In Evit Mediu

ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINE COMISIA PENTRU STUDIUL FORMARII LIMBIIT POPORULUI ROMIN II

VLAHH NORDVLPENINDSVIEIBALCANICE INEVIT MEDIU

SILVIU DRAGOMIR

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMINE

www.dacoromanica.ro VLAHII NORD'ULPENINDILEI BALCANICE iN EVUL MEDIIT -

www.dacoromanica.ro ACADEMIA REPUBLICII POPITLARE ROMINE COMISIA PENTRU STUDIUL FORMARIT LIMBIII POPORULUT ROMIN II

V A II I I NORMPENINDSTLEIBALCANICE iN EVUL MEDIU

DE SILVIU DRAGOMIR

EDITURA ACADEMIEI RE.PUBLICII POPULARE ROMINE 1959

www.dacoromanica.ro CUIINT INAINTE

Obiectul cercetdrilor de fald il constituie incercarea dea stringe intr-un manunchi Fi de a interpreta unitar fi critictoate ftirile din evul mediu privitoare la vlahii din jumatatea nordicet a Peninsulei Balcanice, care se dovedese a li urmalsii vechii populatii traco-ilirice, romanizata piliet la inceputul secolului al faptelea. Relueim astfel unele preocupdri care acum peste trei decenii in urmd 8-au concretizat intr-o serie de studii mai miei. Intregindu-le f i punindu-le de aeord cu rezultatele cercetarilor mdi noi, am ajuns in multe puncte la peireri diferite de eele exprimate atunci. Am cautat inainte de toate sa spores() informaga fi sd cuprind in raza cereeteirii tot ce a reufit set produca, in ultimele decenii, ftiima popoarelor invecinate din sudul Duneirii. Sintem nevoiti ins& a marturisi di exista domenii uncle mijloacele noastre de explorare s-au dovedit neindes- tulettoare. De aceea capitolul privitor la vlahii din Bulgaria il considerdm doar ea o incercare de a evada din labirintul polemicelor nesfirfite fi de a stabili ceea ce intereseaza inainte de toate ftiinta noastra istoricei. Din acelafi motiv am renuntat de a expune aici rezultatul studiului intreprins in ce prive8te toponimia8i,onomastica din regiunea dintre Timoc ri Morava. Cereeteitorul din acest domeniu trebuie sa fie inzestrat eu cunof- tinte speciale de istoria limbii pentru a deosebi vechiul drat al toponimiei vlahe de eel dacoromin suprapus in ultimele trei veacuri. Numele de locuri aduse de imigrantii din Oltenia ci Banat pot produce adeseori confuzie. Lucrarea noastra se intemeiazd, in cea mai mare parte, pe materialul scos la iveald, cu multe decenii in urma, de marii inveitati Stoian Novakovió ft C. Jitaek, precum qi de eruditii urmaci ai istoricului croat Frania _MEM, care, sub conducerea Academiei Iugoslave din Zagreb, au cuUs- ii

www.dacoromanica.ro 6 VLAHIINORD-BALCAN ICIIN EVUL MEDIU

tiparit intr-o serie intreaga de publicafii sistematice toata informafia istorica necesara. In tratarea prefiosului material am Mutat 'Ina a ne pastra toata libertatea. Felul nostru de-a judeca fenomenele de viafa gi legaturile dintre numeroasele fragmente de populatie vlaha impreigtiata ni Vara rezervat iifala de anchetele antropogeografice executate stralucit de Academia sirbeasca de ftiinte din Belgrad, sub conducerea celor doi protagonigti, Cvijit gi Brd3ljanovi6. Rezultatul anchetelor intreprinse cu staruinfei neegalata s-a dovedit deosebit de prefios pentru punctele de reper ce ni le ofera in cautarea unei populafii disparute de aproape o jumeitate de mileniu. In acest domeniu, insa, analiza fi interpretarea sint departe de a fi izbutit sä formuleze concluzii definitive.Divergenfele staruie inca la multe din toponimicele discutate,iar aprecierilefacuteciteodatef,fare&cunogtinfa aprofundata a fenomenelor respective de viala trebuie verificate cu grija. Istoriografia rominei din trecut nu 8-a preocupat decit in masura foarte redusa de aceasta problem& IV ecunoagterea limbilor slave, dar fi prejudeceifi adinc inradainate au impiedicat pe istoricii romini sa pund clar problema fi sá recunoasca importanfa ei pentru studiul inceputurilor poporului romin. Lingvigtii au nimerit mai curind fi mai sigur drumul catre studiul vlahilor balcanici, in straduinfa de a dibui limba resturilor de odinioarei, care au supraviefuit atitor prefaceri istorice. Lipsa informafiei documentare se resimte insa ii in cercetarile lingvistice aparute in ultimele decenii. Impre- jurarea aceasta ne-a indemnat sa urmarim ani indelungali izvoarele istorice pistudiile publicate de invafalii din, sudul Dunarii, in care se gaseste material privitor la resturile romanitafii balcanice. Lucrarea apare acum datorita Comisiei Academiei Republicii Populare Bomine pentru studiul formarii limbii fi poporului romin, care a socotit-o ca fiind deosebit de utila. Ii exprimeim vii mulfumiri pentru buneivoinfa cu care a apreciat straduinfele noastre. Urmarind drumurilei popasurile vlahilor din nordul Peninsulei Balcanice noi ne-am dat seama demult ce importanfa reprezinta pentru studiuloriginii poporului nostru cunoasterea amanunfita a mediului in care au trait odinioarei vlahii din sudul Dunarii. _Daca unele din interpretarile ce incercam de-a lungul acestor expuneri reimin sa fie Inca verificate, nutrim totusi convingerea ca, din punct de vedere documentar am reugit sa desfelenim un teren lasat in paraginire timp prea indelungat. 0 colaborare strinsa fi prieteneasea cu oamenii de f Uinta din R. P. Bulgaria fi B. P. F. Iugoslaria va da desigur roade fi mai bogate.

www.dacoromanica.ro CUVINT INAINTE 7

Numele do persoane fi locuri din Wile slave ale Peninsulei Balcanice le-am transcris conseevont, folosind semnele obilnuite in lucrdrile de slavis- tied. Cititorului romin i se va pcirea poate mai anevoioasd lectura, dar noi am crezut ea sintem obligqi a intrebuinta aceastii transcriere pentru a inlesni .consultarea hcirtilor fidcetionarelor slave meridionale, dar fi pentru a ne pune de aPord eu regulile stabilite in contactulstiinfific reciproc.

SILVILT DRAGOMIR

www.dacoromanica.ro TRANSCRIEREA NUMELOR SLAVE DE PERSOANE SI LOCUM

,T.umele de persoan i toponimicele slave le-arn transeris dupl regulile alfabetului sirbo-croat. Dam aici indicatiile necesare pentru cititorul romin. : K se cite§te ca rom. c, ch (Kalat calat, Maruket Maruchet). C corespunderominesculni ç (Cipitor Tipitor, cinci tinti, Cape Tape, Cviji6 Tviici, CerecelTeretel, Crna GoraTirna Gora, Cetina Tet ina ). 6 e rom. ce, ci (Ku6'i Cuci, &Zak Ciaciak, 6i6ct cicia). 6 se pronunta" anevoios de rornini, avind valoarea intermediarit intre ci §ii. Ii vom transcrie cu ci (Ped Peci, KiJuriei Chiciu- rici, Popovid Popovici). E se cite§te caf(Sibenik ibenic, Dukn Du§an, U§v rind Uu- rinti). 2 corespunde rom. j (giZet Jicfa, BoNdar Bojidar). Df,a se cite§te ca ge, gi (genunche, gingie), deci Karaai6 Caragici, Karad'iova Caragiova). Dj i Gj se redau In romine§te cu ge sau gi. Deci Djurdjev sau Gjurgjev se cite§te Giurgiev, media sau megja megea. Nj, nji lj corespund unui n sau 1 inmuiat (Nemanja Nemania, njiva niva, Maljukta Maliu§ata, Veljko Velico), astfelea In grafia acestor nume J, j se cite§te totdeauna ca i consonant rom. (Jajce1a4e,Kijevo Chi- ievo, Krajnik Crainic, Krajina Craiina).

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN BULGARIA

Dintre toate grupurile de vlahi resfirati in tgrile slave din Peninsula Balcanicg, cel din Bulgaria evului mediu joacg cel dintii un rol activ. Vlahii, &ad a§a se nume§te populatia romanizatg in izvoarele bizantine 43i slave, apar numero§i in regiunea HaemusuluiStara Planina de azi§irul de munti care in lumea romang despgrtea doug provincii istorice ale imperiului, Moesia Inferioarg de Tracia. Dupg Niketas Choniates1, vlahii locuiau in muntele Haemus", bizuindu-se pe strimtori", pe care le apg- ran §i. pe numeroasele cetgti ce se Inaltg, drepte pe stinci prgpastioase". Ana Comnena Ii aratg, de asemenea, cunoscgtori ai drumurilori potecilor muntelui, ceea ce dovede§te cg erau localnici. Dintr-un alt pasaj al seri- itoarei bizantine se poate deduce cg multi vlahi erau a§ezati pe versantul de mord ad Balcanilor, dacqprin dacii". pomeniti de dinsa Ii intelegem pe ace§tia. Lipsa totalg% insg a unei vechi toponimii romanice in regiunea de Rugg Dungre ne Indeamng sg fim mai rezervati, de§i romanitatea de odinioarg pare sg se fi mentinut timp mai indelungat, chiar aici, cum dovedesc destul denumeroasele nume de localitgti §i riuri, imprumutate de slavi de-a dreptul din limbo, lating.

1 Choniates (Bonn, X, 482 ;G. Popa Liseanu, Dacia In autorii clasici, Buc., 1943, p. 139) : Acei barbari ce locuesc peste tot cuprinsul muntelui Emos §i care Inainte se numeau mysi, iar acum vlahi se cheamd. Ace§tia, bizuindu-se pe strimtori §i sumetindu-se In cetatile for, de care foarte multe shit,i se Inaltd drepte pe stinci prapfistioase ..." (Ana Comnena , Leipzig, X, 2 §iIII, 8 §i la G. Popa Liseanu, op. cit., p. 136). Interpret:An§i Idmuriri la G. Murnu, RomInii din Bulgaria medievald, Buc., 1939, P. 14-15, C. C. Giurescu, Despre Vlahia Asaneglilor (Extras din Lucrdrile Institutului de Geogralie al UniversitdIii din Cluj, ,vol. IV, p. 114 §i urm.) §i N. Bdnescu, Les premiers timoignages byzantins sur les Roumains du Bas-Danube (eXtras din Byzantinisch-Neugriechisthe Jahrbiicher, vol. III, Weimar, 1422, fasc. 3-4, p. 304). C.0 Giurescu presupune cä a existat o populatie de acest fel §i pe podibul dintre Balcani §i Dandre, In vechea Moesia Inferioard (C. C. Giurescu, op. cit., p. 116-117). Faptul ca aceasta populatie n-a läsat nici o urmä In toponhnia acestui teritoriu pledeazd Insd Impotriv a tezei sale.

www.dacoromanica.ro 12 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

Vlahii din Bulgaria trebuie cäutati deci in tinutul muntos al Balca- nului §i in prelungirile vklor, care coboarA din masivul s'au In toate directiile. Anhialos si Mesemvria la Marea Neagra.1, Tirnovo si Teteven la nord, ea si Stara Zagora, dar §i Sredna Gora, la sud.i imprejurimile Sofiei, cu o toponimie care a pastrat aici mkturia prezentei elernentului romanic, au Elcut parte din aceastg Vlahie". Despre cei din iTracia aflgm ca' se innaultiserl ea roiul de albine", ping In vremea impkatului Alexis Comnenul si de fapt, izvoarele istorice Ii cunosc In valea Maritei si in jut e- riorul muntilor Rodope3. R6spindirea lor de aici se poate urmki pira in valea Strurnei, pe cursul de jos al ckeia sint pomeniti la inceputul secolului al XIV-lea (Gregoras)4. Roesler sustine costile ImpAratului Isac Anghelos erau recrutate in parte dintre acestia, in parte dintre vlahii din Rodope. Izvoarele apusenemai ales Villehardouin-si Henri de Valenciennes cunosc, d.e asemenea, pe vlahi, dar pentru ci Vlahia" inseamn l. statul intemeiat de fratii Asan. In rAstimpul eelor treieacuri (XI XIII) in cadrul ckora se pot loealiza asezkile vlahilor din Bulgaria, e posibil s'a se fi produs i alte depla- sari de pop ulatie, care modificil incbeierile ce am fi in clrept a le pune. RAspin- direa lor aproape numai in tinuturile muntoase constituie o indieatie l'amu- rita, a expansiunii cu caracter pastoral a vlahilor din primul §i al doilea imperiu bulgar. Ana Comnena confirm6 aceastit presupunere prin faimoasa caracterizare5: cei care due viata de nomad kd care in limba vorbit'a se chiarná vlahi". Bkrnim ca. ilustra scriitoare a cunoscut, dac'a,' nu pe vlahii din Rodope, desigur pe cei de la Anhialosi Mesemvria, remareind viata lor asprI, cu pendulki de la iernatieele de pe litoral la vkatieele din munti. In secolul al XT-lea, intreg nord-estul peninsulei apartinea imperiului bizantin, asa c5vlahii se puteau misca liber in cautarea de pkuni. Este foarte probabil cei s-au bucurat de asemenea libertate si sub st'api- nirea bulgarg, care le-a permis penetratiunea pin'a departe In muntii Ro- dope, iar de aici ping, in vaile Strumei si Vardarului, faeind acestea parte dinimperiul lui Simeon. Reconstruind asi fel procesul de difuziune al vlahilor din Bulgaria. trebuie st admitem implicit vechimea asezkii lor Inaceste tinuturi;

1 Despre vlahii de la Anhialos, vezi Popa Liseanu, op. cit., p. 136. 2 Vlahia Alba" nu e doveditä istoricestei nici nu e atestata in vreun izvor vechi sau In graiul bulgarilor de astazi. C. BrAtescu a aratat a aceastA denumire a introdus-o un editor al cronicii lui Geoffroy de Villehardouin (editia Vigenere, Paris, 1585) si a fost apoi reprodusa de Ducangei Hopf : C. Bratescu, Romtnii din Bulgaria de est a evului mediu (Buc., 1942), p. 49. Stojan Novakovi6i Iovan Cvijid au admis eXistenta ei bizuindu-se pe Hopf. 3G. Murnu, Istoria romlnilor din Pind. Vlahia Mare, Buc., 1913, P. 221. 4 R. Roesler, Rumiinisehe Studien, Leipzig, 1871,p.114. 6 Ana Comnena, VIII, 3.

www.dacoromanica.ro VLAI-III DIN BULGARIA 13 anume cel mai tirziu In secolul al X-lea. Hrisovul impAratuluiasile al II-lea (1019) ii gAseste 1 imprAstiati In toatABulgaria",adich in toate tinuturile care au fAcut parte din impgrAtia cuceritg dui)/ in fringerea totalA abulgarilor. Scoaterea vlahilor de sub jurisdictia episcopilor beaui faptul &A au fost supusi de-a dreptul arhiepiscopiei de Ohrida este MA indoialA un privilegiu, dari o indicatie precisg, a situatiei difuze si a numgrului lor nu prea insemnat. Bizantul le-a acordat mai tirziu un episcopat propriu, cu scaunul la Vranje, in centrul asezArilor vlahe, care s-au intins de aici afire apus. CA numgrul lor in sudul Bulgariei nu va fi fost prea insemnat, se dovedeste prin faptul cA au dispArut aproape Mfg, urme. Izvoarele bizantine par deci exagerate, cind Ii prezintA numerosi ca un roi de albine. Veri- tabilul roi" trebuie clutat mai la nordi, foarte probabil, nu chiar sau nu numai in Haemus, cii in tinutul situat mai care apus. Vlahii din Bulgaria se pierd In curind in masa slav /. si se asimileaza atit de radical, Inch un invAtat bulgar, P. Mutaf Ciev, care a studiat institutia voinicilor", n-a mai gAsit nici un vlah" in izvoarele istorice din Bulgaria medievalA2. Singur Cvijid afirmg3 cpopulatia romanicA din

7 7Sredna Gora" evului mediu s-a pAstrat ping, in veacul al XIX-lea, dar dinsul confundA in cazul de fat./ pe vlahii din Bulgaria cu arominii. Toponimicele care confirm/ existenta de odinioara, a vlahilor s-au pästrat, cele mai multe, in imprejurimile orasului Sofia si in muntii din apropiere. Mai reduse la numAr se gAsesci in Sredna Gora, ba chiar si in muntii Rodope. Semnalindu-le pentru intlia data, Jire 6ek considera cg, sint urme rasate de o populatie str/veche, dispgrutg, de mult, care a vorbit o limbl lating. In circumscriptia Iskrec, In muntii Balcani, el remarcl numele satului Cerecel (Teretel), iar in regiunea apropiatA Visok o localitate numitA Bukorovci. Intre Caribrod.i Breznic se aflg, numele de localitAti Krnul, Coral, Gurguljat, Badulovci. Un sat fruntas,s din defileul riului Sukovo se numeste Vlasi, iar muntele stincos de alAturi ilIzimul. Un deal ling*/ Trn se cheamA Cir6ilati doug, sate din aceeasi regiune Heruli Banigor. La nord de Kiistendil, in Krajigte, se intimpinA numele Krecul (Cretul), Barbulovci, Musul, date unor cringuri izolate, cu numai citeva case. In Sredna Gora, muntii situati la sud de Balcani, se gAsesc doar citeva toponimice : o cimpie, lingKopiatica, Ursulica, o poianA Dlboki Val, un pripor de deal Kreculi o vAggung, de pAdure Cerbul, iar lingg, PanagjurAte un pirgu Merul. In Rodope doug sate de bulgari mahomedani au nume 1 Byzantinisclze Zeitschrig,II, p. 46. 2 P. Mutafêiev, Vojniiki zemi i voinici vd Vizantija pre> XIIIXV v [Proprietfitile de voinicii voinicii In Bizant In sec. al XIII-lea al XV-lea], Sofia, 1933. Doar In Tesalia se constatd.ciiliireti vlahi, p. 78. 8 Iovan Cvijié, La Péninsule Balcanique, Paris, 1918, p. 475.

www.dacoromanica.ro 14 VLAH1I NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

romanic :Singuri Krbul. Pe versantul de nord al Balcanului, JireCek nu inregistreaza, decit numirile Batulci (rom. Batul)i Dragulin Dol (rom. Dragula) lingTeteven, subliniind clipsa de aici a nomenclaturii romanice Ii pare semnificativP. Weigand adaug5, Inca vreo citeva muniri : larbata (rom. iarbel) o comuna linga Teteven, deci in nordul muntilor Balcani Fiti tot acolo Pao- siMu§at. La nord de Sofia inregistreaza numele dealului Kornica. La rasarit de Sofia : Vakarel (localitate insemnata),i Paselrel, iar PurAnica (MO BuCino-Dervent), in nord-vestul capitalei bulgare. Strmci e sat linga Karadiova (Dreanovo). Murga.§ e un deal situat la nord de Sofia, iar Petrus un munte la nord de Dupnica. Muntele Vlahinja (1376 m) la apus de Kornica, pastreaza de asemenea, amintirea populatiei vlahe de odinioark tot ap Vlahinja, §irul de munti dintre Bala Diumajai PeliCevo, tinut situat in dreapta Strumei2. Toate aceste nume JireCek le-a considerat vechi, prin urmare resturi ale populatiei romanice din evul mediu. Weigand pare de acord cu privire

1 C. JireZek, Das Fiirstentum Bulgarien, p. 123-124. 2 G. Weigand, Rumanen und Aromunen in Bulgarien, In Jahresberichtdes lnstituts f dr. rum. Sprache zu Leipzig, 1908, p. 40 si urm. Cu privire la Berbatica, un cAtun al comunel Cerecel, Weigand propune derivatiunea din bulgarl barb, ceea ce este InsA gresit. E mai presus de orice IndoialA eh la baza acestui nume trebuie cAutat cuvIntul bdrbat. Bandor, un cAtun al comunei Kaanevo, este diminutivul romanic al lui ban. Ca nume de localitate se gdsWe: si In regiunea Krajiite-Vlasina. Termenul se intimpinA si in Oltenia InvecinatA, de unde se poate setfi migrat spre sud, In sec. al XIV-lea al XV-lea, fiind institutia banilor" tipic dunAreanA:dupA Weigand, Bantfor ar putea sA fie derivat si din forma bafia ;un mai vechi Bdnisoara sf1fi primit prin bulgari noua Infritis are de Banisor ; oricum,suf. -or este sigur romanic ;Barbulooci de la numele de persoanA Barb, Barbul (o parte din Resen), localitate In earl de zona Sofiei ; Batulifa, sat la nord de Sofia, dari un cbtun al comunei Zimevica. Jireek H crede romanic (bat, batul). Weigand nu admite aceasta. Noi 11 punem In legAturA ca bit", bAtrin", mos", atestat In Tara RomineascA ;Bukorovci de la numele de Bucur, rAspIndit In toate regiunile pe unde au trecut vlahli balcanici ; Cerecel, adicA respectivTerefel, care se IntimpinA si In nordul judetului Hunedoara, dar nu are nici o legaturA cu cercel ; Cin- covci, cAtun apartiniitor la comuna Zasele, sub muntele Murga§, la nord-est de Sofia. Daci admitern chrrivatia din cinci, el aratA incontestabil o origine aromInA. Dar aceastA derivatie e putin probabilA ;Gurguliat, sat In vestul Sofiei, cf. arom. gurgurat (rotunjor") ; larbata, sat Inga Teteven, rom. iarbd; Krnul, linga Gurguliat, rom. ctrnul; Krecul, sat lInga Gorno Ujno (Kiistendil) dr. cref"; Lupovski, o colibA lInga Peltera, are la baza cuvIntul lup ; Mogino, nume de sat linga Gol. Buino, sud-vest de Sofia, derivat de la moasd, dupd Weigand InsA formA bulgsrA ; Murga§, nume de deal, obisnuit la dacoromlni, derivat de la murg (cf. lorgu lordan, Nume de locuri romtnesti In Republica Populard Ronan& Buc., 1952 :Murgasul In Arges, Dolj, Gorj si Vilcea, avInd la origine un nume de om); Mugat, sat lIngA Teteven, Inseamni frumos" ; Pdsdrel, sat mare la sud-est de Sofia, rom. pasdre; Cercelat, deal MO Bani§or, de la rom. cercel ;Pi6or, sat MO Teteven ;Purtenica, lIngd Buèino-Dervent, nord-vest de Sofia. Weigand derivA numele de la Purteni, iar pe acesta din porc; Radulouci, dupb Jiraek, romanic (Weigand nu-I InregistreazA ; totusi e un nume romanic, ce se gAseste pretutindeni, pe unde au trecut vlahii); Rugulet, sat MO Mledevo, de la rom. rug ; Strlinci, sat lInga Karad- lova (Dreanovo), rom. strimt ;Vakarel, sat mare lIngA Sofia, rorn. vdcar, diminutiv vdcarel; Ursulica dupb Jiredek o poianA, In aceiasi regiune, rorn. ursul; Cerbul, vale si Merul, tot vale, lingA Kopultica, corn. cerbi mar ; K9rnica, deal la nord de Sofia ; rom. corn, dim. cornifd (cf. I. lordan, op. cit., p. 44-45) ; Petrus, munte la nord de Dupnica, Weigand 11 derivA din petros.

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN BULGARIA 15- la cele mai multe 0 subliniazá indeosebi faptul c5, numele Vdedrel e pomenit, (Waelcarell) in descrierea lui Kuripeschitz (1530). Dar meritul invatatului lingvist german consta mai ales in faptul &A, a vlzut, cel dintii, caracterul dacoromin al acestor nume : Ele nu sint formatiuni specific aromine, ci arata un dialect vechi, care era mai apropiat de dacorominI, decit de aro- ming". Constatarea sa e pretioasa, fiindcl, dup./ cum se §tie, in tot secolul al XIX-lea a existat in muntii Bulgariei o vie mi§care a plstorilor aromini. Dar problema vechimii acestor nume 0 a identificarii lor cu urmele lilsate de vlahii din evul mediu famine, totu0, sä fie verificatà printr-un studiu lingvistic mai amlnuntit. Prezenta lui Beini§or, in regiunea apropiata, de orl§elul Trn, aratl o inriurire venitá din preajma Dungrii. Aici a existat un ban" al Severinului, sub suzeranitate ungar5, §i mai tirziu un altul, la Craiova, supus domniei Tarii Romine§ti, Banilorii", un fel de dregltori ai banului, se intilnesc tot in Oltenia de prin secolul al XV-lea income". Numele báni§or" ce se intimpina, in Bulgaria sud-vestic5, §i in regiunea sirbeascl a Vlasinei, unde in cursul istoriei nu a existat nici- odatI o institutie banall2, se poate explica doar printr-o infiltratie de la nord spre sud. In acest caz o parte din toponimicele romanice constatate in Bulgaria va trebui sti, se atribuie unei migratiuni care a avut loc in secolele XIV-XV. Unele dintre numirile aici in0rate (Cerbul, Cer6elat, Pi6or, Pur6enice) apartin, cum vom vedea, limbii vorbite in jumAtatea nordic5, a Peninsulei Balcanice. Observäm big c5, vlahii din Serbia medieval intrebuinteaza exclusiv termenul Taur, Taor in loc deCerbul, ceea ce ne determin5, a atribui unele din aceste toponimice mai curind dialectului dacoromin, decit celor megleno- sau istroromine. In schimb numele lui Merul pledeaz a. mai mult pentru originea lui meglenoromin5, sau arominI, de0 cuvintul a servit 0 vlahilor din provinciile apusene ale Serbiei pentru a forma citeva toponimice 0 antroponimice, redusela. aceast5, form/ : Merulia (nume de familie in Podgorita) §i Meruija (toponimic in Lika).

1 C. C. Giurescu, Istoria Rominilor, II, Buc., 1937, p. 368. 2 C. Jire6ek, Geschichte der Serben, vol.I, Gotha, 1911, p. 127 :... dieWiirde dm Ban ... die in Kroatien, Bosnien, Ungarn und der Walachei wohlbekannt war ... aber in SPI bien nie vorkommt.

www.dacoromanica.ro VLAIIII DIN SERBIA MEDIEVALA

Vlahii hrisoavelor sirhe§ti

Studiul vlahilor din Serbia medievald se poate Incerca cu mai multi", sigurantd. Bogdtia stirilor istorice e dublatd aid In mai mare másurd de resturile toponimiei mostenite de la ei. La ele se adaugg onomastica veche pdstrata, in hrisoavelesirbestii cea contemporand, culeasd de anchetatorii lui Cvijid. Prin aceast'd multipld informatie tabloul istoric al vlahilor din Serbia se poate zugfavi mult mai complet decit pentru Bulgaria evului mediul. Intre hrisoavele crailor i domnilor sirbesti ni s-au pdstrat cam patruzeci de documente care mentioneazd pe vlahi. Dintre acestea numai unul dateazd din secolul al XII-lea. In secolele urmdtoare insd, creste numdrUl lor, asa ca, din secolul al XIII-lea avem vase, din al XIV-lea, doudzecisi sapte. in fine, din jumdtatea intii a secolului al XV-lea ne-au rdmas numai vase hrisoave. La aceste ma.rturii clare nu vom adauga cele .citeva diplome, una a regelui Stefan (cca 1215) si doud ale banului Bosniei Matei Ninoslav (din anii 1235, 1240, 1249), care mentioneazd pe vlahi, dar

1 Literatura problemei cuprinde cloud mime ilustre ale istoriografiei slave :C. Jireiielc, Die Wlachen und Maurowlachen in den Denkmatern von Raguza, InSitzungsberichteder k. bohmischen Gesellschaft der Wissenschaften, hist. phil. Klasse,Praga, 1879 ; Die Romanen in den Skidten Dalmatiens wdhrend des Mittelallers, In Denkschrifien der k. Akad. derWissen- schaften phil. hist. Klasse, -vol. 48-50, Viena, 1901-1903 i Stojan Novakovié, care s-a ocupat de vlahi In mai multe 1ucriri : Selo [Satul], in Glas Srpske Akademije, XXIV, Belgrad, 1891; Prvi osnovi slovens'ke knjiieunosti meg ju balkanskim Slovenima [Primele temciuri ale literaturii slave la slavii din Balcanil, Belgrad. 1893 ; Balkanska Pitanja [Probleme balcanice], Belgrad, . 1906 ;si Les problemes serbes, In Archly fiir slavische Phitologie, vol. 33, 1914, p. 438 si urm. Tot Novakovié a steins intr-o colectie toate textele hrisoavelor sIrbesti sub titlul:Zakonski Sponwnici srpskich dr!ava srednjega veka [Monumentele juridice ale tilrilor strbesti in evul mediu], Belgrad. 1912. In fine, Novakovid a tip5riti Zakonik Stefana Dugana [Codicele lui 5tefait Duktn], Belgrad, 1898.

www.dacoromanica.ro VLAIIII DIN SERBIA MEDIEVALA 17

Inteleg sub aceastà denumire, in mod neindoielnic, pe cetgtenii ormului Raguzal. Cel mai vechi hrisov sirbesc, pästrat ping astazi, in care se face mentiune despre vlahi, a fost dat de marele jupan -Stefan Nemanja2 prin anii 1198-1199. Acest suveran, dup./ ce a refkut statul sirbesc, ad'augindu-i tinuturi noi, s-a retras in Athos, uncle a restaurat mgnitstirea Hilandarului, care fusese därimatg, pIn in temelii. Pe seama ei cere de la 1mpkatul bizantin citeva sate de parici", pe care le va darui ctitoriei din Hilandar, impreung cu patru prisAci §i cu muntele Bogaka din principatul sgu. Textul hrisovului urmeaza, astf el : Iar dintre vlahi judetia lui Radu §iGeorge §i de toti 170 de vlahi". Ceva mai jos autorul hrisovului revine la vlahi §i stabile§te : Iar dacg, ar fugi cineva din oamenii mIngstirii sau dintre vlahi la marele jupan sau sub altcineva, sa', fie restituiti, dac6 insa, ar veni intre oamenii mAnAstirii dintre ai marelui jupan, sa, se intoarcäiartsi". Documentul lui Nemanja e unicul act sirbese care 11 arata pe vlahi organizati in judecii (sudstvo). Misoavele de mai tirziu cunosc cneji, primichiuri sau celnici in fruntea cAtunelor vlahe, nicAieri ins'a nu se mai pomenesc juzii". Astfel, Radu §i George sint inainte de sfigitul sec. al XII-lea reprezentantii autentici ai unei vechi forme de organizare a vlahilor. Ne- manja face distinctie, de altfel, intre satele de parici obtinute de la bizantini §iintre posesiunile din principatul sgu. Vlahii dAruiti nu par sa, fi apartinut acestuia din urmA, ceea ce se vede §i din dispozitia ca sg fie restituiti mnstirii aceia dintre oameni sau dintre vlahi, care s-ar refugia pe teritoriul marelui jupan sirbesc. intrebarea ce se pune este, prin urmare, unde erau a§ezati ace§ti vlabi? Noi2li arAtam undeva in apropiere de Priz ren". Jire'tek Ii identificg la Podgorice, iar Al. V. Soloviev5 Ii localizeaz1

17in muntii dinspre rlsgrit de Prizren". Dat5, flind imprecizia textului, persistdm in pdrerea noastrà, mai ales pentru c'd tinutul Prizrenului era, dupá cum vom vedea, plin de càtune vlahe. Cam In anul 1220, intemeind m'anIstirea Zia* pentru a stabili acolo locul de incoronare a regilor slrbi, Stefan, cel dintli rege 1ncoronat (Prvo- 1 Glasnik srpskog ucenog dru§lva [Buletinul societAtii stiintifice sirbesti], 47, p. 304-311. Zakonski Spomenici (se Intelege pretutindeni rnai jos Novakovid), p. 136-137, 144-146 si Monumenta Serbica, ed. Fr. Miklosich, Viena, 1858, p. 24, 28, 31-32. Marko Perojevid este singurul care crede cal si In aceste documente avem sà 1ntelegem sub vlahi pe romini. Vezi In editia Povjest lzrvatskih zemcdja Bosnei Hercegovine [Istoria Tarit BosnieiiHertegovineij, I, Sarajevo, 1942 (editatA de Soc. Napredak), p. 223-224. 2 Zakonski Spomenici, p. 384-385. 3 Vlahii si morlacii, p. 98. 4 C. Jirebek. Geschichle der Serben, vol. I (Gotha, 1911), p. 278. 5 Glasnik Skopskog nautnog drunva [Buletinul SocietAtii stiintifice din Skoplje], II, p. 25.

42. c. 2925.

www.dacoromanica.ro 18 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU vere'ani), Ii doneaza anumite proprietAti si privilegii; fixind totodatasr elteva reguli pentru manastirel. Sate le daruite par a se fi Intins In jupele- apropiate de Zita, iar trei dintre ele erau situate In Zeta. ManIstirea mai obtinu i munti intinsi Cu varatice In Sotlenik FA cu iernatice, dup.a Jire'eek2, pe aproape, In valea Ibarului. Textul hrisovului pastrat ca inscriptie pe peretele manastirii insira doua sute de vlahi daruiti, in frunte cu cneazul Grd. Dupg, ce arata cele zece jupe supuse ace- leia§imanastiri, regele adauga : Iar peste ceea ce se acorda acestei biserici, protopopul de la curte sa nu aiba nici o putere, ci venitul fie de la preoti, fie de la vlahi, sau birul de famint al popilor, ce se, culege de la preoti, jumatate sA se ia acestei biserici". In textul aceluiasi hrisov pastrat pe peretele bisericii se mai tni.r mnc o data, numele jupelor supuse juris- dictiei arhiepiscopului din Zi6a, si anume :VamAiljnica, Morava, Bonk', douA Lepenice, Bjelica, Ljevoe, Lugomira, Rasina, iar In locul celei de-a zecea, Iechaanica, se adauga : Si toti vlahii regatului. arestuia". Apoi se mai spune : Iar peste aceste jupe, pe care le-am daruit bisericii mintuitorului nostru, protopopul Curtii BA nu aiba nici o putere. Iar venitul de la popi sau ylahi sau oamenii birnici, ce este bir popesc pare se ia de la oameni, sse ia toate pentru aceasta biserica". Tiparind textul acestui hrisov pentru monumentele sale juridice, Stojan Novakovid e de parere cavem de-a face cu repetarea aceleiasi dispozitii. Cel din urma text se deosebeste Insa de cel dintli si de aceea credem ca va fi fost adaugat textului original ceva mai arziu. Dar trebuie subliniat, fiind de deosebita importantA, faptul cjuris- dictiunea arhiepiscopului din 2ie'a se Intindea, nu numai peste cele noua. jupe amintitei alte patru adaugate mai tIrziu, dari peste toti vlahii din acest regat". Cuvintele kraljevska dr&va Inseamna, cum o dovedeste un pasaj premerg5tor3, numai tdnut regal" sau mai exact regat", hujus regii imperii, din traducerea lui Kaluiniackij4. Este limpede carhiepis- copul sirbesc, care 1si avea atunci resedinta in 2i6a, a obtinut jurisdictie peste toti vlahii din Serbia, deoarece acestia formau o organizatie speciala, dar poatei pentru ceparhia arhiepiseopului se intindea pe tern oriul unde vlahii erau mai numerosi (cursul inferior al Ibarului si al Moravei vestice). Ca supusi directi ai arhiepiscopului, %lahii erau datori a plati un bin- permanent, ea de altminterii taranii sirbi, care lucrau pAmintul (zemljski

Zakonski Spom., p. 571-575. 2 Jire6ek, op. cit.,vol. I,p.154. 8 ... Zde da postavljajut se vsi kralije holeäte byti driave sej 4 Hurmuzaki, Documente,1/2,p. 777.

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA 19 ijudi). Birul popese" 11 culegeau probabil preotii, carora le revenea, dui:4 prima redactie a hrisovului domnesc, jumAtate, pin'a ce, printr-o dispozitie nou'ap, regele il afectl integral arhiepiscopiei. Vlahii dgruiti mangstirii Z.F6a erau a§ezati In Sutiska, lingg Giurgjevi Stupovi, prin urmare In spre vest de Kosovo Polje, pe cursul superior al riului Lim. Cele doug, sute de nume pAstrate ne permit sl facem oarecari aprecieri asupra Mr. Nume specifice nu au cleat abia citiva :Bukor, Bun DMA, Mic, Mrgela(?), Singur, Sarban, Gunja, la care s-ar putca socoti poate §1 Bala, Buckat, Dragu§la, Rug §i. Lucan, Grd, Pop, Stan, Vlad. Nici un nume nu are aspect aromin, dimpotrivA, forma lui Mic" ne sile§te 0," ne gindim doar la dialectele din nord. Numele tipice grece§ti ant de asemenea foarte reduse : Vasil, Tudor, Sina, Andria, Ma. Cu atit mai numeroase apar ins'a numele slave : Berislav, Berilo, Bratimir, Bogdan, Budin, Budislav, Dajga, Desimir, Dobroslav, Dragoslav, Diiihna, Grdan, Hodiga, Kuplen, Krasimir, Milobrad, Negug, Negoslav, Neracl, Plen, Poligrad, Povrien, Radimir, Stanimir, Tihomir, Velimir, Voihna, Vojslav, Zlata etc. etc. Ele dovedesc o puternica, influentg, sirbeascA, incit s-ar putea presupune cu drept cuvint c'a se gaseau intr-o fazgi inaintatI a asimilnrii. Regiunea in care trblau era de fapt o puternicA vated de expansiune a populatiei sirbe§ti, care s-a pus In valoare chiar prin 15tefan Nemanja §i prin descendentii sai. Dupg, Radoslav U. Pavlovit din nurnirile mentionate In hrisov s-au pAstrat doar trei : Batina, toponimic la rgslrit de satul Krugevica ; Bukor, In numele pirg,ului Bukorovac din satul Otroci §i Bun in numele unei livezi din Cerie(Terie)1. Dou'a hrisoave acordate de regeletefan Urog I, unul la 1253 bisericii Sf. nascgtoare de dumnezeu din Stagno (Stona), peninsula binecunoscutg, iar celalalt, intre anii 1254-1264, de reconfirmare pe seama manastirii Sf. Petru de lingg Lim, ctitoria lui Miroslav, mentioneaza,' §i donatiuni de vlahi (36 familii)2, algturi de sate, vii, alti oameni F3i. munti. ProprietAtile craruite erau situate In Zachlumia (hlumska zemlja), pe cursul de jos al Narentei, in peninsula §i pe litoralul invecinat. Alte sate erau in jupa Brskovo, pe cursul riului Tara §i Lim, §i In tinuturile Hvostno §i Drikovina (1InO, Ipec). Apoi se adaugg p5,§uni in Brskovo §i se in§irg numele tuturor vlahilor bisericii". Cuprinsul ambelor documente este aproape identic, cu deosebirea cl in al doilea se descriu mai detaliat

1 A. Skrivanid, Zieko eparhisko vlastelinstvo [Proprietatea eparhialA a ZiZei], In istoriski dasopis, IV (1952-1953), p. 164. 2 Zakonski Spomenici, p. 600-602 0 593-597, §i Spomenik (al Academiei sirbe§ti), HI, p. 10.

www.dacoromanica.ro 20 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU hotarul proprietätilor donate, ceea ce JireCek explicg prin faptul cg episcopii din Zachlumia (Chelmo) 0-au mutat resedinta din mgngstirea Stagno in ctitoria lui Miroslav de ling5, IAm1. Aceleiasi biserici i-a dgruit, intre anii 1318-1321, regele Stefan Urog II biserica sf. Nicolae de lingg Sirotina2; cu toate satele si coloniile satelor3, cu hotarele si cu vlahii si cu muntii", apoi biserica cu hramul ngscgtoarei de dumnezeu din Bistrita cu toate satele, cu oamenii, cu coloniile satelor si cu hotarele" si in fine, biserica tot cu hramul ngscgtoarei de dumnezeu in Kutanska, eu satele, oamenii, cu toate hotarele si cu vlahii". Intre anii 1324-1325 regele *tefan DeCanski confirmg cu aceleasi cuvMte donatiunea aceasta4, din care putem conclude prezenta vlahilor in jupele Sirotinasi Kutanska. Cind in anu11280 regina vgduva Elena, binecunoscutg prin ctitoriile sale, lace o donatiune5 mgngstirii Sf. Nicolae de pe insula Yranjina (lacul Scutari), unde era resedinta episcopilor de Zeta, ea dispune intre altele ea dintre boierii (gnarren) marl sau mici si ceilalti nobili, fie sirb, fie latin, albanez sau vlah, eine ar indräzni sa, vatgme sau sg ia ceva de la acest sfint hram, fie din sate sau oameni, fie din pgsunile de iarng sau de varg, fie din oarecari drepturi ale bisericii, sg-si atragg minia si pedeapsa regelui". Importanta acestui document, ea si a diplomei regeluitefan Milutin6 din anul 1296, prin care doneazg aceleiasi mgngstiri satul Orachovo din Crrnnica si care, in clauzula de incheiere, curpinde aceleasi dispozitii cu privire la sirbi, latini, albanezi si vlahi, consistg mai ales in imprejurarea cg se face deosebire clarg intre oamenii dupg origine sirbg, latini. albanezi sau vlahi. In aceastg epoca' deci cuvintul vlah isi pdstra Ina intelesul etnic. Regele T.Trog Milutin renoveazg, in anul 1300, mgniistirea Sf. George de lingg Serava in Skoplje si ii confirmg hrisovul de intemeiere. Algturi de nurneroasele donatii pe care i le face, in hrisovul regelui se mentioneazg de trei ori vlahii, Intr-un chip care acord6 acestui document o mare important0 : A mezat domnia mea Sfintului George pasnne ingrklita pentru vite, de la 2abljan ping la Kolugina Luka si ping la viile de la Vodnena si Nerei'ka si Verichino Mjesto si Dragijev Lug. ,5i eine intrg in acelloc ingràdit fie sirb, fie vlah, fie bulgar, sg plgteascg 100 de perperi". Ceva mai departe, se spune in textul aceluiasi hrisov : i care vlahi se

1 C. Jireëek, Staat und Gesellschaft im mittelatterlichen Serbien, vol. I, Viena, 1912, p. 47. 2 Zak. Spom., p. 597-598. 3 H Ck SACMHLIMH. 6 Zak. Spom., p. 598-599. 6 Ibidem, p. 578-579. 6 Ibidem, p. 579-581. 7 lbidern, p. 608-621.

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA 21 aflg, sub Sf. George sg le fie legea Sf-lui Simeon si a Sf-lui Sava, pe care o tin vlahii din Milegevoi Studenicai saib5, a ara o zi de clacg, iar ceea ce arg s i secerei sap coseascg finul de la roata caprelor..." in fine, autorul mai adaugg :Sioricine ar veni (la tirgul mgnstirii), fie grec, san bulgar, fie sirb, latin, albanez, vlah, s5 plateaseg vama legalg, ca la Iltetovo sf la GraCanica si la toate celelalte biserici". Confirmind vechile privilegii ale mAngstirii Ifilandar ori intemeind noul turn" al acestei mgngstiri, in Iirisia, pe malul mgrii, regele trrog Milutin aminteste de repetate ori de vlahi. Astfel in hrisovul din anul 1282-1298 el confirmg apartinerea vechilor vlahi ai mgngstirii in frunte cu cneazul Voilma i Ii dgruieste si pe altii noi in frunte cula'. Vorbind apoi de munti i pgsuni, adaugg : Iar eine vine din targ stilling, din afarg de regatul nostru, la sfinta bisericg, fie panic, fie vlah san mice strein, sg fie ai sf. biserici". intre 1302-1309, intr-un alt hrisov, mai general, al aceluiasi rege, dupg ce se eonfirma, in termeni identici donatiunile de vlahi, se spune : /4i a vgzut domnia mea, cg sfinta bisericg acordg in fieeare an platg la pa's- tori 12 minzi, de aceea i-am dgruit vlahii pe unii vlahi i-am ales dintre vlahii bisericii, ea s'a. pgzeascg iepele bisericii2,i sg nu ia nici o platg de la bisericg, si mai virtos dacg ar pierde ceva, sg plgteascg, un cal cu 10 perperi, iar o iapg cu 20 perperi. Drept aceea i-am scntit domnia mea de toate robotele, si ale mele si ale bisericii, mani mici ; sä nu dea nici un bir, nici din bucate, nici din vin, nici transport, nici cal, nici cline, nici apoelisiar, niei unui nobil al regatului, nici in Sf. munte sg, nu se ducg cu nici o cgrausie, ci sg pgzeascg numai iepele bisericii. Iar numele acestor vlahi sint : Voin cu fratii si cu copiii... etc..." (urmeazg ineg 15 familii cu preotulfor).Apoi, continua, regele Lira Milutin astfel : acestia sint vlahii bisericii si acestia spascg iepele : Uffeid Radomir cu fratii, Ian cu copiii, Dragoslav Dobretió cu fratii, Bratoslav Mania cu copiii. Si am despgrtit domnia mea 24 de iepe dintr-ale mele si le-am donat « turnului u ce 1-am zidit lingg mare si sg le paw/ aceiasi vlahi, pe care i-a dgruit domnia mea eai iepele bisericii,i sg li se dea sare cu iepele biserieii, si minzii bgrbgtesti 0, fie dusi la turn, iar egluggaii sa. nu aibg grije de hrana pgstorilor, nici de imbrgcgminte cnici pgstorii sg, nu-i hrgneascg, nici sg le dea de la biserieg". in fine, dgruind si citiva prisäcari mAngstirii, Ii scuteste de toate robotele domnesti i bisericesti : ea i pe vlahii susamintiti pgstori".

1 Zak. Spom., p. 389-390. 2 1ntre textul lui Novakovié i cel publicat de Mildosich este o deosebire.

www.dacoromanica.ro 22 VLAI-111 NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

Intre anii 1309-1316, In diploma de danie a regelui UroA Milutin pe seama turnului" din lirisia si a biserieii 7idite lingg el cu hramulInAl- triidomnului, atasate de llilandar, se amintestel si de biserica Sf.Ni- chita din Banja, In districtul Skoplje cu satelei cu oamenii sieuvlahii". In alt hrisov2 datat de Novakovid la 1308, dupg ce regele Milutin spune el a luat cu sabia de la greci tinuturile Skoplje, Oveepolje, Po log si Dabra si a ggsit, in tinutul Skoplje, o mgngstire pustie cu hramul Sf. Nichita, pe care a restaurat-o, adaugg : Si i-am dat satul Banjane cu toate hotarele sisatul Prebuida, Lopuga i Gluhe, iar In Gluhe pe Kalogeorge Repana localitatea Krastavac i un catun de vlahi". Nu incape indoialg c mentiunea priveste pe vlahii din imprejurimile Skopljei. Cea mai insemnatg ctitorie a regelui SI efan Milutin este mgngstirea Banjska, situatg la nord de Mitrovita, pe Kosovo Polje. Ilrisovul, pe care 1-a acordat acestei mgngstiri a fost tipgrit, In doug rinduri, de L. Kova- ceviói apoi de V. Jagié, iar Invatatul romin I. Bogdan ne-a dat si dinsul un excelent rezumat3. In acest document se vorbeste de legea vlahilor" (zakon vlahom), care e precizatg astfelEi nu au sg pl'Ateascg, dijma mare, ci cea mica ; sg' dea In fiecare an din cincizeci o oaie cu-un miel, iar a dor a stearpg. Iar dacg din vina lor se pierde vreo iapg, cinci laolaltg sl restituie iapa in annl dintlii nimic mai mult. Fiecare om sg. dea bisericii pe an cite doug piei de miel ; iar cei care au sate, sa' coseascg fin, cite trei zile, pe Kijereze ori aiurea, pe aproape,i sg aducg In fiecare an elle un car de griui unul de vin, si sa' transporte bisericii, cite 40 de case zece carg, de undo le va porunci egumenul. 4 cine-i voinici n-are slucreze ling pe seama biserieii, sg dea haine (okroje)i atit voinicul, citi cglig- torul sg pasci sl tundg lina, iar voinicul sg pgzeascg pe pgstori. in caz de vreme rea atit voinicul, elti calgtorul sg se ducg la oi.i furtul dintre ei (se pedepseste) cu 6 boi, iar de cai cu 6 cai". Trebuie sg recunoastem importanta deosebitg a acestui text. Ale- zgrile vlahilor de aici se numesc cgtune", desi documentul ne indreptg- teste a presupune c unii vlahi locuiau In sate F. i lucrau pgmintul, din rodul cgruia erau pusi la zeciuialg. Cdtunele sint insirate eu numele : rijanci, Si§atovci, Blyarski,Bareljevski, Proilovei,Ursvlovci, Bahojevci, Smv- dirogi Voicilei, 0 la fiecare cgtun ni se di numele vlahilor. Dupg Radomir Ivanolid, ca'tunele acestea erau foarte imprAstiate Proilovci ii Bvgarski Katun erau situate in Cimpul Mierlei, pe iIul Sitnka, Bobojerci in Metohia, Voisilei in regiunea riului RaAka, Ursulica in impre-

1 Z ik. Spom., p. 378382. 3 Ibidem, p. 476 478. 3 Convorbiri literare, an. XXIV; Zak. Sporn., p. 622-631.

www.dacoromanica.ro VLAI-III DIN SERBIA MEDIEVALA 23 jnrimile 1ocalit4ii Sjeniea, iar Smudirozi spre vest, Bugg Playa. La aceste &tune nu sint aratate nici hotarele, nici sinoriile (semne de hota0'; cu toate acestea autorul recunoaste cele erau asezari pastoresti stabile". Un teritoriu In Kijevo, ale carui granite ni se fixeaza detaliat, se numeste teritoriul vlahilor" (:entlja vla§ka). In fine, o dispozitie intere- Banta se ia In ceea ce priveste casatoria en : SIrbul a nu se Insoare Intre vlahi. Daca se Insoara MIA stirea egumenului, sa-1 prinda si sa-1 lege Impreuna, cu vlahul la care s-a 1nsurati sa fie Mors, cu forta, la loeul tatalui Ban. Iar care vor fi batrini si nu vor putea sa. se Intoarea, nici unul FA, nu fie voinic, ci toti calatori". Acest pasaj Intregeste pe cel de mai in ainte sine dovedeste cintre vlahi existau doua categorii:una a voinicilor, a dona, inferioara, a calätorilor (kjelatori). Novakovid vede in acest loc o dovada sigura pentru parerea c. regele sirbese inientiona s opreasca trecerea agricultorilor (srbin) In starea pastorilor (u 'Haack). Intrucit populatia sirbeasca se ocupa mai ales cu agricultura, iar cea a vlahilor en pastoritul, poate saiba dreptate Invatatul slit. Dar nu ne este cu putinta sa atribuim, In acest loc, cuvintuthi srbin numai Intelesul de agricultor, deoarece, In cadrul aceluiasi document supusii agricultori ai manastirii se numese, in genere, ljudi erkovni roarnenii bisericin san In special meropsi §i sokalniei, iar pe pastori Ii cunoaste autorul, de asemenea destul de bine, cu denumirea generala (pastyrem vsem)i cu numele feluritelor ramuri ale pastoritului : ove'arem i konjitsom i jazdniljarem i kobilarem [pästori- lor de oii pazitorilor de cai si de minji si de iepe sa se plateasca]. Cel din urma hrisov2 al regelui Milutin, pe care 1-a dat cu putin Inainte de moarte, s-a pastrat ca inscriptie pe peretele mantistirii Gra Canica. Atit In editia lui Miklosich, cit si In cea a lui Novakovie, textul ecam defectuos, totusi partea care ne priveste e clara : In locul vlahilor din Dragobrati6i, pe care i-am dat Sfintului Stefan (Ban jska), am darnit in schimb episcopiei din Lipljan pe vlahii din Komaina", iar numele acestor vlahi :Njegoslav cu fratii",i alte 24 familii. Apoi urmeaza astfel : 7/Tar acestia sInt oamenii pe care i-am luat (cu judecata) de la Strez : vlahii Voichna si fiii" etc. Manastirea Gra6anica, un monument de rara frumu- ete artistica', e situata nu departe dt Prikina, pe Kosovo Polje, iar satele. pe care le-a obtinut erau linga Morava, Topolnica, Rodimljai Sitniea, unde trebuie saseza'mi pe vlahii arnintiti aiei. De la 1322-1331 stäpineste in regatul sirbese batrinul rege Stefan Urog III Daanski, de la care avem doua hrisoave. Cel dintii3 e din anul

1 Istoriski asopis, V (1955),p.399,401. 2 Mon. Serb., p. 562 §i urin. ; Zak. Spom., p. 633-637. 3 Zak. Spom., p. 638-642.

www.dacoromanica.ro 24 VLAHIINORD-BALCAN ICIIN EVUL MEDIU

1326 ; prin el se dlruiesc episcopiei din Prizren citeva sate si anume privilegii. Cu privire la vlahi, iata ce dispune : Si ma rugl episcopul Arsenie din Prizren impreun plmintul vlahilor (zemlju viahom)din Blatac, pe care-1 posed5, oamenii domniei mele, dar eu nu i 1-am däruit, ci i-am adAugat toatg, pkunea opritl din Cernoo6i, ca so uneascl' eu satul bisericii, pentru ca saseze pe el vlahi de ai bisericii, si pe oricine din oamenii bisericii[0. sl apar1in6 bisericii, ca si celelalte sate ale bisericii. Iar pl"mintul bisericii, pe care-1 tineau vlahii la Blatac, nu 1-a luat domnia mea, pentru sine, in schimb". Se pare deci c5, la Blatac pit- mintul vlahilor" era invecinat cu plmintul bisericii si eatit pe unul, cit ipe celllalt eran asezati vlahi. Deci regele Urog III mai acord5, episeopiei din Prizren si un teritoriu pe care ii d5, dreptul sa, colonizeze vlahi de ai bisericii, ceea ce dovedeste ca, si acestia din urml" erau legati de un annum teritoriu i de stapinul lor. Al doilea hrisov1 al regeluitefan Uro111, de care voirn sne ocuplm, priveste fondarea si inzestrarea mánktirii de la Dee'ani, in apropierea §oselei, care duce de la Jpek la Djakovica. Manktirea din De'eani, atit de des cintatl in poezia poporall sirbeasel, pe care ctitorul slu o InchinPantocratului, a fost inzestrat'l cu hrisov in anul 1330. Din multe puncte de vedere acest hrisov are o important& deosebitl pentru cunokterea vietii sociale a Serbiei din jumalatea dintii a secolului al XIV-lea. CIt priveste problema noastrà, in acest document glsim in- formatiuni pretioase, a elror valoarea creste prin faptul el, reconfirmin- du-se acest hrisov de caretefan Dugan, eitiva ani mai tirziu, s-au modificat unele dispozitii, care se expliel acum mai clar. War la inceput, autorul hrisovului spune ca, a daruit mlngstirii din DeCani sate si cltune de vlahi §i albanezi", cite i-a fost en putinta. Se insirl numele satelor donate, iar la cele mai multe ni se dau hotarele. Prin cel dintii hrisov se dlruiesc vlahii Eatikvvi (17 case) en hotarele, vlahii Sa§i6ani (29 case) cu hotarele, vlahii taydaiani (11 case), la care nu sint specificate granitele, ci se spune numai in general : eu hotarele lor (svoimi megjanti)" care erau, prin urmare, binecunoscute ; la fel si la vlahii Lep6inovei (18 case) §i la vlahii Tudoriirevci (29 case). La vlahii Govne6e sau SvetovraNci (35 case), cum se numesc in al doilea document, nu se pomeneste nimic de hotare. In fine, regele mai dAruieste mAnAstirii Inc/ doul catune de vlahi, care apartinuserl lui Giurag Yskorzinicl ; intr- unul dintre ele se glseau 16, in celfilalt 20 case.Vlahiidin acesteCatune, ale elror granite sint iarki indicate, se numesc in hrisoN ul al doilca Vlasi-

Glasnik, XII si Zak. Spam., p.646 655.

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA 25

Srentjane, probabil dupg originea lor, iar intr-alt loc din hrisovul dintii, se chiam a. dupg, capii pe care ii aveau :Vlasi Kostadinovci i Goilovci. In hrisovul ai doilea se mai adauga, vlahii PagaruMni (31 case)cu hotarele lor vechi". Acest din urnaI nume trebuie subliniat indeosebi. Fiinda dupl cum afirmg, regele. n-a donat mgagstirii deeit putini vlahi,i aceia slraci, el ii scud de toate robotelei sareinile domne§ti, precizindu-le totodati obligatiile, §i anume : vlahii din cele doug catune" aveau sá pazeasc .a. o herghelie de iepe ; cealaltA herghelie o pgzeau vlahii Tudoriëevci i Sugièani ;oile le pkteau vlahii Ratigevci §i Svetovraani,. vitele erau date in seama vlahilor din Vardigte, iar porcii in seama celor din Lep6inovci. Documentul urmeazA, apoi astfel : Iar vlahul care pA- ze§te iepele, s'a nu ia simbrie (o parte din eM), ci sa" se intreting cuplat& lunarg, iar cei care pasc oile, sia la ziva Sf. George de la 100 oi o oaie cu mielsice pierde sá plAteaseg, iar plata lunarI sg, o ia.Sirbul sA nu se insoare intre vlahi, iar de se va insura, 81 o duel intre meropi". In hrisovul al doilea in loc de fraza sa% o duca." intre meropi" se zice sa, devinA cAlät or". In fine, mai este o deosebire intre cele doug hrisoave in ce prive§te indatoririle vlahilor. Cel dintii spune : Vlahii WA. aduca, din venitul bisericii sarea begaIn, iar ce vor aduce mai mult, s'à fie junatate a bisericii,. iar jumgate a vlahilor, ins'A de va avea voie biserica, poate sle rkcum- pere §i asta", pe cind in al doilea se spune scurt : §i toti vlahiii albanezii de aici s'a transporte sarea bisericii de la Sf. Serghie". Radomir Ivanovia stabilit cu mult, eruditie arzitrile cAtunelor vlahe, apartinatoare De6anilor :astfel vlahii din ,1Tudorit (Tudorie:evei) trebuie clutati in regiunea Plava-Gusinje, in Dobra Rijeka. Astgzi se aflA, in bomb Mr, satele Konjusi §i Vjetrogevica, lingmuntele Peh.CA- tunul vlahilor SugMane era situat spre 1.kb-zit de munteleAltin, lingl Drinul Alb. Numele 0-1 are dupa valea Sugica. CAtunul Rati§evei era situat in circumscriptia Djakovica, aproape de satul Rzinica, pe malul drept al Bistritei Decianilor. Astäzi in locul lui exista, dou'a," sate : Gornji §i Donji Ratig. Vlahii Svetovraëane (ai sfintilor doftori) erau arzati in Chvosno, iar pkunile lor nu departe de patriarhie. Calunul Vardatane era situat undeva in Dobra Rijeka, in regiunea Playai Gusinje. Catunul vlahlior Lep6inovci era poate sub muntii Decianilor. CAtunul vlahilor Kostan- dinovci §i Sremljani se &este in circumscriptia Orahovac, ling5, DrinuL Alb. Vlahii Goilovdi erau poate in jupa Zatrnavska, aproape de De'eani. In fine, cele doug, cgtune ale vlahilor Gjuraevski (care exist iazi cu numirea de Mali Gjurgjevik 0 V eliki Gjurgjevik) sint situate in tinutul Drinului Alb, la nord de .8 vanjski Most, in circumscriptia Orahovac-

www.dacoromanica.ro 26 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

Cele mai numeroase hrisoave sirbe§ti privitoare la vlahi le avem de la tarultefan Dugan, sub care statul medieval sirbese 1§i ajunse apogeul. Ei Insa sint pomeniti acum nu numai In teritoriile amintite, ci §i In tinuturile cucerite de curind de la bizantini. Cind s-a urcat pe tron Dugan, frontierele statului sirbesc incepeau spre sud de Alessio, la Marea Adriatica, inconjurau tinuturile Pilot, Debra §i Po log, cu orasele Ki Cava, Veles, Prosek,tipi se terminau spre sud de Velbuid (Kiistendil)'. Inca In 1334, dupa ce Syrgianes, un comandant bizantin rebel, navali ping In fata Tesalonicului, sirbii obtinurd, de la Andronicos III Strumica §i Prilep. Citiva 3111i mai tirziu, dupa moartea Imparatului Andronie, izbucni In Bizant un Inver§unat razboi civil. Tarul sirbesc a sprijinit pe talentatul Ioan Cantacuzen, caruia Ii oferi ospitali- tate §i ajutor efectiv In situatia sa strimtoratä. In rastimpul acestor lupte ocupara sirbii Kroja (1345), apoi in toamna aceluia§i an ora§ele Berat §i Valona din Albania §i Castoria in Macedonia. Atunci cazura §i ora§ele Berrhoia §i Ohrida, ca §i Serrai (sirbe§te Ser), care nu s-a predat decit in octombrie 1345. Spre est, mai ocupara Drama §i Philippi, iar linga tarmurile marii ora§ul Chrysopolis (acum Orfano). Chrysopolis (Cava 11a) ramase ca1 cetate de granita in pose,iia bizantinilor. Dupa ravagiile epi- -demiei de ciuma, in anul 1348, Dugan navali In Epir i ocupa Ianina, Arta §i celelalte ora§e, iar boierul sdu Preljub cuceri intreaga Tesalie pentru a -asigura tarului sirbese titlul stralucitor de imperator Raxie et Romanis, dispotus Larte et Blahie comes2. Vlahia este fire§te Tesalia. Cu prilejul acesta, In anul 1348, au fost redactate cele dotia, hrisoave .aleluitefan Dugan3, prin care se confirma mana'stirii Sf.Gheorghe din Zablantia, In Tesalia, posesiunea satului cu acela§i nume, iar manastirii Likusada situata tot In Tesalia, In tinutul Trikalei, mai multemosii. De observat este, ca intre oamenii celei dintli manastiri se pomene§te un Craciun (Kpccrotiv1v) iun Dobrila (Domprilan),amindoi probabil aromini.. Intre anii 1334-1346 trebuiesg,a§ezam documentul luitefan Dugan4 prin care se confirma manastirii Hilandar o donatie a boierului Maljugata, anume biserica Sf. Nicolae din Vranje cu satele ti hotarele ce le aveau, cu vfile §i cu catunele, cu livezile, morile §i cu toate drepturile acelor sate. Vlahii de pe proprietatea acestei biserici locuiau intr-un sat §i in catunul sau numite amindoud Psoderci. Ni se da, §i numele celor 1 C. Jire6ek, Gesehichte der Serben, vol. I, p. 373. Ibidem, p. 394-395. a Bulletin de l'Institut pour l'étude de l'Europe sud-orientale, 1915, p. 120-121. Diplo.- male tipb.rite de Veis In Vizardis, II (1911), slut reproduse si de Novakovid. 4 Novakovid, Zak. Spom., p. 413-416.

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA 27

40 familii de vlahi, asemeneai hotarele satelor. Legea vlahilor (zakon -vlahom) ne aduce ceva ce nu am Intimpinat pind acum : Care se numeste -voinic sdea de ziva sfintului Dumitru un suman rosu, iar ceilalti vlahi sOlucreze lina, de fieeare om cite o bucatd, iar restul linei so lucreze pe din doud. Iar cind se concediaza, pdstorul, vlahii spdzeased iepele pe jos si de-a calarei smearga cu egumenul li cu economul uncle le Ya porunci,i stransporte sareai mice va fi de trebuinta mAndstirii. Tar -cind vor lucra via a li se dea piinei yin de la biseried. Vitele pe care lie pasc s'a le pascd pentru plata. Cind pasc mai mult de un an, sd-si ia drept parte (beljeg) un minz, iar in anul urmator indatasl gi-1scoatd. Jar egumenul din Hilandar sd-si ia in fiecare an cite doicai"1. Evident ei aici recunoastem cele doud categorii de vlahi, voinici si ceilalti nenumiti de aproape, dar care trebuie sà fi fost cdlAtori". Obligatiunile impuse aici vlahilor au un interes deosebiti ne completeaza -cele stiute pind acum despre ei. In anul 1335, cu prilejul cuceririi orasului Prilep, tarul doneaza manastirii Treskavac din acest oras un hrisov pentru a-i Intdri proprietatile.Intre satele care sint amintite remarcdm unul cu numele Moghilita, .apoi silistea pustie Pitici cu cimpul i cu pädurea,i silistea Vilma ( VI e'clja) asezat5, de Milutin (SvetiKralj)2in tinutul Babunei, situat la sud de Skoplje. De insemnat e c acestei mdnh'stiri i se doneaai biserica Si. Nicolae din Lerin (Florina) spre sud de Bitolia, pe care a vindut-o episcopul vlah, cu oamenii, cu viile, cu cimpul, cu izvoareleI cu toatd stapinirea drepturile3. Se pare cd acest episcop Ii avea resedinta tn Prilep sau intr-alt oras apropiat, deoarece tarnl ii opreste de a se impune cuiva si Ii acordd numai dreptul de a fi pomenit, dispunind ea mandstirea sa' fie sub jurisdictia arhiepiscopului, cum scrie in toate hrisoavele grecesti". Cea mai insemnatd ctitorie a lui Stefan DuAan a fost mandstirea Sf. arhangheli Mihaili Gavril din Prizren, pe care intemeietorul au a inzestrat-o cu proprietati i privilegii deosebite. In documentul de la Prizren (1348-1353)4ca si in eelelalte hrisoave mari, ni se expune legea viahilor (zakon vlahom) in urmatorul mod : SA dea de la fiecare 50 cite o oaie cu miel i una stearpg i tot in anul ad doilea sdea cite un cal sau 30 perperi, cum dddeau impdratiei mele, si de acum inainte sd, nu mai dea impdra tului.i a dea de la fiecare casa cite o piele de miel i una de miel ldpädat, iar care sint inchinatori (poklonniei) a se zdciuiasca singuri, dind toamna

1Novakovid, Zak. Spom., p. 664-667. , 2 Idem, Zakonik Stelana Dugana, Belgrad, 1898, p. 193. 3 Sbprodade vlagki piskup. In Glasnik, XLI, p. 356 ; In We de prcdade Novakovid a citit pridade = a adaugat. 4 Glasnik Srpskog Wen. druglva, XV.

www.dacoromanica.ro 28 VLAI-III NORD-BALCANIC1 IN EVUL MEDIU paturiiprimAvara cite doi berbeci WO. Iar vlahii sgraei sA lucreze lina bisericii cum le ya porunci egumenul. Cei1ali vlahi s'a dea haine clasnei spoarte sare, iar la iernatici s'A coseascA fin pentru iepei sA repare cetAtile, sA construiascl stinei spgzeascA pe pAstorii de la iepe sisA transporte bucatelei sarcinile pentru egumen". Intre celelalte dispozitii care se mai iau cu privire la vlahi, remarcArn pe acelea in care se spune ea nici un om bisericesc, nici vlahi nici sirb, s'A nu facA oaste, iepele sa, le pascA vlahii Dobru§nici, care au sA capete sim- bria la Sf.Dumitru, doi minzi san 10 perperi i platI 1unari sumanesi incAltAminte, iar restul venituluialAdea cai ceilalti vlahi. Documentul din Prizren aminteste de vlahii din Blatac pe care Dugan Ii doneazg mA'nästirii ; Ii lnir5 pe toti in frunte cu Bajislav premikjur, si le deserie in mod amAnuntit mejdinele. Desi nu se aminteste direct, totusi se pare c i cAtunele Guncati, Golubovcii Kostralani, Dragolevci, Sinainci i PinuNnei, erau locuite de vlahi. De la vlahii din Golubac tarul luA o parte din teritoriu, pentru ca si-o dea lui Gheorghe Nenigid, dar vAzind CA e cu dreptate", despagubi pe vlahi on jumAtate din Plaa Nurnele de persoane pe care ni le-a pastrat acest hrisov ne oferA cel mai interesant material privitor la onomastica vlahilor din .Serbia. Celelalte hrisoave ale tarului Stefan Dugan, care se mai ocupa de vlahi, au darul sA contribuie cu lAmuriri foarte utile pentru cunoasterea lor mai amanuntita. Astfell, cind intro anii 1334-1346 tarul impreuna cu fiul sAu Uros inoesc biserica din Htetovoi Ii doneazA oarecari sate, ei Ii acordai urn munte.Nanov Dol", si se ingrijese ea snu-i tulbure nimeni, nici dintre boieri, nici ierbarii (travni6ari), nici albanezii, nici vlahii". Credem a nu gresi dad, vom cAuta muntele acesta in apropiere de Htetovo, unde se pare ca erau situate si celelalte mosii ale bisericii pomenite. Unul dintre oamenii de frunte ai tarului, despotul Tovan Oliver, inaltA la 1341 o mAnAstire in Lesnovo lingá Zletova2, pe care o inching, arhanghelului Mibail. Intre satele si metohurile pe care i le därui, gasim si un catun de vlahi", pe care-i aseza, el insusi (i katun vlah nastroi). Din diploma de confirmare a acestei donatiuni de eatretefan Dugan (1347-1350), reiese cA acest eAtun era asezat, ea si satele Bakovo, Dobre- jevo, Drevno, mu departe de bisericA3. in 1348, tarul sirbesc cerceta manAstirea Hilandarului, careia Ii confirmA din non toate proprietAtile donate de inaintasii si, adaugind

1 Novakovié, Zak. Spom., p. 657-661. 2 Ibidem, p. 675, Glasnik, XIII, p. 293. 3 Novakovié, Zak. Spom., p. 678-681.

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA 29 vreo citeva noi. Intre acestea din urma; in tara sirbeasca (po zem,lji srbskoj glsim i satul Petraa, cu vlahii, cu coloniile si cu drepturile kr, apoi pe pAstorii de cai Goradevci, satul Poniga linga Morava, cu vlahiiI cu muntii deasupra Ipecului si din sus de Biela Vodita, precum si satul vlahilor Dobrodoljane in tinuturile Prizrenuluil. La 1355 tarul Dugan, eliberind o pàsune ingrldita a Hilandarului de la Ponorac, Krusdicasi Labid, opreste pe orice nobil, mare sau mic", cai pe oricare vlah sau albanez" de-a pasteacolo2. Trei dintre hrisoavele lui Dugan se pare ca fac distinctie intre vlahi si sirbi. Intr-unul din anul 1353, d'aruit mitropolitului Jacob din Ser màngstirei din Prizren, sespune3cg, vlahii care Ii min6 iarna vitele la iernatic pe pguaintul bisericii, sA dea birul de iarbit dupg, lege, asemenea sisirbii. Evident ca aici nu e yorba de vlahii pgstori si de sirbii agricultori, ci de cele doug populatii, care se gaseau pe valea Pdina. Intocmai asa vorbeste Dugan si In diploma prin care scuteste pe raguzani de plata vamii ce te-a impus-o boierul Dabiiiv in Trebinje4. El scuteste de vamg pe negustorii raguzani, pe vlahii pe sirbi, care intri ies din Raguza. Cit de clar se tinea seama, de obirsia supusilor in cancelaria acestui tar o dovedeste -un hrisoy al sgu din anul 1353, in care intre oamenii dàruiti unui boier din Istip se numese in special Giurg Dankovid, Manoo Vlah, Gin Arbanasin, Stan Gudoie, VRina, Dragoslav Vlah, Radovan Golemèiki Dragoslav Srbin5, ceea ce ne prezinta un tablou etnografic al Orli destul de plastic. Dupg, moartea lui Stefan Dugan incepe decadenta statului sirbesc. Succesorilor Ai nu le va fi cu putinta nici smentinil unifatea intern'aa fatd de atotputernicia unor boieri aproape independenti, nici so apere de marea primejdie a osmanilor care trecuser6 in Peninsula Balcanica,. Resursele materiale ale domnilor sint acum mult prea reduse casg, poat6 fonda mängstiri noi. In curind turcii ocupa, partea cea mai mare din peninsul5, si, pas de pas, ajung stapini in posesiunile de odinioafa ale vechiului stat sirbesc, ping, dud, in fine izbutesca-siintinde putereasi peste tinuturile de bastina ale nemanizilor, infringind eroica rezistent5, a ultimilor despoti sirbi. De aceea in epoca aceasta abia dacg, mai &krn douatiuni facute msdnAstirilor, ca in vremurile anterioare. Nici vlahii nu se mai amintesc in rgstimpul de pina la moartea lui Gheorghe Brankovid (1456) de cit de patru ori. 0 data" in hrisoyul lui Kostadin Dejanovid, daruit in anul 1381 1 Zak. Spom., p. 418-423. 2 Ibidem,p. 428-432. 3 Ibidem, p. 701-705. 4 Ibidem, p. 167-168. 5 Ibidem, p. 306-307.

www.dacoromanica.ro 30 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

Hilandarului, in care vorbeste si de o sili§te cu numele IV astroi" locuit5, de vlahil. Alt/ datI, In martie 1382, cu prilejul confirmgrii de &are cneazul Lazar si patriarhul Spiridon a intemeierii mäastirii Drenea,ctitoria caluglrului Dorotei2. Acestei mangstiri i se doneazg vlasi Siljegovci cu oamenii asezati si cu hotarele lor". Cele lane sate donate slut situate mai spre nord §i intre ele gsim unul in tinutul Branieevului care se cheam/Bunei. Al doilea hrisov a fost dat de despotul Gheorghe Brankovid la 1 septembrie 1428 ; prin el se confirm/ bastina celnicului Radi6i i se daruie§te in districtul Kueevo satul vlahilor 1?adivoevci §i satul vlahilor- numit Kdarna, iar ling/ Rudnik satul de vlahi cu numele Vojkovci3. Al treilea document care vorbeste de vlahi este al voievodului Juraj, un nepot al hertegului Hrvoie din Bosnia, care restituie unele proprie- t4i ale citorva magnati bosnieci. In acest document (1434) se vorbeste si de vlahii Voihni6i, Pribinovi6i si Hardomi1i6i, care formau evident trei sate de vlahi pe cind celelalte sate pe care le enumerl voievodul erau probabil sate sirbesti. Atingem astfel acum si vestul Peninsulei Balcanice unde se refugiazg populatia, care nu putea suporta jugul turcesc. Asezgrile Mr mai noi de acolo, al'aturi de cele vechi, le avem descrise in studiile lui Jireeek4. Cele cinci hrisoave sirbesti, cite ne-au mai rämas, vorbesc tocmai despre vlahii asezati acolo, in Bosnia si In apropierea Raguzei. Toate cinci ne prezint/ un vechi privilegiu obtinut de raguzani Inc/ de la tarul Stefan Dugan, pentru desfacerea libel./ a negotului Mr. Astfel avem o diplom/ de la Vuk Brankovi6 (1386), alta de la despotul Stefan (1405), a treia de la Gregor si Gheorghe Brankovi6 (1405) si In fine cite una de la Gregor Vukosali6 (1418) si despotul Gheorghe Brankovi6 (1428-1445). Textul tuturor acestor confirmgri5 este identic : Ori eine ar merge din tara noastrl la Raguza, fie sirb sau vlah, sau ori ce om ar fi, pentru negustorie, sl se duel liber". In text se face distinctie In asemenea chip §i intre sirbi si sasi astfel cA sub vlahii mentionati In acest bc avem sintelegem Mr/ Iudoial pe pAstorii care nu si-au pierdut Inc/ specificul br vechi. Cu aceasta se terminA, seria documentelor care mentioneazg pe vlahi In cuprinsul vechiului stat sirbesc. Ea nu e completa, deoarece hrisoavele unora dintre cele mai marl mgastiri sirbesti nu au fost Inc/ des- coperite. Dar stim ctocmai aceste ranastiri (Milegevo, Studenica, Mo- raea) aveau vlahi pe proprietatilelor..

Zak. Spom., p. 453-455. 2 Ibidem, p. 761-764, Glasnik, XXIV, p. 260. 3 Spomenik, III, p. 8-9. 4 G. Jiredek, Die Wlachen u. Maurowlachen in den Denkmalern von Raguza, Praga, 1879- 5 Novakovid, Zak. Sporn., p. 203-204, 218-221, 221-225, 227, 231-236. 6 Idem, Selo I Satull, In Glas, XXIV, p. 48.

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA 31'

Intinderea geografiefi a vlahilor in Serbia medievala

Rezumind. §tirile acestor hrisoave, o cercetare atenta poate sne pima cu oarecare aproximatie in situatia de a urmari intinderea geografica a asezarilor vlahe din Serbia veche. Astfel, cei daruiti de tefan Nemanja manastirii Hilandarului (1198y erau asezati in apropiere de Prizren, in tinutul pe care ctitorul statului sirbesc 1-a cucerit de 1a bizantini. Faptul ca de asta data nu se descrie hotarul asezarilor vlahe 1-a indemnat pe Novakovid safirme ci ei nu aveau Inca, a§ezari stabile, fiind nomazi. Dar textul hrisovului anunt5, clar supunerea lor statornic5, catre manastire, ceea ce exclude noma- dismul" in intelesul sau adevarat. Hilandarul mai poseda in regatul sirbesc §i satele de vlahi Petra&,, dupa Daniei6 undeva linga Ljeskovac, §i Gorcdevci ling& Prizren, iar pe cursul superior al Moravei satul PoniM, din sus de Ipek, linga muntele Bjela Vodica, precum §i satul vlahilor Dobrodoljane, in tinutul Prizrenului_ De la Constantin Dejanovid a mai obtinut Hilandarul sili§tea Nastroi, in care au stat vlahi. Ling5, Vranje era situat satul vlah Psoderci, care apartinuse bisericii Sf. Nicolae din Vranje. Alte donatii ale Hilandarului erau Bunari, un Catun vlah deasupra Sekirnikului (1361) §i apoi satul catun" cu numele Zarvince (1381). in fine, acum mai nou, profesorul Soloviev Ii descopera pe romini §i in Koprivna (1355), in Albanial. Cei peste dou5, sute de vlahi pe care i-a daruit *tefan, cel dintli rege incoronat, nan'astirii2i6a,erau a§ezati In muntii de pe malul drept al Ibarului. in Brskovo erau asezati vlahii care formau proprietatea episcopilor din Zahlumia. Catunele de vlahi acordate de *tefan Milutin mandstirii din Banja erau, dupa Rad. Ivanovié, imprastiate in mai mune regiuni : pe Kosovo Polje (Proilovci, Bugarski Katun), in Hvostno (Bobojevci), in regiunea Ra5ka (Voisilovci), in imprejurimile Sjenicei (Ursulovci) §i in Playa, (Smu- dirozi). Dupa KovaZevi6 catunul Bareljevo era situat in dreapta riului Lab impreuna cu Pijanci §iigatovci, toate cele noua catune numarau cinci Bute de case. Vlahii care se pomenesc in Dragobratilii Kornaina, in legatura cu man'astirea GraCanica si cu episcopia din Lipljan, trebuie cautati linga Sitnica, in muntii din apropiere, iar cei din Blatac, spre apus de Prizren.

1 Al. V. Soloviev, Doud contribufii la studiul statului farului Dugan (inl. sfrbA), In Glas- nik skopskog nau &log drugtva, II, p. 25 §i urm. 2 Id Oasopis, V (1955) : Rad. Ivanovió, Katunska naselja na manastirskim vlastelind vima [A§ezdrile catunelor de pe proprietatile manastirilorj, P. 401.

www.dacoromanica.ro 32 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

Dintre satele §i cgtunele de vlahi ddruiti mAnástirii din DeCani, in total noua, Novakovid a identificat pe Vlasi Sremtjane cu o localitate ce exista §i azi, spre nord-vest de Djakovica, lingDrin, iar Dani6d recunoa§te un sat §i un riu cu numele &dim, lingg, Skoplje. Rad. Ivanovid le-a identificat mai precis : doua, in regiunea Playa Gusinje, patru lingä Drinul Alb §i trei in apropierea mänAstirii ; Vlasi Tudori6evei (in Playa- Gusinje) din Dobra Rijeka erau a§ezati ling6 muntele Peh, unde azi exista satele Konjusi §1 Vjetrogevica ;Vlasi SuG6ane, numiti dupg, riul Sugica, erau spre rgsArit de muntele Altin, lingl Drinul Alb ; Vlasi Rati§evei erau spre sud de mAnAstirea Deani, azi doug, sate Gornji §i Donji Ratig 1. DeCani ; Vlasi Svetovralani erau in Efvosno, iar pkunile lor nu departe de patriarhie ; Katun Vardatane trebuie fixat in regiunea Plava-Gusinje, iar Vlasi Lepe'inovci, poate sub muntii De6ani ; Katun Kostadinovci §i Vlasi Sreinljani sint in plasa Orabovac, lIngä Drinul Alb, iar Vlasi Goi- lovei aproape de DeCani, in jupa Zatrnavska ; in fine Vlasi Gjurdevski (douä ciltune) erau tot aproape de Drinul Alb, la nord de 8vanjski Most, numite azi Mali §i Veliki Gjurgjevik (in plasa Orahovac)1. Tarul Dugan a inzestrat ctitoria sa din Prizren cu opt cdtune vlahe alezate in apropiere2. DupA, Daniad, Dragoljevei existA §i azi, aproape de Skoplje3. Celelalte cAtune erau situate, dupA Rad. Ivanovid, tot lingà mitnilstire, in valea Drinului §i la poalele muntilor. Ele insumau in total cinci sute de familii4. Aceste mentiuni documentare nu epuizeazA intreg materialul privitor la vlahii din satul medieval sirbesc. MAnästirile Milegevo, Studenica §iMoraCa au obtinut §i ele vlahi, nu §tim insá in ce numar §i in care regiuni erau a§ezati, deoarece hrisoavele lor s-au pierdut. In afar6 de aceastasi documentele raguzane vorbese de o seam6 de vlahi in cuprinsul statului sirbesc, pe care nu-i mai putem localiza. Reluind problema §i aruncind o privire surnarg, asupra documentelor, Jire6ek se considera indreptgtit 85, afirme csA nu existg, aproape nici o regiune din Serbia §i nici un colt de munte cu pkuni grase in t/rile slave, in care s'a nu se gáseasc6, In acela§i timp, vreo urma,' ce reaminte§te vechea viatg, pastoralg cu inseparabile rerniniscente ale romanita4ii5. Dar o asemenea afirmatiune ni se pare totu§i prea vagg, deoarece regiunile locuite de vlahi se pot delimita cu destull aproxirnatie.

1 Isl. Casopis, V (1955), p. 400. 5NovakoviC, Selo [Satull, p. 51. 3 DaniCld, Rjeenik. izknfifevnihslarina srpskih [Dictionar dinantichitdtile Me- i-arcstrbesti], S. V. 4 Isl. Casopis, V (1955), p. 400. 5 Antal) jar slavisehe Philologie, 33, p. 456.

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA 33

A§ezArile vlahilor nu reprezintà un nurnAr prea mare in comparatie ,cu satele sirbe§ti. Pe proprietatea mAngstirii De6ani erau patruzeci de sate sirbe§ti, numArind 2166 case, citA vreme cAtune vlahe nu gäsim decit nouA, dispunind de numai 266 case. Regele spune, ce-i drept, caceste cAtune sint putine §i grace, dar proportia nefavorabilg, persistA §i in celelalte cazuri : mAnAstirea de la Prizren a tarului Dugan avea §aizeci de sate sirbe§ti §i opt cAtune vlahe, iar cea de la Banja a regilor Milutin §i Dragutin inregistreaza' §aizeci §i §apte sate sirbe§ti §i opt cAtune vlahe. In amindoul cazurile din urrnA a§ezArile vlahilor apar destul de puternice prin cifra familiilor ; cu toate acestea, covir§itoarea majoritate sirbeasca, rAmine un factor hotgritor in evolutia lor. Dar in afarl de ace§ti vlahi mai existau §i altii, care au rAmas supu0 regelui §i care vor fi continuat socupe regiunile muntoase ale jupelor. Cit de mare sA fi fost numArul lor nu putem nici macar bAnui. Intro ei vom numara insa pe cei din Stari Vlah, regiune muntoasa, ce se intinde de la Kopaonik spre nord-vest ping la muntii Romanija, de ling/ Sarajevo. Simburele acestei regiuni se situeazA in vAile Drinei siLimului, aproximativ de la Vigegrad ping, la Nova Varog 1 Cvijié e de pArerea2 ca numele inseamna tinutul vechilor vlahi". Cind se pomene§te mai intii, in 1443, se inume§te Starivlah, ceea ce 1-a determinat pe Jireek sA afirme3 ca §i-a luat numele de la un vlah batrin". Cei mai multi invItati iugoslavi admit, o data cu intinderea mare a acestui teritoriu, §i caracterul sAu particular, datorit originei sale. C'était aussi un pays habité par des Valaques, afirma Novakovié, de§i incearca sra- porteze numele mai mult la un mod de viat, decit la obir§ia loft. Docu- mentele vechi sirbe§ti §i bosniace nu vorbesc insa de vlahii din acest teritoriu §i nici toponimia lui nu e culeasA incA sistematic3. De aceea trebuiesa,ne multumim a constata ca Starivlahul constituie o fireasca prelungire a a§ezArilor vlahe, strins legate de Serbia nemanizilor.

Vlahii dintre Vidin §i Morava Dar §i teritoriul dintre Vidin §i Morava, cu intreaga vale a acestui riu, a fost o veche vatrA a vlahilor balcanici. Marturiile istorice din aceastA regiune sint mai reduse, totu§i destul de concludente. 1 Archiv fiir slavische Philologie, 1912, p. 454 si UM. 2 J. Cvijid, La Pininsule Balcanique, p. 313 ;litteralement region des anciens Valaques. 3 C. Jiretek, Staat und Gesellschaft ...,1, p. 25. 4 Stojan Novakovid, In Archiv /dr slavische Philologie, vol. 34, Les problemes serbes, p. 453-456. Aici §i parerea altor geografi §i etnografi sirbi. 5 in materialul publicat In Naselja II (Vigegradski Stari Vlah) care cade in aceastii regiune nu am gasit nici o urma. Ceva mai la nord lush, Sokolska Nahija a phstrat citeva numiri concludente.

B. c. 2925.

www.dacoromanica.ro 34 VLAI-III NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

Prima mentinne o Odra la clericul Ansbertus, unul din cei mai buni informatori asupra itinerarului urmat de Frideric Barbarossa in expeditia din 1189. Cruciatii au poposit la BranRevo, au luat apoi drumul atre Constantinopol. Dar abia pgrgsisera cetatea de la gurile Mlavei cind It surprinse in pgdurea foarte lungg a Bulgariei voievodul de BraniCevo, in slujba cgruia se ggseau, alaturi de alte neamuri,i vlahii. Acestia din urmg atacg pe cruciati cu sggeti inveninate, omorind pe multi dintre ei. Cei ce s-au salvat izbutesc numai in conditii foarte grele srgzbatg printre dusmanii sajungg la Nig. Se stie co parte din pgdurea Bulgariei, grin care trecea vechea sosea, e situatg pe teritoriul care ne intereseazg. Rolul vlahilor alitturi de ducele de Brandiz" dovedeste exsitenta lor in regiunea aceea. Sirbii abia sub regele Dragutin au incercats ia tinutul dintre Timoc si Morava de la voievozii bulgari Drman i Kudelin. Ei nu au reusit insl decit sub succesorul sau Milutin (1292), care-I anexa in intregime 1. Ping atunci, desi Meuse parte din posesiunile bulgare, regiunea aceasta argta din rgstimp in rgstimp tendinte dare de independentg. Subliniind faptul c Porfirogenetul desemneazg valea Moravei ea o targ independentg,. Novakovie se vede2 nevoit a recunoaste ca. triburile care locuiau In Morava, cai cele din -agile Timocului, Mlavei sau din Pek (Plums), manifestau tendinte particulariste, probabil din pricina diversitatii for- matiunii lor etnice". Documentele regilor sirbi privesc poate de aceea mai mult regiunile din vecingtatea sudicg a Timocului. Spre nord-vest de Nig in districtul Krugevac se pomenesc vlahii din 8iljegovei in 1382, iar in distrietul Kuèevo satele vlahilor Radivoeveii Kogarna (1428). Cdvlahii au fost rgspinditi in evul mediu in regiunile acestea o dovedesc3- numele de riuri, muntii dealuri ca Migiora, Peris, Vlahova, Mergelat, Vlako Polje, Aratova, Serbanoci, Ursulica, l3andul, Singurica, Zivul Potok alteleca de ex. Kreealica(loc in circumscriptia Knjaievac)si Kormata (tot acolo)4 in judetul KnjOevac, pe cursul superior al Timocului, care se leagg strins de o parte de regiunile Pirotului, de altg parte de aye- zgrile masive ale vlahilor dintre Timoc si Morava. In Vlagka Planina, ,.muntii rominesti" la vechea granitg dintre Bulgaria si Serbia, comuna Valni§ pastreazg un fonetism ( Valuni,§)(rom. aluni,$), a carui vechime Belie

1 C. JireCek, Geschichle der Serben, I, Gotha, 1911, p. 335. 2Novakovié, in Archiv f iir slay. Philologie, 34, p. 206, Studiul Les problemes serbes Constantin Porphirogenete menlionne lh vallee de la Morava comme un pays independant. Les tribus qui l'habitaient ainsi que celles des vallées du Timok, de la Mlava ou du Pek (Pincus) mon- traient des tendances particularistes, probablement a cause de la diversité de leur formation ethnique". 3 Sextil Pu§cariu, Elides de linguistique roumaine, Buc., 1937, p. 63. 4 Idem, Studii istroromtne, II, p. 285 (dupS R fetnik al Aeaderniei Iugoslave si P. Skok).

