Landscape and Demographic Dynamics in Southern Romanian Bronze Age

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Landscape and Demographic Dynamics in Southern Romanian Bronze Age Cristian Schuster Landscape and demographic dynamics in Southern Romanian Bronze Age. The Lower Argeş Basin Keywords: Bronze Age, demographic dynamics, Lower Argeş Basin. Cuvinte-cheie: epoca bronzului, dinamica demografică, bazinul Argeşului Inferior. Ключевые слова: эпоха бронзы, демографическая динамика, бассейн Нижнего Арджеша. Cristian Schuster Landscape and demographic dynamics in Southern Romanian Bronze Age. The Lower Argeş Basin In our intervention we will try to put together a picture as close to the real one as possible regarding the dy- namics of the settlements from the Bronze Age in the larger basin of the Lower Argeş River. This study is mostly based upon the personal investigations from Mihăileşti-Tufa, Adunaţii-Copăceni, Varlaam, Mogoşeşti, Mironeşti and Radovanu, all villages ave situated on the right bank of the Argeş River, Schitu, Bila and Cămineasca, on the Câlniştea River, and Bucureşti-Militari-Câmpul Boja and Ciurel, which ave situated on the right bank of the Dâmboviţa. Here are rendered considerations regarding the environment, the economy practiced by communities and the possible inner factors that could make a contribution to the variation of the demographic dynamics. Cristian Schuster Mediul ambiant şi dinamica demografică în epoca bronzului din sud-estul României. Bazinul Argeşuluii nferior În intervenţia noastră încercăm să alcătuim un tablou cât mai apropiat realităţii cu privire la dinamica aşezări- lor din epoca bronzului din bazinul mai larg al râului Argeş. Studiul se bazează în special pe investigaţiile persona- le de la Mihăileşti-Tufa, Adunaţii-Copăceni, Varlaam, Mogoşeşti, Mironeşti şi Radovanu, toate localităţi situate pe malul drept al Argeşului, Schitu, Bila, Cămineasca, amplasate pe râul Câlniştea, şi Bucureşti-Militari-Câmpul Boja şi Ciurel, aflate pe malul drept al Dâmboviţei. Sunt prezentate aprecieri vizavi de relaţia mediul înconjurător, eco- nomia practicată de comunităţi şi posibile resorturi interne, care au contribuit la fluctuaţia dinamicii demografice. Окружающая среда и демографическая динамика на юго-востоке Румынии в эпоху бронзы. Бассейн Нижнего Арджеша В статье предпринимается попытка как можно ближе к реальности воспроизвести картину динамики распространения поселений эпохи бронзы в регионе Нижнего Арджеша. Исследование основывается, в большей мере, на собственных раскопках автора, проводившихся в Михэйлешть-Туфа, Адунаций-Копэ- чень, Варлаам, Могошешть и Радовану, все населенные пункты на правом берегу Арджеша, Скиту, Била, Кэминяска на речке Гылништя, и Букурешть-Милитарь-Кымпул Боя и Чурел, находящиеся на правобере- жье реки Дымбовица. Представлены оценки относительно условий окружающей среды, экономики сооб- ществ и возможных внутренних рычагов, которые влияли на изменения демографической динамики. introduction Multidisciplinary analyses (paleontology, It seems that the natural phenomena were dendrochronology, archaeozoology, paleo-an- one of the most important factors that influenced thropology etc.), realized especially in the East- the population dynamics in Southern Romania, Mediterranean, Central and North-European areas more exactly in Oltenia, Muntenia and Dobrogea. and, more recently, in Eastern Europe and Roma- We consider here the climatic aspects, seismic nia (more timidly) outlined the image of climatic movements and volcanic eruptions, both from the turbulences, sometimes associated with natural mentioned area and from closer, or more remote disasters (Schuster 2005a: with literature; Schus- neighboring areas that could influence, through ter, Fântâneanu, Crăciunescu 2005: 9-14). These a chain reaction, the space between the Southern features affected the life of the Bronze Age com- Carpathians and the Danube. munities from