe marginea drumului, există un zăcământ de calcar de culoare cenu ie deschisă (94% CaCO3), utilizat la fundaŃii de case i la fabricarea varului. Nu au fost omologate rezervele. Malcoci. În vatra satului există calcare de culoare deschisă, alternând cu isturi calcaroase. Roca este utilizată pentru fabricarea varului i ca piatră de construcŃii pentru nevoile locale. Rezervele nu au fost omologate. În cariera Dervent Tepe, la 9 km de Tulcea, pe oseaua spre Mahmudia, se află o gresie albicioasă ro ietică, cu granulaŃie măruntă până la mărimea bobului de mazăre, compusă exclusiv din cuarŃ i feldspat. Este utilizat ca pietri pentru întreŃinerea drumurilor i, mai rar, ca material pentru construcŃii, de i se poate u or ciopli i fasona. Rezervele nu sunt omologate. Tulcea. În carierele Dealul Mare i Iacob Deal, la 6 km de ora , pe oseaua spre Agighiol, există un zăcământ de calcar triasic cenu iu negricios alternând cu isturi marnoase, străbătute de calcare ro ietice. Aceste roci sunt utilizate pentru întreŃinerea drumurilor. De asemenea, pot fi utilizate ca roci ornamentale (prin lefuire capătă aspect marmorean), se pot ciopli pavele, borduri. Exploatarea a avut caracter local. Sunt în continuare condiŃii bune de exploatare i transport. Din cariera Derindere, în dealul i movila cu acela i nume, la 7 km sud est de Tulcea, se află un zăcământ de calcar vânăt, alternând cu calcare ro ietice i cu brecii calcaroase ro cate, cu elemente detritice asemănătoare celor de la Trei Fântâni. Calcarul vânăt este utilizat în special ca piatră spartă pentru drumuri i ca piatră brută i cioplită. Poate fi întrebuinŃată i pentru lucrări ornamentale i decorative în construcŃii. Rezervele estimate sunt mari. CondiŃiile de exploatare i transport sunt avantajoase. La cariera Trei Fântâni, la circa 4 km de Tulcea spre Agighiol, există un calcar cu structură compactă de culoare neagră, cenu ie, ro ie sau multicoloră i brecie calcaroasă cu elemente negre, ro ii, verzui, cenu ii. Acest calcar a fost utilizat ca piatră spartă pentru drumuri i căi ferate, în construcŃii, prin lefuire capătă un aspect marmorean. Se utilizează i ca roci ornamentale. Comisia Europeană a Dunării a folosit piatra pentru lucrările de pe braŃul Sulina. Rezervele omologate la nivelul anilor 1987 nu sunt mari (1.300.mii de tone). Activitatea în această carieră este temporar sistată. La carierele Bididia I i II, în partea de vest a dealului carierei, există un zăcământ de calcar de culoare cenu ie neagră („Bazalt sălbatic”), cu cristalinitate pronunŃată, dispus peste gresii cuarŃoase i calcare marnoase. Se folose te ca piatră spartă i piatră brută, precum i agregate minerale pentru construcŃii. Rezervele omologate sunt de circa 3.000 mii tone, asigurând exploatarea pentru încă 26 de ani. Somova. La sud de comună, în cariera La Vărării, la 15 km de staŃia CFR există un calcar negricios cenu iu compact (95% CaCO3), dar fisurat, care apare de sub loess. Se utilizează la fabricarea varului i ca piatră spartă pentru drumuri. Exploatarea este veche, fără rezerve omologate i cu activitate sistată. Cariera Cuca Mare, la 4 km vest de comună, la 18 km de staŃia CFR este deschisă într un zăcământ de calcare negricioase cu silicifieri frecvente, calcar gresos i gresie calcaroasă, alternând cu isturi argiloase i cuarŃit alb. Au fost utilizate ca piatră spartă pentru drumuri. Rezervele omologate în anul 1980 sunt mari. Exploatarea este sistată. Mineri. În dealul Tău an Bair, la 2 km, există un zăcământ de porfir cuarŃifer. Roca a fost utilizată ca piatră spartă pentru drumuri. Rezervele nu au fost omologate, iar exploatarea a fost locală. La 1 km sud vest de sat, se află un zăcământ de calcar breccios cenu iu cu pete roz (93,38% CaCO3) în dealul Câ la; la sud de localitate, compact vânăt negricios (92,12% CaCO3) în Dealul Nucilor i ro u cu aspect marmorean (91,7% CaCO3) în Dealul Ro u. A fost utilizat ca piatră pentru construcŃii i drumuri, la fabricarea varului i mozaicului negru (cel din Dealul Nucilor). Poate fi, de asemenea, cioplit i lefuit frumos. Rezervele sunt mari. A fost exploatat în mod neregulat, prin gropi. Pagina 29 din 94 NESECRET
NESECRET Parche . Carierele Valea Adâncă la 2 km sud, i Angurului la 3 km nord vest de sat, au fost deschise într un zăcământ de calcar cenu iu negru, compact, cu structuri cristaline foarte fină până la granulară, pe alocuri fisurat i cu concreŃiuni de silex. În unele zone este mai spongios. Acest zăcământ s a utilizat ca piatră spartă i piatră brută. Se puteau scoate i blocuri, care debitate în placaje se pot lefui i folosi la lucrări ornamentale i pentru mozaic. Rezervele omologate sunt de 1,1 mil. tone. CondiŃiile de exploatare i transport sunt bune, dar exploatarea este sistată.
2.6.3. Fondul funciar terenuri agricole, suprafeŃe împădurite Fondul funciar a fost reglementat prin Legea nr.18/1991, cu modificările i completările ulterioare i reprezintă cea mai importantă resursă naturală a Ńării. Fondul funciar cuprinde totalitatea terenurilor (inclusiv suprafeŃele ocupate cu ape) indiferent de destinaŃie, de titlul pe baza căruia sunt deŃinute sau de domeniul public sau privat din care fac parte. RepartiŃia terenurilor pe categorii de folosinŃe în judeŃul Tulcea este următoarea: terenuri cu destinaŃie agricolă; terenuri cu destinaŃie forestieră; terenuri aflate permanent sub ape; terenuri din intravilan aferente localităŃilor urbane i rurale pe care sunt amplasate construcŃiile, alte amenajări ale localităŃilor, inclusiv, terenurile agricole i forestiere; terenuri cu destinaŃii speciale, cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, navale i aeriene, plajele, rezervaŃiile, monumentele naturii, ansamblurile i siturile arheologice i istorice. În judeŃul Tulcea ponderea principală o deŃin terenurile agricole (42,65 %) urmate de terenurile aflate permanent sub apă (41,39 %) i terenurile cu destinaŃie forestieră (10,73 %). Terenurile aferente localităŃilor urbane i rurale precum i cele cu destinaŃii speciale ocupă 5,23 % din suprafaŃa judeŃului figura nr. 6.
400 363.941 342.132 350 300 250
Ha 200
150 103.545 100 40.257 50 0 terenuri terenuri sub terenuri teren cu agricole ape forestiere destinatii speciale
Figura nr. 6. RepartiŃia fondului funciar pe categorii de folosinŃă în judeŃul Tulcea (date după A.PM. Tulcea)
RepartiŃia terenurilor agricole pe tipuri de folosinŃe în judeŃul Tulcea în perioada 1999 – 2010 este prezentată în figura nr. 7.
Pagina 30 din 94 NESECRET
NESECRET
300 250 200 294.039 150 Ha 100
60.688 50 8.202 1.012 0 arabil pasuni si plantatii plantatii finete viticole pomicole
Figura nr. 7. RepartiŃia suprafeŃei agricole pe categorii de folosinŃă în perioda 1999 – 2010 (date după A.PM. Tulcea)
În judeŃul Tulcea, în perioada 2000 2010, tendinŃa privind împăduririle a fost mereu în cre tere. Acest lucru este evidenŃiat în figura nr. 8.
SuprafaŃa împădurită în perioada 2000 2010 1400 1224 1200 1000 911 936 800 629 ha 600 415 400 308 303 200 0
Figura nr. 8: SuprafaŃa împădurită în judeŃul Tulcea
2.6.4. Cre terea animalelor SituaŃia efectivelor de animale din judeŃul Tulcea este reprezentată în tabelele următoare:
SPECIA Bovine Nr. Sector privat Sector de stat SocietăŃi i asociaŃii Total Crt Ferme familiale private 1 50 907 28886 29843
Tabel nr. 12: SituaŃia efectivelor de bovine din judeŃul Tulcea
Pagina 31 din 94 NESECRET
NESECRET
SPECIA Ovine Nr. Sector privat Sector de stat SocietăŃi i asociaŃii Total Crt Ferme familiale private 1 1545 3843 389712 395100
Tabel nr. 13: SituaŃia efectivelor de ovine din judeŃul Tulcea
SPECIA Porcine Sector privat Nr. UnităŃi Sector de stat SocietăŃi i asociaŃii Ferme Total Crt cu flux private familiale industrial 1 1093 222 42670 54355 98340 Tabel nr. 14: SituaŃia efectivelor de porcine din judeŃul Tulcea
SPECIA Păsări Nr. Sector privat Sector de stat SocietăŃi i asociaŃii Total Crt Ferme familiale private 1 0 0 619174 619174 Tabel nr. 15: SituaŃia efectivelor de păsări din judeŃul Tulcea
2.6.5. Turism/capacităŃi de primire turistică JudeŃul Tulcea este prin excelenŃă o zonă turistică. Acest teritoriu a fost dăruit de natură cu un potenŃial peisagistic neasemuit, reprezentat atât de surprinzătoarele forme de relief cât i de bogăŃia componentelor floristice, faunistice i ecosistemice. Alături de frumuseŃea i diversitatea peisajului, bogăŃia i varietatea vestigiilor arheologice i a monumentelor istorice dau unicitate judeŃului. Turismul este orientat pe trei mari direcŃii: turism tiinŃific în Delta Dunării pentru cei care doresc să culeagă informaŃii în vederea utilizării lor în scopuri tiinŃifice; turism orientat spre partea istorică pentru cei care doresc să viziteze siturile arheologice; turism pentru grupuri organizate pentru cei care doresc să admire frumuseŃea acestei regiuni. Din frumosul irag de perle al ariilor protejate de pe raza judeŃului, se deta ează ca strălucire i suprafaŃă, Delta Dunării i Parcul NaŃional MunŃii Măcinului, fiecare un sanctuar al biodiversităŃii. Turismul în RezervaŃia Biosferei Delta Dunării. Statutul de Rezervatie a Biosferei Deltei Dunării a determinat un proces de reorganizare a activităŃii de turism, în sensul desfă urării acesteia în contextul valorificării durabile a resurselor naturale i în special a resursei peisagistice. Dezvoltarea durabilă a turismului i ecoturismului sunt concepte, preluate i adaptate condiŃiilor din A.R.B.D.D., ce au stat la baza definirii obiectivelor de management privind organizarea i controlul activităŃii turistice în această zonă. În acest context, AdministraŃia RezervaŃiei Biosferei Delta Dunării (A.R.B.D.D.) a stabilit 26 de trasee turistice (din care 19 trasee turistice acvatice i 7 trasee turistice pe uscat), unde este permisă desfa urarea activităŃilor de turism organizat sau individual. PotenŃialul turistic considerabil al Deltei, generat de valorile naturale i culturale ale zonei, precum i de condiŃiile climatice, poate fi valorificat printr o gamă largă de forme de practicare a turismului: sejur pentru odihnă; itinerant; turism specializat tiinŃific; programe speciale pentru tineret; Pagina 32 din 94 NESECRET
NESECRET turism rural; turism pentru practicarea sporturilor nautice; turism de pescuit. În momentul de faŃă, oferta de cazare în RezervaŃie este de 4.500 locuri în hoteluri, hoteluri plutitoare, pensiuni urbane i rurale, căsuŃe, popasuri turistice sau campinguri. În ultimii ani, s a constatat o tendinŃă de dezvoltare a structurilor de primire turistice, atât cantitativ cât i calitativ. În vederea sprijinirii activităŃii de turism, AdministraŃia RezervaŃiei Biosferei Delta Dunării a efectuat lucrări de refacere i îmbunătăŃire a sistemului de marcare a traseelor turistice, precum i lucrări pentru refacerea reŃelei de canale în vederea îmbunătăŃirii circulaŃiei apei. Centrele de informare Centrul de Informare i EducaŃie Ecologică Tulcea, Centrul de Documentare i EducaŃie Ecologică Cri an, Centrul de Informare Sulina pregătesc începerea fiecărui sezon turistic cu actualizarea i îmbunătăŃirea tematicii, dar i prin actualizarea i dezvoltarea bazei de date cuprinzând toate informaŃiile de interes turistic i local. În ora ul Tulcea sunt deschise spre vizitare următoarele muzee : Muzeul de tiinŃe ale Naturii; Muzeul de Istorie i Arheologie; Muzeul de Artă Plastică; Muzeul Delta Dunării; Muzeul de Artă Populară. SituaŃia unităŃilor turistice din judeŃul Tulcea i capacitatea acestora pe anul 2010 este prezentată în tabelul nr. 16.
Structuri de cazare UnităŃi Locuri de cazare Hoteluri 19 1210 Moteluri 2 72 Hanuri 1 20 Vile turistice 51 452 Pensiuni urbane 20 436 Pensiuni rurale 42 1174 Campinguri 2 956 Popasuri 3 62 Bungalouri 26 90 Tabere elevi 3 620 UnităŃi tip căsuŃă 1 148 SpaŃii de cazare pe nave 4 99 Total 174 5339 Tabelul nr. 16: SituaŃia unităŃilor turistice din judeŃul Tulcea
Numărul total de turi ti care au tranzitat judeŃul Tulcea în anul 2010 a fost de 72 328, din care: 56 256 turi ti români; 16 072 turi ti străini.
2.6.6. Resurse naturale Fără să dispună de bogăŃii minerale deosebite, resursele naturale ale subsolului judeŃului sunt de o mare diversitate. EvoluŃia geologică a regiunii a dus la formarea unor rezerve de minereuri de fier, sulfuri complexe de plumb, zinc, cupru, aur i argint, baritină i o mare varietate de roci cu diferite întrebuinŃări. Resursele naturale reprezintă capitalul natural, o componentă esenŃială a bogăŃiei judeŃului. Valorificarea acestor resurse prin exploatarea atât a materiilor prime neregenerabile, cât i a celor regenerabile i prelucrarea lor în produse necesare vieŃii, determină în mare măsură stadiul de dezvoltare economică i socială a judeŃului, starea mediului i condiŃiile de trai ale populaŃiei. Din punct de vedere al resurselor minerale, Orogenul Nord Dobrogean prezintă interes practic atât în ceea ce prive te valorificarea rocilor cât i din punct de vedere al potenŃialului minier. Încă din timpuri foarte vechi, Dobrogea de Nord a constituit o sursă foarte importantă pentru rocile de construcŃie printre care diferitele varietăŃi de granite deŃin primul loc. Pagina 33 din 94 NESECRET
NESECRET Unele sate i au clădit o faimă prin faptul ca locuitorii sunt iscusiŃi cioplitori de piatră (comuna Greci). Printre granitele care au fost i continuă să fie exploatate sunt acelea de la Iacbdeal (Turcoaia) din culmea Pricopan, Piatra Ro ie, Greci i Măcin.
Resursele naturale de materii prime neregenerabile Resursele naturale de materii prime neregenerabile ale judeŃului au fost i sunt încă exploatate cu tehnologii care au dus la poluarea unor zone ale judeŃului. Exploatările miniere, industria metalurgică, industria materialelor de construcŃii contribuie la poluarea factorilor de mediu. Retehnologizarea unităŃilor de extracŃie i prelucrare, închiderea celor ineficiente, folosirea cu randamente ridicate a materiilor prime, constituie atât cerinŃe economice cât mai ales ecologice. Ca roci de construcŃie sunt exploatate porfirele din dealul Consul, de la Cărjelari i Camena. Calcarele sunt exploatate ca roci de construcŃii în carierele Zebil, Bididia i Trei Făntîni. Calcarele dolomitice de la Mahmudia sunt exploatate pentru Sidex GalaŃi. Ca roci ornamentale se exploatează granit de la Măcin, calcare grezoase de la Ba chioi, calcare dolomitice de la Mahmudia, Cărjelari i Cadrul Babadag. O altă resursă naturală o constituie minereurile de sulfuri complexe, care s au valorificat la mina Altăn Tepe (pe teritoriul comunei Stejaru) i Somova; baritina din zona Somova. Pentru nevoile locale mai sunt exploatate multe alte categorii de roci din perimetrele consiliilor locale de pe teritoriul judeŃului Tulcea. Din zona Colinele NiculiŃel se exploatează calcare i roci bazice, utilizate în lucrări de construcŃie de drumuri i căi ferate. Ora ul Tulcea situat pe malul drept al BraŃului Tulcea al Dunării se întinde pe apte coline aparŃinând geologic unităŃii Dealurile Tulcei. Calcarele de vârstă mezozoică sunt exploatate în carierele Bididia i Trei Fântâni. Podi ul Babadag ocupă partea centrală a judeŃului, formaŃiunile de marno calcare sunt exploatate în cariera Codru. La Isaccea, resursele subsolului sunt reprezentate de roci vulcanice de natură porfirică, din care rezultă prin prelucrare gribluri i nisip. Aceste resurse au fost exploatate în cariera din intravilanul ora ului Isaccea, a cărei activitate a încetat în prezent. La sud de localitatea Revărsarea s a deschis un nou front de carieră, pentru exploatarea diabazaltului de categoria C, în zăcămîntul vulcanic Dealul Aslan.
Resurse naturale regenerabile Resursele de materii prime regenerabile sunt diversificate, dar la rândul lor limitate. Dintre acestea cele mai importante sunt: resursele de apă; solul; fauna; flora i pădurile. Resursa de apă este cea mai importantă dintre resurse. În judeŃul Tulcea apele sunt grupate în două bazine hidrografice – Dunăre i Litoral, care ocupă 71 % respectiv 29 % din suprafaŃa judeŃului. Resursa de sol este tot atât de importantă ca i resursa de apă. Flora i fauna judeŃului sunt de o mare varietate, unele fiind unicate sau chiar curiozităŃi ale naturii. Dealurile judeŃului sunt acoperite, în parte, cu păduri de foioase, în care se găsesc stejar, carpen, tei, frasin etc.. Fondul forestier al judeŃului, reprezintă în primul rînd o valoare ecologică, ecosistemele forestiere sunt caracterizate printr o floră i o faună de o diversitate aparte. De asemenea reprezintă o valoare economică i socială ridicată, concretizată prin masa lemnoasă ce poate fi exploatată, prin fondul cinegetic i prin condiŃiile ce le oferă turismul. În Delta Dunării trăiesc multe specii de mamifere, păsări, insecte, reptile i aproximativ 160 de specii de pe ti. Alte resurse ale Deltei sunt: pădurile de sălcii i plop; stuful; papura. Pagina 34 din 94 NESECRET
NESECRET În ceea ce prive te ora ele din judeŃul Tulcea avem: suprafaŃa împădurită administrată de Ocolul Silvic Babadag a permis dezvoltarea sectorului de exploatare a materialului lemnos; resursele naturale ale ora ului Isaccea sunt reprezentate de terenurile agricole în exploatări asociative sau individuale (42,5 %) i suprafeŃe acoperite de pădure(22 %); În Sulina, una din principalele resurse naturale ale zonei este constituită de fondul piscicol din mare, lacuri, bălŃi i canale iar cele mai valoroase specii care se pescuiesc în zona sunt: tiuca, alăul, scrumbia, crapul, sturionii (morun, nisetru, păstrugă, cegă), calcanul.
2.7. Infrastructuri locale 2.7.1. InstituŃii publice cultura, ocrotirea sănătăŃii etc. Prefectura JudeŃului Tulcea; Consiliul JudeŃean Tulcea; Primăria municipiului Tulcea; Inspectoratul pentru SituaŃii de UrgenŃă „DELTA” al judeŃului Tulcea; AdministraŃia RezervaŃiei Biosferei Delta Dunării; DirecŃia JudeŃeană de Control în ConstrucŃii Tulcea; DirecŃia de Sănătate Publică Tulcea; Serviciul de AmbulanŃă Tulcea; Inspectoratul de PoliŃie JudeŃean Tulcea; DirecŃia JudeŃeană Servicii Publice Tulcea; Căpitănia Zonală Tulcea; Inspectoratul de Jandarmi JudeŃean Tulcea; Unitatea Specială de AviaŃie Tulcea; Centrul Militar JudeŃean Tulcea; Sucursala Tulcea – A.P.D.M. GalaŃi; Inspectoratul JudeŃean al PoliŃiei de Frontieră Tulcea; Comisariatul JudeŃean Tulcea, al Gărzii de Mediu; DirecŃia Generală a FinanŃelor Publice Tulcea; Inspectoratul colar JudeŃean Tulcea; DirecŃia pentru Agricultură i Dezvoltare Rurală Tulcea; DirecŃia Sanitar Veterinară i pentru SiguranŃa Alimentelor Tulcea; AgenŃia de ProtecŃie a Mediului Tulcea; Oficiul de Cadastru i Publicitate Imobiliară Tulcea; Filiala de Cruce Ro ie Tulcea; Inspectoratul Teritorial de Muncă Tulcea; DirecŃia Silvică Tulcea; Sistemul de Gospodărire a Apelor Tulcea; A.N.I.F. – Unitatea de Administrare Tulcea; AgenŃia NaŃională pentru LocuinŃe; Camera de ComerŃ, Industrie i Agricultură a judeŃului Tulcea; Serviciul de Transport Public; Registrului Auto Român; Institutul NaŃional de Cercetare – Dezvoltare Delta Dunării Tulcea; Oficiul JudeŃean de TelecomunicaŃii Speciale Tulcea; AsociaŃia Sportivă Delta Jandarmi Tulcea Serviciului Român de InformaŃii Tulcea;
Pagina 35 din 94 NESECRET
NESECRET
SituaŃia unităŃilor de cultură din judeŃul Tulcea este prezentată în continuare.
CASE DE CULTURĂ
Nr. Denumirea Nr. Nr. Felul Localitatea Adresa Supraf. Crt. a ezământului încăp. Locuri încălzirii Încălz. 1 Babadag Casa de Cultură Str. Pavel Ghe. Nr.8 17 327 972 centr.
2 Isaccea Casa de Cultură Str. 1 Dec. Nr. 37 9 320 635 Lemne
Încălz. 3 Măcin Casa de Cultură Str. Victoriei, Nr. 3 11 300 950 centr.
4 Sulina Casa de Cultură Str a II a, Nr. 324 9 350 Lemne
Casa de Cultură Str. Isaccei
Ansamblul artistic Str. Mihai Bravu Baladele Deltei 5 Tulcea I.C.E.M. Str. 11 Nov.
FundaŃia pentru Str. Isaccei Cultură i Tineret
CĂMINE CULTURALE
Nr. Denumirea Nr. Nr. Felul Localitatea Adresa Supraf. Crt a ezământului încăp. Locuri încălzirii 1 Baia Cămin Cultural Baia 4 200 194 Lemne
2 Beidaud Cămin Cultural Beidaud 6 250 840 Lemne
3 C.A Rosetti Cămin Cultural C.A Rosetti 5 150 350 Lemne
4 Carcaliu Cămin Cultural Carcaliu 4 250 900 Lemne
5 Casimcea Cămin Cultural Casimcea 7 250 900 Lemne
6 Ceamurlia de Jos Cămin Cultural Ceamurlia de Jos 8 350 1000 Lemne
7 Ceatalchioi Cămin Cultural Ceatalchioi 5 150 350 Lemne
8 Cerna Cămin Cultural Cerna 7 250 1040 Lemne
9 Chilia Veche Cămin Cultural Chilia Veche 7 250 900 Lemne
10 Ciucurova Cămin Cultural Ciucurova 5 300 900 Lemne
11 Cri an Cămin Cultural Cri an 6 250 456 Lemne
12 Dăeni Cămin Cultural Dăeni 4 150 340 Lemne
Pagina 36 din 94 NESECRET
NESECRET 13 DorobanŃu Cămin Cultural DorobanŃu 7 250 840 Lemne
14 FrecăŃei Cămin Cultural FrecăŃei 6 150 630 Lemne
15 Greci Cămin Cultural Greci 9 350 550 Lemne
16 Grindu Cămin Cultural Grindu 5 100 400 Lemne
17 Hamcearca Cămin Cultural Hamcearca 3 100 160 Lemne
18 Horia Cămin Cultural Horia 3 100 150 Lemne
19 Izvoarele Cămin Cultural Izvoarele 7 250 480 Lemne
20 Jijila Cămin Cultural Jijila 8 250 800 Lemne
21 Jurilovca Cămin Cultural Jurilovca 11 350 1040 Lemne
22 LuncaviŃa Cămin Cultural LuncaviŃa 6 350 1520 Lemne
23 Mahmudia Cămin Cultural Mahmudia 7 200 530 Lemne
24 Maliuc Cămin Cultural Maliuc 5 100 200 Lemne
25 Mihai Bravu Cămin Cultural Mihai Bravu 5 200 440 Lemne
Mihail 26 Cămin Cultural M. Kogălniceanu 4 150 200 Lemne Kogălniceanu
27 Murighiol Cămin Cultural Murighiol 7 300 580 Lemne
28 Nalbant Cămin Cultural Nalbant 5 200 220 Lemne
29 NiculiŃel Cămin Cultural NiculiŃel 12 300 700 Lemne
30 Nufăru Cămin Cultural Nufăru 4 100 150 Lemne
31 Ostrov Cămin Cultural Ostrov 5 200 300 Lemne
32 Peceneaga Cămin Cultural Peceneaga 10 300 1200 Lemne
33 Sarichioi Cămin Cultural Sarichioi 9 450 1200 Lemne
34 Sf. Gheorghe Cămin Cultural Sf. Gheorghe 10 300 1150 Lemne
35 Slava Cercheză Cămin Cultural Slava Cercheză 6 250 750 Lemne
36 Smârdan Cămin Cultural Smârdan 5 150 307 Lemne
37 Somova Cămin Cultural Somova 8 150 560 Lemne
38 Stejaru Cămin Cultural Stejaru 7 250 700 Lemne
Pagina 37 din 94 NESECRET
NESECRET 39 Topolog Cămin Cultural Topolog 9 350 1050 Lemne
40 Turcoaia Cămin Cultural Turcoaia 9 250 700 Lemne
41 Valea Nucarilor Cămin Cultural Valea Nucarilor 7 150 700 Lemne
42 Văcăreni Cămin Cultural Văcăreni 6 150 200 Lemne
CINEMATOGRAFE I SĂLI DE TEATRU
Denumirea Nr. Nr. Supraf. cinematografului/ Adresa Nr. încăperi Felul încălzirii crt locuri Mp Sală de teatru Grădina de vară Tulcea Str. 5+2 grupuri 1 1121 305 Aeroterme „Dacia” Isaccei,Nr.20 sanitare Cinema” Măcin, Str. Florilor, 10+4 grupuri 2 150 305 Aeroterme Republica” Nr.4 sanitare Teatrul Tulcea Str. 23+ 12 grupuri Centrală termică pe 3 324 650 „Jean Bart” Progresului, nr. 34 sanitare gaze
BIBLIOTECI
Nr. Nr. Denumirea Adresa Denumirea Adresa Crt. Crt. Biblioteca 1 Tulcea 26 Biblioteci comunale Jijila JudeŃeană Panait Cerna
2 Biblioteca oră enească Babadag 27 Biblioteci comunale Jurilovca 3 Biblioteca oră enească Isaccea 28 Biblioteci comunale LuncaviŃa
4 Biblioteca oră enească Măcin 29 Biblioteci comunale Mahmudia
5 Biblioteca oră enească Sulina 30 Biblioteci comunale Maliuc
6 Biblioteci comunale Baia 31 Biblioteci comunale Mihai Bravu
Mihail 7 Biblioteci comunale Beidaud 32 Biblioteci comunale Kogălniceanu
8 Biblioteci comunale C.A Rosetti 33 Biblioteci comunale Murighiol
9 Biblioteci comunale Carcaliu 34 Biblioteci comunale Nalbant
10 Biblioteci comunale Casimcea 35 Biblioteci comunale NiculiŃel
11 Biblioteci comunale Ceamurlia de Jos 36 Biblioteci comunale Nufăru
12 Biblioteci comunale Ceatalchioi 37 Biblioteci comunale Ostrov
13 Biblioteci comunale Cerna 38 Biblioteci comunale Peceneaga
14 Biblioteci comunale Chilia Veche 39 Biblioteci comunale Sarichioi
15 Biblioteci comunale Ciucurova 40 Biblioteci comunale Sf. Gheorghe
Pagina 38 din 94 NESECRET
NESECRET
16 Biblioteci comunale Cri an 41 Biblioteci comunale Slava Cercheză
17 Biblioteci comunale Dăeni 42 Biblioteci comunale Smârdan
18 Biblioteci comunale DorobanŃu 43 Biblioteci comunale Somova
19 Biblioteci comunale FrecăŃei 44 Biblioteci comunale Stejaru
20 Biblioteci comunale Greci 45 Biblioteci comunale Topolog
21 Biblioteci comunale Grindu 46 Biblioteci comunale Turcoaia
22 Biblioteci comunale Hamceara 47 Biblioteci comunale Valea Nucarilor
23 Biblioteci comunale Horia 48 Biblioteci comunale Văcăreni
24 Biblioteci comunale Izvoarele 49 Biblioteci comunale Valea Teilor
25 Biblioteci comunale IC Brătianu 50 Biblioteci comunale Be tepe
2.7.2. ReŃele de utilităŃi, apa, canalizare, electrice, gaze, etc. Comunele care dispun de sistem centralizat de alimentare cu apă, realizat integral sau parŃial i lungimile aferente reŃelelor de distribuŃie sunt prezentate în tabelul nr. 17:
Număr Nr. Gradul de dotare cu sistem de Comuna locuitori în Lungime reŃea existentă km crt. alimentare cu apă perspectivă 1 Baia 4,683 8 ParŃial 2 Casimcea 2,979 3 ParŃial 3 Ceamurlia de Jos 2,356 2 ParŃial 4 Ciucurova 2,166 6 ParŃial 5 FrecăŃei 3,682 5 ParŃial 6 Greci 5,415 6 Integral 7 Jurilovca 4,734 8 ParŃial 8 LuncaviŃa 4,457 10 ParŃial 9 Mihai Bravu 2,513 2 ParŃial 10 Mihail Kogălniceanu 3,220 2 ParŃial 11 Nalbant 2,880 12 ParŃial 12 NiculiŃel 4,455 10 Integral 13 Nufăru 2,575 12 Integral 14 Ostrov 2,010 6 Integral 15 Sarichioi 6,898 22 ParŃial 16 Somova 4,697 10 ParŃial 17 Topolog 4,806 13 ParŃial 18 Turcoaia 3,512 12 Integral 19 Văcăreni 2,339 7 ParŃial Tabelul nr. 17: Comunele care dispun de sistem centralizat de alimentare cu apă Transportul gazelor naturale Regimul de lucru Regionala ConstanŃa fiind considerată unitate cu foc continuu, are un regim de lucru de 24 ore / zile/săptămână, 365 zile /an; Activitatea în Regionala ConstanŃa este organizată pe trei sectoare: Isaccea, ConstanŃa, Mircea Vodă; În judeŃul Tulcea sectorul Isaccea se află în zona central estică; Pagina 39 din 94 NESECRET
NESECRET Lungimea conductelor din judeŃul Tulcea este de 395 km: conducta Tranzit I Bulgaria, Ø 1000 Isaccea Panduru 70 km; conducta Tranzit II Turcia, Ø 1200 lungime 70 km; conducta Tranzit III Turcia Ø 1200 lungime 70 km; conducta de import Ø 600 din două tronsoane; 1. IS Mihai Bravu Pecin 84 km 40 bari 2. M. Bravu Năvodari ____ conducta import Tulcea, Ø 700 mm (28”), intră prin Isaccea i iese prin localitatea I.C. Brătianu, l 47,5 km, p.n. 45 bari; conducta import Bucure ti, Ø 1000 mm (40” ) intră prin Isaccea i iese prin localitatea 23 August, l 47 km, p.n. 45 bari.
RACORDURI: 1. Isaccea 0,02 km 2. Jijila Măcin 2,2 km. 3. Tulcea 17,23 km.
Conductele de t.g.n. sunt proiectate, executate i exploatate, conform Normativului Departamental nr. 3915/1994 aparŃinând Ministerului Industriilor, DirecŃia Generală de Strategie a Industriilor Energetice, Petrol i Gaze. Prin conductele de t.g.n. se înŃelege atât conductele propriu zise, cât i anexele lor, prin care se vehiculează gaze naturale, ca: traversări de ape, căi de comunicaŃie, robinete de acŃionare i de refulare, separatoare de lichide, prize de potenŃial i staŃii de protecŃie catodică. De a lungul conductelor de t.g.n. sunt amplasate staŃii de reglare i măsurare gaze (S.R.M.), prin care se preia gazul de la surse i se predă consumatorilor i staŃii de măsurare gaze (S.M.G.) prin care se preia gazul din import i se tranzitează teritoriul Ńării noastre spre alte Ńări. Supravegherea i controlul sistemului de t.g.n. se realizează cu ajutorul unui sistem de telecomunicaŃii.
ReŃeaua industrială de energie electrică InstalaŃiile electroenergetice de pe teritoriul judeŃului Tulcea sunt instalaŃii de transport, transformare i distribuŃie a energiei electrice, cu tensiuni de la 750 KV la 380/220V. Cele mai importante obiective energetice: staŃia de 750/400 KV Isaccea cu LEA 750 KV Ucraina Isaccea; LEA 750 KV Isaccea Bulgaria (Varna) ce trece prin zona satelor NiculiŃel FrecăŃei Nalbant Atmagea LuminiŃa jud. ConstanŃa; LEA dublu circuit 400 KV Isaccea Smârdan (Tulcea) amplasată lângă traseul DN 22 Isaccea – Măcin; LEA 400 KV Isaccea Tulcea, în vecinătatea D.N. 22 Isaccea; LEA 400 KV Isaccea ConstanŃa amplasată în vecinătatea D.N. 22 Tulcea ConstanŃa; StaŃia 400/110/20 KV Tulcea vest amplasată la ie irea din Tulcea spre comuna Somova lateral cu 3 km.; În afara acestora, mai există 20 staŃii de transformare 110 KV, amplasate astfel: StaŃia Tulcea ora 110/20/6 KV amplasată în vestul ora ului lângă unităŃile militare; StaŃia Alumina 110/6 KV din incinta SC ALUM SA Tulcea; StaŃia Marmura 110/6 KV din estul ora ului Tulcea la circa 400 m de portul militar de la mila 37; StaŃiile FERO 1 i FERO 2 110 kV proprietatea SC FERAL SRL; StaŃia Zebil 110/20 KV amplasată lângă DN 22, halta CFR Zebil; StaŃia Zebil 110/6 KV la circa 1 km de halta CFR Zebil; StaŃia Babadag 110/20 KV din vestul fostei fabrici de zahăr; StaŃia Baia 110/20 KV din localitatea Baia; StaŃia 6 Martie 110/20 KV amplasată la ie irea din comuna Jurilovca spre 6 Martie; StaŃia Sarinasuf 110/20 KV aflată la ie irea din satul Sarinasuf spre Plopu; StaŃia Cri an 110/20 KV din localitatea Cri an; Pagina 40 din 94 NESECRET
NESECRET StaŃia Topolog 110/20 KV aflată la ie irea din comuna Topolog spre Hâr ova; StaŃia Ci meaua Nouă 110/20 KV aflată lângă DJ Topolog Ci meaua Nouă – Casimcea; StaŃia Isaccea 110/20 KV amplasată pe DN 22, chiar la intrarea în Isaccea dinspre Tulcea; StaŃia Măcin 110/20 KV aflată la ie irea din Măcin spre Cerna; StaŃia Traian 110/20 KV aflată la intrarea în Traian dinspre Cerna; StaŃia Ostrov 110/20 KV aflată în partea de sus a satului Ostrov, lângă SC Agromec i baza de recepŃie a cerealelor; StaŃia SPA Ostrov 110/20 KV aflată în partea de jos a satului Ostrov ie irea spre Dăeni; StaŃiile SRP 1 i SRP 2 Ostrov 110/20 KV aflate în câmp, între Ostrov i Făgăra u Nou; StaŃia 110/6 KV S.N. Tulcea flată în incinta S.C. I.C.N.U.T. S.A. Tulcea.
Aceste staŃii de transformare sunt alimentate prin linii electrice aeriene de 110 KV, cu următoarele trasee: LEA dublu circuit 110 KV ConstanŃa Mihai Viteazu Baia Babadag Zebil _ Tulcea vest; LEA 110 KV Tulcea vest Sarinasuf Cri an cu traseul în vecinătatea oselei Tulcea Agighiol Valea Nucarilor Colina Sarinasuf DunăvăŃ BraŃul Sf. Gheorghe km 55 Grindu Caraorman Cri an; LEA 110 KV Tulcea vest Isaccea Măcin pe lângă DN 22 Tulcea Măcin; LEA 110 KV Măcin Traianu pe lângă DN 22 D Măcin Cerna i apoi pe lângă DJ Cerna Traianu Ostrov; LEA 110 KV Tulcea vest Topolog Hâr ova ce trece prin vecinătatea localităŃilor FrecăŃei Nalbant Atmagea LuminiŃa Topolog Hâr ova; LEA 110 KV dublu circuit Tulcea vest Tulcea ora Marmura, înconjoară ora ul prin zona de sud; Cordonul de linii de 110 KV Tulcea vest Platforma ALUM Platforma FERAL zona I.C.N.U.T. În afara tuturor staŃiilor i liniilor de 750 KV 400 KV 110 KV, mai există LEA 400 KV, Ucraina Bulgaria cu acela i traseu ca LEA 750 KV Isaccea Varna. Totalul liniilor electrice este: linii electrice aeriene de 20 KV______2157 km; linii electrice aeriene de 0,4 KV ______1470 km; linii electrice subterane de 20 KV ______365 km; linii electrice subterane de 0,4 KV ______455 km; posturi de transformare (PTA, PTM, PTS, PTCz)_____ 1457 buc. Fiecare localitate rurală este racordată la reŃeaua de medie tensiune de 20 KV i alimentată din 1 până la 3 posturi de transformare, amplasate în incinta sau la marginea localităŃilor. LocalităŃile mai mari (Sulina, Isaccea, Măcin, Babadag, Baia) sunt alimentate prin 6 până la 10 posturi de transformare, amplasate în incinta acestora. Municipiul Tulcea este alimentat cu energie electrică din 222 posturi de transformare 20/0,4 KV i 6/0,4 KV. ReŃeaua de cabluri subterane de 20 KV i 6 KV care alimentează aceste posturi are o lungime de circa 200 km, fiind pozate pe principalele axe stradale ale ora ului (str. Isaccei, str. G. Corneliu, str. Păcii, str. Orizontului, str. Mahmudiei).
2.7.3. Locuri de adunare i cazare a populaŃiei în situaŃii de urgenŃă tabere de sinistraŃi (anexa nr.8) Procedurile de evacuarea în situaŃii de urgenta i instalarea taberei pentru sinistraŃi sunt descrise în cadrul capitolului 3.
2.8. Specific regional / local 2.8.1. VecinătăŃi, influente, riscuri transfrontaliere În geografia europeană, judeŃul Tulcea este cunoscut ca zonă unde Dunărea, după ce străbate 2.860 km, ajunge să i trimită apele în marele rezervor al Mării Negre. Regional, judeŃul Tulcea este parte integrantă a Ńinutului dobrogean, a acelui teritoriu cuprins între Dunăre i mare sau istro pontic, a a cum se obi nuie te adesea a se apela în termenii antichităŃii. Pagina 41 din 94 NESECRET
NESECRET Fizico geografic, acesta este pământul marilor contraste, zona cu cele mai variate bogaŃii naturale i acea provincie a Ńării care a cunoscut una dintre cele mai dinamice evoluŃii. În cadrul României moderne, Dobrogea a fost împărŃită în mod convenŃional între judeŃul ConstanŃa, căruia i a fost atribuită partea sudică a provinciei, i judeŃul Tulcea, ce ocupă teritoriul nordic. Specificitatea judeŃului Tulcea este dată de varietatea sa fizico geografică i, în special, de arhaismul care domină componentele sale economice i spirituale. RelaŃia om natură i activitatea socială sunt percepute oriunde, de la orice intrare în judeŃ. Atunci când vii aici din oricare altă regiune, simŃi contrastul imediat ce treci Dunărea. Când vii însă din părŃile sudice ale Dobrogei, trecerea este insesizabilă. Aceea i imagine a Podi ului Casimcei te întâmpină i când vii de pe drumul dinspre Hâr ova sau din Câmpia Bărăganului. În general, stepa ne apare ca o unitate biogeografică tipică pentru judeŃul Tulcea, dar intensitatea acestei imagini a fost mult diminuată de culturile agricole, de livezile cu pomi i mai ales de întinsele suprafeŃe cu podgorii, legate de o preocupare veche a locuitorilor de aici. Pe oriunde am merge, prin orice loc am traversa această zonă înaltă a judeŃului, vom constata existenŃa unei reŃele hidrografice extrem de sărace i degradate. La extremităŃile horstului însă, sărăcia apelor de pe văile dintre culmile deluroase este înlocuită de o nouă priveli te. Este imaginea tipică a zonelor umede pe care ne o dă ghirlanda de bălŃi ce însoŃe te traseul marelui fluviu sau a celor ce se înscriu în marele Complex lagunar Razim Sinoe, încununate de acea unitate bine definită sub aspect fizico geografic care este Delta Dunării.
CAPITOLUL III Analiza riscurilor generatoare de situaŃii de urgenŃă
3.1. Analiza riscurilor naturale 3.1.1. Fenomene meteorologice periculoase I. InundaŃii Posibilitatea maximă de producere a inundaŃiilor este în perioada aprilie iunie, cu accent pe luna aprilie i în perioada septembrie octombrie. Cauza inundaŃiilor o constituie cre terea debitelor Dunării i ale râurilor din interiorul judeŃului (TaiŃa, TeliŃa, Topolog i Slava), datorate unor ploi abundente i îndelungate, precum i suprapunerea unor ploi peste stratul de zăpadă, urmată de topirea bruscă a acesteia. LocalităŃi posibile a fi inundate sunt: Dăeni, Ostrov, Peceneaga, Turcoaia, Carcaliu, Măcin, Smârdan, I.C. Brătianu, Grindu, Isaccea, Ceatalchioi, Pardina, Chilia Veche, Maliuc, Cri an, Sulina, Nufăru, Mahmudia, Murighiol, Sfântu Gheorghe i Tulcea (suburbia Tudor Vladimirescu) situate de a lungul fluviului Dunărea i în perimetrul RezervaŃiei Biosferei Delta Dunării. De asemenea mai pot fi inundate localităŃile: Hamcearca, Izvoarele, M. Bravu, Ciucurova, Topolog, Casimcea, Slava Cercheza, Slava Rusa i Caugagia situate de a lungul râurilor interioare ale judeŃului. InundaŃiile pot afecta porŃiuni de drumuri naŃionale cu lungimea totală de 1.3 Km, mai multe porŃiuni de drumuri judeŃene i comunale, cu lungime totală de 23 Km. LocalităŃile/zonele din/în care se executa evacuarea în situaŃii de urgenta generate de inundaŃii se stabilesc de Comitetele pentru SituaŃii de Urgenta JudeŃene i Locale, cu avizul efului Inspectoratului pentru SituaŃii de UrgenŃă. Evacuarea începe, în principiu, imediat după identificarea pericolului sau după producerea acestuia acordându se prioritate evacuării populaŃiei. Aceasta se execută, în limita posibilităŃilor, pe teritoriul administrativ al comunei sau în localităŃile stabilite de către CJSU cu avizul efului Inspectoratului pentru SituaŃii de UrgenŃă, pe teritoriul judeŃului Tulcea. Se are în vedere posibilitatea autoevacuării ca primă opŃiune, iar pentru populaŃia care nu dispune de astfel de posibilităŃi, evacuarea se execută prin punctele de adunare a populaŃiei i de depozitare a bunurilor materiale i cele de îmbarcare pe mijloace de transport prevăzute în Planul de transport. Executarea acŃiunilor de evacuare trebuie sa permită funcŃionarea instituŃiilor statului, menŃinerea ordinii publice i desfă urarea activităŃilor sociale vitale în situaŃii de urgenta. LocalităŃile în care se executa evacuarea trebuie să asigure legături de comunicaŃii, condiŃii de cazare, hrănire i asistenŃă medicală, precum i pentru continuarea activităŃii social economice, funcŃionarea instituŃiilor i operatorilor economici, desfă urarea procesului de învăŃământ etc.. Pagina 42 din 94 NESECRET
NESECRET Organizarea acŃiunilor de evacuare cuprinde, în principiu, următoarele activităŃi: a) întrunirea comitetelor pentru situaŃii de urgenŃă; b) analiza situaŃiei de urgenŃă; c) prognozarea evoluŃiei situaŃiei; d) determinarea efectelor acŃiunilor dezastrelor asupra populaŃiei i bunurilor materiale; e) stabilirea măsurilor de prima urgenŃă; f) recunoa terea itinerarelor i localităŃilor/zonelor în care se execută evacuarea; g) actualizarea planului de evacuare i punerea în aplicare a acestuia; h) elaborarea i transmiterea ordinului/dispoziŃiei de evacuare. Conducerea nemijlocită a acŃiunilor de evacuare se exercita de către comitetele pentru situaŃii de urgenŃă judeŃene corespunzător tipului de situaŃie de urgenŃă produsă. Pentru executarea acŃiunilor de evacuare se realizează dispozitivul de evacuare, care cuprinde: a) centre de conducere i coordonare a evacuării; b) posturi de observare i posturi de în tiinŃare i alarmare; c) puncte de adunare a populaŃiei i de depozitare a bunurilor care se evacuează; d) puncte de îmbarcare i puncte de debarcare; e) puncte de primire/repartiŃie a populaŃiei i a bunurilor evacuate. Logistica evacuării în situaŃii de urgenŃă se asigură de: a) structurile administraŃiei publice centrale i alte instituŃii, pentru personalul propriu; b) consiliile judeŃene i locale, pentru populaŃie i angajaŃii proprii; c) operatorii economici, pentru personalul încadrat. Decizia de instalare a taberei pentru sinistraŃi este luată de primarul unităŃii administrativ teritoriale sau de prefect, la propunerea comitetului pentru situaŃii de urgenŃă, în funcŃie de amploarea dezastrului, respectiv dacă acesta afectează una sau mai multe localităŃi de pe raza unui judeŃ. Asigurarea cu corturi/barăci, autospeciale pentru încălzirea apei i îmbăiere, cisterne alimentare, bucătării rulante, generatoare electrice, echipamente medicale i toalete ecologice se efectuează de către Comitetul JudeŃean pentru SituaŃii de UrgenŃă Tulcea, conform planurilor de evacuare întocmite. Raioanele de dispunere a taberelor de sinistraŃi trebuie să îndeplinească următoarele cerinŃe: a) terenul să fie orizontal, să nu existe posibilitatea producerii alunecărilor de teren, surpărilor, precum i manifestării efectelor altor factori de risc; b) să existe drumuri i alte căi de acces care să permită afluirea / defluirea sinistraŃilor, aprovizionarea cu alimente de bază i apă potabilă; c) să existe, în apropiere, surse de apă care să satisfacă nevoile de igiena personală i colectivă; d) să asigure posibilităŃi de racordare la reŃeaua de alimentare cu energie electrică; e) să ofere condiŃii de protecŃie împotriva incendiilor. Coordonarea activităŃilor administrative în tabără este asigurata de eful taberei, desemnat din rândul membrilor Comitetului JudeŃean pentru SituaŃii de UrgenŃă Tulcea, de către pre edintele comitetului. eful taberei se subordonează nemijlocit pre edintelui Comitetului JudeŃean pentru SituaŃii de UrgenŃă Tulcea i îndepline te, în principiu, următoarele atribuŃii: a) organizează i încadrează personalul din tabăra, precizând atribuŃiile fiecăruia; b) elaborează regulamentul de funcŃionare interioară a taberei; c) execută instruirea persoanelor care încadrează i deservesc tabăra; d) organizează afluirea i defluirea sinistraŃilor i răspunde de desfă urarea normală a activităŃilor; e) răspunde de amenajarea taberei, de organizarea i asigurarea fluxului sinistraŃilor, cazării acestora i de organizarea celorlalte servicii; f) informează periodic Comitetul Local pentru SituaŃii de UrgenŃă în legătură cu primirea/repartiŃia sinistraŃilor i cu alte date privind situaŃia din tabără.
II. Furtuni, ploi torenŃiale, secetă, îngheŃ, etc. Ploi torenŃiale abundente de lungă durată De regulă, au loc în perioadele mai iulie i octombrie noiembrie. Până în prezent, localităŃile cele mai afectate de ploi torenŃiale au fost: Tulcea, Babadag, Isaccea, Nufăru, Izvoarele, Ciucurova, Horia, Mihai Bravu. Pagina 43 din 94 NESECRET
NESECRET Din analiza ploilor abundente în intervalul 1990 1998, se poate concluziona că la debite de 5 40 l/m.p./h. au fost afectate prin inundare 12 localităŃi din cauza cre terii bru te a debitului unor torente, care au colectat apă pluvială de pe versanŃi, fiind transformate în viitură. Căderi masive de zăpadă i polei Drumurile cele mai des blocate de căderile masive de zăpadă sunt: Nalbant – Ciucurova – Topolog; Tulcea – Nifon – Mahmudia; Tulcea – Agighiol – Sarichioi – Jurilovca. Numărul mediu anual de zile cu polei este de 0.3 în zona de Nord, 1.6 în zona de Est i 2 în zona de Sud a judeŃului. Numărul mediu anual de zile cu viscol este de 2,8 în zona de Est, 1,7 în zona de S V, 1,5 în zona de Vest i 1,3 în zona de Nord a judeŃului. Furtuni i căderi de grindină În judeŃ sunt predominante vânturile din direcŃia Nord (21,4 %) i Est (12,4 %), cu viteza medie de 3,8 m/s, fiind posibile i furtuni cu rafale mai mari de 14 m/s i intensificări bru te, de peste 22 m/s, în zona Deltei Dunării. Căderile de grindină se produc, de regulă, în lunile iunie iulie în zonele Isaccea, Izvoarele, Babadag, Sarichioi, Topolog i Casimcea, cu diametrul între 30 35 mm.
