SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
RAPORT
LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru investitia :
“DESCHIDERE CARIERA DE PIATRA“ TURCOAIA , JUDETUL TULCEA
Beneficiari : SC ALAS ROMANIA SRL
1 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
PREZENTUL RAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A FOST REALIZAT PE BAZA DOCUMENTELOR PUSE LA DISPOZITIE DE CATRE BENEFICIARI SI MONITORIZAREA EFECTUATA DE ELABORATORUL LUCRARII SI COLABORATORI RESPONSABILITATEA CORECTITUDINII DATELOR PUSE LA DISPOZITIA ELABORATORULUI REVINE BENEFICIARILOR
2 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
CUPRINS
Cap Denumire Pag
1 Informatii generale 5 1.1 Titularul proiectului 5 1.2 Elaborator Studiu de evaluare a impactului si a Raportului la Studiul de evaluare a 5 impactului 1.3 Denumirea proiectului 5 1.4 Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia 5 1.5 Durata etapei de functionare 19 1.6 Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite în scopul producerii 19 energiei necesare asigurarii productiei 1.7 Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice 20 1.8 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de 20 activitatea propusa 1.9 Alte tipuri de poluare fizica sau biologica 21 1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea 21 motivelor alegerii uneia dintre ele 1.11 Localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor pentru alternativele la 25 proiect 1.12 Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, valori 29 naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone protejate, zone de protectie sanitara 1.13 Informatii despre documentele/reglementarile existente privind 32 planificarea/amenajarea teritoriala în zona amplasamentului proiectului 1.14 Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta 32 2 Procese tehnologice 33 2.1. Procese tehnologice de productie 33 2.2. Activitati de dezafectare 37 3 Deseuri 37 4 Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si 39 masuri de reducere a acestora 4.1 Apa 39 4.2 Aerul 39 4.2.1 Conditii de clima si meteorologice pe amplasament/zona 41 4.2.2 Informatii despre temperatura, precipitatii, vânt dominant, radiatie solara, conditii de 42 3 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
transport si difuzie a poluantilor 4.2.3 Scurta caracterizare a surselor de poluare stationare si mobile existente în zona, 44 surse de poluare dirijate si nedirijate; 4.3 Solul 46 4.3.1 Caracteristicile solurilor dominante 46 4.4 Geologia subsolului 47 4.5 Biodiversitatea 49 4.5.1 Informatii despre biotopurile de pe amplasament: paduri, mlastini, zone umede, 49 corpuri de apa de suprafata - lacuri, râuri, helesteie 4.5.2 Informatii despre flora locala; vârsta si tipul padurii 50 4.5.3 Habitate ale speciilor de plante incluse în Cartea Rosie; specii locale si specii 53 aclimatizate; specii de plante cu importanta economica, resursele acestora; zone verzi protejate; pasuni 4.5.4 Informatii despre fauna locala; habitate ale speciilor de animale incluse în Cartea 54 Rosie; specii de pasari, mamifere, pesti, amfibii, reptile, nevertebrate; vânat, specii rare de pesti 4.5.5 Rute de migrare; adaposturi de animale pentru crestere, hrana, odihna, iernat 61 4.5.6 Informatii despre speciile locale de ciuperci; cele mai valoroase specii care se 76 recolteaza în mod obisnuit, resursele acestora 4.5.7 Evaluarea impactului proiectului 77 4.6 Peisajul 94 4.7 Mediul social si economic 95 4.8 Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural 95 5 Analiza alternativelor 95 6 Monitorizarea 97 7 Situatii de risc 100 8 Descrierea dificultatilor 102 9 Rezumat fara caracter tehnic 103 10 Bibliografie 111
4 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
1. Informatii generale
1.1 Titularul proiectului SC ALAS ROMANIA SRL , comuna Chiajna , judet Ilfov.
1.2 Elaborator Studiu de evaluare a impactului si a Raportului la Studiul de evaluare a impactului
SC ECO GREEN CONSULTING SRL - Certificat de Inregistrare in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la poz.34 pentru RM, RIM,BM,RA,RS,EA
1.3 Denumirea proiectului Proiectul propus a se amplasa in extravilanul comunei Turcoaia, judetul Tulcea este denumit “ DESCHIDERE CARIERA DE PIATRA”
1.4 Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie, functionare, demontare/dezafectare/închidere/ postînchidere)
Programul de exploatare a resursei de rocă utilă din perimetrul „BUJORUL ROMÂNESC” cuprinde realizarea următoarelor lucrări de investiţie principale: · deschiderea (decopertarea) resursei de rocă utilă; · pregătirea pentru exploatare a treptelor deschise; · exploatarea rocii utile din treptele pregătite; · depozitarea temporară a blocurilor brute, în vederea valorificării lor directe; · prelucrarea şi valorificarea produselor finite de carieră; · haldarea solului vegetal decopertat; · haldarea rocii sterile provenite de la decopertă şi din incluziuni; · haldarea rocilor sterile provenite din fluxul tehnologic de prelucrare a agregatelor minerale; · organizarea de şantier;
5 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
a) Deschiderea (decopertarea) resursei de rocă utilă
Scopul lucrărilor de deschidere este îndepărtarea stratului de sol vegetal şi a copertei sterile de pe suprafaţa de 41,4522 ha a perimetrului proprietate privata, pentru a asigura exploatarea resursei din masiv. Suprafaţa terenului aferent perimetrului de exploatare este acoperită în întregime cu un strat subţire de sol vegetal. În zona de creastă grosimea stratului este foarte redusă, pe arii întinse chiar lipseşte, iar la baza dealului grosimea stratului de sol vegetal este mai mare, de ordinul decimetrilor. Se estimează că, pe total perimetru, grosimea medie a stratului de sol vegetal este de 0,025 m. Astfel, volumul total de sol vegetal necesar de îndepărtat de pe suprafaţa de 414.522 m2 a perimetrului afectat de lucrările de investiţii miniere, va fi de 10.365 m3. Coperta sterilă a resursei este alcătuită din formaţiuni de rocă loessoidă, de argile prăfoase – nisipoase, din rocă brută alterată existentă în partea superioară a resursei şi pe flancuri, precum şi din incluziunile de roci sterile necorespunzătoare calitativ pentru a fi valorificate ca agregate minerale pentru construcţii. Stratul de rocă sterilă loessoidă este foarte slab reprezentată în zona de creastă a dealului, lipsind pe arii extinse, iar la baza dealului poate atinge chiar şi grosimi de 4 m. Se estimează că, grosimea medie ponderată a stratului de rocă sterilă este de 0,50 m. Deci, volumul total de rocă sterilă loessoidă necesar de îndepărtat de pe suprafaţa perimetrului de exploatare, va fi de 207.250 m3. Solul vegetal descopertat şi roca sterilă loessoidă dislocată se vor depozita separat, pe două platforme amenajate în acest scop în zona de est a perimetrului de exploatare, specificată în capitolul precedent. Având în vedere că, resursa din perimetrul „BUJORUL ROMÂNESC” este acoperit numai de formaţiuni de roci necoezive, descopertarea se va realiza în cea mai mare parte prin mijloace mecanizate, iar în proporţie foarte redusă, manual. Orizontul treptei a IV-a (cota +110 m) fiind situat sub nivelul terenului înconjurător, deschiderea acesteia se va realiza prin săparea unui plan înclinat, ce se va ataca în jos, din dreptul platformei de alimentare a concasorului primar, situat la cota de nivel +125 m, spre vatra viitoarei treptei a IV-a, situată la cota de nivel +110 m. Baza inferioară a planului înclinat va atinge nivelul cotei +110 m la cca. 200 m de rampa superioară a planului înclinat, după care se va continua săparea acestei lucrări de deschidere până la limita perimetrului de exploatare, pe o lungime de cca. 45 m, păstrând prin săpare nivelul cotei de bază +110 m. Treapta a IV-a va fi atacată pe această porţiune de 45 m spre masiv, După atingerea unei lungimi a platformei săpate de cel puţin 60 m, frontul treptei va fi oprită temporar, iar exploatarea resursei se va continua pe direcţia perpendiculară de înaintare, faţă de cea iniţială, pe direcţia NV, înspre limita estică a perimetrului, până la realizarea lungimii de front maxim permisă de lăţimea câmpului minier. După încheierea acestei etape de pregătire, exploatare resursei din treapta a IV-a, cota +110 m, se va continua pe direcţia NE prevăzută pentru toate treptele. 6 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Pentru realizarea accesului la resursă de pe treptele deschise, se va amenaja o reţea de drumuri de legătură între platformele destinate pentru amplasarea obiectivelor de investiţie, constând în deschiderile de carieră, staţia de concasare – sortare, haldele de sol vegetal şi de roci sterile, precum şi organizarea de şantier. Această reţea de drumuri interioare de acces între obiectivele de investiţie menţionate mai înainte va avea următoarele trasee principale: Ø traseu, ce porneşte de la fontul treptei I de exploatare, cota +155 m, până la platforma de alimentare a staţiei de concasare – sortare săpată la nivelul cotei +125 m, va avea un traseu de cca. 550 m şi panta maximă de coborâre a plinului, de 54,5‰ (3001’20’’); Ø traseu, ce porneşte de la fontul treptei a II-a de exploatare, cota +140 m, până la platforma de alimentare a staţiei de concasare – sortare săpată la nivelul cotei +125 m, va avea un traseu de cca. 290 m şi panta maximă de coborâre a plinului, de 51,7‰ (≈30); Ø traseu, ce porneşte de pe treapta a III-a de exploatare, cota +125 m, până la platforma de alimentare a staţiei de concasare – sortare săpată tot la nivelul cotei +125 m, va avea un traseu pe vatra carierei, pe o lungime medie de 140 m şi panta 0; Ø traseu, ce porneşte de pe treapta a IV-a de exploatare, cota +110 m, până la platforma de alimentare a staţiei de concasare – sortare săpată la nivelul cotei +125 m, va avea un traseu cu lungimea de 200 m şi panta medie de urcare a plinului, de 75‰ (4017’21’’); Ø traseu, ce porneşte de la depozitul temporar al sterilului provenit de la concasor, trece lângă depozitele de produse finite, lângă cântarul pod basculă şi lângă organizarea de şantier, urmărind marginea vestică a perimetrului de exploatare, pe o lungime de cca. 470 m, panta medie de coborâre a plinului fiind de 42,5‰ (2026’12’’); acest drum de acces va face joncţiunea la cca. 50 m E de staţia de pompare a canalului de irigaţie cu drumul de exploatare, ce duce spre vest la Turcoaia, iar de aici până la drumul naţional DN 22D Camena – Ciucurova - Horia – Cerna - Măcin; Ø de pe drumul de acces principal se va amenaja un drum de exploatare secundar, care va servi pentru transportul sterilului rezultat din prelucrarea agregatelor de carieră la halda amenajată pentru depozitarea de lungă durată a acestui steril; întru- cât deversarea sterilului este eficient să se realizeze prin avansarea treptei de haldare în direcţia pantei terenului, în acest scop drumul secundar va trebui să se amenajeze prin urcare la nord de amplasamentul depozitului de steril, până la cota de nivel +125 m, şi respectiv de-a lungul laturii estice a haldei, pe coronamentul acestui orizont; de pe acest drum secundar se vor deriva un număr de aproximativ 4 căi scurte de acces la berma superioară a haldei, pentru asigurarea posibilităţii de deversare a sterilului în spaţiul de depozitare; lungimea totală a acestui drum secundar de transport al sterilului va fi de cca. 510 m, din care cele 4 derivaţii vor reprezenta o lungime totală de 170 m; panta medie a acestui drum secundar de acces nu va depăşi valoarea de 58,8‰ (3022’);
7 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Ø pentru asigurarea transportului solului vegetal descopertat, precum şi a copertei sterile dezvelite, de la fronturile lucrărilor de descopertă spre amplasamentele haldelor de sol vegetal, şi respectiv de copertă sterilă se va amenaja reţea de drumuri pe o lungime totală de cca. 2.440 m şi cu panta medie de coborâre cu plin de 2‰ (1010’26’’). Reţeaua de drumuri interioare va avea o lungime totală de cca. 4.600 m, ce va afecta o suprafaţă de teren din perimetrul deţinut, de cca. 32.200 m2 (3,22 ha).
b) Pregătirea pentru exploatare a treptelor deschise
Resursa de rocă utilă, constituită din roci sedimentare anchimetamorfozate hercinic, de origine din perioada devoniană şi cantonate în perimetrul de exploatare „BUJORUL ROMÂNESC” este dezvoltată deasupra nivelului terenului înconjurător. Masivul se prezintă sub forma unui relief colinar, având o culme cu altitudine joasă şi peneplenizată. Pe toată durata de existenţă a carierei, până la epuizarea rezervelor geologice confirmate, resursa va fi exploatată în 4 (patru) trepte, fiecare treaptă având înălţimea de 15 m, această înălţime a treptelor asigurând stabilitatea deplină a taluzurilor (în exploatare şi la marginile exploatate ale carierei) şi siguranţa funcţionării utilajelor amplasate în fronturile de lucru şi pe berme (inferioară şi superioară). În etapa de pregătire a resursei de rocă utilă pentru exploatare, fiecare treaptă, cu excepţia treptei a IV-a (+110 m) va fi subîmpărţită pe 3 subtrepte de câte 5 m înălţime, aceste lucrări fiind realizate în masivul aferent orizonturilor situate deasupra următoarelor cote de nivel, şi anume: Ø pentru treapta I, de vârf (+155 m): +170 m; +165 m; +160 m; +155 m; Ø pentru treapta a II-a (+140 m): +150 m, +145 m; +140 m; Ø pentru treapta a III-a (+125 m): +135 m, +130 m;+125 m; Orizontul treptei a IV-a (cota +110 m) fiind situat sub nivelul terenului înconjurător, pregătirea acestei trepte prin împărţire în subtrepte nu va mai fi necesară.
c) Exploatarea rocii utile la treptele pregătite
Conform clasificării metodelor de exploatare cunoscute din literatura tehnică de specialitate, extracţia rocii utile din resursa cantonată în perimetrul de exploatare „BUJORUL ROMÂNESC” se va realiza prin metoda de exploatare cu front lung. Pe toată durata de existenţă a carierei, până la epuizarea rezervelor geologice confirmate, resursa va fi exploatată în 4 (patru) trepte, cu bermele de lucru situate la cotele +155 m (treapta I), +140 m (treapta a II-a), cota +125 m (treapta a III-a), respectiv +100 m (treapta a IV-a) având înălţimea 8 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------maximă a fronturilor de exploatare de 15 m, cu excepţia treptei I, unde în zona de vârf înălţimea maximă va atinge mărimea de 20,9 m. Treptele de exploatare vor avea orientarea generală a taluzurilor de NV – SE. Avansarea generală a fronturilor de exploatare de pe toate cele patru trepte va fi dinspre SV spre NE. În cariera „BUJORUL ROMÂNESC” extragerea utilului se va realiza pe întreaga lăţime a treptelor de lucru, având dimensiuni variabile, în funcţie de distanţele dintre curbele de delimitare ale bermelor de lucru (curba de nivel +155 m în cazul treptei I şi curba de nivel +140 m la treapta a II-a), respectiv în funcţie de distanţele dintre limitele platformelor de deservire generală (în cazul treptelor a III-a şi a IV-a). Astfel , lungimile maxime de front vor fi de 225 m la treapta I, de 345 m la treapta a II-a, iar la treptele de exploatare a III-a şi a IV-a, de 405 m. Adoptând procedeul împărţirii treptelor de exploatare în intrânduri şi blocuri, iar a blocurilor în părţi, pentru asigurarea continuităţii lucrului pe treaptă, lungimea părţii din bloc, unde se va realiza ciclul de forare a găurilor de sondă, va fi de circa o treime din lungimea unui bloc. Astfel, lungimea de front, unde se va realiza ciclul de forare a găurilor de sondă, va fi de 75 m pe treapta I, de 115 m pe treapta a II-a, şi respectiv de 135 m pe treptele a III-a şi a IV-a. Deci, lungimea de front cu încărcătura explozivă detonată deodată cea mai mare, va fi de 135 m. Având în vedere structura masivului, în care se vor forma treptele de exploatare, caracteristicile fizico-mecanice ale rocii din masiv, condiţiile de lucru caracterizate prin metoda de exploatare aplicată, precum şi parametrii funcţionali ai utilajelor folosite la executarea diferitelor operaţii din front, se pot determina următorii parametrii ai treptelor de exploatare la zi, şi anume: § înălţimea maximă a treptelor de exploatare: htr. max. = 15 m; § unghiul de taluz al treptelor de exploatare: αl = 750. Rocile utile cantonate în perimetrul de exploatare „BUJORUL ROMÂNESC” nu prezintă variaţii semnificative din punct de vedere al tăriei şi al rezistenţei pe care o opun procedeelor de extragere. Determinările fizico mecanice efectuate asupra probelor recoltate din forajele geologice realizate în perimetrele învecinate încadrează roca în grupa a VI–a de tărie (Extra tare - ET), categoria 10, cu coeficientul de tărie al lui Protodiakonov f = 15 ÷ 17, ceea ce ne indică soluţia utilizării procedeului de împuşcare cu explozivi amplasaţi în găuri de sondă. Având în vedere domeniul de valorificare a rocii utile extrase din resursă, precum şi parametrii dimensionali urmăriţi ai materiei prime detaşate din masiv, tehnologia de excavare utilizată în cariera „BUJORUL ROMÂNESC” va fi cea cu explozivi amplasaţi, în principal, în găuri de sondă înclinate, iar secundar, în găuri de mină înclinate sau verticale (la realizarea lucrărilor de pregătire, la eventualele operaţiuni de lichidare a blocurilor supragabaritice, a pragurilor şi pintenilor, dar şi a altor denivelări şi obstacole de pe bermele de lucru ale exploatării). Explozivii de bază propuşi pentru utilizare la exploatarea resursei, sunt: 9 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
· amestecul exploziv de tip AM – 1 indicat, în special, la derocările efectuate în zonele de alterare a rocii din masiv; · explozivul de tip RIOGEL® EP (un watergel sensibil la capsă), sau de tip RIOGEL® TRONER® (un watergel încartuşat, de mare putere şi cu rezistenţă deosebită la apă); · dinamita GOMA 2 ECO, utilizată numai la împuşcarea găurilor de mină perforate în frontul lucrărilor de pregătire, la împuşcarea supragabariţilor, respectiv la eliminarea pintenilor şi pragurilor.
Pentru amorsarea explozivului de bază tip AM1 se vor utiliza, fie boostere de tip FAREX, TH 400, HEXOLIT (HEXOGEN + TNT), TP 400, sau PENTOLIT (PENTRITA + TNT), fie explozivul tip watergel RIOGEL® (EP sau TRONER®), sau dinamita tip GOMA 2 ECO. Amorsarea explozivilor de iniţiere se va realiza cu ajutorul detonatorilor nonelectrici de tip PRIMADET® MS, produsă în 30 trepte de microîntârziere, asigurând o întârziere între trepte de la 0 la 750 milisecunde. Amorsarea încărcăturilor de explozivi cu sistemul de iniţiere nonelectric tip PRIMADET® se va putea efectua în două variante principale: prin detonator – conector tip EZ – DET® sau prin conector tip EZ™ - TL. Pentru iniţierea explozivilor de bază constituite din RIOGEL® (EP sau TRONER®) sau a explozivilor de amorsare, fie de tip booster, fie RIOGEL® (EP sau TRONER®), sau a dinamitei GOMA 2 ECO, se va utiliza, după caz, fitilul detonant de tip RIOCORD®. În anumite condiţii de siguranţă faţă de curenţii induşi, vagabonzi şi radiaţii electromagnetice, când aceste riscuri există în mod limitat, se va putea utiliza şi schema de iniţiere prin capse electrice RIODET®, cu tipul de insensibilitate electrică „Foarte Insensibil AI” (curentul de siguranţă de 4 A; curentul de funcţionare în cazul legării în serie de 25 A). În baza celor prezentate mai sus, referitor la procedeul de împuşcare adoptat la cariera, în cele ce urmează se determină parametrii necesari pentru obţinerea unor rezultate calitativ superioare din punct de vedere al granulometriei materialului derocat, pentru care s-a ales procedeul forării găurilor de sondă înclinate.
Parametrii de împuşcare calculaţi si adoptaţi pentru cariera „BUJORUL ROMÂNESC” sunt următorii: α) Consumul specific de exploziv: q = 0,487 kg/m3; β) Masivul, în care se vor executa lucrările de împuşcare: masiv cu două suprafeţe libere; γ) Procedeul de împuşcare adoptat: cu găuri de sondă înclinate; δ) Diametrul de forare a găurilor de sondă: D = 115 mm = 0,115 m; ε) Capacitatea de încărcare a 1 ml gaură de sondă: p = 13,815 kg/m; ζ) Distanţa relativă dintre găuri: m = 0,8; η) Înălţimea maximă a frontului de extracţie: h1 = 15 m; θ) Lungimea maximă a găurilor de sondă: Lg = 17 m; ι) Linia de rezistenţă la talpă (anticipanta): Wt = 5 m; 10 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
κ) Distanţele dintre găurile aceluiaşi rând: a = 4,5 m; λ) Distanţele dintre rândurile de găuri: b = 3,5 m; μ) Încărcăturile de exploziv pe gaură: Qg = 164,4 kg; ν) Lungimea maximă a frontului de lucru, ce se va împuşca în carieră la un ciclu de forare - împuşcare: Lb max. = 135 m; ξ) Numărul maxim al rândurilor de găuri forate la un ciclu de lucru: nr = 2; ο)Numărul maxim necesar al găurilor de sondă forate într–un singur rând: ng max rând = 31 găuri; π)Numărul total maxim necesar de găuri de forat la un ciclu de derocare: Ng max = 62 găuri; ρ)Cantitatea maximă fizică totală de exploziv detonată la un ciclu de derocare: Qer max = 10.193 kg; ς)Cantitatea maximă totală de exploziv, exprimată în echivalent TNT, utilizată la un ciclu de împuşcare: QTNT = 10.193 kg echiv. TNT; σ) Construcţia încărcăturilor explozive, pentru găurile forate în cariera „BUJORUL ROMÂNESC”, se recomandă printr-una din cele 2 (două) variante prezentate în cele ce urmează: · construcţia columnară a încărcăturii de bază, peste care urmează să se realizeze un buraj cu lungimea lbur = 5,1 m; · construcţia discontinuă cu interval de aer a încărcăturii de bază, unde lungimea burajului dinspre gura găurii este cea minimă indicată de prescripţiile tehnice PT – E 05, adică llim. inf. minim buraj = 2,3 m, iar intervalul de aer va avea lungimea de lia = 2,8 m.
Se recomandă construcţia discontinuă a încărcăturilor explozive cu intervale de aer la împuşcarea găurilor de sondă din cariera „BUJORUL ROMÂNESC”, faţă de construcţia columnară, datorită următoarelor avantaje constatate la obţinerea rezultatelor: − reducerea consumului specific de exploziv cu 10 ÷ 30%; − reducerea granulometriei materialului derocat de 1,5 ÷ 2 ori; − reducerea volumului blocurilor supragabaritice de 2 ÷ 10 ori. τ) Intervalul optim de întârziere între două încărcături consecutive, care detonează deodată: τoptim = 16 ms.Cel mai apropiat timp de întârziere între trepte, faţă de cel optim, se poate realiza cu ajutorul conectorului PRIMADET® EZ™ - TL, şi anume intervalul de 17 ms. υ) Schemele de împuşcare propuse pentru aplicare în cariera experimentală „BUJORUL ROMÂNESC” sunt: - Varianta liniară a schemei de împuşcare cu degajare diagonală; - Varianta cu sâmbure trapezoidal amplasat central a schemei cu degajare diagonală, - Schema de împuşcare cu sâmbure central mic. φ) Granulometria materialului împuşcat va fi determinată de dimensiunile maxime ale bucăţilor de rocă din masiv şi de cantitatea de energie explozivă consumată pentru detaşarea acestora. Dimensiunea maximă acceptată pentru materialul derocat este dată de caracteristicile dimensionale ale utilajelor de încărcare şi transport utilizate în carieră.
Pentru cariera din perimetrul de exploatare „BUJORUL ROMÂNESC” se prognozează o pondere de cel mult 15% a supragabariţilor din volumul total de masă minieră dislocată din masiv.
Prin respectarea parametrilor de împuşcare determinaţi mai sus şi prin adoptarea unor soluţii tehnice suplimentare adecvate, cum ar fi: întârzierea grupărilor de încărcături la intervale de timp de ordinul 11 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------milisecundelor, alegerea unor scheme de împuşcare adecvate, precum şi realizarea intervalelor de aer la construcţia încărcăturilor explozive din găuri, se poate asigura o mărunţire suplimentară a materialului derocat, chiar sub ponderea de 15% estimată. Blocurile supragabaritice, ce se vor produce inevitabil şi după aplicarea tuturor metodelor posibile de intensificare a gradului de sfărâmare, vor fi valorificate, ca atare, în diverse domenii ale construcţiilor (în special, în construcţiile hidrotehnice), ori sparte prin mijloace mecanice, cu ajutorul spărgătoarelor de roci hidraulice, sau prin împuşcarea cu ajutorul materiilor explozive introduse în găurile de mină perforate în blocuri, respectiv prin încărcăturile aplicate de tip DETOROC. Pentru depozitarea temporară a blocurilor supragabaritice, în vederea valorificării lor directe, se va rezerva o suprafaţă de teren de cca. 1.800 m2, amenajată special în acest scop la limita estică a perimetrului. Suprafaţa de teren în limita perimetrului, pe care se vor desfăşura toate activităţile miniere de deschidere, pregătire şi de exploatare a resursei de roci utile din perimetrul „BUJORUL ROMÂNESC”, va fi de 338.722 m2 (33,87 ha), la care se vor adăuga pe parcurs şi ariile de teren ocupate provizoriu de drumurile de acces interioare, cu o suprafaţa totală 32.200 m2 (3,22 ha).
d) Prelucrarea şi valorificarea produselor finite de carieră
Masa minieră excavată din masivul delimitat de perimetrul „BUJORUL ROMÂNESC” va fi prelucrată în staţia de concasare – sortare amplasată pe o platformă amenajată în partea vestică a perimetrului de exploatare. Pentru asigurarea spaţiului de amplasare a staţiei de prelucrare şi a depozitelor de produse finite (padocurilor), în prealabil va fi săpată o platformă la cota +120 m pentru concasor prima treaptă de concasare, şi respectiv la cota +115 m pentru treptele a II-a şi a III-a de prelucrare, în baza unui permis de exploatare emis de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale – Bucureşti. La cota de nivel +125 m va fi săpată o platformă de alimentare a concasorului de pe prima treaptă de sfărâmare, cu autobasculante. Suprafaţa totală a platformelor amenajate pentru realizarea fluxului tehnologic de prelucrare, va fi de 4.800 m2. Producţia finită rezultată din prelucrare va fi reprezentată prin următoarele sorturi granulometrice de agregate: 0 ÷ 4 mm, 4 ÷ 8 mm; 8 ÷ 16 mm; 16 ÷ 25 mm şi 25 ÷ 63 mm. Staţia de concasare – sortare va fi proiectată pentru un randament de prelucrare de 3.200 t/zi, la un regim de lucru de 2 schimburi/zi şi de 8 ore/schimb. Puterea instalată a staţiei va fi de cca. 840 kW.
Fluxul tehnologic de prelucrare a agregatelor minerale va consta din următoarele utilaje, maşini, dispozitive şi construcţii metalice: 1 – alimentator vibrator tip CEDARAPIDS VGF 5220 – 15, sau alt tip similar; 2 – concasor cu fălci tip CEDARAPIDS 3054, sau alt tip similar; 3 – bandă transportor sub concasor, de 1.000 mm; 4 – bandă steril de 800 mm; 5 – bandă tunel de 1.000 mm; 12 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
6 – alimentator vibrator (2 buc); 7 – concasor cu con tip CEDARAPIDS MVP – 280, sau alt tip similar; 8 – bandă concasor II – ciur, de 800 mm; 9 – ciur vibrant orizontal tip CEDARAPIDS TSH 8203 – 38, sau alt tip similar; 10 – bandă produs finit sort 0 ÷ 4 mm, de 800 mm; 11 - bandă produs finit sort 25 ÷ 63 mm (sau 40 ÷ 63 mm), de 800 mm; 12 – bandă ciur – buncăr, de 800 mm; 13 – buncăr; 14 – bandă buncăr – concasor III, de 800 mm; 15 – alimentator vibrator; 16 - concasor cu con tip CEDARAPIDS MVP – 280, sau alt tip similar; 17 – bandă concasor III – ciur, de 800 mm; 18 - ciur vibrant orizontal tip CEDARAPIDS TSH 8203 – 38, sau alt tip similar; 19 – bandă de întoarcere sort >25 mm, de 800 mm; 20 - bandă produs finit sort 16 ÷ 25 mm, de 800 mm; 21 - bandă produs finit sort 8 ÷ 16 mm, de 800 mm; 22 – bandă ciur II – ciur III trecere sort 0 ÷ 8 mm, de 800 mm; 23 - ciur vibrant orizontal tip CEDARAPIDS TSH 8203 – 38, sau alt tip similar; 24 - bandă produs finit sort 4 ÷ 8 mm, de 800 mm; 25 - bandă produs finit sort 0 ÷ 4 mm, de 800 mm; 26 – separatoare de obiecte metalice înainte de concasoare (3 buc.).
Pe platforma săpată la marginea de vest a perimetrului, la nivelul cotei +110 m, se vor amenaja spaţiile de depozitare a produselor miniere pe sorturi granulometrice (padocurile), ce va avea o suprafaţă totală de 1.800 m2. Pe această platformă, pe lângă padocurile amenajate strict după prevederilor standardelor de calitate în vigoare, pentru asigurarea produselor finite depozitate împotriva amestecării cu roci de provenienţă străină sau cu pământuri, se va mai amplasa un cântar tip „pod basculă”, precum şi un spaţiu de manevră şi de încărcare pentru autovehicule. Titularul are în vedere şi posibilitatea achiziţionării unei staţii mobile de prelucrare, pentru producerea agregatelor minerale. Această variantă tehnologică va simplifica foarte mult schema de organizare a exploatării, eliberând o suprafaţă de teren semnificativă de construcţiile necesare pentru amplasarea staţiilor fixe de prelucrare, ceea ce înseamnă că va creşte gradul de valorificare a resursei, prin reducerea ponderii rezervelor imobilizate în piliere de protecţie. Orientarea spre adoptarea tehnologiei de prelucrare cu o staţie mobilă de concasare – sortare va necesita redimensionarea treptelor de exploatare, în sensul asigurării unor spaţii de lucru suficient de mari pe bermele treptelor exploatate, pentru amplasarea respectivelor utilaje şi pentru asigurarea unor spaţii de depozitare corespunzătoare pentru produsele finite, în vederea livrării acestora către beneficiari la standarde de calitate ridicate.
13 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Această cerinţă nu constituie însă nici o problemă, întrucât spaţii disponibile după extracţia resursei vor fi suficiente, iar roca portantă de pe vatra treptelor va fi suficient de compactă, ca să reziste la şocurile mecanice produse de funcţionarea staţiei şi să asigure împiedicarea infestării produselor finite depozitate aici de corpuri străine.
e) Depozitarea blocurilor brute
În zona de deservire generală va fi amenajată o platformă pentru depozitarea temporară a blocurilor brute excavate din masiv, în vederea utilizării lor în construcţii hidrotehnice, având o suprafaţă disponibilă de 1.800 m2.
f) Haldarea solului vegetal decopertat
Platforma de amenajare a haldei de sol vegetal va fi situată la extremitatea estică a perimetrului de exploatare, în spaţiul de teren inadecvat pentru exploatarea resursei, din cauza dimensiunii reduse a acestuia. Pe toată durată de exploatare a resursei se va amenaja pentru haldare o suprafaţă de 3.000 m2 teren, ce va asigura haldarea solului vegetal decopertat de pe aria de 41,4522 ha a perimetrului, la un volum total de 10.365 m3. În acest perimetru pătura de sol vegetal are o grosime medie de 0,025 m. Spaţiul de haldare necesar pentru depozitarea solului vegetal, va fi: Vhdnec = Kapr × VD [m3], în care: Kapr este coeficientul de afânare remanentă a solului vegetal din haldă; Kapr = 1,03; VD − volumul descopertat de sol vegetal, m3; VD = 10.365 m3; Vapr = 1,03 × 10.365 @ 10.676 m3. Vapr = 10.676 m3.
