123 Vega ianuarie 2009

nebuloasa Cap de Cal Astroclubul by Alex Conu Bucureşti Vega nr. 123 CUPRINS [email protected] ISSN 1584 - 6563

Foto copertă: Nebuloasa Cap de Cal (Orion) Bogdan Dinicuţu 23 ianuarie 2006 Galeria Camera: Canon EOS 1Ds mkII fără filtru Obiectiv: Canon EF 600 f/4 L Timp de expunere: 6 x 660s Cătălin Timosca, Mona Constantinescu Galeria Diafragma: 5.6 Sensibilitate: ISO 800 Pauleasca, România Galeria Laurenţiu Alimpie, Mátis István

„Marea Unire” din decembrie Mihai Rusie

Redactori Zoltan Deak Conjunctie, Mihaela Şonka Oana Sandu Ca vântul şi ca gândul Oana Sandu Redactor şef

Zoltan Deak Scurtã istorie a teoriei Big Bang Ruxandra Popa

Astroclubul Am adunat 40 de stele Oana Sandu Bucureşti Vega nr. 123 [email protected]

ISSN 1584 - 6563

Luna, Venus şi Jupiter 02.12.2008 Bucureşti Bogdan Dinicuţu Canon 400D Astroclubul 1 Bucureşti conjuncţie Lună, Venus şi Jupiter 01.12.2008, 16:30 UT Catalin Timosca Vega nr. 123 ap. foto: Nikon D40X [email protected] obiectiv: Nikkor, f=50mm, f/2.8 expunere: 5 sec. la 800 ISO ISSN 1584 - 6563

Luna, Venus şi Jupiter 02.12.2008 Bucureşti Mona Constantinescu ap. foto: Canon S5 IS obiectiv: f=7,6mm, f/5 Astroclubul 2 Bucureşti expunere: 2 sec. la 400 ISO Vega nr. 123 [email protected]

ISSN 1584 - 6563

conjuncţie Lună, Venus şi Jupiter 01.12.2008 Cluj-Napoca Mátis István ap. foto: KODAK CX6330

conjuncţie Lună, Venus şi Jupiter 01.12.2008, 15:37 UT comuna Şag (10 km S de Timişoara) Laurenţiu Alimpie ap. foto: Nikon D50 obiectiv: Nikkor, 70-300mm @ 300mm, f/5.6 expunere: 3 sec. la 200 ISO

