COPERTA 42015 Coperta 1,4.Qxd
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Serie nouã APRILIE 2015 4 Am ITATEA (CLXV) UAL 36 pagini CT 10 lei A REVISTĂ LUNARMUĂ A UNIUNII COMPOZITORILORZI ŞI CA MUZICOLOGILOR LDIN ROMÂNIA~ D i n s u m a r: Premiile UCMR Adio, Sebastian Barbu Bucur! Premiera “La fille mal gardée” la ONB Festivalul de la Sanremo Convorbirile A.M. - Călin Goia Ultimii romantici? În imagine: Jolt Kerestely EDITORIAL Competență și performanță Liviu DĂNCEANU DIN CUPRINS În general lingviştii identifică limbajul cu un sistem de comunicare. Or, muzica, pre limba ei, comunică fără îndoială, transmite ceva. Până aici PREMIILE UCMR.................................2-7 lucrurile sunt oarecum simple. Ele se complică atunci când aplicăm dichotomia natural/artificial. CONCERTE SUB... LUPĂ.....................8-9 În definitiv, limbajul natural (ca şi cel artificial) este o creaţie umană. După chipul şi asemănarea ADIO, SEB. BARBU BUCUR.................10 Măriei sale: Omul. E limpede că un limbaj artificial îşi propune INTEGRALA BEETHOVEN (2)............11 să semene cu unul natural, dacă nu chiar să-l concureze. Ideal ar fi, desigur, să-l prelungească, LA FILLE MAL GARDÉE.................12-13 aidoma unei proteze. Este unul din motivele pentru care nici o opoziţie radicală nu poate fi MUZICĂ BIZANTINĂ......................14-15 introdusă între limbajul natural şi cel artificial. Diferenţe există, dar unele dintre ele DUELUL VIORILOR.........................16-17 privesc nu atât natura acestor limbaje cât evoluţia lor. Asemănările sunt mult mai mai numeroase. ANDRÉ RIEU...........................................18 Una dintre ele ar fi aceea că adevărata problemă a limbajelor (implicit a celui muzical) nu ţine de PUNCTUL PE J... AZZ......................20-21 provenienţă, ci de competenţă. Există oare un decalaj între competenţă şi FESTIVALUL DE LA SANREMO....22-23 performanţă? Mai întâi, competenţa este definită, adesea, de ansamblul regulilor care controlează ADIO, C. DRĂGHICI..............................25 mecanismele generative ale actului componistic sau interpretativ, în timp ce performanţa este CONCERTE........................................26-27 precizată de restricţiile contingente (de spaţiu, timp, mod), ori ale capacităţii intrinsec inovatoare. CONVORBIRILE A.M......................28-30 Cu alte cuvinte, competenţa înseamnă respectarea normelor, a instrucţiunilor de FORMAŢIILE NOASTRE...................31 folosinţă, pe când performanţa dă seamă de sporirea acestor norme, de debordarea lor în chip CENTENAR GICĂ PETRESCU.......32-33 creator. (Continuare în pag. 2) ULTIMII ROMANTICI?...................34-35 ACTUALITATEA MUZICALĂ l Nr. 4 l Aprilie 2015 1 PREMII UCMR Competență Premiile și perfomanță Marele Premiu: (Urmare din pag. 1) Jolt Kerestely E simplu de constatat că, atunci când limbajul sonor este frecventat de un muzician „înnăscut”, performanţa va domina competenţa, iar atunci când limbajul respectiv cade pe mâna unuia „făcut”, va fi un decalaj semnificativ în defavoarea performanţei. Interesant este că, din ce în ce mai frecvent, performanţa este la cheremul competenţei. Se vorbeşte tot mai mult de competenţă şi tot mai puţin de performanţa. Urmarea