De 500 de numere, împreună cu cititorii noştri! Roş Haşana PAG. 5 PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA 5778 ANUL LX = NR. 500-501 (1300-1301) = 1 – 30 SEPTEMBRIE 2017 = 10 ELUL 5777 – 10 TIŞREI 5778 = 32 PAGINI – 3 LEI la Bucureşti 5778 – Shana Tova u’Metuka!

„Realitatea Revista Cultului Mulţumim tuturor cititorilor care ne-au transmis evreiască” Mozaic – Realitatea mesaje de felicitare. de-a lungul anilor evreiască, Premierul Benjamin Netanyahu De-a lungul anilor, revista „Realitatea evreiască” a felicitat revista s-a dovedit a fi mai mult decât o simplă publicaţie scurt istoric a unei minorităţi, devenind un mijloc de informare „Realitatea evreiască” prin Actuala revistă „Realitatea evreiască” este care a ţinut pasul cu vremurile şi cu schimbarea continuatoarea „Revistei Cultului Mozaic”, înfiinţată PAG. 3-29 gusturilor cititorilor. medicul Ţvica Berkovits prin demersurile şef-rabinului dr. Moses Rosen, în Iată cum a evoluat şi ce înseamnă azi revista, octombrie 1956. Moses Rosen a convins autorităţi- conform opiniilor unuia dintre cei mai vechi cititori, le vremii, într-un moment politic sensibil – revoluţia dr. LIVIU BERIS, preşedintele A.E.R.V.H. Elie Wiesel, Wilhelm anticomunistă din Ungaria – că revista, care urma să circule peste hotare, va deveni „o vitrină” a comemorat Filderman – – Primul număr al „Realităţii evreieşti” a apărut libertăţilor religioase de care se bucura comunita- în 1995. Dar ea nu s-a ivit din neant, ci a continuat tea evreiască din România. Ceea ce şi sublinia în la Oradea şi la Sighet un mare evreu o revistă care apăruse încă din 1956. editorialul „La început de drum”: „Suntem convinşi român european – Aşa este. Acum nu aniversăm numai 500 de că această publicaţie va servi în egală măsură numere ale R.E., ci 61 de ani de apariţie neîntre- intereselor comunităţii evreieşti şi ţării, interese PAG. 6-7 ruptă a unei gazete editate de F.C.E.R. şi se cuvine strâns legate”. La adăpostul „cultului”, revista a de- să subliniem rolul deosebit de important pe care venit ghid pentru cei interesaţi de istoria, literatura, „Revista Cultului Mozaic” l-a avut în viaţa evreilor filozofia iudaică, a facilitat pătrunderea de informaţii din România, şi nu numai din România. 300 de ani de viaţă despre viaţa evreiască internaţională în ţară, des- PAG. 3, 25, 26, 27 Apariţia acesteia, aprobată de guvernul român pre viaţa evreiască din România în lume. Din 1956 evreiască la Arad în octombrie 1956 (la 8 ani după proclamarea până în 1994, când a murit, şef-rabinul Rosen a fost republicii), vorbeşte de la sine despre eforturile ce directorul şi colaboratorul ei permanent. au trebuit depuse în acest sens. Au urmat dificultăţi Primul ei prim-redactor (1956-1960) a fost pro- Din activităţile legate până şi de aprobarea unui titlu. O primă fesorul Ezra Fleischer, ebraist remarcabil, poet, propunere – Menora – a fost respinsă pentru că filolog, istoric literar, arestat şi întemniţat pentru de cercetare era „simbolul naţional al statului Israel”, o alta – activitate sionistă, în IULIA DELEANU ale C.S.I.E.R. Sinai –a picat şi ea anii în care mişca- pentru că amintea ALEXANDRU MARINESCU BORIS MEHR (Continuare în pag. 20) rea a fost interzisă de PAG. 17 PAG. 4, 27 de războiul pentru (Continuare în pag. 20) 2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 500-501 (1300-1301) - 1 – 30 Septembrie 2017

lunii Protest faţă de negarea rolului Interviul septembrie şi responsabilităţii autorităţilor „Viaţa evreiască române în Pogromul de la Iaşi Având în vedere înmulţirea articolelor care încearcă să disculpe autorităţile ro- mâne, armata şi jandarmeria de atrocităţile comise în timpul Pogromului de la Iaşi din România continuă din 1941, F.C.E.R. şi A.E.R.V.H. au transmis presei din România un comunicat în cu rezultate excepţionale” care sunt lămurite aceste probleme. Redăm integral textul acestui comunicat: Participări la evenimente de amploa- – Iar despre aniversarea celor 300 de Constatăm cu îngrijorare că, în ulti- vinovaţi de cele întâmplate sunt şi civili, re; pregătiri ale altora; coordonarea reu- ani de existenţă a comunităţii evreieşti ma vreme, s-a înregistrat o intensificare simpli locuitori ai oraşului, care au indicat niunilor de Comitet Director al F.C.E.R.; arădene? deosebită a acţiunilor de negare a Holo­ patrulelor casele în care locuiau evreii. întâlniri la Guvern; vizite la CIR-uri, în – O contribuţie deosebită la succesul caustului din România. Precum se vede, o „noutate” din 1959 Pornind de la o „noutate” veche de 58 prilejuieşte o zarvă negaţionistă care, fără comunităţi, obşti, localităţi fără evrei evenimentului l-au avut prezenţa evre- 1 – iată un tur de forţă, reconfirmat de ilor originari din Arad stabiliţi în străină- de ani, transmisă de o agenţie de presă , vreo verificare prealabilă, este difuzată preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, tate precum şi reuniunea de la Primărie privind acordul Guvernului Germaniei de şi oferă prilejul unor manifestări de ură şi prin acest interviu acordat chiar în şi simpozionul de la Centrul de Studii Vest de a plăti compensaţii victimelor Po- precum cele apărute, negru pe alb, sub gromului de la Iaşi din vara anului 1941, semnătura lui Gellu Dorian în „România dimineaţa-n care revenea la Bucureşti Iudaice al Universităţii „Vasile Goldiş”. 2 din celălalt capăt al ţării. De asemenea, a fost apreciată lansarea unele site-uri neolegionare au ajuns şi la literară”: „falsul pogrom de la Iaşi, clarifi- – Prezenţa evreiască la Festivalul noului număr al revistei „Studia Iudaica concluzia vinii exclusiv germane pentru cat abia acum prin recunoaşterea Germa- „ProEtnica”? Aradensis”. Îl felicit pe preşedintele C.E. pogrom. Şi, de aici, solicitarea efectuării niei, a implicării directe şi 100% în acest – Remarcată şi remarcabilă. Au fost Arad, ing. Ionel Schlesinger, pentru reu- de urgenţă a unor cercetări în arhivele eveniment” sau „falsul asasinat al celor germane pentru a demonstra teoriile. 128 de evrei de la Jilava” (autorul făcând aplaudate formaţia de dansuri israeli- şită. Periplul transilvan a însemnat multe 3 ene a comunităţii orădene, Bucharest ore de drum, obositoare, dar satisfacţiile Preluate rapid de ziarul „Cotidianul” , referire la victimele evreieşti, asasinate în Klezmer Band din Bucureşti, corul au prevalat: viaţa evreiască în România aceste ştiri şi teorii au ajuns să se regă- Pădurea Jilava, în timpul Pogromului de la comunităţii braşovene. La spectacolul continuă cu rezultate excepţionale. sească şi într-o revistă de ţinută cum este Bucureşti, din 21-23 ianuarie 1941, n.n.) „România literară”, în articolul purtând Iată de ce, odată cu protestul nostru trupei TES, jucat între orele 22,30-1 – Un gând pentru mirii noştri bucu- 4 noaptea, n-aveai unde s-arunci un ac. reşteni? semnătura lui Gellu Dorian , în numărul faţă de lansarea fără verificări prealabile A fost aflux de public la simpozionul – Mazal Tov deputatului F.C.E.R., 35-36, din 11 august 2017. a unor asemenea „noutăţi”, adresăm un despre profeţii monoteişti, pe care Silviu Vexler, şi cunoscutei actriţe a TES, Cercetările efectuate în arhivele ger- apel organelor de drept pentru aplicarea l-am moderat. Prim-rabinul Rafael Geni Brenda, la căsătoria lor civilă, unde mane de dr. Ottmar Traşcă au fost publi- legilor în vigoare privind interzicerea ne- Shaffer, pr. Oliviu Botoi, consilier arhi- am participat. cate încă din anul 2007, în lucrarea „Al gării Holocaustului. III-lea Reich şi Holocaustul din România, Dr. AUREL VAINER episcopal ortodox, pr. Tarciziu Hristofor – Dezbateri şi decizii la reuniunile de 5 Şerban, conf. univ. dr. la Facultatea Comitet Director? 1940-1944” . În volumul masiv, în care preşedintele F.C.E.R. de Teologie Romano-Catolică din Bu- – S-a discutat, în prima reuniune, documentele sunt prezentate în original, LIVIU BERIS cureşti, au fost pe aceeaşi lungime de solicitarea de redactare a unui proces- în limba germană, şi în traducere în limba preşedintele AERVH undă în ce priveşte actualitatea valorilor verbal privind sumele alocate F.C.E.R. română, există şi informaţii referitoare la 1. Jewish Telegraphic Agency, 23.08.1959 morale desprinse din Decalog, din căr- de Fundaţia „Caritatea” pentru 2017. A Pogromul de la Iaşi, din iunie 1941. Din 2. http://www.art-emis.ro/analize/4318-guver- ţile profeţilor. Bine primită şi lansarea fost evaluat simpozionul „Filderman”, ele rezultă clar că la pogrom au participat nul-germaniei-si-pogromul-de-la-iasi-din1941. de carte prezentată de criticul literar CSIER a prezentat o informare bine şi militari germani. Precizăm, participarea html Daniel Cristea Enache şi de mine, documentată despre vandalizările de este confirmată. Organizarea şi executa- 3. http://www.cotidianul.ro/guvernul-germa- „Peştele cu aripi” de Răsvan Popes- cimitire evreieşti în perioada comunistă rea tuturor acţiunilor care au dus la moar- niei-si-pogromul-de-la-iasi-din-1941-304771/ cu, vicepreşedinte al CNA, prieten al şi s-a implicat cu succes în organizarea tea a mii de oameni, doar pentru motivul 4. Dorian, Gellu, „Cum credeţi că trebuie comunităţii. expoziţiilor despre Pogromul din Iaşi. că s-au născut din părinţi evrei, au apar- marcat Centenarul Marii Uniri? (II)”, în România – Pregătiri pentru Festivalul Interna- S-au aprobat: urgentarea lucrărilor de ţinut, din păcate, autorităţilor româneşti, literară, nr.35-36, 11.08.2017 ţional „Mihail Sebastian”? reabilitare a Sinagogilor din Alba Iulia, civile şi militare, din acea vreme: Poliţia 5. Traşcă, Ottmar şi Denis Deletant, editori, Al – Împreună cu directorul adjunct al Oradea, Hârlău; împuternicirea celor municipiului Iaşi, Jandarmeria judeţului III-lea Reich şi Holocaustul din România, 1940- Departamentului Cultură, Artă, Media, care vor accesa fonduri norvegiene Iaşi, Garnizoana Iaşi, câteva regimente, 1944, editura Institutul Naţional pentru Studierea Robert Schorr, am discutat la faţa locului pentru restaurarea Templului Cerea- precum şi Siguranţa din oraş. Totodată, Holocaustului din România „Elie Wiesel”, 2007. cu primarul Brăilei, Marian Dragomir, şi liştilor din Bacău; continuarea parte- colaboratorii săi. Vor fi prezenţe israeli- neriatului F.C.E.R.-B.B.R.; reabilitarea ene de marcă: actorul şi scriitorul Carol Sinagogii din Constanţa. La întrunirea Klaus Iohannis, preşedintele Feldman, cântăreaţa de muzică idiş de la CIR-Borsec s-a decis: continua- Monica Wardimon. Va veni din Chişinău rea procesului de modernizare a CIR- României, a decorat JOINT-ul o trupă a Teatrului „Mihai Eminescu”. urilor; înfiinţarea unei formaţii de dan- „Steaua fără nume” va fi jucată de actori suri israeliene; evacuarea Service-ului ai Teatrului de Comedie bucureştean. auto din Şos. Giurgiului; colaborarea şi pe Shelly Hugler Livne Dan Grigore va interpreta muzică îndră- cu Romaqua Group Borsec pentru pro- Conform unui comunicat de pe site- Externe al Statului Israel, fostă şef adjunct gită de Sebastian. ducerea de apă minerală caşer. S-au ul Preşedinţiei României, preşedintele al Misiunii Israelului la Bucureşti. – Impresii de la Ziua Europeană a aprobat: difuzarea Calendarului de Klaus Iohannis a semnat joi, 24 august De asemenea, la împlinirea unui secol Culturii Iudaice? perete 5778 al F.C.E.R. cu tema „Con- a.c., decretele de decorare a diplomatului de activitate în ţara noastră, pentru con- – Premierele de la Bucureşti: Corul tribuţia evreilor în Primul Război Mon- israelian Shelly Hugler Livne şi a organi- tribuţia deosebit de importantă avută la Templului Coral într-o manifestare artis- dial”; solicitări ale Cancelariei Rabinice zaţiei American Jewish Joint Distribution promovarea imaginii României în lume, tică laică; cantorul Emanuel Pusztai în pentru sărbătorile de toamnă 5778; Committee (JDC). pentru dezvoltarea legăturii între cultele ipostază de pianist. Am aflat că Primăria modificări de regulamente la DASM; Astfel, în semn de înaltă apreciere din România şi promovarea dialogului orădeană a organizat un program speci- decernarea de medalii „Prieten al Co- pentru contribuţia personală la susţine- interreligios, precum şi pentru susţinerea al, pentru care îi mulţumesc primarului munităţilor Evreieşti” membrilor Comi- rea şi promovarea relaţiilor bilaterale şi a relaţiilor dintre România şi Statul Israel, Ilie Bologan. siei „Wiesel”. S-au stabilit coordonate schimburilor cultura- preşedintele Klaus – Momente speciale din suita come- privind politica resurselor umane şi de le dintre România şi Iohannis a conferit morativă „Elie Wiesel”? salarizare pentru F.C.E.R. şi comunităţi. Statul Israel, precum Ordinul „Meritul Cul- – Mai întâi, mulţumesc organizaţiei În cea de-a treia reuniune s-au adoptat: şi pentru implicarea în tural” în grad de Co- Limmud, comunităţilor din Sighet şi Ora- consolidarea programelor de utilizare dezvoltarea unor pro- mandor, Categoria F – dea, oficialităţilor partenere ale F.C.E.R. a alocaţiilor de la Fundaţia „Caritatea” grame dedicate luptei „Promovarea culturii”, şi Joint-România, personalităţilor par- pentru 2017; intensificarea lucrărilor împotriva violenţei în organizaţiei American ticipante, preşedintelui C.E. Oradea, pentru înfiinţarea Complexului „Cultura familie, şeful statului Jewish Joint Distribu- român a conferit Or- tion Committee (JDC). ing. Felix Koppelmann, organizator al Nouă“. A fost reanalizat contractul cu Shelly Hugler Livne Israel Sabag Şabaton-ului la Sinagoga Ortodoxă Teatrul de Stat timişorean pentru Sina- dinul Naţional „Pentru Decorările au fost orădeană reinaugurată. I-am reţinut alo- goga Fabric. S-au adus mulţumiri prim- Merit” în grad de Ofiţer făcute la propunerea cuţiunea, am aplaudat Corul şi Formaţia rabinului Rafael Shaffer, preşedintelui diplomatului israelian Shelly Hugler Livne, ministrului Afacerilor Externe, Teodor de klezmeri „Hakeşet”. M-a emoţionat C.E. Oradea, ing. Felix Koppelmann, director adjunct al Departamentului Eu- Meleşcanu, mai precizează sursa citată. consacrarea în funcţie a prim-rabinului rabinului Ginsberg, inspectorilor CAPI ropa de Sud-Est din Ministerul Afacerilor (A.M.) Shaffer. Impresionante – lectura colec- pentru aportul la identificarea terenuri- tivă din opera lui Wiesel la Primăria din lor fără morminte în cimitire din nordul Sighet, unde am citit un fragment din Transilvaniei. S-au luat la cunoştinţă La Adunarea Generală din septembrie, „Noaptea”, revederea sinagogii, discur- informări despre: reuniunea anuală a surile unor oaspeţi din Israel şi din SUA, diplomaţiei române; organizarea Zilei B’nai B’rith România al preşedintelui AERVH, dr. Liviu Beris, Europene a Culturii Iudaice; pregătirea marşul comemorativ, cu mulţi tineri şi expoziţiei „Sinagogi din România”. S-au copii în costume populare româneşti. aprobat: răspunsurile la chestionarul a acordat o serie de distincţii Salutar – proiectul de la adunarea finală, solicitat de Convenţia-cadru pentru La Adunarea Generală a Forumului Vlad, preşedintele Academiei Române, unde am luat şi eu cuvântul: organizarea protecţia minorităţilor naţionale; proiec- BB România, din 27 septembrie a.c., au consilierul prezidenţial Sergiu Nistor şi dr. anuală a marşului, similar cu cel de la te de îmbunătăţire a activităţii în plan fost acordate o serie de distincţii prie- Ţvica Herman Berkovits, consulul onorific Auschwitz. Mulţumesc preşedintelui turistic la Templul Coral. tenilor Forumului. Astfel, au primit titlul al României în Israel. Acesta din urmă a C.E. Sighet, David Lieberman, pentru IULIA DELEANU de ”Membru de Onoare al B’nai B’rith primit şi medalia de onoare ”Prieten al Co- implicare. (Continuare în pag. 29) România” E.S. Tamar Samash, ambasa- munităţilor Evreieşti din România”. Vom dorul Statului Israel în România, dr. Ionel reveni cu detalii în numărul viitor. (E.G.) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 500-501 (1300-1301) - 1 – 30 Septembrie 2017 3 Elie Wiesel, comemorat la Oradea şi la Sighet Cu câţiva ani înainte de a muri, scriitorul şi militantul pentru finanţe, a vorbit despre rădăcinile româ- drepturile omului Elie Wiesel, laureat al premiului Nobel pentru neşti ale familiei mamei lui, subliniind că Pace, şi-a exprimat dorinţa, înaintea unor prieteni, ca în şapte membri ai familiei, inclusiv un bunic, oraşul său natal Sighet să aibă loc un „Marş al vieţii”. Un au murit în Holocaust. A venit la sinagoga „Marş al vieţii” care să ia locul marşului spre moarte al reînnoită din Oradea cu convingerea că miilor de evrei din Maramureş din iunie 1944, care s-au viaţa evreiască va continua. Simte că fru- îndreptat spre gară, unde au fost urcaţi în vagoane de moasele cântece interpretate la această ———— F.C.E.R.-C.M. ———— vite, transportaţi şi ucişi, în mare majoritate, la Auschwitz. Havdala ajung la ceruri iar străbunicii lui, Un simplu „La mulţi ani!” sau „Ad Pe 10 septembrie 2017, datorită unei imense strângeri aflaţi acolo, zâmbesc.Danny Atar, preşe- Mea Veesrim!” adresat acum, la apariţia de forţe, dorinţa marelui scriitor a fost realizată, din păcate dintele Fondului Naţional Evreiesc, s-a numărului 500 al publicaţiei „Realitatea postum. Iniţiativa a aparţinut organizaţiei Limmud (Israel), referit şi el la rădăcinile sale româneşti şi Evreiască”, ar vădi un formalism care Comunităţii Evreilor din Sighet şi Primăriei municipiului, în a mulţumit conducătorilor Limmud, Chaim îmi displace. Pe de altă parte, spaţiul parteneriat cu International March of the Living şi March of Chesler şi Matthew Bronfman, pentru acordat cu parcimonie de revistă celor the Living Ungaria, la care s-au alăturat Federaţia Comunităţilor eforturile depuse pentru a organiza acest ce dorim să felicităm redacţia nu mă Evreieşti din România, Claims Conference şi Fundaţia ”Caritatea”. eveniment. Suntem puternici deoarece lasă să intru în istoria acestui periodic. ne sprijinim pe credinţa noastră, a spus Aşadar, voi sublinia doar că „Revista ªabaton Aviad Hacohen – Necesitatea menţinerii la rândul său Chaim Chesler, care a scos Cultului Mozaic”, apărută în 1956, şi ur- speranţei pentru pace în Israel. în evidenţă necesitatea menţinerii credin- maşa acesteia, „Realitatea Evreiască”, la Oradea Ziua de sâmbătă, 9 septembrie a.c., a ţei şi unităţii poporului evreu. În aceste ieşită prima oară de sub tipar în 1995, fost marcată de mai multe momente im- condiţii, întâlnirea reprezintă un moment au fost mult mai viabile şi mai puterni- Prin organizarea unui Şabaton, Comu- portante. Astfel, a fost prezentată activita- important. Legătura între evreii din Di- ce decât alte mijloace de informare de nitatea Evreilor din Oradea a fost prima tea Comisiei Wiesel, iar mai mulţi prieteni aspora şi din Israel se face prin Limmud mare tiraj, pentru că au reuşit să răs- gazdă primitoare a prietenilor lui Elie Wie- ai lui Elie Wiesel şi-au evocat memoriile. şi de aceea această organizaţie sprijină pundă unor nevoi religioase, culturale şi sel, care au venit din toate colţurile lumii Greg Schneider, din partea Claims astfel de evenimente. El a ţinut să men- sociale, ceea i-a permis revistei editate Conference, moderatorul discuţiilor des- ţioneze importanţa anului 2017, când se de F.C.E.R.-C.M. să supravieţuiască pre Comisia Wiesel, a subliniat că trei împlinesc 120 de ani de la primul Congres unor perioade tulburi şi unei schimbări probleme sunt importante: contextul în sionist, 100 de ani de la declaraţia Balfour majore de sistem social-politic. care s-a născut Comisia, conţinutul şi şi 50 de ani de la unificarea Ierusalimului. „Realitatea Evreiască” şi-a păstrat rezultatele. Dr. Aurel Vainer a subliniat Prof. Greg Schneider, vicepreşedintele cititorii evrei pentru că a ştiut să expri- necesitatea şi importanţa pentru evreii din executiv al Claims Conference, a spus me preocupările, durerile şi bucuriile România a creării Comisiei Wiesel, care a că simte că s-a întors acasă. Bunicii lui acestora, să informeze despre religia scos la lumină Holocaustul din România, au trăit la 100 km de Oradea, le-a vizitat şi cultura noastră, dar şi despre felul în respectiv tragedia evreilor deportaţi de mormintele şi a spus kadiş pentru ei. care evreii au contribuit la dezvoltarea statul român în Transnistria, trecută sub Şapte dintre copiii bunicilor săi au murit societăţii româneşti, în general. Din tăcere până în 1990, istoria şi activitatea în Holocaust. G.Schneider a vorbit apoi acest ultim motiv a izbutit să iasă din ca- Comisiei, rezultatele ei, măsurile propuse despre eforturile Claims Conference de drul mai restrâns al comunităţii evreieşti să aducă, prin participarea la acest marş, de Comisie şi aplicate apoi de Guvernul a-i sprijini pe supravieţuitorii Holocaus- şi a cucerit un important număr de cititori un omagiu memoriei acestui mare om. României, servind ca instrumente în com- tului. Matthew Bronfman, preşedintele din rândul altor minorităţi naţionale din Personalităţi importante, lideri ai organi- baterea antisemitismului. Misha Harish, Limmud, a făcut un scurt istoric al orga- România, dar şi al majorităţii române. zaţiilor evreieşti din Israel, SUA, Canada, preşedintele AMIR, a subliniat că acest nizaţiei, subliniind că s-a apropiat de Elie Pentru vitalitatea sa, pentru preocu- Germania, scriitori şi publicişti din cercul Raport scoate în evidenţă unicitatea Ho- Wiesel prin intermediul scrierilor lui, ceea parea de a fi în pas cu timpul său şi cu de prieteni ai lui Wiesel, oameni politici locaustului din România, faptul că ceea ce ce l-a determinat să organizeze ”Marşul dorinţele cititorilor săi, pentru curajul de israelieni, dr. Ţvica Herman Berkovits, s-a întâmplat acolo a fost urmarea decizi- vieţii”. a se implica în bătăliile cu mentalităţile consulul onorific al României în Israel, ilor româneşti. Vorbitorul a menţionat şi obtuze, antisemite şi negaţioniste, felicit Marele Rabin Menachem Hacohen, şef- rolul istoricului Jean Ancel în dezvăluirea „Asistãm la o istorie vie, revista şi tot colectivul acesteia şi le rabinul Ungariei dr. Robert Frölich,rabinul şi prezentarea în Israel a deportărilor în la un miracol” doresc şi ne doresc nouă, cititorilor, să Yitzhak Greenberg (SUA), alături de Transnistria, fapt pe care Yad Vashem l-a ne ofere în continuare pagini la fel de invitaţii din ţara noastră – preşedintele recunoscut foarte târziu. Aceasta a fost constatarea preşedin- interesante şi inspirate, cu punctualitatea F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, secretarul Trei dintre apropiaţii lui Elie Wiesel – telui F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, la vederea recunoscută. Mulţumiri speciale redacto- general al F.C.E.R., Eduard Kupferberg, dr. Joel Rappel, care se ocupă de Arhiva sinagogii pline de credincioşi. „Ne-am rului-şef Alexandru Marinescu şi recunoş- Liviu Beris, preşedintele AERVH, Adrian Wiesel, Steven Katz, autorul celui mai întâlnit în amintirea lui Elie Wiesel, dar şi tinţă profundă redactorilor-şefi care l-au Cioflâncă, directorul Centrului pentru Stu- bun studiu despre scriitor, şi Marele Rabin a unuia dintre părinţii fondatori ai Israe- precedat: Dorel Dorian şi Aurel Storin. diul Istoriei Evreilor din România, Israel Menachem Hacohen – au vorbit despre lului, David Ben Gurion, un mare sionist. Ad Mea Veesrim! Trebuie să credem în miracole, căci Sabag, directorul Joint România, Serbia şi omul Elie Wiesel. Evocând, în context, Dr. AUREL VAINER Bosnia-Herţegovina, prim-rabinul Rafael „Marşul vieţii” care urma să se desfăşoare istoria evreilor este plină de ele”, a spus preşedintele F.C.E.R.- C.M. Shaffer, prim-cantorul Iosif Adler. la Sighet, dr. Ţvica Herman Berkovits a el. Printre aceste miracole, vorbitorul a Minha vineri seara, 8 septembrie, Am făcut cunoştinţă cu revista „Rea- Şaharitul sâmbătă dimineaţa, Maariv-Avrit litatea Evreiască” cu mult înainte de a-i şi Havdala s-au desfăşurat în sinagoga cunoaşte pe redactorii acestei publicaţii, ortodoxă renovată din curtea comunităţii şi aşa se întâmplă în majoritatea caselor orădene, în prezenţa unui mare număr evreieşti de azi, din România. Iar acest de rabini, atât de la noi, cât şi din rândul fapt dovedeşte că revista a avut o bună invitaţilor. La aceeaşi sinagogă au avut loc penetrare în rândurile cititorilor, şi-a atins şi ceremonia de învestire ca prim-rabin a şi îşi atinge scopul principal pentru care lui Rafael Shaffer, precum şi programul a fost creată: de a-i informa pe membrii prezentat de corul „Gyuri Villan” al co- comunităţii evreieşti din România des- munităţii şi de formaţia Hakeshet Klezmer pre principalele evenimente culturale şi Band din Oradea. religioase, sărbători şi datini, indiferent Preşedintele C.E. Oradea, Felix Kop- dacă ele se întâmplă la Bucureşti sau pelmann, a explicat că a vrut să ofere în celelalte comunităţi mozaice din ţară. invitaţilor care se pregăteau să meargă O altă calitate majoră pe care o are la Sighet un Oneg Şabat şi un Şabat revista editată de F.C.E.R.-C.M. este autentice, să arate cum este primită de că ea a reuşit să pătrundă în casele către membrii comunităţii Regina Şabat, şi la locurile de muncă ale unor cititori respectându-se toate tradiţiile. A putut să din afara comunităţii noastre, înlesnind facă acest lucru mai ales datorită faptului astfel cunoaşterea reciprocă şi, implicit, că acum comunitatea are la dispoziţie Si- legat evenimentul de istoria părinţilor lui, amintit sinagoga reînnoită cu ajutorul unor combaterea unor idei preconcepute sau nagoga ortodoxă complet renovată care, care au fost deportaţi din Sighet, presu- fonduri provenite din diferite surse, pre- mentalităţi greşite despre evrei. în scurt timp, va fi reinaugurată oficial. punând că mama lui, pe atunci femeie cum şi această întâlnire la care participă Privind revista de pe poziţia de mem- Preşedintele comunităţii orădene a ţinut tânără, s-ar fi aflat chiar în garnitura în evrei din toate colţurile lumii. Israelul este, bru al conducerii Federaţiei, pot spune să sublinieze că în Oradea antisemitismul care se afla şi Elie Wiesel. de asemenea, un miracol şi o speranţă, că „Realitatea Evreiască” este un sprijin este istorie. ca şi Diaspora, aflată în strânsă legătură deosebit de util în strădaniile noastre Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, „Suntem puternici deoarece cu statul evreu. Preşedintele F.C.E.R. a de a arăta că astăzi evreii sunt prezenţi le-a mulţumit celor prezenţi că au venit ne bazãm pe credinþa noastrã” apreciat eforturile depuse de comunitatea în viaţa socială şi politică, în educaţie la acest eveniment, pe care l-a definit din Oradea, în frunte cu preşedintele ei, şi cultură, aducându-şi contribuţia la ca un moment mare pentru comunitatea În continuare, în sinagoga plină de Felix Koppelmann, şi le-a mulţumit repre- dezvoltarea ţării. din Oradea şi pentru România. În timpul enoriaşi şi invitaţi, printre care reprezen- zentanţilor cultelor pentru participarea la Pentru că reuşeşte să realizeze toa- cinei festive, o parte dintre oaspeţi au ţinut tanţi ai autorităţilor centrale şi locale, ai tu- acest moment solemn. te acestea, pentru felul în care a câştigat scurte alocuţiuni: Rabinul Y. Greenberg turor cultelor, cadre universitare, oameni Aharon Tamir, vicepreşedintele orga- încrederea şi aprecierea cititorilor, ceea – Raportul lui Elie Wiesel cu Dumnezeu; de cultură, reprezentanţi ai altor minorităţi, nizaţiei International March of the Living, a ce i-a şi permis să ajungă la numărul E. Rubinstein, vicepreşedintele Curţii s-a desfăşurat o Havdala festivă, condusă subliniat necesitatea predării istoriei Holo­ 500, un număr al recunoaşterii calităţii Supreme din Israel şi fost negociator cu de Marele Rabin Menachem Hacohen. O caustului pentru evrei şi neevrei pentru oricărei gazete, le adresez felicitări zi- ţările arabe – Rolul evreilor români în serie de personalităţi au ţinut să-şi expri- a înţelege Holocaustul şi cum au reuşit ariştilor „Realităţii Evreieşti”, care conti- mişcarea sionistă; gen.Efraim Lapid – Trei me bucuria că se află aici, în România, evreii să treacă de la Holocaust la viaţă. nuă astfel bogata tradiţie a jurnalismului momente importante din istoria Israelului; şi că vor participa la ”Marşul vieţii”. Este de asemenea un mijloc de a combate evreiesc în România! Ilana Haydeman – Cum ar trebui să fie Yair Lapid, deputat în Knesset, şeful EVA GALAMBOS 4 OVIDIU BĂNESCU pag. predat Holocaustul pentru tineri; prof. partidului Yesh Atid şi fost ministru de (Continuare în pag. 25) vicepreşedinte F.C.E.R.-C.M. 4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 500-501 (1300-1301) - 1 – 30 Septembrie 2017 300 de ani de viaţă evreiască la Arad