the North-Pontic area and, through Revista Arheologică, serie nouă, vol. IX, nr. 1, 2013, p. 117-130 118 Cristian Schuster their movements to the west; they affected those the opinion of Petre Coteţ, during the first phase communities living in Southern Romania, but also (Danube); „the Quaternary lake” had withdrawn those from the larger Lower Argeş basin. from the spot where the river left the defile and went up to the Argeş and Burnaz Plain. Subse- About the landscape quently, in the Günz phase, the Burnaz, Burdea The Lower Danube, therefore the southern and Boian Plains etc., then in the Günz-Mindel Romania also, had been, most than others, the re- phase the Bărăgan Plain, in the Mindel-Riss phase gion where the environment, with its relief forms the Mostiştea, in the Würm I-Würm II phase the (the mountains - in Dobrogea, but also the Car- region of Brăila, while in the last phase, Würm III pathians and the Balkans – the highlands, plains, (= Holocene), north-eastern Romanian Plain de- meadows), the hydrographic reef (the Danube and veloped there selves. It seems that beginning with its tributaries, the Black Sea), its climate with large the Upper Pleistocene the Danube penetrated the fluctuations, had imposed better or improper cli- terraces of Chirnogi and Băileşti advancing up to mate conditions to the populations that crossed our the Mostiştea River (Roşu 1973). Subsequently territory or temporarily settled for a shorter or lon- (in Würm), the Corabia terrace had been formed ger time. Even beginning with ancient times, the and, during the Holocene, the one of the Călăraşi. Danube was considered one of the most important The Danube also crosses the territory of the waterways of Europe. Geographically speaking, northern Dobrogea, the region that continues up this large river had been divided into three distinct to the tectonic line Peceneaga-Camena (Tufescu portions, out of which the last, the Lower Danube 1974: 156-160). In this area, the hydrographic is the most important in out enterprise. reef is composed of rivers that flow into the big Starting from the area of Kladovo (to the Danube – Cerna, Topologu, and Peceneaga – but south) - Turnu Severin (to the north) the course also of those that flow into the littoral lakes – Ca- of the river Danube tempered itself, while the simcea, Taiţ, Slava, and Teliţa. Interesting and geographic picture generally maintained the same significant are the developments of the Taşaul features: the southern bank reaching heights up to Lake in the Quaerternary, in a space subsequently 100 m, sometimes crumbling briskly to the river, inhabited by several distinct human communities some other times with soft slopes, with a grad- (Popescu, Caraivan 2003). ual decrease; the Pre-Balkan plateau being cut It is obvious that the Danube, by the delta- by important tributaries like Arcar Lom, Tibrita, horn formed even during the Villafranchian at Vit, Osam, Iantra, Rusenski Lom. The Pre-Balkan its flow into the „Quaternary lake”, had a deci- plateau is a highland mostly made of hard rocks, sive contribution, later on „helped” also by the that along the millennia forced the almost straight Argeş, Dâmboviţa, Ialomiţa, Prahova, Teleajen, course of the river (maybe excepting the zone Buzău rivers, by their successive dejection cones Vidin-Calafat); the northern bank, which is a low, and by their aluvio-proluvial depositions, to the floodable region of the Danube, with swampy and formation of the Romanian Plain (subdivided in: sandy terrains, with an environment dominated by Olteniei Plain, Central Muntenian Plain, Transi- hundreds of lakes supplied by flooding and rains, tional Plain of Bucharest and the Bărăgan Plain) but also by the northern important tributaries: (Coteţ 1976; Păunescu 2000: 27 f.). As parts of Desnăţui, Jiu, Olt, Vedea, Argeş, Ialomiţa, Siret, the Romanian Plain the meadows of the Danube, Pruth. The entire northern bank of the Danube, Jiu, Olt, Argeş, and Ialomiţa had been formed dur- on a distance of about 5-10 km looks as a zone ing the Holocene. predominantly covered with lakes and a microcli- In Prehistory, the Argeş was (Schuster, Popa mate supplied by the river course itself. 