Astroclubul 3 Bucureşti „Marea Unire” din decembrie Vega nr. 123 Iarna a fost întotdeauna un anotimp al reîn- tre observator (O) şi astrul (B) tregirii, un bun prilej pentru a fi aproape de ocultat, astfel încât B dispare [email protected] cei dragi, fie şi numai pentru a ne mai încălzi pentru un timp din câmpul vi- un pic (la propriu sau la figurat..). Aşa s-a în- zual al lui O; acest timp variază ISSN 1584 - 6563 tâmplat şi acum 90 de ani, când ne-am hotărât în funcţie de viteza cu care A să răspundem cu toţii unei singure “chemări”, traversează aparent bolta şi de aşa s-a întâmplat şi anul acesta, când pe cerul latitudinea la care se găseşte de seară, cu puţin după asfinţit, ne-a fost dat O. Cu alte cuvinte, o ocultaţie să vedem un spectacol rarisim. Spre deosebire este un caz special de conjunc- de bucureşteni, care alături de mai bine de ju- ţie, dar nu în orice conjuncţie mătate din ţară s-au “bucurat” din plin de cea- se poate ajunge la ocultaţie. ţă, câţiva observatori mai norocoşi au reuşit să Înclinaţiile planelor orbitale ale surprindă în imagini spectacolul. astrelor A si B au mare impor- tanţă. La ce mă refer? La conjuncţia iernii, desigur. Chiar dacă nici de data asta vremea nu s-a Mai exact, cum s-a petrecut fe- arătat un aliat al observatorilor amatori, pu- nomenul? ţinele “ferestre” printre nori au fost fructificate În călătoria sa de-a lungul con- cât s-a putut mai bine, în jurul datei de 1 De- stelaţiilor zodiacale, Luna pare cembrie. Între 26 noiembrie şi 6 decembrie, că şi-a reglat pasul de cca. 13 planetele Venus şi Jupiter au etalat un veri- grade pe zi cu suficientă pre- tabil dans pe bolta cerească, fiind separate de cizie încât să treacă exact prin mai puţin de 2 grade la momentul de maximă dreptul planetei Venus, dar apropiere (nu doi centimetri, cum s-a mai spus numai pentru locuitorii din prin mass-media...). Europa de Nord, Groenlan- da, Estul Canadei şi cei care Dar ce s-a întâmplat cu adevărat? Au fost şi au traversat Atlanticul... În alte fenomene ce merită menţionate? Ei bine, timpul ocultaţiei Luna pre- da. Pe lângă cele două planete, în acelaşi câmp zenta o fază crescătoare, fiind vizual a putut fi observată şi Luna, care a fost la numai 4 zile de la faza de protagonista de drept a adevăratului specta- Conjuncţia Venus - Jupiter; Bucureşti; 02.12.2008, 16:15 UT Lună Nouă, iar Venus prezenta o fază col. În afară de conjuncţia dintre aceşti astrii, de 69%, o dimensiune unghiulară de zontul vestic liber între orele 18:30 şi 19:20 cerul ne-a oferit şi o ocultaţie, cel puţin unora 16.6” şi o magnitudine vizuală în jur de -4.2. s-au putut bucura de întregul show. Ceilalţi dintre noi. vor trebui să se mulţumească cu pozele făcu- Zona de pe cer unde a putut fi observat - fe Deoarece Luna se mişcă mult mai repede pe te de cei norocoşi sau să aştepte următoarele nomenul se regăseşte în dreptul constelaţiei cer, numai într-un interval restrâns de timp a conjuncţii şi ocultaţii vizibile de la noi. Sagittarius (Ceainicul), care în momentul re- putut fi observată cum trece printre Venus şi spectiv ocupa zona de SW (azimut 212º), la o Date tehnice poză: Tair 300/4.5, Canon 400D, Jupiter: doar pe 1 Decembrie, în puţinele ore înălţime deasupra orizontului de aprox. 15º EQ5 cu urmărire manuală, expuneri multiple: de după apusul Soarelui. Imaginea alăturată (± 2 grade). 4x1s ISO100 f/5.6 + 4x10s ISO400 f/4.5; de- a fost surprinsă pe data de 2 decembrie, deci cupaj 60% (câmp: 2 grade). fără Lună (se pot vedea şi cei patru sateliţi ga- La cca. 2 grade în continuarea direcţiei date lileeni ai lui Jupiter – dreapta-sus) de Venus şi Lună (spre Vest) veghea gigantul Mihai Rusie sistemului solar - Jupiter, de la 5.8 unităţi as- Ce deosebeşte o conjuncţie de o ocultaţie? tronomice depărtare de Terra (şi 4.8 de Venus), Răspunsul este cât se poate de simplu: o ocul- cu o magnitudine de doar -2 şi o dimensiune taţie este un fenomen oarecum legat de cel de Bibliografie: de 34 arc-secunde. http://www.astroclubul.org/sorin/home/occ_luna-venus_08.html conjuncţie, dar diferit ca manifestare; în tim- http://science.nasa.gov/headlines/y2008/24nov_skyshow.htm Astroclubul pul unei ocultaţii, un astru (A) se interpune în- Cei care s-au aflat în România şi au avut ori- Stellarium (Free Planetarium Software) 4 Bucureşti Vega nr. 123 Conjuncţie [email protected] Poze frumoase în galeria noastră! Un fenomen ISSN 1584 - 6563 surprins în mai multe moduri. Fiecare cu viziu- nea şi posibilităţile sale. Aş vrea să vă arăt puţin ce se află în spatele unei fotografii (cea alăturată), realizată în cca 20 minute şi prelucrată în 2 ore! Am început cu alegerea locului. Doream să am în cadru un element urbanistic de referinţă al oraşului nostru: Televiziunea Română. Implicit un câmp foto foarte larg. De pe trepied, am rea- lizat două serii de imagini. De la 2 sec. la 1/30 sec. prin înjumătăţirea timpului de expunere. Şi de la 1/30 sec. la 15 sec. prin dublarea tim- pului. Diafragma f/5.6, ISO 100 pentru un zgo- mot minimal, obiectivul pus pe infinit. Focala de 5,8mm (pe film echivalent 35mm). Am ales momentele expunerilor în aşa fel încât să evit farurile maşinilor şi am ignorat cu bună ştiinţă existenţa în câmp a cablurilor. Întors acasă, în faţa calculatorului am selectat acele imagini care erau „optime” pentru anumi- te elemente. O fotografie cu autobuz pentru că acesta obtura un reflector puternic şi accentua aspectul citadin al fotografiei finale. Să-i spu- nem imagine de referinţă. Un prin retuş local: personal. Din cauza folosirii unei focale foarte Este destul demult de muncă şi de aceea îi aver- am selectat autobuzul, am inversat selecţia şi scurte câmpul era puternic deformat: clădirea tizez pe cei ce doresc să facă asemenea „sca- am „întunecat” cerul (Levels) făcând simultan Televiziunii Române era înclinată nefiresc de matorii” să folosească numai cópii ale pozelor o corecţie a nuanţelor de culoare. Dintr-o altă mult spre stânga. Funcţia Transform/Distort originale şi să salveze des etapele intermediare imagine am ales partea întunecată a Lunii şi din meniul Edit mi-a permis corectarea acestui ale imaginii/imaginilor prelucrate pentru a evi- din alta partea iluminată. Din a patra poză am lucru. Am insistat în mod evident mai mult pe ta posibilele accidente. Căci se poate întrerupe ales planetele. Aici cuvântul „ales” înseamnă partea dreaptă a pozei ca să nu deformez aspec- curentul sau obţinem un efect/aspect nedorit selecţia elementului respectiv şi transferarea tul Lunii şi al planetelor. A urmat o decupare sau am lucrat din greşeală la o rezoluţie nepo- lui în poza cu autobuzul. Am îmbunătăţit as- (Crop) pentru a obţine forma dreptunghiulară trivită tiparului sau... pectul fiecăruia dintre aceste elemente folosind şi încadrarea necesară. Din păcate nu puteam Am prezentat un fel personal de procesare a funcţia Levels. Le-am suprapus perfect peste finaliza aici căci se vedeau în cadru cablurile imaginii. A fost doar o modalitate să vă dau poziţia lor din imaginea de referinţă. Cea mai reţelelor de televiziune prin cablu şi Internet ce idei. Aşa cum există mai multe moduri de fo- dificilă aliniere a fost la îmbinarea părţii întu- străbăteau aproape pe mijloc toată imaginea. O necate cu cea luminată a Lunii. Au mai existat tografiere a aceluiaşi fenomen, tot aşa există muncă de retuşare cam anostă dar care solici- mai multe moduri de prelucrare a imaginii şi mici retuşuri locale ale cerului, în jurul pla- tă multă atenţie şi este consumatoare de timp. netelor si a Lunii, căci nuanţele acestuia erau depinde de imaginaţia fiecăruia cum va arăta Nu eram prea mulţumit nici de aspectul clădirii fotografia finală. Conjuncţii frumoase! foarte diferite din cauza timpilor de expunere Televiziunii, de aceea am selectat-o şi am „lu- diferiţi din fotografiile originale. minat-o” puţin (Levels), doar atât cât să fie mai Zoltan Deak Dar probleme serioase existau în continuare. vizibilă fără să stric aspectul general nocturn al Ţineau mai mult de estetica fotografiei şi co- pozei. Toate elementele vizate se vedeau bine şi Astroclubul 5 Bucureşti rijarea lor a fost mai mult o chestiune de gust astfel am obţinut în final fotografia dorită. Vega nr. 123 [email protected] Ca vântul şi ca gândul ISSN 1584 - 6563

