Theologia Orthodoxa

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Theologia Orthodoxa THEOLOGIA ORTHODOXA 2/2012 YEAR Volume 57 (LVII) 2012 MONTH DECEMBER ISSUE 2 S T U D I A UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI THEOLOGIA ORTHODOXA 2 EDITORIAL OFFICE: M. Kogălniceanu 1 • 400084 Cluj-Napoca • Tel: 0264.405300 CUPRINS - CONTENTS I. TEOLOGIE BIBLICĂ PAULA BUD, Şabatul – transcendere a cartezianului, mărturie a veşniciei • The Sabbath – a Transcending of the Cartesian, a Testimony of Eternity........................................................ 5 STELIAN PAŞCA-TUŞA, The Psalms – a Model of/for Prayer in Judaism • Psalmii – un model de/pentru rugăciune în iudaism....................................................................................... 15 II. TEOLOGIE ISTORICĂ MARIUS EPPEL, Relaţia consistoriului orădean cu organismele ecleziastice din mitropolia ortodoxă a Transilvaniei • The Relationship of the Consistory from Oradea with the Ecclesiastical Organisms from the Orthodox Metropolitanate in Transylvania ......... 27 III. TEOLOGIE SISTEMATICĂ VALER BEL, Taina Maslului – vindecare spre Împărăţie • The Sacrament of the Holy Unction – Healing Towards the Kingdom................................................................................... 37 MIRCEA GELU BUTA, Christian Bioethics in a Post-Christian World • Bioetica creştină într-o lume post-creştină................................................................................................................... 51 PAVEL CHIRILĂ, MIRCEA GELU BUTA, ANDREEA BĂNDOIU, Argumente teologice împotriva eutanasiei • Theological Arguments Against Euthanasia ............................. 57 ŞTEFAN ILOAIE, Credinţa, fapta şi morala în opera Monahului Nicolae Delarohia • Faith, Deed and Morals in the Work of the Monk Nicolae Delarohia............................... 65 CRISTINEL IOJA, Sensul istoric-eshatologic al culturii şi contrafacerile acestuia în cadrul culturii secularizate • The Historical-Eschatologic Meaning of Culture and its Counterfeits in the Framework of the Secularized Culture ................................................... 77 ANA BACIU, Aspecte misionare în Epistola către Diognet • Missionary Aspects in the Epistle of Diognetus............................................................................................................................. 93 LIVIU JITIANU, Interferenz der Transzendenz und Immanenz. Ein geschichtstheologischer Versuch • Interferenţa transcendenţei cu imanenţa. O încercare istorico-teologică • Interference of Transcendence with Immanence. A Historical-Theological Attempt. ....101 DAVID PESTROIU, Căsătoria şi familia din perspectiva advento-milenistă. Evaluare ortodoxă • Matrimony and Family from the Adventist – Millennarian Perspective. An Orthodox Assessment..................................................................................................................117 CAIUS CUŢARU, Iisus Hristos şi „Dumnezeul necunoscut” sau despre întâlnirea culturilor şi religiilor în Areopagul atenian • Jesus Christ and „The Unknown God” or on The Meeting of Cultures and Religions in the Athenian Areopagus ........................................129 NICOLAE TURCAN, Valorile familiei în context postmetafizic • The Family Values in a Post-Metaphysical Context..........................................................................................................147 DACIAN BUT-CĂPUŞAN, Taina Sf. Maslu – aspecte interconfesionale • The Sacrament of the Holy Unction – Inter-Confessional Aspects ..................................................................157 GHEORGHE IONAŞCU, Inima şi rugăciunea inimii în spiritualitatea răsăriteană, până în secolul V • The Heart and the Prayer of Heart in the Eastern Spirituality, Until the Fifth Century .................................................................................................................................167 IV. TEOLOGIE PRACTICĂ VASILE STANCIU, Tudor Jarda and the Wallachian Liturgy • Tudor Jarda şi liturghia valahă......................................................................................................................................................181 MARCEL GH. MUNTEAN, Tema Fecioarei cu Pruncul – de la icoana bizantină la retablul apusean din perioada Protorenaşterii italiene • The Virgin and Child Theme, from the Byzantine Icon to the