Timp de trei zile, pe 12,13 şi 14 septembrie, numărul de Preşedintele C.E. Arad, Ionel Schlesinger, vorbind la Adunarea Solemnă evrei din Arad s-a dublat, datorită celor peste 100 de evrei foşti arădeni care azi trăiesc în toate colţurile lumii şi care s-au întors în oraşul lor de baştină pentru a participa la sărbătorirea celor 300 de ani de viaţă comunitară evreiască la Arad. În primăvara anului 1717, aşa cum arată documentele, pag. La ceas aniversar, se pot comandantul fortăreţei Arad a permis stabilirea în oraş a două 3 găsi multe lucruri de spus familii de evrei, punându-se astfel piatra de temelie a viitoarei pentru a preţui o publicaţie comunităţi care în 1945, după terminarea războiului, număra care, ajungând la numărul 500, a de- 12.000 de persoane. Desigur, istoria ei nu a fost simplă, până monstrat dincolo de orice îndoială că la jumătatea secolului al XIX-lea evreii au avut numeroase e bine scrisă, că şi-a făcut un ţel din interdicţii dar s-au şi dezvoltat, datorită unor spirite libere, inova- obiectivitate, că îşi respectă în egală toare, cum a fost rabinul Aron Chorin, care a introdus reforme în măsură propriul nume şi cititorii. practicarea vieţii de cult, preluate apoi în Transilvania, Ungaria, Şi „Realitatea Evreiască”, la fel ca Austria şi Germania. După compromisul din 1867, când a luat orice altă gazetă care are o atare tradi- naştere Imperiul austro-ungar iar evreii au primit drepturi cetă- ţie, are toate aceste calităţi. Dar are una ţeneşti egale, ei au contribuit major la dezvoltarea economică, în plus, care mie mi se pare a fi esenţi- socială, spirituală şi culturală a Aradului. Aceste urme mai există ală, în general, în cazul unei publicaţii a şi astăzi, chiar dacă autorii lor au trecut demult în nefiinţă. Ca fie în Israel, fie în Occident, astfel că, încetul cu încetul, co- unei minorităţi, în special în cazul unui peste tot în România, perioada celui de-al Doilea Război Mon- munitatea din Arad s-a redus la o mână de oameni, puţini dar periodic al comunităţii evreieşti. dial, legile antievreieşti şi măsurile luate împotriva evreilor au entuziaşti. Preşedintele comunităţii, ing. Ionel Schlesinger, Această „perlă a coroanei” pe care afectat şi comunitatea arădeană dar, cu ajutorul lui W. Filderman vrea să demonstreze, şi a şi reuşit, că, în pofida numărului a câştigat-o „Realitatea evreiască”, şi şi al şef-rabinului Şafran, au scăpat de deportarea la Belzec. mic, se poate menţine vie flacăra iudaismului în Arad, dovadă pe care o poartă cu justificată mândrie, Proclamarea Statului Israel, precum şi instaurarea guver- fiind şi recentele evenimente aniversare care s-au desfăşurat este că ea contribuie substanţial la nului comunist în România au dat un impuls emigrării evreilor în oraş. consolidarea identităţii iudaice. Spaţiile largi acordate tradiţiilor evreieşti, mo- Aniversarea – rodul ca exemplu pe rabinul Aron Chorin, pe I. asemenea bucuria că se află aici şi că dului în care se desfăşoară sărbătorile Hirschl, care a construit primul teatru, sau sărbătorim 300 de ani de istorie împreună. mozaice, vieţii comunităţilor evreieşti din unei colaborãri multilaterale familia Neumann. Evreii au fost medici, El a trecut în revistă cele mai importante ţară, readucerii în lumina reflectoarelor antreprenori, arhitecţi, ingineri, profesori date ale istoriei comunităţii. Aradul este un a unor personalităţi de valoare naţională Reuşita evenimentelor a fost asigu- şi au fost şi sunt cetăţeni loiali ai oraşului oraş unic şi am transmis acest sentiment şi mondială fac din revista al cărei editor rată de colaborarea a numeroşi factori şi ţării. Vorbitorul a promis că ceea ce s-a şi copiilor şi nepoţilor noştri, a spus în este F.C.E.R.-C.M. un element de con- – Primăria şi Consiliul Judeţean Arad, creat în 300 de ani va supravieţui şi în încheiere vorbitorul care i-a mulţumit lui solidare a identităţii iudaice. Identitate F.C.E.R., Joint. Momentul central a fost continuare. Florentina Horga, prefectul Ionel Schlesinger pentru că a organizat pe care apoi o prezintă tuturor celor care adunarea solemnă de la Primărie, unde judeţului, a apreciat contribuţia comuni- acest eveniment. parcurg paginile revistei (fapt meritoriu au participat peste 200 de persoane, tăţii evreieşti în cei 300 de ani care s-au că apare în 3000 de exemplare), evrei, dintre care mulţi neevrei, prieteni ai co- scurs şi i-a felicitat pe Ionel Schlesinger La cimitirul evreiesc de la ªiria români sau de alte naţionalităţi, dar şi munităţii. Au fost de faţă reprezentanţi ai şi pe membrii comunităţii pentru tot ce au unor cititori din străinătate, cărora li se autorităţilor centrale şi locale, ambasa- realizat. PS Timotei Seviciu, arhiepiscop „Drumul vinului”, un punct din progra- adresează cu precădere varianta elec- dorul Statului Israel, E.S Tamar Samash, de Arad, a scos în evidenţă importanţa mul aniversar, i-a dus pe participanţi în tronică a revistei. preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, acestei zile, a statorniciei comunităţii şi podgoria Aradului şi în locul pe care mulţi Pentru toate acestea, mulţumiri şi secretarul general al F.C.E.R., Eduard a subliniat bunele relaţii dintre felicitări redacţiei revistei şi „Ad Mea Kupferberg, directorul Joint România, evrei şi creştini la Arad. Aceste Veesrim”! Israel Sabag, rabinul A. Ehrenfeld şi relaţii au fost fericite chiar şi în EDUARD KUPFERBERG prim-rabinul F.C.E.R., Rafael Shaffer, timpuri grele, a remarcat dom- secretar general al F.C.E.R.-C.M. reprezentanţi ai cultelor, ai minorităţilor, nia-sa. arădeni din ţară şi din străinătate. E.S. Tamar Samash, amba- Numărul 500 al „Realităţii Evreieşti” În cuvântul de deschidere, preşedin- sadorul Statului Israel, a atras coincide cu o sărbătoare extrem de im- tele C.E. Arad, ing. Ionel Schlesinger, a atenţia asupra necesităţii de portantă: Anul Nou, Roş Haşana. Nici nu făcut un scurt istoric al comunităţii. El a a vorbi despre Holocaust în se putea mai bine căci, în calitatea sa de arătat că până în 2001, în Israel se orga- condiţiile în care antisemitis- mesager către public al vieţii evreieşti, niza periodic întâlnirea arădenilor. Acum a mul, xenofobia şi rasismul sunt această revistă este Şofarul Federaţiei preluat el iniţiativa pentru ca originarii din răspândite în toată lumea. Nu Comunităţilor Evreieşti din România. Arad să-şi amintească de anii petrecuţi vom fi indiferenţi în faţa acestor Vechiul instrument muzical religios în România. Au venit, cu acest prilej, nu fenomene, a spus vorbitoarea, evreiesc, prin sunetele sale specifice, numai foştii arădeni, ci şi cei care şi-au care a apreciat comunitatea simbolizează anual şi o trezire spiritu- descoperit rădăcinile arădene, ca de evreilor şi autorităţile române în La Cimitirul evreiesc de la Şiria ală. La fel, „Realitatea Evreiască”, prin pildă descendenţii primelor două familii combaterea antisemitismului şi redactorii săi activi şi energici, este un stabilite în oraş sau cei ai baronului Neu- negaţionismului. Cu toate greutăţile prin arădeni şi l-au reamintit de-a lungul tim- ferment spiritual al comunităţilor din Ro- mann, familia care şi-a pus amprenta pe care au trecut, evreii au supravieţuit şi au pului – Căsoaia. Aproape toţi am făcut pe mânia. Nu este casă evreiască în care dezvoltarea industrială a oraşului. Ionel dus o viaţă bogată. Chiar dacă, numeric, vremuri excursii la Căsoaia, situată între să nu se regăsească această revistă şi Schlesinger le-a mulţumit tuturor celor în Arad comunitatea evreiască nu mai dealuri şi păduri, cu o singură cabană şi o nici un prieten al comunităţii care să nu fi prezenţi, ambasadoarei Statului Israel şi este ce a fost, trebuie să transmitem me- piscină, în care probabil nimeni nu a făcut citit, măcar de câteva ori în viaţă, revista fraţilor creştini. moria trecutului, a afirmat Tamar Samash. baie, deoarece apa era rece. Astăzi, aici alb-albastră şi, mai recent, colorată. După ce l-a felicitat pe Io- este o tabără de copii şi tineret, pe cale de Presa evreiască este, încă dintru nel Schlesinger, dr. Aurel Va- a se dezvolta. Spre surpriza noastră, am începuturile activităţii JDC în România, iner a arătat că evreii care au fost primiţi cu pâine şi sare de un grup de un partener real şi constant. Din pagi- trăit în istorie şi fac istoria, aici copii şi de primar. Dar înainte de a ajunge nile a ceea ce a fost odinioară „Revista au dat din nou dovadă că teza acolo, ne-am oprit la cimitirul evreiesc de Cultului Mozaic”, şi apoi, „Realitatea este adevărată. Trăim acum la Şiria. Din 1940, când evreii din comune Evreiască” putem constitui o adevărată o istorie nouă, a subliniat au fost obligaţi să se strămute în oraşe, arhivă de articole şi imagini. Surprindem vorbitorul şi a dat ca exemplu aici nu mai trăieşte niciun evreu, dar exis- proiecte sociale, evenimente, nume de evenimentele la care a parti- tă un cimitir cu 34 de morminte. Îngrijirea persoane care nu mai sunt printre noi, cipat cu câteva zile în urmă, lui a fost preluată de Primărie. La sosire, putem reconstitui întregul nostru traiect omagiul adus memoriei lui Elie am fost primiţi de primarul comunei, ing. în această ţară. De multe ori, în îndepăr- Wiesel în oraşul său de baş- Valentin Bot, de profesorul de istorie tate locuri din ţară, reporterii „Realităţii tină, Sighet. Au fost momente Marcel Priescu şi de o formaţie muzicală Evreieşti” au surprins însemnătatea de mare dramatism, cu partici- a comunei. Atât primarul, cât şi Marcel unor gesturi, au consemnat cuvinte care pare masivă a neevreilor. Noi, Priescu, au povestit despre istoria famili- rămân întipărite în istorie. Deşi există evreii, suntem recunoscători ilor evreieşti, ai căror membri au creat o o latură efemeră a presei, arhiva „Re- Cantorul Ş. Barzilai la Arad tuturor celor care ne-au aju- adevărată industrie în Şiria – se producea alităţii Evreieşti” înseamnă şi o istorie tat, drept care s-a conferit un coniac şi butoaie pentru a-l transporta, consemnată lună de lună, cu articole Evreii au trecut printr-o istorie zbuciu- nou titlu de „Drept între Popoare” unui se făcea comerţ şi s-au dezvoltat diferite profunde şi valoroase, care compun mată dar au răzbit, a arătat Călin Bibarţ, cetăţean din Oradea, descendent al unei meserii. Primarul a considerat că cimitirul un material documentar incomparabil. viceprimarul de Arad, care a subliniat familii care a salvat evrei. Ing. Tiberiu evreiesc este o parte a moştenirii culturale Nu o dată am fost prezent în paginile contribuţia evreilor în dezvoltarea Aradu- Roth, preşedintele Asociaţiei Sioniste din a comunei, de aceea merită să fie îngrijit. acestei reviste. lui. El a mulţumit comunităţii evreilor şi a România, a felicitat comunitatea din Arad Comuna păstrează legături foarte bune Îi mulţumesc redactorului-şef Ale- declarat că aşteaptă cu braţele deschise şi a evocat personalitatea rabinului Aron cu comunitatea evreiască din Arad. Ionel xandru Marinescu şi întregii echipe pen- revenirea lor la Arad. Chorin care, prin neologie, a adus un spirit Schlesinger, dr. Aurel Vainer şi E.S. Tamar tru munca excelentă pe care o depun revoluţionar cultului. Tamás Lányi, preşe- Samash au mulţumit autorităţilor locale şi le doresc, acum în prag de an nou, Aradul mai trãieºte dintele Comunităţii Evreilor din Slovacia, pentru grija manifestată faţă de cimitir. Ad Meah ve Esrim, până la 120 de ani! din ceea ce au creat evreii şi-a manifestat bucuria că la 70 de ani La sfârşit, rabinii Ehrenfeld şi Shaffer au Cu respect şi prietenie, după Holocaust s-au adunat aici aşa de rostit kadiş şi au cântat El Male Rahamim. ISRAEL SABAG Încă şi azi Aradul se hrăneşte din mulţi evrei ca să sărbătorească jubileul „Drumul vinului” s-a încheiat, firesc, director JDC pentru România, ce a construit comunitatea evreiască, a de 300 de ani al comunităţii. cu o degustare şi o masă la o cramă Serbia, Bosnia şi 6 remarcat în cuvântul său Justin Cionca, Ing. Thomas Gordon, arădean care EVA GALAMBOS Muntenegru pag. preşedintele Consiliului Judeţean, dând trăieşte în Israel, şi-a manifestat de (Continuare în pag. 27) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 500-501 (1300-1301) - 1 – 30 Septembrie 2017 5 IUDAICA ROŞ HAŞANA 5778 LA BUCUREŞTI Sucot, sărbătoarea bucuriei noastre lui Adam şi a Evei, totuşi, Suntem obişnuiţi să denumim sărbă- cetluieşte soarta fiecărui om, precum şi cea de-a şasea zi a Facerii toarea de Sucot „vremea bucuriei noas- a fiecărei vietăţi de pe pământ, urmează Lumii este considerată ca tre”. Sau, datorită obligaţiei de a şedea bucuria speranţei, a salvării. Este intere- fiind ziua de început a lumii şapte zile în suca, o numim „sărbătoarea santă legătura între aceste sărbători. La (…), pentru că abia prin colibelor”, „sărbătoarea corturilor” sau ieşirea din Iom Kipur, seara, după înche- crearea omului întreaga „sărbătoarea cuştilor”. Termenul Hag ierea postului, evreul tradiţionalist caută lume a fost desăvârşită”. HaSucot (Sărbătoarea de Sucot) este să justifice ruga lui de iertare a păcatelor În tradiţie iudaică, de tradus cu expresia „sărbătoarea cule- şi promisiunea corijării viitoare. Pe ce Ziua Judecăţii, moment sului, 15-21Tişrei”. Acestor denumiri le cale? Îndeplinind o miţva, un comanda- de adevăr prin bilanţ şi putem adăuga pe aceea de „sărbătoarea ment din Tora, iar această miţva este prognoză, preşedintele păcii”, precum şi ideea eliberării sociale construirea unei suca. Deci, construirea F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, a poporului lui Israel, după cum Pesah unei suca începe la ieşirea din Iom Kipur. a trecut în revistă prin- simbolizează eliberarea sa naţională, Bucuria sărbătorii de Sucot, menţionată cipalele preocupări ale iar Şavuot eliberarea sa spirituală. Deci, în Tora, creşte de la o zi la alta în cursul Federaţiei: grija pentru cei Sucot este una dintre cele trei sărbători sărbătorii. Excepţia este în ultima zi de bătrâni, singuri, suferinzi; menţionate în Tora, care includeau obli- Sucot, Hoşana Raba, ziua Marii Mântu- combaterea antisemitis- gaţia pelerinajului evreiesc la Templul de iri. În seara de ajun a acestei zile este mului, a negaţionismului; la Ierusalim. repetat studiul cărţii Dvarim / Deuterono- acţiunea concertată de Sărbătoarea de Sucot începe în cea mul, ultima Carte a Torei. În această zi reabilitare a sinagogilor. de-a cincisprezecea zi a lunii ebraice reapare speranţa pecetluirii unui an bun Vorbitorul a enumerat şi Tişrei şi durează şapte zile. În aceste în Cartea Vieţii, de data aceasta pentru câteva proiecte: înfiinţarea zile este obligaţia şederii în suca. Atât păcătoşi. Dar nimeni nu ştie cine este om Complexului educaţional sărbătoarea, cât şi obligaţia şederii în drept, om obişnuit sau păcătos: de aceea „Cultura Nouă”, pregătirea suca sunt menţionate în Cartea biblică toţi se roagă pentru o pecetluire bună, expoziţiei „Sinagogi din Vaicra / Leviticul XXII, 34. După aceste în cadrul rugăciunii de dimineaţă. Este România” la Patriarhia Ro- şapte zile urmează ziua a opta, adăugată cea mai tristă şi mai îngrijorătoare clipă Prezenţa la Templul Coral din Capitală, mână, a simpozionului de- sărbătorii, dar care este o sărbătoare a anului, care este urmată însă de ziua cu ocazia Roş Haşana 5778, alături de dicat liceenilor antifascişti de la „Cultura”. separată, Şemini Aţeret, ziua a opta, a celei mai mari bucurii spirituale, Bucuria lideri ai F.C.E.R., CEB, BBR, membri ai Preşedintele BBR, ing. José Iaco- marii adunări. În Israel, ea este şi Simhat Torei. Este şi bucuria speranţei că fiecare comunităţii evreieşti, a reprezentanţilor bescu, a făcut o retrospectivă a anului Tora, ziua Bucuriei Torei, ziua în care se a primit o pecetluire bună. Preşedinţiei, Guvernului, Parlamentului, 5777 aducând în prim-plan consolidarea încheie un ciclu şi începe alt ciclu anual Sucot este şi sărbătoarea culesului mediului de afaceri şi a celui academic, parteneriatului F.C.E.R.