Spaţiul disponibil, pentru depozitarea solului vegetal, va fi după cum urmează: - suprafaţa de depozitare (baza mare)...... 3.000 m2; - lungimea haldei la bază...... 60 m; - lăţimea haldei la bază...... 50 m; - înălţimea haldei...... 7 m; - unghiul maxim de înclinare a taluzului de haldă...... 300; - lungimea haldei la cota finală...... 35,75 m; - lăţimea haldei la cota finală...... 25,75m; - suprafaţa haldei la cota finală (baza mică)...... 921 m2; - capacitatea de depozitare a haldei (volumul haldei)...... 13.025 m3.
14 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Deci: Vcap. dep. = 13.025 m3. Vapr = 10.676 m3 < Vcap. dep. = 13.025 m3,astfel, din punct de vedere al asigurării capacităţii de depozitare a pământului vegetal decopertat de pe toată suprafaţa de 33,87 ha a perimetrului de exploatare, elementele dimensionale ale haldei sunt judicios adoptate. Pământul vegetal va fi conservat adecvat pe toată durata de existenţă a exploatării, în vederea refacerii capacităţii productive agricole a terenului afectat de exploatarea integrală a resursei.
g) Haldarea rocii sterile provenite de la decopertă şi din incluziuni
Stratul acoperitor de rocă loessoidă, de argile prăfoase – nisipoase, roca brută alterată din partea superioară a resursei de rocă utilă şi de pe flancuri, precum şi incluziunile de roci sterile necorespunzătoare calitativ pentru a fi valorificate ca agregate minerale pentru construcţii, se vor depozita separat pe un amplasament amenajat la marginea sud – estică a perimetrului de exploatare. Volumul total prognozat al acumulărilor de roci sterile provenite din lucrările de exploatare integrală a resursei de rocă utilă, va fi de 207.250 m3.
Suprafaţa disponibilă a amplasamentului de rocă sterilă provenită din lucrările de decopertă şi din incluziuni va fi de 18.000 m2. Spaţiul de haldare necesar pentru depozitarea copertei sterile, va fi astfel: Vh l nec = Ka r l × Vd l [m3], în care: Ka r l este coeficientul de afânare remanentă a sterilului în haldă; Ka r l = 1,03; Vd l − volumul de copertă sterilă, m3; Vd l = 207.250 m3; Vhdnec = 1,03 × 207.250 ≅ 213.470 m3; Vhdnec = 213.470 m3.
Spaţiul disponibil pentru depozitarea rocii sterile provenită din lucrările de decopertă şi din incluziuni, la întreaga cantitate excavată din masiv, va fi după cum urmează: - suprafaţa de depozitare (baza mare)...... 18.000 m2; - înălţimea haldei...... 15 m; - unghiul de înclinare a taluzului de haldă...... 400; - suprafaţa haldei la cota finală (baza mică)...... 12.060 m2; - capacitatea de depozitare a haldei (volumul haldei)...... 224.000 m3. Deci: 15 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Vcap. dep. = 224.000 m3. Observăm că: 3 3 Vhdnec = 213.470 m < Vcap. dep. = 224.000 m ,astfel, din punct de vedere al asigurării capacităţii de depozitare integrală a sterilului provenit de la descopertă şi din incluziuni, elementele dimensionale ale haldei sunt judicios adoptate.
h) Haldarea rocilor sterile provenite din fluxul tehnologic de prelucrare a agregatelor minerale
Platforma de amenajare a haldei, în care se va depozita separat roca sterilă provenită de la procesul tehnologic de prelucrare a agregatelor minerale, va fi situată la nord de amplasamentul depozitului de blocuri brute. Coeficientul de afânare remanentă a rocii sterile haldate fiind de Kars = 1,25, atunci volumul necesar de stocat va fi: Vhsnec = Kasr × Qs [m3], în care: Kasr este coeficientul de afânare remanentă a sterilului în haldă; Kasr = 1,60; Qs − volumul de steril rezultat din fluxul tehnologic de prelucrare, m3; Qs = 905.800 m3; Vsd = 1,60 × 905.800 = 1.449.280 m3. Vsd = 1.449.280 m3.
Spaţiul disponibil pentru depozitarea rocii sterile rezultate din procesul tehnologic de prelucrare, va fi după cum urmează: - suprafaţa de depozitare (baza mare)...... 12.000 m2; - lungimea medie a haldei la bază...... 200 m; - lăţimea medie a haldei la bază...... 60 m; - înălţimea haldei...... 15 m; - unghiul maxim de înclinare a taluzului de haldă...... 400; - lungimea haldei la cota finală...... 164,25 m; - lăţimea haldei la cota finală...... 14,25 m; - suprafaţa haldei la cota finală (baza mică)...... 2.340 m2; - capacitatea de depozitare a haldei (volumul haldei...... 21.820 m3. Deci: Vcap. dep. steril = 98.195 m3. Observăm, că: Vcap. dep. steril = 98.195 m3 < Vsd = 1.449.280 m3,ceea ce înseamnă că, deşi s-au adoptat pentru halda de steril valorile parametrilor dimensionali la limitele maxim admise de siguranţă (înălţimea haldei, unghiul de înclinare a taluzului de haldă), capacitatea de depozitare a haldei nu este suficientă pentru stocarea întregii cantităţi de rocă sterilă rezultată din 16 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
prelucrarea masei miniere extrase din masiv, decât într-o proporţie foarte redusă, de cca. 6,8%.
Roca sterilă, ce nu se va putea halda din lipsă de spaţiu suplimentar, va fi la un volum de: Vsteril nehaldat = 1.351.085 m3. Stocarea respectivei cantităţi de roci sterile va necesita ocuparea unor suprafeţe însemnate de teren, fie în afara perimetrului de exploatare instituit, ceea nu se acceptă din considerente de protecţie a mediului înconjurător, fie în interiorul limitelor acestui perimetru, însă cu asumarea consecinţei majore de imobilizare a unor rezerve geologice foarte importante pe termen lung, sau chiar definitiv. Ocuparea terenurilor cu această haldă în spaţiul exploatat, pe vatra finală a treptei inferioare situată la cota de nivel +110 m, va fi posibilă numai în etapa finală de exploatare a resursei, când acumularea de steril va depăşi capacitatea de înmagazinare a spaţiilor disponibile până la data atacării ultimei trepte de exploatare. În consecinţă, singura soluţie acceptabilă pentru rezolvarea problemei privind asigurarea spaţiului de depozitare a sterilului provenit din procesul tehnologic de prelucrare a rocii utile, rămâne valorificarea aproape integrală a sterilului, acestei platforme revenind numai rolul unui depozit temporar, de stoc tampon. i) Organizarea de şantier
Pe platforma cu suprafaţa de 1.200 m2, săpată la nivelul cotei +110 m, va fi amplasată organizarea de şantier, cu toate construcţiile şi utilităţile necesare.
Organizarea de şantier va cuprinde următoarele obiective: · barăci pentru birou şi laborator analize probe, pe o arie totală de 100 m2; · baracă grup social şi post de prim ajutor, cu o suprafaţă de 100 m2; · atelier mecanic şi magazie materiale, cu o suprafaţă de 200 m2; · panou P.S.I., ce va ocupa a suprafaţă de 5 m2; · platformă amenajată prin betonare şi îngrădire cu plasă de sârmă zincată, pe o suprafaţă de 8 m2, pe care se vor amplasa un număr de două containere, unul pentru deşeuri reciclabile, al doilea pentru deşeuri nereciclabile; · platformă rezervată pentru depozitarea fierului vechi şi a altor deşeuri reciclabile, cu o suprafaţă amenajată de 80 m2; · toaleta ecologica ( 2 bucati ), amplasate pe o platforma cu suprafaţa construită de 7 m2; · căi de circulaţie internă (alei) şi spaţii verzi, pe o suprafaţă de 350 m2. · Platforma rezervată pentru utilităţi va cuprinde următoarele spaţii amenajate: · spaţiu amenajat prin pietruire, pe o suprafaţă de 150 m2, pentru amplasarea unui rezervor de apă industrială de 5.000 l capacitate; · spaţiu amenajat prin betonare şi cu asigurarea captării combustibilului deversat accidental, pe o suprafaţă de 150 m2, pe care se va amplasa un rezervor de combustibil suprateran de 2.000 l capacitate de stocare minimă; · spaţiu amenajat pe o suprafaţă de 50 m2, pentru amplasarea grupului electrogen.
17 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Suprafaţa totală a platformelor amenajate pentru amplasarea obiectivelor de investiţie destinate pentru organizarea de şantier şi pentru asigurarea utilităţilor va fi de 1.200 m2.
Obiectivele de investiţie proiectate pentru perimetrul „BUJORUL ROMÂNESC” vor fi amplasate pe două categorii de utilitate a terenurilor şi anume : pe teren neproductiv (parcelele Nb 222, Nb 233) şi păşune (parcelele P 224, P 229, P 230). Terenurile de pe parcele De 193 şi De 245 vor fi amenajate, în vederea asigurării accesului la perimetru.
Din aria totală de 414.522 m2 (41,4522 ha) teren deţinut de Societatea Comercială „ALAS ROMÂNIA” S.R.L. – Chiajna, prin proprietate privată, folosinţă industrială efectivă vor avea următoarele parcele de teren: · Suprafaţa de 4.800 m2 (0,48 ha) teren va fi ocupată de întregul flux tehnologic de concasare – sortare, inclusiv de platforma de alimentare a concasorului de pe prima treaptă de prelucrare; · Suprafaţa totală de 1.800 m2 teren va fi ocupată de spaţiul de depozitare a produselor miniere pe sorturi granulometrice (padocuri), inclusiv amplasamentul cântarului tip „pod basculă”; · Suprafaţa de 1.000 m2 teren va fi ocupată de platforma de parcare a autovehiculelor societăţii, precum şi a utilajelor miniere mobile cu roţi;Suprafaţa de cca. 1.200 m2 (0,12 ha) va fi afectată pentru amplasarea organizării de şantier şi a utilităţilor aferente; · Suprafaţa de cca. 1.800 m2 (0,18 ha) teren va fi rezervată pentru depozitarea blocurilor brute excavate din masiv, în vederea valorificării la construcţiile hidrotehnice; · Suprafaţa de cca. 12.000 m2 (1,20 ha) va fi utilizată pentru amplasarea haldei de steril, ce va rezulta din procesul tehnologic de prelucrare a agregatelor minerale; · Suprafaţa totală a zonei de deservire generală va fi de 22.600 m2 (2,26 ha). Această zonă de deservire generală va fi amplasată în partea estică a perimetrului de exploatare instituit.
Pentru amenajarea unor suprafeţe de teren suficiente pentru stocarea integrală a volumului estimat de 10.365 m3 de sol vegetal şi respectiv a unui volum prognozat de 207.250 m3 de rocă sterilă descopertată pe toată perioadă de exploatare a resursei, până la epuizarea rezervelor geologice cantonate în masiv, în partea estică a perimetrului se vor delimita două spaţii destinate acestui scop, şi anume: § La extremitatea estică a perimetrului, în spaţiul de teren, unde din cauza spaţiului limitat nu va fi posibilă o exploatare adecvată a resursei, se va amenaja halda de sol vegetal, pe o suprafaţă de 3.000 m2 (0,30 ha); amplasarea în această parte a perimetrului a haldei de sol vegetal este oportună şi prin faptul că, această zonă fiind relativ izolată faţă de restul spaţiului de exploatare, aici se vor putea realiza nestingherit toate procedurile de conservare a solului vegetal depozitat, în vederea reutilizării ulterioare la lucrările de 18 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
reconstrucţie ecologică a zonei exploatate; § La marginea sud – estică a perimetrului de exploatare se va amenaja halda de rocă sterilă provenită de la decopertarea resursei, pe o arie de 18.000 m2 (1,80 ha); amplasarea haldei de copertă sterilă în această parte a perimetrului este justificată prin faptul că, terenul în această zonă este foarte puţin înclinat, aproape orizontal, fapt ce va asigura o bună stabilitate a construcţiei de haldă pe timp îndelungat.Drumurile de acces interioare vor ocupa o arie totală de 32.200 m2 (3.22 ha), care vor fi desfiinţate pe parcurs, prin exploatarea resursei.
Suprafaţa rămasă de 338.722 m2 (33,722 ha) teren va fi destinată pentru deschiderea, pregătirea şi exploatarea resursei de rocă utilă, la care se vor adăuga pe parcurs şi ariile de teren ocupate provizoriu de drumurile de acces interioare, cu o suprafaţa totală 32.200 m2 (3.22 ha).
1.5 Durata etapei de functionare
Lucrarile privind deschiderea (decopertarea) resursei de rocă utilă si acelor de pregătire pentru exploatare a treptelor deschise se vor desfasura pe o perioada de maxim 9 luni de la obtinerea autorizatiei de constructie . Exploatarea rocii utile in cariera se estimeaza a se desfasura pe o perioada de minim 30 ani pana la epuizarea zacamantului existent . La epuizarea resursei exploatate , se va derula etapa de inchidere respectiv reconstructie ecologica a zonei exploatate , a carei durata va fi de minim 2 ani .
1.6 Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei
Prin implementarea proiectului, principalele activitati generate de activitatea de exploatare sunt: o extractia si prelucrarea rocii utile, o transportul produselor de cariera, o aprovizionarea cu combustibil si piese de schimb, o protectia si refacerea mediului. Astfel, volumul total de sol vegetal necesar de indepartat de pe suprafata perimetrului afectat de lucrarile de investitii miniere, va fi de 10.365 m3. Se estimeaza ca, grosimea medie ponderata a stratului de roca sterila este de 0,50 m. Deci, volumul total de roca sterila loessoida necesar de indepartat de pe suprafata perimetrului de exploatare, va fi de 207.250 m3.
19 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Masa miniera excavata din masivul delimitat de perimetrul „BUJORUL ROMANESC” va fi prelucrata in statia de concasare – sortare amplasata pe o platforma amenajata in partea vestica a perimetrului de exploatare. Productia finita rezultata din prelucrare va fi reprezentata prin urmatoarele sorturi granulometrice de agregate: 0 ÷ 4 mm, 4 ÷ 8 mm; 8 ÷ 16 mm; 16 ÷ 25 mm si 25 ÷ 63 mm. Statia de concasare – sortare va fi proiectata pentru un randament de prelucrare de 3.200 t/zi, la un regim de lucru de 2 schimburi/zi si de 8 ore/schimb. ramane valorificarea aproape integrala a sterilului, acestei platforme revenind numai rolul unui depozit temporar, de stoc tampon.
1.7 Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice
Materiile prime ce urmează a fi utilizate în vederea sustinerii productiei constau din carburanti fosili (motorină pentru majoritatea utilajelor, respectiv benzină, pentru unele echipamente de capacitate redusă – generatoare electrice portabile). Carburantii vor fi achizitionati de la statiile de carburanti, urmând a fi transportate pe amplasament cu autocisterne si distribuite local (la nivelul exploatării carierei) cu ajutorul unei statii de carburant modulare. Ca urmare a arderii în motoarele cu combustie internă, se va degaja o cantitate de gaze de esapare ce variază în functie de tipul de utilaje folosite si timpul de functionare al acestora, gradul de uzură al motorului si sarcina de lucru în care se află. Cantitatea medie de combustibil consumat pentru o oră de functionare a utilajelor, la capacitatea medie de functionare, a fost estimată la 19200 litri/an. Explozibilul de utilizat va fi transportat pe amplasament de către o firmă specializată, ce va fi contractată în vedrea asigurării atât a transportului cât si pentru amorsarea si detonarea controlată a încărcăturilor. Pe amplasament nu se va realiza un depozit de explozibil, date fiind ratele, frecventele si cantitătile reduse preconizate a fi utilizate. Substantele explozive sunt compusi chimici sau amestecul mai multor compusi chimici, care sub influenta unui impuls exterior pot suferi transformări chimice rapide, cu degajare de căldură, formare de gaze puternic încălzite, capabile să efectueze un lucru mecanic.
1.8 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa
Implementarea proiectului va determina exploatarea resursei solului si subsolului pe o portiune apartinand ariei protejate de interes comunitar ROSPA 0073 Macin Niculitel. Astfel se va modifica categoria de folosinta a terenului din neproductiv si pasune in teren curti-constructii .
20 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Solul si subsolul pot fi afectate in faza de amenajare a drumurilor de acces si in timpul lucrarilor de exploatare prin urmatoarele fenomene: · dislocarea solului si a loessului din zona unde sunt programate lucrarile de exploatare; · fisurarea artificiala si dezvoltarea fisurilor naturale preexistente in masivul de roca in procesul de excavare ; · alunecarea taluzelor treptelor de exploatare,daca acestea nu sunt realizate la un unghi corespunzator; · poluari accidentale cu produse petroliere provenite de la utilajele si mijloacele auto si deseuri .
1.9 Alte tipuri de poluare fizica sau biologica
Sursele de zgomot si vibratii , in cazul neimplementarii planului sunt date de activitatile desfasurate in vecinatate , respectiv carierele apartinanad : S.C. „CARPAT AGREGATE” S.A. – Bucureşti, S.C. „TARMAC” S.A. – Bucureşti, Societatea Comercială „TEHNOLOGICA RADION” S.R.L. – Bucureşti, SC „URANUS PLUTON” S.R.L. – Constanţa. De asemenea , pe perioada de infiintare /recoltare culturi agricole , utilajele agricole se constituie si ele in potentiale surse de zgomot si vibratii . In cazul neimplementarii proiectului , nivelul de zgomot se va pastra , avand in vedere faptul ca amplasamentul studiat se situeaza intr-o zona deja afectata de activitati industriale , respectiv cariere .
1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele;
In vederea selectarii celei mai bune alternative din punct de vedere al impactului asupra ariei speciale de protectie avifaunistica in principal si al biodiversitatii pentru proiectul analizat au fost evaluate alternative referitoare la : · Dispunerea haldelor de sol vegetal ,decoperta si roca sterila pe amplasament; · Accesul pe amplasament ; · Tipul statiei de concasare-sortare ; · Alternative pentru alimentarea cu apa ; · Solutii pentru evacuarea apelor uzate; · Solutii privind asigurarea agentului termic; · Solutii pentru alimentarea cu carburanti . 21 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Titularul a studiat urmatoarele alternative :
A. Dispunerea haldelor de sol vegetal , decoperta si roci sterile pe amplasament :
1.In aceasta varianta s-a studiat amplasarea haldelor de steril si sol vegetal in partea de NV a perimetrului de exploatare , in urmatoarea ordine : - zona halda decoperta (figurata cu verde inchis ) ; - zona halda sol vegetal (figurata cu verde inchis ) ; - zona roci sterile (figurata cu verde inchis ) ; - platfoma blocuri brute excavate din masiv (figurate cu roz ) ; - organizarea de santier ( figurata cu bleu ) ; - statia de concasare si depozit produse finite ( figurata cu galben )
Amplasarea haldelor de steril ,decoperta si sol vegetal in partea de NV a amplasamentului
22 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
2. Amplasarea haldei de sol vegetal in extremitatea estica a perimetrului si a haldei de roca sterile provenita de la decopertarea resursei in partea de sud-est .
Amplasarea haldei de sol vegetal si de decoperta in partea de est-sud-est a perimetrului de exploatare
Legenda : = statia de concasare si depozit produse finite = organizarea de santier = platfoma blocuri brute excavate din masiv = zona roci sterile = halda decoperta = halda sol vegetal
In cea de-a doua varianta amplasarea haldei de sol vegetal in extremitatea estica a perimetrului este oportuna , deoarece aceasta zona fiind relativ izolata fata de restul spatiului de exploatare se vor putea realiza nestingherit toate procedurile de conservare a solului vegetal depozitat , in vederea reutilizarii ulterioare la lucrarile de reconstructie ecologica a zonei exploatate . De asemenea , amplasarea haldei de coperta a rocilor sterile in partea de sud-est a perimetrului de exploatare este justificata prin faptul ca terenul , in aceasta zona are panta foarte
23 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------mica ( este aproape orizontal ) , fapt ce va asigura o buna stabilitate a constructiei de halda pe timp indelungat . De asemenea , in acest mod se asigura o suprafata mai mare pentru halda de steril , in partea de NV a perimetrului de exploatare .
B. Accesul pe amplasament : Este prevazut prin Certificatul de Urbanism nr. 205/6328/2009 a se realiza din drumurile de exploatare De 193 si De 245 cu supratraversarea canalului de irigatie existent, cu acceptul ANIF Tulcea . Supratraversarea canalului de irigatie se poate realiza printr-un singur pod cu doua sensuri de circulatie sau doua poduri cu cate un singur sens de circulatie ( se asigura o fluiditate mai mare a traficului mijloacelor de transport ).
C. Tipul statiei de concasare-sortare : Se recomanda in prima faza intrebuintarea unei statii de concasare –sortare mobila . Aceasta varianta tehnologica va simplifica foarte mult schema de organizare a exploatarii, eliberand o suprafata de teren semnificativa de constructiile necesare pentru amplasarea statiilor fixe de prelucrare, ceea ce inseamna ca va creste gradul de valorificare a resursei, prin reducerea ponderii rezervelor imobilizate in piliere de protectie. Ulterior , concasarea si sortarea va putea fi efectuata si cu o statie fixa , amplasata in partea de vest a perimetrului de exploatare .
D. Alternative pentru alimentarea cu apa : Alimentarea cu apa se poate realiza prin : - racordarea amplasamentului la reteaua comunei Turcoaia ( ceea ce poate foarte costisitor ); - foraj de adancime ; - rezervor de 5 mc , alimentat periodic cu cisterna din sursa existenta .
Analizand cele trei variante , se va opta pentru alimentarea cu apa pentru umectare , dintr-un rezervor de 5 mc .
E. Solutii pentru evacuarea apelor uzate : Apele uzate de pe amplasamentul carierei sunt de natura fecaloid –menajera .Avand in vedere ca se preconizeaza a se amplasa doua WC-uri ecologice in cariera, apele uzate vor fi eliminate de o societate specializata si autorizata pentru desfasurarea acestei activitati .
F. Solutii privind asigurarea utilitatilor ( energie electrica si agent termic ) : In prima faza energia electrica se va asigura prin utilizarea unui generator , ulterior realizandu-se racordarea la Sistemul Energetic National . 24 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Pentru incalzirea spatiilor destinate birourilor organizarii de santier se vor folosi calorifere electrice.
G. Solutii pentru alimentarea cu carburanti : Alimentarea cu carburanti a utilajelor si mijloacelor auto din cariera se poate realiza dupa cum urmeaza : - din rezervor montat pe o platforma special amenajata ; - statii PECO existente in vecinatate ; - instalarea pe amplasament a unei statii modulare de alimentare , din reteaua unitatilor PECO . Ca alternativa se recomanda cea de-a treia varianta , care si-a dovedit viabilitatea si in alte cariere .
1.11 Localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor pentru alternativele la proiect
Din punct de vedere administrativ, perimetrul apartine de comuna Turcoaia, iar din punct de vedere cadastral terenul destinat pentru realizarea lucrarilor de investitie a rocii utile este incadrat in tarlaua T 25, parcelele Nb 222, Nb 233, P 224, P 229, P 230, respectiv De 193 si De 245.
Harta judetului Tulcea
25 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Zona de amplasament se situeaza astfel: la nord –drum , teren proprietate privata a comunei –pasune ,roca la zi
Vecinatatea de Nord a amplasamentului
la sud –terenuri proprietate privata :
Vecinatatea de Sud a amplasamentului
la vest – teren proprietate privata a comunei –roca la zi , drum de cariera neclasificat , SC Tarmac SA
26 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Vecinatatea de Vest a amplasamentului
la est –teren proprietate privata a comunei-pasune , drum de exploatare neclasificat.
Vecinatatea de Est a amplasamentului
27 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Amplasamentul carierei ( sursa Google- Earth )
Coordonatele Stereo 1970 ale amplasamentului studiat sunt : Coordonate Stereo 70 pentru limitele amplasamentului
Y longitudine X latitudine 753410.67 406680.08 753402.16 406752.44 753418.63 406853.21 753456.89 406949.81 753518.55 407007.21 753549.43 407021.38 753613.70 407070.88 753690.78 407186.54 753693.34 407212.96 753730.36 407261.83 753728.72 407297.49 753745.98 407298.41 753748.95 407286.37 753792.22 407317.21 753756.83 407348.31
28 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
753994.90 407386.78 754042.43 407369.38 754094.08 407339.28 754122.06 407316.86 754150.23 407278.30 754207.50 407186.84 754255.59 407143.05 754312.80 407101.20 754348.81 407104.14 754360.74 407088.74 754461.53 407086.51 754541.87 407127.01 754564.56 407072.76 754455.43 407015.85 754454.54 406921.68 754640.42 406810.48 754662.95 406783.28 754673.69 406589.92 754490.36 406590.42 754485.76 406666.97 754225.75 406664.83 754062.43 406650.56 754066.95 406597.11 753942.47 406559.61 753922.28 406528.08 753786.20 406522.04 753657.61 406794.40 753547.95 406763.42 753552.80 406735.86 753521.46 406731.22 753522.76 406680.12 753417.97 406663.93
29 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
1.12 Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone protejate, zone de protectie sanitara
Perimetrul de exploatare instituit pentru extracţia resursei de roci utile metamorfice paleozoice devoniene, este denumit „BUJORUL ROMÂNESC”. Acest perimetru are o suprafaţă de 41,45 ha şi este situat la o distanţă de aproximativ 3 km E-NE de localitatea Turcoaia şi de cca. 45 km V-SV de municipiul Tulcea, în apropierea drumului naţional DN 22D spre oraşul Măcin, această din urmă localitate aflându-se la o distanţă de cca. 17 km spre NV de perimetru. Perimetrul unde se intentioneaza sa se deschida aceasta exploatare se afla pe teritoriul administrativ al comunei Turcoaia, in nord – vestul judetului Tulcea. Din punct de vedere biogeografic zona studiata se incadreaza in Regiunea Stepica, iar din punct de vedere floristic face parte din Regiunea Central Europeana si in cadrul acesteia, Provincia Danubio – Pontica.
Regiunile Biogeografice din Romania Provinciile floristice ale Romaniei Teritoriul analizat in suprafata de 41,4522 ha are folosinta actuala de teren neproductiv, pasune si drum de exploatare ( conform Certificatului de Urbanism nr. 205/6328/2009 ) este marginit la nord si sud de terenuri agricole, iar la vest de alte exploatari de cariera, se prezinta sub forma a trei dealuri de dimensiuni reduse. Zona a fost, de-a lungul timpului influentata negativ de factorul antropic, fiind terasata in proportie de 70 – 80%, pentru folosinte agricole .
30 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Imagini ale teraselor existente pe amplasament
Acest perimetru se afla in interiorul ariei de protectie speciala avifaunistica ROSPA0073 Macin - Niculitel, la o distanta de peste 0.5 Km. fata de ROSCI0123 Muntii Macinului, si la o distanta de peste 2 Km fata de ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin si ROSCI0012 Bratul Macin.
Cetatea Troesmis, una din cetăţile principale ale getilor, se afla în nord-vestul Dobrogei, situată pe malul braţului Măcin al Dunării, în dreptul comuna Turcoaia, la o distanţa de 3 km de această. Accesul către cetate este destul de dificil, pe harta fiind indicate 2 drumuri. Va recomandăm sa intraţi către cetate pe drumul derivat din şoseaua Tulcea - Macin (DN22D), un drum de pământ (ca orientare inspre Dunare). Acest drum are aspectul la un moment dat de "canion" . Drumul dinspre Turcoaia se desfasoară de-a lungul malului Braţului Măcin, printre balastierele de nisip, vizualizând la aproximativ 3 km de localitate ruinele cetatii. Acestea sunt situate pe un mal inalt de aproximativ 30 m. Drumul dinspre Turcoaia are legatura cu intrarea dinspre Soseaua Tulcea - Macin dar este extrem de inaccesibil. Troesmis a fost de-a lungul întregii perioade antice un important punct strategic, cea mai veche menţiune a sa fiind în Ponticele lui Ovidius. Apoi este mentionat de către Ptolemeu, ca fiind un lagăr al legiunii a V-a Macedonica. Alte menţiuni istorice ale cetăţii: “Notitia Digninatum”, “Itinerarium Antonini”, harta “Tabula Peutingeriana”, “Hierosolymitanum”. În preajma anului 100 e.n. ajunge un centru militar roman, dezvoltandu-se o asezare civilă între Cetatea de Est şi cea de Vest unde se stabilesc mesteşugari, negustori, etc. Primele săpături au fost facute în 1864-1865, apoi în anul 1939 Emil Coliu a explorat curtina de nord a Cetăţii de Vest. Ruinele cetăţii nu au fost cercetate pe întreaga lor suprafaţă, fiind scoase la iveala trei valuri de aparare, un canal, doua apeducte, turnuri în forma de potcoava la colţuri, doua bazilici creştine şi zidurile mai multor edificii. În partea de vest se află ruinele unui promontoriu de tip dunarean (Cetatea de Vest).
31 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Fig 1.12.1. Ruine Cetatea Troesmis 1.13 Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea/amenajarea teritoriala în zona amplasamentului proiectului
Din punct de vedere administrativ, perimetrul aparţine de comuna Turcoaia, iar din punct de vedere cadastral terenul destinat pentru realizarea lucrărilor de investiţie a rocii utile este încadrat în tarlaua T 25, parcelele Nb 222, Nb 233, P 224, P 229, P 230, respectiv De 193 şi De 245. Conform Planului Urbanistic General aprobat şi avizului nr. 954/25.06.2009 emis de primarul comunei Turcoaia, terenul se situeaza în extravilanul comunei Turcoaia. Destinatia propusa prin Planul Urbanistic General : teren neproductiv, pasune si drum de exploatare . Regimul juridic al terenului : Amplasament : extravilan , comuna Turcoaia , judet Tulcea Tipul de proprietate : privata ( conform contractului de donatie imobiliara nr. 960/2009 si a contractului de vanzare-cumparare nr. 659/2009) si domeniu public de interes local, conform avizului emis de primar nr. 954/2009 . Regimul economic : Folosinta actuala a terenurilor : teren neproductiv, pasune si drum de exploatare , conform incadrarii cadastrale ;
32 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
1.14 Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta
Alimentarea cu energie electrica – pentru alimentarea cu energie electrica a statiei de concasare-sortare si a utilitatilor de pe platforma organizarii de santier se va utiliza intr-o prima faza un grup electrogen . Ulterior se va proceda la racordarea la reteaua electrica din zona , conform avizului pe care-l va elibera SC Enel- Distributie SA . In vecinatatea amplasamentului studiat exista retea electrica , care alimenteaza celelalte cariere existente in zona ( fig . 1.14.1 ).
Fig. 1.14.1- Reteaua electrica din vecinatatea SC Alas Romania SRL
Alimentarea cu aer comprimat – pentru perforarea gaurilor de mina se vor utiliza foreze performante , echipate corespunzator . Nu se vor utiliza alte instalatii de producere a aerului comprimat ( compresoare ).