2000: 11 ff.; Schuster, Popa 2008: 13 ff.; Schuster, For the formation of the Danube in the perim- Popa 2010: 9 ff.; Schuster, Popa, Barbu 2012: 11 eter that we are interested in, of a capital impor- f.), and still is today the most important river in tance could be the changes occurred in the region Central Muntenia. Belonging to the hydrographic of the Quaternary Lake from the Romanian Plain. alochtonous reef (Gâşteanu, Iordan 1070: 33; Ior- The mentioned phenomena took place during the dan 1973: 53), it is supplied over its course of 344 Pleistocene, over the time being studied by a se- km by more or less rich waters of some tributar- ries of specialists (Coteţ 1976; Păunescu 2000). In ies, among which, in this lower part, up to its flow Landscape and demographic dynamics in Southern Romanian Bronze Age. The Lower Argeş Basin 119 into Danube (Iordan 1973: 53 ff.; Ghinea 1996: Găvanu-Burdea Plain dominate the podzolite and 65), a zone of interest for our study that would plain soil. be important to mention is Dâmboviţa, Colen- The Ialomiţei Plain is composed of several sub- tina, Sabar, Neajlov, Câlniştea, Câlnău, Pasărea, units – Târgovişte-Ploieşti, Istriţa, Titu-Sărata and Glavacioc, Bratilov, Cocioc, Ilfovăţ, Dâmbovnic, Vlăsia, out of which of interest for the relief of the Ismar, Milcovăţ. Giurgiu County are the last two. Thus the Titu-Sărata The Argeş River makes the eastern border Plain comprises mostly large interfluves, in our case of the Teleorman Plain, which is also part of the the one between the Argeş and Sabar/Dâmboviţa Romanian Plain. The specialists (Popescu 2005) (Grigore, Popescu,
Recommended publications
  • JUDEȚUL TELEORMAN Nr. Crt. Denumirea
    JUDEȚUL TELEORMAN Denumirea Alocații de la Nr. unității Denumirea obiectivului de investiții bugetul de stat crt. administrativ- 2017-2020 teritoriale TOTAL 875.598.859,25 Extindere clădire și amenajare laboratoare 1 Alexandria 4.734.391,00 Școala gimnazială Ștefan cel Mare Modernizare spații agrement, împrejmuiri și 2 Alexandria 668.954,00 anvelopare Școala Ștefan cel Mare 3 Alexandria Modernizare și reabilitare clădire Grădinița nr.7 815.653,00 Modernizare și reabilitare clădire Liceul 4 Alexandria 1.035.390,00 Tehnologic nr.1 Modernizare și reabilitare clădire Școala 5 Alexandria 3.163.732,00 Gimnazială Alexandru Colfescu 6 Alexandria Reabilitare clădire Școală Gimnazială nr.5 748.310,00 7 Alexandria Reabilitare Creșa nr.4 1.015.464,00 Reabilitare, extindere și dotare Grădinița cu 8 Alexandria 5.568.700,00 program prelungit nr.10 Reabilitare, modernizare clădire (laboratoare 9 Alexandria 1.209.271,00 multimedia) Școala Gimnazială nr.7 Reabilitarea și modernizarea infrastructurii 10 Alexandria 1.396.045,00 Grădiniței cu Program Prelungit nr.4 Reabilitarea și modernizarea localului Școlii 11 Alexandria 4.003.235,00 gimnaziale nr.6 Modernizare drumuri de interes local în comuna 12 Balaci 2.652.051,22 Balaci, județul Teleorman Reabilitare grădiniță comuna Balaci, județul 13 Balaci 705.889,00 Teleorman Reabilitare drumuri de interes local în sat 14 Băbăița 10.995.671,00 Merișani, comuna Băbăița, județul Teleorman Înființare rețea de canalizare în satul Băbăița, 15 Băbăița 4.962.382,00 comuna Băbăița, județul Teleorman Sistem de alimentare cu apă în comuna Beciu, 16 Beciu 4.983.932,00 județul Teleorman Extindere rețea de alimentare cu apă în 17 Beuca localitatea Beuca, satul Plopi, comuna Beuca, 1.894.947,78 județul Teleorman Modernizare drumuri de interes local în comuna 18 Beuca 3.603.908,12 Beuca județul Teleorman Înființare rețea de canalizare menajeră și stație 19 Blejești de epurare în comuna Blejești, județul 11.778.688,00 Teleorman Modernizare DC 38 comuna Bogdana, jud.