-BBR, importan- al studiului Torei, pentru că studiul Torei fructelor, a roadelor toamnei. Acest fapt înalţi ierarhi, diplomaţi a confirmat din nou ţa acordată celor două organizaţii de nu încetează niciodată, este ca un cerc ne aminteşte că sărbătoarea a apărut prestigiul de care se bucură comunitatea mass-media. José Iacobescu a mai spus fără margini, ca un măr perfect sferic, iar în cadrul unei culturi agricole. Nu numai noastră în societatea românească şi impor- că la cea de-a IV-a ediţie a manifestării Lumina Torei străluceşte tot timpul, fără poporul lui Israel, ci şi toate popoarele tanţa acordată dialogului interconfesional „Podurile Toleranţei” calitatea a fost mai încetare. În afara Israelului, aceasta este aveau sărbători ale culesului, însoţite de liderii Cultului Mozaic. Faptul a fost importantă decât cantitatea. Şi preşedin- o sărbătoare separată, o zi suplimentară. de serbări şi de bucurie, toamna. Deci, subliniat şi de preşedintele C.E.B., ing. tele BBR a subliniat preocuparea pentru Sucot include o zi de sărbătoare, prima sărbătoarea bucuriei odată cu cea a Paul Schwartz, care a citit una dintre nu- combaterea manifestărilor antisemite, zi (în afara Israelului două zile), celelalte culesului. meroasele felicitări primite la C.E.B.: urările neonaziste în ţară şi în lume şi a mulţumit zile fiind considerate Hol HaMoed, zile Sucot este importantă şi ca sărbătoa- unei studente creştine din Ploieşti pentru public Victoriei Demayo, conducerii şi de semi-sărbătoare. re a păcii. Suca este numită Sucat Şa- toţi prietenii ei, „fără deosebire de religie”. membrilor organizaţiei. Faptul că sărbătoarea de Sucot în- lom, respectiv Cortul Păcii. Pacea este Semnificaţia universală a sărbătorii Prim-rabinul Rafael Shaffer a accen- cepe la cinci zile după Iom Kipur are o speranţa poporului lui Israel. Acesta este a fost sintetizată de secretarul general tuat caracterul fast al sărbătorii: nu numai semnificaţie specială. După ziua ispăşirii, şi aspectul universal, general-uman al al F.C.E.R., Eduard Kupferberg, director IULIA DELEANU a postului, cea mai profundă dintre cele LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI al Cancelariei Rabinice: „Deşi Creaţia a zece zile înfricoşătoare, în care se pe- început cu şase zile înainte de apariţia (Continuare în pag.19) (Continuare în pag. 24) Iom Kipur – ziua ispăşirii? Sărbătoarea de Iom Kipur este de mult cunoscută regretul şi decizia fermă de a nu-l repeta. Dacă a fost loc în loc. Asemeni lui, ne îndeletnicim şi noi în ziua de vorbitorilor de limba română sub numele „Ziua Ispăşirii”. cineva păgubit sau lezat, păcatul nu va fi iertat decât prin după Iom Kipur să clădim o Suca, acea colibă în care, Dar ce legătură are Iom Kipur cu ispăşirea? În DEX am despăgubirea şi împăcarea cu cel care a avut de suferit. dacă vremea ne va permite, vom locui timp de opt zile. găsit că „a ispăşi” înseamnă a-şi răscumpăra o vină, Teşuva avem datoria să facem în fiecare zi şi, oricând Nu avem apărare mai bună de păcate decât îndelet- a plăti prin suferinţă o greşeală, a-şi primi pedeapsa. o facem, Atotputernicul ne iartă păcatele. Totuşi, păcatul nicirea cu fapte bune. E drept, omul se simte mai uşurat după ce şi-a primit lasă urme. În prima zi a lunii Elul, Moşe a obţinut iertarea, Prim-rabin Rafael Shaffer pedeapsa, dar cine doreşte să fie pedepsit? Chiar dacă dar consecinţele, lipsa Tablelor Legii, au rămas. s-a întâmplat cumva să fi păcătuit, vom face tot ce ne Doar în ziua de Iom Kipur Tablele Legii au fost stă în putinţă pentru a evita pedeapsa. primite, ştergându-se astfel urmările păcatului. Singura legătură dintre Iom Kipur şi ispăşire este Aşa e şi în zilele noastre. Cel ce face Teşuva este vestitul ţap ispăşitor. Când Templul mai exista, în ziua iertat, dar consecinţele neplăcute sunt şterse doar de Iom Kipur, se aduceau doi ţapi. Unul era destinat ca în ziua de Iom Kipur. jertfă, iar celălalt era ţapul ispăşitor. Un fir de lână roşie, Iom Kipur este şi ziua în care este pecetluit simbol al păcatului, era tăiat în două, o parte legată de verdictul fiecăruia dintre noi. Aceasta nu este o coarnele ţapului şi cealaltă de poarta Templului. Ţapul pură coincidenţă. Atotputernicul a dorit să ne dea ispăşitor era dus în deşert şi aruncat într-un hău. Firul cele mai bune şanse de a fi pecetluiţi pentru viaţă. roşu de la poarta Templului devenea alb, semn că pă- Şansa am primit-o, dar depinde de fiecare dintre catele neamului au fost iertate. noi dacă o va folosi. În ultimii ani ai Templului, deşi ţapul era aruncat în Nu ştiu dacă e doar un dar divin sau poate se hău, lâna roşie de la poarta Templului nu îşi mai schim- adăuga şi memoria colectivă a zecilor de generaţii ba culoarea. Odată cu distrugerea Templului, practica care au dedicat această zi căinţei şi rugăciunii, dar a încetat. Sensul ei s-a pierdut şi el. Despre jertfele din în această măreaţă zi sufletul se deschide către Templu avem anumite explicaţii, chiar dacă sunt doar căinţă. Rugăciunile şi melodiile statornicite de-a parţiale. Ţapul ispăşitor nu se încadrează în niciuna din lungul veacurilor stârnesc şi ele cele mai tainice ele. Comentatorii aduc anumite explicaţii greu de înţeles, coarde ale sufletului. Îndeosebi, Kol Nidrei ne dar sfârşesc prin a recunoaşte că el rămâne o taină. aduce aminte de cei care, din abisul negării, îşi Pentru a înţelege sensul sărbătorii de Iom Kipur ar fi de afirmau chiar cu preţul vieţii credinţa. folos să revenim la cele petrecute în anul ieşirii strămoşilor „Nu au fost zile mai bune pentru Israel decât noştri din Egipt. În ziua a şasea a lunii a treia (Sivan) a Tu beAv şi Iom Kipur”, scrie în Talmud la finalul urcat Moşe în cer pentru a primi Tora. După patruzeci tratatului Taanit. Deşi postim şi plângem, ea este de zile, în ziua a şaptesprezecea a lunii a patra (Tamuz) departe de a fi o zi tristă. A cere iertare pentru că a coborât cu Tablele Legii, dar a găsit neamul închinân- ne-am îndepărtat nutrind speranţa, ba chiar certi- du-se viţelului de aur. A aruncat Tablele Legii şi timp de tudinea, că vom fi primiţi înapoi, stârneşte lacrimi. patruzeci de zile s-a rugat pentru iertarea păcatului până Nu lacrimi de jale, ci lacrimi de emoţie şi bucurie. a obţinut iertarea, în prima zi din luna a şasea (Elul). Din „Cine va urca pe muntele lui HAŞEM şi cine nou a urcat în cer, unde a zăbovit patruzeci de zile. În ziua va sălăşlui în locul Lui cel sfânt”, citim în Tehilim/ a zecea a lunii a şaptea (Tişrei), care coincide cu ziua de Psalmi (24:3). Mai uşor de urcat decât de sălăşluit. Iom Kipur, a coborât Moşe cu Tablele Legii în mână, semn Ce putem face pentru a păstra evlavia dobândită că păcatul viţelului a fost iertat cu desăvârşire. cu atâta trudă în ziua de Iom Kipur? Ce putem Acesta este şi sensul cuvântului „Kipur” a cărui tradu- face pentru a nu cădea din nou pradă păcatelor? cere este „ştergere”, în sensul de ştergere a consecin- În ziua următoare coborârii lui Moşe cu Tablele ţelor neplăcute. Păcate pot fi iertate numai prinTeşuva , Legii, el a început să se îndeletnicească cu clă- o acţiune complexă, care implică recunoaşterea faptei, direa Tabernacolului, Templul care se muta din 6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 500-501 (1300-1301) - 1 – 30 Septembrie 2017 Wilhelm Filderman – un mare evreu român european Dr. Wilhelm Filderman a fost liderul excepţional al evre- mulţumind personalităţilor prezente. Mulţumiri speciale ilor români din anii interbelici, până în 1948; a jucat au fost adresate consulului general al României la un rol-cheie în elaborarea unui proiect de Tratat New York, av. Radu Cătălin Dancu, inţiator al al Minorităţilor Naţionale la Conferinţa de Pace simpozionului aniversar. F.C.E.R. şi Fundaţia de la Paris, din 1919; a luptat pentru apărarea „Filderman” au decernat Medalii de Onoare pag. La apariţia numărului cu evreilor din România, în timpul Holocaus- „Dr. Wilhelm Filderman – Răsplată pentru 4 cifra rotundă de 500 al re- tului, s-a opus dictaturii. În anul în care se merit”. vistei „Realitatea Evreiască” împlinesc 135 de ani de la naşterea liderului Definind scopurile Fundaţiei, preşedintele şi la împlinirea a 61 de ani de activitate evreu, Fundaţia „Filderman”, în colaborare acesteia, ing. Albert Kupferberg, a trecut în continuă a publicaţiei F.C.E.R., apărută cu F.C.E.R., a organizat, pe 21 iulie a.c. la revistă acţiuni de referinţă realizate în par- iniţial sub titlul, ciuntit de cenzură, „Re- Templul Coral din Capitală, un eveniment de teneriat cu F.C.E.R., finanţate de Guvernul vista Cultului Mozaic”, se cuvine a fi subliniat rolul deosebit de important pe mare amploare. Au participat reprezentanţi României, a mulţumit sponsorilor, a făcut o care l-a avut aceasta în viaţa evreilor ai Preşedinţiei, Guvernului, Parlamentului schiţă de portret Filderman. Janina Ilie, sufletul din România (şi nu numai din România). României, Consiliului European, diplomaţi, evenimentului, a sintetizat conduita celui elogi- Pentru tot ce s-a realizat, nu-mi vine înalţi ierarhi, somităţi culturale, lideri F.C.E.R., at: respect identitar, binefacere, perspectivă. A în minte acum decât o expresie ebraică: C.E.B., BBR. urmat momentul solemn al decernării Medaliilor „Kol Hakavod!” Sau, în traducere liberă, „Filderman a fost un mare evreu român euro- de Onoare „Dr. Wilhelm Filderman – Răsplată pentru „cinste vouă!”. pean”, îl caracteriza preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, merit”. Iar „Realităţii Evreieşti”, cu ocazia acestui număr aniversar, îi doresc să ajungă a-l dubla: „Ad mea Veesrim” „Model uman ºi moral” gea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat rat de Regele Ferdinand Întregitorul cu (Până la 120 de ani). românilor de pretutindeni; a înaintat un cele mai înalte două decoraţii destinate LIVIU BERIS Înainte de a citi mesajul de mulţumire proiect care vizează înfiinţarea centrelor persoanelor civile – „Coroana României” preşedintele Asociaţiei Evreilor din pentru distincţia acordată, transmis de comunitare în comunităţile româneşti de şi „Virtutea Militară”. A demonstrat reale România Victime ale Holocaustului preşedintele României, Klaus Iohannis, peste tot; a propus un nou pachet de calităţi diplomatice şi politice, în anul consilierul prezidenţial Sergiu Nistor legi privind finanţarea nerambursabilă şi 1919, după terminarea războiului, el parti- La aniversare, buchetul de flori este a citat o aserţiune a şefului statului la proiectele dedicate acestor comunităţi. cipând ca membru al delegaţiei României însoţit de rostirea, cu căldură, a urării comemorarea victimelor bătăliei de la Prof. univ. dr. Mircea Dumitru, rectorul la Conferinţa de Pace de la Paris, unde LA MULŢI ANI ! Mărăşti, de acum un secol: „La Mărăşti, Universităţii din Bucureşti, a transmis avea să contribuie la obţinerea „dreptului La aniversarea revistei „Realitatea ca şi la Mărăşeşti şi Oituz, românilor li mesajul de admiraţie faţă de „persona- evreilor de a se bucura de toate libertăţile Evreiască” ne ajută luna Elul şi al său s-au alăturat în luptă, cu sacrificiu şi vic- litatea copleşitoare a lui W. Filderman, şi obligaţiile cetăţeneşti, dreptul de a se sunet de Şofar. O lună specială şi un su- torie pentru ţara care devenea din ce mai binecunoscută acelora care înţeleg şi asocia, de a participa la apărarea statului, net special, care ne vorbesc de dăruire, mult şi patria lor, evrei, romi şi armeni”. apreciază pe deplin ce înseamnă res- părtaş cu masa poporului român la bine de iubire, de credinţă, de puterea sufle- În mesajul preşedintelui României se pectul pentru demnitatea, protejarea şi şi la rău” – deziderate regăsite în Tratatul tească de a face fapte bune, de bucurie, subliniază: „Primesc Medalia aniversară cultivarea drepturilor indivizilor”. În zilele Minorităţilor adoptat la Paris, în anul 1919. de apropiere, de paşii spre cunoaştere. Dr. Wilhelm Filderman – Răsplată pen- noastre fiind imperioasă solidaritatea Pe lângă meritele adoptării unor Regăsim toate acestea în menirea tru merit cu recunoştinţă şi cu bucuria umană pentru a contracara „banalitatea legi fundamentale pentru comunitatea şi în paginile „Realităţii Evreieşti”. O prieteniei care mă leagă de comunitatea răului” (Hannah Arendt), rolul educaţiei evreiască din România, a afirmat acad. publicaţie aflată în slujba cititorilor, o dumneavoastră (…)”. „Mi-am luat anga- devine crucial pentru a cultiva principiile Vlad, avocatul Filderman s-a implicat în publicaţie care ilustrează toate