Alimentarea cu apa – se va realiza distinct pentru fronturile de lucru si zona administrativa . Apa potabila necesara pentru personalul angajat se va asigura din comert ( apa plata). Necesarul de apa tehnologica se va asigura prin amplasarea unui rezervor ( cu capacitatea de 5000 l ) care va fi alimentat periodic , cu cisterna din Dunare .
Evacuarea apelor uzate – apa este folosita pentru umectarea pietrei in procesul de concasare- sortare .De asemenea , este folosita pentru umectarea drumurilor de acces in cariera , pentru limitarea aparitiei prafului ( antrenarea particulelor pulverulente ).
Apele uzate menajere rezultate de la cele doua gupuri sanitare ( WC-uri ecologice) vor fi preluate de o societate specializata si autorizata in vidanjari . Vidanja se va descarca intr-o statie de epurare ( a orasului Macin ) .
33 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
2. Procese tehnologice
2.1. Procese tehnologice de productie
Scopul lucrarilor de deschidere este indepartarea stratului de sol vegetal si a copertei sterile de pe suprafata de 41,4522 ha a perimetrului proprietate privata, pentru a asigura exploatarea resursei din masiv. Suprafata terenului aferent perimetrului de exploatare este acoperita in intregime cu un strat subtire de sol vegetal. Solul vegetal descopertat si roca sterila loessoida dislocata se vor depozita separat, pe doua platforme amenajate in acest scop in zona de est a perimetrului de exploatare. Avand in vedere ca, resursa din perimetrul „BUJORUL ROMANESC” este acoperita numai de formatiuni de roci necoezive, descopertarea se va realiza in cea mai mare parte prin mijloace mecanizate, iar in proportie foarte redusa, manual. Orizontul treptei a IV-a (cota +110 m) fiind situat sub nivelul terenului inconjurator, deschiderea acesteia se va realiza prin saparea unui plan inclinat, ce se va ataca in jos, din dreptul platformei de alimentare a concasorului primar, situat la cota de nivel +125 m, spre vatra viitoarei treptei a IV-a, situata la cota de nivel +110 m. Baza inferioara a planului inclinat va atinge nivelul cotei +110 m la cca. 200 m de rampa superioara a planului inclinat, dupa care se va continua saparea acestei lucrari de deschidere pana la limita perimetrului de exploatare, pe o lungime de cca. 45 m, pastrand prin sapare nivelul cotei de baza +110 m. Treapta a IV-a va fi atacata pe aceasta portiune de 45 m spre masiv, Dupa atingerea unei lungimi a platformei sapate de cel putin 60 m, frontul treptei va fi oprita temporar, iar exploatarea resursei se va continua pe directia perpendiculara de inaintare, fata de cea initiala, pe directia NV, inspre limita estica a perimetrului, pana la realizarea lungimii de front maxim permisa de latimea campului minier. Dupa incheierea acestei etape de pregatire, exploatare resursei din treapta a IV-a, cota +110 m, se va continua pe directia NE prevazuta pentru toate treptele.
Pentru realizarea accesului la resursa de pe treptele deschise, se va amenaja o retea de drumuri de legatura intre platformele destinate pentru amplasarea obiectivelor de investitie, constand in deschiderile de cariera, statia de concasare – sortare, haldele de sol vegetal si de roci sterile, precum si organizarea de santier. Aceasta retea de drumuri interioare de acces intre obiectivele de investitie mentionate mai inainte va avea urmatoarele trasee principale: · traseu, ce porneste de la fontul treptei I de exploatare, cota +155 m, pana la platforma de alimentare a statiei de concasare – sortare sapata la nivelul cotei +125 m, va avea un traseu de cca. 550 m 34 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
· traseu, ce porneste de la fontul treptei a II-a de exploatare, cota +140 m, pana la platforma de alimentare a statiei de concasare – sortare sapata la nivelul cotei +125 m, va avea un traseu de cca. 290 m · traseu, ce porneste de pe treapta a III-a de exploatare, cota +125 m, pana la platforma de alimentare a statiei de concasare – sortare sapata tot la nivelul cotei +125 m, va avea un traseu pe vatra carierei, pe o lungime medie de 140 m · traseu, ce porneste de pe treapta a IV-a de exploatare, cota +110 m, pana la platforma de alimentare a statiei de concasare – sortare sapata la nivelul cotei +125 m, va avea un traseu cu lungimea de 200 m · traseu, ce porneste de la depozitul temporar al sterilului provenit de la concasor, trece langa depozitele de produse finite, langa cantarul pod bascula si langa organizarea de santier, urmarind marginea vestica a perimetrului de exploatare, pe o lungime de cca. 470 m, Acest drum de acces va face jonctiunea la cca. 50 m E de statia de pompare a canalului de irigatie cu drumul de exploatare, ce duce spre vest la Turcoaia, iar de aici pana la drumul national DN 22D Camena – Ciucurova - Horia – Cerna - Macin; · de pe drumul de acces principal se va amenaja un drum de exploatare secundar, care va servi pentru transportul sterilului rezultat din prelucrarea agregatelor de cariera la halda amenajata pentru depozitarea de lunga durata a acestui steril; intru-cat deversarea sterilului este eficient sa se realizeze prin avansarea treptei de haldare in directia pantei terenului, in acest scop drumul secundar va trebui sa se amenajeze prin urcare la nord de amplasamentul depozitului de steril, pana la cota de nivel +125 m, si respectiv de-a lungul laturii estice a haldei, pe coronamentul acestui orizont; de pe acest drum secundar se vor deriva un numar de aproximativ 4 cai scurte de acces la berma superioara a haldei, pentru asigurarea posibilitatii de deversare a sterilului in spatiul de depozitare; lungimea totala a acestui drum secundar de transport al sterilului va fi de cca. 510 m, din care cele 4 derivatii vor reprezenta o lungime totala de 170 m . · pentru asigurarea transportului solului vegetal descopertat, precum si a copertei sterile dezvelite, de la fronturile lucrarilor de descoperta spre amplasamentele haldelor de sol vegetal, si respectiv de coperta sterila se va amenaja retea de drumuri pe o lungime totala de cca. 2.440 m .
Reteaua de drumuri interioare va avea o lungime totala de cca. 4.600 m, ce va afecta o suprafata de teren din perimetrul detinut, de cca. 32.200 m2 (3,22 ha). Pe toata durata de existenta a carierei, pana la epuizarea rezervelor geologice confirmate, resursa va fi exploatata in 4 (patru) trepte, fiecare treapta avand inaltimea de 15 m, aceasta inaltime a treptelor asigurand stabilitatea deplina a taluzurilor (in exploatare si la marginile exploatate ale carierei) si siguranta functionarii utilajelor amplasate in fronturile de lucru si pe berme (inferioara si superioara). In etapa de pregatire a resursei de roca utila pentru exploatare, fiecare treapta, cu exceptia treptei a IV-a (+110 m) va fi subimpartita pe 3 subtrepte de cate 5 m inaltime, aceste lucrari fiind realizate in masivul aferent orizonturilor situate deasupra urmatoarelor cote de nivel, si anume:
35 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Ø pentru treapta I, de varf (+155 m): +170 m; +165 m; +160 m; +155 m; Ø pentru treapta a II-a (+140 m): +150 m, +145 m; +140 m; Ø pentru treapta a III-a (+125 m): +135 m, +130 m;+125 m; Orizontul treptei a IV-a (cota +110 m) fiind situat sub nivelul terenului inconjurator, pregatirea acestei trepte prin impartire in subtrepte nu va mai fi necesara. In cariera „BUJORUL ROMANESC” extragerea utilului se va realiza pe intreaga latime a treptelor de lucru, avand dimensiuni variabile, in functie de distantele dintre curbele de delimitare ale bermelor de lucru, respectiv in functie de distantele dintre limitele platformelor de deservire generala . Astfel lungimile maxime de front vor fi de 225 m la treapta I, de 345 m la treapta a II-a, iar la treptele de exploatare a III-a si a IV-a, de 405 m. Adoptand procedeul impartirii treptelor de exploatare in intranduri si blocuri, iar a blocurilor in parti, pentru asigurarea continuitatii lucrului pe treapta, lungimea partii din bloc, unde se va realiza ciclul de forare a gaurilor de sonda, va fi de circa o treime din lungimea unui bloc. Determinarile fizico-mecanice efectuate asupra probelor recoltate din forajele geologice realizate in perimetrele invecinate incadreaza roca in grupa a VI–a de tarie , categoria 10, cu coeficientul de tarie al lui Protodiakonov f = 15 ÷ 17, ceea ce ne indica solutia utilizarii procedeului de impuscare cu explozivi amplasati in gauri de sonda. Avand in vedere domeniul de valorificare a rocii utile extrase din resursa, precum si parametrii dimensionali urmariti ai materiei prime detasate din masiv, tehnologia de excavare utilizata in cariera „BUJORUL ROMANESC” va fi cea cu explozivi amplasati, in principal, in gauri de sonda inclinate, iar secundar, in gauri de mina inclinate sau verticale (la realizarea lucrarilor de pregatire, la eventualele operatiuni de lichidare a blocurilor supragabaritice, a pragurilor si pintenilor, dar si a altor denivelari si obstacole de pe bermele de lucru ale exploatarii). Pentru cariera din perimetrul de exploatare „BUJORUL ROMANESC” se prognozeaza o pondere de cel mult 15% a supragabaritilor din volumul total de masa miniera dislocata din masiv. Prin respectarea parametrilor de impuscare determinati mai sus si prin adoptarea unor solutii tehnice suplimentare adecvate, cum ar fi: intarzierea gruparilor de incarcaturi la intervale de timp de ordinul milisecundelor, alegerea unor scheme de impuscare adecvate, precum si realizarea intervalelor de aer la constructia incarcaturilor explozive din gauri, se poate asigura o maruntire suplimentara a materialului derocat, chiar sub ponderea de 15% estimata. Masa miniera excavata din masivul delimitat de perimetrul „BUJORUL ROMANESC” va fi prelucrata in statia de concasare – sortare amplasata pe o platforma amenajata in partea vestica a perimetrului de exploatare.Suprafata totala a platformelor amenajate pentru realizarea fluxului tehnologic de prelucrare, va fi de 4.800 m2.
Productia finita rezultata din prelucrare va fi reprezentata prin urmatoarele sorturi granulometrice de agregate: 0 ÷ 4 mm, 4 ÷ 8 mm; 8 ÷ 16 mm; 16 ÷ 25 mm si 25 ÷ 63 mm. Fluxul tehnologic de prelucrare a agregatelor minerale va consta din urmatoarele utilaje, masini, dispozitive si constructii metalice: 1 – alimentator vibrator tip
36 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
2 – concasor cu falci 3 – banda transportor sub concasor 4 – banda steril 5 – banda tunel 6 – alimentator vibrator (2 buc); 7 – concasor cu con 8 – banda concasor II – ciur, 9 – ciur vibrant orizontal 10 – banda produs finit sort 0 ÷ 4 mm, 11 - banda produs finit sort 25 ÷ 63 mm (sau 40 ÷ 63 mm), 12 – banda ciur – buncar, de 800 mm; 13 – buncar; 14 – banda buncar – concasor III, de 800 mm; 15 – alimentator vibrator; 16 - concasor cu con 17 – banda concasor III – ciur, de 800 mm; 18 - ciur vibrant orizontal 19 – banda de intoarcere sort >25 mm, de 800 mm; 20 - banda produs finit sort 16 ÷ 25 mm, de 800 mm; 21 - banda produs finit sort 8 ÷ 16 mm, de 800 mm; 22 – banda ciur II – ciur III trecere sort 0 ÷ 8 mm, de 800 mm; 23 - ciur vibrant orizontal 24 - banda produs finit sort 4 ÷ 8 mm, de 800 mm; 25 - banda produs finit sort 0 ÷ 4 mm, de 800 mm; 26 – separatoare de obiecte metalice inainte de concasoare (3 buc.).
Pe platforma sapata la marginea de vest a perimetrului, la nivelul cotei +110 m, se vor amenaja spatiile de depozitare a produselor miniere pe sorturi granulometrice (padocurile), ce va avea o suprafata totala de 1.800 m2.Pe aceasta platforma, pe langa padocurile amenajate strict dupa prevederilor standardelor de calitate in vigoare, pentru asigurarea produselor finite depozitate impotriva amestecarii cu roci de provenienta straina sau cu pamanturi, se va mai amplasa un cantar tip „pod bascula”, precum si un spatiu de manevra si de incarcare pentru autovehicule.
37 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
2.2. Activitati de dezafectare
La terminarea lucrărilor organizarea întregul ansamblu de containere modulare din cadrul organizării de santier vor fi transportate în afara perimetrului (relocate în cadrul unei exploatări noi). De asemenea, utilajele ce urmează a fi utilizate vor fi transportate (relocate) pe un alt amplasament de exploatare. După epuizarea rezervelor geologice, estimată a se realiza după o perioadă de exloatare de min 30 de ani, platforma de exploatare, terasele si versantii vor fi supuse unui proiect de reconstructie ecologică conform unui plan detaliat ce va tine cont în primul rând de reducerea amprentei asupra factorului de mediu biodiversitate, dar se va îndrepta si spre crearea premiselor unei dezvoltări alternative, prin valorificarea potentialului fostei cariere în scopul promovării unor practici turistice . In acest sens se subliniază fatul că ritmul de exploatare nu este unul în regim intensiv, cariera reprezentând sursa de materii prime pentru întretinerea si dezvoltarea infrastructurii regionale, permitându-se astfel asumarea unor etape de reconstructie si reabilitare ecologică în perimetrele exploatate, încă din faza de functionare a carierei. Pentru fiecare etapă de reconstructie ecologică în parte, se va realiza un proiect de detaliu vizând reabilitarea factorilor de mediu, cu accent asupra biodiversitătii, dar si în scopul valorificării ulterioare a unor activităti alternative derivate . Peisajului afectat initial i se redau functiile ecologice căpătând în plus noi valente functionale ce permit desfăsurarea unor activităti ce în alte zone nu se pot desfăsura. Prezenta împletită a unor atribute dintre care amintim:calitatea (redată) a mediului, infrastructura de calitate, prezenta fortei de muncă, calificarea . In Europa există mai multe exemple, multe din fostele cariere fiind în prezent transformate în sanctuare pentru biodiversitate, unde pe suprafete restrânse sunt create habitate diverse în măsură să sustină un număr mare si divers de specii de floră si faună.
3. Deseuri
Pe perioada lucrărilor vor rezulta următoarele deseuri: uleiuri arse de la utilajele folosite si masinile de transport, resturi menajere de la muncitori. La acestea se adaugǎ cantitǎtile de descopertǎ si material inert (produse de carierǎ) fǎrǎ valoare economicǎ. Lucrările se vor realiza cu ajutorul utilajelor ce vor utiliza carburant din rezervoarele proprii. Alimentarea se va face în perimetrele de organizare de santier, de la rezervoare remorcate de tractoare, autocisterne sau cisterne de capacitate mică (autotractate sau amplasate pe vehicule cu platformă). Se are în vedere organizarea unei statii mobile de carburant. Uneltele de mână vor fi aduse pe amplasamentele de lucru de către personalul specializat atunci când este nevoie; motouneltele vor fi alimentate cu amestecul de carburant în perimetre
38 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------special amenajate din zona organizǎrii de santier, de la rezervoare amplasate pe autoutilitare, sau direct din recipienti metalici portabili, cu respectarea mǎsurilor de sigurantǎ si protectie a factorilor de mediu. Dat fiind specificul lucrărilor, nu sunt asteptate probleme deosebite legate de poluarea apelor subterane sau de suprafată cu produsi chimici. Eventualele scurgeri de produse petroliere pe sol vor fi izolate, perimetrele respective fiind decopertate si apoi tratate pentru neutralizarea poluantului. Pentru evitarea scurgerilor de produse petroliere, utilajele vor fi amănuntit verificate înainte de a fi utilizate, fiind temeinic spălate sub jet cu presiune pentru îndepărtarea petelor sau a zonelor cu scurgeri de gresaj, în incinta organizării de santier. Deseurile menajere extrem de reduse cantitativ, vor fi colectate în saci tip pubelă si transportate în afara perimetrului, urmând a intra în sistemul de management al deseurilor din zona de implementare a proiectului. Cantitatea de produse fecaloide provenite de la muncitori pe perioada lucrărilor este extrem de redusă si se va gestiona prin intermediul toaletelor portabile ecologice.Astfel, în cadrul organizărilor de santier, se preconizează montarea unui număr de 2 toalete ecologice cu rezervor vidanjabil, tratat chimic, ce va rezolva această potentială sursă de risc, minimizând în special eventuala posibilitate de aparitie a unor focare cu potential patogen.
Managementul deseurilor Pentru reducerea poluării, gospodărirea acestor deseuri se va face astfel: · Uleiul uzat se va depozita în butoaie si se va transporta la punctele de colectare. · Toaletele cu fosa vidanjabilă si tratată chimic amplasate în zona organizării de santier vor fi golite de continut periodic, iar deseurile rezultate se vor transporta în locuri special amenajate sau la statiile de epurare din localitătile din proximitate, apelând la servicii de specialitate. · Deseurile specifice menajere, se vor colecta în pubele cu saci de plastic. Acestea vor fi golite periodic, iar gunoiul rezultat va fi transportat în afara perimetrului si depozitat în puncte special amenajate. Nu se produc deseuri periculoase în timpul executiei (constructiei) carierei, respectiv în timpul exploatǎrii acesteia.
39 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora
Avand in vedere ca amplasamentul carierei SC ALAS ROMANIA SRL se afla situat la distanta de peste 25 km fata de frontiera cu Ucraina ( cea mai apropiata frontiera ) , pe directia N- NE, se poate aprecia ca NU EXISTA un impact transfrontier . Acest lucru poate fi afirmat tinand cont ca singurul impact posibil este cel legat de zgomot si vibratii si emisiile de praf , care in cele mai nefavorabile scenarii nu ajung nici pana in Muntii Macin ( situati pe aceeasi directie , la cca 3,5 km ) .
4.1. Apa
Cea mai apropiata sursa de apa ( de suprafata ) este lacul Turcoaia si fluviul Dunarea-bratul Macin.Activitatea ce se va desfasura in cariera , nu va afecta apele de suprafata si/sau subterane ( care sunt la o adancime mai mare de cota + 170,0 m ) .
Apa subterana In zona studiata nu s-a identificat nici un acvifer subteran , pana la nivelul cotei de baza a exploatarii , + 170,0 m . Este posibila existenta unui acvifer subteran in partea inferioara a depozitelor loessoide , din partea inferioara a dealului . Nu exista analize curente asupra calitatii apelor subterane de pe amplasament sau vecinatati .
Pe parcursul implementarii proiectului apa nu este folosita decat pentru umectarea materialului derocat la concasare-sortare si a drumurilor de acces in cariera , atunci cand conditiile meteo vor impune . Avand in vedere aceste aspecte , caracteristicile fizico-chimice ale apelor din vecinatatea amplasamentului ( lacul Turcoaia la aproximativ 2,5 km si fluviul Dunarea-brat Macin , la cca 3,5 km) nu se vor modifica din cauza amplasarii acestei cariere .
4.2. Aerul
Pentru prognozarea impactului asupra factorului de mediu aer se va calcula cantitatile de poluanti emisi de sursele mobile .
Conform Metodologiei Corinaire cantitatile de poluanti emisi in atmosfera de la surse mobile se calculeaza dupa urmatoarea formula : Q = f x V, unde: Q - cantitatea de poluant emisă în atmosferă, pe tip de poluant, exprimată în kilograme;
40 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
f - factorul de emisie pentru fiecare tip de poluant în funcţie de tipul de combustibil şi de tipul de sursă mobilă, exprimat în kg/litru de combustibil; V - cantitatea de combustibil, exprimată în litri.
Factorii de emisie "f" utilizaţi pentru calcularea cantităţilor de poluanţi emise în atmosferă de la sursele mobile sunt următorii: 1. pentru surse mobile care utilizează motorină: a) autoturisme, alte autovehicule cu masa totală maximă autorizată mai mică sau egală cu 3,5 t (inclusiv tractoare, maşini autopropulsate pentru lucrări şi maşini mobile nerutiere) - (non Euro): f = 0,0132 kg NOx/litru motorină; f = 0,0006 kg SO2/litru motorină; f = 0,0063 kg pulberi/litru motorină; f = 0,0000028 kg poluanţi organici persistenţi/litru motorină; f = 0,000000008 kg cadmiu/litru motorină; b) autoturisme, alte autovehicule cu masa totală maximă autorizată mai mică sau egală cu 3,5 t (inclusiv tractoare, maşini autopropulsate pentru lucrări şi maşini mobile nerutiere) - (Euro): f = 0,0115 kg NOx/litru motorină; f = 0,0006 kg SO2/litru motorină; f = 0,0011 kg pulberi/litru motorină; f = 0,0000028 kg poluanţi organici persistenţi/litru motorină; f = 0,000000008 kg cadmiu/litru motorină;
Consumul mediu de motorina pentru utilajele care vor fi utilizate in cariera este cuprins intre 6 si 12 l/h/utilaj. Utilizand formula de calcul mentionata anterior se obtin : 0,0792 – 0,1584 µg NOx/utilaj , 0,00036-0,00072 µg SO2/utilaj, 0,0378-0,0756 µg pulberi/utilaj , 0,0000168- 0,0000336 µg poluanti organici persistenti/utilaj si 0,000000048-0,000000096 µg cadmiu/utilaj .
Conform Ordinului MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului din 25/06/2002 privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, azot monoxidului de carbon, ,pulberilor in suspensie, plumbului,benzenului si ozonului in aerul inconjurator ) , valorile limita sunt : - pentru dioxid de sulf : - Valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane : 350 µg/m3 - Valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane : 125 µg/m3 - Valoarea limita pentru protectia ecosistemelor ( an calendaristic si iarna ) : 20 µg/m3
- pentru dioxid de azot si oxizi de azot : - Valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane : 200 µg/m3 - Valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane : 40 µg/m3 41 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
- Valoarea limita pentru protectia ecosistemelor ( an calendaristic si iarna ) : 30 µg/m3
- pentru pulberi in suspensie PM10: - Valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane : 50 µg/m3 - Valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane : 40 µg/m3
- pentru monoxid de carbon : - Valoarea limita pentru protectia sanatatii umane : 10 mg/ m3
- pentru benzen : - Valoarea limita pentru protectia sanatatii umane : 5 µg/ m3
- pentru plumb : - Valoarea limita pentru protectia sanatatii umane : 0,5 µg/ m3
Prin compararea valorilor obtinute cu concentratiile maxim admise se poate concluziona ca impactul gazelor de ardere de la motoarele utilajelor utilizate in cariera vor fi nesemnificative . De asemenea , trebuie mentionat ca acest impact este diminuat de caracteristicile zonei ( topografie, anotimp, vant etc.) ,de distanta fata de sursa ( la aproximativ 100 m concentratiile de poluanti scad la 10% ) si de faptul ca utilajele nu functioneaza simultan .
Sursele de poluare a aerului sunt urmatoarele: - gazele emanate in atmosfera datorita functionarii utilajelor si masinilor aferente procesului de productie ; - particule de praf ca rezultat al procesului de concasare-sortare si de incarcare cu utilaje de mare capacitate, in autobasculante ; - particule de praf ca rezultat al traficului rutier . Cea mai nefavorabila situatie ar fi aceea in care toate utilajele sunt in functiune , inclusive forezele , la toate carierele din zona . Acest lucru este exclus , datorita faptului ca in timpul puscarilor celelalte utilaje de pe amplasamente sunt in repaos si derocarile nu se efectueaza simultan . Pentru limitarea emisiilor de pulberi se recomanda ca drumurile sa fie umectate in perioada secetoasa . De asemenea se recomanda ca utilajele si mijloacele de transport utilizate sa fie in stare tehnica buna .
42 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
4.2.1 Conditii de clima si meteorologice pe amplasament/zona
Sub aspect climatic, regiunea în care este situat perimetrul de exploatare se încadrează într-o zonă cu condiţii specifice stepei pontice caracterizată printr-un contrast termic semnificativ între temperaturile medii pentru lunile de vară (+210 - +230) şi temperaturile medii din lunile de iarnă (00 - +20). Clima judetului Tulcea se incadreaza in climatul continental-temperat al tarii,dar prezinta o serie de caracteristici datorita factorilor locali , cum sunt : pozitia la gurile Dunarii si litoralul Marii Negre , morfologia reliefului ( culoarele si depresiunile marginale din vest, nord si est ), masivitatea si altitudinea muntilor si dealurilor din partea de nord-vest si de sud. Elementul principal al climei il constituie precipitatiile destul de reduse ( aproape jumatate din teritoriul respective are valori medii anuale sub 400 mm ), fapt care se reflecta printr-o ariditate accentuate. Media anuala a temperaturii aerului reflecta o stransa legatura cu factorii amintiti , izoterma de 10○ C fiind cea care contureaza zona masivelor muntos-deluroase , iar cea de 11○ C care separa Delta si complexul Razim de restul judetului . Frecventa si viteza medie a vanturilor , analizate dupa datele existente sunt variabile. Analizate pe anotimpuri , vanturile de nord sunt mai frecvente iarna , vara adaugandu-se cele de vest si nord-vest sau sud-est. Primavara reprezinta sezonul cel mai agitate , iar vara, cel mai calm. Datorita schimbului de aer dintre uscat si mare , vanturile cresc in frecventa si intensitate spre litoral, fapt evidentiat de scaderea calmului de la 38,8 la 11,7 , ca si de la vara la iarna , aparand astfel o circulatie locala cunoscuta sub numele de brize .
Nu se estimeaza aparitia unui impact care sa conduca la modificari semnificative asupra factorilor climatici .
4.2.2 Informatii despre temperatura, precipitatii, vânt dominant, radiatie solara, conditii de transport si difuzie a poluantilor
Podişul Nord-Dobrogean se individualizează, din punct de vedere climatic, dintre celelalte unităţi geografice ale României, ca fiind regiunea cu cel mai înalt grad de continentalism. Acest lucru este datorat, în primul rând, poziţiei sale geografice peste care se suprapun principalii centri barici de acţiune atmosferică, şi anume, prelungirile anticiclonilor est-european şi azoric, şi cliclonilor mediteraneeni şi pontici care se formează în bazinul vestic al Mării Negrii şi evoluează spre vest şi nord-vest. Gradul mare de continentalism al zonei reprezintă sinteza corelaţiilor dintre toate componentele climei, dar cu deosebire, dintre temperatură, precipitaţii şi vânt. Acestea determină caracterul semiarid al Podişului
43 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Dobrogei cu lungi perioade de uscăciune şi secetă.Dobrogea este una din regiunile ţării care are printre cele mai mari valori ale sumei temperaturilor medii zilnice, iar numărul zilelor senine este de 110 - 170.Precipitaţiile sunt sub 500 mm şi provin în cea mai mare parte din ploi cu caracter torenţial, frecvente mai ales în lunile iunie şi iulie.
PARAMETRII CLIMATICI PENTRU AMPLASAMENTUL ANALIZAT
Luna Valori Elementul climatic I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anuale Temp. medie a -1,4 -0,1 4,3 9,6 15,8 19,9 22,4 21,6 17,3 11,6 6,1 1,6 10,7 aerului, 0C
Temperatura max, 17,6 18,7 25,8 30,0 34,7 32,5 37,6 37,2 35,6 30 23 21 37,6 0C
Temperatura mim, -22 -26 -13,5 -9,0 0,5 4,0 7,8 4,5 -0,6 -7,0 -15,0 -19 -26 0C Nebulozitatea 6,8 6,0 5,6 4,7 4,5 4,2 3,0 2,8 3,5 4,6 6,3 7,0 5,0 medie, Nr. zilelor cu cer 6,5 8,9 10,3 12,3 12,0 15,0 18,7 18,9 15,5 12 8,3 5,2 143 senin Nr. zilelor cu cer 15,8 11,4 12,3 7,8 6,5 4,9 4,2 3,1 4,4 9,5 13,2 17,8 111 acoperit Suma precipitaţiilor, 37, 18, 451, 33,2 25,1 30,0 36,6 47,2 61,8 50,6 29,6 35,6 32,4 mm 4 0 0 Evaporaţia 123, 145, 128, 45, 0,0 0,0 14,0 39,0 91,0 83,0 18,0 2,0 688 potenţială, mm 0 0 0 0 Evaporaţia reală, 38, 0,0 0,0 14,0 39,0 91,0 94,0 40,0 37,0 42,0 18,0 2,0 415 mm 0 Deficitul de 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 29,0 105 91,0 41,0 7,0 0,0 0,0 273 umiditate, mm
Prin aşezarea sa geografică, cu orizont larg deschis , în zona arealului studiat caracteristica de seamă a dinamicii atmosferice este aceea de a fi foarte activă în cursul anului.Ca origine a maselor de aer, care contribuie la creearea vânturilor în această zonă, menţionăm următoarele: · vânturile N sunt o urmare a deplasării maselor de aer de origine polar-continentală, reci şi umede; · acestea sunt urmate de vânturile de NE şi E, care au originea în masele de aer continentale uscate, care se deplasează din nord-estul Europei, · vânturile de S şi SE, generate de masele de aer tropical-continentale, care deobicei au aer cald şi uscat, cu mare predominare spre sfârşitul primăverii şi începul verii (29% şi respectiv 13%);
44 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
· urmează vânturile de SV şi V, generate de masele de aer de origine tropical-maritimă (anticiclonul Azorilor), care apar în lunile de primăvară, vară şi la începutul toamnei; · vânturile din direcţia NV, generate de masele de aer de origine polar-maritimă, reci şi umede, au frecvenţă mai redusă (7%); îşi accentuează mult frecvenţa în lunile de vară (32% în luna august), când contribuie la accentuarea producerii precipitaţiilor atmosferice. Vânturile dominante sunt cele din direcţie nordică, cca. 22%, la care se adaugă şi cele din NE şi NV. Vânturile din direcţia sudică, sud estică şi vestică au o frecvenţă mai rară, dar sunt de intensitate mai mare.Frecvenţa cea mai mare o au vânturile moderate (viteza între 3-6m/s), cca. 57%, urmate de cele slabe (viteza sub 3 m/s), cca. 18-35%.
FRECVENŢA ŞI VITEZA VÂNTURILOR Luna Valori Elementul climatic I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anuale Viteza medie, m/s 3,8 3,3 4,1 3,2 3,7 3,4 2,7 3,0 3,2 4,1 3,6 4,4 3,5 Calm atmosf., % 25 13 20 12 28 25 43 26 36 30 24 15 25 Vânt, %, din care 75 87 80 88 78 75 57 74 64 70 76 85 75 slab(<3 m/s) 70 55 55 62 52 45 59 63 72 67 60 55 60 moderat(3-6 m/s) 5 45 25 33 32 44 24 31 20 24 36 30 29 Puternic 20 5 16 11 17 6 8 9 12 15 11 (>6m/s) N 32 24 27 26 26 24 10 15 9 14 28 35 22 NE 8 12 2 6 3 3 5 11 10 20 29 20 11 E 17 28 5 8 3 3 4 -- 6 17 15 8 9 SE 12 18 -- 8 8 8 6 3 17 12 10 22 10 S 6 3 29 23 9 13 10 -- 7 5 1 -- 9
Direcţia, Direcţia, % SV -- -- 6 -- 6 6 4 4 2 ------2 V -- -- 3 17 12 12 5 8 7 2 -- -- 5 NV -- 2 8 -- 6 6 14 32 8 5 3 -- 7
O caracteristică a regimului eolian din regiune este instabilitatea perioadelor de timp calm şi turbulent, cu treceri rapide de la vânt slab la vânt puternic şi revenire la calm atmosferic. Dată fiind amplasarea funcţiunii propuse, nu va avea loc transportul poluanţilor înspre zona localităţilor învecinate. Cea mai apropiată comună, Turcoaia, se află la o distanţă de aproximativ 3 km de amplasamentul analizat.
