ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Serie nouă ACTUALITATEA APRILIE42021 (CCXXXVII) 48 pagini MUZICAL~ ISSN MUZICAL~ 1220-742X REVISTĂ LUNARĂ A UNIUNII COMPOZITORILOR ŞI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA D i n s u m a r: Premiile UCMR pe anul 2020 Avanpremieră la Festivalul Internaţional “George Enescu” Sunetul formelor Istoria şlagărului: “Să nu uităm trandafirii” de Florin Bogardo În imagine: Premiile Grammy 2021 Valentin GHEORGHIU Protocoalele succesului (1) Marele Premiu UCMR pe 2020 Editorial Fir-ar-monica să fie!... formanţă şi competiti- vitate artistică? Să-i angajăm doar pe cei ...au decretat comuniştii în anii de după război. Şi care se clasează pe pri- firamonică se făcu, astfel mun’cipiul alegându-se cu o mele locuri; pentru orchestră simfonică de stat... Cu nostalgie, unii visează şi azi proiecte interesante, la acele elaborate scheme în care e suficient să cunoşti pe inovatoare, spectacu- cineva, undeva, la Partid – şi gata, se rezolvă orice problemă, loase. Şi să-i plătim re- iar soluţia este implementată, ”din respect pentru valori”, pe geşte, dacă sunt atât termen... nedeterminat. de buni încât pot să Zilele trecute a fost mare agitaţie sindicală prin atragă publicul şi să mediile de socializare, unde nu puţini muzicieni s-au impulsioneze vânză- solidarizat şi au înfierat cu mânie Atacul împotriva culturii, rile de bilete. Asasinatul muzical care se pregăteşte pe malurile Mureşului. Dar nu, asta Că aveau sau nu aveau treabă cu subiectul, că s-au interesat cauzează... Ar în- sau nu despre ce este vorba, că erau pe acasă ori pe alte semna că artiştii ar meleaguri (unde lucrurile sunt organizate cu totul altfel trebui să mai şi stu- decât aici... adică mai pe linia reformelor, care ar putea acum dieze, să se pregă- să lovească în ”ai noştri”), zeci de vajnici apărători ai vieţii tească, să se menţină spirituale ardelene au răsărit de peste tot şi au condamnat în formă, să evolueze, cu indignare aşa-zisa desfiinţare a unei instituţii de cultură. să facă faţă concurenţei celor tineri sau a străinilor. Da, vrem Printre argumentele supreme: în anii Democraţiei Populare libera circulaţie a valorilor – dar numai cu sens unic: ai orchestra asta avea n salariaţi, corul avea şi el n salariaţi, iar noştri să fie angajaţi în Occident, dar cei de acolo să nu cu- în anul de graţie douăzecidouăzecişiunu ar putea să ajungă teze să se angajeze la noi, căci nu vorbesc limba noastră să aibă... n minus x. Păi nu se interesează şi domn’ primar sfântă strămoşească atunci când cântă la flaut sau când dan- cum era pe vremea Tătucului, când împreună cu lumina de sează pe scenă... la Răsărit veneau şi ştatele cu salariile pentru oamenii muncii Cum ar fi să ni se ceară ca în sezonul estival, în timpul din firarmonici? Plătite, fără discuţii, de la buget, că doar nu vacanţelor noastre la turci, să mai dăm şi concerte (pentru că dădeau din buzunarul propriu... Şi pe-atunci ţara era săracă, atunci s-ar vinde mai multe bilete, căci sunt şi turişti în dar tot îşi permitea... Păi cum, la ce împrumuturi externe se oraş)?! Or, Doamne-fereşte, să se dea concerte şi în iau astăzi, nu sunt bani pentru Artă?!... weekend-uri – taman când sunt nunţile şi botezurile... Sau La doar câteva luni după ce mulţi dintre aceşti să fie nevoie de mai mult de 1 concert pe săptămână (plasat