3.1.2. Fenomene distructive de origine geologică I. Cutremure. Descriere i analiză Sub raport seismic, judeŃul Tulcea reprezintă zona de interferenŃă a cutremurelor moldavice i pontice, ce se resimt mai ales pe direcŃia Isaccea Tulcea, Măcin Cerna Babadag i Topolog Cogealac i care în general, constituie linii de sensibilitate seismică, dar cu intensitate i frecvenŃă redusă. Activitatea seismică în zona Tulcea este direct influenŃată de cea din zona Vrancea. Specificul acestor cutremure este faptul că sunt subcrustale i se produc la adâncime intermediară, cu focarul la adâncimi de 70 170 km. Cele mai frecvente sunt seismele cu focarele la adâncimi de 130 150 km. Zona seismică este o sursă activă i persistentă de cutremure de pământ cu caracter specific. În zona Vrancea există i focare seismice care produc cutremure de pământ normale, intracrustale, cu adâncimi mai mici de 60 km. ProiecŃia verticală a focarelor cutremurelor vrâncene cu M > 4 (M – intensitatea cutremurelor pe scara Richter, magnitudinea ) evidenŃiază două zone seismice: zona situată în scoarŃa terestră, cu o grosime de 38 km i înclinaŃie 55 grade sub CarpaŃi. Focarele se găsesc la adâncimi de 14 45 km; o zonă situată în mantaua superioară, cu o grosime de 44 km i înclinaŃie de 68 grade sub CarpaŃi. Focarele se găsesc la adâncimi cuprinse între 40 70 km. Activitatea seismică posibilă este definită de către: indicele de seismicitate – nr. mediu anual de cutremure de pământ cu M > 4; activitate de risc – nr. mediu anual de cutremure cu M > 4 care afectează unitatea de suprafaŃă i indică valori deosebit de ridicate pentru regiunea Vrancea; riscul seismic – probabilitatea de apariŃie a unui cutremur distrugător în regiunea Vrancea, într o anumită perioadă de timp. Analiza distribuŃiei cutremurelor în timp, cu magnitudinea M > 4 produse în zona Vrancea, arată că cea mai importantă activitate seismică s a observat în anii: 1940, 1941, 1942, 1948, 1959, 1977, 1990, 1992, 1994, 1997, 2002, 2003, 2005. Analizând aceste perioade, se poate concluziona că, mi cările seismice manifestă tendinŃa de a se produce în grupe sau roiuri (replicile cutremurelor din 1940 i 1977), fenomen destul de rar în domeniul cutremurelor intermediare. Analiza riscului seismic stabile te că: există probabilitatea de 90 %, ca în regiunea seismică Vrancea, să se producă un cutremur de pământ cu magnitudinea maximă de cel puŃin M = 7,5 grade pe scara Richter, în perioada anilor 1999 2011 (conform I.N.F.P. , Radu C., Enescu D., Marza V.);
Pagina 44 din 94 NESECRET
NESECRET este necesar i obligatoriu ca organele abilitate să asigure, în timp optim, realizarea unor măsuri i acŃiuni de apărare împotriva seismelor (prevenire, protecŃie i intervenŃie) cu scopul de a diminua pierderile i pagubele în rândul oamenilor, clădirilor, construcŃiilor, bunurilor materiale etc., pe întreg teritoriul judeŃului; Cutremurele de pământ localizate la curbura munŃilor CarpaŃi, în zona Vrancea, care se resimt pe teritoriul judeŃului Tulcea, sunt aproape în totalitate de natură tectonică. Hazardul seismic, al alunecărilor de teren i al unor dezastre complementare în judeŃul Tulcea JudeŃul Tulcea este situat pe harta zonării seismice a României în zona seismică III, i are un grad de urbanizare de 48 %. Ca poziŃie geografică, judeŃul Tulcea este situat în partea nordică a Dobrogei i parŃial în Dobrogea centrală i este caracterizat printr un relief variat precum i prin condiŃii geologice i hidrogeologice complexe. Ca urmare a condiŃiilor geografice i geologice din cadrul JudeŃului Tulcea, există: pericolul de apariŃie a unor mi cări seismice pe direcŃiile: falia Peceneaga – Camena (FPC) separă două structuri diferite, respectiv Dobrogea de Nord i Dobrogea de Sud, fiind considerată o falie tectonică deosebit de importantă – figura nr. 9;
Figura nr. 9: SchiŃa tectonică a Dobrogei de Nord Falia Peceneaga – Camena (FPC)
linia Măcin – Tulcea – Sulina aflată pe direcŃia probabilă de propagare a unui eventual cutremur, zona aflată pe zonele de risc la cutremure la limita dintre zona de seismicitate II i zona de seismicitate III; pericolul producerii unor alunecări de teren ca urmare a mi cărilor seismice pe linia tectonică Peceneaga – Camena, în zona localităŃilor Măcin, Ostrov, Altân Tepe i pe malul Dunării, între localităŃile Peceneaga – Turcoaia; posibilitatea producerii unor fluidizări, surpări sau fisuri a terenului, ca urmare a mi cărilor seismice în localităŃile: Peceneaga, DorobanŃu, Ciucurova, Măcin, Altân Tepe, Tulcea i Sulina (în special la localităŃile aflate pe malul Dunării). Riscul seismic i al unor dezastre complementare A. Zone seismice din judeŃul Tulcea (focare): Pe teritoriul judeŃului au fost identificate focare normale din zona Be tepe i efecte ale cutremurelor moldavice declan ate în regiunea Vrancea. Pagina 45 din 94 NESECRET
NESECRET În zona Be tepe, focarele au adâncimi destul de mici, între 5 i 15 km i sunt răspândite pe o arie destul de restrânsă, asociate sistemului de fracturi locale. Zona Vrancea poate afecta zona Dobrogea de Nord (zona Măcin), unde au fost identificate “linii de sensibilitate seismică”. Deoarece CarpaŃii i formaŃiunile nord dobrogene funcŃionează ca un ecran de reflexie i redistribuŃie a energiei, s a remarcat o descre tere rapidă a intensităŃii seismice, din zona Măcin spre Tulcea. B. Obiective în zona de risc În judeŃul Tulcea, există operatori economici i instituŃii care î i desfă oară activitatea în diverse domenii. Dintre ace tia, o pondere importantă au operatorii economici care î i desfă oară activitatea în domeniile: morărit i panificaŃie; prelucrarea i industrializarea laptelui; producŃia i industrializarea cărnii; asigurarea cazării i prepararea hranei; asistenŃă medicală; administraŃie i comerŃ; construcŃii.
C. PopulaŃia, locuinŃele (gospodăriile) i alte obiective din zonele de risc – tabel nr. 18
Clădiri Regimul Număr LocuinŃe Nr. Clădiri social industriale maxim de gospodării Localitatea vulnerabile locuitori culturale cu factor înălŃime al independente de risc clădirilor (case) 360 MĂCIN 10.830 6 2 P+4 3.546 85 SOMOVA 4.697 4 P+2 1.496 10 PARCHE 809 1 P+2 318 220 TULCEA 90.553 22 4 P+10 10 PECENEAGA 1.862 5 P+1 857 20 DOROBANłU 1490 1 P+1 349 320 CIUCUROVA 2.166 1 P+1 756 35 ALTÎN TEPE 892 P 267 110 ISACCEA 5.303 6 3 P+4 2.200
Tabel nr. 18: PopulaŃia, locuinŃele i alte obiective din zonele de risc
D. Vulnerabilitate Surpări de teren Măcin – în partea de N.E. a ora ului, zona munŃilor; Somova – în partea de Nord a localităŃii, cu afectarea D.N. 22; Tulcea – în partea de N.E. a ora ului, posibile surpări de mal, pe malul drept al Dunării; Mina Altân Tepe posibile surpări i fisuri datorate falierii. În urma unor dezastre ca urmare a mi cării seismice în municipiul Tulcea pot fi afectate de surpările de teren următoarele zone: partea de N.E. a ora ului, pe malul drept al Dunării; partea de E a localităŃii, pe str. Orizontului.(date după Planul de apărare împotriva dezastrelor)
II. Alunecări de teren În municipiul Tulcea, conform Schemei cu Riscurile Teritoriale a judeŃului Tulcea nu există riscuri de alunecări de teren.
Pagina 46 din 94 NESECRET
NESECRET 3.2. Analiza riscurilor tehnologice 3.2.1. Accidente în industrie Zonele care pot fi afectate de posibile dezastre industriale sunt: posibile explozii: Tulcea – în partea de nord a ora ului, în zona industrială; avariere magistrală transport gaze: Conductă transport gaze naturale Isaccea – Cataloi. Accidentele chimice se pot produce, în judeŃul Tulcea, ca urmare a eliberării în mediul înconjurător a unor cantităŃi de amoniac, benzen, apă amoniacală, acid sulfuric i clor, din rezervoarele i instalaŃiile tehnologice ale operatorilor economici, prin fisurarea sau distrugerea acestora. Fisurile i distrugerile pot apărea direct, prin cre terea peste limitele permise a presiunii, datorită: unor dereglări de proces; avariilor la instalaŃie: întreruperea alimentarii cu energie electrică, blocarea i obturarea unor robinete de manevră, obturarea unor conducte de circulaŃie a agentului chimic, etc.. Pe teritoriul judeŃului Tulcea a fost identificat un operator economic care intră sub incidenŃa Hotărârii Guvernului nr. 95 din 23 ianuarie 2003 privind controlul activităŃilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanŃe periculoase.
S.C. Alum S.A. Tulcea S.C. Alum S.A. Tulcea este cel mai mare producător de alumină calcinată din România. Din alumina calcinată obŃinută la S.C. Alum S.A. în urma procesului de electroliză se obŃine aluminiul. Societatea lucrează într un sistem integrat, cu instalaŃii de producŃie de bază: Măcinarea, Le ierea, Filtrarea Ro ie, Filtrarea albă, Descompunere, Calcinarea, Evaporarea, SecŃii de ÎntreŃinere i ReparaŃii, ReparaŃii mecanice i Piese Schimb, SecŃia CET – UtilităŃi, Departament Comercial, Departament de transporturi rutiere i feroviare, Sectoare IT, Sectoare sociale. La majoritatea sectoarelor de activitate, regimul de lucru este de foc continuu i funcŃie de specificul fiecărui loc de muncă, activitatea se desfă oară în ture sau numai de zi. Având în vedere cele prezentate, în cadrul operatorului economic există posibilitatea apariŃiei unor focare chimice, incendii sau explozii, care pot fi generate de erori umane, defecŃiuni tehnice, acŃiuni teroriste, atacuri din aer sau urmare a unor dezastre care au impact asupra obiectivului. InformaŃii privind teritoriul din jurul obiectivului Zonele locuite FolosinŃele actuale ale terenurilor din împrejurimile amplasamentului Uzina de Alumină (în suprafaŃă de 39,3215 ha) sunt următoarele:
SUD Str. Isaccei, dincolo de care sunt amplasate: depozite pentru mărfuri alimentare i industriale, societăŃi comerciale cu activităŃi de alimentaŃie publică, comerŃ en gross i en detail, industrie alimentară, unităŃi prestări servicii, locuinŃe. UnităŃile sunt: S.C. Electro Sanitas S.R.L., S.C. Modern Ambient S.R.L., S.C. Black Boys Prod S.R.L., S.C. Telena S.R.L., S.C. MGN Impex SRL, S.C. MCC S.R.L.. EST Str. Taberei, cu următoarele amplasamente: benzinărie Rompetrol – Petromidia SA, punct comercial S.C. Uram Impex S.N.C., atelier tâmplărie S.C. Mobila S.A., atelier prelucrare marmură, societăŃi prestări servicii pentru construcŃii i instalaŃii S.C. Demat Cons S.A., atelier mecanic S.C. Feral S.R.L. Tulcea, S.C. Elimarg S.R.L., S.C. Zam Universal S.R.L., S.C. Cermar S.R.L. – magazin alimentar, domeniu public al municipiului Tulcea, locuinŃe. NORD Amplasamentele aparŃinând S.C. Feral S.R.L. i S.C. Tremag S.A. Tulcea. Aceste amplasamente împreună cu suprafaŃa actualului amplasament al SC Alum SA Tulcea (în suprafaŃă de 39,3215 ha) au format până în anul 1990, Platforma Întreprinderii Metalurgice Tulcea, staŃie îmbuteliere GPL aparŃinând S.C. Star 2000 SA, halda de praf i halda de zgură a S.C. Ferom S.A. Tulcea, cartier de locuinŃe, “Dallas”, SC Marmorex SRL, domeniu public al municipiului Tulcea.
Pagina 47 din 94 NESECRET
NESECRET VEST Domeniu public al municipiului Tulcea, S.C. Cimex S.A. Tulcea, SRMG – aparŃinând S.C. Tulcea Gaz S.A., S.C. Tremula S.A., T.C.I.N.D., S.C. AncuŃa Serv Com., S.C. Bipas S.R.L., locuinŃe, Liceul Agricol “ N.CornăŃeanu” aprox. 500 m.
Centre vulnerabile: În zona cu raza de 5 km din jurul amplasamentului se găsesc un număr de 31 centre vulnerabile i 3 sedii ale autorităŃilor publice locale. Există dispuse în această zonă forŃe de intervenŃie aparŃinând Inspectoratului de Jandarmi JudeŃean Tulcea i Inspectoratului JudeŃean al PoliŃiei de Frontieră Tulcea. În zona amplasamentului, nu sunt rezervaŃii naturale sau centre culturale.
Evenimente considerate: Pentru amplasamentul S.C. Alum S.A. Tulcea, în urma studiului de risc (metoda REHRA TEIAMM) s au identificat un număr de accidente, dintre care cu impact în exterior, sunt următoarele:
Zona cu Zona cu A treia zonă Nr. SubstanŃa Scenariu leziuni Descrierea evenimentului mortalitatea de planificare crt. implicată accidental ireversibile ridicată (m) (m) (m) Eliberare de acid Acid Dispersie clorhidric dintr un 557 2.182 4.374 clorhidric toxică rezervor (60 tone) Eliberare de acid sulfuric Dispersie din rezervoare ( 160 Acid sulfuric toxică tone) Tabelul nr. 19: Posibile accidente cu impact în exteriorul amplasamentului Tipologia de urgenŃă Pe amplasament, starea de urgenŃă este instituită gradat, funcŃie de gravitatea accidentului. În conformitate cu studiul de risc i cu planul de urgenŃă internă al S.C. Alum S.A., clasificarea urgenŃelor pe amplasament este următoarea:
urgenŃă Clasa A (urgenŃă locală) – este acea urgenŃă care implică o singură instalaŃie de pe amplasament i nu are impact în exteriorul amplasamentului (exemplu: un accident minor căruia i se poate face faŃă cu resurse i mijloace limitate i care nu are consecinŃe periculoase în exteriorul instalaŃiei un incendiu limitat, pierderi minore de substanŃe din instalaŃie etc.);
urgenŃă Clasa B (urgenŃă pe amplasament) – este acea urgenŃă în care persistă sau se agravează condiŃiile de la urgenŃa locală i în consecinŃă afectează / poate afecta i alte instalaŃii, având chiar posibile urmări minore în exteriorul amplasamentului;
urgenŃă Clasa C (urgenŃă în afara amplasamentului) – este un incident sever care implică sau poate implica o mare parte din amplasament i afectează / poate afecta populaŃia i mediul din exteriorul amplasamentului. Clasificarea scenariilor accidentale
Clasificarea în funcŃie de substanŃele periculoase
Nr. Numărul total al Numărul scenariilor care ies din Tip substanŃă crt. scenariilor amplasament 1 Toxice 2 2 2 Periculoase pentru mediu 1 1 Tabelul nr. 20: Scenarii în funcŃie de substanŃele periculoase
Pagina 48 din 94 NESECRET
NESECRET Clasificarea în funcŃie de sursele de risc
Nr. Numărul total al Numărul scenariilor care InstalaŃia sursă de risc crt. scenariilor ies din amplasament 1 Celule electrolitice 1 1 2 Depozit gaz lichefiat 1 1 Tabelul nr. 21: Scenarii în funcŃie de sursele de risc
Concret, relevante pentru exteriorul amplasamentului, au fost identificate:
Nr. Clasificarea Scenariul identificat Tipologia de urgenŃă crt. urgenŃei Eliberarea de acid clorhidric dintr un SubstanŃe toxice C rezervor de stocare
Eliberarea de acid sulfuric dintr un rezervor SubstanŃe toxice C
Tabelul nr. 22: Scenarii pentru exteriorul amplasamentul
Semnalarea urgenŃei Clasificarea Nr. Scenariul urgenŃei pe Destinatarul comunicării crt. amplasament InstituŃia Prefectului JudeŃului Tulcea (1, 2, 3, 4) Primăria municipiului Tulcea (1, 2, 3, 4) Inspectoratul pentru SituaŃii de UrgenŃă ,,DELTA” al JudeŃului Tulcea (1, 2, 3, 4) Inspectoratul JudeŃean de PoliŃie Tulcea (1, 2, 3, 4) Inspectoratul de Jandarmi JudeŃean Tulcea (1) Eliberarea de acid AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Tulcea 1 clorhidric dintr un C (1, 2, 3, 4) rezervor DirecŃia de Sănătate Publică Tulcea (AmbulanŃa, Spitalul de UrgenŃă JudeŃean) (1, 2, 3, 4) Sistemul de Gospodărire a Apelor Tulcea Comisariatul Gărzii de Mediu Tulcea Inspectoratul JudeŃean al PoliŃiei de Frontieră Tulcea Tabelul nr. 23: Semnalarea urgenŃei se face conform tabelului de mai sus
Definirea zonelor implicate (Varianta 1) Eliberarea de acid clorhidric din rezervoare
Zona 1: Zona 2: Zona 3: Nr. Zonă de planificare cu risc de cu risc de de atenŃie crt. mortalitate ridicată leziuni ireversibile 1 PopulaŃia internă 100 548 1096 2 PopulaŃia externă 11 2 3 Centre vulnerabile 2 4 Centre de agrement 5 Căi de comunicaŃii 6 UtilităŃi 7 Centre de urgenŃă Tabelul nr. 24: Varianta 1 Eliberarea de acid clorhidric din rezervoare
Pagina 49 din 94 NESECRET
NESECRET Eliberarea de acid sulfuric din rezervoare
Zona 1: Zona 2: Zona 3: Nr. Zonă de planificare cu risc de cu risc de de atenŃie crt. mortalitate ridicată leziuni ireversibile PopulaŃia internă 250 75 PopulaŃia externă 500 3000 Centre vulnerabile 4 Centre de agrement Căi de comunicaŃii 1 UtilităŃi 2 Centre de urgenŃă 1
Tabelul nr. 25: Varianta 1 Eliberarea de acid sulfuric din rezervoare
3.2.2. Accidente de transport Transportul rutier Principalii operatori economici care utilizează reŃeaua rutieră pentru transportul în vederea depozitării materialelor periculoase cu probabilitate mare de producere a unor explozii sunt: depozitul S.C. Star 2000 S.A.; staŃiile de distribuŃie a combustibilului lichid i gazos ale societăŃilor comerciale; reŃeaua de distribuŃie i consumatorii gazelor naturale; Dintre drumurile importante, folosite pentru transportul produselor periculoase, amintim pe cele trei mari căi de comunicaŃie rutieră – D.N. 22 A– (Tulcea Hâr ova cu o lungime de 64,7 Km) i D.N. 22 ( Tulcea Smârdan o lungime de 98 Km), DN 22 ( Tulcea ConstanŃa cu o lungime de 68 Km.) i Tulcea – I.C. Brătianu cu o lungime de 85 Km. Aceste căi de comunicaŃie sunt folosite zilnic de operatorii comerciali, autohtoni, cu profil de transporturi auto. Transportul feroviar Posibilitatea producerii (zone posibile) unor evenimente: Risc: cutremur: poate fi afectata toata infrastructura C.F. din judeŃul Tulcea; accident chimic: se pot produce evenimente deosebite datorită transportului de produse periculoase pe calea ferată din judeŃul Tulcea; incendii de masă pot afecta infrastructura CF datorita depozitelor de combustibil din cadrul depoului CF Tulcea călători, depoului de marfă Cataloi; accidente grave pe căi feroviare se pot produce pe raza de activitate CF din judeŃul Tulcea i pot avea urmări diverse cum ar fi: un număr mare de victime – în situaŃia unui accident feroviar care pot fi provocate de tamponări, deraieri , scufundări, etc.; distrugerea (avarierea) mijloacelor de transport; producerea unor accidente chimice în situaŃia distrugerii (avarierii) unor vagoane cisternă ce transportă substanŃe toxice care pot provoca efecte grave asupra populaŃiei i factorilor de mediu; incendii produse (din diferite condiŃii) la garniturile de tren: e ecul utilităŃilor publice se pot produce pe raza de activitate C.F. din judeŃul Tulcea i pot fi concretizate în: nealimentarea cu energie electrică; nealimentarea cu combustibil lichid, cu apă i gaze; Transportul fluvial Deosebit de periculoase pentru navigaŃie sunt podurile de gheaŃă, fenomenul de zăpor i sloiurile care pot paraliza practic traficul naval, pe perioade lungi de timp.
Pagina 50 din 94 NESECRET
NESECRET Aceste fenomene conduc la obturarea albiei, prin blocarea cu gheŃuri, precum i la inundaŃii, prin supraînălŃarea nivelului de apă în zonele din amonte de locurile de aglomerare a gheŃurilor pe Dunăre. La formarea zăpoarelor contribuie, fie existenŃa unei temperaturi calde care provoacă dislocarea rapidă a podurilor de gheaŃă, fie acŃiunea mecanică a apei datorată cre terii nivelurilor. Ace ti factori pot acŃiona i simultan, situaŃie care determină o scurgere intensă a sloiurilor, cu efecte de blocare, în porturi, la praguri, sau în sectoarele înguste ale albiei. Transportul aerian SpaŃiul aerian al judeŃului are stabilite două culoare de zbor care sunt folosite, zilnic, de aeronave civile i militare care, funcŃie de destinaŃie, transportă pasageri, bunuri, armament i muniŃie.
3.2.3. Accidente nucleare Accidentele nucleare sunt evenimente nucleare care afectează instalaŃia i provoacă iradierea sau contaminarea populaŃiei ori a mediului peste nivelurile permise de reglementările în vigoare. UrgenŃe radiologice a) accidente radiologice survenite la instalaŃii autorizate, altele decât reactoarele nucleare; b) urgenŃe radiologice survenite ca urmare a activităŃilor autorizate din domeniul nuclear, altele decât cele în care sunt implicate reactoarele nucleare; c) urgenŃe radiologice survenite în urma accidentelor de transport de materiale radioactive sau surse radiologice; d) urgenŃe radiologice rezultate în urma furtului sau pierderii de materiale sau surse radioactive; e) urgenŃe radiologice survenite ca urmare a unor efecte transfrontaliere sau din alte cauze care nu se încadrează la lit. b). Aceste evenimente pot provoca iradierea sau contaminarea populaŃiei i a mediului înconjurător peste limitele permise de normele în vigoare. Din punct de vedere al accidentelor nucleare, judeŃul Tulcea poate fi afectat minor, dar, se poate confrunta cu urgenŃă radiologică rezultată în urma acestora. Delimitarea accidentelor nucleare, funcŃie de efectul lor biologic asupra populaŃiei, impune o clasificare în cel puŃin doua categorii: accident nuclear de rutină cu risc biologic minor; accident nuclear maxim cu risc biologic major. Această clasificare atrage după sine atitudini complet diferite în ceea ce prive te modul în care se acŃionează pentru protecŃia populaŃiei. Accidentele nucleare se pot produce pe teritoriul Ńării noastre la C.N.E. CERNAVODA i la instalaŃiile reactoarelor experimentale sau în Ńările vecine la centralele nuclearo electrice cu efect transfrontalier. În cazul judeŃului Tulcea, aceste instalaŃii, pot afecta în mod direct o suprafaŃă minoră a teritoriului acestuia. Singurele incidente nucleare ce ar putea să apară la nivelul judeŃului Tulcea sunt urgenŃele radiologice determinate de cre terea peste limitele admise ale nivelurilor de radioactivitate. La nivelul judeŃului Tulcea există posibilitatea producerii următoarelor urgenŃe radiologice: găsirea unei surse sau contaminare; pierderea unei surse; sursa neecranată; accident de laborator; accident de transport; dispersia de alfa emiŃători; aparate i acceleratori de raze X; incendiu în care este implicata o sursă radioactivă. SituaŃia surselor radioactive i a materialelor nucleare de pe teritoriul JudeŃului Tulcea sunt prezentate în continuare: Spitalul JudeŃean de UrgenŃă Tulcea; Spitalul JudeŃean de UrgenŃă Tulcea – Dispensar TBC Tulcea; Spitalul oră enesc; S.C. STX OSV Tulcea S.A.; S.C. Alum S.A.; Pagina 51 din 94 NESECRET
NESECRET UM 02557 Centrul Militar Tulcea; Penitenciarul cu Regim de Maximă SiguranŃă Tulcea i Penitenciarul Chilia Veche; S.C. Feral SRL Tulcea; S.C. Grafident SRL; S.C. Dentaur SRL; S.C. Unident SRL; S.C. Visa Med SRL; Dispensarul TBC Babadag; Spitalul Oră enesc Măcin.
3.2.4. Accidente de poluare ape Sursele potenŃiale de poluare a apelor din judeŃ sunt: a) societăŃile adiacente fluviului Dunărea i nu numai: S.C. STX OSV Tulcea S.A. construcŃii navale; S.C. Docuri S.A. operaŃiuni portuare; S.C. Alum S.A. i S.C. FEROM S.R.L. operaŃiuni portuare cu minereuri; S.C. Star 2000 S.A. transport i depozitare produse petroliere; S.C. Tulco S.A. – evacuare ape uzate în Dunăre; R.A. – Acet – evacuare ape uzate menajere în Dunăre fără epurare prealabilă; b) nave aflate în mar pe fluviul Dunărea sau în porturi.
3.2.5. Prăbu iri de construcŃii, instalaŃii sau amenajări Pe teritoriul judeŃului Tulcea există riscul prăbu irii construcŃiilor cu grad ridicat seismic. Pe teritoriul judeŃului sunt identificate un număr de 15 construcŃii cu gradul 1, 2 i 3 de risc seismic. Un număr considerabil dintre acestea, sunt în patrimoniul municipiului Tulcea i ora ului Sulina (tabel nr. 26).
Categoria Nr.de pers. Nr. Tipul de DestinaŃia Anul Adresa de care loc. crt. imobil imobilului construirii urgenŃă în imobil 1 Bloc 13 str.Isaccei S+P+4E LocuinŃe 1962 A2 15 2 Bloc 14 str.Isaccei S+P+4E LocuinŃe 1962 A2 15 3 Bloc E1 str.EternităŃii S+P+4E LocuinŃe 1970 A3 20 4 Bloc F3 str.Aluni ului P+4E LocuinŃe 1971 A3 25 5 Bloc A1 str.Spitalului P+4E LocuinŃe 1971 A3 20 Bloc C1A 6 S+P+4E LocuinŃe 1969 A3 24 str.I.L.Caragiale Str.Tudor 7 P+2E LocuinŃe 1910 U3 3 Vladimirescu nr.1 8 Str.C.A.Rosetti nr.2 P+1E LocuinŃe 1902 U3 4 9 Str.I nr.162A P+1E LocuinŃe 1910 U3 4 10 Str.II nr.260 P+1E LocuinŃe 1911 U3 4 11 Str.II nr.258 P+1E LocuinŃe 1911 U3 4 12 Str.I nr.183 P+1E LocuinŃe 1910 U3 1 13 Str.I nr.159 P+1E LocuinŃe 1910 U3 1 14 Str.C.A.Rosetti nr.4 LocuinŃe 1910 U3 4 Sediu 15 Str.Păcii nr.20 P+6E 1970 220 administrativ Tabel nr. 26: ConstrucŃii cu grad ridicat de risc seismic din judeŃul Tulcea
3.2.6. E ecul utilităŃilor publice E ecul utilităŃilor publice pe teritoriul judeŃului se poate manifesta sub următoarele aspecte: A. e ecul alimentării cu energie electrică; B. e ecul alimentării cu apă potabilă; Pagina 52 din 94 NESECRET
NESECRET C. e ecul alimentării cu agent termic.
A. E ecul alimentării cu energie electrică Alimentarea cu energie electrică pe teritoriul judeŃului Tulcea se realizează printr un sistem interconectat la sistemul naŃional format din: linii electrice aeriene de 20 KV______2157 km; linii electrice aeriene de 0,4 KV ______1470 km; linii electrice subterane de 20 KV ______365 km; linii electrice subterane de 0,4 KV ______455 km; posturi de transformare (PTA, PTM, PTS, PTCz)_____ 1457 buc. E ecul alimentării cu energie electrică se poate manifesta mai frecvent pe linia de medie tensiune Isaccea Tulcea datorită multitudinii de consumatori industriali, dar i pe celelalte linii de medie i joasă tensiune, în condiŃii de chiciură i vânt puternic.
B. E ecul alimentării cu apă potabilă Alimentarea cu apă potabilă a localităŃilor din judeŃ se realizează atât din surse de profunzime cât i din surse de suprafaŃă. ReŃelele de alimentare cu apă potabilă cele mai extinse sunt dispuse în municipiul Tulcea. Datorită presiunii de lucru mari dar i vechimii conductelor, s au înregistrat e ecuri în special pe conductele Ø 600 mm, respectiv Ø 800 mm.
C. E ecul alimentării cu agent termic Alimentarea cu agent termic în judeŃul Tulcea se realizează în municipiul Tulcea i în ora ul Măcin. ReŃeaua asigură, în municipiul Tulcea, alimentarea cu agent termic peste 12550 apartamente, 145 operatori economici i 156 instituŃii publice. Prezintă un grad ridicat de pericol în exploatare cele două CT ce folosesc gaze naturale i recipiente sub presiune situate în Tulcea ( S.C. Alum S .A. ). Principalele cauze care pot determina e ecul alimentării cu agent termic sunt : cutremurele de pământ; tasările/alunecările de teren; temperaturile scăzute extreme; e ecurile celorlalte utilităŃi de care depinde funcŃionarea sistemului de termoficare; avariile.
3.2.7. Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos Din atmosferă, pe teritoriul României, respectiv judeŃului Tulcea, pot cădea corpuri cosmice sau părŃi din acestea, sateliŃi de comunicaŃii sau meteorologici precum i asteroizi. Datorită impactului major, efectele distructive pot fi mai mari sau mai mici funcŃie de mărimea i greutatea acestora.
3.2.8. MuniŃie neexplodată MuniŃiile rămase neexplodate sunt toate categoriile de muniŃii utilizate în scop militar, trecute prin gura de foc, lansate sau iniŃiate, care nu au avut efect final prin nefuncŃionare sau cele neutilizate i care nu au fost distruse, descoperite în locuri, altele decât cele permise. MuniŃiile sunt cartu ele pentru armamentul de infanterie, terestru, de pe ma inile de luptă sau antiaerian, până la calibrul 14,5 mm, loviturile pentru tunurile terestre, de bord sau de pe nave, peste calibrul 20mm, bombele i loviturile reactive pentru aruncătoare, rachete terestre, de bord sau de pe nave, arme sub apă (torpile i mine), bombe de aviaŃie, grenade de mână, mine de geniu, cartu e de semnalizare i iluminare, petarde, pulberi, explozivi, materii incendiare i fumigene utilizate pentru încărcarea muniŃiilor, mijloace pirotehnice de iniŃiere i aprindere, precum i orice elemente ale acestora, încărcate cu substanŃe explozive.
Pagina 53 din 94 NESECRET
NESECRET Asanarea unor terenuri reprezintă ansamblul de operaŃiuni executate pentru înlăturarea (distrugerea) muniŃiei neexplodate (rateuri) i dezafectarea terenurilor, altele decât poligoanele de trageri ale armatei. Asanarea terenurilor i neutralizarea muniŃiei rămase neexplodate din timpul conflictelor armate se execută de către unităŃi specializate formate din speciali ti pirotehnicieni din cadrul Inspectoratului General pentru SituaŃii de UrgenŃă sau din serviciile de urgenŃă profesioniste, după caz. JudeŃul Tulcea situat în partea de nord a Dobrogei a reprezentat teatrul desfă urării multor acŃiuni militare de a lungul timpului, lucrul care a determinat descoperirea unui număr foarte mare de elemente de muniŃie rămase neexplodate, activitate care se desfă oară i în prezent. Cadrele de speciali ti (pirotehnicieni) existente în cadrul I.S.U.J. Tulcea au executat misiuni de asanare pirotehnică în majoritatea localităŃilor din judeŃul Tulcea. Elementele de muniŃie rămase neexplodate descoperite, ridicate, transportate i distruse anual sunt în număr relativ mare, acestea fiind de tipul: cartu e de diferite calibre, proiectile explozive, perforante, reactive, ruptură beton, bombe de aruncător de diferite calibre, grenade de mână ofensive i defensive, grenade de mana i antitanc, proiectile cumulative, mine antitanc, grenade de mână antitanc, bombe de aviaŃie, etc. Considerăm că la nivelul judeŃului Tulcea se menŃine riscul producerii unor accidente nedorite datorită existenŃei elementelor de muniŃie neexplodată.
În anul 2010, echipa pirotehnică din cadrul ISU Delta al judeŃului Tulcea, a avut următoarele misiuni de asanare pirotehnică care sunt prezentate în figura nr. 10.
asanari pirotehnice 6 6
5 5
4
3 3
nr. interventii 2
1 1
0 Trim 1 Trim 2 Trim 3 Trim 4
Figura nr. 10: Misiuni de asanare pirotehnică în anul 2010
În anul 2011 până la data de 31 martie, echipa pirotehnică din cadrul ISU Delta al judeŃului Tulcea, a participat la o misiune de asanare pirotehnică.
3.3. Analiza riscurilor biologice A. Epidemii JudeŃul Tulcea cuprinde: 1 spital judeŃean de urgenŃă (Tulcea); 3 spitale oră ene ti (Măcin, Babadag i Sulina); un serviciu de ambulanŃă judeŃean; un centru de sânge judeŃean; În ultimii 10 ani bolile care au evoluat pe teritoriul judeŃului sunt: meningită acută virală cu virusul West Nile; antrax; gripă; rubeolă; Pagina 54 din 94 NESECRET
NESECRET infecŃie meningococica; TIA; leptospiroza; varicela; boală diareică acută la copii din colectivităŃi; hepatită acută epidemică; rujeolă la adolescenŃi; gripa porcină. Aceste boli au fost în cre tere, dar focarele au fost oprite la timp, datorită măsurilor ferme întreprinse. În cazul unor dezastre de mari proporŃii există pericolul apariŃiei următoarelor boli care dacă nu sunt oprite în faza incipientă, pot deveni epidemii. Acestea sunt: holera, hepatita acută de tip A, febra tifoidă, leptospiroza, tetanos, rujeola, BDA, ciuma, trichineloză. B. Epizootii Bolile la animale, care au evoluat în ultimii 10 ani pe teritoriul judeŃului, sunt: tuberculoza bovină; leucoza enzootică bovină; anemia infecŃioasă a solipedelor; gripa aviară; pesta porcină. Aceste boli sunt transmisibile la om (cu excepŃia anemiei infecŃioasa a solipedelor), dar fenomenul nu s a produs, deoarece s a intervenit prompt i operativ. De asemenea, evoluŃia bolilor a fost stopată la timp, fapt pentru care nu s au transformat în epizootii. În cazul unor dezastre de mari proporŃii i de lungă durată, pot apărea i evolua următoarele boli (la animale) care se pot transforma în epizootii: febra aftoasă; antraxul; gripa aviară.
3.4. Analiza riscurilor de incendiu Riscul de incendiu este cel mai frecvent risc care se manifestă pe teritoriul naŃional, producerea lui reprezentând o situaŃie de urgenŃă de tip special, fenomen care afectează domenii importante ale activităŃii vieŃii economice i sociale, precum construcŃii, instalaŃii, amenajări, păduri, mijloace de transport, culturi agricole etc. Ca urmare, securitatea la incendiu a constituit i va constitui o preocupare majoră pentru fiecare comunitate. Securitatea la incendiu este definită ca managementul riscurilor specifice de incendiu la toate nivelurile, prin prevenirea incendiilor, protejarea populaŃiei faŃă de efectele lor i optimizarea intervenŃiei. În prezent, reprezintă o cerinŃă esenŃială de proiectare a construcŃiilor, incendiul fiind factorul determinant în dimensionarea construcŃiilor de importanŃă excepŃională i deosebită. Abordarea tehnică a securităŃii la incendiu constă în aplicarea unor principii tehnice i metode specifice de calcul pentru a evalua nivelul minim de protecŃie i pentru a proiecta i calcula măsurile de siguranŃă necesare. Incendiul este socotit un risc de gravitate mică, dar frecvenŃa manifestării îi conferă un efect cumulat. Din analizele statistice rezultă că în Ńara noastră ponderea peste 75% o reprezintă incendiile la gospodării cetăŃene ti. De i raportat la populaŃie numărul incendiilor este cel mai mic din Europa, în România se înregistrează anual, în medie, peste 200 de persoane decedate în incendii, din cauza neglijenŃei acestora. Această realitate dovede te cu multă claritate lipsa culturii de securitate la un segment semnificativ de populaŃie, mai ales în mediile cu un grad ridicat de sărăcie. Prin incendiu de masă se înŃelege acel incendiu de mari proporŃii care poate genera consecinŃe negative majore asupra desfă urării normale a activităŃilor social economice, precum i asupra mediului înconjurător i care poate fi localizat i lichidat numai prin intervenŃia serviciilor de urgenŃă profesioniste constituite conform legii, în cooperare cu alte forŃe.
Pagina 55 din 94 NESECRET
NESECRET Zone de manifestare Analizând elementele care stau la baza declan ării unor incendii în masă, s au stabilit ca puncte vulnerabile ce ar conduce la atingerea parametrilor ce caracterizează un incendiu în masă, următoarele zone: zona centrală a municipiului Tulcea; cvartalele de case din cartierele E3, C5, Păcii Sălciilor, Monument; zona de depozite en gross Alum; platforma industrială S.C. STX OSV Tulcea S.A. i Alum S.A.; zonele centrale ale ora elor Babadag, Măcin, Isaccea, Sulina; DirecŃia Silvică Tulcea – Zonele împădurite prezentate în Harta cu sursele de risc la incendiu de pădure. Prin efectele sale, incendiul în fondul forestier este un factor de distrugere, atât pentru oameni i activităŃile lor, cât i pentru mediu. SuprafaŃa pădurilor de stat în judeŃul Tulcea 103.508 ha . Ocoale silvice din judeŃ: Babadag 14.902 ha ; Casimcea 8.729 ha ; Cerna 13.685 ha (Parcul NaŃional M Ńii Măcin 5.224 ha); Ciucurova 16.336 ha ; Măcin 13. 690 ha ( Parcul NaŃional M Ńii Macin 5.887 ha); NiculiŃel – 13.290 ha ; Rusca 9.772 ha ; Tulcea 13.104 ha ; În afara acestor suprafeŃe, DirecŃia Silvică Tulcea, prin ocoalele silvice din subordine, asigură paza pentru încă 1305 ha, păduri particulare i islazuri împădurite aparŃinând consiliilor locale . Perioada producerii incendiilor primăvara i vara (perioadele secetoase), iar in Delta Dunării, în special iarna si primăvara (incendierea stufului i a vegetaŃiei uscate de pe grinduri). Posibilitatea producerii incendiilor poate fi la: vegetaŃia uscată în zonele de câmpie i terasa i din incintele îndiguite din Delta Dunării; în zona Deltei Dunării suprafeŃele împădurite sunt expuse incendiilor datorită: vegetaŃiei erbacee în combinaŃie cu vegetaŃia palustră (stuf, papura) de pe grinduri sau amenajări piscicole, limitrofe fondului forestier ; la toate zonele împădurite de pe uscat zonele învecinate culturilor agricole (cereale, plantaŃii viticole i pomicole) sau islazuri; pădurile limitrofe cu localităŃile (gropile de gunoi ale acestora); pădurile traversate sau limitrofe cu oselele; Riscul ridicat de incendiu de pădure este la arborele de pin (OS Casimcea, Cerna, Ciucurova, Macin, Babadag, Rusca) i în plantaŃiile tinere din terenurile degradate limitrofe terenurilor agricole i islazurilor. Zone împădurite ce pot fi afectate de incendii: Delta Dunării: pădurile Letea, Caraorman, pădurile din incintele îndiguite, plantaŃia silvică Sf. Gheorghe; Tulcea pădurea Bididia; Ocolul silvic NiculiŃel (pădurile din zona mănăstirilor Celic i Coco , pădurea sat Revărsarea; Ocol silvic Măcin (pădurea din zona CetăŃuia, pădurea Greci); Ocol silvic Cerna (teren degradat Kervant, Cerna); Ocol silvic Babadag (pădurea din zona popasului turistic „2 Iepura i”); Ocolul silvic Ciucurova (suprafeŃele împădurite de pe raza localităŃilor Slava Rusă i Slava Cercheză, pădurea din zona localităŃii N. Bălcescu); Ocolul silvic Casimcea (pădurea Altân Tepe). Toate plantaŃiile infinitate pe terenurile degradate.
Pagina 56 din 94 NESECRET
NESECRET SituaŃia incendiilor i a inundaŃiilor din an 2010, gestionate de către subunităŃile ISU Delta Tulcea, este următoarea:
Deta ament Tulcea – 2010 (figura nr. 11)
60 52 50 40 33 30 incendii
nr. interventii nr. 20 17 17 19 inundatii 12 10 2 2 0 Trim 1 Trim 2 Trim 3 Trim 4 incendii 33 17 52 19 inundatii 2 12 17 2
Figura nr. 11: SituaŃia incendiilor i a altor situaŃii de urgenta, gestionate de către Deta amentul Tulcea în anul 2010
În anul 2011 până la data de 31 martie, Deta amentul de Pompieri Tulcea din cadrul ISU Delta al judeŃului Tulcea, a avut 34 intervenŃii de stingere a incendiilor.
SecŃia Măcin 2010 (figura nr. 12)
25 21 20
15 11 10 9 10 inundatii
nr. interventii 7 incendii 5 4 3 0 0 Trim 1 Trim 2 Trim 3 Trim 4 inundatii 0 7 9 10 incendii 11 4 21 3
Figura nr. 12: SituaŃia incendiilor i a altor situaŃii de urgenta, gestionate de către SecŃia Măcin în anul 2010
În anul 2011 până la data de 31 martie, SecŃia de Pompieri Măcin din cadrul ISU Delta al judeŃului Tulcea, a avut 14 intervenŃii de stingere a incendiilor.
Pagina 57 din 94 NESECRET
NESECRET StaŃia Babadag – 2010 (figura nr. 13)
20 19 inundatii 15 14 incendii
10 7 6 nr. interventii nr. 5 2 1 1 0 0 Trim 1 Trim 2 Trim 3 Trim 4
inundatii 1 6 1 2 incendii 7 0 14 19
Figura nr. 13: SituaŃia incendiilor i a altor situaŃii de urgenta, gestionate de către StaŃia Babadag în anul 2010
În anul 2011 până la data de 31 martie, StaŃia de Pompieri Babadag, din cadrul ISU Delta al judeŃului Tulcea, a avut 7 intervenŃii de stingere a incendiilor.
StaŃia Nave – 2010 (figura nr. 14)
30 29 25 25 inundatii incendii 20 15 10 nr. interventii nr. 4 5 2 0 0 0 0 0 Trim 1 Trim 2 Trim 3 Trim 4
inundatii 0 0 25 29 incendii 2 4 0 0
Figura nr. 14: SituaŃia incendiilor i a altor situaŃii de urgenta, gestionate de către StaŃia Nave în anul 2010
În anul 2011 până la data de 31 martie, StaŃia de Pompieri Nave, din cadrul ISU Delta al judeŃului Tulcea, nu a avut nicio intervenŃie de stingere a incendiilor.
Pagina 58 din 94 NESECRET
NESECRET
Servicii voluntare pentru SituaŃii de UrgenŃă 2010 (figura nr. 15)
20 20 18 16 inundatii 15 incendii
10 8
nr. interventii 5 2 0 0 0 0 Trim 1 Trim 2 Trim 3 Trim 4 inundatii 0 0 2 0 incendii 8 16 20 18
Figura nr. 15: SituaŃia incendiilor i a altor situaŃii de urgenta, gestionate de către Servicii voluntare pentru SituaŃii de UrgenŃă în anul 2009
În anul 2011 până la data de 31 martie, Serviciile voluntare pentru SituaŃii de UrgenŃă, din cadrul ISU Delta al judeŃului Tulcea, a avut 8 intervenŃii de stingere a incendiilor.
Deta ament Tulcea – 2010 (figura nr. 16)
20 18
15
10 10 8 descarcerari salvari nr. interventii nr. 5 1 1 0 0 0 0 Trim 1 Trim 2 Trim 3 Trim 4 descarcerari 1 10 8 18 salvari 1 0 0 0
Figura nr. 16: SituaŃia descarcerărilor, salvărilor i a altor intervenŃii efectuate în anul 2010 de către Deta amentul Tulcea
În anul 2011 până la data de 31 martie, Deta amentul de Pompieri Tulcea, din cadrul ISU Delta al judeŃului Tulcea, a avut 10 intervenŃii de descarcerare.
Pagina 59 din 94 NESECRET
NESECRET
SecŃia Măcin – 2010 (figura nr. 17)
3 3
2
1 nr. interventii 0 00 00 00 0 Trim 1 Trim 2 Trim 3 Trim 4 descarcerari 3 0 0 0 salvari 0 0 0 0 descarcerari salvari
Figura nr. 17: SituaŃia descarcerărilor, salvărilor i a altor intervenŃii efectuate în anul 2010 de către SecŃia Măcin
În anul 2011 până la data de 31 martie, SecŃia de Pompieri Măcin, din cadrul ISU Delta al judeŃului Tulcea, nu a avut nicio intervenŃie de descarcerare.
StaŃia Babadag – 2010 (figura nr. 18)
1 1
0.8
0.6 descarcerari 0.4 salvari nr. interventii 0.2 0 0 0 0 0 0 0 0 Trim 1 Trim 2 Trim 3 Trim 4 descarcerari 0 0 0 0 salvari 0 0 1 0
Figura nr. 18: SituaŃia descarcerărilor, salvărilor i a altor intervenŃii efectuate în anul 2010 de către StaŃia Babadag
În anul 2011 până la data de 31 martie, StaŃia de Pompieri Babadag, din cadrul ISU Delta al judeŃului Tulcea, nu a avut nicio intervenŃie de descarcerare.
Pagina 60 din 94 NESECRET
NESECRET
StaŃia Nave – 2010 (figura nr. 19)
1
0.8
0.6 descarcerari 0.4 salvari nr. interventii 0.2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Trim 1 Trim 2 Trim 3 Trim 4 descarcerari 0 0 0 0 salvari 0 0 0 0
Figura nr. 19: SituaŃia descarcerărilor, salvărilor i a altor intervenŃii efectuate în anul 2010 de către StaŃia de Pompieri Nave
În anul 2011 până la data de 31 martie, StaŃia de Pompieri Nave, din cadrul ISU Delta al judeŃului Tulcea, nu a avut nicio intervenŃie de descarcerare.
Servicii voluntare pentru SituaŃii de UrgenŃă pe tot parcursul anului 2010 nu s au confruntat cu descarcerări, salvări , etc.
CAPITOLUL IV Acoperirea riscurilor
4.1. ConcepŃia desfă urării acŃiunilor de protecŃie – intervenŃie ConcepŃia de desfă urare a acŃiunilor de protecŃie intervenŃie constă în stabilirea etapelor de urmat i a fazelor de intervenŃie, funcŃie de specificul fiecărei situaŃii de urgenŃă, a premiselor referitoare la condiŃiile viitoare, selectarea cursului optim de acŃiune i stabilirea dispozitivului de intervenŃie, luarea deciziei i transmiterea acestora la structurile proprii i celor cu care se cooperează. Evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenŃei de producere ori limitarea consecinŃelor acestora se realizează prin următoarele acŃiuni:
A. Monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici i transmiterea datelor la autorităŃile competente. Monitorizarea parametrilor: hidrologici revine AdministraŃiei NaŃionale Apele Române – Sistemului de Gospodărire a Apelor Tulcea; meteorologici revine AdministraŃia NaŃională de Meteorologie Centrul Meteorologic Regional Dobrogea; seismici revine Institutului NaŃional de Seismologie i Fizica Pământului – StaŃia Seismică Vrancea; de mediu revine AgenŃiei NaŃionale de Mediu AgenŃiei Regionale de Mediu AgenŃiei JudeŃene de Mediu. Transmiterea datelor către autorităŃile judeŃene cu rol de decizie la situaŃii de urgenŃă (C.J.S.U. Tulcea) se va executa de către fiecare autoritate în parte, prin Inspectoratul pentru SituaŃii de UrgenŃă „Delta” al JudeŃului Tulcea – Centrul OperaŃional JudeŃean. Pagina 61 din 94 NESECRET
NESECRET Transmiterea datelor către operatorii economici vizaŃi de activitatea fiecărei autorităŃi competente se va face de către fiecare autoritate în parte.