Constelaţia are mai multe expli- neagră. Zeus a trebuit să intervină lovind le oculare ale evenimentului Tunguska, caţii mitologice. Cea mai frecventă dintre carul cu un fulger. Phaethon a căzut în evidenţiind faptul că urmările căderii lui acestea o identifică cu Phaethon. În mi- râul Eridanos. Phaethon, printre care se numără inun- tologia greacă, Phaethon este fiul zeului daţiile şi o întunecare a Soarelui, sunt Soare, Helios. Versiunea cea mai popu- Unii astronomi au identificat în povestea conforme cu pânza de praf şi tsunamiul lară a acestui mit este dată de Ovidiu în mitologică a lui Phaethon relatarea unui provocate de un astfel de impact. Metamorfoze. Aflăm de aici că Phaethon se lăuda prietenilor săi că tatăl său Evenimentul de la Tun- este zeul Soare. Unul din- guska: a fost o explozie tre prieteni, despre care se puternică ce s-a întâmplat spune că era fiul lui Zeus, lângă râul Podkamennaya a refuzat să-l creadă şi i-a Tunguska, în Rusia, la ora spus că mama sa îl minte. 07:14 în ziua de 30 iunie Astfel că Phaethon s-a dus 1908. Deşi cauza eveni- la Helios, care s-a jurat pe mentului este încă dezbă- râul Styx că îi va da ori- tută, explozia a fost cel ce va cere doar ca să-i de- mai probabil provocată de monstreze că el este tatăl explozia unui meteoroid lui. Phaethon şi-a dorit să mare sau a unui fragment conducă carul de război al de cometă la o altitudine zeului – Soarele – pentru de 5-10 km deasupra Pă- o zi. Deşi Helios a încer- mântului. Explozia a pus cat să-l facă să se răzgân- la pământ 80 de milioane dească, Phaethon a fost de copaci pe o suprafa- de neînduplecat. Pe când ţă de 2150 de km2. S-a Phaethon conducea carul estimat că explozia ar fi de război a pierdut con- provocat un cutremur de trolul asupra lui. La înce- 5 grade pe scara Richter. put a condus prea departe Evenimentul de la Tun- de Pământ astfel că tem- gunska este cel mai mare peraturile au scăzut. Apoi, impact din istoria recentă, s-a apropiat prea mult şi însă numeroase astfel de vegetaţia s-a uscat şi a ars. Accidental, impact cu un asteroid sau cu o bucată de impacte e posibil să fi avut loc în oceane a transformat Africa în deşert, arzându- cometă. Ei compară descrierea unei lumini fără a fi descoperite până la lansarea sa- Astroclubul 6 Bucureşti le pielea etiopienilor până când a devenit orbitoare asociate cu căldura cu mărturii- teliţilor în anii ’60 şi ’70. O altă variantă mitologică ar identifica face potrivită pentru observaţii prin tele- prezintă o mişcare în spaţiu Auriga cu Hephaestus, zeul fierar, care a scop. Caracterul ei dublu a fost descope- foarte asemănătoare cu cea a lui Sirius şi Vega nr. 123 inventat carul de război pentru a se depla- rit cu un spectroscop la Observatorul Lick pare să fie membră a unui grup disparat [email protected] sa mai uşor. De asemenea, o altă variantă în 1899, iar separaţia a fost măsurată di- de stele ce se mişcă în aceeaşi direcţie şi vorbeşte de Auriga ca fiind Myrtilus, cel rect de către J.A. Anderson în decembrie care cuprinde 70 de membri, inclusiv ISSN 1584 - 6563 care conducea carul de război al regelui 1919. Cele două stele se află la o distanţă Alpha Ophiuchi şi Delta Leonis. Steaua Oenomaus din Pisa, fiul lui Hermes. Re- de 115 milioane de km şi se rotesc în jurul are de asemenea un companion optic de gele avea o frumoasă fată, Hippodamia, la centrului comun de masă, într-o perioadă magnitudine 10 ½ , descoperit prima dată care era hotărât să nu renunţe. Astfel, că de 104,022 de zile. de William Hershel în 1783. el provoca orice peţitor la o cursă pe glorie sau moarte. Aceştia fugeau cu Hipodda- prezintă câteva ciudăţenii cu pri- este o stea supergigantă mia, dar, dacă, Oenomaus îi prindea din vire la spectrul său, fapt ce face greu de cu o magnitudine variabilă de 3. Steaua urmă până ajungeau în Corinth, atunci clasificat componentele sale. Steaua are este una dintre cele trei stele care formea- regele îi omora. Cum avea cel mai bun de asemenea un al treilea companion. Nu- ză un grup triunghiular, numit „copiii”. car de război din Grecia, condus de abilul mită Capella H, componenta este o pitică Celelalte două sunt Eta şi Zeta. Epsilon Myrtilus, nimeni nu trecea testul său. roşie slabă de magnitudine 10, situată la este cea mai nordică dintre cele trei şi