eveni- jamentul de a îndeplini legislaţia referi- umaniste în sufletul tinerelor generaţii. viaţa politică, activitatea sa intensificân- mentele din viaţa noastră comunitară toare la combaterea antisemitismului, du-se, el fiind ales senator din partea şi care se apleacă cu atenţie şi corec- a xenofobiei şi a discriminării rasiale. Partidului Naţional Liberal. Ultimii titudine asupra momentelor importante Consider necesară cinstirea memoriei 135 ani de la naşterea ani ai deceniului al IV-lea ai seco- organizate de F.C.E.R., de comunităţile victimelor Holocaustului, păstrarea lui Wilhelm Filderman lului anterior au adus o serie de din ţară, de INSHR-EW, de Muzeul de patrimoniului de spiritualitate şi cul- legi discriminatorii, faţă de care Istorie, de JCC, de AERVH, DASM, tură evreiască, înfiinţarea unui Muzeu liderul evreilor din România a luat căminul „Amalia şi şef-rabin dr. Moses de Istorie a Evreilor şi a Holocaustului în atitudine, „o atitudine care a dovedit tact, Rosen” dar şi de B’nai B’rith România. România. (…) Aniversarea de astăzi este În afara cercetării şi a educaţiei, a treia mult tact”, pledând cauza coreligionarilor MAZAL TOV! o evocare necesară a modelului uman şi misiune a Universităţii este de a fi un săi şi apărând drepturile lor în calitate B’nai B’rith România a simţit din plin moral pe care-l reprezintă dr. Filderman”. promotor al combaterii antisemitismului, de cetăţeni români. Intervenţiile sale pe sprijinul revistei „Realitatea Evreiască” Corina Creţu, comisar european pen- a conchis vorbitorul. lângă generalul Ion Antonescu au fost în promovarea activităţilor sale, în evi- tru Politici Regionale, l-a caracterizat pe parţial încununate de succes, atenuarea denţierea pe plan intern şi internaţional W. Filderman drept unul dintre oamenii Filderman a contribuit la a activităţii organizaţiei noastre. care au creat punţi între populaţii şi au redactarea Tratatului Minoritãþilor Mulţumesc, „Realitatea Evreiască”! cultivat altruismul în raport cu semenii lor. Ad mea veesrim! Vorbitoarea a afirmat că, în contextul ac- În intervenţia sa, preşedintele Aca- JOSÉ IACOBESCU tual – al globalizării, al emigrării, al luptei demiei Române, academicianul Ionel preşedinte B’nai B’rith România împotriva terorismului, al recrudescenţei Valentin Vlad, a mulţumit pentru medalia discursurilor antisemite –, lecţiile trecutu- acordată de F.C.E.R. şi totodată a evocat „Realitatea Evreiască” este o publi- lui se cuvin rememorate. Una dintre cele pe larg personalitatea şi meritele juristului caţie cu totul excepţională şi de referinţă mai importante, interiorizată de-a lungul şi omului politic Wilhelm Filderman, în în media românească, care merită cu celor opt ani în care a fost membră a Gru- contextul împlinirii, în acest an, a 135 de prisosinţă să fie citită, pentru beneficiul pului UE-Israel în cadrul Parlamentului ani de la naşterea sa şi totodată cu ocazia Dr. Aurel Vainer şi acad. Ionel Vlad produs, de către cei interesaţi din afara European, este aceea că nicio ţară nu apropierii Centenarului Unirii. comunităţii evreieşti din România (iar prosperă fără solidaritatea cu celelalte şi Se împlinesc 135 de ani de la naş- unor iniţiative antisemite datorându-se prin pagina permanentă în limba engle- fără respingerea fermă a oricărei atitudini terea juristului şi omului politic Wilhelm totodată eforturilor Majestăţii Sale Re- ză, care însoţeşte fiecare număr, şi de extremiste. Filderman, fost preşedinte al Uniunii gina-Mamă Elena. Un remarcabil act de către cei din afara ţării). Iată de ce, în Evreilor Români timp de 25 de ani, una curaj s-a dovedit a fi intervenţia sa din doar trei puncte: dintre personalităţile marcante ale pe- anul 1943, când i se adresează genera- Chiar dacă acum apare numărul rioadei interbelice. Wilhelm Filderman lului Constantin Piki Vasiliu, „ca evreu şi 500, publicaţia R.E. moşteneşte o tra- avea o solidă pregătire juridică, obţinân- cetăţean român“. El a atras atunci aten- diţie îndelungată, care merge până în du-şi doctoratul în drept în anul 1909 şi ţia asupra unor măsuri discriminatorii şi secolul XIX , fiind urmaşa numeroaselor numărându-se printre primii membri ai CLAUDIA BOSOI publicaţii de gen apărute în spaţiul de Baroului de avocaţi din Capitală, a afir- IULIA DELEANU convieţuire cu naţiunea română şi în mai mat preşedintele Academiei Române. DAN DRUŢĂ multe limbi. Aşadar, o publicaţie centra- El a luptat în Primul Război Mondial, iar EVA GALAMBOS lă, din păcate astăzi singura în contextul pentru faptele sale de vitejie a fost deco- (Continuare în pag. 7) acestei extrem de bogate tradiţii, dar care reflectă viaţa actuală a comunităţii Corina Creţu, E.S. Tamar Samash, Andreea Păs­ de evrei din România, redusă ca nu- târnac şi Carla Toma (de la dreapta la stânga). măr, dar mândră de bogatul său tezaur Lista celor medaliaţi istoric propriu.Tradiţia R.E. este istoria Andreea Păstârnac, ministru pentru E.S. Klaus Werner Iohannis, preşedintele României extraordinarei înfloriri a vieţii comunităţii Românii de Pretutindeni, a subliniat Donald Tusk, preşedintele Consiliului European evreieşti din România, a contribuţiei contribuţia lui W. Filderman, ca lider al Guido Raimondi, preşedintele Curţii Europene pentru Drepturile Omului remarcabile a acestei comunităţi la mo- comunităţii evreieşti, la bunele relaţii Corina Creţu, comisar european pentru Politici Regionale dernizarea acestei ţări în toate ramurile dintre România şi Israel, dar şi atitudinea E.S. Tamar Samash, Ambasador al Statului Israel în România de activitate – de la economie, la artă, lui exemplară, într-o perioadă extrem de Acad. Ionel Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române ştiinţă, literatură, tehnologie. tulbure pentru evrei şi pentru români. În Andreea Păstârnac, ministrul pentru Românii de Pretutindeni Într-o lume în care dacă nu eşti calitatea sa de reprezentant al guvernului, Prof. univ.dr. Mircea Dumitru, rector al Universităţii Bucureşti pe web nu exişti, R.E. este de găsit, Andreea Păstârnac a arătat că politicile Ion Dragne, decanul Baroului Bucureşti într-o prezentare excelentă, pe site-ul de care se ocupă sunt îndreptate spre Irina Radu, preşedinte-director general al TVR F.C.E.R. Totul în deplină transparenţă susţinerea unor comunităţi de originari Katharina Schreidereiter, manager Kaufland România şi cu o atitudine de justifica- din România (aşa cum sunt israelienii Margareta Theodorescu, judecător, Curtea Constituţională a României tă mândrie pentru ceea ce 7 de origine română aflaţi astăzi în Israel). Cristian Iliescu, director Zdrovit România consemnează. pag. Recent, guvernul României a revizuit Le- Ion Bâtu, redactor-şef la Televiziunea Română REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 500-501 (1300-1301) - 1 – 30 Septembrie 2017 7 Wilhelm Filderman – un mare evreu român european (Urmare din pag. 6) antisemite, încer- După primirea distincţiei, Andreea Păstârnac, Ministru pentru românii de pretu- când să atenueze tindeni, a adresat preşedintelui Aurel Vainer următorul mesaj: pe cât posibil efectele legislaţiei adoptate „Stimate domnule preşedinte Vainer încă de la începutul regimului Antonescu. Mulţumindu-vă pentru onoarea ce mi-a fost acordată prin conferirea distincţiei După reîntoarcerea de la Moghilev, „Dr. Wilhelm Filderman, răsplată pentru merit”, vă asigur de încrederea mea în rolul deportat fiind de regimul antonescian, proeminent al comunităţilor evreieşti din România, care continuă să fie un pilon Wilhelm Filderman s-a implicat din nou cultural important al societăţii noastre, datorită numeroaselor personalităţi care au R.E. este deopotrivă o în acţiuni de apărare a drepturilor mem- pag. contribuit la dezvoltarea ţării pe parcursul istoriei. Dr. Wilhelm Filderman este unul 6 oglindă profesionistă a ceea brilor comunităţii pe care o reprezenta, dintre cele mai reprezentative exemple în acest sens, datorită dedicării întregii sale ce se întâmplă în lume şi înfiinţând Consiliul Central al Evreilor din vieţi luptei pentru apărarea drepturilor comunităţii evreieşti din România, în special interesează, întâi de toate, comunitatea România. „Dr. Wilhelm Filderman ne-a în perioadele de opresiune din cel de-al Doilea Război Mondial. căreia îi aparţine. Nu doar analize şi ştiri lăsat moştenire exemplul unei vieţi trăite De asemenea, doresc să îmi exprim aprecierea pentru dedicarea şi bogata dum- la zi despre Israel – cu privire specială în demnitate, cu drag de etnia din care neavoastră experienţă în calitate de preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti asupra performanţelor israelienilor origi- făcea parte, cu respect faţă de poporul din România - Cultul Mozaic, cât şi de reprezentant politic al minorităţii evreieşti în nari din România, înţelegem foarte bine în mijlocul căruia trăia şi cu dorinţa unei Camera Deputaţilor. În acest context, ţin să evidenţiez în special eforturile dum- de ce – dar şi din Orientul Mijlociu şi din cât mai bune colaborări între toate etniile neavoastră necontenite de a păstra şi promova valorile culturale ale comunităţilor întreaga lume. care vieţuiau în România“, a încheiat evreieşti din România şi deschiderea dumneavoastră de a colabora cu instituţiile General-maior (rez.) preşedintele Academiei Române. statului român în domenii de interes comun. MIHAIL E. IONESCU Av. Ion Dragne, decanul Baroului Vă rog să primiţi, stimate domnule preşedinte, asigurarea înaltei mele conside- preşedintele Asociaţiei de Prietenie Bucureşti, a primit medalia, înmânată raţii.” România-Israel de Radu Cătălin Dancu, consul general al României la New York, gândită ca Filderman, militant politic man, caracterizându-l drept „un adevărat Transmitem cele mai bune gânduri „expresie a înaltei aprecieri pentru eva- antecesor, un spirit vizionar”, remarcând şi calde urări de longevitate publicaţiei luarea corectă a situaţiilor juridice, pentru În cuvântul său, av. Radu Cătălin că se poate vorbi despre un adevărat tes- „Realitatea Evreiască”, mult succes în respectarea şi promovarea principiilor Dancu, consulul general al României la tament, un legământ lăsat atât poporului activitatea editorială şi întreaga noastră statului de drept, pentru cultivarea dialo- New York, a prezentat rolul politic al lui român, cât şi întregii umanităţi. „Această apreciere pentru obiectivitatea cu care gului intercultural, interetnic şi intercon- Wilhelm Filderman, nu numai pe plan ilustră personalitate a evreilor români şi prezintă evenimentele şi subiectele fesional”. În scrisoarea sa, av. Dragne intern ci şi internaţional, el fiind autorul a României, în egală măsură, a avut clar- vieţii şcolare din Complexul Educaţional şi-a exprimat deplinul angajament care unor iniţiative legislative pentru protecţia viziunea de a promova valorile definitorii Lauder-Reut, cu prietenie şi viziune face parte integrantă din profesia aleasă, minorităţilor, folosite în cadrul procesului pentru identitatea umanismului nostru”, împărtăşită privind misiunea noastră alături de colegii de Barou: „să apărăm de pace de la Paris de după Primul Răz- a afirmat universitarul despre vocaţia de comună – construirea pilonilor societăţii drepturile şi libertăţile fundamentale, boi Mondial. De asemenea, Filderman a militant pentru drepturile şi libertăţile omu- de mâine, mai bună şi mai informată să milităm pentru respectarea regulilor reuşit să aducă argumente juridice, pe lui, pe care a dovedit-o liderul evreilor din pentru toţi. esenţiale ale democraţiei şi să încurajăm care le-a prezentat lui Ion Antonescu, România. Amintind contribuţia ca lider al Ad mea veesrim, cu drag, toleranţa şi înţelegerea interetnică şi in- împotriva obligării evreilor să poarte pe comunităţilor evreieşti, prof. univ. dr. Sorin TOVA BEN NUN-CHERBIS terculturală”. veşminte Steaua lui David, astfel că s-a Ivan a afirmat că avocatul Filderman va şi echipa Lauder-Reut renunţat la acest tip de discriminare în rămâne în memoria comunităţilor evre- „Sã nu uitãm, sã iertãm, România. Tot datorită lui Filderman, până ieşti „ca o înaltă personalitate şi o figură La mulţi ani şi la multe numere noi sã construim împreunã” la urmă Antonescu nu a dat curs cererilor exemplară”. „Toate aceste elemente de revistei „Realitatea Evreiască”, cu oca- lui Hitler de a-i deporta pe evreii români biografie îl recomandă pe dr. Wilhelm Fil- zia apariţiei numărului 500! Vă mulţu- Medalia a fost acordată şi preşedin- în lagărul de exterminare Belzec, folosind derman ca pe un model, o figură strălucită mesc pentru munca şi talentul vostru, telui-director general al TVR, Irina Radu, mai întâi argumentul lipsei vagoanelor a comunităţii evreieşti din România, dar al redactorilor şi colaboratorilor, pentru „pentru prezentarea la TVR a minorităţii iar apoi, când Hitler a vrut să-l trimită şi a societăţii româneşti în ansamblul ei“, tot ce aţi adus în casele noastre: ştiri, evreieşti din România, în cadrul dialogului pe Himmler în România, Antonescu a a încheiat vorbitorul. comentarii, analize, veşti din comunită- interetnic şi interconfesional”. Mulţumirile acceptat sugestia lui Filderman de a-l Dr. Lya Benjamin, cercetător în cadrul ţile din ţară şi din Israel şi atâtea altele, domniei sale au fost transmise de direc- declara persona non grata pe liderul na- CSIER, a evocat personalitatea lui W. care ne ajută să ne păstrăm identitatea torul de programe, Carla Toma: „Mesajul zist. Discursul şi logica lui Filderman au Filderman din perspectiva istoricului isra- evreiască. nostru, al TVR, v-a însoţit până acum pe garantat succesul acestuia, în cele mai elian Yehuda Bauer care, în cartea Jewish Vă urez să continuaţi aşa, şi poate micul ecran. TVR este a tuturor românilor, multe cazuri, interlocutorii lui cedând. În Reactions to the Holocaust (1989), identi- chiar mai bine, să arătaţi care este populaţie majoritară şi minorităţi naţiona- lucrările lui, el a folosit legislaţia în favoa- fică două moduri în care evreii au răspuns realitatea evreiască pentru toţi cei care le. Să nu uităm, să iertăm, să construim rea apărării drepturilor evreilor. Av. Dancu la tragedia Holocaustului: lupta armată nu sunt evrei şi cărora le dorim să ne împreună”. a considerat că Filderman este un model (exemplul răscoalei evreilor