45 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
4.2.3 Scurta caracterizare a surselor de poluare stationare si mobile existente în zona, surse de poluare dirijate si nedirijate; informatii privind nivelul de poluare a aerului ambiental din zona amplasamentului obiectivului.
Sursele de poluare a aerului sunt urmatoarele: - gazele emanate in atmosfera datorita functionarii utilajelor si masinilor aferente procesului de productie ; - particule de praf ca rezultat al procesului de concasare-sortare si de incarcare cu utilaje de mare capacitate, in autobasculante ; - particule de praf ca rezultat al traficului rutier
Prin compararea valorilor obtinute cu concentratiile maxim admise se poate concluziona ca impactul gazelor de ardere de la motoarele utilajelor utilizate in cariera vor fi nesemnificative . De asemenea , trebuie mentionat ca acest impact este diminuat de caracteristicile zonei ( topografie, anotimp, vant etc.) ,de distanta fata de sursa ( la aproximativ 100 m concentratiile de poluanti scad la 10% ) si de faptul ca utilajele nu functioneaza simultan . Pentru limitarea emisiilor de pulberi se recomanda ca drumurile sa fie umectate in perioada secetoasa .De asemenea se recomanda ca utilajele si mijloacele de transport utilizate sa fie in stare tehnica buna . Cea mai nefavorabila situatie ar fi aceea in care toate utilajele sunt in functiune , inclusive forezele , la toate carierele din zona . Acest lucru este exclus , datorita faptului ca in timpul puscarilor celelalte utilaje de pe amplasamente sunt in repaos si derocarile nu se efectueaza simultan Exploatarea masei miniere determină creşterea concentraţiilor de pulberi în aer în zona carierei, principalele activităţi generatoare de pulberi fiind: exploziile de derocare, manipularea materialelor excavate, circulaţia mijloacelor de transport. În etapele de deschidere, pregătire, exploatare se vor degaja în atmosferă cantităţi variabile de pulberi.Pulberile rezultate ca urmare a activităţii de manipulare materiale excavate se vor depune în imediata apropiere a sursei, neexistând un impact negativ semnificativ asupra mediului în afara perimetrului minier. Pentru fază de prelucrare a activităţii de exploatare a granitelor din perimetrul minier, emisiile de pulberi vor fi generate: · în zona de deversare a rocii utile pentru alimentarea concasorului instalaţiei de prelucrare; · la concasarea granitelor industriale; · în lungul benzilor transportoare; · în zona ciurului vibrator. Instalaţia de concasare-sortare va fi dotată cu sisteme de umectare, reducându-se semnificativ nivelul emisiilor de pulberi în atmosferă.
46 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Impactul activităţii proiectate asupra aerului din zonă este redus în condiţiile respectării valorilor limită de emisii. La dispersia noxelor contribuie şi direcţia predominantă de deplasare a maselor de aer dinspre N şi NE sau NV şi faptul că, prin tehnologia de exploatare utilajele sunt amplasate la distanţe relativ mari unul de celălalt. Debitul masic de pulberi emise este mai mic decât prevederile Ordinului M.A.P.P.M. nr. 462/1993 (0,5 kg/h), iar emisiile se încadrează în prevederile STAS 12574/87 (0,5 mg/m3).
4.3 Solul
4.3.1 Caracteristicile solurilor dominante
Intreaga unitate a Dobrogei de Nord (fig.4.3.1), cu exceptia culmilor inalte din muntii Macinului si a unor varfuri si abrupturi izolate este acoperita de o cuvertura aproape continua de loess si depozite loessoide .
fig. 4.3.1 - Harta solurilor Dobrogei
47 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Acest factor de mediu va fi supus unui proces de degradare pe intrega perioada de functionare a obiectivului , prin modificari de structura , extragerea masei excavate si modificarea aspectului peisagistic al zonei . Sursele de poluare pentru sol si subsol sunt : - lucrarile de pregatire si deschidere a carierei , care in primul an de exploatare va avea impact asupra solului prin indepartarea solului vegetal , amenajare platforma organizare de santier , drumuri de acces , statie de concasare-sortare , amenajare halde . - poluarea accidentala cu produse petroliere – de la utilajele si mijloacele auto din dotare ; - deseurile menajere , daca nu sunt depozitate corespunzator .
VOLUMUL ESTIMAT DE REZERVE GEOLOGICE, REZERVE INDUSTRIALE ŞI DE PRODUSE MINIERE REALIZATE. PROGNOZA PIERDERILOR LA EXPLOATARE ŞI LA PRELUCRARE a) Volumul estimat de rezerve geologice...... 9.155.000 m3; b) Greutatea volumetrică a rocii utile exploatate în perimetru...... 2,84 t/m3; c) Cantitatea estimată de rezerve geologice...... 26.000.000 t; d) Ponderea pierderilor de exploatare...... 3%; e) Pierderile de exploatare, în m3...... 274.650 m3; f) Pierderile de exploatare, în t...... 780.000 t; g) Rezerve industriale, în m3...... 8.880.350 m3; h) Rezerve industriale, în t...... 25.220.000 t; i) Ponderea blocurilor brute valorificate prin vânzare directă...... 15%; j) Volumul de blocuri brute vândute...... 1.332.050 m3; k) Cantitatea de blocuri brute vândute, în tonaj...... 3.783.000 t; l) Volumul de masă minieră dată la prelucrare...... 7.548.300 m3; m) Cantitatea de masă minieră dată la prelucrare, în tonaj...... 21.437.200 t; n) Ponderea pierderilor la prelucrare...... 12%; o) Pierderile la prelucrare, în m3...... 905.800 m3; p) Pierderile la prelucrare, în t...... 2.572.500 t; r) Produse finite (agregate minerale) rezultate, în m3...... 6.642.500 m3; s) Produse finite (agregate minerale) rezultate, în tonaj...... 18.864.700 t;
Subsolul va fi degradat prin strapungerea formatiunilor geologice cu foreze , derocarea rocii prin impuscare cu explozivi , modificarea morfologiei dealului avand ca rezultat final o platforma orizontala .Se poate produce degradarea solului si prin utilizarea unor procedee de abatere inadecvate conditiilor geologo-miniere , care pot conduce la valorificarea nerationala a resursei minerale utile ( dezvoltarea fisurilor naturale existente sau aparitia de noi fisuri in zonele adiacente ).
48 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
4.4. Geologia subsolului:
Zona Dealului Bujorul Românesc face parte din Orogenul Nord –Dobrogean. Din punct de vedere morfologic, Dobrogea de Nord prezintă trăsăturile unei regiuni ajunsă la stadiul de peneplenă, cu înălţimi reduse, de cca. 200 m. Aceasta apare sub forma unui sistem cutat şi este delimitată spre sud de falia Pecineaga – Camena, iar spre nord de Dunăre, respectiv de Braţul Sf. Gheorghe.
Structura majoră de ansamblu a ariei nord – dobrogene este rezultatul Orogenezei hercinice şi al tectogenezelor eo- şi neochimmerică.Ca rezultat al evoluţiei structurilor geologice din Dobrogei de Nord pe etape tectogenetice bine individualizate, în această arie geostructurală se pot distinge trei unităţi structogenetice, şi anume: Unitatea Măcin, Unitatea Niculiţel şi Unitatea Tulcea.Pe lângă unităţile menţionate mai sus, care constituie Orogenul nord – dobrogean propriu-zis, în acest spaţiu al Dobrogei de Nord se mai delimitează Culoarul Babadag, care include formaţiuni de cuvertură, precum şi Depresiunea Predobrogeană.Unitatea Măcin este situată în partea vestică a Dobrogei de Nord şi se întinde între Dunăre şi falia Luncaviţa – Consul, cu direcţia axei dezvoltată de la faţa municipiului Galaţi până la paralela localităţii Mircea Vodă. Spre sud – est, formaţiunile Unităţii Măcin sunt acoperite de depozitele cretacice ale Culoarului Babadag, de sub care apar sporadic, mai ales în regiunea localităţii Camena. În alcătuirea geologică a Unităţii Măcin se pot distinge un fundament constituit din şisturi cristaline şi masive de granitoide, un înveliş sedimentar paleozoic implicat în cutările hercinice şi străbătut de granitoide tardicinematice şi un înveliş sedimentar posthercinic.Dealul Bujorul Românesc se situează la nord de aliniamentul formaţiunilor cu granitoide, reprezentate de înălţimile Iacobdeal - Piatra Roşie - Sacâr Bair.Structura geologică a masivului, reprezentat prin Dealul Bujorul Românesc, aparţine învelişului sedimentar paleozoic, ca rezultat al evoluţiei cu caracter labil, intracratonic al bazinului de sedimentare din aria nord – dobrogeană, în era paleozoică.Învelişul sedimentar paleozoic s-a format cu începere din Silurian, în Devonian, procesul fiind încheiat spre mijlocul perioadei Carbonifer.Depozitele devoniene formează în întregime alcătuirea geologică a Dealului Bujorul Românesc şi a Dealului Bujorul Bulgăresc. Suita geologică devoniană fiind specifică pentru dealurile Bujorului, această formaţiune e denumită şi „Formaţiunea de Bujoare”. Formaţiunea de Bujoare este caracterizată prin faptul că, aceasta a suferit un anchimetamorfism hercinic, cu neoformare de illit şi clorit, cuprinzând două vârste (etaje), şi anume: Gedinian şi Coblenţian. Gedinianul este mai slab reprezentat, doar în straturile inferioare, în continuitate de sedimentare peste suita siluriană şi este format din calcare crinoidale albe sau cenuşii, pe alocuri calcare micritice cenuşii cu tetracorali, gresii cuarţitice, pe alocuri lumaşele cu crinoizi şi rare brahiopode. Coblenţianul este predominant în alcătuirea geologică a dealului Bujorul Românesc, fiind caracterizat printr-o secvenţă turbiditică, de ritmuri discontinui de gresii cuarţitice, gresii calcaroase cu hieroglife, frecvent fosilifere şi pelite negre (ardezii). Depozitele devoniene din Dealurile Bujorului se prelungesc până la Igliţa, pe malul Dunării, iar pe suprafeţe restrânse aflorează la sud de satul Cerna şi în împrejurimile localităţii Cârjelari. 49 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
4.5. Biodiversitatea
4.5.1 Informatii despre biotopurile de pe amplasament: paduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa de suprafata - lacuri, râuri, helesteie
Perimetrul de amplasare al carierei este reprezentat de păşuni naturale prezente pe o zonă terasată unde insă se practică destul de intens păşunatul animalelor din zonă, fiind învecinat cu terenuri agricole. În cadrul perimetrului nu sunt prezente habitate de tipul pădurilor sau a silvostepei, doar pe alocuri fiind prezente grupuri restrânse de arbuşti (Crategus monogyna, Rosa canina etc).
Perimetrul concesionat in suprafata de 41,4522 ha este incadrat in categoria de pasune, reprezentand dealuri unde pajistile stepice naturale datorita activitatilor antropice in principal prin terasarea terenului, pasunatul intensiv, dar si practicarea unei agriculturi intensive si extensive au fost inlocuite de cele seminaturale. In urma deschiderii acestei cariere, prin decopertarea solului vor fi inlaturate toate elementele floristice din zona perimetrului de exploatare, organizarii de santier si a drumurilor din interiorul carierei. De asemenea o influenta negativa asupra vegetatiei o poate avea praful si pulberile rezultate in urma procesului de exploatare si prelucrare a pietrei. In concluzie aceasta activitate va avea un impact semnificativ asupra vegetatiei prezente pe amplasament. Avand in vedere ca vegetatia prezenta nu are habitate prioritare ( nu au fost identidicate pe amplasament specii protejate in legislatia nationala si comunitara ) zona nu a fost inclusa in reteaua Siturilor de Importanta Comunitara Natura 2000 din Romania . In acest caz , prin masurile de reconstructie ecologica ce se vor impune a se realiza la finalizarea exploatarii , habitatul se poate reface.
50 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Zona amplasamentului carierei nu reprezintă o zonă propice cuibăritului niciunei specii de păsări de mari dimensiuni (păsări acvatice sau răpitoare), deoarece în cazul speciilor răpitoare nu sunt condiţii minime de habitat şi hrană, iar pentru păsările acvatice deoarece acestea sunt păsări coloniale, cu un pronunţat caracter gregar, şi care au nevoie de habitate cu întinderi de stuf sau galerii de sălcii habitate care nu sunt prezente pe amplasament. De asemena, zona amplasamentului este imposibil de a fi zonă de hrănire pentru speciile de păsări acvatice deoarece aceste păsări se hrănesc exclusiv în apă cu peşti sau nevertebrate acvatice şi nicidecum pe uscat. Cele mai apropiate zone de cuibărit ale unor specii de păsări de dimensiuni mari sunt reprezentate de culmile munţilor Măcin şi Chervant pentru păsările răpitoare şi lunca inundabilă a braţului Dunării, zone care sunt situate la distanţe foarte mari faţă de amplasamentul carierei. În ceea ce priveşte colonii ale unor păsări de mici dimensiuni, singurele specii de păsări de acest tip prezente în vecinătatea perimetrului carierei sunt speciile de ciocârlii, care însă sunt prezente pe tot teritoriul ţării având o distribuţie foarte largă şi uniformă, practic oriunde există terenuri agricole se vor observa populaţii de ciocârlii. Şi în cazul amplasamentului carierei, acesta fiind învecinat cu terenuri agricole, s-au identificat populaţii stabile de ciocârlii pe aceste terenuri agricole. În afara populaţiilor de ciocârlii nu s-au identificat alte colonii ale unor specii de mici dimensiuni şi nici zone de hrănire sau de aglomerare pentru înnoptare sau pentru pregătirea de migrare. În plus, amplasamentul carierei nu reprezintă o zonă de cuibărit sau hrănire pentru speciile caracteristice sitului Natura 2000 ROSPA 0073 Măcin - Niculiţel.
4.5.2 Informatii despre flora locala; vârsta si tipul padurii
Studiul privind vegetatia din zona analizata a fost realizat in perioada aprilie –noiembrie 2009, ianuarie-februarie 2010 si a fost efectuat dupa metodele europene de fitocenologie, desfasurandu-se in etape diferite: - etapa pregatitoare - la aceasta etapa s-au analizat scopul si sarcinile propuse pentru studiu, a fost consultata literatura stiintifica de specialitate cu privire la metodele de cercetare si studiile efectuate anterior in zona, la conditiile fizico-geografice ale regiunii (relief, solurile, structura geomorfologica, reteaua hidrografica, clima) si au fost stabilite perioadele optime pentru efectuarea identificarilor in teren. - etapa cercetarilor de teren - la aceasta etapa s-au efectuat lucrari ce constau in efectuarea descrierilor geobotanice, fotografiere, fixare pe harta-schematica a itinerarului si a punctelor cercetate, colectarea in teren a ierbarului, in vederea determinarii ulterioare a speciilor unde a fost cazul (Determinarea speciilor a fost realizata cu ajutorul cheilor de determinare din publicatii de specialitate [Ciocârlan, 2000]). Vegetatia fitocenozelor a fost studiata de la periferia zonei avute in vedere spre interior, folosind metoda cercetarilor pe itinerar. Suprafata ce urma a fi strabatuta a fost stabilita astfel, incat sa cuprinda toate tipurile 51 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
fitocenotice existente. Pentru descrierea vegetatiei s-au luat suprafete de proba cu marimea cuprinsa intre 100 mp, apoi dintr-un colt al suprafetei de proba s-au inregistrat speciile cuprinse in campul vizual. In general au fost delimitate suprafete de proba de forma patrata si dreptunghiulara. Locul in care s-au ales suprafetele de proba a prezentat un anumit grad de omogenitate, adica a reunit insusirile caracteristice generale si particulare ale tipului de fitocenoza analizat, la fiecare specie din releveul asociatiei urmarindu-se abundenta si dominanta dupa scara lui Braun – Blanquet. - etapa de incheiere - a cuprins, prelucrarea releveelor in vederea determinarii asociatiilor vegetale si a prezentei/absentei unor habitate de interes conservativ.
Studiul floristic al pajistilor din zona de interes a evidentiat preponderenta speciilor xerofile – specii caracteristice solurilor uscate, dar şi prezenţa pe suprafete restranse, mai joase, a unor specii de plante xero-mezofile şi mezofile – specii caracteristice solurilor moderat umede. Dintre speciile de graminee stepice care predomină în covorul ierbos formând asociaţii vegetale au fost remarcate următoarele: Botriochloa ischaemum, Cynodon dactylon, Chrysopogon gryllus, Agropyron cristatum ssp. pectinatum, Melica ciliata, Elymus repens, Calamagrostis epigeios, Stipa capillata, Poa angustifolia, Bromus tectorum, Bromus squarrosus, Bromus hordeaceus, Hordeum vulgare. Aceste specii de graminee sunt însoţite de specii de plante dicotiledonate precum: Xeranthemum annuum, Teucrium polium, Achillea setacea, Marrubium peregrinum, Eryngium campestre, Salvia nemorosa, Convolvulus cantabrica, Astragalus onobrychis. De asemenea pe suprafete destul de extinse au fost identificate specii ruderale si segetale, care au migrat pe amplasament din imediata vecinatate, din terenurile agricole cultivate sau parloage. Dintre aceste specii au fost remarcate urmatoarele: Artemisia campestris, Verbascum phlomoides, Euphorbia helioscopia, Centaurea diffusa, Erophila verna, Xanthium italicum, Amaranthus retroflexus, Artemisia austriaca, Xanthium strumarium, Polygonum aviculare, Eryngium campestre, Sorghum halepense, Salsola kali, Setaria verticillata, Setaria pumila, Atriplex patula, Convolvulus arvensis, Conium maculatum, Solanum nigrum, Euphorbia virgata, Hordeum murinum, Capsella bursa-pastoris, Tribulus terrestris, Echium vulgare. In suprafata studiata nu se regasesc specii de arbori. In ceea ce priveste vegetatia arbustiva, apar razlet numai cateva tufe de paducel, si in partea de nord a amplasamentului a fost remarcat un palc de dimensiuni mici de otetar. Asociatiile vegetale identificate in perimetrul analizat cu destinatia actuala de pasune, si in zona de interferenta dintre pasune si terenurile agricole, sunt reprezentate de specii ce vegeteaza pe terenuri plane sau usor inclinate, uscate si insorite. Asociatiile vegetale evidentiate in acest perimetru sunt: Botriochloetum (Andropogonetum) ischaemi (Krist. 1937) Pop 1977, Agropyretum pectiniformae (Dihoru 1970), Stipetum capillatae ( Krausch , 1961 ),Artemisietum austriacae (Popescu et Turca 1960) I. Pop 1970, Cynodonti – Poetum angustifoliae (Rapaics ex Soo 1975), Hordeo murini – Chenopodietum albi (Timar 1955) Timar-Bodrogk 1959. 52 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Fig. 4.5.2.1 - harta asociatiilor vegetatale de pe amplasament
In urma identificarii asociatiilor vegetale prezente in perimetrul studiat se poate concluziona ca habitatele prezente pe amplasament sunt habitate seminaturale in care fitocenozele stepice reprezentate de pajisti seminaturale se afla intr-o stare continua de degradare datorita activitatilor antropice desfasurate in trecut pe acest amplasament. Acest aspect exemplificandu-se prin terasarea terenului in vederea extinderii suprafetelor agricole, dar si prin practicarea actuala a pasunatului intensive ( fig. 4.5.2.2 ), depozitarile necontrolate de deseuri, utilizarea drumurilor de la limita perimetrului pentru traficul greu din carierele invecinate si taierea materialului lemnos.
53 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Fig. 4.5.2.2 – activitati de pasunat pe amplasamentul carierei In aceste conditii habitatele naturale au fost inlocuite de habitatele seminaturale care au rezistenta ridicata la actiunea factorilor antropici. Din punct de vedere conservativ acesta zona nu prezinta importanta datorită absentei speciilor protejate, a speciilor si habitatelor de interes conservativ, aceasta concluzie fiind sustinuta si de faptul că zona nu este inclusă în zone naturale protejate prin lege la nivel national si nici in Siturile de Importantă Comunitară ca parte integranta a retelei ecologice europene NATURA 2000 in Romania.
4.5.3 Habitate ale speciilor de plante incluse în Cartea Rosie; specii locale si specii aclimatizate; specii de plante cu importanta economica, resursele acestora; zone verzi protejate; pasuni;
Perimetrul concesionat in suprafata de 41,4522 ha este incadrat in categoria de pasune, reprezentand dealuri unde pajistile stepice naturale datorita activitatilor antropice in principal prin terasarea terenului, pasunatul intensiv, dar si practicarea unei agriculturi intensive si extensive au fost inlocuite de cele seminaturale. In urma deschiderii acestei cariere, prin decopertarea solului vor fi inlaturate toate elementele floristice din zona perimetrului de exploatare, organizarii de santier si a drumurilor din interiorul carierei. De asemenea o influenta negativa asupra vegetatiei o poate avea praful si pulberile rezultate in urma procesului de exploatare si prelucrare a pietrei. In concluzie aceasta activitate va avea un impact semnificativ asupra vegetatiei prezente pe amplasament. Avand in vedere ca vegetatia prezenta nu are habitate prioritare ( nu au fost identificate pe amplasament specii 54 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------protejate in legislatia nationala si comunitara ) zona nu a fost inclusa in reteaua Siturilor de Importanta Comunitara Natura 2000 din Romania . In acest caz , prin masurile de reconstructie ecologica ce se vor impune a se realiza la finalizarea exploatarii , habitatul se poate reface. Prin amplasarea carierei in aria protejata de interes comunitar ROSPA 0073 Macin Niculitel , statutul de conservare al ariei protejate nu va suferi modificari si de asemenea nu se vor produce schimbari in evolutia ariei protejate .
4.5.4 Informatii despre fauna locala; habitate ale speciilor de animale incluse în Cartea Rosie; specii de pasari, mamifere, pesti, amfibii, reptile, nevertebrate; vânat, specii rare de pesti;
Este binecunoscut faptul ca diversitatea elementelor faunistice este strans corelata cu particularitatile floristice si asociatiile fitocenologice (particularitati de habitat), elementele de relief si caracteristicile geologice precum si microclimatul arealului. Combinatia si interactiunea tuturor acestor factori determinanti stabileste distributia elementelor faunistice precum si delimitarea granitelor populatiilor locale, contribuind astfel la modul de raspandire al speciilor, variind de la o raspandire uniforma la una de tip insular, in functie si de adaptabilitatea fiecarei specii. De asemenea, disponiobilitatea locurilor de cuibarit si de hranire este strans legata de combinatia acestor factori. Elementele faunistice sunt capabile de ocuparea unor nise ecologice mai mult sau mai putin diversificate in stransa legatura cu posibilitatea lor de adaptabilitate. Astfel, in regnul animal exista o delimitare a speciilor functie de gradul acestora de adaptabilitate la conditiile de mediu. Aceasta adaptabilitate este data de nivelul de specializare la care a ajuns fiecare specie in parte. Nivelul de specializare este dat de preferinta pentru anumite habitate pentru cuibarit, preferinta pentru un anumit tip de hrana si disponibilitatea ei, nivelul de deranj Asadar, cu cat o specie prezinta un nivel mai inalt de specializare, cu atat mai mult aceasta va depinde strict de anumite conditii de mediu (tip de habitat, particularitati geografice si geologice, microclimat) motiv pentru care o astfel de specie va intampina dificultati mai mari in ocuparea unor nise ecologice, consistand astfel din populatii restranse. Aceste specii sunt cele mai expuse riscurilor de restrangere a populatiilor local si intr-un final riscului de disparitie. Pe de alta parte, cu cat o specie este mai putin specializata, aceasta va putea ocupa diverse nise ecologice si stabili populatii semnificative contribuind astfel la o raspandire uniforma. Un exemplu de specii cu mare grad de adaptabilitate sunt speciile care s-au adaptat ecosistemelor antropizate, avand o distributie uniforma si populatii stabile, care asigura un bun fond genetic necesar perpetuarii speciei. Astfel de specii sunt: gugustiucul (Streptopelia decaocto), vrabia de casa (Passer domesticus), cioara griva (Corvus cornix), stancuta (Corvus monedula), cotofana (Pica pica) etc. Majoritatea speciilor care sunt periclitate pe plan mondial sunt specii cu un nivel inalt de specializare, care depind de un anumit tip de habitat, si care, odata cu 55 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------distrugerea habitatelor preferate, sunt incapabile de repopularea altor habitate asemanatoare. De asemenea, unele din speciile periclitate nu suporta invecinarea cu habitatele antropizate si activitatile antropice asa ca, chiar daca habitatul lor nu a fost distrus, datorita deranjului, acestea vor abandona acest areal. O alta cauza care afecteaza speciile cu un nivel inalt de specializare este si fenomenul de incalzire globala care prin modificarea microclimatului din anumite arealuri forteaza aceste specii sa caute un microclimat corespunzator in alte zone, insa probabilitatea de a gasi astfel de noi arealuri adecvate este destul de scazuta. Perimetrul de amplasare al carierei este reprezentat de pasuni prezente pe o zona terasata unde insa se practica destul de intens pasunatul animalelor din zona, fiind invecinat cu terenuri agricole. In cadrul perimetrului nu sunt prezente habitate de tipul padurilor sau a silvostepei, doar pe alocuri fiind prezente grupuri restranse de arbusti.
Datorita tuturor acestor factori mai sus mentionati, distributia faunei in perimetrul carierei precum si zonele adiacente este relativ redusa si restransa la anumite grupuri faunistice cu o buna adaptabilitate si un grad scazut de specializare, specii care de altfel au un bun grad de reprezentativitate in cadrul tabloului faunistic din Romania. Singurele cazuri cand s-au observat si alte specii de pasari au fost atunci cand acestea tranzitau zona de studiu. Referitor la chiroptere – pe amplasament nu exista conditii de dezvoltare a unor habitate pentru aceste mamifere . Cea mai apropiata pestera ( neomologata ) este Pestera lui Terente , situata la aproximativ 1000 m de proprietatea SC ALAS ROMANIA SRL si 250-300 m de Rezervatia Naturala Chervant-Priopcea ( care este partial impadurita si prezinta fisuri in stancile existente si care ar putea oferi conditii de habitat pentru aceste mamifere).
Cu linie rosie a fost trasata distanta dintre Pestera lui Terente si SC Alas Romania SRL
56 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
La cca 500 m de Pestera lui Terente se afla cariera apartinand SC Tehnologica Radion SRL , care functioneaza din anul 2006 .
Distanta de la Pestera lui Terente fata de SC Tehnologica Radion SRL
Singurul studiu efectuat in zona Muntilor Macin si vecinatatea acestora ( spre localitatile Cerna si Greci ) publicat , a fost in perioada 2006-2007 de catre dr. Murariu Dan care mentioneaza ca s-au inventariat urmatoarele specii din Ordinul CHIROPTERA : Familia Rhinolophidae – Rhinolophus ferrumequinum – la baza Dealului Sulucu Mic si in afara PNMM – in Macin si in apropierea Popasului Caprioara. Rhinolophus mehelyi – in estul localitatii Greci, in afara PNMM. Familia Vespertilionidae – Myotis myotis – in vecinatatea PNMM, pe Dealul Cernei si pe Valea Luncavitei. Myotis blythii – la baza Dealului Tugulea, in nordul localitatii Greci. Myotis emarginatus – pe Coasta Priopcei si Dealul Chervant. Plecotus auritus – specie rara in Dobroge, identificata cu ajutorul detectorului de ultrasunete, numai pe dealul Priopcea. Nyctalus noctula – specie comuna in fauna Romaniei, dar intalnita doar in vecinatatea Popasului Caprioara si in Macin. Pipistrellus pipistrellus – specie comuna in fauna tarii, dar identificata de noi numai in vecinatatea Popasului Caprioara, in Macin si Valea Cetatuia – in perimetrul PNMM. Pipistrellus nathusii – numai in afara PNMM – vecinatatea popasului Caprioara. Miniopterus schreibersii – la baza dealului Pietrele Albe, in afara PNMM.
De altfel , in Ghidul metodologic “ LILIECII SI EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “ elaborat de Asociatia pentru Protectia Liliecilor din Romania – 2008 , se mentioneaza ca liliacul mare cu potcoava (Rhinolophus ferrumequinum)- specie prioritara- care ” originar avea adaposturi in
57 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------pesteri s-a adaptat destul de bine la conditiile omenesti, in Europa Centrala coloniile de maternitate gasindu-se exclusiv in poduri de cladiri . Intre adaposturi si habitatele de hranire zboara langa elemente liniare de vegetatie, siruri de arbori, garduri vii . „
Amplasamentul Pesterii lui Terente fata de Rezervatia Chervant-Priopcea ( 200-300 m )
Avand in vedere pozitionarea Pesterii lui Terente fata de amplasamentul carierei SC ALAS ROMANIA SRL ( respectiv la o distanta de peste 1000 de m pe directia Sud-Est ) este exclus ca specia prioritara Rhinolophus ferrumequinum sa tranziteze zona , atata timp cat la 500 m functioneaza o cariera si la 250-300 m exista o zona impadurita – Rezervatia Chervant- Priopcea care-i poate asigura habitatul propice . Mai mult decat atat, intre pestera si amplasamentul investitiei exista un lant de dealuri care depaseste cota maxima a locatiei SC Alas Romania SRL . In aceste conditii tinand cont si de rezultatele monitorizarilor efectuate si de alti specialisti in chiroptere ( Richard Hoffmann , Chachula Oana – angajat Societatea Ornitologica Romana ) facem precizarea ca este exclus ca amplasamentul carierei sa se situeze pe culoarul de migratie al speciilor de chiroptere identificate in vecinatatea Parcului National Muntii Macin .
Nevertebratele de pe amplasament sunt specii comune , care nu prezinta importanta din punct de vedere conservativ pentru amplasament cat si pentru ariile protejate din vecinatate .
In vecinatatea zonei analizate, dintre nevertebrate domina orthopterele (lacuste, cosasi, greieri), reprezentate prin specii ca Oedalus decorus, Calliptamus italicus (lacusta migratoare italiana), specii ale genurilor Sthenobothrus, Chorthippus si Omocestus, Decticus verrucivorus, Acrida hungarica, Oedipoda caerulescens, Aiolophus thalassinus, Gryllus campestre (greierele de camp). Efectivele mari de cosasi si lacuste pot asigura baza trofica pentru o serie de pasari insectivore si limicole prezente de asemenea in zonele invecinate.
In zona monitorizata au fost identificate si o serie de specii de odonate (libelule) – Sympetrum sanguineum, Symterum vulgatum, Crocothemis erythraea, Orthetrum coerulescens, Orthetrum
58 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------cancellatum, Libelulla depressa, Agrion sp. Toate aceste specii sunt comune, caracteristice unor astfel de zone datorita imediatei vecinatati cu canalul magistral de irigatie din zona, efectivele lor nefiind puse in pericol de eventuale activitati desfasurate in zona.