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA 35

o crede mai adineg decit secolul al XII-lea. Tot acolo s-a mentinut dupI cum a argtat Emil Petrovicinumele vechi romanic Runios, lox lingg Bela Palanka dennmirea satuluiNam,. Chiar o cronica sirbeaseg anonimg, vorbind de luptele dintre fiii lui Baiazid, aratg ea IVIusa a venit in pgrtile dungrene" si a adunat un mare )2-m5r de vlahi, sirbii bulgari". Insirarea aceasta dovedeste cg e vorba de tinutul dintre Vidini Morava, unde prin urmare a existati atunci un numgr oarecare de populatie vlahg2. Pentru aceastg populatie avem de la inceputul secolului al XVI-lea (poate de la 1521) un asa-zis Canun name, codice de legi, intocmit de sultanul Soliman, in care se precizeaza drepturile vlahilor din BraniCevoi Vidin, tinuti sa fad, servidii militare i inzestrati de aceea cu privilegii deosebite3. Dar nu e vorba numai de aceste doug localitgti, ci de intreg tinutul situat intre ele. De remarcat este faptul ca vlahii de linga Smederevo au in fruntea lor primichiuri", ceea ce dovedeste eg ant veniti din regiunea Prizren. Numele cetatiii Smederevo pgstreazg vechea numire romineascg Simedru, dupg cum a argtat ingenios Petar Skok. De :altminteri Krajnai Crna Reka s-au bucurat sub turci de o autonomie deosebitg. Fund socotite ca feude ale sultanilor sau ale mamelor- valia ale sultanilor, nu era Inguit niciunui turc sg se aseze sau sg stea mai multg vreme in cuprinsul Mr. Faptul acesta explicg de ce regiunea Ti- mocului5i-apgstrat caracterul deosebit pe care 1-a avut din vechime, I n asa m'asurg, cl la 1696 contele Marsigli, cacind o calatorie pe Dungre, intilneste pe malul drept, de la Portile de Fier si ping la Vidin, o mare mul- time de vlahi4, care vorbese rumuniset", adicg o autenticglimbg romanicg. In fine, doi invgtati en bung reputatie, slavistul van Wijk i balcanistul Sandfeld au argtat cg, intro slavii bulgarii sirbi, s-au interpus, incg din primele veacuri ale asezgrii lor in Peninsula Balcanicg, un element distinct, care a impiedicat contactul direct intro ei in regiunea Moravei5 i c acest element 1-au constituit vla hii 5. 1 Dacoromania, VIII, p. 182-185. 0 seamd de toponimice romtnelti din regiunea Ni.fului, de Emil Petrovici. Aicii parerea luiPell& 2 Dr. Teodor Tripcea, Rominii dintre Timoc si Morava in lumina trecutului lor istoric. Pentru datele cuprinse In cronica slrbeasca TrIpcea citeaza pe I. Bogdan, Ein Beitrag zur bulgarischen und scrbisclzen Geschichtsschreibung. 3 Glasnik zem. Muzefa u Bosni i Hercegovini, XXX (1918), p. 302-304. Invatatul musulman Riza Maderizovid crede ca aceasta kanunama a fost data de sultanul Suleiman. Petar Skok (op. cit.) li socoteste sirbi pe acesti vlahi. Documentele turcesti fac Insa distinctie intre impozitele vlahilor si ale celeilalte raiale. 4 T. Tripcea, op. cit., p. 39. 5 Dr. Mathias Friedwagner, Ober die Sprache und Heimat der Runuinen in ihrer Friihzeit, In Sonderabdruck aus Zeitschrift für Romanische Philologie, vol. LIV, fasc. 6, Halle, 1934, p. 693 siurm. Cf. N. van Wijk, Taalkundige en historiese gegevens betref fende de ondste betrekkingen lussen Serven en Bulgaren [Date lingvisticei istorice privitoare la cele mai vechi relatii dintre strbi si bulgarik Amsterdam, 1923 (In Comunicarile Academiei Regale de $tiinte, Sectia Literara, vol. 55, seria A, nr. 3).

www.dacoromanica.ro 36 VLAI-IIINORD-BALCANICE IN EVUL MEDIU

Vlahii din Muntenegru i Ilertegovina Din timpul lui *tefan Nemanja pind dupd moartea tarului DuAan, statul sirbesc a stdpinit partea cea mai mare a teritoriului situat in spatele litoralului dalmatic. Zeta, Travunia, Trebinjei Zachumlje au fdcut astfel parte, aproape fdrd, intrerupere, din regatul medieval al nemanizilor. Ti- nutul cuprins In aceste provincii a avut ins/ si el populatie vlahd foarte vechei poate chiar numeroasd. Pornind din regiunea Prizren, de sub Visitor si din Muntenegru migratiunea vlahl a pdtruns pia, In coltul de nord al Drinului Mare, In preajrna orasului Scutari F}i. in cricumscriptia Puka, vechia Epicaria. Isto- ricul croatufflay, care face aceastá constatare, se Intemeiazd numai pe doud nume ce figureazd in cadastrul din anul 1416 al districtului Scutari. In satul Sacholi el a gdsit doi romini" :pe Sergi Offa(=lat. offa) .§ipe Fratta Martin, in al cdrui nume s-a pdstrat cuvintul frate". De aceea se crede indreptatit a localiza simbioza albano-vlahd Intro Mani, Raguza i Prizren. Aid s-a format, dupd pdrerea sa, terminologia pasto- rald, comund, pe un vechi fond indoeuropean. Ca probd mai aduce urmit- toarele fapte : un locuitor din Cattaro, se numeste in secolul al XV-lea, Gurcho Vrda (alb. urde, rom. urdd); un altul se chiamd (1427) Partho de Briza, iar in satul Rapista lingd, Scutari se pomeneste (1416) un anume Gin Brinzi (rom. brinza ; la Raguza 1357 : brenca caseus vlachescus). In fine, vdraticele tribului albanez Merturi se numese pind astdzi Brizal. Incheierile lui 8uff1ay sint in parte indreptatite, caci a existat aievea o simbioza albano-vlaho-sirbeasca in triunghiul semnalat. Scutari si imprejurimile sale au fost cel mai extrem punct din sud-vest, ping la care an ajuns pastorii vlahi. Dupd, probele de limba ce ni se dau se poate afirma ca migratiunea a avut caracter pastoral si nu a fost prea masiva, cu toate ednici Offa, nici Fratta, nici Briza nu sint rominesti". Intr-adevar, regiunea din preajma lacului Scutari atrAgea Inca si in secolul al XV-lea pe pastorii vlahi din Crna Gora, cu clima dulceti cu pdsunile potrivite pentru iernat. Aici vor fi venit si turmele de pe versantul sudic al muntilor Korni poate cei din lanturile situate la apus de Prizren. La frontiera Albauiei exista Inca'i azi satul Vlahinja, mentionat in secolul al XIV-lea ca apartinator manastirii DeCanilor2.' Din fericire, atit mentiunile documentare citi studiile antropogeografice sistematic intreprinse de invdtatii iugoslavi, ne fac cu putintd sd urnarim in aceasta regiune cu mai multa sigurantä .miscarile vlahilor 1 Dr. Milan Sufflay, Srbi i Arbanasi ISIrbiii albaneziik Belgrad, 1925, p. 75-76. 2Cf. Rad. Ivanovid, Daansko olastelinstvo, In 1st. aasopis, IV, 1952, p. 177, 194.

www.dacoromanica.ro VLAI-III DIN SERBIA MEDIEVALA 37

s'a formulam incheierile ce ni se par mai apropiate de realitgtile istorice. Intinderea vlahilor spre litoralul dalmatin e un fapt istoric.Ii confirm/ mai intii hrisovul reginei Elena, care, facind Inca, In 1280 o donatiune m/n/stirii Sf. Nicolae de pe insula Vranjina (partea de nord- vest a lacului Scutari), amenint/ cu miniai pedeapsa regelui pe acela dintre boierii mari sau mici i pe ceilali nobili, fie sirb, fie latin, albanez sau vlah, care ar indrAzni s/ jigneascl drepturile mAnAstirii. Oricum am interpreta prezenta vlahilor de aici, ca fAcind parte din nobilime, cum sustine JireCek, sau reprezentind populatia pastoralg, nu se poate trece cu vede- rea c/ avem un tablou al populatiei din regiune, din care elementul vlah nu lipse§te. Dar dispozitia luatl de regina Elena o repet1 din cuvint in cuvinti regele ITrog Milutin in anul 1296, and d'Aruie§te aceleimi mgngstiri satul Orahovo in Crmnica, o regiune situatà Intre capatul nordic al lacului Scutarii intre t/rmul mgrii. Dac5, totu0 interpretarea lui JireCek ramine In picioarel i dac/ Ii vom socoti pe vlahi intre nobilii" sau mai bine- zis Intre proprietarii" regiunii, vechimea lor e mai presus de orice

AceastA adinc5, vechime reiese 0 din faptul ca" vlahii de aici se pomenese In clocumente organizati dupg triburi (plemena), In deosebire de vlahii m/nAstirilor sirbe0i, care sint impktiti In frItii. Dar fie c5, vom considera triburile ca fiind de origine albanez6, fie c5, le socotim drept cea mai veche form*/ a organizatiei sociale slave, adoptarea lor de &are vlahi presupune o simbioz/. indelungatg, In chiar acest spatiu. StrAvechi trebuie s5 fie gicele dou/ numiri de munti Visitor 0 Durmitor, de0 ele se mentioneazI numai in secolul al XIV-lea 0 al XV-lea. Inv/tatul sirb Erdeljanovié pune mezarea vlahilor de aid intr-o epoc/ foarte veche ; avem impresia cg, se ginde0e chiar la perioada de timp chid s-a produs ocuparea de cgtre slavi a acestor regiuni, de0 nu o spuneclar. 0 simbioz5, sirbo-a1banez1 nu admite In acest spatiu, decit In proportie foarte redusg, in teritoriul Cetinje 0 in Rijedka Nahija. Dupg farerea sa, in restul Vechiului Muntenegru" nu se poate dovedi existenta elementului albanez. De aceea inclin/ mai degrabl screadl cnumele albaneze au fost rgspindite aid de pgstorii vlahi. In fine, dup./ Erdeljanovid, e sigur c5, au existat la Irgnjani 0 la Ceklidii In secolul al XVI-lea 0 al XV1I-lea vlahi care vorbeau romine0e" (v/a§ki) 2. Intensitatea mearilor vlahe se vede 0 din denumirea de odinioar/ a vechiului Muntenegru: eatunni Cernagore (1435) evident, dup./ forma 1 C. Jireek, Staat und Gesellschaft. . III, p. 17. a Naselfa, 24, Shwa Crna Gora, de dr. Iovan Erdeljanovié, Belgrad, 1924.

www.dacoromanica.ro 38 VLAI-III NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

tipic5 de asezare pIstoreasc5, proprie elementului vlahl. Numele acesta s-a pastrat pin5, azi inKatunska Nahija.Dar cA numgrul vlahilor din aceast5 regiune a fost intre-adevgr insemnat, o dovcdcste faptul relevat si de Erdeljanovió c5 traditia despre ei se mentine foarte vie In toate pArtile Muntencgrului. Trebuie mentionat5 indeosebi traditia privitoare la clàdirea bisericii din Cetinje. Ea se numeste pin5 aziVlagka Crkva.Existg ins5 mai multe variante care povestesc felul in care si de &are eine s-a zidit biserica. Dup5' A. Iovióevió (traditia din Rijeka) vlahii au avut in cimpia de la Cetinje o biseric5 a lor, care se chiam5 si azi Vlagka Crkva. AsezArile de capetenie erau in Cetinje si in imprejurimi, de unde pgsteau cu turmele pe muntele Loveen si jupa Rijeka. Capetenia din urm5 a vlahilor de aici a fostRadule Vlah,om voinic si vitgaz, care pdstea oile iarna pe litoral, iar vara, in Cetinje. Intr-o zi de prim5vara, cind suia la munte, el a fost pindit si omorit de oamenii lui Ivan Crnojevi6. Dup5 Erdeljanovió (traditia din Cetinje), Ivan Borojevió s-a refugiat, cu cei patru fii, din Staid Vlah in Zlatibor, in Zeta, si de acolo a mers la Cetinje, cu vreo 30-35 ani inainte de a se aseza aid. Ivan beg. In pragul mortii el Isi sfatui fiii s5, nu plece mai departe si dacg ar muri s5 nu-i lase osemintele in pustiu, ci ori s1-1 ingroape in Obod (Rijeka), ori s5-i cladeascA aid o bisericutg. El a fost inmormintat pe culmea cea mai inaltg, clAdindu-i-se o bisericut5 de lemn deasupra gropii, inchinat5 Sf. Maria. Tot alaturi a fost inmormintatà si maicg-sa le lita si sotia sa. Cum aici erau pe atunci &aline de ale oamenilor din Zeta, care pa,steau turmele, de cite ori intrebau ce-i asta" 7,li se rgspundea asta-i biserica unor starovlahi". Si de aceea s-a numit bisericaViagka Crkva.Traditia päs- trat5 de fratia Delje afirma,, de asemenea, cg biserica a fost clgditS, de starovlahi, popor, care a fost inainte de sirbi". In baza acestor traditii2, pe care le crede foarte vechi, Erdeljanovid sustine c5 biserica vlata" din Cetinje a fost cu mai mult5 probabilitate ingltatg de fii lui Ivan Borojevid, decit de vlahii rOmanici". De aceea o considerg, ca o amintire de la imigrantii din Starivlah". Dar invatatul iugoslav uit5, c5, bisericuta din Cetinje se numeste vlagka" si nu staro- vlagka crkva", ceea ce ne determinl s5 ne gindim chiar la originea vlah5, a lui Ivan Borojevi6, confirmata de altfel si prin faptul c5, unul din fii sgi,Ugur,are nume specific vlah. Dar pentru caracterul intemeietorilor de cgtune din Muntenegru vorbeste ins5,si legenda despre omorirea lui Radule Vlah, care contine un strAvechi motiv de balad5 a pgstorilor 1 Naselja, 24, p. 54. 1 Op. cit., p. 224227, 267, 334 §i 523.

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA 39 romini (Miorita). Aceasta legenda, cu variante, (adaptate la alte persoane) traieste si la celelalte triburi muntenegrine de origine vlahl : l.a Bjelogesi Bacule (Batule). - Este de subliniat, in tot cazul, ca, vlana crkva se pomeneste pentru India data In diploma daruita de Ivan Crnojevi6 (1485) manastirii Cetinje, iar c5 un nea-n, Bjelice, din Katunska Nahija, era de origina vlaha, dupa o marturie raguzana din anul 1430 (quod istis Vlachis de Zenta Bielize)1. In continuarea regiunii de linga Moral, in directia orasului Cattaro si in intreg hinterlandul" sau, apar vlahii in secolul al XV-lea. In 1423 se ref ugiaza In oras unii vlahi. In 1452 Niko la Altoman a potolit rascoala din lmprejurimea orasului Cattaro cu ajutorul unor morlaci. Statute le orasului redactate in secolul al XV-lea, vorbind de populatia dimprejurul cetatii, amintesc aid albanezi, slavii vlahi. Dar dintre vlahii din imediata apropiere a orasului nu cunoastem cu preciziune decit pe cei din Rigiani (1430), linga golful Richino2. La aceste date trebuies adaugam terminologia romanica, pe care N. Jokl o releva In limba albanezilordin regiunea Drin 3. Dup'a dinsul, termenii au fost imprumutati de la vlahii care au trait o data pe acolosicare vorbeau un dialect apropiat de cel dacoroman :alb. LemnjGarnwinde, Ilaspel", din rom. lemne, pl. lui lemn; alb. me trase aufziehen" din tras, part. perf. al lui trag ;alb. pedim Franse" din dacoromanul piedin, care, din cauze fonologice, a trebuit sa fie imprumutat dupa 1348 ;alb. fioor Gehilfe des kasebereitenden Senners", rom. ficior ; alb. alteroj, me alteruem graune (vorn, allerersten Anbruch des Tages g.sagt), din rom. albitor, albitoare, albi ; alb. gavre, gaarr Loch, Hohlung, Baumstamm", din arom. gavra' = dacorom. gaurd ii gheg. sud. zgdure Hohlung", zgauri zgaver, dintre care formele cu -an se potrivesc cu dacorom. sganr, sgalura-gaurd,iar zgaver, -a cu arom. gavrä. In regiunea Ku6i din Muhtenegru s-au pastrat dupa DifeiO 4, pina azi termenii pastorali, care trebuie atribuiti mostenirii vlaheIrunza, urda, capica, familia, fact rom. fagi, feisie (slanina porcului se taie in ,,fase", dintre care partea de deasupra se numeste porbotina", iar cea declesubt potrbugina") ; pasaran, un soi de berbeci ; pasarica, un soi de capra; muskula, oaie sau capra muscura, cu botul alb impestritat cu pete negre_ 1 C Jire6ek, Die Wlachen und Maurowlachen in den Denkrneilern von Raguza, p. 115. 2 N. Iorga, Notes et extraits..., II, p. 211 ; Mon. SI. Mer., XXI, p. 436-437, Novakov16, Zak. Spom., p. 3, C. Jiretek, Die Wlachen .. p. 114-115. 3 Revista filologica,II, p. 246-247 ;Rumeinisches im Albanischen. Cf. N. DrAganu, Rominii hi sec. I X XIV, p. 609. 4 St. DAC:id, Zivot i obMaji plemena Ktea [Viatai obiceiurile tribului Ku6i1, Belgrad, 1931. A se vedea registrul cuvintelor. Cf. acelasi termen la bulgari : Th. Capidan, Raporturile linguistice slavo-romine, Cluj, 1923, p. 195.

www.dacoromanica.ro 40 VLAH11 NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

In Stara Crna Gora, Erdeljanovid ne d5, un nume foarte interesant :- Mani .Do (p. 622), pust1 sau c5,tun in Dobronja Do, observa, ins5, cg forma lui originaM, este Metsni Do. Nu gre§im, credem, dac'a presupunem c5, la baza acestui nume trebuie pus cuvintul dacoromin mas (< lat. mansum), cu intelesul Sehafsteitte für Sehafel, care se intimpin5, atit la dacoromani, cit §i.la aromini. Tot Erdeljanovid aratl ca. in Muntenegru §i intr-o parte a Zetei se intrebuinteazg ping azi cuvintul bettiti se (a se lovi", a se bate". Naselja, 24, P. 243), asenfanàtor cu rom. a se bate. Pentru a putea aprecia importanta influentei albaneze, insemna'm aici c5, inainte de turci ggsim albanezi a§ezati in valea inferioarl a Limului, in tinutul Ku'eilor §i.in Djakova din Serbia Veche, apoi in Vrane§ de lingg Lim §i in tinutul Imota din Dalmatia. Se constat5, ins5. *i ceva mai la nord de Ku Ci., in tinutul Vasojevki §i Bratono2i6i. In fine ei se mai intilneau cu arominii §i cu vlahii nordici in valea superioarà a Drinului Negru, sub Ohrida §i. in regiunea munteluiar, 1ing5, Prizren. CAtre sfir§itul secolului al XIII-lea, albanezii se dovedese din nou capa- bill de expansiune spre nord,iar la sfir§itul secolului al XVII-lea, ei ocupa' locul sirbilor plecati spre provinciile austriace. Acum palrund pe cimpul Mier lei (Kosovo Polje) §i inainteazg ping aproape de NW. In regiunea Raguzei, vlahii ocup5, un teritoriu mult mai vast. In . conventia dintretefan ITro§ cu raguzanii (1357), se amintesc vlahii din districtele Drae'anica, Canale, Trebinje, Vermo, Rudine, Chelmo (Hum, Zahumlje) §i.Bosnia3. DraCevica era tinutul de la Castelnuovo, ling5, mare, iar Canale (sl. Konavli sau Konavle) se nurnea litoralul care se intinde de la Golfo di Breno pin6 la intrarea in Golful de Cattaro. Punile situate acolo pe muntii dinspre faarit, se numeau Planine. Jupa Trebinje trebuie s-o cgut5m in preajma cetAtii cu ace1a0 nume. In evul mediu Trebinia joac5, un rol insemnat, in sud avea de frontier5, Golful de Cattaro, iar spre apus marea, de la Cattaro pin& la Raguza. Frontiera de la nord pornea de la Raguza spre muntii de pe litoral, peste Popovo-Polje, §i. apoi printre Ljubomir §ii Ljubinja se indrepta cgtre Gacko. Frontiera faaritean5, era situat5, in muntii dintre BileCe ksi Piva. Vermo sau Vrm infAti- vazg numele vechi al jupei Klobuk. Litoralul dintre Raguza §i gura Narentei impreung cu hinterlandul sau se numea Helmo (Hlm, Zahlumje)4. 1 Th. Capidan, Romlnii nomazi, p. 169. 11 Sufflay Milan, Srbi i Arbanasi [Strbii 0 albanezii], p. 76, 81, 82. Glasnik Zem. Muzeja u Bosni i Herceg., XXX (1918), p. 229. 3 Mon. SI. Mer., XIII, p. 184. 4 C. Jirdek, Die Handelsstrassen und Bergwerke von Serbien und Bosnien, Praga, 1879, p. 22 §i urm.

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA 41

Pe aceste teritorii Jire6ek cunoaste din documentele raguzane pe vlahii din Banjani, intre Bile6 si Nikgi6, apoi pe vlahii Nikgi6i si pe vlahii Mirilovi6i, spre vest de Bi1e6. Tot spre vest de Bile6 erau vlahii din Pilatovci ; In Trebinje erau cei din Bobani 0 probabil, cam tot acolo, vlahii din Podcrnji si Pliske 0 cAtunele Dobrili si Ladovi6i. LIngA soseaua care duce de la Trebinje la Novi erau vlahii din Versinje. Jire6ek mai aminteste, In fine, pe vlahii Krisojevi6i si pe Burmazi, in districtul Stolac1. Informatiile de la Raguza despre vlahi sint Ina acurn mult mai bogate. Ele Weep atre sfirsitul secolului al XIII-lea si merg pinA in jumAtatea a doua a secolului al XV-lea, cind vlahii fie ca. isi pierd specificul, fie cA bleep sA migreze spre nord de teama nAvAlirii turcesti. Acesi e informatii privesc intreg teritoriul care se intinde in spatele litoralului, de la Cattaro, ping la gura Narentei (Neretva). In 1280 doi raguzani care s-au dus la Cattaro WA cumpere soinii au fost jefuiti de vlahi (Blachi)2. In noiembrie 1280 Serdan al lui Radoslav, vlah din Dobrava (Blacus de Dobraua) isi vinde serbul, pe Tvrdoe din Bosna3. In 1283 Dobrain fiul lui Bratoslav, vlah din cAtunul Ialove (Blachus de catone Jaloue), vinde o serbä, cu numele Milosti de Bosna4. In acelasi, an, Dragoslav al lui Bogdan vinde pe serba Bogdana de la Sana5. In septembrie 1284 cneazul din Raguza cerceteazA un caz de agresiune intreprinsI de citiva raguzani impotriva unor vlahi.Cazul e descris de vlahul Gunja Dragoslavid astfel6 : Mind la Raguza, a vindut vite, linA si alte mArfuri obtinind 26 perperi 0 8 grosi. Apoi a cumpiirat cercei de argint 0 alte lucruri si a plecat spre Slavonia". CInd a ajuns In dreptul viei proto- magistratului Gregorie, a fost atacat de Milbrat, paznicul din via lui Trifan de Iuda FA de tovarAsii lui, pe urmA bAtut ping la singe si jefuit de tot ce avea. Cercetarea a constatat de fapt vinovAtia agresorilor, con- damnindu-i, dar ea ne informeazg cA vlahul Gunja nu a fost singur, ci c. u incA doi tovarg 0, dintre care unul era bAtrin. Erau Inarmati cu arcuri, dar nu au indrAznit s'a tragA, deoarece se aflau pe teritoriul Raguzei. Cearta a avut loc In limba sIrbeascg, dupA cum spune un martor (audivi voces clamantes in lingua slavonica). In afarA de bani i s-au luat si alte 1 Jire6ek, Die Wlachen und Maurowlachen, p. 114-115. 2 Dr. Gregor Cremanik, Istoriski Spomenici Dubrovatkog Arhiva,Seria III, Belgrad, 1932, p. 33. 3 Ibidem, p. 39. 4 Ibidem, p. 111. 5 Ibidem, p. 115. 6 Ibidem, p. 125-131. Interesant ceea ce s-a luat de la vlahul bbtrin : Stancus predictus restiluil iumentam et bisacias et unam zuppam veterem et unam sclavinam velerem et unam zueni- cam veterem. Item Tollischauus Otomani restituit duas bisacias et unam toarnicam et unam spstam et in dictis bisaciis erant panis, melones et una resta ficuum. Item Milbratus... restituil duos saccos vacuos unum filtrum a sella et unum eapellum.

www.dacoromanica.ro 42 VLAHII NORD BALCANICI IN EVUL MENU lucruri, pe care le enumerg. Al doilea vlah cu numele Bon (Bon, blacus veteranus) a fost de asemenea bgtut i jefuit. Lucrurile vlahilor crau inar- cate pe o junina de asin (iumenta). in octombrie 1284 a fost pirit un sot al lui Radoslav, vlah din atunul Bolarni, a a vindut unui raguzan. un asin orbl. in noiembrie 1284 vlahii Dolieman de Gostay i Rate Prvoslav m6rturisesc cnegus- torul Matei din Rastenoti-adepus marfa in casa vlahului Branislavsi cape urna6 marfa a fost dijmuità2. In Ianuarie 1285 s-a plins Ratcus Obrati a,, umblind pentru cumprgturi in Slavonia", la Polka 1-au atacat Rudiljanin, fiul lui Berislav vlahuli sc.iii capoi, asteptindu-1 in drum, 1-au jefuit3. In august 1285, un maiestru raguzan se plinge a, lucrind,la vlahi (ego steti cum Blachis et operabar artem pilicarie), a cistigat opi burdufi (caseos) In valoare de patru perperii c, in timp ce mergea de la un atun la altul (et dum irem per Blacos ab uno catone ad alium), au venit cei doi fii ai lui Ivan Vlahul, 1-au bg,tuti i-au luat brinza4. In noiernbrie 1285 Leonard de Cessigusso reclamg sfatului Ca, a vindut Latitei, sora lui Gruboe BersovicS, o cing6toare sclavonä" de argint auriti caceasta refuzgsa-iplgteasa pretul de zece perperi sausa-i restituie obiectul. Vlahul Gruboe era stApinul unui atun (ego iveram -in catonem Blacorum quorum est dominus Gruboe Ber.)5. In decembrie 1285, opt vlahi cu num3le Bratigna Dobrognago, Branislavus de Negomir, Dobrosclauus, frater dictiBranisclavi, Radomir frater Prebri, Berriuci filius Vidachi, Milosclavus Gleiavich, Vladus de Vper et Badomir Vida- eovich recunosc o datorie de 10 perperi atre Ioan de Picinego°. Unii din vlahii pomeniti erau asezati in atunele apropiate de Raguza, altii vor fi fost originari din cgtune mai indepArtate, situate in cuprinsul regatului sirbesc. Per Blacos ca §i ad Vlacos din 13677 par a indica o regiune intreagA, unde se mergea usor de la un atun la altul". Aceast5, regiune era situath probabil in muntii din apropierea Raguzei. De aceea in 1367, cind un raguzan plea, ad Morovlarhos, lug de la sfat pentru cheltuiaM zece perperi. C n-a primit decit atit, se explial dupJireCek, prin imprejurarca ca. vlahii erau -asezati nu departe de oras8. in acelasi an un anume Nixa Buchana a fost pedepsit, pentruc6 mergind in munti (per planinas) la vlahi (ad Vlacos), le-a denuntat pretul

1Dr. Gregor.ernoInik, op. cit., p. 133, 2 Ibidem, p. 135. 3 Ibidem, p. 140. 4 Ibidem, p. 145. 5 Ibidem, p. 155. 6 Ibidem, p. 157. 7 Mon. SI. Mer., XXVIII, p. 106. 8 C. Jiree'ek, Die Wlachen und Maurowlachen, p. 123.

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA 43 sarii.Dup6, JireCek, trebuie sne gindim la muntii situati in spatele litoralului canalitanl. in apropierea imediata a Raguzei, un cronicar din secolul al XV-lea, Anonimul" raguzan, cunoaste pe morlacii de pe muntele Sf. Sergiu (Srgj)2. DimpotrivA, cind in 1332 un cMuggr cu numele Vintichiusk oferea raguzanilor sg le aducA vreo cincizeci chtune de vlahi, sub anumite conditii, iar senatul imputernici Consiliul Mic a lua hoiä- riri in aceastA privintg, e vorba, evident, de regiuni mai indepArtate in 1422 se pomeneste de Vlachi, de caton Dragasce de Bagnanj, din care se vede cg, Dragag era cgpetenia unui &tun de al banjanilor. Goitan Banilouich et Bogoslavus Dersimirich, Vlacchis de chatone de Dobrignaci sint mentionati la 13764. Petar Skok, impreuna. cu Truhelka, a intoemit Inca in 1918, o 1ist6 mult mai completA dar tot pe baza actelor raguzane. Ei au adàugat5 pe : 1 Vlachi de Grupssa Sudich in Ceruona (1305). 2 Vlasi VraneS1 (1428). 3 Vladil ,Bunissich Moroblachus de Zlocrnha (1368). 4 Katun Buna6 (1419). 5 iuroviCi (1452). 6 Katun Thomich (1368 si 1390). 7 Kalendia (sec. 13).

8 77 Ban jani (1436).

9 71 Bobani (1428). 10 If Bogavi (1436).

11 71 Bogdaie (poate 1ing5. Bilede). 12 Cathonus Buchuichi (1393). 13 Katun Buchinich (1422).

14 2f Buroevich (in Korito).

15 )9 Craisalich (1405). 16 de catone Crabicij (poate Grabi6i). 17 Vlachi de Cuthlovich (1434) in Popovo (Torumana). 18 Katun Derban (1368), dincolo de Prijepolje.

19 7, ,Dobreci (1425). 20 Vukosav Dobrovil vlachus de cathon Vlachouich (1393). 21 Katun Dragisa (1507). 22 Chiarach Badovani Drasenovich vlachus cathonarius de Bagnana (1428). 1 C. Jireeek, Die Wlachen und Maurowlachen, p. 115. 2Mon. Sl. Mer., XIV, p. 8. 3Ibidem, XXIX, p. 355. 4C. Jireeek, Staat und Gesellschaft..., I, p. 33. 5Glasnik Zem. Muzeja u Bosni i Hercegovini, XXX (1918), 307-308.

www.dacoromanica.ro 41 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

23 Vlachi Odroggnacha( =od Drobnjaka, 1433). 21 Vlach de Garza, in Glubomir, in villa eorunt" (1420). 25 Vlachi Ghermanovich (1404). 26 Katun Grubdeevie (1419), in Vermo, 1Ing. Klobuk. 27 Kresojeviei (1408), in Playa. 28 Krstiei (1403). 29 Morlachi de Glubigna (1420). 30 Kat u n Matessevacz (1405). 31 Ljuboje Miltenie de catono Golubovich. 32 'fatal? Nenkovió.

33 71 Oliverovie.

34 71 PapCie.

35 11 Perutinió (1406). 36 Pliske, vlahii voievodulili Stijepan VukCid (14371). 37 Pokrajac (1405). 38 Pozarnichi (1434). 39 Predojevie (1433), ling6Bilede. 40 Bratulj Milinid Moroblachus (1425). 41 Rakojevidi, vlahi din Sachovo (--= Zakovo). 42 Rigiani (1433) in Grahovo. 43 Katun Sadunoviei lingg Raguza. 44 Ugarci, vlahi ai lui Sandalj (1433) ; in 1410 Morlachi de cathono Vgarci". 45 Vrkac Vignevie et sua catuna (1436). 46 catunus Dobreci Visulovich. 47 Katuv Vlachovich (1393). 48 Vojsinovié (1437), ling5, Trebinje. 49 Hatuv VuZiima (Vukoviói din Miri1ovi6d). 50 Katun Vragovie (1420), ling5, Trebinje. 51 Vlasi in Naga Gora" (1429), muntii ce apartin Raguzei.

E drept, eg, unele din aceste denumiri se repetA IBanjani (sub nr. si 22), vlahii Buèviói Bu'eini6 (numerele 12 si 13) sint identici : &annul V1ahovi6 e inregistrat de dou5, ori (numerele 20 si 47), iar Bratulj Milinió e nume de vlah, iar nu al unui catun. Cu toate acestea, numg,rul atunelor vlahe este destul de mare EA trebuie indeosebi subliniat ceele mai mune slut mentionate pentru Intiia data in secolul al XV-lea. Aproape toate eltunele vlahe au nume slay, eu exeeptia doar al lui Dobret Visuloviei

www.dacoromanica.ro VLAIIII DIN SERBIA MEDIEVALA 45

(rom. vis, cu art. -ta)', carei el arata clar Ca niei vlahii de aid nu erau de obirsie aromini, §i Sakovo, care e format din cuvintul rom. sac. Dar romanic ei numele lui Bratulj Mi1ini6, cum arata articolul -u/. Urcati Vignevici e de asemenea romanic ( = a urea", urcati). guroviói 'Amine problematic, desi Skok 11 considera format din cuvintul rom. jur (imprejur). Frecventa numelui Bun trebuie sa Inlature Indoiala unora, care 11 socotesc hipocoristicullui Bunislav. Forma Bon Vlahus exclude o asemenea -derivatie. Lista lui Truhelkai Skok se poate completa cu catunele de vlahi .scoase mai nou de St. Dinjid : 1 Bocdanus Tollanovich de catuno Sottovich (1313). 2 Bogavec Bogunovich, Vlach de catuno Druchovich (1404). 3 Bogdan Glegievich et Bogetta Nenchovich, Vlachi Bormaxi (1404). 4 Borissavus Boicovich tie Mirnovieh, Vlachus (1408). 5 Braychus Stiepoevich de catuno Iuryevich (1379). 6 Caloiurch Mircetich de catuno Cherssoevich (1379). 7 Milbrada5a et Zub Clapovich moroblachi de catuno MilbradaZich (1379). 8 Obrad Glegievich, Vlach de cathono Veselenich (1407). 9 Radach Bogavcich,Vlachus de cathono Radoslavi Xurovich (1404). 10 Radivoy Voxich Drobgnach, Morlachus de Pripogle (1423). 11 Radoslavus Vladoyevich, Vlachus de Anagasto (1401). 12 Stiepan Medoevich, Vlachus de Rudine (1443). Une le din catunele date de Dinjid le cunoastem din expunerile lui Jireëek (Bormaxi = Bormazi, Miriloviéi),iar catunul lui Rados lav Xurovich trebuie identificat cu Zuroviói Inregistrati si de Skok Tru- helka (1452). Luate Impreuna, listele acestea arata 58 catune, la care trebuie a se adauga Inca noug, semnalate de Jiraek iiérno'gnik Podcrnji, Dobrili, Ladovioi, Versinje, Dobrava, Lalove, Bolami §i Gostay). Cu totul avem deci 67 catune ale vlahilor, asezate la distanta mai mica sau mai mare in muntii din estul Raguzei. Este aproape cu neputinta sa repartizam pe teren acest mare numar de catune vlahe. Ele erau presarate pe teritoriul ce se intinde de la Playa spre nord-vesti cuprindea, evident, regiunile muntelui Durmitor, apoi Grahovo, Klobuk, Nikgi6, Trebinje, Bi1ee, Ljubinjei chiar Prijepolje in rasarit. Linga Neretva nu putem localiza decit catunul din jupa Dubrava (1280). Se apropie bug de regiunea acestui riu catunele Ugarci, la nord

1 Un Visule delli Brumas" se pomeneste la 1343 dup5 Dinié (easopis jug. Isl., III, p. 122).

www.dacoromanica.ro 46 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

de Trebinje, Buroevia (in Korito) si. Vlahovidi, la nord de Ljubinje. Sate le Ugarci si Vlahovidi existg si azi. Dincolo de Neretva, deci mai la nord, trebuie probabil plasate cgtunele lui Urkac (Urcat) Vigne yid, al cgrui descendent poate fi vlahul Obad. Vidnjevié, mentionat in secolul al XVII-lea de urbariile Frankapanilor la Bosiljeval. Citeva cgtune erau situate in Muntenegru, iar &are rgsgrit, lingg Lim, se mentioneazg vlahii din Pripolje 0 .Derpan. Pe la 1430, Sandalj Hranjid, care stgpinea o largg zong in spatele Raguzei (Cattaro Milegevo Drina Samobor Vrhbosna ping in sud de Mostar), avea supuse urmgtoarele cgtune din cele mentionate mai sus :Pliske, Mirilovidi, Burmazi, Podcrkve, Bobani, Pilatovci, Kresojevidi, Kristinidisi.Ugarci2. Unde erau mai compacte atunele vlahe, nu putem stabili, prin urmare, cu preciziune ; credem insg a nu gresi dacg presupunem cg tinutul dintre Dubrovnik, Trebinje, Nikgié, Bile& si. poate Stolac se va fi numit uneori Vlahia sau ad Vlacos sau partes Vlachiae ;aceste numiri sint mentionate intr-un act al consiliului minor din 2 oct. 13973. Aici sintem indreptgtiti a localiza si. tinutul Donji Vlasi, in latineste Vlachi Inferiores, pomenit in veacul al XVI-lea. In 1535 se vorbeste adicg de M urlachi Partis Inferioris, iar in 1597 acest district", cum ii spune Petar Skok, se defineste astfel : si mai jos de Trebinje se aflg jupa Popovo si. Donji Vlasi si Drina (Drijeno, Rugg' Trebinje) si. Bunia, iar la vlahii inferiori cgpeteniile sint llrabeni". Skok se gindea4 la teritoriul dintre 2ab1jak si Stok, insg aceastg regiune e prea indepgr- tatg de Trebinje si Drijeno. Pe de altg parte, credem si noi cg are dreptate cind presupune cg a existat si. un tinut numit Gornji Vlasi (Vlachi Superiores). Skok se gindea fie la Starivlah, fie la Katunska Nahija. Partea muntoasg din Muntenegru stim sigur ea se numea in secolul al XV-lea incg tot katuni, 0 aceastg denumire a pgstrat-o ping, in ziva de azi, desi modificatg intrucitva de administratia turceascg. Starivlahul ni se pare prea indepgrtat de vlahii inferiori. Mai curind ne gindim la regiunea muntoasg de la nord-vest de Durmitor sau la regiunea dintre acesta din urmg si Zeta. 0 poezie popularg culeasg la Ku6i3 cunoaste intr-adevgr o asemenea regiune. Milog, eroul mult cintat, peteste pe Iana Fecioara, dar ea era logoditg cu un vlah de la viahii de sus". In acest 1 Mon. 111st. fur. SI. Mer., vol. 1, p. 328-329. 2 Glasnik Zem. Muzeja u BosniiHerceg., XXIX (1917), p. 160 (dupa Truhelka, Komouski Rat). 3 N. Iorga, Notes et estraits..., seria a II-a, p. 69, Thallóczy-.Tire6ek-Sufflay, Acta et Diplo- mata Res Albaniae Mediae Aetatis II/us/ran/1a, II, Viena, 1918, p. 160. Caseus de Viahia la N. lorga, op.cil., p. 180. 4 Glasnik Zem. Muzeja u Bosni i Herceg., XXX (1918), p. 305. 4 St. Dueid, Zivot i obiktji plem. Mita, p. 461.

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN SERBIA MEDIEVPLA 47

caz Donji Vlasi ar putea sa, fie o regiune situath mai aproape de Moral,. poate chiar lingas Popovo Polje. Lj. M.Rovi6 aratO cdalmatinii numesc pina, azi Vlasi pe Popovci, locuitori In Popovo Polje (in Hertegovina Inferioarg, de la Hutovo plat la Poljica), iar regiunea lorVlaactl.

Vlahii din Bosnia medievahl

Ping, dupa, moartea tarului Dugan partea cea mai mare a Bosniei apartinuse regatului sirbesc.Sub urmasii sal WO, diferiti potentati au izbutit sg-si formeze acolo teritorii independente. Mai ales in epoca acestor stapinitori ant pomeniti vlahii, desi existenta lor in Bosnia pare sa, fie mai Nieche Am vazut cspre sfirsitul secolului al XIII-lea ei fac negot cu robi adusi din Bosnia. In tratatul dintre tarul Uroi raguzani sint de asemenea mentionati vlahii in aceasta provincie. In 1344 se pomeneste un vlah din Bosnia2, iar in 1336 Consilium Rogatorum al republicii raguzane instiinteazO pe trimiii sal de pe linga banul Bosniei cvlahii care vor svina la Raguza pot veni si se pot intoarce de tot sigur (tute et secure) 3. La 1361 vlahiii oamenii banului Bosnieii ai lui Senko au fost in- drumati s vina prin Slano, un port intre Stagno iMa1fi, pentru a lua sare4. In anu11476 aduc plumb la Raguza5 Vlachi et Bosgnani. In 1378 regele Tvrtko, al Bosniei ofera Raguzei un ajutor de trei sute de soldati si tot atitia morovlahi prin Stagno, cu prilejul ostilitOtilor dintre acest oras cu Venetia6. Dupa JireCek, mercenarii morovlahi locuiau nu departede Stagno, in Helmo (Hum)7 . La 1406 trimisii raguzani Mihael de Restii Aloise de- Gozze au plecat la voievodul Sandalj din Bosnia pentru a-1 ruga sä revoace ordinul ce-1 daduse vlahilor sai, de a duce pe negustorii raguzani spre Serbia nu pe drumul muntos peste Nikgi6 (Onogost),ci pe soseaua obisnuitO prin Gacko§iPrepolje5. Intr-o scrisoare a raguzanilor, to din anul 1406 catre regele Bosniei, se aminteste cum au permis ei vlahilor

1 Srpski Etnogralski Zbornik (II odelj. 29) ; Lj. MMovid. Zivot i obitaji Popovaca, Belgrad, 1952, p. 382. Mon. SI. Mer., X, p. 158. 3 Ibidem, XIII, p. 366. 4 Ibidem, XXVII, p. 102. Ibidem, XXVIII, p. 150-151. 6 C. Jireeek, Die Wlachen und Maurowlachen, p. 123. 7 Ibidem, p. 123. 3Ibidem, p. 122. Item ye recordemo, che ali Vlachi, che portano le mercadanie de nostrt Rugusei, fo vedato passar la via de le planine inuerso anagasto per la qual Ii mercadani per pzura de Turchi et de altre matte zente spesso se melte ad andar... Cf. N. forge, Notes et extrails...,If , p. 111. Cu privire la vlahii lui Sandalj, ibidem. p. 143 §i 148.

www.dacoromanica.ro 48 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU din Kujavi6i,i celorlalti vlahi din Bosnia sg, ierneze in acel an pe teritoriu raguzan, pe care-I ceruse, pentru ei in00, regele. Vlahii insg, au fAcut mari pagube raguzanilor 0 au omorit un om, din care pricin'aorà- §enii nu le-au mai permis sg, ierneze pe teritoriul bold. In anul 1407 raguzanii avizasa, pe Tvrtko Tvrtkovió, regele Bosniei :Vlachos KMuriói in teritorium reipublicae irruendo civibus magna damna intulisse2. In 1399 raguzanii scriu regelui Ostoje pentru vlahii Brankosi Vlatko, care vreau sgi ierneze pe teritoriul Mr, unde au iernat 0 mai inainte3. Vlahii regelui Ostoja" se pomenesc 0 in anul 14154. in 16 mai 1430, patru vlahi din Dragnaz" se obliga' de a plgiti &are voievodul Sandalj o amendg, de trei sute de ducati de aur, dacg, se vor gAsi la ei cai, marfg,, vite sau alte lucruri de ale Mi Radoslav Pavlovie. in fine, intr-un document al voievodului Juraj (1434) se amintesc vlahii : Voihniéi, Pribino- 'viol1iHardomiliOi, tot In Bosnia.6. VoiniOe §i Hardomilia sint atune a§ezate nu departe de Mostar, lingg, Ljubugki Brijeg, iar PribinoviOe, llng4 8iroki Brjeg. Ele existA §i azii un invAtat croat ne asigurà recent el,dupg, onomasting,, se poate recunoa§te originea lor vlaha :Kogul, Matulid, Markulin, Mikulié, Bandur, Bencun, Radman, 8urman, Lentar, Pintar, Madrapa, Maras, Milas, Bakula, Bubalo, Boban, Bunoza, Korda, Leko, Musa, Vasilj, Vlahió, Vlagió, Vranjeg, Crnjac, Domazet, Radat. Dar in afar4 de Korda (rom. coardet < lat. chorda), VlahiO,Vldió §i KOul, Matul-M, Markul-ini Mikul-ié cu anevoie s-ar putea recunoa0e caracterul lor deosebit7. Avind in vedere acestea, intelegem de ce hertegul Stipan VuknO, care luase In stapinire teritoriile din Hertegovina de azi cind se certä cu raguzanii, puse stgpinire indatg,i pe vlahii care erau situati in apropierea lor. Atunci raguzanii cAutarà s5 obtin6 ajutorul cneazului Vladislav incheind aliantg, impotriva tatglui san, care era hertegul Stipan. Fiul rebel promitea republicii8 ca, nici nu va opri, nici nu va impiedica pe nici un om al sg,u, fie vlah sau sirb, de a merge liber la Raguza pentru a cumpAra atit sare, citi alte mgrfuri". in fine, impa'cindu-se cu republica, in 1454, ace1a0 herteg primi totu0 conditiile raguzanilor 0 se obligg a nu extrage sare nicieri, pe teritoriul sau 0 a nu mai sili pe vlahii pe

Novakovid, Selo [Satul], p. 38. 2 Mon. SI. Mer., XXIII, p. 85. 3 Milenko S. Filipovid, in Naselja. 25, p. 211. 4 Ibidem. 5 N. Iorga, Notes el extraits..., II, p. 282 in notA. 6 Novakovid, Zak. Spomenici, p. 338. 7 Dr. 0. Dom. Mandid, Postanak Vlaha. Prema novim poviestnim izstrativanjima [Ori- ginea vlahilor. Dupã cercetdri istorice noi], Buenos Aires, 1956, p. 41-42. 8 Miklosich, Monumenta Serhica, p. 415.

www.dacoromanica.ro VLAI-III DIN SERBIA MEDIEVALA 49

-alti supusi ai ai de a cumpára sare intr-alt loc, declt la Raguza si Narental. Conventia aceasta insa' nu Impiedicg pe principele Stipan de a incheia, ceva mai tirziu (1462), si cu venetienii un asemenea tratat. De aceea -porunci nobililor si morlacilor ai, sub pedeapsa de a pierde in caz contrar tot ce le e mai drag pe lume, a nu cumpere sare nici la Raguza, nici mai sus de Raguza, ci numai la Cattaro, Castelnuovo, Narenta, Spalato si in alte orase ale signoriei2. Hertegul avusese conflict si cu venetienii la Cattaro (1433), unde opri de asemenea pe morlaci a intre in orae. Intre anii 1404-1430 vlahii se pomenesc de unsprezece oriin punctul vamal Glasinac, care se afla intre Sarajevo si Vigegrad. Ei venea-u din felmite calune ale liertegovinei si Muntenegrului, mai precis din hinterlandul Raguzei. La 24 octombrie 1404 este pomenit un vlah din &annul Prvotinjiói; la 10 octombrie 1406 vlahii ponosnici", adicg chirigii -de catono Regoye, conduc transportul de postav usque ad locum Mocroy ad domum Butci ; la 1425, Hlapac Stankovié, vlah ; la 1426, Dubravac Miliëevié, vlah, omul voievodului Radoslav Pavlovid ;la 1428, acelasi Dubravac Mili6evid, vlah din catunul Prvotinjidi ;la 1428, Starihna Stankovid, vlah ; iar la 1428, tot Dubravac Milie'evi6 aduce marra negustorilor dinGlasinac4,in apropierea càruia pinA azi un sat se numeste Vlaolje. In circumscriptia Jape *tefan Tomag dkuieste In 1450 doug sate : selo Vlasine Done i Gorne, care reamintese pe vlahi8. In 1461 Stjepan Tomagevió face donatie in Buljina, spre sud de Stoc, un cabin de vlahi", 1,care sint si care vor mai veni", iar in Trzora satulLup8. Titlul de rege al Bosniei si Valahiei", pe care si-1 atribuie Nicolae de Ujlak (Ilok), in jumgtatea a doua a secolului al XV-lea, e justificat numai prin prezenta populatiei vlahe In efemerul regat ungaro-bosniac7. De -unii din acesti vlahi pomeneste si regele Matei in scrisoarea adresatá calre papa (14 dec. 1480), spunindca,'au venit lael, in Vrhbosna (Sarajevo) din diverse pArti si provincii foarte apropiate de regatul Bos- niei si invecinate cu Neretva8. Unii erau supusi regelui maghiar, pe ceilalti avea de gind sà-i cuprindà in curind.

1 Mon. SI. Mer., XXV, p. 344 si Mon. Serb., p. 467. 2 Ibidem, XXII, p. 228. 3 Ibidem, XXI, p. 175. 4--Glasnik Zan., Muzeja u Bosni i Hercegovini, IV (C.Jireeek, Glasinac u srednjem -vijeku [Glasinac In evul rnediu], p. 99-101). 5 Ibidem, XVII (1905), p. 254. 6 Ibidem, I, 3, p. 77-78. 7 V. Bogrea, In Anuariul Institutului de istorie nafionala, I (1921-1922), Cluj,1922, p. 379. 8N. Iorga, Notes et extraits..., V, p. 114.

4.-C. 2925.

www.dacoromanica.ro 50 VLAI-III NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

Cam atit e tot ce f}tim1i ce putem verifica prin mArturia documentelor despre vlahii din Bosnia, inainte de cucerirea otomang. Topono- mastica ne arat6 frig ctrebuie a mai fi existat grupuri de vlahii In partea de rasgrit a provinciei. La nord de Sarajevo avem de fapt nume ca Vlahinja, Maul, 0. tncin secolul al XV-lea, numele satului Sarebire (de la rom. sare bine). Numele Furtula in onomastica din apropiere (Glasinac) dupg Skok deriv din rom. furtull, iar Nachorevo (lingä Sarajevo) de la rom. ndhor rincaci". La nord-vest de Travnik avem numele muntelui -paidi denumilea. Vlabka Gromila ; In Uzora, satul Lup, pomenit in 1461, iar lingg Una, in districtul Dubica, satul al cgrui mime 1-am mai intilnit :Burazeri2, ai cgrui locuitori, dupg, Skarid, au pornit de 11130 Morava, au trecut prin Muntenegrui in fine s-au stabilit definitiv in nordul Bosniei. Inte- resant e toponimicul Rapta (in Vrbanja), mentionat intr-un hrisov al banului Stipan (1323), care s-ar putea reduce la o formA rptà, ruptV (dupg, Iorgu lordan, Nume de locuri rominesti in R.P.R., p. 183 : rup- turg de teren"). Mentiunile acestea nu ne indreptatesc, de sigur, sg, presupunem un val prea intens de migratiune a vlahilor spre Bosnia. Totu0 Ed. Richter, counosator atit de bun al relatiilor etnice din aceastA tarA, afhmI cà mice s-ar zice, trebuie sfi fost multi vlahi in Bosnia din evul mediu tirziu, care au dispArut fàrurnia, asimilati de slavi. Gratie acestui amestec spune ace1a0 invAat muntenegriniii loeuitorii din Herte- govina, Boccai Lika au frumosul tip meditcranian3. InvAtatul iugoslav Vladimir Skarié, dupg ce face o cercetare amAnun- titl a originii populatiei din Bosnia, constat c elementele strline, adicg vlahe, din toponimia Bosnieii Hertegovineii ind6osebi cele din nord-vest, nu trebuie considerate drept resturi de o mare vechime ci ea import din secolul al XIV-lea 0 al XV-lea. In statul lui Ninoslav un existau vlahi, deoarece cu acest nume se inseamng, raguzanii. In secolul al XIV-lea insg se pomenesc vlahii banului din Bosnia. Prima etapg, a migratiunilor pastorale a avut deci loc inainte de Vatglia de la Kosovo, dup5, care a urmat o pauzA pin5, la cAderea statului bosniac4. PArerea aceasta ni se pare intemeiata. Numele muntilor celor mai Insemnati din regiunea aceasta amintesc, de fapt, o str6veche migratiune. vlahg : VlaR6, spre nord de Travnik, Dimitor, la izvoarele Unei, Vlahinja,.

1P. Skok, In Glasnik Zem. Muzeja..., XXX, p. 298. 2 Ibidem, p. 257. 3Glasnik Zem. Muzeja u Bosni i. Herceg., XVII (1905), p. 294-296. Ibidem, XXX (1918), p. 227 228.

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA 51 nn pisc din complexul muntilor Bjelagnica, Drakuljica, o ramificatie din Vidugai Pr§ula, munte la nord-vest de Ovrgnica. In fine, documentele raguzane privesc pe vlahii de la inceputul secolului al XIV-lea ca un element nu proaspal sosit, ci de mult incadrat in circulatia economic/ dintre Bosnia si litoral. Milenko Filipovi6 constath de asemenea ca In teritoriulBosniei se pot distinge sigur dou straturi de vlahi : unul foarte vechi i altul mai nou. Primul strat apare destul de limpede din expunerile de pin5 acum. Kalemberiii DrakuloviCii s-au mutat din Zeta mai intli in Hertegovina, si de acolo in Bosnia In ultimele doug veacuri.i din Lika s-au depla sat chiar in timpurile mai noi resturi ale vlahilor de odinioara. Ei au adus numele vechi romanice din Pounje i Bjelajsko Polje. Dar in tot timpul stàpinirii turcesti deplasarea de populatie de la sud spre nord nu a contenit. Truhelka Ii distingel pe vlahii asezati in epoca aceasta, dup5 felul de trai deosebit, ce-1 duceau in regiunile muntoase ale Bosniei : in timp de pace aveau grijg de bungstarea si mai ales de siguranta drumurilor de munte. Ei indeplineau transporturile statului, ajutindu-le cu cai. PlAteau anual un ducat de casg, iar de celelalte dari erau scutiti. Dupa impozitul ce-1 datorau (filuri, filori, ducat", galben" din neo- latinul florenus), se numeau filurigii i formau o elm*/ deosebita, militara- agrara. In timp de rAzboi nu erau combatanti, ci pionieri. Erau de origine spune Truhelkavlahi din Peninsula Balcania. Asezindu-se In catune, ei s-au slavizat repede, adica s-au serbizat si au devenit filurigii turd". La acestia se refer*/ sultanul Baiazid in 1497, cind comunica raguzanilor c6,emirul din Novi, Kasum Nlebija face recensamintul Orli herteguluii culege ducatii vlahi" si tot la ei se gindeste sultanul Mehmed II, dud instiinteaza pe raguzani ca a poruncit voievodului Hamza Beg sa adune pe ficiorii vlahi"i, dac5 vreun vlah sau fiu de vlah (i koji pde -Rah ii vlave) ar fugi la ei,st-irestitnie indat52.tiri1e vechi cunosc numai vlahi In terenele filurgii. Mai tliziu s-au asezati mahomedani, deoarece acolo era serviciul usori impozitele mai suportabile. Stratul vechi de pgstori vlahi a ajuns astfel in Bosnia din mai multe directii : unii au venit din est, din regiunea Drinei inferioare ;altii fac parte din masa Starivlahului, care s-a deplasat prin FoCa si Osat catre Sarajevo, Vogogde, Visoko,ping la nord de Travnik, unde Vla§ió Planina marcheaza de asemenea prezenta lor. Curentul din Hertegovina

1 Glasnik Zem. Muzeja u Bosni. .. Dr. Ciro Truhelka, Historieka podloga agrarnog pitanja iiBosni [Baza istoricA a problemei agrare In Bosnia], XXIII p. 155. 2 Ibidem . . ., XXIII, p. 38. Cf. si p. 113.

www.dacoromanica.ro 52 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU. spre Bosnia a fost mai slab, deoarece tendinta vlahilor de aici era indrep- tata mai ales catre litoralul dalmatin. Deplasarea lor din Lika, in fine, e de data mai recenta (secolul al XVIII-lea).

Material din toponimiai onomastiea sirbeaseii E firesc ca populatia vlaha pomenita atit de frecvent in evul mediu sirbesc sa fi lasat urme pretutindeni pe unde a trecut. Asemenea urme exista, de fapt, nu numai in toponimia provinciilor sirbe§ti, ci §i in onomastica moderna. Ele au fost relevate de Novakovid §i JireCek, iar in timpul mai nou oercetate metodic de anchetatorii §coalei lui Jovan Cvijid, stau in numar mai mare la dispozitia oricui. Culegind materialul tiparit in primele volume ale pretioasei publicatii _Naselja Srpskih Zernalja FA§e- zarile provinciilor sirbe§til, noi am scos la iveala Inca in 1924 un lusemnat stoc de nume care ni s-a paint ca pastreaza amintirea vlahilor din evul mediu. Cele mai multe s-au dovedit intr-adevar convingatoare, dupa cum a aratat Sextil Pu§cariu in lucrarea sa privitoare la istrorominil. De atunci volumele proaspete ale Sbornik-ului etnografic sirbesc au adaugat material nou pentru problema ce ne intereseaza. Cereetarile facute in Muntenegru §i in Bosnia au recoltat, indeosebi, material pretios, care large§te orizontul §i ne inlesne§te In multe privinte sarcina de a recunoa§te limba vorbita de vlahi. Dar acest valoros material nu a fost Inca analizat de speciali§ti. De aceea istoricul nu-1 poate utiliza decit facind unele rezerve. In cele urmatoare ne propunem sinceream o culegere mai corn- pleta de toponimice §i nume de persoane in teritoriile sirbe§ti, care pot saaiba vreo legatura cu vlahii de odinioara. 0 buna parte din numele pe care le vom in§ira aici amintesc pe vlahii din epoca in care ei existau ea o populatie binecunoscuta : Vlaka, Vlase, Vlahinja, Vlaolje, Vlana Livada, Vlana Crkva etc. In asemenea formatiuni de nume, vlah are aproape intotdeauna acest inteles. In Bosnia inseamna insa, clteodata, dar tirziu incoace, §i sin ortodox". De aceea nu vom gre§i, daca vom considera asemenea numiri ca o proba destul de sigura despre ekistenta unor resturi de vlahi. Numele autentice romanice (sau cele cu radical slayi cu sufixe romanice) nu sint deosebit de frecvente, daca eliminam numarul mare al celor dubioase §i daca ne ferim sà consi- derAm ea atare asonantele de multe ori foarte in§elatoare. 1 Sextil Puqeariu, Studii istroromtne, II, p. 277 §i urm.

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN SERBIA IKEDIEVALA 53

In regiunea Vranjel InregistrAm urmgtoarele nume : Surdul (sat, din rom. surd); Surdulica (sat, diminutiv de la Surdul)2 ; Otulje (sat, din numele Hot cu articolul romanic -ul) ; Dan6ul (parte de cimp); MarUni (Marline Njive), din rom. margine ; Vldki Dol (o vale) ; Vldki Put (un drum). Nume de persoane de inregistrat in aceasta regiune sint : Sugarci, Surduljani, FiIorci, Barbace, Barbat, Barbatovac, Barbe§. In regiunea loca1itii Kumanovo,Had2i-Vasiljevidiconstat:63 urm6,- toarele nume : Rotunda dim. rom. rotund ; Lakustovo rom. Leicusta ; Kor- naor, rom. corn (arbore). Cf. Kornet §i Kornica (sat in Bosnia) ; Kampur, rom. cimp, pl. cimpuri ;Mutolova nume de sat. Satul Mutolovci, intre Kueajna t;ii. Morava, 1-a daruit tarul Lazar bisericii din Ravanica. In Mon. Serb., p. 197, se pomene§te un Raja Mutulovie. In Poljaniea §i Klisura5 intimpinlm urmg,toarele nume :Vlase, Vlasina, Vlainka, Vldka Kruna, Vldka Livada, Vldka Suma, Vldki Kladanac, Vldki Rid i Petina (pisc, un diminutiv din lea). In Krajigei Vlasina avem6 : Bani§or ; Regul; Porta (din poartd); Radulova Padina ; S'akulica ; Vlaina Cesma ; Viajin Kladanac ; Vlahovica ; Vldka Livada ; Vidka Planina ; -Rana Reka ;Vldka- Cesma ; Vldke Buke; Vla§ke Ku& ; Vldke 1T jive. Regiunea Vlasina, cu localitatea Surdulica, stl In strinsl legAturd cu mezarile vlahilor din vestul Sofiei, iar cele de la Kumanovo slut in continuarea liniei Sofia-Radomir-Kiistendil. Koritnica, regiune situatl spre vest de Nig, pe malul drept al Moravei 7, avind leggturl cu teritoriul bulggresc, prin valea Nigavei, a fost studiatA de Mihailo M. Kostie. Vlahii sint amintiti aici in traditia localg, care II §-tie latini". Dou5, stine ale lor se numesc Iarigori Kopren, dar autorul Ii constatA in toatl regiunea de mijloc a Nigavei. Toponimice romanice nu sintbask; in afara", de Jarikor (dim. de la iara), n-am reu§it a descoperi decit doar un loc in Oreovica, care se nume§te Danhlovica. De altfel o familie din Koritnita de jos se nume§te Dan6ulovci, alta, stinsg, acum, Banöulovci. Interesant e insg, numele unei familii din Strelac : V alnige Srpski Elnografski Zbornik, Naselja srpskili zemalja [AsezArile t5rilor sirbesti], uredio Dr. J. Cvijid, II, p. 89-247. Fiecare ancheta are indice de nume am5nuntit, cu ajutorul cdruia se pot gási usor. De aceea am socotit ce de prisos a indica la fiecare nume pagina. 2 Vezi Iorgu Iordan, Nume de locuri romtnesti in R.P.R., Buc., 1952, I, p. 276 : Surdute0i, Surdulifa. 3 Dr. I. Hadii-Vasiljevid, Ju:.na Stara Srbija[Serbia veche meridionaln Belgrad, 1909, P. 96. 4 I. Iordan ne dà Mutul in Gorji Ialomita (op. cit., p. 274). 5 Naselja, 3, p. 1-245. 6 Ibidem, 8, p. 1-381. 7 lbidem, p. 34.

www.dacoromanica.ro 54 VLAHII NORD-BALCANICI IN - EVUL MEDIU

(rom. alunif), explicat de Beli6 ca o forma foarte veche romanica, dupa cum am aratat mai sus. E interesant ca, In regiunea de sus a riului P6injal cercetata de Milcnko S. Filipov;6(Gornja ninja), amintirea locuitorilor vechi s-a pastrat pina' azi. Locuitorii din satele Peinjei superioare sint numitisi acum Vlasi de catre cei din Vranje. Numele Miratovce (sat) 0 Murgo.f (sat linga Kumanovo), precum si Piper (loc in cimpia din regiune), Piperski Potok (o vale in comuna NikuAtak), Nangjini (numele unei familii venita din Orahovat)i Scheia (Skeja) (tot mune de familie in Vijtita) sint de subliniat. Pentru dr. mirat avem oarecare rezerva', dar piper 0 mangjini (margini prin asimilare) par admisibile. Ramine sa fie confirmat dad, forma de azi a numelui Scheia se intimpina sila meglenoromini. De subliniat indeosebi imi pare faptul ca in aceasta regiune poartacurtii, care are doug aripi, se numeste in graiul popular porta. Regiunea invecinata, denumita dupg muntii negri" Kumanovsko- Prdevska CrnaGora i cercetata, de Iovan F. Trifunovski2, are, dupa autor, trei comune cu nume romanice :NorIrja, Kokrinoi Bukurevci. Primele doua Salsa slut foarte problematice, dar Bukurevci reamintese numele foarte curent intre vlahii de aid. Asa se numeste : un sat Bukurevac, altul Bukurica, iar o vale Bukurovska Beka (de la numele Bucur). Sigur romanic e toponimicul Calea intilnit de mai multe ori (o data un loc Intarit, alta data o parte de hotar sau o parte a satului). Tot asemenea Gropa (o postata de pamint in hotarul comunei Vaksinaci un anume loc din podisul Muntilor Negri). Numele comunei Barbace e tot romanic ( < barbat). In onomastica insemnam numele Corb (de origine din Albania de nord), Lungurci (un neam in Tirnava ; probabil din rom. /ungul). Curios numele Jonut (Jonuzovi in Veliki Rajipac), deoarece la dacoromini nu-1 intimpinam decit in epoca mai noug. De observat clocuitorii din Ber &vac numesc vechea populatie, care a locuit odinioara acolo, latini. Trifunovski ii crede aromini, ceea ce dupa noi, e gresit. In muntii 8ar, in regiunile Gora i Opolje3, an chetatorul Dr. M. Lutovac a inregistmt toponimicele : Barbula (

1 Dr. Milenko S. Filipovid, Gornia Peinja, Belgrad, 1955 (Srpski Etn. Zbornik, IV od knj. 3). 2 Naselja, 33 (Belgrad, 1951). 3 Ibidem, 35 (1955).

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA 55

In denumirile Vldka (hold6), -Plane Livade, -Rani Put (In Zli Potok) FA -Rani (s. Lagki) Potok (o comung). Numele unei familii, JankuliCevci. Cuvintele bafi5ur, urda se intrebuinteazA i azi, Aspect curios are nurnele muntelui Urikit, care InsI nu e romanic (ureehiat? ; In pártile Clujului aurichi a prinde cu urechea"). In Ibarski Kolagin1, numele de sate Bag' (in Maj), Burate, Kr li- gate i Lagatore reamintesc pe vlahii de odinioar/. Baa' e un termen pastoral, de origine sträveche, rlspindit prin migratiunile vlahilor. Burate e derivat de la buret In inteles de chiciurl", promoroael.". Cf. Vlasi KiZuriói lingl Neretva. Krligate e dr. cirligat, Incovoiat ca un eirlig". Lagatore este dr. legator (< a lega). Numele satului Orlje, pe care Milisav Lutovac Ii crede rominesa, noi nu-1 socotim ea atare. Regiunea plstreaza amintirea vlahilor si In denumirile Vlagka Livada (loc in Strumac-ul de sus) §iVlagko firoblje (cimitirul vlah din satul Veseni6). Din valeaIbarului2ni s-au pástrat numirile: Muncela, la baza eIruia Puscariu admite el ar putea fi dr. Muncel ; Vla.ió, o parte de hotar In Ugée: Vlagka .Ravan ;Vlasovo ;Vldica. Numele de persoane care reamintesc aici populatia vlahl de odinioara* sint : Arbuliéi ; Murgidi ; Rodulovigi. Regiunea care a plstrat aceste urme de vlahi e situatl In capltul de nord-vest al muntelui Kopaonik. Mai &are apus erau asezate cele dou5 mlngstiri Studeniea i Milegevo, care obtinusera' vlahi, prin hrisoavele de la intemeierea bor. Ceva mai la sud, In Novi-Pazar, raiaua din jurul lui Novi 8oher mnc5i In vremea turcilor (1628) se chiam0 eflakan riajasy". Pe malul drept al rIului TJvac, douI localitati cu nume romanic, Ursule1i Ba6ia atesteaza" pInI azi existenta de odinioarl a populatiei vlahe. Este adevlrat c5, probele documentare si de toponimie slut aici destul de reduse. Dar regiunea de care ne ocuplm intrI si ea in teritoriul foarte bineeunoseut al Starivlahului", care se intinde de la Kopaonik pinA la muntele Romanija In Bosnia orientall, poate chiari ceva mai spre nord-vest, facInd leglturg, cu o parte din vlahii Serbiei medievale. La Starivlah apartine terItoriul din Sokolska Nahija, in dreapta Rind,Wire Zvorniki Vigegrad, de uncleinsemnlm4urmätoarcle topo- nimit e : Vato/jeviei, sat in Osat, in fatg cu Rogaóica, de la cuvintul rom, vàtui; Vlasina, munte line/ Vranj ;Vlajinoviói,familie in Postcnj ; V ldke 117- jive, deal In Budigió si in Zvornik ;Vlahoviói, sat 1. Vigegrad ; 1 Naselja, 34. 2 Ibidem, 3, lbar od Rad. M. Iliéa. 3 Petar Skok, In Glasnik Zemaljskog Muzeja ii Bosni i Hercegovini [Buletinul Muzeului Regional din Bosnia si Hertegovina], Sarajevo, 1918, XXX, p. 300. 4 Naselja, 26, p. 309505.

www.dacoromanica.ro 56 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

Caparioi (altfel Vasidi), familie in Gornja Bakovica, venit5, de laSinj,. in Dalmatia, derivat de la rom. cap. Inspre rlsgrit de Kosovo si Lab si la nord de Morava Superioark. regiunea denumitI Novobrdska Nova Rekal a fost studiatI de Atanasie 1.:Trogevi6. In aceastA regiune, care si-a luat numele de la vechiul oras Novo-Brdo, astAzi dispkut, IntimpinAm satul Poni§a al vlahilor dkuiti de tarul Dugan inkAstirii Hilandarului (1348), numit acum Pond. Uro- gevié credo c5, familia Koroleja (Korolejci) ar fi de asemenea de origin6 romanica, coborind din vlahii Kostandinovci, mentionati in hrisovul De6a- nilor. Cele 19 case apartinátoare acestui neam se easesc Inca tot in vechea comuna Kostandinac.i numele satului Guncat reaminteste pe vlahii manastirii din Prizren. Toponimice vlaheshit :Dumniea, un sat in regiunea invecinata Lab (rom. domnild); Zidol (rom. zidu/, iar nu zli dol, cum crede autorul) ; Kuretate sat in Morava de sus (rom. curatura rune"); Maguralloc i padure in Kostadince ; locul situat in nordul acestei localitati se numeste Megura, iar pklurea satului Magura (rom. mdgurd)s. Stani§or e un sat din Morava Superioara, invecinat cu regiunea Nova Reka, iar Stani§orka, un rIu1e, afluent al aceluiasi riu. Interesante par sS, fie toponimicele _Firi6eje (sat) si Frati§ (rom. /erica, < lat. filix, filicem ; 0/rates). Regiunea e plina de imigranti albanezi, veniti cu 150 ani in urma. Amintirea vlahilor o pastreaza §i toponimicele Vlase (sat in Poljanica), tiLajeió (Vlajcid), tot sat pe cursul de sus al riului Desivojka, precum si Katun (toponimic in comuna Ajkobila, locuita de albanezi), linga care alte dou5, locuri se numesc Sugar §i Kaljaja (rom. sugar i calea). Ceva mai spre miazazi, in Ka6aniSka Klisura, care la nord se mar- gineste cu Kosovo, iar spre apus cu regiunea macedoneanä Pologs, nu se mai intiMpina obisnuitele toponimice ale vlahilor. In afara de Kui5 (un We in hotarul satului Dolne Blaee, cf. rom. (Juci), toponimic destul de frecvent4 si Kalja (rom. eale), ruine vechi in comuna Saigte,i o pAdure. inStrata. In Se6igte, toponimicul Loka in hotarul satului poate fi torn. loc. In rasarit de Ibari spre sud-vest de Morava apuseana sint situate cele doug regiuni Podibar i Gok5anica5, studiate de Radoslav Lj. Pavlovid. Autorul constata urmele vlahilor in toponimicul Katuni§te (pisc de munte) din Studena Planina si in Vranegi, un deal impAdurit, unde dupa tiaditie, 1 Naselja, 32 (Belgrad, 1950), p. 1-176. 2 Cf. I. Iordan, Nume de locuri..., p. 16. Mdgura nume de deal sau de munti neobisnuit_ de frecvent. 3 Naselja, 32. Jovan F. Trifunovski, p. 465-581. I. Iordan, Name de locuri..., p. 284. 5 Naselja, 30 (1948), p. 246-249, 325, 329, 331.

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA 57 au fost odinioara case. In Rudnjak, doua, toponimice reamintesc, pe vlahi -Rana Cukara i Vlahke Ku5e. Mica mezare Vlagac, apartinatoare la comuna Kamenica, pare a fi tot o amintire a vlahilor. Rad. Pavlovid citcaza citeva toponimice In legatura cu vlahii daruiti de regele Prvovendani manastirii 2ida, care se afla aid, pe malul clrei3t al Ibarului, linga valea kdei : Batina, loc In rasaritul satului Krugevica, Bukorovac, o vale In Otroci, Buntdice, livada in Verje, iar, In muntele Stolovi, o vale Draganovac. Noi adaugam doar Porta, livada In Zaklopaca, nereu0nd sa, descifram originea toponimicelor Kunara (deal In Brezna)i Kamigjora (sat). Familia Markuliói din Vrba i Ratina are Insa nume sigur romanic. Belica, regiune situata In stInga Moravei Maril a fost cercetata, de Stanoje Mijatovid. Aceasta regiune e invecinata cu teritoriul In care s-au a§ezat romini banateni in secolul al XVIII-lea. lath din ei au trecut Morava, ca spre pilda Buljanci din Donji Jovac, plecati catre apus din Inaprejurimile oraplui Cuprija, cunoscuti Inspinai azi sub numcle de Vlasi. Vechimea toponimicelor romanice r'amIne deci indoielnica. De altminteri ele sInt foarte rare. Unul singur, UrsuliAa Kosa (toponimic In satul Lukar), se dovedekte sigur romanic. Amintirea vlahilor au pastrat-o Insa : *Pao- veka Strana (padure In Lodica), Vlaovica (nume de padure in mai multe localit ati), Vla§ki Lipar (loci padure in Mil e gevo). Tot atit de patine urme ale vlahilor se Intimpina 0 in ..umadiska Kolubara2, studiata de Petar Z. Petrovid : Anina, loc in Celija ; Piperi (familie In Vranidi Badevac), Piperija (un cartier In Badevac). Porta (cimp in Arnajevoi In Veliki Borak), Raduljevac (izvor In Mirosaljci, regiunea Kosmaj) §i Sakulja (sat). Atit in Belica, citi in Sumadiska Kolubara, se pare ca vechiul strat de vlahi a fost foarte slab, iar migratiunea mai noua dacoromina n-a razbatut peste Morava decit printr-o infiltratie, care n-a lasat urme. In .Kolubarai Podgorina intilnims.Krnule, nume de sat, dr. elm", forma articulata, .Krnul; Sarbane, nume de sat, din numele rom. qerban : VlaMi4,parte din hotar In Oglagjenovidi ;Taor, sat in circumscriptia ITAice, rom. taur ; Gajina virf in Bujadid ; virf de deal si padure In Giurg- jevac. Derivarea din rom. geiind imi pare mai plauzibila, cleat din forma hipocoristica Gaj (a Jui Gabriel); Serbatovac, virf in Osladid, derivat din rom. ferb ; Taorska Stijena, parte de hotar ; Taure djemat" In Leskovidi. In onomastica, Insa nu s-au pastrat decit numele Neduloviói, Rasuliói, Raduloviói,

1 Naselja, 30, Stanoje Milatovié, Belica, p. 1-175. 2 Ibidem, 31, Petar Z. Petrovid, gumadiska Kolubara, p. 1-228. 3 Ibidem, 4, p. 345-1005.

www.dacoromanica.ro -68 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

Ceva mai la vest, in Tamnava, se gclsesc urmatoarele urmel : Brgule, Brgulice, nume de sate, in care forma articulata le arata -originca. Bukor, sat ; Vldka Megja; &rbane. In Ragjevina §i ladar avon2 : Bukor, sat in Pocerina,i, o data, numele Badulovidi. In Grula3, denumirile Vlaji6i, (regiunc ), Vlajr.Aai Vlasinac (mime de izvor) mai pastreaza amintirea unei migratiuni a vlahilor, care a dat insa numele unui binecunoseut complex de munti Vla.iói, In drcapta ilului Drina si la sud-est de Cer-Planina. Dar in aceasta parte a Seibici se mai poate distinge un drum pe care 1-au batut vlahii. El pkaca din Itudnik sau chiar din rcgiunea Moravei estice, spre apusi spre sud-vest. D3 aceea in Ka&r avt m, Inca denumirik4 : "Rani Do, Vldki Potok, Bukulja, Bunaja, Ursule, Buntuliói, nume de familic, iar in Dolnje Dra- .gaöev65, Kornet, num() de deal ; Korona, vhf de deal ; Loret, numb de deal. Puscariu nu admite car fi romanic ; MaNcat, mime de sat, dura Pusca- riu din rom. mdeicat; Ursule, sat ; Negrilori (Neg1iA3ri, N gliAl r) ; Radulo- via (djt mat) ; Renduliéi (djcmat) din rom. rindul; Prijot, o part e de hotar. In Brgjani, comuna situata in muntii dintrea.6aki Kragujevac, linga Morava vestica, intimpinam numele de familie Ursuliei. Am eliminat din tablourile de fata numeroasele toponimice romanice din Timo6ki Zaglavak, Mlava, Resava, Po,iarevaRca Morava, Smederevsko Podunavlje, Jasenica §i Kosmaj, deoarece in toate aceste regiuni numele vechi au fost acoperite de cele importate de catre imigrantii noi veniti din Banat sau din Oltenia. Numele BukurovióiiUrsuijice, din Po2arevadia Morava, ar putea sa fie vechi, daca luam in considerare cele sint destul de frecventei in teritoriile unde presupuncra ca nu au ajuns imigrantii noi. Binecunoscutul sat Vldka din Kosmaj este o asezare mai veche cleat secolul al XVIII-lea i in consecinta, ar putea fi considerat drept o prob./ a existentei unor vlahi medievali. Sara Crna Gora 6, vechiul Muntenegru, a fost studiat amanuntit de bovan Erdeljanovi6, care a miles un numar considerabil de urme ale vlahilor din acest tinut. Din cele peste saizeci de nume noi, nu putem sa .adrnitem insa decit urmatoarele :Vldka Crkva, biserica din Cetinje, cladita de Ivan Borojevii sotia sa, ambii din Starivlah (p. 224 si urm.) ;

1 Naselja, 8, p. 381i urm. 2 Ibidem, 2, p. 635-912. 3 lbidem. 4 Ibidem, 3, p. 735-812. 5 Ib'dem, 1, p. 1-225. eIbidem, 24, Belgrad, 1924.

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA 59

_Radulova Glavica, Radulov Brijeg, Radulovi Dolovii Radulova lama, clenumiri de locuri la Bjelcte, In care a ciobänit Radule Vlah (p. 272) ; _Budenel, o parte din hotarul cimpului. Erdeljanovid 11 aduce In legalurà cu ital. buccinello, Ins/ noi credem cg e un diminutiv din rom. buein, bucinel (p. 274) ; DanJuloviói, nume de familie la Ga6ovidi, utmasi ai -unui Dane'ul din Brda (p. 387-388) ;Longova-Rupa, nume de hotar Lovg) rom. luvgu, a fost un vlah, care 0-a avut aici atunul (p. 396) ; Bunova Jama (o groapà), de la numele rom. Bun (Groapa lui Bun"). Dupà Erde1janovi6, in vechile monumente slibe§ti numai vlahii poartà acest nume (p. 497) ; Nikov Drijen, mime de hotar in Vojkovidi (p. 517). Erdeljanovid nu-1 atribuie vlahilor, dar el derivg din rom. mic. Ndjske .I3trane dealuri In Vojkoviéi, de la numele rom. .1Taie, Naiu (p. 517), .e problematic ; Baculi (Batul) veche ft/tie In Petrov Do, de la numele tribului rom. Bdtul, care a existat aici (bdt), (p. 523-524) ; Eder, o ap/ §i locul In jurul ei, ntmire rcmanic/ data goate de Batule§ti, de la rom. edger, fromagerie" (p. 524). (Cuvintul Cofer exist/ la dacoromini §i aro- -mini) ;Tatulov Doi Tatulovo 2drijelo (pArti de hotar In Ubac) Isi au numele de la un Tatul, care va fi fost vlah (p. 529) ; numele Tatul se pomeneste §i in asa-zisul Pomenik din Sopodani" ; Sora, Sore, mime de hotar In Gradina, de la rom. sorà, fgrà indoialà" (p. 597 598) ;Dos, cleal inalt in Mani Do", de la rom. dos, envers", dos" (p. 605) ; Cape ,(TEp ) o vgggung in Riani Do. Erdeljanovié aratä ca e romanic, bate- meindu-se pe numeroasele formatiuni de nume asemanatoare din nordul Dui:161.H. In districtul Faa (Ilertegovina) exist/ un sat cu numele Cape (Tape). Etimologia cuvintului o dà dup/ Dictionarul Acaderaiei Croate. Noi ins/ ne gindim la rom. cap, care a l'asat §i alte urme in teritoriile sirbo-croate (p. 607-608) ;Vlainja (§i Vlachinja), munte inalt la nord de satul KuCigta. In apropiere exist/ §i un Srpski Vih, ceea ce Ii el/ dreptul lui Erdeljanovid sii conclud/ la o simbiozg sirbo-vlahi (p. 619) ; eine;iva, un cimp In Kuéigta. Erdeljanovié se ginde§te la topon. rom. Gin ghinea, care ins/ deriv/ din turc. Cinghiane tigan" 1 (p. 619) ; Troiana, munte la nord de KuCigta. Numele e mostenit de la vlahi, §i deci nu-§i are originea In scr. Troian (p. 619). Erdeljanovié afirm/ ca acest nume se gaseste numai in regituaile pe uncle au treeut vlahii ; Carina (Tarim), pamint bun In situ]. Humci (p. 238-639). Erdeljanoviá sustine ca nu inseam:4 vama" ci pamint bun", rem. farina. Dar la numele aritate de Erdeljanovió ca romanice trebuie a se .adauga si urmAtoarele : Nur Borojeviô, al treilea fiu al lui Ivan Borojevié ,

1I. Iordan, op. cit., p. 247..

www.dacoromanica.ro 60 VLAH II NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU ctitorul bisericii vlahe din Cetinje. El se nume§tei Vugur. Numele e romanic (i.qor).Cf.Ufurei in Gorj, Vilceal ;Grgulj, munte in Keevo (rom. gurguin) ; gurgue cuvint vechi, cu1 pAstrat (p. 146) ; Polaela, o parte din regiunea Donji Kraj (poate Pulicea, Pulicel). Tot acolo e §i. Severovo Selo (p. 146) ; Gaurin Do, a§ezat in Donji Zagarac (rom. gaurd) p. 160 ; Kornet, sat in Ljet'anska Nahija. Nume tipic romanice (corn, cornet) p. 171-172 ; Krlagani, o frktie in Dragevina (p. 173), ar putea saibI la bazA cuvintul arom. cirliband, WA la un capAt cu o bucatA de lemn In formg, de S, cu care se prind oile" (Capidan, Rom. Nom., 102) ; Meoca (Meota) nume topic in Kueigta. Dupg, Erdeljanovié genitivul ar fi Melaca, deci de la o tem'a, mel, mjel, rom. miel (p. 508) ; Njegulje, sat in Gornji Zagarac (p. 159). Numele rom. Negul, din tulpina slavl neg- ; Djalci, sat in Nklin (RijeCka Nachija) ;Djalac pare afii numele vechi a frAtiei Mikoviói din Orahova. La baza ambelor nume e cuvintul rom deal sl. djalci bulg. del, care nu poate sa," fi fost adus cleat de vlahi = locuitori din deal". Pronuntia dj e dialectalg, : cf. djed in loc de ded sau Djevo- jaeki Vir (p. 806). La acestea se pot adangai numele Radul, Bratd, .11fikoviei01 Drakuloviei, care singure s-au salvat in aceastA regiune, ping, in zilele noastre, precum i numele Vlahovié, frAtie in Sotonidi, Vlane Rupe, sat §i vale in Tomidii numele topografic Vla§Ici Do in satul17blice. Intre numele discutabile mai putem in§ira Burzani, o frg,tie in Cornet (rom. Birzan, Burzan, sau chiar Bursan); Kamdevo sat in Tregnjevac (rom. cdmasd); Klonkra, o parte din satul Resna, rom. clone - for ; Ligunar, munte la granita Keevilor ii a Rudinei din Niligié (poate fi rom. lingurar) ; Mugdina Livada, sat in Komani (de la rom. Mugols, Moga), Trokujev Do (de la rom. troc). Am vgzut eJireeek era inclinat a plasa pe vlahii dkuiti de Nemanja mgngstiriiHilandarului undeva in regiunea Podgorieei, acum Titograd. Aici insg, se mai ga'sesc §i astä,zi urme de vlahi, de§i In numgr nu prea mare 2: Mieen, o parte din vechea Podgorica se nume§te ala (de la rom. mic, pl. mici) ; Alunoviói, fatie in Mahala, o localitate situatg, la sud de riul Cijevna, nu departe de revarsarea sa in Morae'a (rom. dun). Membrii frg,tiei sint azi mahomedani : Burazeroviel, o familie de turciti in Titograd Podgorica, originari din Grude. Numele e romanic 13i rotacizat : bura sera bund seara. Dup'a' Skarió, patria lor de obirOe a fost Toplica. Grude e o regiune la est de Zeta ; Serakiei, familie tureitg din Podgorica, de origine din Muntenegru vechi (se mai numeste i Miljolid, deci < Milul). Forma

11. lordan, op. cit., p. 276. 2 Naseija, 23, p. 357 575.