B. ActivităŃii preventive ale autorităŃilor, pe domenii de competenŃă. Fiecare autoritate va desfă ura activităŃi preventive pe domeniul său de competenŃă, astfel: vor executa controale i inspecŃii de prevenire, astfel încât să se cuprindă toată problematica specifică i toate obiectivele de controlat; activitatea de avizare i autorizare va fi desfă urată de către un compartiment specializat din cadrul fiecărei autorităŃi; cu ocazia controalelor i inspecŃiilor, dar i la cerere, se va acorda asistenŃă tehnică de specialitate factorilor interesaŃi; informarea i pregătirea populaŃiei se va executa de către fiecare autoritate în parte pe domeniul său de competenŃă, iar la nivel judeŃean, această activitate va fi coordonată de Inspectoratul pentru SituaŃii de UrgenŃă „Delta” al JudeŃului Tulcea; constatarea i sancŃionarea încălcărilor la prevederile legale se va realiza de către fiecare autoritate competentă, pe domeniul său de activitate conform legii.
C. Informarea populaŃiei asupra pericolelor specifice activităŃii judeŃului sau localităŃii ( operatorului economic) i asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol. Această activitate se va realiza de către fiecare autoritate în parte, pe domeniul său de competenŃă privind regulile de respectat i comportamentul de adoptat în cazul unor pericole specifice. În cazul producerii unei situaŃii de urgenŃă, informarea populaŃiei i alarmarea acesteia se va executa de către C.J.S.U. prin Inspectoratul pentru SituaŃii de UrgenŃă „Delta” al JudeŃului Tulcea prin sistemul judeŃean stabilit în acest sens. Informarea operatorilor economici despre pericolul producerii unei situaŃii de urgenŃă revine în sarcina autorităŃii competente, iar alarmarea personalului revine în sarcina operatorului respectiv, prin sistemul propriu de alarmare.
D. ExerciŃii i aplicaŃii Fiecare autoritate în parte va desfă ura exerciŃii pe domeniul său de competenŃă, iar aplicaŃiile se vor desfă ura sub coordonarea C.J.S.U., prin Inspectoratul pentru SituaŃii de UrgenŃă „Delta” al JudeŃului Tulcea. La nivel local i la nivelul operatorilor economici, desfă urarea exerciŃiilor i a aplicaŃiilor, pe fiecare domeniu de pericol, revine în sarcina C.L.S.U., respectiv a conducerii operatorului.
4.2. Etapele de realizare a acŃiunilor La nivelul judeŃului organizarea, conducerea i desfă urarea intervenŃiei revine nemijlocit Centrului OperaŃional din cadrul Inspectoratului pentru SituaŃii de UrgenŃă JudeŃean care dispune de servicii profesioniste pentru situaŃii de urgenŃă, compuse din pompieri i protecŃie civilă, formaŃiune logistică i de servicii voluntare pentru situaŃii de urgenŃă la nivelul municipiilor, ora elor, comunelor, instituŃiilor publice i al agenŃilor economici ce dispun de tehnică i mijloace de intervenŃie adecvate. OperaŃiunile pentru desfă urarea intervenŃiei sunt:
A) Alertarea i/sau alarmarea unităŃilor i a subunităŃilor pentru intervenŃie; Alertarea pentru intervenŃie poate fi făcută de oricare persoană care ia la cuno tinŃă de producerea sau iminenŃa producerii unei situaŃii de urgenŃă. Această activitate cuprinde recepŃionarea i înregistrarea anunŃului, transmiterea acestuia către autorităŃile competente a interveni operativ i adunarea personalului de intervenŃie în vederea deplasării la locul acŃiunii. RecepŃionarea apelului, la nivelul Inspectoratului pentru SituaŃii de UrgenŃă „Delta” al JudeŃului Tulcea, se face prin dispeceratul cu număr de apel unic 112, sau prin declan area sistemului de observare alarmare automată a incendiilor. Alertarea se poate executa i în urma anunŃării directe telefonice sau verbale, la sediul autorităŃii competente sau al I.S.U. Tulcea. În cazul anunŃării directe la sediul autorităŃii a situaŃiilor de urgenŃă, se Pagina 62 din 94 NESECRET
NESECRET procedează la legitimarea persoanelor i reŃinerea datelor privind identitatea acestora, locul i natura evenimentului, după care se declan ează semnalul de alertare i se raportează e alonului superior.
B) Informarea personalului de conducere asupra situaŃiei create; Informarea personalului de conducere al autorităŃii competente sesizate asupra situaŃiei create se face în cel mai scurt timp de la primirea anunŃului de intervenŃie. Informarea C.J.S.U. se va face imediat după luarea la cuno tinŃă despre producerea sau iminenŃa producerii situaŃiei de urgenŃă de către conducătorul autorităŃii competenŃe sesizate.
C) Deplasarea la locul intervenŃiei; Deplasarea la locul intervenŃiei este precedată de adunarea forŃelor i mijloacelor de intervenŃie, ca urmare a alertării. Adunarea forŃelor i mijloacelor, în vederea deplasării pentru intervenŃie, se execută la primirea mesajului scris, a semnalului acustic sau optic, transmis de la punctul de comandă al I.S.U.J. Tulcea. Timpul de adunare pentru intervenŃie se consideră din momentul declan ării semnalului de alertare sau din momentul primirii anunŃului de intervenŃie i până la adunarea personalului pentru intervenŃie în locul stabilit. Acesta se stabile te de fiecare autoritate în parte, în funcŃie de amplasamentul autorităŃii, condiŃiile de cazare a personalului i în funcŃie de locul de garare a tehnicii i materialelor de intervenŃie, diferenŃiat, în raport cu condiŃiile de timp i anotimp (ziua sau noaptea, vara sau iarna), urmărind ca acesta să fie cât mai scurt, se comunică C.J.S.U. Tulcea prin I.S.U.J. Tulcea i se aprobă de către pre edintele C.J.S.U. Tulcea. Deplasarea la locul intervenŃiei se execută în baza dispoziŃiei conducătorului autorităŃii competente sau a pre edintelui C.J.S.U., în care se vor preciza: obiectivul unde se intervine; itinerariul de deplasare; forŃele i mijloacele ce se deplasează, ordinea acestora în coloană.
D) Intrarea în acŃiune a forŃelor, amplasarea mijloacelor i realizarea dispozitivului preliminar de intervenŃie; Dispozitivul preliminar de intervenŃie se realizează, după sosirea la locul acŃiunii i trebuie să asigure desfă urarea rapidă a forŃelor i mijloacelor în dispozitivul de intervenŃie, executarea unor manevre în timp scurt, precum i scoaterea de sub pericol a personalului i tehnicii. Acesta se realizează la ordinul conducătorului autorităŃii desemnate să intervină sau a comandantului acŃiunii ( punctului de lucru) care cuprinde: locul de amplasare al mijloacelor de intervenŃie; numărul i tipul forŃelor i mijloacelor de însoŃire pe timpul recunoa terilor; modul de alimentare cu apă i alte substanŃe de stingere; numărul, tipul i direcŃiile de realizare a dispozitivului de intervenŃie; locurile de amplasare a distribuitoarelor (numai pentru pompieri); numărul, compunerea i dotarea echipelor de salvare i evacuare/de asistenŃa medicală de urgenŃă i descarcerare; instalaŃiile sau accesoriile care se pregătesc pentru lucru; măsurile i mijloacele de protecŃie a servanŃilor.
E) Transmiterea dispoziŃiilor preliminare; DispoziŃia sau ordinul pentru realizarea dispozitivului preliminar de intervenŃie se face numai pentru forŃele i mijloacele proprii, iar pentru toate forŃele, numai de pre edintele C.J.S.U. personal sau prin I.S.U.J. Tulcea i poate fi dat odată cu ordinul de deplasare, pe timpul deplasării sau după sosirea la locul intervenŃiei. În cazul în care acŃiunea urmează să se execute pe baza unor situaŃii prevăzute în documentele de organizare a intervenŃiei, se trece direct la realizarea dispozitivului de intervenŃie.
Pagina 63 din 94 NESECRET
NESECRET F) Recunoa terea, analiza situaŃiei, luarea deciziei i darea ordinului de intervenŃie; Recunoa terea, analiza situaŃiei, luarea deciziei i darea ordinului de intervenŃie sunt activităŃi care încep imediat, după sosirea la locul acŃiunii, se continuă pe toată durata intervenŃiei i constau în cercetarea directă, în scopul cunoa terii situaŃiei i obŃinerii datelor necesare pentru luarea deciziei. Recunoa terea este condusă de factorii de conducere responsabili ai autorităŃii competente ce intervine i se execută pe mai multe direcŃii, prin observare i cercetare nemijlocită, de către eful grupei operative, efii sectoarelor de intervenŃie sau alte persoane, stabilite prin ordin, împreună cu speciali ti din obiectivul afectat i conducătorul forŃelor de intervenŃie care acŃionează pe direcŃia unde se execută recunoa terea. La recunoa tere se stabilesc: gradul de pericol pentru oameni, căile, mijloacele i procedeele de salvare, evacuare; locul, natura, proporŃiile, posibilităŃile i direcŃiile de propagare, amploarea i intensitatea situaŃiei de urgenŃă produsă, precum i urmările produse de acesta; pericolul de explozie, prăbu ire, intoxicare sau electrocutare; dispunerea obstacolelor de întârziere sau oprire a efectelor situaŃiei de urgenŃă produsă, a instalaŃiilor fixe cu rol de prevenire sau intervenŃie, starea acestora i eficienŃa lor pentru limitarea propagării; existenŃa golurilor, instalaŃiilor de ventilaŃie sau de altă natură, ce pot favoriza cre terea în intensitate i în amploare a acesteia; existenŃa bunurilor materiale, necesitatea evacuării lor, a protejării împotriva efectelor distructive; necesitatea desfacerii, dislocării sau demolării elementelor de construcŃie, ce pot contribui la cre terea în intensitate i în amploare a acesteia; dispunerea, capacitatea i posibilităŃile de folosire a surselor de apă pentru alimentarea autospecialelor i utilajelor. Echipa de recunoa tere este obligată: să respecte cu stricteŃe regulile de tehnica securităŃii personalului; să pătrundă pe căile cele mai scurte i sigure, să determine locurile i mărimea efectelor, distrugerile produse de avarie, explozie, accident, calamitate sau catastrofă; să verifice toate încăperile afectate sau expuse efectelor negative ale situaŃiei create; să salveze i să acorde ajutor persoanelor aflate în pericol; să ia măsuri pentru lichidarea focarelor ce pot contribui la propagarea incendiului; să execute recunoa terea din exterior, când nu se poate pătrunde în clădirea, instalaŃia sau încăperea afectată. Analiza situaŃiei, luarea deciziei i darea ordinului de intervenŃie, este obligatorie i se execută de conducătorul autorităŃii competente ce intervine în toate situaŃiile, în scopul coordonării acŃiunii i întrebuinŃării forŃelor i mijloacelor la dispoziŃie într o concepŃie unitară, potrivit situaŃiei concrete evaluată în urma executării recunoa terilor. Pe baza documentelor operative, întocmite din timp sau în funcŃie de complexitatea situaŃiei i a datelor obŃinute, conducătorul poate analiza situaŃia, elabora decizia i transmite ordinul de intervenŃie odată cu ordinul de deplasare, pe timpul deplasării sau după sosirea la locul acŃiunii. Succesiunea ordinelor (dispoziŃiilor) date în cursul desfă urării acŃiunilor de intervenŃie va fi strict legată de evoluŃia, în timp i spaŃiu, a situaŃiei de la locul acŃiunii. După clarificarea tuturor elementelor referitoare la tipul de acŃiune i particularităŃile acesteia, se realizează adaptarea i finalizarea dispozitivului de intervenŃie, care trebuie să corespundă: misiunii primite; concepŃiei i posibilităŃilor de acŃiune; situaŃiei în care se realizează dispozitivul; dimensiunilor obiectivului i proporŃiilor situaŃiei de urgenŃă; vitezei i direcŃiilor de propagare a incendiilor; caracteristicilor obiectivului i/sau terenului; compunerii i dotării forŃelor proprii i ale celor cu care se cooperează. DirecŃia principală de propagare a efectelor situaŃiei de urgenŃă este porŃiunea în care acestea se manifestă cu intensitate maximă, iar substanŃele, materialele i instalaŃiile existente pot favoriza cre terea intensităŃii i a amplorii, producerea de explozii sau avarii cu urmări deosebite asupra punctelor vitale ale localităŃii, obiectivului, construcŃiilor învecinate, personalului i mediului înconjurător, precum i pierderi materiale importante i întreruperea procesului tehnologic.
Pagina 64 din 94 NESECRET
NESECRET Pentru asigurarea desfă urării simultane a acŃiunilor pe toate direcŃiile i nivelurile, în mod deosebit în cazul situaŃiilor de urgenŃă de proporŃii, dispozitivul de intervenŃie se organizează pe sectoare, pentru conducerea fermă i neîntreruptă a forŃelor i asigurarea libertăŃii de acŃiune. În ducerea acŃiunilor de intervenŃie pot apărea situaŃii care impun executarea regrupării forŃelor i mijloacelor la dispoziŃie, respectiv adaptarea concepŃiei de acŃiune, ca urmare a modificărilor survenite. Regruparea forŃelor i mijloacelor constă în reorganizarea parŃială sau totală a dispozitivului de intervenŃie i se execută atunci când apar schimbări importante în evoluŃia evenimentului sau noi misiuni, cum sunt: necesitatea luării unor măsuri suplimentare pentru salvarea oamenilor i evacuarea bunurilor materiale; propagarea cu rapiditate a incendiului la întreaga construcŃie, instalaŃie sau obiectivele învecinate; crearea unor condiŃii avantajoase, care permit urgentarea limitării efectelor evenimentului; apariŃia unor factori care pun în pericol personalul, tehnica i materialele de prevenire i intervenŃie din dispozitiv. Regruparea forŃelor i mijloacelor se decide numai de cel care conduce intervenŃia.
G) Evacuarea, salvarea i/sau protejarea persoanelor, animalelor i bunurilor; Evacuarea, salvarea i/sau protejarea persoanelor, animalelor i bunurilor se execută concomitent cu operaŃiunile de limitare i înlăturare a efectelor evenimentului (dezastrului), de către personalul stabilit în acest scop. OperaŃiunile de evacuare, salvare i/sau protejare a persoanelor i animalelor se organizează i se execută distinct i prioritar, în situaŃiile când: evenimentul ameninŃă direct viaŃa sau încăperile în care se găsesc persoane ori animale, iar căile de evacuare sunt blocate; încăperile în care se găsesc persoane i/sau animale sunt inundate de fum i gaze toxice; există pericol de explozie sau de prăbu ire a unor instalaŃii i/sau elemente de construcŃie; există persoane care sunt în imposibilitatea de a se evacua din locurile afectate de eveniment; s a produs panică în rândul persoanelor ca urmare a situaŃiei de la locul acŃiunii. Evacuarea i salvarea persoanelor i/sau animalelor se execută, în toate situaŃiile, cu sprijinul personalului din localitatea sau obiectivul afectat, în raport cu pericolul ce le ameninŃă, folosind procedeele adecvate situaŃiei de la locul acŃiunii, specificul obiectivului i categoria de persoane i/sau animale ce urmează a fi evacuate (salvate). Evacuarea animalelor se execută cu ajutorul stăpânilor acestora sau a îngrijitorilor, folosind procedee i metode în raport cu specia acestora i gradul de dezvoltare a evenimentului, de forŃele i mijloacele la dispoziŃie. Limitarea distrugerii bunurilor materiale se execută când acestea nu sunt ameninŃate direct de efectele evenimentului, nu împiedică accesul la locul acŃiunii i nu creează pericol de cre tere în intensitate i amploare. În primă urgenŃă, se evacuează materialele i substanŃele cu pericol de explozie, precum i bunurile de valoare. Bunurile evacuate se depozitează în locuri ferite de efectele incendiului, ale apei i precipitaŃiilor atmosferice, asigurând protecŃia acestora împotriva incendierii sau reaprinderii. Pentru evacuarea, salvarea i/sau protejarea persoanelor i animalelor i limitarea distrugerii bunurilor materiale, conducătorul acŃiunii de intervenŃie este obligat: să conducă nemijlocit operaŃiunile; să execute evacuarea i salvarea oamenilor concomitent cu desfă urarea celorlalte operaŃiuni de intervenŃie, iar în situaŃii deosebite să acŃioneze numai pentru executarea evacuării i/sau salvării persoanelor/animalelor, după care să efectueze celelalte operaŃiuni; să folosească pentru salvare i evacuare căile cele mai scurte i ferite de pericol; să stabilească procedeele, mijloacele i ordinea de salvare a persoanelor, animalelor i evacuare a bunurilor materiale, precum i locurile de depozitare i de dispunere a punctelor medicale de acordare a ajutorului medical; să dovedească tact, calm i simŃ de orientare pentru a preveni panica; să solicite autorităŃilor administraŃiilor locale i conducerilor agenŃilor economici, forŃele i mijloacele necesare, să organizeze acŃiunile pentru descarcerarea persoanelor din mijloacele de transport, precum i pentru efectuarea lucrărilor de înlăturare a dărâmăturilor, desfaceri, dislocări sau demolări, în scopul identificării, salvării i asigurării asistenŃei medicale de urgenŃă.
Pagina 65 din 94 NESECRET
NESECRET H) Realizarea, adaptarea i finalizarea dispozitivului de intervenŃie, la situaŃia concretă; Dispozitivul de intervenŃie se realizează pe baza ordinului de intervenŃie. După realizarea dispozitivului de intervenŃie, acesta poate fi completat, la ordinul conducătorului intervenŃiei, prin introducerea de noi elemente de dispozitiv, folosindu se propriile forŃe sau pe cele cu care se cooperează, funcŃie de evoluŃia situaŃiei. Comandantul intervenŃiei urmăre te executarea ordinelor date, după care î i ocupă locul în dispozitivul comunicat subordonaŃilor, de unde va acŃiona i conduce intervenŃia. Când intervenŃia a fost finalizată, comandantul intervenŃiei ordonă retragerea, subordonaŃii strângând dispozitivul de intervenŃie i constituirea coloanei de mar , pentru înapoierea la subunitate sau deplasarea la altă misiune.
I) Manevra de forŃe; Manevra de forŃe constituie principiul de bază pentru obŃinerea succesului, reprezentând ansamblul acŃiunilor prin care se realizează gruparea de forŃe i mijloace la locul i în timpul stabilit, în scopul concentrării efortului pe direcŃiile hotărâtoare de atac, concomitent cu asigurarea scoaterii efectivelor, tehnicii i materialelor pentru intervenŃie din zonele cu pericol iminent. Manevra trebuie să fie simplă în concepŃie, să corespundă misiunii, să se execute în timp scurt i să asigure continuitatea intervenŃiei. În orice situaŃie, manevra trebuie să urmărească crearea grupării care să asigure înlăturarea i/sau diminuarea efectelor situaŃiilor de urgenŃă. Manevra poate fi: de forŃe i mijloace; de substanŃe pentru intervenŃie; combinată. Forma de manevră se alege în funcŃie de: valoarea, compunerea subunităŃilor, mijloacelor proprii i posibilităŃile acestora în timp i spaŃiu; natura evenimentului; posibilităŃile producerii unor schimbări bru te ale situaŃiei; gradul de pericol pentru personal i tehnica din înzestrare; caracteristicile obiectivului i terenului; capacitatea, dispunerea i posibilităŃile de întrebuinŃare a surselor de apă; cantităŃile, locul de dispunere i posibilităŃile de utilizare a substanŃelor de stingere; condiŃiile de timp, anotimp i stare a vremii. Formele manevrei de forŃe i mijloace sunt: mutarea eforturilor de pe o direcŃie pe alta, din faŃă spre adâncime i invers; manevra pe verticală; constituirea grupărilor în vederea unor intervenŃii simultane. Mutarea eforturilor de pe o direcŃie pe alta, din faŃă spre adâncime i invers, constă în deplasarea forŃelor i mijloacelor de pe poziŃiile iniŃiale de acŃiune pe poziŃii mai avansate sau mai retrase, mai apropiate sau mai îndepărtate de locul evenimentului, în scopul întăririi dispozitivului de acŃiune pe direcŃiile principale, conform nevoilor concrete impuse de executarea operaŃiunilor de intervenŃie, precum i de amplasarea surselor de apă faŃă de locul acŃiunii. În anumite situaŃii, când există un pericol iminent pentru forŃele i mijloacele aflate în dispozitiv, se poate executa manevra din faŃă spre adâncime, în scopul scoaterii acestora de sub pericol i asigurării continuităŃii în acŃiune. Manevra pe verticală se execută în scopul limitării efectelor evenimentului la nivelele inferioare sau superioare locului de izbucnire al acestuia i pentru asigurarea caracterului decisiv, dinamic i ofensiv al acŃiunilor. Constituirea grupărilor de forŃe i mijloace în vederea unor intervenŃii simultane se realizează, de regulă, folosind forŃele rămase în rezerva sau forŃele care i au îndeplinit misiunea, precum i alte forŃe i mijloace din zonă ori din afara acestora, solicitate în acest scop. Deplasarea forŃelor i mijloacelor pe timpul intervenŃiei în vederea modificării dispozitivului se va realiza succesiv, concomitent cu asigurarea continuităŃii în acŃiune. În toate situaŃiile, manevra de forŃe i mijloace trebuie să urmărească concentrarea rapidă, simultană sau succesivă a acestora, pentru lichidarea i/sau limitarea operativă i eficientă a efectelor evenimentului. Manevra de substanŃe pentru intervenŃie constă în folosirea simultană sau succesivă a acestora, potrivit caracteristicilor materialelor implicate i condiŃiilor concrete ale incidentului, pentru întreruperea manifestării situaŃiei produse i evitarea efectelor negative ale acestora, ori al celor rezultate ca urmare a producerii unui accident asupra obiectivului, personalului i/sau mediului. Manevra de substanŃe poate fi calitativă, cantitativă sau combinată, în funcŃie de natura, calitatea i modul de folosire a acestora, timpul (repriza) de refulare a lor, precum i de existenŃa i capacitatea surselor de alimentare cu apă a autospecialelor i utilajelor.
Pagina 66 din 94 NESECRET
NESECRET Complementaritatea acŃiunilor presupune utilizarea combinată a modalităŃilor i procedeelor de intervenŃie, astfel încât, în raport cu destinaŃia i nivelul de pregătire al forŃelor de intervenŃie, să se realizeze îndeplinirea misiunilor date în competenŃă prin lege.
J) Localizarea i limitarea efectelor evenimentului (dezastrului); Localizarea evenimentului, este operaŃiunea în care se realizează limitarea în spaŃiu a agravării situaŃiei de urgenŃă, protecŃia construcŃiilor, instalaŃiilor i amenajărilor periclitate i se creează condiŃiile pentru lichidarea acesteia cu forŃele i mijloacele concentrate la locul intervenŃiei i se realizează prin: atacul neîntrerupt asupra principalelor direcŃii de propagare, utilizând materiale, substanŃe i procedee de intervenŃie în funcŃie de natura i dezvoltarea evenimentului; protecŃia elementelor de construcŃie, a golurilor, instalaŃiilor, căilor de acces i vecinătăŃilor, pe direcŃiile i în locurile cele mai afectate i asigurarea condiŃiilor pentru salvarea persoanelor aflate în zone greu accesibile; îndepărtarea substanŃelor i materialelor combustibile sau protejarea lor; desfacerea sau demolarea elementelor de construcŃie sau a unor părŃi a instalaŃiilor, când situaŃia impune, pentru crearea de culoare sau spaŃii între obiectivul afectat i vecinătăŃi. Evenimentul se consideră localizat atunci când dezvoltarea amplorii i cre terea intensităŃii situaŃiei de urgenŃă este întreruptă, protecŃia vecinătăŃilor este sigură i sunt create condiŃii pentru lichidarea acestuia cu forŃele i mijloacele la dispoziŃie.
K) Înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului (dezastrului); Înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului este faza în care se execută un complex de măsuri în scopul salvării supravieŃuitorilor, acordării ajutorului medical de urgenŃă, descoperirii i evacuării victimelor, răcirii unor structuri de rezistenŃă ale clădirilor i instalaŃiilor afectate, protejării mediului, precum i pentru preîntâmpinarea reizbucnirii altor tipuri de evenimente la locul intervenŃiei. Înlăturarea efectelor incendiului se realizează prin: verificarea amănunŃită a locului unde s a acŃionat; înlăturarea eventualelor posibilităŃi de reizbucnire a incendiului; asigurarea protecŃiei împotriva incendiilor pe timpul operaŃiunilor de îndepărtare din zona afectată a elementelor de construcŃie care prezintă pericol de prăbu ire; evacuarea apei acumulate ca urmare a acŃiunii de stingere, dacă aceasta afectează procesul tehnologic sau produce daune. Înlăturarea unor urmări ale exploziei, avariei, accidentului, calamităŃii sau catastrofei, se realizează, după caz, prin: salvarea oamenilor surprin i de efectele exploziei, accidentului, avariei, calamităŃii sau catastrofei; stingerea incendiilor din zona afectată; organizarea activităŃilor pentru oprirea alimentării cu substanŃe folosite în procesul de producŃie al instalaŃiilor afectate, prin închiderea vanelor, robinetelor i evacuarea substanŃelor neincendiate deversate în zona afectată; întreruperea reŃelelor de alimentare cu apă, gaze, energie electrică i termică; asanarea apei din spaŃiile (subsoluri, demisoluri, pivniŃe) unde se găsesc persoane blocate sau bunuri materiale de mare valoare; amenajarea punctelor de lucru pentru salvarea persoanelor i recuperarea valorilor materiale; scoaterea de sub dărâmături a supravieŃuitorilor i acordarea ajutorului medical de urgenŃă; supravegherea lucrărilor executate cu foc deschis pentru degajarea zonei afectate; răcirea instalaŃiilor tehnologice (coloane, recipiente, vase, rezervoare, conducte), pentru a preveni producerea unor noi avarii sau explozii, precum i stropirea materialelor topite sau incandescente; supravegherea arderii libere a produselor gazoase sau lichide ce se scurg din instalaŃiile afectate; spălarea instalaŃiilor i utilajelor care necesită a fi curăŃate în vederea repunerii lor în funcŃiune; deblocarea principalelor căi de acces; asigurarea asistenŃei tehnice i a intervenŃiei pe timpul repunerii în funcŃiune a instalaŃiilor tehnologice afectate.
Pagina 67 din 94 NESECRET
NESECRET După limitarea i înlăturarea efectelor situaŃiei produse, în raport de situaŃie, se asigură supravegherea clădirilor, instalaŃiilor sau zonelor afectate. De regulă, în acest scop, sunt destinate forŃe i mijloace aparŃinând obiectivului sau localităŃii.
L) Regruparea forŃelor i mijloacelor după îndeplinirea misiunilor Imediat după stingerea incendiului, limitarea i înlăturarea urmărilor avariilor, accidentelor, sau dezastrelor, în raport de situaŃie, se va executa activitatea de regrupare a forŃelor i mijloacelor i se asigură supravegherea clădirilor, instalaŃiilor sau zonelor afectate. În vederea executării misiunii se destină forŃe i mijloace aparŃinând subunităŃii de pompieri care are în raionul de intervenŃie obiectivul afectat.
M) Stabilirea cauzei producerii evenimentului i a condiŃiilor care au favorizat evoluŃia acestuia; Stabilirea cauzelor producerii evenimentului i condiŃiilor care au favorizat evoluŃia acestuia, constituie acŃiunile i activităŃile desfă urate în scopul procurării, analizării i exploatării datelor i informaŃiilor i problemelor de orice natură, aprecierii corecte a condiŃiilor care au favorizat evoluŃia evenimentului i identificarea celor care au determinat dezvoltarea i propagarea acestuia. Stabilirea cauzelor producerii evenimentului se face potrivit reglementărilor aprobate de Ministrul AdministraŃiei i Internelor referitoare la cercetarea la faŃa locului. Stabilirea cauzelor se asigură, la cerere, i în cazul intervenŃiilor la care au acŃionat alte forŃe de intervenŃie sau cetăŃeni. CerinŃele de bază ale activităŃii de stabilire a împrejurărilor i cauzei evenimentelor sunt operativitatea, autenticitatea datelor, informaŃiilor, probelor i eficienŃa măsurilor tehnice sau organizatorice pentru prevenirea altor evenimente de aceea i natură. Conducătorul autorităŃii competente este obligat să asigure stabilirea împrejurărilor, cauzelor la toate intervenŃiile din zona sa de competenŃă. În scopul stabilirii împrejurărilor i cauzelor evenimentelor care din diferite motive nu pot fi determinate după încheierea intervenŃiei, sau complexitatea activităŃilor este mare, sau sunt necesare cuno tinŃe din mai multe domenii ce Ńin de competenŃa mai multor autorităŃii, pre edintele C.J.S.U. nume te, prin decizie scrisă, o comisie constituită din cadre competente i speciali ti, precizând tehnica, tactica, metodele de lucru ale acesteia i timpul în care se va desfă ura această activitate. Tehnica stabilirii împrejurărilor i cauzelor cuprinde totalitatea mijloacelor i modalităŃilor utilizate în scopul descoperirii, examinării i interpretării amprentei evenimentului, precum i protejării, conservării sau ridicării probelor materiale pentru expertizele de specialitate. Tactica stabilirii împrejurărilor i cauzelor, reprezintă sistemul de reguli prin care se asigură executarea organizată, operativă i oportună a activităŃii i cuprinde modul de desfă urare al acesteia, stabilirea competenŃelor, elaborarea ipotezelor, precum i a modului de cooperare cu speciali tii i organele abilitate de lege. Metodele pentru stabilirea împrejurărilor i cauzelor, reprezintă căile i procedeele prin care se asigură verificarea ipotezelor, în scopul determinării cauzei reale i a împrejurărilor izbucnirii evenimentului. Principalele metode prin care se stabilesc împrejurările i cauza evenimentului sunt: observarea prin executarea recunoa terilor pe timpul intervenŃiei; determinarea proporŃiilor i direcŃiilor de dezvoltare ale arderii, culoarea flăcării i a fumului (în cazul incendiului); analiza locurilor unde s a produs evenimentul, cum i unde s a manifestat cu intensitate maximă i a surselor posibile de iniŃiere a aprinderii; filmarea sau fotografierea pe timpul i după încheierea intervenŃiei a materialelor, clădirilor i instalaŃiilor, care au putut determina iniŃierea sau influenŃa evoluŃia evenimentului; studierea caracteristicilor instalaŃiilor, construcŃiilor, materialelor i substanŃelor utilizate în procesul de producŃie; studierea unor documente ce pot clarifica împrejurările producerii evenimentului; culegerea datelor de la martori oculari i speciali ti din obiectiv; studierea caracteristicilor geofizice ale zonei unde s a produs evenimentul; Pagina 68 din 94 NESECRET
NESECRET analiza fenomenelor hidro meteorologice în perioada premergătoare i pe timpul evenimentului; întocmirea de scheme, grafice sau tabele privind obiectivul afectat, materialele care prezintă interes, organizarea i desfă urarea intervenŃiei.
La stabilirea împrejurărilor i cauzei evenimentului se vor respecta următoarele reguli generale: delimitarea anticipată, în timp, a duratei activităŃii la faŃa locului; efectuarea investigaŃiilor complete la locul evenimentului, indiferent de unele ipoteze care se conturează sau de alte anticipări; consemnarea de către membrii comisiei a tuturor constatărilor făcute la faŃa locului; executarea organizată a activităŃilor la locul evenimentului; utilizarea adecvată a metodelor, procedeelor, aparaturii i tehnicii, în raport cu particularităŃile locului investigat; asigurarea pazei i conservarea urmelor existente la locul evenimentului; identificarea cu operativitate a martorilor i a altor persoane care se găsesc la faŃa locului i obŃinerea de la ace tia a primelor date i informaŃii; observarea comportamentului persoanelor prezente la faŃa locului. Potrivit prevederilor legale, în activitatea de stabilire a împrejurărilor i cauzei evenimentului, organele sunt obligate să determine: locul în care s a iniŃiat evenimentul (focarul iniŃial); sursa care a declan at evenimentul, mijlocul care l a generat, materialul combustibil aprins, împrejurările în care s au amplificat efectele, precum i timpul (ora) la care acesta s a declan at; condiŃiile în care s a dezvoltat amploarea i a crescut intensitate în afara focarului iniŃial i factorii care au favorizat progresia acestuia; încălcările de la norme, normative i alte prescripŃii tehnice, eventualele manifestări de neglijenŃă sau gre eli comise, motivele producerii lor, precum i rapoartele de cauzalitate dintre ele i apariŃia sau dezvoltarea evenimentului; măsurile necesare a fi luate pentru protejarea probelor materiale, în vederea ridicării sau expertizării lor, de către organele în drept; datele i informaŃiile posibil a fi solicitate de organele desemnate prin lege pentru stabilirea unei eventuale culpe. Constatările i concluziile rezultate cu prilejul stabilirii împrejurărilor i cauzei, se consemnează de către comisie, în raportul de constatare tehnică privind cauza evenimentului în care, în principiu, se menŃionează: componenŃa comisiei; locul în care s a produs evenimentul; data i orele apariŃiei, localizării i lichidării evenimentului; caracteristicile constructive ale obiectivului afectat i ale procesului tehnologic, dotările existente cu sisteme de protecŃie împotriva incendiului; caracteristicile evenimentului, cum ar fi modul de manifestare i dezvoltare, suprafaŃa incendiată, direcŃiile principale de propagare, forma incendiului etc.; cauze posibile avute în vedere i motivul eliminării acestora; cauza evenimentului descrisă în detaliu i fundamentată tehnico tiinŃific; măsurile luate pe timpul desfă urării activităŃii, pentru preîntâmpinarea unor pericole iminente i pentru repunerea în funcŃiune în cel mai scurt timp a capacităŃii afectate; propuneri de măsuri tehnice i organizatorice pentru prevenirea în viitor a unor astfel de evenimente. Raportul poate fi însoŃit de anexe, cu ar fi: rezultatele testărilor i încercărilor efectuate; schiŃe, fotografii i alte documente de susŃinere.
N) Întocmirea procesului verbal de intervenŃie i a raportului de intervenŃie; Întocmirea documentelor (procesului verbal) de intervenŃie se face de autoritatea competenŃă, în prezenŃa proprietarului sau a împuternicitului acestuia i, după caz, împreună cu organul de poliŃie. Acesta se completează în 3 (trei) exemplare, dintre care unul va fi înmânat proprietarului. Toate evenimentele se vor consemna în Registrul acŃiunilor de intervenŃie de la nivelul I.S.U.J. Tulcea. Pagina 69 din 94 NESECRET
NESECRET La nivelul autorităŃii competente ce a intervenit se vor Ńine evidenŃe specifice, iar rapoarte operative vor fi înaintate atât către C.O.J cât i către forul ierarhic superior al acestei autorităŃi.
O) Retragerea forŃelor i mijloacelor de la locul acŃiunii, în locul de dislocare permanentă; Retragerea forŃelor i mijloacelor de la locul acŃiunii este operaŃiunea ce se execută la ordinul comandantului intervenŃiei ( efului gărzii de intervenŃie) i cuprinde: încetarea lucrului tuturor mijloacelor de intervenŃie; strângerea dispozitivului de intervenŃie; curăŃarea sumară i verificarea accesoriilor i utilajelor; verificarea existenŃei i a ezarea accesoriilor pe autospeciale i utilaje; realizarea plinurilor cu apă a autospecialelor; verificarea prezenŃei personalului participant la acŃiune; îmbarcarea personalului pe autospeciale; încolonarea autovehiculelor; deplasarea forŃelor i mijloacelor la unitate/subunitate. În funcŃie de stadiul i efectele operaŃiunilor de intervenŃie, retragerea forŃelor i mijloacelor se poate face e alonat. În cazul în care situaŃia impune, la locul intervenŃiei pot rămâne temporar forŃe i mijloace în supraveghere. Deplasarea forŃelor i mijloacelor la sediul de unde au plecat se execută cu respectarea regulilor de circulaŃie pe drumurile publice, în ordinea stabilită.
P) Restabilirea capacităŃii de intervenŃie; Restabilirea capacităŃii de intervenŃie se execută după înapoierea forŃelor i mijloacelor la sediu i constă în: realizarea plinurilor cu substanŃe de intervenŃie, carburanŃi i lubrifianŃi; întreŃinerea i revizia autospecialelor, mijloacelor de transport, utilajelor, accesoriilor i remedierea defecŃiunilor; înlocuirea accesoriilor deteriorate, a costumelor de protecŃie i echipamentului ce nu mai poate fi folosit; reorganizarea gărzii de intervenŃie i înlocuirea personalului accidentat; asigurarea asistenŃei medicale, hrănirii i odihnei personalului. IntervenŃia pe tipuri de risc la nivelul judeŃului Tulcea se execută cu următoarele forŃe i mijloace, conform fi elor de obiectiv.
În judeŃul Tulcea, pentru a interveni în situaŃia producerii unor tipuri de risc sunt organizate i funcŃionează următoarele servicii de urgenŃă: 1.Servicii de urgenŃă profesioniste: Deta amentul de Pompieri Tulcea cu 12 echipaje de pompieri i 1 echipaj modul de descarcerare; SecŃia de Pompieri Măcin cu 4 echipaje de pompieri; StaŃia de Pompieri Nave cu 2 echipaje de pompieri; StaŃia de Pompieri Babadag cu 3 echipaje de pompieri;
2.Servicii de urgenŃă voluntare: 48 servicii de urgenŃă voluntare din care, dotate cu autospeciale cu apă i spumă – 14 servicii; JudeŃul dispune în situaŃii de urgenŃă de: 45 rampe de alimentare a autospecialelor amenajate pe principalele cursuri de apă i lacuri; 57 bazine de apă i peste 1200 de hidranŃi, din care 330 în municipiul Tulcea. Q) Informarea inspectorului general/inspectorului ef/comandantului i a e alonului superior; R) analiza intervenŃiilor i evidenŃierea măsurilor de prevenire/optimizare necesare.
4.3. Fazele de urgenŃă a acŃiunilor În funcŃie de locul, natura, amploarea i evoluŃia situaŃiei, intervenŃia se realizează pe urgenŃe, potrivit e alonului de care aparŃin forŃele i mijloacelor participante. UrgenŃa I se asigură de garda de intervenŃie a subunităŃii din raionul afectat. Pagina 70 din 94 NESECRET
NESECRET Pentru îndeplinirea acŃiunilor de intervenŃie, subunitatea de intervenŃie organizează garda de intervenŃie, compusă din echipaje cu personalul i tehnica din dotare, care acŃionează independent sau, când situaŃia impune, în cooperare cu forŃele i mijloacele existente în obiectivul sau localitatea afectată, precum i cu celelalte servicii voluntare/private din raionul de intervenŃie. ForŃele i mijloacele din urgenŃa I sunt conduse de eful gărzii de intervenŃie (unul din comandanŃii de echipaje), iar în situaŃia concentrării i a altor forŃe din raionul de intervenŃie, acŃiunea va fi condusă de comandantul subunităŃii, un ofiŃer din subordinea acestuia sau un ofiŃer din unitate ori din grupa operativă. În funcŃie de natura i amploarea evenimentului, garda de intervenŃie a subunităŃii poate acŃiona e alonat, astfel: a) în e alonul întâi acŃionează 2 autospeciale de intervenŃie cu apă i spumă sau, după caz, cu pulberi, SMURD, lucru la înălŃime etc., stabilite prin Registrul cu organizarea serviciului de permanenŃă, sub comanda efului gărzii de intervenŃie; b) în e alonul doi, acŃionează celelalte forŃe i mijloace rămase în subunitate după plecarea la intervenŃie a e alonului întâi, sub comanda ajutorului efului gărzii de intervenŃie. AcŃiunile complexe de intervenŃie din urgenŃa I vor fi conduse de comandanŃii de subunităŃi, după caz, iar în absenŃa acestora, de înlocuitorii legali la comandă. UrgenŃa a II a se asigură de către subunităŃile inspectoratului. De regulă, în urgenŃa a II a se solicită participarea forŃelor i mijloacelor cu care se cooperează, precum i a serviciilor voluntare/private din zona de competenŃă a unităŃii. Conducerea acŃiunilor în urgenŃa a II a este asigurată de inspectorul ef. UrgenŃa a III a se asigură de către două sau mai multe unităŃi limitrofe. Conducerea forŃelor din urgenŃa a III a se asigură de către comandantul unităŃii în a cărui zonă de competenŃă s a produs evenimentul. UrgenŃa a IV a se asigură de grupări operative dislocate la ordinul inspectorului general (înlocuitorul legal la comandă), în cazul unor intervenŃii de amploare i de lungă durată. Gruparea operativă reprezintă forŃa de intervenŃie complementară a inspectoratului general i se compune din subunităŃi cu valori variabile, determinate de natura i amploarea situaŃiei de urgenŃă, care acŃionează în sprijinul forŃelor existente la locul intervenŃiei. Aceasta se constituie din timp i acŃionează atunci când forŃele existente la locul intervenŃiei/acŃiunii nu reu esc limitarea/înlăturarea efectelor situaŃiei de urgenŃă sau sunt insuficiente în comparaŃie cu evoluŃia situaŃiei. Gruparea operativă se constituie din organica mai multor unităŃi, iar compunerea, misiunile, obiectivele i aliniamentele până la care intervin se stabilesc din timp i se materializează în documentele de organizare a intervenŃiei. Conducerea forŃelor stabilite pentru a constitui gruparea operativă se asigură de inspectoratul general. IntervenŃia grupării operative se execută în toate situaŃiile la cererea comandantului e alonului care solicită sprijin ierarhic superior, cu aprobarea sau la ordinul inspectorului general.
Pagina 71 din 94 NESECRET
NESECRET
ForŃele i mijloacele de intervenŃie pe tipuri de riscuri sunt:
Nr. FORłE I MIJLOACE ASIGURATE DE CĂTRE : Obs crt. MINISTERUL ADMINISTRAłIEI MINISTERUL APĂRĂRII INSTITUłII I AUTORITĂłI I INTERNELOR NAłIONALE LOCALE 0. 1. 2. 3. 4. A. ACCIDENTE NUCLEARE I/SAU URGENłE RADIOLOGICE INSPECTORATUL PENTRU U.M. 02044 TULCEA: AGENłIA DE PROTECłIE A SITUAłII DE URGENłĂ „DELTA” − o grupă de intervenŃie MEDIULUI TULCEA: AL JUDEłULUI TULCEA: compusă din 6 militari; − 2 angajaŃi ai AgenŃiei; − 30 cadre militare; − 1 autocamion; − echipament de determinare − 2 autospeciale de lucru cu apă i − 2 nave. radioactivitate beta globală în spumă; laborator; − 1 autospecială de descarcerare; U.M. 02119 CODRU (6km în − 1 autoturism; − 4 autospeciale de primă intervenŃie jurul obiectivului): i comandă; − 1 A.P.C.T. R 835; − 1 autospecială CBRN CĂPITĂNIA ZONALĂ − 1 navă de stins incendii; U.M. 02131 VICTORIA (6km TULCEA; în jurul obiectivului): − 10 ofiŃeri operativi; INSPECTORATUL DE POLIłIE − 1 autocamion RD 10215 − 2 alupe rapide din fibră de JUDEłEAN TULCEA: 10t; sticlă; − 2 autovehicule de control al − 1 autospecială p.s.i.; − 1 alupă corp metalic; circulaŃiei; − 3 servanŃi. − 2 bărci cu motor; − 4 poliŃi ti (controlul circulaŃiei); − 10 poliŃi ti (menŃinerea i SERVICIUL DE restabilirea ordinii publice); AMBULANłĂ JUDEłEAN TULCEA: − 50 angajaŃi ai Serviciului; − 10 autosanitare ARTI; − 5 nave ARTI. INSPECTORATUL JUDEłEAN AL POLIłIEI DE FRONTIERĂ SPITALUL JUDEłEAN DE TULCEA: URGENłĂ TULCEA:
100 poliŃi ti de frontieră; − 51 angajaŃi ai Spitalului. 5 autospeciale de intervenŃie; 5 ambarcaŃiuni rapide de SOCIETATEA DE CRUCE intervenŃie; RO IE DIN ROMÂNIA – 1 navă sanitară; FILIALA TULCEA: 1 gabară transport. (protecŃie i sprijin pentru 1.000 victime) INSPECTORATUL DE JANDARMI − câte 2 echipe de prim ajutor JUDEłEAN TULCEA: de câte 5 persoane la nivelul − 1 ofiŃer, 15 subofiŃeri, 1 p.c.; subfilialelor Cri an, Isaccea, − 2 autocamioane; Mahmudia, i Măcin; − 2 alupe; − 2 deta amente de intervenŃie − 2 autoturisme. a 16 persoane la nivelul subfilialei municipale Tulcea; − îmbrăcăminte i încălŃăminte pentru 1.000 persoane; − 1.000 seturi lenjerie de pat; − 1.000 pături; − 300 saci de dormit;
DIRECłIA SILVICĂ TULCEA: − 60 angajaŃi ai DirecŃiei; − mijloace auto i navale locale.
Pagina 72 din 94 NESECRET
NESECRET
DIRECłIA SANITARĂ VETERINARĂ I PENTRU SIGURANłA ALIMENTELOR TULCEA: − 30 angajaŃi ai DirecŃiei; − 1 unitate de determinare a radioactivităŃii din produse;
ADMINISTRAłIA NAłIONALĂ A ÎMBUNĂTĂłIRILOR FUNCIARE UNITATEA DE ADMINISTRARE NR. 1 TULCEA: − 10 angajaŃi ai unităŃii; − 1 autoturisme ARO.
INSPECTORATUL COLAR AL JUDEłULUI TULCEA: − 50 angajaŃi ai unităŃii precum i ai unităŃilor subordonate; − 1.200 paturi cu cazarmament complet;
DIRECłIA GENERALĂ A FINANłELOR PUBLICE TULCEA; − 6 angajaŃi ai DirecŃiei;
DIRECłIA JUDEłEANĂ PENTRU CULTURĂ, CULTE I PATRIMONIUL CULTURAL NAłIONAL TULCEA: − 7 angajaŃi ai DirecŃiei;
SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR JUDEłEAN DE EVIDENłĂ A PERSOANELOR TULCEA: − 3 angajaŃi ai Serviciului;
SERVICUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR TULCEA: − 20 angajaŃi ai Serviciului; − 1 autobasculantă RABA 16 tone; − 1 auto LEA.
AGENłIA JUDEłEANĂ PENTRU PRESTAłII SOCIALE TULCEA: − 2 angajaŃi ai AgenŃiei;
AUTORITĂłILE ADMINISTRAłIEI PUBLICE LOCALE ÎN RAZA CĂREIA S A PRODUS SITUAłIA DE URGENłĂ;
Pagina 73 din 94 NESECRET
NESECRET − în raport de amploarea i intensitatea evenimentului, cu forŃe i mijloace mobilizate pe plan local. B. ACCIDENTE CHIMICE I EXPLOZII CU IMPLICAłII ÎN AFARA AMPLASAMENTULUI, PRECUM I INCENDII DE MARI PROPORłII EXCEPTÂND PE CELE DE LA FONDUL FORESTIER INSPECTORATUL PENTRU U.M. 02044 TULCEA: AGENłIA DE PROTECłIE A SITUAłII DE URGENłĂ „DELTA” − o grupă de intervenŃie MEDIULUI TULCEA: AL JUDEłULUI TULCEA: compusă din 6 militari; − 2 angajaŃi ai AgenŃiei; − 120 cadre militare; − 1 autocamion; − 1 autoturism; − 6 autospeciale de lucru cu apă i − 2 nave. spumă; CĂPITĂNIA ZONALĂ − 1 autospecială de evacuarea U.M. 02119 CODRU (6km în TULCEA; fumului, gazelor i pentru iluminat; jurul obiectivului): − 10 ofiŃeri operativi; − 1 autospecială de lucru cu praf i − 1 A.P.C.T. R 835; − 2 alupe rapide din fibră de azot; sticlă; − 1 autoscară mecanică; U.M. 02131 VICTORIA (6km − 1 alupă corp metalic; − 1 autospecială de descarcerare; în jurul obiectivului): − 2 bărci cu motor; − 4 autocamioane de intervenŃie; − 1 autocamion RD 10215 − 4 autospeciale de primă intervenŃie 10t; SERVICIUL DE i comandă; − 1 autospecială p.s.i.; AMBULANłĂ JUDEłEAN − 1 autospecială CBRN − 3 servanŃi. TULCEA: − 1 navă de stins incendii; − 50 angajaŃi ai Serviciului; − 10 autosanitare ARTI; − 5 nave ARTI.
INSPECTORATUL DE POLIłIE SPITALUL JUDEłEAN DE JUDEłEAN TULCEA: U.M. 02035 SLAVA URGENłĂ TULCEA: − 2 autovehicule de control al CERCHEZĂ (6km în jurul − 51 angajaŃi ai Spitalului. circulaŃiei; obiectivului): − 4 poliŃi ti (controlul circulaŃiei); − 1 autospecială p.s.i. ; SOCIETATEA DE CRUCE − 10 poliŃi ti (menŃinerea i − 3 servanŃi. RO IE DIN ROMÂNIA – restabilirea ordinii publice); FILIALA TULCEA: (protecŃie i sprijin pentru 1.000 INSPECTORATUL JUDEłEAN AL victime) POLIłIEI DE FRONTIERĂ − câte 2 echipe de prim ajutor TULCEA: de câte 5 persoane la nivelul 100 poliŃi ti de frontieră; subfilialelor Cri an, Isaccea, 5 autospeciale de intervenŃie; Mahmudia, i Măcin; 5 ambarcaŃiuni rapide de − 2 deta amente de intervenŃie intervenŃie; a 16 persoane la nivelul 1 navă sanitară; subfilialei municipale Tulcea; 1 gabară transport. − îmbrăcăminte i încălŃăminte pentru 1.000 INSPECTORATUL DE JANDARMI persoane; JUDEłEAN TULCEA: − 1.000 seturi lenjerie de pat; − 1 ofiŃer, 15 subofiŃeri, 1 p.c.; − 1.000 pături; − 2 autocamioane; − 300 saci de dormit; − 2 alupe; − 2 autoturisme. DIRECłIA SILVICĂ TULCEA: − 60 angajaŃi ai DirecŃiei; − mijloace auto i navale locale.