    [Show full text]
  • INTRODUCERE Judeţul Teleorman Este Unul Dintre Judeţele Sudice Ale
    INTRODUCERE Judeţul Teleorman este unul dintre judeţele sudice ale României situat în Câmpia Română. Cu o suprafaţă de aproximativ 578978 hectare, ocupă ca întindere locul 19 pe ţară, reprezentând 2,4% din suprafaţa ţării. Din punct de vedere administrativ, judeţul Teleorman este împărţit 236 aşezări umane, organizate în 89 de localităţi, din care cinci localităţi urbane. Municipiul Alexandria– 51557 locuitori; înfiinţat în anul 1834. Situat la intersecţia unor drumuri comerciale importante din zona de sud a României, este, începând din anul 1968 şi reşedinţa de judeţ. Municipiul Turnu Măgurele – 30145 locuitori; înfiintat în secolul al XV-lea, pe ruinele unei fort[reţe romane. Este un oraş portuar la Dunăre. Municipiul Roşiorii de Vede – 31793 locuitori; unul dintre cele mai vechi târguri ale României, datând din secolul XIV. Este fosta reşedinţă de judeţ şi în prezent centru comercial. Oraşul Zimnicea – 15479 locuitori; datează din secolul III î.Hr. Este un oraş portuar la Dunăre, cu legături tradiţionale în comerţul cu cereale. Oraşul Videle – 11781 locuitori; este un oraş nou, înfiinţat într-o zonă de extracţie petrolieră. Reţeaua de drumuri publice care tranzitează judeţul totalizând 1518 km, leagă principalele municipii şi oraşe cu capitala de judeţ, precum şi cu restul ţării. Astfel: Drumuri naţionale sunt DN 51 - Alexandria – Zimnicea, DN 51 A - Zimnicea - Turnu Măgurele, DN 52 - Alexandria - Turnu Măgurele, DN 65 - Roşiorii de Vede - Turnu Măgurele şi DN 54 - Corabia - Turnu Măgurele. Drumurile judeţene traversează judeţul de la Nord la sud şi de la Est la Vest. Legătura între sate şi comune şi a acestora cu centrele importante se face şi pe drumuri comunale.
    [Show full text]
  • Memoriu 2014
    VOL. I. APE DE SUPRAFATA SI APE SUBTERANE A. PREZENTAREA GENERALĂ A SPAŢIULUI HIDROGRAFIC ARGEŞ – VEDEA I. Aspecte generale 1.Hidrografia Spaţiul hidrografic Argeş –Vedea ocupă 9% din suprafaţa României. Reţeaua hidrografică a Argeşului cuprinde 178 cursuri de apă, cu o lungime totală de 4579 km, având o densitate medie de 0,36 km/km2. Zona de obârşie a Argeşului o formează munţii Făgăraş unde densitatea reţelei hidrografice este mare, depăşind de multe ori 1,4 km/km2. Altitudinea medie în această zonă montană variază între 1200 şi 1000 m, astfel că şi panta medie are valori mari (150 – 80 ‰).Pe sectorul mijlociu (între Curtea de Argeş şi Găeşti), Argeşul drenează împreună cu afluenţii săi zona dealurilor subcarpatice, zona colinară şi de piemont – cu o altitudine medie de circa 800 m, unde densitatea reţelei hidrografice este de 0,3 – 0,5 km / km2 şi panta medie are valori de 10 – 15‰. Sectorul cursului inferior se desfăşoară între Ioneşti (Găeşti) şi vărsare şi se caracterizează printr-o vale largă, cu numeroase meandre având o pantă de scurgere ce variază între 9 şi 6 ‰. Întreaga reţea hidrografică a bazinelor Vedea şi Călmăţui se înscrie într-o zonă cu o densitate foarte mică ce variază de la 0,4 km/km2 în partea superioară a bazinelor, la 0,2 – 0,3 km/km2 în partea centrală şi ajunge la 0,1 km/km2 în partea inferioară. Bazinul hidrografic al râului Vedea are o reţea formată din 81 cursuri de apă ce totalizează 2036 km, densitatea medie fiind de 0,37 km/km2. Călmăţuiul are 10 cursuri de apă, totalizând 331 km, cu o densitate medie de 0,23 km/km2.