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA 61 numelui imi pare romanica :sarac; Drakia, neam inPodgorica, enaigrat din Stara Srbija. Caracterul romanic al numelui (drac) e mai presus de orice indoiala ;Meruliói, familie In Podgorica, originara din Zeta. Rom. mar, articulat, merul (cf. la Drobnjaci : Merulja), Din cercetarile lui Jovie'evid ar rezulta cà unele din familiile care poarta numele acestea sint irnigrate In Zeta nu de mult. Ca nume ale vlahilor insa ele au, In tot cazul o mare vechime, dovedind ca teritoriul Zetei cade In zona straveche a vlahilor de odinioara. Ceva mai la nord, intre Zetai Moraea, dar tot pe teritoriul Zetei istorice, traie§te §i. azi tribul Piperilor. Erdeljanovid, care a studiat originea acestui intins tribl acum slavizat complet, este de parerea,cg Piperii slut descendentii iliroromanilor numiti vlahi de catre poporul nostru". Ei s-au mentinut aid gratie faptului ca tBritoriul acesta se afla In vecinatatea ormului Doclea, care a trebuit sa exercite o puternica influenta rornanizatoare. De fapt, in partea sudica a regiunii Stijena, un tinut intreg se nume§te Vla§ka Drae'a, deci dupg vlahii care au locuit aici". Numarul lor insa nu a putut fi considerabil. Sirbii au eolonizat treptat regiunea Piperilor, traind pa§nic alaturi de vlahi, pe care au izbutit a-i slaviza numai incetul cu incetul. Slavizarea lor s-a terminat probabil cu vre-o trei-patru sute de ani In urma, deci intre 1500-1600. Dar nici pe teritoriul Piperilor nu gasim decit un foarte mic numar de nume ale vlahilor. Covir§itoarea masa slava le-a acoperit de mult pe celelalte. Sigure sint : Mikuijica (Velja i Mala) ; piscul numit Vrh Dra- guljin" ; apoi Ljepurov Do (rom. iepure, cu pastrat) ;i ipitor (un munte), din rom. açipi,i Mijeli (rom. miel). La ele se va adauga, VlaNca Draoa, in partea de nord a regiunii. Cu toate acestea trebuie sà persistam in parerea ca la origina Piperii au fost vlahi. 0 dovede§te aceasta felul Mr de viata §i vecinatatea:cu alti vlahi, dar mai ales numele, caruia ise pot gasi, de sigur, paralele in Italia, cum a procedat Jireeek, dar care, cu toate acestea, famine numai la rornini nume popular : Pipdrus Petru din pove§tile ardelenei atiti Piperi §i Chiperi, pomeniti In Tara Romi- neasca 0.3Io1dova in evul mediu2.Dupa traditie intemeietoriifamiliei au fost Vujo Radulov §i Jovan Radulov, nume caracteristice romanice. In fine, insu§i Erdeljanovié admite co ramura a Mr, Mvgoki, au fost, de fapt vlahi (de la nurnele rom. Moga,i nu de la ung. magas rom. Mogos cum credea N. DrAganu). In tot cazul, putinele nume romanice pästrate pe urma br aratà ca Piperii s-au slavizat mai curind decit alti vlahi. 1 Srpski Etnogr. Zbornik, XVII, Postanak plemena Pipera, p. 221-528. 2 P. P. Panaitescu, Documentete Tarii Romtnesti, I, p. 277-278. Piper Stolnik (1472). Cf. p. 282, 319, 324. M. Constachescu, Documente Moldovenesti tnainte de 6tejan cel Mare, p. 108-109. Piperesti (1436).

www.dacoromanica.ro 62 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

Piva e o regiune asezatg in vg'ile riurilor Komarnica, Piva si Tara, la apus de Durmitor si face part e din tinutul veal. al Efertegovinei, anexat dupg 1875 la Muntenegru. Svetozar Torni6, care a studiat aceastg regiune1 n-a ggsit aid urme dare de vlahi, dar presupune prezenta lor,deoarece ei sint mentionati in regiunile invecinate Drobnjaci, Gacko i Oputne Rudine._ Totusi Durmitorul e un nume care apartine nelindoielnic vlahilor, de ase-- menea Murgule, un podis in PiRe i Kornat (un catun), precum i muntele Kridica, care face parte din Volujak. Amintirea lor o pgstreazgi Vla.§ki; Usov, muntii din stinga Tarei, spre nord-vest de Borikovac. (IntereEante ant eulrnile Durmitorului :_Pruta§, Boje, Stulac). Cgtunele existgi azi dar intre cele vechi n-am ggsit nume romanice. Cuvintul urciti se intrebuinteazg in toatg regiunea. Nici in regiunea Banjani2 n-a ggsit Svetozar Tomid decit un singur- nume specific vlah Bukurov Do.. Tribul Banjani, dupg JireCek, are origine vlah. Tomié atribuie numelui vlah" intelesul de Oran", pentru a interpreta mentiunea de la 1379 (-Placid de caton Dragasce de Bagnani),.. intilnitg in actele de la Raguza. Credem cg e gresit, cu atit mai mult, cu cit la 1428 aceiasi Ban jani se numesc morlaci (Vitus Danielis de generatione- Morlacorum Bagnani). AdgugAm toponimicul Lijerovo Polje (Cimpul lui Ler), format din numele de persoang Ler. Regiunea Banjanilor e situatg in circumscriptia _NUM, in nord-vestul vechiului Muntenegru. Turmeler de oi le minau insg vara in muntii Durmitorului, unde Ii aveau cgtunele (Banjski Katun). Pe teritoriul familiei K16i, despre care se spune cg la origine an fost albanezi, se ggsesc urmgtoarele numiri3 : Viahinja (o parte de hotar), *Rana Rudina, Vla§ki Brod §i. Carina, Carine (rom.tarinti).De subliniat ei formatia :Strunga Radie'evai cuvintul strungaJ precum i numele de familie : Latió (rom. lat), Mitul i 11Tutul (Micul Gjelosi Gjur Miculev) Nuculovid (din rom. Onut). Termeni intrebuintati de ciobanii din Kai, ping astgzi slut : urda §i capica, (tapita). Numele muntelui Kurlaj din corn- plexul Ku6ki Kom, ar fi aromin, dupg, Th. Capidan. Noi nu impartAsim aceastg pgrere. Interesant e jocul Kalumper, practicat de femeile tinere din regiunea Kutd ;el incepe cu un salut adresat egtre partenere : kalumper perom care. Kalumper" inseamng dupg Petar Skokbung ziva", e format din salutul grecesc Kokv hpleccv (acuzativ). Meglenorominii cunosc de asemenea expresia4. 0 vor fi cunoscut probabil i vlahii din regiu- I Naselja, 31 : Svetozar Tumid, Piva i Pivtjani, p. 379-530. Registrul de nume are. lipsuri, Kmeica (p. 390, 392, 440), iar Vlaki Usov, pe hartA. 2 Ibid,m, 31 : Svetozar TomiC, Banjani, p. 277-378. 3 Ibidern, 4, p. 1-345 L St. Duèid, 2ivot i obiöifi plemena Mita, Kalumper" la p. 377_ T. Capidan, Meglenoromtnii, II, p. 169.

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA 63' nea cucilor. Numele Ku 5i (dr. cuo, pl. cuci) se intimping i la dacoromini,. spre pildcomuna Cuci in Transilvania (raion Ludus, reg. Cluj), Cuci- (comuna Dozesti, raion Oltetu, reg. Craiova), Cuci (comuna Bozieni, raion Negresti, reg. Iasi), Valea Cucilor (Tulcea), i e o poreclà (au mincat cucul"), cum aratI I. Iordan1. Pe teritoriul de astgzi al Vasojevidilor, in estul Muntenegrului, pe cursul de mijloc al riului Lim s-au pAstrat urmAtoarele numiri 2 : Vlahov Grob, Vlaov Katun, Korbuliela Reka (rom. corb, corbul). in regiunca Drobitjak, astAA in Hertegovina, avem denumirile Fir- litor (asa se numeste o ruing, i un sat pe tairnul, sting al Tarei3, la marginea platoului Iezera) ; cuvintul a pirli e de origine slavg, insg toponimul e romanic, cum aratg forma adjectivului verbal in - tor : pirlitor. De asemenea Serban, Merulja (de la rom. mar) si Bukur. Cca mai veche numire pe care o atribuim vlahilor este ins/ aici binecunoscutul Durmitor (de la rom.. a durmi), pe care 11 InconjoarA azi din trei pArti tribul vast al Drobnjaci- lor4. Dupa. JireCek Inca in 1379 se pomeneste5 un Pripchus Radoslavich. Vlachus de catuno .Drcbgnachy, iar la 1444 apare Radoe Slauerovich, Vlachus de Dromgnazi, ceea ce ne indreptateste a presupune ci acest trib ar fi putut fi la origine vlah. Aproape de mare, in Boka°, un petec de Mc se numeste Dan6ulovina (de la numele rom. DanJul), iar o apg, Matulovina (mai putin sigurg ; dar ar putea saibA la WA', un nume Matul). La§ki Brijeg (VlaSki, Brijeg)' ne trimite cu sigurantg la vlahi, cai numele ce se 'mai intimpina, pe aici : Prodan Radulov, Radule Babidi Radulovid. Numele din urma se mai &este si in imprejurimile Raguzei7 : Radulinovié, Radulovid, unde singurul toponimic caracteristic Kru6ica- (sat), e amintit necontenit de la 1498incoace. Formatiunile de nume Vlahu§i6, Vlahovid, Vlasió §i. Vldica ar putea reprezenta de asemenea urme de vlahi, daa le-am putea dovedi vechimea. Ca pretutindeni pe litoralul dalmatin si la Raguza, termenul vlah, a inceput a se intrebuinta cu alt inteles, dup, ce vlahii s-au asimilat cu desgvirsire. S-a numit asa mai intli mice tgran slay, din imprejurimi, apoi tgranii ortodoxi, refugiati in nun:al' mai mare din regiunile ocupate de turci. Raguzanii i-au asezat

1I. Iordan. op. cit., p. 284. 2 Naselja, 2, p. 513-611. 3 T. Ippen, Novibazar und Kossovo (Das Atte Rascien), Viena, 1892, p. 70. 4 Naselja, 1, p. 359-490. 5 Staat und Gesellschaft, p. 33. 6 Naselja, 9, p. 189-635. 7 Ibidem, 23, p. 1-228, Dubrovnik i Okolina [Raguza L Imprejurimilel, de Dr. Ilije Sindik. Dam aici clteva nume, pentru a se putea face comparatie : Kantula, Defulovié, Dulcit,. Komplita, Pupator, Rumora, Saraka, Skorsur.

www.dacoromanica.ro 64 VLAI-III NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

pe refugiati in Peninsula Stagno (Puncta Stagni, Stonski Rat), dupd cum aratd mkturii din chiar secolul al XIV-lea : In anii 1386 si 1387, consiliul minor al republicii hotäri sa, fie primite in Stagno familiile, pdstorii, ani- malele si turmele vlahilor, care se refugiazd de frica turcilorl, iar in 1390 se asezard tot acolo vlahi si sirbi, cu familiile si en vitele lor2.!Numkul ma mare al cdtunelor vlahe din regiunea aceasta, in secolul al XV-lea poate fi determinat de noua miscare de populatie, generald acum, si mai masivá ea ori cind. Tinutul Rama din Bosnia pastreazd un mai mare numfir de urme ale populatiei vlahe de altädatd. Milenko S. Filipovid, care s-a ocupat de a cest tinut, observd cd vlahii de aici se pomenese la 1480 si mai tirziu, dar cd ei nu mai erau vlahi puri, ci pktori. De aceea intimpindm numele lor mai des in regiunile muntoase : Vlah §i. Vlainja, in sus de satul Oragac, Vla§ki Put, un drum de munte care trece peste Ljubu§a, spre Duvanjsko Polje. (Vlah se numeste un loc in Oragac, iar Vlaina, Vlainja se intimpind ca toponimice atit in Oragac, cit si in Polja). Numele comunei Lorelani (in Duvno) are aspect romanic (dacd am admite forma Laurel > Ectur, hipocoristic de la Laurian). Piskulja e un nume sigur de al vlahilor format din radical slay cu art. -la. Kale (o holdd in cimpul din Erzdol rom. cale). Capare (Tapare), o pdclure in 8 apa, de la rom. cap, termen intilnit de mai multe ori la vlahii balcanici, Butvr-Polje (sat apropiat din Hertegovina) -e de asemenea romanic butur (in Banat) sau buture scorburd, trunchi scorburos, butuc". Inleresant e numele unei fisii de pdmint in comuna SkrobuCani : Bu6er (dr. bucin

1 C. Jireeek, Die Wlachen und Maurowlachen, p. 116-117. 2 Geleich-Thall6ezy, Diplomatariurn Ragusanum, p. 709-710 ; De mittendo et concedendo Vlachis et Sclavis hominibus armorum cum eorum familiis et bestiamine, quod possint fugere et se reducere et salvare in Stagno et in Puncta tirnore Turchorum lugientibus, si se voluerint ibi salvare...

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA 65 ei : numele unui izvor in Gruidi, Lavarda la vard4), dovede§te ea ei vorbeau Inca o 1imba' romanicá in secolul al XV-lea §ial XVI-lea. Milenko Filipovié atribuie acestei populatii termenii biserice§ti pastrati Inca in regiunekorisma §ieivanI:je(lat. jejunium), dar ei nu sint dela vlahi. Termenii baeina (sting, cdtun") §i bae" (cioban de sting") trebuie Insa explicati prin vlahi, ea §i brzclar (un burduf in care se transportg brinza torba naoinjena od megne), pe care Dictionarul Academiei Iugoslave ii deriva gre§it din ital. borsa : noi credem ca ar trebui mai eurind adus in legatura cu o formatie ca brcidoaie, bradoaied putinit'a pentru pastrat brinza", in Oltenia, Banat. E interesant ca populatia sirbeaseg din tinutul Rarnei mai §tie de vechii locuitori, care au dispkut de mult, erede ins5, ea au fost greci (Grci)1. in Visoöka Nahija, studiata de Milenko S. FilipoviO, se gasese urmatoarele urme l'asate de vlahi:Antul, spahie in Radovlja, dupa o conscriptie din 1565/66 ; Botu§e, cirnp in Aljinidi (cf. Botaani, sat la Deeani, secolul al XIV-lea) ;Budelje, parte de cimp in Luka (tot aici Latica §i dealul Vla0ova); Buddelje, o localitate §i un munte (poate fi Budusel?); Bukuroviói, vechi locuitori in Visoko. Mosul" lor ar fi fost rdnit la Bucu- re§ti. De aici numele. Dar Bukur e nume obi§nuit la vlahii din penin- sul5, ;Vlagiei, sat sub dealul Dobri Musulmani ;Via ji, easecatolice in Bukovlje, Plandigde §i Ratonj (fiind catolice, nu sint vlahe) ;Vlao- vili,familie in RiCice ; Vlasenica, ora§ in Bosnia ; Vlasenice sat In Sola- koviói ; Vlahinja, Vlahinje, sat in Bosnia ;Vlahinja, cimp in Vlahinja ; Vlahinjaci, loc in Vlahinja ;Vlahova Gora in ZgdA6a;Vlahoviéi, sat in Skoparanovidi ;Vlagéi, sat in Kopogidi ;Vla,§kovo, loealitate ;Goronja, loc in Crnce §i in Popi ; Goronjiói, tinut in,. Donji Zgogéi ; Durme, emigrati din Kralupa ; Durmiéi, o ramura de fam. in Dobuj ; Durmi§i, loc In Visoka §1 in, BogaljiCi ; Kalimbare, Kolimbare, cimp in Monjari, de la numele de persoana Kalember (grec kalin imeran) raspindit de vlahi, Kopa5i, sat ; Koronatje, deal in Kamenice, de la rom. eurunat < eurune ; Latica localitate in Izbodi amp, in mune numiri, rom. lat ;31116ugani, loe in Visoko, rom. meiciucci; Mi6anovia, in Breza, famine §i tinut in Mauro- -viói ; MiJidi, tinut in Kula-Banjere, rom. mic, pl. mici ;Pule, loc in Loznic ;Radulovia, tinut in Mamoviéi ; Sae, cimp in Seperci, rom. sac, pl. saci ; Saci, holda in Banjer. Milenko S. Filipovie considera ea nume vlahe §i urmAtoarele : An- dresko, cirnp in satul Kopogiái, ar fi o formd adjectivala. Ea e de fapt o for-

1 Dr. Milenko S. Filipovi6, Barna a Bosni (Naselja, 35). 2 Naselja,23,p.191-644. 8 Jireek considera. toponimicul Korona ca fiind vlab, noi Insá ne Indoim.

b. C. 2925

www.dacoromanica.ro 66 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU matiune istroromina. Baku le, amp In Subotinja ; cuprinde forma arti- culatI romanicul Bacul. Cele trei toponimice Komina (cimp, deal, izvor)si un altul, Komini (o coasa in Dobrinje) le derivg din limba greacg, dar ad- mitind,dup'a, Dictionarul Academiei din Zagreb, ea, la sirbo-croati cuvintul ar fi intrat prin mijlocirea limbei latine (cuvintul rominesc corespunzgtor ar fieamin).in fine, toponimicele Roman, Rumenata sau Rumaneta §i. virful de deal Rumanac le considerg de urme romanice, fEnd formate, de la Roman nume de persoang rorninesc". Acesta din urmg Sing, e bizan- tino-grecesc, de§i chiar Petar Skok sustine caracterul shu romanic Celelalte sint in mice caz discutabile. Komin cu inteles de cAmin", vatrA" se intrebuinteazar in unele regiuni sirbo-croate apusene, poate fi deci apelativul sirbo-croat. Concluzia lui Filipovid meria s1 fie subliniata :e mai presus de indoialit,c in toaa Bosnia au fost vlahi,in grupe mai midi sau mai mari, care au fgcut legatura intre vlahii din Serbia §i cei din Croatia §i Dalmatia. Grupurile de vlahi de aici se pot deci deosebi in dou'l straturi distincte, unul stfavechi, al doilea imigratulterior2. Glasinac, regiune in Bosnia, in rasgrit de muntele Romanija, o faimoasä statiune preistoricg §i un binecunoscut punct vamal in evul mediu,. a fost studiatg, de Milenko S. Filipovid, unul din cei mai reputati etnologi din Iugoslavia3. Cum aceastg regiune face parte din Starivlahul conceput mai larg §i e situatg la apus de Drina, pare semnificativ faptul c'a,' nu ne-a pgstrat nici un toponimic specific vlah. in onomastid, se intimping doar .Furtul, nume identificat de Petar Skok cu rom. furt. Dupa," Milenkovid, 1ns5, familia aceasta a imigrat nu de mult in Bosnia din rgsgritul Herte- govinei, unde se nume§te i Pur1ilovid. Observam ca", §i derivatia din rom. furt nu pare de loc sigurg. De aceea sintem nevoiti a constata caceast5, regiune n-a avut in evul de mijloc populatie viaM. Milenkovid crede dimpotrivg, intemeindu-se pe dou'd fapte : 1) Ca, erau prezenti §i in alte regiuni ale Bosniei §i 2) cg prezenta lor e confirmatg prin toponimicele Romanija, Stari Vlahi Mandra. in tot cazul, vlahii de aici s-au asimilat cu populatia sirbg mncin prima jumgtate a secolului al XV-lea, incheie invalatul iugoslav. In ce prive§te numele Romanija, noi credem cn-are nici o 1egAtur5, cu valahii, §i cg mai curind pare a fi o reminiscentg a stapinirii bizantine. Starivlahul §i-a extins limitele in conceptia populafa mult mai tirziu, cind notiunea autenticA a termenului nu se mai intelegea. in ce prive§te ra'spindirea termenului mandra pentru a§ezgrile sau eau-

1 Glasnik Zem. Muzeja u Bosni i Herceg., XXX, p. 298. 2 Nrselja, 25, p. 212. 8 Didem, 32. Milenko S. Filipov:d, Glasinac, p. 177 423.

www.dacoromanica.ro VLAI-III DIN SERBIA MEDIEVALA 67 nele pgstoresti, noi nu o putem atribui vlahilor, deoarece nu-i atestat nicgieri in legAturA cu vlahii din jumgtatea nordicg a Peninsulei Balca- nice, iar arominii n-au atins niciodatA regiunea aceasta. Se pare ca, autorii Dictionarului Academiei Iugoslave sint indreptatiti safirme c termenul e imprumutat de la greci,i cä rAspindirea lui se datoreste dominatiunii turcestil. Numele Beatoviei, care se intilneste aici in mai multe locali- tAti (6avarine, Brajakovici,epkovi6i) este explicat de Petar Skok just prin rom. beat. De altfel ei au venit in Bosnia din Muntenegru, cu un secol in urm62. Regiunea care face legAtura intre Sarajevo si Visaka Nahija, denumitg VogoMe, arat'a de asemenea urme de vlahi3 : Vlainje e un eimp in Gornja Bioas ;Vlahinja, sat in Ioganica ;vlagia, sat in Kopogi6i. De remarcat numele Durmei Durmiei in Gornja Biaa, apoi Kerovie, pe care nu 1-am mai intilnit si care ar putea s'A fie explicat de la rom. eine, cu forma rotacizat6 are, in sirbo-croat'a ker (cine"). Familia care poartg, acest mime e originarg din Kolagin i, &nig, cum ni se indicg, numele ei adevArat e Sekiragi. In aceeasi comung, Joganica, o alt5, familie se numeste Bunioviei, prin uimare forml nerotacizatA. Dar forma Buni ar putea fi intr-adevàr de la Bunimir. Interesanth e numirea Katuije, un cimp in Kamenice (dacg s-ar putea deriva de la vechiul cuvint rom. eatd, pisicg ;cf. Puscariu, Studii istroromive, II, p. 283). Familia Bla- govi:ani in VogoRe a venit de undeva din jurul orasului Prizren, dar miracle lor vechi era Bradar (rom. brad).i in Joganica intilnim un nume asemAnItor Bradie, familie originara, din Brasina, regiunea Neretvei. Breza e un cimp in Vogoke i altul in Kre', dar forma aceasta nu credem ca, ar avea la baz6 vechiul cuvint romanic brinzd. Colaboratorii lui Cvijid au studiat Inca trei regiuni din Bosnia, situate, ce-i drept, in regiunile dinspre nord-vest, care, inssa, au si ele citeva elemente interesante. Astfel in Krajina Bosniei, in regiunea de mijloc a riului Una, studiat5, de Milan Karanovid4, insemnAm : Alunovia, familie in Krupa, emigrati din Lika (rom. a/un) ; Drakula, familie in GiabeA emigratii, nu de mult din Lika ; Drakuliei, mime de familie In Gornji Bugevid (au venit din Korjeni6) ; alte familii, in Turska Jasenica (originarà din Lika), in Ostroi- nica, Bihad etc. : Radulovidi, nume de familie din Gorjevac ; Bukariea, nume de familie in Grabei. Ar putea fi numele format din Bukur.

1 Naselja, 32, p. 256258. 2 Mil. S. Filipovi é, op.cit.,p. 258. 3 Naselja,26,p.621695. 4 Ibidem, 20, p. 281654.

www.dacoromanica.ro 68 VLAHII NORD BALCANICI IN EVUL MEDIU ei stilt originari din Lika ; Ltimitor, nume de voievod" din Bihad, poate din rom. domnitor (cf. pentru mn> m, durnitale < dumnitille). Cf. 0 Dimitor, munte, tot in Bosnia, in dreapta riului Sana ; Djal, familie inBihad; Durmiei, familie in Vidovska, emigratà nu de mult din regiuneaPed. 0 alt5, familieo, in Peéigrad, §i o colonie a kudiéilor. Kalember, o familie originara' din Korjeni6, in Hertegovina. Un Kalemberovo Brdo gAsim in Zborigte. Kalemberii au acela0 sfint patron ea 0 Drakuliéi ;Cinci, familie in Varogka Rijeka, ar putea sa, fie arom. tzintzi, dari pluralul de la Cinac, tot nume de farnilie in aceemi localitate ;Vla§ko Groblje, deal (507 m) in Cazin, dupa, un cimitir vechi.

De subliniat sintsinumele 2ivulja (a§ezare noug)i Murginovac (poate fi dintr-un rom. Murget). Muntele Lupinja (1189 m)icuriosul Konjodor (nume de sat) nu pot fi considerate vlahe. Si mai inspre nord-vestul Bosniei, in a§a-zisa Sanina 2upa, de-a lungul Sanitei, afluent al Sanei, sint putine urme caracteristicel : Vlani Biljani, un sat denumit astfel de musulmani ; azi se cheama% Srpski Bil- jani. Prin urmare vlah = sirbese. Vla§ka Voda, un izvor in Smailbegova Prisjeka ; Vla§ki Budelj, sat numit Srpski Budelj. Forma numelui Budelj pare a reaminti un dr. Budei ; Vlethka Sanica, sat denumit de musulmani a§a, altfel numele ei e Srpska Sanica. Evident dr aici nu avem a face cu reminiscente ale populatiei vlahe, ci cu sirbi ortodoc0 numiti vlahi de catre musulmani. Nume intr-adevar vlahe sint :RadulovaciRaduloviei ;primul 11 intilnim de dou'a" ori (cimp in Turski Biljanii altul in Hrustovo), al doilea, o latur5, a satului Budelj. Serbula, familie in Megjegje Brdo, venitil recent de pe la Petro- vac. Discutabil este Kasari, izvor in Gornji Budelj. Nu ar putea fi ceisar (de la casä). In Bjelajsko Polje §i Bravsko, regiune situatg la sud-vest de Krajina in apropierea Unei, sint 0 mai putine asemenea urme2 : Serbulina Vodica, izvor in Smoljana. erbula, familie in Smoljana venita in secolul al XVIII-lea din Banjaluka. Raduloviei, familie in Cimete venit5, din Prkos ;alt5, familie in Vrto6e, venit5, in secolul al XVIII-lea din Donji Lapac ; alta in Bravska, imigratl recent din Grahovo. Kreco, nume de familieIn Petrovac ; emigrati recent din Varcar Vakuf (rom. cret). In Krnja Jela, un nume Ketenigte, locul cAtunuhii.

1 Naselja,26.p.245-304. 2 Ibidem, 20,p. 281-654.

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN CROATIA

Vlahii din Valea Cetinei Vlahii din Croatia apar mai intii in istorie cu prilejul luptelor ce s-au dat impotriva lui Mladen Subid de Bribir', ban al Croatiei, comite al Zarei, principe al Dalmatiei si al doilea ban al Bosniei2. Puternicul magnat croat cu ambitii regale, dusmAnit de o bung, parte a nobilimii croate de pe litoral, slAbit de alianta oraselor rebele Sebenico si TraA, care erau sprijinite in mod efectiv de &are republica venetiang,, nu gg,si in vara anului 1322 aliati mai credinciosi, cu sprijinul cg,rora sg, poatg, tine piept banului slavon Ioan Babonió, decit pe vlahii care, intocmai ea si locuitorii din Polizza (Poljica), fuseserg, totdeauna tovara'si credinciosi ai familiei sale3. Asa trebuie sg, intelegern informatia cronicarului Miha Madii de Barbazanis, care era contemporan cu aceste evenimente, desi cronica sa e defectuoasg, tocmai in locul care ne priveste4 : Tandem banns .21Iladenus, videns se esse confusum et devictuni sine bello, misit comi- tem Georgium fratrem suum ad regem Ungariae, ut sibi impenderet auxilium. Semper adhaesit amicitiae et auxilio Vlacorum et Policianorum... Cum, cu drept cuvint, observg,3. F. 8.igie, intre auxilium §i. semper lipseste un cuvint, crIci numai asa se poate explica evidenta confuzie ce o face autorul intre ajutorul" asteptat din partea regelui si ajutorul vlahilor". 1 Bribir sau Breberio fl derivA Skok (Prilog k ispitivanju hrvatskih imena mjesta, p. 1. ltr. din Nastavni V jesnik, XXII, 1914) din Barbaria prin intermediul unei forme Berberium. 2 Lucius, De regno Datmatiae et Croatiae (ed. Schwandtner, III), p. 327. Cf. Szdzadok, 28, p. 783. 3 Despre aceste lupte vezi §i Vjekoslav KlaiC Bribirski Knezovi od plemena Subid do god, 1347 (Zagreb, 1897), p. 122 §i urm. 4 Schwandtner, Scriptores rerum Hungaricarum, Dalmaticarum, Croaticarum et Slavoni- carum veteres ac genuini, III (Viena, 1748), p. 647. 5 Rad 153, p. 10 fn articolul Miha Madijev de Barbazanis de Dr. Ferdo gt§ido A se vedea la bibliografie talmAcirea titlurilor de arti croate.

www.dacoromanica.ro 70 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

Dar, oricum ar fi, din informatiile acestui pretios izvor contemporan aflam, pentru intiia data, de existenta vlahilor In Croatia.Se pare chiar ca' elementul vlah constituia partea cea mai mare si mai insemnata a armatei banului Mladen, cad cronicarul nostru urmeaza astfell :Item loannes Banus Babonig cum suis sequacibus persecutus est Mladenum usque Buis- cam, ibi yugnam fecit magnam cum Vlacis, non modicam quantitatem bestialium, hominum et jumentorum accipiens ... Banul Mladen se retra- sese in fata fortei superioare a dusmanilor sai ping la Bliska, o localitate, pe careig.i.6 o identifica cu satul Bisko, situat spre sud de Sinj si spre vest de riul Cetinei2, unde vlahii sad dadura lupta cu banul Slavoniei si suferira infringelea care le casting, nu putine pagube in oameni si vite. Fara indoiala ca banul Mladen gasise valea Cetinei ea Bind potri- vita pentru retragerea trupelor sale, deoarece in apropiere erau cetatile intarite, unde, in caz de nevoie, se putea refugia, dar si pentru Impreju- rarea ca acest tinut era locuit de vlahii sai credinciosi. Prada in vite o lila deci dusmanul invingator de la vlahii din imprejurimi, care locuieso statornic valea Cetinei, dupa marturia documentelor croate. Aceste marturii sint legate In secolul al XIV-lea si, in Mina parte, chiar si In jumatatea dintli a veacului urmator, de istoria unei familii puternice, a Nelipidilor, care ajunsera stapini ai cetatilor si vlahilor din tinutul acesta. Astfel, cind regele Ludovic se impaca cu familia Nelipi6i, in toamna anului 1345, vilduva Yladislava si fiul salt minor Ioan obtinura confirmarea posesiunei asupra cetatilor din districtul Cetinei, avind, in schimb, sa predea regelui cetatile Knin, Paitelj, Srb, Stog si Unac : ob hoc... castrum nostrumregale Zyn vocatum cum districtu eius Cetina apellato et quibusvis pertinenciis, item castrum Brechewo cum kampo qui vocatur Pogle, simulcum universis ipsorum tenutis, villis, possesionibus et eorum incolis seu populis Croatis et Olachis . .. Cetatea Sinj e situata spre vest de Cetina, iar spre nord-vest, ling5, riul 6kola, se Intinde Petrovo Polje. Pe acest teritoriu se gaseau deci asezarile vlahilor, care, ca si in Transilvania, Bateau in strinsa dependenta de anume cetati si erau cunoscuti cancelariei unguresti tot sub denumirea de Olachi. Regele Ludovic intrebuinteaza acelasi termen cu privire la vlahi si In anul 1372, cind con- firma3 din nou posesiunile cneazului Joan Nelipiéi cum comitatu Cetine nec non villis, incolis ... In aceeasi vreme insa cancelaria venetiana li numeste Morolaci, ca si pe vlahii din celelalte parti ale litoralului dalmatin. Astfel, in anu11344

1 Schw-mdtner, op. cit., p. 648. 2 TC:vrtevce, TC.vri.vx, Zentina, Centena [sec. X]. a Smiciklas, Codex Diplomaticus, XI, p. 249-252, si XIV, p. 441.

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN CROATIA 71 zenatul signoriei intervine, la ruggmintea vkluvei comitelui din, Knin §i a fiului sgu, Ioan Nelipid pe lingg Grigorie Kurjakovid, sa' le restituie cele doug cgtune de morlaci (duos catunos suorum Morolacorum), pe care le de-tine de la ei 1. Cel din urm6 Nelipid, Ivanig, fiul lui Ioan2, una din cele mai marcante personalitgti ale regatului croat in jumatatea prima a secolului al XV-lea, In cursul luptei tragice pe care a dat-o pentru a-§i salva proprietatile intinse, pomene§te de repetate ori de vlahii sau morlacii sAi. Puternicul ban, neavind nici un fecior, cguta s5, asigure fiicelor sale mo§tenirea bogatà ce avea s5, o lase dupg moarte. De aceea se infrgti cu Nicolae Frankapan, comitele de Veglia §i de aceea i§i m6rith fata Ecaterina dupg Ioan (Ari) Frankapan, fiul influentului magnat din Veglia, pe care, ca patrician spalatin, in prealabil 11 adoptase, dupa, dreptul roman. Acelemi motive 1-au determinat, in fine, s5, zglogeascl fiicei sale, rind pe rind, cetatile -§i proprietgtile de care dispunea. In mai multe din aceste documente de z'alogire banul Ivanig face mentiune §i de vlahi. Astfel, cind in mai 1424, zMoge§te fiicei sale pentru suma de 15 mii galbeni cetatea Sinj cu comi- tatul Cetina §i Travnik, el acordg et omnes suos Vlachos ubique in dominio et tenutis suis et alibi ubivis residentes et commorantes.. ., cualte cuvinte, li acorda §i pe toti vlahii, care sint §i stau In domeniul §i stApinirea sa §i oriunde altundeva ; documentul urmeaza, astfel : cum universis eorundem castrorum et comitatus villis, possesionibus, proventibus, redditibus, -tributis,terris cultiset incultis ...et generaliter quibuslibet utilitatibus et pertinentiis eorundem quomodocunque et qualiterewnque vocitatis et apel- latis, ad dicta castra et comitatum et wlachos pertinentibus et spectantibus...3. Formula aceasta care mentioneazg pe vlahi algturi de cetAti §i comitate, ni s-ar pa'rea neobi§nuit'a, daca, n-am tinea seam'a de imprejurarea el §i ei erau grupati intr-o organizatie proprie. §i ca., departe de a fi numai pAstori ori numai iobagi legati de glie, ei erau in posesiunea unor -anume privilegii. Aceasta apare clar §i din textul celorlalte acte de zglogire ale banului Ivanig, dar mai virtos o dovedesc citeva diplome, care ni s-au pAstrat din aceemi epoca% §i pe care le vom discuta mai jos. In anul 1434 banul Ivanig Nelipid zgloge§te fiicei sale Ecaterina Frankapan, pentru suma de 50 mii de galbeni, cetgtile Sinj, Travnik, ea6vina, Omiglje, Clissa, Kljud, Kami6ac, Zvonigrad ac etiam omnes nostros morovlahos et catunarios ubique in dominio et tenutis nostris exis-

1 Mon. SI. Mer., II, p. 219-220, 2 Turul, 1907, p. 70 §1 urm. Dr. Sufflay Milan ; A Nelipicsiek haggatika [Mo§tenirea Nelipicilorl. 3 Mon. Hung. Hist., XXXV, p. 201-202.

www.dacoromanica.ro 72 VLAI-III NORD-BALCANICI TN EVUL MEDIU tentes et habitantes1. Actul de zAlogire e datat la 24 mai 1434 §i in temeiu/ acestuia vicebanul Domga de Vladihovici introduse, in 15, iunie 1434, pe Caterina Frankapan in posesiunea cetatilor Travnik, Sinj, cu comi- tatul Cetine, §i a vlahilor si (castrum Fsyn cum comitatu Cetine, Castrum, Trawnik, in regno Croatie existentia et omnes wolachos ipsius ubique in dominio ipsius ac alibi ubivis residentes et commorantes cum universis... in quorum castrorum et provincie, ac volahorum et pertinentiarum earundem dominium et possessum ipsa domina Chaterina se et heredes suos legitime statui et introduci vellet2, ceea ce capitlul din Knin. se grabi sg, execute, indeplinind toate formalitg,tile (ipsi pariter accesissent ad predicta -castra et provinciam sen comitatum Cetine ac wolahos et universas tenutas, metas et pertinentias, vicinos et commetaneos eorundem illac convocassent et corany eisdem introduxissent et statuissent memoratam dominam Catharinam et suos heredes iure premisso videlicet titulo pignoris predicte ipsis incumbents tenendum, prossidendum, utendum atque conservandum in quolibet castra ac comitatu et walahos3. In ajunul mortii sale contele Ivanig fu invitat de regele Sigismund sg, ia parte, impreung, cu Frankapanii §i alti nobili la ocupatia teritoriului din Bosnia (terra Homljan) pe care il detinuse voievodul Sandalj. Din. scrisoarea regelui &Are banii Nicolae §itef an Frankapan (26 aprilie 1445), se vede cregele s-a adresat cu acest prilej §i vlahilor si, intocmai a§a cum se adresa §i celorlalti magnati §i nobili ad tärii 4. In curind dupg aceasta insa," se stinse banul Ivani§, eel din urma, vlAstar b'arbAtesc al familiei Nelipi é. Mo§tenirea pe care o ls o luà ginerele sAuAni(Ioan) Frankapan, care se intituleazg, cnez al Vegliei, Modrussei, Cetinei §i Clissei §i ban al Dalmatiei §i Croatilor" §i de fapt e stápin pe un teritoriu intins, de la Tersatto linga, Fiume spre sud, ping, la Almissa, §i gura Narentei. Regele Sigismund ins'a pretindemo§iile Nelipi6ilor, care, dupg, dreptul ungar, ar fi urmat sg, treacgi in posesiunea coroanei, inlipsg, de erezi bgrbgte§ti. Hani Frankapan se opune, chiar §i cu putere armatg,, §i astfel izbucne§te lupta singeroasg, pentru mo§tenirea Nelipiéilor5. Fazele acestei lupte nu se cunosc mai de aproape. Probabil ins& ca, armatele regelui de sub conducerea lui Matko de Talovac au atacat

1Mon. Hung. Hist., XXXV, p. 250-251. 2 Ibidem, p. 254. 3 ibidem, p. 255-256. 4 Ibidem, XXXV, p. 266 : idcirco eisdem fidelitatibus vestris firmo nostro sub edicto preci- pimus et mandamus, guatenus visis presentibus, guantocius tier! poterit, cum subsidiis el auxi- His fidelium nostrorum illustris regis Bosne, et magnificorum Georgii filii Wogzlai et lohannisfuji Iwan comitis Cetine, comitum Corbavie ac nobilium et watahorum did! regni nostri Croatie guibus scripta nostra superinde direximus, prediclam terram Horn( fan. . 5 Klaid Vjekoslav, Kreki knezovi Frankapani, I (Zagreb, 1901), p. 224 siurm. Cf. Turn! (1907), p. 80-84.

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN CROATIA 73 pe ginerele lui Ne1ipi pe teritoriul sau, unde avu slupte cu vlahii, care statura si de astadata alaturi de banul rebel. Serviciile vlahilor, excelente Vara Indoia1, Indemnara pe banul llan s confirme legea vlahilor" cu drepturile de care se bucurau In aceasta parte a Croatieii sne lase unul din cele mai pretioase documente privitoare la vlahii din Peninsula Balcanica. In august 1436 banul Talovac izbutise spatrunda ping sub cetatea Sinj, pe care Frankapan o apara cu Indaratnicie§isucces. In octombrie 1436 Frankapan mai rasplatea Inca pe un vlah credincios cu o proprietat e sub cetatea Sinj, In vreme ce oastea lui Matko Talovac suferea pierderi singeroase. Numai moartea lui Hani Frankapan, care se sfirsi in Impi e- jurari misterioase, puse cal-At acestor Legea" vlahilor din Croatia e cuprinsa, in privilegiul banuluiHan Frankapan, care a fost publicat mai intii dintr-o transcriptie latina, apoi sidupa originalul cirilie de Radoslav Lopa§ic 2. V. Jagió a tiparit 3 acest document dupa o copie din sec. al XVII-lea. Iata, in traducere, textul complet al acestui interesant document : In numele tataluii fiuluii sfintului duh, amin. Noi cnezul Haiti Frankapan, cnez al Veglieii Modrusei, al Cetinei si Clissei etc. ban al Dalmatiei si al croatilor, dam de stire, prin acest hrisov deschis al nostrul fiecarui om caruia i se cuvine, ca au venit In fata noastra, cinstitiiei bunii barbati, fosti supusi credinciosii drepti ai banului Ivanig Ivanovi6, toti vlahi buni : Vigan DubraWid, Ninoe Sankovid, Tomag Rodjevid, Matiag Vuke'id, Milió Ostojid, Dragió Prodanovid, Blaz Koèié, Hrela Gole- gevié , Vukat Vojnovid, Ivanig Grobakié, Budan Grubgid, Bilosav Draievié, Elovac Draiivojevié, Radivoj Vitkoviá, Bulat Rustraiió, Ivan Poznanovió si toti ceilalti vlahi buni, rugindu-se i cerind de la noi bunelei cinstitele lor legi obisnuite, pe care le-au avut sub fostul lor domn, banul Ivanig Ivanovié si sub tatal acestuia, cnezul Ivan. Iar noi cumpanindi vazind dreapta i cuviincioasa lor rugaminte i cerete, am primit pe bunii barbati mai sus amintiti, fosti supusi credinciosi ai banului Ivanig, de supusi pentru noii erezii nostri si le facuram, deteram i confirmarAm obisnuitele lor legi cinstitei bunei drepte, pe care le-au avut prea dreptei prea bune sub fostul lor domn, banul Ivani§ 0 sub tatal acestuia, cnezul Ivan; si sub care legi s-au servit eii batrinii lor. Iata i acelea bune legi : 1. Mai intii sa nu fie peste ei vreun cnez cu forta. Daca vreun cnez le-ar fi urlt, au sa se sfatuiasca cu noi, sa aiba voie a-I schimba.

1 Turul (1907), p. 8283. 2 Mon. Hist. jur. SI. Mer., V, 1, p. 8 11. 3 Arany fiir slay. Phil., XIV, p. 156157.

www.dacoromanica.ro '74 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

2. Care vlah are sat, sg slujeascg cu uncia, iar care n-are sat (sg serveascg), &glare cu scut si cu sabie ori cu sggeti si cu sabie. 3. Cine, poruncindu-i-se (I), nu merge la rdzboi, are sa plgteascg sase libre, din care a zecea parte se cuvine voievodului vial. .. 4. Calul ostAsesc sg nu i se ia in zglog pentru nici o ving. 5. Sa, nu se bat5, in rgstimpul de la Sin-Stefan ping la Sin-Martin. 6. Iar cind pleacg la thzboi, doug pgrti sg fie soldati, iar a treia parte sg se ingrijeascg de Ming si iepe. 7. Si sg nu fie peste ei voievod nici un croat, ci unul dintre ei sg le fie voievod, care le va porunci si se va sfgtui cu cnezul nostru. 8. Si judecata sg le fie sub Sinj, si la judecata lor s5, nu sadg nici un croat, ci enezul si juzii bor. 9. Si cnezul si juzii lor sg aibg a descinde de doug ori pe an intre vlahi, intre toti cei insirati mai sts cite unul. 10. Si sg nu fie intre ei pedepsiti cu silnicie, ci pe fiecare sg-1 judece cu judecath dreaptg. 11. Si din fiecare gloabg sg le faming o treime, iar juzilor li se dg a zecea parte din gloabe, iar din venitul nostru a zecea parte de gloabe cnezului. 12. Iar dacl ar cgdea asupra cuiva gloabg, sg i se ia o oaie pentru o librg si o vacg pentru sase libre. Si sg i se dea termen ping in ziva a dougzecea, iar dacg n-o rgscumpgrg pia, atunci, s5, o piardg. 13. Fiecare easg are sg dea la Sf. Gheorghe un berbece sau o oaie fA un tap (ovan prihodnik) §i un cas, iar cine-i asa de sgrac cl nu are cas, va da un veronez, apoi un galben dupg fuml- dupg legea lor 74 de bolantia, eine are cai si treizeci de oi, iar cine-i...,sg-i dea si doi galbeni sau imbri. 14. Toamna de ziva Sf. Martin sg aibg a da, dupg legea Mr, cite un dinar de fiecare cal, in afath de cgtunari si dvornici. 15. Iar in Cetina sg nu dea tergoving nic5,ieri. 16. Si s5, nu fie spinzurat nimeni dintre ei pentru nici o via,. 17. Si mai sus-amintitiibgrbati toti bunicgtunari, slli ting pentru sine jumgtate din venitul de galbeni de la oamenii Mr, cum a fost sub fostul Mr domn banul Ivanis. 18. Si sg nu fie silit vlahul care insusi nu are o sutg de libre, a-i da altui vlah o sutg de libre. 19. Si sg nu fie dator a da domnului slugi ngimite, nici slugi de cai.

1 In textul lui JagiC, care are altä interpunctie, pasagiul acesta s-ar traduce astfel : apoi un galben (WO fum, 70 dupa legea lor si patru bolantia eine are cal si 30 de oi, iar cine e In Bo /ica si doi ducati sau un imbri, toamna de S. Martin". Evident, transcrierea lui Jagid, cu interpunctia data e gresitä si schimba intelesul textului.

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN CROATIA 75

20. *i. sirbul sa nu dea In judecata pe vlah, nici vlahul pe sirb. 21.i sa nu fie intre ei (aici textul e deteriorat), nici martor, nici jurator, vi nimeni (Entre ei sa' nu fie oficial, nici sa nu fie jurat, in afar5 de 4 bolantia. 22.i sa nu dea ierbarit la munte, nici in iernatice, nici aiurea, unde n-au dat nici pe vremea banului Ivani§. 23. *i. croatii sa nu Ong vlah in afara de un pastor. Dupa aceasta cnezul vlah 0 toti bunii barbati scri§i mai sus, toti catunarii, s-au rugat de noi 0 s-au legat cu credinta vi sufletul Mr ca ne vor Beryl credincios nouà vi urma§ilor no§tri, iar noi ne-am fAgaduit 0 am dat la aceasta cuvintul nostru domnesc, ca vrem sa-i confirmAm in toate legile Mr mai sus-scrise vi sa le tinem legile In vecii vecilor, pentru ei §i ramavita Mr, pina cind ne slujese drept vi credincios. Drept care am dat acest hrisov deschis al nostru, cad toti acevti mai sus scrivi barbati buni, catunari, cu fratii vi catunele vi comunele Mr s-au filgaduit, au primit 0 s-au legat, cu credinta vi cu sufletele Mr, ca ne vor sluji, ei 0 urma§ii Mr, pe noi vi ramkitele noastre, drept vi credincios cu capetele, cu averea §i cu toata puterea lor, §i nu ne vor parasi pe noi 0 pe urmavii novtri, impotriva nici unui om. Scris In Clissa, luna martie 18, in anul de la na§terea lui Hristos 1436. *i. la toate cele zise mai sus ne-am legat tare, pentru ca sa fie cu sfatul vi cu buna lor vole". Importanta acestui act consista nu numai in faptul, ca ne-a pastrat o veche lege" a vlahilor din Croatia Impreuna cu organizatia Mr, ci vi In faptul ca risipevte parerea aproape generala, vi totu0 eronata, ca vlahii de pe coasta dalmatina 0 din Croatia. erau numai nivte pastori nomazi. Dimpotriva unii catunari pomeniti aici, In numar de 14, aveau 0 sate, iar altii, devi mai saraci, erau Inzestrati totu§i cu anume privilegii.Ace§ti

11vlahi buni", care tin la autonomia lor, pe care o ingradesc In chip cuminte, se disting, In fine, clar atit de croati, cit §i de sirbi. -Until din catunarii pomeniti In legea aceasta, anume Vigan Dubravèió, cu fratele sauGrigorie§icu nepotul au Miclauv, fura rasplatiti pentru serviciile lor cu o donatiune speciala de catre banul Han2. Acesta le dete o movie care mai Inainte formase posesiunea postolarului lurid In Cetina, sub cetatea Sinj, 0 In satul SochaCa, tvi Inca una, tot sub Sinj care fusese a lui Iurko Galardié, 0 anume tot pamintul, viile, gradinile 0 finatele ce-i apartinusera 1

1 Mon. Hist. jur. SI. Mer., VI, 1, p. 148.

www.dacoromanica.ro 76 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

Aceasta donatie facuta unui vlah e ultimul document iscalit de banul Rani Frankapan, care muri, curind dupg aceasta. Vaduva sa Ecate- rina fu nevoita sa se impace cn regele ungar pentru a salva pe seama fiului ei minor macar mo§tenirea Frankapanilor. Proprietatile familiei Nelipid fura' donate de Sigismund. noului ban croat Matko de Talovac, care ajunse astfel domn i peste vlahii din Cetina. De la familia Talovac n-au lamas decit foarte putine documente, in care sa se mentioneze §i vlahii lor din Cetina. Astfel in 1443 Vigan Dubravëié cu nepotul sau Miclau§ obtinura de la banul Petru de Talovac iernaticul Koprivno, muntele Prvedrina §i cimpia ,*"irna", pentru serviciile lor credincioase1 In 1471 regele Matei don& vlahului sau (Walacho nostro) Martin Dehonijevid din Koprivno §i neamului sau, sili§tea Lovazidi situata in jupania Cetinei 2 In anul 1476, cneazul Lacko de Talovac facu pe Mic1au§ Dehojevid cnez vlah al tinutului vlah dup l. legea vlaha, in a§a chip cum 1-au ales vlahii, a§a Ii confirmárn §i 1-am confirmat, cit va tri, cvrem sa-1 tinem §i nu-1 vom cobori la mai putin in viata sa". Urmeaza3 formula obiouith in asemenea litere de confirmare, care ne aduce §i citeva infor- matiuni noug : Drept aceea i-am dat cuvintul §i credinta noastra domneasca, sa nu dam crezare niciodata nici la o pirá impotriva sa, care nu i s-ar spune in fatar §i nu s-ar gasi cu dreptate, ca-1 vom ajuta spre folosul sani ca-1 primim §i 1-am primit de dreapta §i credincioasa sluga a noastra, pentru a ne servi drept §i credincios dupa legea vlaha". In primele decenii ale sec. al XVI-lea dieta croata caracteriza pe vlahii din Cetina astfel : Wolahi de Cetina... inter ceteros hy sunt insig- niores, ceea ce vor fi fost, de fapt, in temeiul privilegiilor ci§tigate pentru eredintai pentru stralucitele lor virtuti militare4.

iahiiregali Documentele croate arnintesc adeseori pe vlahii regali sau pe vlahii regatului Croatiei (Volahi regni nostri Croatie, omnes Volahi regni nostri Croatie, Olahus regalis), care erau supu§i ai regeluii stateau sub jurisdictia banului croat en re§edinta in Knin. Sub aceasta denumire avem sa intelegem deci pe vlahii din banatul" croat, apartinatori mai virtos cetatii Knin. Ei sint, MI% indoialä, acei morlaci pe care, dupa cum ne 1 Mon. Hist. jur. SI. Mer., VI, 1,p.156. 2 Ibidem,V,1,p. 3. 3 Ibidem, p. 11-12. a Mon. SI. Mer., 38, p. 43.

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN CROATIA 77 relateaza" ambasadorul ormului Trail, in ahul 1348, ii reclama vicebanul din Knin, deoarece s-au Mcut vinovati de rebeliune impotriva regelui ungar si s-au refugiat apoi sub protectiunea ormului Trail', Se pare ca, ace§ti morlaci au luptat contra regelui Ludovic cu prilejul thzboiului pe care 1-a avut cu Venetia si cu orasele dalmatine. De altminteri §tim ca,' in astea lui Ludovic se aflaui vlahi recrutati unii din tinutul Cetinei, unde elementul vlah dispunea 0 de o organizatie militar, dar 0 din banat", -made erau destul de numero§i, pentru ca, in secolul urmAtor, &á fad, o parte integranth a banderiului Banatului. Un document interesant din sec. al XIV-lea ne-a pastrat (1376) numele lui Petar Martié, care se intitula comes Tiniuii et Holachorum, din care se poate deduce iniportanta elementului vlah din preajma cetAtii Knin 2. In 6 mai 1430, regele Sigismund zglogeste lui Nicolae Frankapan§i Hermann de Cilia orasele Biha6 si Scardona, castelul Repaciu, cethtile Sokol, Nka, Rmanj, Knin, Lab, Vrhrika §i Ostrovita, dar §i pe vlahii regatului croat, precumi comitatele Likai Poljica 3. In asemenea chip se pomenesc ace§ti vlahi ai regatului Croatiei" si in diplomele de z6logire ale aceluia§i rege, date in 6 aprilie 1431 si 16 ianuarie 1434 tot lui Nicolae Frankapan, comitele de Veglia 4. Acelora§i vlahi se adreseazI, in anul 1436, banul Matko Talovac

1 Smitiklas, Codex Diplomaticus, IX. p.442. 2 Thallbczy, Illyr. Albanische Forschungen, vol. I (Muncheni Leipzig), p. 497. 3Mon. Hung. Hist. Diplom., 35, p. 231-233: castra nostra regalia et civitatesinfra - scriptas videlicet civitatem Byhygii cum toto eius territorio, item castrum Zokol cum omnibus tenutis et pertinentiis ac castellum Rypach similiter cum universis pertinentiis, praeterea camra Choka ..Ermyn, thiniense, Laab, Verhlicky et Ostrovicza apellata modo simili cum omnibus ipsorum lenutis districtibus et pertinentiis, item civitatem Scardone cum tolo territorio, necnon valahos regni nostri Croatie, item comitatus de Lyka et de Polycya predicta castra nostra, necnon civitates, casteth , valahos et comitatus prenotatos cum singulis suis utilitatibus et pertinentiis...in pacifico el gaiety ilominio prescriplortun castrorum, civitatum, castellorum et valahorum et comitatuum... 4 Ibidem, p. 235-237, 248-249 : item omnes valahos regni nostri Croatie...etc. 5 Mon. SI. Mer., XXI, p. 89. 6 Mon. Hung. Hist., 38, p. XXX.

www.dacoromanica.ro 78 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU zAlogire ale regelui Sigismund,aceasta se poate afirma en preciziune despre vlahii din preajma ceatilor Knin, Vrhrika §i Ostrovita. Indeosebi despre vlahii din Vrhrika face mentiune un document al regelui Matei, care In anul 1463 acorda lui Ivan, fiul lui Paul 6ubretié din Vrhrika, pe toti vlahii din neamul Tulid, din preajma cetgtii Vrhrika 1. Vlahii regali, asezati si ei In &tune, avurg, ssufere paguld chiar din partea conationalilor.Astfel,dinscrisoarea vice-banuluicroat (31 octombrie 1399) aflgm &A, vlahul regal Than Trani elich (pro parte Io- hannis Tranicich olachi regalis) a pirit pe Brayk Merucich, vlahul comitelui din Krbava, car fi nv1it hote§te, Impreung cu c6tunu1 sgu, asupra cgtunului regal, jefuindu-i si pràdIndu-i de toath averea Mr. Ei au Mut pe Ioan sipe vlahii Mil au rAnit de moarte pe femeile lor, i-au dezbracat de haine si i-au lsat numai pe jumAtate vii 2 Cercetarea fàcutg, de cAtre capitlul din Knin a constatat c1 de fapt vlahii comitelui de Krbava au bätut §ase vlahi regali §i pe o femeie, lumud 17 oi si o sabie si omorind doi cai ai vlahilor regali 3. Evident, In cazul de fa ta. e vorba de o ceartg Intro du atune vlahe Invecinate. Vlahii regali se dovedirà, impreunl cu caunarii Mr, mai slabi. Intr-o listh In care s-au consemnat d'arile din Croatia., de la Inceputul sec. al XVI-lea, un rol Insemnat joaca' vlahii din Knin : Item Walachi Tinninienses dicati fumis 11110,, facientes fl. He XXV. Item ex istis dominus solus relaxavit ipsis Walachis fl. XXV, de isto dominus non re- cordatur relaxasse. In numAr destul de mare erau la Obrovt : Item Wala- chi Petri Tarnok ad Obrovacz fumi 1110 XI, relaxavit per disposicionem dominus Karolo comiti, facientes fl. 110 VI, apoi : Walachi Pauli Chrobre- thyth in finibus fuerunt dicati fumis XVI, facientes fl. VIII, quos relaxavit dominus per literas... if ychak cum Walachis Sarkonis fumi XXIX, facientesfl. XX relaxavit dominus Sarkoni... Item, ut superius, ad Obrcwacz pertinentes fuerunt dicati fumis Inc XI, facientes, fl.IPVI4.

IRad. Lop06, Hrvalski L'rbari, In Mon. Hist. jur. SI.Mer., V, 1, p. 3. 2 Mon. SI. Mer., XLII, p. 109-110 :quod pridem Brayk Merucich olachus rnagistri Pauli fuji Klruli comfits Corbavie cum suo catuno lairocinaliter super ipsum lohannen et catunurn eius irruendo omnibus bonis apud eos repertis depredasset, ipsumque lohannem el ad ipsum pertinentes olacos ac eorum mulieres letalibus vulneribus af fecissent et vestibus spoliatos setnivivos relinquissent nullis eorum demeritis aut culpis exigentibus... 3 Ibidem, p. 110-111 :quod ipsi sabbato proximo post festum omnium sanctorum ad catunum lohannis Tranicich accedendo sex olachos regaleset unam mulierern in eodem catuno diris vulneribus sauciatos fide vidissent oculatascivissentque ab omnibus, quibus decuisset, palarn et occulte diligenter investigando, quod otachi Mreucii vorati comitum de Corbavia more Ictirocinfo veniendo dictos olachos vulnerassent, decem et septem oves recepissent et asportassent, el duos equos- eorundem olacItorum regalium interlecissent et unum gladium similiter recepissent propria eorum p otent ia med ian le. 4 Mon. Hung. Hist., XI, p. 16-19.

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN CROATIA 79

Un noroc deosebit ne-a pgstrat o serie de documente pe temeiul cArora se poate restabili istoria mai mult decit secularg a unui neam de vlahi regali, care s-au asezat in anul 1365 in satul Vid6eselo, situat Intro Kerkai Zrmanja. Fiii lui Silan :Priban, Ratko, Dudan, Vojihna Mladen, toti vlahi ai regelui in regatul Croatiei", obtinufa de la banul croat, in 16 martie 1365, pentru serviciile lor credincioase, un teritoriu regal, care apartinea banului, anume Wydchezelo, Intre Kegal si Zir- manja. Acest teritoriu stAtea pustiu si de aceea banul 11 acora,' vlahilor pomeniti, pentru ca sà-1 cultivei s6-1 populeze. Daca, deci vlahii ar izbuti sa. atrag5, oameni, care ar construi case acolo, banul Ii elibereazg, de toate sarcinile, pe un termen de trei ani, de la data sosirii lor. DupI trei ani impliniti ei vor presta vlahilor aceleasi servicii, ca i cei1aii oameni de seama bor. Vlahii ins60 mostenitorii lor vor avea sserveasai banului Iiurmasilor sai cu armele si ea osteni (more armigerorum et woytanis)1. Ceea ce ne atrage, mai !nth, luarea aminte asupra acestui document, eca, banul intrebuinteazg aid termenul obisnuit vlahi".Se pare insá ca de astadata vlahii regali" din ViReselo erau ca niste adevarati nobili, carora, pe teritoriul obtinut, li se prestau anume servicii. Ei Inii erau datori a face numai serviciu ostkesc. Despre posesiunea Vid6eselo, pe care documentul o aratá intre Kegali Zirmanja, Klaió crede c5, era situata in vecinatatea satului Mari, care apartinea familiei nobile de Kega12. Mediul in care a ajuns neamul Silanestilor n-a fost insa nicidecum bine dispus fatA de vlahii nostri. Vedem aceasta din diploma reginei Eli- sabeta, care in 12 martie 1385 porunceste banului croat socroteasca pe fratii Dudan, Priban si Ratko, fiii lui Silan (Zylan), impotriva unor vecini, si in special in contra lui Goislav, fiul lui Itukavi6, care le-a facut multe nedreptgtii pagube in mosia lor numita Vichalaycyth". Vlahul Dudan (Olahus noster fidelis) s-a plIns personal care regina, care a tinut sa le asigure protectiunea sa, in chipul acesta3. In 8 august 1407, banul Caroll restituie pe Milutin Danici in posesiunea sa Berdari din Zrmanja. Acest Milutin, care era din neamulSill- nestilor,afirma c'a a primit Berdari ca posesie nobilitara pentru serviciile sale si ea o detine de doug generatii. Banul insa nu-i recunoscu dreptul la Berdari, decit dupa ce examina pretentia sa impreuna cu nobilii croati cu vlahii buni".

IMort. SI. Mer., XLII, p. 3-4. 2 Ibidem, p. XXVI. Ibidem, XLII, p. 4. Ibidem, p. 6.

www.dacoromanica.ro 00 VLAIIII NORD-B XLCANICI IN EVUL. MEDIU

Berdari de care se pomene§te aici forma de mult proprietatea familiei Keglevici, care se pare ca. de ast/ data, n-avea destulg influent/ pentru a-§i apgra mo§ia. Abia dupl trei decenii Incepe procesul de revendicare al luiimun Keglevici, in numele sau, al tatalui au 8tepan §i al fratelui sau Nenad. Judecata s-a tinut, mai intii in Knin de catre loctiitorul banului §i de nobilii croati ca juzi.iiiiiun Keglevici piri pe vlahii regali Milutin zis Cup§or, cu fii, cu fratii §i cu tot neamul sau, pentru posesiunea Berdarilor, si pe Nicolae Dudanovici, cu fratii §i nepotii din neamul säu, pentru posesiunea Bahtici. Scaunul de judecat/ al nobililor din Knin, in intelegere cu ambele parti litigante, hotgri sa supuna cauza spre de- liberare banului Ivan Frankapan ; acesta insà, deliberind-o citäva vreme, o restitui din nou scaunului de judecat/ al nobililor din Knin, care fixa termen pentru a judeca procesul pe ziva de 12 septembrie 1435. La aceasta data se prezent/ ins/ numai 8iinun Keglevici. Vlahii amintiti, de§i au fost citati in mod legal, n-au venit la judecatl. Astfel, ei au riscat sl piarda procesul, dup/ ce 34 de nobili vecini au jurat ca ambele posesiuni Berdari §i Bahticii au apartinut totdeauna Keglevicilor. Vlahii au fost condamnati la pierderea celor doug posesiuni §i la desp/gubire. Sentinta aceasta fu confirmata apoi §i de banul Ivan Frankapan §i mai pe urma §i de catre regele Sigismund. La inceputul anului 1436, delegatul regelui Stepan Mihanovici §i canonicul din Knin, Mihail, au introdus in mod legal pe Keglevici in proprietatea celor doll/ satel. In asemenea dificila situatie se prezentar/ vlahii Milutin Danici §i Mikola Dudanovici la curtea din Buda, pentru a se plinge regelui Sigis- mind. Regele ii aseultá §i, considerind, far/ Indoialà, meritele lor ostà- §e§ti, dete indata porunca (28 aprilie 1436) lui 8imon Keglevici sl restituie vlahilor amintiti posesiunile Bathici (Bathy) §i Berdari (Bredal). In acest chip, vlahii Silane§ti obtinura din nou cele d.ou/ sate pe care le pierdusera in proces. Dupa moartea lui 8imun Keglevici, vaduva sa Clara purtá mai departe procesul contra vlahilor. Dar in vreme ce ace§tia cautau sa obtina de la Keglevici Inca §i un al treilea sat, Konjkice, vaduva Clara cu fiul ei minor,imun, se str/duiau sa scoata pe vlahi §i din posesiunea Videeselo, care acum se numea Krivonos. *i. de fapt, dupa moartea regelui Sigismund (1437), Clara Keglevici izbuti sa obtina o sentint/ favorabila a banului Matko Talovac, confirmata pe urma §i de catre regele Vladislav, prin care i se recunoscu posesiunea celor patru sate. Vlahii furä despoiati din nou de proprietatile lor, §i de astadata li se lug §i Videeselo (Krivonos), la care aveau drept incontestabil2. Procesul ins/ 1 Mon. SI. Mer., XLII, p. 9-10. 2 lbidem,p.12-14.

www.dacoromanica.ro VLAI-III DIN CROATIA 81 nu se termina nici cu aceast6 sentinta'. Vlahii erau reprezentati acum prin Mikula Dudanovici, Radul Gerdovici, Alimer §i Petru, fiii lui Milutin, Iuan Ga166 §i. Filip Jakusovid (Volachi huius banatus regni Croacie). Totu§i ei nu furl in stare a dovedeasa §i. cu documente scrise posesiunea celor patru sate, §i de aceea banul Petru Talovac pronuntl din nou sentinta in favorul Keglevicilor. Unii dintre vlahi nu mai apelarI in ce prive§te satele Krivonos, Bahtici §i. Berdari ; dar Ivan Gal 6.i.6 §i Filip Jaku- sovid atacarl sentinta in partea care prive§te posesiunea Konjkica, despre care afirmau a au obtinut-o prin donatiune de la regele Ludovic in anul 1384. Cercetindu-se mai de aproape documentul, s-a constatat ca, el e falsificat, Rind datat doi ani dupl moartea numitului rege. Astfel furl respin§i. vlahii §1 de catre banul Petru Talovac, in ziva de 27 iulie 1444, iar, In 13 octombrie 1446, sentinta aceasta nefavorabill fu confirmatg §i de catre guvernatorul Ioan Huniadi 1. Seria documentelor, care privesc acest proces nu se isprgve§te aiei. Se pare cl vlahii no§tri, ca buni soldati, incepur a. a fi din nou apreciati la curtea regal./ din Buda, a clrei politic/ gravita acum spre tinuturile primejduite de turci. De aceea regele Ladislau2 innoi, in 24 iunie 1453, pentru vlahii si (Wolachorum regalium regni Croacie) dreptul la posesiunea Vid6eselo, numit5, §i Krivonos (nove sue donacionis regie titulo). Intre vlahii care fur/ obligati a respecta conditiile in care se acordI in -tinutul de acolo asemenea posesiuni, se amintesc acum : Radan §i. Iura, fiii lui Gerd, Stawew" fiul lui Welay, Ladislau fiul lui Kermen de Kri- -vonos, precum §i. Micola §i Joan asemenea de Krivonos. In ziva urnaltoare, in 25 iunie 1453, regele Ladislau confirm/3, pe seama vlahilor Ioan, fiul lui Radol §i Petru, fiul lui Milutin §i a celorlalti frati ai lor (Wolachorum regalium regni Croacie), posesiunea Berdari. tn fine, tot regele Ladislau, considerind serviciile credincioase ale lui Gheorgh.e Radega fiul lui Gridovici din Krivonos §i al fratilor si ( Wolachorum regni Croacie), le d/ruie§te posesiunea Vid'eeselo, care acum se chiarn5, Bahtici §i Krivonos. Frati condivizionali ai pomenitului Gheorghe apar Wladu, frate bun, apoi Stayer §i Ukota, nepoti ai lui Dudan, §i Ostoia §i Mateiu, fiii lui Vlateu, precum §iVladislavGilanovici §iRadoslav fii ai lui Krinunovi Regele Matei Corvin porunci de asemenea banilor croati4, in 23 iunie 1463, 8/ apere pe vlahii Milutin Danid, Gheorghe a lui Mikula Gra- dovid §i Stayer Dudanovjá (fideles nostros Wolahos...in dicto regno nostro Croacie commorantes) §i in specialsa-iocroteascI fatà de 8imun Keglevié, 1 Mon. SI. Mer., XLII, p. 14 15. 2 Ibidem, p. 15-16. 3 Ibidem, p. 16. 4 Ibidem, p. 17.

6. c. 2923.

www.dacoromanica.ro 82 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU care Ii molesteaza In posesiunile Krironos, Baci i Bredal. Dar regele Mad, avu In curind ocazie sa confirme din nou (13 dec. 1463)1 sentinta banului Petru Talovac din anul 1444, care fusese recunoscuta si de catre Joan de Hunedoara i sasigure astfel Keglevicilor clreptul la toate cele patru sate in litigiu. Desi 8imun Keglevi6, fiul Clarei, Ii cistiga, merite deosebite pentru regele Matei, totusi intro posesiunile acestei familii insirate la 1479 nu gasim satele Brdari, Bahti6i, KonjMicai Vidèeselo. Se pare ca, vlahii nu le-au dat din mina, ci le tineau cu puterea2. Cind, in anul 1486, acelasi rege trimise in Croatia doi comisari, pentru a asculta, cerceta i judecata toate cererile locuitorilor, i se infatisa In Senj Ivan Keglevi6 cu rugarea sa se judece definitiv procesul familia sale cu vlahii care si de astädata shit pomeniti cu numele : Radych Gulje- vie, Radmil (Radunel) Babi6, Neozgot Guljevi6, Radu Skali6, Matei fiul lui Bartolomei Therchyimchich", Toma Ga1e16. Comisarii regali datura ordin (12 oct. 1486) capitlului din Knins sa introducl pe fratii Ioan Petru Keglevi6 in posesia satelor Brdari, Bahti6ii KonjUica, iar in 28 octombrie 1486 pronuntara o sentinta'4, In temeiul careia VidCesela (Krivonos) avea sraining vlahilor, care de fapt obtinut de la ban& Nicolae Szechy ; dar se pretinse ca," celelalte trei sate, anumeBrdare, Bahti6ii KonjOica, vlahii le-au ocupat fara de nici un drept si de aceea ele furl atribuite definitiv fratilor Keglevi6. Vlahii nostri, adresindu-se direct regelui, incercara sschimbe sentinta nefavorabill, de astadata insa f5r izbinda. Regele confirma sentinta comisarilor sail si In 1 aprilie 1487 porunci capitlului din Knin5 s introduca pe Keglevi6 In posesiunea celor trei sate, ceea ce se si executa In curind. Lupta era pierdutai vlahii, convinsi de aceastai ei, cautara sfug buna.' Intelegere cu Kegley-Mit in ceea ce priveste satul KonjUica, intelegerea se Elm in 28 mai 1487 intre 8imun Keglevi6 si vlahii Matei, fiul lui Bartolomei Terhunac", Toma Gao6i6, Milovan Filipovid, Jacob Ratkovi68i Joan Paulovi66. Vlahii recunose, in textul conventiunii,ca, au tinut posesiunea Kongeical pe nedrept, cu fortai puterea. De aceea o restituie pe de-a Intregul Keglevi6ilori nimicesc toate dovezile 'documentare, pe care le-ar avea despre satul pomenit. Daca' ar strica Intele- gerea de fata, in viitor vor avea splateasca o amenda de o mie galbeni,i anume jumatate domnului lor, iar jumatate Keglevi6ilor.

1 Mon. SI. Mer., XLII, p. 18-19. 2 Ibidem, p. 21. 3 Ibidem, p. 22-23. 4 Ibidern, p. 23-28. Ibidem, p. 29-30, 30-31, 32-33. 6 Ibidem, p. 33-34.

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN CROATIA 83 in schimbul acestei declaratii, 8imun Keglevid renunta la despggubirea ce i s-ar fi _euvenit din partea vlahilor. In ce prive§te insa posesiunile Berdari i Bahtidi, dreptul de proprietate se cercetg Inca o data §i se judeca in scaunul de judecatg al nobililor croati din districtul Kninului (in sede iudiciaria nobilium Croatorumsedis Tyniensis). La aceastg judecata se ceti mai bath documentul din 1435, care relata despre o asemenea cercetare, in cursul cgreia 24 nobili jurati depuseserg mgrturie in favorul Keglevidilor, dovedind, ca vlahii au detinut satele Berdarii Bahtidi numai cu fortai cu puterea. Cetindu-se toate acestea la scaunul de judecatg, unul dintre vlahi, anume Luka Gerdovid din Krivonos, fratele lui Radio i Radmil, ridicindu-se in §edinta, marturisi public sa posesiunea Bahtidi totdeauna a apartinut Keglevidilor. Atunci vlahul RadiO Guljevid ceru sg-i fie inggduit a proba dreptul sgu cu anume nobili vecini §i cu anumiti vlahi. Scaunul Ina, nu a primit ace ast g procedura, sub cuvint c asemenea marturie, dupg obiceiul regatului croat, pot depune nobili cu reputatie bung, iar nu coloni sau vlahi. Dimpotrivg juratii ates- tara incg o data ca satele amintite au apartinut de drept totdeauna Kegle- vidilor, §i ca vlahii au violati jignit drepturile lor in aceste mo§ii. nein- du-se aceasta, vicebanul, care prezida judecata, se ridicai chemind de o parte pe vlahii pe nobilii adu§i de ei pentru a asculta mgrturia lor, invitai pe jurati sa ia parte, care refuzarg. Joan fiul lui Simun KegleviO Insa, ducindu-se intre ei, protesta impotriva acestei proceduri, cerind o despggubire de doug mii de floreni aur1.

1 Mon. SI. Mer., XLI I, p. 35-37. Reproducem aici contestatia lui Ivan Keglevie : Tandem Iwan f ilius dicti Simonis exurgens dixisset : Domini iudices et nobiles, optarem scire consuetudinem honorabilis sedis vestre in eo allegando et inquirendo, quales (vicini) et commetanei in facto possessio- nario ad faciendam inquisitionem et attestacionem iusta consuetudinem regni Croacie esse debeant? Qui iudices iurati ac clii universi nobiles unanimi voto dixissent, el eorum consuetudinem hanc fore allegassent, quod homines nobiles boni opinionis et fame, et non cotoni simplices sive Wolahi in facto vttestacionis possessionum aut possessionariorum pro vicinis el commetaneis eligi et assumpni debeant et non alii, dempto si quis Wolahus vigore iurtum imperalium aut regalium ef fectus et nobilitatus fuisset. Tandem iterum ipsi indices et nobiles in eadem sede dixissent et ad supradictum vicebanum propo- suissent : Domine vicebane, si vobis placet, omnes quotquot sumus in hoc regno Croacie, iurare possumus et non denegamus, quod dicta possessionis Berdari et Balttichi iuridiceel hereditarie ab avo et aliis predecessoribus antefati Simonis eidem et filiis suis predictis semper pertinuerint et pro nunc iuridice pertinent, nisi quod dicti W olachi semper eidem Simoni in prefatis possessio- nibus vicluViam et iniuriam intulerunt et quod eorum consuetudo non esset, contra huiusmodi iura regalia cc sentencias adiudicatorias et diversas donaciones, inscriptiones et statutorias iuramentum prestare, sed quod sine omni iuramento huiusmoei iura in eorum vigore conservare deberent. Quibus peractis antefatusvicebanus exurgens de sede predicta convocassetantefatos Wolahos et mobiles predictos extra scdgm volens attestacionem eorum audire, et vocasset eciam iudices ipsius sedis iuratos ad ipsom attestacionem audiendam. Qui iudicesrespondissentallegando, quadipsi ad eandem allestaciot en audiendam decedere nollent, ex eo quia nichil cum ipsis in sede iudiciaria de consuetudine facto in premisso iudicasset. Tandem supradictus Iwan filius Simonis accessisset inter dictos Wolahos etnobiles, qui ipsam atlestacionem facere debuissent, ipsos ob huinsmodi iuramento et attestacione contra iura et privilegia ac adiudicaciones veteres et novas inhibendo, protestalusque fuissel contra eosdem duo millia fiorenorum auri.

www.dacoromanica.ro 84 VLAHII NORD BALCANICI IN EVUL MEDIU

Dar nici bunlvointa banului nu a mai ajutat nimic vlahilor, cad In 14 august 1489 regele Matei, confirrnind hotArirea adusit de comisarii sAi, dArui pe vecie satele Berdari. Bahti6 si Konjkica lui 8 imun Kegle- viéi si fiilor s'ai Ioan si Petrul. Kegleviéii nu avura norocul sa, ramina nesupArati in posesiunile parintesti. Invazia turceascA II sili, in curind, sa se refugieze de pe acest teritoriu, ca si vlahii din vecinatatea lor.

Illahii din Lika Vlahii din Lika, vechiul comitat, care era situat In preajma riului cu acelasi nume, sint mentionati intr-o serie de documente din secolul al XV-lea. Astfel, cind in august 1405, Eli lui Novae de Ostrovita, din Lika, fac schimb cu comitele Nicolae de Veglia pentru cetAtile Ostrovita si Cetina, ei acordA si pe morlacii sau vlahii lor2. De asemenea Ivanco din neamul Mogorovich daruieste3 in ianuarie 1420 comitelui Nicolae de Veglia partea sa, ce apartine cetAtii Ostrovita dimpreuna cu vlahii numiti Sugari, ce stau In locul Igrischya". Departe de a fi de acord cu Thallóczy, care presupunea in Sugari" un cuvint de origina turco- avara (sungar, esungdr, movilA", földhAnyAs"), mentionam imprejurarea el el se intimpind azi ca nume de localitate atit In Croatia, cit si la rominii din Istria4. De la vlahii din Lika ne-a rAmas un important:document, care ne permite a pune citeva concluziuni cu privire la situatia lor juridica si sociala. La 16 iulie 1433, cnejii Anton Tukovig6 si Ivan Herendig6 (knezi, vladiki), apoi voievodul Paul si juzii vlahi (Paval voivoda i sudei vlaki), anume Dian Mugkevig6, Juraj Ru2igè, Matijag Vlkotig6 si Matijag Jekig6, precum si pristavii scaunului vlah (takoje pristava stola vla§koga), anume Matul Rubanovig6 si Mikula Mu1gagig6, Ivan Sopkovigè, Milota Pravi- gig6, Lucaci Mi1unovig6, Tomas Aladinik, Franko Danilovigè, 8imun Bilkovigë, Gregur Bekogevigë si Bartol Ceprnigè si toti bunii vlahi din Croatia iscaleau un document, pentru a acorda un privilegiu (slobodgeiwu) intregei proprietAti a bisericii Sf. Ioan din Lika. Aceasta proprietate se descrie si mai de aproape : mai intii in satulelopeka, apoi in Kozli Rog,

1 Mon. SI. Mer., XLI I,p. 37-39. 2 Mon. Hung. Hist., 35, p. 138-139. 3 Ibidem, p. 188 :et wolactios sugari nuncupatos in_ loco Igrischga commorantes. 4 Ibidem, p. XXVIII, n. 6. Un Sugari mai eXistS siazi MO Karlobag. Nurnele de famine Sugarci (In Margance) Naselja (Cvijid), II, 178. In Serbia veche sugare, sugarica sint midi, care sug (Vasiljevid, Iuina St. Srbija, p. 126). Sugari fn Istria vezi Dacoromania, II,112

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN CROATIA 85

In Nadbrdo, §i aiurea unde proprietatea bisericii se hotarnice§te cu vlahii. Nici un vlah sau vreun frate de-al nostru dintre vlahii croati n-arest fad, nici un rku averii biserice§ti, nu-i va paste pk§unile, nici nu-i va aka holdele sau finetele, nici nu va lua folosul cmetilor ski, nu va fura, nici va face stricáciune ori pagubk. Iar dad, ar fi trimi0 in vreo treaba,a bisericii sau clack s-ar afla pe ling& bisericd, nici un vlah dintre noiet nu fack vre-un räu ori pagubk ons jefuiasck ceva, ci, bine pastrind, eto apere de tot rkul pentru Sfintul Joanti spre mintuirea sufletelor noastre". In caz cvreun vlah din comunele cnejilor ji juzilor amintiti (i ki godi bi Vlah ndich op,§6in) ar cálca aceste dispozitii, va trebuiat plateasck domnului 50 de libre 0 tot atita ji comunithtii (strani). In fine pentru executarea acestui angajament furk imputerniekti Ivan Sopkovis6 ji Iuraj ROW. Biserica Sf. Joan, de care e vorba aici1, existäsiazi, in rnuntii Vele- bitului, aproape de Medak, iar vlahii, care erau awzati in acela0 tinut dispuneau de cneji, voievozi, juzi ji pristavi proprii 0 se pare, ca. comunele (op,Mine) lor erau grupate intr-o organizatie asenanktoare cu a vlahilor din Cetina. AdáugaM ctitlul de vladika ce §i-1 dau enejii vlahi, dovedeOe c5 ei erau jefi sau capi ai acelei organizatii. Diplome le regilor Ladislau ji Matei din 1453 0 1465, prin care se confirmk lui Dujmo Frankapan posesiunea cetatilor Slunj, Ostrovica ji Novigrad in Lika ji Ledenica in Vinodol, vorbese tot despre acejti vlahi2,pe care, ceva mai tirziu, papa 0 regele Matei Ii scutese de solvirea dij melor3. Tinutul situat spre vest de Velebit ji numit Podgorje, era in secolul al XIV-lea, plin de vlahi", cum spune Lopagid. De fapt, de la acejti vlahi numiti de venetieni ji morlaci derivá in secolul al XVI-lea pentru tinutul Velebitului denumirea de 2Iforlacca, iar pentru sinul mArii canale de la Morlacca4. De aceea cind comitii din Krbava confirmk la 1387 drepturile ceatii Carlopago, stabilesc totodatà ea, vlahii invecinati n-au voie nici sstea ji nici sS, pasck vitele in tinutul aeelei cetA4i3. In 1392 se amintese vasall, lMon. Hist. jur. SI. Mer., VI, p. 132-133 :i ki godi bi Vlach nagich opgiin zlo uoinit reeenomu imanju v senokosach, v gaich, viti, v tegich, ali bi ga ki ta ii imanju retenomu, ki su i ki naprid budu, ukral, ali ju sam uzel, ali bi poslom vile pisanim kim godi zakonom zlo ali gkodu utinhl, da ostae gospodinu pedeset libar, a strani tolikoje, ki zarok plaglen ali neplaken, a ta list da je turd, naprid i nage uUnenje i danje... 2 Mon. Hung. Hist., 35, p. 386 §i 38, p. 84. 3 Mon. Hist. jur. Sl. Mer., V/, p. 2. 4 Vezi de pilda Mon. SI. Mer., XI, p. 23 :la Murlaca, ch'a da Segna ad Obbrovazzo per cento miglia. 5 Lopalid, In Mon. Hist. jur. SI. Mer., V, 1, p. 2, dupb Kukuljevid, Iura regni Croatiae et Dalm., I, p. 157.

www.dacoromanica.ro 86 VLAHII NORD-BALCANICIINEVUL MEDIU

morolachi", care apartin cetatii Obrovatl, In Imprejurimea careia apar, curind dupa aceea, Oliva vlahi. Un Danilo, fiul vlahului Ninoje Piavid daruiellte In 1395, In fata capitlului din Nona, 30 de gonjaja" de parnInt In satul PraHevica fratilor Dragutin, Dimitrie, Pribislav, Bogdan,Tom§a Stojislav,.Dra'Znuli Marcu din Obrovat2. Dar organizatia vlahilor din aceste tinuturi s-a pastrat §i In jumatatea prima a sec. al XVI-lea. In 1521 regale Ludovic se adreseazas judicibus et toti universitati Walachorunt sub castro nostro Ztharigrad, cind trimite In capitanatul din Senj pe Ieronim Pete1enii pe Grigorie OrlovCió :qui vos regant et vobis preesse debeant.

Morlacii din Dalmatia

tiriIeprivitoare la morlacii de_ pe litoralul dalmatin apar, de0 In numar mai redus, Inca In veacul al XIV-lea. La Inceputul secolului urmator, and republica venetiana se instala permanent pe coasta dalmatina, se generaliza denumirea de morovlah, morlac sau murlac pentru vlahi. Subacest nume apare deci aici populatia vlaha a§ezata In apropierea ormelor (Spalato, Trah, Sebenico, Zara) ori In vecinatatea insulelor (Curzola, Arbe, Pago etc.)4. Astfel, clnd In 1357,banul croat Ivan Nelipid Incheia pace cu orkenii din Sebenico, le recunoscu, in numele regelui, Intre alte drepturi, §i pe acela, ca vlahii sau taranii sa nu aibe voie a pa§te In districtul ora- §ului pkunile sau iarba lor, fara de voiai ingaduirea ormului (item olachy vel villani in districtu ipsius civitatis absque licencia et voluntate civium pascua ipsorum seu gramina depascere non possint)5. Dup5, cum vom vedea, vlahii ace§tia sint din regiunea Cetinei, deci supu§i ai banului IvaniA, care IntrebuintRaza pentru ei termenul obiwuit al cancelariei croate. Se pare ca, In toiul certelor dintre Sebenico §i banul croat, vlahii 1 Arkiv za povjesnicu jugoslavensku, VII, p. 41 ;regale Ladislau doneazA lui loan de Grisogonis din Zara cetatea Obrovac (1392) cum oppido, liberis et non liberis villis, hominibus vasallis, morolachis, iobagionibus, teloniis etc. 2 Mon. Hist. jur. SI. Mer., VI, p. 2-3. Gonjaj e o milsurä veche croatä, de aceea se adauga ad mensuram croaticam. Cf. Maturanid,Prinosi za hrvalski pravno-povjestni Nan& (II, p. 326). 3 SI irine, V, p. 195. 4 Cu privire la influenta Venetiei avem acum vasta opera a lui Attilio Tamaro, La Vénélie Julienne et la Dalmatie, vol. IIII, Roma, 1918-1919. Din partea croatil Insemnbm remarcabila hicrare polemica a lui Dr. Ivan Strohal, Pravna povjest dalmatinskih gradova, Dio I, Zagreb, 1913. Excelente himuriri sumare asupra Dalmatiei ne däiDr. Matteo Giulio Bar- toll, tn Schriften der Balkankornmission, Ling. Abt. IV, Das Dalmatische (Viena, 1906), cu o bogata literatura. 5 Sm.ciklas, Codex Diplomaticus, XII, p. 438.

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN CROATIA 87

§i-art minat turmele pe teritoriul dalmatin, unde nu erau prea binevAzuti. Nici venetienii nu salutau cu bucurie sosirea morlacilor, de aceea dAdeau ordin (1421) rectorilor din Zara, Sibinico, Trail §i Spalato a nu primi pe morlaci pe pkunile (ad pasculandum) din teritoriile lorl. Mkura aceasta fu luat, probabil ea represalie impotriva morlacilor, care in mod Indràznet jigneau interesele signoriei. Astfel, la 1412 morlacii luara, prin surprindere oetatea Ostrovita, pe care venetienii o cumplraser5, de la voievodul Sandalj2. In anul 1419, facind morlacii pagube ormului Zara, se luar6 mgsuri ca in viitor sfad, negot in afará de ora§. Aflind apoi venetienii cä morlacii au inarmat corgbii (barchas) pentru a trece pe insule, fur5,' siliti a lua mAsuri, pentru a-i impiedica3. Citiva ani mai inainte, Zara fusilitá a fixa pedepse aspre contra furturilor. Venetienii hotgrid, ea aceastg, lege a fie publicatg in tot cuprinsul Dalmatiei, chiar §i prin cAtunele morlacilor, cind se vor gki in pkunile de pe teritoriul 1°14. In anul 1422 orkenii din Sebenico se pling csu1er5, nenumgrate pagube din partea vlahilor regali" (per Vlahos regales), pentru ceea ce nu li se da", nici o despggubire6. Vlahii regali pomeniti aici sint cei din banatul" Kninului, care, la 1417, erau gata satace Sebenico impreuna, cu alti slavi6 §i care, in 1403, furaserl oile orkenilor7. Pentru a nu umbla nepedepsiti, dintr-un loc intr-altul, prin Dal- matia, dupg ce sgvir§eau vreun delict, se luara, rakuri (1422) spre a-i constringe la satisfactie. Documentul respectiv, care inregistreazg plin- guile orkenilor din Sebenico in dialectul venetian, IntrebuinteazA termenul morlachi", iar cind aceea§i cancelarie inseamng raspunsul signoriei in limba latin, folose§te consecvent denumirea de vlahi8. Dar §tim, In afarg de aceasta, cpástorii vlahi din Cetina §i din Bosnia apusean'A Ii minau regulat turmele pentru iernat mai la sud §i pe teritoriile ormului Trail. lin document din anul 1362 §i extrasele de documente fIcute de Lucius ne permit s5, urm5xim, aproape din an in an, aceast5, coborire din munti a vlahilor, de care cetatenii ormelor dalmatine abia se puteau apara. Documentul dat Tragurienilor de banul Nicolae de Seech in 25 martie 1362 prezintà, in multe privinte informatii interesante2. CetAtenii ormului

1 Mon. SI. Mer., XVII, p. 66. 2 Ibidem, IX, p. 239-240. 3 Ibidem, XII, p. 298-299. 4 Ibidem, p. 181. 5 Ibidem, XVII, p. 170. 6 Ibidem, XII, p.237. 7 N. Iorga, Notes et extr., II, p. 91. 8 Mon. SI. Mer., XVII, p. 149. 9 Smi6iklas, Codex Diplomaticus, XIII, p. 211-213.

www.dacoromanica.ro 88 VLAI-III NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU s-au rugat adeseori de banul croat sà alunge de pe hotarul lor pe morlaci (particulam gentis Morlachorum), care sint ai regelui si care, incalcind granita, coboar5, pe teritoriul orasului, on a1ii, intinzindu-si colibele pe hotarul Tragurienilor (figendo tentoria)i minindu-si vitele si oilela. adApat tot pe hotarul lor, le easuneazA nu putine pagube in senian'aturi si lanuri de griu (bladis), precum si in vii, pkuni si poieni. Banul exami- nind de data aceasta rugAmintea lor, o gAsi justä si vrednicA si, iesind la fata locului, constat'a de fapt, ca' multi morlaci s-au coborit in hotarul lor (quamplures Morlachos inter ipsorum confines et territoria descensus ipsorum facientes), iar a1ii, asezindu-se in afarit de hotarul orasului (alios- que extra confines et terminos fixis tentoriis et domunculis factis), in colibe §i citsute, treesg-siadape vitele si oile prin holdele si viileorasenilor, cauzindu-le pagube mari. VAzind acestea, banul spune cdesi ar fi trebuit sá alunge imediat pe morlaci de pe teritoriile altora, totusi a luat in considerare seceta cea mare §i imprejurarea cmieii sint acum tineri, ceea ce ar cauza cele mai mari pagube morlacilor, daca% ar fi aeum mutati5i a insistat pe 1ing6 cetAtenii din Trail 0, permitA ca morlacii sá rgmin5, pin6 la Sf. Gheorghe pe hotarul unde s-au asezat, cu exceptia locului situat intre stilpi moarg, unde nu mai pot sl intre, lidS cuteze a-si mina vitele si oile la ad/pat, si cu conditia sa% nu mai facg, nici o pagubit i nici o injurie orgsenilor. Pe viitor insg, le flgAdui banul c1 nu va mai ingAdui nici unui morlac ori vreunei semintii din neamul Mr de [a IncAlca hotarul orasului (nullus morlachorum, nee aliqua gensdeipsorum progenie). Extrasele lui Lucius dovedesc cpgstorii vlahicoborau an de an pe teritoriul acestui ora§ unde se asezau sierneze cu turmele lor. Astfel tragurienii ian mgsuri aproape in fiecare an pentru a-i alungasi intervin la banul croat pentru a-i cere sprijinul. Asemenea mAsuri s-au luat spre pildg, in 11, 20 si 27 ianuarie 1361, precum si in 4 si 15 decembrie, acelasi an, si 22 ianuarie 1362 ; apoi in 9 februarie 1363, 23 decembrie 1370, 23 decembrie 1371 ; 30 noiembrie 1375, 12 martie 1399, 22 noiembrie 1404, 17 martie 1405, 16 decembrie 14061. 1 Starine, XIII, Notae loannis Lucii de Fr. Raeki, p. 211-268. 1361, 11 lanuar. Mil- tatur ambassiator comiti Traguriensi qui est Jadre, ut una cum eo vadat ad banum et queretur contra Vlachos et eorum cornitem. 20 lanuar. Vadat ambassiator nobilis cum examinatore et notario et tertio ad parks Bossig- line, ut Vlachi sive catunarii exeant de territorio. 27 lanuar. Millatur ambassiator ad banum, el ostendat ei privilegium regale, in quo comittitur bano, quod V lachos stare non permittat in territorio Traguriensi. Exponatur episcopo, quod primincerius Vlachos venire fecit et tenet in territorio. 31 Mart. Ad postulationem bani permittuntur Vlachi stare in territorio usque ad terminum recessus ipsorum, hoc est 8 maii, pro amore el beneplacito bani, cum quo tradetur ne amplius veniant, alias mittantur ambassiatores in Ungariam.