din ghetoul cunoască, cu realizările, bucuriile şi „Dr. Wilhelm Filderman a luptat toată pe care ar vrea să-l urmeze pas cu pas şi din Varşovia) şi lupta fără arme (cazul suferinţele noastre, pentru că am făcut, viaţa pentru drepturile minorităţilor naţio- să transmită mai departe moştenirea lui. României şi contribuţia lui Filderman). facem şi vom face întotdeauna parte nale, ceea ce înseamnă o contribuţie la În portretul pe care Bauer i-l conturează din realitatea românească, şi asta cu o societate românească mai tolerantă, „Echilibru între lui Filderman, figura acestuia din urmă prietenie, cu dragoste şi uneori cu mai deschisă, mai puternică”, a spus moderaþie ºi fermitate” este suprapusă unui tipic reprezentant sacrificii. managerul Kaufland-România, Katharina al Statlab-ului (lobbyist) de Ev Mediu, La mulţi ani! Secretarul de stat pentru Culte, Victor cel care analiza toate posibilităţile pentru Dr. ALEXANDRU ELIAS Opaschi, a definit trăsăturile esenţiale ale a interveni pe lângă autorităţi servind dialogului cu reprezentanţi ai societăţii interesele evreilor şi, totodată, manifesta Având în vedere că „Realitatea civile şi cu oficialităţi din epocă, purtat o logică de fier în a demonstra lipsa de Evreiască” se poate mândri nu doar cu de acest avocat al etniei sale, al cauzei sens a politicii antievreieşti (unul dintre faptul că a ajuns la numărul 500, ci şi cu României. Filderman a denunţat „lipsa argumentele constante fiind acela că calitatea acestor 500 de numere, nu pot de fundamentare a identităţii creştine” toate măsurile de persecuţie a evreilor decât să-i urez „la cât mai multe”. I-aş din discursul antisemit, pericolul „pen- afectau în egală măsură societatea ro- ura „Ad Mea Veesrim” dar nu în numere, tru statul de drept”, ştiind să distingă mânească). Principala metodă de luptă căci ar fi prea puţin (şi oricum termenul între guvernanţi şi guvernaţi: „luptând a lui Filderman a fost aceea a petiţiilor, a trecut demult), ci în ani. K. Scheidereiter, A. Kupferberg şi J. Ilie necontenit pentru drepturile noastre, să remarcabile prin modul în care erau Fără doar şi poate, peisajul publicis- nu confundăm ţara şi poporul român cu redactate şi prin argumentele formulate tic românesc ar fi mult mai sărac fără Scheidereiter. „Deşi a fost persecutat de agitatorii”, atrăgea atenţia populaţiei evre- pentru a convinge. În urma memoriului revista „noastră”, asa cum o dovedeşte regimurile nazist şi comunist, Filderman ieşti, în 1938, când guvernul Goga-Cuza din 5 septembrie 1941, prin care protesta numărul mare de cititori, care apreciază nu şi-a trădat convingerile. (…) Asigurăm introducea măsuri legislative antisemite. împotriva măsurii obligatorii ca evreii din nu doar varietatea şi calitatea infor- Federaţia şi Fundaţia Filderman că dorim Prin „scrisorile trimise lui Carol al II-lea, lui România să poarte steaua galbenă, or- maţiei, ci şi nivelul intelectual ridicat. să apelaţi la noi ori de câte ori e nevoie Antonescu, unor diverşi guvernamentali dinul a fost abrogat. Cea mai importantă Importantă sursă de documentare pentru promovarea solidarităţii umane”. antonescieni”, a încercat să „tempereze şi curajoasă intervenţie a lui Filderman a pentru cei interesaţi de istorie, dar şi Cristian Iliescu, directorul companiei antisemitismul ca politică de stat în Ro- început în august 1942, împotriva planu- pentru ahtiaţii după noutăţi tehnice, de medicamente Zdrovit-România, a mânia”. Uneori, cu succes. Împreună cu lui impus de nazişti – ca evreii din sudul comentarii politice sau analize literare, mulţumit conducerii F.C.E.R. şi Fundaţiei şef-rabinul Şafran, a adresat Patriarhului Transilvaniei şi, ulterior, din Vechiul Regat „Realitatea” este aşteptată în fiecare „Wilhelm Filderman” pentru acordarea Nicodim, la 6 septembrie 1941, un apel să fie deportaţi în lagărele de exterminare lună de mai toate generaţiile, de la acestei medalii. El a afirmat că şi în Po- la solidaritate interconfesională în faţa –, invocând poziţia defavorabilă în care şcolari la pensionari. Să avem deci lonia, ţara de origine a companiei pe care „unor regimuri fără Dumnezeu”: „Ce s-ar afla România. La începutul anului grijă de Realitate! o conduce, reprezentanţii acesteia au o poate crede în adevăr un drept religios 1943, într-o discuţie, mareşalul Antonescu Conf. FELICIA WALDMAN relaţie foarte bună cu toate comunităţile care, ieşind de la biserica în care a auzit avea să declare: „Eu aş fi vrut să scap de Universitatea din Bucureşti evreieşti. cântându-se Psalmii lui David şi iubi- evrei, dar România nu este o ţară mare, Octavian Creţu, preşedintele Ro- rea aproapelui, vede cum (…) această cum e Germania, şi nu îmi pot permite Revista Realitatea Evreiască, o maqua Group Borsec, a mulţumit pentru stemă serveşte tocmai drept aţâţare la [sic!] să arunc o asemenea pată asupra nouă imagine şi o nouă tradiţie de 500 medalia primită şi s-a arătat bucuros de ură contra aproapelui?”. Lipsa de con- poporului meu!” de numere din 1995 a Revistei Cultului strânsa colaborare. cesii faţă de orice regim dictatorial îl Mozaic (din 1956), este o pagină vie Ion Bâtu, redactor-şef în cadrul Televi- vor costa deportarea în Transnistria din Un om deosebit din istoria evreilor din România, un ade- ziunii Române, şi-a manifestat recunoştin- ordinul lui Antonescu, arestarea, domi- Cercetătorul Nicolae Drăguşin a sub- vărat tezaur de articole despre istoria ţa pentru distincţia acordată. Preşedintele ciliul forţat, exilul din cauza regimului comunităţii, personalităţi, literatură, ştiri F.C.E.R. i-a mulţumit pentru activitatea comunist. liniat că W. Filderman face parte din şirul oamenilor deosebiţi care cinstesc Româ- despre teatru şi artă, despre religie şi din cadrul Televiziunii Române, care nu Prof. univ. dr. Sorin Ivan, decanul Fa- comemorări religioase. Sper ca pagina de puţine ori a reflectat în programele cultăţii de Relaţii Internaţionale din cadrul nia. El a apărat democraţia, statul român şi a luptat pentru drepturile evreilor, în CSIER şi rubrica legată de sale activităţile comunităţii evreieşti din Universităţii „Titu Maiorescu” din Capitală, Mărturii Fotografice să adu- 8 România. a evocat personalitatea dr. Wilhelm Filder- (Continuare în pag. 24) că la lumină pagini ale istoriei pag. 8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 500-501 (1300-1301) - 1 – 30 Septembrie 2017

pag. comunităţii şi să contribuie la 7 o legătură continuă a memo- riei dintre trecut şi prezent. Anca Tudorancea (Ciuciu) cercetător la Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România (CSIER) ———— OFICIALITĂŢI ———— Îmi face o deosebită plăcere să transmit tuturor cititorilor revistei „Rea- litatea Evreiască” şi membrilor comuni- Logodnă pe scenă, de Purim 5776 tăţilor evreieşti din România gândurile mele cele mai calde cu prilejul apariţiei ediţiei aniversare de astăzi. Casă de piatră Silviu Vexler şi Geni Brenda Exprim preţuirea mea faţă de con- au devenit o familie tribuţia comunităţii evreieşti la binele şi Mazel Tov! societăţii româneşti şi vă transmit urările mele de prosperitate şi încredere în vi- Cele mai bune gânduri de fericire şi prosperitate colegului Şi asta, cu atât mai mult cu cât fericiţii soţi au mai trecut itor, dumneavoastră, tuturor celor care nostru Silviu Vexler, deputat al F.C.E.R., la ceasul în care a păşit, printr-un moment public şi de mare emoţie când, de Purim 5776, păstraţi viu spiritul acestei reviste! alături de Geni Brenda, într-o viaţă nouă, de familie. Silviu Vexler a cerut-o în căsătorie pe Geni Brenda pe scenă, HARRY-ILAN LAUFER Cei doi s-au căsătorit duminică, 3 septembrie, şi le dorim sub privirile întregii comunităţi! ministru pentru mediul de afaceri, ca „Da”-ul pe care l-au spus să pecetluiască în mod fericit şi Să aibă casă de piatră, bucurie, sănătate şi noroc cu carul! comerţ şi antreprenoriat durabil unirea lor. Mazel Tov! (R.E.)

Doresc să transmit felicitări colecti- vului redacţional al revistei „Realitatea Ecouri evreieşti la ProEtnica 2017 Evreiască” pentru reuşita de a ajunge Respectând tradiţia fiecărui an, Cetatea Sighişoarei a găzduit, ladino. De la muzică la umor nu a fost la ediţia cu numărul 500. Prestigiul pu- decât un pas, deoarece publicului i s-a blicaţiei este datorat iniţiativei, viziunii şi în perioada 17-20 august a.c., cea de-a XV-a ediţie a Festivalului pregătit un moment artistic deosebit, pre- strategiei redacţionale ale unor oameni ProEtnica. Manifestarea, care a reunit peste 700 de reprezentanţi ai zentat de actriţa Maia Morgenstern – care care muncesc necontenit cu dedicare, celor 20 de minorităţi naţionale, este cel mai mare festival de acest a deschis spectacolul cu urarea evreiască abnegaţie şi perseverenţă astfel încât gen organizat în ţara noastră. Lehaim – şi realizat de un grup de actori ai fiecare apariţie a revistei să fie aşteptată Teatrului Evreiesc de Stat, care au montat cu nerăbdare de cititori. Programul manifestării a fost divers, piesa „De la Caragiale la Şalom Alehem“. Apariţia cu numărul 500 a revistei Un dialog intercultural cuprinzând peste 50 de spectacole artis- Spectacolul reliefează, prin intermediul „Realitatea Evreiască” este deopotrivă început acum 15 ani tice, târguri de arte şi meserii, expoziţii de unor momente comice, paralelismul dintre un prilej pentru un bilanţ al realizărilor ce artă plastică, iar fiecare zi de festival s-a lumile celor doi, apropiate din punct de ve- marchează viaţa şi activitatea minorităţii Festivalul ProEtnica a debutat în anul încheiat cu un concert susţinut de formaţii dere geografic, social şi cultural, tranziţia evreieşti din România, cât şi pentru un 2001, la iniţiativa lui Volker Reiter, un şi artişti români. De asemenea, a fost in- dintre cele două planuri fiind realizată prin angajament reînnoit de evidenţiere efi- cetăţean german fascinat de Sighişoara clusă în program Academia Interculturală intermediul unei călătorii cu trenul. cientă a valorilor comune, a toleranţei, şi de dimensiunea ei multiculturală, cu o de vară – ProEtnica, în colaborare cu Tot de muzică evreiască au avut parte solidarităţii şi libertăţii. tradiţie de secole. Proiectul este realizat Asociaţia Divers, reunind 15 participanţi spectatorii şi în ultima zi a festivalului, De fiecare dată am citit „Realitatea de Departamentul pentru Relaţii Interet- din ţările europene. atunci când a evoluat Corul Comunităţii Evreiască” cu mare plăcere şi am înţeles nice din cadrul Guvernului României şi Evreilor din Braşov „B’nei Milu“. cât este de dificilă misiunea celor care de Consiliul Judeţean Mureş şi finanţat F.C.E.R. – o prezenþã consecventã şlefuiesc cuvintele cu atâta măiestrie, de D.R.I. şi Consiliul Judeţean Mureş, Dialoguri interreligioase am descoperit în paginile acestei reviste în calitate de parteneri, precum şi de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din suferinţa şi bucuria unui popor, am văzut Guvernul României, prin Ministerul Cul- România, prin intermediul Departamen- ºi culturale în exprimarea elegantă trăirile ascunse turii şi Identităţii Naţionale şi Municipiul tului Cultură, Artă, Media, coordonat de În a doua zi a festivalului, vineri, Sala ale jurnaliştilor, sentimentele şi gândurile Sighişoara. De asemenea, evenimentul Robert Schorr, director, a asigurat o re- Barocă a Primăriei din Sighişoara a găz- lor de apreciere faţă de personalităţile beneficiază de sprijinul Ambasadei Re- prezentare diversă ca formă şi tematică. duit o masă-rotundă şi un simpozion, am- notorii ale minorităţii evreieşti. Prin in- publicii Federale Germania la Bucureşti, bele moderate de preşedintele F.C.E.R., termediul materialelor pline de conţinut al Institutului Cultural Român, al Centrului dr. Aurel Vainer. F.C.E.R. a fost repre- şi al imaginilor reprezentative, echipa Naţional de Cultură a Romilor, al FUEN zentată şi de vicepreşedintele ec. Ovidiu dumneavoastră este alături de oameni. (Uniunea Federală a Naţionalităţilor din Bănescu, iar C.E.B. de vicepreşedintele Ediţia cu numărul 500 a revistei „Re- Europa), al Institutului pentru Relaţii Ex- interimar, ec. Silvian Horn. alitatea Evreiască” îmi oferă privilegiul terne din Stuttgart şi al Ministerului pentru Dialogul interconfesional i-a avut ca şi plăcerea să urez întregului colectiv Ştiinţă, Cercetare şi Cultură al Landului invitaţi pe prim-rabinul Rafael Shaffer, pe redacţional din Bucureşti, cât şi tuturor Brandenburg. preotul Oliviu Botoi, din partea Bisericii colaboratorilor acestei reviste, multă Cu ocazia ceremoniei de deschidere Ortodoxe Române, şi pe preotul Tarciziu- sănătate, putere de muncă şi o reînnoită a festivalului au luat cuvântul primarul Formaţia de dansuri a F.C.E.R. Cristofor Şerban, reprezentant al Bisericii pasiune pentru tot ceea ce realizaţi ast- Sighişoarei, Ovidiu Mălăncrăvean, pre- Romano-Catolice din România. Tema fel încât revista să menţină viu simbolul fectul judeţului Mureş, Lucian Goga, Irina În prima seară, pe scena din Piaţa aleasă a fost „Morala socială la îndemnul spiritului evreiesc. Doresc să transmit Cajal, subsecretar de stat la Ministerul Cetăţii a urcat trupa orădeană de dansuri profeţilor“. Potrivit moderatorului, scopul felicitări şi Federaţiei Comunităţilor Culturii şi Identităţii Naţionale, Volker israeliene Or Neurim, alcătuită din Ale- acestui dialog este de a contribui la Evreieşti din România pentru sprijinul Reiter, directorul executiv al Festivalului xandrina Chelu, coordonator, Futo Ildiko, cunoaşterea reciprocă, demers absolut susţinut pe care îl acordă pentru ca ProEtnica 2017, şi Carol König, membru coregraf, Ana Bucevski, Theodora Betea, necesar pentru a asigura buna înţelegere această publicaţie să apară pe masa onorific permanent al Festivalului. Aceştia Andreea Cozac, Biro Gloria şi Farkas şi respectul între minorităţi şi nu numai. Li- cititorilor, dar şi tuturor celor care au pu- au subliniat în cuvântul lor rolul şi impor- Lorena. Alexandrina Chelu a mulţumit derul F.C.E.R. a evocat o serie de viitoare blicat în tot acest timp în paginile revistei tanţa minorităţilor din România şi evoluţia F.C.E.R. pentru sprijinul constant, mai proiecte derulate în colaborare cu B.O.R., „Realitatea Evreiască”, pentru faptul că acestui festival aflat deja la a XV-a ediţie, ales