12’ de primară, în direcţia SE. La rândul cea mai apropiată de Capella, la 3 grade Mai mulţi peţitori fuseseră ucişi, până ei, Capella H este o dublă. SV. Epsilon este o cunoscută binară cu când Pelops, chipeşul fiu al lui Tantalus eclipsă, una dintre cele mai remarcabile s-a oferit să participe la cursă. Hippoda- Capella este prin urmare un sistem ste- şi misterioase dintre toate variabilele cu mia s-a îndrăgostit de el la prima vedere. lar multiplu, ce conţine cel puţin 4 com- eclipsă cunoscute. Studiile despre acestea Ea l-a rugat pe Myrtilus să-l trădeze pe ponente. Un model la scară ar cuprinde sunt numeroase şi nu au reuşit să ofere o rege astfel încât Pelops să câştige cursa. Capella A şi B ca două globuri de 33 şi descriere exactă nici până acum. Myrtilus era la rândul său îndrăgostit respectiv 18 cm în diametru, aflate la 3 de Hippodamia, astfel că a ascultat-o pe metri depărtare. Componentele lui Capel- Elementele observabile ale sistemului aceasta. Roţile carului în care se afla rege- la H ar avea fiecare 1,8 cm în diametru, sunt însă clare. Cele două stele se învârt le s-au desprins în timpul cursei şi regele 130 de metri depărtare una faţă de alta şi în jurul centrului comun de masă într-o a murit. s-ar situa la 34 de km distanţă de pere- perioadă neobişnuit de lungă de 9883 de Hippodamia a rămas astfel în grija lui chea principală A şi B. zile, adică 27,06 ani. Pe durata unei re- Myrtilus şi a lui Pelops. Acesta din urmă voluţii steaua vizibilă este eclipsată de un l-a aruncat în mare pe Myrtilus, care l-a Beta Aurigae a primit numele de Menkali- companion invizibil, astfel că magnitudi- blestemat pe Pelops înainte să se înece. nan. Are o magnitudine variabilă de 1,90. nea aparentă a lui Epsilon scade de la Hermes a pus imaginea fiului pe cer ca Steaua este o binară cu eclipsă de perioadă 3,0 la 3,8. Faza totală a eclipsei durează amintire. scurtă. Cele două stele de mărime şi stră- un an întreg, pe când fazele parţiale ţin lucire aproape egală se învârt pe orbitele jumătate de an fiecare. Aşadar, o eclipsă Alpha Aurigae poartă numele de Capella lor într-o perioadă de 3,96003 zile. Beta poate fi detectată cu 190 de zile înainte de sau steaua capră, deoarece se crede că ea Aurigae se numără printre primele duble atingerea maximului. Pe durata minimu- o reprezintă pe Amalthea, capra care l-a spectroscopice descoperite, identificată de lui lumina rămâne în general constantă. hrănit pe Zeus. Steaua galben aurie are A. Maury în 1890. Variaţiile de lumină au o magnitudine de 0,06, a şasea stea de fost detectate fotometric de J. Stebbins în Un aspect interesant pe care îl prezintă pe cer ca strălucire. Capella este cea mai 1910. Eclipsele sistemului sunt de mică Epsilon Aurigae ca binară cu eclipsă este apropiată stea de Polul Nord dintre cele amplitudine. Acestea se produc de două eclipsa atmosferică îndelungată care pre- de primă magnitudine. Steaua se află la ori la fiecare mişcare de revoluţie a sis- cede şi urmează eclipsa propriu zisă. Alte 45 ani lumină depărtare. Capella este o temului. Fiecare stea este aproximativ de stele care au acest fenomen sunt VV Ce- Astroclubul 7 Bucureşti binară care se află la o distanţă care nu o 2,6 ori cât diametru Soarelui. phei, şi 31 Cygni. Aspectul cel mai intrigant rămâne însă na- perioare. Acest lucru este pus în evidenţă acest fenomen s-a presupus că straturi- tura companionului care provoacă eclip- de faptul că steaua vizibilă nu dispare ni- le superioare ale stelei care eclipsează ar Vega nr. 123 sele, despre care nu se ştiu prea multe, ciodată în întregime când este eclipsată; fi ionizate de radiaţia care provine dela [email protected] dar despre care se bănuieşte a fi cea mai de abia scade la jumătate din lumina sa steaua F. Dacă într-adevăr corpul care mare stea dintre cele cunoscute. normală. Deşi forma curbei de lumină in- eclipsează este o stea, atunci ea trebuie să ISSN 1584 - 6563 Componenta strălucitoare a sistemului dică o eclipsă totală, spectrul stelei eclip- fie cea mai mare stea cunoscută. Dar se care dă toată lumina vizibilă este o super- sate rămâne vizibil pe durata totalităţii. A pare că acest corp este mai curând un nor gigantă. Diametrul său se pare că este de fost observată o dublare a liniilor, înainte imens de gaz, praf şi particule solide care 180 de ori mai mare înconjoară o stea decât cel al Soarelui. mică, nedetectabi- Viteza orbitală a ste- lă. O altă ipoteză ar lei vizibile este unde- presupune că acest va între 9 şi 10 mile corp este un inel de pe secundă, iar orbi- gaze ionizate care ta este non circulară, înconjoară o stea cu o excentricitate de fierbinte sau un disc 0,33. Componenta aplatizat de gaze, văzut de pe muchie, care eclipsează nu a care trece orizontal fost niciodată obser- peste primară. Aces- vată direct şi nici de- tea sunt câteva din- tectată spectroscopic tre misterele pe care astfel că ar fi rămas Epsilon Aurigae însă complet necunoscută le mai ascunde. dacă nu ar fi tranzi- tat primara străluci- Zeta Aurigae a pri- toare. Steaua ar pu- mit numele de Sa- tea fi o supergigantă datoni. Este o varia- de densitate mică, bilă de magnitudine cu trăsături excepţi- 3,76. Se află la 2,75 onale: poate cea mai grade de Epsilon şi mare, rece şi rarefia- face parte din forma- tă stea cunoscută. Ar ţiunea triunghiulară putea fi de 15 ori mai „copiii”. Şi aceas- mare decât compani- ta este o binară cu onul său şi cu un dia- eclipsă. Ea este for- metru de 2800 de ori mată dintr-o stea mai mare decât cel al mică albastră, foarte caldă şi un compani- Soarelui. Cauzele pentru care nu este vizi- şi după eclipsă, care a fost atribuită unor on gigant. Ambele orbitează în jurul cen- bilă ar putea fi fie pentru că lumina ei sla- jeturi de gaz dintre componente. O trăsă- trului de masă în 972,176 de zile, adică bă se pierde pe lângă lumina puternică a tură nu la fel de uşor de explicat se referă 2,66 ani. companionului, fie pentru că temperatura la faptul că steaua eclipsată îşi diminu- ar fi atât de scăzută încât nu ar emite ra- ează lumina fără să-şi schimbe culoarea. Eta Aurigae are o magnitudine de 3,18 şi diaţii vizibile. Steaua mai prezintă şi alte Corpul care eclipsează pare să se poarte este cea de-a treia stea din triunghi. Apro- trăsături speciale. Ea pare să fie parţial ca un filtru neutru, care absoarbe toate Astroclubul pierea de Zeta Aurigae oferă ocazia de a 8 Bucureşti transparentă, cel puţin în straturile su- lungimile de undă egal. Pentru a explica compara diferenţele de culoare. , magnitudine 2,65, este că stele de acest tip îşi datorează variabi- depărtare de roiul M38. Cele două roiuri adesea numită „steaua de silicon” datori- litatea subită unei interacţiuni cu materia pot fi observate în acelaşi câmp al unui Vega nr. 123 tă predominanţei acestui element în liniile interstelară. Un număr mic de stele care telescop de mică putere. M36 este cel mai [email protected] spectrului. Steaua are, de asemenea, doi fluctuează similar poartă denumirea de mic dintre cele două, dar şi cel mai stră- companioni vizibili pentru telescoapele „stele de tip RW Aurigae”, deşi asemănă- lucitor. Acesta conţine aproximativ 60 de ISSN 1584 - 6563 mai mici. Iota Aurigae are o magnitudine rile pot fi superficiale. Cel mai cunoscut stele cu magnitudini între 9 şi 14 şi este de 2,67 şi se află la 330 de ani lumină. exemplu de astfel de stele este RR Tauri. unul dintre cele mai tinere roiuri galacti- ce. Dacă ar fi la o distanţă de 10 ori mai La 2 grade NE de Beta Tauri se află T Au- Variabila SS Aurigae este o pitică explozi- apropiată de noi, ar concura în splendoa- rigae cunnoscută şi ca Nova Aurigae1892 vă ce face parte din clasa SS