imediată este înstrăinarea şi reducerea audienţei muzicii savante. S-a crezut multă vreme că limbajele naturale îl domină pe om, iar omul, la rândul lui, domină limbajele artificiale. Un sâmbure de adevăr există aici. Ceea ce înseamnă că, tot mai abitir, compozitorii au şansa să supravegheze şi să manipuleze (deci, să supună) componenta artificială a limbajului muzical. Apariţia serialismului, cu întreaga lui escortă de semantici avangardiste (de sorginte expresionistă sau suprarealistă) a dus, inevitabil, la denaturalizarea limbajului sonor, , implicit la artificializarea şi, pe cale de consecinţă, la dezumanizarea lui. Muzica este astfel scoasă, din ce în ce mai agresiv, de sub Cuvântul rostit de laureatul cu tutela naturalităţii şi plantată în solul arid al artificialităţii. Parafrazându-l pe Marele Premiu, G.Steiner, putem afirma că, treptat, a început să se accentueze utilizarea unor la momentul mijloace lingvistice matematice, înmânării diplomei simbolice, electronice, cunoaşterea artistică înstrăinându-se de public, deoarece şi-a distrus punţile de Vreau să încep cu un citat de Michael Leboeuf: comunicare cu acesta. E-adevărat că ceea ce astăzi aparţine unei minorităţi “Cheltuie-ţi aiurea banii elitiste, mâine, prin educare, poate fi în şi tot ce vei pierde va fi o parte din avere. beneficiul unei majorităţi domestice. Dar Cheltuie-ţi aiurea timpul ceea ce se întâmplă de vreun secol şi vei pierde o parte din viaţa ta”. încoace în componistica savantă semnifică îndepărtarea muzicii de necesităţile eterne ale fiinţei umane. Acest citat mă caracterizează în totalitate. Nu am cheltuit aiurea nici banii, nici timpul, dovadă sunt Liviu DĂNCEANU 2 ACTUALITATEA MUZICALĂ l Nr. 4 l Aprilie 2015 PREMII UCMR de creație ale U.C.M.R. pentru anul 2014 SECŢIA DE MUZICĂ INSTRUMENTALĂ ȘI MULTIMEDIA: 1) PREMIUL PENTRU LUCRARE CONCERTANTĂ Dan Dediu: Febra – Triplu concert pentru flaut, clarinet, violoncel şi orchestră 2) PREMIUL PENTRU MUZICĂ ELECTORNICĂ Irinel Anghel: Spălătorul de creiere 3) PREMIUL PENTRU LUCRARE CAMERALĂ Doina Rotaru: Fragile – pentru clarinet, vioară, violă, violoncel şi pian 4) PREMIUL FILIALEI CLUJ Hans Peter Türk: Muzică pentru oboi, violoncel şi orchestra de coarde 5) PREMIUL SUBSECŢIEI DE FANFARĂ Gheorghe Ţugui: Speranţe – suită populară realizările mele în toate domeniile. O familie Am constatat cu tristeţe că foarte mulţi frumoasă cu doi copii reuşiţi, o nevastă inteligentă, dintre colegii mei de breaslă nu mai compun, pur o nepoţică de un ani şi 8 luni - peste o lună vine şi şi simplu au dispărut din peisajul muzicii uşoare a doua nepoţică. româneşti, s-au retras, motivând că dacă nu sunt Multe realizări pe plan profesional, multe promovaţi la diferite posturi de radio sau la TV, nu premii şi distincţii în decursul anilor - şi astăzi merita să mai compună. Eu compun zi de zi, fără primesc cel mai mare premiu din partea Uniunii să mă gândesc dacă o să fie să nu promovată Compozitorilor. piesa respectivă. Scriu pentru că simt că mai am Toata viaţa mea a fost o muncă fără răgaz mult de dăruit publicului. în slujba muzicii. Să nu credeţi că mă voi opri cu câştigarea Aşa cum este intitulată şi cartea care mi-a acestui premiu. fost dedicată, “O viaţa pentru