apărători ai culturii ţipau ca din gură de şarpe că... ”Ciuma strategic la mijlocul acesteia, la ore calculate după mersul roşie” ne va înghiţi dacă nu stârpim acel partid stalinist al tramvaielor, astfel încât salariaţii să ajungă devreme acasă – cărui nume era pronunţat sacadat de întâi-stătătorii aleşi de poate mai văd un meci, sau mai beau o bere cu colegii)... popor, tot ei privesc acum cu nostalgie la decretele Puterii Ne-ar călca în picioare demnitatea şi tradiţia dacă ar fi să Populare roşii, care înfiinţa firarmonici şi opere de stat. înceapă concertele la ora 20, ca în Occident – oră care Dar când vine vorba despre interesele noastre permite şi celor care muncesc în economia reală să-şi încheie personale, democraţia, cererea şi oferta, competiţia, calitatea, activităţile, să meargă acasă şi să se pregătească să iasă în concurenţa... nu trebuie luate în seamă. Bune sunt rămăşiţele oraş, la teatru ori la filarmonică... Nu, aşa ceva nu se poate! vremurilor când instituţiile noastre erau copiate la indigo Sindicaliştii din instituţiile de spectacole să nu se lase după cele imaginate de Kremlin – sigur, atunci când unora intimidaţi şi să nu cedeze drepturile câştigate de înaintaşi! le iese ceva din asta... Şi cum să nu iasă, când salariaţii Subordonate Ministerului sau autorităţilor locale/ întreprinderilor culturale sunt angajaţi (nu mai spun cum, judeţene, instituţiile din România ar face bine să asigure, în asta e o altă discuţie) cu contracte valabile de la absolvenţă veacul vecilor, rente viagere pentru cei care au apucat să până la pensionare, cu salarii care au dreptul doar să crească ajungă salariaţi ai acestora. Ei să aibă toate drepturile, în (şi, ce bine, au tot crescut). Aşa că, orice s-ar spune, săriţi! Ne timp ce angajatorul sau beneficiarii actului de cultură să aibă omoară Firarmonica! Să ieşim în stradă sau pe Facebook să dreptul să aplaude. Aşa că deschideţi repede tabletele apărăm Cultura! Corupţia ucide! Demisia! primite de copii de la acelaşi domn’ primar şi băgaţi un Din ce s-au luat, totuşi? Există o intenţie la nivelul comentariu furibund. Şi semnaţi liste de susţinere a Culturii. autorităţilor locale de a se face o analiză şi o reformă a unei Mihai COSMA instituţii despre care afirmă că ar fi statică şi ineficientă, şi PS Acesta este un pamflet. Orice asemănare cu situaţii care de la înfiinţare nu a mai avut nicio transformare sau persoane reale este pur întâmplătoare. sistemică, nicio schimbare de paradigmă. Vrem o ţară ca afară, vrem să ne modernizăm, vrem să o rupem cu trecutul comunist sau PEE-SEE-DEE-ist dar, DIN SUMAR desigur, fără să se schimbe nimica – dacă asta ne-ar deranja cumva. Cum ar fi să adoptăm (temporar sau experimental) Premiile UCMR pe anul 2020....................2-10 sistemul de funcţionare a instituţiilor de concert sau de spec- tacol ale aliatului strategic? Odată cu armamentul SH să im- Festivalul Internaţional “G. Enescu”......10-11 portăm şi principiile de performanţă din teatru, din filarmonicii sau opere? Să nu mai facem angajări pe aceleaşi Muzici de (tip) Brâncuşi..........................14-16 criterii ca în fabrici şi uzine, ci să alegem, în fiecare stagiune, pe cei mai buni – care ar aveau curajul şi pregătirea necesare Premiile Grammy...................................32-34 să participe la un concurs liber, deschis, corect, bazat