Cygni. Stea- re cu Pleiadele. (corect). Nova a fost descoperită pe 23 ia- ua se află la 3 ½ grade NE de Beta Auri- nuarie 1892 de astronomul amator T.A. gae. Steaua prezintă un minim constant M37 este un roi perfect pentru telescoa- Anderson din Edinburg, Scoţia. Nova şi-a pentru ca apoi acesta să fie întrerupt de pe de orice mărime, considerat cel mai pierdut gradual din strălucire în ianua- izbucniri violente asemănătoare novelor la atractiv dintre cele trei roiuri galactice ale rie şi februarie 1892. În martie a scăzut intervale de la 50 la 100 de zile. Perioada constelaţiei Auriga. Este şi primul pe care brusc, pentru ca în aprilie să ajungă la medie este de 55 de zile. Minimul este de l-a observat Messier în 1764. M37 conţine magnitudine 15. În august nova a crescut obicei 15, iar în perioadele de izbucnire cam 150 de stele cu magnitudini până la iar, atingând magnitudinea de 9 ½ , ni- lumina creşte de 60 de ori. Prin urmare, la 12 ½ . Populaţia integrală de stele ar pu- vel la care a rămas 3 ani. Acum a atins o minim steaua nu poate fi observată prin tea ajunge până la 500. Stelele sunt diferi- magnitudine constantă de 15 ½ . telescoape mici, dar, dacă se cunoaşte te faţă de cele din M36. Acestea sunt mult bine poziţia ei, poate fi văzută la maxim. mai bătrâne. RT Aurigae este o variabilă strălucitoare Ca toate stelele de acest tip, SS Aurigae din clasa cefeidelor. A fost descoperită în este o binară foarte apropiată, cu o peri- M38 este un roi întins, situat la 2,3 grade 1905 de către T.H. Astbury, membru al oadă extrem de scurtă de 4h 20’. Compo- NV de M36. Un lucru interesant de obser- BAA. Se localizează uşor, puţin mai jos de nentele sunt sub-pitice. vat la M38 este forma sa. Deşi sunt dispa- jumătatea unei linii trasate de la Epsilon rate, stelele cele mai strălucitoare se con- Geminorum la Theta Aurigae. Perioada de AE Aurigae este o variabilă neobişnuită centrează sub forma inversată a semnului variaţie este desigur cunoscută cu preci- de tip O. În mod normal are magnitudinea Pi. Întregul diametru al roiului este de 20’, zie întrucât vorbim de o cefeidă. Valoarea de 6, dar prezintă variaţii neregulate de iar populaţia de stele se ridică undeva la ei este de 3,728261 zile. Maximul se atin- mică amplitudine. AE Aurigae luminează 100 de componente. ge într-o zi jumătate, iar minimul în două nebulozitatea difuză IC 405. zile şi jumătate. Oana Sandu Steaua lui Andrew este suspectată a fi o RW Aurigae este o variabilă stranie, con- stea din categoria „flare ”. Steaua este siderată un prototip pentru o clasă rară. A o variabilă nedeterminată, descoperită de fost descoperită de Ceraski de la Observa- A.D. Andrews de la Observatorul Armagh torul din Moscova în 1906. Se găseşte la din Irlanda. Steaua se află la un grad nord un grad SV de mijlocul unei linii imagina- şi cumva spre est de . re trase de la Iota Aurigae la Beta Tauri. Schimbările de lumină sunt considerabile Deep sky şi adesea rapide. Steaua poate avea o vari- aţie de o magnitudine în câteva ore. Regi- M36 este unul dintre cele trei roiuri stela- Bibliografie: http://www.ianridpath.com/startales/auriga.htm unea înconjurătoare este densă şi forma- re strălucitoare din porţiunea de Cale Lac- tă din nori obscuri şi, deşi nu există vreo Burnham’s Celestial Handbook Astroclubul tee ce străbate Auriga. Se află la 5 grade 9 Bucureşti nebulozitate vizibilă în apropiere, se crede SV de Theta Aurigae şi la doar 2,3 grade COSMOLOGIE Vega nr. 123 [email protected] SCURTĂ ISTORIE A TEORIEI BIG BANG ISSN 1584 - 6563 Teoria Big Bang reprezintă modelul cos- de structura, istoria şi viitorul Universu- Albert Einstein ale cărui teorii sunt ge- mologic al Universului care până astăzi lui în faţa comunităţii ştiinţifice de la acea neral recunoscute şi aplicate nu a primit este cel mai susţinut model din punct de vreme. Concluziile sale au fost că Universul niciodată Premiul Nobel pentru fizică de- vedere teoretic şi observaţional. Termenul nu are început şi sfârşit, întinzându-se la oarece nu au existat dovezi experimentale de Big Bang este folosit pentru a ilustra infinit. Au urmat două secole de speculaţii în acele vremuri! faptul că Universul suferă un fenomen de şi teorii fără o reală fundamentare privind expansiune de la momentul formării sale apariţia şi structura Universului. Urmând şi până astăzi. În spatele acestei defini- exemplul lui Kant, aceste speculaţii au fost ţii relativ simple se află munca de secole în mare parte filozofice. a celor mai mari fizicieni şi astronomi ai omenirii. În anul 1905, Albert Einstein publică Teoria Relativităţii (Specială şi Generaliza- Să urmărim evoluţia evenimentelor şi te- tă). Această teorie reprezintă piatra de în- foto: expoziţia de sculptură Walk of Ideas, Ger- zelor care au condus la elaborarea teoriei cercare a astrofizicii, ea răspunzând unor mania; credit foto: http://en.wikipedia.org/wiki/ Big Bang şi mai apoi, la consolidarea ei. întrebări foarte importante privind legile Image:Relativity3_Walk_of_Ideas_Berlin Universului în care trăim, dar ridicând În anul 1665, sir Isaac Newton descrie În anii ‘20, fizicianul Werner Heisenberg şi o serie de probleme la care fizicienii şi formulează pentru prima dată Teoria forţa gravitaţională ca fiind atracţia dintre astronomii nu aveau pe atunci nici un două corpuri. Legea Cuantică, pentru care în anul 1932, pri- răspuns. Teoria Relativităţii Generalizate meşte Premiul Nobel. Acest moment a în- Atracţiei Gravitaţionale a arătat lumii că Universul este format a reprezentat o com- semnat o revoluţie în fizica teoretică pen- din materie şi energie fiind caracterizat tru că a oferit lumii o limită a vizibilului ponentă de bază în prin dimensiuni spa- descrierea Universului. pentru Univers: timpul şi spaţiul Planck ţio-temporale. Cu alte – dimensiunile minime spaţio-temporale cuvinte în afara celor până la care putem descrie structura Uni- foto: Sir Isaac Newton; trei dimensiuni spaţi- versului. credit foto: http:// ale cunoscute, apare en.wikipedia.org/wiki/ Image:Isaac_Newton şi o a patra: timpul. În 1929, Edwin Hubble, studiind miste- foto: Albert Einstein; rioasele „nebuloase”, ajunge la concluzia credit foto: http:// că ele sunt de fapt galaxii, asemănătoare Urmare a legilor fizicii elaborate de Isaac en.wikipedia.org/wiki/ Căii Lactee. Hubble realizează că Univer- Newton au apărut o Image:Einstein1921_by_F_ Schmutzer_2 sul este format, probabil, din milioane de seamă de teorii lega- galaxii şi că se întinde pe miliarde de ani te de Univers, Siste- Teoria Relativităţii Speciale ne spune că: lumină. Cea mai importantă descoperire mul Solar etc. În anii “Materia dictează spaţiu-timpului cum a lui Hubble este însă, cea conform căreia 1700, filozoful german să se curbeze, iar spaţiu-timpul dictează galaxiile se îndepărtează una de alta cu Immanuel Kant a ţi- materiei cum să se mişte”; ne mai spune viteze colosale (100 de milioane de mile pe nut o aserţiune legată că viteza luminii este constantă!, că există oră). Această descoperire nu putea duce foto: Immanuel Kant; principiul simultaneităţii şi că spaţiu-tim- decât la o singură concluzie şi anume, 10 Astroclubul credit foto: http://images. pul se poate dilata! la faptul că Universul are un început Bucureşti google.com/imgres?imgur într-un spaţiu foarte mic de la care s-a În anul 1933, astronomul elveţian Fritz În anul 1960, Maarten Schmidt descoperă destins ajungând la dimensiunile de as- Zwicky a fost primul care a arătat că “quasarii” - Quasi Stelar Radio Sources – Vega nr. 123 tăzi şi continuă această expansiune. Era roiurile de galaxii nu pot rămâne legate structuri incredibil de strălucitoare, aflate [email protected]