DIRECłIA SANITARĂ VETERINARĂ I PENTRU SIGURANłA ALIMENTELOR TULCEA: − 30 angajaŃi ai DirecŃiei;
Pagina 74 din 94 NESECRET
NESECRET ADMINISTRAłIA NAłIONALĂ A ÎMBUNĂTĂłIRILOR FUNCIARE UNITATEA DE ADMINISTRARE NR. 1 TULCEA: − 10 angajaŃi ai unităŃii; − 1 autoturisme ARO.
INSPECTORATUL COLAR AL JUDEłULUI TULCEA: − 50 angajaŃi ai unităŃii precum i ai unităŃilor subordonate; − 1.200 paturi cu cazarmament complet;
DIRECłIA GENERALĂ A FINANłELOR PUBLICE TULCEA; − 6 angajaŃi ai DirecŃiei;
DIRECłIA JUDEłEANĂ PENTRU CULTURĂ, CULTE I PATRIMONIUL CULTURAL NAłIONAL TULCEA: − 7 angajaŃi ai DirecŃiei;
SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR JUDEłEAN DE EVIDENłĂ A PERSOANELOR TULCEA: − 3 angajaŃi ai Serviciului;
SERVICUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR TULCEA: − 20 angajaŃi ai Serviciului; − 1 autobasculantă RABA 16 tone; − 1 auto LEA.
AGENłIA JUDEłEANĂ PENTRU PRESTAłII SOCIALE TULCEA: − 2 angajaŃi ai AgenŃiei;
AUTORITĂłILE ADMINISTRAłIEI PUBLICE LOCALE ÎN RAZA CĂREIA S A PRODUS SITUAłIA DE URGENłĂ; în raport de amploarea i intensitatea evenimentului, cu forŃe i mijloace mobilizate pe plan local. C. ACCIDENTE MAJORE LA UTILAJE I INSTALAłII TEHNOLOGICE PERICULOASE INSPECTORATUL PENTRU U.M. 02044 TULCEA: CĂPITĂNIA ZONALĂ SITUAłII DE URGENłĂ „DELTA” − o grupă de intervenŃie TULCEA; AL JUDEłULUI TULCEA: compusă din 6 militari; − 10 ofiŃeri operativi;
− 120 cadre militare; − 1 autocamion; − 2 alupe rapide din fibră de − 6 autospeciale de lucru cu apă i − 2 nave. sticlă; spumă; − 1 alupă corp metalic; Pagina 75 din 94 NESECRET
NESECRET − 1 autospecială de evacuarea U.M. 02119 CODRU (6km în 2 bărci cu motor; fumului, gazelor i pentru iluminat; jurul obiectivului): − 1 autospecială de lucru cu praf i − 1 A.P.C.T. R 835; AGENłIA DE PROTECłIE A azot; MEDIULUI TULCEA: − 1 autoscară mecanică; U.M. 02131 VICTORIA (6km − 2 angajaŃi ai AgenŃiei; − 1 autospecială de descarcerare; în jurul obiectivului): − 1 autoturism; − 4 autocamioane de intervenŃie; − 1 autocamion RD 10215 − 4 autospeciale de primă intervenŃie 10t; SERVICIUL PUBLIC i comandă; − 1 autospecială p.s.i.; COMUNITAR JUDEłEAN − 1 autospecială CBRN; − 3 servanŃi. DE EVIDENłĂ A − 1 navă de stins incendii; PERSOANELOR TULCEA: − 3 angajaŃi ai Serviciului; INSPECTORATUL DE POLIłIE JUDEłEAN TULCEA: SERVICIUL DE − 2 autovehicule de control al AMBULANłĂ JUDEłEAN circulaŃiei; TULCEA: − 4 poliŃi ti (controlul circulaŃiei); − 50 angajaŃi ai Serviciului; − 10 poliŃi ti (menŃinerea i − 10 autosanitare ARTI; restabilirea ordinii publice); − 5 nave ARTI.
INSPECTORATUL JUDEłEAN AL SPITALUL JUDEłEAN DE POLIłIEI DE FRONTIERĂ URGENłĂ TULCEA: TULCEA: − 51 angajaŃi ai Spitalului. 40 poliŃi ti de frontieră; 2 autospeciale de intervenŃie. SOCIETATEA DE CRUCE RO IE DIN ROMÂNIA – INSPECTORATUL DE JANDARMI FILIALA TULCEA: JUDEłEAN TULCEA: (protecŃie i sprijin pentru 1.000 − 1 ofiŃer, 15 subofiŃeri, 1 p.c.; victime) − 2 autocamioane; − câte 2 echipe de prim ajutor − 2 alupe; de câte 5 persoane la nivelul subfilialelor Cri an, Isaccea, − 2 autoturisme. Mahmudia, i Măcin; − 2 deta amente de intervenŃie a 16 persoane la nivelul subfilialei municipale Tulcea; − îmbrăcăminte i încălŃăminte pentru 1.000 persoane; − 1.000 seturi lenjerie de pat; − 1.000 pături; − 300 saci de dormit.
AGENłIA JUDEłEANĂ PENTRU PRESTAłII SOCIALE TULCEA: − 2 angajaŃi ai AgenŃiei;
AUTORITĂłILE ADMINISTRAłIEI PUBLICE LOCALE ÎN RAZA CĂREIA S A PRODUS SITUAłIA DE URGENłĂ; − în raport de amploarea i intensitatea evenimentului, cu forŃe i mijloace mobilizate pe plan local. D. INUNDAłII DE MARI PROPORłII PRODUSE DE ACCIDENTE LA CONSTRUCłII HIDROTEHNICE INSPECTORATUL PENTRU U.M. 02044 TULCEA: SERVICIUL DE SITUAłII DE URGENłĂ „DELTA” − o grupă de intervenŃie AMBULANłĂ JUDEłEAN AL JUDEłULUI TULCEA: compusă din 6 militari; TULCEA:
− 100 cadre militare; − 1 autocamion; − 50 angajaŃi ai Serviciului; − 4 autocamioane de intervenŃie; − 2 nave. − 10 autosanitare ARTI; − 4 motopompe; − 5 nave ARTI; Pagina 76 din 94 NESECRET
NESECRET − 4 bărci cu motor; SERVICUL DE − 1 autospecială de descarcerare; GOSPODĂRIRE A APELOR − 4 autospeciale de primă intervenŃie TULCEA: i comandă; − 27 angajaŃi ai Serviciului; − 1 navă de stins incendii, evacuarea − 4 tractoare cu remorcă; populaŃiei; − 1 autobasculantă RABA 16 INSPECTORATUL DE POLIłIE tone; JUDEłEAN TULCEA: − 1 auto LEA; − 2 autovehicule de control al − 1 gabară 20 tone; circulaŃiei; − 1 remorcher BM 150 CP. − 4 poliŃi ti (controlul circulaŃiei); − 12 poliŃi ti (menŃinerea i INSPECTORATUL restabilirea ordinii publice); JUDEłEAN ÎN − 1 alupă; CONSTRUCłII TULCEA: − 8 inspectori de specialitate; INSPECTORATUL JUDEłEAN AL POLIłIEI DE FRONTIERĂ AGENłIA DE PROTECłIE A TULCEA: MEDIULUI TULCEA: 100 poliŃi ti de frontieră; − 5 angajaŃi ai AgenŃiei; 5 autospeciale de intervenŃie; − 1 autoturism; 5 ambarcaŃiuni rapide de − echipament de monitorizare a intervenŃie; apei în laborator. 1 navă sanitară; 1 gabară transport. ADMINISTRAłIA NAłIONALĂ A INSPECTORATUL DE JANDARMI ÎMBUNĂTĂłIRILOR JUDEłEAN TULCEA: FUNCIARE UNITATEA DE − 1 ofiŃer, 15 subofiŃeri, 1 p.c.; ADMINISTRARE NR. 1 − 2 autocamioane; TULCEA: − 2 alupe; − 20 angajaŃi ai unităŃii; − 2 autoturisme. − 1 autoturisme ARO.
CĂPITĂNIA ZONALĂ TULCEA; − 10 ofiŃeri operativi; − 2 alupe rapide din fibră de sticlă; − 1 alupă corp metalic; − 2 bărci cu motor;
DIRECłIA SILVICĂ TULCEA: − 76 angajaŃi ai DirecŃiei; − mijloace auto i navale locale.
INSPECTORATUL COLAR AL JUDEłULUI TULCEA: − 50 angajaŃi ai unităŃii precum i ai unităŃilor subordonate; − 1.200 paturi cu cazarmament complet;
DIRECłIA GENERALĂ A FINANłELOR PUBLICE TULCEA; − 2 angajaŃi ai DirecŃiei;
Pagina 77 din 94 NESECRET
NESECRET DIRECłIA JUDEłEANĂ PENTRU CULTURĂ, CULTE I PATRIMONIUL CULTURAL NAłIONAL TULCEA:
− 7 angajaŃi ai DirecŃiei;
SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR DE EVIDENłĂ A PERSOANELOR AL JUDEłULUI TULCEA: − 6 angajaŃi ai Serviciului;
DIRECłIA SANITARĂ VETERINARĂ I PENTRU SIGURANłA ALIMENTELOR TULCEA: − 15 angajaŃi ai DirecŃiei.
SPITALUL JUDEłEAN DE URGENłĂ TULCEA: − 51 angajaŃi ai Spitalului.
SOCIETATEA DE CRUCE RO IE DIN ROMÂNIA – FILIALA TULCEA: (protecŃie i sprijin pentru 1.000 victime); − câte 2 echipe de prim ajutor de câte 5 persoane la nivelul subfilialelor Cri an, Isaccea, Mahmudia, i Măcin; − 2 deta amente de intervenŃie a 16 persoane la nivelul subfilialei municipale Tulcea; − îmbrăcăminte i încălŃăminte pentru 1.000 persoane; − 1.000 seturi lenjerie de pat; − 1.000 pături; − 300 saci de dormit.
AGENłIA JUDEłEANĂ PENTRU PRESTAłII SOCIALE TULCEA: − 2 angajaŃi ai AgenŃiei; AUTORITĂłILE ADMINISTRAłIEI PUBLICE LOCALE ÎN RAZA CĂREIA S A PRODUS SITUAłIA DE URGENłĂ; − în raport de amploarea i intensitatea evenimentului, cu forŃe i mijloace mobilizate pe plan local pentru întărirea lucrărilor, monitorizarea acestora, anunŃarea, evacuarea i cazarea populaŃiei evacuate. E. FENOMENE METEO PERICULOASE I INUNDAłII INSPECTORATUL PENTRU U.M. 02044 TULCEA: SERVICUL DE SITUAłII DE URGENłĂ „DELTA” − o grupă de intervenŃie GOSPODĂRIRE A APELOR AL JUDEłULUI TULCEA: compusă din 6 militari; TULCEA: Pagina 78 din 94 NESECRET
NESECRET − 100 cadre militare; − 1 autocamion; − 31 agenŃi având la − 4 autocamioane de intervenŃie; − 2 nave. dispoziŃie 12 mire hidrometrice − 4 motopompe; i 13 posturi pluviometrice; − 4 bărci cu motor; U.M. 02016 BABADAG: − 4 tractoare cu remorcă; − 1 autospecială de descarcerare; − 1 bac fluvial propulsat − 1 autobasculantă RABA 16 − 4 autospeciale de primă intervenŃie capacitate 50 persoane; tone; i comandă; − 2 bărci de asalt Zodiac − 1 auto LEA; − 1 navă de stins incendii, evacuarea capacitate 12 persoane; − 1 gabară 20 tone; populaŃiei; − 4 autocamioane DAC − 1 remorcher BM 150 CP. 665T; INSPECTORATUL DE POLIłIE − 1 autocisternă cu apă; AGENłIA DE PROTECłIE A JUDEłEAN TULCEA: − 1 generator electric 5Kw; MEDIULUI TULCEA: − 2 autovehicule de control al − 30 militari. − 5 angajaŃi ai AgenŃiei; circulaŃiei; − 1 autoturism. − 4 poliŃi ti (controlul circulaŃiei); U.M. 02119 CODRU (6km în − 12 poliŃi ti (menŃinerea i jurul obiectivului): ADMINISTRAłIA restabilirea ordinii publice); − 1 A.P.C.T. R 835; NAłIONALĂ A − 1 alupă; ÎMBUNĂTĂłIRILOR U.M. 02131 VICTORIA (6km FUNCIARE UNITATEA DE INSPECTORATUL JUDEłEAN AL în jurul obiectivului): ADMINISTRARE NR. 1 POLIłIEI DE FRONTIERĂ − 1 autocamion RD 10215 TULCEA: TULCEA: 10t; − 10 angajaŃi ai unităŃii; 100 poliŃi ti de frontieră; − 1 autospecială p.s.i.; − 1 autoturisme ARO; 5 autospeciale de intervenŃie; − 3 servanŃi. − 2 pontoane dormitor; 5 ambarcaŃiuni rapide de − 1 remorcher 120 CP; intervenŃie; − 1 remorcher 65 CP. 1 navă sanitară; 1 gabară transport. CĂPITĂNIA ZONALĂ TULCEA; INSPECTORATUL DE JANDARMI − 10 ofiŃeri operativi; JUDEłEAN TULCEA: − 2 alupe rapide din fibră de − 1 ofiŃer, 15 subofiŃeri, 1 p.c.; sticlă; − 2 autocamioane; − 1 alupă corp metalic; − 2 alupe; − 2 bărci cu motor; − 2 autoturisme. SERVICIUL DE AMBULANłĂ JUDEłEAN TULCEA: − 50 angajaŃi ai Serviciului; − 10 autosanitare ARTI; − 5 nave ARTI.
INSPECTORATUL JUDEłEAN ÎN CONSTRUCłII TULCEA: − 8 inspectori de specialitate;
DIRECłIA SILVICĂ TULCEA: − 76 angajaŃi ai DirecŃiei; − mijloace auto i navale locale.
SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR JUDEłEAN DE EVIDENłĂ A PERSOANELOR TULCEA: − 3 angajaŃi ai Serviciului;
DIRECłIA SANITARĂ VETERINARĂ I PENTRU SIGURANłA ALIMENTELOR TULCEA: Pagina 79 din 94 NESECRET
NESECRET − 45 angajaŃi ai DirecŃiei.
SPITALUL JUDEłEAN DE URGENłĂ TULCEA: − 51 angajaŃi ai Spitalului.
DIRECłIA GENERALĂ A FINANłELOR PUBLICE TULCEA; − 2 angajaŃi ai DirecŃiei;
DIRECłIA JUDEłEANĂ PENTRU CULTURĂ, CULTE I PATRIMONIUL CULTURAL NAłIONAL TULCEA: − 7 angajaŃi ai DirecŃiei;
INSPECTORATUL COLAR AL JUDEłULUI TULCEA: − 40 angajaŃi; − 1.200 paturi cu cazarmament complet.
SOCIETATEA DE CRUCE RO IE DIN ROMÂNIA – FILIALA TULCEA: (protecŃie i sprijin pentru 1.000 victime) − câte 2 echipe de prim ajutor de câte 5 persoane la nivelul subfilialelor Cri an, Isaccea, Mahmudia, i Măcin; − 2 deta amente de intervenŃie a 16 persoane la nivelul subfilialei municipale Tulcea; − îmbrăcăminte i încălŃăminte pentru 1.000 persoane; − seturi lenjerie de pat; − pături; − 300 saci de dormit. AGENłIA JUDEłEANĂ PENTRU PRESTAłII SOCIALE TULCEA: − 2 angajaŃi ai AgenŃiei;
AUTORITĂłILE ADMINISTRAłIEI PUBLICE LOCALE ÎN RAZA CĂREIA S A PRODUS SITUAłIA DE URGENłĂ; − în raport de amploarea i intensitatea evenimentului, cu forŃe i mijloace mobilizate pe plan local pentru întărirea lucrărilor, monitorizarea acestora, anunŃarea, evacuarea i cazarea populaŃiei evacuate. F. CUTREMURE INSPECTORATUL PENTRU U.M. 02044 TULCEA: INSPECTORATUL SITUAłII DE URGENłĂ „DELTA” − o grupă de intervenŃie JUDEłEAN ÎN AL JUDEłULUI TULCEA: compusă din 6 militari; CONSTRUCłII TULCEA: Pagina 80 din 94 NESECRET
NESECRET − 350 cadre militare; − 1 autocamion; − 8 inspectori de specialitate; − 7 autospeciale de lucru cu apă i − 2 nave. spumă; SERVICIUL DE − 1 autospecială de evacuarea U.M. 02016 BABADAG: AMBULANłĂ JUDEłEAN fumului, gazelor i pentru iluminat; − 4 autocamioane DAC TULCEA: − 1 autospecială de lucru cu praf i 665T; − 70 angajaŃi ai Serviciului; azot; − 1 autocisternă cu apă; − 10 autosanitare ARTI; − 1 autoscară mecanică; − 1 generator electric 5 Kw; − 5 nave ARTI. − 1 autospecială de descarcerare; − 25 militari. − 4 autocamioane de intervenŃie; SPITALUL JUDEłEAN DE − 4 autospeciale de primă intervenŃie U.M. 02119 CODRU (6km în URGENłĂ TULCEA: i comandă; jurul obiectivului): − 51 angajaŃi ai Spitalului. − 1 navă de stins incendii; − 1 A.P.C.T. R 835; INSPECTORATUL COLAR INSPECTORATUL DE POLIłIE U.M. 02131 VICTORIA (6km AL JUDEłULUI TULCEA: JUDEłEAN TULCEA: în jurul obiectivului): − 200 angajaŃi; − 4 autovehicule de control al − 1 autocamion RD 10215 − 1.200 paturi cu cazarmament circulaŃiei; 10t; complet. − 8 poliŃi ti (controlul circulaŃiei); − 1 autospecială p.s.i.; − 60 poliŃi ti (menŃinerea i − 3 servanŃi. SOCIETATEA DE CRUCE restabilirea ordinii publice); RO IE DIN ROMÂNIA – − 1 camion; FILIALA TULCEA: (protecŃie i sprijin pentru 1.000 INSPECTORATUL JUDEłEAN AL victime) POLIłIEI DE FRONTIERĂ − Câte 2 echipe de prim ajutor TULCEA: de câte 5 persoane la nivelul 200 poliŃi ti de frontieră; subfilialelor Cri an, Isaccea, 5 autospeciale de intervenŃie; Mahmudia, i Măcin; 3 autocamioane; − 2 deta amente de intervenŃie 5 ambarcaŃiuni rapide de a 16 persoane la nivelul intervenŃie; subfilialei municipale Tulcea; 1 navă sanitară; − Îmbrăcăminte i 1 gabară transport. încălŃăminte pentru 1.000 persoane; INSPECTORATUL DE JANDARMI − 1.000 seturi lenjerie de pat; JUDEłEAN TULCEA: − 1.000 pături; − 1 ofiŃer, 15 subofiŃeri, 1 p.c.; − 300 saci de dormit. − 2 autocamioane; − 2 alupe; SERVICIUL PUBLIC − 2 autoturisme. COMUNITAR JUDEłEAN DE EVIDENłĂ A PERSOANELOR TULCEA: − 3 angajaŃi ai Serviciului;
DIRECłIA SANITARĂ VETERINARĂ I PENTRU SIGURANłA ALIMENTELOR TULCEA: − 75 angajaŃi ai DirecŃiei.
AGENłIA DE PROTECłIE A MEDIULUI TULCEA: − 10 angajaŃi ai AgenŃiei; − 1 autoturism.
DIRECłIA GENERALĂ A FINANłELOR PUBLICE TULCEA; − 10 angajaŃi ai DirecŃiei;
DIRECłIA JUDEłEANĂ PENTRU CULTURĂ, CULTE I PATRIMONIUL
Pagina 81 din 94 NESECRET
NESECRET CULTURAL NAłIONAL TULCEA: − 7 angajaŃi ai DirecŃiei;
ADMINISTRAłIA NAłIONALĂ A ÎMBUNĂTĂłIRILOR FUNCIARE UNITATEA DE ADMINISTRARE NR. 1 TULCEA: − 10 angajaŃi ai unităŃii; − 1 autoturisme ARO; − 2 pontoane dormitor; − 1 remorcher 120 CP; − 1 remorcher 65 CP.
DIRECłIA SILVICĂ TULCEA: − 76 angajaŃi ai DirecŃiei; − mijloace auto i navale locale.
S.C. TULCEA GAZ S.A.: − 6 angajaŃi; − 1 autoturism i 2 detectoare de gaz..
SERVICUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR TULCEA: − 25 angajaŃi ai Serviciului; − 4 tractoare cu remorcă; − 1 autobasculantă RABA 16 tone; − 1 auto LEA; − 1 gabară 20 tone; − 1 remorcher BM 150 CP.
AGENłIA JUDEłEANĂ PENTRU PRESTAłII SOCIALE TULCEA: − 2 angajaŃi ai AgenŃiei;
AUTORITĂłILE ADMINISTRAłIEI PUBLICE LOCALE ÎN RAZA CĂREIA S A PRODUS SITUAłIA DE URGENłĂ; − în raport de amploarea i intensitatea evenimentului, cu forŃe i mijloace mobilizate pe plan local pentru evacuarea i cazarea populaŃiei evacuate, adăpostirea animalelor. G. ACCIDENTE BIOLOGICE, EPIDEMII I EPIZOOTII INSPECTORATUL PENTRU U.M. 02044 TULCEA: DIRECłIA SANITARĂ SITUAłII DE URGENłĂ „DELTA” − o grupă de intervenŃie VETERINARĂ I PENTRU AL JUDEłULUI TULCEA: compusă din 6 militari; SIGURANłA − 80 cadre militare; − 1 autocamion; ALIMENTELOR TULCEA: − 4 autospeciale de lucru cu apă i − 2 nave. − 75 angajaŃi ai DirecŃiei; spumă; − 1 autolaborator; − 4 autocamioane de intervenŃie; U.M. 02119 CODRU (6km în − 10 motopompe
Pagina 82 din 94 NESECRET
NESECRET − 4 autospeciale de primă intervenŃie jurul obiectivului): dezinfectante; i comandă; − 1 A.P.C.T. R 835; − Materiale de protecŃie i − 1 navă de stins incendii; dezinfectare; U.M. 02131 VICTORIA (6km − CapacităŃi de diagnostic INSPECTORATUL DE POLIłIE în jurul obiectivului): rapid al bolilor. JUDEłEAN TULCEA: − 1 autocamion RD 10215 − 4 autovehicule de control al 10t; AGENłIA DE PROTECłIE A circulaŃiei; − 1 autospecială p.s.i.; MEDIULUI TULCEA: − 8 poliŃi ti (controlul circulaŃiei); − 3 servanŃi. − 2 angajaŃi ai AgenŃiei; − 20 poliŃi ti (menŃinerea i − 1 autoturism. restabilirea ordinii publice); SERVICIUL DE AMBULANłĂ − 1 autospecială; JUDEłEAN TULCEA: − 1 alupă; − 60 angajaŃi ai Serviciului; INSPECTORATUL JUDEłEAN AL − 10 autosanitare ARTI; POLIłIEI DE FRONTIERĂ − 5 nave ARTI. TULCEA: − 100 poliŃi ti de frontieră; SPITALUL JUDEłEAN DE − 5 autospeciale de intervenŃie; URGENłĂ TULCEA: − 5 ambarcaŃiuni rapide de − 51 angajaŃi ai Spitalului. intervenŃie; − 1 navă sanitară; DIRECłIA SILVICĂ − 1 gabară transport. TULCEA: − 76 angajaŃi ai DirecŃiei; INSPECTORATUL DE JANDARMI − mijloace auto i navale JUDEłEAN TULCEA: locale. − 1 ofiŃer, 15 subofiŃeri, 1 p.c.; − 2 autocamioane; CĂPITĂNIA ZONALĂ − 2 alupe; TULCEA; − 2 autoturisme. − 10 ofiŃeri operativi; − 2 alupe rapide din fibră de sticlă; − 1 alupă corp metalic; − 2 bărci cu motor;
DIRECłIA GENERALĂ A FINANłELOR PUBLICE TULCEA; − 6 angajaŃi ai DirecŃiei;
DIRECłIA JUDEłEANĂ PENTRU CULTURĂ, CULTE I PATRIMONIUL CULTURAL NAłIONAL TULCEA: − 7 angajaŃi ai DirecŃiei;
INSPECTORATUL COLAR AL JUDEłULUI TULCEA: − 20 angajaŃi;
SOCIETATEA DE CRUCE RO IE DIN ROMÂNIA – FILIALA TULCEA: (protecŃie i sprijin pentru 1.000 victime) − câte 2 echipe de prim ajutor de câte 5 persoane la nivelul subfilialelor Cri an, Isaccea, Mahmudia, i Măcin; − 2 deta amente de intervenŃie a 16 persoane la nivelul subfilialei municipale Tulcea;
Pagina 83 din 94 NESECRET
NESECRET − îmbrăcăminte i încălŃăminte pentru 1.000 persoane; − 1.000 seturi lenjerie de pat; − 1.000 pături; − 300 saci de dormit.
AGENłIA JUDEłEANĂ PENTRU PRESTAłII SOCIALE TULCEA: − 2 angajaŃi ai AgenŃiei;
AUTORITĂłILE ADMINISTRAłIEI PUBLICE LOCALE ÎN RAZA CĂREIA S A PRODUS SITUAłIA DE URGENłĂ; − constituirea echipelor pentru monitorizarea evoluŃiei evenimentului; − constituirea echipelor de acŃiune în situaŃia apariŃiilor simptomelor specifice; asigurarea mijloacelor necesare în astfel de cazuri.
H. AVARII LA CONDUCTE MAGISTRALE INSPECTORATUL PENTRU U.M. 02035 SLAVA CĂPITĂNIA ZONALĂ SITUAłII DE URGENłĂ „DELTA” CERCHEZĂ (6km în jurul TULCEA; AL JUDEłULUI TULCEA: obiectivului): − 10 ofiŃeri operativi; − 60 cadre militare; − 1 autospecială p.s.i. ; − 2 alupe rapide din fibră de − 3 autospeciale de lucru cu apă i − 3 servanŃi. sticlă; spumă; − 1 alupă corp metalic; − 1 autospecială de evacuarea − 2 bărci cu motor; fumului, gazelor i pentru iluminat; − 1 autospecială de descarcerare; DIRECłIA SILVICĂ − 1 autocamion de intervenŃie; TULCEA: − 2 autospeciale de primă intervenŃie − 40 angajaŃi ai DirecŃiei; i comandă; − mijloace auto i navale locale. INSPECTORATUL DE POLIłIE JUDEłEAN TULCEA: SERVICIUL DE − 2 autovehicule de control al AMBULANłĂ JUDEłEAN circulaŃiei; TULCEA: − 4 poliŃi ti (controlul circulaŃiei); − 35 angajaŃi ai Serviciului; − 8 poliŃi ti (menŃinerea i − 10 autosanitare ARTI; restabilirea ordinii publice); − 5 nave ARTI.
INSPECTORATUL JUDEłEAN AL SPITALUL JUDEłEAN DE POLIłIEI DE URGENłĂ TULCEA: FRONTIERĂ TULCEA: − 51 angajaŃi ai Spitalului. 20 poliŃi ti de frontieră; 2 autospeciale de intervenŃie; S.C. TULCEA GAZ S.A.: − 6 angajaŃi; INSPECTORATUL DE JANDARMI − 1 autoturism i 2 detectoare JUDEłEAN TULCEA: de gaz. − 1 ofiŃer, 15 subofiŃeri, 1 p.c.; − 2 autocamioane; AGENłIA DE PROTECłIE A − 2 alupe; MEDIULUI TULCEA: − 2 autoturisme. − 2 angajaŃi ai AgenŃiei; − 1 autoturism.
Pagina 84 din 94 NESECRET
NESECRET SOCIETATEA DE CRUCE RO IE DIN ROMÂNIA – FILIALA TULCEA: (protecŃie i sprijin pentru 1.000 victime) − Câte 2 echipe de prim ajutor de câte 5 persoane la nivelul subfilialelor Cri an, Isaccea, Mahmudia, i Măcin; − 2 deta amente de intervenŃie a 16 persoane la nivelul subfilialei municipale Tulcea; − Îmbrăcăminte i încălŃăminte pentru 1.000 persoane; − 1.000 seturi lenjerie de pat; − 1.000 pături; − 300 saci de dormit. I. ACCIDENTE MAJORE PE CĂILE DE TRANSPORT INSPECTORATUL PENTRU U.M. 02044 TULCEA: SERVICIUL DE SITUAłII DE URGENłĂ „DELTA” − o grupă de intervenŃie AMBULANłĂ JUDEłEAN AL JUDEłULUI TULCEA: compusă din 6 militari; TULCEA: − 100 cadre militare; − 1 autocamion; − 35 angajaŃi ai Serviciului; − 6 autospeciale de lucru cu apă i − 2 nave. − 10 autosanitare ARTI; spumă; − 5 nave ARTI. − 1 autospecială de evacuarea U.M. 02016 BABADAG: fumului, gazelor i pentru iluminat; − 3 autocamioane DAC 665T; CĂPITĂNIA ZONALĂ − 1 autospecială de lucru cu praf i − 20 militari. TULCEA; azot; − 10 ofiŃeri operativi; − 1 autoscară mecanică; U.M. 02119 CODRU (6km în − 2 alupe rapide din fibră de − 1 autospecială de descarcerare; jurul obiectivului): sticlă; − 4 autocamioane de intervenŃie; − 1 alupă corp metalic; − 4 autospeciale de primă intervenŃie − 1 A.P.C.T. R 835; − 2 bărci cu motor; i comandă; − 1 navă de stins incendii; U.M. 02131 VICTORIA (6km SPITALUL JUDEłEAN DE în jurul obiectivului): URGENłĂ TULCEA: INSPECTORATUL DE POLIłIE − 1 autocamion RD 10215 − 51 angajaŃi ai Spitalului. JUDEłEAN TULCEA: 10t; − 4 autovehicule de control al − 1 autospecială p.s.i.; SERVICIUL PUBLIC circulaŃiei; − 3 servanŃi. COMUNITAR JUDEłEAN − 8 poliŃi ti (controlul circulaŃiei); DE EVIDENłĂ A − 20 poliŃi ti (menŃinerea i U.M. 02035 SLAVA PERSOANELOR TULCEA: restabilirea ordinii publice); CERCHEZĂ (6km în jurul − 3 angajaŃi ai Serviciului; − 1 autospecială; obiectivului): − 1 alupă; − 1 autospecială p.s.i. ; AGENłIA DE PROTECłIE A − 3 servanŃi. MEDIULUI TULCEA: INSPECTORATUL JUDEłEAN AL − 2 angajaŃi ai AgenŃiei; POLIłIEI DE FRONTIERĂ − 1 autoturism. TULCEA: 20 poliŃi ti de frontieră; ADMINISTRAłIA 3 autospeciale de NAłIONALĂ A intervenŃie; ÎMBUNĂTĂłIRILOR 5 ambarcaŃiuni rapide de FUNCIARE UNITATEA DE intervenŃie; ADMINISTRARE NR. 1 1 navă sanitară; TULCEA: 1 gabară transport. − 10 angajaŃi ai unităŃii; INSPECTORATUL DE JANDARMI − 1 autoturisme ARO; JUDEłEAN TULCEA: − 2 pontoane dormitor; − 1 ofiŃer, 15 subofiŃeri, 1 p.c.; − 1 remorcher 120 CP; − 2 autocamioane; − 1 remorcher 65 CP. − 2 alupe; − 2 autoturisme.
Pagina 85 din 94 NESECRET
NESECRET S.C. TULCEA GAZ S.A.: − 6 angajaŃi; − 1 autoturism i 2 detectoare de gaz.
INSPECTORATUL COLAR AL JUDEłULUI TULCEA: − 40 angajaŃi; − 1.200 paturi cu cazarmament complet.
DIRECłIA SANITARĂ VETERINARĂ I PENTRU SIGURANłA ALIMENTELOR TULCEA: − 20 angajaŃi ai DirecŃiei; − 1 navă rapidă; − 1 navă clasică.
SERVICUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR TULCEA: − 34 angajaŃi ai Serviciului; − 4 tractoare cu remorcă; − 1 autobasculantă RABA 16 tone; − 1 auto LEA; − 1 gabară 20 tone; − 1 remorcher BM 150 CP.
SOCIETATEA DE CRUCE RO IE DIN ROMÂNIA – FILIALA TULCEA: (protecŃie i sprijin pentru 1.000 victime) − Câte 2 echipe de prim ajutor de câte 5 persoane la nivelul subfilialelor Cri an, Isaccea, Mahmudia, i Măcin; − 2 deta amente de intervenŃie a 16 persoane la nivelul subfilialei municipale Tulcea; − îmbrăcăminte i încălŃăminte pentru 1.000 persoane; − 1.000 seturi lenjerie de pat; − 1.000 pături; − 300 saci de dormit.
AGENłIA JUDEłEANĂ PENTRU PRESTAłII SOCIALE TULCEA: − 2 angajaŃi ai AgenŃiei; J. CĂDERI DE OBIECTE COSMICE INSPECTORATUL PENTRU U.M. 02044 TULCEA: DIRECłIA SANITARĂ SITUAłII DE URGENłĂ „DELTA” − o grupă de intervenŃie VETERINARĂ I PENTRU AL JUDEłULUI TULCEA: compusă din 6 militari; SIGURANłA − 100 cadre militare; − 1 autocamion; ALIMENTELOR TULCEA:
− 6 autospeciale de lucru cu apă i − 2 nave. − 30 angajaŃi ai DirecŃiei. spumă; − 1 autospecială de evacuarea U.M.02016 BABADAG: fumului, gazelor i pentru iluminat; − 4 autocamioane DAC 665T;
Pagina 86 din 94 NESECRET
NESECRET − 1 autospecială de lucru cu praf i − 1 autocisternă cu apă; CĂPITĂNIA ZONALĂ azot; − 1 generator electric 5 Kw; TULCEA; − 1 autoscară mecanică; − 20 militari. − 10 ofiŃeri operativi; − 1 autospecială de descarcerare; − 2 alupe rapide din fibră de − 4 autocamioane de intervenŃie; U.M. 02119 CODRU (6km în sticlă; − 4 autospeciale de primă intervenŃie jurul obiectivului): − 1 alupă corp metalic; i comandă; − 1 A.P.C.T. R 835; − 2 bărci cu motor; − 1 navă de stins incendii; DIRECłIA SILVICĂ U.M. 02131 VICTORIA (6km TULCEA: INSPECTORATUL DE POLIłIE în jurul obiectivului): − 76 angajaŃi ai DirecŃiei; JUDEłEAN TULCEA: − 1 autocamion RD 10215 − mijloace auto i navale − 2 autovehicule de control al 10t; locale. circulaŃiei; − 1 autospecială p.s.i.; − 4 poliŃi ti (controlul circulaŃiei); − 3 servanŃi. DIRECłIA GENERALĂ A − 8 poliŃi ti (menŃinerea i FINANłELOR PUBLICE restabilirea ordinii publice); TULCEA; − 6 angajaŃi ai DirecŃiei; INSPECTORATUL JUDEłEAN AL POLIłIEI DE FRONTIERĂ DIRECłIA JUDEłEANĂ TULCEA: PENTRU CULTURĂ, CULTE 100 poliŃi ti de frontieră; I PATRIMONIUL 5 autospeciale de CULTURAL NAłIONAL intervenŃie; TULCEA: 5 ambarcaŃiuni rapide de − 7 angajaŃi ai DirecŃiei; intervenŃie; 1 navă sanitară; SERVICIUL PUBLIC 1 gabară transport. COMUNITAR JUDEłEAN DE EVIDENłĂ A INSPECTORATUL DE JANDARMI PERSOANELOR TULCEA: JUDEłEAN TULCEA: − 3 angajaŃi ai Serviciului; − 1 ofiŃer, 15 subofiŃeri, 1 p.c.; − 2 autocamioane; SERVICIUL DE − 2 alupe; AMBULANłĂ JUDEłEAN − 2 autoturisme. TULCEA: − 62 angajaŃi ai Serviciului; − 10 autosanitare ARTI; − 5 nave ARTI.
SPITALUL JUDEłEAN DE URGENłĂ TULCEA: − 51 angajaŃi ai Spitalului.
AGENłIA DE PROTECłIE A MEDIULUI TULCEA: − 2 angajaŃi ai AgenŃiei; − 1 autoturism.
ADMINISTRAłIA NAłIONALĂ A ÎMBUNĂTĂłIRILOR FUNCIARE UNITATEA DE ADMINISTRARE NR. 1 TULCEA: − 10 angajaŃi ai unităŃii; − 1 autoturisme ARO; − 2 pontoane dormitor; − 1 remorcher 120 CP; − 1 remorcher 65 CP.
SERVICUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR TULCEA: − 25 angajaŃi ai Serviciului; − 4 tractoare cu remorcă; Pagina 87 din 94 NESECRET
NESECRET − 1 autobasculantă RABA 16 tone; − 1 auto LEA; − 1 gabară 20 tone; − 1 remorcher BM 150 CP.
S.C. TULCEA GAZ S.A.: − 6 angajaŃi; − 1 autoturism i 2 detectoare de gaz.
INSPECTORATUL COLAR AL JUDEłULUI TULCEA: − 45 angajaŃi; − 1.200 paturi cu cazarmament complet.
INSPECTORATUL JUDEłEAN ÎN CONSTRUCłII TULCEA: − 8 inspectori de specialitate;
SOCIETATEA DE CRUCE RO IE DIN ROMÂNIA – FILIALA TULCEA: (protecŃie i sprijin pentru 1.000 victime) − Câte 2 echipe de prim ajutor de câte 5 persoane la nivelul subfilialelor Cri an, Isaccea, Mahmudia, i Măcin; − 2 deta amente de intervenŃie a 16 persoane la nivelul subfilialei municipale Tulcea; − Îmbrăcăminte i încălŃăminte pentru 1.000 persoane; − 1.000 seturi lenjerie de pat; − 1.000 pături; − 300 saci de dormit.
AGENłIA JUDEłEANĂ PENTRU PRESTAłII SOCIALE TULCEA: − 2 angajaŃi ai AgenŃiei;
AUTORITĂłILE ADMINISTRAłIEI PUBLICE LOCALE ÎN RAZA CĂREIA S A PRODUS SITUAłIA DE URGENłĂ; − în raport de amploarea i intensitatea evenimentului, cu forŃe i mijloace mobilizate pe plan local pentru evacuarea i cazarea populaŃiei evacuate, adăpostirea animalelor.
Pagina 88 din 94 NESECRET
NESECRET K. ACCIDENTE MAJORE I AVARII MARI LA REłELE DE INSTALAłII I TELECOMUNICAłII INSPECTORATUL PENTRU U.M. 02044 TULCEA: DIRECłIA SILVICĂ SITUAłII DE URGENłĂ „DELTA” − o grupă de intervenŃie TULCEA: AL JUDEłULUI TULCEA: compusă din 6 militari; − 76 angajaŃi ai DirecŃiei; − 80 cadre militare; − 1 autocamion; − mijloace auto i navale − 4 autospeciale de lucru cu apă i − 2 nave. locale. spumă; − 1 autospecială de evacuarea U.M. 02119 CODRU (6km în SERVICIUL DE fumului, gazelor i pentru iluminat; jurul obiectivului): AMBULANłĂ JUDEłEAN − 1 autospecială de lucru cu praf i − 1 A.P.C.T. R 835; TULCEA: azot; − 36 angajaŃi ai Serviciului; − 1 autoscară mecanică; U.M. 02131 VICTORIA (6km − 10 autosanitare ARTI; − 1 autospecială de descarcerare; în jurul obiectivului): − 5 nave ARTI. − 2 autocamioane de intervenŃie; − 1 autocamion RD 10215 − 2 autospeciale de primă intervenŃie 10t; SPITALUL JUDEłEAN DE i comandă; − 1 autospecială p.s.i.; URGENłĂ TULCEA: − 1 navă de stins incendii; − 3 servanŃi. − 51 angajaŃi ai Spitalului.
INSPECTORATUL DE POLIłIE U.M. 02035 SLAVA CĂPITĂNIA ZONALĂ JUDEłEAN TULCEA: CERCHEZĂ (6km în jurul TULCEA; − 2 autovehicule de control al obiectivului): − 10 ofiŃeri operativi; circulaŃiei; − 1 autospecială p.s.i. ; − 2 alupe rapide din fibră de − 3 servanŃi. sticlă; − 4 poliŃi ti (controlul circulaŃiei); − 8 poliŃi ti (menŃinerea i − 1 alupă corp metalic; restabilirea ordinii publice); − 2 bărci cu motor; − 1 autospecială; − 1 alupă;
INSPECTORATUL JUDEłEAN AL POLIłIEI DE FRONTIERĂ TULCEA: 20 poliŃi ti de frontieră; 5 autospeciale de intervenŃie; 5 ambarcaŃiuni rapide de intervenŃie; 1 navă sanitară; 1 gabară transport.
INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEłEAN TULCEA: − 1 ofiŃer, 15 subofiŃeri, 1 p.c.; − 2 autocamioane; − 2 alupe; − 2 autoturisme. L. POLUĂRI MAJORE ALE FACTORILOR DE MEDIU CU HIDROCARBURI SAU ALTE SUBSTANłE, ALE CURSURILOR DE APĂ INTERIOARĂ I POLUĂRI MARINE ÎN ZONA COSTIERĂ INSPECTORATUL PENTRU U.M. 02044 TULCEA: SERVICUL DE SITUAłII DE URGENłĂ „DELTA” − o grupă de intervenŃie GOSPODĂRIRE A APELOR AL JUDEłULUI TULCEA: compusă din 6 militari; TULCEA: − 80 cadre militare; − 1 autocamion; − 31 agenŃi având la − 4 autospeciale de lucru cu apă i − 2 nave. dispoziŃie 12 mire hidrometrice spumă; i 13 posturi pluviometrice; − 2 autocamioane de intervenŃie; − 4 tractoare cu remorcă; − 4 autospeciale de primă intervenŃie − 1 autobasculantă RABA 16 i comandă; tone; − 1 navă de stins incendii; U.M. 02119 CODRU (6km în − 1 auto LEA; jurul obiectivului): − 1 gabară 20 tone; INSPECTORATUL DE POLIłIE − 1 A.P.C.T. R 835; − 1 remorcher BM 150 CP. JUDEłEAN TULCEA: − 2 alupe; U.M. 02131 VICTORIA (6km − 10 poliŃi ti (menŃinerea i în jurul obiectivului): Pagina 89 din 94 NESECRET
NESECRET restabilirea ordinii publice); − 1 autocamion RD 10215 AGENłIA DE PROTECłIE A 10t; MEDIULUI TULCEA: INSPECTORATUL JUDEłEAN AL − 1 autospecială p.s.i.; − 5 angajaŃi ai AgenŃiei; POLIłIEI DE FRONTIERĂ − 3 servanŃi. − 1 autoturism; TULCEA: − echipament de monitorizare 50 poliŃi ti de frontieră; U.M. 02035 SLAVA calitate ape în laborator. 5 autospeciale de CERCHEZĂ (6km în jurul intervenŃie; obiectivului): CĂPITĂNIA ZONALĂ 5 ambarcaŃiuni rapide de − 1 autospecială p.s.i. ; TULCEA; intervenŃie; − 3 servanŃi. − 10 ofiŃeri operativi; 1 navă sanitară; − 2 alupe rapide din fibră de 1 gabară transport. sticlă; − 1 alupă corp metalic; INSPECTORATUL DE JANDARMI − 2 bărci cu motor; JUDEłEAN TULCEA: − 1 ofiŃer, 15 subofiŃeri, 1 p.c.; DIRECłIA SILVICĂ − 2 autocamioane; TULCEA: − 2 alupe; − 45 angajaŃi ai DirecŃiei; − 2 autoturisme. − mijloace auto i navale locale.
SERVICIUL DE AMBULANłĂ JUDEłEAN TULCEA: − 65 angajaŃi ai Serviciului; − 10 autosanitare ARTI; − 5 nave ARTI.
SPITALUL JUDEłEAN DE URGENłĂ TULCEA: − 51 angajaŃi ai Spitalului.
ADMINISTRAłIA NAłIONALĂ A ÎMBUNĂTĂłIRILOR FUNCIARE UNITATEA DE ADMINISTRARE NR. 1 TULCEA: − 10 angajaŃi ai unităŃii; − 1 autoturisme ARO; − 2 pontoane dormitor; − 1 remorcher 120 CP; − 1 remorcher 65 CP.
INSPECTORATUL COLAR AL JUDEłULUI TULCEA: − 40 angajaŃi; − 1.200 paturi cu cazarmament complet.
DIRECłIA SANITARĂ VETERINARĂ I PENTRU SIGURANłA ALIMENTELOR TULCEA: − 48 angajaŃi ai DirecŃiei; − 1 autolaborator de protecŃie i dezinfecŃie; − 1 navă rapidă; − 1 navă clasică.
SOCIETATEA DE CRUCE RO IE DIN ROMÂNIA – FILIALA TULCEA: Pagina 90 din 94 NESECRET
NESECRET (protecŃie i sprijin pentru 1.000 victime) − câte 2 echipe de prim ajutor de câte 5 persoane la nivelul subfilialelor Cri an, Isaccea, Mahmudia, i Măcin; − 2 deta amente de intervenŃie a 16 persoane la nivelul subfilialei municipale Tulcea; − îmbrăcăminte i încălŃăminte pentru 1.000 persoane; − 1.000 seturi lenjerie de pat; − 1.000 pături; − 300 saci de dormit.
AGENłIA JUDEłEANĂ PENTRU PRESTAłII SOCIALE TULCEA: − 2 angajaŃi ai AgenŃiei;
AUTORITĂłILE ADMINISTRAłIEI PUBLICE LOCALE ÎN RAZA CĂREIA S A PRODUS SITUAłIA DE URGENłĂ; În raport de amploarea i intensitatea evenimentului,cu forŃe i mijloace mobilizate pe plan local pentru evacuarea i cazarea populaŃiei evacuate, adăpostirea animalelor, înlăturarea efectelor negative generate de accident.
4.4 AcŃiunile de protecŃie intervenŃie După producerea situaŃiei de urgenŃă forŃele de intervenŃie specializate acŃionează conform domeniului lor de activitate i competenŃă, pentru realizarea următoarelor masuri: A. Salvarea i / sau evacuarea oamenilor, animalelor i bunurilor materiale, evacuarea i transportul victimelor, cazarea sinistraŃilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente i materiale de primă necesitate, cercetarea obiectivelor i localităŃilor afectate potrivit prognozelor arătate în planurile de protecŃie i intervenŃie întocmite pe tipuri de risc; Salvarea i evacuarea populaŃiei, a colectivităŃilor de animale i a bunurilor materiale se execută încă din primele momente în primul rând din zona afectată, zonele imediat limitrofe zonei afectate, din zonele contaminate chimic sau radioactiv, precum i în aval de baraje sau din zonele inundabile ale cursurilor de apă. Datele i informaŃiile se transmit prin mijloacele de transmisiuni proprii i prin rapoarte operative la Secretariatul Tehnic Permanent al Comitetului JudeŃean pentru SituaŃii de UrgenŃă care funcŃionează în cadrul Inspectoratului pentru SituaŃii de UrgenŃă „Delta” al JudeŃului Tulcea la telefoanele: 0240 / 52.43.01, 0240 / 52.43.02 i fax 0240 / 52.37.00 i la telefonul de apel unic de urgenŃă 112;
B. Acordarea primului ajutor medical i psihologic, i participarea la evacuarea populaŃiei, a instituŃiilor publice i operatorilor economici afectaŃi; Acordarea primului ajutor medical i asigurarea asistenŃei medicale de specialitate se va realiză astfel: la locul evenimentului i pe timpul transportului victimelor de către: echipajele de pe ambulanŃele S.A.J. la spitalele: Pagina 91 din 94 NESECRET
NESECRET Tulcea 651 locuri; Măcin 180 locuri; Babadag 70 locuri. LocalităŃile ce se evacuează, raioanele de evacuare, mijloacele de transport necesare i alte date sunt menŃionate în PLANUL DE EVACUARE LA SITUAłII DE URGENłĂ. La acŃiunile de salvare evacuare participă toate instituŃiile care intervin.
C. Aplicarea măsurilor privind ordinea publică i siguranŃa publică pe timpul producerii situaŃiei de urgenŃă specifice; Aplicarea acestor măsuri revine în sarcina Inspectoratului de PoliŃie JudeŃean Tulcea, în cooperare cu Inspectoratul JudeŃean de Jandarmi Tulcea i cu PoliŃia Comunitară, care pun în aplicare regulile i măsurile specifice pentru aceste activităŃi. Asigurarea pazei în zonele de acŃiune precum i în zonele calamitate, se realizează cu personalul Inspectoratului de PoliŃie JudeŃean, PoliŃia Comunitară i Inspectoratul JudeŃean de Jandarmi Tulcea.
D. Dirijarea i îndrumarea circulaŃiei pe direcŃiile i în zonele stabilite ca accesibile; Această măsură se aplică numai de către Inspectoratul de PoliŃie JudeŃean Tulcea, prin serviciul său specializat.
E. Diminuarea i / sau eliminarea avariilor la reŃelele de utilităŃii i clădirile cu funcŃiuni esenŃiale, a căror integritate, pe durata situaŃiei de urgenŃă (în special la cutremure), este vitală pentru protecŃia populaŃiei se realizează de către fiecare instituŃie în parte pe domeniul de competenŃă al fiecăreia, pe priorităŃi, astfel: la sediile structurilor de intervenŃie profesioniste pentru situaŃii de urgenŃă de către compartimentele specializate ale acestora; la sediile organelor de poliŃie, la cele municipale de către compartimentele specializate ale acestora iar la cele comunale de către primăriile comunelor; la spitale i la alte construcŃii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secŃii de chirurgie i de urgenŃă de către compartimentele specializate ale acestora, de către Autoritatea de Sănătate Publică, C.J.S.U.; la clădirile instituŃiilor cu responsabilităŃi, în gestionarea situaŃiilor de urgenŃă, apărarea i securitatea naŃională, de către compartimentele specializate ale acestora, sprijinite de operatori economici locali cu activitate în domeniul respectiv; la staŃiile de producŃie i distribuŃie utilităŃi sau care asigură servicii esenŃiale pentru celelalte categorii de clădiri menŃionate mai sus, de către compartimentele specializate ale acestora; la staŃiile de pompare, rezervoare i reŃelele de distribuŃie apă potabilă, de către operatorii economici specializaŃi care le gestionează; la clădiri care conŃin gaze toxice, explozivi i alte substanŃe periculoase, de către compartimentele specializate ale acestora, sub directa supraveghere a speciali tilor pe domeniul respectiv; la căile de transport, de către administratorul acestora, în cooperare cu operatorii economici locali cu activitate similară; la clădirile pentru învăŃământ, de către compartimentele specializate ale acestora împreună cu forŃele i mijloacele C.J.S.U.;
F. Limitarea proporŃiilor situaŃiilor de urgenŃă specifice i înlăturarea efectelor acestora cu mijloacele din dotarea fiecărei instituŃii, pe domeniul specific al fiecăreia.