Dintre lepidoptere, au fost identificate o serie de specii diurne ca : Pieris rapae (fluturele alb al rapitei), Colias croceus, Colias erate, Pontia daplidice (Fam. Pieridae), Polyommatus icarus, Aricia agestis, Lycaena thersamon (Fam. Pieridae), Pararge megera, Coenonympha pamphilus (Fam. Satyridae), Apatura metis, Argynnis pandora (Fam. Nymphalidae). Starea de conservare a faunei de vertebrate in comparatie cu datele inregistrate in cadrul amplasamentului viitoarei cariere. Nr. Gradul de conservare a speciilor Specii Grupe de total de observate pe specii Specii Specii Specii Specii Specii specii vulnerabile rare periclitate endemice stabile amplasament Pesti 180 12 6 18 6 138 0 Amfibieni 12 3 - 2 1 6 0 Reptile 28 8 4 5 3 8 1 Pasari 287 75 12 36 8 156 29 Mamifere 80 31 3 9 6 31 2 TOTAL 587 129 25 70 24 339 33
59 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
In ceea ce priveste speciile de reptile identificate, acestea sunt reprezentate de guster (Lacerta viridis), specie avand o larga raspandire pe teritoriul Dobrogei. Cele doua specii de mamifere identificate in cadrul amplasamentului, sau a caror prezenta a fost relevata prin identificarea unor detalii indirecte precum vizuini, ingluvii, excremente etc., sunt urmatoarele: iepurele de camp (Lepus europaeus) si vulpea roscata (Vulpes vulpes), ambele fiind specii comune, des intalnite in Dobrogea. In cazul pasarilor, diversitatea speciilor este mai mare, cuprinzand 29 de specii dintre care 10 de specii cuibaritoare, 12 specii sedentare, 13 specii de pasaj si o specie oaspete de iarna, unele specii de pasari fiind prezente si ca specii cuibaritoare, de pasaj si/sau oaspeti de iarna, lista speciilor identificate fiind prezentata in tabelul de mai jos:
CotofanaDenumire in romana Pica pica PICPIC NON-SPECStatut de Denumire stiintifica Cod Euring Cioara de semanatura Corvus frugilegus CORFRU NON-SPECservare
CioaraErete albgriva CorvusCircus cornixmacrourus CIRMACCORNIX NON-SPECSPEC 1 E
Erete sur Circus pygargus CIRPYG NON-SPECE Sticlete Carduelis carduelis CARCAR NON-SPEC CaneparUliu porumbar CarduelisAccipiter cannabinagentilis ACCGENCARCAN NON-SPECSPEC 2 Sorecar comun Buteo buteo BUTBUT NON-SPEC Vrabie de casa Passer domesticus PASDOM SPEC 3 Sorecar mare Buteo rufinus BUTRUF SPEC 3 Acvila tipatoare mica Aquila pomarina AQUPOM SPEC 2 Vanturel rosu Falco tinnunculus FALTIN SPEC 3
Soimul randunelelor Falco subbuteo FALSUB NON-SPEC
Pescarus argintiu Larus cachinnans LARCAC NON-SPECE Pescarus razator Larus ridibundus LARRID NON-SPECE Gugustiuc Streptopelia decaocto STRDEC NON-SPEC Prigorie Merops apiaster MERAPI SPEC 3 Dumbraveanca Coracias garrulus CORGAR SPEC 2
Ciocarlie de Baragan Melanocorypha calandra MELCAL SPEC 3 Ciocarlan Galerida cristata GALCRI SPEC 3 Ciocarlie de camp Alauda arvensis ALAARV SPEC 3 Lastun de mal Riparia riparia RIPRIP SPEC 3 Randunica Hirundo rustica HIRRUS SPEC 3
Fasa de camp Anthus campestris ANTCAM SPEC 3
Pitulice mica Phylloscopus collybita PHYCOL NON-SPEC Pietrar sur Oenanthe oenanthe OENOEN SPEC 3 Pietrar rasaritean Oenanthe isabellina OENISA NON-SPEC Sfrancioc rosiatic Lanius collurio LANCOL SPEC 3 60 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
In ceea ce priveste prezenta speciilor de pasari cuibaritoare pentru care este important situl Natura 2000 ROSPA 0073 Macin – Niculitel, s-au efectuat monitorizari in vederea determinarii prezentei / absentei lor in cadrul zonei de studiu, iar in urma acestora s-au obtinut urmatoarele date:
Barza alba (Ciconia ciconia) – nu a fost observat niciun exemplar atat in perioada de cuibarit cat si pe perioada migratiei, zona amplasamentului nefiind un loc prielnic cuibaritului sau hranirii acestei specii care este adaptata la ecosisteme acvatice;
Soimul dunarean (Falco cherrug) – nu a fost observat niciun singur exemplar atat in perioada de cuibarit cat si pe perioada migratiei, zona amplasamentului nefiind un loc prielnic cuibaritului sau hranirii acestei specii;
Serparul (Circaetus gallicus) – desi pe parcursul studiilor din teren nu a fost confirmata prezenta sa, este posibil ca aceasta sa viziteze zona datorita prezentei unor specii de reptile ce fac parte din dieta normala;
Sorecarul mare (Buteo rufinus): - in zonele invecinate amplasamentului au fost identificate doua exemplare ale acestei specii care tranzitau zona in cautarea hranei, insa atat amplasamentul cat si zonele invecinate nu prezinta conditii minime pentru cuibaritul acestei specii. Alte exemplare au fost identificate pe parcursul migratiei sau in perioada de iernare;
Acvila mica (Hieraaetus pennatus) – nu a fost observat niciun singur exemplar atat in perioada de cuibarit cat si pe perioada migratiei, zona amplasamentului nefiind un loc prielnic cuibaritului acestei specii;
Uliul cu picioare scurte (Accipiter brevipes) – acesta specie nu a fost identificata in zona de studiu in principal si datorita faptului ca este o specie strict legata de ecosistemele de padure, unde cuibareste si se hraneste, cel mult fiind observat la marginile padurilor sau in luminisuri; Singura posibilitate de identificare a acestei specii in zona de studiu este pe parcursul migratiei insa prin monitorizarile efectuate nu a fost identificat niciun exemplar;
Pasarea ogorului (Burhinus oedicnemus) – in cadrul amplasamentului nu a fost identificata aceasta specie, deoarece habitatul si particularitatile geografice (terasamente destinate culturii de vita de vie) nu sunt prielnice cuibaritului si/sau hranirii acestuia. Au fost efectuate inclusiv monitorizari in perioada nuptiala cand aceasta specie este cea mai activa, inclusiv sunete de atragere, insa fara niciun exemplar nu a fost identificat;
Caprimulgul (Caprimulgus europaeus) – aceasta specie nu a fost identificata pe amplasament, un motiv fiind habitatul de aici care nu ofera conditii minime cuibaritului si/sau hranirii sale, fiind o specie legata de habitatele forestiere; 61 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Dumbraveanca (Coracias garrulus) – zona de studiu prezinta conditii bune cuibaritului si/sau hranirii acestei specii, insa au fost observate doar exemplare in zbor si doar tranzitand zona de studiu fara a prezenta vreun comportament specific de cuibarit sau hranire;
Ciocarlia de padure (Lullula arborea) - nu a fost identificata in zona amplasamentului, deoarece este legata de habitatele din vecinatatea zonelor impadurite care sunt absente atat din cadrul perimetrului carierei cat si din zonele invecinate;
Pietrarul negru (Oenanthe pleschanka) – nu a fost identificat in cadrul zonei de studiu, desi exista conditii minime pentru cuibaritul acestei specii. In schimb, au fost identificate exemplare ale acestei specii in carierele invecinate, fiind binecunoscut faptul ca exploatarile de cariere ofera conditii extrem de bune pentru cuibaritul speciilor de pietrari, cu predilectie al celor doua specii sensibile pentru tara noastra, si anume pietrarul negru (Oenanthe pleschanka) si pietrarul mediteranean (Oenanthe hispanica);
Presura de gradina (Emberiza hortulana) – este o specie care prefera zonele deschise, cu vegetatie ierboasa inalta si arbusti. Datorita faptului ca in zona nu exista multe locuri cu vegetatie crescuta care sa asigure locuri bune de cuibarit, au putut fi fost observate doar 2 – 3 exemplare pe teritoriul intregii zone de studiu.
Cea de-a doua categorie tinta de pasari pentru zona de studiu este cea a pasarilor de pasaj care pot tranzita zona in diferite scopuri: pasari care se deplaseaza de la locurile de hranire spre locurile de odihna sau cuibarit si invers, pasari care se afla in migratie precum si pasari care utilizeaza uneori zona studiata ca un potential loc de hranire si/sau odihna (cum ar fi majoritatea reprezentantilor Familiei Corvidae sau a pasarilor rapitoare).
4.5.5 Rute de migrare; adaposturi de animale pentru crestere, hrana, odihna, iernat
Migratia pasarilor, ca fenomen biologic, a fost observata cu mult timp in urma si a fost indelung studiata de oameni de stiinta din diverse domenii. Determinate in primul rand de absenta hranei specifice, multe specii de pasari efectueaza deplasari regulate pe intreaga durata a vietii lor; migratia pasarilor nu este in mod necesar rezultatul temperaturilor scazute, penajul fiind un foarte bun izolator termic. Aceste deplasari prezinta particularitati in functie de specie, iar unul dintre cele mai interesante detalii cu privire la migratie este distanta pe care unele pasari le efectueaza intr-un timp relativ scurt. La noi in tara, o serie de specii sunt prezente de primavara pana toamna, asa numitii “oaspeti de vara”, care cuibaresc la noi; odata cu toamna, aceste specii incep migratia, deplasandu-se inspre 62 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------sud, spre zona ecuatoriala, unde oferta trofica este relativ constanta tot timpul anului, sau in emisfera sudica. Alte specii sunt prezente la noi numai pe parcursul iernii. De regula, aceste specii cuibaresc in nord si venirea iernii le determina sa se deplaseze inspre sud in cautarea hranei, oprindu-se si la latitudinea la care se afla tara noastra. Exista de asemenea specii al caror areal de cuibarire se suprapune cu cartierul de iernare, aceste specii fiind prezente in aceleasi zone pe tot parcursul anului. Unele specii sunt migratoare in adevaratul sens al cuvantului, adica intreaga populatie a acestora se deplaseaza sezonier in alta zona sau regiune geografica (sau in alta emisfera), altele fiind partial migratoare (unele exemplare raman in arealul de cuibarire, altele se deplaseaza in diverse zone geografice).
Determinata genetic, nevoia de a migra este un exemplu de fenomen care s-a modelat in stransa legatura cu factorii de mediu si cu modificarile istorice ale climei. De regula, durata migratiei este mai scurta primavara decat toamna pentru majoritatea speciilor de pasari, determinata mai ales de instinctul de reproducere. Unele specii migreaza izolat, insa altele (cele mai cunoscute noua, cum ar fi gastele, ratele, berzele, randunelele) se aduna in grupuri mari in perioada premergatoare plecarii si migreaza in formatii specifice.
Aceste formatii (stoluri) sunt concepute pentru a reduce rezistenta aerului in timpul zborului si pentru a reduce efectele pradatorilor in timpul migratiei, oferind o oarecare siguranta indivizilor din stoluri, insa chiar si asa exista relativ multi factori care afecteaza pasarile (clima nefavorabila, vanatoarea, lipsa hranei, obstacole fizice). Viteza zborului si durata migratiei difera din nou in functie de specie. Pasarile din grupul Anseriformelor (gaste, rate) se deplaseaza cu viteza mare, zburand si ziua si noaptea, cu pauze putine si de regula la altitudini mari. De asemenea, traiectoria urmata in decursul migratiei este relativ liniara, pasarile din acest grup fiind capabile sa strabata “obstacolele” naturale (cum ar fi marile, lanturile muntoase), efectuand un zbor activ. Rapitoarele de zi, de talie mijlocie si mare, se folosesc de curentii ascendenti ce se creaza in preajma terenului reliefat pentru a se ridica la altitudini mari si a plana in directia dorita, economisind astfel energie. Aceasta strategie este folosita si de alte pasari de talie mare (berze, pelicani). Rapitoarele de zi evita intinderile mari de apa, pe traseul migratiei alegand locurile unde traversarea marilor este mai facila (stramtorile), creandu-se astfel un efect de “palnie”. Astfel, in zonele de stramtoare, in perioadele de migratie, se poate observa zilnic un numar mare de pasari, aceste puncte fiind de altfel folosite de ornitologi in observatii.
Distantele parcurse de pasari in timpul migratiei variaza din nou foarte mult in functie de specie. Unele migreaza pe distante scurte, de cateva sute de kilometri, altele, cum ar fi berzele, a caror migratie a fost studiata indelung, migreaza spre Africa ecuatoriala ajungand pana in sudul continentului african. Specia despre care se stie ca migreaza cel mai mult este chira polara (Sterna paradisaea). Aceasta pasare cuibareste in cercul polar de nord si odata cu venirea iernii in Arctica, migreaza de-a lungul coastelor Europei si Africii pana in Antarctica, unde ierneaza, odata cu venirea
63 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------primaverii intorcandu-se in arealul de cuibarit. intregul sau drum depaseste 35.000 de kilometri si este parcurs in 3-4 luni, fiind cel mai lung traseu inregistrat pentru o specie de pasare migratoare.
Pasarile reprezinta bioindicatori extrem de valorosi pentru analiza detaliata a ecosistemelor. Migratia acestora este un fenomen complex, neelucidat inca pe deplin, care insa ofera raspunsuri esentiale pentru aprecierea evolutiei starii ecosistemelor si a mediului in general. Prin faptul ca sunt prezente in mai multe tari pe parcursul vietii lor ca indivizi, pasarile migratoare reprezinta un fond natural comun ce intra in componenta mai multor ecosisteme, iesind astfel in evidenta necesitatea protectiei lor. In acest sens, de-a lungul timpului s-au conturat la nivel international o serie de acte legislative care prevad masurile necesare protectiei pasarilor migratoare, de exemplu: Conventia de la Berna, AEWA, Directiva Pasari. Aceste acte legislative au fost ratificate si de Romania.
Ca metode utilizate in studiul migratiei, de-a lungul timpului s-au perfectionat cateva procedee care au dat rezultate semnificative. Inelarea pasarilor, corelata cu recapturarea ulterioara a lor, marcajele la nivelul aripilor si in ultimii ani utilizarea radioemitatoarelor sunt cateva dintre acestea. Inelarea pasarilor dateaza de mai bine de 100 de ani, fiind metoda care a furnizat cele mai multe informatii asupra migratiei de-a lungul timpului. La ora actuala, o organizatie internationala (EURING) coordoneaza schemele de inelare a pasarilor la nivel european, incurajand studiile stiintifice asupra pasarilor si utilizarea rezultatelor in scopul managementului si a conservarii speciilor. Aceste metode ajuta la obtinerea de date legate de biologia speciilor si la realizarea unor harti complexe ce ofera o imagine fidela a traseelor parcurse de pasari, facilitand eforturile depuse in sprijinul conservarii acestora si, implicit, a biodiversitatii, asa cum se poate observa si in figura urmatoare:
Trasee de migratie
64 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Cele mai multe pasari din Europa ierneaza in Africa sau in Sudul Europei iar unele exemplare ajung chiar si in Orientul Apropiat. Cele mai cunoscute trasee de migratie europene sunt urmatoarele:
• Ruta Scandinaviei de Sud • Ruta Baltica • Ruta Trans Iberica • Ruta Central Mediterana • Via Pontica (partea vestica a Marii Negre) • Ruta Trans Caucaziana
Ruta de migratie Via Pontica, impreuna cu ruta Trans Iberica reprezinta una dintre cele mai semnificative rute de migratie din Europa. De-a lungul coastei Marii Negre si a Dobrogei acum aproximativ 12,000 de ani a luat nastere stravechea cale de migratie Via Pontica. Pasarile care cuibareau si populau aproximativ jumatate din suprafata Europei folosesc aceasta ruta de migratie. Studiile efectuate asupra migratiei pasarilor diurne au demonstrat ca incepand cu luna august si continuand in septembrie, de-a lungul Dobrogei si a coastei Marii Negre trec in pasaj pana la 300,000 de berze albe (Ciconia ciconia) ce reprezinta aproximativ 60% din populatia europeana a acestei specii, pana la 37, 228 de pelicani albi (Pelecanus onocrotalus), 4570 de berze negre (Ciconia nigra), aproximativ 30,660 de sorecari comuni (Buteo buteo), peste 23,000 de viespari (Pernis apivorus), 25,769 acvile aipatoare mici (Aquila pomarina), peste 3000 de soimuleti de seara (Falco vespertinus). Un numar semnificativ de specii periclitate pe plan mondial utilizeaza aceasta ruta de migratie (Via Pontica): acvila de camp (Aquila heliaca), carstelul de camp (Crex crex), pelicanul cret (Pelecanus onocrotalus), acvila tipatoare mare (Aquila clanga), vanturelul mic (Falco naumanni), eretele alb (Circus macrourus) si altele. Pe langa speciile de pasari mari aceeasi ruta este utilizata de sute de mii de paseriforme sau alte specii cu zbor activ. In total, aproximativ 379 specii de pasari pot fi intalnite in Dobrogea si de-a lungul coastei Marii Negre pe perioada migratiei.
Exista unele locuri unde pasarile se concentreaza, formand un adevarat drum de pasaj. Astfel sunt unele trecatori ale muntilor, stramtori (Gibraltar, Bosfor), tarmuri marine (Rabaci), insule (Helgaland, Capri, Cipru) sau locuri extrem de favorabile pentru popas, ca Delta Dunarii, mlastinile Rokitno, Delta Nilului, Delta Volgai etc. Aici drumurile, parcurse intr-un front larg, cateodata de cateva sute de kilometri, se concentreaza pe o fasie ingusta, desfasurand in fata ochilor nostri imaginea unui pasaj zilnic de sute de mii de pasari.
Putem spune, cu drept cuvant, ca directia pasajului a fost determinata de asemenea puncte de trecere favorabile sau locuri de popas, care permit pasarilor migratoare un popas de cateva zile, fara pericol de concurenta la hrana.
65 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Pozitia Deltei Dunarii si stramtorii Bosfor a determinat si aici concentrarea unor multiple drumuri de pasaj. Intr-adevar, pasarile din mai mult de jumatatea Europei nordice trec prin Delta Dunarii, iar drumurile de pasaj, in forma de front larg, din Europa nordica, sunt concentrate, ca intr-o palnie uriasa, la Bosfor, ca sa se desfaca iarasi, dupa trecerea peste aceasta stramtoare, intr-o multime de drumuri, mai largi sau mai inguste.
Ornitologii cunosc aceste locuri. In asemenea regiuni-cheie sunt asezate statiunile ornitologice. Aici se prind si se ineleaza pasarile si se prind de multe ori pasari inelate de alte statiuni, care, dupa masurare si cantarire sunt eliberate, comunicandu-se statiunilor de origine datele obtinute. In felul acesta s-a obtinut un material bogat de comparatie, care a ajutat la clarificarea multor probleme.
La noi in tara, o serie de specii sunt prezente de primavara pana toamna, asa numitii “oaspeti de vara”, care cuibaresc la noi; odata cu toamna, aceste specii incep migratia, deplasandu-se inspre sud, spre zona ecuatoriala, unde oferta trofica este relativ constanta tot timpul anului, sau in emisfera sudica. Alte specii sunt prezente la noi numai pe parcursul iernii. De regula, aceste specii cuibaresc in nord si venirea iernii le determina sa se deplaseze inspre sud in cautarea hranei, oprindu-se si la latitudinea la care se afla tara noastra. Exista de asemenea specii al caror areal de cuibarire se suprapune cu cartierul de iernare, aceste specii fiind prezente in aceleasi zone pe tot parcursul anului. Unele specii sunt migratoare in adevaratul sens al cuvantului, adica intreaga populatie a acestora se deplaseaza sezonier in alta zona sau regiune geografica (sau in alta emisfera), altele fiind partial migratoare (unele exemplare raman in arealul de cuibarire, altele se deplaseaza in diverse zone geografice).
Cercetarile efectuate in tara noastra referitoare la drumurile de migratie ale pasarilor in aceasta regiune au constatat prezenta unei serii de drumuri de pasaj care din directia nord-est , vest, nord si nord est vin in front larg sau drum ingust, concentrandu-se ca intr-o palnie uriasa in Delta Dunarii, de unde se continua spre Bosfor raspandidu-se apoi din nou spre Asia si Africa. Principalele drumuri de migratie ce strabat tara noastra primavara si toamna sunt ( Rudescu L.,1958):
1. Toamna
- Drumul est-elbic, adica ramura nordica a acestui drum, ce s-a desprins la nord de Satu- Mare si la sud de Munkacs, a inconjurat Carpatii prin valea Tisei, peste muntii Maramuresului si s-a indreptat inspre sud-est, pe langa Carpatii Orientali, deasupra vaii Siretului si Prutului, pana in Delta. Acest drum este frecventat de berze, gaste, garlite, rate, pasari rapitoare, prepelite si turturele si de cocori; - Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa central- nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii; 66 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
- Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci; - Drumul carpatic, venind din regiunea Carpatilor peste valea Ialomitei, muntii Dobrogei, pana la Lunca-Ceamurlia , Jurilovca, este frecventat mai ales de pasari cantatoare si pasari rapitoare, apoi de porumbei, potarnichi etc.; - Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani; - Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii.
Primele trei din drumurile mentionate sunt principale, pe cand ultimele trei sunt drumuri secundare, de importanta locala. Daca se compara aceste drumuri cu cele cunoscute din tarile vecine, se observa ca drumul pontic trece prin Rusia, fiind descoperit in secolul al XIX-lea de Menzbier, iar drumul sarmatic poate fi considerat ca ramura vestica a drumului Uralo-Caspic al lui Palmen, recunoscut si de Menzbier.
Comparand drumurile cocorilor din Delta, cu cele din restul Europei, se constata ca populatiile de cocori din doua drumuri principale euroasiatice, trec prin Delta Dunarii, si anume : drumul sarmatic si o parte a drumului uralo-volgo-caspic, iar prin vestul tarii, drumul est-elbic, modificat ca directie, peste Marea Adriatica, deoarece cocori zboara usor peste intinderi mari de ape (mari), munti inalti si alte obstacole, pe care, de exemplu, berzele le evita.
2. Primavara
Primavara drumurile prin Delta se schimba in sensul ca drumul sarmatic se concentreaza mai mult spre tarmul Marii Negre si peste Marea Neagra (Insula Serpilor, Crimeea), fara insa a pierde si ramura ce trece prin Republica Moldoveneasca, iar drumul sitarilor lipseste cu desavarsire, ultimii sitari estici trecand prin padurile Luncavita- Babadag, spre nord. In Delta nu sosesc sitari primavara. Drumurile celelalte raman oarecum aceleasi. Este mai mult ca sigur, ca vadita grabire a reintoarcerii pasarilor a produs aceasta mica schimbarea infatisarii pasajului, primavara. Ca si la descrierea generala a fenomenelor de migratie, facuta in capitolele premergatoare, aceasta descriere a drumurilor de pasaj nu trebuie considerata regid si formal. Exista aici, ca in general in problema migratiei pasarilor, o serie de exceptii, provocate mai ales de doua fenomene principale:
- Regimul hidrografic al Dunarii. - Situatia climatica a anului respectiv.
Daca, de exemplu, Dunarea a inceput sa creasca inca din timpul iernii si ofera pasarilor de apa posibilitati de trai si de repaus in lunca, atunci pasajul se imparte cam in regiunea lacurilor din sudul 67 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Constantei si o mare parte a pasarilor de apa invadeaza regiunea inundabila a Dunarii, de la Calafat pana in Insula Brailei. Acelasil ucru se poate intampla si toamna, daca apele sunt mari.
De interes pentru zona Dobrogei sunt urmatoarele rute:
Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spircaci; Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani; Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa central-nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii; Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii.
Pentru aceste specii de pasari migratoare s-au implementat si utilizat metode diferite de monitorizare care sa poata reda toate particularitatile de pasaj (directii de deplasare, culoare de migratie, comportament etc.). principala metoda de lucru utilizata a fost cea a punctelor fixe deoarece aceasta metoda poate asigura colectarea de date ce permit stabilirea dinamicilor migrationale, si fiind singura metoda utilizata de catre specialisti in cadrul studiului migratiei pasarilor.
Descrierea functiilor ecologice ale speciilor de interes comunitar afectate si a relatiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate si distributia acestora
Barza alba (Ciconia ciconia) Cuibareste ocazional in nordul Dobrogei. Zone de hranire preferate: fanete, pasune, zone umede in apropierea locurilor de cuibarit. In sit cuibaresc 14-16 perechi de barza, in special in sate, pe stalpii de curent.
Conform fisei de instituire a sitului, specia este caracterizata astfel: Cuibarit: 14-16 perechi Populatie: B – in sit exista intre 2 si 15% din populatia totala la nivel national Conservare: B - conservare buna - specie bine conservata indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere sau in stare medie sau partial degradata si usor de refacut
68 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Izolare: C – populatie neizolata, cu o arie de distributie extinsa Global: B – valoarea sitului pentru conservarea speciei este buna.
Specia nu a fost observata atat in perioada de cuibarit cat si pe perioada migratiei, zona amplasamentului nefiind un loc prielnic cuibaritului sau hranirii acestei specii care este adaptata la ecosisteme acvatice;
Soimul dunarean (Falco cherrug) Este o specie rara, care cuibareste in Dobrogea de nord (Muntii Macinului), este o specie periclitata din cele cuibaritoare in sit. Muntii Macinului reprezinta singura zona din tara unde este certificata prezenta soimului dunarean. Conform fisei sitului, specia este caracterizata astfel: Rezidenta: 6 perechi, pasaj: 2-10 indivizi. Populatie: A – intre 15 si 100% din totalul exemplarelor la nivel national se gaseste in sit Conservare: B - conservare buna - specie bine conservata indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere sau in stare medie sau partial degradata si usor de refacut Izolare: A – populatie aproape izolata Global: B – valoare sitului pentru conservarea speciei este excelenta Soimul dunarean nu a fost observat (nici un singur exemplar) atat in perioada de cuibarit cat si pe perioada migratiei, zona amplasamentului nefiind un loc prielnic cuibaritului sau hranirii acestei specii;
Serparul (Circaetus gallicus) Specie rapitoare relativ comuna in Dobrogea. Cuibareste in zona de stancarii sau in copacii batrani, incepand cu luna mai. Se hraneste pe pasunile si terenurile agricole cu mamifere mici: popandau, harciog, soarece de camp etc.
Conform fisei sitului, specia este caracterizata astfel: Cuibarit: 6-10 perechi, Pasaj: 80-120 indivizi; Populatie: C – in sit exista pana la 2% din populatia totala la nivel national Conservare: B - conservare buna - specie bine conservata indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere sau in stare medie sau partial degradata si usor de refacut Izolare: C – populatie neizolata, cu o arie de distributie extinsa Global: B – valoarea sitului pentru conservarea speciei este buna.
Desi pe parcursul studiilor din teren nu a fost confirmata prezenta sa, este posibil ca aceasta sa viziteze zona datorita prezentei unor specii de reptile ce fac parte din hrana normala;
69 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Sorecarul mare (Buteo rufinus): - Specie frecventa in Dobrogea. Cuibareste in zona Muntilor Macin. Este o specie rapitoare diurna, care se hraneste in special cu mamifere mici. Protejarea acestei specii depinde in mare masura de asigurarea hranei. Cuibareste pe stancarii, incepand cu luna mai.
Conform fisei sitului, specia este caracterizata astfel: Cuibarit: 30-60 perechi, pasaj: 30 -50 indivizi Populatie: A – in sit exista intre 15 si 100% din populatia totala la nivel national Conservare: B - conservare buna - specie bine conservata indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere sau in stare medie sau partial degradata si usor de refacut Izolare: B – populatie neizolata, dar la limita ariei de distributie Global: B – valoarea sitului pentru conservarea speciei este buna.
In zonele invecinate amplasamentului au fost identificate doua exemplare ale acestei specii care tranzitau zona in cautarea hranei, insa atat amplasamentul cat si zonele invecinate nu prezinta conditii minime pentru cuibaritul acestei specii. Alte exemplare au fost identificate pe parcursul migratiei sau in perioada de iernare;
Acvila mica (Hieraaetus pennatus)
Specie relativ comuna, in pasaj, in aceasta zona. Popandaul este o sursa de hrana foarte importanta pentru acvila mica. Este o specie bine reprezentata in sit, fiind caracteristica zonei Dobrogei de Nord. Conform fisei sitului, specia este caracterizata astfel: Cuibarit: 10-14 perechi; pasaj: 50-80 indivizi Populatie: B – in sit exista intre 2 si 15% din populatia totala la nivel national Conservare: B - conservare buna - specie bine conservata indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere sau in stare medie sau partial degradata si usor de refacut Izolare: C – populatie neizolata, cu o arie de distributie extinsa Global: B – valoarea sitului pentru conservarea speciei este buna
Nu a fost observat niciun singur exemplar atat in perioada de cuibarit cat si pe perioada migratiei, zona amplasamentului nefiind un loc prielnic cuibaritului acestei specii;
Uliul cu picioare scurte (Accipiter brevipes)
Specie relativ comuna in zona Dobrogei de nord, cuibaritoare. Prefera habitatele deschise bogate in animale de hrana. Cele mai importante teritorii de hranire terenurile deschise, unde apare popandaul ca sursa de hrana. Cuibareste in copacii din marginea padurilor si pe siruri de copaci. Este una dintre speciile de pasari rapitoare caracteristice Dobrogei de Nord. 70 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Conform fisei sitului, specia este caracterizata astfel: Cuibarit – 20-30 perechi, pasaj – 15-20 indivizi; Populatie: A – intre 15 si 100% din totalul exemplarelor la nivel national se gaseste in sit Conservare: B - conservare buna - specie bine conservata indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere sau in stare medie sau partial degradata si usor de refacut Izolare: B – populatie neizolata, dar la limita ariei de distributie Global: B – valoare sitului pentru conservarea speciei este excelenta
Acesta specie nu a fost identificata in zona de studiu in principal si datorita faptului ca este o specie strict legata de ecosistemele de padure, unde cuibareste si se hraneste, cel mult fiind observat la marginile padurilor sau in luminisuri. Singura posibilitate de identificare a acestei specii in zona de studiu este pe parcursul migratiei insa prin monitorizarile efectuate nu a fost identificat niciun exemplar;
Pasarea ogorului (Burhinus oedicnemus) – Este o specie relative comuna in zona Dobrogei de nord. Pentru cuibarit, pasarea ogorului foloseste stepele de la poalele muntilor si dealurile mai plate. Conform fisei sitului, specia este caracterizata astfel: Cuibarit: 50-80 perechi Populatie: B – in sit exista intre 2 si 15% din populatia totala la nivel national Conservare: B - conservare buna - specie bine conservata indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere sau in stare medie sau partial degradata si usor de refacut Izolare: C – populatie neizolata, cu o arie de distributie extinsa Global: B – valoarea sitului pentru conservarea speciei este buna. In cadrul amplasamentului nu a fost identificata aceasta specie, deoarece habitatul si particularitatile geografice nu sunt prielnice cuibaritului si/sau hranirii acestuia.
Caprimulgul (Caprimulgus europaeus) Este o specie des intalnita in zona Dobrogei e nord. Pentru cuibarit are nevoie de paduri si pentru hranit de terenuri agricole cu vegetatie naturala. Habitatele din sit sunt favorabile pentru aceasta specie. Conform fisei sitului, specia este caracterizata astfel: Cuibarit: 150-200 perechi Populatie: C – in sit exista pana la 2% din populatia totala la nivel national Conservare: A - conservare excelenta = elemente in stare excelenta, indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere, Izolare: C – populatie neizolata, cu o arie de distributie extinsa Global: A – valoarea sitului pentru conservarea speciei este excelenta. Aceasta specie nu a fost identificata pe amplasament, un motiv fiind habitatul de aici care nu ofera conditii minime cuibaritului si/sau hranirii sale, fiind o specie legata de habitatele forestiere; 71 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Dumbraveanca (Coracias garrulus) Este o specie comuna in Dobrogea, cuibareste doar in zonele stepice cu copaci razleti sau zonele de granita intre stepa si padure rara. De asemenea prefera apropierea apelor unde sapa galerii in malurile din argila, gresie sau loess pentru cuibarit. In lipsa hranei se apropie si de asezarile omenesti. Este o pasare activa ziua, hrana principala a ei o constituie insectele.