    [Show full text]
  • Statut Anexa La HCL 27 Din 2020
    Anexa la proiectul de hotarare ROMANIA JUDETUL TELEORMAN UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ COMUNA BLEJESTI STATUTUL COMUNEI 2020 STATUTUL COMUNEI BLEJESTI CUPRINS CAP. 1. ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ 1. ORGANIZARE ȘI DATE DE CONTACT 2. ORGANIGRAMA - APARATUL DE SPECIALITATE AL PRIMARULUI 3. CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI BLEJESTI CAP. 2 . PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂŢII 1. DATE GEOGRAFICE ȘI ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU 2. DEMOGRAFIE CAP. 3. STRUCTURA RURALA CAP. 4. INFRASTRUCTURA 1.Infrastructura de transport . Transportul rutier. Transportul în comun 2. Infrastructura de utilitati CAP. 5. AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ Mangementul deseurilor CAP. 6. CADRUL SOCIAL CAP.7 .EDUCATIE CAP. 8.SANATATE CAP. 9. CULTURA SI SPORT CAP. 10. ORDINEA PUBLICA SI SIGURANŢA CETĂŢEANULUI CAP. 11 PATRIMONIUL LOCALITATII Domeniul Public Domeniul privat Cap.12. ATRIBUIREA SI SCHIMBAREA DE DENUMIRI Nomenclatorul stradal CAP.13. RELATII DE ASOCIERE CAP.14. DISPOZITII FINALE Cap. 1. ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ 1. ORGANIZARE ȘI DATE DE CONTACT Comuna Blejesti este persoană juridică de drept public care are ca scop administrarea eficientă a resurselor comunităţii in conditiile legii, cu sediul in comuna Blejesti, sat Blejesti, strada Sos Pitesti, nr. 167, judet Teleorman . În conformitate cu prevederile Legii nr. 351 / 2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a: Reţeaua de localităţi, comuna Blejesti este comună de rang IV, satele componente fiind de rangul V. În Comuna Blejesti, administraţia publică este organizată şi funcţionează potrivit prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 şi în conformitate cu hotărârile Consiliului Local. Administraţia publică din localitate se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit.
    [Show full text]
  • PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea
    PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII Administraţia Bazinală de Apă Argeş - Vedea Draft Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Arges - Vedea Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Arges - Vedea CUPRINS Abrevieri ................................................................................................................................... 3 Cap. 1: Prezentarea generală a spațiului hidrografic Argeș - Vedea ........................................ 5 Cap. 2: Riscul la inundaţii în spațiul hidrografic Argeş - Vedea ........................................... 13 2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor ............................. 13 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii ............................................................................................ 31 2.3. Istoricul inundaţiilor .................................................................................................... 38 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii ..................................................................... 40 2.5. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații ........................................................... 42 2.6. Hărți de hazard și hărți de risc la inundații .................................................................. 45 2.7. Indicatori statistici ......................................................................................................