Western Altarpiece of Italy from the Pre-Rennaisance Period ......................................................................................................................................................193 ALIN TRIFA, “This Vain World” – the Icon of the Vanity of the Earthly Life • „Lumea aceasta zadarnică” – icoana deşertăciunii vieţii pământeşti...........................................207 LUCIAN FARCAŞIU, Omul – „fiinţă liturgică” sau despre necesitatea recursului culturii la valorile vieţii creştine. Sinergismul cultural-liturgic şi liturgic-cultural • Man – „a Liturgical Being” or about the Necessity of Culture’s Appeal to the Values of the Christian World. The Cultural-Liturgical and the Liturgical-Cultural Synergy.........215 MARIUS GHENESCU, Frumuseţea interioară în lumina bizantină – de la artă la manierism decadent • The Inner Beauty in the Byzantium Light – from Art to Decadent Mannerism.............................................................................................................................................223 V. RECENZII Daniel Lemeni, Tradiţia paternităţii duhovniceşti în spiritualitatea creştină răsăriteană. Un studiu asupra îndrumării spirituale în Antichitatea creştină târzie, Ed. Reîntregirea, Alba-Iulia, 2012, 333 p. (PAUL SILADI)...................................................................................241 Dumitru Popescu, Hristos, Biserică, Misiune. Relevanţa misiunii Bisericii în lumea contemporană, Ed. Arhiepiscopiei Dunării de Jos, Galaţi, 2011, 284 p. (DACIAN BUT-CĂPUŞAN) ..................................................................................................................................244 STUDIA UBB THEOL. ORTH., Vol. 57 (2012), No. 2, pp. 5 - 14 (RECOMMENDED CITATION) I. TEOLOGIE BIBLICĂ ŞABATUL – TRANSCENDERE A CARTEZIANULUI, MĂRTURIE A VEŞNICIEI PAULA BUD* ABSTRACT. The Sabbath – a Transcending of the Cartesian, a Testimony of Eternity. The paper approaches the Sabbath in relation to time and space, in order to prove its complexity and its testimonial dimension for eternity. The first part explores spatial and temporal landmarks of Sabbath practice, in order to demonstrate that this feast is experienced within history. The second part investigates those elements through which the Sabbath transcends cartesian limitations, such as its eternal origin, its theological – spiritual content or its heavenly horizon. While referring mostly to the Jewish tradition, the paper is focusing on the dynamic of the Sabbath understood not only as a chronological unit, but also as a sign, a testimony and an invitation to eternal rest within God. Keywords: Sabbath, Time, Space, Eternity, Rest REZUMAT. Articolul abordează Şabatul în relaţie cu timpul şi spaţiul, pentru a demonstra complexitatea sa şi dimensiunea sa mărturisitoare pentru eternitate. Prima parte explorează reperele spaţiale şi temporale ale practicii Şabatice, pentru a demonstra că această sărbătoare este experimentată în istorie. A doua parte investighează acele elemente prin care Şabatul transcende limitările carteziene, ca de exemplu originea sa eternă, conţinutul său teologic-spiritual sau orizontul său ceresc. Deşi se referă în cea mai mare parte la tradiţia iudaică, articolul se concentrează pe dinamica Şabatului înţeles nu numai ca o unitate cronologică, ci şi ca un semn, o mărturie şi o invitaţie la odihna veşnică în Dumnezeu. Cuvinte cheie: Şabat, Timp, Spaţiu, Veşnicie, Odihnă Când vorbim despre Şabat, îl gândim cu prioritate ca pe un moment sau, mai precis, ca un eveniment cultic, fixat temporal. Echivalăm, astfel, în chip reflex, Şabatul cu ziua a şaptea a săptămânii, o unitate cronologică bine delimitată care, chiar dacă suscită controverse, nu iese din acest tipar al gândirii noastre: Şabatul este o zi. Afirmaţia nu este lipsită de adevăr dar, am spune, este incompletă, fiindcă Şabatul privit ca o realitate complexă, atât din perspectiva tradiţiei iudaice, cât şi din perspectiva teologiei creştine, transcende acest mod de definire. Şi iată de ce: atunci când realizăm această * Asist. Univ. Dr., Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, România, [email protected] PAULA BUD fixare temporală, nu acoperim decât un aspect al realităţii. Şabatul nu trebuie limitat doar la un moment în care se caută/se realizează sfinţirea lui Israel, ci presupune şi o fixare spaţială, locul în care Israel