Conform fisei sitului, specia este caracterizata astfel: Cuibarit: 160-240 perechi Populatie: B – in sit exista intre 2 si 15% din populatia totala la nivel national Conservare: B - conservare buna - specie bine conservata indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere sau in stare medie sau partial degradata si usor de refacut. Izolare: C – populatie neizolata, cu o arie de distributie extinsa Global: B – valoarea sitului pentru conservarea speciei este buna. Zona de studiu prezinta conditii bune cuibaritului si/sau hranirii acestei specii, insa au fost observate doar exemplare in zbor si doar tranzitand zona de studiu fara a prezenta vreun comportament specific de cuibarit sau hranire;
Ciocarlia de padure (Lullula arborea) Specie frecventa Dobrogea, cuibareste in zona Muntilor Macin.
Conform fisei sitului, specia este caracterizata astfel: Cuibarit: 800-1400 perechi; Pasaj: 15000-20000 indivizi. Populatie: D – populatie nesemnificativa; Conservare: B - conservare buna - specie bine conservata indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere sau in stare medie sau partial degradata si usor de refacut Izolare: C – populatie neizolata, cu o arie de distributie extinsa Global: C – valoarea sitului pentru conservarea speciei este considerabila. Aceasta specie nu a fost identificata in zona amplasamentului, deoarece este legata de habitatele din vecinatatea zonelor impadurite care sunt absente atat din cadrul perimetrului carierei cat si din zonele invecinate;
Pietrarul negru (Oenanthe pleschanka) Specie relativ comuna in Dobrogea si in sit, cuibaritoare, Prefera zonele cu stancarii si pietrisuri. Populatia cea mai mare este prezenta in Dobrogea. Cloceste 4-6 oua in fisurile stancilor, se hraneste cu insecte. Conform fisei sitului, specia este caracterizata astfel: Cuibarit: 200-300 indivizi; Populatie: A – in sit exista intre 15 si 100% din populatia totala la nivel national
72 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Conservare: A - conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere, Izolare: B – populatie neizolata, dar la limita ariei de distributie Global: A – valoarea sitului pentru conservarea speciei este excelenta Aceasta specie nu a fost identificat in cadrul zonei de studiu, desi exista conditii minime pentru cuibaritul acestei specii. In schimb, au fost identificate exemplare ale acestei specii in carierele invecinate, fiind binecunoscut faptul ca exploatarile de cariere ofera conditii extrem de bune pentru cuibaritul speciilor de pietrari, cu predilectie al celor doua specii sensibile pentru tara noastra, si anume pietrarul negru (Oenanthe pleschanka) si pietrarul mediteranean (Oenanthe hispanica);
Presura de gradina (Emberiza hortulana) Specie frecventa, cuibaritoare zona Dobrogei de nord, Conform fisei sitului, specia este caracterizata astfel: Cuibarit: 250-400 perechi. Populatie: C – in sit exista pana la 2% din populatia totala la nivel national Conservare: A - conservare excelenta = elemente in stare excelenta, indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere, Izolare: C – populatie neizolata, cu o arie de distributie extinsa Global: A – valoarea sitului pentru conservarea speciei este excelenta Este o specie care prefera zonele deschise, cu vegetatie ierboasa inalta si arbusti. Datorita faptului ca in zona nu exista multe locuri cu vegetatie crescuta care sa asigure locuri bune de cuibarit, au putut fi fost observate doar 2 – 3 exemplare pe teritoriul intregii zone de studiu.
Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate
Pentru analiza structurii si dinamicii populatiiilor afectate de implementarea proiectului au fost alese puncte cheie care sa acopere intreaga zona de studiu in vederea identificarii directiilor si culoarelor de pasaj preferate de speciile de pasari. Perioadele de monitorizare au fost astfel selectate incat sa surprinda perioadele de varf al migratiei in vederea stabilirii importantei eventualelor rute de migratie ce traverseaza zona de studiu. In figura de mai jos se poate observa dinamica migratiei pe teritoriul Dobrogei, dinamica ce releva faptul ca amplasamentul carierei (punctul galben) este situat intre principalele rute de migratie (linii rosii), fapt sustinut si de numarul foarte redus de pasari observate in perioadele de migratie (mai putin de 50 de exemplare/zi), numar ce pentru perioada migratie este extrem de mic, chiar nesemnificativ comparativ cu rutele principale unde se observa peste 1000 de exemplare/zi.
73 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Dinamica migratiei in Dobrogea
Desi amplasamentul carierei este situat in apropierea unei rute de migratie, ca in cazul intregului teritoriu din Dobrogea ( figura de mai sus ), exista efective reduse de pasari care deviaza de la rutele de migratie, in special pasari imature, fiind posibil astfel de observat specii migratoare pe aproximativ intreaga suprafata a Dobrogei. Din aceasta cauza este posibila trecerea unor exemplare de pasari pe perioada pasajului pe deasupra amplsamentului carieirei, insa datorita particularitatilor rutei de migratie, care in acest caz este reprezentata de ruta Via Pontica, pasarile care tranziteaza amplasamentul carierei zboara la altitudini foarte mari, de peste 500 de metri, datorita faptului ca in prealabil au tranzitat culmile muntilor Macin, in special culmea Pricopan, unde cu ajutorul curentilor termali s-au ridicat la altitudini mari, unde se pot folosi de curenti puternici spre a migra mai departe. Acest fapt reiese si din figura de mai jos , unde se poate observa amplasarea carierei in afara rutei de migratie:
74 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Migratia in zona monitorizata
In ceea ce priveste speciile migratoare care tranziteaza amplasamentul carierei, acestea urmeaza directia N-N-E → S-S-V (liniile galbene), dupa cum se poate observa si in figura de mai jos :
75 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Dinamica migratiei pasarilor in cadrul amplasamentului
Datorita suprafetei mici a amplasamentului s-a ales un singur punct fix (punctul galben) din care s-a efectuat monitorizarea migratiei, acest punct asigurand o buna acoperire atat a zonei amplasamentului cat si a zonelor adiacente.
Ca urmare a monitorizarilor pe perioada migratiei, pe langa particularitatile legate de numarul redus de pasari identificate, s-a observat de asemenea ca in cazul speciilor de pasari de dimensiuni medii si mari, acestea zboara la altitudini relativ mari, de peste 800 de metri, iar speciile de mici dimensiuni tind sa zboare la altitudini mai joase, de aproximativ 100 - 300 de metri. De asemenea, multe specii de mici dimensiuni (passeriforme) prezinta o directie de migratie pe directia vest – est, indreptandu-se inspre coasta Marii Negre, care este principala ruta de migratie a speciilor de passeriforme. In plus, de mentionat este faptul ca datorita amplasarii unor culmi inalte mai la nord,
76 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------reprezentate de Muntii Macin, pasarile migratoare care trec pe deasupra amplasamentului carierei au un culoar de zbor situat la altitudini foarte mari, de peste 500 de metri.
Speciile de pasari de pasaj identificate ca urmare a monitorizarii sunt mentionate in capitolele anterioare.
Cea de-a treia categorie distincta de pasari este cea reprezentata de catre pasarile care ierneaza pe teritoriul Dobrogei. Dintre aceste specii cea mai mare importanta o prezinta populatiile de gaste care ierneaza in numar semnificativ pe teritoriul Dobrogei, iar dintre acestea, gasca cu gat rosu (Branta ruficollis) este specia cea mai semnificativa, fiind periclitata pe plan mondial.
Distributia populatiilor de gaste pe parcursul iernii tinde sa fluctueze in functie de conditiile climatice (temperatura, inghetarea lacurilor, stratul de zapada etc.), astfel ca in timpul aceleiasi ierni acestea vor parcurge un traseu cuprins intre complexul lagunar Razim – Sinoe si lacurile litorale Shabla si Durankulak din Bulgaria.
Toate aceste date dovedesc ca zona studiata poate fi cel mult tranzitata de populatii mici de gaste care se pot deplasa dinspre locurile traditionale de hranire si odihna reprezentate de complexul lagunar Razim – Sinoe catre zonele aflate dincolo de Dunare, lucru dovedit de observatii ale unor populatii mici de gaste prezente in aceste zone, fapt dovedit si de monitorizarile efectuate in acest sens in ultimii 13 ani. De asemenea, datorita particularitatilor geografice (relief discontinuu) precum si a faptului ca zona de studiu nu asigura conditii bune pentru hranire, nefiind multe culturi agricole favorabile, prezenta speciilor de gaste in perimetrul carierei este exclusa. In urma monitorizarilor din teren nu au fost identificate populatii de gaste care sa se hraneasca sau sa tranziteze amplasamentul carierei, aceste date obtinute venind in sprijinul celor mai sus relatate.
4.5.6 Informatii despre speciile locale de ciuperci; cele mai valoroase specii care se recolteaza în mod obisnuit, resursele acestora.
Nu este cazul .
77 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
4.5.7 Evaluarea impactului proiectului
Impactul direct si indirect
Impactul direct se va produce pe durata constructiei si functionarii proiectului in perimetrul in suprafata de 41,4522 ha care este incadrat in categoria de pasune, reprezentand dealuri unde pajistile stepice naturale datorita activitatilor antropice in principal prin terasarea terenului, pasunatul intensiv, dar si practicarea unei agriculturi intensive si extensive au fost inlocuite de cele seminaturale. In urma deschiderii acestei cariere, prin decopertarea solului vor fi inlaturate elementele floristice din zona perimetrului de exploatare, organizarii de santier si a drumurilor din interiorul carierei. De asemenea o influenta negativa asupra vegetatiei o poate avea praful si pulberile rezultate in urma procesului de exploatare si prelucrare a pietrei. In concluzie aceasta activitate va avea un impact semnificativ asupra vegetatiei prezente pe amplasament. Avand in vedere ca vegetatia prezenta pe amplasament nu reprezinta nici un habitat de interes conservativ si nu au fost identidicate pe amplasament specii protejate in legislatia nationala si comunitara, zona nu a fost inclusa in reteaua Siturilor de Importanta Comunitara Natura 2000 din Romania . In acest caz , prin masurile de reconstructie ecologica ce se vor impune a se realiza la finalizarea exploatarii , habitatul se poate reface.In ceea ce priveste speciile de pasari de interes comunitar, deoarece nu au fost identificate pe amplasament, nu se preconizeaza un impact asupra acestora.
Impactul pe termen scurt sau lung
Pe termen scurt impactul va fi negativ asupra elementele floristice din zona perimetrului de exploatare. Pe termen lung impactul se va mentine asupra terenurilor ocupate de perimetrului de exploatare, organizarii de santier si a drumurilor din interiorul carierei.Aceste suprafete nu sunt ocupate cu specii de interes conservativ comunitar
Impactul din faza de constructie, de operare si de dezafectare
In faza de constructie si operare impactul va fi negativ asupra elementelor floristice (care nu sunt de interes conservativ comunitar) In faza de dezafectare, impactul va fi temporar asupra habitatelor prezente in zona concesionata, prin masurile de reconstructie ecologica ce se vor impune a se realiza la finalizarea exploatarii , habitatul se poate reface. Amplasamentul va fi supuse unui proces de renaturare avand in vedere capacitatea de regenerare foarte mare a vegetatiei si pentru care apreciem ca se poate reface in maxim 2 ani. In urma implementarii programului de monitorizare a speciilor de pasari s-a putut realiza un tablou 78 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------avifaunistic complet al zonei de studiu. In acest sens, se poate remarca prezenta unui numar de aproximativ 22 de specii de pasari cuibaritoare si rezidente, care fie cuibaresc in zona de studiu, fie tranziteaza zona de studiu de la un loc de hranire la altul sau de la locurile de cuibarit la locurile de hranire (cum este cazul majoritatii speciilor adaptate la ecosistemele acvatice), fie sunt prezente in zona datorita faptului ca prezenta zona de studiu reprezinta un potential loc de hranire (cum este cazul speciilor din Familia Corvidae si a speciilor de pasari rapitoare), fie sunt specii care tranziteaza zona in cursul migratiei. In programul de monitorizare au fost adoptate inclusiv studii privind etologia (studii comportamentale) speciilor rezidente sau a celor care se hranesc in cadrul zonei de studiu, in vederea stabilirii intensitatii activitatilor desfasurate de populatiile pasarilor in cadrul zonei de studiu. Ca urmare a acestor studii etologice s-a observat ca activitatea populatiilor locale de pasari este relativ redusa, distributia acestora este foarte limitata iar abundenta totala este de asemenea foarte redusa. In plus, din totalul de 29 de specii de pasari identificate in zona de studiu (amplasament cariera + zone adiacente) doar un numar extrem de redus de specii au prezentat un caracter de pasari locale care cuibaresc sau se hranesc in zona, restul fiind reprezentat de specii de pasari care au tranzitat zona de studiu, chiar si pentru o singura data, fie in deplasarea lor de la locurile de cuibarit la locurile de hranire si invers, fie in parcursul migratiei, demonstrand astfel ca tabloul avifaunistic al speciilor de pasari autohtone amplasamentului carierei este extrem de redus, asa cum reiese si din graficul urmator ( fig. 36 ) :
Evaluarea speciilor de pasari autohtone
De asemenea, din totalul celor 20 de specii de tranzit, aproximativ 12 specii au fost observate in mai putin de 25% din cazuri, fapt ce demonstreaza ca amplasamentul carierei nu se intersecteaza cu rutele comune de tranzitie acestor specii, fiind doar intamplator traversat de unele exemplare izolate si nicidecum de populatii ale acestor specii. Restul de 8 specii de pasari care au fost observate constant in zona amplasamentului sunt reprezentate de specii comune, cu o larga raspandire in cadrul Dobrogei si a Romaniei, astfel ca acestea au o distributie relativ uniforma pe tot teritoriul tarii. 79 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Tinand cont de aceste particularitati putem evalua nivelul potentialului impact pe termen scurt, mediu si lung, asupra speciilor de pasari exercitat de deschiderea carierei in aceasta zona. Astfel, datorita biodiversitatii scazute a speciilor de pasari autohtone, impactul carierei asupra acestora este foarte scazut, aproape absent, deoarece aceste specii nu reprezinta populatii izolate ale unor specii cu distributie restransa, astfel ca numarul exemplarelor afectate de deschiderea carierei este nesemnificativ fata de populatiile totale ale acestor specii. In plus, deschiderea carierei nu va afecta speciile de pasari de interes comunitar caracteristice sitului Natura 2000 ROSPA 0073 Macin – Niculitel deoarece acestea nu au fost identificate in cadrul amplasamentului atat ca si pasari cuibaritoare cat si ca pasari care se hranesc, iar impactul acesteia fata de zonele traditionale de cuibarit si hranire ale speciilor de pasari caracteristice sitului Natura 2000 ROSPA 0073 Macin – Niculitel este inexistent datorita distantelor de peste 2 km la care sunt situate. In ceea ce priveste speciile de pasari care cuibaresc pe terenurile agricole din vecinatate, respectiv colonii ale unor specii de mici dimensiuni cum ar fi speciile de ciocarlii, acestea nu vor fi afectate aproape deloc, deoarece sunt obisnuite cu influenta antropica exercitata de utilajele agricole zgomotoase care lucreaza terenurile, astfel ca tranzitul masinilor de mare tonaj pe drumurile din zona nu va influenta negativ distributia si comportamentul acestora.
Amplasamentul carierei poate oferi conditii de hranire pentru noua specii autohtone, care si cuibaresc in apropiere, dar care prefera totusi culturile agricole din vecinatatea amplasamentului (datorita abundentei hranei). Astfel , conform acestor particularitati putem concluziona ca deschiderea carierei nu va avea nici un efect negativ in ceea ce priveste afectarea zonelor de hranire si cuibarit ale speciilor de pasari caracteristice sitului Natura 2000 ROSPA 0073 Macin- Niculitel .
In ceea ce priveste speciile de pasari care tranziteaza zona studiata catre diferite locuri de hranire sau cuibarit, impactul produs de cariera este cu atat mai mic cu cat acestea tind sa tranziteze zona in zbor la altitudini mari, altitudini la care impactul activitatilor din cariera este aproape inexistent.
Referitor la chiroptere – pe amplasament nu exista conditii de dezvoltare a unor habitate pentru aceste mamifere . Cea mai apropiata pestera ( neomologata ) este Pestera lui Terente , situata la aproximativ 1000 m de proprietatea SC ALAS ROMANIA SRL si 250-300 m de Rezervatia Naturala Chervant-Priopcea ( care este partial impadurita si prezinta fisuri in stancile existente si care ar putea oferi conditii de habitat pentru aceste mamifere).
Avand in vedere pozitionarea Pesterii lui Terente fata de amplasamentul carierei SC ALAS ROMANIA SRL ( respectiv la o distanta de peste 1000 de m pe directia Sud-Est ) este exclus ca specia prioritara Rhinolophus ferrumequinum sa tranziteze zona , atata timp cat la 500 m functioneaza o cariera si la 250-300 m exista o zona impadurita – Rezervatia Chervant- Priopcea 80 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------care-i poate asigura habitatul propice . Mai mult decat atat, intre pestera si amplasamentul investitiei exista un lant de dealuri care depaseste cota maxima a locatiei SC Alas Romania SRL . In aceste conditii tinand cont si de rezultatele monitorizarilor efectuate si de alti specialisti in chiroptere ( Richard Hoffmann , Chachula Oana – angajat Societatea Ornitologica Romana ) facem precizarea ca este exclus ca amplasamentul carierei sa se situeze pe culoarul de migratie al speciilor de chiroptere identificate in vecinatatea Parcului National Muntii Macin .
Impactul rezidual poate fi determinat de cantitatea si calitatea rocii utile valorificate: · daca roca utila va fi valorificata pana la cota + 110,00 m ,pe toata suprafata , prin reecologizare ,forma de relief poate deveni teren plat , cu destinatia pasune ; · daca roca utila se gaseste in cantitate limitata si exploatarea se opreste la o cota mai mare de + 110,00 m , prin reecologizare forma de relief poate fi movila sau deal . In aceste conditii , in functie de dispunerea rocii utile pe suprafata de exploatare ,pot ramane trepte ecologizate care favorizeaza aparitia mai multor specii de pasari ,asa cum va fi descris mai jos.
Situarea carierei care face obiectul prezentului raport lângă o carieră care se intande pe o suprafata foarte mare, a cărei exploatare durează de foarte mulţi ani, precum şi învecinarea cu alte cariere de diverse dimensiuni nu prezintă o influenţă negativă sporită asupra biodiversităţii deoarece această zonă este deja sub influenţa factorilor antropici de foarte mulţi ani, astfel că biodiversitatea a fost modelată iniţial, la deschiderea primelor cariere, când a fost exercitat un impact negativ asupra biodiversităţii, însă care acum nu se poate accentua deoarece biodiversitatea din zonă este adaptată la aceste condiţii, având o distribuţie aşa cum a fost descrisă în capitolele anterioare. Astfel, impactul cumulat al tuturor acestor cariere este neschimbat cu sau fără cariera care face obiectul prezentului raport, aceasta neexercitând niciun impact negativ suplimentar, pentru că speciile de păsări care ar fi putut fi afectate de această activitate au fost înlocuite acum mulţi ani când s-au început primele exploatări. De fapt, acesta este şi motivul pentru care a fost aleasă această locaţie, pentru că se află într-o zonă deja supusă influenţelor determinate de exploatările de carieră, unde impactul cumulativ este acelaşi cu sau fără această nouă carieră, spre deosebire de amplasarea acesteia într-o zonă situată la distanţă mare faţă de celelalte cariere existente, unde impactul asupra biodiversităţii ar fi putut fi mai mare. Din punct de vedere al biodiversităţii, alegerea acestei variante de amplasament este cea mai benefică pentru biodiversitate deoarece nu afectează habitate prioritare şi/sau specii de păsări prioritare, caracteristice pentru siturile Natura 200, având chiar un pronunţat impact pozitiv pe termen mediu şi lung prin expunerea unor pereţi de piatră care pot asigura multe locuri de cuibărit pentru specii de păsări de o mare importanţă pentru biodiversitatea dobrogeană precum specii de pietrari (Oenanthe pleschanka, Oenanthe hispanica), mierla de piatră (Monticola saxatilis), specii de şoimi etc., specii a căror prezenţă într-o zonă a stat la baza desemnării zonei respective sit SPA Natra 2000, acestea fiind specii prioritare pentru zona Dobrogei şi care momentan nu sunt prezente pe amplasament datorită habitatului nefavorabil (terasamente culturi viţă de vie). De asemenea,
81 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------trebuie menţionat că astfel de specii importante pentru avifauna Dobrogei au fost observate cuibărind în cariere care erau încă în exploatare, fiind de altfel mai multe specii de păsări care cuibăresc în cariere încă în exploatare fără a fi deranjate de activităţile specifice, fapt demonstrat în urma a peste 3 ani de observaţii ornitologice şi etologice asupra diversităţii avifaunistice din carierele dobrogene.
În concluzie, impactul carierei asupra biodiversităţii este nesemnificativ pe termen scurt, însă va avea un impact uşor şi mediu pozitiv pe termen mediu şi îndelungat, atunci când odată cu limitarea şi apoi încetarea exploatării, biodiversitatea amplasamentului va creşte şi va fi mult mai bine reprezentată decât biodiversitatea iniţială identificată pe amplasament.
Impactul cumulat
In apropierea obiectivului nou de investitie proiectat , exista obiective industriale, constand in exploatarile la zi ale rocilor utile de origine magmatica si anume: - exploatarea la zi a riolitelor in perimetrul „Iglicioara” administrata de S.C. „CARPAT AGREGATE” S.A. – Bucuresti, - perimetrele de exploatare ale granitelor „Fantana lui Manole” si „Iacobdeal”, ambele cariere administrate de S.C. „TARMAC” S.A. – Bucuresti, - exploatarea la zi a riolitelor „Cerna - Bujorul Bulgaresc” administrata de Societatea Comerciala „TEHNOLOGICA RADION” S.R.L. – Bucuresti, - cariera de granit „Dealul Piatra Rosie” administrata de Societatea Comerciala „URANUS PLUTON” S.R.L. – Constanta.
Distantele dintre amplasamentul SC ALAS ROMANIA SRL si celelalte exploatari/cariere de piatra aflate in functiune sau in procedura de autorizare din punct de vedere al reglementarilor legate de protectia mediului sunt : 60 m pana la SC Tarmac SA ; 2700 m pana la SC Rom Trans SRL ; 1500 m pana la SC Cariere Plus SRL ; 3100 m pana SC Carpat Agregate – Cariera Iglicioara ; 1500 m pana la perimetrul de exploatare apartinand SC Tehnologica Radion SA ; 3900 m pana la amplasamentul SC Uranus Pluton SRL ; 2600 m pana la amplasamentul SC Dumagregat SRL .
Amplasamentele enumerate mai sus sunt reprezentate in harta de mai jos :
82 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Referitor la impactul cumulat datorat zgomotului produs de carierele care-si desfasoara activitatea in extravilanul localitatii Turcoaia facem urmatoarele precizari : Pentru a se studia impactul pe care-l va avea activitatea desfasurata in cariera asupra ariilor protejate mentionate mai sus si asupra locuitorilor comunei Turcoaia se descriu in continuare zgomotul si vibratiile preconizate . Pentru cariera „BUJORUL ROMÂNESC” fiind adoptată metoda de exploatare în fronturi lungi, resursa de roca utilă va fi deschisă prin atacarea unor trepte de 15 m înălţime fiecare la cotele de nivel +155 m; +140 m; +125 m şi +110 m. Orizonturile deschise la nivelul cotelor specificate mai sus vor fi exploatate prin procedeul împărţirii treptelor în intrânduri şi blocuri, cu scopul asigurării unei continuităţi permanente a ciclului de lucru în frontul de extracţie a utilului.
83 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Dimensiunea unui bloc fiind determinată de configuraţia masivului, lungimea maximă a frontului de exploatare, ce se va împuşca la un ciclu de lucru, va fi în funcţie de lungimea blocului pe treaptă. Întrucât riscurile de deteriorare a obiectivelor, datorită efectuării lucrărilor de împuşcare, sunt proporţionale cu greutatea încărcăturilor explozive detonate la o împuşcare, evaluarea acestor riscuri se va face în cele ce urmează în raport cu aceea împuşcare, la care se va utiliza cea mai mare cantitate de materie explozivă. Astfel, încărcătura maximă de exploziv (exprimată în kg echivalent TNT), ce se va detona la o repriză pe parcursul exploatării resursei de rocă utilă, în limitele perimetrului instituit de 41,4522 ha, va fi: QTNTmax = 10.193 kg echiv. TNT. Influenţa lucrărilor de împuşcare asupra obiectivelor din zona adiacentă carierei se poate analiza sub aspectul următoarelor trei manifestări: Ø din punct de vedere seismic; Ø din punct de vedere al undei de şoc aeriene; Ø din punct de vedere al aruncării fragmentelor de rocă la distanţă. La evaluarea riscurilor de deteriorare a obiectivelor aflate în zona de influenţă a lucrărilor de împuşcare se va ţine seama de intensitatea efectelor exploziilor asupra unor obiective aflate, atât în incinta perimetrului de exploatare instituit, cât şi asupra celor aflate în zona adiacentă perimetrului. În zona de influenţă a lucrărilor de împuşcare efectuate în perimetrul carierei „BUJORUL ROMÂNESC” sunt identificate următoarele obiective necesare de protejat: - reţeaua electrică de medie tensiune (de 20 kV) dezafectată, aflată la distanţa cuprinsă între 20 m şi 200 m de limita vestică a perimetrului de exploatare; - canalul, în acest moment nefuncţional al sistemului de irigaţie, aflat la distanţa cuprinsă între 50 m şi 270 m de limita vestică a perimetrului de exploatare; - staţia de pompare dezafectată a aceluiaşi sistem de irigaţie, aflată la 30 m distanţă de limita nord – vestică perimetrului de exploatare instituit; - intravilanul localităţii Turcoaia, aflat la cca. 720 m distanţă spre V de imita vestică a perimetrului de exploatare instituit; - drumul naţional DN 22D Caugagia – Slava Cercheză - Ciucurova – Horia – Măcin, aflat la cca. 380 m distanţă spre NE de limita nordică a perimetrului; - terenurile agricole aflate în proprietate privată a unor diverşi cetăţeni, situate în imediata vecinătate a laturii sudice şi sud - vestice a perimetrului de exploatare; - obiectivele de investiţie amplasate în zonele de deservire generală a perimetrului instituit (staţia de concasare – sortare, organizarea de şantier, utilităţi, depozitul de produse finite, haldele de steril).
Nu în ultimul rând, la evaluarea efectelor lucrărilor de împuşcare asupra mediului înconjurător trebuie ţinut seama de faptul că, perimetrul carierei se află la următoarele distanţe de principalele arii naturale protejate instituite în zonă: - Parcul Naţional „MUNŢII MĂCINULUI”, la o distanţă de cca. 3,2 km de limita nord - estică a perimetrului; - ROSCI 123 Muntii Macinului , la o distanta de cca 600 m de limita nord-estica a perimetrului ; 84 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
- Rezervatia Chervant - Priopcea , la o distanţă de 500 m de limita estică a perimetrului - Locul Fosilifer Dealul Bujoarelor , la aproximativ 300 m de amplasament . Dintre aceste obiective, reţeaua electrică şi canalul de irigaţie, deşi se află la mică distanţă de limita perimetrului de exploatare instituit, acestea practic nu vor fi afectate de efectele exploziei, din trei motive principale, şi anume: - aceste obiective sunt dezafectate de elementele lor cele mai vulnerabile la efectele exploziilor (de firele electrice aeriene, şi respectiv de dalele confecţionate din beton şi montate pe lateralele canalului de irigaţie; - asupra stâlpilor de susţinere a firelor electrice şi asupra canalului de irigaţie dezafectat, efectele undelor seismice sunt total neglijabile, chiar şi la detonarea încărcăturii maxim posibile de realizat în carieră, de 10.193 kg echiv. TNT, întru-cât stâlpii sunt confecţionaţi din beton armat, iar pereţii laterali ai canalului au înclinare mică, la limita stabilităţii maxime la şocuri dinamice; - amplasamentele celor două obiective de protejat se află pe o direcţie abătută faţă direcţiile de propagare ale undelor de şoc aeriene, pe toate cele 4 trepte de exploatare în lucru, astfel nici fragmentele de roci aruncate de suflul exploziei nu vor afecta respectivele obiective.
Protecţia staţiei de pompare aflată în imediata vecinătate nord – vestică a perimetrului, nu prezintă nici un interes, deoarece în prezent este total dezafectată. Evaluarea riscurilor de deteriorare a obiectivelor aflate în zona de influenţă a lucrărilor de împuşcare s-a realizat sub următoarele criterii: Intravilanul localităţii Turcoaia se află la o distanţă de cca. 720 m de limita vestică a perimetrului de exploatare instituit. Frontul de împuşcare în cazul carierei „BUJORUL ROMÂNESC” va fi orientat în direcţia intravilanului localităţii. Astfel, efectele exploziilor asupra acestui obiectiv sunt evaluate în proiect prin cele trei manifestări specificate mai sus, şi anume: Ø din punct de vedere seismic; Ø din punct de vedere al undei de şoc aeriene; Ø din punct de vedere al aruncării fragmentelor de rocă la distanţă.
Efectul seismic al exploziilor Detonarea încărcăturilor explozive în carieră totdeauna constituie o sursă de generare a undelor seismice, care poate afecta construcţiile aflate în zona de influenţă a activităţii de exploatare. Detonarea unei încărcături explozive în carieră provoacă, până la o anumită distanţă, mişcarea armonică a particulelor de rocă, cu o frecvenţă relativ mare, manifestată prin fenomenul de vibrare a terenului. Aceste vibraţii transmit asupra obiectivelor din zona de influenţă a exploziilor eforturi de
85 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------compresiune – întindere, forfecare şi încovoiere, ce pot provoca fisuri în structurile construcţiilor respective. Deteriorările produse de vibrarea terenului pot fi de natură structurală şi de natură arhitecturală. Deteriorările structurale afectează elementele esenţiale ale construcţiilor, de care depinde stabilitatea lor şi siguranţa ocupanţilor acestora. Deteriorările arhitecturale, în schimb, sunt superficiale şi nu afectează structurile de rezistenţă ale acestor construcţii. Evident, nivelul vibraţiilor, care pot conduce la deteriorări arhitecturale, este mult mai jos, decât cel ce provoacă deteriorări structurale. Fenomenul de rezonanţă poate cauza grave deteriorări, chiar şi la niveluri joase ale vibraţiei. Evaluarea riscului de deteriorare a construcţiilor aflate în zona de influenţă a împuşcărilor din carieră se poate realiza în baza mai multor criterii de calcul, şi anume: a) mărimea deplasării particulei, u [mm]; b) mărimea vitezei particulei, v [cm/s]; c) mărimea acceleraţiei mişcării particulei, g = 9,81 m/s2; d) energia relativă, ER; e) factorul Zeller, Z; f) intensitatea vibraţiilor, vibrar, S; g) valoarea mediată a spectrului pseudo-vitezelor relative,(SPVR)m, m/s. Ţinând seama că, undele Rayleigh produse de explozii sunt intense şi prezintă de regulă cel mai mare pericol pentru construcţii, de regulă se determină şi parametrii determinanţi ai riscului de deteriorare a construcţiilor de undele R. Întru-cât, viteza particulei reprezintă parametrul dinamic cel mai important, în proiect riscul de deteriorare a obiectivelor aflate în zona de influenţă a lucrărilor de împuşcare este evaluat în baza criteriului mărimea vitezei particulei, v [cm/s]. Evaluarea riscului de deteriorare a construcţiilor aflate în intravilanul localităţii Turcoaia s-a realizat în ipoteza detonării a celei mai mari încărcături explozive posibil de utilizat în această carieră la o repriză, şi anume de 10.193 kg echiv. TNT, cu fracţionarea acestei încărcături pe 16 trepte de întârziere în 25 milisecunde. Astfel, în proiect s-a prognozat că, la distanţa de 720 m în faţa frontului de împuşcat particulele terenului vor avea o viteză de vibrare v = 0,121 cm/s. Comparând rezultatul calculului cu limitele prevăzute de „Prescripţiile tehnice privind măsurarea vitezei de oscilaţii a solului şi de determinare a cantităţii de explozivi nepericuloase din punct de vedere seismic” din „Norme specifice de protecţia muncii pentru depozitarea, transportul şi folosirea materiilor explozive”, elaborate de M.M.P.S. prin Ordinul nr. 838/14.11.1999, ce admit viteza maximă de oscilaţie nepericuloasă pentru construcţii valoarea de 0,5 cm/s, observăm că la viteza calculată la cantitatea maximă preliminată de încărcătură, exploziile în carieră nu vor afecta structurile construcţiilor rurale, intensitatea seismică maxim posibilă fiind de gradul IV.