    [Show full text]
  • Esia 49149 Eia1
    SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro RSEIM+EA SNTGN Transgaz SA, Mediaș Capitolul 1 Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Național de Transport Gaze Naturale pe coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria CHAPTER 1 BACKGROUND 1.1. Information on the project owner The National Gas Transmission Company "Transgaz" SA (hereinafter referred to as "Transgaz SA") was established under Government Decision 334/2000, as a Romanian legal entity organized as a public share company, with the purpose of fulfilling the national strategy for transportation, international transit, dispatching and gas engineering and research in gas transmission, and other complementary or ancillary activities to the main object of activity. "Transgaz SA" is the technical operator of the national gas transmission system, answering its operation in terms of quality, safety, economic efficiency and environmental protection. Project owner: Name of the beneficiary: Societatea Națională de Transport Gaze Naturale „Transgaz” SA Address: Pța. C.I. Motaș, nr. 1, Mediaș, jud. Sibiu, 551130 Comercial identification: J32/301/2000; CUI RO 13068733 Tel./fax: 0269 803333 / 0269 839029 Email: [email protected] www.transgaz.ro Contacts - Project responsible: Project manager: Eng. Sorin KESZEG phone. 0722 340.516 Project coordinator: Eng. Mircea NOVAC phone. 0722.328.115 Project responsible: Eng. Petru GREZER phone. 0721.583.030 Project responsible: Eng. Mihai OLTEANU phone. 0724.941.087 Environment officer: Eng. Rareș MITRACHE phone. 0729 308.856 13 | Pag. din 458 SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro RSEIM+EA SNTGN Transgaz SA, Mediaș Capitolul 1 Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Național de Transport Gaze Naturale pe coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria 1.2.
    [Show full text]
  • Introducere Capitolul 1. Cadrul Natural Si
    INTRODUCERE CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL SI DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICA Teleormanul este unul dintre judetele sudice ale Romaniei situat in Câmpia Romana, la confluenþa Oltului si a riului Vedea cu Dunarea, avand in orasul Zimnicea punctul extrem sudic al tarii ( 430 371 07” ) . La vest se invecineaza cu judetul Olt , la nord cu Argesul si Dimbovita , la est cu judetul Giurgiu , iar la sud cu Bulgaria, fiind judet de frontiera. Suprafata Judetul Teleorman are o suprafata de 5789 kmp ocupand ca intindere locul 19 pe tara si detinand 2.4% din suprafata tarii. Relief Teleormanul nu dispune de un relief variat, predominant fiind cel de câmpie care acopera partea de sud si centrala continuand cu o zona slab deluroasa in partea nordica. Altitudinea campiei este cuprinsa intre 38 - 43 m la nivelul terasei Dunarii si 90 - 95 m la nivelul campiei propriu - zise. In timpul apelor mari de primavara, prin revarsare peste maluri, Dunarea a creat in imediata apropiere a malului sau o succesiune de grinduri fluviatile catre interiorul luncii, care a dus la formarea , intre ele, a unor depresiuni ocupate de ape, numite listeve (Listeava mare, Mica, Vasluiului, Lupilor, Lunga, Lata, La plopi, Zimnicea). Reteaua hidrografica Reteaua hidrografica insumeaza o lungime de 1569 km din care 61.5 km regularizati si 194 km indiguiti. Teritoriul judetului este strabatut de la nord spre sud de urmatoarele rauri: Olt, Vedea, Teleorman, Calmatui, Urlui, Glavacioc, Siu, Sericu, Nanov, Bratcov, Burdea, Cainelui, Clanita, Dambovnic, iar fluviul Dunarea limiteaza partea de sud a judetului (88 km). Lunca Dunarii reprezinta astazi cea mai antropizata unitate a judetului Teleorman, datorita marilor lucrari de indiguiri, desecari si irigari.