cântec”, lansată anul Voi continua să compun zilnic, aşa cum am trecut în cadrul Târgului “Gaudeamus”, volum procedat şi până acum. Mulţumesc conducerii scris de Oana Georgescu. Este o bucurie şi o Uniunii Compozitorilor pentru acest premiu. satisfacţie profesională imensă ca rodul muncii de o viaţă să fie încununat cu acest premiu. Jolt KERESTELY ACTUALITATEA MUZICALĂ l Nr. 4 l Aprilie 2015 3 PREMII UCMR Dan Dediu Doina Rotaru și Adrian Iorgulescu Irinel Anghel Hans Peter Turk Gheorghe Țugui 4 ACTUALITATEA MUZICALĂ l Nr. 4 l Aprilie 2015 PREMII UCMR SECŢIA DE MUZICĂ VOCALĂ: 6) PREMIUL PENTRU LUCRARE VOCAL-SIMFONICĂ Liviu Dănceanu: Unu plus minus unu - Operă 7) PREMIUL PENTRU LUCRARE VOCAL-INSTRUMENTALĂ Victor Alexandru Colţea: Zori pentru două soprane şi două piane 8) PREMIUL PENTRU LUCRARE CORALĂ AMPLĂ Ion Pelearcă: Chinonic Duminical 9) PREMIUL SUBSECŢIEI DIDACTICE Dan Pavelescu: Rugăciune Alexandru Colțea Liviu Dănceanu și Adrian Iorgulescu Ion Pelearcă Dan Pavelescu ACTUALITATEA MUZICALĂ l Nr. 4 l Aprilie 2015 5 PREMII UCMR SECŢIA DE MUZICĂ JAZZ/POP: SECŢIA DE MUZICOLOGIE: 10) PREMIUL PENTRU MUZICĂ 13) PREMIUL PENTRU POP SISTEMATICĂ Cătălin Târcolea – Străini în Valentina Sandu-Dediu – noapte (text Elena Russo) Octave paralele 14) PREMIUL PENTRU 11) PREMIUL PENTRU MUZICĂ ISTORIOGRAFIE DE JAZZ Nicolas Simion – Jocul Lavinia Coman – Constantin Copiilor pentru jazz combo Silvestri 12) PREMIUL PENTRU 15) PREMIUL PENTRU SPECTACOL MUZICAL PUBLICISTICĂ Dan Spînu – The One Born Grigore Constantinescu – From A Tear (musical) Nocturn şi diurn în muzică, vol. II Cătălin Târcolea Dan Spînu 6 ACTUALITATEA MUZICALĂ l Nr. 4 l Aprilie 2015 PREMII UCMR Valentina Sandu-Dediu Lavinia Coman Grigore Constantinescu, cu soția și cu Mariana Popescu ACTUALITATEA MUZICALĂ l Nr. 4 l Aprilie 2015 7 CONCERTE SUB... LUPĂ cu sensibilitate şi subtilitate prin prezentarea mâinilor care făuresc, se joacă, mângâie, studiază, cânta, ajută, SINCRETISM vindecă, creează (din nou se face apel la sublimul operei lui Gaudi). Imaginile nu fac decât să însoţească, să completeze şi să îmbogăţească conţinutul de idei, SUI-GENERIS sensuri şi semnificaţii ale palierului muzical, urmând totodată firul logic al gândurilor sale. Întregul edificiu sonor se bazează pe coloana conglomeratului pianistic, Carmen POPA apoi pe cea a cvartetului de coarde, gongurile marchează trecerea pragurilor cunoaşterii, iar clopoţeii Muzeul Naţional “George Enescu” şi UCMR au anunţă sclipirile Luminii. Toate acestea au ca magnific găzduit, în Aula Palatului Cantacuzino, un concert fundament vibraţia sacra a spiritului creştin – reprezentat deosebit, desfăşurat sub un generic ofertant, ancorat în prin imaginile edenice ale Sagradei Familia şi Catedralei proxima actualitate artistică, deschis ineditului – din Sienna, comparate în chip tulburător cu Marea multiplelor şi divereselor experienţe specifice tematicii abordate : Muzica acompaniată video. Sunet şi imagine în secolul XXI. Maia Ciobanu Noul sincretism în muzica românească i-a avut drept reprezentanţi pe patru autori din patru generaţii diferite, având patru viziuni distincte asupra lumii. Liantul semnificativ al celor patru compozitori îl constituie “curajul de a se implica în