- „gravitaţional” dacă conţin numai materie în Universul foarte îndepărtat, care emit o vizibilă. El a postulat atunci existenţa cantitate enormă de energie. Caracteristi- ISSN 1584 - 6563 unui anumit tip de cile acestor quasari erau dovezi favorabile materie, numit mate- teoriei Big Bang, în special datorită dis- rie întunecată. Totuşi, tanţei imense la care se aflau, dar şi vi- ideea a fost ignorată tezei lor de recesiune. sau negată – era prea Quasarii au fost repe- revoluţionară pentru foto: quasar aflat la dis- timpul său. Mult mai tanţa de 13 miliarde de târziu materia întune- ani lumină; credit foto: foto: Edwin Hubble; http://www.umonc foto: credit ton.ca/leblanfn/ph1043.html http://space.newscientist. foto: Fritz Zwicky; credit pentru prima dată când se dovedea ob- com/article/dn12007- foto: http://en.wikipedia. new-quasar-is-the-oldest- servaţional că Universul este în mişcare. org/wiki/Fritz_Zwicky yet.html Această descoperire alăturată Teoriei Relativităţii lui Einstein au însemnat în- cată va reveni în atenţia astrofizicienilor. de folosiţi drept “făclii” pentru măsurarea ceputurile cosmologiei ca ştiinţă derivată Numeroasele observaţii efectuate ulterior distanţelor în Universul foarte îndepărtat. a astrofizicii. nu au făcut altceva decât să îi dea drepta- te lui Zwicky. Începând cu anii ‘60 - ‘70, astronomul În anul 1931, pastorul şi fizicianul belgi- Vera Rubin începe să studieze curbele de an, Geoges Lemaître publică pentru prima În anul 1948, fizicianul George Gamow rotaţie ale galaxiilor şi dovedeşte că ma- dată o teorie Big Bang bazată pe descope- elaborează o nouă teorie Big Bang, numită teria vizibilă nu este suficientă pentru a ririle lui Hubble. Această teorie spunea că „Hot Big Bang”. El este de fapt, primul om “ţine” galaxiile laolaltă. Explicaţia pentru Universul era condensat la începuturile de ştiinţă care demonstrează matematic viteza constantă de rotaţie a galaxiilor şi sale într-o masă foarte mică, denumită de faptul că: în urma exploziei primordiale a pentru structura acestora nu poate fi de- Lemaître, „Atomul primordial”. El a imagi- Universului, datorită condiţiilor inimagi- cât prezenţa materiei întunecate, aşa cum nat apoi, explozia acestui „Atom primor- nabile de temperatură, trebuie să existe o prevăzuse Fritz Zwicky în urmă cu 30 de dial” cu o forţă inimaginabilă, ceea ce a „dovadă” a acelei explozii, egal repartiza- ani. Descoperirea ma- condus la împrăştierea întregului său tă în Univers. Această radiaţie remanentă teriei întunecate re- conţinut în toate direcţiile cu aceeaşi vi- trebuia să aibă, conform calculelor lui Ga- prezintă una dintre teză. Acesta a fost naşterea teoriei Big mow, valoarea de 3K. Demonstraţiile lui cele mai mari desco- Bang. În acea vreme A. Einstein credea în reprezentau cel mai important pas către o foto: Vera Rubin; credit Universul static şi a confirmare a teoriei Big Bang. George Ga- foto: http://en.wikipedia. contracarat în mod mow a fost şi primul org/wiki/Vera_Rubin public ideea lui Lema- fizician care a pus ba- ître, ulterior rezultând zele teoriei nucleosin- periri ale secolului 20. Natura materiei în- că acesta din urmă tezei primordiale, adi- tunecate rămâne însă şi astăzi o enigmă. avusese dreptate. că a formării atomilor în Univers. Ruxandra Popa foto: George Lemaître; credit foto: http:// foto: George Gamow; en.wikipedia.org/wiki/ credit foto: http:// (continuarea în numărul viitor) en.wikipedia.org/wiki/ Astroclubul Image:Prelate_Father_Le- 11 Bucureşti maitre_University George_Gamow Vega nr. 123 [email protected] Am adunat 40 de stele ISSN 1584 - 6563 Unele singuratice, altele parte din sisteme multiple. Unele mai calde, altele mai reci. Unele gigante, altele pitice. Unele mai liniştite, altele mai zbuciumate. Dar toate, la un loc, formează un mic univers ce există de 40 de ani.