Efectul din punct de vedere al undei de şoc aeriene Imediat după declanşarea exploziei, gazele de ardere în expansiune fac să apară în aer o undă de presiune numită undă de şoc aeriană. Această undă de şoc se caracterizează printr-o suprapresiune (o creştere bruscă a presiunii peste cea atmosferică). Această creştere a presiunii 86 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------este urmată de o descreştere, ceea ce face ca după un anumit timp, faza pozitivă a variaţiei de presiune să fie urmată de o fază negativă, în care presiunea devine mai mică decât cea atmosferică. În mod obişnuit, următoarele patru mecanisme sunt responsabile de generarea vibraţiilor aerului de către explozii: a) exploziile în aer; b) evacuarea gazelor în atmosferă de la încărcăturile de exploziv neburate; c) degajarea în atmosferă a gazelor de la fitilul detonant; d) mişcarea terenului produsă de explozie este transmisă aerului. Detonarea încărcăturilor explozive neburate în carieră este interzisă prin norme şi exclusă, datorită regulilor de supraveghere şi control al lucrărilor de împuşcare, ce se vor institui aici. Intensitatea maximă a undei de şoc aeriene va fi în situaţia detonării încărcăturii explozive de: QTNTmax = 10.193 kg echiv. TNT. Distanţa de siguranţă reper dintre locul de declanşare a exploziei şi obiectivul de protejat, pentru evaluarea efectului exploziei din punct de vedere al undei aeriene de şoc, pentru exploatarea la zi „BUJORUL ROMÂNESC” va fi tot de 720 m. Ţinând seama de faptul că, încărcătura explozivă în cea mai mare parte nu va fi detonată în aer liber, ci în interiorul cavităţilor săpate în masiv, influenţa suprapresiunii din frontul undei de şoc aeriene produsă de detonarea încărcăturilor explozive din găurile de sondă este evaluată în proiect numai din acest punct de vedere.Prin calcul a rezultat suprapresiunea din frontul undei de şoc aeriene, la valoarea de 3,21 × 10-4 kgf/cm2. Se constată că, în urma detonării unei încărcături de 10.193 kg echiv. TNT, exploziile în carieră nu vor avea efect de distrugere asupra gospodăriilor aflate la distanţa cea mai apropiată de locul de declanşare a exploziilor, de 720 m, iar locuitorii satului nu vor suferi nici un fel de traumă, deoarece acestea vor fi sub nivelurile maxim admise de 0,01 kgf/cm2, şi respectiv de 0,2 kgf/cm2.
Efectul din punct de vedere al aruncării fragmentelor de rocă la distanţă
Aruncarea fragmentelor de rocă la distanţă de suflul exploziei nu va prezenta niciun risc pentru intravilanul localităţii Turcoaia, aflat la o distanţă de 720 m faţă de cel mai apropiat front de împuşcare, întru-cât prin parametrii de împuşcare adoptaţi în această carieră, distanţa maxim posibilă de aruncare a fragmentelor de rocă în timpul exploziei nu va depăşi 450 m. Se poate observa că, există un risc potenţial de poluare a terenurilor agricole cu fragmente de roci proiectate de suflul exploziei, până la o distanţă maximă de 450 m faţă de frontul împuşcat la marginea vestică a perimetrului. Această distanţă se va putea micşora, la fronturile de împuşcare aflate în special la marginea vestică a perimetrului, prin reducerea anticipantei, cu redimensionarea corespunzătoare a încărcăturilor explozive din găurile de sondă. Drumul naţional DN 22D Caugagia – Ciucurova – Horia – Măcin, aflat la 380 m distanţă spre NE faţă de limita nordică a perimetrului, va fi în mică măsură afectat de undele seismice produse de
87 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------exploziile în carieră. Acest obiectiv fiind situat în spatele frontului de împuşcare viteza de vibrare a particulelor solului cea mai mare posibilă va fi de cca. 0,95 cm/s. Această viteză de oscilaţie a particulelor solului în dreptul amplasamentului drumului naţional DN 22D va fi desigur maximală, atinsă doar accidental, la împuşcarea unei încărcăturii explozive maxim posibile la o repriză, de 10.193 kg. echiv. TNT. Totuşi, acest nivel al vibraţiilor particulelor solului se încadrează în limitele prevăzute de „Prescripţiile tehnice privind măsurarea vitezei de oscilaţii a solului şi de determinare a cantităţii de explozivi nepericuloase din punct de vedere seismic” din „Norme specifice de protecţia muncii pentru depozitarea, transportul şi folosirea materiilor explozive”, elaborate de M.M.P.S. prin Ordinul nr. 838/14.11.1999, ce admit viteza limită de oscilaţie nepericuloasă pentru construcţii valoarea de 1,0 cm/s. La această viteză calculată de 0,95 cm/s a particulelor solului la terenul de fundare a drumului de acces nu va afecta infrastructura căii de transport rutier, intensitatea seismică maxim posibilă fiind de gradul IV. Deasemenea, se face şi menţiunea, că infrastructura drumului naţional este astfel realizată, încât să reziste la acţiunile distructive ale vibraţiilor de diferite frecvenţe, inclusiv ale vibraţiilor produse de exploziile în carieră. În privinţa influenţei lucrărilor de împuşcare asupra drumului naţional DN 22D, din punct de vedere al undei aeriene de şoc şi a aruncării la distanţă a fragmentelor de rocă de suflul exploziei, acestea nu vor prezenţa nicio importanţă, întrucât fronturile de împuşcare de pe toate treptele vor fi orientate în direcţia opusă faţă de amplasamentul acestei căi rutiere. Aceleaşi considerente se pot enunţa şi în privinţa influenţei lucrărilor de împuşcare asupra principalelor arii naturale protejate instituite în zonă.Viteza de vibrare a particulelor solului la limitele sud – vestice ale acestor obiective de protejare ecologică, vor fi: - La marginea sus – vestică a Parcului Naţional „MUNŢII MĂCINULUI”, aflată la o distanţă de 3.20 km de limita nord - estică a perimetrului de exploatare instituit, viteza de oscilaţie prognozată a particulelor terenului va fi de 0,016 cm/s, total nesemnificativă pentru acest spaţiu protejat; - La marginea sus – vestică a Rezervatiei Naturale Chervant- Priopcea ( aflata la o distanta de cca 500 m ) si Locul Fosilifer Dealul Bujoarelor ( aflată la o distanţă de 300 m) de limita estică a perimetrului de exploatare instituit, viteza de oscilaţie a particulelor terenului va fi de 0,255 cm/s. Acest nivel al oscilaţiei particulelor terenului poate fi sesizat doar în unele cazuri, când este linişte. În privinţa influenţei lucrărilor de împuşcare asupra principalelor arii naturale protejate instituite în zonă, din punct de vedere al undei aeriene de şoc şi a aruncării la distanţă a fragmentelor de rocă de suflul exploziei, acestea nu vor prezenţa nici o importanţă, întrucât fronturile de împuşcare de pe toate treptele vor fi orientate în direcţia opusă , faţă de amplasamentul acestor obiective de protecţie ecologică. Cel mai puternic efect negativ produs de exploziile în carieră, va fi cel asupra obiectivelor de investiţie amplasate în zona de deservire generală. Dintre aceste efecte, efectul seismic va fi cel mai puternic, deoarece frontul de împuşcare de pe treptele inferioară, unde lungimile fronturilor de împuşcare vor permite detonarea celei mai mari încărcături explozive, se va afla în imediata apropiere a obiectivelor de investiţie amplasate în zona de deservire generală.
88 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Obiectivele de protecţie antiseismică în cazul carierei „BUJORUL ROMÂNESC” vor consta în: staţia de concasare – sortare, depozitele de produse finite, organizarea de şantier, cu utilităţile aferente, organizarea de şantier, precum şi halda de steril tehnologic, toate amplasate în zona de deservire generală situată în imediata vecinătate a fronturilor treptelor III şi IV de exploatare. Metoda de exploatare aplicată în cariera „BUJORUL BULGĂRESC” va permite realizarea detonarea simultană a unei încărcături maxime de explozivi de 10.193 kg în echivalent TNT, pe o lungime de 135 m a frontului pe treapta a IV-a, cota +110 m. Extremitatea vestică din flancul dinspre vest al blocului, unde se va realiza unul din ciclurile de forare - împuşcare a găurilor de sondă, se va situa în dreptul staţiei de concasare – sortare, în imediata vecinătate a amplasamentului acesteia. În aceste condiţii, apare evident riscul major, ca distrugerile provocate de vibrarea terenului produsă de explozie asupra staţiei de prelucrare, să fie de natură structurală, dacă nu se vor adopta soluţii pentru atenuarea nivelului vibraţiilor sub limita periculoasă pentru siguranţa respectivei construcţii. În aceste condiţii, viteza de vibrare calculată a particulelor solului în dreptul staţiei de concasare – sortare va fi de 22,464 cm/s. La mărimea de 22,464 cm/s a vitezei de oscilaţie a particulelor solului la terenul de fundare a staţiei de prelucrare, intensitatea seismică produsă la distanţa de 20 m faţă de frontul de împuşcare va fi de IX grade, cu efect de fracturare şi cu dislocarea unor elemente de rezistenţă la construcţia instalaţiei de prelucrare. Instalaţia de prelucrare încadrându-se în clasa a IV-a de siguranţă seismică (clădiri cu destinaţie industrială şi civilă, cu maşini şi aparate a căror distrugere nu ameninţă viaţa şi sănătatea oamenilor), se poate accepta în acest caz, ca viteza admisă a oscilaţiilor rocilor la fundaţia acestei construcţii să fie de maxim 10 cm/s. Pentru aceasta, încărcătura maximă de explozivi detonată la o repriză nu va trebui să depăşească cantitatea de 2.020 kg în echiv. TNT pe flancul frontului de împuşcare aflat în dreptul staţiei de prelucrare. Având în vedere faptul că, obiectivele de protecţie amplasate în zona de deservire generală se vor afla pe o direcţie abătută faţă de direcţia de propagare a frontului undei de şoc aeriene şi faţă de direcţia de aruncare a fragmentelor de rocă de suflul exploziei, impactul acestor efecte asupra staţiei de prelucrare şi asupra organizării de şantier, va fi minim.
Referitor la impactul amenajarii drumurilor de acces : amplasamentul se invecineaza la nord, est si vest cu drumuri ( cel din partea vestica fiind utilizat de SC Tarmac SRL). Astfel , societatea nu va amenaja alte drumuri in afara perimetrului carierei decat cele existente la aproximativ 30 m , motiv pentru care impactul prognozat este nesemnificativ . Se recomanda stabilirea unui program de umectare a drumurilor utilizate ,in perioadele secetoase din an , realizat impreuna cu celelalte societati .
89 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
CONCLUZIE PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI PROIECTULUI :
Pentru identificarea efectelor semnificative ale activtatii “Deschidere cariera SC ALAS ROMANIA SRL “ s-a intocmit o matrice de impact , in care s-au estimat efectele probabile pentru urmatoarele aspecte : apa, aer, sol/subsol, clima, flora, fauna, economic, social, turism, peisaj, pe termen scurt mediu si lung.
S-a utilizat o scara de evidentiere a impactului cuprinsa intre -2 pana la +2 , dupa cum urmeaza : +2 : efect pozitiv substantial al impactului in cadrul planului propus +1 : efect pozitiv al impactului in cadrul planului propus 0 : nici un impact -1 : impact negativ al impactului in cadrul planului propus -2 : impact negativ substantial al impactului in cadrul planului propus ? : impactul nu poate fi determinat
TIPUL DE EFECTE Periodicitatea efectelor si impactul pe termen CATEGORIA DE POZITIV/NEGATIV EFECTE DIRECT/INDIRECT scurt mediu lung
A. Secundare - Mentinerea si -utilizarea utilajelor si mijloacelor rutiere 0 +1 +2 imbunatatirea performante ( Euro 2 si 3 ) ,vor limita emisiile de calitatii aerului noxe( COx, NOx,SO2, PM10) in atmosfera, deci ambiental in va avea un impact pozitiv indirect asupra calitatii limitele stabilite de aerului normele legislative
-sustinerea introducerii de -promovarea unor tehnologii performante de +1 +2 +2 inovatii ecologice extractie a rocii utile atrage solutii eficiente din punct de vedere ecologic, se asteapta un efect pozitiv direct ,de durata .
B. Cumulative -limitarea poluarii - deschiderea carierei nu produce o poluare a +2 +2 +2 punctiforme si apelor de suprafata sau subterane(efect pozitiv difuze a apelor direct )
90 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
-limitarea poluarii -Amplasarea carierei va conduce la schimbarea -1 -1 0 punctiforme si destinatiei terenului din neproductiv, pasune, in difuze a solului si teren curti-constructie (efect negativ direct) facilitarea protejarii - Va exista un impact negativ direct asupra solului -1 -1 0 solului de si subsolului pe perioada exploatarii . eroziunea vantului
-conservarea diversitatii naturale -amplasarea carierei in ROSPA Macin-Niculitel nu a florei , faunei , va afecta negativ indirect situl , deoarece 0 +1 +1 habitatelor din amplasamentul se invecineaza cu alte exploatari, zonele protejate si iar pasarile au dovedit un comportament de din siturile Natura adaptare la aceste activitati 2000
-protejarea si imbunatatirea conditiilor fonice - in cazul carierelor exista un posibil impact fonic -1 -1 0 din asezarile direct negativ . Avand in vedere ca amplasamentul umane carierei se situeaza la peste 700 m de intravilanul localitatii Turcoaia , iar intre cele doua obiective se interpune cariera apartinand SC Tarmac SA , zgomotul si vibratiile se estimeaza a se incadra in -cresterea limitele legale. protectiei populatiei fata de -1 0 0 riscul de -riscul de accidentare la locul de munca va creste accidentare la din cauza angajatilor carierei . Impactul negativ locul de munca direct este minor
-exploatarea resurselor naturale epuizabile - cariera va exploata resursele minerale existente -2 -2 -2 pe amplasament , cu un impact negativ direct -reducerea asupra acestora producerii de deseuri , intensificarea - in fazele de amenajare a carierei va exista un -1 +1 +1 valorificarii impact negativ privind aparitia deseurilor in zona 91 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------deseurilor si studiata facilitatea reciclarii -datorita specificului activitatii desfasurate +1 +1 +1 oricarui tip de deseurile rezultate pot fi valorificate prin unitati deseu specializate
-protejarea peisajelor naturale si culturale -starea peisajelor naturale si culturale vor fi afectate negativ de implementarea planului , insa -1 0 0 impactul va fi redus , la scara locala,deoarece zona de implementare are traditie in aceasta activitate C. Sinergice -reducerea Plantarea perdelelor de protectie au ca efect +2 +2 +2 impactului asupra imbunatatirea calitatii aerului in zona analizata calitatii aerului - cariera propusa a se amenaja va avea diferite +2 +2 +2 -impact socio- forme de impact pozitiv si/sau negativ,pe durate economic asupra diferite asupra : populatiei -fortei de munca, +2 +1 +2 -calitatii vietii, +2 +1 +2 - economiei locale, +1 +1 +1 - infrastructurii +1 +2 +2 -sanatatea umana -reducerea gazelor cu efect de sera va avea un impact pozitiv indirect asupra sanatatii umane +1 +2 +2
Datorita biodiversitatii scazute a speciilor de pasari autohtone, impactul carierei asupra acestora este foarte scazut, deoarece aceste specii nu reprezinta populatii izolate ale unor specii cu distributie restransa, astfel ca numarul exemplarelor afectate de deschiderea carierei este nesemnificativ fata de populatiile totale ale acestor specii. In plus, deschiderea carierei nu va afecta speciile de pasari caracteristice sitului Natura 2000 ROSPA 0073 Macin – Niculitel deoarece acestea nu au fost identificate in cadrul amplasamentului atat ca si pasari cuibaritoare cat si ca pasari care se hranesc, iar impactul acesteia fata de zonele traditionale de cuibarit si hranire ale speciilor de pasari caracteristice sitului Natura 2000 ROSPA 0073 Macin – Niculitel este inexistent datorita distantelor de peste 2 km la care sunt situate. In ceea ce priveste speciile de pasari care cuibaresc pe terenurile agricole din vecinatate, respectiv colonii ale unor specii de mici dimensiuni cum ar fi speciile de ciocarlii, acestea nu vor fi afectate aproape deloc, deoarece sunt obisnuite cu influenta antropica exercitata de utilajele agricole zgomotoase care lucreaza terenurile, astfel ca tranzitul masinilor de mare tonaj pe drumurile din zona nu va influenta negativ distributia si comportamentul acestora. 92 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Amplasamentul carierei poate oferi conditii de hranire pentru noua specii autohtone, care si cuibaresc in apropiere, dar care prefera totusi culturile agricole din vecinatatea amplasamentului (datorita abundentei hranei). Astfel , conform acestor particularitati putem concluziona ca deschiderea carierei nu va avea nici un efect negativ in ceea ce priveste afectarea zonelor de hranire si cuibarit ale speciilor de pasari caracteristice sitului Natura 2000 ROSPA 0073 Macin- Niculitel.
In ceea ce priveste speciile de pasari care tranziteaza zona studiata catre diferite locuri de hranire sau cuibarit, impactul produs de cariera este cu atat mai mic cu cat acestea tind sa tranziteze zona in zbor la altitudini mari, altitudini la care impactul activitatilor din cariera este aproape inexistent.
Masuri de diminuare a impactului
Masuri de diminuare a impactului asupra solului/subsolului
Pentru diminuarea impactului asupra solului se impun următoarele măsuri: - lucrarile se vor desfasura strict in limita perimetrului de exploatare aprobat ; - solul vegetal decopertat se va depozita in halda de sol vegetal , pentru a putea fi folosit la refacerea ecologica ( dupa epuizarea rezervei de roca utila ) . Aceasta halda se va conserva prin operatiuni de compactare , realizarea unor pante de scurgere a apelor pluviale si drenuri, inierbare sau plantare temporara cu arbusti/lastaris . Tehnologiile de decopertare şi adâncimile vor fi indicate de studii pedologice, cu transport şi depozitare la halda pentru material fertil sau aşternut direct pe suprafeţe ce se redau circuitului productiv; - pe perioadele de seceta , pentru diminuarea raspandirii prafului si a pulberilor in suspensie se recomanda umectarea materialului excavat ce va fi concasat si sortat . De asemenea, se impune umectarea drumurilor de acces in cariera si a drumurilor interne , din cariera . - alimentarea cu carburanti a mijloacelor auto utilizate se va realiza din locuri special amenajate in acest sens ( statii PECO ) sau instalarea pe amplasament a unei statii modulare de alimentare , din reteaua unitatilor PECO; - executarea tuturor reparaţiilor şi reviziilor utilajelor pe platforma impermeabilă amenajată; - îndepărtarea imediată a produselor petroliere scurse accidental de la utilajele în exploatare, prin folosirea de materiale absorbante ce vor fi apoi depozitate în locuri special amenajate; - deseurile menajere vor fi depozitate temporar in europubele , selectiv , intr-un spatiu special amenajat . Se va incheia contract cu o societate specializata si autorizata pentru preluarea acestora si depozitare finala intr-o rampa ecologica . - subsolul va fi afectat limitat , la cantitatea de resursa utila planificata a fi exploatata ;
93 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
- prin forari , puscari si derocari se va urmari ca subsolul sa nu fie afectat suplimentar fata de cota + 0,00 m ( cota la care vor incepe lucrarile de ecologizare ).
În plus, se recomandă implementarea unui program de monitorizare a biodiversităţii pe o perioadă de minim un an din momentul derulării activităţilor de exploatare pentru a putea observa evoluţia biodiversităţii şi a putea stabili măsuri suplimentare în cazul în care se constată că impactul evaluat iniţial se modifică, în vederea readucerii acestuia la un nivel minim acceptat
Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata si apei subterane
Nu se impun , activitatea ce se va desfasura in cariera nu va afecta apele de suprafata ( din vecinatate ) si apele subterane ) .
Masuri de diminuare a impactului asupra aerului atmosferic
Pentru eliminarea raspandirii prafului si pulberilor in atmosfera se recomanda urmatoarele : - folosirea metodei de impuscare cu microintarziere ; - realizarea de impuscari cu scheme de amplasare cu unul sau mai multi samburi ; - folosirea de scheme de impuscare cu orientare diagonala , urmarind ca orientarea frontului supus impuscarii sa fie ales in asa fel incat sensul de aruncare sa fie invers sensului de interdicite a aruncarii ; - roca prelucrata in statia de concasare-sortare sa fie umectata cu apa , cu ajutorul pulverizatoarelor montate la toate treptele de prelucrare ; - bermele de circulatie, materialul incarcat in mijloacele de transport si vatra carierei sa fie udate la intrevale regulate ( zilnic-in perioada de vara ) cu un autostropitor .
Masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii
Se recomandă ca pentru minimizarea impactului asupra mediului, amplasamentul carierei să fie respectat aşa cum a fost propus ca alternativă în acest proiect, iar odată cu terminarea exploatării, se recomandă ca activităţile de ecologizare sa se realizeze conform planului de refacere, ce va fi avizat de autoritatea de mediu . De asemenea, se recomandă ca activităţile de transport a materialului derocat să utilizeze doar infrastructura de drumuri deja existente minimizând astfel zona de influenţă a speciilor de păsări autohtone şi păstrând la minim nivelul impactului.
94 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Masuri de diminuare a impactului asupra asezarilor umane si sanatatii populatiei
Nu sunt necesare masuri speciale de diminuare asupra asezarilor umane si sanatatii populatiei , deoarece nu se preconizeaza un impact semnificativ provocat de activitatile ce se vor desfasura in cariera SC Alas Romania SRL .
Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului si patrimoniului cultural
Pentru reducerea impactului vizual al carierei (care este vizibilă de pe sectorul drumului de acces dintre soseaua comunala si localitatea Turcoaia), propunem plantarea la baza vestică a Dealului (deci la limita sud-vestică si vestică a perimetrului) a unor puieti de copaci, arbusti si subarbusti din specii autohtone, specifice regiunii nord-dobrogene: plop (Populus sp.), tei (Tilia tomentosa.), mojdrean (Fraxinus ornus), mahaleb (Prunus mahaleb), păducel (Crategus monogina) si măces (Rosa canina). Plantarea perdelelor de protectie au ca rezultat si crearea unor habitate favorabile speciilor de faună din zonă.Recomandăm ca perdelele de protectie să se realizeze încă din primul an de la începerea activităŃii de exploatare. Nu recomandăm realizarea plantărilor cu specii alohtone sau nespecifice Dobrogei (salcâm, sălcioară, pin etc.).
Masuri de diminuare a impactului produs de zgomot si vibratii
Avand in vedere distantele dintre amplasamente , faptul ca activitatea de derocare nu se realizeaza simultan , transportul se realizeaza pe drumuri diferite , nivelul zgomotului si a vibratiilor nu inregistreaza depasiri fata de prevederile legale De asemenea , amplasamentul studiat se afla la aproximativ 700 m fata de localitatea Turcoaia ,intre SC Alas Romania SRL se interpune cariera SC Tarmac SA, drumul de acces in cariera ocoleste comuna , motiv pentru care se poate aprecia ca impactul provocat de activitatea desfasurata nu va crea disconfort populatiei din comuna. Din aceste motive, nu se impun masuri deosebite de diminuare a zgomotului si vibratiilor , insa plantarea perdelei forestiere mentionate in subcapitolul 9.6 , poate sa conduca la scaderea nivelului fonic .
Masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii
Principala măsură care trebuie luată este evitarea tasării terenului în faza de construcţie a parcului eolian prin limitarea deplasării maşinilor grele.
95 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Pentru a reduce impactul implementării parcului eolian , asupra speciilor din vecinatatea parcului , propunem ca executarea lucrărilor de amenajare a drumurilor preexistente, creerea drumurilor noi de acces, a platformelor de montare, a santierului de lucru si a statiei de transformare să fie realizate în perioada de latentă a plantelor. Astfel, propunem ca lucrările să înceapă toamna când marea majoritate a speciilor isi încheie ciclul vegetativ si să se încheie primăvara când acestea nu au pornit încă în vegetatie. Este important ca în zonele în care se vor efectua decopertări, stratul de sol fertil, care contine si stratul vegetal preexistent, să fie păstrat în imediata apropiere a zonelor de unde a fost extras. Odată cu încheierea lucrărilor de amenajare si constructie , stratul de sol fertil (care încă va contine seminte, rizomi si bulbi ai speciilor din locatiile respective) trebuie reasezat(cât mai aproape de zonele de provenientă) pe suprafetele care necesită reacoperirea cu sol. În acest fel recolonizarea acestor suprafete cu speciile de plante initiale se va realiza rapid, pornind practic de la un nucleu existent în stratul de sol reacoperire. Perioada propusă pentru executarea lucrărilor de amenajare a drumurilor preexistente, creerea drumurilor noi de acces, a platformelor de montare, a santierului de lucru si a statiei de transformare să fie cuprinsă între luna octombrie si februarie. Este important ca în aceată etapă să se realizeze si reacoperirea (acolo unde este cazul) cu stratul de sol fertil. De asemenea, se recomandă ca fazele de construcţie a parcului eolian să fie derulate în perioade care să nu se suprapună cu perioadele de cuibărire a păsărilor şi creştere a puilor (mai - august), putându-se derula inclusiv pe perioada migraţiei de toamnă şi a iernii . Monitorizarea masurilor de reducere a impactului se va desfăsura atât în perioada (octombrie- februarie) de constructie cât si în perioadele de vegetatie, astfel încât să se poată evalua corespunzător impactul implementării proiectului.
4.6. Peisajul
Amplasarea carierei va conduce la modificarea cadrului natural al zonei .Coreland legislatia Uniunii Europene , in acest domeniu , Romania a transpus Conventia europeana a peisajului ( Florenta) prin Legea nr. 451/2002 . In conformitate cu prevederile legale mentionate peisajul desemnează o parte de teritoriu perceput ca atare de către populaţie, al cărui caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani .Protecţia peisajului cuprinde acţiunile de conservare şi menţinere a aspectelor semnificative sau caracteristice ale unui peisaj , justificate prin valoarea sa patrimonială derivată din configuraţia naturală şi / sau de intervenţia umană .
Avand in vedere faptul ca perimetrul studiat nu a fost inclus in zonele cu valoare peisagistica deosebita , se poate concluziona ca impactul asupra peisajului poate fi considerat in limite
96 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------acceptabile , mai ales ca amplasamentul se situeaza in extravilanul comunei Turcoaia , unde aceasta activitate este considerata traditionala .
TABELUL Nr. 4.6.1 Utilizarea terenului pe amplasamentul ales Suprafata de teren Existent Propus Procent din mp mp total Zona deservire generala 0 - organizare de santier ; 22.600 5,45 - parcare ; 1.200 0,29 - flux tehnologic concasare-sortare ; 1.000 0,25 - depozit sorturi granulometrice ; 4.800 1,15 - depozit blocuri brute ; 1.800 0,43 - halda steril ; 1.800 0,43 12.000 2,9 Halda coperta sterila 0 18.000 4,35 Halda de sol vegetal 0 3.000 0,72 Drumuri interioare de acces 0 32.200 7,76 Zona de exploatare propriu-zisa 0 338.722 81,72 Total teren 414.522 414.522 100
Pentru reducerea impactului vizual al carierei se propune plantarea la baza vestica a perimetrului a unor puieti de copaci , arbusti si subarbusti din specii autohtone , specifice regiunii nord-dobrogene : plop (Populussp.), tei (Tilia tomentosa.), mojdrean (Fraxinus ornus), mahaleb (Prunus mahaleb), păducel (Crategus monogina) si măces (Rosa canina).
4.7. Mediul social si economic
Comuna Turcoaia are o populatie de 3695 locuitori ( dupa recensamantul din 2002 ).Forta de munca in comuna Turcoaia este dispersata in urmatoarele activitati : - agricultura , - piscicultura, - cariere pentru exploatarea pieterei , - transport auto - silvicultura . Avand in vedere ca pe teritoriul localitatii Turcoaia functioneaza mai multe cariere , situatia economica si sociala a populatiei este mult mai buna comparativ cu alte zone din judetul Tulcea . Sunt situatii cand forta de munca este asigurata si de catre muncitorii veniti din zone apropiate ( inclusiv orasul Macin ) .In situatia implementarii proiectului situatia economica si sociala din comuna Turcoaia va fi imbunatatita . In cazul implementarii proiectului calitatea factorilor socio-economici si de patrimoniu va fi imbunatatita . 97 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Impactul planului asupra mediului socio-economic este pozitiv atat asupra locuitorilor comunei Turcoaia , cat si a celor din localitatile invecinate , prin crearea de noi locuri de munca.Cresterea numarului de angajati va determina o crestere a nivelului de trai si a calitatii vietii in zona . Bugetul Primariei Turcoaia se va mari prin taxele si impozitele ce se vor plati de titular .
4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural
Nu va exista un impact asupra patrimoniului cultural si etnic , avand in vedere faptul ca cetatea Troesmis se afla la cca 3,5 km fata de amplasament , iar personalul angajat va proveni , in proportie mare , din populatia locala .
98 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
5. Analiza alternativelor
Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului a fost prezentata in capitolul 1.10. Avand in vedere faptul ca amplasamentul carierei se afla in vecinatatea unor arii protejate : Parcul National Muntii Macinului , ROSCI0123 Muntii Macinului , Rezervatia Naturala Chervant-Priopcea , Locul Fosilifer Dealul Bujoarele la amenajarea teritoriala a viitoarei exploatari s-a tinut cont de modul in care se vor pozitiona haldele de pamant vegetal ( 3000 mp) , cea de coperta sterila (1,8 ha) si halda de steril ( 1,2 ha ). Astfel , halda de steril va fi situata la nord de amplasamentul depozitului de blocuri brute , iar platforma de amenajare a haldei de sol vegetal va fi situata la extremitatea estica a perimetrului de exploatare . Acest mod de dispunere a haldelor este benefic , avand in vedere faptul ca in cazul in care halda de sol vegetal este conservata corespunzator , se va putea utiliza cu usurinta la lucrarile de ecologizare care se vor realiza . De asemenea , halda de steril a fost dimensionata corespunzator, pentru a nu fi nevoie de afectarea unor suprafete suplimentare de teren , dupa inceperea exploatarii . Amenajarea haldei de steril in partea de nord-vest a perimetrului carierei limiteaza antrenarea particulelor fine de praf in zonele cu protectie – Rezervatia Chervant Priopcea si Locul Fosilifer Dealul Bujoarele . Statia de concasare-sortare a fost amplasata pe o platforma , in partea vestica a perimetrului de exploatare , in imediata vecinatate a carierei ce apartine SC Tarmac SA . Utilizarea unor instalatii de concasare-sortare performante , prevazute cu sisteme de umectare vor limita foarte mult dispersia prafului ( particule prafoase ) pe terenurile invecinate . Se recomanda utilizarea de utilaje si mijloace auto cu motoare care se incadreaza in normele UE . Distantele relativ mari fata de ariile protejate mentionate mai sus si evaluarea principalelor surse de poluare ( zgomot si vibratii , praf – tratate in capitolul 5 ) ne conduc la concluzia ca impactul pe care- l va avea activitatea propusa spre avizare nu va fi semnificativ . Perimetrul carierei a fost selectat astfel incât sa fie intr-o zonă cât mai puţin reprezentativă pentru situl Natura 2000 ROSPA 0073 Măcin - Niculiţel, şi ţinând cont de existenţa mai multor cariere în zonă, s-a dovedit a fi cel mai bun amplasament din punct de vedere al obiectivelor de protecţie a mediului, având în final un impact nesemnificativ chiar inexistent faţă de zonele protejate şi de speciile de interes comunitar, reuşind chiar ca pe termen lung să aibă un impact uşor pozitiv prin oferirea unor noi nişe ecologice pentru specii de păsări de interes comunitar care momentan sunt absente cu desăvârşire, contribuind astfel la creşterea calitativă a biodiversităţii de pe amplasament chiar din perioada de exploatare, deoarece speciile de păsări s-a observat că pot cuibări în interiorul carierelor încă din perioadele de exploatare. 99 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Din acest motiv, amplasamentul a fost selectat astfel încât să fie la distanţe de cel puţin 2 km faţă de zonele de hrănire şi cuibărit al speciilor de interes comunitar din zonele protejate precum şi faţă de eventuale colonii ale păsărilor de mari dimensiuni, având astfel o influenţă minimă, imperceptibilă asupra acestora.