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN CROATIA 89

In anul 1402 voievodul Hrvoje din Bosnia impreunà cu comitele Ivan (Nelipid) asigurI pe Tragurieni, in numele regelui Ostoja cá nu vor permite nici unui vlah sa r5min5, sau s pkuneze pe teritoriul sau in die- trictul oraOlui,i ameninta, pe vlahi cu o considerabilg pedeaps1 in bani, care se va plgti atit in favorul sfapinului vlahilor, cit §i. a comunei Trail'. In curind insá venetienii i§i schimbará atitudinea fata" de populatia vlahg, clutind satragg pe teritoriul lor cit mai multi morlaci. Acum insu§i dogele Francisc Foscari scrie (1428) comitelui Alexandru Georgie §i. cIpitanului Marco Lipomano din Zara c5, a§ezarea morlacilor pepa- minturileDalmatiei e de cel mai mare folos, atit pentru signorie, cit ti pentrv supu§ii sai de acolo"2. Se vede cá un numár oarecare de morlaci s-a a§ezat de fapt, pe teritoriul venetian, cad dupa ce au fost sistate osti1itàile intre regatul Unga- riei §i republica Sf. Marcu, in conventia ce s-a incheiat gasim i urmatorul articol : De acum nu se mai prime§te nici un vlah sau morlac (aliquis Vlachus seu Morlacus) care ar vrea 0, se a§eze pe teritoriul republicei, ci se va alunga §i se va da pe minile banului". De alta parte, banul Petru fagaduie§te ca va despágubi atit pe venetieni, cit §i pe dalmatini caei pe morlacii lor (cei, care s-ar. afla pe teritoriul lor dinainte de pacea do la 28 iulie 1437) de pagubele ce li se vor cauza. Dacg insa vreun vlah ori altcineva ar incerca sa s'avir§easca vreun furt pe teritoriul republicei, rectorii din Dalmatia sint in drept sa procedeze contra lui §i spretind'ii,

136 2, 2 2 Genaro. Tractentur regina cum banno et banissa per veto ellectos ad custodiurn civitatis cum omnimoda auctoritate et provideatur de Vlachis. 1363, 9 Febr. Mittatur plazzarius ad eiiciendos Vlachos extra territorium. 1370, 23 Decembr. Mittatur unus nobilis cum comitiva ad recuperandas 166 bestias, que capte fuerunt ad gusternam aVlachis. 137.1, 23 Decembr. Mittantur ambassiatores ad vicebanum occasione Vlachorum. 1375, ultimo November. Franciscus de Georgio comes. Comes cum iudicibus et 8 sapien- libus habeant auctoritatem super facto Vlachorum tractandi, ne amplius maneant in districtu Tra- guriensi, cum domino duce, ducissa et comite Petro. 1397, 26 Novembr. Detur licencia quinque Vlachis, ut habilent pro certo tempore in uilla communis de Opor. 1398,26 Octobr. Damianus de Nassis de ladra comes pro uno anno. Provideatur de quinque domibus Vlachorum vel aliorum pro quinque annis ad habitandum in villa de Opor ad arbi- trium regis. 139 9, 1 2 Mart. Procuretur, Ut Vlahi recedant de districtu Traguriensi. 1404, 22 Novembr. Respondeatur litteris comitis Celine super facto Vlachorum, at possint h lc hieme manere in districtu Traguriensi. 1405, 17 Mart. Expellantur Vlachi de territorio. 1406, 16 Decembr. Expellantur Vlachi de territorio. 1 Mon. Hist. fur. SI. Mer., X, p. LXXXIX. 2 Mon. SI. Mer., XXI, p. 34 ; quia concursus Murlachorum ad terras nostras Dalmatie est utilissimus tam pro nostro dominio quam pro subditis et fidelibus nostris dictarum partium, el nulla alia utilior fieri possit, quam providere, quod pro herbalicis, que accipiunt ad fictumGia cogi non possit ordinetur, ut ante tractum dent medielatem al I ictus secundum morem.

www.dacoromanica.ro '90 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

despggubire de la ban. Tot akia poate Insa, cereci banul despggubire de la reel oriiDalmatia.. Articolul acesta dldu prilej la discutii neplIcute Intro republicl ci banul Croatiei. In 1439 fu trimis In Dalmatia Paulo Vall6resso pentru a determina pe banul Petru Talovac srenunte la morlacii refugiati pe teritoriul su2. Valleresso fu instruit scheltuiascl orielt,i numai dacl nicidecum nu se va putea, s5 permitg restituirea morlacilor. Totuci In 1455 Ir ca nu s-au Intors morlacii refugiati din Krbavaia§ezati In pArtile Zareii Nonei3. In 1469 un nou Imputernicit venetian primi instructii sa' nu promitg restituirea morlacilor, care sint liberi et sui proprii iuris §i au venit de bung, voie pe teritoriul signoriei4. E limpede, deci, cInc, Inainte de anul 1437 Incepuse o migratiune masiva, a elementului vlah din regiunea Cetinei spre vest. Numgrul morla- 1 Mon. SI. Mer., XXI, p. 96-97: quod in posterum a die data presentium in atiqua terra Dalmatie, opido vel villa, dominio et potestate ipsius illustrissimi domini posita non accer labitur aliquis Vlachas seu Morlacus, qui in aliquo honore locorum predictorum predicti incliti dominii habitare pellet, sed expellelur et manibus sue magnificentie restituetur, hoc tempore magnif ici domini Mathconis et magnilici Petri antedicti ac magnificorum f ratrum suorum in dominio istius .banalus existentiurn perdurante, promittens ipse magnificus dominus banus Petrus in futurum molestias, damna sett robarias subditis prefati illustris dominii Venetiarum tam Dalmatinis quam Morlachis,qui Morlachi in territoriis predicti illustrissimi domini ante ultimam treugam confectam cum serenissimo d. d.imperatori Sigismundo Egre in 1437 die 28 iulii habitationem fecissent et omnibus aliis in territorib illustris dominationis habitantibus dari non facere nec permittere modo aliquo sub obligatione rellectionis omnium damnorum. Verum si aliquis Vlachus vel alius furtive aliquid super territorium sepedicti incliti dominii acciperet, possint rectores Dalmatie, si in potestate sua deveniret contra illum vel illos deliquentes procedere el iuris debitum ministrare; et si in potestate magnif ici domini bani devenirent, ille vet fill, qui damna intulissent, ipso domino bano requisito vel off icialibus suis, teneantur iusticiam contra illos ministrare, et de bonis suis damna illata relicere. Et e converso etc. 2 Ibidem, p. 115 : Sicut intelligere poles, principalis causa, propter quam le mittimus ad parks illas, est pro facto magnif ici domini Petri Tallovich, qui non cessat inferri damna subditis nostris,et maxime Morlachis commorantibus' in aliislocis nostris. 3 Ibidem, XXII, p. 49. Deleggii contelui de Krbava afirnfa : che Ii diti suo signori hano certi Morlachi, ii qual loro subditi, e como scchiavi de maxena Ii diti zenza special licentia deli signori non puol partir del suo territorio, e sono obligadi servir de certe regalie depulate ali diti signori, e per che da algun tempo in qua i hane comenza a fuzir e partirse del distreto de i dili signori zenza loro licentia, e molti sono reducti in li distreti vostri de Zara e de Nona ad habitar in grande damno e preiuditio deli deli signori ... etc. Doi ani mai tlrziu (1457) Ivan fiul contelui de Krbava intervine din nou la senatul venetian In chestia morlacilor :Item chome puol saver la vostra illustrissima signoria tutuIi Morlachi abitano la montagna nostra ne sono subditi et obligati chome sono i villani de maxenata de Pisola vostra de Candia, i quail ne sono debitori, e quando ii velemo far astrenger, Ii paxino nel territorio vostro de Zara, per la qual cossa gran danno ne torna ...etc. (In textul latin : hos Murlachos esse servos de mexenada). 4 I bidem, 0, 451: Rectores autem nostri ex opposito negabant, Murlachos prediclos homines liberos et sui proprii iu is se in dilionem nostram sponte sua recipientes banno predicto tradendos esse, quoniam neque ius neque honestas id patitur, el nulla id exigit consuetudo. Quin immo contra banni petitionem stint omnes predicte rationes: idcirco volumus, ut cum prefata regia maiestate opereris el ell icias, quod res ista traditionis Murlacorum predictorum pro parte nostra, ut equiore el honestiore declaretur, et rnutuo fiat inter bannum et rectores nostros, quorum subditis licilum sit, quemadmodum liberi homines sunt, el sub ipso banno et sub nobis degere, prout ipsa inibuerant, et nemini vis inferatur

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN CROATIA 91

.cilor care s-au urnit nu a fost nelnsemnat, de vreme ce croatii se piing de marea paguba, ce o sufer6 din cauza clArilor neplAtite de ei. De alt4 parte, cit5, vreme oamenii banului afirmau cmorlacii sint slugi la ei, legati de glie,i c5, nu pot pleca fa,r5, permisiunea domnilor, am vgzut, eavenetienii invocau dreptul de 1iber5, miscare a morlacilor si de liber5, dispunere asupra persoanei Mr. Agravarea contributiilor, de o parte, jignirea libertatii, de alta" parte, a determinat deci pe vlahii din Croatia a se refugia pe teritoriul republicii. Acesti nou veniti, departe de a fi numai p6stori, se indeletniceau cu lucrarea pAmintului, cum dovedeste un document din anul 1465, prin care cäpitanul din Sebenico aranjeazg situatia agrar6 a supusilor de pe pgrninturile orasului, pe care se easeaui morlaci sau tarani (qui Morlaci seu rustici)l. Relatiile trimise la Venetia in secolul urmAtor de catre rectoriii proveditorii Dalmatiei, vor dovedi, cu prisosintg, afirmatiunea noastrl. De all/ parte, deveniti agricultori pe p5mintul venetian, Incepe procesul de asimilare en populatia slavà, covirsitoare in num6r. Credem ins5, c5 nou venitii morlaci slut a se distinge de vlahii, care veneau In Dalmatia, din interiorul peninsulei sau din Croatia pentru a face obisnuitul negot de sare. Acestora li se adreseazg, regele Sigismund, in anul 14122 : fidelibus suis universis et singulis mercatoribus, wlahis ut puta et croatis cum rebus mereemonialibus in regno nostro Dalmatie pro- cedentibus. Dintr-o relatie din Zara (1414), aflAm ea' sarea era impártit& dupl calitate. Tjnii functionari au f5,cut ins5, mai multe afaceri abuzive din vinzarea särii. Cantitatea destinath morlacilor au vindut-o negustorilor pe pret mai urcat, decit cum era s5, se vincla" morlacilor. De aceea se luar5, mgsuri pentru a suprima alouzu13. In anul 1422 Venetia reduse pe tot teritoriul nou cucerit vama pentru sarea care se transporta de atre morlaci la Narenta4. Cind, in anul 1419, orasul Sebenico suferi de o epidemie2, fu nevoit a cere bani signoriei, Caci morlachii, care aduceau tot venitul eamerei din Sebenico, prin mArfurile lori prin sarea ce o luau, nu mai yin in oras". Mentiunea turmarilor In Zara e chiar foarte veche. Astfel, cind In anul 1352 acest oras vinde republicii venetiene toatá sarea ce se

1 Mon. SI. Mer., XXII, p. 339 : Si vero esset aliquis, qui poneret aliquos Morlachos sive rusticos super terris suis causa lutamandi et domandi dictas terras, hoc facere possit pro una hyeme, quiMorlachi seu rustici pro aquis, quibus tali tempore usi fuerint dare teneantur consueta illi ville, in cuius tenuta steterint, et cuius cquis usi fuerint. 2 Ibidem, IX, p. 213. 3 Ibidem, XII, p. 180. 4Ibidem, XVII, p. 169. 5 Ibidem, XII, p. 285: epidemia. .que est causa, quod Mortachi, qui dabant quasi totam utilitatem camere nostre, deinde propter eorum mercantias, quas ducebant, et propter salem nostri .communis, quern emebant, non veniunt Sibenicum .

www.dacoromanica.ro 92 VLAHII NORD BALCANICI IN EVUL MEDIU producea pe teritoriul Oa, Ii rezerva, 12 000 de maji pentru trebuintele sale si ale morlacilorl. In 1417 se luara dispoziii, pentru ca morlacii sà dud, brinza la Zara, de unde avea sa, se transporte mai departe la Venetia2. Tot atunci fu confirmat locuitorilor din insula Pago dreptul de a vinde sare in Obrovat, unde aduc morlacii brinzai alte marfuri (caseum et alias mercationes)3.i locuitorii insulei Arbe vind regulat sare morlacilor4. Credem cpe litoralul adriatic care se intinde de la Senj ping, la. Fiume si care se numeste de catre croati Vinodol (Valdevino), elementul vlah s-a raspindit ceva mai tirziu, fie ea urmare a unei expansiunifiresti, fie determinat de motive economice i politice. Pe acest teritoriu, posesori erau Frankapanii, care promovara raspindirea vlahilor in acest tinut.. In afara de vlahii din preajma cetatii Ledenica, mentionati adineauri,. stim ea cneazul _llartin Frankapan a daruit, la 11 aprilie 1468, bisericii Sf. Marii din Crkvenica, pe un vlah cu numele Mikul3,§i intemeind iii acelasi an ma'nástirea franciscang din Tersatto, Ii darui patru vlahi din preajma cetatii Buccari §i doi vlahi din preajma cetatiiovi, cu conditia, sgserveasca manastirii, in acelasi chip, cum au servit ping atunci ceta-- tilor pomenite6. In fine, despre vlahii din Vinodol mai dispunem de un document, datat la 7 ianuarie 1470, prin care Martin Frankapan daruieste bisericii Sf. Marii din Ospa de linga Novi si un vlah, care sa-i fie cmet si pastor sisg-iserveasca cu toata casa lui (io,f5e im dasmo ednoga vlaha ... za kmeta nim i za pastira sa svu pinu i celu sluzbu, ka pristoj od nega ku,§6e)7

Viahii din Veglia

Insula Veglia, care a stat vreme de mai mune veacuri sub stapinirea. Frankapanilor, avea vlahi Inca din secolul al XV-lea. Intr-o donatie facuta manastirii Sf. Ambrosie din Dobrinje, la 8 noiembrie 1321 se pomeneste de pamintul vlahilor" (i do zemlje, he se zovu vla§ke), care se hotarniceste cu proprietatea donata manastirii8. 7 Mon. SI. Mer., III, p. 237. 2 Ibidem, XII, p. 236 :...ut Murlachi et alii hqbeant causam conducendi dictum caseum el alias mercationes ad terram nostram ladre et deinde conducantur Venetias pro utilitate introi- tuum nostrorum terre predicte, sicut consueti erant facere per elapsum. Ibidem, XII, p. 235 :...dicti de Pago conduxerunt et conducunt ad locum de Obrod- vacz terre firme salem suum, propter quod Murlachi et alii dictarum partium conducunt cascunr et alias suas mercationes ad dictum locum de Obrodvacz et alia loca circumstantia. 4 Ibidem, XXI, p. 267. 3 Mon. Hist. jur. SI. Mer., VI1, p. 253 :Vlaha po imeni Mikulu 6 Ibidem, V1, p. 3. 7 lbidem, p.77. 8 Ibidem.

www.dacoromanica.ro VLANII DIN CROATIA 93

Influentei vlahe este a se atribui, cred, numele acelei Dragugla filia Dimini de Besscha et uxor Balducii de Fumo, care se pomeneste intr-un document din anul 1364, si, desi ne pare neobisnuit in terminologia unei cancelarii vegliotel, credem a nu gresi daca sustinem cá via donata in anul 1371 de cetateanul din Bagka, Stanac si sotia sa, bisericii Sf. Duh din Lubetingno era situat/ aproape de un loc denumit vlah", care se gasea acolo (et hec vinea est prope Olacco versus smerch et apud ueresium luanni Ilficulanich de Segnia et prope viam publicam) 2 Ca, presupunerea noasträ nu este lipsita de temei o dovedeste imprejurarea ca, in secolul urmator, in 1419, chiar in Bagka se mentioneaza, un Stanèul fiul juratului Marin Vrantigé", despre care cu toata siguranta se poate afirma ca era de origina vlah3. Din partea nordica, a insulei, ni s-au pastrat douil, documente, care ne dau informatii mai detailate despre vlahii asezati pe Veglia. In cel dintii4, din 10 noiembrie 1465, cneazul Ivan Frankapan stabileste hotarul vlahilor de la Castelmuschio. Cneazul Ivan spune ca el i-a asezat pe acesti vlahi la Castelmuschio, pe apa Krasului, unde aceasta se varsa in Orlet. Vlahii insa au Mcut pagube cu vitele, dar mai ales cu porcii lor, locuitorilor din Castelmuschio. De aceea contele Frankapan, voind sa, domneasca pacei iubire" intre colonii" sai, dispuse a se delimita teritoriul morlacilor. Juzi ai morlacilor erau atunci Gherga Bodolisë si Vido Menkovisë. Dupa, ce se delimitg teritoriul morlacilor situat aproape de salinele de linga Castelmuschio si de soseaua ce duce de la Dobrigno la Castelmuschio, contele Ivan churl/ atit pe cetatenii din acest oras, cit si pe morlaci pentru a se publica granitele de care aveau sa se VIA, atit cei prezenti, cit si morlacii, care vor mai veni. Daca, ar trece hotarul stabilit cu vitele ori cu porcii lor, aveau, pe viitor, sa plateasc/ o pedeaps/ de cincizeci de libre. Intr-al doilea document, dat tot de cneazul Ivan Frankapan, in august 1468, se vorbeste de teritoriul acelorasi morlaci, care acum au venit pentru a se aseza" de partea adversa a localitatii Castelmuschio (Orainje), ce se numeste Orlet. Capii murlacilor erau atunci : primul jude Vido Zenevrigë, Ivan si Gherga Budu1ig6 si Petar, care se obligara din nou a nu trece peste hotarul ce li s-a stabilit, sub pedeaps/ de cincizeci de ducati de aur. In hotarul ce li s-a lasat era mai multa. pasune (pano- lativo), dar se gasea si pamint arator5.

1 Smiiiiklas, Codex Diplomaticus, XIII, p. 347. 2 Ibidem, XIV, p. 315. 3 Mon. Hist. fur. SI. Mer., VII, p. 117. 4 Ibidem, p.244. 5 Ibidem, p. 254-255. P. Skok e de parere di termenul kapi eitalian, nu romtnesc (Glasnik skop. rt. drunva, III, p. 299).

www.dacoromanica.ro 94 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

La finele secolului al XV-lea episcopul Donat din Veglia phI per croatiii morlacii din Dubagnica i Poljica (eon tutti ii corvati et morlacchi; di Dubasniza e Pogliza) pentru plata decimei din bucate, yin §i miei- Procesul tinu de la 1488 ping la 1496, cind se impAcg cu ei, dupg ce i se promise cg va primi, in fiecare an, cite 40 de soldini de fiecare msg. In anul 1504 se prezenth episcopul Donat la proveditorul din Veglia, cerin- du-i pentru catedrala sa dijma de la bucatele din Dubagnica, sub cuvintCa e Vegliot §i fiecare Vegliot nobil §1 colon, morlac sau croat (cittadino di V eglia si nobile come popolar, et morlaco, over crovato...) trcbuie sg dea decime de pe paminturile din Dubagnica. Ele formaserg inainte proprietatea unui Radac, croat sau sloven, iar nu morlac (che el primo patron della possession... sia stato corvato cioe schiavon, et non murlaco, lo qua haveva nome Radaz.. .apoi : corvatinus sive corvatus.. .natione corvatus), §i acela dgduse dupg ele decima bisericii Sf. Apolinar, ca §i ceilalti croati de acolo. Acest phmint, Radac 11 hiase de la un morlac (terrewum, quod tempore comitis loannis quidam 1?adaz corvatus tenebat et possidebat, et antea possidebat quidam Murlacus)1. Pe timpul contelui Ivan Frankapan (1480) se spun urmgtoarele despre plata decimei pe insula Veglia2 : Murlachi pagavano el decimo per terratico et L. 3-12 per testa all'anno. Da nadal Puna lonza de porco ;- da carneval un paro de galine : da pasqua un agnelo : da san Martin una torta, et 50 ovi per uno, cara sette di legne per uno, et sei giorni di lavoro alle vigne et terreni deli signor Andrea in fusta,et a tuttiii bisogni dell'isola, et pagano i comuni, et viaggi, et tutti l'atri datij ordinarij. De altminteri §i dupg ocuparea teritoriului dalmatin de cgtre republicg ggsim pe morlaci fAcind pagube orkenilor ori chiar negustorilor de pe insule. In registrele senatului venetian de la 1422-1440 se ggsesc multe sentinte In cauza furturilor §i jafurilor sgvir§ite de morlaci §i de alte persoane3. In special insg, ni s-a pastrat informatia ca morlacii §i alti rguMcgtori au prddat §i au maltratat pe mai multi negustori pa§nicl (1445)4, iar la 1452 un trimis din Pago se plinge cg se comit multe furti- §aguri pe insulg, mai ales in animale §i in sare, de &are morlaci §ialtii. In anul 1441 republica scrie comitilor din Senja (Segna) cg morlacii lor au rgpit de la trei albanezi fliinii, §i alte lucruri, care se ggseau intr-o barca6.

1 Crn616, Ivan dr., Najslarija povjest Krekoj, Osorskoj, Rabskoj, Senjskoj i Krbavskoi .Biskupiji (Roma, 1867), p. 137139. 2 La Miklosich, In Denkschriften der kais. Akad. der Wissenschallen, XXX, p. 4 5.. 3 Ibidem, XVII, p. 123 §i urm. 4 Ibidem, XVII, p. 258. 5 Ibidem,p. 448. 6 Mon. SI. Mer., XXI, p. 135.

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN CROATIA 95

Vlahii din Istria E sigur ca,x) miscare a populatiei asezate In Velebiti Vinodol, la nord si sud de Segna, a avut loc, foarte curind, nu numai spre insula Veglia, cii Inspre Istria. Aceleasi motive care determinau pe unii morlaci scoboare pe teritoriul oraselor din Dalmatia ale signoriei, au !raping alte grupe dintre ei catre Novi si Buccari i, In fine, catre Istria. Dar aici trebuie s deosebim, mai Intli, penetratiunea lenta a migratiunilor pastoresti, atestate atit de frumos in statutele orasului Segna, la sfirsitul sec.. al XIV-leal :Item quod quando Morowlachi exeunt de monte et vadunt versus Gaccham, debent stare per dies duos et totidem noctes super pascuis Senie, et totidem tempora quando revertuntur ad montem: et si plus stant, inci- dunt ad penam quivgentarumlibrarum. Acest munte" nu era Kapela apropiata, unde n-au lasat nici o urma, ci mai probabil muntii din nordul Istriei. De aceea a gasit Thallóczy mentionat in Tagliamento, in jumatatea a doua a sec. al XII-lea pe un Radul2, iar Tamaro3 in anul 1329, pe un Pasculus Chichio (Pinguent). Desigur c, Impotriva acestor pastori a dat Imparatul Frideric III ordonanta sa (1490) &are capitanul din Triest : Intelleximus certa relatione, singulis annis, ex diversis regionibus, exteros quosdam homines, in nostram praefatae urbis nostrae Tergesti extramontes sitam regionem, cum multis pecudum milibus migrare, et totas hiemes ac autumni et veris partem- pasqua illa nostra depascere. Quiquidem et comoclas pecori suo caulas struentes, et sibi ac familiae suae ignes immodicos continuis diebus ac noc- tib us parantes, ita silvas et nem7ra territorii nostri devastarunt, ut iam populus iste noster inde vix usui suo ligna comparare habeat. Tum et saltus illos ita ab advenis occupari, ut nostrae ditionis incolis vix armentis aut pecori suo pascendo locus relinquatur. ...4. In jumatatea a doua a sec. al XV-lea, epidemia de ciuma, care bintui furios, de citeva ori, a 'Alit populatia Istriei si a ldsat pustii multe din paminturile sale6. De acum erau deci binevenitii morlacii sau vlahui care cautau adaposturi mai sigure dinaintea invaziilor turcesti, tot mai amenintatoare. Inca In 1449 se_a,sezara astfel de morlaci la Bibali, linga Buie, iar In 1490 venetienii primira morlaci refugiati linga Castelnuovo6.

1Arhiv zu poviestnicu lugoslavensku, III, p. 141. 2 Tamaro, La Vénetie Julienne ..., I, p. 343. 3 Ibidern. 4 G. Vassilich, Sull'origine dei Cici, p. 64 si In n. 1. 6 Tamaro, La Vénétie Julienne..., I, p. 434. Ciuma din Istria in anii 1456, 1467-1468,. 1476-1478, 1483, 1497, 1499. 6 Ibidem, p. 453-454.

www.dacoromanica.ro VC VLAHII NORD BALCANICI IN EVUL MEDIU

Dar si alte imprejurAri contribuirà satragl populatia vlahg, &are Istria. 0 informatie precis/ si de mare important /. din surs/ venetian/ ne spune, in anul 14581, ca. pe litoralul dinspre munti, urcindu-se acum de curind dgrile de la 20 la 32 ducati, cea mai mare parte a morlacilor ineepind de la Clissa si Segna pin/ la Fiume, s-au pornit la drum c/tre Istria. De aceea ar fi bine a se reduce darile iarlsi la 20 ducati, cum au fost si mai inainte, iar impozitul pe sare &A fie acelasi ea si in Istria, pentru ca s/ nu aibg nici un motiv de a merge acolo. 0 cercetare amlnuntitA a arhivelor istriane ar putea larnuri, desigur atit timpul In care s-au fixat acolo, cit i teritoriul pe care 1-au ocupat. Attilio Tamaro a incercat o asemenea lucrare si a izbutit a ne da, pe temeiul materialului publicat, informatii destul de precise. Pentru a reconstitui tabloul miscgrii populatiei morlace spre Istria, in secolul al XVI-lea, vom extrage in cele urm'atoare datele cronologice redactate de Invatatul ita- lian2, observind ins/ c5,, in aceeasi vreme si poate ca in grupuri si mai mari, curgea catre locurile scutite ale Istriei §i populatia sirbo-croata din Hertegovina si Dalmatia. 1510-1525. Cristofor Frankapan asaza la Mune §i Seiane morlaci refugiati. 1517. Morlaci refugiati intr./ pe teritoriul Triestului. 1530. Refugiati morlaci, albanezi si greci capAta adapost ripe teritoriile de la Buia §i Cittanova. 1532. Ferdinand I porunceste ca uscocii si deli, care yin din Bosnia, 86 fie asezati ling/ Pisino. 1538. Aloisiu Badoer transport/ in Istria din Banatul Kninului (Banadego) 5000 de morlaci. (Ei nu rämin ins/ acolo). 1539. Ferdinand I distribuie cicilor teritorii intinse in regiunea Carstului si a litoralului istrian. 1539. Doti/ mii de familii de morlaci cer voie sa intre in Istria. Venetia le usureaza transportul. 1540. Colonii de morlaci tree de pe litoralul de ling/ Zara pe teritoriile de la Cittanova, Umago §i Paren,zo.

1 Per la riviera de la Montagna, zoe terra ferma, novamente la Signoria vostra de ducati 20 in 32 havea cresudo ii dacii, per la qual cossa le mazor parte de li Morlachi comenzando da Sclgsa et Segna fina a Fiume hano klk la via per Istria a tuor sali, perche quelli non sono datiadi, et a volerli far retornar ali sali nostri, Ii quali portamo per la riviera ali porti loro, le de necessita tornar el datio a ducati XX, chome era per avanti et etiam datiar Ii sali de Istria che siano pari o veramente poner qualchue gabella su quel de Raspurch a quelli, chue vieno de verso Fiume et Segna per sali in Istria, azo cite non habiano cason de vegnir (Mon. SI. Mer., XXII, p. 137). 2 Tamaro, La Vénetie lulienne . .I, p. 453-459.

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN CROATIA 97

1540: Pe Carstul de la Pinguente §i. pe sesul de la Montoya au fost asezati morlaci. 1541. Morlacii intemeiaza colonii (Radmani, Delich, Prodanich, Rodolovich etc.) IMO Parenzo. 1556. Familii morlace din Dalmatia se fixeazg pe cimpia de la Po la. 1558. 0 colonie de refugiati morlaci se strAmutà de la Zaravechia la Torre in Istria. 1558. Morlaci dalmatini intemeiazg in Istria Villanova pe tarmul canalului de Leme. 1560. Morlaci veniti dinspre sud reimpopu1eaz1 Torre, Abrega §i Fratta. 1570. Giovanni Filippini din Zemonico (1. Zara) aduce 40 familii de morlaci la Sbandati (Parenzo). 1570. Citeva familii de morlaci se asaz5, pe teritoriul de 11120, Valle. 1580.Refugiati din Zvonigrad au fost adusi la Promontore. Alti morlaci delingl Zara se asazA la Marzana, Pomer §i Montiechio (toate lingg, Po la) 1580.Morlacului Zuanne Mina, din Dalmatia, i se d'adurA citeva teritorii laMaderno (Po la). . 1583.Alti morlaci, la Pomer, Montieehio §i. Marzana. 1585.Un num6r de 271 greci, morlaci si croati se asazI la Po la §i In imprejurimi. 1585.Alti morlaci sint adusi la Promontore. 1586.Imigratiuni de morlaci in Istria ;ei se asazI la Marzana, Montieehio, Sissano §i Lisignano (1. Pola). 1586-1587. Proveditorul Salomon instaleaa, greci si. morlaci in orasul Pola. 1589. Morlaci sosesc si se asaz'a pe Polesan, in Valle §i Cittanova. 1590. Proveditorul Memo aduce 25 familii de morlaci la Fratta. 1595. Morlaci colonizati pe muntele de la Arehe (Rovigno). 1599. apitanul de Raspo aduce morlaci pe plminturile pustii de la Buie §i Momiano. La acest tablou, foarte instructiv, trebuie 0, adluggm insI o obser- vatie : cg, in jumAtatea a doua a secolului al XVI-lea, morlacii din Dal- matia nu se mai disting ca o populatie deosebitg, iar vlahii din Croatia, imprktiati de viforul turcesc, se asimileazA de asemenea complet cu croatii. Totusi aceastä afirmatie nu are nici ea o valoare absolutg pentru morlacii din Istria, unde o seam5, din urmasii lor vorbesc si azi limba proprie si unde màrturii pretioase, din secolul al XVII-lea, atesteazA romani-

7. - C. 2925.

www.dacoromanica.ro 98 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU tatea morlacilor si a cicilor pe un teritoriu mai intins decit al istroromi- nilor de azi. Evident ca,' multi dintre ei s-au slavizat numai in Istria. Alte informatii ne yorbesc despre morlacii din Rovigno, care cerufa, In anul 1526, de la orasul Triest, pe al cgrui teritoriu stgteau, un jupan propriu. Ei se luptarA mai in urmA pentru a-I p6stra cu orice pret1. Cind, in anul 1524, Podesta din Mentone instiinta pe cgpitanul din Pisino despre iminenta primejdie turceascg, el bgnuia eh' turcii sint intelesi cu morlacii din Istria2. Mu HA vreme ayufa' sA sufere asemenea ba'nuialI si in alte regiuni, ceea ce, in timp de fazboi, e lesne explicabil. Dar ei isi atraserá ura istrienilor si prin violentele pe care le sävirseau si prin viata lor putin obisnuitl cu ordinea ce domnea In noua patrie3. Incepind cu secolul al XVI-lea, morlacii din Istria apar si sub denumirea de cici. Astfel, In anul 1500 intimpinAm pe un Ciccio da S. Michele di Leme (in districtul Parenzo), aláturi de Ciccio da Segnal. Bidermann Vassilich si Klai6 cred cl prima mentiune a cicilor, cu inteles de populatie deosebitl, se gaseste intr-un zapis al preotului Petru Frag 'Cid din anul 1463, care povesteste ca tocmai atunci oameni de-ai contelui Ivan Frankapan, facind o expeditie pe litoralul istrian, au prAdat ,localitAtile Bogliuno, Vragna si Brest, si cg, in batalia care s-a angajat, au cAzut si cici de-ai contelui Ivan (a 6ie" kneza Ivana 26 ... )5. Acesti cici se mentioneaza apoi adeseori, mai ales in ordonantele orasului Triest (1517) :Chichii, qui habitant in Charsia, apoi : Chichii et Murlachi, qui non sunt amasati ant terrena non habent in territorio tergesti. In 1523 :quod fiat aliqua bona provisio largo modo contra Chichios...6. Intr-o scrisoare pe care Podesta din Capodistria o adreseazA catre triestini se vorbeste si de Chichi detti difurlachi, ceea ce ne serveste ca dovada c'a" ei erau identici cu morlacii7. Un urbariu din anul 1523 cuprinde de asemenea informatii despre noi asezari in Istria ale cicilor si anume in padurea de pe muntele Sf. Joan (Sveti Ivanac) in valea Arsei, apoi In Ladschach (Leke) si Sf. Canzian, cea dintli in Gorita, cea de-a doua in Gradiska2. Despre acesti cici se spune ca -s-au refugiat din Croatia de teama turcilor, dar ca, indata ce se incheie

1 Bidermann, Die Romanen ..., p. 89 n. 2 Mon. Hung. Hist., 31, p. 286. 3 Tamaro, La Vénétie lulienne..., I, p. 446 0 urm. 4 Bidermann, Neue Siedlungen ...,p.366. 5 Mon. Hist. jur. SI. Mer., VID p. 237. Cf. Bidermann, Die Romanen, p. 86. Vassilich,. Sull'origine dei Ciii, p. 60. Klaid, Foulest Hrvata. a Vassilich, op. cit., p. 65 si urm. 7 Bidermann, Die Romanen ..., p. 87 (dupä L'Istria, 1851, p. 125). 8 Ibidem,p.86.

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN CROATIA 99

pace cu turcii, fug iarasi acasal. Totusi, in cursul razboaielor necontenite, care pornira pe drumul pribegiei altei alte noi cete de morlaci, nu mai avura toti deli ragaz a se intoarce acasa, pentrua-sirevedea casele parasite. Dar, chiar in aceasta epoca, in cele dintii decenii ale sec. al XVI-lea, cind populatia flotanta, care, din interiorul peninsulei, tindea spre litoral, apare sub deosebite numiri, avem o marturie clasicasidespre originea cicilor, pe care insasi curtea din Viena Ii identifica cu vlahii. Astfel, cind la 22 octombrie 1538 Nicolae Iuriici scria regelui Ferdinand despre imi- grarile noi, el vorbea in special de vlahii, care la noi se cheama vechi romani (Waliichen, welchebei uns allt Römer genennt sein)", iar regele tinea sa-i rspundi sa faca distinctie intre Rasciani sive Serviani atgue Valachi, quos vulgo Zytschy vocant. .. Evident ca cicii, dupa parerea oficialS,, erau vlahi, iar acestia, dupa opinia generala, descendenti ai vechilor romani. E firesc deci a presupune ctermeni ca cici, morlacii vlahi slut nume deosebite, dar sinonime ale populatiei care ne preocupa in lucrarea de fafa. De fapt, in afara de marturiile citate, se mai pot aduce citeva, pentru a dovedi cdeli s-au refugiat in Istria de .pe acelasi teritoriu pe care am semnalat numeroase colonii de morlaci sau vlahi..A stfel, in 9 aprilie 1529, baronul Nicolae Rauber scria regelui Ferdinand ca a luat intelegere cu toti cicii care cu sapte ani inainte se refugiasera in Austria giin Karst, iar acum s-au intors la Obrovac sub stapinirea turceasca2. Guvernul din Austria de jos scria la 8 februarie 1527 Ca banii Croatiei primisera ordin de a inrola un numar de cici pentru caii cei mici (ein Anzall Tschitschen zu den geringen Pferden in Crabaten3), iar, in 7 ianuarie 1528, dieta din Kraina crezu ce necesar a opune Martolozilor un nurnar oarecare de cici (mit etlichen Tschitschen oder anderen, die nach Modrusch oder Briindl gelegt werden könten, ein gegenwehr wider die Martalosen aufzurich- ten), ceea ce se si executal. Dar in 6 si 9 septembrie 1530 fu oprit atit cicilor din Istria si din Karst, cit i celor din afar./ de tara (ausser Eel& gesessen), a cumpara cereale in Rudolfswörth si in Mottling5,i,aceasta, pentru a preveni contrabanda. Citiva ani mai tirziu se face mentiune de cici in legatura cu uscocii°, care cautau a se aseza in sud-estul Krainei. Dieta acestei provincii propuse in 1538 ea ei sa fie asezati la Starigrad. Aici insa nu fura multumiti : petrecura rau iarna, si de aceea comisarul

1 Bidermann, Die Romanen... ,p. 86-87. 2 A. Ivie, Spomenici Srba u Ugarskoj, I (ed. Matica Srbska), Novi Sad, 1919, p. 19. 3 Bidermann, Forsclumgen ... ,p.366. 4 Ibidem. 6 /bidem. 6 I bidem.

www.dacoromanica.ro 100 VLAI-III NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU regal Erasmus von Thurn prezenta regelui, la 1 iunie 1539, o petitieos cicilor, pentru a li se da terenuri de§erte In Karsti In Istria. Se pare ca cicii nu au fost multumiti nici aici, deoarece in anul urmator o mare parte din ei au fost ademeniti de catre un emisar turc a se Intoarce In Turcia, probabil tot la vetrele pe care le parasiseral. Informatia din urma confirma pe deplin presupunerea ccicii erau refugiati din Bosnia §i din teritoriul turcesc al Dalmatiei. De altminteri, la finele sec. al XV-lea (1490), un martor bine informat, Iacob Unrest, capitan in Carintia, spune in Cronica Ungariei, pe care a compus-o in limba germang c tara cicilor e situata intre Croatiai Bosnia" (Czyschn- landt lig ovischn Wossen nn Krabaten)2. Tot aiciIi mentioneaza §i Kuri- pe§i6, In cunoscutul sàu Itinerar (1530), de§i Ii crede sirbi, care au venit de la Semendria §i Belgrad. Sirbii, cicii i martolozii fug din Bosnia spune el din pricina contributiilor grele q,i a stapinirii nesuferite3. Imprejurarea cdocumentele Frankapanilor, care, In jumatatea a doua a secolului al XV-lea, mentioneaza de atitea ori pe vlahi i pe morlaci, nu cunose totuqi pe cici", ne face 0, credem ci aceasta denumire, ca §i cea de morlac ori chiar de vlah, a fost data de cercurile oficiale, aici cele austriacei triestine, populatiei, care 8-a, refugiat In jumatatea 1ntii a sec. al XVI-lea In Istria, Karst, Krajna i Gorica. Din aceea0 Bursa s-a, incetatenit apoi §i termenul4 de Tschitschenboden", cum cu un secol mai inainte cancelaria venetiana introdusese termenul de Morlacbia" pentru teritoriul locuit de morlacii din Croatia. De altminteri termenul de cici e inlocuit, in secolul al XVII-lea, de catre episcopul Tommasini, cu Morlacchi, iar Carmelitul Fra Ireneo della Croce5 spune lamurit c, cicii se numesc in limba lor ru men.7). Insemnam, in fine, ca faptul relevat de P. Skok, dupa care populatia slava a Istriei de azi se Imparte In vlahi §i bejzake6, Ii gase§te explicatia in contopirea vlahilor cu slavii.

1 Bidermann, Forscluingen .. p.366. 2 Klaid,Poofest Hroata, III, p. 18. 3 Rad., 56, p. 162, 164. Rinerarium Wegrayss Kun. May. potschafft gen Constantinopel zu dern Tiirkischen Keiser Soleymann. Ano 1531. 0 noul editie, la Innsbruck, 1910.In aceasta din urma, cicilor li se zice (Zisttzn). Cf. Kadlec, Vala§i a Vala§ske Prdoo (Praga, 1916), p. 7 si n. 3. Bidermann, Forschungen. . p. 370 si 375. 5 A. Tamaro, La Venetie Iulienne..., I, p. 442. Celelalte marturii se vor cita mai jospe larg. Originea numelui cki rämtne necunoscutá. Ea poate fi redusä la slrbo-croat eiea frate mai bátrin, unchies, badea", dar mai probabil la numele unei persoane (Cf. Pasculus Chichio) care va fi fost seful vreunei semintii a vlahilor. In Mon. Hist. fur. SI. Mer., V1, p. 60 si 61, am gäsit numele eitie, iar In Naselja (Cvijié), urmátoarele denumiri :eieavica (I, 95, 194, munte In Donje DragaCevo), eiëino Brdo (III, 627, In Ibar), Oieevo (II, sat 1. Trebinje), In Jadar de asemenea un Okovac (IX, 701). Un eiteoo se gaseste la n.-v. de Imbinarea Moravelor. P. Skok crede a gasi In el redublarea lui ce, prin analogie cu denumirile glokaoci, kajkaoci (Glasnik skop. ue. dr., III, p. 298). 6 Glasnik skop. naulnog draka, III, p. 297.

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN CROATIA 101

Incheierile noastre nu se contrazic cu rezultatele la carea ajuns M. Malecki in studiul sgu despre limba eicilor. Autorul dovedeste hotgritor cg cei mai multi cici din Karst erau slavizati in momentul cind s-au deplasat in Istria (sec. al XVI-lea), vorbind un dialect gtokavian", cu puternice influenteCakaviene". Ei au venit din asa-zisa regiune Zagorja, sau chiar de pe coastele Dalmatiei. Mu lt mai vechi colonisti au fost insg, cicii, care apartin la tipul buzecki", 0 care s-au slavizat in Istria si vorbese, de aceea, un dialect 6akavo-slovenl.

Vlahii se impriistie 0 se slavizeazg

Nucleul de vlahi care a izbutit a se inchiega in secolele al XIV-lea 0 al XV-lea pe un teritoriu ce se intindea cam de la gura Cetinei ping la Fiume, s-ar fi intgrit fgrg indoial'g' tot mai mult, dacg vijelia turceascg nu ar fi produs si acolo mari prefaceri politice, sociale i etnice. Indeosebi ngvglirea osmanilor a fost pentru vlahi ea un puhoi care urneste 0 pietrele mari, rupe trunchiurile bgtrine, sterge si acoperg orice urmg de viatg civilizatg. Dar pe cind vlahii dintre Cattaro si gura Narentei dispar din documente, dupg cucerirea turceascg, Inca* in jumgtatea a doua a secolului al XV-lea, pe cei din Croatia ii ajunge aceastg tragicg soartg abia in jumgtatea prim./ a secolului al XVI-lea. Este probabil cg incursiunile si prgdgciunile turcesti au urnit din loc pe pgstorii vlahi din Serbia si din muntii Dalmatiei indatg dupg catas- trofa de la Cosovo. Presupunerea aceasta o confirm/ informatiile raguzane din anii 1389-1390. Dar e probabil cg tot atunci grupe mai mici si mai mari de vlahi au inceput sg pgrgseascg si teritoriul primejduit din Herte- govina, pentru a-si cguta refugiu ori in Croatia, unde de fapt elementul vlah se intgreste prin aceasta in asa mgsurg, inch e capabil de expansiune, ori In preajma oraselor de pe litoralul dalmatin, spre care tindea, dupg cum am vgzut, 0 populatia din tinuturile mai bogate ale Croatiei. Dupg cgderea Bosniei (1463) turcii pradg de mai multe ori regiunile croate, in care stgteau si vlahi (1468, 1491, 1517)2. Banatul de Srebrenica si cel de Iajce al regelui Matei, care trebuiau sg pironeascg pe loc inaintarea otomang, n-au fost in stare sg se mai menting. In 1513 turcii atacg cetatea Sinj, care izbuti a se salva atunci, cgzurg insg in miinile lor cetAtile mai mid ta6vina, Nutjak 0 Vir. In anul

1 Lud Slowianski, I, 1919 : M. Malecki, Gwary Ciciów a ich pochodzenie [Graiurile cicior 0 originea Mr], p. A. 45A. 48. 2 N. Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches, vol. II, p. 145, 152, 264, 322, 393, 405.

www.dacoromanica.ro 102 VLAHII NORD BALCANICI IN EVUL MEDIU

urmgtor ocuparg cetatile Karin si KOrlat, dintre Zara 0 Ostrovita. In anul 1522 czur i cetgtile Knin (1522) deodatg cu Scardona, 1111523, Ostrovita, iar in 1524, 0 puternica fortgreafg Sinj. In ajunul bgtäliei de la Mohaci intreg teritoriul situat la sud de Velebit, in afarg de petecul de pgrnint ocupat de venetieni, apartinea turcilor. Croatii abia mai tin acolo cetatea Clissa, in apropiere de Spalato,i Obrovat, la poalele sudice ale Velebitului, lingg, apa Zrmánjei. Dar turcii iaui la nordul Velebitului doug cetgti, UnacsiRmanj, de unde stgpinesc teritoriile din Krbava Lika si Gackal. De aceea se refugiazg in toate directiile populatia croat i vlahg din aceste teritorii ocupate : spre Slavonia, Carniolia, Carintia, Istria si spre litoralul scutit al oraselor dalmatine. Locurile rgmase deserte, dupg' ei, sub turci sau croati, le ocupg, alti pribegi, veniti acum din interiorul peninsulei de sub stgpinirea turceascg,. Acesti nou veniti se numesc in documentele din sec. al. XVI-lea de regulg Valachi", mai rar Rasciani sive Serviani", sau, fiindcg s-au refugiat din tinuturile ocupate de turci, siPrebezi" sau Uskoci,"2. Acum nu se mai face distinctie intre acesti nenorociti bejenari, care deodatg, cu pgmintul vechi 0-au pierduti limbai caracterul vechi3. Dupg ce au plecat algturi de cetele de croati, care ii covirseau cu numgrul sicu care impreung cutreerau regiuni curat slave, unde Ii cgutau Mc spre a se aseza, procesul de asimilare a vlahilor din Croatia s-a terminat in mai putin de doug generatii. Astfel trebuie sg, renuntgrn a mai vedea in vlahii (rnorlacii, uscocii, martolozii) din veacurile al XVI-lea 0 al XVII-lea o grupare deosebitg. Fireste c erau intre eii urmasi de ai vlahilor romanici din evul mediu", ne spune Klaid,i trebuie sg-1 credem pe invgtatul istoric croat care cunoaste marea intindere a elementului vlah in regiunile pustiite4, dar ei probabil erau in cea mai mare parte slavizati. Documentele din aceste doug, veacuri (al XVI-lea si al XVIT-lea), care vorbesc despre vlahi, sint tocmai de aceea foarte numeroase. Misca- rea populatiunii care 10 cautg refugiu dinaintea turcilor mai intii, apoi, dupg infiintarea granitei militare, hgrtuelile necontenite, in cursul cgrora vlahii" joacg un rol insemnat, au dat destul lucru oficialitatilor croate,

1Klaié, Poujest Hrvala, III, 1, p. 4 si urm. 2 Cetele turcesti care nu primeau plata, ci numai o parte din prada (unbesoldle Tiirggen und Valachen) se numeau Martolozi (de la cuv. grecesc armatolds granicer inarmat). 3 A se vedeai urinatoarele lucrari mai noua Naselja,: 18, Dr. Iosip Mal, Uskotke Seobe i Slovenske Pokrajine [Migratiunile uskocilori regiunile slave], Ljubljana, 1924 ; Naselja, 21, Dr. Al. Ivid, Migracift Srba u Slavonija [Migratiunile sirbilor in Slavonia], Subotica, 1926 si Dr. I. Erdeljanovid, 0 poreklu Bunjevaca [Despre originea bunjevatilor], Belgrad, 1930. 4 Klaid, Poo/est Hrvala, VI, 1, p. 25.

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN CROATIA 103

-ungare §i austriace. Totu§i dintre miile de documente care vorbesc acum despre vlahii din interiorul Croatiei §i din Slavonia, unde s-a constituit din refugiatii turci o Vlahie Mica (Ma la Vlagka, Parva Valachia, Kleine Wallachey), nu gasim nici unul care 0, fi pastrat urme sigure despre romanitatea Mr. Ivió constatal, ca, in arhiva Curtii din Viena, cam ping, la 1590, ref ugiatii se numeau mai ales pribeggen §i profugae, iar de atunci incoace, tot mai des Valtachen. Deoarece Ins/ ace§ti vlahi" erau de religie ortodoxa §i Curtea austriaca ii nume§te foarte des rasciani, Ivié crede ca ei erau sirbi care In acea vreme populau Slavonia. Aducem §i noi citeva exemple pentru a dovedi cele spuse :Dieta croata hotara§te in 1565 ut cesarea maiestas Wolahos vel Wzkokos in bona claustri Lepeglava inhabitantes ne patiatur. In 1567, tot Intre actele dietale se vorbe§te de profugi Walachy vet Rasciani, iar in 1574 se pazesc muntii Hochywrya et Medwednycza contra Walachos martholoczy vocatos. Un fran- ciscan dalmatin afirma2 in anul 1575 ca turcii au luat multos captivos Dalmatas seu Sclavonos Morlacoschristianos usque ad 500.Comitele George Zrinyi scria la 14 septembrie 1602 catre imparatul Rudolf quod proxime decessor generalis capitaneus Carolstadiensis ex ditione Turcarum quosdam Walachos seu Rascianos educens, locavit in avitica mea desertaqua possessione Goymerye vocata. De aceea apoi, incepind cu 1595, episcopul acestor refugiati se nume§te permanent episcopus Rascianorum sive Va- lachorum. De aceea, ca sa terminam aceasta serie de citate, nu se face nici ,o aluzie la specificul acestor vlahi nici in corespondenta atit de interesanta a lui Rafael Levakovié, un misionar care §i-a desfa§urat activi- tatea chiar intre ei3. Totu§i urbariile din sec. al XVI-lea §i al XVII-lea, in care se oglin- de§te viata taranilor legati de proprietatile magnatilor, mai tradeaza prin citeva resturi de organizatie veche originea vlahilor, care §i-au pastrat ping, tirziu o situatie exceptionala. In cuprinsul posesiunei apartinatoare <1658) la cetatea Bosiljeva (a, Frankapanilor), astfel de situatie exceptio- nall aveau4 : 1. Vlahi Ponikve, 2. Popovo Selig6e, 3. Vitunj §14. Novi Vlahi u Dubravi. In afara de obligatiunile obi§nuite §i cele militare, ei mai dadeau anual ierbarit, dupà o silt*/ de oi, cite doua (na leto travarinu od sto ovac po dvi). Numele sint toate slave : Obad Vidnjevid, Mileta Knisid, Tomo Lalié, Tomo Divid, Mihai Jurjevió, Vukovoj Radatovid ; numai In Popovo Seligóe s-a mai salvat un Radul Perié. Vlagki sinovi, 1 A. Ivie, Seoba Srba i Ugarsku..., p. 10. 2 Mon. SI. Mer., XXIII, p. 313. Celelalte mentiuni aduse aici shit a se cduta In Mon. SI. Mer., 39, p. 117, 163, 248, 413. Mon.Hung.Hist., 29, p. 294. 3 Starine, XX, p. 22-33. Ot. Rafo Levakovid, Vlasi u Hrvalskoj god. 1641. 4 Mon. Hist. jur. SI. Mer., vol. 1, p. 328-329, 348.

www.dacoromanica.ro 104 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU copiii vlahi, care in 1666 obtin de la contele :Nicolae Erd6di pgmint, vie §i finate in Hotnja, cu indatorirea ca sg, dea in fiecare an cite un ducat §i. sg serveascl cu sabia §i pura, sint farl indoial5, descendentii bunilor oiteni vlahi din Banatul croat. Lopagid spune ca. vlahii din Vitunj au fost adu§i din Petrovopolje de chlre contele Gaspar Frankapan in anul 1639, deci din tinutul Cetineil. In comunele Iwanoweé, Razopanyk §i Prylezye Inferior et Superior, au fost adu0 vlahi (20 km de Karlovac), tot din Velebit, §i. anume Wolaki de Muskowcz, dupa," anul 1530, de cgtre contele Nicolae Zrinyi §i. Stefan Frankapan. Numele lor sint, in afafa, de dou6, toate slave : Mihovil Sestri6 Matko Suranovid, Iandrija :.Basarovid, Radi Ze Ckovid, Radivoj Subagid, Joan Strahajevid, Milid Dubrovié, Iuraj Zelenkovi6, Petar Zelenkovid, Inraj Dumid, Matija Kolan, Tomag Sestrid etc. In 1558 se pomene§te §i un Ioan Buni62. Cam in anul 1530 nobilul Ivan Kobasi6 de Brekovica a inceput sa.' colonizeze In jurul cetgtii 2unaberak (Sichelsburg), pe care o detinea, o seam& de Uskoci, care In documentele contemporane se numesc pribeg seu Volahe sau ungure§te :Török olcihokat, pribégeket (1530) §i se spine de ei : qui salierunt de Thurcis ; qui de Turcia ad partes Christianorum profugiunt. Dupg, moartea lui Ivan Kobasi6 (1533), regele Ferdinand era', la 2umberak un capitanat, in care acord'a (1535) un privilegiu §i. la trei Uscoci despre care se spune cA, au venit din Bosnia (auss Bossen)3. Cam tot in aceegi vreme, 1533, se pomenesc uscocii §i pe teritoriur c6pit'aniei din Segna, nude mai tIrziu §i-au cl§tigat o deosebia faiml. Este probabil a 0 intre uscoci era un numAr oarecare de vlahi sau morlaci, fiinda ei se confund6 uneori cu ace§tia4 : Volahos vel Uskokos. (1565), Vollachos seu Uschoccos (1629). Intr-un dialog al lui P. Sarpi, scris in sec. al XVII-lea se spun urm6toare1e5 : Hebbe anco li martolossi, huomini. Cristiani della Greca credenza, habitati ne gioghi ellda Morlacca, et ivi presso onde anco Morlachi s'appellano et Vlachi, e forse anco Sochi finissimi ladri, che danno la parte de frutti a Turchi, significando Mortolos in schiavonia lingua et albanese: asassino da strada...Evident, m'arturiile contemporane epocei de asimilare a elementului vlah in Dalmatia, fall informate, confunda. denumirile atit de variate.

1 Mon. Hist. jur. SI. Mer., vol. 1, p. 67. 2 Mon. Hung. Hist., 30, p. 3-5. 3 Ibidem, 35, p. 443 0 Klaie, op. cit., VI, p. 25-26. 4 Mon SI. Mer., 39, p. 117 §i XXIII, p. 384. 5 Starine, IX, p. 200.

www.dacoromanica.ro VLAHII DIN CROATIA 105.

Vlahii §i morlacii, astfel rasfirati, se pierdura in curind in mijlocuI slavilorl.Numai resturile lor din Istria, despre care am vorbit, §i-au pastrat limba §i specificul lor. Totu§i,lin Dalmatia crescu importanta morlacilor in a§a masura, incit in cursul secolului al XVI-lea Ii gasim pe toata coasta dalmatina. Dar ei nu mai erau morlacii veritabili de odinioara. Refugiati din Serbia, Bosnia §i Efertegovina, unii din Croatia, ii s-au ata§at in cete mari. Amestecati acum cu populatia covir§itoare slava, dupa ce 10 pierdusera situatia exceptionala in care au trait mai multe veacuri, vlahii s-au slavizat complet ping la finele secolului al XVI-lea. Probabil c0 in Dalmatia se vor fi pastrat mici insule in care se va fi vorbit in limba lor timp indelungat Inca, precum pare a ne dovedi autorul anonim al scrierii despre Dalmatia. Dar ace§ti vlahi nu mai sint remarcati de nimeni. Nici chiar venetienii care i-au studiat mai de aproape nu mai fac distinctie intre eii populatia slava. Dimpotriva, sub morlaci se inteleg acum toti locuitorii slavi de pe litoral. Giovanni Battista G-iustiniano2, care a fost sindic in Dalmatia in anul 1553, descrie in Itinerarul" sau toata Dalmatia supusa Venetiei. Morlacii aduc la Zaraspune acest excelent cunoscator al vietii de pe litoral bucate, 11n, paturi, cordovan, miere, ceara, ro§iei brinza. Locuitorii din Zara le dau in schimb : pline, carissi, zahar, uleiuri, vinuri, ceara alba 0 tot felul de coloniale. Veniturile acestui negot se urea anual_ la 13.000 14.000 ducati". In ora§ sint 1180 case. Tinutul sau are putini locuitori §i paminturile zac necultivate. Imprejurimea deci nu-i capabila a alimenta pe ora§eni, ci accasta o fac istrieniii morlacii..., care acorda proprietarilor a patra parte din paminturile cultivate de ei. Averea mai pretioasa a acestor tarani (contadini) e pusa la adapost in Zara. Ei nu tin la dInii, prin satele lor, decit putine lucruri, din pricina primejdiei turce§ti. Tocmai de aceea averea lor consista din vite pe care, cum spun ei in§i§i, le pot mina unde le place... In razboiul din urma s-au devastat multe sate, astfel ca din cele 280, cite erau, n-au mai ramas decit 96, §i dintre acestea 85 sint prea mici, deoarece un sat nu are mai mult ca 5-6 case. Pe insule se era 33 de sate. In itinerarul lui Giustiniano gasim apoi cam ace1ea0consideratiisi cu privire la morlacii din Sebenico §i Tra43. Teritoriul ormului Sebenica

Dupd Bidermann, In Mittheilungen des historischen Vereines fiir Steiermark, XXXI,. (Graz, 1883), staturile din Stiria acordarh, In anul 1537, o scrisoare de recomandare lui Vido Vlahi" (p. 8). 0 colonie de vlahi cunoaste B. la Warnsee, unde la 1597 se mentioneaza un Blaz Wugula (p. 16), iar In Skok pomeneste o familie Radolie, alta cu numele Turk (p. 24, 34). DuTA Valvasor, vlahii din Carniolia vorbeau sl la 1540 romIneste" (Tamaro, vol. I, p. 442). 2 Mon. Sl. Mer., VIII, p. 198. 3 Ibidem, p. 203, 205, 208-209.

www.dacoromanica.ro 106 VLAHII NORD BALCANICI IN EVUL MEDIU avea jur-imprejur morlaci, iar Ioannes de Quarzonibus spunel (1557) ea, morlacii turcesti detin pe acest teritoriu nu mai putin de 32 sate. La Trait, pentru ca 8'6 ajungi la morlaci, trebuia sa' treci peste zona muntilor2. Comertul morlacilor cu orasul Spalato 11 evalua Giustiniano cam la 24.000 25.000 ducati anual3.° Caravanele morlacilor, care veneau sincarce sarea, minau cite- odat5, si 500-600 de cai, ca la Sebenico, unde s-a cldit, in afarl de zidu- rile orasului, un depozit, pentru a nu lása sintre in ora,5,; deodata, prea multi rnorlaci4. Pe insula Pago treceau morlacii, cite 100, 200 ori chiar 300 de insi, pentru a lua cu forta sare5. In vecinAtatea insulelor Brazzai Arbe se gAseau de asemenea mor- laci6. Vorbind de orasul Nona, Giustiniano ne d5 o descriere interesant57. Partea nordid, zice el, e frumoas5i umbroasà, fiind foarte multi arbori si mai sint acoloi pkuni foarte verzi. Toti locuitorii se numesc morlachi, ....Se hrAnesc cu laptei brinza. Toatà averea lor consistà din vite. Ei sint un neam de religie sirbeasci eretici supusi de ai turcilor". Precum se vede, populatia vlahg, sau morlacg din Dalmatia, dupa' cesi-apierdut limba, si-a pAstrat totusi, impreung, cu numele säu,i ocu- patiile de mai inainte. Tot ei au riimas negustori i chirigii, care se impkau cu toate stApinirile. Antonio Diedo, sindic si sot cu Giustiniano, spune5 cA dad, s-ar suprima comertul morlacilor cu dalmatinii, acestia ar muri de foame :Morlacii aduc necontenit bucate, brinza, drnuri, miere, cearä, lInS, postavuri brute, diferite piei etc. si iau in schimb sare, peste murat, postavuri, uleiuri, eoloniale, zahar, cearl aiM i alte m'arfuri". Asadar, din jurnAtatea a doua a secolului al XVI-lea, cuvintele vlah gimorlac, dupg, ce nu mai indicau specificul etnic al unei populatii, si-au schimbat, de mai multe ori, intelesul. Astfel in Dalmatia vlah insemna Oran", cum arata Vuk Karad2ié in dictionarul slu si cum in 1672 o spune clar Dr. Simon Gliubovaz in Storica dissertazione del Contado e

1 Mon. Sl. Mer., VIII, p. 203 si XI, p. 93. 2Ibidem, p. 209, 210. 3 Ibidem, p. 215216. 4 Ibidem, p. 205. 5 Ibidem, p. 260-261. 6 Ibidem, p. 219, 258, si XI, 22. 7 Ibidem, p. 253-254. 8 lbidem, XI, p. 3. Observ aici, di In Pravoslavna Dalmacija de episcopul Nikodim Milal (Novi Sad, 1901), p. 169 se reproduce parerea lui Vinjalié : L'anno 1527 f a' la prima voila, .che i Vlassi, ora delli Morlacchi, professanti ii rito greco, si stabilirono in Dalmazia, doe nelle parte della Liburnia e lapidia, che per avanti erano abitate dai Croati, i quali erano tutti di rito latino. Cf. p. 149 unde Vinjalió II numeste vlassi pastori. 0 altä cronicd dalmatinä vorbeste la 1394 : Motte nouve turbe di Vlassi (Morlacchi) per sotirarsi alle sopperchierie dei Turchi, abbandonano la parte montuosa della Bossina dove esercitavono la pastorizia, discendeno in Dalmazia e si sta- .biliscono fra i moult fin presso il mare. Cf. op. cit., p. 149.

www.dacoromanica.ro VLASIIIDIN CROATIA 107

Yerritorio di Zara : Acum toti taranii (abitanti della campagna) se numese -vlahi (Vlassi)" Acelasi inteles, tgranul slay din Dalmatia", 1-a avut §i cuvintul morlac, ping in secolul al XIX-lea. La scriitorii raguzani din secolul al XVI-lea si al XVII-lea vlah inseamna mai ales pastor". Dar §i ordsenilor de origine romanicd din Dalmatia li se spune de catre populatia slava Vlasi. Mahomedanii din Bosnia numese vlahi, ping astgzi, pe fiecare cre.stin, indeosebi pe taranii crestini, iar croatii catolici numeau viczhi pe arbii ortodocsi care s-au refugiat in Croatia si Slavonia2.

intinderea arziirilor vlahe din Croatia Facind o reprivire asupra asezarilor vlahe din intreg cuprinsul Croa- tiei si al litoralului sau, trebuie sa remarcam de indata cei nu silt mentionati totdeauna dupg asezgrile lor, ci mai ales ca colectivitati plasate in anume regiunii conduse de anumiti cgtunari. Astfel, spre pildg, vlahii de pe valea Cetinei erau rasfirati pe intreg cursul acestui riu, de la Vrhrika ping in muntii Mosor. Indeosebi se pomenesc la Vrhrika, pe Petrovo Polje, la Sinj si linga cetatea Nutjak, iar pe soseaua care duce de la Spa- lato in valea Cetinei, in preajma cetatii Klis. La Vrhrika sint mentionati vlahii Tuliói. Linga Sinj era Koprivno, in care cunoastem vlahi, ca si In silistea sa Lovazi6i. Toate aceste asezgri erau legate de Neretva, in nordul cgreia ii pomeneste un document din anul 14083. La Poljica sau in imprejurimile acestui oras ei Sint amintiti Inca' in veacul al XIII-lea (1285), and atacg pe raguzanul Ratcus Obrati. In preajma cetatii Knin trebuie sá presupunem, de asemenea, un .oarecare numar de asezari ale vlahilor, care vor fi atins valea riului Krka pina la mare. Intre Krka si Zrmanja am intimpinat neamul lui Silan in VidCeselo. Lingg apa Zrmanja si in preajma cetgtii Obrovac au existat ping tirziu asemenea asezgri, dintre care cunoastem una cu numele Pra.4- Jevica. Cele doug catune pe care le-a rapit contele Kurjakovid dela Nelipici, erau situate probabil in partea sudica a jupei Krbava, unde vom aseza si tunu1 lui Brayk Merucich. Dintre vlahii din Lika amintim pe cei de pe proprietatile Mogoro- viCilor si indeosebi pe vlahii de la Ostrovica, iar in apropierea lor, in Igrischya, pe vlahii numiti Sugari. In muntii Velebitului erau mai numerosi 1 Bidermann, In Oest. Ung. Revue, 1888-1889, p. 154. 2 Kadlec, Valai a Valaske Prdvo, Praga, 1916, p. 1i urm., unde se citeazA toatA lite- cratura acestei probleme. 3 Tamara, La Vénitie Julienne..., II, p. 495, dupa Bulletino di arheologia e storia dalmata, XIX (1896), p. 46.

www.dacoromanica.ro 108 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU tistim cg in Celopeka, Nadbrdoi Soz li Bog erau invecinati cu cgluggrif de la biserica Sf. Ioan, aproape de Medak. Din aceste asezgri vlahii au coborit In curind inspre litoralul dalmatin. In jurratatea a doua a secolului al XIV-lea, ei se pot urmgri Rugg Trait (Tragurium), unde iernau regulat cu turmele de oi, iar la inceputul sec. al XV-lea apar si la Sebenico i in preajma orasului Zara, ping la Nona- unde erau emigranti din Srbava. Infine, tinutul situat spre vest de Velebit, care se numea Podgorje, era incg in secolul al XIV-lea plin de vlahi", dupg expresia lui Lopa§i6. Noi i-am cunoscut la Starigrad §i Karlobag. Pe litoralul ce se intinde de la Senj pin'g' la Fiume, asezgrile vlahe slut mai tirzii, cgci ele se intimping numai in a doua jumgtate a. sec. al XV-lea (Buccari, Tersatto, Eedenica). Trecerea vlahilor de pe litoral pe insule se poate urmgri in cazul Vegliei, unde Ii ggsim destul de curind rgspinditi pe intreaga ei supra- fatg, la Ba§ka, Dobrigno, Dubcdnica, Poljica §1 Castelmuschiol. Unii au izbutit acolo, gratie numgrului mai mare, sg-si conserve limba ping in a doua. jumgtate a secolului al XIX-lea. Dar stim cg in secolul al XV-lea ei an cgutat sg se refugiezei pe celelalte insule dalmatine, unde nu II s-a pierdut urma cu desgvirsire. Ancheta lui Lucijan Marcid, intreprinsg In insulele. din fata Zarei si a Sebenicului 2, este foarte instructivg. Toponimia de acolo aratg multe nume romanice, dalmatine sau italiene ; dar, intre ele, existg citeva al cgror caracter ni se pare mai presus de orice indoialg. Indoielnice .sint : Antulov (riu inepurine ;suf. -u/ e specific) ;Matulió §iMatulov (mai multe numiri, toate de riuri) ;Mikuliô (riu in Ista) Mikulidin (mai multe riuri sint asa numite) ;Titulió (riu In Tkun) ;. poatei Bur6ul, Vidulió, Karstul, Ri6ur§i altele, dacg tinem seamgcit in zona aceasta influenta italiang este foarte puternicg. Forme sigure romanice ni se par insg :Dumboka (mai multe nume de poienii riuri ;. cuvintul are fonetism bulgar, explicabil numai prin vlahi), Ma6ukat, Ma6ukatin (ambele numiri de riuri ; de la rom. mdciucci, dupa' cum a. bgnuit Puscariu, care vorbind. de Ma6kat din Rudnik, Stud. Istrorom., II, 288, presupunea la baza lui forma mdciucat); Mundel (rom. muncel < lat. monticellus ;In Dalmatia o variantg Monde, Puscariu, op. cit., .291).. Mrljane (sat in insula Pasman, de la rom. mnlan, termen pastoral rgspindit de vlahi. Cf. numele unui vlah _211r1 jan in docurnentul de la Prizren).. Urme de vlahi pgstrate direct de populatia slavg sint putine :Vlahov. 1 P. Skok este de pArere ca vlahii din Veglia shit originari din Velebit. Ca probä aduce. numele Gerd, Gerdooié, existente In apropiere de Dobrinb pe Veglia: numele Scalich, pe Veglia, Zgalie, iarBahliaIn Poljica se numesc Bajeiéi (Glasnik skop. nau6nog dr., Mr p. 295). In Pol- jica Skok constatá supravietuirea termenului cunastra rom. corastd". Naselja, 26, p. 511-586.

www.dacoromanica.ro VLAI-III DIN CROATIA 109 giVlakió (cite dual riuri poart6 acest nume). Pot fii romanice : Arat Qun riu In Mali Iz), Vaka (insulg lingI 2ag1ava), Longa (insura in Brbinje) §iKursar (riu in Sepurine). Lucijan Marció e de pArere ca, de la vlahi au famas1 numele frecvente In onomastica insulelor dalmatine : Blasul, Zaul, Vitula, Fizula, Radula, Kazula i Franula i toponimicele Bovkule, Cavatul (oinsura),Kreul, Bisage (mai multe insule), Daina (o insulä ling Kornat)i Duainka (numele unei insule). Caracterul romanic alacestor din urm6 ni se pare insA cu anevoie de dovedit.

1 Op. cit., p. 530.

www.dacoromanica.ro VIATA 5I FORMELE DE ORGANIZATIE LAUNTRICA A VLAHILOR

Conditii sociale la vlahi Vlahii erau proprietari de oi, vitei cai in rindul intii, am pute& spune aproape exclusiv. Totu§i in Serbia se gdseau intre ei citiva care posedau pdmint propriu §i de aceea erau datori sdea bir din bucate sau din yin, cum reiese din hrisovul regelui UroA Milutin, cdtre mdrilstirea Ililandarului (1302-1309). Alti vlahi dispuneau de sate, cum dovede§te ,,legea vlahilor" din hrisovul mdndstirii Banja. Ace§tia erau obligati sd coseascd fin, cite trei zile, dar numai aproape de domeniul mAndstirii §iapoi sd, transporte in fiecare an cite un car de griu i unul de yin. Dintre aceOia se vor fi recrutat §i vlahii care, potrivit cu legea de la Sf. Arhan- gheli, erau obligati a contribui cu munca lor la constructia de cetdti (gradi da napraljaju). Nu vom considera insd, urmind pilda lui Kadlec, pe maie§trii fierari din cdtune drept meseria§i. Proprietari de cai, vlahii nu s-au putut lipsi, de sigur, de potcovarii atit de necesari chirigiilor, care plecau adeseori pe drumuri indepdrtatel. Nu vom insista nici asupra calitdtii de nobili a vlahilor mentionati In 1280i 1296 in hrisoavele reginei Elena §i ale regelui Ura Milutin, de§i interpretarea lui Jireèek e concludentd. Dar, in 1343 se pomene0e cu numele un vlastelin (nobil) Radul din Strumica, in donatia fácutd mandstirii Ifilandar. Considerind vechimea elementului vlah din Serbia, nu ar fi prea surprinzdtor ca unii dintre vlahi sfi izbutit a se ridica in rindurile nobilimei. Asemenea oameni capabili au fostBalEidii,

1 Kadlec, Valagi a Valagske Prduo, p. 144-145, fierarul Ruddl In hrispvul de la Banja Alti asemenea maistori : Lejk Sluparevié, Miho Bradel 0 Marco Feëor, tori prisäcari.

www.dacoromanica.ro FORMELE DE ORGANIZATIE A VLAHILOR 111 proveniti dupa, Jire 6ek din vlahi, care au jucat timp de un secol un roI insemnat In regiunea dintre Scutari 0 Zeta'. In ceea ce prive§te conditia sociala a vlahilor din regatul lui Nemanjar hrisoavele de la Banja si Daani fac deosebire intre voinicii calátori. Cei dintii se gaseau, fara, Indoia1, intr-o situatie mai favorabila, §i sint identici cu poklonnici din documentul de la Prizren, care in afara, de daru- rile obi§nuite, obligati a le da manastirii, aveau dreptul a se zeciui singuri. Intr-un document al regelui Stefan ITro§ II (1300) eatre manastirea Sf. Gheorghe de linga Skoplje, se doneaza un sat2, in care Manota, ginerele lui Dragotina, avea sä lucreze mangstirii dupa legea voiniceasca", §i anume sa nu i se impovareze calul, nici spoarte sarcini". Institutia,- voinicilor" ( = soldati) este fara indoiala o reminiscenta a stapinirii bizantine, care §i-a pierdut insa functiunea ce a avut-o odinioara §i a continuat sexiste numai In numele unei categorii sociale. Jire6ek spune despre ei c erau oameni liberi ; voinicii vlahi insä apar legati de mandstire §i obligati totu§i la unele munci. Vlahii dildtori (kjelatori, de la cuvintul rom. cdldtor, din cale < lat. callis) erau obligati a presta toate serviciile in legatura cu pastoritul, a-§i da caii pentru transporturi si a indeplini serviciul de chirigii ai statului sirbesc. Din modificarea pe care a adus-o tarul Dugan textului original al hrisovului de la DeCani, se vede cerau considerati In aceeasi treapta sociala ca §i meropii, adica taranii sirbi legati de glie. Numele si 1-au luat de la ocupatia lor, cad erau ve§nic in calatorie §i probabil inea sub bizantini au fost considerati ca o categorie sociala. De aceea sub Vlahoi oditai pomeniti de Cedren, Inca la 976, in regiunea dintre Prespa §i Ohrida, nu se pot intelege decit ace§ti vlahi calatori", a caror patrie era in regiunea, dintre Prizren, Vranje si Morava apuseana, §1 nicidecum aromini, la care nu intilnim niciodata o asemenea denumire, nici pentru chirigii §i nici pentru clasa sociala asemanatoare. Este meritul lui JireCek ca a recunoscut, cu o deosebita agerime, originea numelui 0 a facut posi- bird identificarea vlahilor calatori. Valea Cetinei §i a Zrmanjei erau aconaodate pentru agriculturä, ca si litoralul dalmatin, care forma posesiunea oraselor. Vlahii asezati acolo, in jurul cetatilor, aveau §1 pamint de cultivat, cum erau spre pilda Silä- ne§tii din Vid"deselo ori catunarii Nelipiéilor, intre care unii dispuneau de sate. Rolul pe care 1-au avut vlahii in Banatul croat nici nu s-ar pricepe C. Jirdek, Geschichte der Serben, I, 424 ; vezi si M. Sufflay, Srbi i Arbanasi[ Strbiisi Albanezti], p. 127. In Giuraaevci (De6ani, 1330) se aminteste intiia data un Barba( Baffle. gufflay afirma :BaMidiistnt de origina romtna sau vlahd, vorbesc ca albanezii, poseda o cancelarie sirbeasca si se considera bastinasi In imperiul sirbesc". 2 Zak. Spom., p. 614.

www.dacoromanica.ro 112 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDW

bine, dad, n-am admite, din capul locului, intre ei o categorie de tarani cu bunastare materiala. Mentiunea de morlaci sau rustici" de &are capitanul din Sebenico in 1465 dovedeste lamurit afirmatiunea noastra. Astfel Vigan Dubravad, un vlah de seama, avea sub cetatea Sinj (1436) o proprietate cu pamint, vii, gradinii finat. Vlahii din preajma lui Castehnuschio pe Veglia primisera de la Ivan Frankapan pe linga pkuni sipamint arator (zenaje oraMe). Exemplele, daca ar fi nevoie, s-ar mai putea inmulti. Dar organizatia civi1i militara a populatiei vlahe din Croatia contribuie cu infor- math atit de bogate, incit ele lumineazi problema aceasta in mod suficient1.

71Legea vlahilor" din Cetinai alte citeva documente ne dovedesc ca' vlahii din Croatia erau de doua categorii. Unii traiau pe domeniile regale si stateau sub porunca banului, care-si avea scaunul in Knin. Celia lti erau asezati in preajma cetatilor ori pe proprietatile magnatilor croati, cum erau Nelipi6ii, Frankapanii, contii de Corbavia sau Mogo- rovicii. Dar toti vlahii aveau o organizatie proprie, pe care o recunosteau, pentru serviciile lor pretioase, atit regele citi magnatii croati. Aceasta organizatie inchegata, dupa o lege speciala, se numeste in documentele croate strana vlagka, iar o data, intr-un document latin universitas Vala- ehorum. Se pare, ca o asemenea strana (lature) sau universitas se alcatuia din mai multe sate (katuni fi opane), care aveau In frunte cite un catunar. 4.5eful civil al unei asemenea organizhtii era cneazul, pe care hi. valea Cetinei ii alegeau vlahii, iar domnul feudal II con-Firma. Cneazul de acolo era vlah si eli in afara de imprejurarea ca reprezenta pe domnul sau, aveasi atributii de judecator. El era seful scaunului vlah care se tinea in Sinj en asistenta juratilor vlahi, cu care descindea In fiecare an de doua ori prin toate catunele. Veniturile si le avea cneazul tocmai din amendele dictate de judecata,i anume a zecea parte din ceea ce se cuvenea domnului. Juzii incasau numai a zecea parte din treimea gloabelor care raminea catunarilor vlahi. Pe linga juzi cneazul mai era asistat si de catre pristavi. Fiindca sintem la scaunul de judecata al vlahilor, trebuie sá spunem ca aceasta judecata se facea dupa dreptate" si nu cu puterea", ceea ce inseamna ca avea sa se procedeze In conformitate cu vechiul obicei. Nu ni se spune dad, scaunul judecai in cauze criminale mai mari. Pro- babil acest drept era rezervat banului ori domnului, dar atit stim, ca vlahul nu putea fi spinzurat pentru nici o vind, cad aceasta era o moarte prea rusinoasa. Pedepsele erau dictate in bani si se prevedea ca eine n-are sa plateasca, poate da o oaie pentru o librai o vaca pentru vase libre, 1 Mon. Hist. jur. SI. Mer., V, 1, p. 8-11, 145, 328.

www.dacoromanica.ro FORMELE DE ORGANIZATIE A MLAHILOR 113 pe care insa putea sa le rascumpere pina, in ziva a douzecea. Pedepse prea mari, pe care nu le puteau plati, erau oprite. Jurat putea fi vlahul numai pentru sumele mai mari, ca patru bolantia. In Legea vlahilor" Odra insa si o dispozitie, care dovedeste ca totusi ei erau, ea stare sociala, inferiori nobililor. La judecatile obisnuite adica, ei nu puteau fi chemati ca martori ori ca juratori, ceea ce evident era in detrimentul lor, dupg cum se vede din procesul dintre Silanesti si Kegleviéi. Totusi, faptul ca vlahii nu erau pur si simplu coloni, cum afirma Ivan Keglevió, il dovedeste atitudinea banului, dar si insusi titlul pompos de comes Valahorum, pe care il purta cneazul din Knin. Un fenomen caracterstic la vlahii din Serbia, la cei din Zeta si Her- tegovina, precum si in hinterlandul litoralului dalmatin, de la Cattaro Tina, la gura Narentei, era atunul. In Serbia, dupa NovakoviC, catunul insemna o asezare pastoreasca, tot asemenea in Muntenegru (1435), iar la Raguza putem spune ca el desemna asezarea caracteristica a populatiei vlahe. In statutele orasului Cattarol se face distinctie clara intre diferi- tele soiuri de asezari (mittatur de castro, foro,rure, catono et locis: quicunque de ill,is, de castro, de villa, catuno, locho et foro venerit in nostram civitatem 1419), din care se poate vedea ca prin cectun se intelege asezarea pastorilor vlahi din imprejurime. In Croatia vlahii tradau in conditii sociale mai avam ate si de aceea, desi in legea din 1436 se amintesc Inca catunele lor, nu mult dupa aceea aflam totusi ca in Velebit asezarile morlacilor se numeau ogine (-.--- communa). In legatura cu catunul se pun mai multe probleme, a caror cunoas- tere poate BA aduca o contributie Insemnata, la dezlegarea inceputurilor poporului nostru. Asa, mai intii, originea numelui. Jiraek credea2 ca, e romanic : ital. cantone, fr. cantonner, mgr. katoicna lagar", katounko a intim:le tabara". Jokl basal]. deriva3 din albaneza :katunt, participiul de la verbul ndén Intind" ; deci cedun ar insemna cort, locuinta". Cu trei decenii In urrna si noi am adoptat etimologia lui Jokl, care astazi pare a se fi generalizat. Ni se parea ca raspindirea cuvintului s-ar putea atribui, de fapt, originei sale vechi ilirice si ca cuvintul trebuie sa fie intilnit o data si cu forma, rotacizata daca ar fi fost latin. Astazi WO, nu ni se mai par convingatoare aceste argumente, deoarece raspindirea termenului e legata exclusiv de migratiunile pastorale respective. Cuvintul ceitun e luat cu siguranta din viata militara si numai .pe urma s-a aplicat asezarilor pastoresti. 0 recunoaste si Jokl, aratind ca

1 Novakovié, Zak. Spom., p. 2. 2 Jiraek, Gesclzichte der Serben, I, p. 156 ; cf. Capidan, tn Dacoromania, II, 465. 3 Indogerm. Forschungen, XXXIII, 420-433.

13.-C. 2925.

www.dacoromanica.ro 114 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU termenul era Inca In uz In limba militarg a epocii lui Kekaumenos. Obser- vatia e deosebit de pretioasg, fiindcg In acest chip se atesteaza vechimea. termenului. Dar ceea ce voim sl subliniem Inca o data, este 1mprejurarea el In textele vechi dacoromine, acest cuvInt nu este atestat decit tirziu, probabil ca Imprumut literar. De altfel catunul nu este o forma de a§ezare a romlnilor de la nordul Dungrii. Intrucit prive§te dialectul aromln, acesta de asemenea nu-1 cunoa§te. E adevgrat ca Theodor Capidan credea a-i fi dovedit existenta la aromlni, prin faptul ca 11 constatg ca nume topic in Albania. Argumentul Baru nu ne pare insa convinggtor. Numele. Lakatunl, o localitat

1 Th. Capidan, Romlnii nomazi, Cluj, 1926, P. 158 si 168. 2 Naselja, 24, p. 97. 3 Skarié spune : Totusi existA o zonl,i Inca la munte, ceea ce e deosebit de caracteristic, In care nu se gAseste numele de ediun, anume tinutul muntos dintre Bosna SuperioarA, Neretva SuperioarAi Vrbasul superior, de la soseaua Sarajevo-Kalinoviki Ora aproape de linia feratA Travnik-Donji Vakuf" (Glasnik, 111,1918, p. 228-229). Constatarea are o deosebitA valoare, deoarece marcbeazA zona, care despArtea curentele principale de migratiune vlaha spre Bosnia. Novakovid, Selo [Satul], p. 42-43.

www.dacoromanica.ro FORMELE DE ORGANIZATIE A VLAHILOR P15

difica frontiera de nord a ariei stabilite, deoarece se gasesc la periferia ariei de raspindire, primul la sud, iar al doilea la nord de Morava. Nu modifica linia trasata de noi niei faptul c, inumadija, katun inseamna sat -Ogg- nese si ca Jire6ek constatg si in Bulgaria doua sate Eatunata i Katunica, care pot sa fie si ele rezultatul unei expansiuni mai vechi sau chiar noug de tot (in acest caz, tiganeaseg). La sud nu se poate defini atit de precis aria de raspindire a catunului, dar nu vom gresi prea mult, dae5, ne oprim nu departe de Skoplje. Mai la sud, Capidan nu a constatat decit o singura data prezenta sa in toponimia Albaniei. El se gäseste si In Elada, cum a aratat Novakovid : o localit ate la sud de Arta se numeste Katun, alt sat In Acarnania se cheamg Paleokatuni In aceeasi regiune un sat Vlahoka- tunl. Dar e evident ca aceste din urma numiri cai Lakatun sint resturi ale unor diaspore asvirlite la o distanta mare, fgra legating organieg cu aria propriu-zisa a cuvintului. In aria aratata de noi insg termenul ceitun e intrebuintat ca regula generala pentru asezarile vlahe i numai and vlahii se desnationalizeazai Incep a imbratisa modul de viata al taranilor agricultori, adopta in fine satul ca nume de asezare. Aria de raspindire a termenului ea:tuni a catunului este, in parte, identieg cu teritoriul rotacizant. De aceea nu vom intimpina nici un ceitun in regiunile Nigului, pe Morava de jos, in muntii Vlagié, de-a dreapta Drineii nici In Bosnia ping la Sara- jevo. In tot cazul, trebuie s'a tinem seamg Intotdeauna de constatarea lui Miklosich ea forma sub care cuvintul a patruns la bulgari, la greci si la sirbi, katun, katuna cu derivatele katungle, katunar, nu e cea albaneza (katunt), ci forma romIneasca. Mai la nord de Kopaonik, documentele sirbesti cunosc numai satul (selo) ca asezare a vlahilor, dup5, cum am argtat mai sus. In afar'a' insa de mentiunile vechi este caracteristici faptul ea In teritoriul dintre Morava Vidin, cuvintul katun nu se cunoaste nici in toponimie, nici in graiul vorbit. Pentru o zona intermediara vorbetite bizara expresie si satul cat un de vlahi cu numele Zarvince'. Este insg tot asa de caracteristic ea' nu gasim nicaieri In documentele medievale din Peninsula Balcanieg euvintul dacoromin sat, a carui mare vechime pare incontestabila. El nu se gaseste nici In toponimia tgrilor slave din sud, dad, nu cumva am considera ea atare numele regiunii Osat, din rasgritul Bosniei, In zona Starivlahului. 0 comuna de linga Tuzla se numeste Osatica. In hrisovul manastirii Banja se Intimpina termenul osatnja njiva rcimpul osatuluiI2, ceea ce s-ar putea talmaci prin cimpul satului", dad s-ar gasi o explicatie pentru o de la in.