În 2008, Astroclubul Bucureşti a sărbă- stea din acest univers, fiecare diferită în coperi ce însemna Astroclubul Bucu- torit 40 de ani de la înfiinţare, astfel încât felul ei. Totodată, stele au fost şi activită- reşti cu ani în urmă. Totul a fost com- cu ocazia deja tradiţionalei petreceri de ţile Astroclubului din aceşti ani. pletat printr-o galerie cu imagini care Crăciun, am sărbătorit şi clubul din care prezenta momentele importante ale facem parte. Petrecerea a stat sub semnul Petrecerea s-a pregătit în paralel. Mihaela acestui club: seri de club, construirea stelei. şi Oana au lucrat la broşura aniversară de instrumente, expediţii, observaţii, prin care să ne amintim istoria acestui taberele Lyra, promovarea astronomiei, Cele 40 de stele au simbolizat 40 de ani de club. Ajutate de Zoli şi prin contribuţii- cursul şi vizitele în licee, evenimente as- continuă formare şi conturare a acestui le Ruxandrei Popa, Dnului Dan Vidican, tronomice, publicaţii, adunările generale. mic univers. Dar stele nu au fost numai ale lui Adrian Şonka, Dnului Gh. Vass şi Şi cum Astroclubul este astăzi la fel de anii. Fiecare om în parte a reprezentat o Dnei Erika Suhay, am reuşit să scoatem activ şi plin de entuziasm şi pasiune ca o broşură care acum 40 de ani, am vorbit despre proiec- c u p r i n d e tele clubului pentru 2009 – Anul Interna- contextul în ţional al Astronomiei. care se forma A s t r o c l u b u l În acelaşi timp, Oana şi Ruxandra au pregătit petrecerea de Crăciun, care, în B u c u r e ş t i secret, cuprindea şi sărbătorirea clubului. acum 40 de Membrilor li s-a dezvăluit o dată cu invita- ani, când la ţia doar conceptul petrecerii – Am adunat O b s e r v a t o r 40 de stele, restul rămânând surpriză. îşi desfăşu- ra activitatea Sâmbătă, 20 decembrie, Oana şi Ruxan- Matei Alexes- dra au fost la cumpărături, unde trebuia cu. Am trecut să căutăm totul în formă de stele: steluţe apoi printr-o de brad, lumânări în formă de stea, stelu- cronologie a ţe decorative, faţă de masă cu stele, cozo- asociaţiei şi nac în formă de stea, turtă dulce în formă am evidenţi- de stea. La acestea se adăugau pişcoturile at contribuţia şi şampania. Din cauza comenzilor supli- preşedinţilor. mentare de Crăciun nu speram să avem şi Au urmat in- tort. Am reuşit însă să facem comandă de terviuri cu un tort care trebuia să ilustreze concep- membri AB tul – ceea ce s-a tradus prin 20 minute de Astroclubul 12 Bucureşti pentru a des- explicaţii la cofetărie. Mihaela şi Adrian împachetau broşurile, felicitările şi calendarele. Oana pregătea Vega nr. 123 masa. Am instalat şi videoproiectorul. [email protected]