    [Show full text]
  • 1 România Judeţul Teleorman Consiliul Local
    ROMÂNIA JUDEŢUL TELEORMAN CONSILIUL LOCAL AL ORAŞULUI VIDELE H O T Ă R Â R E Privind : aprobarea Statutului Oraşului Videle CONSILIUL LOCAL AL ORAŞULUI VIDELE, JUDEŢUL TELEORMAN ÎNTRUNIT ÎN ŞEDINŢĂ ORDINARĂ Având în vedere: • Expunerea de motive a Primarului oraşului Videle; • Raportul nr.19526/17.10.2018 al Direcţiei Resurse Umane, Salarizare, Informaticǎ, Autorizӑri Taximetrie şi Comerţ, Problemele Romilor şi Parc Auto din cadrul Aparatului de Specialitate al Primarului Oraşului Videle; • Rapoartele comisiilor de specialitate pe principalele domenii de activitate ale Consiliului local al oraşului Videle; • Prevederile OG nr.53/2002 privind Statutul-cadru al unităţii administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr.96/2003; • Prevederile art. 36 alin. (3) lit. “a” din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicatǎ cu modificările şi completările ulterioare; În temeiul art. 45 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 republicatǎ, cu modificările şi completările ulterioare, H O T Ă R Ă Ş T E : Art. 1. Se aprobă Statutul Oraşului Videle, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2. Cu aducere la îndeplinire a prezentei hotărâri, se însărcinează primarul oraşului Videle. Art. 2. Prin grija secretarului oraşului Videle, prezenta hotǎrâre va fi comunicatǎ Instituţiei Prefectului judeţului Teleorman pentru verificarea legalitǎţii, precum şi instituţiilor sau persoanelor interesate. PREŞEDINTE DE ŞEDINȚĂ, BURCEA LUCIAN CONTRASEMNEAZĂ, SECRETAR, Ivan Corina Nicoleta Prezenta hotărărâre a fost adoptată cu un număr de 16 voturi ,,pentru’’ , - voturi ,,împotrivă’’ , - ,,abţineri’’ , din nr. de 16 consilieri în funcţie, din care 16 prezenţi. VIDELE Nr. 102/29.10.2018 1 ANEXA LA HCL ORAS VIDELE NR. 102 DIN 29.10.2018 STATUTUL ORAŞULUI VIDELE CAPITOLUL I - DESCRIERE GEOGRAFICĂ 1.1.
    [Show full text]
  • Negative Impacts of the July 2005 Highflood in Romanian Plain Between Olt and Argeù
    RISCURI ùI CATASTROFE, NR.X, VOL.9, NR. 1/2011 NEGATIVE IMPACTS OF THE JULY 2005 HIGHFLOOD IN ROMANIAN PLAIN BETWEEN OLT AND ARGEù FLORENTINA MARIANA TOMA1 ABSTRACT. The July 2005 highfloodaffected the whole Romanian Plain between Olt and Arges rivers, with major economical, social, ecological impact. It als modified the chemical and biological composition of the water. The main cause of huge damages was the heavy rainfall from the beginning of the month which generated the floods and dam distroying. It led to 2 losses of lives and affected 196 villages with total material losses of 180,640,500 lei. Key words: highflood, damages, economic, social and ecological impact 1. Introduction Romanian Plain betwenn Olt and Arges rivers is located in the central part of the Romanian Plain and covers three hydrographical basin: CălmăĠui, Vedea, Neajlov. Administratively, the region cover totally Teleorman County and partially Olt, Arges, Giurgiu and Ilfov counties. Figure 1. Romania Plain between Olt and Argeú. 1 Pedagogical High school “Mircea Scarlat”, Alexandria, Romania, e-mail: florentina toma [email protected] FLORENTINA-MARIANA TOMA Flood generated damages may be devided into two major groups: direct damages, which may be also devided into touchable (occurred as a consequence of the loss, devastation or degradation of goods after fields and houses flood) and untouchable(human losses); indirect damages include losses occurred the hazard stopped generated by the inbalances, especially in the economical field. The size of the damages depends on the association of different factors acting together: the density of the population in the exposed area, the density of the objectives and their total value; the highfloods wave features and the suddeness of specialized authorities intervention.