4.5. Instruirea Pregătirea forŃelor de intervenŃie se realizează de către i în cadrul fiecărei instituŃii în parte potrivit competenŃelor legale. La baza procesului de pregătire stau programele adecvate de pregătire, avizate de Inspectoratul pentru SituaŃii de UrgenŃă „Delta” al JudeŃului Tulcea i aprobate de Comitetul JudeŃean pentru SituaŃii de UrgenŃă Tulcea. Pagina 92 din 94 NESECRET
NESECRET Fiecare instituŃie răspunde de aplicarea i respectarea programului propriu de pregătire. Anual, se va executa pregătirea, în comun, a tuturor forŃelor, prin aplicaŃii tactice de cooperare, organizate i conduse de către C.J.S.U., pe baza unei planificări ce va fi cuprinsă în Planul anual de activităŃi a C.J.S.U. Pregătirea personalului serviciilor profesioniste de intervenŃie se realizează în cadrul I.S.U.J. i instituŃiilor abilitate prin lege, aparŃinând I.G.S.U. i M.I.R.A., pe baza unor programe adecvate. Pregătirea personalului de conducere din administraŃia publică cu atribuŃii în managementul situaŃiilor de urgenŃă se realizează în cadrul centrelor zonale de pregătire pe baza unor programe adecvate avizate de I.G.S.U. i M.A.I. Pregătirea personalului tehnic i de specialitate din instituŃii publice se realizează la Centrul NaŃional de PerfecŃionare a Pregătirii în domeniul situaŃiilor de urgenŃă prin cursuri i la Inspectoratul JudeŃean pentru SituaŃii de UrgenŃă – prin instruiri lunare. Pregătirea personalului serviciilor voluntare i private pentru situaŃii de urgenŃă constituite la nivelul localităŃilor i operatorilor economici clasificaŃi se realizează prin cursuri organizate de centre de formare profesională de profil autorizate de I.G.S.U. Prefectul, primarii i conducerile operatorilor economici i instituŃiilor publice au obligaŃia de a asigura cunoa terea de către forŃele destinate intervenŃiei, precum i de către populaŃie a modalităŃilor de acŃiune conform planurilor aprobate de analiză i acoperire a riscurilor.
4.6. Realizarea circuitului informaŃional decizional Sistemul informaŃional decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării i prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii i transmiterii informaŃiilor i a deciziilor de către factorii implicaŃi în acŃiunile de prevenire i gestionare a unei situaŃii de urgenŃă. Informarea Secretariatului Tehnic Permanent al Comitetului JudeŃean pentru SituaŃii de UrgenŃă asupra locului producerii unei situaŃii de urgenŃă specifice, evoluŃiei acesteia, efectelor negative produse, precum i asupra măsurilor luate, se realizează prin rapoarte operative. Primarii, Comitetului JudeŃean pentru SituaŃii de UrgenŃă, precum i conducerile operatorilor economici i ale instituŃiilor amplasate în zona de risc au obligaŃia să asigure preluarea de la staŃiile centrale i locale a datelor i avertizărilor meteorologice i hidrologice, în vederea declan ării acŃiunilor preventive i de intervenŃie.
CAPITOLUL V Resurse umane, materiale i financiare
Alocarea resurselor umane, materiale i financiare necesare desfă urării activităŃii de analiză i acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin Planul de asigurare cu resurse umane, materiale i financiare pentru gestionarea situaŃiilor de urgenŃă, elaborat de Comitetul JudeŃean pentru SituaŃii de UrgenŃă. Consiliul JudeŃean prevede anual, în bugetul propriu, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale i financiare necesare analizei i acoperirii riscurilor din unităŃile administrativ teritoriale pe care le reprezintă. Responsabilitatea asigurării fondurilor financiare pentru pregătirea i desfă urarea acŃiunilor de intervenŃie, inclusiv pentru asigurarea asistenŃei medicale persoanelor care au avut de suferit i pentru asigurarea condiŃiilor de trai sinistraŃilor, revine Consiliului JudeŃean, primăriilor i consiliilor locale. Asigurarea materială, a acŃiunilor de înlăturare a urmărilor dezastrelor se realizează prin grija consiliului judeŃean, primăriilor, agenŃilor economici i prin cereri către agenŃii economici elaborate din timp, de către Serviciul de Mobilizare a Economiei i Pregătirea Teritoriului pentru Apărare. Principalele materiale de intervenŃie, decontaminatori, carburanŃi lubrefianŃi, medicamente i sânge se asigură astfel: carburanŃi, lubrifianŃi de la depozitele Petrom; material pansamente i medicamente de la Spitalul JudeŃean Tulcea; sânge de la Centrul de Transfuzii Sanguine Tulcea; materiale de construcŃii de la operatori economici stabiliŃi din timp.
Pagina 93 din 94 NESECRET
NESECRET Asigurarea medicală a populaŃiei afectate precum i a personalului formaŃiilor participante la acŃiunile de intervenŃie se realizează reŃeaua spitalicească a judeŃului Tulcea.
CAPITOLUL VI Logistica acŃiunilor
Sistemul forŃelor i mijloacelor de intervenŃie în cazul producerii unei situaŃii de urgenŃă este stabilit prin planurile de apărare specifice elaborate, potrivit legii, de autorităŃile, instituŃiile publice i operatorii economici cu atribuŃii în acest domeniu, conform regulamentelor privind prevenirea i gestionarea situaŃiilor de urgenŃă specifice tipurilor de riscuri identificate pe raza judeŃului Tulcea. ForŃele i mijloacele de intervenŃie sunt organizate, stabilite, se pregătesc din timp i acŃionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice i planurilor de cooperare. Logistica acŃiunilor de pregătire teoretică i practică, de prevenire i gestionare a situaŃiilor de urgenŃă specifice se asigură de autorităŃile, instituŃiile i operatorii economici cu atribuŃii în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri i resurse necesare. Pentru repararea mijloacelor de transport i a utilajelor se vor folosi atelierele de reparaŃii de la: S.C. Transport Public S.A.; S.C. Convenabil S.R.L.; S.C. Cormar S.R.L.; S.C. Star 2000 S.R.L.
CAPITOLUL VII DispoziŃii finale
Anexele la prezentul plan fac parte integrantă din plan. Prezentul plan intră în vigoare odată cu aprobarea lui de către cei în drept. Anexele planului Anexa nr. 1. Lista autorităŃilor i factorilor care au responsabilităŃi în analiza i acoperirea riscurilor din judeŃul Tulcea; Anexa nr. 2. AtribuŃiile autorităŃilor i responsabililor cuprin i în P.A.A.R.; Anexa nr. 2a. ReŃele de utilităŃi, apa, canalizare, electrice, gaze; Anexa nr. 3. ComponenŃa nominală a Comitetul JudeŃean pentru SituaŃii de UrgenŃă Tulcea; Anexa nr. 4. HărŃi de risc; Anexa nr. 5. Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenŃei de producere ori limitare a consecinŃelor acestora, pe tipuri de riscuri; Anexa nr. 6. Tabel cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de producerea unei situaŃii de urgenŃă; Anexa nr. 7. Schema fluxului informaŃional decizional; Anexa nr. 8. Locuri /spaŃii de evacuare în caz de urgenŃă i dotarea acestora; Anexa nr. 9. SituaŃia resurselor, tabelul cu stocul de mijloace i materiale de apărare existente, modul cum se acoperă deficitul din disponibilităŃi locale i cu sprijin de la Comitetul pentru SituaŃii de UrgenŃă; Anexa nr. 10. Reguli de comportare în cazul producerii unei situaŃii de urgenŃă.
AVIZAT INSPECTOR EF, VERIFICAT Col. PRIM ADJUNCT, BA CĂU FLORIN DUMITRU AL INSPECTORULUI EF Col. UNGUREANU VASILE VERIFICAT EF CENTRU OPERAłIONAL, ÎNTOCMIT Mr. SECRETARIAT TEHNIC PERMANENT, PETROV DANIEL Sg. maj. PUIA IONELA Pagina 94 din 94 NESECRET
Lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor în Judeţul Tulcea
Nr. Denumire Adresă sediu Persoană de contact crt. autoritate autoritate Tel. fix/mobil/fax Instituţia Str. Păcii, nr. 20 Ing. Vasile Gudu Prefectului Fix: 0240/511.042. 1. Fax: 0240/513.036. Mobil: 0745.981.833 Consiliul Str. Păcii, nr. 20 Arh. Victor Tarhon Judeţean Tulcea Fix: 0240/511.960 2. Fax: 0240/513.071. Mobil:0745.122.144 Instituţia Str. Păcii, nr. 20 Jurist. Corvin Bangu Prefectului Fix: 0240/511.925 3. Fax: 0240/511.925. Mobil:0744.509.610 Consiliul Str. Păcii, nr. 20 Ioan Boieru Judeţean Tulcea Fix: 0240/514.515. 4. Fax: 0240/513.071 Mobil:0745.861.505 Consiliul Str. Păcii, nr. 20 Ing. Nicolae Chichi Judeţean Tulcea Fix: 0240/513.460. 5. Fax: 0240/513.943. Mobil:0745.209.250 Str. Păcii, nr. 20 Dr. ing. Constantin Hogea Primăria Fix: 0240/515.760. 6. Municipiului Fax: 0240/517.736. Tulcea Mobil:0744.757.327 Inspectoratul Str. 1848, nr. 16 Ing. Başcău Florin Dumitru pentru Situaţii de Fix: 0240/524.334 7. Urgenţă Fax: 0240/523.700. „Delta”al Mobil: 0746.238.792 Judeţului Tulcea Str. Portului, nr. Ing. Grigore Baboianu Administraţia 34A Fix: 0240/518.922. Rezervaţiei 8. 0240/518.945 Biosferei Delta Fax: 0240/518.945. Dunării Mobil 0728.281.422 Direcţia Str. Păcii, nr. 20 Ing. Onal Menişa Judeţeană de Fix: 0240/511.525 9. Control în Fax: 0240/517.247. Construcţii Mobil 0720.888.563 Tulcea Direcţia de Str. Viitorului, nr. Dr. Militaru Laurenţia Sănătate Publică 50 Fix: 0240/534.134. 10. Tulcea Fax: 0240/534.290. Mobil: 0744.305.760 0728.841.519 Serviciul de Str. Spitalului, nr. Econ. Prodan Mirela Ambulanţă 23 Fix: 0240/532.166. 11. Tulcea Fax: 0240/532.168. Mobil:0720.011.990 - 1 - Direcţia Str. Păcii, nr. 20 Econ. Sirma Caraman Economică, Fix: 0240/517.077. 12. Buget, Finanţe a Fax: 0240/513.071. Consiliului Mobil:0744.559.205 Judeţean Tulcea Direcţia Str. Păcii, nr. 20 Arh. Mirela Didă Urbanism şi Fix: 0240/517.843. Amenajare a Fax: 0240/513.071. 13. Teritoriului a Mobil:0744.555.932 Consiliului Judeţean Tulcea Direcţia Lucrări Str. Păcii, nr. 20 Ing. Mihai Nicu Publice a Fix: 0240/511.960 14. Consiliului Fax: 0240/513.071. Judeţean Tulcea Mobil:0744.314.740 Inspectoratul de Str. Spitalului, nr. Cms. Sef. Şofan Vasile Poliţie Judeţean 2 Fix: 0240/511.001. 15. Tulcea Fax: 0240/519.651. Mobil:0743.692.277 Direcţia Str. Păcii, nr. 20 Econ. Ion Constantin Judeţeană Fix: 0240/513.744. 16. Servicii Publice Fax: 0240/511.212. Tulcea Mobil:0745.046.932 Secţia Drumuri Str. Isaccei, nr. 73 Ing. Adrian Jienescu Naţionale Tulcea Fix: 0240/534.260. 17. Fax: 0240/534.260. Mobil:0744.309.197 Căpitănia Zonală Str. Portului, nr. 26 Dan Ichim Tulcea Fix: 0240/512.937 18. Fax: 0240/513.226 Mobil:0722.369.270 Staţiei C.F.R. Str. Portului, nr. 6 Nicolae Artimov 19. Tulcea - Oraş Fix: 0240/513.706. Mobil:0723.183.860 S.C. Electrica Str. Victoriei, nr. Gheorghe Maranda Dobrogea S.A. – 95 Fix: 0240/532.253. 20. Sucursala de Fax: 0240/532.266. Distribuţie Tulcea Mobil:0745.114.504 Sediul Secundar Str. Păcii, nr. 18 Romică Hubate Tulcea – Fix: 0240/512.020; 21. RomTelecom 0240/504.120. S.A. Fax: 0240/511.273. Mobil:0766.505.299 Str. Isaccei, nr. Pavel Vizitiu Inspectoratul de 163 Fix: 0240/534.012 22. Jandarmi Fax: 0240/534.919. Judeţean Tulcea Mobil:0749.678.325 Unitatea Specială Str. Păcii nr. 207 P Ion Colcigeanu de Aviaţie Fix: 0240/550.436 23. Fax: 0240/550.436 Mobil:0755.090.116 Centrul Militar Str. Libertăţii, nr. Ion Marin Judeţean Tulcea 82 B Fix: 0240/531.576. 24. Fax: 0240/524.340. Mobil:0757.018.966. - 2 - Sucursala Tulcea Str. Portului, nr. 28 Dumitru Dache – A.P.D.M. Fix: 0240/517.283. 25. Galaţi Fax: 0240/517.342. Mobil:0749.128.781 Inspectoratul Str. Isaccei, nr.173 Cristian Rogojeanu Judeţean al Fix: 0240/534.160. 26. Poliţiei de Fax: 0240/519.211. Frontieră Tulcea Mobil:0757.038.271 Structura Str. Gloriei, nr. 4 Lucian Sorin Brânzoi Teritorială pentru A Fix: 0240/516.131. 27. Probleme Fax: 0240/516.131. Speciale Tulcea Mobil:0722.710.141. Str. Iuliu Maniu, Tudorel Ivana Garnizoana nr. 53-55 Fix: 0240/532.301. 28. Tulcea Fax: 0240/532.301.
Mobil: 0743.089.068 Str.Heracleea, Daniel Frumosu Batalionul de nr.53-54 Fix: 0240/561.688; 29. Infanterie Marină 0240/561.689 Babadag Fax: 0240/561.680. Mobil:0745.014.676 Garda de Mediu a Str. Portului, nr. Costel Ifrim A.R.B.D.D. 34A Fix: 0240/519.419. 30. Fax: 0240/510.054 Mobil:0745.344.156 Garda de Mediu – Str. 14 Noiembrie, Simona Constantinescu Comisariatul nr. 5 Fix: 0240/512.681. 31. Judeţean Tulcea Fax 0240/512.681 Mobil:0723.370.315 Direcţia Generală Str. Păcii, nr. 20 Marieta Creţu a Finanţelor Fix: 0240/513.476; 32. Publice a 0240/514.877; 0240/513.639. Judeţului Tulcea Mobil:0740.224.113 Inspectoratul Str. Dobrogeanu Doru Căpriţă Şcolar Judeţean Gherea, nr. 3-4 Fix: 0240/515.771. 33. Tulcea Fax: 0240/514.806. Mobil:0751.010.718 Direcţia pentru Str. Mahmudiei, Luminiţa Răileanu Agricultură şi nr. 10bis Fix: 0240/511.637. 34. Dezvoltare Fax: 0240/517.638 Rurală Mobil:0721.420.355 Direcţia Sanitară Str. Babadag, nr. Marinela Ofelia Tertiş Veterinară şi 165 Fix: 0240/533.962. 35. pentru Siguranţa Fax: 0240/533.601 Alimentelor Mobil:0788.607.020 Tulcea Agenţia de Str. 14 Noiembrie, Viorica Fănica Bîscă Protecţie a nr. 5 Fix: 0240/510.620. 36. Mediului Tulcea Fax: 0240/510.621 Mobil:0742.120.112 Str. Decebal, nr. 9 Emilia Geanina Şerpescu Oficiul de Fix: 0240/511.486; Cadastru şi 37. 0240/511.126. Publicitate Fax: 0240/519.849 Imobiliară Tulcea Mobil:0731.606.478. - 3 - Filiala de Cruce Str. 9 Mai, nr. 1 Simona Covaliov Roşie Tulcea Fix: 0240/512.213. 38. Fax: 0240/512.213 Mobil:0724.267.743 Inspectoratul Str. Babadag, nr. Ali Izet Teritorial de 118 Fix: 0240/531.064; 39. Muncă Tulcea 0240/531.065; 0240/531.068. Fax: 0240/531.067 Mobil:0744.333.119 S.C. Aquaserv Str. Rezervorului, Ionel Caraman S.A. Tulcea nr. 2 Fix: 0240/524.310 40. Fax: 0240/524.310. Mobil:0747.022.002 Direcţia Judeţean Str. Babadag, nr. Aurica Mihalcea de Prestaţii 118 Fix: 0240/531.054 41. Sociale Fax: 0240/531052 Mobil: 0746.269.628 Direcţia Silvică Str. Isaccei, nr. 25 Cătălin Dumitru Iordăchescu Tulcea Fix: 0240/517.713; 42. 0240/517.196. Fax: 0240/516.425 Mobil:0722.457.065 Sistemul de Str. Al. Constantin Lefter Gospodărire a Ciucurencu, Fix: 0240/517.439; 516.621. 43. Apelor Tulcea nr. 3 Fax: 0240/514.145. Mobil:0745. 109.753. A.N.I.F. – Str. Viticulturii, nr. Paul Bondarev Unitatea de 10 Fix: 0240/532.001. 44. Administrare Fax: 0240/515.907. Tulcea Mobil:0722.331.578 Agenţia Str. Concordiei, nr. Mariana Marianciuc Naţională pentru 1 Fix: 0240/514.641. 45. Locuinţe Fax: 0240/514.641. Mobil:0724.209.213 Transgaz S.A. – Str. Câmpia Gabriela Popescu Sector Isaccea Libertăţii, nr. 91 Fix: 0240/540.580 46. Fax: 0240/540.498. Mobil:0744.522.419 Camera de Str. Victoriei, nr. Doru Poponete Comerţ, Industrie 22 Fix: 0240/519.038. 47. şi Agricultură a Fax: 0240/532.444 judeţului Tulcea Mobil:0744.557.623 Serviciul de Str. Isaccei, nr. 2 Vladimir Şopov Transport Public Fix: 0240/534.278. 48. Fax: 0240/534.242. Mobil:0745.631.222 Registrul Auto Str. Isaccei, nr.171 Aurel Cononov Român Fix: 0240/534.531. 49. Fax: 0240/534.987. Mobil:0722.369.726 Institutul Str. Babadag, nr. Romulus Ştiucă Naţional de 165 Fix: 0240/513.520. 50. Cercetări şi Fax: 0240/533.547. Proiectări Delta Mobil:0741.966.844 Dunării - 4 - Oficiul Judeţean Str. Isaccei, nr. Vasile Evtei de 161 Fix: 0240/511.750. 51. Telecomunicaţii Fax: 0240/511.750. Speciale Mobil:0729.019.788 S.R.I. Tulcea Str. Spitalului, nr., Bălan Adrian 2 Fix: 0240/502.902. 52. Fax: 0240/502.920. Mobil:0724.267.572 STX RO Tudorel Ţopa OFSHORE Str. Ing. Dumitru Fix: 0240.534.077. 53. Tulcea Ivanov, nr. 8 Fax: 0240.534.062. Mobil: 0742.100.528 Cornel Georgescu S.C. CORAL Fix: 0240.537.537. 54. S.A. Str. Isaccei, nr. 36 Fax: 0240.506.111.
Mobil:0744.515.014 Dumitru Rubanski S.C. DALKIA Fix: 0240.513.957.,513.973. 55. S.A. Str.9 Mai, nr.1 Fax: 0240.513.990.
Mobil:0754.016.035 S.C. SCUT S.A. Str. Ing. Dumitru Viorel Ivan Ivanov, nr. 28 Fix: 0240.513.513. 56. Fax: 0240.514.977. Mobil:0744.684.382
S.C. NAVROM Str. Ing. Dumitru Petru Cornea DELTA S.A. Ivanov, nr. 14 Fix: 0240.511.528.,511.553. 57. Fax: 0240.511.528. Mobil:0744.651.134
Victor Ţilea S.C. Fix: 0240.515.193. HIDROTEHNIC Str. Şoseaua 58. Fax: 0240.512.111. A S.A. Tulcea, Agighiol 1 Mobil:0729.036.658
Nicolae Anghelovici Fix: 0240.535.022. S.C. ALUM S.A. 59. Str. Isaccei, nr. 82 Fax: 0240.535.495.
Mobil:0741.124.038
Cătălin Daniel Vârlan S.C. Fix: 0240.534.877.,534.896. Str. Ing. Dumitru 60. FRIGORIFER Fax: 0240.534.898. Ivanov, nr. 14 S.A. Mobil:0728.990.748
Maria Muntean S.C. ASIROM Fix: 0240.517.330. Str. Unirii, nr. 4 61. S.A. Tulcea Fax: 0240.513.520.
Mobil:0751.301.885
Inspectoratul Dănut Moroiu Teritorial de Str. Brăilei, nr. 121 Fix: 0237.232.231. 62. Regim Silvic şi Str. Republicii, Fax: 0237.230.504. de Vânătoare nr.7 Mobil:0751.301.134 Focşani - 5 - Asociaţia Sportivă Delta Vasile Moţ Jandarmi Tulcea, Fix: 0240.534.012. int.24566 63. afiliată la Str. Isaccei, nr. 163 Fax: 0240.534.919. Federaţia Mobil:0749.223.730 Română de Radioamatorism Veronica Ivanov Cancelaria Fix:0240.511.042 64. Str. Păcii, nr. 20 Prefectului Fax:0240.513.036 Mobil:0749.054.004
ÎNTOCMIT SECRETARIAT TEHNIC PERMANENT Sg. maj. PUIA IONELA
- 6 - Anexa 1a
Termenii şi expresii referitoare la situaţii de urgenta, factori şi tipuri de risc, intervenţie operativă şi evacuare
Autorizaţie de securitate la incendiu - actul administrativ emis, în baza legii, de inspectoratul pentru situaţii de urgenta judeţean sau al municipiului Bucureşti, prin care se certifica, în urma verificărilor în teren şi a documentelor privind realizarea măsurilor de apărare impotriva incendiilor, îndeplinirea cerintei esenţiale - securitate la incendiu - la construcţii, instalaţii tehnologice şi alte amenajări; autorizaţia de securitate la incendiu conferă persoanelor fizice sau juridice, deţinătoare ale construcţiilor, instalaţiilor şi ale altor amenajări, dreptul de a le edifica, de a le pune în funcţiune şi de a le exploata din punctul de vedere al îndeplinirii cerintei - esenţiale securitate la incendiu. Aviz de securitate la incendiu - actul emis, în baza legii, de inspectoratul pentru situaţii de urgenta judeţean sau al municipiului Bucureşti, după verificarea de conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare a măsurilor de apărare impotriva incendiilor, adoptate în documentaţiile tehnice de proiectare, pentru îndeplinirea cerintei esenţiale - securitate la incendiu - a construcţiilor, instalaţiilor şi altor amenajări. Incendiu - ardere autointretinuta, care se desfăşoară fără control în timp şi spaţiu, care produce pierderi de vieţi omeneşti şi/sau pagube materiale şi care necesita o intervenţie organizată în scopul întreruperii procesului de ardere. Cauza a incendiului - suma factorilor care concura la iniţierea incendiului, care consta, de regula, în sursa de aprindere, mijlocul care a produs aprinderea, primul material care s-a aprins, precum şi împrejurările determinante care au dus la izbucnirea acestuia. Mijloace tehnice de apărare impotriva incendiilor - sisteme, instalaţii, echipamente, utilaje, aparate, dispozitive, accesorii, materiale, produse, substanţe şi autospeciale destinate prevenirii, limitării şi stingerii incendiilor. Operaţiuni de lungă durata - intervenţiile pentru stingerea incendiilor şi eliminarea efectelor negative ale acestora cu o durata mai mare de 4 ore. Organizare a intervenţiei în caz de incendiu - ansamblul măsurilor tehnico-organizatorice necesare stabilirii forţelor, responsabilităţilor, sarcinilor, mijloacelor, metodelor şi procedeelor ce pot fi utilizate pentru evacuarea şi salvarea persoanelor şi animalelor, protecţia bunurilor şi vecinatatilor, precum şi pentru stingerea incendiilor. Pericol iminent de incendiu - situaţia creata de cumularea factorilor care concura la iniţierea incendiului, declanşarea acestuia fiind posibila în orice moment. Schema cu riscurile teritoriale - documentul întocmit de inspectoratul pentru situaţii de urgenta judeţean sau al municipiului Bucureşti, care cuprinde tipurile de riscuri specifice, precum şi resursele estimate pentru gestionare. Plan de analiza şi acoperire a riscurilor - documentul care cuprinde riscurile potenţiale dintr-o unitate administrativ-teritorială, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Prevenirea incendiilor - totalitatea acţiunilor de împiedicare a initierii şi propagarii incendiilor, de asigurare a condiţiilor pentru salvarea persoanelor şi bunurilor şi de asigurare a securităţii echipelor de intervenţie. Raport de intervenţie - documentul operativ de informare şi analiza statistica în care se înscriu datele esenţiale constatate la locul intervenţiei privind amploarea şi intensitatea incendiului, cauza probabila a acestuia, efectele produse, desfăşurarea intervenţiei, forţele participante şi timpii operativi realizaţi. Stingere a incendiilor - totalitatea acţiunilor de limitare şi întrerupere a procesului de ardere prin utilizarea de metode, procedee şi mijloace specifice. Utilizator - persoana fizica sau juridică ce foloseşte un bun, cu orice titlu, în interesul sau, al altuia sau în interes public.
Scenariu de securitate la incendiu - documentul care descrie calitativ evoluţia unui incendiu în timp, identificand evenimentele-cheie care îl caracterizează şi îl diferentiaza de alte incendii posibile într-o incinta. Dezastru - evenimentul datorat declansarii unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului şi care, prin amploare, intensitate şi consecinţe, atinge ori depăşeşte nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenta, elaborate şi aprobate potrivit legii. Situaţie de protecţie civilă - situaţia generata de iminenta producerii sau de producerea dezastrelor, a conflictelor militare şi/sau a altor situaţii neconventionale care, prin nivelul de gravitate, pun în pericol sau afectează viata, mediul, bunurile şi valorile culturale şi de patrimoniu. Înştiinţare - activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenta producerii sau producerea dezastrelor şi/sau a conflictelor armate către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, în scopul evitării surprinderii şi al realizării măsurilor de protecţie. Avertizare - aducerea la cunostinta populaţiei a informaţiilor necesare despre iminenta producerii sau producerea unor dezastre. Prealarmare - transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorităţi despre probabilitatea producerii unor dezastre sau a unui atac aerian. Alarmare - transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populaţiei despre iminenta producerii unor dezastre sau a unui atac aerian. Adăpostire - măsura specifica de protecţie a populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi de patrimoniu, pe timpul ostilităţilor militare, impotriva efectelor atacurilor aeriene ale adversarului. Adăposturile de protecţie civilă sunt spaţii special amenajate pentru protecţia personalului în situaţii de urgenta, proiectate, executate, dotate şi echipate potrivit normelor şi instrucţiunilor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenta şi aprobate de ministrul administraţiei şi internelor. Asanare - ansamblul de lucrări şi operaţiuni executate pentru înlăturarea sau distrugerea muniţiei neexplodate şi dezafectarea terenurilor, altele decât poligoanele de trageri ale structurilor de apărare, ordine publica şi securitate nationala. Situaţia de urgenta - eveniment excepţional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare şi intensitate ameninta viata şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate. Amploarea situaţiei de urgenta - mărimea ariei de manifestare a efectelor distructive ale acesteia în care sunt amenintate sau afectate viata persoanelor, funcţionarea instituţiilor statului democratic, valorile şi interesele comunităţii. Intensitatea situaţiei de urgenta - viteza de evoluţie a fenomenelor distructive şi gradul de perturbare a stării de normalitate. Starea potenţial generatoare de situaţii de urgenta - complex de factori de risc care prin evoluţia lor necontrolata şi iminenta ameninţării ar putea aduce atingere vieţii şi populaţiei, valorilor materiale şi culturale importante şi factorilor de mediu. Iminenta ameninţării - parametrii de stare şi timp care determina declanşarea inevitabila a unei situaţii de urgenta. Starea de alerta - se declara potrivit prezentei ordonanţe de urgenta şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi inlaturare a consecinţelor situaţiei de urgenta. Managementul situaţiei de urgenta - ansamblul activităţilor desfăşurate şi procedurilor utilizate de factorii de decizie, instituţiile şi serviciile publice abilitate pentru identificarea şi monitorizarea surselor de risc, evaluarea informaţiilor şi analiza situaţiei, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acţiune şi implementarea acestora în scopul restabilirii situaţiei de normalitate; Monitorizarea situaţiei de urgenta - proces de supraveghere necesar evaluării sistematice a dinamicii parametrilor situaţiei create, cunoaşterii tipului, amplorii şi intensitatii evenimentului, evoluţiei şi implicatiilor sociale ale acestuia, precum şi a modului de îndeplinire a măsurilor dispuse pentru gestionarea situaţiei de urgenta.
Factor de risc - fenomen, proces sau complex de împrejurări congruente, în acelaşi timp şi spaţiu, care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc. Tipuri de risc - incendii, cutremure, inundatii, accidente, explozii, avarii, alunecări sau prabusiri de teren, îmbolnăviri în masa, prabusiri ale unor construcţii, instalaţii ori amenajări, esuarea sau scufundarea unor nave, caderi de obiecte din atmosfera ori din cosmos, tornade, avalanse, esecul serviciilor de utilităţi publice şi alte calamitati naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici. Gestionarea situaţiilor de urgenta - identificarea, înregistrarea şi evaluarea tipurilor de risc şi a factorilor determinanţi ai acestora, înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea populaţiei, limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc, precum şi a efectelor negative şi a impactului produs de evenimentele excepţionale respective. Intervenţia operativă - acţiunile desfăşurate, în timp oportun, de către structurile specializate în scopul prevenirii agravarii situaţiei de urgenta, limitării sau inlaturarii, după caz, a consecinţelor acesteia; Evacuarea - măsura de protecţie luată în cazul ameninţării iminente, stării de alerta ori producerii unei situaţii de urgenta şi care consta în scoaterea din zonele afectate sau potenţial a fi afectate, în mod organizat, a unor instituţii publice, agenţi economici, categorii sau grupuri de populaţie ori bunuri şi dispunerea acestora în zone şi localităţi care asigura condiţii de protecţie a persoanelor, bunurilor şi valorilor, de funcţionare a instituţiilor publice şi agenţilor economici.
Anexa nr. 2
Atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în P.A.A.R.
Nr. Crt. ATRIBUŢII INSTITUŢIA Monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi a efectelor negative ale acestora A. Centralizarea datelor şi informaţiilor privind monitorizarea I.S.U.J. pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi a efectelor negative ale acestora B. Monitorizarea pericolelor: a) Monitorizarea calităţii aerului Ag. Prot. Mediu, Garda Mediu b) monitorizarea factorilor de mediu Ag. Prot. Mediu, Garda Mediu c) monitorizarea pericolelor seismice Directia Jud. de Control în Construcţii d) monitorizarea fenomenelor hidrologice pe cursurile de apă şi a S.G.A., Ag. de Prot. a Mediului calităţii apelor acestora D.S.P., e) monitorizarea principalelor lucrări hidrotehnice S.G.A., A.N.I.F. f) monitorizarea fenomenelor meteorologice periculoase Adm. Naţ. Meteo g) monitorizarea stării de sănătate a populaţiei D.S.P. h) monitorizarea transporturilor de substanţe chimice periculoase Garda Mediu, I.S.U.J. i) monitorizarea transporturilor de combustibil nuclear şi materiale C.N.C.A.N., Garda Mediu, I.S.U.J., radioactive j) monitorizarea siguranţei în construcţii I.J.J., I.J.P.F., Căp. Portului k) monitorizarea obiectivelor economice sursă de risc chimic Directia Jud. de Control în Construcţii l) monitorizarea obiectivelor economice sursă de risc la incendii şi Ag. Prot. Mediu, I.S.U.J. explozii 1. m) monitorizarea obiectivelor sursă de risc nuclear şi radiologic I.S.U.J., Garda de Mediu, C.N.C.A.N., n) monitorizarea transporturilor de materiale explozive militare I.S.U.J., Garda de Mediu o) monitorizarea pericolelor pentru reţelele de comunicaţii şi I.S.U.J., M.Ap., I.J.J., I.J.P. informatice p) monitorizarea infrastructurilor critice stabilite de autorităţile Romtelecom, S.T.S. administraţiei publice local C.J.S.U. r) monitorizarea siguranţei alimentelor D.S.V.S.A., Prot. Consumator C. Evaluarea riscurilor specifice: a) îmbolnăviri în masă D.S.P., D.S.V.S. b) epizootii/zoonoze: D.A.D.R., D.S.V.S.A., D.S.P c) prăbuşiri de teren în zone urbane Adm. Publ. Locală, I.S.U.J. d) ameninţări biologice D.S.P., D.S.V.S.A. e) ameninţări ecologice M.Ap., Ag. Prot. Mediu, Garda Mediu f) ameninţări la adresa infrastructurilor critice Secţia Dr. Naţionale, Romtelecom, D. Evaluarea efectelor negative: a) ale situaţiilor de urgenţă care s-au produs S.T.S., S.G.A., A.N.I.F., D.S.P. b) ale stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă C.J.S.U., I.S.U.J., C.J., Cons. Locale C.J.S.U., I.S.U.J. şi instituţiile cu responsabilităţi de monitorizare şi evaluare a pericolelor şi riscurilor Informarea, înştiinţarea şi avertizarea A. Informarea şi educarea preventivă a populaţiei: C.J.S.U., I.S.U.J., Autorităţile Adm. Publ. Locale, Insp. Şc., D.S.P., D.S.V.S.A., mass media locală B. Înştiinţarea autorităţilor administraţiei publice: 2. a) asupra stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă; C.L.S.U. şi celelalte instituţii cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor b) asupra producerii situaţiilor de urgenţă. Operatorii economici sursă de risc, C.L.S.U. I.S.U.J., C.L.S.U. Planificarea şi pregătirea resurselor şi serviciilor: a ) pentru intervenţie operativă I.S.U.J. b ) pentru punerea la dispoziţie, conform legii, a unor resurse Structura Teritorială pentru Probleme materiale şi umane Speciale 3 c) asigurarea finanţării măsurilor de protecţie a infrastructurilor critice Adm. Fin. Publ. , Cons. Locale şi instituţiile care administrează astfel de infrastructuri
Anexa nr. 2 Nr. Crt. ATRIBUŢII INSTITUŢIA Comunicaţii şi informatică: a) asigurarea funcţionării reţelei de comunicaţii - informatică pentru Romtelecom, U.P.C., R.D.S. 4. managementul situaţiilor de urgenţă; b) asigurarea legăturilor de telecomunicaţii speciale; Serv. Telecomunicaţii Speciale c) refacerea operativă a sistemului public de comunicaţii. Operatorii locali de telefonie fixă şi mobilă Căutarea, descarcerarea şi salvarea persoanelor: a) căutarea-salvarea prin structuri operative specializate; I.S.U.J., S.V.S.U. 5. b) stabilizare şi triaj medical; A.S.P., Serv. Ambulanţă c) transport sanitar şi evacuare cu mijloace de intervenţie specifice; A.S.P., Serv. Ambulanţă d) căutarea şi salvarea persoanelor. I.S.U.J.,S.V.S.U., Form. Pr. Civ. Evacuarea persoanelor, populaţiei sau bunurilor periclitate: a) asigurarea protecţiei persoanelor cu funcţii de conducere din I.P.J., I.J.J. instituţiile locale ale statului în locurile în care acestea vor fi evacuate şi a pazei noilor sedii de lucru b) asigurarea locală a măsurilor pentru evacuare; C.J.S.U., I.S.U.J., I.P.J., I.J.J., C.L.S.U. c) evidenţa populaţiei evacuate; I.P.J., Serv. Public Comunitar Jud. Evit. Pers., Primării d) asigurarea primirii şi cazării persoanelor evacuate; Instituţiile care pun la dispoziţii spaţii şi Primării e) instalarea taberelor de evacuaţi; I.S.U.J., Crucea Roşie f) recepţia şi depozitarea bunurilor evacuate; Fiecare instituţie pentru bunurile proprii 6. g) evacuarea animalelor; D.A.D.R., CJSU, CLSU h) evacuarea valorilor culturale importante şi a bunurilor de Dir. Jud. Culte şi Patrimoniu, Muzee, şi patrimoniu; Primării
i) evacuarea valorilor de tezaur; Băncile j) evacuarea penitenciarelor, spitalelor, azilurilor de bătrâni; Penitenciarul Tulcea, D.S.P., Dir. Asistenţă Socială k) securitatea şi paza zonelor evacuate; I.J.J. l) controlul circulaţiei; I.P.J. – Serv. Circ. Rutieră, I.J.P.F. m) evacuarea fondului arhivistic naţional; Dir. Jud. Arhive Naţionale
Acordarea asistenţei medicale de urgenţă: a) suplimentarea capacităţii de spitalizare; D.S.P. şi C.J.A.S. prin unităţile spitaliceşti; b) instalarea spitalelor de campanie; D.S.P., M.Ap. N c) asigurarea asistenţei medicale pentru structurile de intervenţie Centrul Medical Jud. M.A.I. 7. operativă; d) acordarea asistenţei medicale de urgenţă; D.S.P. prin unităţile sanitare din reţeaua judeţeană e) acordarea primului ajutor premedical; Filiala Jud. de Cruce Roşie f) asigurarea de medicamente şi instrumentar medical. D.S.P., S.T.P.S. Prevenirea îmbolnăvirilor în masă: a) stabilirea dimensiunilor şi caracteristicilor zonelor de carantină; D.S.P., D.S.V.S.A. b) securitatea şi paza perimetrului zonelor de carantină; I.J.J., Poliţia Comunitară 8. c) măsuri profilactice. D.S.V.S.A., D.S.P., Agenţia de Prot. Mediu, Garda de Mediu, Fil. Jud. Cruce Roşie Localizarea şi stingerea incendiilor: a) localizarea, limitarea propagării, stingerea şi lichidarea I.S.U.J., S.V.S.U, Serv. Priv. pt. Sit. De consecinţelor incendiilor, inclusiv a incendiilor în masă; Urg.; 9. b) localizarea şi stingerea incendiilor la obiectivele din I.S.U.J., S.V.S.U, Serv. Priv. pt. Sit. De subordine/coordonare; Urg. Ale operatorilor economici; c) localizarea şi stingerea incendiilor la fondul forestier. Dir. Silvică, I.S.U.J., S.V.S.U Neutralizarea efectelor materialelor periculoase: a) stabilirea perimetrelor de securitate; I.S.U.J. b) evacuarea locală a populaţiei existente în interiorul perimetrului I.S.U.J., I.P.J., I.J.J. 10. de securitate; c) intervenţia operativă cu mijloace şi materiale de neutralizare a efectelor materialelor periculoase. Asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie, persoanelor evacuate şi altor resurse: 11. a) elaborarea concepţiei privind variantele de transport ale I.P.J., I.J.J., M.Ap.N. persoanelor cu funcţii de conducere din instituţiile locale ale statului şi Anexa nr. 2 Nr. Crt. ATRIBUŢII INSTITUŢIA constituirea parcului de mijloace necesare realizării acesteia; b) asigurarea transportului urban necesar pentru realizarea I.P.J., Operatori economici de transport evacuării; public, Primării; c) stabilirea şi pregătirea punctelor de îmbarcare a evacuaţilor din I.S.U.J., C.J.S.U., C.L.S.U.; zonele afectate, în termen de 2 ore de la declararea stării de urgenţă; d) realizarea graficului de transport şi asigurarea mijloacelor I.S.U.J., C.J.S.U., C.L.S.U.; necesare pentru efectuarea evacuării, în termen de 6 ore de la declararea stării de urgenţă; e) asigurarea transportului pentru persoanele şi bunurile evacuate; C.J.S.U., S.T.P.S.;
f) supravegherea, fluidizarea şi controlul circulaţiei auto; I.P.J. – Serv. circ. Rutiere
g) controlul şi evidenţa auto-evacuării; I.P.J., ., Serv. Public Comunitar Jud. Evit. Pers., Primării; h) transportul resurselor necesare pentru intervenţie şi asistenţă de Secţia Dr. Naţ., M.Ap., I.S.U.J., I.P.J., primă necesitate în situaţii de urgenţă; I.J.J., D.S.P., D.S.V.S.A.; i) transportul forţelor şi mijloacelor pentru intervenţie operativă la S.G.A., A.N.I.F., S.N.I.F., S.T.P.S.; lucrările de gospodărire a apelor. Efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti de reabilitare la construcţiile, instalaţiile şi amenajările afectate: a) evaluarea rapidă a stabilităţii structurilor şi stabilirea măsurilor de Direcţia Jud. de Control în Construcţii, intervenţie în primă urgenţă la construcţiile vulnerabile şi care prezintă pericol Corpul experţilor tehnici, Operatori public; economici în construcţii; 12. b) nominalizarea responsabilităţilor în realizarea măsurilor de C.J., Direcţia Jud. de Control în intervenţie de primă urgenţă; Construcţii; c) efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti la construcţiile, C.J., Direcţia Jud. de Control în instalaţiile şi amenajările afectate. Construcţii, Operatorii economici în construcţii Asigurarea apei şi hranei pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate: a) asigurarea apei şi hranei pentru persoane: C.J., Consilii locale, S.T.P.S. - în primele 72 ore de la evacuare sau la instituirea stării de alertă, după caz; - ulterior primelor 72 ore, până la încetarea evacuării sau C.J.S.U. şi C.J. prin Adm. Naţ. a 13. a situaţiei de urgenţă; Rezervelor de Stat, S.T.P.S ;
b) asigurarea apei şi hranei pentru animale; D.A.D.R., I.S.U.J., S.V.S.U., Operatori Economici şi Agricultură; c) verificarea şi asigurarea apei potabile, prepararea şi distribuirea D.S.P., Filiala Crucea Roşie. hranei pentru persoanele afectate sau evacuate. Asigurarea cazării şi adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate: a) asigurarea măsurilor necesare pentru realizarea protecţiei I.P.J., I.J.J., Pol. Comunitară, Primării; 14. populaţiei în adăposturi colective; b) asigurarea cazării persoanelor evacuate. C.J., Primării, I.Şc.Jud., M.Ap., Filiala Crucea Roşie. Asigurarea energiei pentru iluminat, încălzire şi alte utilităţi: a) asigurarea autonomiei energetice pentru fiecare facilitate critică Fiecare Instituţie; de răspuns la urgenţă, pentru minim 72 ore; b) asigurarea energiei electrice; S.C. Electrica S.A., 15. c) refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi S.C. Electrica S.A distribuţie a energiei electrice; d) refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi Sector gaze, Transgaz distribuţie a gazelor naturale 16. Efectuarea depoluării şi decontaminării: a) supravegherea gradului de contaminare în perimetrul raioanelor I.S.U.J., Ag. de Prot. Mediului; de intervenţie; b) aplicarea măsurilor de limitare a împrăştierii substanţelor poluante I.S.U.J.; sau contaminatoare pentru asigurarea protecţiei populaţiei surprinse în perimetrul raioanelor de intervenţie; c) efectuarea depoluării şi decontaminării; Operatorii economici pentru propriile obiective, Agenţia Protecţie Mediu, S.C. Setcar ; d) stabilirea priorităţilor pentru monitorizarea gradului de I.S.U.J., Agenţia Protecţie Mediu, Garda contaminare şi centralizarea datelor privind contaminarea teritoriului naţional; de Mediu, D.S.P.; e) stabilirea priorităţilor pentru efectuarea decontaminării şi I.S.U.J.; Anexa nr. 2 Nr. Crt. ATRIBUŢII INSTITUŢIA depoluării; f) asigurarea operativă a forţelor şi mijloacelor de sprijin precum şi a materialelor necesare pentru realizarea decontaminării populaţiei, căilor rutiere I.S.U.J., M.Ap.N; şi clădirilor; g) supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor D.S.P.; asupra sănătăţii şi monitorizarea stării de sănătate a populaţiei; h) efectuarea decontaminării populaţiei; I.S.U.J., M.Ap.N; i) supravegherea gradului de contaminare în mediul urban şi rural, C.L.S.U. prin primării; evaluarea efectelor şi realizarea decontaminării; j) supravegherea gradului de contaminare a culturilor, fondului forestier şi păşunilor şi evaluarea efectelor directe şi indirecte asupra D.A.D.R. şi D.S.V.S.A.; oamenilor şi animalelor; k) decontaminarea terenurilor şi rezervaţiilor; Agenţia de Prot. Mediu, D.A.D.R., I.S.U.J., M.Ap.; l) supravegherea gradului de contaminare a păşunilor, evaluarea D.A.D.R. şi D.S.V.S.A.; efectelor directe şi indirecte asupra animalelor şi oamenilor, realizarea decontaminării; m) realizarea decontaminării animalelor şi produselor vegetale şi D.A.D.R. şi D.S.V.S.A. în colaborare cu animale; primăriile; n) supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor Agenţie de Prot. Mediului şi Operatorii asupra mediului şi depoluarea cursurilor de apă; Economici Poluatori; o) supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor şi Agenţie de Prot. Mediului şi Operatorii depoluarea fluviului Dunărea, în caz de poluare cu hidrocarburi şi alte Economici Poluatori. substanţe dăunătoare Menţinerea şi restabilirea ordinii publice: a) menţinerea şi restabilirea ordinii publice; I.P.J., I.J.J., I.J.P.F., 17. b) menţinerea ordinii publice; I.J.J., Poliţia Comunitară; c) sprijin logistic pentru restabilirea ordinii publice. Poliţia Comunitară, M.Ap. Logistica intervenţiilor: - asigurarea bazei materiale pentru realizarea atribuţiilor şi funcţiilor de Fiecare Instituţie deconcentrată şi 18. sprijin. structură a Administraţiei Publice Centrale organizate pe teritoriul judeţului, C.L.S.U. Reabilitarea zonei afectate: - restabilirea stării provizorii de normalitate. C.J.S.U., C.L.S.U., unităţi M.I.R.A.,Servicii 19. ale Consiliilor Locale, Operatori economici. Acordarea de ajutoare de primă necesitate, despăgubiri şi asistenţă socială şi religioasă: a) acordarea de ajutoare umanitare de primă necesitate pentru C.J.S.U., C.L.S.U., C.J., C.L., I.S.U.J.; populaţia afectată; b) asigurarea asistenţei umanitare de urgenţă pentru un număr de C.J.S.U., C.L.S.U., C.J. şi C.L. şi Instituţii până la 10.000 victime; Locale din resurse proprii şi cu sprijinul Adm. Naţ a Rezerv. de Stat, Filiala Crucea Roşie, O.N.G.; *peste 10000 de victime S.N. de Cruce Roşie, Asistenţă Internaţională; 20. c) acordarea de ajutoare şi despăgubiri financiare pentru populaţie, Dir. de Muncă, Solid. Soc. Familie, Adm. agenţi economici, instituţii şi unităţi administrativ-teritoriale afectate; Publ. Locală, D.A.D.R.; d) stabilirea şi aplicarea măsurilor de asistenţă socială; Dir. de Muncă, Solid. Soc. Familie, Adm. Publ. Locală, D.A.D.R, Agenţia Jud. de Prestaţii Sociale; e) acordarea asistenţei religioase şi sociale; Dir. de Muncă, Solid. Soc. Familie, Adm. Publ. Locală, D.A.D.R, Protoeria; D.S.P., Filiala Crucea Roşie, psihologi ai f) acordarea asistenţei psihologice. unor instituţii sau liberi profesionişti.