Pe la 19:00 a început să sosească lumea. ISSN 1584 - 6563 Se adunau cadourile în lada moşului. Am început prin împodobirea bradului de Crăciun. Apoi, ne-am aşezat în sala de curs, unde Zoli ne-a ţinut o prezenta- re PowerPoint despre istoricul asociaţiei. Avem destul de mulţi membri noi cărora aveam să le povestim despre Astroclub, căci, deşi venim la club săptămânal, rare- Tot sâmbătă de dimineaţă, Ruxandra îm- ori realizăm de când există acesta şi câţi părţit cadourile, aruncând cu stele în fie- preună cu Florin printaseră şi legaseră alţii nu au fost ca şi noi, membri ai AB. La care. În timp ce lumea desfăcea cadourile broşurile şi au scos felicitări. În plus, finalul prezentării am împărţit broşurile, şi gusta din bunătăţi, Oana şi Ruxandra Florin ne-a făcut calendare personaliza- felicitările şi calendarele. au adus pe furiş tortul pe care scria te cu sigla AB şi cu imagini astronomice. Astroclubul Bucureşti 40 de ani. Aşadar, Astfel că, sâmbătă seara, când am terminat Apoi, fiecare a trecut pe la Oana şi au am încheiat seara cu o felie de tort, şam- cumpărăturile, totul era conform planului. primit o brioşă cu o lumânare aniversa- panie şi pişcoturi. ră, căci, de ziua clubului, fiecare membru A venit şi ziua de luni când, seara, de la trebuie sărbătorit. Am făcut şi o poză de La multe stele, Astroclubul 19:00, ne adunam la Observator. Oana, grup. (vezi în pagina următoare) Adrian, Mihaela şi Ruxandra au sosit mai Bucureşti! devreme pentru a face toate pregătirile. Oana, în rolul de ren anul acesta, a îm- Oana Sandu

Astroclubul 13 Bucureşti La multi, ani !