trebuie să celebreze Şabatul1: „Vedeţi că Domnul v-a dat ziua aceasta de odihnă şi de aceea vă dă El în ziua a şasea şi pâine pentru două zile; rămâneţi fiecare în casele voastre şi nimeni să nu iasă de la locul său în ziua a şaptea". Şi s-a odihnit poporul în ziua a şaptea.” (Ieş. 16, 29-30). Şabatul nu înseamnă doar o încetare a activităţii, ci înseamnă odihnă, iar această odihnă este înţeleasă, în primul rând, ca o restaurare a unităţii familiale2, prin prezenţa lui Dumnezeu în mijlocul ei. Astfel, relaţia Şabatului cu cartezianul este în chip evident mărturisită chiar de textul scripturistic. Pe fondul acestui tip de înţelegere, vă propun o analiză a delimitărilor spaţio-temporale proprii Şabatului şi un demers de identificare a acelor elemente prin care Şabatul transcende aceste delimitări, devenind o prezenţă, o mărturie a veşniciei în timp şi o chemare la experierea
Recommended publications
  • Competing Tropes of Eleventh-Century Andalusi Jewish Culture*
    Competing Tropes of Eleventh-Century Andalusi Jewish Culture* Ross Brann Judaism and the Jews, whose very names are determined by ties of memory to a particular place (Judea), embraced the concept of diaspora out of political, religious, and historical necessity. Following the exile of Judean elites to Babylonia in 587 BCE, the idea of diaspora became enmeshed in a complex bundle of remembered and imagined experiences such as destruction and dispossession along with decidedly ahistorical aspirations such as redemption and return.1 Diaspora thus became a critical feature of the dialectic of Jewish history in that it described the current state of the Jews' dispersion and sense of rupture with a past "pristine age" yet reinforced their expectation and hope that it was destined to come to an end with the "ingathering of the exiles." Jews of very different literary, intellectual, and spiritual orientations treated Exile/Diaspora as the central trope of Jewish experience. How was this trope handled in Andalusi-Jewish culture?2 Here, I am concerned * This essay is a revised version of a talk presented at the University of California (Berkeley), the University of Washington (Seattle), King's College (London), Yale University, and Cornell University. 1 "Scattering," "dispersal" [Ezekiel 36:19: "I scattered them among the nations, and they were dispersed through the countries"], and recuperation [Ezekiel 36:24: "I will take you from among the nations and gather you from all the countries, and I will bring you back to your own land"] are already inscribed as tropes in the biblical literature of the first exile after 587 BCE.
    [Show full text]
  • De 500 De Numere, Împreună Cu Cititorii Noştri! Roş Haşana PAG
    De 500 de numere, împreună cu cititorii noştri! Roş Haşana PAG. 5 PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA 5778 ANUL LX = NR. 500-501 (1300-1301) = 1 – 30 SEPTEMBRIE 2017 = 10 ELUL 5777 – 10 TIŞREI 5778 = 32 PAGINI – 3 LEI la Bucureşti 5778 – Shana Tova u’Metuka! „Realitatea Revista Cultului Mulţumim tuturor cititorilor care ne-au transmis evreiască” Mozaic – Realitatea mesaje de felicitare. de-a lungul anilor evreiască, Premierul Benjamin Netanyahu De-a lungul anilor, revista „Realitatea evreiască” a felicitat revista s-a dovedit a fi mai mult decât o simplă publicaţie scurt istoric a unei minorităţi, devenind un mijloc de informare „Realitatea evreiască” prin Actuala revistă „Realitatea evreiască” este care a ţinut pasul cu vremurile şi cu schimbarea continuatoarea „Revistei Cultului Mozaic”, înfiinţată PAG. 3-29 gusturilor cititorilor. medicul Ţvica Berkovits prin demersurile şef-rabinului dr. Moses Rosen, în Iată cum a evoluat şi ce înseamnă azi revista, octombrie 1956. Moses Rosen a convins autorităţi- conform opiniilor unuia dintre cei mai vechi cititori, le vremii, într-un moment politic sensibil – revoluţia dr. LIVIU BERIS, preşedintele A.E.R.V.H. Elie Wiesel, Wilhelm anticomunistă din Ungaria – că revista, care urma să circule peste hotare, va deveni „o vitrină” a comemorat Filderman – – Primul număr al „Realităţii evreieşti” a apărut libertăţilor religioase de care se bucura comunita- în 1995. Dar ea nu s-a ivit din neant, ci a continuat tea evreiască din România. Ceea ce şi sublinia în la Oradea şi la Sighet un mare evreu o revistă care apăruse încă din 1956. editorialul „La început de drum”: „Suntem convinşi român european – Aşa este.