Anexa 2a
Reţele de utilităţi, apa, canalizare, electrice, gaze
Nr. PRIMĂRIA Apă Canalizare Gaze Electricitate crt. 1. BAIA x x - x 2. BEIDAUD x - - x 3. BESTEPE x - - x 4. C.A.ROSETTI - - - x 5. CARCALIU - - - x 6. CASIMCEA x - - x 7. CEAMURLIA DE JOS x x - x 8. CEATALCHIOI - - - x 9. CERNA x - - x 10. CHILIA VECHE x x - x 11. CIUCUROVA x - - x 12. CRIŞAN x - - x 13. DAENI x - - x 14. DOROBANŢU x x - x 15. FRECAŢEI x - - x 16. GRECI x - - x 17. GRINDU - - - x 18. HAMCEARCA x x - x 19. HORIA x - - x 20. IC.BRATIANU - - - x 21. IZVOARELE x - - x 22. JIJILA x - x x Anexa 2a
23. JURILOVCA x x - x 24. LUNCAVIŢA x - - x 25. M. KOGĂLNICEANU x - - x 26. MAHMUDIA x x - x 27. MALIUC x x - x 28. MIHAI BRAVU x - - x 29. MURIGHIOL x x - x 30. NALBANT x x - x 31. NICULIŢEL x - - x 32. NUFĂRU x x - x 33. OSTROV x - - x 34. PARDINA x - - x 35. PECENEAGA x - - x 36. SARICHIOI x - - x 37. SFÂNTU GHEORGHE x x - x 38. SLAVA CERCHEZA x - - x 39. SMARDAN x - - x 40. SOMOVA x - - x 41. STEJARU x x - x 42. TOPOLOG x - - x 43. TURCOAIA x - - x 44. VĂCĂRENI x - - x 45. VALEA NUCARILOR x - - x 46. VALEA TEILOR x - - x
ÎNTOCMIT SECRETARIAT TEHNIC PERMANENT Sg. maj. PUIA IONELA Anexa nr. 3 COMPONENŢA NOMINALĂ A COMITETULUI JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ TULCEA Preşedinte: Vasile Gudu - Prefectul Judeţului Tulcea; Vicepreşedinte: Victor Tarhon - Preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea; Membrii: Corvin Bangu - Subprefect al Judeţului Tulcea; Ioan Boieru - Vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea; Nicolae Chichi - Vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea; Constantin Hogea – Primar al municipiului Tulcea Florin Dumitru Başcău – Inspector Şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „DELTA” al judeţului Tulcea; Grigore Baboianu – Guvernator al Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării; Onal Menişa – Şef Direcţia Judeţeană de Control în Construcţii judeţul Tulcea; Laurenţia Militaru - Directorul Executiv al Direcţia de Sănătate Publică Tulcea; Mirela Prodan – P/Director al Serviciului de Ambulanţă Tulcea; Sirma Caraman – Directorul Executiv al Direcţiei Economice, Buget, Finanţe a Consiliul Judeţean Tulcea; Mirela Didă – Arhitect Şef al judeţului – Direcţia Urbanism şi Amenajarea Teritoriului a Consiliului Judeţean Tulcea; Mihai Nicu – Director al Direcţiei Lucrări Publice a Consiliului Judeţean Tulcea; Vasile Şofan – Şef al Inspectoratului de Poliţie al judeţului Tulcea; Ion Constantin - Director al Direcţiei Judeţene Servicii Publice Tulcea; Adrian Jienescu – Şef al Secţiei Drumuri Naţionale Tulcea; Dan Ichim – Director al Căpităniei Zonale Tulcea; Nicolae Artimov – Şef al Staţiei C.F.R. Tulcea – Oraş; Gheorghe Maranda – Inginerul Şef al Unităţii Teritoriale Reţea Tulcea - S.C. Enel Distribuţie Dobrogea S.A.; Romică Hubate –Şef Departament la Centrul de la Telecomunicaţii Tulcea - Romtelcom S.A.; Pavel Vizitiu – Inspector Şef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Tulcea; Ion Colcigeanu – Comandant al Unităţii Speciale de Aviaţie Tulcea; Ion Marin – Comandant al Centrului Militar Judeţean Tulcea; Dumitru Dache – Director al Sucursalei Tulcea – A.P.D.M. Galaţi; Cristian Rogojeanu – Şef al Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Tulcea; Sorin Lucian Brânzoi – Şef al Structurii Teritoriale pentru Probleme Speciale Tulcea; Tudorel Ivana – Comandant al Garnizoanei Tulcea; Daniel Frumosu – Comandant al Batalionului de Infanterie Marină Babadag; Costel Ifrim - Comisar Şef al Gărzii de Mediu a A.R.B.D.D.; Adelina Păun – Comisar Şef al Gărzii de Mediu - Comisariatul Judeţean Tulcea; Marian Găitan – Directorul Executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a judeţului Tulcea; Doru Căpriţă – Inspector General al Inspectoratului Şcolar Judeţean Tulcea; Luminiţa Răileanu – Director Executiv al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Tulcea; Marinela Ofelia Tertiş –Director Executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Tulcea; Viorica Bâscă – Director Executiv al Agenţiei de Protecţie a Mediului Tulcea; Emilia Geanina Şerpescu – Director al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Tulcea; Simona Covaliov – Director al Filialei de Cruce Roşie Tulcea; Ali Izet – Inspector Şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Tulcea; Aurica Mihalcea – Director Executiv al Agenţia Judeţeană de Prestaţii Sociale Tulcea; Ionel Caraman – Director al S.C. AQUASERV S.A. Tulcea; Cătalin Dumitru Iordăchescu – Director al Direcţiei Silvice Tulcea; Constantin Lefter – Director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Tulcea; Paul Bondarev – Manager al A.N.I.F. – Unitatea de Administrare Tulcea; Anexa nr. 3 Mariana Marianciuc – Inspector de specialitate pentru judeţul Tulcea în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe; Ştefan Buzatu – Director al S.N.I.F. – Sucursala Tulcea; Gabriela Popescu – Şef al Transgaz S.A. Sector Isaccea; Doru Poponete – Preşedinte al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură a judeţului Tulcea; Vladimir Şopov – Director General al S.C. Transport Public S.A. Tulcea; Aurel Cononov – Şef al Registrului Auto Român; Romulus Ştiucă – Director al Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare Delta Dunării Tulcea; Vasile Evtei– Şef al Oficiului de Telecomunicaţii Speciale Tulcea; Adrian Bălan – Comandant al Serviciului Român de Informaţii Tulcea; Tudorel Ţopa – Director General al S.C. STX OSV Tulcea S.A.; Cornel Georgescu – Director al S.C. CORAL S.A.; Dumitru Rubanski – Director Tehnic al S.C. DALKIA S.A.; Constantin Ciubotariu – Director al S.C. TRANSNAV S.A.; Viorel Ivan – Director al S.C. SCUT S.A.; Petru Cornea – Director al S.C. NAVROM DELTA S.A.; Victor Ţilea – Director al S.C. HIDROTEHNICA S.A.; Nicolae Anghelovici – Director al S.C. ALUM S.A.; Cătalin Daniel Vârlan – Inginer mecanic al S.C. FRIGORIFER S.A; Maria Muntean – Director al S.C. ASIROM S.A. Tulcea; Dănuţ Moroiu – Reprezentant pentru judeţul Tulcea al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Focşani; Vasile Moţ – Reprezentant al Asociaţiei Sportive Delta Jandarmi Tulcea, afiliată la Federaţia Română de Radioamatorism; Veronica Ivanov – Consilier al Cancelariei Prefectului.
ÎNTOCMIT SECRETARIAT TEHNIC PERMANENT Sg. maj. PUIA IONELA
.
Anexa nr. 4a
A
R
G
A
E
N
A
E
R
A Sulina M Sf.GHEORGHE S.C. ALUM. S.A ACID SULFURIC – 160 TONE ACID CLORHIDRIC - 60 TONE Crisan CHILIA VECHE VECHE CHILIA Maliuc Razim-Sinoe Complexul lagu nar LNICEANU ULUI TULCEA Ă M.KOG BABADAG TULCEA HARTA BAIA CATALOI CATALOI SOMOVA DE PE RAZAŢ JUDE CU OBIECTIVELE DE RISC MAJOR ISACCEA A Ţ LUNCAVI CIN CIN Ă M
Anexa nr. 4b A
R
G
A
E
N
A
E
R
A Sulina M DURE Ă Sf.GHEORGHE SURSE DE RISC LA INCENDII DE SURSE DE RISC LA INCENDII P Crisan CHILIA VECHE VECHE CHILIA DURE Ă Maliuc Razim-Sinoe Complexul lagu nar LNICEANU Ă LA INCENDII DE P HARTA M.KOG BABADAG TULCEA BAIA CATALOI CATALOI SOMOVA ISACCEA CU SURSELE DE RISC A Ţ LUNCAVI CIN CIN Ă M
. . . . .
Anexa nr. 4c
.
A
R
G
S.A A E
N
A
E
R A CLOR – 9 TONE 9 TONE – CLOR M Sulina AMONIAC – 2 TONE – 2 TONE AMONIAC AMONIAC – 25 TONE – 25 TONE AMONIAC AMONIAC – 20 TONE – 20 TONE AMONIAC S.C. ALUM. S.A Sf.GHEORGHE S.C. TREMAG. S.A ACID SULFURIC – 60 TONE TONE 60 – SULFURIC ACID ACID SULFURIC – 160 TONE TONE 160 – SULFURIC ACID S.C. AQUASERV. S.A ACID CLORHIDRIC - 60 TONE 60 - CLORHIDRIC ACID S.C. CARNIPROD. S.A S.C. FRIGORIFER. S.A
S.C. TABCO-CAMPOFRIO. Crisan CHILIA VECHE VECHE CHILIA AMONIAC– 4 TONE 4 TONE AMONIAC– S.C. ECO FISH 2000. S.R.L. Maliuc Razim-Sinoe Complexul lagu nar LNICEANU Ă RISC TEHNOLOGIC RISC TEHNOLOGIC M.KOG BABADAG TULCEA HARTA BAIA CATALOI CATALOI SOMOVA CU OBIECTIVELE DE ISACCEA A Ţ LUNCAVI CIN CIN Ă M
Anexa nr. 4d
CHILIA
I.C.BRĂTIANU
VĂCĂRENI
LUNCAVIŢA
ISACCEA
SOMOVA
MĂCIN
NICULIŢEL TULCEA Maliuc Crisan Sulina CARCALIU
CATALOI
TURCOAIA
PECINEAGA
M.KOGĂLNICEANU
OSTROV
A
R
G
A TOPOLOG DĂENI E
N Sf.GHEORGHE BABADAG A
Complexul lagu nar E
Razim-Sinoe R
A
M
BAIA
PUNCT COMANDĂ
STAŢII METEO LEGENDĂ: DIGURI
ZONĂ INUNDATĂ
ZONĂ ÎNZĂPEZITĂ Anexa nr. 5
Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, reducere a frecvenţei de producere ori limitare a consecinţelor acestora, pe tipuri de riscuri
Evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor acestora se realizează prin următoarele acţiuni: monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile publice locale, instituţii şi operatori economici; activităţi preventive ale autorităţilor, pe domenii de competenţă; informarea populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol prin mijloace mass-media locale; exerciţii şi aplicaţii tactice organizate la nivelul unităţilor administrativ teritoriale şi operatorilor economici surse de risc. Activităţile preventive planificate, organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii riscurilor sunt: controale şi inspecţii de prevenire; avizare/autorizare de securitate la incendiu şi protecţie civilă; acordul; asistenţa tehnică de specialitate; informarea preventivă; pregătirea populaţiei; constatarea şi sancţionarea încălcărilor prevederilor legale.
Anexa 6
A. CRITERII DE CLASIFICARE
a unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Tulcea, în funcţie de tipurile de riscuri specifice
Tipuri de riscuri
ie şă
ţ ă ilor ilor şire ăţ dure bu ă ă masă Secet Eşecul p Unitatea chimic nuclear nuclear publice grav de grav de teren de teren transport Accident Accident Accident Accident pr Avalan Inunda Epidemie Epizootie Cutremur utilit Alunecare/ Incendiu în în Incendiu administrativ- de Incendiu Nr.crt. Nr.crt. v n z d tp z v n d m d p up d p tp ch up teritorială m
t
t ch /P /p t t A a A secundar secundar principal principal principal secundar s secundar secundar c secundar principal S principal secundar i secundar i secundar principal I principal I principal principal C C principal secundar e secundar secundar a secundar e secundar secundar a secundar secundar i secundar principal E principal principal E principal secundar a secundar principal A principal principal A principal secundar a secundar principal I principal e secundar principal A principal principal E principal
Municipiul - c - at/pt Id - - - - - Ip - Ach - - an - im Atp - Eup - Ed - Ez - Tulcea
1 Tulcea - c - at/pt Id - - - - Ip Ach an - im Atp - Eup - - ed - ez
Tudor - c - at/pt Id - - - Ip Ach an - im - Eup - - ed Ez - Vladimirescu
2 Oraşul Babadag - c - at/pt - id - - - Ip ach an - im Atp - Eup - - ed Ez -
Oraşul Isaccea - c - at/pt - id - - - - ip ach an - im Atp - Eup - - ed - ez
Isaccea - c - at/pt - id - - - - ip ach an - im Atp Eup - - ed Ez - 3 Revărsarea - c - at/pt - id - - - - ip - an - im Atp Eup - - ed - ez
Tichileşti - c - at/pt ------ip - an - im - Eup - - ed - ez
4 Oraşul Măcin - c - at/pt - id - - - Ip - an - im Atp - Eup - - ed Ez - Anexa 6 Tipuri de riscuri
ie şă
ţ ă ilor ilor şire ăţ dure bu ă ă masă Secet Eşecul p Unitatea chimic nuclear nuclear publice grav de grav de teren de teren transport Accident Accident Accident Accident pr Avalan Inunda Epidemie Epizootie Cutremur utilit Alunecare/ Incendiu în în Incendiu administrativ- de Incendiu Nr.crt. Nr.crt. v n z d tp z d v n m d p up d p tp ch up teritorială m
t
t ch /P /p t t A a A secundar secundar principal principal principal secundar s secundar secundar c secundar principal S principal secundar i secundar i secundar principal I principal I principal principal C C principal secundar e secundar secundar e secundar secundar a secundar a secundar secundar i secundar principal E principal principal E principal secundar a secundar principal A principal principal A principal secundar a secundar principal I principal e secundar principal A principal principal E principal
5 Oraşul Sulina c - - Id - - - - - ip - an - im - Eup - - ed Ez -
Comuna Baia - c - at/pt id - - - - ip - an - im Atp Eup - Ed - - ez
Baia - c - at/pt id - - - - ip - an - im Atp Eup - Ed - - ez 6 Camena c - at/pt - id - - - Ip - an - im - Eup - Ed - - ez Caugagia - c - at/pt id - - - ip - an - im - Eup - Ed - - ez
Ceamurlia de Sus - c - at/pt id ------an - im - Eup - Ed - - ez
Panduru - c - at/pt - id ------an - im - Eup - Ed - - ez
Comuna - c - at/pt - id ------an - im - Eup - - ed - ez Beidaud 7 Beidaud - c - at/pt ------an - im - Eup - - ed - ez
Neatârnarea - c - at/pt ------an - im - Eup - - ed - ez
Sarighiol de Deal - c - at/pt ------an - im - Eup - - ed - ez
Comuna Beştepe - c - - Id ------ach an - im Eup - - ed - ez
- c - - I ------a a - i - E - - e - e 8 Băltenii de Jos d ch n m up d z
Băltenii de Sus - c - - Id ------ach an - im - Eup - Ed - - ez Comuna C.A. 9 - c - - Id - - - - Ip - ach an - im - Eup - Ed - - ez Rosetti
C.A. Rosetti - c - - Id - - - - Ip - - an - im - Eup - Ed - Ez - Anexa 6 Tipuri de riscuri
ie şă
ţ ă ilor ilor şire ăţ dure bu ă ă masă Secet Eşecul p Unitatea chimic nuclear nuclear publice grav de grav de teren de teren transport Accident Accident Accident Accident pr Avalan Inunda Epidemie Epizootie Cutremur utilit Alunecare/ Incendiu în în Incendiu administrativ- de Incendiu Nr.crt. Nr.crt. v n z d tp z d v n m d p up d p tp ch up teritorială m
t
t ch /P /p t t A a A secundar secundar principal principal principal secundar s secundar secundar c secundar principal S principal secundar i secundar i secundar principal I principal I principal principal C C principal secundar e secundar secundar e secundar secundar a secundar a secundar secundar i secundar principal E principal principal E principal secundar a secundar principal A principal principal A principal secundar a secundar principal I principal e secundar principal A principal principal E principal
Cardon - c - - Id - - - - Ip - - an - im - Eup - Ed - - ez
Letea - c - - Id - - - - Ip - - an - im - Eup - - ed - ez
Periprava - c - - Id ------an - im - Eup - - ed - ez
Sfistofca - c - - Id - - - - Ip - - an - im - Eup - - ed - ed Comuna 10 - c - at/pt - id ------an - im - Eup - - ed - ez Carcaliu Comuna - c - a /p - i ------a - i - E - - e - e Casimcea t t d n m up d z
Casimcea - c - at/pt id ------an - im - Eup - - ed - ez
Cişmeaua Nouă - c - at/pt - id ------an - im - Eup - - ed - ez
11 Corugea - c - at/pt - id ------an - im - Eup - - ed - ez
Haidaru - c - at/pt - id ------an - im - Eup - - ed - ez
Rahman - c - at/pt - id ------an - im - Eup - - ed - ez
Războieni - c - at/pt id ------an - im - Eup - - ed - ez
Stanca - c - at/pt - id ------an - im - Eup - - ed - ez Comuna 12 Ceamurlia de - c - at/pt - id - - - - ip - an - im - Eup - - ed - ez Jos
Ceamurlia de Jos - c - at/pt - id - - - - ip - an - im - Eup - - ed - ez Anexa 6 Tipuri de riscuri
ie şă
ţ ă ilor ilor şire ăţ dure bu ă ă masă Secet Eşecul p Unitatea chimic nuclear nuclear publice grav de grav de teren de teren transport Accident Accident Accident Accident pr Avalan Inunda Epidemie Epizootie Cutremur utilit Alunecare/ Incendiu în în Incendiu administrativ- de Incendiu Nr.crt. Nr.crt. v n z d tp z d v n m d p up d p tp ch up teritorială m
t
t ch /P /p t t A a A secundar secundar principal principal principal secundar s secundar secundar c secundar principal S principal secundar i secundar i secundar principal I principal I principal principal C C principal secundar e secundar secundar e secundar secundar a secundar a secundar secundar i secundar principal E principal principal E principal secundar a secundar principal A principal principal A principal secundar a secundar principal I principal e secundar principal A principal principal E principal
Lunca - c - at/pt - id - - - - ip - an - im - Eup - - ed - ez
Comuna - c - - Id - - - - Ip - - ach an - im - Eup - Ed - Ez - Ceatalchioi
13 Ceatalchioi - c - - Id - - - - Ip - - ach an - im - Eup - Ed - Ez - Pătlăgeanca - c - - Id - - - - Ip - - ach an - im - Eup - Ed - Ez -
Plauru c - - Id - - - - Ip - - ach an - im - Eup - Ed - Ez -
Sălceni - c - - Id - - - - Ip - - ach an - im - Eup - Ed - Ez -
Comuna Cerna - c - at/pt - id - - - - ip - an - im - atp Eup - - ed - ez
Cerna - c - at/pt - id - - - - ip - an - im - atp Eup - - ed - ez 14 General - c - a /p - i -- - i - a - i - E - - e - e Praporgescu t t d p n m up d z
Mircea Vodă - c - at/pt - id - - - - ip - an - im - atp Eup - - ed - ez
Traianu - c - at/pt - id - - - - ip - an - im - Eup - - ed - ez
Comuna Chilia - c - - Id - - - - Ip - - an - im - Eup - - ed Ez - Veche
Chilia Veche - c - - Id - - - - Ip - - an - im - Eup - - ed Ez - 15 Câşliţa - c - - Id ------an - im - Eup - - ed - ez
Ostrovu Tătaru - c - - Id ------an - im - Eup - Ed - - ez
Tatanir - c - - Id ------an - im - Eup - Ed - - ez Anexa 6 Tipuri de riscuri
ie şă
ţ ă ilor ilor şire ăţ dure bu ă ă masă Secet Eşecul p Unitatea chimic nuclear nuclear publice grav de grav de teren de teren transport Accident Accident Accident Accident pr Avalan Inunda Epidemie Epizootie Cutremur utilit Alunecare/ Incendiu în în Incendiu administrativ- de Incendiu Nr.crt. Nr.crt. v n z d tp z d v n m d p up d p tp ch up teritorială m
t
t ch /P /p t t A a A secundar secundar principal principal principal secundar s secundar secundar c secundar principal S principal secundar i secundar i secundar principal I principal I principal principal C C principal secundar e secundar secundar e secundar secundar a secundar a secundar secundar i secundar principal E principal principal E principal secundar a secundar principal A principal principal A principal secundar a secundar principal I principal e secundar principal A principal principal E principal Comuna - c - a /p - i - - - I - - a - i - a E - E - - e Ciucurova t t d p n m tp up d z
Ciucurova - c - at/pt - id - - - Ip - - an - im - Eup - Ed - - ez 16 Atmagea - c - at/pt - id - - - Ip - an - im - Eup - Ed - Ez -
Fântâna Mare - c - at/pt - id - - - Ip - - an - im - Eup - Ed - - ez
Comuna Crişan - c - - Id ------an - im - Eup - Ed - - ez
Crişan - c - - Id ------an - im - Eup - Ed - - ez 17 Caraorman - c - - Id ------an - im - Eup - Ed - Ez -
Mila 23 - c - - Id ------an - im - Eup - Ed - Ez -
18 Comuna Dăeni - c - at/pt - id ------an - im - Eup - Ed - Ez - Comuna - c - a /p - i - - - I - - a - i - E - E - E - Dorobanţu t t d p n m up d z
Dorobanţu - c - at/pt - id - - - Ip - - an - im - Eup - Ed - Ez -
Ardealu - c - at/pt - id - - - Ip - - an - im - Eup - Ed - Ez - 19 Cârjelari - c - at/pt - id - - - Ip - - an - im - Eup - Ed - Ez -
Fântâna Oilor - c - at/pt - id - - - Ip - - an - im - Eup - Ed - Ez -
Meşteru - c - at/pt - id - - - Ip - - an - im - Eup - Ed - Ez - Comuna 20 - c - at/pt - id - - - - ip - an - im - Eup - Ed - Ez - Frecăţei Anexa 6 Tipuri de riscuri
ie şă
ţ ă ilor ilor şire ăţ dure bu ă ă masă Secet Eşecul p Unitatea chimic nuclear nuclear publice grav de grav de teren de teren transport Accident Accident Accident Accident pr Avalan Inunda Epidemie Epizootie Cutremur utilit Alunecare/ Incendiu în în Incendiu administrativ- de Incendiu Nr.crt. Nr.crt. v n z d tp z d v n m d p up d p tp ch up teritorială m
t
t ch /P /p t t A a A secundar secundar principal principal principal secundar s secundar secundar c secundar principal S principal secundar i secundar i secundar principal I principal I principal principal C C principal secundar e secundar secundar e secundar secundar a secundar a secundar secundar i secundar principal E principal principal E principal secundar a secundar principal A principal principal A principal secundar a secundar principal I principal e secundar principal A principal principal E principal
Frecăţei - c at/pt - id - - - ip - ach an - im - Eup - Ed - Ez -
Cataloi - c - at/pt - id - - - - ip - ach an - im - Eup - Ed - - ez
Poşta - c - at/pt - id - - - - ip - ach an - im - Eup - Ed - - ez
Teliţa - c - at/pt - id ------ach an - im - Eup - - ed - ez
21 Comuna Greci - c - at/pt - id ------an - im - Eup - - ed - ez
22 Comuna Grindu - c - at/pt Id - - - - - ip - an - im - Eup - - ed - ez Comuna 23 - c - at/pt - id - - - Ip - - an - im - Eup - - ed - ez Hamcearca
Hamcearca - c - at/pt - id - - - Ip - - an - im - Eup - - ed - ez
Balabancea - c - at/pt - id - - - - ip - an - im - Eup - - ed - ez 24 Căprioara - c - at/pt - id - - - Ip - - an - im - Eup - Ed - - ez
Nifon - c - at/pt - id - - - Ip - - an - im - Eup - Ed - - ez
Comuna Horia - c - at/pt - id ------an - im - atp Eup - Ed - - ez
Horia - c - at/pt - id ------an - im - atp Eup - Ed - - ez 25 Cloşca - c - at/pt - id - - - Ip - - an - im - Eup - Ed - Ez -
Floreşti - c - at/pt id - - - - ip - an - im - Eup - Ed - Ez - Com I.C. 26 - c - at/pt Id ------an - im - atp Eup - Ed - - ez Brătianu Anexa 6 Tipuri de riscuri
ie şă
ţ ă ilor ilor şire ăţ dure bu ă ă masă Secet Eşecul p Unitatea chimic nuclear nuclear publice grav de grav de teren de teren transport Accident Accident Accident Accident pr Avalan Inunda Epidemie Epizootie Cutremur utilit Alunecare/ Incendiu în în Incendiu administrativ- de Incendiu Nr.crt. Nr.crt. v n z d tp z d v n m d p up d p tp ch up teritorială m
t
t ch /P /p t t A a A secundar secundar principal principal principal secundar s secundar secundar c secundar principal S principal secundar i secundar i secundar principal I principal I principal principal C C principal secundar e secundar secundar e secundar secundar a secundar a secundar secundar i secundar principal E principal principal E principal secundar a secundar principal A principal principal A principal secundar a secundar principal I principal e secundar principal A principal principal E principal Comuna - c - a /p i ------a - i - a E - E - - e Izvoarele t t d n m tp up d z
Izvoarele - c - at/pt id ------ach an - im - atp Eup - Ed - - ez 27 Alba - c - at/pt - id - - - - ip - ach an - im - Eup - - ed - ez
Iulia - c - at/pt - id - - - - ip - ach an - im - Eup - - ed - ez
Comuna Jijila - c - at/pt - id ------ach an - im - Eup - - ed - ez
28 Jijila - c - at/pt - id ------ach an - im - Eup - - ed - ez
Garvăn - c - at/pt - id ------ach an - im - Eup - - ed - ez Comuna - c - at/pt - id - - - - - Ach an - im - Eup - - ed - ez Jurilovca
Jurilovca - c - at/pt - id - - - - Ach an - im - Eup - - ed - ez 29 Sălcioara c - at/pt - id ------ach an - im - Eup - - ed - ez
Vişina c - at/pt - id ------ach an - im - Eup - - ed Ez - Comuna c - at/pt - id ------an - im - atp Eup - - ed Ez - Luncaviţa 30 Luncaviţa c - at/pt - id ------an - im - atp Eup - - ed - ez
Rachelu c - at/pt - id ------an - im - atp Eup - - ed - ez Comuna 31 c - at/pt - id - - - Ip - - an - im - Eup - - ed - ez Mahmudia
32 Comuna Maliuc c - - Id - - - - Ip - - an - im - Eup - - ed - ez Anexa 6 Tipuri de riscuri
ie şă
ţ ă ilor ilor şire ăţ dure bu ă ă masă Secet Eşecul p Unitatea chimic nuclear nuclear publice grav de grav de teren de teren transport Accident Accident Accident Accident pr Avalan Inunda Epidemie Epizootie Cutremur utilit Alunecare/ Incendiu în în Incendiu administrativ- de Incendiu Nr.crt. Nr.crt. v n z d tp z d v n m d p up d p tp ch up teritorială m
t
t ch /P /p t t A a A secundar secundar principal principal principal secundar s secundar secundar c secundar principal S principal secundar i secundar i secundar principal I principal I principal principal C C principal secundar e secundar secundar e secundar secundar a secundar a secundar secundar i secundar principal E principal principal E principal secundar a secundar principal A principal principal A principal secundar a secundar principal I principal e secundar principal A principal principal E principal
Maliuc c - - Id - - - - Ip - - an - im - Eup - Ed - - ez
Gorgova c - - Id - - - - Ip - - an - im - Eup - Ed - - ez 33 Ilganii de Sus c - - Id ------an - im - Eup - Ed - - ez
Partizani c - - Id ------an - im - Eup - Ed - - ez
Vulturu c - - Id ------an - im - Eup - Ed - - ez Com Mihai 34 c - at/pt - id - - - - ip - an - im - Eup - Ed - - ez Bravu
Mihai Bravu c - at/pt - id - - - - ip - an - im - Eup - Ed - Ez - 35 Satu Nou c - at/pt - id - - - - ip - an - im - Eup - Ed - Ez -
Turda c - at/pt - id ------an - im - Eup - Ed - - ez Comuna c - - - id - - - Ip - - an - im - Eup - Ed - - ez Murighiol
Murighiol c - - - id - - - Ip - - an - im - Eup - Ed - - ez
Colina c - - - id ------an - im - Eup - Ed - - ez
Dunăvăţu de Jos c - - - id - - - - ip - an - im - Eup - Ed - - ez 36 Dunăvăţu de Sus c - - - id - - - - ip - an - im - Eup - Ed - Ez -
Plopul c - - - id ------an - im - Eup - Ed - Ez -
Sarnasuf c - - - id ------an - im - Eup - Ed - Ez -
Uzlina c - - - id ------an - im - Eup - Ed - Ez - Anexa 6 Tipuri de riscuri
ie şă
ţ ă ilor ilor şire ăţ dure bu ă ă masă Secet Eşecul p Unitatea chimic nuclear nuclear publice grav de grav de teren de teren transport Accident Accident Accident Accident pr Avalan Inunda Epidemie Epizootie Cutremur utilit Alunecare/ Incendiu în în Incendiu administrativ- de Incendiu Nr.crt. Nr.crt. v n z d tp z d v n m d p up d p tp ch up teritorială m
t
t ch /P /p t t A a A secundar secundar principal principal principal secundar s secundar secundar c secundar principal S principal secundar i secundar i secundar principal I principal I principal principal C C principal secundar e secundar secundar e secundar secundar a secundar a secundar secundar i secundar principal E principal principal E principal secundar a secundar principal A principal principal A principal secundar a secundar principal I principal e secundar principal A principal principal E principal
Comuna c - at/pt - id - - - - ip - ach an - im - atp Eup - - ed - ez Nalbant
37 Nalbant c - at/pt - id - - - - ip - ach an - im - atp Eup - - ed - ez
Nicolae Bălcescu c - at/pt - id - - - - ip - ach an - im - atp Eup - - ed - ez
Trestenic c - at/pt - id - - - - ip - ach an - im - Eup - - ed - ez Comuna 38 c - at/pt - id - - - Ip - - ach an - im - atp Eup - - ed - ez Niculiţel
Comuna Nufăru c - - Id - - - - Ip - - ach an - im - Eup - - ed - ez
Nufăru c - - Id - - - - Ip - - ach an - im - Eup - - ed - ez
Ilganii de Jos c - - Id - - - - - ip - ach an - im - Eup - - ed - ez 39 Malcoci c - - - id ------ach an - im - Eup - - ed - ez
Victoria c - - - id ------ach an - im - Eup - - ed - ez
Comuna Ostrov c - at/pt Id - - - - Ip - an - im Atp - Eup - Ed - Ez - 40 Ostrov c - at/pt Id - - - - Ip - an - im Atp - Eup - Ed - Ez -
Piatra c - at/pt Id - - - - - ip - an - im - Eup - Ed - - ez
41 Comuna c - - Id - - - - Ip - - an - im - Eup - - ed Ez - Pardina Anexa 6 Tipuri de riscuri
ie şă
ţ ă ilor ilor şire ăţ dure bu ă ă masă Secet Eşecul p Unitatea chimic nuclear nuclear publice grav de grav de teren de teren transport Accident Accident Accident Accident pr Avalan Inunda Epidemie Epizootie Cutremur utilit Alunecare/ Incendiu în în Incendiu administrativ- de Incendiu Nr.crt. Nr.crt. v n z d tp z d v n m d p up d p tp ch up teritorială m
t
t ch /P /p t t A a A secundar secundar principal principal principal secundar s secundar secundar c secundar principal S principal secundar i secundar i secundar principal I principal I principal principal C C principal secundar e secundar secundar e secundar secundar a secundar a secundar secundar i secundar principal E principal principal E principal secundar a secundar principal A principal principal A principal secundar a secundar principal I principal e secundar principal A principal principal E principal Comuna 42 c - at/pt - id - - - Ip - an - im - Eup - - ed - ez Peceneaga Comuna c - a /p - i - - - - i a a - i - E - - e - e Sarichioi t t d p ch n m up d z
Sarichioi c - at/pt - id - - - - ip ach an - im - Eup - - ed - ez
Enisala c - at/pt - id - - - - ip - ach an - im - Eup - - ed - ez 43 Sabangia c - at/pt - id - - - - ip an - im - Eup - - ed - ez
Visterna c - at/pt - id - - - - ip ach an - im - Eup - - ed - ez
Zebil c - at/pt - id - - - - ip - ach an - im - Eup - - ed - ez Comuna Sf. 44 c - - Id ------an - im - Eup - - ed - ez Gheorghe
Comuna Slava c - at/pt id - - - Ip - - an - im - Eup - Ed - Ez Cercheză 45 Slava Cercheză c - at/pt id - - - Ip - - an - im - Eup - - ed - ez
Slava Rusă c - at/pt id - - - Ip - - an - im - Eup - - ed - ez Comuna 46 c - at/pt Id - - - - Ip - - an - im - atp Eup - - ed - ez Smârdan
47 Comuna Somova c - at/pt - id - - - - ip ach an - im - atp Eup - - ed - ez
Somva c - at/pt - id - - - - ip ach an - im - atp Eup - - ed - ez Anexa 6 Tipuri de riscuri
ie şă
ţ ă ilor ilor şire ăţ dure bu ă ă masă Secet Eşecul p Unitatea chimic nuclear nuclear publice grav de grav de teren de teren transport Accident Accident Accident Accident pr Avalan Inunda Epidemie Epizootie Cutremur utilit Alunecare/ Incendiu în în Incendiu administrativ- de Incendiu Nr.crt. Nr.crt. v n z d tp z d v n m d p up d p tp ch up teritorială m
t
t ch /P /p t t A a A secundar secundar principal principal principal secundar s secundar secundar c secundar principal S principal secundar i secundar i secundar principal I principal I principal principal C C principal secundar e secundar secundar e secundar secundar a secundar a secundar secundar i secundar principal E principal principal E principal secundar a secundar principal A principal principal A principal secundar a secundar principal I principal e secundar principal A principal principal E principal
Mineri c - at/pt - id - - - - - ach an - im - atp Eup - - ed - ez
Parcheş c - at/pt - id - - - - - ach an - im - Eup - - ed - ez
Comuna Stejaru c - at/pt - id - - - Ip - - an - im - Eup - Ed - Ez -
Stejaru c - at/pt - id - - - Ip - - an - im Eup - Ed - - ez
48 Mina Altân-Tepe c - at/pt - id - - - Ip - - an - im - Eup - Ed - Ez -
Vasile Alecsandri c - at/pt - id - - - Ip - - an - im - Eup - - ed - ez Comuna c - a /p - i - - - - - a - i - a E - - e - e Topolog t t d Ip n m tp up d z
Topolog c - at/pt - id - - - Ip - - an - im - atp Eup - - ed - ez
Calfa c - at/pt - id - - - Ip - - an - im - Eup - Ed - - ez
49 Cerbu c - at/pt - id - - - Ip - - an - im - Eup - Ed - - ez
Făgăraşu Nou c - at/pt - id - - - Ip - - an - im - Eup - Ed - - ez
Luminiţa c - at/pt - id - - - Ip - - an - im - Eup - Ed - - ez
Măgurele c - at/pt - id - - - Ip - - an - im - Eup - - ed - ez
Sâmbăta Nouă c - at/pt - id - - - Ip - - an - im - Eup - - ed - ez Comuna 50 c - at/pt - id - - - Ip - - an - im - Eup - - ed - ez Turcoaia
51 Comuna Valea c - at/pt - id ------an - im - Eup - - ed - ez Nucarilor Anexa 6 Tipuri de riscuri
ie şă
ţ ă ilor ilor şire ăţ dure bu ă ă masă Secet Eşecul p Unitatea chimic nuclear nuclear publice grav de grav de teren de teren transport Accident Accident Accident Accident pr Avalan Inunda Epidemie Epizootie Cutremur utilit Alunecare/ Incendiu în în Incendiu administrativ- de Incendiu Nr.crt. Nr.crt. v n z d tp z d v n m d p up d p tp ch up teritorială m
t
t ch /P /p t t A a A secundar secundar principal principal principal secundar s secundar secundar c secundar principal S principal secundar i secundar i secundar principal I principal I principal principal C C principal secundar e secundar secundar e secundar secundar a secundar a secundar secundar i secundar principal E principal principal E principal secundar a secundar principal A principal principal A principal secundar a secundar principal I principal e secundar principal A principal principal E principal
Valea Nucarilor c - at/pt - id ------an - im - Eup - - ed - ez
Iazurile c - at/pt - id ------an - im - Eup - - ed - ez
Agighiol c at/pt - id - - - - - an - im - Eup - Ed - - ez Comuna Valea 52 c at/pt - id - - - - ip an - im - Eup - Ed - - ez Teilor
53 Judeţul Tulcea c At/Pt at/pt Id id - - - Ip ip Ach ach an - im - Eup - Ed - - ez
B. CRITERII DE CLASIFICARE a instituţiilor publice şi operatorilor economici din judeţul Tulcea, în funcţie de tipurile de riscuri specifice Tipuri de riscuri
ă ilor ilor
ăţ
ie şă ţ ă şire de dure ă teren bu Secet p publice publice ă transport Avalan Inunda Cutremur Epidemie Epizootie
Unitatea Alunecare/ Incendiu de Incendiu pr Accident chimic chimic Accident Accident nuclear nuclear Accident Incendiu în mas în Incendiu de grav Accident administrativ- Eşecul utilit Nr.crt. Nr.crt.
t
teritorială t n v z d tp z n d v ch m d p up d p tp /P ch up m /p t t secundar s secundar secundar c secundar principal S principal secundar i secundar i secundar principal I principal I principal principal C C principal secundar e secundar secundar a secundar a secundar e secundar secundar i secundar principal E principal principal E principal secundar a secundar principal A principal principal A principal secundar a secundar principal I principal e secundar principal A principal principal E principal principal A principal secundar a secundar principal A principal Anexa 6 Tipuri de riscuri
ă ilor ilor
ăţ
ie şă ţ ă şire de dure ă teren bu Secet p publice publice ă transport Avalan Inunda Cutremur Epidemie Epizootie
Unitatea Alunecare/ Incendiu de Incendiu pr Accident chimic chimic Accident Accident nuclear nuclear Accident Incendiu în mas în Incendiu Accident grav de grav Accident administrativ- Eşecul utilit Nr.crt. Nr.crt.
t
teritorială t v n z d tp z d v n ch m d p up d p tp /P ch up m /p t t secundar s secundar secundar c secundar principal S principal secundar i secundar i secundar principal I principal I principal principal C C principal secundar e secundar secundar e secundar secundar a secundar a secundar secundar i secundar principal E principal principal E principal secundar a secundar principal A principal principal A principal secundar a secundar secundar e secundar principal I principal principal A principal principal E principal principal A principal secundar a secundar principal A principal
Mp. TULCEA
1 SC ALUM SA c - at/pt ------Ach - - an - im - atp Eup - Ed - Ez -
2 SC TREMAG SA - c - at/pt ------Ach - - an - im - atp Eup - Ed - Ez -
SC PETROM SA - c - at/pt ------Ach - - an - im - atp Eup - Ed - Ez - 3 sucursala PECO Depozit PECO şi
rampa descărcare - c - at/pt ------Ach - - an - im - atp Eup - Ed - Ez - CF
SC STAR 2000 SA - c - at/pt ------Ach - - an - im - atp Eup - Ed - Ez - Staţie distribuţie - c - at/pt ------A - - an - im - a Eup - Ed - Ez - carburanţi ch tp 4 Staţie distribuţie - c - at/pt ------A - - an - im - a Eup - Ed - Ez - carburanţi ch tp Staţie distribuţie - c - at/pt ------A - - an - im - a Eup - Ed - Ez - carburanţi ch tp
- c - at/pt ------Ach - - an - im - atp Eup - Ed - Ez - Staţie îmbuteliere Anexa 6 Tipuri de riscuri
ă ilor ilor
ăţ
ie şă ţ ă şire de dure ă teren bu Secet p publice publice ă transport Avalan Inunda Cutremur Epidemie Epizootie
Unitatea Alunecare/ Incendiu de Incendiu pr Accident chimic chimic Accident Accident nuclear nuclear Accident Incendiu în mas în Incendiu Accident grav de grav Accident administrativ- Eşecul utilit Nr.crt. Nr.crt.
t
teritorială t v n z d tp z d v n ch m d p up d p tp /P ch up m /p t t secundar s secundar secundar c secundar principal S principal secundar i secundar i secundar principal I principal I principal principal C C principal secundar e secundar secundar e secundar secundar a secundar a secundar secundar i secundar principal E principal principal E principal secundar a secundar principal A principal principal A principal secundar a secundar secundar e secundar principal I principal principal A principal principal E principal principal A principal secundar a secundar principal A principal GPL
Tanc cisternă - c - at/pt ------Ach - - an - im - atp Eup - Ed - Ez - SC FRIGORIFER 5 - c - at/pt ------Ach - - an - im - atp Eup - Ed - Ez - SA SC AQUASERV - c - at/pt ------A - - an - im - a Eup - Ed - Ez - 6 SA ch tp Staţia de tratare a - c - at/pt ------A - - an - im - a Eup - Ed - Ez - apei ch tp
7 SC AKER SA - c - at/pt ------Ach - - an - im - atp Eup - Ed - Ez -
SC DONSCO SRL 8 – staţie distribuţie - c - at/pt ------Ach - - an - im - atp Eup - Ed - Ez - carburanţi ROMPETROL DOWNSTEAM
9 Bucureşti - staţie - c - at/pt ------Ach - - an - im - atp Eup - Ed - Ez - distribuţie carburanţi Anexa 6 Tipuri de riscuri
ă ilor ilor
ăţ
ie şă ţ ă şire de dure ă teren bu Secet p publice publice ă transport Avalan Inunda Cutremur Epidemie Epizootie
Unitatea Alunecare/ Incendiu de Incendiu pr Accident chimic chimic Accident Accident nuclear nuclear Accident Incendiu în mas în Incendiu Accident grav de grav Accident administrativ- Eşecul utilit Nr.crt. Nr.crt.
t
teritorială t v n z d tp z d v n ch m d p up d p tp /P ch up m /p t t secundar s secundar secundar c secundar principal S principal secundar i secundar i secundar principal I principal I principal principal C C principal secundar e secundar secundar e secundar secundar a secundar a secundar secundar i secundar principal E principal principal E principal secundar a secundar principal A principal principal A principal secundar a secundar secundar e secundar principal I principal principal A principal principal E principal principal A principal secundar a secundar principal A principal SC BUSACHE SRL - staţie 10 - c - at/pt ------Ach - - an - im - atp Eup - Ed - Ez - distribuţie carburanţi SC ADVADELT 11 SRL – tanc - c - at/pt ------Ach - - an - im - atp Eup - Ed - Ez - cisternă SC NUSA SRL - 12 staţie distribuţie - c - at/pt ------Ach - - an - im - atp Eup - Ed - Ez - carburanţi
13 SC POLAR IX - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - SC DELTA LACT 14 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - SA
15 SC MOBILA SA - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - SC VITICOLA 16 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - AEGYSSUS SA SC TEHNOCOM 17 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - IMEX SRL
18 PENITENCIAR - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Anexa 6 Tipuri de riscuri
ă ilor ilor
ăţ
ie şă ţ ă şire de dure ă teren bu Secet p publice publice ă transport Avalan Inunda Cutremur Epidemie Epizootie
Unitatea Alunecare/ Incendiu de Incendiu pr Accident chimic chimic Accident Accident nuclear nuclear Accident Incendiu în mas în Incendiu Accident grav de grav Accident administrativ- Eşecul utilit Nr.crt. Nr.crt.
t
teritorială t v n z d tp z d v n ch m d p up d p tp /P ch up m /p t t secundar s secundar secundar c secundar principal S principal secundar i secundar i secundar principal I principal I principal principal C C principal secundar e secundar secundar e secundar secundar a secundar a secundar secundar i secundar principal E principal principal E principal secundar a secundar principal A principal principal A principal secundar a secundar secundar e secundar principal I principal principal A principal principal E principal principal A principal secundar a secundar principal A principal
19 SC DALKIA - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Romănia SRL Centrala termică - c - at/pt ------an - im - - Eup - Ed - Ez - CT 10 Centrala termică - c - at/pt ------an - im - - Eup - Ed - Ez - CT 11 Centrala termică - c - at/pt ------an - im - - Eup - Ed - Ez - CT 12 Centrala termică - c - at/pt ------an - im - - Eup - Ed - Ez - CT 13 Centrala termică - c - at/pt ------an - im - - Eup - Ed - Ez - CT 15
Centrala termică - c - at/pt ------an - im - - Eup - Ed - Ez - CT 16 Centrala termică - c - at/pt ------an - im - - Eup - Ed - Ez - CT 17 Centrala termică - c - at/pt ------an - im - - Eup - Ed - Ez - CT 18 Anexa 6 Tipuri de riscuri
ă ilor ilor
ăţ
ie şă ţ ă şire de dure ă teren bu Secet p publice publice ă transport Avalan Inunda Cutremur Epidemie Epizootie
Unitatea Alunecare/ Incendiu de Incendiu pr Accident chimic chimic Accident Accident nuclear nuclear Accident Incendiu în mas în Incendiu Accident grav de grav Accident administrativ- Eşecul utilit Nr.crt. Nr.crt.
t
teritorială t v n z d tp z d v n ch m d p up d p tp /P ch up m /p t t secundar s secundar secundar c secundar principal S principal secundar i secundar i secundar principal I principal I principal principal C C principal secundar e secundar secundar e secundar secundar a secundar a secundar secundar i secundar principal E principal principal E principal secundar a secundar principal A principal principal A principal secundar a secundar secundar e secundar principal I principal principal A principal principal E principal principal A principal secundar a secundar principal A principal
Centrala termică - c - at/pt ------an - im - - Eup - Ed - Ez - CT 19 Centrala termică - c - at/pt ------an - im - - Eup - Ed - Ez - CT 20 Centrala termică - c - at/pt ------an - im - - Eup - Ed - Ez - CT 21 Centrala termică - c - at/pt ------an - im - - Eup - Ed - Ez - CT 29
Centrala termică - c - at/pt ------an - im - - Eup - Ed - Ez - CT 30
Centrala termică - c - at/pt ------an - im - - Eup - Ed - Ez - CT 31 SC TABCO 20 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - CAMPOFRIO SC COMPLEX 21 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - DELTA SC COMPLEX 22 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - DELTA Anexa 6 Tipuri de riscuri
ă ilor ilor
ăţ
ie şă ţ ă şire de dure ă teren bu Secet p publice publice ă transport Avalan Inunda Cutremur Epidemie Epizootie
Unitatea Alunecare/ Incendiu de Incendiu pr Accident chimic chimic Accident Accident nuclear nuclear Accident Incendiu în mas în Incendiu Accident grav de grav Accident administrativ- Eşecul utilit Nr.crt. Nr.crt.
t
teritorială t v n z d tp z d v n ch m d p up d p tp /P ch up m /p t t secundar s secundar secundar c secundar principal S principal secundar i secundar i secundar principal I principal I principal principal C C principal secundar e secundar secundar e secundar secundar a secundar a secundar secundar i secundar principal E principal principal E principal secundar a secundar principal A principal principal A principal secundar a secundar secundar e secundar principal I principal principal A principal principal E principal principal A principal secundar a secundar principal A principal
23 SC CALYPSO - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - SRL SC HOTEL 24 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - EGRETA SA
25 SC PLASTEX SA - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - SC TRANSPORT 26 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - AUTO 2 SC DRUMURI 27 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - PODURI SA
28 SC CONFECŢIA - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - SA SC TRANSPORT 29 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - PUBLIC SA SC CARNIPROD
SRL – complex - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - 30 zootehnic Abator – - c - at/pt ------A - - an - im - a Eup - Ed - Ez - industrializare ch tp
31 UM 0615 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Anexa 6 Tipuri de riscuri
ă ilor ilor
ăţ
ie şă ţ ă şire de dure ă teren bu Secet p publice publice ă transport Avalan Inunda Cutremur Epidemie Epizootie
Unitatea Alunecare/ Incendiu de Incendiu pr Accident chimic chimic Accident Accident nuclear nuclear Accident Incendiu în mas în Incendiu Accident grav de grav Accident administrativ- Eşecul utilit Nr.crt. Nr.crt.
t
teritorială t v n z d tp z d v n ch m d p up d p tp /P ch up m /p t t secundar s secundar secundar c secundar principal S principal secundar i secundar i secundar principal I principal I principal principal C C principal secundar e secundar secundar e secundar secundar a secundar a secundar secundar i secundar principal E principal principal E principal secundar a secundar principal A principal principal A principal secundar a secundar secundar e secundar principal I principal principal A principal principal E principal principal A principal secundar a secundar principal A principal SC DELTAPAN 32 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - SA SC EUROPOLIS 33 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - SA
SC TULCO SA – depozit - c - at/pt ------Ach - - an - im - atp Eup - Ed - Ez - 34 combustibil Depozit - c - at/pt ------A - - an - im - a Eup - Ed - Ez - combustibil ch tp
Instalaţie frig - c - at/pt ------Ach - - an - im - atp Eup - Ed - Ez - SC INTER VIN 35 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - SA SC LUKOIL DOWNSTREAM 36 - c - at/pt ------Ach - - an - im - atp Eup - Ed - Ez - SRL Bucureşti – staţia Tulcea
37 SC FERAL SRL - c - at/pt ------Ach -- - an - im - atp Eup - Ed - Ez - Administraţia 38 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Taberelor Anexa 6 Tipuri de riscuri
ă ilor ilor
ăţ
ie şă ţ ă şire de dure ă teren bu Secet p publice publice ă transport Avalan Inunda Cutremur Epidemie Epizootie
Unitatea Alunecare/ Incendiu de Incendiu pr Accident chimic chimic Accident Accident nuclear nuclear Accident Incendiu în mas în Incendiu Accident grav de grav Accident administrativ- Eşecul utilit Nr.crt. Nr.crt.