2 Novakovid, Selo[ Satull, p. 43. Dupd M. Vasmer, Die Maven in Griechenland, Berlin, 1941, p. 315, paccxoxci-rouvov In Doris. 2 Dicfionarul Acad. lugoslave din Zagreb, s. v.

www.dacoromanica.ro 116 VLAHII NORD-B ALCANICI IN EVUL MEDIU ceputul cuvintului. De aceea nu mai este de loc riscatg concluziaca satul" constituie un fenomen specific dacoromin, a clrui arie de r6'spin- dire s-a oprit In evul mediu la Dunare. C6sutele pgstorilor se numeau in Serbia klet, la Raguza kletige. In documentul banului croat Nicolae Sechy din anul 1362 se precizeaz1di vlahii care iernau pe litoral, isi intindeau corturii isi construiau casute (fixis tentoriis et domunculis factis). Asa6i-iinchipuiei Miklosich, dupl cunoscutul vers al poeziei populare : Razapde Piperi katune {Piperii in- tinser6 calunele]. Care va fi fost termenul pentru casä" in limba vorbitg, de vlahi nu stim. HotAritor e faptul cistrorominii au pgstrat pinä azi cuvintul casd. Dupai Capidan, cuvintul sirbo-croat ka5ara e imprumutat din rom. ca,pioara. Erdeljanovié crede c termenul intrebuintat In Munte- negru pentru colibele pdstoresti", glade, ar fi mostenit de la pgstorii vechi. El nu este insA romanic. (Cf. toponimicul Gladna, In Banat). La vlahii din Serbia intimpingm pentru ca'peteniile atunelor sau satului felurite nume :sud, knez, éelniki primikjur 1 Primul e cel mai vechi (1198), pomenit detefan Nemanja, care dgruieste Hilandarului judetia (sudstvo) lui Radu si George". Dar sudstvo presupune, desigur, un sud, rom. jude, judec. De insemnat ca nici un alt document sirbesc nu mai numeste asa vreo capetenie vlaha. De aceea el pare de o mare vechime, pe care n-o prezinta decit unii termeni de la vlahii din Bulgaria (Pudila Vlahul este gxxpvroc)i la aromini, daca denumirea enkritoii cea .de prokritoi, dat'a de Icekaumenos sefilor aromini, este un nume autentic al lor F,ti nu o adaptare arbitrar5, in limba greaca. In Croatia insa unii dintre capeteniile vlahilor sint numiti (1436), dupa legea" lor cnezi fi juzi (sudci). La dacoromini, primele judete din Ol- tenia (sec. al XIV-lea) poartg numele de sadstvo. Ele toate dovedesc simbioza ce a existat intre vlahii intre un trib slay de la Dungre, in aceeasi epoc6 in care anumite cuvinte slave au pItruns In toate dialectele romine. Cele doua judetii" se gAseau in regiunea Prizrenului. Intrebuintarea numelui knez e tot atit de veche, anume de la inceputul secolului al XIII-lea, cind se mentioneaza in documentul de la 2i6a, cnezul Grd din jupa Hvosno. Cnezul Voihna e amintit in hrisovul din 1282-1298 dAruit Hilandarului de Urog Milutin, In regiunea Hvosno sau Brskovo. Ii gAsim si In hrisoavele de la De6ani i Prizren, iar raguzanii il traduceau : comes catuni. In documentele sirbesti din evul mediu el nu se intrebuin-

1 tjn vlah de la Daani se numeste Prahlorovik", fiul prahtorului", care era o numire greceasca pentru sef it de la sate. Krainik se cheama tot un vlah de la Detani. Institutia crainicilor" nu existA In Peninsula BalcanicA, dar In regiunea Dibar existA numele Krajni- kovci" (Naselja, 20, p. 97), oamenii din capul satului".

www.dacoromanica.ro FORMELE DE ORCANIZATIE A VLAHILOR 117 teaza niciodata pentru a desemna pe sefii satelor, ci pe marii demnitari ai curtii, ba char pe membrii dinastiei. Doi frati ai lui Nemanja se numesc knezi", iar in secolele al IX-lea si al X-lea tot asa se intitulau principii bulgari Boris si Simeon. In secolele al XIII-lea si al XIV-lea intimpinam cneji si intre mai marii oraselor si tirgurilor. Inca din secolul al XV-lea unii sefi ai triburilor muntenegrine se numeau cnezi, ea si mai marii eau- nelor vlahe din Velebit. Pe litoralul dalmatin, comite ( = knez) se nume au si capeteniile unor familii nobilitare, iar in Croatia puternicii magnati Subiói, Nelipidi etc. In secolul al XIV-lea acest titlu il poarta insusi dorn- nitorul Lazarl. Kadlec citeaza o mentiune documentara privitoare la prah- tori §i knezi, raportind-o la teritoriul bulgar. Aceasta ar fi singura atestare a cnezilor in Bulgaria. Dar o asemenea identificare nu e nicidecum proba- bila2. Cnezatul a putut servi ca model vlahilor numai intr-o epoca indepartata, cind sensul acestui termen nu era atit de evoluat si cind o confuzie era exclusa. Cel mai apropiat de termenul intrebuintat de vlahi in Serbia ne pare knez hcpski (1300), demnitarul regal asezat in fruntea unei jupe. Cnejii sint cunoscuti si la rominii din Transilvania, incepind cu secolul al XIV-lea, in fruntea satelor. Institutia de aici insa e propriu-zis o creatiune specific/ a sistemului feudal unguresc, care nu se aseamana aproape de loc cu ceea ce intilnim la -vlahii Peninsulei Balcanice. Data numele lor ar fi fost imprumutat de dacoromini tot in prima epoca a contactului comun cu slavii, cuvintul ar fi trebuit sa tread, organic in tezaurul limbii romine. ar nu acesta e cazul. El a Aram strain, in deosebire de termenii voievod, logofdt, vornic, crainic 0 char staroste, a caror amintire o pastreazalimpede poporul in numirile din folclorul sail de origine straveche. Titlurile primikjur 0 6 elnik sint pomenite in hrisoavele din secolul al XIV-lea. Dintre catunele daruite de Stefan Milutin manastirii din Banja trei au in fruntea lor primikjuri :Bareljevo, Babojevci si Vojsilci, toate trei in regiunea dintre Prizren si Pea. In hrisovul tarului Dugan catre mangstirea din Prizren unele catune au de asemenea primikjuri in frunte : Jan aiste (Dobrugnici), Kostraani, altele, ca Golubovci, un cne az. Mai marele lor Bajislav e intitulat tot primikjur. Dupa Jireaek termenul e luat din ierarhia bisericeasca (TcptIrqx-hptoc)i e de origine lating, cu insemnarea de primul oni inscris in lista de pe o tabla cerata (primus in cera). Ca termen pentru catunele vlahe el dateaza din epoca stapinirii bizantine, care in aceasta regiune a dainuit 'Ana' in secolul al XII-lea. Faptul ea sefii earava- nelor vlahe de la Raguza au pastrat pina in secolul al XV-lea termenul

1 Jiraek, Staat und Gesellschaft..., I, p. 11 0 13. 2 Karel Kadlec, Valcdi a Valaske Prcivo [Vlahii§1dreptul valah], Praga, 1916, p.446.

www.dacoromanica.ro 118 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU de primichiur este o dovadá a filiatiunii vlahilor din regiunea Raguzeiii Hertegovina din elemente ce au venit din imprejurimea Prizrenului. Celnicii sint cunoscuti in statul sirbesc ea mai marii asezgrilor vlahe numai din in§irarea cuprinsg, in art. 146 al Zakonikului lui DuAan : knezi si primikjuri si vladalci si predstajnici si 6e1nici, care se vor afla cape- tenii in sate si ea'tune". In aceste din urma., mai marl erau cnejii si primichiurii, iar ceilalti, deci §i celnicii, stgpineau in sate. Tarul intelege aici, desigur, pe sefii satelor aromine, al cAror teritoriu il ocupase aproape in intregime. Celnici in eAtunele vlahe din Serbia veche nu cunoastem, deFii termenul e rgspindit mai ales in Bosnia si in orasele dalmatine. Dar in Serbia magno celnico mentionat de raguzani (1285) e un demnii ar al curtii, care se intilneste, si in secolul urma'tor, In persoana lui 1-11lAa, cumnatul cneazului Lazar. In Bosnia celnicul indeplineste de asemenea o functie binecunoscuta la curtea domnitorilorl. In Dalmatia, cum am vazut mai sus, baciul" ('bravarius) angajat singrijeasegi de turme se numeste, Inca din sec. al XIV-lea, Jelnik. Arominii au imprumutat cuvintul de la slavii cu care au convietuit timp mai indelungat. La aromini, termenul2, atestat din sec. al XI-lca incoace, a rAmas anchilozat, desemnind pina azi pe sefii fM- caxilor", In timp ce la slavi, In evul mediu, a evoluat paralel cu dezvoltarea vietii de stat. In regiunile apusene, de la Cattaro spre nord, sefii atunelor se numesc catunari. Dupa Jire6ek, In documentele raguzane de la 1369 in_ coace apare3 adeseori cite un catunarius, caput cathoni sau caporalis catoni. Hertegul Stipan Vuk6i6 se adreseazà4 in 1461 si catunarilor din teritoriile sale : poruncesc voievozilor, cnezilor, jupanilor, vamcsilor, globarilor, crttunarilor.", iar in Croatia cAtunarul" apare In numeroase docu_ mente drept cápetenie a satelor vlahe. Fiind aria de raspindire a acestui termen limitath, el ne usureazA a recunoa§te regiunea de unde au venit vlahii in Croatia. Ea nu poate s5, fie alta deeit intinsul teritoriu muntos din spatele litoralului dalmatin, de la Cattaro ping, la Narenta. Din acest puternic teritoriu de tranzitie a vlahilor, un val mai veehi s-a revaxsat in Croatia, iar, dupa', nAvglirea turcilor, al doilea curent a impins catunele vlahe de aici spre Dalmatia de nord si spre Istria. Cátunarii vlahi, care in Croatia erau sefii §i reprezentantii satelor si apa'rAtoiii autonomiei lor, aveau sarcina de a culege dri1ei taxele plAtite de vlahi. Aceste dari le stringeau la Sf. Gheorghe : de fiecare casa

1Jireëek, Staat und Gesellschaft, IV, p. 40. 2 Th. Capidan, Romlnii nomazi, Cluj, 1926, p. 38-40. 3 Jiraek, Staat und Gesellsclzaft..., I, p. 70. 4 Miklosich, Mon. Serb., p. 485.

www.dacoromanica.ro FORMELE DE ORGANIZATIE A VLAHILOR 119

-um berbece sau o oaiei un tap, apoi un burduf de brinza, in loc de care cei saraci puteau plati un veronez, apoi un galben dupa fum. Din venitul .de galbeni, jumatate era a catunarilor, ceea ce le aducea un venit considerabil. Aceasta dare dupa fum se pare ca o plateau vlahii pretutindeni, desi nutotdeauna era luat galbenul ca unitate. Astfel regele Vladislay II eli- bera la rugamintea lui Marko MiAljenovió de Icami6ac pe vlahii (rWalachos), ,care stau In satul Bjela si care apartin cetatii sale cu numele Strecseny, de darea unui floren1. Feciorii de vlahi" pe care contele Niko la Erdedi i-a colonizat in Hotnja (1666) aveau sdea de ziva Sf. Martin cite un ducat de fiecare casa2. Textul articolului respectiv din legea vlaha" in vigoare in Cetina e deteriorat, dar poate cà s-ar putea citii astfel : un galben de fum, dupa legea Mr". Cei mai bogati plateau, de sigur,i alte dari, cum apare din continuarea textului deteriorat, iar toamna, de ziva Sf. Martin, mai plateau dupa legea lor" si cite un dinar de fiecare cal. La alte contri- -butii nu erau obligati, nici la amende catre sirbi, ceea ce se accentueaza 1ndeosebi,inici nu erau datori a da domnului slugi naimite, nici slugi de cai. Pe insula Veglia sefii vlahilor se numeau (1468) capi (kapi od Mur- lakov), ceea ce reprezinta o denumire autentica pastrata de ei. Dona din grupele de vlahi recunoscute aici se deosebesci printr-un alt aspect caracteristic : cei din Serbia medievala erau organizati In fratii, bratstva, iar cei din preajma muntilor Visitor si Durmitor erau pe cale .a se injgheba In triburi (plemena)3. Novakovi6 a analizat cu multa competenta fratiile de vlahi mentionate in hrisoavele sirbesti. Ele nu se deosebesc de ale conationalilor sirbi ;atit doar c, hind insirate toate capetele barbatesti, ne dau o icoang mai depling, despre felul de organizatiei tendintele ce se observa 'inlegatura cu ele. Dam un exemplu : In &Annul Leginovci erau 18 case, constituite in fratii nu prea intinse. Capetenia br avea in fratie pe : Lep6in, i pe fii sai Vojislav i Probojei Ninoslav,l pe frate-sau Srdan, pe fii sr:A Lep6ini Miltenipe mosul lor Radomir". Numarau deci cu totul opt capete de barbati. Vlahii Tudori6evci aveau 29 case constituite in fratii. *eful lor avea o fratie mai 1ncarcata : pe Tudoriki pe fii sai lEfotilo §i. *tefan si Bun si pe fii s5i Nikolai Tvrtko i Tvrdei pe fratele lui Tudorik, Rad si pe fii sai Vojsili Volicai Bogoslavi Voihna pe mosul lor Ba 6". Deci fratia lui Tudorik rnimàra 14 membri, care traiau 2 Starine, 37, p. 48. Cf. cu privire la Strecseny, Mon. SI. Mer., 35, p. 216. 2 Mon. Hist. SI. Mer., V, 1, p. 409. 3 Dupa JireZek, Staat und Gesellschaft.. ., I, p. 27 pleme" e tradus In vechile decumente datine ale croatilor prin &Thus, genus, generatio, progenies, parentela. Bizantinii o numeau yevsci. ,,Bratstvo" la raguzani se cheamá fraternita, la greci ar corespunde termenului cppwrpice (fratria).

www.dacoromanica.ro 120 VLAHII NORD.BALCANICI IN EVUL MEDIU

impreun& i constituian o frAtie puternicl, in rap ort cu frätia lui Lep 6in, care e mediocrI. Alte frAtiii Inca cele mai multe, erau injghebate numai din doitrei membri. Exemplele sint luate din hrisovul de la De 6ani, din prima jurnatate a secolului al XIV-lea. Vlahii m6n6stirii Banja de la inceputul aceluiasi veac aveau mai putine fratii puternice si mai multe familii sin- guratice. Dar frAtia depinde in mare mAsurà de situatia economic& a Orli si de posibilit&tile de cistig ale membrilor ei. Be aceea for i marimea ei variaz& dupà epocii regiuni. Totusi din comparalia tablourilor intoc- mite de Novakovid se desprinde clar tendinta de a inthri fratiile vlahe Intre cele 226 case insirate in hrisovul de la 2f6a nici una nu are si frati sau consingeni apropiati, ci se aratà numai cApetenia caseii copii. Nu existau prin urmare frAtii propriu-zise. 0 sut& de ani mai tirziu, cele 504 case ale vlahilor mangstirii Banja sint impArtite in 59 frltii, in care sfateau impreung, mai multi frati. In hrisovul de la De 6ani proportia fratiilor marl se intgreste tot mai mult in defavorul caselor cu o singurg familie. Vlahii se adapteaz1 tot mai mult obiceiului local, asimilarea lor e in crestere. Nu incape indoial& cprogresul fratiilor" intre vlahii, din Serbia . marcheaz& etapele slavizArii bor. Institutia e de origine slav, dar nu s-a. generalizat si nu s-a perpetuat decit in unele regiuni. Imbr&tisarea ei de cltre vlahii din Serbia este o dovada' a unei indelungate simbioze. Ea a existat si la vlahii din Muntenegrui poate Inca si la cei din regiunea sudicla. Hertegovinei. Pentru aceast& presupunere vorbeste faptul cg, cele mai multe din catunele vlahe pornenite la Raguza ii au denumirea dupg o apetenier care va fi fost seful frAtiei. Pe acest intins teritoriu ins& organizatia tipic& predominant& este impArtirea in triburi. Vlahii si-au insusit-oi pe aceasta, astfel cap slut argumente puternice, care ne determin s considergm unele din cele mai insemnate triburi : Banjani, Piperi, Drobnjaci, Zubci, Nik§idii Bjelice ca fiind pornite din nuclee ale vlahilorl. Ele exist& Inc& siazi, intr-un spatiu limitat la Muntenegrui regiunile invecinate. Care din aceste doll& institutii e mai vecheIProbabil frAtia, impru-- mutat& de la slavi. Organizatia in triburi pare a se fi nAscut sub influenta albaneza' sau albano-slavg, desi o au si croatii, dar in alta, forma,. Oricum,. ea constituie o mArturie sigurg despre o indelungat& simbioz& sirbo-vlah& In aceste regiuni, undei inriurirea albanezg e foarte vechel i unde in see. al XIV-lea ea s-a improspatat printr-o expansiune non& spre nord.

1 Vezi Jiraek, Staat und Gesellschaft..., I, p. 33 :Vlachi de caton Dragate de Bagnanj (1422); Goitan Banilovich et Bogoslauus Dersimirich, Vlacchi de chatone de Dobrignaci (1376) Radoe Staueronich, Vlachus de Dromgnazi (1444) ;p. 35 Micien Clapcich, Vlachus de Drob gnach (1390). Cu privire la Zabel 0 Niksiei, vezi Jiretelc, Geschichte der Serben, I, p. 154. Obser- vam ca nu exista o explicatie acceptabila a numelui Drobniacilor. Noi ne &dim la rom. drum,. megl. rom. drumac.

www.dacoromanica.ro FORMELE DE ORGANIZATIE A VLAHILuR 12T

Fratiile 0 triburile scot la iveala numai pe membrii barbate§ti. Femeia nu apare in documente decit arareori, spre pilda in hrisovul lui Stefan Um§ catre manastirea Hilandarului (1293-1302) in care vaduva Taina" e a§ezata, in rind cu ceilalti vlahi §i. e mo§tenitoare deplina deci a sotului ei, decedat fara copii. In hrisovul manastirii de la Banja se pomeneste tot in rind cu ceilalti vlahi : sotia lui Ianj cu copiii" ; probabil ca sotia vaduva era capul casei, in trap ce copiii erau minori. Aceasta o confirm& Inca un caz, cind acelali hrisov in§ira de asemenea pe Velislava cu copiii". Daca orfanii ramineau MA ambii parinti, documentul ii pomeneqte simplu :. copiii lui Chiril" (p. 240), copiii lui Budislav", copiii lui Rad", copiii lui Berislav". Aproape de litoralul dalmatin, cunoaltem pe Latita, sora lui Gruboe Bersovid, care §i-a cumparat o cingatoare sclavonl" de argint §i. aurita, in pret de 10 perperi, dar nu a platit-o. Numele cu aspectrominesc din ora§ele dalmatine (Mara Torculazza, Margareta Vidulichia, Matuli- chia, la Zara 1527) arata influenta ce o atribuim vlahilor, intocmai ca §i numele Dobrula, Prvula, Radula. Este insa batatoare la ochi frecventa. numelui Vlahinja 0 a deriva- telor lui in toponimia iugoslava. De cele mai multe ori e vorba, credem de o bacita" vial* ceea ce pare a indica de fapt felul nomadic al pastoritului, cind ciobanii vlahi nu se mai miwa periodic pe un teritoriu restrins, intre iernatic §i varatic, ci se muta cu familiile lor la distante mult mai mari.

Pastorii vlahi

Ocupatia de capetenie a vlahilor din muntii Bulgariei, ca q1 a celor din intinsele vai §i dealuri ale Serbiei medievale, o forma pastoritul. De aceea Inca pe vremea Anei Comnena se confunda notiunea de vlah cu notiunea de pastor. Pendularea pastorilor vlahi intre iernaticele calde din Tracia meridional/ §i intre muntii din imprejurime e binecunoscuta in evil de mijloc. In secolul al XIV-lea Kantacuzen pomene0e acela§i fel de pastorit, aceea0 pendulare a pastorilor intre muntii Rodope §i litoralul invecinatl. La inceput, stapin exclusiv peste muntii statului sirbesc, care des- parteau jupele, era regele. Toti vlahii locuitori in munti trebuie socotiti, prin urmare, supu§ii lui, datori a-i plati biruri nu prea grele. Mai tirziu au obtinut asemenea proprietati §i. mänästirile sau bisericile, pe baza de

1 C. Jireèek, Das Fürsienthum Bulgarien, Viena, 1891, p. 123.

www.dacoromanica.ro 122 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

-donatie regalk. Vlastelinii, boierii, abia in secolul al XIV-lea vor izbuti a-si asigura si ei munti. Trebuie sk subliniem deci imprejurarea ca nu cunoastem decit pe vlahii care au trecut in proprietatea mAnkstirilor saua boierilor, iar nu si pe aceia care au ramas si mai departe supusi directi ai regclui. In hrisovul de la Prizren se insira sarcinile pe care erau datori sle suporte vlahii supusi regelui. Ele nu erau prea grele : fiecare da anual, dupk 50, cite o oaie cu miel si una stearpà si tot in anul al doilea cite un cal sau 30 perperi. Erau prin urmare si proprietari de cai, dar impozitul lor de capetenie era cincizecimea. Aceasta trebuie sa, fi fost un obicei stavechi, deoarece 11 gksim cu unele modificari si la dacoromini si la vlahii din Croa- tia. Din celelalte obligatii impuse vlahilor la Prizren nu mai putem desprinde cu certitudine dack le datorasera si mai inainte regelui sau dad, reprezentau sarcinile noi in legatura cu manastirea. Este totusi evident ca indatorirca de a repara cetatile, care constituia o angara, e de origine mai veche. Trecind in proprietatea manastirilor, vlahii Ii vor duce si de acum viata lor patriarhala. Unii ramasi fara indatoriri speciale, plktesc doar dijmele cuvenite pentru pastoritul prin muntii manastirii si aduc astfel venituri insemnate noilor stäpini. Acesti vlahi bask nu erau scutiti de nici o robota si de nici un bir obisnuit. Erau supus'i bisericii intocmai ca ceilalti -oameni din sate, dupa cum spune Urog III in hrisovul dkruit episcopiei din Prizren. Totusi se pare ca erau tratati ceva mai favorabil ; nu erau -datori a face oaste si nu erau supusi decit jurisdictiunii judecktoresti a Iisericilor la care apartineau. 0 situatie mai precisa le-a fost creata cind domnii sirbi au inceput a le stabili anumite legi. Asemenea lcgi sau statute s-au fixat mai tali pentru vlahii manastirilor de la Studenica si Mik gcvo. Ele nu ni s-au pastrat. Obligatiunile la care erau impusi se vgd mai limpede din asa-zisa lege a vlahilor", cuprinsa in hrisovul de la Banja §i in doug din donatiile tarului Dugan, cea de la Vranjei cea de la Prizren. Putem spune ca in general ei se ingrijeau de toate produsele pastoritului, ca le revenea cresterea tuturor soiurilor de vite, si c5, li se prctindea sa execute tot felul de transporturi. Vlahii acestia erau datori a presta anumite cantitkti de blanuri de miel, a prelucra *Irina, a tese paturi si c1asne"1. .De brinzeturi nu se aminteste printre dkrile impuse lor, dar faptul ca ii se cerea transportul brinzei ne face sk credem ca erau obligati a da §i anumite cantitati din accst produs atit de binecunoscut al pAstoritului. 1 Termenul's-apAstrat In Muntenegru si in regiunea Dibar : La Kai klagnje" este apAnurfi mai fin tesuLl (St. Daid, Zivot i obiëaji plemena Kula Niatai obiceiurile tribului Kuel], Belgrad, 1931, p. 72. In Dibar klalnji" e tot sucman (sukno), iar klalenik" haina ce se Imbracã de femei peste amasá. Naselja, 20, p. 62, 64.

www.dacoromanica.ro FORMELE DE ORGANIZATIE A VLAHILOR 12a

Documentele mgngstirestd amintesei vlahi care pgsteau vitele, caii sau oile mgngstirilor pentru anumitg, platg. Hrisovul de la De6ani _ne dä informatii interesante despre acesti vlahi. Unii aveau sg, ingrijeascg lierghelii de iepe, altii pgsteau turme de oii iargsi alii vite cornute sau porci. Hrisovul de la Hilandar al regelui Milutin, durg ce spune ca, vlahii dgruiti pentru paza hergheliei au a indeplini acest serviciu Big de platg, 431 cu rgspundere, adaugg, cg mai Inainte se acordau pgstorilor pe an cite 12minzi. De aceea regele i-a eliberat de toate robotele regale, atit cele mari, efti cele mici,i anume de transportul bucatelor, al vinului, de insothca .cailor si a ciinilor, a trimisilor de la muntele Athos si de cglgtorie la Athos -cu mice sarcin5,. Vlahii mangstirii dela Daani, care erau putinii sgraci, au fost scutiti de toate robotelei sarcinile domnesti, iar vlahii sgraci ai mgngstirii de la Prizien erau obligati a lucra numai linabiselicii. Luind drept punct de plecare pgstoritul aromin in muntii Bulgarici Serbiei de la Inceputul secolului ad XIX-lea, Novakovie Ii considerg pe vlahi mai mult sau mai putin nomazi, fgrg asezgri statornice, umblind cu turmele dintr-un loc intr-altul. Documentele sirbesti insg, aratg clar pe vlahi asezati in cgtune, mai tirziu in sate. Acolo unde nu se face mentiune -despre asezgrile lor fixe, aproape totdeauna se aratg muntii ce ii s-au acordat 0, care anume sg-i foloseascg pentru pgsunile de varg, si de iarnä. .Chiar in hrisovul de la 2i6a, pgpnile se deosebesc in vgraticei iernatice. In donatiunea regelui Milutin din 1322 cgtre mIngstirea GraZanica se von- beste de asemenea de sate, pgsuni, vgraticei iernatice. i hrisovul mgngstirii Lesnovoi donatia tarului Dugan (1353) cgtre biserica Sf. Nicolae din Foinja vorbese de iernatice, pentru care trebuie spläteascg o taxg de ier- bgrit (travnina). E vorba evident, de felul pgstoritului in transhumanta, -care s-a exercitat in evul mediu nu numai in Serbia veche, cii in Munte- megru, in Bosnia, Hertegovinai in regiunea litoralului dalmatin. Pgs- --toritul nomad, cu ciobani care îi transportg o datg cu corturile si familia, dintr-un loc in altul, nu se poate concepe pentru evul mediu sirbesc. Dacg arfi fost nomazi, nu li s-ar fi putut impune insgrcingri care comportg o mare incredere. Documentele pgstrate ne dovedesc Ca multi vlahi cultivau vitele marl (boii) si mai ales caii. Intilnim apoi vlahi care aveau mosii In sate, unde Imerau pgmintul. Vechimea unor asemenea mgrturii coboaig chiar ping In epoca lui Simeon Nemanja. Hrisovul dgruit de Urog Milutin mgngstirii Sf. George de lingg, Serava in Skoplje dispunind ca vlahii sg facg o zi de clad, la arat, iar ceea ce arg sgi secere i sg, coseascg o anume yortiune de fin ne aminteste el *tefan Nemanja i arhiepiscopul Sava au luat mgsuri identice cu privire la vlahi in hrisoavele acordate manastirilor -de la Studenicai Milegevo. In documentul de la Banja se pomeneste

www.dacoromanica.ro 124 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU clar de vlahii care aveau sate, iar In numeroase alte hrisoave ii vedem datori a presta anumite biruri din bucate si yin sau a lucra vine mangstiresti. Termenul de zemlja Vlahom (pamintul vlahilor) presupune de asemenea existenta unor proprietari statornici, care nu-si mutau necontenit corturile, ratacind dintr-un loc intr-altul. Asezarile vlahilor le intimpinam adeseori ca locuri fixe pentru delimitarea mosiilor. Din documentul de la De- 6ani aflam ca granita unei mosii incepe linga abid, intre Jelganica si Prizren de la vlahii manästirii Sf.tefan", a o alth granita trece pe linga. Kumanovo prin vale linga casele vlahilor". Intr-un document de mai tirziu al domnitorului Lazar (1389) catre manastirea Ravaniea se vorbeste de granita lui Sarban (in regiunea Moravei, Mon. Serb., p. 198). In fine,. amintim ea' intr-o lista din 1346 a averii manastirii Htetovo gasim pomenith si holda daruita de Fratila pentru suflet". .Acest Fratill e neth- gaduit vlah si desigur departe de a fi nomad. Pastori transhumanti, vlahii din Serbia se miscall periodic urcindu-se primavara mai sus, la munte, de unde coborau numai toamna, spre a. se aseza In iernatice. Vamticele" si iernaticele" se gaseau uneori in apropiere nemijlocith, althdata Ins/ erau situate la distante mai mari. Nu arareori par sa se fi produs conflicte Intro ciobani, cind se opreau in acelasi sat, In drum spre munte sau la coborire, toamna. De aceea Zakonikul tarului Dugan dispune ca unde se opreste In sat vreun vlah sau albanez, in acej sat sg, nu se mai opreasca altul venind pe urma lui. Dacg, va sta Insa cu de-a. sila, 0, plateasca amenda pentru cearth si pretul pentru pasunat . Amendab ce se lua in asemenea cazuri era de 100 perperi (art. 77). Aici, e vorba evident, de ciobanii care Isi petrec viata Intreaga cm turmele bor. Cei mai multi si mai ales proprietarii turmelor Isi au easele lor pe care le cerceteaza pentru timp scurt, din cind in cind. Asa se practicI pastoritul transhumant la dacoromini, pina aproape de zilele noastre si asa trebuie sa se fi desfasurat si in Wile sirbesti, ping, la venirea turcilor,. care au thiat posibilitatea acestor miscari periodice si au silit pe vechii pastori 0, piece, impreuna cu familiile, In cautare de alte pasuni, sub regi- muri cu mai mare siguranta pentru avutul bor. Observam ca. tarul Dugan nu vorbeste de familiile" vlahilor, care merg cu turmele lor, ca Crno- vunci din Bulgaria si Serbia, in sec. al XIX-lea, ci de ciobani vlahi sau albanezi. Trecerea pastorilor de la varatic la iernatic (planina 0 letate, varatic" ; zimi§te, iernatic") aducea insa proprietarilor venit mare. Pentru pasunatul In iernatic pastorii plateau de obicei o taxa numità travnina. (ierbarit), pe care o culegeau ierbarii (travni6ari). In Zakonikul lui *tefan Dugan ni se arata in ce anume consista ierbaritul: la care boieri ar veni

www.dacoromanica.ro FORMELE DE ORGANIZATIE A VLAHILOR 125

-vreun om sg, ierneze, are sa-i dea ierbarit de la 100 iepe una, de la 100 oi una cu miel, iar de la 100 vite una". Apreciind toate acestea, Novakovi6 pune urmatoarea concluziel : In vechea Serbie pastoritul constituia una din cele mai importante ocu- patiuni, nu mai putin importanta, ba poate chiar mai important& decit agricultura". De aceea In Zakonikul luitefan Dugan se prevede ca eine alungg, meropi sau vlahi de pe mosia sa, sa fie pus in lanturi si tinut astfel ferecat, ping, ce nu ii va rechema pe oamenii izgoniti2. Ca si vlahii din statul sirbesc al lui Nemanja, vlahii din imprejurimea Raguzei se indeletniceau mai ales cu pastoritul. Am vazut ca ei .eautau phsuni in Canali, in planinele" (muntii) raguzane ori in Puncta Stagni, iar produsele oieritului le plasau pe piata acestui oras, unde se bucurau de o buna faima. Regiunile muntoase din hinterlandul Raguzei .crau foarte potrivite pentru pasunat si pentru cresterea animalelor. Croni- earul anonim din Raguza lauda, in special, muntele Sf. Sergiu, care era plin de ierburi si arbori, incit nu se vedea nici cerul,si In care s-au asezat murlacii, coboriti din regiunilesuperioarealeNarentei,In frunte cucatunariilor3.,Acesti murlaci" poate sa fifost acum, la sfirsitulsecolului al XV-lea, Intr-adevar seminomazi"(termen intrebuintat de Novakovié), Intrucit nu-si schimbau numai pasunile, ci §i locuintele. Produsele oieritului vlah formau un articol foarte cautat In oral, eaci vlahiiaduceau regulat la Raguza brinza, careia i se fixa pretul din an in an. Faptul ca acestui caseus vlachescus i se spunea chiar cu numele rominesc brence, a fost subliniat si de al1ii4. Uneori se gaseau pe piatá prea putine cantitäti din acest articol5, ca In anul 1336, altadata consiliul orasului permitea si exportul brinzei vlahilor6, fireste numai jumatate din cantitatea pe care Blazio de Grede va izbuti &a o eistige de la vlahi ping, la 15 noiembrie 1357. Cit era de cautatg, brinza In acest an la Raguza se vede din porunca data de consiliul mic, ca slavii

1 Novakovié, Selo[Satul],p.45. 2 Jiraek, Staat und Gesellschaft ..., II, p. 25. 3 Mon. Sl. Mer., XIV, p. 1-3. 4 Didem, XXIX, p.223, anul 1326 pot vinde caseum vlascescum follarios X pro qualibet Libra;p.253,a.1328 :caseum possit vendere fol. X pro qualibet libra formadei vlachesci ..., et fol. VIII pro qualibet libra cuiuslibet alterius manerii formadei ... ;Mon. Sl. Mer., XIII, p. 197, a. 1357 : quod libra casei vlachesci vendi debeat foil. XII ;p. 211 :Cranoe Opasa... dixit se habere scupinas brence XX ; p. 203, Gure de Gleya presentavit casei pecias LXXX et scupinas V brence. 5 Ibidem, XXIX p. 392, a. 1336 :Give de Cranca possit vendere libram de quolibet formadio vlachescofoll. X, sine pena et dampno ... deoarece nu se ghseste de vinzare In Raguza de formadio vlachesco. 6 Ibidem, XIII, p. 194.

www.dacoromanica.ro 126 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

8ivlahii s, n-o vindl in afarg de portile orasului, ci numai in piat61. In 1420 consiliul hotari qudd easeus de Vlahia possit vendi ad foilaros quindecin pro libra2. Pkuni, läudate chiar de Care contemporani, erau si in Croatia unde se poate observa precis obiceiul pAstorilor de a-si schimba locurile de pAsunat, trecind de la vasatice la iernaticele de mai la vale. Vlahii care nelinisteau teritoriile oraselor dalmatine, an de an, erau desigur dintre aceia care c'autau pg,sunile de iarng. Dupg informatdile din notele lui Lucius se pare cg, veneau pe la sfirsitul lui noiembriei plecau la munte indArg,t, cai ciobanii dacoromini, laSf. Gheorghe. Migratiunile acestea aveau drumuri obisnuite, pe care treceau pástorii vlahi in fiecare an. Astfel morlacii care coborau din muntii situati la nord de Fiume si treceau spre Gacka, aveau voie sä, stea pe pkunile Senjei numai dou zilei doug nopti, iar cind se intorceau la munte de asemenea nu puteau sta ma mult. Se pare a, turmele de oi erau numeroase, de aceea se pling necontenit de ele orasele dalmatine i venetienii. Ele apartineau vlahilor rgali" sicelor din valea Cetinei, care intraui cu forta pe teritoriile dalmatine, cu atit mai virtos, pentru ca' stápinii de acasii incurajaui apArau. De aceea a fost de fapt o mare gratie" pe case o deter'l voievodul Hrvoje sicomitele Ivan Nelipié raguzanilor, in anul 1402, luind m'asuri ca a nu mai pascA nici un vlah pe teritoriul si in imprejurimea orasuluiTraiL- In anul 1383 Regina Elisabetadispuse3banuluicroati dalmatin Emeric Bubec sapere pe orgsenii din Sebenico impotriva vlahilor care ocupau teritoriuli tinutul orasului si se asezau si in Bossilina (peninsula dintre Trait si Sebenico). Tot asa opreau comitii din Corbavia4 pe vlahii lor de a paste pe teritoriul orasului Carlopago (1387). 0 asemenea opre- liste e fixai5,si in statutul Poljizei, cam din aceeasi epocV. 1 Mon. SI. Mer., XIII, p. 186: quod nulla persona audeat vet presurnat emere extra- portas Ragusii sed solummodo in platea caseum ab aliquo Sclavo vel Blaco sub pena perdendi ca- sewn, quem ernerit, vet valorem ipsius. 2 N. Iorga, Notes et extraits,II, p. 180. 8 Kukuljevié, luraregni Croatiae...,I, p. 125-126, la Vassilich,Sull'origine del diet,p. 46 :noveritis nos percepisse, qualiter Olahi tam nostri quam loannisI ilii Nyelepciw de Zelina, multa dampna, nocumenta, hornicidia ac spolia indistrictu nostre civitatis antedicte fecissent et comisissent, et continue facere non cessarent, in eo videlicet, quod dicti Wahl venientes ad territorium et districtum dicte nostre civitatis, pascua ipsius civitatis ocupando prefatos- Olahos, tarn nostros quam prefati lohannis filii Ivan Nyelepciy, contumaces et rebelles, de ipsorum districtu Sibenicensiurn expellere et removere ... lnsuper committimus Vobis, ut nullus Olahus per totarn Bossilinam possit neque valeat stare, pascui facere, nec morari ullo ternpore. 4 Ibidem, p. 46 : ut nullus Valachus vet alter quincunque aliqualiter sit ausus infra dictas metas manere vel pascere aliqua animalia. seu facere aliquod laborarium. 5 Mon. Hist. jur. SI. Mer., IV, 1 : da niedan Politanin ne more driati Vlaha u Policitt ni na Polielcom Aceastä republicil tartineascE1 avea intre Ahnissaj Spalato 12 cAtune §IIn fruntea fiecdruia cite un cdtunar. De aceea unii banuiesc, cu drept cuvint, cä originea

www.dacoromanica.ro FORMELE DE ORGANIZATIE A VLAHILOR 127

Dar cind In urma prefacerilor politicei economice vlahii incepura a se aqua statornic pe litoralul dalmatin, venetienii se convinsera0 ei de folosul, pe care-I aducea pgstoritul 0 se silira a atrage pe teritoriile ior cit mai multi vlahi, cgrora le puneau in vedere acumii favoruri.. De aceea un cadastru din Zara de la mijlocul secolului al XV-lea aratg p5k3uni arendate vlahilor lingl Nona, cum erau 0 la Novigradi pe limba de pamint de la cetatea Ljubal. Municipiul oraplui Sebenieo oprise la 25 februarie 1383 cetatenilor sai de a arenda p5t3uni vlahilor, sub pedeapsa pierderii tuturor drepturilor cetatene0i. Dar in anul 1415 fu retras5, din motive economics aceastg opre1i0e2. Statute le oraplui Trail ne-au pastrat conditiile in care obipuiau a da orkenii animale la pascut bravariului sau celnicului, care firelte era vlah sau morlac. Aceti bravari, nuniitii celnici, ca §i in Spalato ori pe insula Curzola, luau in primire vitele marunte (bestias minutas), adica oii capre, pe care le pkteau apoi cu pacurarii lor. Baciul (caci acest termen corespunde aici lui bravarius)i pacurarii sai luau drept plata a treia parte din produsul oieritului, indeosebi a treia parte din brinza 0 ling, ori mai tirziu, 0 a treia parte din miei. Socoteala se facca de trei ori pe an, mai pe urma la Sinta, Marie. In afara de aceasta, domnul mai da baciuluii ceva sminti un bou, pentru cacl-sipoata lucra un petic de pamint, dar 0 din rodul acestuia era dator a da stapinului a patra parte. De trei ori pe an ii. mai da stapinul 0 cite doug piini qi yin_ Baciul n-avea vole niciodata s invite proprii mai mult decit un sfert din numarul vitelor domnului au. De la fiecare vita ucisg ori crapatä baciul trebuia saducg pielea in oral, in rgstimp de opt zile,i s-o dea domnului. Sarcinile ce le-ar fi adus in oraq avea obligatiunea s5, le depung numai in fata casei stapinului. In oraq ori in cetate baciul nu avea voie raming timp mai indelungat. Baciul, in fine, era dator a izgoni de pe papnile orasului pe morlacii care nu tineau vite de ale tragurienilor3. Obiceiul de a lua cite un vlah pentru ingrijirea vitelor exista in banatul croat. De aceea legea vlaha" restringe dreptul croatilor de a tine mai mult ca un vlah, iar contele Martin Frankapan daruie0e manastirii de linga Novi un vlah" careOAfie cruet 0 pastor 0 sa-i serveasca cu toata casa lui. sa trebuie sl fie din vlahi. In sec. al XV-Iea se remarcd si In Poljica o puternica penetratie vlahd. Astfel, In anul 1446, banul Petru se plingea Venetiei, cd oamenii eii morlacii intra_ In Poliza spre marea sa pagubd. Republica rdspunse : Policia lull omnibus liberalis. Dupd cum am arbtat mai sus, in 1486, regele Matias mentioneazd de-a dreptul pe vlahii din Poljica. Cf. Bidermann, In Oest. Ung. Revue, 1888, p. 148. 2 Bidermann, In Oest. Ung. Revue, 1888, p. 147. 2 Ibidem. 3 Mon. Hist. jur. SI. Mer., X, p. 190-193.

www.dacoromanica.ro 128 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

In citeva statute ale oraselor dalmatine intimpinam termenul celnic pentru baciul turmelor. Astfel, in Spalatol celnicus e ciobanul mai mare peste pastori, ca si in Trail (1402)2 : item quod quilibet cetnicus bravarius vet pastor cujuscunque condicionis et sexus extiterit, non valeat, neque pre- sumat modo aliquo colore vel ingenio habere. .. in districtu Tragurii de suis propriis animalibus iuxta animalia domini... ;Etiam quod cetnicus cum pastoribus teneantur....reddere rationem domino animalium ;Insuper quod quillibitcelnicusvel pastor non audeat tenerepenesseullum hominem, Morlaticum etc.etc. Tot asa se aminteste (1214) celnicul in statutele comunithtii de pe insula Curzola3 :pastores sett celnicos. In fine, cred ca, termenul acesta a dat la Raguza4 numele unui maiestru : Zelnichi becharii. Taxa pentru pkunat, ierbaritul, se numea si aici travarinacare vlahii o plateau la munte ori si in iernatice. Vlahii Nelipialor erau scutiti de ea.Interesant e ca, in urbariile de mai tirziu, travarina era6 dupa, 100 de oi, cite doua" (na leto travarinuod sto ovac po dvi). Cantitativ raspunde deci cincizecimei", desi in fond este cu totul altceva. Aceasth taxa, se mai numea, dupa Lopagié, i suljevina. Administratorul domeniikr fisculu,i Koderman o explica in anul 1675 astfel : census pecorum szule vel trdvarina6. Dupa Maiurani6, sulj inseamna, darea supusilor Win*, iar travarina, travnina, taxa vlahilor colonizati, platith pentru pkunile de Ia munte7. Probabil ci vlahii dalmatini stiau sa prelucreze lina pentru a tese din ea plum* intocmai cai conationalii lor din Serbia. Dar despre aceasta nu avem decit o singura marturie : In anul 1466 capelanul Toman Mategigd din Ugljan lasa, prin testament unui Zigul : vlaku suknu i beritu ( = sucman vlahi cáciulá)8. In afath de aceasta, sint cunoscute din actele raguzane schiavinele" vlahe, multh vreme la moda 9 : un fel de manta din stora groasa de lina, denumith Schiavina morovlascha, sau schiavina vlachesca.Interesant o ca, pe la 1400 imbthcAmintea thranilor din jurul Raguzei era toat a. de culoare a1b, ea a thranilor romini din Transilvania de astázi.Rlspin- dire generala, avea in Serbia asa-zisul sakul, folosit deopotriva in palatul

Mon. Hist. jur. SI. Mer., II, p. 221. 2 Ibidem, X, p. 190-192. 3Ibidem,I,p.1,p. 84. 4 Mon. SI. Mer., XIII, p. 100. 5 Mon. Hist. jur. SI. Mer., V, 1, p. 328. oIbidem, p.145. 7 Maturaniá,Prinosi...,IX, p.1401. 3Mon. Hist. fur.SI. Mer., VI, 1, p. 253. O Jireêek, Staat und Gesellschaft..., III, p. 19-20.

www.dacoromanica.ro FORMELE DE ORGANIZATIE A VLAHILOR 129 iegal si in clsutele cioblnesti. Se tineau in el tot felul de lucruri. Dupa, nume sdkul pare a fi de provenientl vlahl, mai ales el la Raguza sint mentionati sacii vlahilor, mari si tesuti cu flori (saccus Vlacorum magnus pictus 1416)1. Frumusetea unor asemenea teaturi se poate admira pe opregurile morlacelor, copiate in sec. al XVIII-lea de abatele Fortis2. In fine, credem el nu e simplil intimplare faptul el pinA astlzi regiunea care produce covoare frumos tesuteestecea dintre Nig,Pirotsi Vidin 3. Influenta folclorului vlah din imprejurimile Raguzei se vede din motivele de poezie pastoral/ reproduse de marii poeti Zlatarié (sec. al XVI-lea), Gundulid si Palmotió (sec. al XVII-lea) in felmite variante, in care se poate reeunoaste cunoscutul refren al colindelor rominesti Ler-Lerului Doamne :

7,Zovu6 Pana, Hoja, Lero, Dolerije" sau : Ah, Lero Lerijane

F3i Doleriju i Lerijana Inva.tatul croat Dr. Milovan Gavazzi4 analizind partile componente ale refrenului legendar, le desparte in ehipul urmator : hoja, ler-o, do- ler-ije, din care se vede clar repetarea cuvintului ler, fenomen ce se in- timplI si in colindele pastorale de la dacoromini :oi ler oi d'ai ler oi. Ele trebuie sä fi fost imprumutate de la pástorii vlahi. Dar in temeiul lor Inca' o constatare se poate face : pastorii vlahi au pgstrat pin/ tirziu cu Indlrltnicie formele stelvechi ale indeletnicirii lor, ea si legendele pe care le-au adus din patria de origine. Am ardtat eg, in traditia despre moartea tragicl a lui .Radule Vlah din cAtunele" Munte- negrului se poate distinge motivul care a inspirat pe autorul poeziei populare rominesti Miorita. Dar acelasi motiv il mai gasim i in alte colturi din vechea Crna Gora, pe unde au hoinlrit ciobanii vlahi : spre pild/ la Bjeloge sau la fraliile din Petrov Dol, care 1-au inlaturat in ace1a0 fel pe Batul (Bacul), puternicul cneaz de odinioarl al neamului Kamatilor (Karnate)5.

1 Jireeek, Stoat und Gesellschaft..., III, p. 15. 2 Sextil Puscariu, Sludii Islroromtne, II, plansa IV. 3 NovakoviC, Selo [Satul], p. 65. 4 Nastavni V jesnik, Zagreb, 1923, vol. XXXI, nil. 6-7, p. 224-227. Cf. Studiul nostru : Scriitorii raguzani f irelrenul colindelor noastre, In Anuarul Arhivei de Folelor a Academiei _Romlne, IV (extras),p. 5-9. 5 Naselja, 24,p. 267, 523.

9. e. 2925.

www.dacoromanica.ro 130 VLAHII NORD BALCANICI IN EVUL MEDIU

Turmarii vlahi Dar vlahii din Serbia nu sint numai pgstori, ci intot evul media se ocupgccu transportul de mgrfuri,iInca' pe o scarg atit de intinsr inch par, cu drept cuvint, chirigiiai statului sirbesc. Indeletnicirea aceasta o exercitau vlahii fie pentrua-sicistiga traiul de toate zilele, fie pentru a presta obligatiunile ce le datorau regelui sau mgnAstirilor. In cazul din urmg, chirigilicul era un fel de angarg si se numea in sirbeste ponos, iar chirigii se numeau ponosnici. Hrisoavele regale ne aratg In ce anume consta ponos"-ul : dupg hrisovul lui Urog:Milutin cgtre Hilandar (1302 1309), vlahii erau obligati In general sg, facg transporturile, sg dea caii ciini de paza' sau apoclisiari, insotitori, si sindeplineascg cgrgusia la muntele Athos. Cea mai grea obligatie a lor era insg de a face transporturile de grin si vin ale mgngstirii, de pe proprietgtile Hilanda- rului, care erau In Imprejurimile Prizrenului si ale Ipecului, pingla muntele Athos. In hrisovul de la Banja ei au fost impusi sg aducg in fiecare an cite un car de griui unul de yin i sg transporte sare pe seama bisericii, fiecare 40 case cite zece care, de unde le va porunci egumenul. Transportul brinzei de la munte le revenea tot. lor. La intemeierea mgngstirii De 6ani, vlahii au fost obligati sg aducg' din venitul bisericii sarea legalg ; dael insg ar aduce mai multg, jumgtate sg fie a bisericii, iar jumItate a vlahilor, rezervindu-se bisericii dreptul sg rgscumpere, dug va avea nevoie, si cota din urmg. In confirmarea datg de tarul Dugan acestui hrisov, s-a modificat dispozitia aceasta, impunindu-se la toti vlahii sialbanezii nagnästirii sg transporte sarea de la Sf. Serghie, prin urmare nu o anume cantitate, ci cit va avea nevoie mgngstirea. Sarea legal& reprezenta 200 cible, ceea ce dupg socoteala lui Milan Z. Vlajinac1, nece- sita povara a 50 cai, dacg se admite cg 4 cible intrau intr-o povarg de cal.. Tarul Dugan de altfel fixeazg de acum statornic obligatia vlahilor de a cgra sare" (Prizren, 1348 1353) sau sg transporte sarea si ori ce va fi de trebuintg mgngstirii" (Hilandar, 1334 1346). Sf. Serghie, de care e vorba aci, era depozitul de sare dela gura Bojanei, lingg Skutari. Dar cele mai cunoscute firguri de sare le aveau raguzanii. Republica raguzanä dispunea in aceastg epocg (sec. al XIV-lea si al XV-lea) de cele mai insemnate saline de pe litoralul adriatic, care alimentau cu acest articol de primg necesitate o bung parte din nordul Peninsulei Balcanice. Tendinta ei era, de a monopoliza vinzarea ori cel 1 Dr. Milan Z. Vlajinac, Zgon 111 kuhaenje van mega stanovania [Claca sau angaralele- In afarã de domiciliu], Belgrad, 1932, p. 58-59.

www.dacoromanica.ro FORMELE DE ORGANIZATIE A VLAHILOR 131 putin de a atrage la depozitele sale pe toti vlahii care transportau en caravanele sarea in l'auntrul peninsulei. De aceea se pomenese vlahii atit de adeseori In cArtile republicii. Din materialul documentar ce ne st& la dispozitie, se vede csa in anul 1318 a fost ales partitor salis Selavorunt et Blachorum un anume Iunius de Camanol, iar in anul viitor Raguza vinde2 pe credit Bare vlahilor 0 slavilor". Republica a avut toatg, grija sa. fie cit se poate pe placul vlahilor. De aceea a ales la 1332 doi serup- tatores et provisores, care aveau s& vegheze ca nu cumva sl li se faca, vreo violent& vlahilor cind veneau dup& sare ( Vlachis venientibus pro sale)3. In anul 1344 se trimite o expeditie la vlahi, pentru a-i determina BA ia sare din depozitele oraplui4. La 1356 consiliul mic indemnizeaza, anume cheltuieli quod -Radii venire. possint Bagusium3, In anul urnagtor 1-au trimis pe Orsica Frane de Bodacia la vlahi°, iar In 1363 doi oameni buni"7. Jupanul Senko, care detinea In secolul al XIV-lea litoralul dintre Raguza 0 Stagno apoi Chelmo §i Popovo, se adreseazà° o data care raguzani, pentru a-i face 0 lui pret ca unui vlah". La 1397 intervin raguzaniio 2 2 cavlahii a mearg& la locurile vechi, unde se vinde, dup& lege, sarea". In 5 august 1409, intr-o discutie cu org§enii din Cattaro, raguzanii raspund el nu renuntg la dreptul de a cobori pretul aril pe care o vInd. Dar, de altá parte, se pling Impotriva agitatiei celor din Cattaro, care seduc pe clientii lor, Vlacorum congregationes et cetus, prin daruri, prin simonie 0 prin acordarea de preturi exagerate pentru marfa acestor vlahiio. Contractul, pe care-1 incheig, Raguza cu *tefan tirog, fiul marelui Dugan, in anul 1357, avea menirea ssa asigure vinzarea 0 s'a organizeze transportul särii in lAuntrul peninsulei. In conformitate cu conventia incheiatg, vama comunalg a Raguzei avea 0, alimenteze cu sare districtele Drakevica, Canali, Trebinje, Vermo, Rixline, Chelmo 0 Bosnia, impreung, cu vlahii din aceste districte, 0 In afar& de ei Inca 0 a patra parte din toti vlahii care veneau din Serbia. La vama tarului luau sarea toti sirbii care locuiau In afar& de districtele numite §i restul de trei fatrimi din imperiul sirbescn. 1 Mon. SI. Mer., XXIX, p. 111. 8 Ibidem, p.143. 3 I bidem, p.357. 4 I bidem, X, p. 159. 5 Ibidem, XIII, p.149. 8 Ibidem, p. 187. 7 Ibidem, XXVII, p. 281. 8 Fr. Miklosich, Monumenta Serb ica, p. 247. 9 Novakovié, Selo [Satull, p. 49. 10 N.Iorga, Notesetextraits ... ,II,p. 123. 11 Mon SI. Mer., XIII, p.184.

www.dacoromanica.ro 132 VLAHII NORD BALCANICI IN EVUL MEDIU

Cit de mare cireulatie comercialà produceau vlahii cu caravanele lor,ne informeazA propunerea fAcutd cam la inceputul secolului al XV-lea regelui bosniac de trei negustori din Raguza :Zive, Maroi Martolita. Ei ofereau einci sute de ducati anual pentru ehiria vdmii din Cattaro, dar numai cu conditia ca vlahii regelui sä transporte anual de acolo cel putin zece mii de tovard" de sare, iar dacA in vreun an vlahii nu si-ar lua cantitatea lor, sd nu fie datori nici sus-amintitii negustori a pldti nimie. Luind de bazA, aceastd minim5 cantitate de sare, pe care credeau cei trei raguzani cd o transportd din Cattaro vlahii, istoricul sirbeda Mijatovi6 evalueazd la 75 000 mdji cantitatea de sane pe care o transportau vlahii din cele patru tirguri principale de sare de pe malul adriaticl. Cunoscind acest fapt e lesne sd ne expliedm de ce Stipan Vulaid voievodul Bosniei, construieste in anul 1443 intArituri lingd Cattaro, pentru a opri pe monad sä intre in orasul supus republicii venetiene, cu care era certat2. Mai inainte, in 1440, Stipan luase aceleasi mdsuri fatd de Raguza i Ii trimise vlahii la Cattaro3. Vlahii, care transportau cu caii lor marfa negustorilor raguzani, ori aduceau plumb si ceard, si luau la intoarcere, de obicei, sare, se numeau turmari. Termenul tehnic pentru caravana vlahA, era turma, amintit adesea in cartile raguzane de la 1312 incoace4. In documentele5 sirbesti, se intrebuinteazd §i termenul karvan, care de la 1359 era cunoscut si la Raguza. Exemplele citate de Jirdek ilustreazd bine modul in care operau aceste caravane. Astfel in codieele din timpul lui Marino Geno (1278) e inregistrat raguzanul Pasqua de Pecorarioi un Blacus cu numele Vladimir Gostini- nich5. Vlahul a pus la dispozitie 150 de cai pentru un transport in orasul comercial Brskovo (Brescuoa) pe pretul de cite 28 grosi un cal, pe durata intregii cdlatorii. Pretul de chirie avea sd fie plAtit jumAtate in Raguza, iar jumdtate la sosire in Brskovo. Asemenea inchiriere se numea eu un termen imprumutat de la cordbieri naulicare. Studiul admirabil al lui St. Dinji6 despre comertul Raguzei cu caravanele in evul mediu" completeazd acum aceste informatii7. Din expunerile sale, se vede cS raguzanii fdeeau comertul cu ajutorul vlahilor

1Glasnik srpskog utenog durgtva [Buletinul societ4ii stiintifice slIrbesti], 38 (1872), p. 89. 2 Mon. Si. Mer., XXI, p. 175. 3 N. Iorga, op.cit.,p. 368 si 473. * Jireèek, Die Wlachen. .p.119 si urm. Vezi si N. Iorga, Notes et extrails...,II, p. 111, n. 6i p. 124, 221. Aici e vorba super facto turmarum que jussu suo (Sandalj) vadunt Calarum. 6 Jiredek, Die Wlachen und Mauroivlachen, p. 119 si urm. 6 Ibidem. 7 In Jugoslavenski Istorliski easopis, III, p. 119-146 sub titlul Dubrovalka sredovjev- kovna karavanska trgovina.

www.dacoromanica.ro FORMELE DE ORGANIZATIE A VLAHILOR 133

din Imprejurime. Ace§tia insA nu treceau deck foarte rar Drina sau valea riului Lim. De aici ineolo marfa se Incarea pe alti cai, pentru a fi trans- portatA mai departe. Statiile ultime ale caravanelor raguzane erau Brs- kovo, Prijepolje, Mildevo, Banja, Komarani, Breza, Brodarevo. In mord ele nu depil§eau, de obicei, Narenta, ci se opreau la Konjica, Bradina sau la Vratac. Un capitaneus turmae fitcea in Raguza oficiul de a ingriji§i supravegheaorganizareacaravanelor. CApeteniileacestora erau ins& luate dintre fruntalii vlahi 0 se numeau priraiehiuri sau eramaril. El 1ncheiau cu negustorii raguzani conventiile de transport, reerutau pe turmarii rAspundeau pentru marfa. Plata li se da dup6 marra,i anume jumgtate la plecare; iar restul la sosire. La transportul aril, obiceiul era ca jum'atate sä fie socotitA turmarilor drept taxg. 5efii caravanelor primeau un comision deosebit, un gro§ pro consuetudine, ceea ce se numea primichiurina §i se socotea probabil dupg fiecare Incarcgturd, pentru care luasera, raspundere ad riseum et fortunam suam. In prima junatate a secolului al XV-lea se cunosc trei cramari vlahi deosebit de cgutati: Hlapae Stancovich, Herak Mildevich si Dubravae Mili &yid. Citeodat6 negustorii raguzani aveau pricinä cu turmarii vlahi, de pildIn anul 1278 Petrus de Stilo cu Bogdan Morgassia2. A1t6dat'a sufe- reau pagubg i vlahii, ca in 1284 vlahul Gunja Dragoslalici, care se plingea ca a adus vitei lIn'a," in orai cpe banii cApAtati a cumpiirat marfa, dar cintorcindu-se in Selavoniam a fost jefuit pe teritoriul raguzan de eatre Milbrat, vintelerul nobilului Triphon de Iuda3. De obicei turmarii se Inareinau1cu paza caravanelor, ca de exemplu, in anul 1280 Vladimir Gossamiri, care s-a obligat stransporte vinulsimarfa a doi raguzanii sg-iapere de hoti4. In cursul rázboiului dintre raguzanii voievodul Rados lav Pavloviei pentru Cana le (1430) s-a IntImplat craguzanii au fost atacati §i bLtui de oamenii lui Rados lav, in muntii dintre TrebinjegiBergatto, tocmai

1 Dinié crede cA termenul cramar e de origine gerrnanAi anume irnprumutat prin mijlocirea saOlor din Serbia. z Jireèek, Die Wlachen. p. 120-121 : Die V II nouembris (1278) coram domino Marco Geno comite Ragusii et iuratis iudicibus Palma Marini Stephani, Lucaro Fuschi et Grubessia de Ragnana. Crancus presbyter Blaccus productus per dominum Petrum de Stilo furavit de ueri- late dicenda. Interrogalus per sacramentum dixit: Ego scio, quod diclus presbyter Petrus nauli- cavil mecum tredecim equos ad portandum vinum ad Brescouam et cum Bogdano Morgassia nau- licauit undecim equos ad portandum vinum et unum equum ad equitandum. Et quando fuimus in Boboue liute, dompnus Petrus dixit: Duo equidel ficiuntmild de vino. Et dictus Bogdanus iuit cum dicto dompno Petro: Adhuc del icit mliii unus tercius equus vini. Et petebat illum dicto Bogdano. El ipse Bogdan: Ego non habeo. Et poslea fuerunt inuenti duo sachi in tenda dicti Bog- dani et ille qui portauerat vinum dicti dompni, dixit: Isti sunt sacchi in quibus full uinum accep- lum dicto dompno Petro. 3 Ibidem, p. 120. 4 Ibidem.

www.dacoromanica.ro 134 VLAIIIINORD-BALCANICI IN EVUL. MEDIU cind trecea o caravang de vlahi, 170 de oameni, cu povarg de 300 map sare, venind din Raguza. Observind vlahii infringerea orgsenilor, aruncarg sacii de sare de pe cai, incglecarg si. Mara* parte la goana dupg trupele raguzane 0 la jefuirea bagajuluil. Terenul de operatiune al chirigiilor vlahi se intindea Ina si mai la sud, ping in Albania. De aceea conventia incheiata' in anul 1335 intre raguzani si nobilii albanezi asigurg libertate vlahilor, albanezilor si altora care vor s'a. ducg märfuri la tirgurile 1012. 0 altg stire, din 1420, ne infor- meazá despre comertul cu Valona, de unde se transporta sarea la Narenta pentru bosniecii tsi vlahii care aduc cearg, piei 0 alte mgrfuri si due de acolo sare si postavuria. Un document croat din secolul al XV-lea numeste pe vlahii negustori Orora li se ia taxa obisnuitg dupii negot : tergovina4. Vlahii Nelipi6ilor au fost scutiti de tergovina. Transportul vlahilor se fgcea pe cai si maxturiile din secolul al XVI-lea ne aratg destul de clar eg, nu arareori porneau la drum caravane de cite doug si trei sute de cai. Aceastg meserie a vlahilor din Peninsula Baleania, pe care au practicat-o sub bizantini si sub sirbi, au continuat-o 0 sub turci, in secolul al XVII-lea oH sub croati, ping tirziu, dupg ce si-au pierdut nationalitatea. Pigafette, care i-a vgzut in acest secol fácind pe postarii Portii otomane, spune despre eiö : N-au locuri obisnuite pentru schimbul cailor ; de aceea cind simtesc cg oboseste calul de sub ei, iau calul celui dintii om pe care II intilnesc. Ei nu merg in galop, ci in pas ineet, ziva si noaptea. De multe ori se intimplg cg eel cgruia i s-a luat calul, dacg nu era vgzut, sg batg pc curior. De aceea, dacg-i vede cineva venind, se abate din drum 0 se ascunde pe cimpuri". Intre epigonii turmarilor intilnim 0 pe nevrednicii Morlachi overo chirisie6, arestati sub bgnuiala cä au jefuit lingg Trebinje caravana unui raguzance venea de la Semendria (anul 1528). Urbariul cetgtii Novi din Vinodol impune vlahilor, in fine, incg, si. in secolul al XVII-lea, sg transporte sare de pe litoral si grill de la croati. La dacoromini olac inseamn6,7 curier, stafea, cal de postg,cgru- cior de postg cu caii si surugiul lor" 0 e un termen introdus in timpul stgpinirii turcesti. Cine oare se mai gindeste eg, acest termen e tot ce a mai ramas din amintirea turmarilor vlahi ai Peninsulei Balcanice °I

1 Jire6ek, op.cit.,p. 115,Iorga, Notes et extrails,II, p. 173-174. 2 Mon. SI. Mer., XXIX, p. 385. 3 ibident, XVII, p. 49. ' Ibidem, IX, p.. 213. 6 Starine, XXII, p. 14. 6 Jire6ek, Die Wlachen..., p. 124. 7I. Iordan, Name de locuri romtnesti tn Republica Populard Romind, p. 215.

www.dacoromanica.ro FORMELE DE ORGANIZATIE A VLAHILOR 135

Vlahii ea soldati

Citeodata vlahii apar si ca soldati. In aceasta, calitate, sint remarcati ,o Mina vreme de catre scriitorii bizantini, sau mai bine-zis ei constituie un material foarte cautat pentru recrutarile armatei imparatesti. Virtu- -tile lor militare le-au dovedit in cursul rascoalei condusa de fratii Asan. Dar informatiile ce le avem despre acest rol al vlahilor le-am infatisat toate intr-un capitol precedent. §i totusi cercetarea istorica de pia, acum ni se pare ca a recoltat mult prea putin din materialul asteptat. 17n hrisov al Imparatului Andronic Paleologul (1324) face distinctie intre astrateutoi Vlachoi;i o alta categorie, obligata la serviciul militar fata de imperiu, pe care cercetatorul romin V. Bogrea o numeste cu drept cuvint strateutol Vlachoi. Mentiunea documentara priveste regiunile situate in sudul Mace- donieil, dar cita vreme stapinirea bizantina detinuse si mai la nord ten- torii, in care locuiau vlahi, trebuie sa fi existat stratioti" si in aceste. 0 arata clar categoria de voinici", care a continuat sa existe§i sub cucerirea sirbeasca, cu rol redus, fireste, si cu pierderea privilegiilor militare de altd- data. In cadrele statului sirbesc, ei inceteaza tocmai de a functiona ea soldati, desi o veche balada il arata crescut eu lapte de vlaha," pe cel mai iubit erou al legendelor sirbesti, pe Milog Obilié. Vlahii din vestul Peninsulei Balcanice joaca mai tirziu un rol important ca soldati. Ei servesc ca mercenari pe raguzani, pe voievodul Altoman (in regiunea orasului Cattaro) si petefan Crnoevi62. Jiraek spune ca se recrutau mai ales din tinutul Narentei. Dar si in Croatia se &sting vlahii ca soldati viteji si credinciosi. Am vazut ea, servese si se lupta pentru banul Mladen Subid (1322) si ca apara cu aceeasi credintä, in oastea lui Ani Frankapan, mostenirea Ne1ipi6ilor. Mai tirziu joaca un rol insemnat in luptele venetienilor cu regele Ludovica.Tot ei sint cei dintii care, dup6, Tubero, lupta impotriva turcilor si servesc apoi si in oastea banului croat Joan Corvin4. Numai vijelia turceasca i-a putut infringe, dar e sigur ca intre uscocii si martolozzii de mai tirziu, atit de temuti, era amestecat si un considerabil numar de vlahi. Organizatia militara a vlahilor din Croatia o cunoastem mai bine din legea" lor. In fruntea cetelor care porneau la razboi, statea un voievod. Acesta nu putea fi croat, ci numai unul dintre ei. Vlahii care erau stapini peste sate serveau cu uncia", adica plateau o dare de razboi, iar aceia 1 Bulletin de l'Institut pour l'étude de l'Europe sudorientale, VII (1920), p. 53. 2 Mon. SI. Mer., XXI, p. 437. 3 Lucius, In Schwandtner, III, p. 391-392. Cf. V. )(laid, Povjest Hroata, II, 2, p. 18. Nlahii pun la dispozitie caii lor pe seama regelui. 4 Thallóczy, In Mon. Hung. Hist., 38, p. XXX. '

www.dacoromanica.ro 136 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU care nu aveau sat serveau Ware eu senti eu sabie ori eu sägetii cu sabie. Cetele care plecau la razboi erau impartite astfel : doug treimi dintre ei aveau sa se bata ca soldati, iar cealalta treime trebuia sa se in- grijeasca de aprovizionare vi de eai. Din regulamentum insuryeetionale generale aleatuit de dieta ungara in anul 1435, aflam ea armata eroata se compunea din banderiul regal de 1000 calareti, banderiul banului croat, cetele Raguzei, trei banderii ale contilor din Krbava, Cetinai Senja- Modrussa vi din toti nobiliii vlahii regatuhd croat1. Din serviciul militar al vlahilor se deduce privilegiul ea sit nu li se ia in zalog, pentru nici o viii, ealul ostavese. Vlahii erau obligati a porni la lazboi in orice timp, in afaiä de fa's- timpul de toamna, de la Sf. Stefan pina la Sf. Martin. Aceia care la che- mare nu plecau, aveau sà plateasca, vase libre, din care a zecea parte revenea voievodului. In anul 1504, vlahii au platiti o dare de razboi, cum se vede dintr-o consdiptie ce ni s-a pastrat vi in care se mentioneaza vlahii din Knin, cei din Obrovac, din Vrlika vi din preajma eetatii Nutjak, de ling& Cetina. Cit de binecuuoscute erau virtutile militare ale vlahilor despre care vorbim, o dovedevte2i o scriere bizantina din jumatatea a doua a secolului al XV-lea, Thrinos tis Konstantinopoleos, care lauda mai ales vitejia . vlahilor din Bosnia.

Biseriea vlahilor

Organizatia bisericeaseg, a vlahilor din jumatatea nordica a Penin- sulei Balcanice apare ea o particularitate interesanta in lumina acestor cercetari. Prin hrisovul imparatului Vasile al II-lea, vlahii din toata Bulgaria" au fost supuvi de-a dreptul arhiepiscopului din Ohrida. Prin Bulgaria se 1ntelege Intreg teritoriul anexat de bizantini, prin urmare nu numai partea apuseana a Macedoniei, cu centrul in Ohrida. cii regiunea din sudul Du- narii, care nu fusese incoiporata pin atunci. Prin aceasta Imparatul creeaza vlahilor, intocrnai eai turcilor vardarioti, o situatie piivilegiatà, Ii exi- meaza" adica de sub jurisdictia episcopilor bomb.. 0 asemenea situatie de favoare au obtinut la inceput vlahiii In cadrul statului sirbesc. Regele tefan Prvoven6ani Ii supune adica, pe toti \rlahii regatului sàu jurisdic- 1 Klaié, Povjest Hrvata, III, 1, p. 18 :toturn regnum Croatiae et Vlachi in eo existentes cum potentiis comm. 2 V Bogrea, In Anuarul Institutului de istorie nationaM, 1, 1921-1922 (Cluj), p. 379 (dupik Ed. Elissen, v. 971).

www.dacoromanica.ro FORMELE DE ORGANIZATIE A VLAHILOR 137 tiunii arhiepiscopului sirbesc, care i0 avea atunci re;edinta in manastirea E vorba, desigur, despre vlahii ce se aflau in teritoriile de curind cucerite de la bizantini. In veacul al XI-lea, tot sub stapinirea bizantina, favoarea deosebita de care s-au bucurat vlahii a obtinut o forma' 0 mai concretä, infiintindu-se pentru ei o episcopie proprie : (intazorri])Tcrw f3Adawv, al carei teritoriu insa nu se delirniteazal. In vcaeul urrnator aeeasta eparhie apare cu re§edinta fixa,I,9.p6vo.; ppEccv6-ric trot. (Wzow, adica in Vranje2. Situatia acestei episcopii constituie o abatere de la normele canonice. Ca a fost tolerata §ichiar reconfirmata de Bizanti apoi de regele sirbesc, pare a fi cel mai sigur indiciu ea reprezenta un drept eiv- tigat, recunoscut atit de autoritatile statului, cit 0 de biserica. Episcopul vlahilor dispare apoi pentru citva timp, pentru a fi mentionat numai in anul 1335, cu re§edinta mai inspre sud, la Lerin sau Prilep. De aceea, se pare ca sub sirbi el nu s-a mai bucurat de un tratament exceptional §i mai tirziu a disparut definitiv. In listele pe care le cuprind daniile man5stirc0i, Novakovi6 constata un numar prea redus de preoti vlahi : doi pentru vlahii manastirii de la Banja, Custodie §i Dimitrie, unul pentru cei de la Hilandar §i unul pentru vlahii de la 2i6a, acesta din urrna cu numele Mic. Un Ioan, preotul prea sfintei episcopii a vlahilor, iscale0e pe un manuscript din veacul al XI-lea, pastrat in biblioteca bisericii Sf. Clement din Ohrida. Parintele N. Popescu crede caceastg, episcopie a fost a arominilor, ceea ce insa nu pare probabil, cita vreme privilegiul autonorniei este a§a de vadit kgat de regiunea Moravei, iar sediul ei a fost in Vranje3. Vlahii sau morlaeii naarturiseaui dupà deplasarea lor aproape toti credinta ortodoxa. Nurnai in Croatia gasirn §i morlaci eatolici, turn erau desigur cei ee in anul 1433 asigurau anume favoruri bisericii 8f. Joan din Lika. In majoritatea lor insa §i vlahii din Croatia erau erc0ini orto- doc0, ceea ce apare clar mai ales din scrisoarea episcopului Nieolae din Corbavia (Krbava) catre arhiepiseopul din Spalato (1396)4 :Murlachi- nullam decimam solvunt, nec tempore meorum predecessorum solverunt. Pentru cuvIntul ea nu erau catolici, nu solveau ei decime nici pe insula Veglia. Un preot al vlahilor, Crancus presbiter Blaccus, se pomene0e in aetele raguzane chiar in 12785.

Byzantinische Zeitschrill,I, p. 257. 2 Ibidem, II, p. 60. Cf. studiul lui N. Bilnescu, Ethnographie el role militaire du theme de Bulgarie, in Balcania, VI, p. 48-52 ; lectura 8pecoóyou credem cà e greOtil. 3 I. Snegarov, Istorija na Ohridskata Arhiepiskopija, I, p. 192. N. Popescu, Preoli de mir,. Bucureiti, 1942, p. 14-15." 4 Farlatti, Illiricum Sacrum, TV ,p. 98. 5 C. JireCek, Die Wlachen und Maurowlachen. p. 120.

www.dacoromanica.ro 138 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

Evolutia situatiei bisericesti a vlahilor din Wile slave ale Peninsulei Balcanice ne duce la un punct de plecare foarte Indepartat, dincolo de cucerirea imparatului Vasile II, pina, in vremea tarilor bulgari. In tot cazul, In epoca de plamadire a poporului romin si acesti vlahi se gaseau la. rasArit de linia Isaurilor (anul 731), care a impartit peninsula definitiv in doua zone distincte :una bizantina, si ortodoxa, iar alta latina si cat olica, 1 Scoaterea vlahilor de sub jurisdictia episcopilor locali si supunerea lor de-a dreptul arhiepiscopului din Ohrida si mai tirziu, celui din 2i6a, constituie o abatere de la dispozitiile dreptului canonic al bisericii A,- skitene ca si crearea unei episcopii lipsite de un teritoriu propriu, bine delimitat. De aceea ne socotim Indreptatiti a considera dispozitiile Im- pilratului bizantin drept o favoare deosebith, acordata unei populatii vechi care nu mai dispune nici de un teritoriu propriu, nici de un numar prea important de credinciosi2.

1 C Jire6ek, Geschichte der Serben, I, p. 45. Cf. L. Duchesne, Eglises siparies (Paris, 1905), tn capitolul L'Illyricum ecclisiastigue, p. 273. 2 Vezi si Gybni M., L'evi-hi vlague de l'archevechi bulgare d'Achris aux Xle XIV° siedes, In Eludes slaves el roumaines, I, Budapesta, 1948, p. 148-159, 224-233.

www.dacoromanica.ro CARACTERUL ETNIC AL VLARILOR

Numele vlahilor Termenii vlah, morlac, morovlah etc., pe care i-am intilnit in izvoarele bizantine, sirbesti, dalmatine, venetiene, bosniace sau croate, slut numai nume deosebite atribuite resturilor de traco-iliri romanizati din jum6tatea nordica a Peninsulei Balcanice de care populatiile conlocui- toarei dominante. AstAzi nici termenul de vlah si nici cel de morovlah nu mai pastreazg vechiul Inte les pe care 1-au avut cam pin a. in secolul al XVII-lea. In cele patru veacurii jumAtate care s-au strecurat de la nAvAlirea turcilor pinA astázi, asimilarea acestei populatii, care era totusi numeroasA,a fost atit de desávirsitA, incit termenii vlah ii morlac, pierzind vechiul In- teles, au evoluat secol de secol ori s-au adaptat noilor imprejurári localnice, in asa chip, incit au putut sproducl o confuzie1 cu privire la caracteru etnic al vlahilor medievali. In aceastä privinta insa credem eg nu mai poate sA existe nici o indoialà. Cel mai vechi monument literar slay in care gAsim termenul vlahi -este Viata lui Metodie din secolul al IX-lea. Dar aid iz Vlah inseamn'a Italia si pe italieni. Termenul s-a intrebuintat la Inceput de cgtre slavi pentru denumirea Intregii populatii romanice. Atunci au invatati ungurii de la slavi snumeasc6 pe italieni olasz, iar pe romini oldh. In Peninsula BalcanicA, termenul acesta a fost rAspindit tot de cgtre slavi, de la care 1-au imprumutati bizantinii2. E firesc deci ca bulgariii slrbii care nu

1 Vita Me (hada (la Niederle, Slouanski Starofitnosti,112, p. 302), cap. V. 2 Motivul pentru care bizantinii au fAcut acest Imprumut de la slavi trebuie cAutat In Imprejurarile istorice ale secolelor al VII-lea IX-lea : ei pierd In primele decenii ale secolului al VII-lea aproape Intreg teritoriul romanizat din junatatea nordica a Peninsulei Balcanice. CInd revin ftntr-o parte a acestui terltoriu, vecheapopulatie romanicA a oraselor era acum 4:lesfiintatA, iar resturile care au supravietuit apar acum degradate sub raport social.Bi-

www.dacoromanica.ro 140 VLAFIII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU cunosteau allapopulatie romanicg decit pe a vlahilor, aflgtori in mijlocur lor, sg Ii numeascg cu acest termen. Dar incg in secolul al XI-lea mgrtu- riile istorice mentioneazg in orasele de pe coasta dalrnating si in preajma lor, o altg populatie vorbind o limbg deosebitii, de a vlahilori italienilor: Existg de faptdocumenteslave in caresiaceastg populatiedal- mato-romanicgi anume raguzanii, se numesc vlahi. Astfel, cind banul Matei Ninoslav din Bosnia confirmg (1234-1240) privilegiilel pe care ante- cesorul sgu, banul Kulin (1189) le-a acordat raguzanilor, se fixeazgi urmgtoarele : ako vjeruje Srblin Vlaha, da se pri pred knezem, ako veruje Vlah Srblina, da se pri pred banom, adicg dacg pirgste vreun sirb pe un vlah, s5, se judece in fata cnezului (raguzan), iar dacg pirgste vreun vlah pe un sirb, sg se judece inaintea banului (bosniac)". Aiei cuvintul vlah inseamng raguzan", de origing romanicg, iar srblin supus al banului din Bosnia". eg termenul 'Oak, are aici acest inteles, dovedesteodiplomg a lui Stefan Prvovealani (1215-1219), in care citim : i da ne jemije Srbiin Vlaha bez suda, ceea ce intr-o lating contemporang sung astfel :et ut Manus non- apprehendat Raguseum sine indielo. De altminteri acestea sint singurele documente care intrebuinteazg. cuvintul vlah in acest sens.