preşedintelui dr. Aurel Vainer şi direc- printre care se numără organizarea unei au făcut din această revistă un reper care îşi perfecţioneză menirea de la an la torului Robert Schorr pentru încrederea expoziţii intitulate „Sinagogi în România”, fără de care viaţa comunităţii evreieşti an, ilustrând un tablou viu al dialogului in- acordată. Tinerele artiste au prezentat o găzduită de Palatul Patriarhal, efectuarea din România ar fi fost mai săracă. tercultural necesar cunoaşterii reciproce. serie de dansuri moderne israeliene, iar unor vizite ale unor clerici ortodocşi la Vă asigur de întregul meu respect Irina Cajal, subsecretar de stat, repre- solista a interpretat binecunoscute melodii edificiile de cult mozaic din Capitală şi şi vă doresc realizări deosebite în zentant al Ministerului Culturii şi Identităţii israeliene, în aplauzele asistenţei, din organizarea unui simpozion internaţional continuare, cât mai mulţi cititori fideli, Naţionale, i-a felicitat pe organizatori şi care a făcut parte şi un numeros grup de denumit „Şalom şi împrietenire umană”. să vă bucuraţi de aprecierea şi laudele le-a mulţumit pentru reuşita acestui eveni- turişti din Israel. Prim-rabinul Rafael Shaffer s-a referit acestora, să fiţi aceeaşi echipă unită şi ment. Ea a subliniat importanţa evenimen- Muzica şi umorul evreiesc au fost în intervenţia sa la termenul profet şi profesionistă care, prin intermediul lim- tului şi a pus în lumină meritele acestuia. reprezentate de evoluţia trupei Bucha- menirea lui. El a afirmat că termenulpro - bajului artistic, promovează necontenit „Festivalul ProEtnica a devenit o tradiţie rest Klezmer Band – Rodica Doija (vi- fet s-ar putea traduce din limba ebraică imaginea, obiceiurile, cultura şi tradiţiile valoroasă în peisajul cultural românesc, oară), Sergiu Marin (violoncel şi chitară prin grăitor. Potrivit vorbitorului, profeţii evreilor din România şi de pretutindeni. reprezentând cea mai importantă manifes- bas), Sorin Dobrotă (clarinet), Cristian din Tanah nu au fost doar evrei şi nu toţi LACZIKO ENIKŐ KATALIN tare culturală a tuturor minorităţilor din ţara Dragomir (percuţie). Graţie coordonato- sunt bărbaţi, Deborah şi Miriam fiind două secretar de stat noastră. Proiectul asigură o recunoaştere rului artistic ec. Silvian Horn, director la exemple elocvente. „Au fost profeţi de reciprocă, o punere în valoare şi o păs- F.C.E.R. şi vicepreşedinte interimar al două ori cât numărul celor ieşiţi din Egipt“, Eternitatea este construită în fiecare trare a marilor valori culturale ale tuturor C.E.B., şi baghetei magice a dirijorului a afirmat rabinul Shaffer, referindu-se­ la zi, cu ceea ce conştiinţa ne îndeamnă, celor care trăiesc pe teritoriul României“, Bogdan Lifşin, solistele Geni Brenda, numărul lor prin intermediul unui citat din irepetabil, să trecem de limita posi- a afirmat subsecretarul de stat, adăugând Carmen Hannah Ioviţu şi Arabela Neazi Talmud. Diferenţa dintre profeţi constă bilului. Dincolo de trăiri se totodată întregul sprijin din partea institu- au încântat spectatorii din Piaţa Centrală 10 DAN DRUŢĂ află cuvântul permanentizat, pag. ţiei pe care o reprezintă. cu melodii tradiţionale evreieşti în idiş şi (Continuare în pag. 29) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 500-501 (1300-1301) - 1 – 30 Septembrie 2017 9 Ziua Europeană a Culturii Iudaice Iulia Moldovan, extrem de talentata operă, recunoscută şi preţuită pe plan tânără muziciană, a interpretat câteva internaţional, şi amintirea luminoasă a melodii la harpă, dintre care, cea din profesorului şi cercetătorului pasionat. urmă, „Yerushalaim shel Zahav”, în com- Dr. Francisca Solomon, dr. Adrian pania rabinului Zvika Kfir. Acesta a fost Fiterman şi ing. Uri Fernbac au depănat prezent pentru a treia oară, în calitate amintiri despre profesorul Kara. de „bucătar-şef”, căci a coordonat reali- MARTHA EŞANU zarea unui bufet de excepţie, cu bucate evreieşti, inspirate din diferite zone ale Duminică, 3 septem- lumii. Sibiu brie, am organizat această La 3 septembrie, Sinagoga din Cetate manifestare oferind acces liber pentru a fost deschisă vizitatorilor, iar arhitectul vizitarea Sinagogii, realizând un stand de Gabriel Szekely a oferit explicaţii celor carte cu lucrări ale unor autori evrei din interesaţi de istoria acestui lăcaş de cult. ţară şi universali, tipărite la Editura Ha- Mulţi trecători în aria pietonală a Timişoa- sefer, ziare, reviste şi pliante pe această rei au dorit să afle despre istoria acestui tematică. De asemenea, vizitatorii au avut loc special. la dispoziţie doi ghizi. LUCIANA FRIEDMANN Acţiunea a fost oglindită în mass-me- dia locală şi pe facebook, iar participarea Evreii români, pe parcursul a fost peste aşteptări de numeroasă. Iată Iaşi celor peste şase secole de în acest sens un extras din amplul articol Ca în fiecare an, în iesc de Stat – Maia Morgenstern, Mirela când s-au aşezat pe plaiuri româneşti, apărut în ziarul „Tribuna Sibiului”, sub Bucureşti prima duminică a lunii Nicolau, Mircea Dragoman – acompaniaţi au contribuit la dezvoltarea artelor, învă- titlul “Ziua europeană a culturii evreieşti, septembrie, Templul Co- la violoncel de Sergiu Marin. Spectacolul ţământului, ştiinţei, culturii, economiei şi sărbătorită la Sinagoga din Sibiu”: „În ral a găzduit manifestările din cadrul celei de muzică şi poezie „Actori-poeţi, poeţi- la edificarea României moderne. mod excepţional, Sinagoga din Sibiu a de-a XVIII-a ediţii a Zilei Europene a Cul- actori” aduce în atenţia iubitorilor de po- Duminică, 3 septembrie 2017, C.E. putut fi vizitată în această duminică de turii Iudaice, ediţie organizată sub egida ezie creaţiile lirice ale actorilor Theodor Iaşi a organizat un matineu cultural cu orice turist sau localnic. Prin acest gest, The European Association for the Preser- Danetti şi Emil Botta. În a doua parte tema „Cărturarii Diasporei”, dedicat comunitatea iudaică din Sibiu a dorit să vation and Promotion of Jewish Culture a spectacolului, Corul Templului Coral, profesorului Iţic Şvarţ-Kara, cunoscut puncteze Ziua Europeană a Culturii Evre- and Heritage, în parteneriat cu Biblioteca aflat sub coordonarea dirijorului Robert memorialist şi istoric literar. ieşti, eveniment sărbătorit în toată lumea. Naţională a Israelului. Tema aleasă pentru Levenson, a interpretat melodii religioase În deschiderea matineului, ing. Abra- Vizitatorii Templului au fost întâmpinaţi de această ediţie a fost diaspora. şi moderne ebraice, iar cantorul Emanuel ham Ghiltman, preşedintele comunităţii ing. Otto Deutsch, preşedintele Comuni- Evenimentul a fost deschis de vicepre- Pusztai, la pian, acompaniat la flaut de ieşene, a arătat că în fiecare an se se- tăţii Evreieşti, care a prezentat un scurt şedintele interimar al Comunităţii Evreilor Tudor Gelu au delectat asistenţa cu un lectează un subiect specific care să lege istoric despre comunitatea evreiască din din Bucureşti, ec. Silvian Horn, director în minirecital. diferitele iniţiative ce vor avea loc în ţările judeţ şi a făcut referiri la cărţile unor au- cadrul F.C.E.R., care a adresat un cuvânt DAN DRUŢĂ Europei. Tema propusă în 2017 a fost tori aflaţi în standul cu cărţi, la revistele de bun-venit tuturor celor prezenţi, mul- diaspora, şi ea ne invită să reflectăm asu- şi ziarele din stand. Cercetătorul Nadia ţumindu-le pentru interesul acordat. El a Ziua Europeană pra fenomenelor evreieşti importante şi Badrus, care a activat şi la Institutul de afirmat că este pentru prima dată când Timişoara a Culturii Evreieşti a să le analizăm din perspectivă actuală, a cercetări socio-umane, având numeroase organizarea festivităţilor dedicate Zilei fost marcată la Timişoara prin două subliniat vorbitorul. Fenomenul diasporei lucrări de specialitate, a condus oaspeţii Europene a Culturii Iudaice i-a revenit evenimente importante. Dacă primul a a fost iniţial o dimensiune a istoriei evre- în interiorul templului”. comunităţii bucureştene, care s-a bucurat fost dedicat, cu precădere, membrilor ieşti, apoi greceşti, armeneşti şi ulterior De menţionat că şi presa de limbă ger- de sprijinul F.C.E.R., JOINT şi Fundaţiei comunităţii, cel de-al doilea i-a vizat pe chinezeşti. Aceste patru comunităţi sunt mană a reliefat acţiunea ca un eveni­ment „Caritatea”. locuitorii urbei de pe Bega, în general. recunoscute ca diasporele clasice ale cultural de seamă, organizat de Co­mu­ Adresând asistenţei deja obişnuitul sa- Aproape o sută de membri ai Comunităţii lumii. Astăzi, peste un milion de evrei nitatea Evreilor din Sibiu. Din aceste arti- lut al păcii, Şalom, preşedintele F.C.E.R., Evreilor din Timişoara s-au întâlnit în sala trăiesc în Europa. Ei sunt parte integrantă cole reiese că evenimentul a avut ecou. dr. Aurel Vainer, a subliniat importanţa „Rabin Ernest Neumann” la o interesantă a Europei multiculturale şi participă activ Ca bilanţ statistic, trebuie menţionat apariţiei Statului Israel şi strânsa lui le- şi animată dezbatere referitoare la „Cele la viaţa civică şi publică a ţărilor lor. că numărul vizitatorilor a fost mare, atât gătură cu diaspora evreiască, din rândul mai importante zece cărţi evreieşti”. Semnatara acestui articol a vorbit în grupuri mici cât şi individual. Turiştii au căreia nouă organizaţii evreieşti au avut Animatorii evenimentului au fost rabinii în cadrul matineului despre istoricul Iţic sosit în două grupuri organizate de câte iniţiativa instituirii acestei zile de celebrare Zvika Kfir şi Abraham Ehrenfeld, istoricul Şvarţ-Kara. Excepţional om de cultură, el 50 de persoane fiecare, cărora li s-au a culturii evreieşti europene. „Viaţa în dr. Victor Neumann şi preşedinta comuni- şi-a închinat întreaga viaţă studierii istoriei prezentat pe larg evenimentele legate diaspora a însemnat pentru evrei foarte tăţii, dr. Luciana Friedmann. Interesanta obştii evreilor din România, reuşind să de istoria comunităţii locale, câteva per- mult bine, dar şi foarte mult rău, şase alăturare teolog-istoric-filolog a făcut ca pună în valoare şi să lumineze un trecut sonalităţi sibiene, ca muzicologul Henry milioane de evrei fiind exterminaţi în dezbaterea să fie însufleţită. Tema prin- prea puţin cunoscut. Născut la Podu Selbing, dirijorul şi cel care a înfiinţat perioada Holocaustului. România are o cipală în jurul căreia s-a gravitat a pornit Iloaiei la 13 octombrie 1906, Iţic Şvarţ a Filarmonica din Sibiu, sau pictoriţa Vera istorie veche a contribuţiei evreilor la dez- de la afirmaţia profesorului Neumann, că fost licenţiat în litere şi filozofie al Univer- Marcu, cu lucrări expuse la Muzeul Bruck- voltarea sa, în cele mai diferite domenii“. în iudaism au fost trei Moshe importanţi: sităţii din Cernăuţi. Aici debutează, în anul enthal. Interesul faţă de standul cu cărţi şi Sub deviza „prin cunoaştere reciprocă Moshe, transmiţătorul Torei; Moshe Mai- 1930, în critică şi în istoria literaturii idiş. reviste a fost marcat atât prin discuţii pe spre recunoaştere reciprocă”, vorbitorul monide, autorul „Călăuzei rătăciţilor”; şi A publicat studii, articole şi cărţi în limbile marginea unor volume expuse, dar şi prin a anunţat organizarea unei expoziţii inti- Moshe Mendelssohn, întemeietorul Haska- franceză, germană, engleză, română şi solicitarea unor exemplare din acestea. tulate „Sinagogi din România”, urmând a lei, iluminismul evreiesc, aflat la rădăcina idiş în România şi în străinătate. In corpore, vizitatorii au menţionat că fi găzduită de Palatul Patriarhiei, în cadrul curentelor neolog, conservativ şi reform. Personalitate cunoscută a comunităţii sunt impresionaţi de cele văzute şi aflate unui proiect comun cu Biserica Ortodoxă ieşene, profesorul I. Kara, pseudonim la această manifestare. Am primit şi pro- Română. Liderul F.C.E.R. a afirmat că, literar pe care, în mod constant, l-a folosit puneri de a multiplica diverse activităţi deşi diaspora a avut un caracter real- începând din anul 1953, a fost secretar culturale şi artistice în comun la sinagogă, mente creator, dând exemplul Talmudului literar la T.E.S. Iaşi între anii 1949-1963 mulţi dintre ei exprimându-şi plăcerea babilonian sau al „epocii de aur” spaniole şi cercetător bibliograf la Biblioteca Ju- resimţită cu ocazia vizitei. medievale de până la expulzare, ea a deţeană „Gh. Asachi” din Iaşi în perioa- Noi, ca organizatori, considerăm că cunoscut şi episoade marcate de intole- da 1963-1968. De asemenea, a îngrijit am reuşit să sensibilizăm un numeros ranţă, care au culminat cu dezlănţuirea antologii de poezie modernă în limba public, că a fost un bun prilej de a ne Holocaustului. idiş şi a tradus mai multe piese de teatru cunoaşte reciproc, pe toate planurile, de Preşedintele Comunităţii Evreilor din jucate pe scena Teatrului Evreiesc din a face mai vizibilă comunitatea care, deşi Bucureşti, ing. Paul Schwartz, a evocat în Iaşi. Începând din anul 1938 a publicat puţin numeroasă, este mereu prezentă intervenţia sa numele unor iluştri oameni peste 100 de studii, articole şi volume, din şi activă în acest oraş multicultural şi de ştiinţă sau antreprenori evrei care au Cei doi rabini ortodocşi au explicat care remarcăm monografiile comunităţilor multiconfesional. contribuit la dezvoltarea economică şi şti- că, în viziunea lor, orice abatere de la evreieşti din Podu Iloaiei, Bacău, Iaşi, şi Ing. OTTO DEUTSCH inţifică. Inginerul chimist Lazăr Edeleanu, baza Legii duce, în timp, la pierderea „Inscripţii medievale şi din epoca modernă evreu bucureştean, este unul dintre ei, identităţii. Au exemplificat prin faptul că a României: Oraşul Iaşi-Inscripţii ebraice”. Pentru că de ceva având meritul de a fi dezvoltat procesul descendenţii devin total nereligioşi, uneori Ultima lucrare menţionată, elaborată Moineşti timp, Fundaţia Leolam de prelucrare a combustibililor derivaţi chiar abandonând iudaismul şi mergând împreună cu prof. univ. dr. Stela Cheptea se bucură de sprijinul Şcolii Gimnaziale din petrol (benzină, motorină ş.a.). Spre spre alte religii. şi publicată sub egida Centrului de Istorie „Tristan Tzara“, proiectul său #istoriivii recunoaşterea meritelor sale, vorbitorul a Profesorul Neumann a fost, însă, de şi Civilizaţie Europeană din cadrul Filialei a căpătat noi dimensiuni. Cum? Ne-am afirmat că la Dresda funcţionează o mare părere