t
teritorială t v n z d tp z d v n ch m d p up d p tp /P ch up m /p t t secundar s secundar secundar c secundar principal S principal secundar i secundar i secundar principal I principal I principal principal C C principal secundar e secundar secundar e secundar secundar a secundar a secundar secundar i secundar principal E principal principal E principal secundar a secundar principal A principal principal A principal secundar a secundar secundar e secundar principal I principal principal A principal principal E principal principal A principal secundar a secundar principal A principal
39 SC ZORILE SRL - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez -
40 SC VASCO SRL - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez -
41 SC BARBU SRL - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Biblioteca 42 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Judeţeană Inspectoratul 43 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - pentru Cultură
44 ROMÂNIA FILM - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Inspectoratul 45 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Şcolar
46 Casa de Cultură - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Colegiul “Spiru 47 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Haret”
48 Tribunalul Tulcea - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Liceul “Grigore 49 c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Moisil”
50 Tribunalul Tulcea - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez -
51 D.J.T.S. - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez -
52 D.G.A.I.A. - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Anexa 6 Tipuri de riscuri
ă ilor ilor
ăţ
ie şă ţ ă şire de dure ă teren bu Secet p publice publice ă transport Avalan Inunda Cutremur Epidemie Epizootie
Unitatea Alunecare/ Incendiu de Incendiu pr Accident chimic chimic Accident Accident nuclear nuclear Accident Incendiu în mas în Incendiu Accident grav de grav Accident administrativ- Eşecul utilit Nr.crt. Nr.crt.
t
teritorială t v n z d tp z d v n ch m d p up d p tp /P ch up m /p t t secundar s secundar secundar c secundar principal S principal secundar i secundar i secundar principal I principal I principal principal C C principal secundar e secundar secundar e secundar secundar a secundar a secundar secundar i secundar principal E principal principal E principal secundar a secundar principal A principal principal A principal secundar a secundar secundar e secundar principal I principal principal A principal principal E principal principal A principal secundar a secundar principal A principal SC INTER VIN 53 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - SA TIPOGRAFIA 54 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - MEDIA Tipografia SC 55 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - HARVES
56 CONZ SAT - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - ELECTRON M- 57 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - BIT
58 SC VISA SRL - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez -
59 SC PLUTO SRL - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - SC NOORSTUF 60 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - SRL
61 Trezoreria Tulcea - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - SC TEXTILE 62 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - GELCO
63 Vama - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez -
64 I.N.C.P.D.D. - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez -
65 SC CORAL SA - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Anexa 6 Tipuri de riscuri
ă ilor ilor
ăţ
ie şă ţ ă şire de dure ă teren bu Secet p publice publice ă transport Avalan Inunda Cutremur Epidemie Epizootie
Unitatea Alunecare/ Incendiu de Incendiu pr Accident chimic chimic Accident Accident nuclear nuclear Accident Incendiu în mas în Incendiu Accident grav de grav Accident administrativ- Eşecul utilit Nr.crt. Nr.crt.
t
teritorială t v n z d tp z d v n ch m d p up d p tp /P ch up m /p t t secundar s secundar secundar c secundar principal S principal secundar i secundar i secundar principal I principal I principal principal C C principal secundar e secundar secundar e secundar secundar a secundar a secundar secundar i secundar principal E principal principal E principal secundar a secundar principal A principal principal A principal secundar a secundar secundar e secundar principal I principal principal A principal principal E principal principal A principal secundar a secundar principal A principal SC DELTACONS 66 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - SA
67 SC A.C.H. SA - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez -
68 A.R.B.D.D. - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez -
69 A.N.I.F. - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez -
70 S.N.I.F. - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - SC RICOSTAR 71 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - SRL
72 SC CIMEX SRL - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - SC ELECTRICA 73 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - SA SC MODERN 74 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - AMBIENT
75 SC WinMarkt SA - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez -
76 SC NAVROM SA - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Direcţia Sănătate 77 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Publică
78 Casa de Sănătate - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez -
79 Spitalul Judeţean - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Anexa 6 Tipuri de riscuri
ă ilor ilor
ăţ
ie şă ţ ă şire de dure ă teren bu Secet p publice publice ă transport Avalan Inunda Cutremur Epidemie Epizootie
Unitatea Alunecare/ Incendiu de Incendiu pr Accident chimic chimic Accident Accident nuclear nuclear Accident Incendiu în mas în Incendiu Accident grav de grav Accident administrativ- Eşecul utilit Nr.crt. Nr.crt.
t
teritorială t v n z d tp z d v n ch m d p up d p tp /P ch up m /p t t secundar s secundar secundar c secundar principal S principal secundar i secundar i secundar principal I principal I principal principal C C principal secundar e secundar secundar e secundar secundar a secundar a secundar secundar i secundar principal E principal principal E principal secundar a secundar principal A principal principal A principal secundar a secundar secundar e secundar principal I principal principal A principal principal E principal principal A principal secundar a secundar principal A principal SC 80 AMBULANŢA - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - SA
81 ROMTELECOM - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez -
82 Banc Post - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez -
83 Prefectura - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez -
84 Protoeria - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - SC Radu & 85 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Narcisa Clubul Sportiv 86 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Şcolar
87 C.E.C. - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Administraţia 88 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Pieţelor Raiffeisen Bank 89 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - SA Agenţia de 90 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Protecţia Mediului Anexa 6 Tipuri de riscuri
ă ilor ilor
ăţ
ie şă ţ ă şire de dure ă teren bu Secet p publice publice ă transport Avalan Inunda Cutremur Epidemie Epizootie
Unitatea Alunecare/ Incendiu de Incendiu pr Accident chimic chimic Accident Accident nuclear nuclear Accident Incendiu în mas în Incendiu Accident grav de grav Accident administrativ- Eşecul utilit Nr.crt. Nr.crt.
t
teritorială t v n z d tp z d v n ch m d p up d p tp /P ch up m /p t t secundar s secundar secundar c secundar principal S principal secundar i secundar i secundar principal I principal I principal principal C C principal secundar e secundar secundar e secundar secundar a secundar a secundar secundar i secundar principal E principal principal E principal secundar a secundar principal A principal principal A principal secundar a secundar secundar e secundar principal I principal principal A principal principal E principal principal A principal secundar a secundar principal A principal Sistemul de 91 Gospodărire a - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Apelor Seminarul 92 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Teologic Colegiul Agricol 93 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - “N. Cornăţeanu” Grupul Şcolar 94 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - “Anghel Saligny”
95 A.J.V.P.S. - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez -
96 ASIROM SA - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Fundaţia pentru 97 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Tineret SC DANUBIUS 98 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - SA
99 SC Trans Sud 406 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez -
100 SC General Impex - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez -
101 T.J.R.Industries - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez -
102 Procuratura - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez -
103 SC EGO & CO SA - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Anexa 6 Tipuri de riscuri
ă ilor ilor
ăţ
ie şă ţ ă şire de dure ă teren bu Secet p publice publice ă transport Avalan Inunda Cutremur Epidemie Epizootie
Unitatea Alunecare/ Incendiu de Incendiu pr Accident chimic chimic Accident Accident nuclear nuclear Accident Incendiu în mas în Incendiu Accident grav de grav Accident administrativ- Eşecul utilit Nr.crt. Nr.crt.
t
teritorială t v n z d tp z d v n ch m d p up d p tp /P ch up m /p t t secundar s secundar secundar c secundar principal S principal secundar i secundar i secundar principal I principal I principal principal C C principal secundar e secundar secundar e secundar secundar a secundar a secundar secundar i secundar principal E principal principal E principal secundar a secundar principal A principal principal A principal secundar a secundar secundar e secundar principal I principal principal A principal principal E principal principal A principal secundar a secundar principal A principal
104 SC MIREX SRL - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez -
105 Direcţia de Muncă - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez -
106 SC SIAJ SA - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez -
107 SC COMAT SA - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez -
108 SC A.C.R. SA - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - SC TREMULA 109 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - SRL
110 SC TREMAG SA - c - at/pt ------Ach - - an - im - atp Eup - Ed - Ez -
111 SC DALKIA SA - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Cooperativa de 112 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Credit Centrul de Înaltă 113 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Tensiune
114 Aeroportul - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez -
115 Direcţia Silvică - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Benzinărie 116 - c - at/pt ------Ach - - an - im - atp Eup - Ed - Ez - LUKOIL M.G.N. IMPEX 117 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - SRL
118 B.R.D. - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Anexa 6 Tipuri de riscuri
ă ilor ilor
ăţ
ie şă ţ ă şire de dure ă teren bu Secet p publice publice ă transport Avalan Inunda Cutremur Epidemie Epizootie
Unitatea Alunecare/ Incendiu de Incendiu pr Accident chimic chimic Accident Accident nuclear nuclear Accident Incendiu în mas în Incendiu Accident grav de grav Accident administrativ- Eşecul utilit Nr.crt. Nr.crt.
t
teritorială t v n z d tp z d v n ch m d p up d p tp /P ch up m /p t t secundar s secundar secundar c secundar principal S principal secundar i secundar i secundar principal I principal I principal principal C C principal secundar e secundar secundar e secundar secundar a secundar a secundar secundar i secundar principal E principal principal E principal secundar a secundar principal A principal principal A principal secundar a secundar secundar e secundar principal I principal principal A principal principal E principal principal A principal secundar a secundar principal A principal
119 B.C.R. - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Banca 120 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - TRANSILVANIA SC DELTANAV 121 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - SA
122 SC TELENA SRL - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - SC TELENA& 123 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - COMP Direcţia Jud. de 124 Protecţie a - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Copilului
125 I.C.E.M. - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez -
126 Liceul Pedagogic - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez -
127 Liceul Economic - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez -
128 Liceul Metalurgic - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez -
129 Liceul Alimentar - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Direcţia Drumuri 130 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Naţionale Oficiul Jud. de 131 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Poştă Anexa 6 Tipuri de riscuri
ă ilor ilor
ăţ
ie şă ţ ă şire de dure ă teren bu Secet p publice publice ă transport Avalan Inunda Cutremur Epidemie Epizootie
Unitatea Alunecare/ Incendiu de Incendiu pr Accident chimic chimic Accident Accident nuclear nuclear Accident Incendiu în mas în Incendiu Accident grav de grav Accident administrativ- Eşecul utilit Nr.crt. Nr.crt.
t
teritorială t v n z d tp z d v n ch m d p up d p tp /P ch up m /p t t secundar s secundar secundar c secundar principal S principal secundar i secundar i secundar principal I principal I principal principal C C principal secundar e secundar secundar e secundar secundar a secundar a secundar secundar i secundar principal E principal principal E principal secundar a secundar principal A principal principal A principal secundar a secundar secundar e secundar principal I principal principal A principal principal E principal principal A principal secundar a secundar principal A principal
132 S.T.P. - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Regia Centrale 133 - c - at/pt ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Termice Or. BABADAG
134 Depozit PECO - c - at/pt - id ------Ach - - an - im - atp Eup - Ed - Ez -
135 Staţia PECO - c - at/pt - id ------Ach - - an - im - atp Eup - Ed - Ez - ROMPETROL DOWNSTEAM
136 Bucureşti - staţie - c - at/pt - id ------Ach - - an - im - atp Eup - Ed - Ez - distribuţie carburanţi
137 SC EDIL PREST - c - at/pt - id ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Secţie SC 138 - c - at/pt - id ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - DELTAPAN SA
139 Primăria - c - at/pt - id ------an - im - atp Eup - Ed - Ez -
140 SC MIMP SA - c - at/pt - id ------an - im - atp Eup - Ed - Ez -
141 Spitalul - c - at/pt - id ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Cămin Spital 142 - c - at/pt - id ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Neuropsihici Anexa 6 Tipuri de riscuri
ă ilor ilor
ăţ
ie şă ţ ă şire de dure ă teren bu Secet p publice publice ă transport Avalan Inunda Cutremur Epidemie Epizootie
Unitatea Alunecare/ Incendiu de Incendiu pr Accident chimic chimic Accident Accident nuclear nuclear Accident Incendiu în mas în Incendiu Accident grav de grav Accident administrativ- Eşecul utilit Nr.crt. Nr.crt.
t
teritorială t v n z d tp z d v n ch m d p up d p tp /P ch up m /p t t secundar s secundar secundar c secundar principal S principal secundar i secundar i secundar principal I principal I principal principal C C principal secundar e secundar secundar e secundar secundar a secundar a secundar secundar i secundar principal E principal principal E principal secundar a secundar principal A principal principal A principal secundar a secundar secundar e secundar principal I principal principal A principal principal E principal principal A principal secundar a secundar principal A principal Liceul “Dimitrie 143 - c - at/pt - id ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Cantemir”
144 Leagănul de Copii - c - at/pt - id ------an - im - atp Eup - Ed - Ez -
145 Protoeria - c - at/pt - id ------an - im - atp Eup - Ed - Ez -
146 Tabăra de copii - c - at/pt - id ------an - im - atp Eup - Ed - Ez - Or. ISACCEA
147 Staţia PECO - c - at/pt - id - - - - - ip Ach - - an - - Atp - Eup - Ed - Ez -
148 SC US OIL SRL - c - at/pt - id - - - - - ip Ach - - an - - Atp - Eup - Ed - Ez - Staţia de Înaltă 149 - c - at/pt - id - - - - - ip - - - an - - - atp Eup - Ed - Ez - Tensiune
150 Şcoala Specială - c - at/pt - id - - - - - ip - - - an - - - atp Eup - Ed - Ez -
151 Liceul teoretic - c - at/pt - id - - - - - ip - - - an - - - atp Eup - Ed - Ez -
152 S.T.I.G. - c - at/pt - id - - - - - ip - - - an - - - atp Eup - Ed - Ez -
153 Spitalul Tichileşti - c - at/pt ------ip - - - an - - - atp Eup - Ed - Ez -
Or. MĂCIN atp
154 Staţia PECO - c - at/pt ------ip Ach - - an - - - atp Eup - Ed - Ez - SC SPICOZA SRL 155 – staţie distribuţie - c - at/pt ------ip Ach - - an - - - atp Eup - Ed - Ez - carburanţi Anexa 6 Tipuri de riscuri
ă ilor ilor
ăţ
ie şă ţ ă şire de dure ă teren bu Secet p publice publice ă transport Avalan Inunda Cutremur Epidemie Epizootie
Unitatea Alunecare/ Incendiu de Incendiu pr Accident chimic chimic Accident Accident nuclear nuclear Accident Incendiu în mas în Incendiu Accident grav de grav Accident administrativ- Eşecul utilit Nr.crt. Nr.crt.
t
teritorială t v n z d tp z d v n ch m d p up d p tp /P ch up m /p t t secundar s secundar secundar c secundar principal S principal secundar i secundar i secundar principal I principal I principal principal C C principal secundar e secundar secundar e secundar secundar a secundar a secundar secundar i secundar principal E principal principal E principal secundar a secundar principal A principal principal A principal secundar a secundar secundar e secundar principal I principal principal A principal principal E principal principal A principal secundar a secundar principal A principal SC GRECALE 156 - c - at/pt ------ip - - - an - - - atp Eup - Ed - Ez - IMPEX SRL
157 Primăria - c - at/pt ------ip - - - an - - - atp Eup - Ed - Ez - SC ROMAN & 158 - c - at/pt ------ip - - - an - - - atp Eup - Ed - Ez - CO DIANA SRL SC ALCOVIN 159 - c - at/pt ------ip - - - an - - - atp Eup - Ed - Ez - SRL SC ROUA SEPT 160 - c - at/pt ------ip - - - an - - - atp Eup - Ed - Ez - SRL Şcoala 161 - c - at/pt ------an - - - atp Eup - Ed - Ez - Profesională
162 Spitalul orăşenesc - c - at/pt ------an - - - atp Eup - Ed - Ez - Or. SULINA 163 A.Z.L. - c ------an - - - - Eup - Ed - Ez - 164 Liceul teoretic - c ------an - - - - Eup - Ed - Ez - 165 Tabăra şcolară - c ------an - - - - Eup - Ed - Ez - 166 Secţia Căi - c ------an - - - - Eup - Ed - Ez - Navigabile Anexa 6 Tipuri de riscuri
ă ilor ilor
ăţ
ie şă ţ ă şire de dure ă teren bu Secet p publice publice ă transport Avalan Inunda Cutremur Epidemie Epizootie
Unitatea Alunecare/ Incendiu de Incendiu pr Accident chimic chimic Accident Accident nuclear nuclear Accident Incendiu în mas în Incendiu Accident grav de grav Accident administrativ- Eşecul utilit Nr.crt. Nr.crt.
t
teritorială t v n z d tp z d v n ch m d p up d p tp /P ch up m /p t t secundar s secundar secundar c secundar principal S principal secundar i secundar i secundar principal I principal I principal principal C C principal secundar e secundar secundar e secundar secundar a secundar a secundar secundar i secundar principal E principal principal E principal secundar a secundar principal A principal principal A principal secundar a secundar secundar e secundar principal I principal principal A principal principal E principal principal A principal secundar a secundar principal A principal ROMPETROL DOWNSTEAM Bucureşti - staţie 167 - c - at/pt ------ip Ach - - an - - - atp Eup - - ed - ez distribuţie carburanţi – Două Cantoane - Baia SC ZOELEN SRL - staţie distribuţie 168 - c - at/pt ------Ach - - an - - - atp Eup - - ed - ez carburanţi - Casimcea
Ocolul Silvic - 169 - c - at/pt ------ip - - - an - - - atp Eup - - ed - ez Casimcea
SC ADRIS COM SRL - staţie 170 - c - at/pt ------ip Ach - - an - - - atp Eup - - ed - ez distribuţie carburanţi - Cerna Ocolul Silvic - 171 - c - at/pt ------Ip - - - - an Im - - atp Eup - - ed - ez Ciucurova Anexa 6 Tipuri de riscuri
ă ilor ilor
ăţ
ie şă ţ ă şire de dure ă teren bu Secet p publice publice ă transport Avalan Inunda Cutremur Epidemie Epizootie
Unitatea Alunecare/ Incendiu de Incendiu pr Accident chimic chimic Accident Accident nuclear nuclear Accident Incendiu în mas în Incendiu Accident grav de grav Accident administrativ- Eşecul utilit Nr.crt. Nr.crt.
t
teritorială t v n z d tp z d v n ch m d p up d p tp /P ch up m /p t t secundar s secundar secundar c secundar principal S principal secundar i secundar i secundar principal I principal I principal principal C C principal secundar e secundar secundar e secundar secundar a secundar a secundar secundar i secundar principal E principal principal E principal secundar a secundar principal A principal principal A principal secundar a secundar secundar e secundar principal I principal principal A principal principal E principal principal A principal secundar a secundar principal A principal SC BEMOSA SRL 172 - staţie distribuţie - c - at/pt ------Ach - - an - - - atp Eup - - ed - ez carburanţi - Dăeni SC GEVO 173 PETROL SRL – - c - at/pt ------ip Ach - - an - - - atp Eup - - ed - ez Cataloi - Frecăţei SC VALG POP SRL Galaţi - staţie 174 - c - at/pt ------Ach - - an - im - atp Eup - - ed - ez distribuţie carburanţi - Jijila SC ECOPESC SRL - staţie
175 distribuţie - c - at/pt ------Ach - - an - - - atp Eup - - ed - ez carburanţi - Jurilovca SC PISCICOLA 176 TOUR SA - - c - at/pt ------Ach - - an - - - atp Eup - - ed - ez Jurilovca SC ECO FISH 177 2000 SRL - - c - at/pt ------Ach - - an - - - atp Eup - - ed - ez Jurilovca Anexa 6 Tipuri de riscuri
ă ilor ilor
ăţ
ie şă ţ ă şire de dure ă teren bu Secet p publice publice ă transport Avalan Inunda Cutremur Epidemie Epizootie
Unitatea Alunecare/ Incendiu de Incendiu pr Accident chimic chimic Accident Accident nuclear nuclear Accident Incendiu în mas în Incendiu Accident grav de grav Accident administrativ- Eşecul utilit Nr.crt. Nr.crt.
t
teritorială t v n z d tp z d v n ch m d p up d p tp /P ch up m /p t t secundar s secundar secundar c secundar principal S principal secundar i secundar i secundar principal I principal I principal principal C C principal secundar e secundar secundar e secundar secundar a secundar a secundar secundar i secundar principal E principal principal E principal secundar a secundar principal A principal principal A principal secundar a secundar secundar e secundar principal I principal principal A principal principal E principal principal A principal secundar a secundar principal A principal SC POP OIL SRL Galaţi - staţie
178 distribuţie - c - at/pt - id ------Ach - - an - im - atp Eup - - ed - ez carburanţi - Luncaviţa SC INTERTRANS SRL - staţie
179 distribuţie - c - - - id ------Ach - - an - im - atp Eup - - ed - ez carburanţi - Mahmudia SC PIG COM SA 180 – Satu Nou – - c - at/pt ------ip - - - an - - - atp Eup - - ed - ez M.Bravu SC CORMORAN SRL - staţie
181 distribuţie - c - - - id ------Ach - - an - im - atp Eup - - ed - ez carburanţi - Murighiol Anexa 6 Tipuri de riscuri
ă ilor ilor
ăţ
ie şă ţ ă şire de dure ă teren bu Secet p publice publice ă transport Avalan Inunda Cutremur Epidemie Epizootie
Unitatea Alunecare/ Incendiu de Incendiu pr Accident chimic chimic Accident Accident nuclear nuclear Accident Incendiu în mas în Incendiu Accident grav de grav Accident administrativ- Eşecul utilit Nr.crt. Nr.crt.
t
teritorială t v n z d tp z d v n ch m d p up d p tp /P ch up m /p t t secundar s secundar secundar c secundar principal S principal secundar i secundar i secundar principal I principal I principal principal C C principal secundar e secundar secundar e secundar secundar a secundar a secundar secundar i secundar principal E principal principal E principal secundar a secundar principal A principal principal A principal secundar a secundar secundar e secundar principal I principal principal A principal principal E principal principal A principal secundar a secundar principal A principal SC ACASAM SRL - staţie distribuţie 182 - c - at/pt ------ip Ach - - an - im - atp Eup - - ed - ez carburanţi - Nalbant SC VITICOLA 183 SARICA SA - - c - at/pt ------Ip - - - - an Im - - atp Eup - - ed - ez Niculiţel Ocolul Silvic - 184 - c - at/pt ------Ip - - - - an Im - - atp Eup - - ed - ez Niculiţel SC ZOELEN SRL - staţie distribuţie 185 - c - at/pt ------Ach - - an - im - atp Eup - - ed - ez carburanţi - Stejaru SC TANIAS SRL – staţie distribuţie
186 carburanţi – - c - at/pt ------Ach - - an - im - atp Eup - - ed - ez Sâmbăta Nouă - Topolog Anexa 6 Tipuri de riscuri
ă ilor ilor
ăţ
ie şă ţ ă şire de dure ă teren bu Secet p publice publice ă transport Avalan Inunda Cutremur Epidemie Epizootie
Unitatea Alunecare/ Incendiu de Incendiu pr Accident chimic chimic Accident Accident nuclear nuclear Accident Incendiu în mas în Incendiu Accident grav de grav Accident administrativ- Eşecul utilit Nr.crt. Nr.crt.
t
teritorială t v n z d tp z d v n ch m d p up d p tp /P ch up m /p t t secundar s secundar secundar c secundar principal S principal secundar i secundar i secundar principal I principal I principal principal C C principal secundar e secundar secundar e secundar secundar a secundar a secundar secundar i secundar principal E principal principal E principal secundar a secundar principal A principal principal A principal secundar a secundar secundar e secundar principal I principal principal A principal principal E principal principal A principal secundar a secundar principal A principal SC BEMOSA SRL - staţie distr. 187 - c - at/pt ------Ach - - an - im - atp Eup - - ed - ez carburanţi - Topolog SC Drumuri– 188 PoduriSA - c - at/pt ------an - im - atp Eup - - ed - ez Secţia Topolog
Anexa nr. 7
SCHEMA FLUXULUI INFORMAŢIONAL - DECIZIONAL
COMITETUL NAŢIONAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
CENTRUL OPERAŢIONAL COMITETUL JUDEŢEAN COMITETELE MINISTERIALE NAŢIONAL PENTRU SITUAŢII DE PENTRU (SECRETARIAT TEHNIC CNSU) URGENŢĂ SITUAŢII DE URGENŢĂ
INSPECTORATUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE SERVICII PUBLICE URGENŢĂ COMITETELE LOCALE DECONCENTRATE ŞI Centrul Operaţional PENTRU SITUAŢII DE DESCENTRALIZATE (SECR. TEH. AL C.J.S.U. ) URGENŢĂ
INSTITUŢII ŞI SOCIETĂŢI OPERATORI ECONOMICI INSTITUŢII ŞI SOCIETĂŢI COMERCIALE DE INTERES FACTORI DE RISC COMERCIALE DE INTERES JUDEŢEAN LOCAL
LEGENDLEGENDĂĂ: : Informare stări de urgenţă şi activităţi desfăşurate
Coordonare şi decizie
Propuneri gestionare şi management situaţii de urgenţă Anexa nr.8
Locuri /spaţii de evacuare în caz de urgenţă Municipiul/ Total Oraşul/ posibilităţi Comuna Săli de primire Cămine Alte Şcoli de Hoteluri Moteluri Pensiuni Cazărmi culturale obiective sport TULCEA 20700 1400 960 2200 2300 27560 BABADAG 1390 34 457 88 310 2279 ISACCEA 1600 120 200 240 100 2260 MĂCIN 1800 1000 120 2920 SULINA 720 150 900 260 300 450 2780 BAIA 2100 480 220 440 3240 BEIDAUD 1120 190 1310 BEŞTEPE 540 80 900 1520 C.A. ROSETTI 330 150 50 50 580 CARCALIU 180 80 150 410 CASIMCEA 360 80 440 CEAMURLIA 200 450 650 DE JOS CEATALCHIOI 540 80 450 1070 CERNA 420 300 100 820 CHILIA VECHE 240 100 120 460 CIUCUROVA 390 240 630 CRIŞAN 200 160 20 80 50 510 DĂENI 300 200 50 250 800 DOROBANŢU 405 700 230 1335 FRECĂŢEI 1030 2150 100 3280 GRECI 1400 900 2300 GRINDU 100 50 60 210 HAMCEARCA 755 125 880 HORIA 100 50 10 160 I.C. BRĂTIANU 100 50 150 IZVOARELE 780 80 20 880 JIJILA 540 160 700 JURILOVCA 576 30 606 LUNCAVIŢA 540 80 650 20 1290 MAHMUDIA 50 60 50 10 40 210 MALIUC 720 80 620 160 1580 MIHAI BRAVU 360 80 440 MIHAIL 300 300 KOGĂLNICEANU MURIGHIOL 920 160 2400 650 180 4310 NALBANT 430 65 495 NICULIŢEL 360 80 440 NUFĂRU 986 420 256 1662 Anexa nr.8 OSTROV 100 30 30 160 PARDINA 175 75 40 30 320 PECENEAGA 505 500 1005 SARICHIOI 1660 440 2100 SF. GHEORGHE 150 150 50 50 400 SLAVA 570 120 70 760 CERCHEZĂ SMÂRDAN 1750 350 200 2300 SOMOVA 300 200 200 150 850 STEJARU 900 500 1400 TOPOLOG 815 430 200 1445 TURCOAIA 380 150 530 VĂCĂRENI 225 180 20 425 VALEA 90 90 180 NUCARILOR VALEA TEILOR 200 200 TOTAL 51402 10899 4127 7028 1300 1196 3250 4320 83542
COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ TULCEA Anexa 9a
PLANUL pentru asigurarea cu resurse financiare a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Tulcea necesare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă pe anul 2011
MII LEI DIN CARE: TOTAL CHELTUIELI DE CHELTUIELI Lucrări de Nr crt. FUNCTII DE SPRIJIN CHELTUIELI (Col. CAPITAL Lucrari de Alte cheltuieli de MATERIALE investiţii în 3+4) (Col.5+6+7) investiţii noi investiţii continuare 01 234567 Monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi a efectelor 1 18,600 18,600 - - - - negative ale acestora. 2 Informarea, înştiinţarea şi avertizarea 12,680 12,680 - - - - 3 Planificarea şi pregatirea resurselor şi serviciilor. 5,000 5,000 - - - - 4 Căutarea, descarcerarea, salvarea persoanelor. 772,450 772,450 - - - - 5 Evacuarea persoanelor, populaţiei sau bunurilor periclitate. 12,500 12,500 - - - - 6 Acordarea asistenţei medicale de urgenţă. 970,135 970,135 - - - - 7 Prevenirea îmbolnăvirilor în masă. 104,700 104,700 - - - - 8 Localizarea şi stingerea incendiilor. 4.482,000 4.482,000 - - - - 9 Neutralizarea efectelor materialelor periculoase. 3,500 3,500 - - - - Asigurarea transportului forţelor şimijloacelor de intervenţie, persoanelor 10 800,000 800,000 - - - - evacuate şi altor resurse. Efectuarea lucrărilor publice şiinginereşti la construcţiile, instalaţiile şi 11 12,000 12,000 - - - - amenajările afectate. Asigurarea hranei şiapei pentru persoanele şi animalele afectate sau 12 25,100 25,100 - - - - evacuate. 13 Asigurarea cazării şi adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate. ------14 Efectuarea depoluării şi decontaminării. 5,560 5,560 10,000 - - 10,000 15 Menţinerea şi restabilirea ordinii publice. ------16 Logistica intervenţiei. 80,000 80,000 - - - - 17 Reabilitarea zonei afectate. 31.105,000 11,000 31.094,000 31.094,000 - - Acordarea de ajutoare de prima necesitate, despăgubiri şi asistenta socială 18 22,400 22,400 - - - - şi religioasă. TOTAL 38.431,625 7.337,625 31.104,000 31.094,000 0,000 10,000 COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ TULCEA Anexa 9b
PLANUL pentru asigurarea cu resurse materiale a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Tulcea necesare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă pe anul 2011 MII LEI VALOARE PREVAZUT 2011 FUNCŢII DE SPRIJIN MIJLOACE Preţ DIN CARE: Nr UM unitar/mii MATERIALE TOTAL Lucrări de crt. Prevăzut a se Lucrări de Dotări PRODUSUL/LUCRAREA/DOTAREA Necesar Existent realiza în anul lei (Col 5x6) LUCRÃRI/DOTÃRI investiţie in investiţie independente 2011 continuare noi (5x6) 01234567891011 1 Monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi ------a efectelor negative ale acestora - Aparat foto buc 10 8 2 0,700 1,400 - - - - - Autoturism buc 50 50 ------Autoturism de teren buc 7 7 ------Buloexcavator buc 3 3 ------Tractor cu remorcă buc 2 2 ------Bărci cu motor buc 10 10 ------Benzină to 1 1 ------Binoclu buc 8 5 3 0,200 0,600 - - - - - Copiator buc 6 6 ------Scanner buc 2 2 ------Radiocasetofon buc 2 2 ------Radioreceptor stationar buc 12 10 2 1,000 2,000 - - - - - Radioreceptor portabil buc 2 - 2 0,500 1,000 - - - - -Videoproiector buc 1 1 ------Calculatoare buc 22 22 ------Camera video buc 2 - 2 ------Portavoce buc 2 - 2 0,400 0,800 - - - - - Fax buc 27 27 ------Imprimantă buc 10 10 ------Lanterne buc 20 10 10 0,030 0,300 - - - - - Miră nivel apă dig buc 2 1 1 0,500 0,500 - - - - - Motorină to 3 1 2 0,006 12,000 - - - - - Telefon mobil buc 40 40 ------Total materiale -- - - - 18,600 ---- 2 Informarea, înştiinţarea şi avertizarea ------Autoturism buc 22 22 ------Benzină to 1 1 ------Calculator buc 5 5 ------Copiator buc 2 2 ------Imprimantă buc 2 2 ------Laptop buc 1 1 ------Motorină to 1 1 ------Panou mobil pentru videoproiector buc 1 - 1 1,000 1,000 - - - - - Pliante buc 5000 1000 4000 0,001 4,000 - - - - - Portavoce buc 4 1 3 0,400 1,200 - - - - - Sirenă electrica buc 26 22 4 1,000 4,000 - - - - - Sistem audio buc 4 2 2 1,000 2,000 - - - - - Staţie emisie - recepţie buc 7 7 ------Suport magnetic cd 500 20 480 0,001 0,480 - - - - - Telefon mobil buc 51 51 ------Telefon fix buc 65 65 ------Videoproiector buc 1 1 ------Total materiale -- - - - 12,680 ---- 3 Planificarea şi pregatirea resurselor şi serviciilor ------Autocamion buc 10 10 ------Autoturism buc 10 10 ------Grup generator buc 2 2 ------Benzină to 1 1 ------Calculator buc 10 10 ------Consumabile buc 30 30 ------Echipament protecţie buc 30 10 20 0,250 5,000 - - - - - Imprimantă buc 2 2 ------Motorină to 2 2 ------Telefon mobil buc 6 6 ------Total materiale -- - - - 5,000 ---- 4 Căutarea, descarcerarea, salvarea persoanelor ------Autospecială pentru descarcerare buc 3 3 ------Autoturism pentru transport persoane buc 4 4 ------Autospecială descarcerari grele buc 1 - 1 756,000 756,000 - - - - - Automacara buc 1 1 ------Echipament de protecţie buc 20 17 3 0,250 0,750 - - - - - Lanternă buc 40 10 30 0,015 0,450 - - - - - Lanternă cu acumulatori buc 15 10 5 0,050 0,250 - - - - - Motorină to 4 2 2 0,006 12,000 - - - - - Staţie emisie-recepţie buc 10 7 3 1,000 3,000 - - - - Total materiale -- - - - 772,450 ---- 5 Evacuarea persoanelor, populaţiei sau bunurilor ------periclitate - Autobuz buc 30 30 ------Autocamion buc 10 10 ------Tractor buc 23 23 ------Remorci buc 21 21 ------Autoturism buc 17 17 ------Barci buc 20 20 ------Barcă cu motor buc 12 12 ------Benzină to 2 1 1 0,006 6,000 - - - - - Cort buc 60 50 10 0,250 2,500 - - - - - Electrogenerator buc 3 3 ------Lanternă buc 15 15 ------Motorină to 2 2 ------Saltea buc 500 450 50 0,080 4,000 - - - - - Pătură buc 500 500 ------Pat buc 500 500 ------Ponton dormitor buc 1 1 ------Remorcher fluvial buc 2 2 ------Saci din suport textil plastificat buc 1000 1000 ------Total materiale -- - - - 12,500 ---- 6 Acordarea asistenţei medicale de urgenţă ------Ambulanţă buc 10 10 ------Ambulanţă prim- ajutor buc 2 - 2 294,000 588,000 - - - - - Ambulanţă reanimare buc 1 - 1 378,000 378,000 - - - - - Aparat resuscitare respiratorie buc 1 1 ------Dezinfectant cut 350 255 95 0,033 3,135 - - - - - Motorină to 1 1 ------Geanta izoterma buc 17 17 ------EKG portabil buc 3 3 ------Targă buc 80 60 20 0,050 1,000 - - - - - Tensiometru cu stetoscop buc 1 1 ------Tensiometru electronic buc 5 5 ------Trusă de prim ajutor buc 5 5 ------Trusă recoltare probă buc 2 2 ------Total materiale -- - - - 970,135 ---- 7 Prevenirea îmbolnăvirilor în masă ------Cloromină kg 200 - 200 0,004 0,700 - - - - - Detergent kg 500 500 ------Dezinfectant cut 150 155 ------Mănuşi chirurgicale per 240 240 ------Măscă nazală buc 1000 1200 ------Săpun dezinfectant l 500 500 ------Alcool sanitar l 20 20 ------Trusă recoltare probă buc 30 30 ------Vaccinuri dz 5200 - 5200 0,020 104,000 - - - - Total materiale -- - - - 104,700 ---- 8 Localizarea şi stingerea incendiilor ------Autoturism de teren buc 6 6 ------Autospecială de stingere cu apă şi spumă - capacitate mare buc 3 - 3 840,000 2.520,000 - - - - -Autospecială de stingere cu apă şi spumă - capacitate medie buc 3 - 3 654,000 1.962,000 - - - - - Autospecială buc 20 20 ------Cisternă psi buc 2 2 ------Cizme cauciuc buc 50 50 ------Costum de protecţie anticaloric buc 11 11 ------Lanterna buc 16 16 ------Electropompă buc 2 2 ------Motopompă buc 8 8 ------Buldoexcavator buc 1 1 ------Motopompă remorcabilă buc 2 2 ------Motorină to 4 4 ------Pompă submersibilă buc 2 2 ------Şalupă fluvială pentru intervenţie buc 2 2 ------Stingător buc 110 110 ------Total materiale -- - - - 4.482,000 ---- 9 Neutralizarea efectelor materialelor periculoase ------Autocamion buc 3 3 ------Autobuz/ Microbuz buc 4 4 ------Bandă marcare zonă de intervenţie ml 400 - 400 0,005 2,000 - - - - - Echipament protecţie buc 6 - 6 0,250 1,500 - - - - - Materiale dezinfectante + deratizate buc 80 80 ------Motorină to 1,5 1,5 ------Total materiale -- - - - 3,500 ---- 10 Asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie, persoanelor evacuate şi altor resurse ------Ambarcaţiune buc 10 10 ------Autoşenilaltă buc 1 - 1 800,000 800,000 - - - - - Autoutilitara buc 79 79 ------Autocamion buc 20 20 ------Autoturism buc 25 25 ------Benzină to 1 1 ------Motorină to 2 2 ------Barcă cu motor buc 5 5 ------Barca buc 20 20 ------Tractor cu remorcă buc 29 29 ------Total materiale -- - - - 800,000 ---- 11 Efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti la construcţiile, instalaţiile şi amenajările afectate ------Autobasculantă buc 10 10 ------Buldoexcavator buc 3 3 ------Compactor buc 2 2 ------Excavator plutitor buc 2 2 ------Încărcător frontal buc 4 4 ------Motorină to 3 1 2 0,006 12,000 - - - - - Tractor + remorcă buc 10 10 ------Total materiale -- - - - 12,000 ---- 12 Asigurarea hranei şi apei pentru persoanele şi animalele ------afectate sau evacuate - Apă minerală l 6400 6400 ------Apă plată l 7500 - 7500 0,001 7,500 - - - - - Autocamion buc 1 1 ------Bac motor buc 2 2 ------Conservă buc 1200 - 1200 0,003 3,600 - - - - - Furaje to 2 - 2 1,000 2,000 - - - - - Motorină to 4 2 2 0,006 12,000 - - - - - Pâine buc 12000 12000 ------Ulei l 1000 1000 ------Zahăr kg 1000 1000 ------Total materiale -- - - - 25,100 ---- 13 Asigurarea cazării şiadăpostirii persoanelor afectate sau evacuate ------Generator electric buc 1 1 ------Cort buc 25 25 ------Casă modulară buc 15 15 ------Lenjerie + pernă buc 1000 1000 ------Pat buc 1000 1000 ------Pătură buc 1000 1000 ------Saltea buc 1000 1000 ------Scaun buc 350 350 ------Trusă medicală buc 10 10 ------Total materiale ------14 Efectuarea depoluării şi decontaminării ------Cizme de cauciuc cu talpă striată per 150 150 ------Dezinfectante cut 300 300 ------Echipament protecţie buc 20 12 8 0,250 2,000 - - - - - Genţi frigorifice buc 5 5 ------Lopată buc 200 200 ------Mănuşi laborator latex per 2400 240 2160 0,001 2,160 - - - - - Materiale filtrante kg 200 - 200 0,007 1,400 - - - - - Ochelari de protecţie buc 138 138 ------Pompă dezinfecţie buc 3 3 ------Reflectoare portabile buc 2 2 ------Salopetă buc 445 445 ------Salopetă de protecţie antichimic buc 40 40 ------Săpun dezinfectant buc 500 500 ------Târnăcop buc 40 40 ------Total materiale -- - - - 5,560 ---- Dotari independente ------Trusă pentru determinarea rapidă a tipului de substanţă buc 1 - 1 5,000 - 5,000 - - 5,000 poluatoare - Sistem portabil TRAWAS pentru efectuarea determinărilor buc 1 - 1 5,000 - 5,000 - - 5,000 biologice Subtotal dotări independente ------10,000 - - 10,000 Total: materiale/lucrări/dotări -- - - - 5,560 10,000 --10,000 15 Menţinerea şi restabilirea ordinii publice ------Autoturism teren buc 3 3 ------Auto intervenţie buc 4 4 ------Auto patrulare buc 4 4 ------Autoturism buc 4 4 ------Benzină to 1 1 ------Camion buc 4 4 ------Motorină to 1 1 ------Şalupă buc 1 1 ------Total materiale ------16 Logistica intervenţiei ------Autoturism buc 3 3 ------Pompe evacuare apă buc 8 4 4 20,000 80,000 - - - - - Motorina to 1 1 ------Calculator buc 4 4 ------Copiator buc 1 1 ------Fax buc 1 1 ------Imprimantă buc 1 1 ------Telefon fix buc 3 3 ------Telefon mobil buc 9 9 ------Total materiale -- - - - 80,000 ---- 17 Reabilitarea zonei afectate ------Autocamion buc 4 4 ------Buldoezer buc 3 3 ------Cizme cauciuc per 61 61 ------Ulei hidraulic l 200 - 200 0,025 5,000 - - - - - Geotextil mp 1000 1000 ------Motorină to 3 2 1 0,006 6,000 - Ochelari de protecţie buc 60 60 ------Total materiale -- - - - 11,000 ---- Lucrări de investiţii în continuare ------Consolidare dig şi închidere breşă în loc. Isaccea, jud. ------46,000 46,000 - - Tulcea - Supraînălţare dig închidere în loc. Crişan, jud. Tulcea ------100,000 100,000 - - - Consolidare dig Mila 23, jud. Tulcea ------1,000 1,000 - - - Supraînălţare dig oraş Sulina, jud. Tulcea ------76,000 76,000 - - -Apararea împotriva inundaţiilor a localităţii Tudor ------5.000,000 5.000,000 - - Vladimirescu, jud. Tulcea -Apărarea împotriva inundaţiilor a localităţii Pătlăgeanca, jud. ------8.000,000 8.000,000 - - Tulcea - Reconstrucţia ecologică în complexul Roşu- Puiu din Delta Dunării,privind îmbunătăţirea regimului hidrologic şi refacerea ------6.604,000 6.604,000 - - potenţialului piscicol, jud. Tulcea -Alimentarea cu apă a localităţiilor: Ceatalichioi, Partizani, Gorgova, Caraorman, Pătlăgeanca, Periprava şi Tudor ------9.334,000 9.334,000 - - Vladimirescu - Supraînălţare drum şi consolidare taluz stâng D.C.1 Canal ------1.733,000 1.733,000 - - Sireasa,loc. Ceatalchioi Km 8+000 - 11+000. - Lucrări de îndiguire pentru apărare împotriva inundaţiilor ------200,000 200,000 - - pentru loc. Ceatalchioi, Judeţul Tulcea Subtotal: investiţii în continuare ------31.094,000 31.094,000 -- Lucrări de investiţii noi ------Subtotal: investiţii noi ------Total: lucrări/dotări ------Total: materiale/lucrări/dotări -- --- 11,000 31.094,000 31.094,000 - - 18 Acordarea de ajutoare de primă necesitate, despăgubiri şi ------asistenţă socială şi religioasă - Îmbrăcăminte + încălţăminte buc 500 500 ------Făină kg 1000 1000 ------Lenjerie buc 500 500 ------Ulei l 2000 1000 1000 0,006 6,000 - - - - - Fascine buc 1000 - 1000 0,004 3,900 - Zahăr kg 3500 1000 2500 0,005 12,500 - - - - - Ajutoare băneşti lei 217 217 ------Total: materiale -- - - - 22,400 ---- TOTAL GENERAL: MATERIALE/LUCRĂRI/DOTĂRI -- - - -7.337,625 31.104,000 31.094,000 0,000 10,000
Anexele 9a,9b,9c - Conform Planului pentru asigurarea cu resurse umane, materiale şi financiare a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Tulcea necesare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă pe anul 2011,înregistrat cu Nr. 66 din 20.04.2011 COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ TULCEA Anexa 9c
PLANUL pentru asigurarea cu resurse umane a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Tulcea necesare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă pe anul 2011
FORŢE Grad de Nr crt. FUNCŢII DE SPRIJIN Obs. Necesar Existent Deficit asigurare 01 23456 Monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi a 1 200 200 - 100% efectelor negative ale acestora. 2 Informarea, înştiinţarea şi avertizarea 97 97 - 100% 3 Planificarea şi pregatirea resurselor şi serviciilor. 18 18 - 100% 4 Comunicaţii şi informatică 2 2 - 100% 5 Căutarea, descarcerarea, salvarea persoanelor. 60 60 - 100% 6 Evacuarea persoanelor, populaţiei sau bunurilor periclitate. 300 300 - 100% 7 Acordarea asistenţei medicale de urgenţă. 50 50 - 100% 8 Prevenirea îmbolnăvirilor în masă. 60 60 - 100% 9 Localizarea şi stingerea incendiilor. 270 270 - 100% 10 Neutralizarea efectelor materialelor periculoase. 102 102 - 100% Asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie, 11 persoanelor evacuate şi altor resurse. 250 250 - 100% Efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti la construcţiile, 12 instalaţiile şi amenajările afectate. 105 105 - 100% Asigurarea hranei şi apei pentru persoanele şi animalele afectate 13 sau evacuate. 200 200 - 100% 14 Asigurarea cazării şi adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate. 210 210 - 100% 15 Efectuarea depoluării şi decontaminării. 100 100 - 100% 16 Menţinerea şi restabilirea ordinii publice. 70 70 - 100% 17 Logistica intervenţiei. 25 25 - 100% 18 Reabilitarea zonei afectate. 45 45 - 100% Acordarea de ajutoare de prima necesitate, despăgubiri şi asistenta 19 socială şi religioasă. 150 150 - 100% TOTAL 2314 2314 - 100% ANEXA 10
REGULI DE COMPORTARE ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ
1. Care sunt regulile de bază în caz de inundaţii ? - învaţă semnalele de alarmare transmise prin sistemul protecţiei civile; - ascultă informaţiile oficiale şi buletinele meteorologice; - semnalează autorităţilor locale inundaţiile, alunecările de teren şi accidentele majore; - păstrează la îndemână un stoc de provizii pentru câteva zile; - la evacuare, ia cu tine alimente pentru a le folosi pe drum.
2. Care este semnalul de alarmă la inundaţii ? Alarmă la dezastre – 5 sunete (impulsuri) a 16 secunde fiecare cu pauze de 10 secunde între ele. Încetarea alarmei – Sunet continuu, cu durata de 2 minute.
3. Ce facem în caz de viitură ? Dacă eşti în aproprierea apei, înainte de viitură vei simţi un curent de aer neobişnuit. Încearcă să ajungi pe un loc cât mai ridicat, pentru evitarea pe cât posibil a impactului cu viitura. Nu fugi prin apă şi nu înota, pentru că riscul de hipotermie creşte prin udarea completă a corpului. Dacă ai rămas izolat cu un grup, poziţia optimă de aşteptare este în doi, aşezaţi şi grupaţi spate în spate pentru a reduce pierderile de căldură. Economiseşte lumina şi hrana şi pune repere pentru a urmări evoluţia nivelului apelor. Nu uita că cei prinşi de viitură în locuri izolate nu au murit niciodată de frig sau de foame, ci întotdeauna pentru că au încercat să înfrunte apele furioase. Singura salvare în acest caz este echipa de salvare care vine după retragerea apelor.
4. Cum acţionezi după producerea dezastrului ? - respectă îndrumările şi comunicările organelor de protecţie civilă; - intră cu extremă precauţie în interiorul clădirilor avariate sau slăbite; - nu intra cu torţe sau lumânări în clădirile inundate; - nu atinge firele electrice căzute sau rupte; - dacă simţi miros de gaze deschide toate ferestrele şi uşile, închide robinetul principal de gaze şi părăseşte casa imediat; - dacă aparatele electrice sunt ude, întrerupe sursa principală de curent, usucă-le şi în final refoloseşte-le; - dacă eşti sfătuit să evacuezi, fă-o prompt; - verifică rezervele de apă şi de hrană înainte de a le folosi; - nu consuma alimente care au luat contact cu apa de inundaţie; - nu împiedica acţiunile de intervenţie; - Anunţă rudele că eşti în siguranţă, altfel autorităţile pot pierde timp căutându-te; - Nu transmite zvonuri sau ştiri exagerate despre pagube şi stricăciuni.
5. Ce faci dacă inundaţia te surprinde acasă ? Bagă în casă sau pune culcate la pământ într-un singur loc mobila de curte, uneltele de grădină sau alte obiecte care se pot fi suflate de vânt sau luate de apă. Blochează ferestrele astfel încât ele să nu fie sparte de vânturi puternice, apă, obiecte care plutesc sau aluviuni. Evacuează animalele şi bunurile de valoare în locuri de refugiu cunoscute. Încuie uşile casei şi ferestrele după ce închizi apa, gazul şi instalaţiile electrice.
6. Ce faci dacă inundarea casei este iminentă ? Mută obiectele care se pot mişca în partea cea mai de sus a casei. Deconectează aparatele, părăseşte locuinţa şi mergi spre etaje superioare, acoperişuri, înălţimi.
ANEXA 10
7. Ce faci dacă se ordonă evacuarea ? Respectă ordinea de evacuare stabilită: copii, bătrâni, bolnavi şi în primul rând din zonele cele mai periclitate. Înainte de părăsirea locuinţei întrerupe alimentarea cu apă, gaze, energie electrică şi închide ferestrele. Scoate animalele din gospodărie şi dirijează-le către locurile care oferă protecţie. Ia cu tine documentele personale, alimente, apă, trusa sanitară, un mijloc de iluminat, un radio. După sosirea la locul de refugiu, comportă-te cu calm, ocupă locurile stabilite, supraveghează copiii, respectă măsurile stabilite.
8. Ce faci la reîntoarcerea acasă ? Nu intra în locuinţă în cazul în care aceasta a fost avariată sau a devenit insalubră. Nu atinge firele electrice. Nu consuma decât apă fiartă. Consumă alimente numai după ce au fost curăţate, fierte şi după caz, controlate de organele sanitare. Nu folosi instalaţiile de apă, gaze, electricitate decât cu aprobare. Acordă ajutor victimelor inundaţiilor. Execută lucrări de înlăturare a urmărilor inundaţiei, curăţirea locuinţei şi mobilierului, dezinfectarea încăperilor, repararea avariilor.