    [Show full text]
  • Phd. Thesis Extreme Hydrological Phenomena In
    “BABEŞ-BOLYAI” UNIVERSITY OF CLUJ-NAPOCA FACULTY OF GEOGRAPHY PHD. THESIS EXTREME HYDROLOGICAL PHENOMENA IN ROMANIAN PLAIN BETWEEN OLT AND ARGES RIVERS -ABSTRACT - Scientific coordinator: PhD. Professor Victor SOROCOVSCHI PhD. Candidate: Florentina-Mariana Dina (Toma) Cluj-Napoca 2011 Florentina-Mariana Dina (Toma) Teză de doctorat CONTENT ……………….......……………………………………………………….….….2 1. INTRODUCTION ……………………………..……..…………………………….……..5 2. RESEARCH HISTORY ………………….…………………...……………………..…....9 3. GEOGRAPHICAL POSITION, DELIMITATION AND TERRITORIAL SUBODINATION ELEMENTS …………………………………………………………………………….…...11 4. METHODS ……………………………….…………………………………………....…14 5. CHARACTERISTICS OF MAIN CLIMATIC ELEMENTS AND OF THE RIVERS DISCHARGE IN ROMANIAN PLAIN BETWEEN OLT AND ARGES RIVERS ..........20 5.1. Sources of data .............................................................................................................20 5.1.1 Data ..........................................................................................................................20 5.1.2 Meteorological and hydrological network in the area.........................................20 5.2. General climatic features.............................................................................................21 5.2.1. Air temperature analysis.......................................................................................21 5.2.2. Precipitations analysis...............................................................................................24 5.2.3. Snow layer analysis ..............................................................................................26
    [Show full text]
  • Planul De Management Al Riscului La Inundații Argeș-Vedea
    PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII Administraţia Bazinală de Apă Argeş - Vedea Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Argeș - Vedea Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Argeș - Vedea CUPRINS Abrevieri ..................................................................................................................................... 4 Cap. 1: Prezentarea generală a spațiului hidrografic Argeș - Vedea .......................................... 7 Cap. 2: Riscul la inundaţii în spațiul hidrografic Argeş - Vedea ............................................. 15 2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor ............................... 15 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii .............................................................................................. 30 2.3. Istoricul inundaţiilor ...................................................................................................... 39 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii ....................................................................... 41 2.5. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații ............................................................. 43 2.6. Hărți de hazard și hărți de risc la inundații .................................................................... 46 2.7. Indicatori statistici ........................................................................................................
    [Show full text]
  • Annex VII the Arges-Vedea
    12th July 2018 Annex VII Application of the bottom- up multicriteria methodology in eight European River Basin District The Arges-Vedea RBD Task A3 of the BLUE 2 project “Study on EU integrated policy assessment for the freshwater and marine environment, on the economic benefits of EU water policy and on the costs of its non- implementation” By: Maria Gutescu Teodor Constantinescu Silvia Cracuin Daniela Bascoveanu Daniela Podoleanu In collaboration with Disclaimer: The arguments expressed in this report are solely those of the authors, and do not reflect the opinion of any other party. The report should be cited as follows: Guteascu, Constantinescu, Cracuin, Bascoveanu, Podoleanu (2018). Annex VII. Application of the bottom-up multicriteria methodology in eight European River Basin Districts – The Arges-Vedea RBD. Deliverable to Task A3 of the BLUE 2 project “Study on EU integrated policy assessment for the freshwater and marine environment, on the economic benefits of EU water policy and on the costs of its non- implementation”. Report to DG ENV. Client: Directorate-General for the Environment of the European Commission. Ramboll Group A/S Hannemanns Allé 53 DK-2300 Copenhagen S Denmark Tel: +45 5161 1000 Fax: +45 5161 1001 Institute for European Environmental Policy London Office 11 Belgrave Road IEEP Offices, Floor 3 London, SW1V 1RB Tel: +44 (0) 20 7799 2244 Fax: +44 (0) 20 7799 2600 Brussels Office Rue Joseph II 36-38, 1000 Bruxelles Tel: +32 (0) 2738 7482 Fax: +32 (0) 2732 4004 Table of Contents Table of Contents ............................................................................................................. 3 Preface ............................................................................................................................. 5 1 Description of the East Aegean River Basin District ...................................................
    [Show full text]