6. Monitorizarea
Monitorizarea performantelor de mediu ale implementarii proiectului este necesara pentru a identifica orice impact de mediu neprevazut , astfel incat sa se poata interveni cu actiuni de corectare .
Planul de monitorizare a biodiversitatii este menit sa furnizeze o baza pentru evaluarea pe timp indelungat a statutului biodiversitatii in zona si eficacitatea implementarii masurilor pentru protejarea biodiversitatii. Intrebarile de monitorizare includ evaluari atat ale conditiei de baza a biodiversitatii din zona, cat si ale impacturilor actiunilor manageriale, si ale altor forme de utilizare a resurselor (agricultura, pasunat). Evaluand statutul resurselor biodiversitatii de-a lungul timpului, planul de monitorizare de asemenea evalueaza presiuni si amenintari.
Retrospectiva asupra statutului biodiversitatii din intrebarile de monitorizare din cadrul planului prezent va determina daca implementarea masurilor de protectie si conservare a fost eficient in mentinerea populatiilor si habitatelor cheie.
Pentru proiectul supus avizarii se propune spre implementare urmatorul program de monitorizare care trebuie sa se desfasoare astfel incat sa poata releva date referitore la toate categoriile de animale posibil a fi prezente in amplasamentul carierei, si anume: reptile, pasari cuibaritoare sau oaspeti de vara, pasari sedentare, pasari oaspeti de iarna si pasari migratoare, care pot migra pe deasupra amplasamentului, lilieci care ar putea migra prin zona, mamifere.
Tinand cont de aceste considerente, se vor utiliza doua metode distince de colectare a datelor si evaluare a tabloului avifaunistic, si anume: metoda transectelor in puncte pentru speciile cuibaritoare, sedentare si care ierneaza, si metoda punctelor fixe pentru speciile migratoare.
Perioadele in care se vor efectua monitorizarile avifaunei se vor face tinand cont de perioadele favorabile pentru colectarea fiecarui set de date, asa cum este relevat in tabelul urmator :
100 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Ian. Feb. martie aprilie mai iunie iulie august Sept Oct Nov. Dec. Pasari
cuibaritoare Pasari
sedentare Pasari de
pasaj Pasari care
ierneaza Lilieci amfibieni reptile Mamifere (altele decat liliecii)
Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizarii Legenda:
Perioada favorabila Perioada optima
Pentru speciile de pasari, desi se cunosc perioadele favorabile evaluarii fiecarei categorii (cuibaritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine sa nu se stabileasca date stricte de colectare a datelor pe terne deoarece factorii climatici sau alti factori externi pot influenta dinamica pasarilor, iar aceste date stricte pot influenta negativ calitatea datelor obtinute. In acest sens, este recomandabil ca in cadrul fiecarui stagiu de monitorizare sa fie alocat un numar suficient de zile de colectare a datelor care sa cuprinda toate etapele unui stagiu, dupa cum urmeaza:
1. pasari cuibaritoare: un numar de 4 deplasari care sa acopere atat perioada de cuibarit cat si cea de crestere a puilor; 2. pasari de pasaj (migratoare): un numar de 6 deplasari pentru fiecare perioada de migratie (de primavara sau de toamna) care sa cuprinda inceputul, varful si sfarsitul perioadei de migratie; 3. pasari oaspeti de iarna: un numar de 5 deplasari care sa cuprinda venirea pasarilor in cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare si plecarea lor catre locurile de cuibarit; 4. pasari sedentare: se vor monitoriza in cadrul deplasarilor pentru pasarile cuibaritoare si cele care ierneaza.
101 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Planul de monitorizare al faunei va contine mai multe particularitati functie de gruparea taxonomica, asa cum sunt relevate in tabelul urmator, fiecare obiectiv stabilit fiind masurabil prin intermediul indicatorilor specifici ( table 12 ):
PLAN MONITORIZARE FAUNA GRUPARE OBIECTIVE INDICATORI TAXONOMICA 1. Monitorizarea populatiilor de reptile prezente in cadrul amplasamentului; 1. Identificarea tuturor speciilor 2. Minimizarea impactului pe durata de reptile; Reptile activitatilor de deschidere a carierei 2. Derularea lucrarilor doar in prin organizarea durabila a planului de perioadele recomandate constructie si stabilirea de masuri clare in cadrul acestuia; 1. Continuarea monitorizarii raspandirii 1. Completarea datelor actuale speciilor cuibaritoare in cadrul cu cele obtinute din amplasamentului carierei; programul de monitorizare 2. Monitorizarea etologiei speciilor de 2. Evidentierea pasari cuibaritoare atat pe perioada de comportamentului pasarilor Pasari cuibaritoare pregatire cat si pe perioada de pe respectivele perioade functionare; comparativ cu 3. Planificarea etapelor de pregatire si comportamentul initial exploatare a carierei astfel incat sa nu 3. Respectarea perioadelor interfere cu perioada efectiva a recomandate cuibaritului acestor specii; 1. Monitorizarea dinamicii migratiei in 1. Completarea datelor actuale perimetrul carierei cat si zonele cu cele obtinute din adiacente; programul de monitorizare 2. Monitorizarea comportamentului 2. Evidentierea Pasari de pasaj speciilor de pasaj pe durata comportamentului pasarilor deschiderii carierei precum si pe pe respectivele perioade durata functionarii, in vederea comparativ cu asigurarii unor conditii optime de comportamentul initial pasaj. 1. Monitorizarea deplasarilor sezoniere 1. Completarea datelor actuale Pasari oaspeti de ale populatiilor de gaste in sectorul lor cu cele obtinute din iarna de iernare; programul de monitorizare 1. Monitorizarea speciilor de mamifere 1. Completarea datelor actuale Mamifere rezidente precum si a celor care pot cu cele obtinute din 102 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
tranzita amplasamentul carierei in programul de monitorizare cautarea hranei; 2. Completarea datelor actuale 2. Monitorizarea dinamicii migratiei cu cele obtinute din speciilor de chiroptere in cadrul programul de monitorizare amplasamentului;
Suprafata cuprinsa in planul de monitorizare este reprezentata de suprafata amplasamentului carierei la care se adauga zonele invecinate care contin acelasi tip de habitate ca si amplasamentul. Aceste zone invecinate reprezinta de fapt zonele martor care sunt un punct de referinta intre situatia initiala din cadrul amplasamentului si cea finala, reprezentata de exploatarea carierei. In functie de datele colectate din zona amplasamentului si zonele martor, eventualele diferentele dintre datele analizate vor evidentia evolutia biodiversitatii din amplasamentul parcului odata cu punerea in functiune al acestuia.
In cazul in care se observa o scadere a efectivelor pasarilor identificate in zona de studiu cu mai mult de 15% se va decide sistarea activitatilor si evaluarea impactului astfel incat sa se asigure incadrarea in aceasta valoare de maxim 15% scadere a efectivului pasarilor, valoare care va fi considerata valoare prag. Datele colectate in cadrul programului de monitorizare se vor analiza si se vor raporta catre autoritatile competente anual .
7. Situatii de risc
Riscurile naturale sunt definite ca fiind eventuale pericole , mai mult sau mai putin previzibile . Din cadrul riscurilor naturale fac parte inundatiile , alunecarile de teren , cutremurele . Pe aplasament nu exista nici un curs de apa permanent/nepermanent , motiv pentru care riscul de inundatie este exclus . Zona studiata se afla la cca 3.5 km de fluviul Dunarea-brat Macin . Riscul aparitiei unor alunecari de teren este de asemenea minim avand in vedere faptul ca terenul pe care se va amplasa cariera are pante line ( fig. 7.1 ) .
103 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Fig. 7.1 – pantele amplasamentului
Cutremure : Pentru scopuri generale de apreciere a seismicitatii teritoriului , exista o zonare seismica conform SR 11100-1:1993 ( Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei), fig.7.2. Pe aceasta harta de intensitati , cifrele 6 si 9 exprima intensitati pe scara MSK , indicele de la baza lor exprima o perioada medie de revenire ( ex. Indice 1 pentru minimum 50 de ani , respectiv indice 2 pentru o perioada medie de revenire de minimum 100 de ani a intensitatii respective .
Fig. 7.2 - Zonarea seismica a teritoriului Romaniei - scara MSK conf. SR 11100 - 1:1993 Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei ( Elaborator UTCB )
104 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
fig .7.3 - Zonarea teritoriului Romaniei in termini de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani ( Elaborator UTCB )
In ianuarie 2007 a intrat in vigoare Codul P.100-1/2006 cu alt tip de harti de zonare seismica in care hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de varf a acceleratiei orizontale a terenului ag determinate pentru intervalul mediu de recurenta de referinta ( IMR ) de 100 de ani, corespunzator starii limita ultime, valoare numita in cod “ acceleratia terenului pentru proiectare “ ( Fig. 7.3 ).
Fig.7.4 - Zonarea teritoriului Romaniei în termeni de perioada de control (colt), Tc a spectrului de răspuns. Cod P100-1/2006 ( Elaborator UTCB )
Perioada de control ( colt) Tc a spectrului de raspuns reprezinta granite dintre zona ( palierul )de valori maxime in spectrul acceleratiei absolute si zona (palierul) de valori maxime in spectrul de viteze relative. Tc se exprima in secunde . In conditiile seismice si de teren din Romania , pentru
105 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------cutremure avand IMR = 100 ani , codul reda zonarea pentru proiectare a teritoriului Romaniei in termini de perioada de control (colt),Tc, a spectrului de raspuns obtinuta pe baza datelor instrumentale existente pentru componentele orizontale ale miscarii seismice (Fig. 7.4 ).
8. Descrierea dificultatilor
La intocmirea prezentului Raport la studiul de impact asupra mediului au fost intampinate greutati in ceea ce priveste obtinerea datelor privind starea de sanatate a populatiei , datorita lipsei unor studii pe zone de interes din judetul Tulcea . La nivelul Primariei Turcoaia nu exista elaborate o Strategie de dezvoltare durabila , pe termen mediu si lung . Singura Strategie existenta este cea pentru dezvoltarea economica sociala si de mediu pentru anul 2008 .
9. Rezumat fara caracter tehnic
Titularul proiectului: SC ALAS ROMANIA SRL , comuna Chiajna , judet Ilfov. Denumirea proiectului : Proiectul propus a se amplasa in extravilanul comunei Turcoaia, judetul Tulcea este denumit “ DESCHIDERE CARIERA DE PIATRA”
Programul de exploatare a resursei de rocă utilă din perimetrul „BUJORUL ROMÂNESC” cuprinde realizarea următoarelor lucrări de investiţie principale: · deschiderea (decopertarea) resursei de rocă utilă; · pregătirea pentru exploatare a treptelor deschise; · exploatarea rocii utile din treptele pregătite; · depozitarea temporară a blocurilor brute, în vederea valorificării lor directe; · prelucrarea şi valorificarea produselor finite de carieră; · haldarea solului vegetal decopertat; · haldarea rocii sterile provenite de la decopertă şi din incluziuni; · haldarea rocilor sterile provenite din fluxul tehnologic de prelucrare a agregatelor minerale; · organizarea de şantier;
Lucrarile privind deschiderea resursei de rocă utilă si acelor de pregătire pentru exploatare a treptelor deschise se vor desfasura pe o perioada de maxim 9 luni de la obtinerea autorizatiei de constructie .Exploatarea rocii utile in cariera se estimeaza a se desfasura pe o perioada de minim 30 ani pana la epuizarea zacamantului existent . Prin implementarea proiectului, principalele activitati generate de activitatea de exploatare sunt: o extractia si prelucrarea rocii utile, 106 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
o transportul produselor de cariera, o aprovizionarea cu combustibil si piese de schimb, o protectia si refacerea mediului.
Localizarea geografica si administrativa a amplasamentului proiectului
Din punct de vedere administrativ, perimetrul apartine de comuna Turcoaia, iar din punct de vedere cadastral terenul destinat pentru realizarea lucrarilor de investitie a rocii utile este incadrat in tarlaua T 25, parcelele Nb 222, Nb 233, P 224, P 229, P 230, respectiv De 193 si De 245.
Amplasamentul carierei ( sursa Google- Earth )
Perimetrul de exploatare instituit pentru extracţia resursei de roci utile metamorfice paleozoice devoniene, este denumit „BUJORUL ROMÂNESC”. Acest perimetru are o suprafaţă de 41,45 ha şi este situat la o distanţă de aproximativ 3 km E-NE de localitatea Turcoaia şi de cca. 45 km V-SV de municipiul Tulcea, în apropierea drumului naţional DN 22D spre oraşul Măcin, această din urmă localitate aflându-se la o distanţă de cca. 17 km spre NV de perimetru. Acest perimetru se afla in interiorul ariei de protectie speciala avifaunistica ROSPA0073 Macin - Niculitel, la o distanta de peste 0.5 Km. fata de ROSCI0123 Muntii Macinului, si la o distanta de peste 2 Km fata de ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin si ROSCI0012 Bratul Macin.
107 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Perimetrul de amplasare al carierei este reprezentat de păşuni naturale prezente pe o zonă terasată unde insă se practică destul de intens păşunatul animalelor din zonă, fiind învecinat cu terenuri agricole. În cadrul perimetrului nu sunt prezente habitate de tipul pădurilor sau a silvostepei, doar pe alocuri fiind prezente grupuri restrânse de arbuşti (Crategus monogyna, Rosa canina etc).
Perimetrul concesionat in suprafata de 41,4522 ha este incadrat in categoria de pasune, reprezentand dealuri unde pajistile stepice naturale datorita activitatilor antropice in principal prin terasarea terenului, pasunatul intensiv, dar si practicarea unei agriculturi intensive si extensive au fost inlocuite de cele seminaturale. In urma deschiderii acestei cariere, prin decopertarea solului vor fi inlaturate toate elementele floristice din zona perimetrului de exploatare, organizarii de santier si a drumurilor din interiorul carierei. De asemenea o influenta negativa asupra vegetatiei o poate avea praful si pulberile rezultate in urma procesului de exploatare si prelucrare a pietrei. In concluzie aceasta activitate va avea un impact semnificativ asupra vegetatiei prezente pe amplasament. Avand in vedere ca vegetatia prezenta nu are habitate prioritare ( nu au fost identidicate pe amplasament specii protejate in legislatia nationala si comunitara ) zona nu a fost inclusa in reteaua Siturilor de Importanta Comunitara Natura 2000 din Romania . In acest caz , prin masurile de reconstructie ecologica ce se vor impune a se realiza la finalizarea exploatarii , habitatul se poate reface.
Zona amplasamentului carierei nu reprezintă o zonă propice cuibăritului niciunei specii de păsări de mari dimensiuni (păsări acvatice sau răpitoare), deoarece în cazul speciilor răpitoare nu sunt condiţii minime de habitat şi hrană, iar pentru păsările acvatice deoarece acestea sunt păsări coloniale, cu un pronunţat caracter gregar, şi care au nevoie de habitate cu întinderi de stuf sau galerii de sălcii habitate care nu sunt prezente pe amplasament. De asemena, zona amplasamentului este imposibil de a fi zonă de hrănire pentru speciile de păsări acvatice deoarece aceste păsări se hrănesc exclusiv în apă cu peşti sau nevertebrate acvatice şi
108 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------nicidecum pe uscat. Cele mai apropiate zone de cuibărit ale unor specii de păsări de dimensiuni mari sunt reprezentate de culmile munţilor Măcin şi Chervant pentru păsările răpitoare şi lunca inundabilă a braţului Dunării, zone care sunt situate la distanţe foarte mari faţă de amplasamentul carierei. În ceea ce priveşte colonii ale unor păsări de mici dimensiuni, singurele specii de păsări de acest tip prezente în vecinătatea perimetrului carierei sunt speciile de ciocârlii, care însă sunt prezente pe tot teritoriul ţării având o distribuţie foarte largă şi uniformă, practic oriunde există terenuri agricole se vor observa populaţii de ciocârlii. Şi în cazul amplasamentului carierei, acesta fiind învecinat cu terenuri agricole, s-au identificat populaţii stabile de ciocârlii pe aceste terenuri agricole. În afara populaţiilor de ciocârlii nu s-au identificat alte colonii ale unor specii de mici dimensiuni şi nici zone de hrănire sau de aglomerare pentru înnoptare sau pentru pregătirea de migrare. În plus, amplasamentul carierei nu reprezintă o zonă de cuibărit sau hrănire pentru speciile caracteristice sitului Natura 2000 ROSPA 0073 Măcin - Niculiţel. Distributia faunei in perimetrul carierei precum si zonele adiacente este relativ redusa si restransa la anumite grupuri faunistice cu o buna adaptabilitate si un grad scazut de specializare, specii care de altfel au un bun grad de reprezentativitate in cadrul tabloului faunistic din Romania. Singurele cazuri cand s-au observat si alte specii de pasari au fost atunci cand acestea tranzitau zona de studiu. Referitor la chiroptere – pe amplasament nu exista conditii de dezvoltare a unor habitate pentru aceste mamifere . Cea mai apropiata pestera ( neomologata ) este Pestera lui Terente , situata la aproximativ 1000 m de proprietatea SC ALAS ROMANIA SRL si 250-300 m de Rezervatia Naturala Chervant-Priopcea ( care este partial impadurita si prezinta fisuri in stancile existente si care ar putea oferi conditii de habitat pentru aceste mamifere).
Evaluarea impactului proiectului
Impactul direct se va produce pe durata constructiei si functionarii proiectului in perimetrul in suprafata de 41,4522 ha care este incadrat in categoria de pasune, reprezentand dealuri unde pajistile stepice naturale datorita activitatilor antropice in principal prin terasarea terenului, pasunatul intensiv, dar si practicarea unei agriculturi intensive si extensive au fost inlocuite de cele seminaturale. In urma deschiderii acestei cariere, prin decopertarea solului vor fi inlaturate elementele floristice din zona perimetrului de exploatare, organizarii de santier si a drumurilor din interiorul carierei. Pe termen scurt impactul va fi negativ asupra elementele floristice din zona perimetrului de exploatare. Pe termen lung impactul se va mentine asupra terenurilor ocupate de perimetrului de exploatare, organizarii de santier si a drumurilor din interiorul carierei.Aceste suprafete nu sunt ocupate cu specii de interes conservativ comunitar In faza de constructie si operare impactul va fi negativ asupra elementelor floristice (care nu sunt de interes conservativ comunitar) In faza de dezafectare, impactul va fi temporar asupra habitatelor
109 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------prezente in zona concesionata, prin masurile de reconstructie ecologica ce se vor impune a se realiza la finalizarea exploatarii , habitatul se poate reface. Se poate evalua nivelul potentialului impact pe termen scurt, mediu si lung, asupra speciilor de pasari exercitat de deschiderea carierei in aceasta zona. Astfel, datorita biodiversitatii scazute a speciilor de pasari autohtone, impactul carierei asupra acestora este foarte scazut, aproape absent, deoarece aceste specii nu reprezinta populatii izolate ale unor specii cu distributie restransa, astfel ca numarul exemplarelor afectate de deschiderea carierei este nesemnificativ fata de populatiile totale ale acestor specii. In plus, deschiderea carierei nu va afecta speciile de pasari de interes comunitar caracteristice sitului Natura 2000 ROSPA 0073 Macin – Niculitel deoarece acestea nu au fost identificate in cadrul amplasamentului atat ca si pasari cuibaritoare cat si ca pasari care se hranesc, iar impactul acesteia fata de zonele traditionale de cuibarit si hranire ale speciilor de pasari caracteristice sitului Natura 2000 ROSPA 0073 Macin – Niculitel este inexistent datorita distantelor de peste 2 km la care sunt situate. In ceea ce priveste speciile de pasari care cuibaresc pe terenurile agricole din vecinatate, respectiv colonii ale unor specii de mici dimensiuni cum ar fi speciile de ciocarlii, acestea nu vor fi afectate aproape deloc, deoarece sunt obisnuite cu influenta antropica exercitata de utilajele agricole zgomotoase care lucreaza terenurile, astfel ca tranzitul masinilor de mare tonaj pe drumurile din zona nu va influenta negativ distributia si comportamentul acestora. Amplasamentul carierei poate oferi conditii de hranire pentru noua specii autohtone, care si cuibaresc in apropiere, dar care prefera totusi culturile agricole din vecinatatea amplasamentului (datorita abundentei hranei). Astfel , conform acestor particularitati putem concluziona ca deschiderea carierei nu va avea nici un efect negativ in ceea ce priveste afectarea zonelor de hranire si cuibarit ale speciilor de pasari caracteristice sitului Natura 2000 ROSPA 0073 Macin- Niculitel . In ceea ce priveste speciile de pasari care tranziteaza zona studiata catre diferite locuri de hranire sau cuibarit, impactul produs de cariera este cu atat mai mic cu cat acestea tind sa tranziteze zona in zbor la altitudini mari, altitudini la care impactul activitatilor din cariera este aproape inexistent.
Impactul rezidual poate fi determinat de cantitatea si calitatea rocii utile valorificate: · daca roca utila va fi valorificata pana la cota + 110,00 m ,pe toata suprafata , prin reecologizare,forma de relief poate deveni teren plat , cu destinatia pasune ; · daca roca utila se gaseste in cantitate limitata si exploatarea se opreste la o cota mai mare de + 110,00 m , prin reecologizare forma de relief poate fi movila sau deal . In aceste conditii , in functie de dispunerea rocii utile pe suprafata de exploatare ,pot ramane trepte ecologizate care favorizeaza aparitia mai multor specii de pasari Impactul carierei asupra biodiversităţii este nesemnificativ pe termen scurt, însă va avea un impact uşor şi mediu pozitiv pe termen mediu şi îndelungat, atunci când odată cu limitarea şi apoi încetarea exploatării, biodiversitatea amplasamentului va creşte şi va fi mult mai bine reprezentată decât biodiversitatea iniţială identificată pe amplasament.
110 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Masuri de diminuare a impactului
Pentru diminuarea impactului asupra solului se impun următoarele măsuri: - lucrarile se vor desfasura strict in limita perimetrului de exploatare aprobat ; - solul vegetal decopertat se va depozita in halda de sol vegetal , pentru a putea fi folosit la refacerea ecologica ( dupa epuizarea rezervei de roca utila ) . Aceasta halda se va conserva prin operatiuni de compactare , realizarea unor pante de scurgere a apelor pluviale si drenuri , inierbare sau plantare temporara cu arbusti/lastaris . Tehnologiile de decopertare şi adâncimile vor fi indicate de studii pedologice, cu transport şi depozitare la halda pentru material fertil sau aşternut direct pe suprafeţe ce se redau circuitului productiv; - pe perioadele de seceta , pentru diminuarea raspandirii prafului si a pulberilor in suspensie se recomanda umectarea materialului excavat ce va fi concasat si sortat . De asemenea, se impune umectarea drumurilor de acces in cariera si a drumurilor interne , din cariera . - alimentarea cu carburanti a mijloacelor auto utilizate se va realiza din locuri special amenajate in acest sens ( statii PECO ) sau instalarea pe amplasament a unei statii modulare de alimentare , din reteaua unitatilor PECO; - executarea tuturor reparaţiilor şi reviziilor utilajelor pe platforma impermeabilă amenajată; - îndepărtarea imediată a produselor petroliere scurse accidental de la utilajele în exploatare, prin folosirea de materiale absorbante ce vor fi apoi depozitate în locuri special amenajate; - deseurile menajere vor fi depozitate temporar in europubele , selectiv , intr-un spatiu special amenajat . Se va incheia contract cu o societate specializata si autorizata pentru preluarea acestora si depozitare finala intr-o rampa ecologica . - subsolul va fi afectat limitat , la cantitatea de resursa utila planificata a fi exploatata ; - prin forari , puscari si derocari se va urmari ca subsolul sa nu fie afectat suplimentar fata de cota + 0,00 m ( cota la care vor incepe lucrarile de ecologizare ).
În plus, se recomandă implementarea unui program de monitorizare a biodiversităţii pe o perioadă de minim un an din momentul derulării activităţilor de exploatare pentru a putea observa evoluţia biodiversităţii şi a putea stabili măsuri suplimentare în cazul în care se constată că impactul evaluat iniţial se modifică, în vederea readucerii acestuia la un nivel minim acceptat
Pentru eliminarea raspandirii prafului si pulberilor in atmosfera se recomanda urmatoarele : - folosirea metodei de impuscare cu microintarziere ; - realizarea de impuscari cu scheme de amplasare cu unul sau mai multi samburi ; - folosirea de scheme de impuscare cu orientare diagonala , urmarind ca orientarea frontului supus impuscarii sa fie ales in asa fel incat sensul de aruncare sa fie invers sensului de interdicite a aruncarii ; - roca prelucrata in statia de concasare-sortare sa fie umectata cu apa , cu ajutorul pulverizatoarelor montate la toate treptele de prelucrare ;
111 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
- bermele de circulatie, materialul incarcat in mijloacele de transport si vatra carierei sa fie udate la intrevale regulate ( zilnic-in perioada de vara ) cu un autostropitor . Pentru reducerea impactului vizual al carierei (care este vizibilă de pe sectorul drumului de acces dintre soseaua comunala si localitatea Turcoaia), propunem plantarea la baza vestică a Dealului (deci la limita sud-vestică si vestică a perimetrului) a unor puieti de copaci, arbusti si subarbusti din specii autohtone, specifice regiunii nord-dobrogene: plop (Populus sp.), tei (Tilia tomentosa.), mojdrean (Fraxinus ornus), mahaleb (Prunus mahaleb), păducel (Crategus monogina) si măces (Rosa canina). Plantarea perdelelor de protectie au ca rezultat si crearea unor habitate favorabile speciilor de faună din zonă.Recomandăm ca perdelele de protectie să se realizeze încă din primul an de la începerea activităŃii de exploatare .Nu recomandăm realizarea plantărilor cu specii alohtone sau nespecifice Dobrogei (salcâm, sălcioară, pin etc.).
Masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii
Principala măsură care trebuie luată este evitarea tasării terenului în faza de construcţie a parcului eolian prin limitarea deplasării maşinilor grele. Pentru a reduce impactul implementării parcului eolian , asupra speciilor din vecinatatea parcului , propunem ca executarea lucrărilor de amenajare a drumurilor preexistente, creerea drumurilor noi de acces, a platformelor de montare, a santierului de lucru si a statiei de transformare să fie realizate în perioada de latentă a plantelor. Astfel, propunem ca lucrările să înceapă toamna când marea majoritate a speciilor isi încheie ciclul vegetativ si să se încheie primăvara când acestea nu au pornit încă în vegetatie. Este important ca în zonele în care se vor efectua decopertări, stratul de sol fertil, care contine si stratul vegetal preexistent, să fie păstrat în imediata apropiere a zonelor de unde a fost extras. Odată cu încheierea lucrărilor de amenajare si constructie , stratul de sol fertil (care încă va contine seminte, rizomi si bulbi ai speciilor din locatiile respective) trebuie reasezat(cât mai aproape de zonele de provenientă) pe suprafetele care necesită reacoperirea cu sol. În acest fel recolonizarea acestor suprafete cu speciile de plante initiale se va realiza rapid, pornind practic de la un nucleu existent în stratul de sol reacoperire. Perioada propusă pentru executarea lucrărilor de amenajare a drumurilor preexistente, creerea drumurilor noi de acces, a platformelor de montare, a santierului de lucru si a statiei de transformare să fie cuprinsă între luna octombrie si februarie. Este important ca în aceată etapă să se realizeze si reacoperirea (acolo unde este cazul) cu stratul de sol fertil. De asemenea, se recomandă ca fazele de construcţie a parcului eolian să fie derulate în perioade care să nu se suprapună cu perioadele de cuibărire a păsărilor şi creştere a puilor (mai - august), putându-se derula inclusiv pe perioada migraţiei de toamnă şi a iernii . Monitorizarea masurilor de reducere a impactului se va desfăsura atât în perioada (octombrie- februarie) de constructie cât si în perioadele de vegetatie, astfel încât să se poată evalua corespunzător impactul implementării proiectului. 112 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
Pentru reducerea impactului vizual al carierei se propune plantarea la baza vestica a perimetrului a unor puieti de copaci , arbusti si subarbusti din specii autohtone , specifice regiunii nord-dobrogene : plop (Populussp.), tei (Tilia tomentosa.), mojdrean (Fraxinus ornus), mahaleb (Prunus mahaleb), păducel (Crategus monogina) si măces (Rosa canina).
113 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea J36/436/2007 CUI 22244774 str. Luminitei nr. 1Bis ,tel/fax : 0340-104.067 ------
10. BIBLIOGRAFIE : o M. Bleahu , Rezervatii Naturale Geologice din Romania , Ed. Tehnica , 1976 o Institutul de Constructii Bucuresti , Geologia Tehnica , Editura Tehnica , 1951 o Guvernul Romaniei , Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile , Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei –Orizonturi 2013-2020-2030 , Bucuresti , 2008 o Cotet (P.) – Geomorfologia Romaniei. Ed. Tehnica, Bucuresti , 1973 o Bavaru, A., Godeanu, S., Butnaru Gallia, Bogdan, A. 2007. Biodiversitatea si ocrotirea naturii. Edit. Academiei Romane, Bucuresti, p. 422-426. o Bleahu, M. 2004. Arca lui Noe in secolul XXI. Ariile protejate si protectia naturii. Edit. National, Bucuresti, p. 355-374 o Ciochia, V. 1984. Dinamica si migratia pasarilor. Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, p. 36-37. o Ariile de Importanta Avifaunistica din Romania –Editie revizuita, Targu Mures , 2008 o Vadineanu, A. 2000. Dezvoltarea durabila. Teorie si practica. Vol. I, Edit. Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, p. 7. o Mihai Petrescu –Dobrogea si Delta Dunarii –conservarea florei si habitatelor , Tulcea, 2007 o Victor Ciochia – Pasarile Dunarii de la izvoare pana la varsare , Ed. Pelecanus, Brasov, 2001 o Raportul de Stare a Mediului in judetul Tulcea , 2008 ; o Donita N., Ivan D.(+ colaboratorii ) –Vegetatia Romaniei , Editura Tehnica Agricola, 1992 ; o Acad. Botnariuc N. –Cartea rosie a vertebratelor din Romania , Academia Romana si Muzeul National de Istori Naturala « Grigore Antipa », Bucuresti , 2005 ; o Jamison Ervin, Rapid Assessment and Prioritization of Protected Area Management (RAPPAM) Methodology, WWF International, 2002, www.panda.org/parkassessment/.
114