9. Ce faci dacă ai fost prevenit despre furtună ? Deconectează energie electrică. Adună membrii familiei acasă. Închide bine uşile, geamurile, orificiile pentru ventilare. Geamurile mari pot fi protejate cu scânduri. De pe acoperiş, balcoane, logii, ia obiectele ce pot fi luate de vânt. Uneltele din gospodărie trebuie duse în încăperi. Stinge focul în sobe. Ţine în ordine beciurile, subsolurile pentru a fi folosite în caz de necesitate. Când furtuna a început, stai în clădire, atent să nu te răneşti cu cioburi de sticlă. Nu se recomandă ieşitul în stradă imediat după ce a încetat vântul, deoarece o rafală se poate repeta.
10. Ce faci dacă furtuna te ia prin surprindere ? Dacă vijelia te-a găsit în loc deschis, nu fugi, mai bine e să te adăposteşti într-un şanţ, groapă, orice adâncitură, lipit de pământ, cu mâinile acoperind capul. Nu ceda în fa ţa panicii, acţionează conştient, reţine pe alţii de la fapte disperate. Furtuna poate fi însoţită de fulgere, ploaie, grindină. Nu te apropia de obiectele metalice, de stâlpii de tensiune, de paratrăsnete. Pe loc deschis, dacă stai culcat, fulgerul poate trece peste picioare şi vei rămâne în viaţă. Poziţia în picioare e cu mult mai periculoasă. Stai departe de copacii izolaţi, dar nici nu te depărta mult de ei. Fulgerul nu loveşte des, nu nimereşte repetat în acelaşi loc şi de obicei atinge obiectul cel mai înalt sau cel mai masiv.
11. Cum te pregăteşti acasă pentru cutremur ? Discută cu familia despre cutremur şi un loc de întâlnire după cutremur, în aer liber şi nu departe de casă. Caută locul cel mai sigur din locuinţă: colţurile interioare ale pereţilor de rezistenţă, golurile de sub uşi, locurile de sub scheletul clădirii, mesele, paturile. Instruieşte copiii să se ascundă în aceste locuri. Verifică tavanele, acoperişul, coşurile, reţeaua electrică, ţevile de gaze. Ancorează mobila grea, dulapurile cu cărţi, în aşa fel ca în caz de cădere să nu blocheze ieşirea. Paturile din dormitoare trebuie să se afle departe de ferestre, oglinzi, poliţe cu cărţi. Ţine la îndemână trusa de prim – ajutor. Dacă iei regulat medicamente, pregăteşte rezerve. Pregăteşte un radio cu baterii, lanterna, chibrituri. Pune actele şi obiectele de preţ într-o geantă la îndemână.
12. Cum te pregăteşti la serviciu pentru cutremur ? Repartizează obligaţii astfel ca toţi să ştie ce să facă ca să nu-i încurce pe alţii. Ţine clădirile în ordine, nu bloca coridoarele, scările. Verifică uşile, să se deschidă uşor şi repede. Este recomandabil să ai stingătoare, amplasate în locuri cunoscute şi să ştii să le utilizezi. Obişnuieşte-te să te gândeşti la protecţie şi atunci când te afli în altă locaţie (în concediu, la spectacole, în vizită).
ANEXA 10
13. Ce faci în timpul cutremurului ? Cutremurul începe cu o vibraţie a suprafeţei terestre, care durează doar câteva secunde, cel mult 1 minut. Cât de mare ar fi frica, trebuie să-ţi păstrezi calmul. Luciditatea îţi aduce şanse mai multe să scapi nevătămat. Pericolul cel mai mare vine de la obiectele ce cad de deasupra ta. Nu striga. Nu alerga. Trebuie doar să alegi metoda adecvată de reacţie: fie părăseşti clădirea, fie ocupi unul din locurile mai puţin periculoase din interior. Dacă ieşi, părăseşte clădirea repede, dar atent. Nu te folosi de ascensor. Dacă te afli pe stradă, rămâi acolo, la distanţă de clădiri. Dacă te afli într-un automobil în mişcare, frânează uşor şi opreşte-te pe un loc deschis. Când cutremurul te surprinde în mijloacele de transport în comun, nu sparge geamurile, nu alerga spre uşă. Şoferii vor opri maşinile şi vor ţine uşile deschise. În locurile publice (magazin, cinematograf, restaurant) nu te speria dacă se întrerupe lumina, sună sirena, auzi spărgându-se geamuri sau ţipete de oameni.
14. Ce trebuie făcut după cutremur ? Când cutremurul s-a terminat, probabil vei depista în jurul tău distrugeri şi sinistraţi. Ajută la înlăturarea urmărilor dând prioritate celor răniţi. Nu mişca răniţii grav dacă nu sunt în pericol imediat de a fi răniţi suplimentar, până la acordarea de ajutor medical calificat. Participă la evacuarea sinistraţilor de sub dărâmături. Informează poliţia despre posibile infracţiuni, persoane care răspândesc zvonuri. Nu încurca activitatea profesioniştilor. Nu bea apa din rezervoarele deschise până ce nu sunt controlate. La verificarea clădirilor foloseşte o cască de protecţie sau, în lipsa acesteia, un taburet.
15. Ce faci dacă ai fost blocat de cutremur ? Dacă ai fost surprins sub dărâmături, mobilier răsturnat sau într-o incintă, fi calm, acordă prim ajutor celor răniţi. Varianta clasică de comunicare cu cei de afară, care vor concentra personal specializat şi aparate de ascultare ca să identifice locurile cu persoane blocate, este să baţi la intervale regulate cu un obiect tare în conducte sau în pereţii incintei, iar dacă ai stabilit contactul verbal, să furnizezi informaţiile cerute şi să ceri prim ajutor. La evacuare dă prioritate celor răniţi sau copiilor, bătrânilor, femeilor, şi ascultă recomandările salvatorilor. Acordă-ţi primul ajutor, respiră uşor şi regulat, pregăteşte-te mintal pentru foame şi sete. Nu fuma, economiseşte oxigenul. Mişcă-te atent, ca să nu produci noi prăbuşiri. Orientează-te după mişcarea aerului. Trecând printr-un loc îngust, relaxează muşchii, lipeşte coatele de şolduri, împinge cu picioarele. Dacă cutremurul te-a acoperit cu pământ, încearcă să te întorci pe burtă, ca să uşurezi presiunea pe torace şi pe abdomen. Masează-ţi mâinile şi picioarele pentru a menţine circulaţia sângelui. Dacă apare setea, poţi pune în gură o pietricică netedă sau un colţ de tricou şi suge, respirând pe nas.
16. Cum scoţi o victimă de sub dărâmături ? Înainte de toate, ia contact cu el. dacă este posibil, aprovizionează-l cu aer, apă, medicamente, până când momentul scoaterii e lipsit de riscuri. Pentru a-l scoate , scoate cu atenţie piatră cu piatră, ori sapă o trecere. Cel mai bine este de făcut o spărtură. Pentru aceasta nu alege locul unde s-au adunat pietre, pentru că ele pot să se răstoarne şi să îngreuneze lucrul. Întăreşte spărtura cu stinghii, grinzi, bare. În drum spre sinistrat ia tot ce poate împiedica scoaterea lui. Mai întâi se înlătură dărâmăturile mari, apoi cele mici. Sinistratului mai întâi i se eliberează capul şi partea de sus a corpului, apoi picioarele.
17. Ce fel de pagube produce canicula ? În anul 2000, marea secetă din România a determinat scăderea producţiei de cereale, cu toate că suprafaţa cultivată a crescut. Recolta de porumb a înregistrat o scădere cu 25%. Fermele de păsări au avut, de asemenea, de suferit datorită valului de căldură. Diminuarea producţiei de grâu are un impact direct asupra rezervelor de hrană, pentru că grâul constituie alimentul de bază pentru doi din trei oameni. Diminuarea capacităţii de a produce hrană determină efecte negative asupra sănătăţii umane. În plus, vremea caniculară creşte riscul de deces mai ales la persoanele de peste 65 de ani. Canicula poate cauza şi dezastre naturale: poate produce incendii sau poate întreţine incendiile de pădure provocate din neglijenţa omului.
ANEXA 10
18. Este canicula mai periculoasă la oraş ? Da. Pe timpul verii, un oraş îşi poate ucide locuitorii. Canicula generează pe străzi gaze de eşapament ,un gaz extrem de periculos: ozonul troposferic, derivat din oxigen. Ozonul „bun” este cel din stratosferă, care protejează viaţa, filtrând radiaţiile ultraviolete dăunătoare. Ozonul „rău” se formează în apropierea solului, în oraşe. Construcţiile înalte din centrul oraşului opresc circulaţia naturală a aerului, iar pe străzile înguste se acumulează şi alte gaze toxice, provenite în special din trafic. Din aceste motive, locuitorii trebuie să evite cât mai mult posibil centrul şi străzile aglomerate, mai ales la amiază, în zilele de vară. Expunerea la valori mari ale concentraţiilor de monoxid de carbon duce la dureri de cap, greţuri şi chiar la moarte. Totuşi, oraşele prahovene au avantajul că sunt aşezate într-o zonă vântoasă, ceea ce face ca limitele tolerabile să fie restabilite în timp relativ scurt, prin dispersia acumulărilor.
19. Ce să ceri autorităţilor în perioade caniculare ? Prevenirea formării de cozi la soare la ghişeele direcţiilor de taxe şi impozite şi la casieriile furnizorilor de utilităţi. Udarea principalelor căi rutiere din oraş, pentru a combate efectele căldurii. Ridicarea într-un ritm mai alert a gunoaielor menajere, pentru a preveni apariţia de focare de infecţie. Controale mai dese în restaurante, magazine alimentare. Asigurarea cu prioritate a irigării culturilor agricole. Intensificarea controalelor legale pe linie de P.S.I.
20. Cum economiseşti energie pe caniculă ? Soluţiile de economisire a energiei sunt binevenite, mai ales dacă ai aparatură de „răcorit” locuinţa. Astfel, pentru ca iluminatul din locuinţa ta să coste cât mai puţin vara trebuie să foloseşti surse luminoase de putere redusă, convenabil plasate. Frigiderul va consuma mai puţin amplasat departe de maşina de gătit, sau locuri însorite. La maşina de gătit electrică, utilizează vase de gătit cu fundul plat, cu dimensiuni apropiate de cea a plăcilor încălzitoare şi, pe cât posibil, fabricate special pentru maşini de gătit electrice. Întrerupe curentul electric înainte de terminarea fierberii, întrucât aceasta va continua 3 – 5 minute datorită inerţiei termice a discurilor. Boilerul de apă caldă trebuie dotat cu termostat permanent. Temperatura de încălzire a apei nu trebuie să depăşească 60-70 grade, pentru că o temperatură mai ridicată duce la combinarea cu apa rece în vederea utilizării, adică la consum în plus. Evită regimul de curgere continuă a apei calde în reţeaua de canalizare în procesul de spălare a unor obiecte. Aparatul de aer condiţionat are nevoie de modificarea circuitului electric interior astfel încât aparatul să se alimenteze direct de la reţea, iar ceilalţi consumatori prin stabilizatorul de tensiune. Ca recomandări generale, nu utiliza aparate electrice improvizate. Când cumperi un aparat electric, alege unul cu consum redus de energie. Respectă instrucţiunile din prospectul aparatului, deoarece ele conţin şi sfaturi privind reducerea consumului de energie electrică. Menţine în stare bună de funcţionare termostatele şi comutatoarele pentru reglarea puterii funcţie de necesităţile de consum.
21. Cum scăpăm de caniculă acasă? Temperaturile de vară îşi fac simţită prezenţa şi în locuinţele noastre, unde adesea ajungem să ne petrecem timpul, în lipsa concediului sau în căutarea unui loc umbros, care să ne scape de caniculă. Tocmai din această cauză, redecorarea căminului pe timp de vară este necesară. Elimină piesele de mobilier de dimensiuni mari din camerele de zi. Pe durata lunilor caniculare, cuverturile închise la culoare se înlocuiesc cu cearşafuri albe, al căror aspect relaxează. Renunţă la covor: parchetul sau gresia menţin răcoarea atât de necesară în această perioadă. Trage draperiile în camerele expuse soarelui. Menţine ferestrele închise atât timp cât temperatura exterioară este mai mare decât cea din interior (până la lăsarea serii):. Deschide-le noaptea, provocând curenţi de aer. Nu ezita să faci duşuri dese. Dacă stai la bloc, la ultimul etaj, acoperă-ţi ferestrele. Dacă nu se mai face ventilaţie, lasă ferestrele deschise, dar pune în geamuri cearşafuri umede care să reţină aerul uscat şi căldura.
ANEXA 10
22. Cum scapi de caniculă la serviciu ? O temperatură optimă la serviciu stimulează lucrul, creşte eficienţa. Senzaţia de bună stare fiziologică apare atunci când diferenţa dintre temperatura aerului şi cea a suprafeţei încăperii nu depăşeşte 2 – 3ºC. Temperatura aerului recomandată pentru munca intelectuală în poziţia şezând este de 21 – 23ºC, iar pentru munca uşoară în poziţia şezând este de 19ºC. În stabilirea temperaturii optime trebuie să se ia în calcul şi mişcarea şi umiditatea aerului. Mişcarea aerului trebuie să fie mai mică de 0,2 m/s; în cazul lucrărilor delicate care cer o imobilitate prelungită a corpului, nu trebuie să depăşească 0,1 m/s. În încăperile încălzite umiditatea relativă a aerului să fie cuprinsă între 50 şi 70 %. Dacă acestea nu se păstrează, apar efecte negative.
23. Ce spune legea privind canicula la serviciu ? Protecţia persoanelor angajate pe vreme caniculară a fost reglementată din anul 2000, prin O.U.G. nr.99, iar amenzile pe care le riscă angajatorii pentru nerespectarea legii sunt între 1.500 – 2.500 RON. Astfel, dacă în două zile consecutive se înregistrează temperaturi ale aerului care depăşesc 37ºC sau care, corelate cu umiditatea, pot fi echivalate la 37ºC, angajatorii sunt obligaţi să ia următoarele măsuri: A. Pentru ameliorarea condiţiilor de muncă: a) reducerea intensităţii şi ritmului activităţilor fizice; b) asigurarea ventilaţiei la locurile de muncă; c) alternarea efortului dinamic cu cel static; d) alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus. B. Pentru menţinerea stării de sănătate a angajaţilor: a) asigurarea apei minerale, câte 2 – 4 litri/persoană/schimb; b) asigurarea echipamentului individual de protecţie; c) asigurarea de duşuri; d) asigurarea transportului la o unitate sanitară a celor afectaţi. Angajatorii care nu pot asigura aceste condiţii sunt obligaţi să ia, în acord cu sindicatele, una din următoarele măsuri: - reducerea duratei zilei de lucru; - eşalonarea zilei de lucru până la ora 11.00 şi după ora 17.00; - întreruperea colectivă a lucrului. Angajatorii au două variante pentru a recupera timpul nelucrat şi a stabili modalităţile de plată: - prin recuperarea în următoarele 6 luni a timpului de muncă nelucrat, cu menţinerea drepturilor salariale avute anterior; - fără recuperarea timpului de muncă nelucrat, cu acordarea drepturilor salariale proporţional cu timpul efectiv lucrat. Dacă şeful îţi ignoră aceste drepturi, adu-i aminte de ele, sau sună la Inspectoratul Teritorial de Muncă.
24. Cum afectează canicula alimentele ? Din cauza temperaturilor ridicate, produsele alimentare se alterează mult mai rapid. Aşadar, procură alimente din locuri autorizate, care dispun de condiţii tehnice şi sanitare pentru comercializare, în scopul evitării maladiilor în cauză. Pe lângă aceasta, toate fructele şi legumele ar trebui spălate în două ape înainte de a fi consumate. Din categoria produselor cu grad sporit de alterare fac parte carnea şi produsele din carne, laptele şi produsele lactate, peştele şi produsele marine, torturile, prăjiturile. Cele mai periculoase rămân ciupercile. Medicii interzic consumul ciupercilor culese în parcuri, în preajma gropilor de gunoi, de pe marginea şoselelor şi căilor ferate, deoarece acestea au acumulat substanţe toxice. Înainte de preparare, ciupercile trebuie fierte în două – trei ape, timp de cel puţin 15 minute. Un alt produs periculos este îngheţata, când are aspect neomogen, granulat, este neuniform colorată sau parţial dezgheţată.
ANEXA 10
25. Ce să faci în calitate de gospodină pe caniculă ? Produsele alimentare proaspete (lapte, produse lactate, carne şi preparate din carne, peşte etc.) se alterează rapid şi se pot contamina uşor cu microorganisme, dacă nu sunt manipulate corect şi păstrate în condiţii speciale. Cumpără produse alimentare perisabile numai în limita strictului necesar şi consumă-le rapid. Imediat după achiziţionare, produsele alimentare proaspete trebuie depozitate în frigider sau congelator până în momentul consumului. Nu recongela un produs care a fost dezgheţat în vederea preparării sau care s-a decongelat accidental. Nu lăsa produsele alimentare proaspete expuse decât în timpul necesar porţionării sau preparării lor. Evită achiziţionarea borcanelor cu capacul neetanş ! Deschide conservele numai în momentul utilizării. Ceea ce nu s-a consumat, trebuie pus imediat la rece şi consumat, de preferinţă, în aceeaşi zi.
26. Cum îţi întreţii frigiderul pe caniculă ? Frigiderul trebuie dezgheţat o dată pe săptămână. Seara se opreş te, iar dimineaţa se goleşte complet şi se spală cu 1 litru de apă călduţă în care se dizolvă o lingură de bicarbonat de sodiu. Se freacă uşor, apoi se usucă cu o cârpă moale. Nu se folosesc obiecte tăioase la scoaterea gheţii din frigider. Se lasă să se dezgheţe şi să se scurgă singură. Nu se pun alimente în congelator decât la o oră după ce i s-a dat drumul din nou frigiderului. O dată pe lună, se scoate frigiderul din priză şi se curăţă cu aspiratorul grila de ventilaţie. Altfel, este posibil ca praful să blocheze ventilaţia. Vasele şi pachetele cu alimente puse în frigider trebuie să fie uscate, pentru a nu se lipi prin îngheţ de cutia congelatorului.
27. Cum îţi aperi sănătatea pe caniculă ? Datorită temperaturilor de peste 32 de grade, se produce o creştere corespunzătoare a transpiraţ iei, care are rol de regulator termic şi care împiedică astfel supraîncălzirea corpului. O dată cu apa, organismul pierde şi săruri minerale (mai ales pe cele solubile), antrenând astfel multe consecinţe negative: astenia fizică, perturbări ale proceselor metabolice, creşterea simptomatologiei bolilor cronice. Pentru evitarea unor asemenea neplăceri se impun măsuri de înlocuire a pierderilor provocate de transpiraţie, a pierderilor de apă, săruri minerale şi vitamine, pentru refacerea condiţiilor normale de funcţionare a organismului. Acest lucru poate fi realizat prin consumarea în medie a doi litri de lichide de zi, care nu vor fi băute prea reci (se elimină înainte de a hidrata organismul). În afară de lichidele propriu – zise, se vor consuma cât mai multe fructe şi legume, datorită pe de o parte a rezervelor de apă, săruri minerale şi vitamine pe care le conţin, cât şi datorită faptului că în organism ele cedează apă sub formă de efect retard, asigurând în mod constant şi pe termen lung lichidul.
28. Cum ne protejăm bolnavii pe caniculă ? Expunerea la soare, mai ales la ora prânzului, considerată oră de vârf, trebuie evitată pe cât posibil. Dacă, totuşi, ieşiţi, câteva mijloace de protecţie sunt binevenite: pălării, umbrele, ochelari de soare, îmbrăcăminte subţire, în culori deschise. Consumul zilnic de lichide trebuie crescut la cel puţin patru litri pe zi, iar alimentaţia să fie cât mai săracă în grăsimi. Eforturile fizice, în perioada zilei în care temperatura atinge valorile maxime, activitatea din agricultură, şantiere de construcţii, hale industriale, sunt recomandate a se desfăşura dimineaţa şi seara. Evitarea excesului de cafea şi a consumului de băuturi în comun sau din încăperi neclimatizate trebuie pe cât posibil evitate. Copiii nu trebuie lăsaţi să aştepte perioade lungi în interiorul autovehiculelor parcate la soare, de asemenea, trebuie evitate transporturile pe distanţe lungi în vehicule fără posibilităţi de climatizare. Şi persoanele vârstnice, în special cele cu afecţiuni cardiace şi respiratorii, vor evita deplasările şi frecventarea locurilor aglomerate, care le pot dăuna sănătăţii.
ANEXA 10
29. Care sunt bolile specifice caniculei ? A. Boala diareică acută (BDA) – se manifestă prin apariţia unor fenomene ca febra, crampele abdominale, greaţa, vărsăturile alimentare urmate de emiterea scaunelor apoase. Profilaxia bolii diareice acute este la îndemâna oricui: spălatul mâinilor cu apă şi săpun înaintea meselor şi ori de câte ori este nevoie, precum şi prepararea şi menţinerea alimentelor în condiţii igienice; B. Hepatita acută virală A (boala mâinilor murdare) – are o perioadă de incubaţie mult mai lungă, de până la 60 de zile. Perioada de vară reprezintă momentul propice infectării cu virusul hepatitei A, cu atât mai mult cu cât aceasta este o boală a copilăriei, cei mici fiind mai puţin supravegheaţi şi mai tentaţi de consumul fructelor nespălate; C. Răcelile de vară – au o incidenţă deloc de neglijat şi sunt favorizate de variaţiile de temperatură şi umezeală. Alimenta ţia fără vitamine şi consumul exagerat de alcool conduc la scăderea rezistenţei organismului, cu apariţia iniţial a unei viroze respiratorii ce s poate complica cu pneumonie sau afecţiuni respiratorii grave; D. Dizenteria – ca şi hepatita, este o boală a mâinilor murdare, datorându-se condiţiilor de trai în care nu se respectă regulile de igienă. Apare atât în mediul rural, cât şi în cel urban, afectează toate grupele de vârstă putând reveni la aceeaşi persoană de mai multe ori în decursul vieţii. Simptome: dureri abdominale însoţite de febră, scaune frecvente, modificate şi în cantitate mică, sub forma de mucus, puroi şi sânge. Tratamentul constă în sterilizarea tractului intestinal, adică îndepărtarea microbilor prezenţi în intestine. Medicii recomandă respectarea regulilor de igienă, testarea apei din fântâni şi prezentarea la medic la apariţia oricăror semne de boală diareică. E. Indigestiile stomacale – au, de multe ori, ca principală cauză consumul de legume insuficient coapte, cel de produse lactate păstrate la temperatura camerei sau de carne de pasăre preparate insuficient. E bine să ai la tine un medicament antidiareic, să bei suficientă apă plată şi ceaiuri pentru a evita deshidratarea. Factori potenţiali de risc sunt şi apa de robinet sau cuburile de gheaţă. Câteva zile de regim sunt obligatorii; F. Arsurile solare – apar la 4 – 5 ore după expunere, însă pielea începe să se bronzeze cu adevărat abia după 2 – 3 zile, bronzul fiind şi el o modalitate de apărare a pielii. Sunt binevenite duşurile dese şi nu foarte reci. Se recomandă relaxarea într-o cameră răcoroasă şi întunecoasă. În cazurile mai grave este indicat să te adresezi medicului. Insolaţia apare atunci când te expui pentru o perioadă îndelungată la călduri puternice. Apare astfel riscul unei deshidratări severe, agravarea unei maladii cronice sau un atac de căldură. Simptome: crampe musculare la nivelul braţelor, picioarelor sau stomacului; oboseală, stare de rău, insomnii neobişnuite. Tratamentul insolaţiei constă în ridicarea capului, înfăşurarea capului cu şerveţele umede şi reci, consumul de lichide şi retragerea într-o cameră ră coroasă. Persoanele cu părul închis la culoare au un risc mai mare de a face insolaţie. Dacă te resimţi în urma expunerii la soare încetează activitatea fizică şi odihneşte-te într-un loc rece bând multă apă sau sucuri de fructe; G. Ochelari împotriva radiaţiilor solare – aleasă la întâmplare, fără un consult medical în prealabil, o pereche de ochelari de soare poate duce în timp la afecţiuni grave ale globului ocular şi chiar la miopie. Drumul ce este parcurs de o persoană care are nevoie de ochelari de vedere nu este de cele mai multe ori corect, întrucât nu puţini sunt cei care cumpără ochelari de la comercianţii ambulanţi. Afecţiuni grave precum arsuri ale globului ocular, pot fi provocate şi de ochelarii de soare de o calitate proastă care în loc de lentile speciale cu protecţie împotriva razelor solare sunt prevăzuţi cu un simplu geam colorat. În aceste condiţii, din cauza purtării ochelarilor de soare pot apărea dureri de cap, ameţeli, înroşirea ochilor şi chiar lăcrimare. Ochelarii închişi la culoare nu sunt recomandaţi pentru că pot da dependenţă.
30. Cum ne ferim de incendii pe caniculă ? A. Instalaţii electrice – Aparatele electrice, cablurile electrice, prizele şi întrerupătoarele cu defecţiuni sunt surse frecvente de incendiu. Pentru remedierea aparatelor şi instalaţiilor electrice defecte se apelează la specialişti. Nu utilizaţi aparatele electrice cu mâinile ude. Nu trageţi de cablul pentru debranşarea unui aparat electric. Acesta se poate deteriora, devenind o sursă de incendiu. Nu folosiţi prize multiple: adeseori suprasolicitate, acestea se încălzesc şi există riscul producerii unui incendiu. Nu cumpăraţi jucării electrice care se conectează direct la priză: o jucărie prin care trece o tensiune de 220 V poate fi periculoasă pentru un copil.
ANEXA 10
B. Poduri, Mansarde – Este interzisă depozitarea de materiale lemnoase, furaje sau alte materiale combustibile sau inflamabile (butelii, bidoane cu produse petroliere) în podurile clădirilor. Este interzisă folosirea afumătorilor improvizate în podurile clădirilor prin scoaterea unor cărămizi din coş sau neridicarea zidăriei coşurilor deasupra acoperişului ori lăsarea deschisă a uşiţelor de curăţare. C. Focul deschis – Se interzice folosirea chibriturilor, lumânărilor, lămpilor de iluminat cu petrol, în depozite de furaje, grajduri, magazii, alte anexe, poduri. Este interzisă folosirea flăcării pentru verificarea etanşeităţii buteliei. În cazul în care butelia este defectă, flacăra, în prezenţa gazului scurs de la butelie, va produce o explozie. D. Mijloace de încălzire – Se interzice utilizarea instalaţiilor de încălzire cu improvizaţii sau defecţiuni. Amplasaţi în faţa sobelor cu lemne o cutie metalică: aceasta va asigura protecţia faţă de căderea accidentală, direct pe podea, a lemnelor aprinse, care ar putea determina incendierea materialelor combustibile. E. Butelii de gaze lichefiate / aragaz – Se interzice folosirea buteliilor de gaze lichefiate fără regulatori de presiune cu garnituri deteriorate ori cu furtunurile de cauciuc fisurate sau lărgite la capete. Se interzice încercarea cu flacără a etanşeităţii buteliei, garniturilor regulatorilor de presiune sau a furtunului: verificarea se va face numai cu emulsie de apă cu săpun. Se interzice păstrarea buteliilor în apropierea surselor de căldură ori sub acţiunea directă a razelor solare. Se interzice folosirea buteliilor în poziţie culcată. Este interzisă trecerea gazului din butelie în orice alte recipiente sau folosirea de butelii improvizate. F. Jocul copiilor cu focul – Păstraţi chibriturile, brichetele şi alte surse de foc în locuri în care copii nu au acces. înlăturaţi orice curiozitate a copiilor în legătură cu focul explicându-le cu răbdare pericolul pe care acesta îl reprezintă pentru viaţa lor.
31. Cine răspândeşte gripa aviară ? Virusuri gripale aviare pot fi luaţi din focare active de gripă aviară, dar şi de la păsări cu forme discrete de boală sau chiar aparent săn ătoase. În primul caz vorbim de epidemii şi de focare de gripă aviară, în al doilea doar de infecţii cu virusuri gripale. Dintre păsările domestice, gripa aviară a fost semnalată cel mai frecvent la curcă, raţă, gâscă, potârniche, fazani şi găină. Între speciile de păsări sălbatice, trebuie menţionate păsările acvatice, pescăruşii, rândunelele de mare, păsările migratoare. Sursele de infecţie primare sunt reprezentate de păsările bolnave, de cel trecute prin boală ca şi de cele purtătoare şi eliminatoare de virus prin secreţii oculo – nazale şi prin fecale.
32. Se poate transmite gripa aviară la om ? Transmiterea directă a bolii de la păsări cu gripa aviară al om a fost semnalată foarte rar. Omul se îmbolnăveşte cel mai des cu suşe transformate genetic în organismul porcului. Transmiterea gripei aviare se face însă cu uşurinţă atunci când sursa este tot omul.
33. Este gripa aviară tratabilă ? Boala este tratabilă la om, dacă este detectată la început, iar România nu mai poate fi luată prin surprindere. Beneficiem şi de ajutorul UE, pentru că statele europene consideră mai rentabil să ne ajute să prevenim o epidemie de gripă aviară decât să permită un asemenea risc la graniţele lor.
34. Există un vaccin împotriva gripei aviare ? Oseltamivir şi zanamivir sunt substanţele despre care medicii cred că folosesc pentru prevenirea şi tratarea tulpinilor virusurilor gripale de tip A, cum este gripa aviară. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat recent ţările – membre că s-a stabilit formula de vaccin împotriva gripei aviare. Acest tip de vaccin poate fi preparat şi la Institutul Cantacuzino din Bucureşti. Până acum, statul a folosit câteva zeci de mii de doze de capsule de Tamiflu (produs francez) pentru tratamentul profilactic antiviral al persoanelor care au intervenit în acţiunile specifice din Ceamurlia de Jos şi Maliuc. Şi pentru că s-a constatat că vaccinul antigripal sezonier măreşte rezistenţa organismului în faţa gripei aviare, statul a majorat numărul celor incluşi în programul de vaccinare gratuită ţintită.
ANEXA 10
35. Ce este vaccinarea ţintită ? O.M.S. recomandă administrarea ţintită a vaccinului gripal sezonier la grupe selectate cu risc crescut de expunere la virusul gripal aviar H5N1, ca măsura de descurajare a infecţiei simultane a oamenilor cu virusuri gripale aviare şi umane.
36. Ce este pandemia de gripă ? Termenul descrie momentul în care un virus gripal nou şi înalt patogen se transmite susţinut în populaţia generală. Ca să vă faceţi o idee, rata de atac medie a epidemiilor este de 3%, iar a pandemiilor de 10%, 25% şi chiar 50%. Pentru România, în cel mai grav scenariu de pandemie, s-ar putea îmbolnăvi, pe durata a 9 – 12 luni, până la 11 milioane de oameni, din care 6,7 milioane ar trebui internaţi şi s-ar înregistra circa 50.000 de victime. Din fericire, la acest moment nu se poate vorbi de aşa ceva nicăieri pe glob, iar în România cu atât mai puţin. România este pregătită să aplica Planul Naţional Antipandemie, adică să producă 5,5 milioane doze de vaccin monovalent, care ar asigura vaccinarea a 25% din populaţia ţării.
37. Ce măsuri de precauţie putem lua ? Să nu-ţi mai laş i libere păsările, dar şi animalele care pot intra în contact cu ele: vite, cai şi porci. Toate păsările de curte trebuie ţinute închise, iar copiii nu trebuie să se joace cu ele. Nu atinge păsările care par bolnave sau păsările moarte. Anunţă medicii veterinari din zonă orice caz de boală semnalată la păsări, dar şi la alte animale. Nu consuma carne de pasăre care nu provine de la un crescător autorizat, pentru că numai în marile ferme de păsări există şansa de garantare a măsurilor de biosecuritate. Evită locurile şi suprafeţele contaminate cu fecale sau secreţii de păsări. La fel ca la alte boli infecţioase, una dintre cele mai importante măsuri preventive este spălarea frecventă şi cu grijă a mâinilor. Evită automedicaţia.
38. Cum pregătim carnea de pasăre ? Depinde de unde ai carnea de pasăre pe care o pregăteşti. Dacă nu ai dubii asupra sursei, se aplică regulile obişnuite. Virusurile gripale sunt distruse prin căldură aşa că dacă vrei să fii precaut, toate produsele provenite de la păsări, inclusiv ouăle şi sângele ar trebui preparate termic la mai mult de 70 de grade. Nu consuma produse din păsări incomplet prelucrate termic. Separă carnea crudă de cea prelucrată termic sau de alimentele gata de consumat. Nu folosi acelaşi cuţit sau instrument de tăiat pentru a pregăti carnea crudă şi alimentele preparate. Spală-te pe mâini între manipularea alimentelor crude şi a celor prelucrate termic. Nu pune carnea pe aceeaşi farfurie pe care a fost aşezată înainte de a fi prelucrată. Spală ouăle cu apă cu săpun. Gălbenuşurile de ouă nu trebuie să fie lichide sau să se prelingă. Nu folosi ouă fierte moi sau crude în alimente care nu vor fi prelucrate termic.
39. Ce riscăm călătorind în zone afectate ? Informează-te asupra oricăror riscuri de boală în zonele pe care le vei vizita. Asigură-te că vaccinările tale sunt la zi şi solicită o vaccinare suplimentară, tratament sau informaţii de care poţi să ai nevoie. Pregăteşte o trusă sanitară de călătorie care să conţină materiale medicale şi de prim ajutor. Ai grijă să incluzi un termometru şi batiste umede pentru igiena mâinilor.
40. Cum recunoşti păsările bolnave ? La păsări, boala debutează cu somnolenţă, cianoza crestei şi bărbiţelor, sete, după care apare diareea cu fecale lichide, de culoare verzui. Moartea este precedată de o stare comatoasă. Cea mai frecventă este însă gripa aviară cu manifestări ca tuse, zgomote respiratorii diverse, lăcrimarea excesivă, întârziere în dezvoltare. Câteodată, boala apare brusc la păsări şi mai multe animale mor fără să prezinte semne premonitorii sau semne minime de boală. Găinile ouătoare pot iniţial să producă ouă cu modificări ale cojii după care urmează sistarea ouatului. Alte păsări prezintă imobilitate şi slăbire. La păsările afectate pot apărea hemoragii pe pielea fără pene. În cazurile de moarte subită, leziunile pot să fie absente. Leziunile la curcani sunt similare cu cele de la galinacee, dar de multe ori nu sunt aşa de marcante. Raţele infectate cu virusul influenţei aviare şi care excretă virus pot să nu prezinte semne clinice sau leziuni. Leziuni similare pot apărea însă şi la boli ca pseudo-pesta aviară, o boală care nu se transmite la om.
ANEXA 10
41. Cum se tratează păsările bolnave ? Nu există un tratament al bolii. Se pot utiliza măsurile de profilaxie: izolarea strictă a focarelor, distrugerea păsărilor bolnave, suspecte de îmbolnăvire şi a celor expuse; dezinfecţia adăposturilor şi a spaţiilor de cazare, ecarisarea şi procesarea carcaselor şi a tuturor surselor de contaminare; interzicerea contactului cu păsări străine, controlul traficului de persoane.
42. Cum se acţionează în focarul de gripă aviară ? În cazul unui focar se aplică: tăierea sau uciderea integrală a păsărilor în efectivul afectat, ecarisarea carcaselor şi a produselor provenite de la acestea, curăţirea, dezinfecţia. Repopularea se face după cel puţin 21 de zile.
43. Poţi fi despăgubit dacă ţi se confiscă păsările ? Sigur că da. Ordonanţa nr.42/2004 prevede că în cazul acţiunilor de lichidare a focarelor de boli prin sacrificare, se acordă despăgubiri proprietarilor animalelor sacrificate sau altfel afectate, indiferent dacă animalele respective sunt asigurate sau nu. Despăgubirea se stabileşte de o comisie locală condusă de primar şi reprezintă maxim 80% din valoarea de asigurare.
44. Cum poţi da o mână de ajutor ? Dacă ai remarcat ceva suspect, e bine să spui autorităţilor: situaţia în zona infectată; speciile de păsări afectate; numărul de păsări suspecte de boală; detalii privind amplasarea exploataţiei, existenţa şoselelor ori a drumurilor principale în apropiere, situaţia meteorologică locală.
45. Există vreun precedent în România ? În România ultimilor 50 de ani, în nici o crescătorie de păsări nu s-a înregistrat vreo epidemie care să devină periculoasă pentru om.
46. Mai putem consuma carne de pasăre ? Cu două condiţii: A. Cumpăraţi carnea din surse autorizate; B. Preparaţi-o aşa cum vă cer medicii veterinari.
47. Ce este apărarea împotriva incendiilor ? Apărarea împotriva incendiilor constituie o activitate de interes public, naţional, cu caracter permanent, la care sunt obligate să participe, în condiţiile prezentei legi, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi toate persoanele fizice şi juridice aflate pe teritoriul României.
48. De ce răspund persoanele fizice şi juridice ? Persoanele fizice şi juridice răspund, potrivit legii, de stabilirea şi aplicarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, precum şi de consecinţele produceri incendiilor.
49. Care sunt obligaţiile unei persoane care observă un incendiu ? Persoana care observă un incendiu are obligaţia de a anunţa prin orice mijloc serviciile de urgenţă, primarul sau poliţia şi să ia măsuri, după posibilităţile sale, pentru limitarea şi stingerea incendiului.
50. Ce obligaţii au persoanele în caz de incendii produse la păduri, plantaţii, etc.? În cazul incendiilor produse la păduri, plantaţii, culturi agricole, mirişti, păşuni şi fâneţe, persoanele fizice şi juridice aflate în apropiere au obligaţia să intervină imediat cu mijloacele de care dispun, pentru limitarea şi stingerea acestora.
51. Care sunt obligaţiile salariaţilor la locul de muncă ? Fiecare salariat are, la locul de muncă, următoarele obligaţii principale:
ANEXA 10 a) să respecte regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor, aduse la cunoştinţă, sub orice formă, de patron, administrator sau conducătorul instituţiei, după caz; b) să utilizeze substanţele periculoase, instalaţiile, utilajele, maşinile, aparatura şi echipamentele, potrivit instrucţiunilor tehnice şi ale celor date de patron, administrator sau conducătorul instituţiei, după caz; c) să nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate ale sistemelor şi instalaţiilor de apărare împotriva incendiilor; d) să comunice, imediat după constatare, conducătorului locului de muncă, orice încălcare a normelor de apărare împotriva incendiilor sau situaţie stabilită de acesta ca fiind un pericol de incendiu, precum şi orice defecţiune sesizată la sistemele şi instalaţiile de apărare împotriva incendiilor; e) să coopereze cu salaria ţii desemnaţi de patron sau administrator, după caz, în vederea realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor; f) să acţioneze în conformitate cu procedurile stabilite pe locul de muncă la apariţia oricărui pericol iminent de incendiu; g) să furnizeze persoanelor abilitate, toate datele şi informaţiile de care are cunoştinţă referitoare la producerea incendiilor.
52. Cum poate fi preîntâmpinată izbucnirea incendiului? Izbucnirea incendiilor la gospodăriile cetăţeneşti poate fi preîntâmpinată dacă sunt respectate regulile şi măsurile de prevenire a incendiilor.
53. Ce pot face cetăţenii care au suferit pagube ? Cetăţenii care au suferit pagube ca urmare a efectelor unui dezastru sau ale unui conflict armat ori ca urmare a executării intervenţiei de către serviciile de urgenţă au dreptul la ajutoare de urgenţă şi la despăgubiri, după caz. Despăgubirile se acordă în urma solicitării scrise a celui prejudiciat, adresată primarului, pe baza actului de constatare întocmit de organele competente şi a hotărârii consiliului local, din fondurile prevăzute în bugetul local cu această destinaţie sau din cele aprobate prin hotărâre a guvernului.
54. Care sunt obligaţiile cetăţenilor în situaţii de urgenţă ? Cetăţenii sunt obligaţi: - să respecte şi să aplice normele şi regulile de protecţie civilă stabilite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de conducătorii instituţiilor publice, ai agenţilor economici ori ai organizaţiilor neguvernamentale, după caz; - să ducă la îndeplinire măsurile de protecţie civilă dispuse, în condiţiile legii, de autorităţile competente sau de personalul investit cu exerciţiul autorităţii publice din cadrul serviciilor publice de urgenţă; - să informeze autorităţile sau serviciile de urgenţă abilitate, prin orice mijloace, inclusiv telefonic, prin apelarea numărului 112, despre iminenţa producerii sau producerea oricărei situaţii de urgenţă care iau cunoştinţă; - să informeze serviciile de urgenţă profesioniste sau poliţia, după caz, inclusiv telefonic, prin apelarea numărului 112, despre descoperirea de muniţie sau elemente de muniţie rămase neexplodate; - să participe la pregătirea de protecţie civilă la locul unde îşi desfăşoară activitatea; - să participe la întreţinerea adăposturilor din clădirile proprietate personală şi, în caz de necesitate, la amenajarea spaţiilor de adăpostire din teren; - să-şi asigure mijloacele individuale de protecţie, trusa sanitară, rezerva de alimente şi apa, precum şi alte materiale de primă necesitate pentru protecţia familiilor lor; - să permită, în situaţii de urgenţă civilă, accesul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în incinta sau pe terenuri proprietate privată; - să permită instalarea mijloacelor de alarmare pe clădirile proprietate privată sau aparţinând asociaţiilor de locatari sau proprietari, după caz, fără plată, precum şi accesul persoanelor autorizate, în vederea întreţinerii acestora;
ANEXA 10
- să accepte şi să efectueze evacuarea din zonele afectate sau periclitate de dezastre, potrivit măsurilor dispuse şi aduse la cunoştinţă de către autorităţile abilitate; - să solicite avizele şi autorizaţiile privind protecţia civilă, în cazurile prevăzute de lege. Îndeplinirea obligaţiilor prevăzute mai sus revine, corespunzător situaţiei în care se găsesc şi cetăţenilor străini care desfăşoară activităţi, au reşedinţa sau se află în tranzit, după caz, pe teritoriul României. Cetăţenii declaraţi inapţi de muncă din motive medicale sunt scutiţi, pe timpul intervenţiei în sprijinul forţelor de protecţie civilă, de prestarea de servicii ori de participarea la executarea de lucrări, evacuarea de bunuri şi altele asemenea, care presupun efort fizic.
55. În ce constă acţiunea de intervenţie în caz de incendiu ? În cadrul măsurilor de protecţie a pădurii împotriva incendiilor, planurile de intervenţie şi schemele de acoperire a riscurilor au ca scop îmbunătăţirea condiţiilor de protecţie a forţelor de intervenţie şi a populaţiei. Pentru îmbunătăţirea rapidităţii de intervenţie, se recomandă amplasarea cisternelor (rezervoarelor) cu apă pe masive în apropierea zonelor forestiere.
56. Copiii au voie să se joace cu focul ? Nu. Ei îi vor ajuta pe adulţi la pregătirea lui, adunând vrescuri uscate. Gândiţi-vă aceasta este o treabă mult mai importantă decât să aprinzi un băţ de chibrit pe o grămadă de lemne pentru a face un foc .
57. În ce condiţii pot fi amenajate, in apropierea pădurii, locuri pentru pregătirea mâncării ? În condiţii civilizate, respecând pe deplin regulile de prevenire a incendiilor. Focul se face în locuri cât mai îndepărtate de vegetaţie şi în nici un caz pe timp de secetă excesivă ori în condiţii de vânt. Căldura usucă vegetaţia prin evaporare şi provoacă pe timpul perioadelor cele mai călduroase, eliberarea esenţelor volatile, aflate la originea propagării rapide flăcărilor. Vântul accelerează uscarea solului şi vegetaţiei iar, în caz de incendiu, focul se propagă rapid şi poate afecta o suprafaţă mare de pădure. 58. Focul poate fi lăsat nesupravegheat ? Nu se ştie când o slabă rafală de vânt ar putea modifica direcţia focului şi îndreapta flăcările spre vegetaţie, ori transporta scânteile incandescente la distanţe mai mari incendiine pădurea. Menţine curăţenia în pădure. Nu lăsa hârtii, resturi de mâncare ori sticle. Şi ele pot contribui la propagarea incendiilor de pădure. Înainte de a pleca din pădure, stinge focul cu apă sau pământ.
59. Cunoaşteţi o altă cauză care poate conduce la incendiu de pădure ? Trăsnetele sunt la originea a 4-7% din începuturile de incendiu de pădure, mai ales în masivele muntoase şi pe timpul perioadelor cele mai calde ale anului. 60. Cunoaşteţi comportamentul în caz de incendiu de pădure ? Dacă totuşi s-a produs un incendiu în pădure: - nu intra în panică; - îndepărtează-te de incendiu; - solicită sprijinul unui adult; - acoperă-ţi nasul şi gura cu o cârpă curată.
61. Cum poate fi preîntâmpinată izbucnirea incendiilor la gospodăriile cetăţeneşti, atunci când se foloseşte focul deschis ? - orice foc, fie în interiorul locuinţei sau exteriorul ei trebuie supravegheat; - se interzice folosirea chibriturilor, lumânărilor, lămpilor de iluminat cu petrol în spaţii cu pericol de incendiu (depozite de furaje, grajduri, magazii, alte anexe, poduri) şi explozie (în apropierea buteliilor de aragaz, instalaţiilor de gaze naturale, încăperi în care depozitaţi produse petroliere) cât şi la executarea lucrărilor agricole (lanuri de cereale, pajişti), în poduri şi în apropierea acestora;
ANEXA 10
- este interzisă folosirea flăcării pentru verificarea etanşeităţii buteliei.
62. Ce reguli şi măsuri de P.S.I. trebuie respectate la exploatarea instalaţiilor şi consumatorilor electrici? - pentru remedierea deficienţelor apelaţi la specialişti; - nu utilizaţi aparate electrice cu mâinile ude, riscaţi să vă electrocutaţi şi să suferiţi arsuri; - nu trageţi de cabluri pentru debranşarea unui aparat electric, acesta se poate deteriora devenind o sursă de incendiu; - nu folosiţi prize multiple, adeseori suprasolicitate acestea se încălzesc şi există riscul producerii unui incendiu; - nu cumpăraţi jucării electrice care se conectează direct la prize – o jucărie prin care trece o tensiune de 220 V poate fi periculoasă pentru un copil. Vă recomandăm jucăriile cu un transformator de protecţie, care reduce tensiunea la o valoare inofensivă, de regulă, de 12 V; - nu amplasaţi un obiect metalic de lungime mare (scară, ţeavă, antenă, etc.) în apropierea unei linii electrice aeriene, aceasta duce adesea la accidente mortale; - în cazul unui scurtcircuit se interzice folosirea la înlocuirea siguranţei, a unui fuzibil cu diametrul mai mare decât cel corect.
63. Unde se interzice fumatul ? - se interzice fumatul în locuri cu pericol de explozie şi incendiu; - nu fumaţi în pat, riscaţi să adormiţi cu ţigara aprinsă şi să produceţi un incendiu.
64.Ce măsuri de P.S.I. se vor respecta la coşurile de fum ? - coşurile de fum vor fi periodic verificate, curăţate şi reparate de către personal specializat şi autorizat.
65. Cum prevenim jocul copiilor cu focul ? - păstraţi chibriturile, brichetele şi alte surse de foc în locuri în care copiii nu au acces; - înlăturaţi orice curiozitate a copiilor în legătură cu focul, explicându-le cu răbdare pericolul pe care acesta îl reprezintă pentru viaţa lor; - nu lă saţi copiii singuri în casă cu sobe, plite, radiatoare şi / sau aparate electrice lăsate sub tensiune.
66. Ce măsuri de P.S.I. trebuie respectate la mijloacele de încălzire ? - se interzice utilizarea instalaţiilor de încălzire cu improvizaţii sau defecţiuni şi lăsarea lor în funcţiune, nesupravegheate; - respectaţi distanţele de protecţie dintre sobele şi materialele combustibile; - amplasaţi în faţa sobelor cu lemne o cutie metalică, aceasta va asigura protecţia faţă de căderea accidentală direct pe podea a lemnelor aprinse, care ar putea determina incendierea materialelor combustibile cu care acestea ar veni în contact; - eventuala încălzire a adăposturilor de animale sau a grajdurilor este admisă numai dacă sunt folosite sobe fixe din cărămidă sau mijloace cu acumulare de căldură, care se alimentează din exteriorul acestor încăperi ori prin instalaţii de încălzire centrală; - se interzice folosirea sobelor, miţele sau cenuşarele defecte, ori care nu se închid; - cenuşa şi jăratecul vor fi depozitate în gropi speciale, iar în condiţii de vânt se vor stinge cu apă.
67. Ce măsuri de P.S.I. se vor respecta la buteliile de aragaz ? - se interzice folosirea buteliilor de gaze lichefiate fără regulatori (ceasuri) de presiune, cu garnituri deteriorate ori cu furtunuri de cauciuc fisurate sau lărgite la capete; - se interzice cu desăvârşire încercarea cu flacără a etanşeităţii buteliei, garniturilor, regulatorilor de presiune sau a furtunului, verificarea se va face numai cu emulsie de apă cu săpun; - se interzice aşezarea sau păstrarea buteliilor de gaze în apropierea oricăror surse de căldură, ori sub acţiunea directă a razelor solare; - se interzice încălzirea buteliilor ori folosirea acestora în poziţia culcată, răsturnată sau înclinată;
ANEXA 10
- este interzisă trecerea (transvazarea) gazului din butelie în orice alte recipiente sau folosirea de butelii improvizate; - la aprinderea focului la aragazuri sau sobe alimentate cu gaze naturale, folosiţi principiul „gaz pe flacără” (întotdeauna aprindeţi întâi chibritul şi apoi manevraţi robinetul de alimentare cu gaz), recomandăm utilizarea aprinzătorului electric.
68. Ce reguli de P.S.I. trebuie respectate la afumătoare? - se interzice folosirea afumătoarelor improvizate sau amplasarea acestora în magazii, şuri, remize, sub şoproane sau lângă materiale combustibile. Afumătoarele se confecţionează din zidării din cărămidă şi materiale incombustibile şi se vor amplasa independent de celelalte construcţii din gospodărie.