    [Show full text]
  • Bacher Vilmos Emlékelőadások 1989–2013 Bacher Vilmos Hungaria Judaica • 35 Emlékelőadások Studia Hebraica Hungarica • 5 1989–2013
    BACHER VILMOS EMLÉKELŐADÁSOK 1989–2013 BACHER VILMOS HUNGARIA JUDAICA • 35 EMLÉKELŐADÁSOK STUDIA HEBRAICA HUNGARICA • 5 1989–2013 Ünnepi kötet Komoróczy Géza 80. születésnapjára BUDAPEST, 2017 TARTALOM A tanulmányok szövegét gondozta, a kötetet szerkesztette Köszöntő / 7 Bányai Viktória és Komoróczy Szonja Ráhel A Bacher Vilmos Emlékérem és Emlékelőadás alapítása / 9 (MTA TK Kisebbségkutató Intézet Judaisztikai Kutatócsoport) Koltai Kornélia és Biró Tamás Kitüntetettek 1989–2013 / 11 (Eötvös Loránd Tudományegyetem, Assziriológiai és Hebraisztikai Tanszék) Szerkesztői előszó / 12 1989 Telegdi Zsigmond Harmatta János laudációja / 17 © Magyar Hebraisztikai Társaság, 2017 A magyar nyelvtanírás kezdetei és a héber grammatika / 20 © MTA Társadalomtudományi Kutatóközpont Kisebbségkutató Intézet, Judaisztikai Kutatócsoport, 2017 1990 Jacob Katz Komoróczy Géza, Schweitzer József és Michael K. Silber Készült a Magyarországi Zsidó Örökség Közalapítvány laudációja / 41 és az MTA TK Kisebbségkutató Intézet támogatásával. Az orthodox–neológ szétválás a magyar zsidóságban: A szakadás eredete, befolyása és következményei / 46 Könyvterv Környei Anikó Tördelte Szalai Éva 1991 Meir Weiss Címlapon Bacher Vilmos Emlékérem, Gáti Gábor alkotása Komoróczy Géza és Schweitzer József laudációja / 61 Patai József / 64 ISSN 0865-1345 (Hungaria Judaica) 1992 Schweitzer József ISSN 2061-1781 (Studia Hebraica Hungarica) Komoróczy Géza laudációja / 71 ISBN 978-963-12-9141-4 Szefárdok Magyarországon és Erdélyben / 75 5 TARTALOM 1995 Moshe Carmilly-Weinberger KÖSZÖNTŐ Komoróczy Géza és Schweitzer József laudációja / 95 Chorin Áron aradi rabbi: Hagyományőrző és reformer / 102 1996 Vermes Géza Komoróczy Géza laudációja / 161 Aqédat Jichaq: Ábrahám áldozatának magyarázata Komoróczy Géza professor emeritus, az ELTE Assziriológiai és Hebra- a rabbinikus irodalomban és Qumránban / 166 isz tikai Tanszékének és az MTA Judaisztikai Kutatócsoportjának alapító egyetemi tanára és tudományos főmunkatársa, 2017 augusztusában tölti 1999 Joshua Blau be 80.