pe per- Protocoalele succesului (I)........................42-44 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 4 Aprilie 2021 1 Premiile UCMR Premiile de creaţie pe 2020 - Lucrări multimedia: Sorin Lerescu – Voices II, op.83 pentru MARELE PREMIU AL UCMR: MIDI controller VALENTIN GHEORGHIU SUBSECŢIA DE FANFARĂ SECŢIA DE MUZICĂ JAZZ-POP Octavian Luncan – Cetate străbună - categoria Muzică de jazz sau muzică instrumentală: SECŢIA DE MUZICOLOGIE Petrică Andrei – Romanian Phrygian - Sistematică: Concept Leonard Dumitriu – Libertatea creatoare - categoria Melodie sau grupaj de melodii: nestăvilită. Dmitri Şostakovici şi opera Lady Mircea Drăgan – Doar noi doi Macbeth din districtul Mtsensk, Editura Muzicală, Bucureşti, 2020, 339 pagini; SECŢIA DE MUZICĂ VOCALĂ - categoria Miniatură corală: - Istoriografie: Sebastian Androne-Nakanishi – The Valentina Sandu-Dediu şi Nicolae Pilgrim Soul Gheorghiţă, editori ai volumelor Noi istorii ale muzicilor româneşti. SECŢIA DE MUZICA INSTRUMENTALĂ ŞI MULTIMEDIA - Publicistică: - Lucrări simfonice: Costin Popa – Întâlnire cu opera. Gabriel Almaşi – Thems/ Anthemes pentru Interviuri orchestră - Lucrări camerale: PREMIUL FILIALEI CLUJ Irinel Anghel – Where to go When pentru Adrian Pop – Trei lieduri „Iubiri uitate”, flaut şi pian versuri Paul Celan Valentin Gheorghiu, să îi cânt chiar din aceste apoi Coral şi Fugă în do major pentru „compoziţii”. Au urmat multe alte orgă, pe care maestrul Mihail Jora – Ucenic al muzicii încercări de-a lungul timpului, pe profesorul iubit care m-a învăţat şi care nu le-am considerat valabile îndrumat toată viaţa – l-a apreciat Norela-Liviana Costea: (sonate, triouri etc.). Prima lucrare şi mi-a spus atunci că pot să mă Maestre Valentin Gheorghiu, recent vi „cu număr de opus” a fost un Coral înscriu în Societatea Compozi- s-a acordat Marele Premiu al Uniunii pentru orgă în re minor (1946-1947), torilor din România. Compozitorilor şi Muzicologilor din România. Povestiţi-ne mai multe despre primii paşi pe care i-aţi făcut în tărâmul compoziţiei. Care au fost primele opusuri, la ce vârstă le-aţi creat şi pentru ce instrument au fost ele compuse? Valentin Gheorghiu: Am fost foarte onorat şi ţin să mulţumesc Preşedintelui Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor, Adrian Iorgulescu şi membrilor Consiliului, care s-au gândit să îmi acorde Marele Premiu al anului 2020 pentru activitatea mea componistică şi interpretativă. Primele încercări componis- tice datează de la vârsta de cinci ani. Astfel, atunci când ne-a audiat, pe mine şi pe fratele meu (Ştefan), maestrul George Enescu mi-a cerut AM ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 4 Aprlie 2021 Premiile UCMR N.L.C.: Vă amintiţi când v-aţi interpretat pentru foarte apreciaţi în ţară şi în străinătate. Aşteptăm ca şi prima dată propria compoziţie? Despre ce lucrare a fost tinerii compozitori să-i urmeze maeştrilor lor. vorba, şi cum a fost ea primită de public? N.L.C.: Ce credeţi că nu ar trebui să îi lipsească sub V.G.: În anul 1949 am terminat Simfonia I, pe nicio formă unui tânăr compozitor, pentru a fi cât mai sigur care am dirijat-o la Filarmonica din Bucureşti în anul de reuşita afirmării sale în conştiinţa muzicală? Dar unui 1951, fiind apreciată de public şi de criticul muzical tânăr interpret? Emanoil Ciomac într-o cronică din ziarul „Adevărul”.