1 n cancelaria regilor sirbesti rilmine permanent in uz termenul vlah pentru a denumi resturile autohtone romanizate din cuprinsul tgrii lor in secolele al XIII-lea, alXIV-lea si al XV-lea. Astfel, cind regina vgduvg Elena (1280) face o donatiune mdngstirii Sf. Nicolae de pe insula Vranjina (lauul Scutari), ea dispune ca : ot vlastelvelikihali malih i vladu.§tih pro6ih, iii je Srblin iii Latinin iii Arbanas iii Vlah..., adicg : dintre boierii man l. sau ink,"i ceilait,i nobili, fie sirb, fie latin, albanez sau vlah, eine ar indrgzni sg vateme sau sg ia ceva de la acest dint hrarn, sg-si atragg miniai pedeapsa regelui". E clar caici sirbii sint supusii statului sirbesc, c5 latinii sint orkenii de origine romanicg,i cg albaneziisi vlahii sint cele doug populatii autohtone din Peninsula Balconied,. Intr-un document al lui Stefan Urc§ (1300), prin care se innoeste o donatie acordatg unei mgngstiri de lingg Skoplje, se spune2 : i kto uleziu- zantinii nu mai recunosc pe acesti romanici ca facind parte din populatia de buil a imperiului. Romei" sint de acum grecii Insusi. In Dalmatia lnsä unde dominatia bizantina nu s-a intrerupt atit de brusc, vechea populatie romanicd a insulelor, care a reusit a rezista cuceririi slave, e cu- noscutd de Porfirogenetul sub numele de Romanoi, In deosebire de Romei. De altd parte, slavii meridionali vor numi pe bizantini de acum permanent Grci (greci), de build seamd sub Inriu- rirea romanilor balcanici. Rationarnentul acesta se interneiazii pe observatiile juste ale lui Ji- reeek (Geschichte der Serben, I. p. 79) si ale Ini Ernest Dihninler ( fiber die dlleste Geschichte der .Sla- yen in Dalmatien, tipdrite in Sitzungsberichie der kais. Akademie der 11 issenschalten, Viena, 1856, vol. XX, p. 368). 1 Novakovid, Zak. Spomenici, p. 146-147, 144-146 0 Glasnik, 47, p. 304-311. 2 Ibidem, p. 618.

www.dacoromanica.ro CARACTERUL ETNIC AL VLAHILOR 111

1ezi zabel iii Srblin, iii Vlah iii Bulgarin" adica : eine intra in acel loc ingradit, fie sirb fie vlah sau bulgar" ;k4i apoi adauga: i vsaki kto prichodi -na nj, ljubo ark ili Blgarin, iii Srblin, Latin, Arbanasin, Vlach..., adica : oricine ar veni (la tirgul rnanastirii) fie grcc sau bulgar, fie shb, latin, albanez, vlah", splateasca vamalegalf. Aceea0 distinctie o face0cancelaria tarului Dugan (1345), cind scu- te§te pe raguzani de plata vainii impuse de boierul Dabiiiv in Trebinje' : ,s5. nu ia Dabiiv raguzanilor nici vama, nici vreo alta taxa, nici negustorilor raguzani nici vlahilor §i nici hirbilor..." ; iar intie oameniidal-114innui 13oier din Igtip (1353) de ace1a0 tar, se aminte0e un lllanoo Vlah, apoi un Gin Arbanasin, un Dragoslav Vlah, dar i un Dragoslav Srbin. Prin urmare afirmatia lui Jirgek, ca, in secolul al XIV-lea toti pastorii (cu exceptia albanezilor) treceau drept vlahi2, trebuie luata In sensul elvlahii ramin exclusiv pAstori, iar aceia dintre ei care se ocufiau cu agricultura treceau drept sirbi §ise pot considera serbizati. Chiar 0 in secolul al XV-lea, cind vlahii incepusera a se impr4tia din pricina inva- ziunilor turceiti, termenul vlah era intrebuintat de cei din urma domnitori sirbi3cu vechiul sau inteles : Oricine ar merge din tara noastra pentru negustorie la Raguza, fie sirb sau vlah, sau orice om ar fi, A, se dud, liber". Acum 0im ca. de fapt in secolele al XIV-lea 0 al XV-lea un mare numar de negustori, turmari san chirigii vlahi mergeau din interiorul peninsulei la Raguza, pentru a duce plumb, brinza ori alte marfuri 0 a se intoarce cu caravanele de sare. Statutele ormului Cattaro, din secolul al XV Ica, ne au pastrat un asemenea articol, in care, vorbindu-se de populatia dimprejurulcetatii, se face distinctie intre albanezi, slaviivlahi4: Et si aliquis forensis seu arbanensis, Sclavus vel Vlachus interfecit aliquem civem Catharensem et iestibus non potuerit probari, apoi intr-alt loc : comes et judices habentes Deum pro oculis possunt ipsum, arbanensem, Sclavum vel Vlachum poni facere ad tormentum... Deci atit in interiorul statului sirbesc, citti pe litoralul hudic al Dal- matiei, pina, in secolul al XV-lea, s-a intcles hub vlah pastor ul sau turmarul ant ohton romanizat. Totu0 invatatul sirb Stojan Novakovi écredea5c crau o data, cum exista Inca si azi, intre grupurile de pastori nomazi din Serbiai de aiurea, cete de pastori romaniei originari din Pind ;;i din Balcani, care

1Novakovié, Zak. Spomenici, p. 306-307. 2 C. Jiree'ek, Staat und Gesellschaft...,I,p. 69. 3 C. Novakovié, Zak.Spomenici, p. 203-204, 218-221, 221-225, 227,231-236. 4 Didem, p. 3. 6 Archly liir slavisclwPhilologie, 33 (1912),p. 457.

www.dacoromanica.ro 142 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU vorbeau un dialect romanic. Dar totul ne demonstreazi existenta unor grupuri sirbesti, analoge, care treceau de vlahi, deoarece semnificatia ade- varata, a cuvintului exprima nu specificul etnic, ci starea nomadd, ca un mod de trai opus celui urmat de agricultori". Pentru sustine parerea, No- vakovid citeaza marturia mai multor hrisoave din epoca Nemanizilor'. Astfel, din hrisovul manastirii 2i6a invoca fraza : Iar venitul de la popi sau vlahi sau oamenii birnici, ce este bir popesc, care se ia de la oameni, a se ia toate pentru aceasta biserica", pentru a demonstra modu 1 in care sint pusi fata in fata. vlahiii agricultorii. B. Petranovid constata odinioara2 cregele Stefan a putut intelege sub vlahi numai tarani care lucrau pamintul : De aceea se vorbeste de birul ce-1 datorau preotilor, iar birul11 formeaz i azi bucatele pe care le dau tarani in fiecare aq preotului". Petranovi é vrea s spung 'ca in cazul de fata. vlahii sint tratati intocmai cai Omni isirbi, in ce priveste obligatia lorfata, de preoti. Noi adaugam csupunerea tuturor vlahilor din regatul sirbesc sub jurisdictiuneaiè i constituie dovada peremptorie e&erau socotiti drept o colectivitateparte. Nici canoanele nici traditia bisericii ortodoxe nu concep vreo discrirninare intro clasele sociale apartinatoare aceluiasi popor. Dar nici dispozitia ce o ia regele Stefan De- 6anski in hrisovul sau : Sirbul sa nu se insoare intro vlahi iar de se va insura, sit o duck intro meropi", nu confirma, parerea ea) aici e vorba numai de pastori", caci eu prilejul unei revizuiri ce s-a facut acestui hrisov, citdva ani mai tirziu, in loc de fraza sa, o duca, intre meropi" se zice sa devina calator". Regele face de fapt distinctie intre sirbii vlahi Ii pentru a impiedica legaturile de casatorie intre ei, Ii ameninta cu pedeapsa redu- cerii in stare de meropi, ceea ce corespunde rangului social al calatorilor". 0 asemenea masura luaserd in anii 1247 i 1273 si venetienii la Zara, oprind casatoria orasenilor cu slavii3, pentru a preintimpina slavizarea orasului. in fine, eel mai serios argument pentru parerea sa 11 &este Nova- kovié in majoritatea numelor slave care se gasesc la vialil. Fara indoiall' a numele slave la vlahii din Serbia, ea si la cei din preajma litoralului sudicori din Croatia,sintmult mainumeroase decit cele proprii. Dar acesta e un fenomen care Ii are explicatia in influenta covirsi_ toare slava, sub care au stat vreme de citeva veacuri. Pe acesti vlahi din regatul sirbesc raguzanii ii cunosc deci si ii mentioneaza sub acela0 nume :Petrns juin& Peruoselaui, Blacus monasterij 1 Articolul säu Les problemes serbes, In capitolul L'éthnographie des pays serbes au moyen dge ; les seigneurs, le bas peuple et la nationalité, p. 446-460 din op. cit. Ceva mai detailat discutil Novakovid aceste chestiuni in Selo din Glas (XXIV), Belgrad, 1891. Rad, XVI, p. 66. 3 Mon. Sl. Men, 1,P. 70si170.

www.dacoromanica.ro CARACTERUL ETNIC AL VLAHILOR 14 X

de la Morada (1278), o mare manästire sirbeasca, al carei hrisov de inM- tare nu ni s-a pastrat, dar despre care stim ca a avut vlahi, cai celelalte manastiri. De asemenea, se mentioneaza la Raguzai un vlah de Mile- seval. Conventia din anul 1357 vorbeste lämurit atit de vlahii din Serbia (Sclavonia), cit si de cei din Dradanica, Cana li, Trebinje, Vermo, Rudine, Chelmo si Bosnia, deci despre vlahii de pe intreg hinterlandul muntos, care era presarat cu catune de ale lor. In genere se poate spune craguzanii intrebuinteaza din secolul XIII-XV permanent numele de vlah"- pentru populatia vlahilor din Peninsula Balcanica,en care veneau in legaturá. Dar tot asa numeau raguzanii i pe rominii din Tara Romineasca : Vlachi voivode lifirce (1416)2. Inca Jiredek a relevat imprejurarea ea de eiteva ori aceiasi vlahi se numesc si in documentele raguzane morlaci. Astfel in anul 1367, cind fu trirnis un raguzan ad Moroclachos, pentru a stringe mercenari, si in anul 1378, cind regele Tvrtko oferi Raguzei trei sute soldati ii tot atitia morovlahi. Acest termen de origine bizantina (Mccup613Accxo vlah negru"), corespunzind sirbescului Saravlah de mai tirziu, cuvint pe care venetienii 1-au preluat de la bizantini cind au stapinit Dalmatia (sec. al IX-Ica si al X-lea), 1-au pronuntat mai intli Maurovidco, de la care s-a format apoi Morovlaco (Statutul din Segna, 1388)i Morolaco ( = Moro(v)laco) (1344, Mon. Sl. Mer., II, 219) si in fine Mor(o)laco sau Murlaco3. El se intimping pentru prima oara la presbiterul din Dioclea (sec. al XII-lea) si e pus in circulatie In secolela al XIV-lea si al XV-lea, de care cancelaria republicii venetiene. Prin influenta signoriei, termennl Morlacus a fost adoptat apoi si de catre orasele dalmatine, care totusi nu-1 intrebuinteaza in mod consecvent, ci alternindu-1 cu termenul Vlahus, aceFta din -arm& incetatenit si la croati, impreuna cu variant a Olacus, din cancelaria ange- vina. Fireste ca aceasta regula general& se poate urm&ri numai pina catre finele secolului al XV-lea, cad de la data aceasta, imprastiindu-se resturile de vlahi de pe locurile unde au staruit citeva sute de ani, si-au pierdut o data cu specificuli numele pe care-I purtasera mai inainte. De aceea, in sursele venetiene, vorbindu-se de vlahii de linga Catt aro, pe care raguzanul Mauro Orbini Ii numeste spre sfirsitul sccolului al XVI-lea Inca totVulachi sau Valachi4, intimpinam termenii Murlachi, Morlachi (Mon. Sl. Mer., p. 175, 436-437, XXII, p. 228, 308) in tot cursul secolului al XV-lea. 1 C. Jiraek, Die Wlachen. . p. 112, 113. 2Ibidem,p. 125. 3 Aceasta etimologie-e data de Miklosich. RaCki, Novakovie, Jirecch, Kadlec, Vassilich,. Tamaro etc. Apropierea more (mare)§i vlah e imposibila. Ea nu poate fi Intiritii nici istoriceste, dcoarece vlahii n-au stat pe litoral, linga mare, ci In hinterlandul litoralului. 4 II regno degli Slavi, p. 358.

www.dacoromanica.ro 1 t4 VLAHII NORD BALCANICI IN EVUL MEDIU

Cronica lui Miha Madii deBarbazanis folose§te insa termenul de Wahl; vorbind de cei din Cetina, pe care regele Ludovic Ii nume§te tot in 8ecolu1 al XIV-lea (1345 0 1372) 011achi, iar venetienii, in 1344, Morolaci (duos catunos Morolacorum), cum ii numea §i tragurianul Michoy Mathei in anul 1348 (Morlaci)1. Aceleimi populatii i se da deci de unii numele de vlah, iar de altii, numele morlac. Pastorii care incalcau hotarul tragurienilor in jumatatea a doua a secolului al XIV-lea, se numesc Vlachi in extrasele documentare ale lui Lucius, iar in documentul din 1362, iara0 gens Morlachorum. In documentul din 1405, care prive0e de aproape pe Frankapanii aflatori in stiinse legaturi cu venetienii, se vorbe0e de morolaci san olahi (morolakis sen olakonibus; olakorum sen morolaeorum), iar eind in 1437 .se incheie intelegerea intre banul Petruirepublica Vene- tiei, se identifica cei doi termeni aliquis Vlachus seu Morlacus. Nu-i lipsit de interes nici faptul ca, in 1422, cind se prezinta la Venetia o delegatie din Zara, documentul cancelariei de acolo, inregistrind in dialectul venetian plingerile trimi01or, foloseste termenul Morlachi, iar cind inseamna, in limba latina, raspunsul signoriei, folose§te termenul de vlah. In documentele croate, scrise latine§te sau in limba croath aproape consecvent se intrebuinteaza termenul Vlachus sau vlah. Numai o singura data, in documentul cneazului Ivan Frankapan din anul 1468; de pe insula Veglia,se folosestei termenul Murlak, dar §i atunci se explica :Vlasi -al Murlaki2. Indeosebi din privilegiul banului Ivan Haiti Frankapan se vede clan ca sub vlahi avem sä intelegem o populatie deosebita, caci vlahii din acest document se disting atit de croati (Hrvatin) cit 0 de sirbi (Srblin). Deo- sebirea aceasta, aparei din documentul prin care regele Ludovic (1345) doneaza NelipiCilor cetatea Sinji districtul Cetinei cum.... eorum incolis sen populis, Croatis et Olachis. Ea apare 0 din epistola raguzanilor (6 august 1426) catre regele Sigismund3 : Qui Teucri bis Crohatie fines hostiliter in,vaserunt, predatique fuerunt ibidem magnam predam Crohatorum videlicet et Vlacorum ibidem permanentium, precum 0 din raspunsul pe care dadura venetienii in 1450 oraplui Sebenico4 :predicta civitas vestra Sibenici in maximum errorem ac scandalum cum ceteris vicinis suis Mona- chis ac Hervatis... incidet. Aceasta distinctie se face apoi in termeni de tot clari, mai pe urmh, in documentul din 1504 de pe insula Veglia : che el primo patron della possession,...sia stato corvato cioe schiavon,et non

1 Cod. Dipt., XI, p. 442: ipsi Morlacchi inlideles domini regisUngariae, qui accesserunt sub prolletione communisTragurii... 2 Mon. Hist. jur.SI. Mer., vr1, p. 255. 3 G. Jireèek, Die Wlachen..., p. 117. 4 Mon. SI. Mer., XXI, p. 322.

www.dacoromanica.ro CARACTERUL ETN1C AL VLAI-111.0R 145 murlaco... ; apoi se mai intareste Inca, o data : corvatinus sive corvatus... natione corvatus... 0 serie de marturii putem adauga la aceste documente, care dovedesc cà vlahii sau morlacii din vestul Peninsulei Balcanice constituiau o populatie aparte, dupa originea lor,i cei mai vorbeau o limba romaniel pina in secolul al XVI-lea, pe alocureai In secolul urmator. Din aceasta limba deriva graiul care s-a vorbit in Veglia "Ana In secolul trecut, iar in Istria se mai vorbeste Incai azi. Cea mai veche marturie este a Presbiterului din Dioelea (jumatatea a doua a secolului al XII-lea)1, care povesteste cum au ocupat bulgarii Mace- donia dupa ce s-au asezat In Peninsula Balcanica : (Inde debellando) totam lifacedoniarn... post haec totam provinciam Latinorum,, qui illo tempore Romani vocabantur, modo vero Morovlahi, hoc est Nigri Latini vocantur. In marturia aceasta foarte pretioasa, din secolul al XII-lea, putem constata doua lueruri de mare importanta. 1. Ca morovlahii erau considerati ca urmasi ai romanilor, o traditie istorica pe care o intimpinam cam In aceeasi vreme si la scriitorii bizantini (Kekaumenos, Kinamos) si 2. Ca numele morovlahilor e interpretat exact :Latini Nigri, ceea ce corespunde intelesului pe care 11 are cuvintul gr..Mccupoparc. Traducerea veche croatO confirma aceasta interpretare svu zemlju latinsku, ki se onada .Rimljane drahu, a sada se zovu Cmi Latini. De remarcat e numai ca din versiunea croata lipseste termenul corespunzator pentru morovlah. La inceputul seeolului al XVI-lea, Felix Petantius distinge tocmai in regiunile muntoase pe vlahii bogati in turme de rascianii de linga, Dunare §iSava2. Dar in special desprevlahii din tinutul muntos (regio montana), care e pustiu din pricina invaziilor acerbe ale turcilor (Turcorum erebris incursionibus deserta iacet)i care seintinde ping in apa Cetinei, ne-a pastrat Domenico Negri (Geographioe commentariorum libri XI, Basileae, 1557, p. 103) urmatoarea marturie clasica3: homines proceri corporis ac validi, venesti facie et qui Mane, licet corrupte, inter loquendum non pauca proferant vocabula, segue Romanos fuisse, ibique prioribus temporibus in, coloniam deductos pertinaciter asseverant : isti regionem montanam pene omnem tenebant, nam his Turcornm crebris incursionibus deserta iacet, sed nee haec soles etiam quae hactenus ac deinceps in provincia scribemus interius a mari, ab aliis gentibus ant deleta nut dissipata sunt, praeterquae

1Schwandtner, III. p. 478. 2C. Jire6ek, Die Romanen in den Sleidien Dalm., I, p. 41-. 3Ibidem.

1 O. c. 2925.

www.dacoromanica.ro 146 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU in montibus sita, ea enint restant ac in eorum potestate praeter pauca quae ad mare esse diximus, ea maiori ex parte Veneti obtinent. Interesantg este pa'rerea cunoscutului Ludovicus Cervarius Tubero patrician al Raguzeii cgluggr benedictin pe insula Melita (a scris intre- 1490 1522), care, vorbind in ale sale Comentarii" despre incursiunile lui Mahomed II in Bosnia, zice : Nam cum per illiricum inexplorato utpote securus hostium, regulis, ut dixi, contra fidei religionem interfectis, iter faceret : in eum Nomades Illyrici quos Valachos vulgo dicunt, duce Vladislao Cossieio, e montibus qui Dalmatas a Moesis dirimunt, decurrentes, impetum fecerunt, atque ita eius agmen, perturbarunt, ut bona ex parte Turcae in fugam sese, relictis impedimentis coniicerunt. De altminteri Tubero cunoastei pe rominii din nordul Dungrii, la care le zice geti sau morov Scriitorii croati2 din aceastg epoch considerau pe vlahi i morovlahi de aceeasi obirsie cai rominii din Dacia romang. De aceea episcopul 8imun Koie'i6 din Modrussa, care va fi avut prilej cunoascg din nemijlocitg, apropiere, zice : Pobediv Traian tu zemlju naseli ju Rimljan ; 6eso radi1 nine tvrdet Morovlasi, da Rimljane sut, adiCh, : invingind Traian acea targ (Dada), o colonizg cu romani ; din care pricing morovlahii afirmg si scum ca, sint romani". Ori intr-alt loc : Sazida (Traian) most kamen na Dunaju, po nemU gredijahu Rimljane od srbske zemle na rdeljsku zemlju i morovla§ku (construi Traian pod de piatrg pe Dungre, peste care trecuri romanii din tara sirbeascg, in Transilvaniai Morovlahia"). Ivan Pergosié, care a tradus in limba croatg Tripartitul lui Ver- boczy (1574), transpune astfel pasajul cunoscut din P. III, tit. XXV, §1 : lesu neki Vughri, neki su Sasi i nyemehy, neki su Chehi i Sloveni, Schwandtner, Scriptores rerum hungaricarum veteres ac genuini, II (Viena, 1746)s p. 225. Intr-un pasaj ulterior spune tot Tubero : Paucis post diebus, circiter quingenti Turcae, parttm equites, partim pedites, praedae incitati aviditate, rursus in maritimos Dalmatas incursio- nem lecerunt ; qui quum temere in agrum Scardonitarum, natura rnontibus asperis rnunitum, penetrassent, locorum angustiis, simulque Cossuli, ex co genere hominis qui ae Romanos pedant, astu, paene interclusi, vix inde, ad quadraginta ex suis arnmissis, praeda nequidquam petita, evasere. Id sane taenuis admodum solatii fuit Dalmatis, pro tot cladibus per eos dies accepfis (p. 240). Cam tot asa de interesant se eJcprinià Tuberoi despre romlnii de la nordul Dunärii : Huius (Valahiae) incolae regionis, in parte magis, quam sub imperio Hungarorum degunt ; ab Hun- garis lingua et institutis dillerunt ; romana enim lingua, licet non incorrupta, utuntur (p. 209-210) itaque regiones hungarico imperio subiectas multae inco/unt nationes, guae inter se linguis dif ferunt ... alia nempe lingua Sclaveni ... utuntur .. . alia Getae, qui ab ipsis Hungaris Moro- Wald appellantur, his nempe sermo, quanquam non incorruptus, Romanus est (119). Despre regele Matei : Hic autem Rex, quum paterno genere Geta esset, quam gentem ab eorum asperiore cultu commodiore ad componenda verba graeca voce Morovlacos nostrates nuncupant, sese Corvinum, ut dictum est, apellavit . . . seu forsan, consuelo Regum vitio, assentatoribus facile crediderit, se a Romanorum civium veteribus colonis, qui Geticum agrum nunc quoque magna ex parte incolunt progenitum est (p. 113). Se vede limpede cä i Tubero, considerind pe romlni de morovlahi,. 11 stia si pe acestia din urma cá apartin aceleiasi populatli cai vlabil. 2 liken& lugosl. Akad., s.v. Morovlah, morovialki.

www.dacoromanica.ro CARACTERUL ETNIC AL VLAHILOR 147

koteri kerstjansku veru valluju. Obertoga su neki Morovlasi, i Rusniaaki a neki su Szerbli, i Bolghari, koteri Gharchku Bludnost naasledujn. Pergosié traduce pe rolachi ai lui Verböczy cu Morovlasi, sub care intelege pe rominii din Transilvanial. Autorul anonim al operei Alter und neuer Staat des Königreichs Dalmatien (Nurnberg, 1718), care a utilizat pentru scrierea sa izvoare mai vechi, spune : Die reehten Morlachen so in obbeschriebenen Gebiirge wohnen, sollen und wollen noch von den alten .Römischen Colonien iibrig seyn, und annoch die Lateinische Sprache, obzwar zimlich corrupt, reden. Andere su- chen ihren Ursprung in denen angrenzenden Ländern, von dar sie die Tiir- kische Grausamkeit vertrieben (II, 105). Celebrul lexicograf Iacob Mikaglia almgce§te, in dictionarul sgu (sec. XVII) : Moesia inferior, Dacia = morovlana zemlja"2. Dari dupä ee s-au imprIstiat vlahii In Veglia, Carniolia §i Istria, mai gAsim relatári despre romanitatea lor. Astfel Conrad Gesner in Mithri- dates spune : In Adria versus Istriam, non procul Pola, insula est, quamVelam ant Veglam vocant, bidui forte navigatione Venetiis distans, non parva, cuiss incolas lingua propria uti audio, que cum finitimis illyrica et Italica com- mune nihil habeat. Gesnersi-aluat informatiile de la protestanti veglioti3. Scriitorul venetian Marc'Antonio Nicoletti (.1. 1596), vorbind despre Carniola... provincia di Germania nell'estreme punte chiusa dall'Istria, dalla Crovatia, dalla Carintia e dal .Friul, spune : E di,stinto... tutto ii paese in tre Para : L'una vicina a Popoll delta Carinthia ; detta Carniola irrigua... perche godeiicommodo...delSano, della Lubiana e di altri Feumi. chiamata seeea, per esser inuero tutta sassosa, arsicia e bisognosa d'acque... vivono i Giapidi, o Carsi o Tarsi, che cosi gli chiama il gran Pio secondo n,ell'Europa sua, huomini pastorali, di bello aspetto, di corpo dritto et elevato, di pacienza bellicosa e di tanta altrezza, che cosi ignobili refe- riscono la lor prima origine alla nobilta 1?omana. Confondono cone schiave molte parole Romane ma traviate dalla vera pronuncia e per non imprimer alcuna macchia nel sangue non cercano la conversatione de' posteri con altri maritaggi che con le persone paesane4. In fine5, episcopul Tomasini de la Cittanuova (1650) scriael: Li Morlaechi che sonno nel Carso hanno una lingua de perse, la quale in,

1 K. Kadlec, Stelana Verbecija Triparlitum (Belgrad, 1909, In ed. Acad.), III, 25, p. 211. 2 Rjeenik lugosl. Akad., s.v. moroulaki. 3 Bartoli, Das Dalmalische..., p. 202. Autorul crede tnsà cA Gesner a Inteles aici limba dalmatit (vegliotA). 4 b idem. 5 C. Jiree'ek, Die Romanen in den Siddien Dalmcdiens, I, p. 38-91. Cf. Bidermann, Die Romanen..., p. 82. AIL

www.dacoromanica.ro 148 VLAHII NORD BALCANICI IN EVUL MEDIU

molti vocabuli e simile alla latina, iar Ireneo della Croce, descriind pe cicii din Obdina, Trebié1i Padrió in imprejurimile Triestului, spune cà ei usano un proprio (idioma) e particolare consimile al Valacco, intracciato con diverse parole, e vocaboli Latiai §i care, ceea ce e mai important : addimandansi nel proprio linguaggio Rumeri. Aceasta din urma informatie prezinta de fapt o capitala importanta eaci aflam din ea, pentru intiia data, ca cicii de linga Triest se numeau in limba proprie rumeril. Tot asa se vor fi nurnit eii cind se aflau in Ve- lebit,in Bosnia sau in vechile provincii Chelmo (Hum) ori Zenta (Zeta). Astazi Insa istrorominii se numesc ei insusi vlasi". Numele de vlahi, morlaci, cici sau118COCi sint cum am mai vazut, date de oficialitatea slava, venetiana sau austriaca, intocmai asa cum ungurii secole intregi, i-au numit pe romini oldh, oldhok, vlahi,valahi, fara spastreze in documentele lor din secolele al XIII-lea XVI-lea niciodata numele adevarat2.

Limb a vlahilor Documentele noastre scrise in limba veche sirbeasca, latina, it a- liana sau sirbo-croata nu cuprind probe din limba vlahilor rasfirati In provinciile slave ale Peninsulei Balcanice. Exista, totusi o serie intreaga de nume de persoana si toponimice care arata romanitatea populatiei vlahe sau morlace. Dintre acestea3, in apus, cel mai vechi e numele lui Ozanulo remarcat de Jire6ek intr-un document din anul 852 linga Spalato. .Negulus de la 1 Jiretek numeste pe vlahii balcanici stidliche Rumfinen", In deosebire de dalmatinische Romanen §i interpreteazh textul din Domenico Negri In sensul eh ei ii ziceau Inch romani (Stoat und Gesellschaft ..., p. 24-25). 2 La mdrturiile citate de noi se poate adhuga o listh venetianh a personalului recrutat pe seama galerelor. Ea face distinctie, in 1524, Intre nationi, care se chiamh Dalmatini, Schiavoni, Murlachi. (Duph Lamansky, Secrets d'etal de Venise, p. 556, la Tamaro, La Vénétie Julienne..., II, p. 497). In 1470, Gerardus de Collis vesteste eh In Modrus, aproape de Segna, shit adunati peste 20 mii de turci :et omni die cresce ii numero de Zingani, Morlachi, Bosnesi, et altre connatione (Mon. SI. Mer., XXIII, p. 278). NumArul mArturiilor care ar putea servi la altfel de interpretare e foarte redus. A stfel la Raguza se mentioneazA un Vlacus slavus (Mon. SI. Mer., X, p. 267), care poate fi : sclav, rob (cf. Vlacus famulus, ibid., p. 133) sau cum crede Tamaro : Vlah din Slavonia (Serbia).Venetie- nit Inch se exprimh o data neclarMorlacchi et altri schiavi gaiardi (ibid., XII, p. 237). In fine, cronicarul raguzan Nicolae de Ragnina (circa 1545) foloseste expresia slavii sau murlachii" (Mon. SI. Mer., XIV, p. 245). In aceeasth epoch lush morlacii erau, de 'Apt, rdsfirati si In mare parte slavizati. 3 Cele mai multe au fost arAtate de Jiraek In Die Romanen...,I, p. 38-41. Negulus, Draculusl Dedulus le considerdm sigur romanice, dar avem temei sh credem ch Ozanulo(si Andriulus), sclavi adult In Dalmatia, poarth mime ce tradeazh influenta dalmatinh sau vene- tiank (anul 852).

www.dacoromanica.ro CARACTERUL ETNIC AL VLAHILOR 149

Zara Vecchia apare ea martor in anul 1070, apoi in anul 1080 (Mon. Sl. Mer., VII, 134, 135) se mentioneazg, pc literal, un Petrus Draculus i Zorzi Draculus, un Dedullus §i un Chudulus (lingd Spalato). Din secolul al XIII- lea avem pe Vitule Iadrensis (1289) §i pe vesselo filius quondam Domineul habitator in districtu Iadre (1289) ; in imprejurimile aceluia*i ora.$ 8e aminte§te in 1277 un Pervosclavus Draguli, apoi in aetele raguzane Bon Biaeus veteranus (1285)iSerban (1278). Din secolul al XIV-lea ele sint tot rnai dese: Dobruius (in Traii,1319) apoi In actele raguzane : Negul Vlacus (1323), Simon quondam Nenulli (1331), Vladoe Ursul Vlachus (1372) 0 BjeloeUrsulovich Moroblachus (1376), Musbradus Bueorovich Vlachus (1313), BuchorichideVragoudol de Neuesigna (1373), un Blacho in caton de Cernul (1363), Arboriei, Arbu- liei Drakul (Dracugl, Drakuljevie), ambele in Trebinje (sec. XIV-XV), Obrad Radulinovich (1378) §i Ratcho .DiduliC (1378 in Mon. SI. Mer., 38, p. 164 §i 181)_Danzull, un orbet, egruia consiliul mic Ii dete la 20 februarie 1403, suma de zece perperil, apoi un Danbcl (1467) in Bobani §i in Trail un Dobrulus (1319). Intr-un registru2 redactat la Zara in anul 1527 gAsesc de asemenea citeva nume caracteristice : Vidul, Mara Torculazza, Marga- reta Vidulichia, Maria Vidulichia, Matulichia, Ilut pastor, Margarita de Thomaso Milulovich, dar probabiliCatharina Franulichia i Juraj Berbos ii un anume Hegulovid. Aiei apartini numele de fernei Dobrula, Drahtla,Prvula,Radulaetc. Mai la nord, eel mai vechi nume romanic e acel Radul in Taglia- mento, care se pomene0e intre anii 1170-1190, apoi Pasculus Chichio mentionat la Pinguente in 1329. Numele lui StanZut sin MarinaVranJiMa prisanika (Veglia, 1419)2, apartine de asemenea unui vlah4. Tot astfel mai putem inregistra5 pe Krstul Domjenige, jude in Carlopago (1460), Mikulu(Crkveniea, 1468) 0 Mikul (Veglia, 1464), Zaul (1466), Matui Rubanovi§6, Drabzul de Obrovac (1395) *i jupan Crnul. Intre numele culese de Strohalremarchm6 : Domulid, KrapuliC, Dragulov in Trail (1357), PaskuliC,Radulek, PinculiC, Marandul, Mentul (Veglia, 1300), iar la Tamaro7 gäsim pe un Misul §i MisuloviC. Pentru Bosnia observAm la Mi-

7 Cod. Dipl., VIII, p.479. 2 Mon. SI. Mer., XXIII, 289 : RaIul, p. 565 ; Radulovie, p. 202 :Sekulovie. 3 Smiaklas, Cod. Dipl., XIII, p. 3, 5. 4 Mon. Hist. jur. SI. Mer., VI, I, p. 117. 5 Ibidem, p. 225, 241, 34. Cf. p. 263 : Dragula, p. 490 :Sekulovie, Tvrtko, p. 4 : Her- bula, p. 257 : Cikuligen, p. 64 : Pula, p. 138 : Pogorelié. In Mon. SI. Mer., XXI, p. 254 : Cresulus (poate Cretul). Intr-unul din clocumentele Keglevidlor Radmil se numeste exact Radunel. 6 Strohal, Pravna Poujest.., p. 78, 96, 07, 98, 100. 7 Tamaro, La Waite Julienne.., I, p. 463.

www.dacoromanica.ro 150 V LM-I I I NO RD-B ALDAN ICIIN - EVUL MEDIU

klosich 1 pe un Pavel Gazut, pe un Raluli Dragulevió, iar intre actele familiei Keglevich2apare Matijali Vitulovid, sudac stola humskogai Vitu- lovid Iakovac, plemeniti 6lovik. Romanitatea numelui Kozul, Cossul e atestatA si de cAtre TuberoCossuli, eoc eo genere illyrici hominis, qui se Romanos putant. Un Kozul vaivoda de Vzyn, Trawnik et Zkradyn este pomenit la inceputul secolului al XVI-lea3. 0 deosebitA mentiune meritg, numele lui Petar Zmantare, Smantare, in care ni s-a pgstrat cuvintul smintin4 rotacizat4. Un asemenea rotacism ni s-a mai TA strati in denumirea satului Sare bire (Bosnia, 1458), lingl riul Tigéa5. intro numele de &tune vlahe in Serbia niedieval'a abia dad, avem citeva pe care le putem deriva dintr-un cuvint romanic. Ursuloviei, Tudori6evci (de la o formA rom., Tudor, Tudorit, sau Tudorik), Mutuloviei (jumgtatea a doua a secolului al XIV-lea), de la rom. mutul §i Bunei (radicalul slay si sufixul rom. -ei); Stanaor(BragaP6inja), Milior §i Srb§or (radicalul slay si suf. rom. -for), Mugurice (cuvint de origine albanezà, dar cu r din 1 intervocalic, prin urmare romanic, vezi Puscariu, Stud. istrorom., II, 291) si Minzani (numele unui sat de pe Strumica, rom. minz). La ele se adaugA numele muntilor Visator (§i Visitor)i Durmitor, primul pomenit mai intii in secolul al XIV-lea, al doilea in secolul urmAtor (Visalor este derivat de la rom. visa ; cf. numele catunului vlah de la Raguza Visulo- ; in 1330 Visator, Mon. Serb. 94 ; dup6, Jiree'ek, insá din lat. videre, deci a visa" ar corespunde fr. viser. Durmitor este derivat de la rom. durmi; cf. Durmitor, in districtul Kragujevac, vezii numele de persoanA,( Durmiei). Aici apartine i numele muntelui Turtei (1330) (Daani), precum Armasan (o localitate). Onomastica vlah5, a hrisoavelor sirbesti este mai bogatà. Cele mai multe nume de persoanA, romanice sau cu aspect romanic, se pot culege din cele patru hrisoave marl. Unele din acestea au o forma' din care se poate lesne recunoaste numele autentic vlahe Buckat, Bukor, Bun, Gunja, Mik, Singur, SerbanStoate in hrisovul de la 2i6a); Botoljan, Bukor, Dude- 2i6,Minuta, Opri§a, Sarban, Viinel, Kondre (cf. muntele Cindrel in muntii Sibiului), Maelat, Mikul (in hrisovul de la Banjska) ; Bukur, Surdul, $trbc (tirbet), Erecul, Motul (in hrisovul de la Daani) ;i Bradel, Fe6or, Mrljan, Oparitul, Surdul, Sarban, Tatetik (rom. tatul), Ursulovik (in hri-

1Mon. Serb., p. 481-482, 504, 517. 2 Mon. SI. Mer., XVII, p. 41. a Mon. Hung. Hist., 38, p. 260. 4 Mon. Hist. fur. SI. Mer., V, p. 99, 102, 106, 121, 124, In urbariile ora§u1ui Dubovad (1579, 1581) : Petra Zmantare hisno meztho ; Pethar Zmantara, Petri Zmantara. 5 Rad, I, p. 157. P. Skok 11 considerA (Archiv za arbanasku starinu, jezik i elnologiju, I I2, 1924, Belgrad, p. 334) : un compose a Pimpératif du verbe sari salire +-Acne qui correspond A l'ital.Salimbene".

www.dacoromanica.ro CARACTERUL ETHIC AL VLAHILOR 151 sovul tarului Du§an). In alte documente mai intilnim :Barbarasa (rom. harb4 rasa), Hada (rom. inneca), Pasarel (forma diminutivall de la rom. pascire), Balta (rom. WM), Barbanei (derivat din barbd), .Pitikovid (rom. pitic), Kukor (rom. cocor), Kukol (rom. cue), Bjukolaj (rom. buctilaie), Balosin (rom. bálos), precurni Ba6 (doe. St. Ura ca,tre Hilandar 1302 1309, Mon. Serb., p. 57 si urm.) care e un cuvint raspindit de pastorii viahi, sidesigur Gagiul (1308, regiunea Scutari). Dar In afara de acestea, documentele sirbesti ne-au pastrat un numar si mai mare de nume formate cu sufixe romanice. Mai ales articolul rom. -u/, cu forma amplificata -ulai -ule, sau serbizata -uj, a dat o recoltä bogatg de nume cu radical slay, dar cu aspect romanic : Dedol, Draguna (2i6a) ; Bogdul, Bratula, Hegul, Radkula, Radul, Rajul (Banjska) ; Bratuj, Dobruj, Dragdjuj, Draguj, Dragulin, Raduj (De6ani) ;i Dagul, Dajul, Dojul,Drdul,Gradul, Hrajul, Hranul, Raduj, Radulovió, Rajul, Rasul, Stajul, Stanul i Vladul (Arhangjel). Numele acestea le-am putea Inmulti dad, am tine socotealg de regula stabilita de Petar Skok 1 :caracter romanic au numai numele, In care hipocoristicile slave In -a, -o, -e apar fara nici un sufix", de ex. Bun,Brajk, ..Neg,..1g ilk, Na, Budmil, Pomil etc. Intemeiati pe acest material, Invatati ca St. Novakovi6 si C. Jire- 6ek au aratat In parte caracterul romanic al vlahilor care au purtat aceste nume. Istoricul Stanoje Stanojevió pare a fi singurul care nu e de acord cu o asemenea parere calificind-o inexact i gresita. Analizind primul hrisov acordat Daanilor, dinsul a putut sä stabileasa o serie Intreaga de cazuri concludentei anume : 1. tatal are nume strain (vlah, albanez sau bulgar), iar fiul, nume sIrbesc, 2. tatal are nume sirbesc iar fiul cu nume strain, 3. mosul avea nume strain, iar nepotii au nume shbesti, 4. citeodata mosul are nume sirbesc, iar nepotii, nume strain, 5. sInt cazuri cind mosul are nume sirbesc, fiul nume strain, iar nepotii din nou nume sirbesti, 6. citeodata tatali fiul poarta nume sirbesti, iar nepotii nume strain, 7. altadata mosul are nume strain, iar fiul i nepotul nume shbesc i, in fine, 8. prea adeseori fratii au nume deosebite : unul sirbesc, celalalt strain. Prin urmare incheie Stanojevi6numele de persoana din izvoarele medievale sirbesti nu pot fi considerate ca informatie pe baza careia sa se constate sigur obirsia persoanei respective 2. Sintem departe de a judeca obirsia cuiva dupa numele ce-1 poartà, dar .cercetarea lui Stanojevi6 e susceptibila de oarecare obiectiuni. Mai intii Glasnik Zem. Muzeja u Bosni i Herceg., XXX, p. 308. Cf. Bon Vlahus la Raguza. 1 Stanoje Stanojevie, Litna imena i narodnost u Srbiji sredniega veka [Numele de per- soanAsinationalitatea In Serbiaevului mediul, extras din lu2noslovenski Filolog, VIII, 1928-1929, p. 151-154.

www.dacoromanica.ro 152 VLAI-111 NORD-BALCANIC1 IN EVUL MEDIU amestecul de nume ale vlahilor eu cele albanezei bulgare ImpiedicA formarea unei incheieri concludente, deoarece raportul dintre masele covirsitoare sirbestii dintre fiecare populatie amintitg, aid variazA, de la caz la caz. In rindul al doilea, numele romanice sint foarte reduse In tablourile intoemite de dinsul si nu sint cele mai caracteristice. In fine intre numele straine dinsul a introdusi citeva nume biblice precum i grecesti (Mavren,. Abas, Sapran, Progon, Prekala, Kaliman, Stayer). De aceea constatArile sale sint interesante, dar nu dephn concludente. Ar fi desigur mai util, daca, am supune unei asemenea analize listele de vlahi si de albanezi, fiecare separat. In acest caz am obtine mai multe rezultate pozitive, dintre care eel mai important este fAra' indoialg faptul cvlahii din Serbia, in ce priveste onomastica lor, se aflau chiar din secolul al XIII-lea sub o puternicI inriurire sirbeasca, nu ins'a atit de covirsitoare ea selimine cu totul prac-' tica numelor romanice sau macar a celor romanizate. Asa se explica de ce revin numele yechi romanice, dupa o generatde sau doua. E interesant insa el putine din numele autentic vlahe se repetai chiar mai putine din cele ce au terng slay/i sufixe romanice. Aceasta denotà cä numele vlahe nu sint doar resturi de onomasticA traditionala, ei oglinda, vie a unei realitgti sociale : vlahii din Serbia medieyalg, vorbeau Inca, cei mai multi, limba stramoseasea. Regula stabilith' de Petar Skok ne deschide o usita spre viata intimá a vlahilor, prin care se poate deslusi intr-o oarecare m'asura procesul de asimilare rain care au trecut. Coyirsitoarea majoritate a numelor slave se datoreste faxa indoiala mediului social sirbesci influentei elerului, care,. cu oarecari exeeptii, apartinea tot sirbilor. Dar foarte multe din numele slave se intrebuinteazai intr-o forma prescurtatà. Felul in care se infa- tiseaza deci aceste hipocoristice depinde nu de botezul preotului, ci de caracterul limbii in care se rostese. Hipocoristicile bulgarilor, sirbilorgi ale croatilor se termina de regulá in -a, -e, sau -o :din Bunislav slavii formeaza numele Buna sau Buno sau Bunaa, din Vladislav, Vlada, din .Radomir, Rada, din Dragomir,Draga sau Drage, din Chranislav, Chrana sau Chrane, §i tot astfel Sega, Ljuba sau Ljuboje, Brajko, Braja, Draiko, .11Iile, Mirk, Paja, Prede, Dajko, Dobre, Grade, Goja, Eraja, Stane etc.. De la aceasta regula nu se face abatere. Vlahul insa' nu respectà regula, dad, poseda destul de viu spiritul limbii proprii. Bun, Drag, Rad, Stan,. Vlad, sint formele care corespund mai bine limbii sale. Intrebuintind aceste hipocoristice, el Ii tradeaza deci evident limba pe care o vorbeste. Daca examingm din acest punct de vedere numele celor patru marl hrisoave sirbesti, vom constata urmátoarele : vlahii manasthii Zièa posal cele mai multe hipocoristice cu caracter romanic (Buc, Bun, Kuk, Ded,,

www.dacoromanica.ro CARACTERUL ETNIC AL VLAHILOR 153

Dragu, Drago§, Grd, Milk, Mira, Beg, Net, Palen, Plen, Poneg, Pop, Rad, Radii, Beata, Rug, Stan, Vlad, Yob* Ele sint de doug ori mai numeroase ca hipocoristicile slave si de trei ori mai multe ca numele i omanice._ La vlahii mandstirii Banja predoming hipocoristicile slave, iar cele roman ice, desi mai putin numeroase, egaleazd pe cele autentice vlahe. La vlahii din De6ani este mult mai neinsemnat atit numitrul hipocoristicelor cit si numele neaose romanice, iar la cei daruiti de tarul DtAan mandstirii din Prizren, hipocoristicile slave predoming, e drept, fata de cele romanice, dar aiei intimpindm cele mai multe nume autentice vlahe. Cresterea numdrului hipocoristicelor slave marcheazd, Mfg indoiald, jintensificarea procesului de asimilare, reducerea celor romanice tradeazg MO, in acelasi timp, sldbirea fortei lor de rezistentg. Caracterul romanic al vlahilor de laièa se reliefeazd la inceputul secolului al XIII-lea mai elar decit al celor de la Banja, in jumdtatea a doua a secolului al XIII-lea, sau mai ales a celor de la De 6ani, in prima jumdtate a secolului mmätor. Vlahii apartindtori mándstini din Prizren se afirmg totusi, prin numeroasele lor nume, cn toate cg hipocoristicile slave intrebuintate de ei sint de trei ori mai numeroa se ea cele romanice. Intre timp, unii vlahi s-au asimilat deci, altii, deveniti bilingvi, se vor fi apropiat din ce in ce mai mult de faza finalg a existentei lor milenare. Vom adguga ea'vlahiicare purtau numele acestea sint recunoscuti de insdsi cancelaria regilor sirbi ea populatie deosebiti cd aceeasi cancelarie face distinctie intre vlahii sdiiintre cei din Tesalia : Inisovul mandstiiii Sfintilor-Arhangheli men- tionind pe un aromin Ii zice Dragja Vlahiot. Toponimia i onomastica din tinuturile unde izvoarele istorioe au ardtat existenta populatiei vlahe de odinioarg pgstreazd, de asemenea, ping azi, urme netäglduite despre limba vorbita, de ei. Toponimice vlahe sintButur-Polje, Korbuliöka Rjeka, .Kornet Korni§or, KruJica, Krnul, Kampuri, Lakustovo, Ljepurov-Do, Manat, Miel, Mutulovci, Nahorevo,Negri,§or, Pirlitor, Piskulje, Palator, Prijot, Rotunda, Riori, Sakulica, Sae:, Surdulica, Sora, Taor,Taure, Cipitor, Ursule, Vatoljevéi, Kalja, Klon§or, Lavarda, Sora sau Sore, Maluri, Cape, Eagator, Gura, Valje, Trokujev Do, Carina, in care se pot recunoaSte usor cuvintele romanice din care s-au format :buture, corb, cornet, coarnii, cru6ià, cimpuri (pl. de la cirnp), leicustei, iepure, meiciucat, mutul, neihor, negrisor, pirlitor, piscul (s)pdlettorl, preot, rotunda, riuri (pl. de la riu), soare, sacul, pl. saci, surdul, a atipi, taur, ursul, vdtui, calea, clont4or, la vardd, soare, mal, pl. maluri, tap, legator, gura, valea, troe, tarina. 1 P. Skok a arkat (Glasnik Skop. nau6, dr.III,p.301) ea toponimicul Palaldr (aproape de Drina) e romanic, fiind anurne un derivat din spaldtor.

www.dacoromanica.ro 154 VLAIIIINORD BALCANICItN EVUL MEDIU

Dintre antroponimice mentiongm urnigtoarele : Alunovia, Barbat, Barbeli, Drakuloviei, Durmi4i, Kalat, Kreco, Meruli6i, Merulja,Miean, Mit en, Piperi, Baduloviói, Surduljani, Sugarci,utuljiái, Serbul,Valnige, formate din numele sau cuvintele romanice : alun, bdrbat, barbd, dracul, a durmi, (in)cdlat, erg, mdr, mdrul, ilti6eni (de la mic), piper, Radii; surdul, sugar, pit, verb, aluni6. Adguggm cuvintele romanice trecute in lexicul sirbesc al unor regiuni, uncle simbioza sirbo-vlahä a ddinuit timp mai indelungat : brinza, baJ, dos, deal, fi6or, gropa, porta, urda, urdenik, strunga, strunga6, fak, pasaran, muscur. Ele au rgmas limitate la anumite graiuri locale, ceea ce este o indicatie cg vlahii de acolo si-au vorbit limba proprie ping' tirziu incoace. Limba romanicg s-a vorbit timp indelungat in regiunile sirbestii in partea de apus a peninsulei, citg vreme in Bulgaria e foarte probabilcg a dispgrut nu mult dupg formarea celui de-al doilea imperiu. Altfel nu se poate explica tIcerea izvoarelor istorice cu privire la vlahi, dupg stingerea primilor Asgnesti. In regiunea Strumiteii in sud-vestul Bulgariei insg s-au mentinut vlahii ping cgtre sfirsitul evului mediu. in Serbia ei aveau Inc un caracter distinct, la inceputul secolului al XVI-lea, dupg mgrturia lui Petantiusi anume chiar in regiunea Moravei. In Bosnia vlahii asezati in numgr mai mare in secolae al XV-lea al XVI-lea si-au pgstrat limba incg un timb oarecare, cum aratg probele de toponimie culese in Rama : Bu6er, Lagaru.§, Kapra, Kale (rom. bucin, cigdriq, caprd, cale) dar mai ales toponimicul Lavarda (rom. la vardd), care derivg de la o populatie ce vorbea incg o limM romanicg. In Stara Crna Gora, dupg Erdeljanovli au mai existat si in secolul al XVII-lea fragmente de vlahi care vorbeau o limb romanieg. Aceasta se poate afirma cu mai multg probabilit ate despre vlahii de pe teritoriul kuOlor unde ping azi se cunoaste forma romanicg a cuvintului struga : Strunga Badi6evai strunga6. Dui-A G Giuglea, acest cuvint foarte vechi a fost transmis de pgstorii vlahi tuturor popoarelor invecinate. La sirbo-croati cuvintul romanic devenind struga, dovedeste pgtrunderea lui inainte de secolul al IX-lea, cind un+cons. putea sg dea u, ca in reflexele luix, paleoslav. In vechiul Muntenegru intimpingm de aceea formele sirbesti Strugarevo §i Strugari, tot asa in regiunea Kosmaj :Strugari. Forma strunga n-a putut s-o incetgteneascg cleat o populatie care vorbea o limb& romanicg i avea rol precumpAnitor in viata pastoralg. Imprejurarea cl strunga6 s-a pgstrat ineg in limbajul local, ca termen comun, pare a dovedi cglimba din care a fost impiumutat s-a stins nu prea demult, dupg ce vechiul x s-a transformat in limba sirbeasca' in u. Aceasta ne determingsg .coborim ping in seeolul al XVI-lea sau chiari numai ping in secolul al

www.dacoromanica.ro CARACTERUL ETNIC AL VLAHILOR 155

DIVII-lea. In tot cazul, e caracteristic pentru regiunea Kuo'i cd, pdstreazd un numär mai mare de cuvinte romanice care nu se Intimping in alte tinuturi sirbesti. Regiunea e imbibaitg, Intr-o anume parte, de albanezi imi- grati In timpurile mai noi. In regiunea din preajma orasului Cattaro, in secolul al XV-lea se facea Inca*deosebire intro albanezi, slaviivlahi, probabil pe baza limbii vorbite. E interesant cd, la 1284 unul din martorii vlahului Gunja i anume raguzanul Michael Gerdusiisubliniazg faptul cd, cu prilejul certei iscate, a auzit voci strigind in limba slavg(audivi voces clamantes in lingva slavonica). Turmarii vlahi stiau toti sirbeste, cdci altfel ei nu si-ar fi putut exercita meseria. Dar aceiasi vlahi, citi au mai persistat In regiunea muntoasg, ce se intinde ping la Narenta, vorbeau incd in secolul al XVI-lea In limba proprie, dupd mdrturia lui Domenico Negri, desi cum se vede din listele lui DiniZ (jug. Ist. easopis, III, p. 134) si P. Skok, onomastica lor este aproape in intregime slavd. Regiunea accasta reprezint g, dupd cum vom vedea, un vad de trecere pentru vlahi, de unde vor pleca mai intli spre valea Cetineii spre Velebit, apoi spre Dalmatia de nord si Istria. Dad, admitem cu Raai, cd, vlahii din Croatia s-au asezat acolo In secolele al XII-lea si al XIII-lea, trebuie spresupunem cei au fost recunoscuti dintru inceput ca avind caracter propriu. De aceea au fost tratati si in veacurile urmätoare ca un fragment de populatie aparte. Sintem prin urmare indreptgtiti sa, sustinem cd, ei vor fi vorbitInca si in noua lor patrie timp destul de Indelungat limba proprie. Probele de limba rdmase de la ei, desi foarte putine, pledeazd de asemenea pentru aceastd pgrere. Dar procesul lor de asimilare va fi fost aici mai rapid decit In alte parti si din pricing cunii s-au fdcut catolici si au ajuns astfel sub inriurirea efectivg a clerului croat. Este foarte caracteristic faptul ca, in neamul Sildnestilor din Brdari, care poartä, nume autentice croate, intilnim o (lath hipocoristicul Vladu, Mid indoiald rornanic, precumai Radunel care se cld, in paranteza pentru a explica numele croat Radmil, cum se precizead, de altfeli numele lui Milutin zisKup§or. Intre- buintarea acestor hipocoristice tradeaza graiul rornanic, familiar la acesti vlahi, Incai spre mijlocul secolului al XV-lea. Totusi nu trebuie pierdutg din vedere imprejurarea cd, In preajma lor, pe insula Veglia si in Istria, s-a vorbit si se vorbeste pina in ziva de azi limba vlahilor de odinioard. Faptul acesta ramine cel mai puternic argument pentru romanitatea vlahilori morlacilor din Croatia si Dalmatia : resturile din Veglia, care au lost in agonie aproape intreg secolul al XIX-lea,i frinturile de populatie

1 Dr. Gregor tremanik, Istoriski Spom. Dabrova6kog arhiva, seria III, p. 126.

www.dacoromanica.ro 156 VL INYORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

istroromina, care si-au pastrat Inca limba proprie in Val d'Arsai sub Monte Maggiore. De aceea nu sintem de acord cu parerea lui Erdeljanovié, care sustine intr-unul din meritoasele sale studii, cdesi in secolul al XV-lea vlahii se disting clar de croatii sirbi, ei erart Inca de atunci asimilati de slavil.. In realitate cci mai multi vlahi care s-au mutat, de la 1450 incoace, din Dalmatia de nord in Istria, vorbeau inch o limM romanica. Numai din secolul al XVI-lea ineepe a progresa foarte rapid procesul lor de asimilare. Aceasta ei parerea lui Jire&k. E drept ch,ufflay sustine ca morlacii nu s-au slavizat deck pe la sfirsitul secolului al XVII-lea (Od onda, za cijelo od konca 17 vifeka, poslavevjeni &it i snafni Morovlasi, adica de atunci, cu siguranta de la sfirsitul secolului al XVII-lea, s-au slavizati vigurosii morovlahi")2, dar pentru o asemenea constatare noi n-am reusit a gasi alte probe, decit marturiile unor scriitori eontestati. Parerea lui Petar Skok ctoti acesti vlahi vorbeau dou'a, limbi, slava in viata publicasio limbromanica, in cea particulath3, nu o putem prirni decit cu observatiac bilingvismul constituie faza pre-- mergatoare a4.imilarii complete. Un popor bilingv e sortita-sipierde limba proprie in cel mult doua generatii, iar vlahii din Peninsula Bal- canica, legati atit destrins de populatiilebulgara,sIrb icroath, s-au mentinut totusi un mileniu intreg, ceea ce ne permite a presupune ca limba slava n-a patruns in familia lor decit tirziu. Nu este de competenta noastra a incerca o analiza mai amanuntith limbii vorbite de vlahi. Citeva din caracteristicile ei insa, e neyoie a le sublinia, fiindea, ne ajuth sa ne formam o parere istoriceste mai bine sustinuta, despre origineai evolutia bor. Una din particularitatile cele mai caracteristice ale limbii ylahilor din intreaga jumatate nordica a Peninsulei Balcanice o constituie forma -ul al articolului : DanM, Drakul, Gagini, Mikul, Mutul, Stanöul, Surdul, Ursul,Visul etc. Forma aromina aarticolului-lunu o intilnim niciodata, in documentele medievale, nici in toponimia sau in onomastica pastrata de la vlahi. De asemenea, conservarea labialelor pare a fi un fenomen general la toti acesti vlahi. Pentru a confirma en exemple constatarea aceasta, ajunge sa citam numele cele mai cunoscute S Dvrmitor, Visitor, Mijeli, Visulovidi, Piaor (ling& Teteven, in Bulgaria). Alt fenomen caracteristic este rostirea lui 6 si :Icrn6ica,Piti6i, Manat, Makkat, hIarzini (sau inavgjini). In doua cazuri regula face 1 Erdeljanovi6, 0 poreklu Bunjevaca, Belgrad, 1930, p. 321-322, 248 §i urm.i p. 322. 2 Dr. M. Sufflay, Srbi i Arbanasi [Strbii §i albanezii], p. 81. 3 Dr. P. Skok, Dolazak Slovena na Mediteran, Split, 1939, p. 44.

www.dacoromanica.ro CARACTERUL ETNIC AL VLAHILOR 157 exceptieun membru al familiei Gradi din Raguza e numit in Serbia, §i chiar in secolul al XV-lea, Cinculovi é (Tintulovici). Chiar dad, am admite la baza numelui cuvintul aromin tzintz, ceea ce pare dubios (si pentru Cincofci din Bulgaria), trebuie sadAugAm ea, aceast1 poreel/i se da raguzanului in batjocurA §i flu acasà, ci in Serbia. Al doilea eaz este al familiei Cinci din Krajina Bosniei. Numele apare ins/ §i in alta' form/ : Cinac ; deci poate sl nu fie arominul tzintz. Familia aceasta a venit prin secolul ad XVIH-lea din Zeta in Dalmatia de nord si de aici s-a mutat in regiunea riului Una in Bosnia. Ar putea sg fie, prin urmare, numele unui aromin pornitst-sicaute conditii mai bune de trai, impreuna cu urmasii vlahilor din Zeta. Nu departe de muntele Vlainja, pe teritoriul tribului Cuce, o parte a comunei Kèevo se nurneste Cird (rom. cires), ceea ce confirm/ regula generalP. Petar Skok derivA, in fine, numele vlahilor Ifiluriei din cuvintul rom.picior(palatalizatki 6or).Dar nouà ni se pare mult mai probabilA explicatia acestui mime din dr. chiciurd care a dat §i in Tara Romineascg, un asemenea toponimic2. Stabilind astfel caracteristicile limbii vlahilor din jumAtatea nordid a Peninsulei Balcanice sintem indrepatiti a exclude cu des/virsire presu- -punerea ca, ei ar fi fost aromini. Constatarea aceasta o confirm/ §i faptul cao bun*/ parte din vlahi au fost rotacizanti §ic&descendentii bor din Istria intrebuinteazg, ping, azi rotacismul (pronuntarea lui n intervocalic ea r). De aceea se numesc aeestia din urmg rumeri < rumni. Pronuntia aceasta o atesta in secolul al XVII-lea Irineo de la Croce, dar ea se intimping Inc/ de trei ori in documentele istorice : PagaruMni (1326), Sarebire 1458) §i Zmantare in secolul al XVI-lea. Nurnele dtunului PagaruMni, däruit de *tefan Dugan mAngstirii Daanilor, are drept tema cuvintul rom. peigin cu sufixul Celelalte doll/ cazuri relevate de noi, Sarebire < sare bine §i Zmantare < sminting, an fost aprobate §i de Skok i Pura- riu. Lingvistul de la Cluj observA ins/ ca, alte dou/ cuvinte : gunna (nurnele lui Gunja)i Martini fac exceptie de la regulg, fiindd la primul avem In latina, n lung, iar in mar tini a intervenit influenta disimilatorid a lui r precedent. PagaruMni era un catun, pe care noi nu am reusit a-1 localiza precis, dar bAnuim eg era situat in regiunea Titograd (Podgorita). Sarebire era numele unui sat in Bosnia, ling/ Tig6a, un afluent al Diinja6ei (spre apus de Drina), iar numele lui Zmantara 1-a avut in secolul al XVI-lea un vlah mutat din nordul Velebitului In imprejurimile ormului Dubovac. Cercet/rile mai nou/ an scos la iveara Inca vreo citeva cuvinte rota- eizate, râmase in urma vlahilor asimilati de mult de populatia sirbo-eroata :

Naselju,24, p. 146. 2lorgu lordan,Nume de locuri romlne*IiIn R. P. R.,p. 17.

www.dacoromanica.ro 158 VLAHII NORD-BALCANICIIN EVUL MEDIU maruket, derivat de la rom. mdruche, dr. mdnuchi < lat. manuculus toponimic in regiunea muntilor 8ar, spre sud de Prizren. Tot aid avem : Konora, ngscut prin metatezg de la Korona (rom. curund, cunund). Aceearlit temg, in Koronatie (care e rom. curunat) din Visaka Nahija (Bosnia)._ Korona se intimping 0 In Ka6er, o regiune in stinga Moravei. In Titograd avem Burazerovidi, numele cgrora pgstreazg salutu 3 xcm.kolaseara. Neamul lor e originar din Grade, o localitate situatg mai la nord-vest, dar de aici s-au mutat, cum a argtat Skarié, In apusul Bosniei. InvgtatuI Orb constatg ea" Burazeroviei derivg din Temnié, regiune in stinga Moravei, dar cg prima lor ob1r0e este a se eguta in Toplita, ceva mai spre miazgzi. In Rama Bosniei, de line, frontiera de apus a Hertegovinei, avem doug rotacisme : Buderi Laganthiei. Primul pastreazg cuvintul rom. bucin, bucen (< lat. bucinum) rotacizati preluat de populatia sirbg In forma, Wen EagaruSiei are la bazg cuvintul a legdna < lat. leviginare

www.dacoromanica.ro CARACTERUL ETNIC AL VLAHILOR 159. la Vranje, iarspre apus, ping in Drina, pe tot cursul acestui riu. A doua zong cuprinde teritoriul de contact cu dacorominii, in sudul Dungrii, de la Timoc ping In Morava §i de la Nig spre rgsgrit, ping dincolo de muntil Baleani. In aceste doug zone, strins legate, trebuie plasatg patria de origine a celor doug dialecte balcanice : istroromini meglenoromin. Pu§cariu constatg o seam*/ de potriviri intre dialeetul istroromin §i intre limba vorbitg de vlahi : prefacerea lui dz §i din z§i P,care ar putea s'a, fie veche (de ex. Marlini, Zeei, 2urovie i probabil Buza) §i redarea lui ct protonic prin a (Bradel, Katun, Manat, Oparitul, Ratunda, Zman- tare) ceea ce ar fi inceputul unei rostiri caracteristic e a dialectului istroromin. Formele Gjureski Do din Muntenegiu §i Andresko (Bosnia) sint istroromine (sufixul onomastic -escu, Giadresku, Zelesko)1. Tot asemcncanumele Porta (Krajigte-Vlasina) i Gropa (Ku6i) devenite caracteristice prin reducerea diftongulni oa in o2. Deosebiri nu releva, decit una : diftongii au,. §i eu nu se schimbg, in av, (iv §i ev, ci se pgstreaz5, sau evolueazg chiar la ao, eo (io): Prijot, Taure, Taor. Ovservam insg cg apelativul din urmg, intrebuintat ea toponimic, se intimping eu formele urmhtoare :Tavriei (in Temniéi, din stinga Moravei) §i Tachorski Brijeg (in Bosnia), ambde deci in zona argtatä de noi ca rotacizantg ; de allparte, in Kolubara, la capaul curentului de migratiune venit din tinutul dintre Timoc §i Morava, am constatat toponimicele Taor, Taorska Stijena, Taore, iar lingg Skoplje, intre P6inja §,i Vardar, tot forma Taor. Observgm cin regiunea din urmg noi banuim o infiltratiune dacoromin5, venitg dinspre muntii Bulgariei. Pentru a aprecia istorice§te aceste deosebiri, ne yearn nevoiti a sublinia ceea ce reiese ,§i din expunerile de ping aici, ea, vlahii, care aveau sg vorbeascg dialectul istroromin, au plecat din teritoriul situat la stinga Moravei cel mai tirziu in secolul al XII-lea i, a§ezindu-se in regiunea muntoasg a Dalmatiei, dintre Mora 'ea §i Neretva, au format nucleul de unde a iradiat populatia istroroming in secolele al XV-lea §i al XVI-lea. Urmele romanice din lirisoave §i toponimia regiunilor sirbe§ti derivg ins5, in cea. mai mare parte de la vlahii rgma§i pe loc, in patria lor strgveche. Nu tot a§a de clar vedem raportul acestor vlahi cu meglenorominii a§ezati pe Vardar, in regiunea Gjevgjeli. Prezenta termenului eittun ca unul ce era impgmintenit in dialectul lor, ne determing sä le presupunem patria de, origine in apropierea imediata, a vlahilor din Serbia. Lipsa rotacismului pledeaza, tot pentru o regiune situatg mai inspre rgsgrit, ca §i faptul cA .in teritoriile astgzi sirbe§ti n-au lgsat urme de limbä, specifice dialectului lor.

1 SeXtil Pu§eariu, Sludii istroromine, II, p. 297. 2 Ibidem, II, p. 330. Pentrucaracterulromln al numelui Gropa este 0 Erdeljanovi6, Naselja, 24, p. 273.

www.dacoromanica.ro VLM-III NORD BALCANICI IN EVUL MEDIU

Toponirnicele Mer, Merul, Merulja pot fi considerate megleno, romine, ca1 i termenul poturnata, intilnit la Mijaci din Mavrovol. Numele. Vlasi, ce se d iazi locuitorilor din regiunea rnuntoaS6 a Pe'injei Supe. rioare, ne reaminteste faptul e, meglenorominii se numese in graiul lor v1a0.Presupunindule leagtinul str'Avechi in regiunea Strumei, contactul en Rodope e foarte apropiat. Deplasarea lor in asezArile de azi o atribuim epocii in care tureii au acordat pretutindeni libertate de miseare populatiei vlahe, jumAtatea a doua a secohilui al XV-lea si in secolul al XVI-lea, eind se vor fi mutat vlahii din muntii Tomor in Albania, si cei din Gopei Muloviste, in Macedonia de nord, precum si cei din regiunea Mavrovo.

Cf. Al. Rosetti, Influenlalimbilor slave meridionale asupra limbii romlne (sec. V I XII), p. 48 : pulurnari a Intoarce(u§a)".

www.dacoromanica.ro CONSIDERATII ISTORICE

Vechimea asezaHlor vlahe i resfirarea bar

Asezarile vlahilor din secolele al X-lea XVI-lea ocupà, dupa cum am v/zut, un teritoriu destul de binecunoscut in jumatatea nordica a Peninsulei Balcanice. Nucleele lor de capetenie se gasesc Inca' tot Inlaun- trul zonei formate de romanitatea dunareanal, prin asimilarea populatiei autohtone In primele sase veacuri ale erei noastre. Dar s-au produs i modificari insemnate. Romanitatea Moesiei Inferioare nu mai existaInjuma- tatea a doua a evului de mijloc, iar cele doug, Dacii sud-dunarene au pastrat numai fragmdntar resturile latinitatii de odinioara. Nordul Moesiei Superioare, fasia ce se intinde de la Margum (Morava) pina la Sirmium, In apropierea imediata a Dunarii, a fost de asemenea pierduta. La sud ins*/ provincia aceasta va adaposti timp de aproape nil mileniu pe descendentii autohtonilor romanizati, pe care a va feri de asimilare doar izolarea lor social/.i in Dardania se pare ca s-au mentinut in Intregime, iar in Prae- valis poate numai in parte. Resturile care se constata dincolo de vechea frontier/ a romanitatii balcanice, Iii Rodope, in valea Mariteiipe malul Marii Negre, ba chiar si cele din jurul Sofiei, sint revarsari ulterioare, da- torite mai ales felului de viata a pastorilor vlahi dari penetratiei slave si bulgare. Acesta ei cazul vlahilor i morlacilor din hinterlandul litoralului dalmatin, din Bosnia si Croatia. _ Vechimea acestei configuratii geografice a vlahilor presarati in masa imensa a populatiei slave se poate dovedi prin numeroase mentiuni istorice. Prima mentiune o avem din anul 976 cind, dupa liedrenos, un descendent al tarilor bulgari, David, a fost ucis lIng loeul numit Stejarii

1C. Jireek, Die Romanen, I. p.13 §i urm.

11. a. 20 25.

www.dacoromanica.ro 162 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

Frumosi, Intre Prespa si Castoria, de care niste vlahi cglgtoril. Vlahif cglatori" sint cei din tinutul situat la nord de Prizren, care se indeletniceau. cu conducerea caravanelor, formind o clasg binecunoscutA de luisoavele domnitorilor sirbi. Ei nu sint aromini (la care vor fi existat de asemenea chirigii cgrvgnari, fgrg a se numi insg, niciodath cglgtori oditai"), ci vlahi din zona nordicg, aflati in exereitiul rneseriei bor. Ceea ce §tim despre ei nu ne Indreptg,teste a-i considera asezati titre Prespai Castoria2. A doua mentiune e din anul 1019 ; In acest an, vlahii din toatg, Bulga- ria" au fost supusi de-a dreptul arhiepiscopului din Ohrida. Prin Bulgaria se intelege intreg teritoriul anexat de Vasile II imperiului sail, prin urmare nu numai partea apuseana a Macedoniei, cu centrul In Ohrida, ci si nordul dunarean. Am fi mai preci§i daca ne-am gindi la teritoriul celor 30 scaune episcope§ti, de sub a cgror jurisdictie au fost sco0 vlahii. Impgratul creeazg. o situatie privilegiatg, vlahilor din toata Bulgaria, Inaturind jurisdictia episcopilor locali. Hrisovul acesta ne arata Ina i starea lor difuzg,. Ei nu sint compacti pentru a constitui un episcopat cu resedintg proprie, ci resfirati In toata Bulgaria". Pe lingg, numarul redus, ce se deduce In chip logic din text, hrisovul impgratului Vasile II ne dá dreptul a consider% pe vlahii din secolele al XIII-lea 0 al XIV-lea ea existind la Inceputul secolului al XI-lea : mai mult Inca, evident cgi situatia aceasta este o mo§te- fire a imperiului bulgars. Daeg, este a§a, vlahii din toatg, Bulgaria" reprezinta asezárile din Haemus 0 din valea Moravei, Indeosebi pe cei dintre Brani6evo 0 Nig, dar tot a§ai pe cei din Rodope si valea Vardarului,. precum §i pe vlahii stabiliti In teritoriul situat la nord de Skoplje. Se §tie cá izvoarele bizantine Ana Comnenai Nicetas Choniates confirma. pentru secolele urmatoare existenta lor In regiunea Haemusului, precum 0 mai la sud, In valea Maritei 0 in Rodope. In tinutul Prizrenului 0 la nord de Skoplje atestarea documentarg Intirzie ping In 1198 fid 1220, dar aceasta Intirziere e compensatä de infor- matiunile bogate ale hrisoavelor manastiresti daruite de Nemanizi. Lingg,, Skutari se pomenesc vlahii, mai frith, In anul 1280, cam tot atunci (1278> Ins/ 0 In teritoriul Raguzei. Vechimea adinca a a§ezgrilor de vlahi de Rugg, litoral e confirmatg, de Presbiterul din Dioclea (jumatatea a doua a

1 G. Murnu, Istoria romtnilor din Pind-, p. 9 :Trap& TIvaw paxcov oavrv 2 Mind cAlAtori, turmari (ponosnici), eise mi§cau de la un capat al peninsulei la celA lalt. NI s-au pAstrat informatiii despre alte conflicte, pe care le-au avut inastfel de drumuri : cel mai binecunoscut e descris de JirOek, in Wlachen und Maurowlachen, p. 115. 0 caravanA de vlahi atacAi jefuleite pe raguzanii bAtuti de Radoslav Pavlovit (1430). 3 I. Sntgarov, Istorija na ohridskata arhiep., I, p. 53-54, dupA care ImpAratul Vasile II a cAutat sA mentinA toate legiuirile ce au existat sub tarul Samuil : De aceea a acordat_ poporului bulgar privilegiul de a fi administrat de conducdtori proprii idupAoblcehull. proprii".

www.dacoromanica.ro CONSIDERATII ISTORICE 163 secolului al XII-lea), care Ii cunomte sub denumirea de morovlahi. Numele de persoane din secolul al IX-lea, pe care nu numai Jiraek, cii Stiff lay le consider& incontestabil romanice, sint ale unor §erbi, care au putut fi adu0 din interiorul peninsulei. Dac6 s-ar dovedi ca atare, ele se pot considera drept primele probe de limb& romanic6. Mai sigure sint Negulus la Zara Vecchia in anul 1070, apoi Dram Ns FA Deduius, ling& Spalato in 1080. In fine,Raclul, pomenit in Tagliamento intro anii 1170-1180, incheie lista mai elocventg, cleat ne-am fi a0eptat. Ad luggim c1ntr-un privilegiu al regelui croat Kregimir, din anul 1070, se mentioneaz& vlahi pe insula Pago ( uillas Pagi: Pecani, Murowlani,viasia...),dacA' aceste toponimice reproduc exact textull. In tot cazul ele se apropie de aspectele mai tirzii ale numelui vlahilor 0 se pot considera, alAturi de numele romanice intilnite In documentele orawlor dalmatine din secolul al XI-lea, drept dovadg, pentru Inceputul infiltratiilor vlahe In aceste regiuni. Dar vechimea acestei configuratii geografice a vlahilor din nordul Peninsulei Balcanice o dovedese i informatiile ce le avem despre feluritele grupe care s-au constituit in cursul timpulni. Ele se diferentiazI una de alta prin formele de organizare sociali prin raporturile lor fata de statul in care se adApostesc. Vlahii din Haemus dispun de cet'ati, dau ostaci luptltori, iar cApeteniile lor conduc rAzboiul impotriva bizantinilor c ant In stare s& creeze un imperiu nou cu o dinastie proprie. Ei reprezintg), prin urmare, o populatie vechei In simbiozstrinscu populatia slavo- bulgarl. Vlahii din statul medieval sirbesc nu ant factor politic, ei apar ca pgstori, crescAtori de animale i chirigii. Cele doll& clase, voinicii§i call- torii, In care ant Inglobati, formeaz& mns, al&turi de agricultorul slrb, izvorul de apetenie al veniturilorrii. In partea de nord a Serbiei a§eza'rile lor se numese sate, in slrbecte selo", In regiunea Prizrenului InsA, In Kosovo Polje 0 in regiunea muntilor 8ar, &annul pare a reprezenta exclusiv forma de acezare a acestor pIstori. C6tunul nu e acezare vremelniea, ci cu o stabilitate ce se poate urnalri In documente. E adevarat cpAstorul vlah se mi§c1 nelncetat, dar In. cele mai multe din hrisoavele sirbecti se fixeaz/ ci iernaticele, care shit o dovadg, nelndoielnic& despre micarile lor periodice. Transhumanta el prin urmare, prin excelentl, caracteristica p&stori- tului vlah din Serbia, Zeta, Muntenegru, Hértegovina 0 Dalmatia, ping.' la venirea turcilog. Dar ei nu slut numai plstori de oi, ci dispun 0 de vite

1 Fr. Read, Documenfa, p. 81. 2 Afirmatia lui P. Skok, cA acesti viabi nan cunoscut asezArile statornIce", e des- mintita de realitatile istorice ale evului de mijloc. (Cf. Dr. P. Skok, Dolazak Slovena na Me- diteran, p. 126).

www.dacoromanica.ro 164 VLAHII NORD BALCANICI IN EVUL MEDIU si cai, fac pe chirigii regatuluii ai manästirilor, poarta cu caravanele de cai marfurile raguzanilor i aduc Bare in interiorul tarii din depozitele litoralului dalmatin. Vlahii din Serbia traiesc, in fine, sub conducerea unor juzi, primichiurii cnezi,i, cei mai multi, In fatii". Cei asezati spre apus de Durmitor, in Muntenegrui Hertegovina au avut de asemenea catunul ca forma de asezare omeneasca dar caracteristica lor de capetenie este viata in triburi, pe care n-o gasim la cei din Serbia. Ea nu poate 0, fie explicata decit ca rezultatul unei simbioze indelungate cu triburile albanezei sirbesti din. aceste regiuni. Triburile vlahilor au ocupat aici cele mai bogate pasuni nu numai In munti, ci la poalele lor, de-a lungul podisurilor en. climdulce. Ei erau exclusiv pastorii chirigii. Toponimicele ramase dupa ei reamintese viata pasto- rala : muntele Durmitor, un altulVisätor (mentionat India data astfel, pe urma tot Visitor) 0 Tipitor (de la rom. a atipi), Murgute (un podis sub Durmitor)i Palator (rom.spaligtor),un vad pe riul Drina, unde se spala lina. Triburile insesi poarta uneori nume plastice romanice :Alunoviói, Visulovi di, Bukurovidi, Piperi, o familie din insulele dalmatine Mrljani (adica mirlani), un sat in Muntenegru se cheama Meuga (rom. ma' eiudt), iar un kw In Visoki, (Bosnia), Mnugani. Dupa profesorul Erdeljanovid, este inadmisibil a se crede ca slrbii au asteptat colonizarea vlaha "Ana in secolele, sa zicem, al IX-lea sau al X-lea, pentru ca s5, afle de la eica Durmitorul iVisitorul se cheama cu acest nume. Meritosul antropogeograf adauga : e absurd a se presupune despre regiunile acestea ea au fost, cu totul pustii, fara nici un rest de populatie veche, dud se stieeS,ele erau bine populate. Invatatul sirb confirma deci vechimea mare a asezarilor vlahe de aid :ele ne pot ispiti scoborim ping in epoca ocupatiei slave din aceste regiuni, in secolul al VIII-lea, daca am aproba rationamentulau. Vlahii din valea Cetinei si din banatul" croat au un aspect social cu totul deosebit. Ei slut agricultori asezati in preajma cet4ilor, dispun de privilegii vechii Ii traiese viata, am putea spune, intr-o quasi autonomie", sub capi" proprii. Legea" lor vlaha constituie o codificare de drepturi si nu un catastif de sarcinii obligaiuni, ca la vlahii din imperiul tarului DuAan. Sint asezati in sate si In catune, iar mai marii lor se numesc catunari". tmpartiti in unitati militare deosebite, servese cu credinta pe o seama, dintre magnatii croati, cai pe banul tarii. Daca nu traiesc exclusiv din pastorit, ca cei din regiunile situate la sud de Neretva, ei mai tin totusi turme de oi, care se misca periodic intro litoralul cu clima mai blinda si muntii Velebitului sau intre muntii din nordul orasului Fiume si intre Gacko. Baal, marele istoric croat,

www.dacoromanica.ro CONSIDERATII ISTORICE 165 alma inceputul infiltratiunilor vlahe in Croatia in secolele al XII-lea §i. al XIII-lea ; noi credem ins& ea ea trebuie datata en cel putin don/ veacuri mai inainte, pentru ea evolutia lor in noua patrie sa poata fi explicat a. Concluzia sigura ce se desprinde din aceste expuneri este, prin urmare, ea' tabloul raspindirii geografice a vlahilor balcanici, vazut in secolele al XII-lea al XV-lea, este foarte vechi §i. dateaza mult inainte de secolul al X-lea. Evolutia lor social/ deosebita, precum 10. disparitia totall a clasei orkene0i, distrusa la primul iure§ al slavilor euceritori ci chiar a populatiei agricole, asimilata aproape :complet in secolele ce au nrmat, confirma o asemeneaconcluzie.Pa'rerea luiErdeljanovi6 ca' sirbii an imprumutat de la vlahi numele Durmitorului 0 al Visitorului, In pragul secolului al VIII-lea, pare astfel a avea un temei real. 0 alta constatare ce se impune, in temeiul cereetarilor faeute, este el aria de raspindire a elementului vlah in Peninsula Balcanica, trebuie considerata drept rezultat al unui indelungat proces istorie. Mai intii, insa§i traditia istorica foarte veche, de0 pluteOe in intu- neric, ne indeamna sa adoptam aceasta parere. Kekaumenos aduce pe aromini din regiunile situate linga Dunarei Sava, prin Rascia din veacul al XI-lea,1 crede deci intr-o mi§care de la nord la sud. Presbiterul din Dioclea, care a trait in jumatatea a doua a secolului al XII-lea, considera pe mororlahi de origine din provincia latinilor"2, sub care nu se pot intelege decit teritoriile romanizate din nordul peninsulei, mai ales ca deplasarea vlahilor o atribuie venirii bulgarilor. In fine, §i autorul anonim al descrierii geografice din anul 1308 crede a Oi a masa intinsa de vlahi care locuiesc in Macedonia, au venit dinspre nord spre sud, alungati de nnguria. Traditia se bazeaza pe o realitate istorica prea binecunoscuta : navalirea slava* a impins elementele autohtone de la nord spre sud §i. de la est spre vest, iar expansiunear,politica bulgara din secolele IX §i. X a determinat aceea§i directie curentelor de migratiune. Este adevarat eanici izvoarele istorice privitoare la teritoriul bnlgar, nici cele din Serbia nu ne-au pastrat vreo care despre mi§cari mari ale vlahilor. Cei din Byzia, care apar in apropierea Constantinopolului §i sint trecuti in Asia Mica, privesc sfir§itul secolului al XIII-lea f}i. ant pastori veniti sail ierneze turmele de oi, iar vlahii coboriti la Athos §Ii. a§ezati temporal acolo, poate sa fi fost aromini. Harta ne am-a ca kii vlahii din Rodope §i din rivalea Strumei s-au desprins din ramura nordica,

2 G. Popa Lisseanu, Dacia In autorii clasici, II, p. 123. 2 Schwandtner, Scriptores rerum hungaricarum etc.,III, p. 478. 3 G. Popa Lisseanu, lzooarele istoriei romtnilor, II, p. 17.

www.dacoromanica.ro 166 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

fie ea rezultatul unei expansiuni pastorale, fie impin§i de valul navalitorilor. Aceea§i interpretare o dam si pentru vlahii din Anchialos si Mesemvria si pentru cei din valea Maritei. Ei too se gasesc intr-un teritoriu, care apartinea zonei grecesti si de aceea e cu neputinta a-i considera autohtoni. Exista insa §i documente care admit posibilitatea pentru deplasarea vlahilor : cindtefan Nemanja daruieste vlahi manastirilor din Hilandarr lntr-o regiune nou ocupata de la bizantini, el ia toate masurile ca acestia sa nu se refugieze in teritoriul fiului sau, al marelui jupan sirbesc, adica de la Prizren spre nord-vest. Regele Urd Milutin in hrisovul daruit Hilandarului dispune (12821-1298) :Cine vine din tara streina, din afara de regatul nostru, la sf. biserica, fie panic, fie vlah, fie orice strein, sg fie al sf. biserici". Se admite deci un curent de migratiune. Intre vlahii manastirilor sirbesti, unul se chiama Ban, altul Dunav i un altul Human, ceea ce arata, daca nu originea, cel putin o influenta de la nord. Bugarski Katun, pomenit in donatia manastirii Banja, la inceputul secolului al XIV-lea, indica originea din, Bulgaria ; vlahii au venit, poate, nu de mult, dintr-o regiune supusa celui de-al doilea imperiu.Vlasi Sremljani ai manastirii Mani (1330) dovedeste originea nordica, din Sirmium, a acestor vlahi, al caror sat exista' si astazi. Intre cuvintele de origine slava, ale istro- rominilor, invatatul Miklosich a gasit uncle, care n-au putut fi imprumutate In Istria, nici din limba croatilor, nici a slovenilor (demboc adinc", dobindese, grumb, timpese, unditd). Ele se explica numai prin limba bulgara. Forma Dumboka se aude si azi in unele insule din Adriatica, pe unde s-au retras vlahii din acelasi val care a ajuns si In Istria. Lucijan Marció atribuie influentei romanice pronuntarea cu nazalg a unor cuvinte slave din dialectul acestor insule situate ling5, Zarai Sebenicol. Credem cä are dreptate, cu atit mai mult ca1 in acelea0 insule intimpinlmi alte nume cu caracter pronuntat romanic : Mao"ukat, Munóel. 0 asemenea directie de migratiune, plecatá de pe teritoriul lingvistic bulgar, o dovedeste si numele unei familii din Stara Crna Gora2, anume Gjalei ; in ea se recunoaste u§or un derivat de la cuvintul bulgar del, care in forma romanica se pronunta deal.Djalei, cu fonetismillmuntenegrin(cf.djed = ded), inseamna 9,locuitori din deal", deleni", dar persistenta acestui cuvint nu se poate explica decit prin Inriurirea unui elementstrain,adica a eelui vlah. Cuvintul se gaseste insa si In Krajina Bosniei, in Biha6, unde o familie se numeste tot Djal3. Nu gresim deci, daca consideram si forma acestui cuvint drept calauza pentru a stabili directia migratiunilor vlahe.

1 Naselja, 26, p. 530. 2 Ibidenz, 24, p. 176-177; sat In Ceklina. s Ibidem, 20, p. 495.

www.dacoromanica.ro CONSIDERATII 1STORICE 167

Documentele raguzane ne ingAduie sconstaam mi§carea de migra- liune a vlahilor.numai in secolele al XIV-lea §i al XV-lea, dud insg, pare -destul de intensá. La 1332, un -ealuggr se obligg, atre raguzani s'a deter- mine pe Vlahii din cincizeci de &tune a se a§eza pe teritoriul lor. In Stagno _nu veneau vlahii numai pentru a ierna turmele de oi, ci unii s-au a§ezat ,chiar statornic (sec. al XIV-lea). Mi§carea de populatie din preajmalitora- hiluidalmatin o atesa in 1461 Stjepan Tomagevié, cind face o donatie in Buljina, spre sud de Stoc : un cAtun de vlahi, care sint §i care vor mai veni". MArturia din urmg, dateazg, insä din epoca in care migratiunile spre nord ale populatiei sint provocate de presiunea turcilor, en toate olele se intetesc numai atre sfir§itulacestui secol 0 in eel urmg,tor. ITn studiu al lui Vladimir Skarid despreoriginea populatiei In mord-vestul Bosniei ne aratä1 a a existat de fapti in veacurile anterioare cuceririi turce§ti o permanentA migratiune de la est spre nord-vest, .nu numai a populatiei sirbe§ti, ci 0 a celei vlahe. Fostul director al Muzeu- lui din Sarajevo, cAutind sg, stabileascá filiatiunea satelor din regiunea .amintitA a Bosniei, a dovedit mai presus de orice indoialäi mi§carea de migratiune a vlahilor de la rAsIrit spre apus 0 de la sud-est spre nord-est. Astfel satul Ardomelje, situatin tinutul Ljubugk, Vlasi Hardomi- lióishitmentionati de voievodul Iuraj in 1434,10 are originea la Kudi din Muntenegru. Drobnjaci din Muntenegru au plecat de pe Kosovo -uncle, Intro Ferizovi i 8tina1ja, o inAltime se nume§te tot a§a. Putin mai la sud, in Skopska Crna Gora, la sud-est de Kakanik, existl de ase- _menea un Drobnjak.i St. Tomid, care a studiat pe Drobniaci, sustine ,eä e in afarl de orice discutie faptul cDrobnjacii din nord (1376) sint tcoloni de ai celorlali. In,nord-vestul cimpiei de la Gacko se aflA un sat cu numele Nadinii, ai arui intemeietori au plecat, desigur, din atunul Tlah Golubovac, la marginea eäruia hrisovul lui Stefan Dugan pomene§te .un loc : Nadih-nin-Laz"2. Coincidenta, dupg, Skarié, nu e intimplAtoare, ci pare sigur cvlahii de ling5, Prizren s-au mutat spre Gacko. Vlahii .Banjani pomeniti in secolul al XIV-lea bIngRaguza au locuit odinioara; ,§i in sudul Muntenegrului, de unde au plecat mai spre nord. Asthzi un linut intreg din aceast5, provincie se nume§te Banjani. Locuitorii din Rig jane, sat ling'a Knin, sint veniti de lingA Risno, Vlasi Rigjani" ai secolului al XIV-lea. Vlasi Podcrnji de lingCattaro (1438) s-au mutat :sub Kamegnica, in Bosnia. Miriloviói, frAtie in Muntenegru, pomenith 1 Vladislav Skarié, Porijeklo pravoslavnoga naroda u sjeverozapadnoj Bosni [Originea -populatiei ortodoxe In Bosnia de nord-vest], aparut In Glasnik zem. Muzeja u Bosni i Herceg., .XXX (1918), p. 219-266. 2 Cf. numele lui Brayan Nadichnich de cathono Riegoevich (1409), In lug. Isl. 6asopis, III, p. 128.

www.dacoromanica.ro 168 ILAHII NORD-BALCANICI TN EVUL MEDIU

in secolul al XV-lea s-a asezat mai la nord, lingg Sebenico, In paroliia- Baljka. Oparnice, familie In parohiile Gerzov, Bara6i, Gornjai Vartai- siterenul Oparifa, in Dolnji Ratkov, circumscriptia Klju6, reaminteste satul Oparide din Leva6 In Serbia de thskit. Pe drumul dintre Levad si In acest tinut e situat satul Opara, in muntii Travnikului. Ad'augg,m cà faimosul voievod Radivoje Opragid (1450-1500) Ii tthgea originea poate tot din vlahii acestial. Vlahii Bobani ai voievodului Sandalj (1428) erau asezati in Hertegovina, unde au venit din sudul Durmitorului. Asthzi shit In Sovidii din Bosnia. Un vlah din Croatia (1436) se cheamgh Tomag A1adini6, exact numele pe care 11 are si un sat din Dubrava Herte- govinei. Dar un asemenea nume nu se mai &este nicgieri pe teritoriul serbo-croat, de unde urmeazg, cTomag face parte din acelasi neam cu intemeietorul satului Aladini d.Deosebit interes prezinth doug, sate : Pilatovci2iBurazeri. Pilatovci slut vlahi binecunoscuti In secolul al XV-lea, din documentele raguzane. Ei au plecat intr-acolo din Kopaonicul de sud, iar asthzi slut asezati in Muntenegru, intr-un sat cu acelasi nume, In Oputna Rudina. Numele Burazerilor din Dubita, in nord-vestul Bosniei, a pg,strat rotacismul de odinioarg, ea§iBurazori (rom. bune-zori .; cf. denumirea Zlojutro, la Ku& In Muntenegru). Skari6 Ii identificg, cu neamul Burazeroviói din Temni6, tinutul Moravei, originari din Toplita, In estul Serbiei. Existg, prin urmare, in tinutul Moravei, o regiune In care rotacismul era un fenomen obisnuit. Din aceastg, regiune vor fi plecati ceilalti vlahi cu nume rotacizat,i dacg nu-i doar o intimplare, ar fi destul de caracteristic faptul c numele lui Sarebire, de IWO' Drina, II putem reduce ca origine tot la aceasth zong. Petar Smantare, care s-a mutat din Lika la Dubovat are aceiasi sträveche origine, cai Bu- razerovi i. Aceste constatAri sint suficiente pentru a ne convinge cg,, oricit de vechi ar pgrea asezkile vlahilor din regiunile apusene ale Peninsulei Bal- canice, ele Ii datoreazg, originea, totusi, unei expansiuni care a Avut loc In secolele indepg,rtate ale veacului de mijloc. Ele Ant, cum am spus-, rezultatul unui indelungat proces istoric, ale thrui contururi se pot Ina descifra. Miscarea de la ththrit &are apus se vede destul de clar, dar tot asa se distingi drumurile care due spre Scutari, DurmitoriFaa. Skarié e de pArere in aceasth privinta, cdrumurile pAstoritului au serviti ca drum de migratiune. Probabil ea are dreptate, deoarece expansiunea lenth siatit de indelungath nu se poate explica altfel. Legatura neIntrerupth

1 Glasnik Zem. Muzeja u Bosni i Herceg., IV (1889), p. 78.

www.dacoromanica.ro CONSIDERATII ISTORICE 169-

dintre aaezarile vlahilor in evul mediu este de asemenea un argument puternic pentru aceasta parerel. Astfel, §tirile istoricei incheierile lui Skari é, verific ate 0 prin identitatea sfintului patron" pe care 11 serbeaza neschimbat toate neamurile ortodoxe slrbe§ti, chiar i acelea ce au la origine vlahi slavizati, ne permit sgstabilim mai precis drumul facut de vlahi pina in valea Cetinei 0 in Banatul croat. Morlaciiiistrorominii trebuie considerati drept punct extrem al mi§carii care a plecat din regiunea Moravei, tinind directia mai intii spre apusi apoi spre nord. Toponimia teritoriului situat la sudsi apus de Rudnik, din care nu avem mentiuni documental e, ne conduce de la Ursule rHegrior, prin MaNcatla Pirlitor (tot atitea nume vlahe) 0 de aici spre bazinul Durmitorului, de unde migratiunea a patruns de o parte spre Zeta 0 Muntenegru, de alta parte spre nord-vest, pentru a se revarsa in intreg tinuful muntos al litoralului dalmatin. Acest curent de migratiune a mers paralel cu altul lansat din sudul Moravei apusenesi de la Kopaonik spre vest, catre Durmitor, dar 0 in spre sud-vest, trecind prin regiunea Visitorului, tot spre Zeta. Ambele valuri trebuie sa fie foarte vechi, fiindca au avut timp sa se diferentieze in urma simbiozei indelungate cu populatia sirbeasca, covir0toare ca numar. De aceea, In Muntenegru, in fruntea catunelor stau cneji,. care s-au infadacinat atit de adinc, inch manifesta tenclinta de a se constitui in triburi, eita vreme mai la nord, In tinutul dintre Durmitor 0 Mostar, catunarii formeaza specificul populatiei vlahe. Dintre catunarii aceatia unii s-au mutat la Poljica, altii In valea. Cetineii 1ntre Krkai Zrmanja. Aaezarea lor indeplinita in secolele al XI-lea sau al XII-lea are caracterul unei colonizari, care le-a atribuit drepturi pe care vlahii au atiut sa le apere veacuri de-a rindul. Din acelaai nucleu puternic de vlahi (dintre Zeta ai Narenta) a-a. revarsat in secolele urmatoare aproape fara incetare un alt val, care a tinut insa numai directia catre litoralul de nord al Dalmatiei. In secolele al XV-lea. 0 al XVI-lea, sub presiunea turcilor, migratiunea spre coasta dalmating se inteteate i virful coloanei ajunge astfel pina in Istria. Istrorominii 10 pot urmari precis linia pe care au parcurs-o din regiunea Raguzei ping in Veglia sau in Val d'Arsa. Mai putini (Entre ei vor fi coborit din Likai Krbava, dispunind aici vlahii de o bunastare ce nu se parase0e cu uaurinta. Aceatia din urma vor pleca numai in secolul al XVI-lea spre regiunile croate situate in afara de zona primejdiei turceati. Fenomenul rotacismului 1-au pastrat

1 Harta anexatä la acest studiu arata mai presus de orice lndoiala aceasta legaturá nein- treruptd, 1mpotriva celor spuse de Jiredek (Geschichte der Serben, I, p. 157 : da die Wlachen in Serbien, Bosnien und Kroatien nur eine sporadische zusammenhanglose Bevolkerung bildeten..).

www.dacoromanica.ro 170 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

insa cu toii, atit cei ancorati in Istria, cit §i cei mutati din Velebit In Imprejurimile oralului Dubovac (Petar Zmantara). Constatari judicioase facute de invatatii iugoslavi ne ajuta sal&- murim §i originea a§ezarilor vlahe din Bosnia. Dupg, Rados lav Lopagid adica, nu se poate gasi nici o urma de vlahi in numeroasele documente care privesc regiunile Krajinei bosniace din imprejurimile localitatilor Prijedor, Xamengrad, Klju6 §i Bigde. De asemenea nu se pomene§te nici un vlah de ambele laturi ale Kapelei §i nici In urbariul de la Modrussal. Prin aceasta se elimina din raza migratiunilor vlahe o buna parte din teritoriul Bosniei de vest. Dar, dupg Vladimir Skarid, In regiunea muntoasa dintre Bosna Superioara, Neretva Superioara §i-rbasul Superior, dela drumul Sara- jevo Kalinovik i pima aproape de linia ferataavnik Donji Vakuf, nu se Intimpina nici un catun2, ceea ce pare deosebit de caracteristic. Daca aceasta din urma constatare este exacta', atunci vlahii de linga Sarajevo, cei din Vega& §i Visoko, precum §i cei care mai la nord de Travnik au lásat urmele cunoscute (Vlagió Planina, Vlagka Gromila, Lup), trebuie .considerati drept rezultat al unei migratiuni care a venit dinspre Faa deo parte, iar de alta parte din Hertegovina. Vlahii din ambele nuclee erau rotacizanti, dar lipsa catunului In spa- iuiarAtatmai sus este o dovada cinfiltratia lor nu a fost prea intensa. Poate de aceea s-a oprit Intr-o zona anurnitä §i n-a mai trecut riul Vrbas, decit intr-un singur punct, cu directia spre muntele .Dimitor, linga care ian riu se nume§te Inca §i azi Serbalovac (dim in limba sirbo-croata Inseamna 11fum" ; Dim,itor ar Insemna deci fumegator" ;Serbalovac e un derivat din numele rom. $erban)3. Mentiunea catunelor lipse§te §i In Glasinac, regiune situata la est de Sarajevo, ceea ce ar fi o indicatie ca migratiunea -din Starivlah n-a trecut pe aici. Cercetarile acestea ne-au convins ca nici vlahii din valea Cetinei, nici cei din Istria, n-au urmat drumul cel mai scurt, care i-ar fi condus, prin Bosnia, pina la litoralul Adriaticei, ci au facut un lung Inconjur prin regiunile muntoase ale Hertegovinei §i de-a lungul litoralului nordic al Dalmatiei pina sa ajunga in noua lor patrie. Cimpul Andresko din Kopogiói dovede§te o forma istroromina, care nu poate fi adusa decit din partile _nord-vesticealeHertegovinei. ToponimicelevlaheidentificateIn Rama confirma de asemenea aceste Incheieri.