    [Show full text]
  • Bibliography
    BIBLIOGRAPHY Abdul-Latif Abdul-Karim, Mohammed. “Commentary of Salmon ben Yeruham on Lamentations.” Ph.D. diss., The University of St. Andrews, 1976. Abrahamov, Binyamin. “The Appointed Time of Death (Ajal) according to #Abd al- Jabb¯ar,” Israel Oriental Studies 13 (1993), pp. 8–38. ———, Al-Q¯asimb. Ibr¯ah¯ımon the Proof of God’s Existence. Leiden: E.J. Brill, 1990. ———, Islamic Theology: Traditionalism and Rationalism. Edinburgh University Press, 1998. ———,“The Creation and Duration of Paradise and Hell in Islamic Theology,” Der Islam 79 (2002), pp. 87–102. Adamson, Peter. “Before Essence and Existence: Al-Kindi’s Conception of Being,” Journal of the History of Philosophy 40 (2002), pp. 297–312. ———,Ed. In the Age of al-F¯ar¯ab¯ı:Arabic Philosophy in the Fourth/Tenth Century. London: The Warburg Institute, 2008. Adang, Camilla. Muslim Writers on Judaism and the Hebrew Bible. Leiden: E.J. Brill, 1997. al-Alami, H. Ed. Ghurar al-hikam wa-durar al-kalim. Beirut, 2002. Alobaidi, Joseph. Le commentaire˙ des Psaumes par le Qaraïte Salmon ben Yeruham: Psaumes 1–10. Peter Lang, 1996. ———, The Messiah in Isaiah 53: The Commentaries of Saadia Gaon, Salmon b. Yeru- ham, and Yefet ben Eli on Is 52:13–53:12. Peter Lang, 1998. Altmann, Alexander and S.M. Stern. Isaac Israeli: A Neoplatonic Philosopher of the Early Tenth Century. Oxford University Press, 1958. Anatoli, Jacob. Malmad ha-talmidim. Ed. L. Silbermann. Lyck: Mekize Nirdamim, 1866. Anderson, Gary. “Garments of Skin in Apocryphal Narrative and Biblical Commen- tary.” In Studies in Ancient Midrash. Edited by James Kugel. Cambridge: Harvard University Center for Jewish Studies, 2001, pp.
    [Show full text]
  • Literatures of Medieval Sepharad Man Empire," in Sephardi and Middle Easternlewries: History and Culture in the Modern Era, Ed
    76 D A V I IJ M. II U N J S 40. The language used in what appears to be the first playin Modern Iudezmo Chapter5 is analyzed in D. M. Bunis,"Pyesa di Yaakov Avinu kun sus ijus (Bucharest, 1862): The First Iudezmo Play?" Revue des Etudes[uives 154,nos. 3-4 (1995): 387-428. 41. For various views on this "question:' see D. M. Bunis, "Modernization and the 'Language Question' among the Iudezmo-Speaking Sephardim of the Otto­ Literatures of Medieval Sepharad man Empire," in Sephardi and Middle Easternlewries: History and Culture in the Modern Era, ed. H. E. Goldberg (Bloomington: University of Indiana, 1996), 226-39· 42. Most of Franco's essay is reproduced in D. M. Bunis, The ludezmo Lan­ Jonathan P. Deeter guage (in Hebrew) (Jerusalem: Magnes, and Hebrew University of Jerusalem, 1999),377-81. During the first half of the eleventh century, the Jewish poet and philoso­ pher Solomon Ibn Gabirol (c. 1020-C. 1057) decried the decline of Sephar­ die Jews' knowledge of Hebrew: "Half of them speak Edomese and half of them the language of Qedar that darkens,"! Ibn Gabirol meant that Jews had neglected Hebrew and knew only the other languages of the Iberian Peninsula: Hispano-Romance, the language of Christians (descendants of the biblical Esau, whose nickname was Edom [Genesis 25:30]), and Arabic, the language of Muslims (descendants of Ishmael, father of Qedar [Gene­ sis 25:13]). Like Muslims and Christians in al-Andalus (Islamic Spain), Jews spoke mainly Arabic and a form of Hispano-Romance.' When Ibn Gabirol identified Arabic as the language of Muslims and Romance as the language of Christians, he was probably referring to the communities in which each language originated, since Muslims, Christians, and Jews all spoke Arabic and Romance in eleventh-century al-Andalus.
    [Show full text]