1 Mon. Hist. fur. Si. Mer., V,, p. 1. 2 Shark, op. cit., p. 228-229. 3 P. Skok : Zu den rumiinischen Orts- und Personennamen auf dem serbo-croatischen Ge- ibiet, In Zeitschrift far romanische Philologle, XXXVIII, p. 551-553. Cf. Th. Capidan, Ra- ,porturile lingvistice slavo-romtne, p. 145.

www.dacoromanica.ro CONSIDERATE! ISTORICE 171

In fine, subliniem incg, o datg, constatarea cg, migratiunea din secolul alXVIII-lea a adus un val de imigranti noi in Krajina Bosniei i In regiunile riurilor Una kti Sana. Intre ace§tia au fosti urma§i ai vlahilor de altadata, acum complet slavizati. Bradari (originari din Prizren), .Durmidi (din Pee), Drakuliói (din H3rtegovina), .Kalemberi (din Hertegovina, respectiv Muntenegru). Vechimea alezgrilor vlahe din Stara Planinai Sredna Gora amine Ina problematicl. Aspectul dacoromin al toponimicelor pgstrate aici confirmg bg,nuiala ea unele din acestea sint rezultatul unei expansiuni pastorale, care a avut loc in secolele al XIV-lea al XV-lea, §.1 a plecat dinspre Nig pe drumul din valea Nigavei. MiFarea aceasta trebuie sg, fi fost destul de puternicg, pentru a patrunde ping, in Sredna Gorai pentru a se resfira, de la Sofia spre sud-vest, ping, la frontiera sirbeascg, de odinioarg, unde numele Bani§or tradeaza originea acestor vlahi. In stinga Moravei rásgritene nu am reu§it a constata nioi o urmg, de asemenea infiltratie. Numele Valnig (din aluni§) se intimping, tot in regiunea Nigavei, far/ .a fi rotacizat. Dacg, incheierile acestea se dovedesc intemeiate, mezahle de vlahi din centrul Haemusului, amintite de bizantini in secolele al XII-lea §ial XIII-lea, au fost deplasate acolo intr-o epoca foarte veche. Tot a§a de veche trebuie sg, fi fosti mi§carea pornitg, inspre apus din acela§i nucleu, situat intre Timoc §i. Morava, care a lgsat urme ping, aproape de Drina :vechiul sat Vla§ka, Bunei, Simedru (Smederevo)si muntii Vla§i6, o ramificatie a Cerului, atesteazg, o asemenea miqcare, chiar dacg, am fi inclinati a atribui numirile vlahe din Kolubara, Podgorina, Ragjevina i Iadar pe seama unei rnigratiuni recente (Ernule, Ki5er, Taure, Vletaeio,Vlajidi, Vla§ka Megja, &.arbane). Regretatul N. Draganu a aratat, cu deosebità eruditie, ca, intr-o epocg anterioara §tirilor din documentele istorice, a existat un curent de migratiune vlaha ping, in Panonia. Dinsul presupune ca ace§tivlahi au plecat din Moesia Superioarg, §i, trecind Sava §i Drava, s-au rgspindit de-a lungul Panoniei. Drumul lor e indicat in S:rmium prin mentiunea la 1295 a unei villa Vlach §i a apei Valachyza, atestatg la 1292 §i. a toponi- micului Radulfalva (1406). Tot aici se pomene§te in 1395 Uhrinc, care ne reamintWe pe Ukur, fiul lui Ivan Borojevie (rom. uptre = usor ; cf. numele Usurel, in Transilvania, Ufurei in Vilcea §i Mehedinti,Usuratii Dancu in Cahul)1.i o scrisoare a banului de Maya (1376-1378) vorbe§te 1 N. Draganu, Ancienneti el expansion des Rournoins d'après la toponymie, Ponomastigue et la langue, In Balcania, VI (1944), P. 423-463. Cu privire la LT furei, cf.I.Iordan, Name de locuri romtnefti In R. P. R., p. 276. Toate toponimicele mentionate se pot localiza dupa N. Draganu, Romlnii tn veacurile IX-XIV pe baza toponimieiia onomasticei, Buc., 1933 (a se vedeai harta sa).

www.dacoromanica.ro 172 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU de vlahi in preajma Mitrovitei, pe care, arogindu-qi calitatea de cneaz dupa dreptul unguresc, un anumit Bran intentiona sg-i stringg la un loc. Vlahii urmau sa fie culesi in Ma6val. Ca acest val de migratiunesi-aavut punctul de plecare intre Timoc si Morava o dovedeste numele gemena din_ Panonia, nerotacizat, apartinind deci altor vlahi decit celor din zona Itudnik-Drinja6a. Vlahii din Panonia n-au lgsat dealtfel nici urme de cgtune. Impraltierea populatiei vlahe din nucleele strgvechi trebuie atri- buita in primul rind modului de via i conditiilor sociale Intro care a fost nevoitg, a-si duce traiul. Vlahii din tgrile slave ale Peninsulei Balcanice au apartinut pretutindeni clasei de jos a color .legati de un &Capin si lipsiti de libertate. Singurii care s-au bucurat de oarecare drepturi, sub, bizantini, bulgarii sirbi, au fost doar voinicii". Toti ceilalti vlahi sint supusi, asemenea paricilori meropilor, constituind proprietatea marelui jupan sau a altor domnitori, mai tirziu a manastirilor sau a vlastelinilor.. De aceea cauta sa se refugieze de la un stgpin la altul, tinind drumurile pgstoritului, cunoscute lor. Pasunile buneiconditiile mai prielnice de trai vor fi fost totdeauna hotaritoare. Asa se explicg, migratiunea lor de-a lungul coastelor dalmatinei spre Bosnia, Inca inainte de venirea turcilor- Cucerirea otomang raiscg din loc toata populatia cresting din aceste tg,ri grabeste dezagregarea nucleelor rgmase neatinse. Dar oricit de multi vor fi plecat inspre nordi inspre apus, o parte a lamas totusi pe loc, cum dovedeste toponimiai onomastiea din regiunile unde i-am identificat. Asimilarea lor constituie un proces care a luat sfirsit in multe tinuturi mai curind, in altele mai tirziu. In lumina acestor cercetari triunghiul lui Weigand : Prizren-Nis-Sofia7 in care invatatul german stabileste leaggnul respectivei populatii, se dovedeste drept ipotezg lipsitg de suficienta documentatie istoricg. El nu cuprinde decit o mica' parte din teritoriul ocupat de vlahii balcanici, omi- tind intreg spatiul ce se intinde de la N4 la Dunare, reducind regiunile Starivlahului, Durmitoruluii Visitoruluii atribuind. o densitate inexis- tenta elementului vlah din Bulgaria vestiea (in lucrarea sa Ethnographie von 111 akedonien), intr-un teritoriu ee nu a apartinut zonei romanizate, ci celei grece sti 2. Vlahii si morlacii, p. 107. 2 C. Jiraek precizeazA In urmAtorii termeni frontiera zonei romanizate : (sie)umging Nais- sus und Remesiana mit ihren lateinischen Biirgern, während Pautalia (Kiistendil) und Serdica (Sofia) samt der Landschaft von Pirot in das griechische Gebiet gehörten; zuletzt wendete sie sick tangs des Nordabhanges des HOmus zur Pontuskiiste [Ea Inconjura Naissusi Remesiana cu. cetAtenii Mr latini, In timp ce Pautalia (Kustendil)i Serdica (Sofia), Impreund cu regiunea Pirotului apartinea la zona greacA ; In fine o cotea de-a lungul versantului de nord al Hae- musului spre litoralul pontic]. Vezi Jireek, Geschichte der Serben, I, p. 38 39.

www.dacoromanica.ro CONSIDERATII ISTORICE 173

Vlahiii albanezii Teritoriul in care, algturi de cgtunele vlahe, se intimpingi cgtune albaneze, este cel de la Scutari ping la Raguza, iar in est, ping la Prizren. Simbioza albano-vlahg se poate dovedi aici, prin urmare, pe bazg documental* desi hrisoavele sirbesti nu ne aratg prea strinsg aceastg convie- tuire : cgtunele vlahe sInt prezentate totdeauna deosebit de cele albaneze Erau, evident,i uniiiceilali, pgstori. Vlahii insg apar mai numerosi si ea un element de bazg al regatului. In vechea Serbie asezgrile albaneze sint rare de tot, ca si In nord-vestul Raguzei, unde numai numele Burmazi §ipoate Bolami al unor vlahi a pgstrat pink tirziu amintirea lor. Si totusi simbioza vlaho-albanezg trebuie sg fi avut aici o vechime adincg. 0 aratg de o parte pgtrunderea cgtunului la albanezi, iar de altg parte evoluarea spre triburi a frAtiilor vlahe. Cgtunul nu este un fenomen general la albanezi, iar inchegarea In triburi a rgmas chiari pentru sirbii supravietuitori ai cuceririi turcesti legatg de o zong restrinsg. Influenta albanezg se vede §i in onomastica vlahilor din Serbia (Npimati, Ginovik, Tus, Hotul), dar trebuie s5, observgm cg numele albaneze intre vlahi sint foarte reduse la numgr. In Prizren, intre oamenii dgruiti Bisericii mintuitorului, ggsim algturi de un Div§a, Rad fierarul, .Dobroslav auraruli altii, pe un Ljel pe un Gon, ambii albanezi, dari pe un Bad Krasavigti pe nepotul sgu de frate Surdul, evident vlahi. Toate aceste consideratii iie fac sg putem stabili cu destulg certitudine cg asezgrile vlahilor din regiunile in care au ajuns in contact cu albanezii, shit foarte vechi. Ele pot sg dateze din epoca ce a premers revgrsgrii elementului sirbesc in regiunea dintre ScutariPrizren si Raguza (secolele al VIII-lea al IX-lea). Parerea aceasta o sprijing Erdeljanovió, cind presupune ca un fapt sigur cvlahii au transmis populatiei sirbesti din vechiul Muntenegru toponimia autohtong preslavg (iliric i romang). In acest caz, fireste, nu se mai poate vorbi de o migratiune, ci de faptul el acesti vlahi reprezintg ultimele resturi ale populatiei romanizate din vechile provincii Dardaniai Praevalis. Numele riuluii muntelui Visitor, a comunei Vlahinja, sub muntele Pagtrik, la frontiera de azi a Albanieil, mentionate in prima jumktate a secolului al XIV-lea, precum Vlaaa Dra6a, care apus, ar marca limitele extreme ale presupusei patriiinitiate. Tot asa de sigur pare insg cg un asemehea spatiu restrins nu ar fi fost suficient pentru a cuprinde leaggnul" in care s-a foi mat aceasta populatie.

1lstoriski Casopi.s, IV, 1952 :Rad. Ivanoviê, Delansko Vlastelinstvo, p.174 §i194.

www.dacoromanica.ro 174 VLAI-III NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

Regiunea dintre Scutari §i Raguza nu este un centru de iradia- tiune pentru vlahi, ci punctul extrem al liniei parcurse de migratiunea lor pastoralg. Erdeljanovié a argtat in chip convinggtorl, cum au coborit vlahii din Zeta in vechiul Muntenegrn §i nu invers, cum ar fi trebuitsf seintimple,dacg am considera regiuneaScutarg- Prizren - Raguza drept patrie stigveche a vlahilor. Studiul amgnuntit al vechiului Mun- tenegru ne invatg, in fine, cg aceastg regiune ar trebui consideratg mai curind ca un ultim refugiu al pgstorilor vlahi. Nicgieri pe teritoriul iugo- slay urmele vlahe nu sint atit de strins legate de istoria triburilor §i frgtiilor ca pe acest pgmint. Nicgieri indeletnicirea pastoralg nu a lgsat o. comoarg mai bogatg de termeni ca aici. Dar populatia sirbo-croatg i-a asimilat in cele din urmg. Putini dintre ei au plecat inspre tinuturile nor- dice, cei mai multi au famas pe loc §i s-au contopit in masa covir§itoare a sirbilor muntenegrini. Albanezii au izbutitEA-§1refacg de doug ori (secolele al XIV-lea §i al XVII-lea) vigoarea de expansiune, vlahilor insg le-a. lipsit orice putintg de refacere, nu numai in Muntenegru, ci aproape pretutindeni in jumätatea nordicg a Peninsulei Balcanice ;ei reprezentaur la sfir§itul evului mediu, faza din urmg a unui proces istoric care a inceput in regiunea Dungrii §i Moravei §i se termina acum in vgile Durmitorului, in atunele muntenegrine, in preajma litoralului dalmatin gau In karstuf arid al Istriei.

Rap orturi interdialectale Vlahii descri§i de noi se deosebesc de aromini (macedoromini, sirbe§te Cincari), prin limba ce au vorbit-o atit in Bulgaria §i Serbia medievalg, eft §i in Bosnia §i de-a-lungul litoralului dalmatin. Se pare cg in veacurile mai indepgrtate ian exista intre aceste doug grupe o zon5 . prea largg de despártire. A§ezarile vlahilor din Serbia se pot urmari ping, la Skoplje §i Tetovo; ba chiar §i mai inspre sud ping in Babuna, iar in rasarit ping caretipi valea Strumitei. Indeosebi sili§tea Piti6 donatg. in 1335 de tarul Dugan mangstirii Treskavac din Prilep dovede§te cg. vlahii din nord ajungeau ping aici. La Lerin, episcopul vlah a avut o bisericg, pe care a vindut-o cu oamenii, cu viile, cu cimpul, cu izvoarele §icu toatg stapinirea §i drepturile". El abandona teritoriul tarului sirbesc. §i se retrggea spre sud. In 1355 tot tarul Dugan dgruie§te2 Hilandarului 1 Naselja, 24, p. 97. De aceea vechii pAstori" se numescl azi in Muntenegru ze6an1"- (oameni din Zeta). 2 Documentul a fost publicat de Alex. V. Soloviev, Doud contribulii la Maltz( statului tarului Dugan, In Glasnik Skopskog naudnog druglva, II, p. 25 §i urm.

www.dacoromanica.ro CONSIDERATII ISTORICE 175 metohia manastitii Sf. Petru din Koritza, impreuna cu muntii Koprivna si Lokvica, asa &á nimeni sa nu-i pkuneze cu de-a sila, nici nobil mic sau mare, nici vlah, nici albanez". E drept ca nu dispunem in cazul de fao de niciun criteriu pentru a stabili carui ram apartineau acesti vlahi, totusi credem ca e mai probabil sa fi fost aromini. Pe Stiumita nu avem iarki nimic caracteristic pentru a putea deosebi pe vlahi, cleat doar numele vlastelin" -ului Radule, care e meglenoromin. Luind drept sprijin informatiile lui Kekaumenos, trebuie sä consideram toata Macedonia. situata la sud de Ohrida, Prilep si Bitolia ca o veche zona de expansiune a arominilor. Tot asa trebuie socotita si regiunea Vardarului si foarte probabil valea Strumei, pe unde si-au facut drum mai tirziu pastorii nomazi ai arominilor spre muntii Bulgariei. In acest caz, vlahii care tul- burau linistea calugarilor din Athos, in secolul al XIV-lea, unii poate si mai curind, trebuie sa fi fost tot arominil. Este de remarcat ca in veacul al XIV-lea expansiunea aromina spre nord se inteteste si se incruciseaza cu valul de migratiune al albanezilor, care ia o directie chiar opusa, catre sud. Miscarile acestea au fost favorizate de cuceririle taruluiDugan,. dar, pornite o data, ele au persistat si s-au intensificat in tot timpul stl- pinirii turcesti. Nu incape deci indoiala ca arominii s-au intilnit cu elementul din grupul de nord, atit in epoca veche, cit si cu putin inainte de slavizarea completa a vlahilor din Serbia. Capidan a aratat ca in graiul unor aromini din Albania exista o particularitate care-i apropie mai mult de dialectul dacoromin2. Felul de articulare a substantivelor masculine. se face intocmai ca la dacoromini :lupul, lacul, berbecul, pentru formele corespunzatoare aromine luplu,laclu,birbeclu. Concluzia sa este ca aceasta. particularitate, care lipseste la ceilalti aromini i,i se gaseste in partea de miazanoapte a Macedoniei numai la arominii care dupa grai se dovedese originari din Albania, ar putea fi un indiciu ca peste elementul aromin s-ar fi putut suprapune o data o alta populatie vlaha. Aceasta, pentru Albania, nu putea fi deeit populatda despre care ne vorbesc documentele sirbesti". Intr-un singur punct istoricul nu poate sa fie de acord cu inche- ierea sa : in realitate arominii s-au suprapus aici peste diasporele vlahilcr nordici, si anume in epoca de expansiune viguroasa din secolele al XIV-lea al XV-lea. Observam &á termenul dacoromin" nu-i potrivit aici. Dar oricum se va fi petrecut acest proces, el se poate urmari destul de convin- gator in aceasta regiune. 1 Drumul arominilor spre Bulgaria apare plastic pe harta lui J. Cvijid, La Ptininsuel Balkanique, p. 170 : Formes de la propriété rurale. Despre vlahi la Muntele Athos a se vedea T. Bodogae, Ajuloarele romtne§ti la rnandstirile din sftntul rnunte Athos, Sibiu, 1940,P. 29-30,. 90, 113, 156, 301. 2 Th. Capidan, Romtnii din Peninsula Balcanied (extras din Anuarul Institutului de Istorie Na(ionald, 1928), Bucuresti, 1924, p. 111-112.

www.dacoromanica.ro 176 VLAHII NORD BALCANICI IN EVUL MEDIU

A§a spre pildä, in tinutul Mijaci 0 in cimpia de la Mavrovo,1 spre nord-est de Dibar, in valea riului Radika, un numar mai mare de nume topice mgrturisesc despre existenta acelormi vlahi nordici: Durmigica (tulpina durmi-, Mira palatalizare), parte de hotar in Magorce ; Katunigta, marginile satului Rostuge ; Lok (rom. Zoo) nume topografic in Trebigte ; Strung, nume topografic in Nistrovo (rom. strung), §i ca nume in Volko- vija. Dupa Toma Smiljanid, cuvintul e vechi slay §i inseamng strunga", noi credem ca e romanic 0 ea apartine dialectului meglenoromin ; Cuculj (Tutul) in Lazaropol 0 Kagtel in Rostuile. Onomastica e 0 mai con- cludentai : Gugulevei, familie in Galiènik ; tot aici Cudulovci, familie in Lazaropolje, de origine vlaha, din Rosoki (aceemi regiune) ;Janku- lovci, famine in Galisenik 0 in Jan6e ; Jonuzovci, tot din Galie'nik (rom. Ionut, diminutiv din Ion) 0, in acela0 sat, Sandulovci. In fine Negrevci (rom. negru) famine in Treson6e 0 in Gori, unde se cheamg Negrovci (farg palatalizare) ; Cipul (Tipul) in Nistrovo §i SukulovciinNidorovo. Ancheta- torul n-a inregistrat decit famiiile sirbe§ti, in cazul de fatg cele sirbizate, dar nu 0 cele arornine sau albaneze. In terminologia localg cuvinte romanice sint :zira (rom. air); ba4 ilo locul unde se adung vara oile" ; ba6, ciobanul care prelucreazg laptele" ; vatra, cgmin" (rom. vatrei); piperki, rom. piper ; pitulica, mincare de Ming", rom. pita; poturnata, cind u§a nu e incuiata, ci numai inchisa, ; i se mai zice atunci 0 kognata (cuvintul apartine dialectului meglenoromin) ; fi6ur, baiat de ajutor in sting" ; urda, rom. urdel; urdenik, piatrg ce se pune in foc, pentru a fierbe cu ea urda" ; 6eregnar, luna lui mai" (dacorom. ciresar). Dintre aceste nume §i cuvinte, mai ales Durmigica, Negrevci 0 piperki ne dovedesc ca nu sint imprumutate de la aromini, ci de la vlahii nordici, spre care ne indreaptg t3i articolul -u/ in numele _Drakulovci, Iankulovci, Cipul etc. Smiljaniá e de pgrere ca in. Mavrovo locuitorii cei mai vechi au fost ace§ti aromini" (Kucovlasi), dar ea ei au fost sco0 din munti de cgtre Mijaci. Cind s-a petrecut aceasta nu se poate stabili, dar vlahii sint acum in cea mai mare parte asimilati, ceea ce reiese din tipul lor caracteristic care s-a pastrat ping astázi la locuitorii din partea locului. Thin urmare e mai presus de once Indoiala cg a existat o infiltratie de vlahi nordici 0. in teritoriul Albaniei 0 Macedoniei care adgposte§te azi pe aromini. E cu neputinta insg a fixa vechimea acestei infiltratiuni .0 extinderea ei. Faptul ert in comunele Muloviste 0 Gopes, situate la noid de lacul Presim, se continua, ea 0 in Albania, vechiul fel de arti-

1 Naselja, 35, p. 7 121.

www.dacoromanica.ro CONSIDERATII ISTORICE 177

.culare (m,usatul, mind, omul)1, poate servi ea indieatie cloeuitorii de aici au venit din regiunea Vardarului superior. 0 miscare a elementului aromin spre nord, prin Prizren catre Serbia Veche, nu o putem identifica nici in lumina documeatelor, nici a toponimiei. Daca Insa, numele lcurlaj din muntii Kom se reduce intr- adevar la o combinatie de cuvinte aromine, o infiltratie a lox devine pro. babili pentru o epoca mai veche. Ramine insa bine stabilit cá pina, in secolul al XIV-lea nici un nume de vlah din hrisoavele sirbesti nu tra,deaza forma, aromina, ceea ce nu poate sa, fie o simpl intimplare. Numele cel- nicilor" din Bosniai din hinterlandul dalmatin nu este un argument In favoarea expansiunei aromine spre nord. El este un termen imprumutat de aromini de la un trib slay en care au convietuit undeva, Inainte de a se deplasa In teritoriul ce-1 ocupg astazi. Petar Skok atribue numele kalimberi arominilor. Am aratat insa, ca el se intimping, azi numai la meglenorominii cpoate sa derive din regiunile unde vlahii au avut contact cu grecii. Intimplator se poate urmari filiatiunea acestui numei peregrinarea lui indepartata. El se gaseste azi in regiunea Visoko, din Bosnia, unde unui cimp, in Monjari, O se zice Kalimbare, Kolimbare. In Krajina Bosniei un deal din satul Zboriate se cheama, Kalemberovo Brdo, dar acesta ei numele unei familii Kalember, despre care se stie el a emigrat din Korjenió (in Hertegovina). In aceeasi regiune mai exista un nume, a carui origine se poate reduce la aromini : Cinci din Varoaka Rijeka. De insemnat este apoi cDrakulioi din Gornji Buaevid ti trage originea tot din Korjenii serbeaza acelasi dint patron cai Kalemberii. Erau, prin urmare, inruditi. Dar numele Drakulioi este raspindit mai ales in Zeta si pe litoralul sudic al Dalrna- iei. De aiei s-au raspinditi spre sud si in Hertegovina, cu ei Irnpreunii, IiKalemberii. Aceeasi origine trebuie sä o atribuimi lui Kalimbare din Visoko. Purtatorul numelui a fost un vlah alungat de soarta intr-un linut indepartat. Asezarea lor in Bosnia nu e veche, ci cel mult din secolul al XVIII-lea, deplasarea spre Hertegovina poate sa se fi petrecut o data, cu inaintarea turceasca spre Muntenegru (sfirsitul sec. al XV-lea sau al XVI-lea). In epoca aceasta insa, nu mai poate fi vorba de un amestec al lor cu vechiul element vlah, care a fost de mult slavizat complet. Intre toponimicele culese de anchetatorii Academiei de stiinte din Belgrad, noi n-am intimpinat decit numele Muncela (Naselja, III), in valea Ibarului cu aspect aromin. El se poate atribui pastorilor aromini care au circulat In aceasta, regiune in secolele al XVIII-lea si al XIX-lea-

1 Th. Capidan, Aromtnii, Dialectul aromtn, Buc., 1932, p. 383.

2926.

www.dacoromanica.ro 178 VLAHIINORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

Numele Mena (in Bulgaria), Meru lidi (in regiunea Podgorita) §i. Meru lja (la Drobnjaci), dad, deriva din mer, dr, mar, sint meglenoromine. Numele de persoana Merut, intimpinat la un vlah din Croatia in secolul al XV-lea (Merucidi), poate fi explicat §i prin dr. mieriu, mieriu, albastru", deci //om eu oehi albaftri". Regiunea din Bulgaria, unde se intimpina toponi- .micul Mer, apartine de altfel zonei cercetate de pastorii nomazi ai arominilor in secolele din urma ale dominatiei otomane. Ceea ce am expus aici e aproape tot ce se refera la o expansiune veche a arominilor spre teritoriul in care s-au aflat vlahii §i. rumerii medievali. E putin, desigur, dar suficient pentru a dovedi el teritotiile in care. au trait uniii altii, se pot clar delimita. Raportul vlahilor balcanici fata de dacoromini nu poate fi lamurit definitiv, din pricina saraciei de infounatiuni vechi §i a toponimiei adupa de imigranti in chiar teritoriul de contact. Stiii le ce le avem inFa dovedese mai presus de orice indoiala existenta unui strat vechi romanic, atit in tinutul dintre Vidin §i gura Moravei, eit §i mai la sud, pe cursul superior al Timocului, §i catre sud-est, in directia muntilor Balcani (Stara Planina).. Linia de contact cu vadurile de trecere aiatate de Cviji6 nu se prelunge§te pe cursul Dunarii mai in jos de Vidin, nici mai sus de gura Moravei. Lipsa nomenclaturii vechi romanice, dincolo de punctele numite, confirm/ aceasta constatare. Nu trebuie uitata imprejurarca ca, pe portiunca men- tionata a Dunarii, n-a existat o granita politica in tot timpul dominatiunii avarel, deci pin./ la inceputul secolului al IX-lea contactul dintre cele doug maluri nu era impiedicat de nici o masura cu caracter strategic sau politic. In favoarea unui contact prelungit §i intens intre regiunile din dreapta §i stinga Dunarii pledeaza §i identitatea sau, in tot cazul, marea asema- nare a dialectului vorbit de vlahii infati§ati de noi en dialcctul dacoremin.. E rindul lingvi§tilor sexplice raportul dintre aceste doua glaiuri. Istoricul se margine§te a constata Ca in temeiul cercetarilor facute in acest studiu, nu. se pot distinge, cel putin intr-o epoca ce se poate controla la lumina istoriei, deci de la sfir§itul secolului al X-lea, incoace, migratiunile masive, care sa fi plecat din Moesia Superioara spre nord-est, in Banat .5i Oltenia. Dimpotriva totul vorbe§te in favoarea unei mi§cari pornite din regiunea Dunarii spre sud §i de la Morava spre vest, §i anume Iii Insi perioada de patrundere a slavilor in Peninsula Balcanica, dar §i in secolele urmatoare, in mai multe valuri. Daca ar fi avut loc o migratie spre regiunile din nordul Dunarii, ea nu se poate admite decit inainte

1 C. Jiraek, Geschichte der Serben, I, p. 106, 120, 123.

www.dacoromanica.ro CONSIDERATII ISTORICE 179 de secolul al X-lea, in perioada obscura a istoriei noastre. In secolulal XI-lea se constata caracterul difuz al vlahilor din toata Bulgaria" si prin aceasta se verifica implicit neputinta de a iradia spre nord o populatie atit de numeroasa ca cea dacoromina. Dar impotriva unei asemenea ipoteze, caci si ea este Inca numai o ipoteza, vorbeste aspectul social si politic cu totul deosebit, sub care apar rominii In nordul Dunarii, din momentul cind Ii vedem la lumina istoriei. Organizatia vietii patriarhale la rominii din Tara Romineasca se deosebeste fundamental de ceea ce am vazut la vlahii din Serbia. Tot atilt de deosebit este si aspectul pe care il prezinta rominii din Banat in secolele al XIV-lea si al XV-lea. Ceea ce pare identic se reduce la formele stravechi de viata primitiva : juzii"i judecia" reprezinta, fara Indo- iala eel mai vechi tip de organizare a rominilor, iar obiceiul de a face plata impozitului cu venitul dura, oi (datul oilor" in Transilvania, denumit de straini cincizecime") trebuie considerat de asemenea ca un rest al organizatiei primitive ; legea vlahilor" din regatul sirbesc Ina are un inteles cu totul deosebit de dreptul valah" (ius valahicum) din Banat 0. Transilvania (In primul caz legea" cuprinde catastiful obliga- tiilor feudale, ce ii s-a impus vlahilor, iar, dincoace de Dunare, dreptul valah" constituie o norma juridica valabila in raporturile launtrice ale comunitatii romIne, reprezentind astfel resturile unui stravechi drept consuetudinar) ; ler"-ul colindelor noastre, atestat si la vlahii din impre- jurirnile RaguzEi, devenit acum un cuvint neinteles, trebuie explk at de asemenea prin inigratiile din Epoca de formatiune a poporului romin ; Kadlec pretinde citermenu1 cneaz ar fi la noi un import din Balcani, ignorind faptul cà la sirbii muntenegrini se denumeste astfel egpetenia catunului sau al tribului, pe and, in Tara Romineasd cnejii reprezinta o clasa sociala, a rnosnenilor liberi, iar in Transilvania indeplinesc functia de reprezentanti ai feudalilor si nu se confunda cu juzii sau primarii satelor. Acelasi invatat ceh subliniazali identitatea numelor slave, asezind alaturi numcle vlahilor ddruiti manastirilor sirbcsti de a rominilor maramureseni, mentionati in documentele ungare din secolele al XIV-lea si al XV-lea. Dar asemanarea numelor slave, care se constata In secolul al XIV-lea in Oltenia si in Transilvania, cu cele constatate la vlahii din Serbia, presupune existenta unor modele (calindare) bisericesti comune. Ele sint o dovada neindoielnica pentru legaturile rominilor din nordul Dunarii cu biserica sirbeasca sau cu episcopia vlahilor din secolele al XII-lea al XIV-lea. Prezenta la noi a unor nume atit de rare ea Zavida, 1 Kadlec, Vala§i a Valaske Prkvo [Vlahili dreptul valah], p. 437-450. Onomastica romIno-slavd :p. 451 si urm.

www.dacoromanica.ro 180 VLAHII NORD IiI1LCANICI IN EVUL MEDIU

Strez, Miroslav, Desa, familiare intre membrii dinastiei Nemanja, pledeazA in favoarea acestei presupuneri. Dar dacorominii n-au importat nimic nici din formele organizatiei de bazA a semintiilor slave, diferentiate distinct in Peninsula Balcania, ping, In secolele al X-lea al XI-lea. Tot ce au Imprumutat se poate explica prin persistenta Indelungatá a unui vechi strat de slavi In provinciile din nordul Dunariiiprin influenta cultural'a a slavilor meridionali. Nici liniile de migratiune §i mai ales tendinta permanentà, ce ar fi trebuit sexiste, de a se miva spre Dunáre, nu o observam la populatia vlahA studiatI In aceste pagini. Spre sfir§itul evului de mijloc, dud sIrbii se refugiaza, in cete masive pentru a se sustrage dominatiunii turce§ti, coloni§ti noi din Oltenia i Banat ocup5, terenurile libere din valea Timo- cului §i din regiunea Mlavei. Ei reiau orientarea spre malul drept al Dundrii §i restabilese astfel contactul, care, din sec. al VII-lea incoace, n-a fost Intrerupt decit pentru Intervale scurte. Dovedirea acestei teze apartine insA unuralt capitol al istoriei romine

www.dacoromanica.ro BIBLIOGRAFIE

Anuarul Institutului distorie national& an. I (1921) si urm. Cluj. BANEsCU, N., Les premiers tdmoignages byzantins sur les Roumains du Bas-Danube (Extras din Byzantinisch-neugriechisclze Jahrbücher, III, 1922). 0 problemd de istorie medievald: crearea ;i caracterul statului AsdneVilor 1185, Bu- curesti, 1943. BARTOLI, DR. MATTED GIULIO, Das Dalmatische, In Schriften der Balkankomission, Ling. Abt. IV, Viena, 1906. BIDERMANN, H.I., Die Romanen und ihre Verbreitung in Oesterreich, Graz, 1877.

. Neuere slavische Siedelungen auf stiddeutschem Boden, In Forschungen zur deut- schen Landes und Volkskunde, vol.II,fasc. V.t BODOGAE, T.,Ajutoarele romtnefti la mandstirile din sfintul munte Athos, Sibiu, 1940. BRATESCII, C., Romtnii din Bulgaria de est a evului media (Bucuresti, 19421. CAPIDAN, Th., Dialectul aromin, Bucuresti, 1932. Raporturile lingvistice slavo-romlne, Cluj, 1923. Romtnii din Peninsula Balcanicd, Bucuresti, 1924. Rominii nomazi, Cluj, 1926. COSTAOHESCII, M., Documente moldovenesti Inainte de $lefan cel Mare, Iasi, 1931. Ciarne, DR. IVAN, Najstarija poujest Kreekoi, Osorkoj Rabskoj, Senjskoj i Krbavskoj Biskupiji. [Cea mai veche istorie a episcopiei Vegliei, Usorei, Arbei, Segnei iCorbaviei], Roma, 1867. CVIJI6, JOVAN,La Pininsule Balcanigue, Paris, 1918. CREMOgNIK, DR. GREGOR, Istoriski Spomenici Dubrovaekog Arhiva [Monumentele istorice ale arhivei din Dubrovnik], seria III, Belgrad, 1932. Dacoromania, Cluj-Sibiu, 1921,I urm. DANICId, G., Rjetnik iz knjitevnih starina [Dictionar din antichitiiti literare]. DRIRDJEV, BRANISLAV, Filurdfije u Crnoj Gori u vremenu Skender-bega Crnojevida [Filurgii din Muntenegru In timpul lui Skender-beg Crnojevié]tn Zapisi, 1940 (Noul inaccesibilä). Nato o vlakim starjainama pod turskom upravom [Ceva despre cãpcteniile vlahe sub administratia turceascab In Glasnik Zem. Muzeja u Bosni i Hercegovini, Sarajevo, 1940 (Noud inaccesibila). DRAGANu, N., Ancienneld et expansion des Roumains d'apres la toponymie, I onomastigue el la langue, In Balcania, VI, Bucuresti, 1944. Rominii In veacurile IXXIV pe baza toponimiei si aonomasticii, Bucu- resti, 1931. DRAGOMIR, SILvru, Originea coloniilor romIne dinIstria,In Analele AcademieiRoinfne, Bucuresti, 1924. Vlahii din Serbia In sec. X XV, In Anuarul Instilutului de istorie nalionald, I, Cluj, 1922. Vlahii imorlacii, Cluj, 1924. DoeId, ST., 2ivot i obieaji plemena Kuea [Viataiobiceiurile tribului Kual, Belgrad, 1931. DOMMIER, ERNEST, Ober dieiillesteGeschichteder SloveninDalmatien,Viena,1856.

www.dacoromanica.ro 182 VLAI-III NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

ERDELJANowè, DR. IOVAN, Postanak plemena Pipera [Formarea originii tribului Piperilork in Srpski Etnografski Zbornik, XVII, Belgrad. - 0 poreklu Bunjevaca [Despre originea Bunjevatilor], Belgrad, 1930. FILIP0vId, DR. MILENKO S., Gornja Peinja [P6inja Superioaral,In Srpski Elnografski Zbornik, IV, 3, Belgrad, 1955. FRIEDWAGNER, DR. MATHIAS, Ober die Sprache wed Heimat der Rumdnen in ihrer Frühzeit (extras din Zeitschrift far Romanische Philologie, vol. L IV, fasc. 6), Halle, 1934. GELZER, H., Ungedruckle und wenig bekannte Bistiirnerverzeichnisse der orient.Kirclze,In Byzantinische Zeitschrilt,II, Leipzig, 1893. GIVRESCII, C. C., Despre Vlahia Asdnestilor (EXtras din Lucrdrile Institutului de geografieal Universildfii din Cluj, vol.IV). - lstoria romtnilor, vol.II, Bucuroti, 1937. Glasnik Skopskog nauenog drunva [Buletinul societatii stiintifice din Skoplje], II, Skoplje.

* Glasnik Srpskog egenog draftva [Buletinul societatii stiintifice strbe] I-LXXV, Belgrad, 1872-1892. .. Glasnik zern. Muzeja u Bosni i Hercegovini[Buletinul Muzeulut Regional din * Bosnia si Hertegovina], I-XXX, Sarajevo. 1-1ADII-VAULJEv16, DR. I., Jedna Stara Srbija, Belgrad, 1909. HURLER, C., Die Walachen als Begründer des zweiten bulgarischen Reichesder Aseniden, Viena, 1879. HURNitrzARI, E., Documente privitoare la istoria romlnitor, 12, Bucuresti, 1890. JIRSCRR, C., Geschichte der Serben, vol. I, Gotha, 1911. - Das Fürstenturn Bulgarien, Viena, 1891. - Die Handelsstrassen und Bergwerke von Serbien und Bosnien, Praga, 1879. - Die Romanen in den Stddlen Dalmatiens weihrend des Mittelallers (In Denkschrif ten, Phil. Hist. Klasse, vol. 48-50), Viena, 1901-1903. - Glasinac u srednjem vijeku [Glasinac In evul mediu], in Glasnik Zem. Muzeja u Bosni i Hercegovini, IV. - Staat and Gesellschaft tin mittelalterlichen Serbien, I-IV , Viena, 1912-1919. - Die Wlachon und Maurowlachen in den Denkmdlern von Raguza, In Sitzungsberichte der k. bömischen Gesellschaft der Wissenschaften, hist. - phil. Klasse, Praga, 1879. IoRDAN, IORGO, Num* de locuri rominesti In R.P.R., Bucuroti, 1952. IORGA, N., Geschichte des osmanischen Reiches, II, Gotha, 1909. - Histoire des Roumains et de la Romanité orientate, vol. III, Bucuresti, 1937. - Istoria Romtnilor, vol. II, Bucuresti, 1936 (capitolul Sian irniscdri vlahein Balcani, p. 331-342). - Notes et extraits, I-V, Paris, 1899. IPPEN, T.,Novibazar und Kossovo (Das &le Rascien), Viena, '1892. Istoriski Casopis,I -V, Belgrad, 1950-1955. IvANOvIé, RAD., Detansko vlastelinstvo [Proprietatea feudald a Deaanilorl, In Istoriski Casopis, IV, Belgrad,1952. - ICatunska naselja na manastirskim vlastelinstvirna [AseziIrile de Mune pe proprie- Utile mththstirilor], In Istoriski Oasopis, V, Belgrad, 1955. WI& DR. AL., Migracije Srba u Slavoniju [Migratiile Strbilor In Slavonia], Subotica, 1926. - Spomenici Srba u Ugarskoj [Monumentele slrbilor din Ungaria], I, Novi Sad, 1919. KADLEC, K., StefanaVerbecijaTripartitum[TripartitulluiStefanVerbdczi],Belgrad, 1909. - Valedi a Valakke Prdvo[ Vlahiii dreptul valah], Praga, 1916. KLAM, V.TRAosLAy, Bribirski Knezovi od plemena Subié do god. 1347 [Comitii deBribir din neamul Subicilor pfnh In anul 1347], Zagreb, 1897. - Krai knezovi Frankapani [Comitii Frankapani din Veglia], I, Zagreb, 1901. - Povjest Hrvala [Istoria croatilor], vol. I-VI, Zagreb, 1899 si urm. LuoMS, I., De regno Dalmatiae et Croatiae (ed. Schwandtner, Scriptores rerum Hungaricarum, Dalmaticaram, Croaticarum etSlavonicarurn veteres ac genuini,III) Viena,1748. MANDId, DR. 0. Dom., Postanak Victha [Originea vlahilor], Buenos-Aires, 1956. MAL, DR. JOSIP, Uskoeke Seobe i Slovenske Pokrajine [Migratiunile uscocilori regiunile din Slovenia], Ljubljana, 1924.

www.dacoromanica.ro BIBLIOGRAFIE 183

MALECIII, M., Gwary Ciciów a ich pochodzenie [Graiul cicilorL originea lor], in Lud Slowianski, 1919, Cracnria. 1LAiortAN1d, I.,Prinosi za hrvalski pratmo-poojestni Rjeenik[Contributll pentrudictio- narul istoric-juridic al croatilor] Zagreb, I Ill. MI6Ovid, U., 2ivot i obilajiPopouaca [Viata 5i obiceiurile Popovätilor], Belgrad, 1952. 1111KL0sICH, FL, Monumenta Serbica, Viena, 1858. - Lieber die Wanderungen der Rumdnen in den dalmatischen Alpen und den Karpalen (InDenkschriften derk. Akademie derWissenschaften,Phil.Hist.Klasse, 30 Band), Viena, 1880. IOLANIEODIM,Pravoslavna Dalmacija [Dalmatia ortodoxal, Novi Sad, 1901. Miltheilungen des historischen Vereines für Steiermark, XXXI, Graz, 1883.

4 , Monumenta historico-juridica Slavorum Meridionalium, I X, Zagreb, 1877-1915. 4, Monurnenta spectantia historiam Slavorum Meridionalium, IXLIII, Zagreb, 1870-1918. Monumenta Hungariae Historica. Diplomatarium, Budapesta vol. I (1878) si urm. 1111t1vU, G., Istoria rominilor din Pind. Vlahia Mare, Bucuresti, 1913. - Romtnii din Bulgaria Medievald, Bucuresti, 1939. INUTTAVIEV, P., Proizlzoddl na Asenevci [Originea Asánotilor], in Makedonski Pregled, IV, Sofia, 1928. - Vojnigki zemi i vojnici vd Vizantija prez XIII XV u. [Mosille voinicilorl vol- nicii bizantini In secolele al XIII-lea pima la al XV-lea], Sofia, 1933. ,*a Naselja i poreklo stanovnigtva [Asezärilei originea populatiei], vezi Srpski Elno- grafski Zbornik. NIKOLAEV, VsEv0L0D, Potekloto na Asenevcii etnieeskijat charakter na osnovanata ot tech ddrfava [Originea Ashnestilor icaracterul etnic al statului intemeiatde 6], Sofia,1944. NIBTok, ION I., Originea Romtnilor din Balcani si Vlahiile din Tesalia si Epir, Bucuresti, 1944. NOVAROVId, STOJAN, Balkanska Pitanja [Probleme balcanice], Belgrad, 1906. - Les problemes serbes, in Archly für slavisclze Philologie, 32-33, Viena, 1913-1914. - Prvi osnovi slovenske knjifevnosti meg ju balkanskim Slovenima [Primele temelii ale literaturii slave la slavii din Balcani], Belgrad, 1893. - Selo [ Satul], In Glas_Srpske kr. Akademije, XXIV, Belgrad, 1891. - Zakonilc Stelana Duktna [Codul lui Stefan Du§an], Belgrad, 1898, - Zakonski Spomenici srpskich drfava srednjega veka [Monumentele juridice ale statelor slrbesti din evul mediu], Belgrad, 1912. PA.NAITESCII, P. P., Documentele Tarii Rominesti, I, Bucuresti, 1938, PEROJEVId, M.,Povjest hrvatskih zemlja BosneiHercegovine[Istoria tkilor croateale Bosniei si Hertegovinei],I,Sarajevo, 1942. PHILIPPIDE A.,Originea Romtnitor, vol. I II,I asi, 1925-1928. LISEANII, G. PoPA, Izvoarele istoriei Rominilor, vol. 1-15, Bucuresti, 1934-1939. - Dacia in autorii clasici, Bucuroti, 1943. PIISCARIII, SEXTIL, Etudes de linguistique roumaine, Bucuresti, 1937. - Studii istroromtne, I II, Bucuroti, 1906-1926. ROSETTI, AL., Inlluenla lirnbilor slave meridionale asupra limbii romtne (sec. VI XII), Bucuresti, 1953. SKAEIC, VLADISLAir,Porijeklopravoslavnoga narodau sjeverozapadnojBosni[Originea populatiei ortodoXe din Bosnia nord-vestical, in Glasnik Zem. Muzeja u Bosni i Hercegovini, XXX, Sarajevo, 1918. SKOK, DR. P.,Dolazak Slovena na Mediteran [Venirea slavilor In litoralu] mediteranean], Split, 1939. - Prilog k ispitivanju hrvatskih imena mjesta [Contributie pentru cercetarea toponimicelor croate] (extras din Nastavni Vjesnik, XXII), Zagreb, 1914. SKRITAmé, A.,Zilicoeparlziskovlastelinstvo[Proprietateaeparhialh aZicei],inIsto- riski easopis,IV, Belgrad, 1952-1953. SmaKidts, T., Codex DiplomaticusRegni Croaliae, Dalmatiaeetc., I XIV, Zagreb, 1904-1911, SiiiiGAROV, I.,Istorija na ohridskata Arhiepiskopija.[Istoria arhiepiscopiei de Ohrida], I, Sofia,1942. * Spomenik Srpske kr. Akademije Nauk [ Spomenik al Academiei regale de stiinte din Serbia], vol.III.

www.dacoromanica.ro 184 VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

Srpski Etnograjski Zbornik, Prvo odeljenje (sectiaIntli) :Naseljaiporeklo stanovnigtva [Asezarilei originea populatiei], 1 34. (Numerotatia eu cifre romane- priveste ZborMkul, care are mai multe sectii):,gditat de Academia sirbeascA 4e stiinte. Srpski'Elnogralski Zbornik.Cetvrto odeljenje(sectia IV) :Rasprave i gragja (studii si material) 1l urm. (Editat de Academia slrbeascA de stiinte). STANWEVId, STANOJE, Lilna imenainarodnost u Srbiji srednjega veka[Onomasticasi nationalitatea In Serbiaevului mediu], In Mlnoslovenski Filolog, VIII. *, Starine Iugoslov. Akad.[ Starine ale Academiei Iugoslave], Zagreb, Isi twin. STROHAL, DR.IVAN.,Praona poujestdalmatinskih gradova[Istoriajuridicda oraselor dalmatine],I, Zagreb, 1913. gi§i6, DR. FERDO, Miha Madijea de Barbazanis (In Rad lugosl. Akad., 153). gIIFFLAY, DR. MILAN,A.Nelipicsiekhagyatika[SuccesiuneaNelipicilor], In Turulr Budapesta, 1907. Srbi i Arbanasi[ Slrbiiialbanezii], Belgrad, 1925. TAAIARO, ATTILIO,La Vénélie lulienne et la Dalmatie, IIII, Roma, 1918 1919. THALLOCEY JIRVER SUPPLAY, Ada et Diplomata Res Albaniae Mediae Aelatis Inas- trantia,II, Viena, 1918. THALLOCZY, L., Illyrisch-Albanische Forschungen, III (München und Leipzig). TRIPCEA, DR. TEODOR,Romlnii dintre Timoki Morava ln lumina trecutului lor istoric,. Bucuresti, 1945. TRUHELKA, DR. CIRO,Historieka podloga agrarnog pitanja u Bosui [Temeiurile istorice ale problemei agraredin Bosnia], In Glasnik Zem. Muzeja u Bosni, XXVI, 1915.. LISPENSKIJ, I., Obrazovanie vtorago bolgarskago carstva [Formarea celui de-aldoilea imperiu bulgar] ,Odesa, 1879. VASMER, M., Die Slaven in Grieclzenland, Berlin, 1941. VASSILICH, G., Sull'origine dei Cici. Sui Rurneni dell'Istria. WEIN:LIND, G., Rumdnen und Aromunen in Bulgarien (XVII Jahresbericht des Mstituts f iir rum. Sprache zu Leipzig, 1908). Die rumdnischen Dialekte der kleinen Wallachei,Serbiens und Bulgariens (Jahr- MI cher, VII), Leipzig, 1900. VILSAN, G.,Les Roumains de Bulgarie elde Serbie, Paris, 1918. VLAJINAC, DR. MILAN Z., Zgon iii kulutenje van mesta stanovanja [Zgon.-ul sau colindatul In afarA de localitatea ocupatA], Belgrad, 1932. WNW, N. van, Taalkundike en historiese gegevens betreljende de ondste betrekkingen tussea Serven en Bulgaren, Amsterdam, 1923. Zbornik (vezi Srpski Etnograjski Zbornik). ZLATARSKI, V., Potekloto na Petra i Asena, vodaeite na vdzstanieto v 118,5 god [Originea lui Petrui Asan, conduciitorii rAscoalei din anul 1185], Sofia, 1933. XENOPOL, D., L'empire valacho-bulgare, In Revue Ilistorique, XLV II ,Paris. 1891.

www.dacoromanica.ro INDICE DE NUME

Abas 152. Arsenie, episcop 24. Aladinie, Toma§, vlah 168. Asan, Asemesli 11, 12, 135, 154. Aladinge, Tomas, pristav al scaunului avari 178. vlah 84. Alban 73. Rabonié, loan, ban slavon 69, 70_ albanezi 20, 21, 25, 28, 36, 39, 40, 56, 62, Bacul 66, 129 ; vezi §iBaiul. 94, 96, 111, 124, 134, 140, 141, 155, 164, Bacule (Balule ), trib 39. 173, 174, 175. Baculi (Balla), fr5lie 59. Alexandru, Georgie, comite 89. Bete. 119, 151. Alexis Comnenul 12. Badoer, Aloisiu 96. Alimer, fiul lui Milutin, vlah 81. Badych, Gulivh, vlah 82. Allman, Al ikola, voievod 39, 135. Baiazid, sultan 35, 51. Alunoviei 154, 158. Bajislav premikjur 28, 117. Alunoviii, famine 67. Bajlidi 108. Alunoviéi, frAtie 60. Bakula 48. Alunoviei, trib 164. Bala 19. Ana Comnena 11, 12, 121, 162. Balducci de Fumo 93. Andresko 159. Balosin 151. Andria 19. Bal§iéi 110. Andriulus 148. Balla 151. Andronicos 111 26. Ban, vlah 166. Andronic Paleologul, lmpArat 135. Banöulovci 53. Anghelos, Isac 12. Bandar 48. Anonimul (autor) 147. Banilouich, Goilan, vlah 43. Anonimul" raguzan, cronicar din see. XV 43. Banjani (morlaci vlahi ), lrib 62, 120, 167- Ansberlus, cleric 34. Barb 14. Antuloviii, famine 64. Barbace 53. arbanas-i (albanezi ) 140, 141, 156. Barbanel 151. Arboriei 149. Barbarasa 150. Arbalie 149. Barbet--53, 154. Arbuliéi 55. Barbat, Balgié 111. aromini (Kucovlasi) 13, 14,15,116,118, Barbalovac 53. 137, 162, 165, 174, 175,176, 177,178. Barba 53, 154.

www.dacoromanica.ro 186 INDICE DE NUME

Barloli, dr. Matteo Giulio - 86, 147. Bogdan, Dragoslav al lui B - 41. Bartolomei Therchyimchich", vlah - 82. Bogdan, I. - 22, 35. _Basarovie, Jandrija - 104. Bogdan Morgassia - 133. Baful (Bacul), cnez - 129. Bogdana de la Sana, §erbá - 41. Baful, vezi Baculi. Bogdul - 151. Bala le, vezi Bacule. Bogetta, Nenchovich, vlah - 45. Bali' testi - 59. Bogoslav - 119. Bdnescu, Nicolae - 11, 137. Bogoslauus Dersimirich - 120. Bliful, trib vlah - 59. Bogrea, V. - 49, 135, 136. Beatovidi - 67. Bolami - 173. Bekosevi§e, Gregur, pristav al scaunului Bon, Bon Vlahus (Blacus veteranus), vlah - vlah - 84. 42, 45, 149, 151. Be lice, neam - 39. 'Boris; principe bulgar - 117. Belie - 34, 35, 54. Borissavus Boicovich, vlah - 45. Bencun - 48. Bormaxi, vezi Bormazi. Berbos, lmaj - 149. Bormazi (Bormaxi) - 45. Berilo - 19. Borojevid,Ivan - 38, 58 ;tatäl lui Ulur , Berislau - 19, 121. Borojevid - 59. Berislav, tatal lui Rudiljanin, vlah - 42. Bosgnani, vezi bosniaci. Berriuci, vlah fiul lui Vidach - 42. Bosnesi - 148. Bersovid Gruboe, fratele Latitei - 42. bosniaci (Bosgnani) - 47. bezjake" - 100. bosnieci - 30, 134. Bidermann - 98, 99, 100, 105, 107, 127, 147. Bradar, familie - 67. Bilkovi§5, gimun, pristav al scaunului Bradari, vlahl slavizati - 171. vlah - 84. Bradari, vezi Bardari. Bradef - 150, 159. Bilosav Dralevie, vlah - 73. Bradel, Miho, prisäcar - 110. .bizantini - 26, 31, 111, 119, 134, 136, 137, Bradie, familia - 67. 139, 140, 143, 163, 166, 171, 172. Braja - 152. Birzan, vezi Burzani. Brajk - 151. Bjelice, trib - 120. Brajko - 152. Bjelo§e, trib - 39. Bran, cnez - 172. Bjukolaj - 151. Branisclav, vlah, fratele lui Dobrosclauus -42. Blacus - 132. Branislav, vlah - 42. Blacus veteranus, vezi Bon. Branislavus de Negomir, vlah - 42. Blagoveani, familie - 67. Branko, vlah - 48. Blasul - 109. Brankovie, Gheorglze - 29, 30. Blau Koeie, vlah - 73. Brankovie, Gheorghe, despot - 30. Blaz Wugula - 105. Brankovie, Gregor - 30. Blazio de Gerde - 125. Brankovie, Vuk - 30. Blgarin - 141. Brate§ - 60. Boban - 48. Bratigna Drobrognago, vlah - 42. Bobani, vlahii B - 168. Bratimir - 19. Bocanus Tollanovich - 45. Bratoslav, Dobrolin, fiul lui B. - 41. Bodogae, T. - 175. Bratoslav, Mania - 21. Bodolise, Gherga, jude al morlacilor - 93. Bratuj - 151. Bogavec Bogunovich, vlah - 45. Bratula - 151. Bogdan - 19, 86. Bratulj Milinie Moroblachus - 44, 45.

www.dacoromanica.ro INDICE DE NUM 187

Brayan Nadichnich - 168. Burzan, vezi Burzani. Braychus Stiepoevich - 45. Burzani, frAtie (rom. Blrzan, Burzan, Bur- Brayk Meruchich, cdtunul lui B. M. - 107. san) - 60. Bratescu, C. - 12. Bulk - 49. Briza, Partho de B. - 36. Baba lo - 48. Caloiurch Mircetich - 45. Bubec, Emeric, ban - 126. Candrea - 158. Buc (Bun - 152. Cantacuzen, Joan-26. Buchorichi - 149. Caparki (sau Vasiéi), familie - 56. Buckat (Bufcal) - 19, 150. Capidan, Theodor - 39, 40, 60, 62, 113, 114, Bucorovich Musbradus olachus - 149. 115, 116, 118, 170, 175, 177. Bucur - 14. Carsi - 147. Budan Grub§ié, vlah - 73. Carol, ban - 79. Budei - 68. Carol, comite - 78- Budin - 19. Cedren - 111. Budislav - 19, 121. Cessigusso, Leonard de-42. Budmil - 151. Chiarach Radovani Drasenovich, vlah - 43. Budulde, Gregor - 93. Chiperi - 61. Budulge, Ivan - 93. Chiril - 121. Bukarica, familie - 67. 'Choniates, Nikelas - 11, 126. Bukor - 19, 150. Chrana - 152. Bukur - 65, 67, 150. Chrane - 152. Bukuroviei, locuitori - 65. Chranislav - 152. Bukuroviei, trib - 164. Chrobrethyth, Paul, nobil croat - 78. Bulat Kustrafie, vlah - 73- Chudulus - 149. loulgari - 172. Ciccio da Segna - 98. .bulgari mahomedani - 13. Cici - 95, 96, 98, 99, 100, 101, 126. Bulgarin - 141. Cinac - 157. Buljanci (romtni band(eni ) - 57. Cincari ainfari ), vezi inacedoromtni. Bun - 19, 45, 59, 119, 150, 151, 152. Cinci, familie - 68. Buna - 152. cinci (tzintzi) - 14, 157, 177. Buni - 67. Cinculovié - 157. Bunié, loan - 104. Cinghiane, turc, tigan - 59. Bunimir - 67. Cipul (Tipul) - 176. . Bunioviei,, familia - 67. Clara, vdduva lui Simun Keglevié - 80, 82. Bunislav - 45. Corb - 54. Bunissich Vladil moroblachus de zlocrnha -43, Corvin, loan, ban croat - 135. Buni§a - 152. Corvinus (Matei) - 146. Bunjevac - 156. Cossicius Vladislaus - 146. bunjevafi - 102. Cossul - 146, 150. Bunislav-152. Costdchescu, M. - 61. Buno - 152. Crancus, preot vlah - 133, 137. Bunoza - 48. Cranoe Opasa - 125. Buntuliei, familie - 58. Cráciun (KpccTCol!,v-v) - 26. Burazeri - 158, 168. Cresulus (poate Cre(ul) - 149. Burazerovidi, famine, neam - 60, 158, 168. Crnce (Truk), familie - 65. Burmazi, vlahii B. - 173. Crntie, dr. Ivan - 94. Bursan, vezi Burzani. Crni Latini (latini negri) - 145.

www.dacoromanica.ro 18 8 INDICE DE NUME

Crnjac 48. Dehonijevid, Martin, vlah 76. Crnoevie, $telan 135. Dejanovid, Kostandin (Constantin) 29, 31.. Crnojevid, Ivan 39. Delje, fratie 38. Crnovunci 124. Densusianu 158. (Irma, jupan 149. Dersimirich Bogoslavus, vlah 43. croati 70, 97, 120, 134, 144, 145, 166. Desa 180. Crstul Domjende 149. Desimir 19. Cuce (Tule) 157. Defalovid 63. Cupsor, Mitutin zis C. 80. Didulich, Ratcho 149. Custodie, preot 137. Diedo, Antonio, sindic 106. Cvijid, lovan 12, 13, 16, 33, 52, 53,67, Dimin din Ballea 93. 84, 175, 178. Dimitrie 86. Dimitrie, preot 137. Zelebija, Kasum, emir 51. Dinjie, St., istoric iugoslav 45, 132, 133, 155- eepimati 173. Dian 173. eeprniee, Bartol, pristav 84. Djal, famine 68, 166. CUM 100. Djaktc (fratie), vezi Mikovidi. Cikuldea 149. Djalci 166. eremoenik, Gregor 45, 155. Dobre 152. eubretid din Vrhrika, Paul, 78. Dobrec Visuloviei 44. eudulovci, famine 176. Dobrild (Domprilan) 26. Dobroein, hal lui Bratoslav, vlah 41 Dabifiv, boier 29, 141. Dobrosclauus, fratele lui Branisclav, vlah 42. daci", vezi romtni. Dobroslav 19. dacoromtni 14, 54, 116, 124, 159, 180. Dobroslav, aurar 173. Dagul 151. Dobrovie, Vukosav, vlah 43. Dajko 152. Dobruj 151. Dajea 19. Dobrula 121, 149. Dajul 151. Dobrulus 149. dalmatini 47, 103, 106, 146, 148. Dojul 151. Damianus de Nassis et de Jadra 89. Domazet 48. Daneul 63, 149, 156. Domenico Negri 145, 148, 155. Dan6u1 dirt Brda 59. Domincul 149. Daneulovci, famine 53. Domprilan, vezi Dobrild. Daneulovidi, famine 59. Doinea de Vladihovid, viceban 72. Danie, Milutin, vlah 79, 80, 81. Domulid 149. Danilid 31, 32. Donat, episcop 94. Danilo, vlah 86. Dorotei, calugär 30. Daniloviej, Franko, pristav al scaunului Dracut 149. vlah 84. Draculus, 148, 163. Dankovie, Giurp 29. Draculus (Petrus) 149. Danzull 149. Draculus Zorzi 149. David, descendent altarilor bulgari 161. Drag 152. Deeanski, vezi .Flejan lime Deeanski. Draga 152. Ded 152. Dragae, cApetenie de cbtun 43. Dedol 19, 151. Drage 152. Dedulus 148, 149, 163. Dragid Prodanovid, vlah 73. Dehojevie, Micldus, cnez vlah" 76. Drag/a Vlahiot 153.

www.dacoromanica.ro IND10E DE NUME 180

_Dragomir 152. Durmiéi, familie 65, 67, 68, 154, 171. .Dragoslav 19. Durmikviéi, familie 64. Dragoslav al lui Bogdan 41. Diimmler, Ernest 140. ,Dragoslav Dobretié 21. Ecaterina, fiica banului croat Ivani§ Nelipi6 Dragoslav Srbin 29, 141. sotia banului Ioan Frankapan 71, 76. Dragoslav Vlah 29, 141. Elena, regina 20, 37, 110, 140. Braga' 153. Elisabeta, regina 79, 126. Dragotina 111. Elisseu, editurä 36. Dragu 153. Elovac Drativojevid, vlah 73. Dragugla 93. Erasmus von Thurm, comisar regal 100. Draguj 151. Erdeljanovié, dr.I., antropogeografslrb Dragula 149. 37, 38, 40, 58, 59, 60, 61, 102, 114, 116, DraguleviC 150. 154, 156, 159, 164, 165, 173, 174. Draguli (Pervosclavus) 149. Ertl& li, Nicolae, conte 104, 119. Dragulin 151. Dragulov 149. Farlatti 137. Draguna 19, 151. Faor 150. Dragutin 86. Feeor, Marco, prisiicar 110. Dragutin, rege 33, 34. Felix Petantius 145. Drakia, neam 61. Ferdinand I, rege 96, 98, 104. Drakul 156. Fgorci 53. Drakula, familie 67. Filipovié 66. Drakulidi 68, 171, 177. Filipovié, MilenkoS.,antropogeograf 48 Drakulidi, familie 67. 51, 54, 64, 65, 66, 67. Drakulovci 176. Filipovié, Milovan 82. Drakuloviéi 51, 60, 154. Fizula 109. Dra !leo 152. Fortis, abate 129. Drain& 86, 149. Foscari, Francisc, doge 89. Dralul 151. Fra Ireneo della Croce, carmelit 100. Drell la 149. Frankapanii, magnati croati 46,72,73, Draganu, N. 39, 61, 171. 76, 92, 100, 103, 112, 144. Drman, voievod bulgar 34. Frankapan, Ant (Haat, loan, Ivan), cnez Drobnjaci, trib (pleme) 61, 63, 120, 167. al Vegliei, Modrussei, CetinelsiClissei Dubravac, Mili6evié, cramar 133. si ban al Dalmatiei si croatilor", fiul lui Dubraveié, Vigan, vlah 76, 112. Nicolae Frankapan 71, 72, 73, 75, 76, Dubrovié, Milie 104. 80, 93, 94, 98, 112, 135, 144. Dudan, vlah 79, 81. Frankapan, Caterina 72. Dudanovié, Mikola, vlah 80, 81. Frankapan, Cristofor 96. Dudanovié, Stover, vlah 81. Frankapan, Dujmo 85. Ducange 12. Frankapan, Gawar, conte 104. Duchesne, L. 138. Frankapan, Martin, cnez 92, 127. Dueid 63. Frankapan, Nicolae, ban, comite de Veglia Du lid, ,g, antropogeograf39, 46, 62, 122. 71, 72, 77. Dumié, luraj 104. Frankapan,tefan, ban 72, 104. Damitor, nume 68. Franula 109. Dunav, vlah 166. Franulichia, Catharina 149. Durme 67. Fralae, Petru 98. Durme, emigrati 65. Fratta, Martin, romIn 36.

www.dacoromanica.ro 190 1NDICE DE NUME

Fre - 124. Goja - 152. Frederic Barbarossa, (impárat) - 34, 95. Golomeik, .Radovan - 29. Friedwagner, dr. Mathias - 35. Gon, albanez - 173. Furdilovie (Furtul), famine - 66. Gossamiri, Vladimir, turmar - 133. Furtul, familie, vezi Furdilovie Gostininich, Vladimir, vlah - 132. Furtula - 50. Graeanica, mAnAstire - 123. Grade 152. Gabardie, lurko, nobil croat - 75. Gradi - 157. Gagiul - 151, 156. Gradul - 151. Gal (din Gabriel) - 57. Grci (greci) - 65, 140. Gai Ma,luan, vlah - 81. Grd, cnez - 18, 19, 116, 153. Galeid, Toma, vlah - 82. greci - 21, 22, 96, 97, 115, 119, 177. Gavazzi, dr. Milovan - 129. Gregoras - 12. Gazul, Pavel - 150. Gregorie, ma gistrat - 41. Gazze, Aloise de G. - 47. Gridovid din Krivonos, vlah - 81. Gelcich-Thalldcy - 64. Grigore (Dubraveié), vlah 75. George, fiul lui Woyzlaus - 72. Grk - 141. George, fratele banului Mladen - 69. Grubessia de Ragnana - 133. George, judet - 17, 116. Gruboe, vlah, stbpinul unui chtun- 42. Gerardus de Collis - 148. Gruboe Bersovid - 121. Gerd, vlah - 81, 108. Grupsa Sudich In Ceruona - 43. Gerdovid - 108. Gugulevdi, familie - 176. Gerdovid, Luka din Krivonos - 83. Guljevid, Radid, vlah - 83. Gerdovié, Radul, vlah - 81. Gundulie, poet - 129. Gerdussi, Michael - 155. Gunja - 19, 150, 155. Gesner, Conrad (autor) - 147. Gunja Dragoslavid, vlah - 41, 133. Getae, romfni - 146. Gure de Gleya - 125. gefi - 146. Gydni M., istoric maghiar - 138. Giadresku - 159. Giapidi - 147. Hadil-Vasijlevie, dr. I., autor de monografie,. Gilanovie, Vladislav, fiul lui Krinunovié - 81. sfrb - 53. Gin, Arbanasin - 29, 141. Hamza Beg, voievod - 51. Ginovik - 173. Hard Frankapan, vezi FrankapanAnZ. Giovanni, Filippini din Zemonico (Zara )-97. Ilegulovid - 149. Giurafevci - 111. Herak, cramar 133. Giurescu, C. C. - 11, 15. Herbula - 149. Giustiniano - 106. Herendi§e, Ivan, cnez - 84. Giustiniano, Giovanni Battista, sindic In Dal-Hermann de Cilia - 77. matia - 105. Illapac, cramar - 133. Give de Cranca - 125. Hopf - 12. Gjalci, familie - 166. Hot - 53. Gjur Miculev - 62. Hotilo - 119. Gjuraevski - 25. Hotul - 173. Glegievich Bogdan, vlah - 45. Ilrajul - 151. Gliubovaz, dr. Simon - 106. Hranul - 151. Glubigna, morlachi de - 44. Hrela Gole§evie, vlah - 73. Goislav, fiul lui Kukavié - 79. Hrvoie din Bosnia, herteg, voievod - 30, 89,. Goitan Banilovich - 120. 126.

www.dacoromanica.ro INDICE DE NUME 19T

Hungari 146. Ivan beg 38. Huniadi, loan, guvernator 81. Ivan Borojevie 171. Hurmuzaki 18. Ivan Crnojevie, domnitor muntenegrin 38. Ivan, fiul contelui de Krbava 90. Jacob, mitropolit 29. Ivan, fiul lui Paul eubretié din Vrhrika 78. Ian 21. Ivan (Nelipid), comite, vezi IvaniL Iana Fecioara 46. Ivan Poznanovie, vlah 73. lanj 121. Ivan Vlahul 42. Ie lifa 38. Ivanco, din neamul Mogorovich 84. lirdek 13, 14, 15, 16, 17, 18, 20, 26, 30, 32, Ivanil Grobaeié, vah 73. 33, 34, 37, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 49,Ivani§ (Ivan, Ivanovich), ban, conte de Nell 52, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 110, 111, 113, pie 72, 74, 75, 86. 115, 117, 118, 119, 120, 121, 125, 128,Ivanovid, Ivani§, ban, vezi Nelipie. 132, 133, 134, 135, 137, 138, 140, 141, Ivanovie, Radomir, istoric iugoslav 22, 25... 143, 144, 145, 147, 148, 151,156, 161, 31, 32, 36, 173. 162, 163, 169, 172, 178. Me, dr. Al., istoric Orb 99, 102, 103. Ilija 19. iliro romani 61. Jagie, V., filolog 22, 73, 74. Iliricus homo 146. Jakusovie, Filip, vlah 81. Ilul (pastor) 149. Jankulieevci, familia 55. Ioan, fiul Vladislavei 70. Jelege, Matija§ 84. loan, vlah 78. Jankulovci, familia 176. loan, fiul lui Ivan Nelepié 126. Jireeek, vezi lireeek. loan de Zetina 126. Jokl, N., lingvist 39,. 113. Ioan, fiul lui Simun Keglevi6 83, 84. Jonuf (Jonuzovi), nume 54. loan de Hunedoara 82. Jonuzovci 176. loan de Krivonos, vlah 81. Jonuzovi, vezi Jonuf. loan, fiul lui Radol, vlah 81. Jovieevie, antropogeograf 61. loan de Grisogonis 86. jugoslavi 36, 170. loan, preot 137. Juraj, voievod 30, 48. Ion 176. lonuf 176. Kadlec, Karel, istoric ceh 100,107, 110, lordan, Iorgu 14, 50,53,56, 59,63,134, 117, 143, 147, 179. 157, 171. KaIat, familie 64, 154. lorga, N. 39, 46, 47,48, 49,87,101,126, Kalemberi, familie de vlahi 51, 65, 68, 171,. 131, 132. 177. loviéevié, A. 38. Kalemberovo Brdo 68. Ippen, T. 63. Kaliman 152. Irineo della Croce 148, 157. Kalimbare 177. Isauri 138. Kalogeorge Repana 22. istrieni 98, 105. Kalumper, joc §i nume 62. istroromlni 98, 116, 158, 166,169. KaluZniackij 18. italieni 139, 140. Kamate, vezi Kamali. Iunius de Camano 131. Karnali (Kamate), neam 129. Iura, vlah 81. Kantacuzen 121. luraj, voievod 167. Kantula 63. lurie, postolar 75. Karacifie, Vuk 106. luri§id, Nicolae 98. Karanovie, Milan, antropogeograf 67,

www.dacoromanica.ro 192 INDICE DE NUME

Karavlah 143. Kukor 151. Kazula 109. Kukuljevié 85, 126. Keevi, trib 60. Ku lin,ban (Bosnia) 140. Kedrenos 161. Kaman, vlah 166. Kegleviei, famine 80, 81, 82, 83, 84, 113, Kup§or 155. 150. Kuripeschitz, autor 15. Keglepié, loan 82. Kuripdie 100. Keglevié, Ivan 82, 113. Kurjakovié, Grigorie, nobil 71, 107. Keglevid, Petru 82. Keglevid, gimun, fiul lui Stepan si al Clarei Ladislau, nut lui Kermen de Krivonos, vlah 80, 81, 82, 83, 84. 81. Kekaumenos 114, 116, 145, 167, 175. Ladislau, rege 81, 85, 136. Kermen de Krivonos, vlah 81. Lagaruliel, familie 64. Kerovid 67. Lakustovo (rom. LAcust5) 53. Ketenifte, locul catunului 68. La la 21. Kinamos 145. Lamansky 148. Klaié, V jekoslav, istoric croa I 69,79,98, Latié 62. 100, 102, 135, 136. latini 20, 21, 37, 53, 54, 141, 115. Kobasie, Ivan, nobil 104. Latinin 140. Koderman 128. Latifa, sora lui Gruboe Bersovid 42, 121. Kolan, Matija 104. Laur > Laurel 64. Kornplita 63. Laurian 64. Kondre 150. Lazar, cnez 30, 117, 118. KopilaN, familia 64. Lazar, tar 53, 124. Kopoftei, familia 65. Lacusta, vezi Lakustovo. Korda 48. Laurel < Laur 64. Koroleja (Koroleki ), famine 56. Leko 48. Kostié, Mihailo M. 53. Lentar 48. Kovaeevié 22, 31. Lepein 119, 120. Kofieié, Simun 146. Ler 62. Kota( 48 ; vezi si Cossul Levakovie, Rafael, misionar 103. Kraja 152. Lid, albanez 173. Krajnik, vlah 116. Ljuba 152. Krajnikovci 116. Ljuboje 152. Krapulié 149. Longo, vlah 59. Kpccrotivriv, vezi Craciun. Lopafic, Radoslav, istoric croat 73, 78, 85, Kreco, familie 68, 154. 104, 108, 128, 170. Krecul (Creful) 150. Lucan (Lufan) 19. Krdimir, rege croat 163. Lucaro, Fuschi 133. Krinunovie, vlah 81. Lucius I., istoriccroat 69, 87, 88,126, Krlagani, fr5tie 60. 135, 144. Kucovlasi, vezi aronttni. Ludovic, rege 70, 77, 81, 86, 135, 144. Kai, familie,trib 39,40,46,62,122, Lungurci, neam 54. 154, 155, 168. Lutovac, dr. M., antropogeograf 54, 55. Kudelin, voievod bulgar 34. Kuk 152. Macedoromlni ( Cincari) 174. Kukavie, nobil croat 79. Maekat 150. Kukol 151. Maderizovie, Riza, fnvatat musulman 35.

www.dacoromanica.ro INDICE D NUME 193

Madrapa 48. meglenoromtni 54, 62, 114, 159, 160,175, znahomedani 60, 107. 177. Mal, dr. losip 102. Mehmed II, sultan 51. Malecki, M., lingvist 101. Memo, prove ditor 97. Ma gage, boier 26. Menkovise, Vida, Jude al morlacllor 93. Mandie, dr. 0. Dom 48. Mental 149. Mangjini, familia 54. meropi 125. Manoo Vlah 29, 141. Merturi, trib albanez 36. Manota, ginerele lui Dragotina 111. Meruchich, Brayk, vlah 78. Marandul 149. Merucia 178. Maras 48. Meru lia, familie 15, 61, 154. Marcie, Lucijan, antropogeograf 108, 109, Merulja 61, 154. 166. Meruf, vlah 178. Marco, Geno, comite de Raguza 133. Metodie 139. Marco, Lipomano, din Zara. capitan 89. Mic 19. Marco 86. Mic, preot 137. Marino, Geno 132. Michoy, Mathei 144. Marko Maljenovid de Kamieac 119. Micien Clapcich 120. Marko lia, familia 57. Micleius, vlah, nepotul luiVigan Dubrav- Marko lin 48. tie-75, 76. Maro, negustor 132. Micolae de Krivonos, vlah 81. Marsigli, conte 35. Micul Gjelos 62. Marta lila, negustor 132. Miculanich 93. martholoczy, vezi martolozi. Miean 154. Mar/id, Petar, comite al vlahilor 77. Mieanovia, familie 65. martolossi, vezi martolozi. Mieen 154. martolozi (martholoczy, martolossi) 99, 100, Mieovid, Lj 47. 102, 103, 135. Miha Madii de Barbazan, comisar 69, 144. Ma/el, rege 49, 76, 77, 78, 81, 82, 84, 85, Mihai Jurjevid 103. 101, 146. Mihail, canonic 80. Matei, fiul lui Bartolomei ,.Therchymchich" Mihanovici, Stepan, delegatul regelui O. 82. Mijaci 160, 176. Mateiu fiul lui Via tcu 81. Mijatovid, Ceda, istoric Orb 132. Matel, din Rasteno, negustor 42. Mijatovie, Stanoje, antropogeograf 57. Matei Ninoslav, ban din Bosnia 140. Miljolid (< Milul), nume 60. Mafia§ Vokad, vlah 73. Mik 150. Matija§, jude vlah 84. Mikaglia, Iacob, lexicograf 147. Matko de Talovac, ban croat 72, 77. Miklosich, Fr. 17, 21, 23, 48, 94, 115, 116, Matul 63. 118, 131, 143, 150, 166. Matul Robanovige 149. Mikovidi (Djalac), fratie 60. Matulichia 149. Mikul 150, 156. Matu lid 48. Mikul, vlah 92. maurovlkco 143. Mikulid 48. Maurovlahos (vlah negru) 143, 145. Mikulu 149. Mavren 152. Milan Z. V la jinac, istoric agrar 130. Mafuranie 86, 128. Mita§ 48. meglenoromin (dialectul) 159. Milbradada Clapovieh, morlac 45. meglenoromfnei (patria) 159. Milbrat, paznic de vie 41, 133.

18 C. 2925

www.dacoromanica.ro 194 INDICE DE NUME

Mile - 152. Mrgela - 19. Milenkovie - 66. Mrljan, vlah - 108, 150. Mileta Knisié - 103. Mrljani, familie - 164. Mille Ostojié, vlah - 73. Mugos - 60. Mili eerie Dubravac, vlah ,-- 49. Mugogi - 61. Milk - 151, 153. Mulgagige, Mikula, pristav al scaunului vlah - Millen - 119. 84. Milosclavus Gleiavich, vlah - 42. Muncela - 177. Milosti de Bosna, §erba - 41. muntenegrini - 170. Milog - 46. Murgd - 68. Milogevich, cramar - 133. Murgiét - 55. Miltenié, Ljuboje - 44. Murlachi - 137 ; homines liberi - 90. Milulovich, Thomaso - 149. murlaci - 94, 125. Milunovige, Lucaci, pristavalscaunului murlaco - 143. vlah - 84. Murnu, G. - 11, 12, 162. Milutin, vlah - 81. Musa, pretendent turc - 35, 48. Milutin zis Cupsor (Kupgor), vlah regal - 80, Mugkevige, Dian, jude vlah - 84. 155. musulmani - 68. Milutin, vezitelan Milutin. Mutaleiev, P. - 13. Miorija, poezia - 39, 129. Mutul - 156. Mircea (voievod, 1416) - 143. Mutulovié Raja - 53. Miriloviei, Irätie - 167. Mysi, vezi vlahi. Miroslav - 19, 20, 180. Mirog - 153. Naie, nume - 59. Mirga - 152. Naiu - 59. Misul - 149. Neduloviéi, nume - 57. Mt lul - 62. Neg - 151, 153. Mladen, vlah - 79. Nega - 152. Mladen Subie de Bribir, ban al Croatiel - 69, Negrevci, familie - 176. 70, 135. Negrovci, familie - 176. Mtga, cumnatul cnezului Lazar - 118. Negul - 151. Moesi - 146. Negul vlacus - 149. Moga - 60, 61. Negulus - 148, 163. Mogorovich, neam - 84, 107, 112. Nekata - 151. Mops - 61. Nelipiéi, familie - 70, 72, 73,76, 107, 111,. Mohamed ll 146. 112, 117, 128, 135, 144. mohamedani - 51. Nelipiéi, loan, cnez - 70, 71. morlac (din vlah f i more) - 143 ; sensul terme- Nelipié, loan, ban croat - 86. nului m.-87, 106, 107, 144 ;colonii de Nelipid loan, comite - 126. m. -96, 97 ; rn. sau rustici- 91, 112 ; in. slavi Nelipié, Ivanig, fiul lui Ioan, ban croat -71. m. - 105 ; m. slugi, le gaff de glie - 91.nemanizi - 29, 36, 162. Morlachi - 148. Nemanja, dinastie - 60, 111, 117, 125, 180.. Morlaki seu olacones - 144. Nemanja, vezi ,telan Nemanja. Morolaci"-70. Nemanja,telan, jupan - 17, 31, 116. Morovlaco - 143. Nenad (Keglevié) - 80. moroolahi (= rom. din Transilvania) - 147. Nenigié, Gheorghe - 28. morovlagki - 147. Nenuli, Simon - 149. Motul - 150. Neozgot Guljevie, vlah - 82.

www.dacoromanica.ro INDICE DE LOCURI 195

Nerad-19. Pam-153. Nef-151, 153. Paja-152. .Nicolae din Corbavia, episcop-137. Palma Marini Stephani-133. Nicolae de Ragnina, cronicar-148. Palmotie, poet-129. Nicolae de Seech, ban-87. Panaitescu, P. P.-61. Nicolae de Veglia, comite-84. Paris-12. Nicoletti, Marc' Antonio, scriitor-147. Pasarel-151. Niederle-139. Pasculus Chichio ( Pinguent ),§ef de semintie Nigri Latini-145. 95, 100, 149. Nikodim Mita, episcop-106. Paskulié-149. Nikola-119. Pasqua de Pecorario-132. Mafia,trib-120. Paul, voievod-84. Ninoe Sankovié, vlah-73. Paulovid, Loan-82. Ninoslav, Matei, banul Bosniei 16, 50, 119. Pavlovid, Radoslav U., antropogeograf-19, Nixa Buchana-42. 48, 56, 57. Njegoslav-23. Pavlovid Radoslav, voievod-49. Novae de Ostrovija, nobil croat-84. Pedrid, sat-148. Novakovid, Stojan, istoric strb,-12, 16, 17, Pergond-147. 18, 21 22, 23, 26, 27, 28, 31, 32, 33, 34, Pergoeie, Ivan-146. 39, 48, 52, 113, 114, 115, 119, 120, 123, Perovié, Marko-37. 125, 129, 131, 137, 140, 141, 142, 143, 151. Petantius-154. Nuculoviei-62. Petar-93. Nuful-62. Petelenid, leronim-86. Petranovie, B.-142. Obad Vidnjevid, vlah-46, 103. Petrovici, Emil-35. Obeina, sat-148. Petrovid, Petar Z., antropogeograf-57. Obilie, Milo§-135. Petru, ban croat-89, 127, 144. Obrad Glegievich, vlah-45. Petru, fiul lui Milutin, vlah 81. Odroggnacha Vlachi-44. Petru, fiul lui Simun Keglevié-84. Off a, Sergi, romtn"-36. Petrus filius Pervosclavi-142. Olac-134. Petrus de Sub 133. Olaccus (prope olacco in Veglia)-93. Piavidi, Ninoje, vlah-86. olachi-83 ; ovel villani-86. Picinego, loan de P.-42. Olacus-143. Pigajette-134. oldh-i-126, 139, 148; vezi §i romini. Pilatovci, vlahi-168. olasz, vezi italieni. Pinculid-149. Oliver, lovan, despot-28. Pinguent-95. ollachi-144. Pintar-48. Onuf-62. Pipdrus, Petra-61. Oparitul-150, 159. Piperi, familie, trib-57, 61, 116, 120, 154, Oparnice, familie-168. 164. Orbini, Mauro-143. Pitikovid-151. Orloveid, Grigorie-86. Piu II, papa-147. Orsica Frane de Bodacia-131. Plen 19, 153. Osmani-29, 101. Podesta din Capodistria-98. Ostoia, fiul lui Vlatcu-81. Podesta din Mentone-98. Ostoje, rege-48, 89. Pogoreleid-149. Ozanulo (Osanulo)-148. Poligrad-19.

www.dacoromanica.ro 196 INDICE DE NUME

Pomil 151. .Radivol Voxich Drobgnach 45. Poneg 153. Radivoje Opra§id, voievod 168. Pop 19, 153. Radkula 151. Popa Liseanu, G. 11, 12, 165. Radman 48.' Popescu, N. 137. Radmil 155. Popi, familie 65. Radmil (Radunel) Babi6, vlah 82, 149. Popovci (Vlasi) 47. Radmil (Gerdovie) 83. Pod irogcnetul, Constantin 34, 140. Radmir 119. Povrten 19. Radoe Stauerovich, vlah 63, 120. Prahlorovid, vlah 116. Radol, vlah 81. Pravi§i§5, Milota, pristav al scaunului vlah Radolid, familie 105. 84. .Radomir 152. ,,Prebezi", vezi vlahi. Radomir vlah. fratele lui Prebr 42. Prebr, vlah, fratele lui Radomir 42. Radomit V idacovich, vlah 42. Prede 152. Radoslav 42, 162. Prekala 152. Radoslav, fiul lui Krinunovié 81. Preljub, boier 26. Radoslav, Serdan al lui 41. Presbiterul din Dioclea 143, 145, 162,165. Radoslav Pavlovici, volevod 133. Priban, vlah 79. Radoslavus Vladoyevich, vlah 45. Pribislav 86. Radu, jude 17, 116. Pripchus Radoslavich Vlachus 63. Radu Skali, vlah 82. Proboje 119. Radii/ 151. Progon 152. Radul 60, 95, 149, 151, 163. Prvovcniani, vezi Stefan Prooven§ani. Radul, nobil 110. Prvula 121, 149. Radul Perié 103. Pudild Vlahul 116. Radula 109, 121, 149. Pupator 63. Radule BaeM 63. Puscariu, Seatil 34, 52, 55, 58,67, 108 Radule Vlah, chpetenie vlahd38, 59, 129. 129, 150, 159. Radule vlastelin" 175. Radulek 149. Quarzonibus, loannes de 106. Radulinovié 63. Radulinovid, Obrad 149. Raki, istoric croat 88, 143, 155, 163, 161. Radulov, lovan 61. Rad 119, 121, 152, 153. Radulov, Prodan 63. Rad, fierar 173. Radulov, Vujo 61. Rad Krasavi§t, vlah 173. Raduloviei, nume 55, 57, 58, 63, 67, 68, Rada 152. 149, 151, 154. Radac 94. Radunel 82, 143 ; vezll .Radmil. .Radach Bogavcich, vlah 45. Radu§ 153. Radan, vlah 81. raguzani 29, 30, 40, 41, 42, 43, 47, 48, Radat 48. 50, 51, 63, 107, 118, 119, 129, 131, 132, Radega, Gheorghe, fiul lui Gridovld din Kri- 133, 135, 140, 141, 143, 144, 162, 164, 167. vonos, vlah 81. Rajul 151. .Radié &Irak 30. Rakojeviéi, vlahi 44. RadM (Gerdovid) 83. .Ralul 149, 150. .Radimir 19. rasciani 99, 102, 103, 145. Radi§ 153. .Raspo, chpitan 97. Radivol V itkovil, vlah 73. Rasul 151.

www.dacoromanica.ro 1NDICE DT- NUME 197

Ram liti,nume 57. Schwandtner, istoric maghiar 69, 70,1355 Ratcus Obrati 42, 107. 145, 146, 165. Ratko, vlah 79. Sclaveni 146. Ratkovid, Iacob 82. sclavus (= sclav) 141. Rauber, Nicolae, baron 99. Sechg, Nicolae, ban croat 116. Rddunel 155. SelciraH 67. Resit, Michael de R. 47. Sekulovid 149. Richter, Ed. 50. Senko 47. Rim ljane (roman° 145, 146. Roesler 12. Senko, jupan 131. Roman 66. Serakili, famine 60. Romanen 145, 148. Serdan 119. romani 99, 145, 146, 148. Serdan al lui Radoslav, vlah 41. .Romanoi 140. serviani 99, 102. Romel 140. Sestrid, Mihail 104. Rosetti, Al. 160. Sestrid, Tom§ 104. Rubanovig, Matul, pristav al seaunului vlah Sigismund, rege 72, 76, 77, 78, 80, 90, 91, 84. 144. Ruditjanin, fiul lui Berislav vlahul 42. Silan, vlah 79. Rudolf, fmphrat 103. Sildnesti, neam 79, 107, 111, 113. Rug 19, 153. Simeon, tar bulgar, 12, 117. Rumdnen(sOdliche) 148. Simeon Nemanja 123. rumeri" (cki) 100, 148, 178 ; < rumini Sina 19. 157. Sindik, dr. Rik, antropogeograf 63. Rumora 63. Singur 19, 150. Runios 35. Sinj 74. Rusnaaki 147. strbi 26, 100, 113, 134, 137, 138, 140, 164, rusniaki 147. 172. Ruf(5, Juraj, jude vlah 84, 85. Skarid, Vladimir 50, 114,158,167,168, 169, 170. Skeja, vezi Scheia. Salimbene 150. Skok, dr.Petar34, 35, 43, 45, 46, 50, 55, Salomon, prove ditor 97. 62, 66, 67, 69, 93, 100, 108, 150, 154; 152, Samuil, tar 162. 153, 155, 156, 157, 158, 163, 170, 177. Sandalj, voievod din Bosnia 44, 47, 485 Skoparanovidi, familia 65. 72, 87, 168. Skorsur 63. Sandal/ Hranjié 46. Skrivanid, A., istoric iugoslav 19. Sandfeld, balcanist 35. slavi 11, 100, 105, 131, 139, 140, 143, 148, Sapran 152. 165, 178, 180. Saraka 63. sloveni 146, 156, 166, Sarpi, P., 104. Smantare 150 ; Petar 168. sasi 30, 133, 146. Smidiklas, istoric croat 70, 77, 86, 87, 93, Sava, arhiepiscop 123. 149. Scalich 108. Smiljanit, Toma, antropogeograf 176. Scardoniji 146. Sntgarov, I., istoric bulgar 137, 162. Scheia (Skeja), familia 54. Sochi (Vlacid) 104. schiavon-i 144, 148. Solakovidi, famine 65.

www.dacoromanica.ro 1,98 MICE DE NUME

Solitnan (Suleiman), sultan 35, 100. 4re/tan, nume rom. 57, 63, 149. Soloviev, Al. V. 17, 31, 174. Stefan 119. Sopkovigg, Ivan, nobil croat 84, 85. Stefan, despot 30. Spiridon, patriarh 30. Stefan, rege 16. Srb lin (= supusul banului din Bosnia) 140, Stefan (I rege Incoronal) 31. 141, 144. Stefan cel Mare 61. Stajul 151. Stefan Dugan 16, 24, 26, 27, 28, 29, 30, 31, Stan 19, 152, 153. 32, 33, 36, 47, 56, 111, 117, 118, 122, 123, Stan Gudoie 29. 124, 125, 130, 131, 141, 151, 164,167, Stanac (din Baka) 93. 174, 175. Stancovich, cramar 133. Stefan Nemanja 19, 36, 123, 166. Stancu sin Marina 149. Stefan Urog, tar, fiul marelui Dulan 47,131. Stangul 156. Stefan Urog Deganski, rege 19, 20, 23, 24, Stangul, fiul juratului Marin VranCik 93. 28, 40, 111, 121, 122, 140, 142, 151- Stang 152. tefart(frog Milutin, rege 20, 21, 22, 23, Stanimir 19. 27, 31, 33, 34, 37, 110, 116, 117, 123, 130. StanIfovig, Hlapac, vlah 49. 166. Stanojevié Stanoje (istoric slrb) 151. Stefan Prvovengani, rege slrb 17, 57, 136, 140. Stanul 151. Stirbej 150. stari vlah(= vlah bdtrtn) 33. Sandulovci Starihna Stankovig, vlah 49. 176. garban 150. starovlahi (= popor care a lost lnainte de slrbi) gerban 150. 38. gerbul 154. Stayer (vlah) 81, 152. gerbula, familie 68. Stawew", fiul lui We lay, vlah 81. gimun, fiul lui Simun Keglevid 80. Stepan, tatll lui Simun §i Nenad Keglevid 80 gigid, dr. Ferdo, istoric croat 69, 70. Stepan Medoevich, vlah 45. Subaid, .Radivoj 104. Stiepan, ban 50. gubigi 117. Stipan, principe 49. gujjlay, dr. Milan, istoric croat 36, 40, 46, Stojislav 86. 71, 111, 156, 163. Strahajevie, loan 104. gukulovci 176. strateutoi vlachoi 135. gurman 48. gutuljigi, nume 57, 154. strati-oft 135. Strez 23, 180. Taina, vAduvä 121. Strohal, dr. Ivan 86, 149. Talovac, ban 73. Strung 176. Talovac, Lacko de cnez 76. Stuparevld, Lijk, prisacar 110. Talovac, Matko de ban croat 76, 80. Sugarci, familie 53, 84, 154. Talovac, Petru de ban 76, 81, 82, 90. Sugari, vlahl 84, 107. Tamaro, Attilio 86, 15, 96, 98, 100, 107, Suleiman, vezi Soliman. 143, 148, 149. Surcinovid, Matko 104. Tarnok, Petru, vlah 78. Surdul 53, 150, 156, 173. Tarsi 147. Surduljani 53, 154. Tatetik (din tat-ul) 150. Such Knall, vezi Milutin. Tatul, nume 59. Syrgianes, comandant bizantin rebel 26. Terhunac", Bartolomei, vlah, 82.

Szechy, Nicolae, ban 82. . Thalloczy 46, 77, 84, 95, 135.

www.dacoromanica.ro INDICE Cr NUME 199

Therchgimchich" Bartolornei, vezi Terhunac" UriliC, Radomir 21. Bartolomei. Uro§, vezitefan Uro§. Tihomir 19. Uro§ Milutin, vezilefart Milutin. Toman Mate§i§6 128. Uro§evi, Atanasie, antropogeograf 56. Tommasini, episcop 100, 147. Ursul 156. -Torna§ RodjeviC, vlah 73. Ursul Vladoe vtachus.149. Toma§,Stefan 49. Ursulidi, familie 58. Toma§evid Stjepan 49, 167. Ursuljice, toponimic 58. Tomie, Svetozar, etnograf 62, 167. Ursulovich Bjeloe 149. Tomo Divié 103. uscocii 96, 99, 102, 103, 104, 135. Tomo Laiiéi 103. Uskoci", vezi vlahi. Tornsa 86. Usurafii-Dancu 171. Torculazza, Mara 149, 121. Usurei 60, 171. .traco-itiri 139. Usurel 171. Tragurienii 87, 88, 89. U§ur 38. Traian, trnpAratul 146. (Thu BorojeviC, fiul lui Ivan 59, 171. Traniach, loan, vlah regal 78. U§urinc 171. T. if andeluda 41. Trifunovski, lovan F., antropogeograf 54. Valenciennes, Henri de 12. 56. Vallachen 103. Triphon de luda, nobil 133. Valleresso, Paulo 90. Trtpcea, Teodor 35. Valni§ 171. Trulielka, dr. Ciro, istoric bosniac 43, 45, Valni§e, familie 53, 154. 46, 51. Valvasar 105. Tubero Lud. Cervarius 146, 150. Vasidi, vezi CapariCi. Tudor 19. Vasil 19. Tudorilevci, vial! 119. Vasite II, Impa.rat 13, 136, 138, 162. Tudorik 119. Vasilj 48. Tudorif (Tudorik) 150. VasiljeviC 84. TukoviV, Anton, cnez 84. Vasmer, M. 115. Tulle, neam 78. Vasojevi6 63. Turchi 106. Vassilich, G., istoric italian 95, 98, 126, 143. turd 29, 35, 40, 47, 55, 63, 64, 81, 98, Vechi romani (Alt-Romer) 99. 99, 100, 102, 103, 104, 106, 124, 134, 136, Vegliot (dirt Veglia) 94. 139, 145, 146 160, 163, 167, 169, 172. Veis 26. Turk, familie 105. Velebit, ruunti 148. Tus 173. Velimir 19. Tordoe din Bosna,erb 41. Velistava 121. Tvrtko TortkoviC, regele Bosniei 47, 48, 143, veneti 146. / zintzi 68 ; (aromln) 157. venefieni 49, 85, 87, 90, 92, 95, 102, 105, Tipul, vezi Cipul. 126, 127, 135, 143, 144. Verbeci, vezi Verbaczg. Ujlak (Ilok), Nicolae de 49. VerbSczy 146, 147. Ukota, nepot al lui Dudan, 81 Vesselo 149. unguri 139. Vidach, vlah, tatal lui Berried 42. Unrest, Jacob, cilpitan 100. Vido Vlah" 105. .Urcafi Vigneviei 45. Vidal 149.

www.dacoromanica.ro 20o INDICE DE NUME

Vidulichia, Margareta - 149. din Ohrida) - 13 ; V. (vorbese rumInestel" Vidulichia, Maria - 149. - 105. Vigan Dubraveil, vlah - 73, 75. Vlahii Nelipicilor - 134. Villehardouin, Geoffroy de V. - 12. vlahii Sugari - 107. Vinfalie - 106. olahii Tull& - 107. Vintichius, cAlugAr - 43. Vlahie - 48. Vlahoi oditai - 111. Visul - 156. Vlahouid 63 ; Ir Ape - 60. Visulovia, trib - 164. Vlahu§ie - 63. Vi§inel - 150. Vlaji ei - 171. Vitute, ladrensis - 149. Vlajinoviei, familie - 55. Vitulovie lakovac - 150. Vlaovidi, famine - 65. Vitulovid, Matija§ - 150. Vlasi - 54, 57, 160 ; V. Popovici - 47. Vizantis - 26. vlasi(crestinii,1Aranii crestini) - 107 ; Vjekoslav Klaid, istoric croat - 72. v. (strbi ortodocsi) - 107. Vlachi (quos ()ago Zytschy vacant) - 99. vlasi al murlaki - 144. Vlachus seu Morlachus - 90, 144. Vlasi Hardomiliei" - 167. vlacus slavus (= slay) - 148 ; vlah din Sla- vlasi pdslori" - 106. vonia - 148. Vlasi Podcnji - 167. Vlad - 19, 152, 153. Vlasi Sremtjani" - 166. Vlada - 152. Vlastelinii - 122. Vladislav - 152. vlasi(--istroromtnii) - 148. Vladislav, cnez - 48. vlasi (meglenoromtnii) - 160. Vladislav II, rege - 80, 119. Vla§ki sinovi (= feciorii de vlahi) - 103. Vladislava, vAduvA, mama lui Ioan Nelipie - Vla§ica - 63. 70. MG/- 48, 63. Vladu'- 155. Vlatko, vlah - 48. Vladul - 151. Vlatcu, vlah - 81. Vladus de Vper, vlah - 42. Vleina - 29. ,,blahii bisericii" - 19 ; vlahi buni - 73, 79 ; Vlkolige, Matija§, jude vlah - 84. V.cAlAtori - 162 ;V.sivecatunarii - Voichna - 23. 88 ;V.(coloni) - 83 ;., V. (= italian) - Vollinn, cnez - 19, 21, 116, 119. 133 ; V.(o--kmet) -L 92 ;V. (maistori) - Voin, nume - 21, 153. 110 ; V. (mercatores) - 91 ; V. (= mysi) -`V-ojihna, vlah - 79., 11 ;V. nomazi - 75, 123 ;V. (orAseni Vojislav - 119. de origine romanicA) - 107 ;V.orto- Vojsil - 119. docsi - 137 ;V.(pAstori) - 23,107 ; Voislav - 19. V. (populatie sporadicA) - 169 ;V. pot- Volica - 119. covari - 110 ; V. (raguzani) - 140 ; V. re- vollachi seu uskoki - 104. gall - 76; 78, 79, 80, 81, 87, 126 ; V. ai Vranei§e, Marin, jurat - 93. regatului - 77 ;V. ai regatului croat - Vranje§ - 48. 136 ; V. ai regatului sfrbesc - 18 ; V. ro- Vrda Gurcho (urda) - 36. manici - 38 ;V. (= romlni In izvoarele Vrkac Vignevie - 44. bizantine si slave) - 11,17 ;V. (sen- Vskorzinie, Giura§ - 24. sultermenului) - 17,20,30,52,62, Vughri (unguri) - 146. 63, 68, 106, 107, 143 ;'V.(Orb) - 35 ; Vukat Vojnovié, vlah - 73. V. (supunereasub jurisdictiaarhiepis- Vukeie, Stijepan, voievod al Bosniei - 44, 48,. copului) - 18 ; V. (supusi arhiepiscopului 118, 132.

www.dacoromanica.ro INDICE DE NUME 201

Vukosalié, Gregor - 30. Zenta (Zeta) - 148. Vukovili din Minilovia 44. Zegalid - 108. Vukovoj Radatovid - 103. Zingani - 198. vulachi - 143. Zisttzn, vezt Cici. Vwfur, vezi Ufur Borajevii. Ziful - 128, 149. Ziful, Vita la - 109. Weigand - 14, 172. Zlata - 19. We/ay, vlah - 81. Ziatarié, poet - 129. Wijk, van W., slavist - 35. Zlojutro - 168. Wladu, vlah - 81. Zmantara, Petar - 150, 170. Wolaki de Muskowcz - 104. Zmantare - 157, 159. Woyztaus, nobil croat 72. Zmantare, Petar - 150. Wrankapan Hanf, vezi Frankapan Hanf. Zrinyi, George, comite - 103. Wzkok, vezi viahi. Zrinyi, Nicolae, conte - 104. Zuanne. Mina, morlac - 97. Zavida - 179. Zub Clapovich, morlac - 45. Zetkovié, Radi - 104. Zubiei, trib - 120. Zelenkovié, Iuraj - 104. Zylan, vezi Si Ian. Zelenkovi6, Pefar - 104. Zutschy, vezi vlachi. Zelesko - 159. Zelnichi becharii, maestru - 128. Leli - 159. Zenevrift,Vido, primul Jude al morla- Zive, negustor - 132. cilor - 93. Zurovié - 159.

www.dacoromanica.ro INDICE DE LOC1JRI

Abrega 97. Athos, munte 17, 21, 123, 130,165, 175. Acarnania 115. Austria 99. Adria 147. Adriatica (Marea) 26, 166, 170. Babuna, tinut 27, 174. Agria 90. Babojevci, cdtun 22, 117. Aladinid, sat 168. Baci, posesiune 82. Albania 26, 31, 36, 46, 54,114, 115, 134, Bacia, localitate 55. 160, 173, 175, 176. Bae, sat 55. Alessio 26. Baeevac, sat 57. Aljiniéi, localitate 65. Bagnani (Bagnanj ), cdtun 43. Almissa 72, 126. Bahtidi 80, 81, 108 ;sat 82, 84 ;pose- Altin, munte 25, 32. siune 83 ; vezi §i Krivonos. Amsterdam 35. - Bakovo, sat 28.. Anagasto 45. Bakule, ctmp 66. Anchialos 166. Bala Dlumaja, localitate 14. Andresko, chnp 65, 170. Balcan, tinut 12. Anhialos 12. Balcani 11, 13, 16, 141, 178, 179 ;munti Anina, loc 57. 14, 159 ; vezi si Stara Planina. Antul, rtu 108. Baljka 168. Antul, spahie L- 65. Banadego, vezi Banatul Kninului. Antulov, tin 108. Banat 58, 64, 65, 111, 116, 158, 178, 179, Aral, rlu 109. 180. Aratova 34. Banatul (croat ) 77, 104, 169. Arbe, insuld 86, 92, 106. Banatul Kninului (Banadego ) 87, 96. Arche 97. Bandul 34. Ardomelje, sat 167. Bani§or, cdtun 14 ; sat 13, 53, 171. Arges 14. Banja, mändstire 22, 31, 33, 110, 111, 115, Arhangjel (man. Prizren) 151. 117, 120, 121, 122, 123, 130, 133, 137, Armasan 150. 153, 166 ; vezi si Banjska. Arnajevo, sat 57. Banjaluka, lOcalitate 68. Arsa, vale 98. Ban jane, sat 22. Arta, oras 26, 115. Banjani 41, 44. Asia Mica 165. Banjani Katun 43.

www.dacoromanica.ro 204 INDICE DE LOCURI

Banjani, reglune 62. Bigge, localitate 170. Banjani, tinut 167. Bilolia 27, 175. Banjer, sat 65. Bizanf 13, 26, 137. Banjska (Banja), manastire 22, 23, 150, Btlgarski, catun 22. 151. Bjela, sat 119. Banjski Katun 62. Bjela Vodica, munte 31. Barciei, parohie 168. Bjelajsko Polje, regiune 51, 68. Barbace, comuna 54. Bjelagnica, munti 51. Barbaria, vezi Bribir. Bjelica, jupa 18. B rbazanis, localitate 69. Bjeloge, trib 59, 129. Barbul 14; veziI Barbula. Blahia, vezi Tesalia. Barbula (Barbul?), tinut 54. Blatac, localitate 24, 28, 31. Barbulooci, localitate 14. Bliska, vezi Bisko. Barbulovia, ming 13. Bobani, catun 41, 43, 46. Bareljevo, catun 31, 117. Bobank, localitate 149. Bareljevski, catun 22. Bobojeuci, catun 23, 31. Basilea ( Basel ) 145. Bocca 50. BagIca 93, 108. Bogaga, munte 17. Balhy, vezi Bathié. Bogaljiel, localitate 65. Batina 19, 57. Bogavi Katun 43. Batul, vezi Batulia. Bogdagid Katun 43. Batulia (rom. Batul ) 14. Bogliuno 98. Batulija, sat §I catun 14. Bojanci 130. Bänisoara 14. Boka 63. Bilnisor 14, 15. Bolami, catun 42, 45. Bela Palanka, localitate 35. Bonn 11. Belgrad 16, 27, 36, 37, 39, 41, 47, 53, 54, Bora, jupa 18. 56, 100, 102, 122, 130, 142, 147, 150, 156, Borikovac 62. 177. Borrnaxi Vlachi, cabin 45. Belica, regiune 57. Bosiljeva (Bosilieva), cetate 103, 46. 13erat, orris 26, 114. Bosna-41 ; Milosti de B. 41 ; B. superioara Berbatica (Weigand : barb-), ciltun 14. 114, 170. Berberium, vezi Bribir. Bosnia (Bosnien) 15, 16,17,30, 35, 40 Bergevac, localitate 54. 41, 43, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 55, 64, Berdari, sat 44, 80, 81, 83. 65, 66, 67, 68,69, 72, 87, 89, 96, 100, Bergatto 133. 101,104,105, 106, 107, 114,115, 118, Berlin 115. 123, 131, 132, 136, 140, 143, 146, 148, 150, Berrhoia, oras 26. 154, 157, 158, 159, 161, 164, 167, 168, Bibali 95. 169,170, 171, 172,174,177 ;medic- Biela Vodifa 29. vala 47; orientala 55. Bielize (Zenta) 39. Bossilina, peninsula 126. Bihag, localitate 67, 68, 77, 166. Botugani, sat 65. Bilet 41. Botuge, clmp 65. .Bilele 40, 43, 44, 45, 46. BovIcule 109. Bisage, insula 109. Bozieni, comuna 63. Bisko (Bliska), sat 70. Bradari, sat 79, 82, 155. Bistrifa 20. Bradina 133. Bistrila Decianilor 25. Brajakoviei, localitate 67.

www.dacoromanica.ro INDICE DE LOCUM 205

_Brandiz, ducele de", (vezi Branitevo. Budgie 55. Brangevo 34, 35, 162. Budofelje (Budusel?), localltate, munte 65. Brangevo, ora§ 114. Budusel(?)localitate, munte, vezi Budo lege. Brangevo, tinut 30. Buenos Aires 48. Brasina, sat 67. Bugarski Katun, cAtun 22, 31, 166. Bratondidi, tinut 40. Buia 96. Bravska, sat 68. Buie, pArnlint pustiu 95, 97. Bravsko, regiune 68. Bujalié, sat 57. Brazza, insulk 106. Bukor, sat 58. Brbinje 109. Bukorovac, pIrku 19, 57. Brenje, sat 64. Bukorovci 13, 14. Brda, Daneul din 59. Bukovlje, sat 65. Breberio, vezi Bribir. Bukulja, 68. Brechewo, castru 70. Bukur, munte 54. Bredal, vezi Berdari, posesiune. Bukur 63. Brekovica 104. Bukurevac, sat 54. Brescuoa, vezi Brskovo. Bukurevci, comunk 54. Brest 98. Bukurica, sat 54. Breza 133. Bukurov Do 62. Breza, clmp 67. Bukuroviét 58. Breza, localitate 65. Bukurovska Reka, vale 54. Brezna 57. Bulgaria 11, 12, 13, 14 15, 16, 34, 115, 116 , Breznic 13. 117, 121, 123, 124, 136, 137, 154, 156, 157, Brgjani, comunk 58. 159, 162, 166, 172, 174, 175, 178, 179 ; Brgule, sat 58. B. medievalk 11, 13. Brgulice, sat 58. Buyina 49, 167. Bribir (Breberio) 69. Bun, livadd 19. Brinza 54. Bunaja 58. Brinzi, Gin 36. Bunari, cAtun 31. Briza 36. Banal, Katun, cktun 43. Brodarevo 133. Bunei, sat 30, 114, 150, 171. Brskovo, jupd 19, 31, 116. Bunia 46. Brskovo (Brescuoa), ora§ 132, 133. Bunova Jama, groapit 59. Briindl 99. Bunugice, livadfi 57. Buccari,cetate 92, 95 ; a§ezare vlahA 108. Burate, sat 55. Buchinich Kahm 43. Burazeri, sat 50, 168. Buchuichi Cathonus 43. Burazori 168. Bucuresti 11, 12, 14, 15, 53, 65, 137, 171, Bureut 108. 175, 177. Burmazi, cktun 41, 46. Bueenel, loc In amp 59. Buroevich Katun, vezi Buroeviei Ruler 154, 158 ; ulie de parnInt 64. Buroevia, ciitun (In Korito), 43, 46. Bueinié 44. Butur-Polje, sat 64. Bueino-Dervent, localitate 14. Butur,:olje 153. Buevié 44. Buza 159. Buda, re§edintk regalk 80, 81. Byzia 165. Buda-est 198. Budelj, sat 68. Cahul 171. Budelje, parte de cImp 65. Calea, loc, hotar etc. 54.

www.dacoromanica.ro 206 INDICE DE LOCURI

Camano 131. Chrisopolis (Cavalla), cetate 26. Cana le 133, 140. Chrysopolis, oras, azi Orfano 26. Cana le, district 40, 131. Chvosno, vezi Hvosno. Cana le,(Konavli sau Konavle, Moral) 40 ; Ciccio da S. Michele di Leme 98. C. de la Morlacca 85. Cijevna, rlu 60. Cana li 125, 143. Cilia 77. Candia, vezi Creta. Cimete, sat 68. Capare (Tapare), pädure 64. Cinac, familie 68. Cape 153 ; (Tape) vagAunA 59. Cincofci 157. Capodistria 98. Cincovci, cAtun 14. Caribrod 13. Cinghinea 59. Carina (Tarim), pamInt 59, 62, 153. Cipitor 153. Carine, 62. Cittanova 96, 97. Carintia 100, 147. Cittanuova 147. Carlopago (oras, cetate) 85, 126, 149. ampul Mierlei, vezi Kosovo Polje. Carniolia 102, 105, 147. CImpul lui Ler, yezi Lijerovo Polje. Carolstadt 103. Cindrel, munte 150. Carst 96, 97. Clissa, cetate 71, 72, 73, 75, 96, 102. Castelmuschio (Omiglje) 71, 93, 108, 112. Clisura 53. Castelnuovo 40, 49, 95. Cluj 11, 39, 49, 55, 63, 114, 118, 157. Castoria, oras 26, 162. Constantinopol 34, 100, 136, 165. Cattaro, oras 36, 39, 40, 41, 46, 49, 101,Corbavia (Krbava), comitat 72, 112, 126, 118, 131, 132, 135, 141, 143, 155, 167. 137. Catunni Cernagore, vezi Muntenegru. Cornat < conr 62. Cavalla, vezi Chrysopolis. Cornet, localitate 60. Cazin, localitate 68. Crabaten (Croafia) 99. Cekliei 37. Crabicij (poate Grabidi), cAtun 43. Ceklina 60, 166. Craiova 15, 63. Centena, vezi Celina, rIu. Craisalich Katun 43. Cer, munti 171 ;C. Planina 58. Greta (Candia), insulA 90. Cerecel (Terefel), sat 13, 14. Creful, vezi Krecul. Cerie (Terie), localitate 19. Crkvenica 92, 149. Ceruona, localitate 43. Crmnica, re giune 20, 37. Cetina '72, '73, '75, 76, 85, 87, 89, 90, 112, Crna Gora, vezi Munlenegru. 119, 136, 144, 145, 155. Crna Reka 35. Celina, cetate 84. Croatia (Kroatien) 15, 66, 69,70, 72, 73, Celina, comitat 70, 71, 72. 75, 76, 771 78, 79, 81, 82, 83, 84, 85, 90, Cetina, rtu 70, 101, 107, 111, 126, 164, 169, 170. 91, 97, 98, 99, 100, 101, 103, 105, 107, 112, Cetina, tinut 77, 86, 104, 114 ; district 70. 113, 116, 117, 118, 122, 126, 129, 135, 136, Celine, jupanie 76. 137, 142, 147, 155, 158, 161, 165, 168, 169, Cetinje 37, 38, 60. 178. Cetinje, cimpia de la 38. Cuci" 56, 63 ; vezi si Kith. Cetinje, mAnAstire 39. Cuculj (Tutu() 176. Cetinje, oras 58. Curzola, insulA 86, 127, 128. Chelmo (Hum) 20, 40, 131, 143, 148 ; vezi si Zachlumia, district, provincie. &bic 124. Cherssoevich, cAtun vlah 45. Caeak 58. Choka, vezi Coka. Cavina, cetate 71, 101.

www.dacoromanica.ro INDICE DE LOCURI 207

Cavarine, localitate 67. Djakovica-32. Cavatul, insula-109. Djakovica, circumscriptie-25. Celija, localitate-57. Djakovica, localitate-24. Celopeka, sat-84, 108. Djalci, sat-60. Cerbul, vagaund de padure-13. Djevojaeki Vir-60. eerbul, vale-14, 15. DlbokiVal, poiana-13. Ceree lat-14, 15. Dobra Rijeka-25, 32. &moo&-24. Dobraua, vezi Dobrava. Cernul (canton) 149. Dobrava, localitate-41, 45. Oieavica, munte-100. Dobreci Katun-43. Cieevo, sat-100. Dobreci Visulovich, (catunus)-44. eieino Brdo-100. Dobrejevo, sat-28. Cieovac-100. Dobri Musulmani, deal-65. Cikola, rlu-70. Dobrignaci, catun-43, 120. Cineina, cimp-59. Dobrigno-93, 108. Cireilat, deal (ling Tim)-13. Dobrili, catun-41, 45. Cird-157. Dobrinj-108. Coka, cetate-77. Dobrinje, sat-66, 92. Corul, localitate-13. Dobrodoljane, catun, vlahii-29, 31. Cuprija, oras-57. Dobronjel Do-40. Cvdnica 51. Dobrugnici, vlahii, catun-28 ; yeti§iIan- eate. Dabra, tinut-22. Dobuj, localitate-65. Dacia-147, 161, 165. Doc lea, oras-61. Dacia romand-146. Dolieman de Gostay-42. Daina, insula-109. Do lj-14. Dalmafia (Dalmatien) 16,40,56,66, 69, Doljani-64. 72, 73, 77, 85, 86, 87, 89, 90, 91, 95, 96, Do lne Blace, sat-56. 97, 100, 101, 104, 105, 106, 107, 108, 118, Dolnje Dragaeevo, regiune-58. 141, 143, 147, 148, 155, 156,157, 159, 163, Dolnji Ratkov-168. 169, 170, 177. Donje Dragalevo-100. Daneul, parte de cimp-53. Donje Vlasine, sat-49. Daneulovica-53. Donji Jovac-57. Daneulovina-63. Donji Lapac, sat-68. Dardania-161, 173. Donji Kraj, regiune-60. Debra, tinut-26. Donji Rata, sat-25, 32. Debran Katun-43. Donji Vakuj-114, 170. Deeani-25, 56, 65, 111, 116, 120, 123, 124Donji Vlasi (lat. Vlachi Inferiores ), tinut- 150, 151, 153. 46, 47. Deeani, man.-24, 32, 33, 36, 130, 166. Donji Zagarac, localitate-60. Deeani, munti-25, 32. Donji Zgo§ei, regiune-65. Delich, colonie de morlaci-97. Doris 115. Derpan-46. Dos, deal-59. Desivojka, rlu-56. Dozesti, cornuna-63. Dibar, regiunea-116, 122, 176. Dralanica, district-40. Dimitor, munte-50, 68, 170. Draeevica, tinut-40, 131, 143. Dioclea-162, 165. Draganovac, vale-57. Djakova 7 40. Dragcthee de Bagnani, catun-62, 120-

www.dacoromanica.ro -208 INDICE DE LOCURI

Dragijev Lug 20. Durmitor, munte 37, 45, 46, 62, 63, 119, Dragila Katun 43. 150, 156, 164, 165, 168, 169, 172, 174. Dragnaz", localitate 48. Duvanjsko Polje, regiune 64. Dragobratiel 23, 31. Duvno, regiune 64. Dragolevci, cAtun 28. Dragoljevi, cAtun 32. Elada 115. Dragula, vezi Dragulin Dol. Emos, vezi Stara Planina. Dragulin Dol 14. Epicaria 36. Drakuljica, munte 51. Epir 26. Drama, oras 26. Ermyn, castiu 77. Drava 171. Europa 26. Drafevina, localitate 60. Dreanovo, vezi Karadlova. Ferizovié 167. Drenca, mAnAstire 30. Fetina, pisc 53. Drevno, sat 28. Firiceje, sat 56. Drijeno 46. Fiume (Rijeka) 72, 92, 96, 101, 108, 126, Drin, regiune 32, 39. 164. _Drina, riu 33, 46, 51, 55, 58, 66, 115, 133, Florina, vezi Lerin. 153, 157, 158, 159, 164, 168, 171. Fact, district 51, 59, 168, 170. Drinjala 157, 172. Frail§ 56. Drinul 32. Fratta 97. Drinul Alb, riu 25, 32. Friaul 147. Drinul Mare 36. Fsyn, vezi Sinj. Drina! Negru 40. Fumo 93. _Drobgnach 120. Funtura 158. Drobgnachi, cAtun 63. Drobnjaci 44, 62, 178. Gaccha 95. Drobnjak, regiunea 63, 167. Gacka 102, 126. Dromgnazi 63, 120. Gacko 40, 47, 62, 164, 167. Druchobich, cAtun vlah 45. Gatoviét, trib 59. Ddkovina, tinut 19. Gajina, vtrf 57. Duainka. insulA 109. Galienik 176. Dubanica 94, 108. Garza, vlach de 44. Dubica (Dubif a). district 50, 168. Gaurin Do 60. Dubifa,vezi Dubica. Germania 147. Dubovac 150, 157, 168, 170. Gerzov, parohie 168. Dubovaf, vezi Dubovac. Geticus ager (Transilvania) 146. Dubrava, jupil 45, 168. Ghermanovich Vlachi, cAtun 44. Dubrovnik, vezi Raguza. Giurgievi Stupovi, localitate 19. Dugo-Polje, localitate 64. Giurgjevac, localitate 57. Dumboka, rluri, poieni 108, 166. Gjevgjeli, regiune 159. Dumnica, sat 56. Gjureevski Vlasi (2 cdtunel 32. Dundre 11, 15, 35, 59, 114, 116, 136, 145, Gjureski Do 159. 146, 159, 161, 165, 172, 174, 178, 179, 180. Gladna 116. Dupnica, localitate 14. Glasinac, regiune 50, 66, 170. Durmi§a, parte de hotar 176. Glasinac, punct varnal 49. Durmi§i, loc 65. Glubomir, localitate 44. Durmi§ica 176. Gluhe, sat 22.

www.dacoromanica.ro INDICE DE LOCUM 209

Goilovci Vlasi, cAtun 25, 32. Grude, localltate 60. Gokeanica, regiune 56. Gruiei, localitate 65. Gol. Bueino, localitate 14. Gruza, regiune 58. Golfo di Breno 40. Guncat, sat 56. Gollut de Ca (taro 40. Guncati, cAtun 28. Golubac 28. Gura, apA 54, 153. -Golubovac 167. Gurguliat, sat 13, 14. Golubovci, ciitun 28, 117. Golubovich, cAtun 44. Haemus, vezi Stara Planina. Gopes, comunA 176. Halle 35. Goya 160. Hardomiliel, cAtun 30, 48. Gora, regiune 54. Helmo (Hlm, Hum, Zahlumje), provincie Goraeevci, sat 31. 41, 47. Gori 176. Gorica, vezi Gorifa. Herfegovina 17, 35, 36, 40, 43, 46, 47, 48, Gorifa, localitate 64, 98, 100. 49, 50, 51, 55, 59, 62, 63, 64, 66, 68, 96, Gorj 14, 53, 60. 101, 105, 113, 114, 118, 120, 123, 158, 163, Gorjevac, localitate 67. 164, 167, 168, 170, 171, 177. Gorne Vlasine, sat 49. Herat, sat 13. Gornja, parohie 168. Hilandar, mAnAstire 17, 21, 22, 26, 27, Gornja Bakovica 56. 28, 29, 30, 31, 56, 60, 110, 116, 121, 123, Gornja Bioea, sat 67. 130, 137, 151, 166, 174. Gornja Peinja 54. Hlm, vezt Helmo. Gornji Budelj, sat 68. Hochywrya, munti 103. Gornji Bufevie, sat 67, 177. Homljan terra, vezi Bosnia. Gornji Ratif, sat 25, 32. Hotnfa 104, 119. Gornji Vanjani, sat 64. Hrisia 21, 22. Gornji Vlasi (Vlachi Superiores ),tinut 46. Hrustovo, localitate 68. Gornji Zagarae, regiune 60. Htetovo, localitate 21, 28, 174. Gorno U jno (Kilstendil) 14. Htetovo, mAnAstire 124. Goronja, loc 65. Hum, vezi Helmo. Goronjiei, limit 65. Hum, vezi Chelmo Zahumlfe. Gostay, cAtun 45. Humci, sat 59. Gotha 15, 34. Hunedoara, judet 14. Govneeie 24. Hutovo 47. Goymerye (Gomirje) 103. Huostno, tinut 19, 31, 32, 116. Grabef, sat 67. Graeanica, mAnAstire 21, 23, 31,123. ladar, regiune 58, 171. Grade, localitate 158. Iadra, vezi Zara. Gradina, localitate 59. Iajce, banat 101. Gradifka 98. lalomila 53. Grahovo 45. lalove (Jaloue), cAtun 41. Grahovo, sat 68. Ian5i.fle 117. Grahovo, tinut 44. lanina, ora§ 26. Graz 105. lapidia 106. Grgulj, munte 60. larbata, comunA (rom. iarbd) 14. Gropa 54, 159. Iarilor, sttra 53. Grubaeevie Katun 44. MO 63.

14. c. 2925

www.dacoromanica.ro 210 INDICE DE LOCURI

lbar, rlu-18, 31, 55, 56, 57, 100, 177. Kamenica, cornunA-57. lbarski Kolagin, regiune-55. Kamenice, sat-65, 67. lezera, platou-63. Kamengrad, localitate-170. Igrischva-107. Kamegevo, sat-60. Igrischya", loc-84. Kamegnica-167. Ilok, vezi Ujlak. Kamilac, cetate-71. Imola, tinut-40. Kamigjora, sat-57. Innsbruck-100. Kampur-53. . Ipek, ora§-19, 24, 29, 31, 130. Kampuri-153. Iskrec, circumscriptie tn m. Balcani-13. Kapela, munte-95, 170. Ista-108. Kapra, sat 54, 154. Istria-84, 95, 96, 97, 98, 99, 100, 101, 102, Karad lova (Dreanovo)-14- 105, 118, 145, 147, 155, 156, 166,169, Karin, cetate-102. 170, 174. Karlobag-84, 108. Igtip-29, 141. Karlovac-104. Italia-61, 139. Karst-99, 100, 101. Lida, Trifan de-41. Karstul-108. Iuryevich, cAtnn vlah-45. Kasari, izvor-68. Iwanoveé, comunA-104. Kager, apS, loc-59. Izbod, regiune-65. Kagtel-176. Katulje, clmp-67. Jadar, vezi Zara. Katun- 56, 114, 115, 159. Jajce, circurnscriptie-49 Katuni, cAtun-64. Jaloue, vezi Ia love. Katunina, loc-64. Janee-176. Katunisee-64. Janeiste (Dobrugnici)-117. Katunigta, margini de sat-176. Jarigor-53. Katunigta, sat-115. Jafenica, regiune-58. Katunigle; pisc de munte-56. Jechoganica, jupS-18. Katunska Nahija-38, 39, 46, 114.- Jelganica-124. Keevo, regiune-60, 157. Jodrusch-99. Kegal, sat-79. Joganica, sat-67. Kerka-79. Jugoslavia-66. Ketunica, sat-115. Kieava, ora§-26. Kaeanitka (Klisura), regiune-56. Kieer-171. Kaeanik-167. Kiluriéi, Vlalzi, atun-48, 157. Kaer, regiune-58, 158. Kijereze-22. Kale-154. Kijevo-23. Kale, holdA-64. Kleine Wallachey, vezi Valahia mica. Kalemberovo Brdo, deal-177. ICUs, cetate-107. , 71. Kalendiei Katun 43. Kljue, cetate- - Kljue, localitate 170. Kalimbare, cimp 65, 177. - - Klobuk 44, 45. Kalinovik 114, 170. - - Klobuk (Vermo, Vrm), jupS-40. Kalja (Ka lea)-153. Klongor-153. Kalja, pAdure-56. Klongora, parte de sat-60. .Kalja, ruine-56. Mize, circumscriptie-168. Kaliaja, loc-56. Knin-71, 72, 80, 82, 112, 113, 136, 167.-

www.dacoromanica.ro DIDICE DE LOCURI 111

Knin banal"-87. Korona, via de deal-58. Knin, cetate-70, 76, 77, 78, 102, 107. Koronatje-158. Knin, district-83. Koronatje, deal-65. Knjaievac, circumscriptie-34. Kosmaj, regiune-57, 58. Kokrino, comunA-54. Kosovo-50, 56, 167. Kolaein, localitate-67. Kosovo Polje (CImpul Mierlei)-19, 22, 23, 31, Kolimbare, amp-65, 177. 40, 46, 101, 158, 163. Kolubara, rill- 57, 159, 171. Kossovo-63.' Kolueina Luka-20. Kostandinac, localitate-56. Kom, munti-36, 177. Kostadince, localitate-56. Komaina, sat-23, 31. Kostandinovci. cAtun-56. Komani, regiune-60. Kostadinovci Vlasi, cAtun-25. Komarani-133. Kostandinoviei Katun-32. Komarnica, rlu-62. Kostreani, cAtun- 28, 117. Komina, clmp, deal, izvor-66. Koeanevo-14. Komini, coastA-66. Koearna, sat-30, 34, 114. .Konavle, Konavli, vezi. Cana le. Kolar, vezi Callaro. Konjica-133. Kottenik, munte-18. Konjodor, sat-68. Kozli Rog-84, 108. Kongeica, sat-80, 81, 82, 84. Kragujevac-58. Konjuei, sat-25, 32. Kraina 99. Konora, munte-54 ; (Korona)-158. Kraja Jela, sat-68. Kopaei, sat-65. Krajina, regiune-68, 170, 171. Kopaonik, munte-33, 55,115, 168,169. Krajina Bosniei-67, 157, 166, 177. Koplie, sat-64. Krajiete, regiune-13, 53. Kopoeili, regiune-67, 170. Krajiete-Vlasina, regiune-14, 159. Kopoeiei, sat-65. Krajna-35, 100. Kopren, stInA-53. Kralupa, tinut 65. Kopritma-31. Kras, rlu-93. Koprivna, munti-175. Krastavac-22. Koprivno-76, 107. Krbava, jupA-78, 85, 90, 102, 107, 108, 136, .Kopultica-13, 14. 169. Korbutieka Reka-63, 153. Krbava, vezi Corbavia. Koritnica-53. Krbava, jupb-107. Korito, tinut-43, 46. Krbul, sat-14. Koritza 175. Kr', sat-67. Korjenie, localitate- 67, 68, 177. Krecalica-34. Korlat, cetate-102. Krecul (Cretul), cling-13. Kormata 34. Krecul, sat-14. Kornat, Mull-62, 109. Krecul, pripor de deal-13. Kornet-153. Kreut, insulA-109. Kornet (Kornica), sat-53, 60. Kresojeviei, cAtun-44, 46. Kornet, deal-58. Krisojeviei, vlahii, cAtun-41. Kornica, deal-14. Krisliniei, cAtun 46. Kornica, sat-33. Krivonos, vezi Videeselo. Kornieor-53, 153. Krivonos, sat-81. Koron, un pAmInt-54. Krk, vezi Veglia. Korona-65. Krka, rlu-107, 169.

www.dacoromanica.ro 212 INDICE DE LOCUM

Krligate, sat-55. La love, cdtun-45. Krnul, vezi Krnute. Laid Brijeg (Vlaeki Bri jeg)-63. Kraut, localitate-13, 14. Laeki Potok, vezi Vlaekt Potok. Krnule-57, 171, 153. Latica, localitate §i ctmp-65. Krnule, sat-57. Lavarda-153, 154. Kroja-26. Lavarda, izvor-65. Krstiei, cdtun vlah-44. Lazaropol-176. Krueica, munte-62, 153, 156. Lazaropolfe-176. Krufica, sat-63. Ledenica, cetate-85, 92, 108. Krupa, sat-67. Leipzig-11, 14, 77. Krufelca, localitate-29. Leme, canal-97, 98. Krueevac, district-34, 114. Lepeinovci, cdtun-25, 119. Krueevka, sat-19, 57. Lepeinovci Vlasi, cdtun-32. Kraft Unica, jupli-18. Lepeglava 103. Kut (rom. Cuci"), loc-56. Pepenice, 2 jupe-18. Kueajna-53. Lerin(Florina)- 27, 137, 174. Kueevo, district-30, 34, 114. Le lee, vezi Ladschach. Kuet, regiune-39, 62, 63, 159, 167. Leskoviéi, localitate-57. Ku lieta, localitate-59, 60. Lesnovo-28. Kueki Kom, munte-62. Lesnovo, indnAstire-123. Kujaviei-48. Levcd-168. Ku la-Bartfere-65. Liburnia-106. Kumanovo, oras-53, 54, 124. Ligunar, munte-60. Kumanovsko-Prefevska Crna Gora, regiune- Lijerovo Polje (Cimpul (ui Ler)-62. 54. Lika-15, 50, 51, 52, 67, 68, 77, 102, 107, Kunara, deal-57. 158, 168, 169. Kuretiele, sat-56. Lika, comitat-77, 84. Kur lab munte-62. Likusada, mdmIstire-26. Kursar, rlu-109. Lim, rill-19, 20, 33, 40, 46, 63, 133. Kutanska, jupd-20. Liplian, localitate-23, 31. Kilstendil, localitate-13, 14, 53. Lisignano-97. Kilstendil, vezi Pautalta. Ljepurov Do-61, 153. Kaslendil,vezi Velbufd. Ljeskovac, localitate-31. Ljefanska Nahija, regiune-60. Laab, vezi Lab. Lime, jupd-18. Lab (Laab)-56. Ljuba, cetate-127. Lab, cetate-77. Ljubinja-40. Lab, rlu-31, 56. Ljubinje-45, 46. Labi6, localitate-29. Ljubljana-102. Ladoviei, cdtun-41, 45. Ljubomir-40. Ladschach (Leile) 98. Ljubida, localitate-64. Lagaruf-154, 158. Ljubidk-167. Lagandia-158. Ljubizeki Brijeg-48. Lagator-153. Loeica, localitate-57. Lagatore, sat-55. Lok-176. Lajeie (Miele), sat-56. Loka (top. in hotarul satului)-56. Lakatan, localitate-114, 115. Lokvica-175. Lakustovo-153. Longa, insuld-109.

www.dacoromanica.ro 1NDICE DE LOCUR1 213

Longooa Rupa, hotar 59. Martini 53, 156, 157, 159. Lopula, sat 22. Martini (Marline Njioe) 53. Lorelani, comunA 64. Matul, rlu 108. Loret, deal 58. Matulichia 121. Lovazidi, sili§te 76, 107. Mato lie, riu 108. Looten, munte 38. Mato too, rtu 108. Loznic, localitate 65. Matulovina, apä 63. Lubetingno 93. Maurovia 65. Lubiana, rlu 147. Mavrovo 160, 176. Lucius 63. Mdsni Do, vezi Mani Do. Lugomira, jupS 18. Mani Do, (Masni Do) 40. Luka 65. Malugani, loc 65, 169. Lukar, sat 57. Magura, deal, munte 56. Lup, sat 49, 50, 170. Medak, localitate 85, 108. Lupinja, munte 68. Mediterana 156. Lopooski, colibá 14. Medwednycza, munti 103. Megjegje Brdo; localitate 68. Macedonia 26, 135, 136, 145, 160, 162, 165, Megura, loc 56. 172, 175, 176. Mehedinfi 171. Makat, sat 58, 108, 153, 156, 159, 169. Melaca, vezi Meoca. 146. Ma6uga, sat 164. Me lila (Malta) 'Maeukat,i riu 108, 156, 166. Mentone 98. Meoca (Meofa), nume topic 60. Maëukatin, rtu 108. Meo fa, vezi Mecca. Maya 171, 172. Mer 160, 178. Maderno 97. Merge lat 34. Maglica, regiune 64. Merul 15, 160, 178. Magorce 176. Merul, riu 13, 14. Magura, loc si paclure 56. Meru lja 15, 63, 160, 178. Mahala, localitate 60. Mesemvria 12, 166. Ma la Vlaka, vezi Vlahia Mica. Metohia, regiune 23. Malessevacz Katun 44. Mieanoviei,-tinut 65. Magi 47. Mieen, parte din vechea Podgorica 60. Mali Gjurgjevik, catun 32. Milia, tinut 65. Mali Gjurgjevik, sat 25. Miel 153. Mali Ix 109. Migiora, toponimic 34. Malta, vezi Me lila. Mijaci, tinut 176. Maluri 153. Mijeli 61, 156. Mamoviei, regiune 65. Mikov Drijen, hotar 59. Mandra 66. Mikul, du 108. Mangjini 156. Mikulié, riu 108. Marea Neagra 12, 161. Mikulian, riuri 108. Margance 84. Mikuljica (Velja i Mala),localitriti 61. Margum (Morava) 161. Milbradacich, catun vlah 45. Manila, riu 12, 161, 162, 166. Milelevo, localitate 21, 123. Maruket, rlu 54, 158. Milelevo, mAnästire 30, 32, 46, 55, 57, 122, Marzana 97. 133, 143. Marline Njive, vezi Martini. Mililor 150.

www.dacoromanica.ro 214 INIDICE DE LOCI,JR/

Minzani 150. Muntenegru 36, 37, 38, 39, 40, 46, 49, 50 Miratouce, sat 54. 52, 60, 62, 63, 67, 113, 116, 120, 122, 123, Mirilouidi, cAtun 44, 45, 46. 129, 144, 154, 159, 163, 164, 167, 168, 169, Mirosalki, sat 57. 171, 173, 174, 177. Mitrovila 22, 172. Muntenegru vechiul" 37. Maya, riui regiune 34, 58, 180. Muntenegru, vezi Stara Crna Gora. Mleeevo, localitate 14. Munfii Negri 54. Mocrog 49. Murgag, deal 14. Modrussa 72, 136, 170. Murgag, munte 14. Modru$ 148. Murgag, sat 54. Modrusa, comitat 73. Murgasul 14. Moesia Inferior (= Dacia) 11, 147, 161. Murginovac, sat 68. Moesia superioard 171, 178. Murgule, podi§ 62, 164. Moghilifa, sat 27. Murlachi Partis Inferioris, district" 46- Mohaci 102. Murowlani, sat 163. Moldova 61. Musul, crtng 13. Momiano, primint pustiu 97, Mukt, sat 14. Monee 108. Mutolova, sat 53. Monfari, localitate 65, 177. Mutolovci", sat 53. Monte Maggiore 156. Mutul 53. Monticchio 97. Mutuloviei 150, 153. Montona 97. Miimul,munte 13. Moraea, mánästire 30, 32, 60, 61, 143, 159. München 77. Morava, jupà 18. Morava, regiune, tinut 137, 154, 168. Nadbrdo, comunä 85, 108. Morava, rtu 18, 23, 29, 31, 33, 34, 35, 50, Nadih-nin-Laz" 167. 53, 57, 58, 100, 111, 114, 115, 124, 158, Nadinia, sat 167. 159, 161, 169, 171, 172, 174 , 178. Nahorevo 50, 153. Morava Mare 57, 158. Naissus 172. Morava Superioarei 56. Nano!, Dol", munte 28. Morlacca 85. Narenta (Neretva), rtu 19, 41, 49, 72, 91, ad Morovlachos, regiune 42. 101, 118, 125, 133, 134, 135, 155, 169. Morovlahia (Muntenia) 146. Nastroi", si1i§te 30, 31. morovidka zemlja (= Dacia) 147. Naga Gora", muntii Raguzei 44. morovlagka zemlja (= Tara Rom(neascd) Negligori, vezi Negrigori. 146. Negresti, raion 63. Mosor, !multi 107. Negrigor 153, 169. Mostar 46, 48, 169. Negrigori (Negligori, Negrigur) 58. Mogino, sat 14. Negrigur, vezi Negrigori. Mogul, sat 50. Negul 53 ; vezi §i Njegulje. Mottling 99. Nenkovie Katun 44. Mr lfane, sat 108. Neretva 41, 45, 46, 49, 55, 67, 107, 114, Mugogina Livada, sat 60. 159, 164, 170 ; vezil Narenta. Mugurice 150. Neregka 20. Muloviste 160, 176. Nevesinfa 149. Muncela 55. Nilorovo 176. Muneel 55, 108, 166. Nikliii,atun 45. Mune 96. Nildie,regiune 41, 45, 46, 60, 62.

www.dacoromanica.ro INDICE DE LOCURI 215

Nikgie (Onogost) 47. Oputne Rudine, regiune 62. Nikustak, comura 54. Orachovo, sat 20. Nistrovo 176. Orahova, localitate 60. Nil34, 35, 40, 53, 115, 129, 159,162, Orahovac 54. 171, 172. Orahovac, circumscriptie 25. Nikva, regiune 171. Orahovac, plasa 32. Nikva, vale 53, 171. Orahovo, sat 37. Nikr, sat 35. Oracle, sat 64. Njegulje, sat 60. Oreovica 53. Nona, ora§ 86, 90, 106, 108, 127 Orjano, vezi Chrysopolis. Noreja, comuna' 54. OHO, rlu 93. Nova .Reka, regiune 56. Orlje, sat 55. Nova Vara 33. Osat, regiune, tinut 51, 55, 115. Novi 51, 95, 127. Osatica, comuná 115. Novi, cetate 92, 134. Ostadie, localitate 57. Novi. localitate 41. Ospa 92. Novi-Pazar, raia 55. Ostranica, sat 67. Novi Sad 99, 106. Ostrovica, vezi Ostrovifa. Novi geher 55. Ostrovicza, vezi Ostrovita. _Novi Vlahi u Dubravi 103. Ostrovita, cetate 77, 78, 84, 85, 87, 102, 107. Novibazar 63. Ostroci, sat 19, 57. Novigrad, cetate 85, 127. Otulje, sat 53. Novo-Brdo, ora§ 56. Oveepolje, tinut 22. Novobrdska Nova Reka, regiune 56. Nutjak, cetate 101, 107, 136. Pagarukni vlahii din 25,64,157,158. Nychak, cetate 78. Pago, insulä 86, 92, 94, 106, 163. Palator 153, 164. Obod (Rijeka) 38. Paleokatun, sat 115. Obrodvacz, vezi Obrovac. Panagjurigte, localitate 13. Obrovac, cetate 86, 92, 99, 102, 107, 136. Panonia 171, 172. Obrovat, vezi Obrovac. Papeie Katun 44. Obrovat 78. Parenzo 96, 97, 98. Oglagjenoviei, sat 57. Paris 13, 138. Ohrida (Ahris), ora§ 26, 40, 111, 136, 137, partes Vlachiae, vezi Vlahia. 138, 162, 175. Parva Vatachia, vezi Vlahia Mica. Ohrida, arhiepiscopia de 13. Pasman, insulà 108. Olachi, a§eziiri 70. Oliverovie Katun 44. Pastrik 173. Oltenia 14, 15, 58, 65, 116, 178, 179,180, Pautalia (Kastendil) 172. Oltetu, raion 63. partite dundrene" 35. Omiglje, vezi Castelmuschio. Pasarel, localitate 14. Onogost, veziNikeii. Pjinja, riu 29, 54, 123, 150 159, 160. Opara, sat 168. Pee 8, 117, 171. Oparice, sat 168. Peeani, sat 1( 3. Oparifa, teren 168. Peeigrad, localitate 68. Opolje, regiune 54. Peh, muale 25, 32. Opor 89. Pek (Pincus) 34. Dputna Rudina 168. Peliéevo, localitate 14.

www.dacoromanica.ro 216 1NDICE DE LOCURI

Peninsula Balcanicd, vlahii din-passim. Pocerina, regiune-58. Peninsula Slagno-64. Palley, cetate-70. Per Blacos, regiune-42. Podcrkve, cAtun-46. Peri', toponimic-34. Podcrnji, cAtun-41, 45. Perutinie Ka lun-44. Podgorica-17, 61. Pesienj , localitate-55. Podgorina, regiune-57, 171. Pellera-14. Podgorila-15, 60, 158, 178. Pelraea, sat-29. Podgornje, tinut-85, 108. Petraee, sat-31. Podibar, regiune-56. Petrov Dol-129. Pogle, cfmp-70. Pelrovac, localitate-68. Pokrajac, catun-44. Peirovo Do, localitate-59. Pola- 97, 147. Petrovo Polje, ample-70. Poleeela (Pulicea, Pulicel), parte de regiune-- Petrovopolje-104, 107. 60. Petrus, munte-14. Polesan-97. Philippi, ora§ 26. - Polica-42. Pilor, sat-14, 15, 156. Poliza-69, 127. Pijanci, cAtun-22, 31. Polja, localitate 64. 41, 46, 168. - Pilatovci, cAtun- Poljanica, regiune-53, 56. Pilot, tinut-26. Poljica-47, 94, 108, 127, 169. Pincus, vezi Pek. Poljica, comitat 77. Pind 12, 141, 162. - - Poljica, ora* 107. P(nguente 97, 149. - Poljica, veziPolizza. Pimdinci, cAtun 28. - Poljiza 126. Piper 54. - - Polizza (Poljica) 69. Piperesti, localitate 61. - - Polog, regiune, tinut-22, 56. Piperija, cartier-57. Polgcga, vezi Poljica. Piperski Potok, vale 54. - Pomer 97. Pirlitor, mink sat 63, 153, 169. - - Pond (Ponda), sat 56. Pirot 34, 129, 172. - - Ponda(azi Pond), sat 29, 31;56.. Pisino 96, 98. - - Ponorac, localitate-29. Piskulja 64. - Popovo 131. Piskulje 153. - - Popovo, jupA 46. Pffee 62. - - 43. Pitiei-156, 174. Popovo, regiune Popovo-Polje 40, 47. Pitiei, sili§te pustie-27. - Piva, regiune-62. Popovo Selig&-103. Piva, Au-40, 62. Porta-53, 159. Plandige, sat-65. Porta, cfmp-57. Planine (muntii de la Raguza)-40. Porta, livadA-57. Playa- 31, 45. Porlile de Fier-35. Playa, regiune-44. Pounje (finulul Unei)-51. Playa, riu-23. Pozarnichi, cfitun-44. Plava-Gusinje, regiune-25, 32. Poiareugeka Morava, regiune-58. Pliske, cAtun-41, 44, 46. Praevalis-161, 173. Ploea, localitate-28. Praga- 16, 30, 41, 100, 107, 117.. Poarta otomand-134. PraVevica, a§ezare vlahA-107.

www.dacoromanica.ro 1NDICE DE LOCUM 217

Prageevica,. sat 86. Radulfalva 171. Prebutda, sat 22. Raduljevac, izvor 57. Predojevie, cdtun 44. Radulou Brijeg 59. Prepolje 47. Radulova lama 59. Prespa 111, 162, 176. Radulova Glavica 59. Pribinoviei, cAtun 30, 48. Radulova Padina 53. Prifedor, localitate 170. Radulovac, clmp 68. Prijepolje, localitate 43, 45, 46, 133. Radulovci, localitate 13, 14. Prijot( Priiot) 58, 153, 159. Radulovi Dolovi 59. Prilep, ora§ 26, 27, 137, 174, 175. Raduloviéi (djemat) 58. Pripogle 45. Raduloviei, lature de sat 68. Prigtina 23. Radulovidi, tinut 65. Prizren, ora§ 17, 24, 27, 28, 35, 36, 40, 67, Raduga, munte 64. 108, 111, 116, 117, 118, 122, 124, 130, 153, Rag jevina, regiune 58, 171. 158, 162, 163, 166, 167, 171, 172, 173, Raguza (Dubrovnik) 16, 17, 29, 30, 36, 39, 174, 177. 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 62 Prizren, mAndstire 33, 56, 123. 63, 113, 116, 117, 118, 120, 125, 126, 128 Prizren, tinut 29, 31, 32, 162. 129,131, 132, 133, 134, 136, 141, 143 Prkos, sat 68. 146, 148, 151, 157, 162, 167, 169, 173, Prodanich, colonie de morlaci 97. 174, 179. Proilouci, cdtun 22, 31, 97. Rama, tinut 64, 65, 158, 170. Prosek, ora§ 26. Rapigta, sat 36. provincia latinilor" (= teritorlile romanizate Rapta 50. din nordul peninsulei) 165. Rascia 165. Prozor, localitate 64. Rasina, jupd 18. Pdula, munte 51. Rasteno, Matei din 42. Prutag, culme 62. Ragka, regiunea 31. Prvedrina, munte 76. Ragka, riu 23. Prootinjia, cdtun 49. Rate Prvoslav 42. Prylezye Inferior 104. Ratina, sat 57. Prylezye Superior 104. Ratigevci, cdtun 24, 25 ; R. Vlasi, cdtun Psoderci, cAtun 26. 32. Psoderci, sat 26, 31. Ratonf, sat 65. Puka, circumscriptie 36. Ratunda 53. Pule, loc 65. Ravanica, mdndstire 53, 124. Pulicea, vezi Poleeela. Raxia, vezi Serbia. Pulled, vezi Poleeela. Razopanyk, comund 104. Puncta Stagni (Ston ) 64, 125. Rdeljska zemlja ( Transilvania ) 146. Pureeni 14. Regoye, cdtun 49. Pureenica, localitate 14. Remesiana 172. Pudenice 15. Renduliéi, djemat 58. Repae, castel 77. Itadika, riu 176. Republica raguzand 130. Radivoevci, sat 30, 34, 114. Republica Populard Ron-dna (R.P.R.) 14 Radmani, colonie de morlaci 97. 50, 53, 134, 157, 171. .Radomir 53. republica Sf. Marcu, vezi Venefia Radoslav Xurovich, cbtun vlah 45. republica venefiand 69, 77. Radoolja, localitate 65. Resava, regiune 58.

www.dacoromanica.ro 218 INDICE DE LOCURI

.Resen, localitate 14. Sadunovlei Katun 44. Richino, golf 39. Sakovo, c5tun vlah 45. Rieul 108, 109. Sakulica 53, 153. Rilice, sat 65. Sakulja, sat 57. Riegoevich, ciltun 168. Samobor 46. Rigiani, atun 39, 44. San, Bogdana de la rlu, 41. Rigjane, sat 167. Sana, rIu 68, 171. Rijeeka Nachija 60. Sanieka Zupa 68. Rijeka 38. Sanifa, rio 68. Rijeka, jupa 38. Sano, rlu 147. Rijeka, vezi Fiume. Sarajevo 17, 39, 49, 50, 51, 55, 67, 114, Rijeka, vezi Obod. 115, 167, 170. Rijeka Nahija 37. Sarebire, sat 50, 150, 157, 168. Riori 153. Sava, rill 145, 165, 171. Risno 167. Sbandati 97. .Rmanj, cetate 77, 102. Scardona (Skradin), ora* 77, 102, 146, 150. Rodimjla, rlu 23. Sclavonia (Serbia) 133, 143. Rodolovich, colonie demorlaci 97. Scutari 111, 173. Rodope, munti p, 13, 121, 160, 161,162, Scutari, lac 20, 36, 37, 140. 165. Scutari, ora 36, 108, 130, 162, 168, 174. Rogaeica, localitate 55. Sebenico, ora§ 69, 86, 91, 105, 106, 108, Roma 86. 112, 126, 127, 166, 168. Roman 66. Seei§le, sat 56. Romania 26. Segna (Segnia, Senja, Sinj) 93, 94, 95, 96, Romanija, munti 33, 55, 66. 98, 143, 148. .Rosoki 176. Segna, cApitilnia de 104. Rostide, sat 176. Segnia, vezi Segno. Rotunda 153, 159. Segno 93. Rovigno 97, 98. Selane 96. Rotaj 55. Sekirnik, munte 31. Rudina 60. Semendria 100, 134. Rudine, district, regiune 40, 45, 131,143. Senie 95. Rudnik, munte 30, 58, 108, 114, 158,169, Senj 82, 92, 108, 126. 172. Senj, ciipitanat 86. Rudnjak 57. Senja (Segna) 94, 136. Rugulet, sat 14. Ser (Sevrai), ora., 26, 29. Serava Rumanac, vIrf de deal 66. 20, 123. Rumanela 66. Serbia (Serbien) 15,16,18, 20, 24, 26, .Rzinica, sat 25. 28, 31, 32, 33, 34, 40, 41, 47, 53, 55, 58, Rfani Do" 59. 66, 84, 101, 105, 110, 113, 114, 116, 117, Rupach, vezi Repa6. 118, 119, 120, 121, 123,124,125, 128, 130, 131, 133, 151, 159, 163, 164, 165, 168, 169, 173, 174, 175, 177, 179. Sac 153. Serdica (Sofia) 172. Sac, amp 65. Serrai, vezi Ser. Sacholi, sat 36. Severin, ban al S-ului 15. Sachovo, vezi Zakovo. Severovo Selo 60. Sad, holdS 65. Sf. Joan (suet Ivanac), munte 98.

www.dacoromanica.ro INDICE DELOCUM 219

Sf. munle, vezi Athos, munte. Srb, cetate 70. Sj. Serghie, depozit de sare 130. Srb§or 150. Sf. Sergiu, munte 43, 125. Srebrenica, banat 101. Sibenico,district 126, 144. Sredna Gora 12, 13, 171. Sibinico, vezi Sebenico si gibenik. Sremjane, cfitun 25. Sibiu 150, 175. Srernljane Vlasi 32. Sichelsburg, vezi 2umberak. Srgh vezi Sf. Sergiu. Sinainci, calm 28. Srpska Sanica, vezi Vlagka Sanica. Singur, sat 14. Srpski Biljani, sat 68. Singurica, toponimic 34. Srpski Budelj, vezi Vla§ki Budelj. Sinj (Zyn), cetate 56, 70, 71, 72, 73, 75, Srpski Vrh, munte 59. 101, 102, 107, 112, 144, 150. Stagno 19, 47, 131, 167. Sirmium 161, 166, 171. Stagno, manastire 20. Sirotina, jupa 20. Stagno (Ston), peninsula 19. Sissano 97. Slani§or, sat 56, 150. Sitnica, rlU 22, 23, 31. Slani.forka, rlulet 56. Simedru (Smederevo) 35, 171. Stara Crna Gora (Montenegro) 40, 58, 154, Sjenica, localitate 23, 31. 166. Skadar, vezi Scutari. Stara Planina (Haemus, Balcani) 11, 13, Skok 105. 163, 171, 172, 178. _Skop lje 17, 20, 27, 32, 111, 115, 123, 140, Stara Srbija 61. 159, 162, 174. Stara Zagora 12. Skop lie, district 22. Starigrad 99, 108. Skopska Crna Gora 167. StanViali. regiune 33, 38; 46, 51, 55, 58, Skrobueani, comuna 64. 66, 115, 158. 170, 172. Slano, port 47. Slejarii Frumosi 161, 162. Slavonia" 41, 42, 70, 102, 103, 107, 148. Stijena, regiunea 61. Slunj, cetate 85. Stiria 105. Smailbegova Prisjeka, localitate 68. Sloc 49, 167. Smedereuo 35, 171. Slog, cetate 70. Smederevsko Podunavlje, regiune 58. Stok, localitate 46. Smoljana, sat 68. Slolac, district 41, 46. Smudirog, catun 22. Slolovi, munte 57. Smudirozi, catun 23, 31. Ston, vezi Stagno. Sochaia, sat 75. Slonski Rat 64. .Sofia, 12, 13, 14, 53, 161, 171, 172, vezi si Strea, localitate 56. Serdica. Slrecseny, cetate 119. Soje, culme 62. Strelac 53. Sokol, cetate 77. Strtmci, sat 14. Sokolska Nahija, regiune 33, 55. Strmci, sat 14. Sopoeani 59. Strugarevo 154. Sora, hotar 59, 153. Strugari 154. Sore, hotar 59, 153. Struma, rtu 12, 14, 160, 165, 175. Solonidi, localitate 60. Strumac-ul de sus, localitate 55. Sottovich, catun vlah 45. Strurnidt 26, 110, 150. Spalato, oras 49, 86, 87,102,106,107, Strumila 154, 174, 175. 126, 127, 128, 137, 148, 149, 156, 163. Strung 176. Split, vezi Spalato. Strungu Radieeva 62,154.

www.dacoromanica.ro 220 INDICE DE LOCURI

Studena Planina, munti 56. Tachorski Brijeg 159. Studenica 123. Tagliamenlo 95, 149, 163. Studenica, localitate 21. Tamnava, regiune 58. Studenica, mánAstire 30, 32, 55, 122. Taor, sat 15, 57, 153, 159. Subotica 102. Taore 159. Subotinja, sat 66. Taorska Stijena, parte de hotar 57, 159. Sugar, loc 56. Tara, rlu 19, 62, 63. Sukovo, rlu 13. Taur 15. Surdul, sat 53. Taure 153, 159, 171. Surdulesti 53. Taure djemat" 57. Surdulica, sat 53, 153. Tatulov Do, pArti de hotar 59. Surdulifa 53. Tatulovo Zdrijelo, pArti de hotar 59. Susi lane, atun 25 ; S. Vlasi, calm 32. Tavriei 159. Susieani, cAtun 24, 25. Temnie 114, 158, 168. Su.fica, Au 25, 32. Teznniei 159. Tersatto, localitate Sulica, sat 32. 72, 92, 108. Sutiska 19. Tesalia (Blahia) 13, 26, 153. Sochi Ivanac, vezi SI. loan. Tesalonic 26. Svelovralani, cbtun 25 ; S. Vlasi, cAtun Televen, localitate 12, 14, 156. 32. Tetovo, vezi Illetovo. Timoc Svelovraeki 24. 34; 35, 159, 171, 172, 178, 180. Timolki Zaglavak, regiune 58. bar, munte 40, 54, 158, 163. Ti§ea, riu 150, 157. garban 19 ; (granita lui S.) 124. Titograd 60, 157, 158 ; vezi siPodgorica. garbane, sat 57, 171. Titul, rlu 108. gerbalovac, du 170. Titulie, rtu 108. gerbane 58. Ttrnava 54. gerbanoci 34. Ttrnovo 12. gerbatovac, vie 57. Tkun 108. Tomich Katun 43. gerbulina Vodica, izvor 68. Tomiei, trib 60. geperci, sat 65. Tomor, mung 114, 160. gepkoviei, localitate 67. Toplica (Toplifa) 158, 168. gepurine 108, 109. Topolnica, rlu 23. geipa 64. Torre 97. g eipe, localitate 64 Torumana, vezi Popovo. geirna" ample 76. Tracia 11, 12, 121. gibenik, vezi Sebenico. Tragurium 108, 128, 144 ; vezi 0 Trait. giljegovci Vlasi, sat 30, 34. Transilvania 63, 70, 117, 128, 147, 171, 179. giroki Brjeg 48. Trail (Tragurium), ora§ 69, 77, 86, 87, 88, 89, gigalovci, cbtun 22, 31. 105, 106, 108, 126,127, 128, 144,149. .ovidi, localitate 64, 168. Travnik 50, 51, 114, 150, 170. gtimlja 167. Travnik, cetate 71, 72. gtip, ora§ 26, 174. Travnik, munti 168. Stu lac, culme 62. Travemia 36. Sumadija 115. Trebié, sat 148. gumadijska Kolubara, regiUne 57. Trebinje, localitate 0 jupb 29, 36, 40, 41, gvanjski Most 25, 32. 44, 45, 46, 100, 133, 134, 143, 149.

www.dacoromanica.ro INDICE DE LOCURI 221

Trebink, district-40, 131. Ursule, sat-55, 58, 153, 169. Trebilte-176. Ursulica, 34. Treskavac, mAndstire-27, 174. Ursulica, cdtun-23. Tresonce-176. Ursulica, cimpie lingd Kopu§tica-13, 14. Tranjevac, regiune-60. Ursulieka Kosa (toponimic in satul Lukar)- Tribala, tinut-26. 57. Triest-96, 98, 148. Ursulovci, cdtun-22, 31, 150. Trn, localitate-13, 15. Uile, sat-55. Trogir,vezi Trail. Uvac, Au-55. Trojan,-59. Uzdol, cllmp-64. Troiana, munte-59. Uzora-49, 50. Trokujev Do-60, 153. Ufice, circumscriptie-57. TrvIko- 119. Tschitschenboden"-100. Vaka, insuld-109. Tudorieevci, cAtun --24, 25, 150 ; T. Vlasi, cd- Vakarel, localitate-14. tun-32. Vaksinac, comund-54. Tulcea-63. Val d'Arsa-156, 169. Turcia-100, 104. Valachyza, apd 171. Turska Jasenica, sat-67. Valahia-146. Turski Biljani, localitate-68. Vale-97. Turtei-150. Valea Cetinei-69. Tuzla-115. Valea Cucilor, sat-63. Turde-119. Valdevino, vezi Vinodol. '1.6.frro.ia, vezi Celina. Valje-153. Tiv.r4vcc, vezi Celina. Valle-97. Valni§, comund-34, 158. Tape, vezi Cape. Valona, oras-26, 134. Tara Romineascd-14, 15, 61, 143, 179. ValuniN, comund-34. Tapare, vezi Capare. Varcar Vakuj-68. Tarina, vezi Carina. Vardar, riu-12, 159, 162, 175, 177. Terefel, vezi Cerecel. Vardi§tane, cdtun--25 ; V. Katun 32. Terie, vezi Cerie. Vardiglani-24. Tipitor, munte-61, 164. VardLite, vlahit din-25. Tulul, vezi Cuculj. Varolka Rijeka, localitate-68, 177. Varfac, parohie-168. Ubac, localitate-59. Varvara, sat-64. Ublice, sat-60. Vasojevidt, tinut-40. Ugarci, cdtun-44, 45, 46. Vatoljevidi, sat-55, 153. Ugljan-128. Vdcarel (Wackarell)-15. ,Ugnjani-37. Veglia (Vela, Vegla) insuld-71, 72, 73, 77, Uleinj-36. 84, 92, 93, 94, 95, 108, 112, 119, 137, 144, Umago-96. 145, 147, 149, 155, 158, 169. Una, rill-50, 67, 68, 157, 171. Velbufd (Kastendil) 26. Unac, cetate-70, 102. Velebit, munti-85, 95, 102, 104, 107, 108, Ungaria-15, 69, 88, 89, 100, 144. 114, 117, 155, 157, 164, 170. Urcaf, vezi Urkac. Veles, oras-26. Urikit, munte-55. Veliki Borak, sat-57. Urkac (Urcaf), cAtunul lui U.-46. Veliki Gjurgjevik, sat-25, 32.

www.dacoromanica.ro 222 INDICE DE LOCURI

Veliki Iiajipae 54. Vlahi Ponikve, catun 103. Venefia 47, 77, 86, 89, 91, 92, 95, 96, 98, Vlahia" 12. 100, 105, 107, 127, 132, 144, 147, 148. Vlahia (ad Vlacos) (parks Vtachiae) 46., Venise, vezi Venefia. ,,Vlahia Albd" 12. Verhlicky, vezi Vrhlika. Vlahia Asanestilor 11, 12. Verichino Mjesto 20. Vlahia Mica (Mala Vlagka, Parva Valachia Verje, localitate 57. Kleine Wallacheg) 103. Vermo 40, 44,131, 143 : vezi i Klobuk. Vlahinja 52, 121. Versinje, catun 41, 45. Vlahinja, munte 14, 50, 59. Veselenich, c5tun vlah 45. Vlahinja, parte de hotar 62, 65. Vesenid, sat 55. Vlahinja (Vlahinje), sat36, 65, 67, 173- Vgarci, vezi Ugarci. Vlahinjaci, loc 65. Vichalaycyth", rno0e 79. Vlahov, rlu 108. Vicleeselo (Krivonos), posesiune 79, 80, 81, Vlahov Grob 63. 82, 83, 107, 111. Vlahova 34. Vidin 33, 35, 115, 129, 178. Vlahova Gora 65. Vidovska, localitate 68. Vlahovica 53. Vidulié 108. Vlahoviei, catun, sat 46, 55, 65. Viduga, munte 51. Vlaina 64. Viena 16, 17, 20, 46, 63, 69, 98, 103, 121, Vlaina Cegma 53. 140, 146. Vlainja, munte 59, 64, 157. Vignevié, catunul lui V. 46. Vlainje, cImp 67. villa Vlach 171. Vlainka 53. Villanova 97. V/ajci, case 65. Vinodol (Valdevino), podgorie 85, 92, 95, VlajeM 56; sat 65; vezi si Logi& 134. Viajiei, regiune 58. Vir, cetate 101. Vlajin Kladanac 53. Visator, vezi Visitor. Vlajuga, izvor 58. Viseitor, vezi Visitor. Vlahokatun, sat 115. Visitor, munte, rtu 36, 37, 119, 150, 156, Vlaolje, sat 49, 52. 164, 165, 169, 172, 173. Vlaov Katun 63. Visok, regiune 13. Vlaovaeka Strana, phdure 57. Visoeka - Nahija 65, 67, 158. Vlaovica, nume de padure In mai multe boca Visoki, regiune 164. Iitti 57. Visoko, regiune 51, 65, 170, 177. Vlase, sat 52, 53, 56. Visuloviét 150, 156. Vlasenica, oras 65. Vistica, comuna 54. Vlasenice, sat 65. Vigegrad 33, 49, 55. Vlasi, sat 13. Vitunj 103, 104. Vlasi KRuriei, c5tun 55. Vticea 14, 60, 171. Vlasi-Sremjane 24, 25. Vticea (Vitaja),sinste 27. Vlagie, rIu 109. V jetrogevica, sat 25, 32. Vlagiei, sat 163. Vlachi Inferiores, vezi Donji Vlasi. Vlasina, 53. Vlachi Superiores, vezi Gornji Vlasi. Vlasina, munte 55. Vlachouich, catun 43. Vlasina, regiune 15. Vlachovich Katun 44. Vlasinac, izvor 58. ad Vlacos, regiune 42, 46; vezi siVlahia. Vlasovo 55. Vlah 64. Vlagac, mica asezare 57.

www.dacoromanica.ro INDICE DE LOCUIZI 22

Vlaglie, parte de hotar - 57. Vogogee - 51, 67, 170. Vlagica - 55. Voihniéi, catun - 30, 48. w aie,munte - 50, 115, 171. Voisilci, ciitun - 22, 23. Vlagié, parte de hotar -55. Voisilovci, cdtun - 31. Vlaié Planina - 51, 170. Vojkovci, sat - 30, 114. Vlagiéi, munti - 58. Vojkoviéi, localitate - 59. Vlagiei, sat - 65, 67. Vojsilci, sat -,117. Vlagka, holdS - 55. Vojsinovié, clitun-44. Vlagka, sat - 47, 52, 58, 171. Volkovija - 176. Vlagkaegma-53. Volujak, munte - 62. Vtagka Cricva, biserica din Cetinje - 38, 52, Vragna - 98. 58. Vragovdol-149. Vlagka Cukara - 57.. Vragovie Katun - 44. Vlagka Draea, tinut - 61, 173. Vraneg - 40. Vlagka Gromila - 50, 170. .Vranegi Vlasi, ditun - 43. Vagka Krugka - 53. Vranegi, deal - 56. Vlagka Livada - 52, 53, 55. Vranj, localitate - 55. Vlagka Megja - 58, 171. Vranja - 137. Vlagka Planina - 34, 53. Vranje, sediul-episcopatului vlahilor - 13, 26,. Vlagka Ruyan - 55. 31, 53, 54, 111, 122, 137, 158, 159. Vlagka Reka - 53. Vranjina, insuld 20, 37, 140. Vlagka Rudina - 6. Vratac - 133. Vlagka guma - 53. Vrba, sat - 57. Vlagka Sanica (Srpska Sanica), sat - 68. Vrbanja - 50. Vlagka Voda, izvor - 68. Vrbas, rlu - 170. Vlagke Buke - 53. Vrbasul superior - 114, 170. Vlagke Ku-53, 57. Vrchbosna (Sarajevo) - 49. Vlagke Livade - 55. Vrh Draguljin, pisc - 61. Vlagke Njive, deal - 53, 55. Vrhbosna - 46. Vlagke Rupe, sat - 60. Vrhlika, cetate - 77, 136. Vleski Biljani, sat - 68. Vrhrika, cetate - 78, 107. Vlagki Brijeg, vezi Lagki Brijeg. Vrm, vezi Verrno. Vlagki Brod - 62. Vrtoee, sat - 68. Vkigki Budelj ( Srpski Budej), sat - 68. Vsyn, vezi Sinj. Vlagki Do - 58, 60. Vueihna Katun - 44. Vlagki Dol, vale - 53. Vlagki Kladanac - 53. Wackarell, vezi Vdcdrel. Vlagki (s. Lagki) Potok, comuna - 55, 58. 1Varnsee - 105. Vlagki Put, drum - 53, 55, 64. Weimar - 11. Vlagki Rid - 53. Wydchezelo, sat - 79. Vlagki Usov, munti - 62. Vlagko Groblje, deal - 68. Zablantia, localitate - 26. Vlagko Groblje, cimitir - 55. Zachlumia (Chlurnska zemlja, Chelmo) - 19 Vlagko Polje - 34. 20. Vlagkovu, deal - 65. Zachumlje - 36. Vlagkovo, localitate - 65. Zadar, vezi Zara. Vleaja, vezi Vticea. Zaglava - 109. Vodnena - 20. Zagarje - 101.

www.dacoromanica.ro 224 INDICE DE LOCURI

Zagreb 66, 69, 72, 86, 115. Zkradyn, vezi Skardin, Scardona. Zahlumia 31. Zlatibor, localitate 38. Zahlumje, vezi He Imo. Zletova 28. Zahum, regiune 64. Zli Potok, sat 55. Zahumlje, provincie 41. Zlocrnha, cAtun 43. Zaklopaca, sat 57. Zokol, castru 77. Zakovo (Sachovo), cAtun 44. Zrmanja, rlu 79, 102, 107, 111, 169. Zara (ladra, Zadar) -- 69, 86, 87, 88, 89, 90, Ztharigrad (Starigrad) 86. 91, 92, 96, 100, 102, 105, 107, 108, 121, Zuonigrad, cetate 71, 97. 127, 142, 144, 149, 166. Zvornik, localitate 55. Zara Vechia 97, 149, 163. Zyn, castru regal, vezi Sinf. Zarvince, sat, cAtun 31, 115. Zasele, sat 14. labijak, localitate 46. Zatrnavska, jupa 25, 32. Zabljan 20. Zborate, sat 68, 177. Zemena 172. Zemonico 97. Ziect 18, 116, 123, 137, 138, 151, 152, 153. Zentina, vezi Cetina. Ziea, rnAnAstire 17, 19, 31, 57, 137, 142. Zeta, Ora 18, 20, 36, 38, 40, 46, 51, 61,Zila, vale 57. 111, 113, 114, 157, 163, 169, 174, 177. Zivul Potok, p1rAu 34. Zetina 126. Zivulja, sat 68. Zidol 56. Zumberak (Sichelsburg ), cetate 104. Ziznevica 14. Zurouiei, cAtun 43, 45. ,

www.dacoromanica.ro opin, leebselt ASEZAR1LE s VLAHILOR eye._los'Tennis eVIlano6aflnqi Nal Serba Baka; DIN JUMATATEA NORDICA A PENINSULEI BALCANICE Paten" Kas1;5ora " " M NO. ivernt; Rowyno 4lhig di C111 6 co NVI RADITALVA aped!) INEVUL MEDIU P d Vakrv ..Ve A Irdetura -1 rk KNsba

Slanqrarl A

I -.L. Karinbag Ostrotura Udbina Eljels) Afrdak emanJa 141 Brguie Brgule erevo Lup thane Kmule , 0 S abkigaakSimpeo EVOSAA2 Jaye . Bukop aBrank Nin Nana (Abu' Wasine "OglagjenoValc Redivoeefil Obrovac iflasge Nye libiarna Zadar Novigrad Magulica Os 7lic Vrtkiie Sarebire Subottra mthil Tztat UrstdiNgtoatta\ Waka iResavlea Vrhka' nVlailado Kragujevac Vlahmja tilaho, Valkovci Isakovo Visoko Buklevovac darb ovac Vagoile Valakons. lahiva Prytid Sutur ...car SARAJEVO 4egrad ordori Afa 109rsule Ramna \\W hiaikal pc, S nj H, awn, MBaiew Katubce a oNlis logarbanopc1 SplitC - MI5 a KiEuntli Faa A Q Banda Studenten Roe p. Litre, Vlasi gigegavd Puligbinoviee &Nor tP Ptmolje .fsi Peng agait.01 R Ar Derpan o".'6) onvum:Abralsierlu:rcGRm IkosAn. Ili 3. Naar Du Alotortet 114 EVIaovalli A Vojsikt L.n ki IIialme TRNOV ICACI MAO Vlasevo a teUevZsavon P011a.6.1 A Raduld \\% Fblrale Petrlai VIziabill 1":°;;Kr Bukurolit 5touvie* 111Babrodol trgai 0 V'aEgjjfl IKrum.% ALVG. Bac Trepla ©TETEVEN ikiwBaa Purienica Boufigoanrite *5Bu ateeva . A f gr Giurcji 3fisp,,A &silky/et Bugarski Katun SurdulWa fen. I A a.g4: Murgai A MESEMBRIA gar;ums 4;\,_. i allahmja MAI stfurgai Clacokl di° M.Yarb:a milaselilase ANIIIALO ®DUDROVN si434....._.. T E esurdul:anhia;8anio fu laniKárnuj Rang 1.401`11'11; wallinLdSaa'k un n6N-Do E Kremenata :1 ea R u®Pcd Irtunioz "^A CDISTINA. w 6. on NAGOILt,1-0 AfEL PI BallovcA MOrago tatict Wase Warm ope' jUPdtliai, Psoderct 4' Vicirel ANO 5inuditharedilane&aniKaahlorria 71flaSlanliora VRANJE 63) asaiel SleatiaAl°142 RILhien AAA atilevci Surduni. lialrorn:dady VlasiiZremlja e Singurel erica Kijeva Bobojevel Vlasnicitt Krbul eV an a a Bukureva thvelL'N elahl Keebilhe l'Vefe"3 A @PRIZREN I 1Mufalovo 'PA AaiDobrodaljarts ma ova it A e sti 10-PA aht A A 0 KOPLJELI Sawa A

Leenda

Menfruneislarei dent/lima

it Menliune neidenlificall.

Toponimicephstralede la vlahi.

HVad sInivechi pe Damire StUNIft,

www.dacoromanica.ro DEPLASARILE VLAHILOR DIN JUMATATEANORDICA A PENINSULEI BALCANICE INEVUL MEDIU

...... lais A #

Legend a

Menfromistorld idenacali.

&Men Pune istorici neidenIScati.

Toponimice pcistrate de la vlahi.

sInivechi pe Dunare

www.dacoromanica.ro CUPRINSILL Pag. Cuvint inainte 5 Transerierea numelor slave de persoane 51 locurl 9 Vlahii din Bulgaria . 11 Viahil din Serbia medievalA 16 Vlahii hrisoavelor s1rbe5ti ...... 16 Intinderea geograficA a vlahilor in Serbia medievalA 31 Vlahii dintre Vidin 5i Morava 33 Vlabii din Muntenegrui Hertegovina ... .. 36 Vlahii din Bosnia medievalS 47 Material din toponimiaj onomastica sirbeascA 52 Vlahil din Croatia 69 Vlahii din valea Cetinei 69 Viahii regali 76 Vlahii din Lika 84 Morlacii din Dalmatia 86 Vlahli din Veglia 92 Vlabii din Istria 95 Vlahii se imprA5tie 5i se slavizeazA 101 Intinderea a5ezAri1or vlahe din Croatia 107 Viata 51formele de organizatie lAuntricA a vlahilor 110 Conditii sociale la vlahi 110 PAstorii vlahi 121 Turmarii vlahi 130 Vlahii ea soldati 135 Biserica v/ahilor 136 Caracterul etnie al vlahilor 139 Numele vlahilor 139 Limba vlahilor . 148 Consideratii istorice 161 Vechimea a5ezArilor vlahe i resfirarea lor 161 Vlahiii albanezii 173 Raporturi interdialectale 174 Bibliogralle 181 Indica de name 185 Indica de locurl 203

1 5 a. 2925

www.dacoromanica.ro Redactor de carte: Liv lu Matron Tehnoredactor: loans Alexandru Corector: Elena Cukaan

Dar lacules12.06.1959 Bun de tipar 30.11.1959. Tiraf 800 ex. Rirtie semivelind 65 9.m.1. Format 16 70 x 100. Coli editoriale 17.4. Coli de tipar 14114+ 2 hdrti. alto. A. 02167 1959. Indiceledeclasificare pentru biblioteci marl : 9 (59) (497 )04 17 Indicele de clasificare pentru biblioteci mici: 9 (R) (497)04/17 Viparul executat sub COM. nr. 2925 la Intrepr. pollaratica nr. 2. Str. Brezolanu nr. 23-25, Bucureetl. R.E.R.

www.dacoromanica.ro ERAT A

Pag. rIndul In loc de : se va citi :

113 11 de jos mgr. ngr. 142 17 de sus parte aparte 161 1 de jos tiirilor larilor c. 2921.