că trebuie să avem o viziune mai Iaşi a Academiei Române, a fost onorată aliniat forţele împreună cu The European rafinărie care îi poartă numele. Referin- comprehensivă asupra realităţii, în situa- în 1996 cu Premiul „E. Hurmuzachi”. Association for the Preservation and du-se la dimensiunea iudaică a culturii ţia în care locuim în diaspora. Integrarea Volumul cuprinde traducerea în limba Promotion of Jewish Culture and Heritage europene, el a oferit un citat aparţinând înseamnă un permanent compromis, română a cca. 300 de inscripţii ebraice de şi, pe 3 septembrie 2017, la Moineşti filozofului Henri Wald: „Întreaga cultură necesar în viziunea sa, în momentul în pe pietre funerare din cimitirele evreieşti s-a sărbătorit Ziua Europeană a Culturii europeană se bazează pe un dialog care ne dorim acceptarea şi înţelegerea Ciurchi, Păcurari şi de la două sinagogi: Evreieşti. de două ori milenar între un grec şi un celor din jur. Sinagoga Mare şi Sinagoga Croitorilor Evenimentul, conform informaţiilor ce evreu. Toate celelalte culturi sunt variaţii Luciana Friedmann a evocat volumele, din Iaşi. În anul 1997, Editura Hasefer a se găsesc pe blogul Fundaţiei Leolam, pe această temă fundamentală, fără de în viziunea sa esenţiale, alături de Tora şi publicat a treia monografie dintr-o serie s-a desfăşurat simultan în zeci de ţări care nu existăm“. alte cărţi la fel de importante. Dintre aces- dedicată de distinsul istoric şi om de li- europene şi în zece oraşe din România şi Programul artistic propus de organi- tea, „Jurnalul Annei Frank”, „Noaptea” lui tere I. Kara unor comunităţi evreieşti din a cuprins tururi ghidate, piese de teatru, zatori a fost unul variat. În prima parte a Elie Wiesel, opera lui Bashevis Singer, Moldova. concerte de muzică evreiască şi multe evenimentului s-a desfăşurat un recital de „Originile totalitarismului” al Hannei Arendt Profesorul I. Kara a trecut în veşnicie alte manifestări artistice. poezie montat de actorii Teatrului Evre- sunt demne de evocat oricând. în anul 2001, lăsând în urma sa o vastă (Continuare în pag. 29) 10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 500-501 (1300-1301) - 1 – 30 Septembrie 2017 Membrii comisiei „Yad Vashem” din cadrul A.M.I.R., în vizită la preşedintele Statului Israel La 19 iulie 2017, la reşedinţa preziden- anual o Solemnitate Centrală de Come- ţială din Ierusalim a avut loc o întâlnire în- morare, la care participă sute de persoa- tre preşedintele Statului Israel, dl. Reuven ne”. Micha Harish a afirmat că înaintea Rivlin, şi membrii comisiei „Yad Vashem” celui de-al Doilea Război Mondial, co- pag. într-un mers nesfârşit, câteo- din cadrul A.M.I.R. – Organizaţia Unitară a munitatea evreilor din România a fost a 8 dată chinuit, câteodată lin, al Originarilor din România în Israel, din care treia ca mărime din Europa. În timpul răz- sufletului. Despre acest lucru au făcut parte Micha Harish, preşedintele boiului, o jumătate din ea a fost nimicită este vorba când ne referim la mânuitorii organizaţiei, Yohanan Ron-Zinger, preşe- prin pogromuri, foamete, boli, deportări, de cuvinte, la cei care descoperă şi dintele comisiei „Yad Vashem”, Avraham masacre; cealaltă jumătate a supravieţuit astăzi, şi mâine, de acum înainte, noi Iwanir, membru în consiliul „Yad Vashem”, datorită eforturilor conducerii comunităţii bogăţii ale spiritului. De aceea, gândul Shlomo Ron, supravieţuitor al Holocaus­ din România, dar şi sprijinului Reginei- meu se îndreaptă, cu multă recunoştin- tului, originar din Iaşi, Ditza Goshen, fostă Mame Elena. Dr. Raphael Vago a nuanţat ţă, spre cei neosteniţi, spre cei doritori directoare a Centrului de cercetare a motivele pentru care Holocaustul evreilor de organizaţia A.M.I.R. anul trecut la „Yad de a promova valorile unei comunităţi, evreimii din România, afiliat Universităţii din România a început să fie cunoscut Vashem”, precum şi „Declaraţia de Fon- într-un mod mirific şi pragmatic, deopo- Ebraice din Ierusalim, rabinul Elhanan de-abia în ultimii ani. În completare, alţi dare” a Muzeului Iudaismului Român, aflat trivă. De aceea, permiteţi-mi să afirm Guttman, secretar general al Sinagogii şi membri ai comisiei au prezentat eforturile în construcţie la Roş Pina. Preşedintele că revista „Realitatea Evreiască” înde- Centrului Comunitar al Evreilor Originari depuse în sprijinul construirii unei dez- Reuven Rivlin – fost student al profesoru- plineşte, cu mult sârg, rolul de formator din România, prof. Danny Koren, preşe- bateri adecvate în jurul acestui subiect, lui Zvi Yavetz, originar din România, unul de conştiinţe, rol asumat, într-un mod dintele Asociaţiei Internaţionale a Evreilor prin activităţi organizate la nivel public şi dintre fondatorii unor instituţii academice profesionist, de foarte mulţi ani. O cifră din Basarabia şi dr. Raphael Vago, istoric, educaţional. de prim rang, printre care Universitatea rotundă şi impresionantă, reflectând nu- consilier academic al organizaţiei A.M.I.R. Preşedintele Reuven Rivlin a dovedit Tel Aviv – a povestit cu nostalgie despre mărul de apariţii, 500, ne demonstrează În cadrul întâlnirii, membrii comisiei au cunoştinţe impresionante referitoare la experienţele trăite alături de mentorul veridicitatea celor afirmate. În paginile subliniat specificul Holocaustului evreilor capitole din istoria iudaismului român şi său. Domnia sa a fost interesat să afle revistei, istoria şi actualitatea, metafora din România şi au arătat că acesta nu a a primit cu bucurie de la oaspeţii săi o mai multe despre activitatea organizaţiei, şi cuvântul nezgomotos, sigur pe el, fost încă perceput corect de conştiinţa serie de documente importante, precum sub aspectul istoriei evreilor din România, sentimentele de durere, de bucurie s-au publică din Israel. Raportul Final al Comisiei Internaţionale dar şi al păstrării amintirii Holocaustului găsit, s-au împrietenit şi au închis un Yohanan Ron-Zinger a explicat: pentru Studierea Holocaustului în Ro- din această ţară. În încheiere, preşedin- cerc al aşteptărilor noastre. „Această comisie, aflată în colaborare mânia, cărţile regretatului istoric dr. Jean tele Israelului şi-a exprimat recunoştinţa Le urez redactorilor, colaboratori- permanentă cu Centrul memorial Yad Ancel dedicate subiectului Holocaustului, pentru această întâlnire care a expus lor, tuturor celor implicaţi în realizarea Vashem, se ocupă de păstrarea amintirii o prezentare a primei Solemnităţi Centra- subiectul Holocaustului cu profunzime şi revistei, să aibă puterea de a continua Holocaustului din România; organizăm le de Comemorare, pregătită şi susţinută complexitate. (B.T.) această muncă asiduă. La mulţi ani, domniilor lor! Adresez felicitări Federaţiei Comuni- tăţilor Evreieşti din România pentru mo- Centenarul luptelor de la Oituz dul în care s-a implicat pentru a sprijini În România au cotropitorilor, câştigând războiul aces- În familia noastră, Feldman, s-a dat apariţia, lună de lună, a acestei reviste fost comemora- ta, important pentru istoria poporului numele după Kivu z.l. la doi dintre copiii şi, în aceeaşi măsură, adresez felicitări te anul acesta, cu român. născuţi în familiile fraţilor lui, printre care şi întregului colectiv redacţional care multă mândrie na- În special bătăliile de la Oituz au pen- eu. Păstrez în toţi anii, cu pietate, această s-a străduit să promoveze în paginile ţională, victoriile tru mine şi o semnificaţie personală, su- „moştenire” – numele unchiului, pe care-l revistei imaginea evreilor în societatea istorice ale Armatei fletească: acolo a căzut şi un unchi de-al cunosc din fotografii şi povestiri. El a fost românească. Române în Primul meu. Amintind jertfele mari, dureroase pe unul dintre cei zece fraţi ai tatălui meu. Să Vă asigur de întreaga mea consi- Război Mondial care ţara noastră de baştină a fost nevoită le păzească tuturor Cel de Sus sufletele! deraţie şi îmi exprim speranţa că şi pe (1916-1918), îm- Unchiul Kivu a fost un băiat frumos, viitor Federaţia Comunităţilor Evreieşti potriva armatelor Centenarul morţii brunet, cu mustăcioară. Unchiului Kivu, din România va fi un partener de dialog cotropitoare ger- căruia războiul de acum 100 de ani i-a puternic în ceea ce priveşte promovarea mane şi ale aliaţi- unchiului meu răpit viaţa – sângele lui fiind vărsat pe diversităţii etnice şi cultivarea cunoaşterii lor lor, după marile pământul ţării lui – a rămas pentru tot- şi înţelegerii cu alte minorităţi naţionale bătălii de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz. să le plătească în războiul despre care deauna acolo! Unchiul Kivu a rămas pen- din România, precum şi cu majoritatea. Istorici români de mare prestigiu au stabilit vorbim, şi consemnând faptul de mare tru totdeauna tânăr. Ca şi în sufletul meu, La mulţi ani, revistei „Realitatea că aceste bătălii de neuitat au dus de fapt importanţă pentru toţi, că printre ostaşii ro- unde el a găsit, de o viaţă, afecţiunea şi Evre­iască”! la formarea Statului Român, realizat prin mâni căzuţi, răniţi, sau evidenţiaţi cu acte recunoştinţa mea! ALEDIN AMET Unirea din 1918. de eroism au fost şi nu puţini evrei (cifra Într-un vers dintr-o recitare a unui subsecretar de stat, Plătind cu jertfe grele pe câmpul de exactă a evreilor căzuţi – 882), gândul şi artist la comemorarea Centenarului des- Departamentul pentru Relaţii luptă – peste un million de ostaşi români sufletul mă duc spre unchiul meu, fratele pre care scriu, la Mărăşeşti, se spunea: Interetnice, Guvernul României căzuţi în acest război (printre care aproa- tatălui, Kivu (Akiva) Carol. La numai 22 „Să nu-l uităm niciodată pe cel căzut în pe 900 de evrei!), poporul român nu s-a de ani, el a căzut în luptele de la Oituz război”. Sunt onorat să transmit câteva gân- lăsat subjugat de trupele prusace şi aliaţii (probabil în 1917). Mormântul lui se află Trăiesc aceste cuvinte, în contextul duri colectivului redacţional al publicaţiei lor setoşi de teritorii şi şi-a apărat cu ero- în cimitirul evreiesc (aproape părăsit) de neştersei amintiri a unchiului meu Kivu. Realitatea Evreiască la apariţia numă- ism glia, pe drumul Marii Uniri. la Buzău, într-o parcelă de morminte a De 100 de ani, numele lui este încă ne- rului editorial 500. Este o frumoasă Cu eroismul ei legendar, Armata opt ostaşi evrei căzuţi în Primul Război uitat… împlinire şi un prilej de admiraţie pentru Română a reuşit să destrame iluziile Mondial şi înhumaţi acolo. CAROL FELDMAN tot efortul de a păstra şi cultiva an de an o calitate publicistică de referinţă în mass-media românească. Rigoarea In memoriam Ronit Elkabetz redactării, a informaţiei şi a prezentării Timp de trei zile (6, 8 şi 10 septembrie personal în urmă cu 17 ani, la un festival cu fratele ei, Shlomi Elkabetz. Proiectarea sunt atribute distinctive ale acestei pu- 2017), Sala Elvire Popesco a Institutului de film de la Marsilia; îmbrăcată în negru, unor filme precum acestea corespunde blicaţii, pe care le întâlnim tot mai rar în Francez din Bucureşti a găzduit un micro- aşa cum apărea aproape mereu în pu- crezului Institutului Francez în necesitatea mass-media contemporană. festival de film dedicat actriţei israeliene blic, Ronit Elkabetz „avea ceva din aura de a oferi publicului un cinematograf cu o Ca fost preşedinte al Alianţei Inter- Ronit Elkabetz (1964-2016), organizat unei dive şi a unei tragediene”, deşi era voce distinctă: independent, artistic, liber, naţionale pentru Memoria Holocaustului de Ambasada Israelului la Bucureşti, cu „o persoană foarte caldă, prietenoasă”. social, în care prevalează ilustrarea unor (IHRA), trebuie să mulţumesc redacţiei sprijinul Ambasadei Franţei în România Filmele ei se situează, de cele teme importante, sensibile, de Realitatea Evreiască pentru reflectarea şi al Institutului Francez. Dintre partenerii mai multe ori, într-un registru actualitate. excelentă a activităţilor preşedinţiei ro- media ai acestui eveniment au făcut parte grav, serios, reuşind de fie- Regizorul Tudor Giurgiu a mâneşti la această organizaţie. În mod RFI România, Ştirile TVR, „Realitatea care dată să meargă până în povestit că a cunoscut-o pe special, am apreciat susţinerea de care Evreiască”, Ziarul Metropolis, Semne străfunduri şi să surprindă cu Ronit Elkabetz în 2009, când ne-am bucurat în promovarea definiţiei Bune etc. Filmele proiectate au fost: „Vine fineţe relaţiile interumane, a a lucrat cu regizoarea Fanny de lucru a antisemitismului adoptată de fanfara” (2007); „Dilema lui Viviane Absa- adăugat vorbitoarea. Ardant la filmarea coproducţi- IHRA, demers finalizat prin asumarea lem” (2004), „Şapte zile” (2008) şi „Divor- Codrin Tofan, ofiţer pentru ei „Cenuşă şi sânge”, în care de către Guvernul României a aplicării ţul lui Viviane Absalem” (2014), o trilogie Diplomaţie publică în cadrul au mai jucat Olga Tudorache, acestui instrument. care sondează abisurile unei căsătorii Ambasadei Israelului în Ro- Oana Pellea, Ion Besoiu, Răz- Desigur, este admirabil efortul aces- contractate la o vârstă fragedă şi ale unei mânia, a prezentat evenimen- van Vasilescu. De ce a pro- tei redacţii de a fi un cronicar onest şi căsnicii care nu mai poate fi reparată, iar tul drept un omagiu adus uneia pus-o Fanny Ardant pe Ronit atent al evenimentelor din comunităţile posibilitatea divorţului în faţa unui tribunal dintre cele mai importante Elkabetz în rolul principal? evreieşti din România şi al altor evoluţii rabinic – respinsă ori amânată la nesfârşit actriţe israeliene, Ronit Elka- Răspunsul regizoarei fusese: din viaţa internaţională de interes special –, după mai mult de douăzeci de ani, nu betz, care prin activitatea sa artistică şi „Femeia asta are instinct!” Completân- pentru evrei. Dincolo de această misiune va aduce ieşirea din marasm. colaborarea cu actori francezi a construit du-i ideea, Tudor Giurgiu a subliniat îndeplinită cu profesionalism, consider E.S. Tamar Samash, ambasadoarea încă o conexiune între Israel şi Franţa. forţa ei creatoare, inteligenţa, intuiţia în Realitatea Evreiască ca fiind unul dintre Statului Israel în România, a afirmat că Christophe Gigaudaut, directorul Insti- construirea personajului, în detrimentul cei mai consecvenţi şi activi aliaţi în con- mica retrospectivă asupra filmografiei lui tutului Francez, şi-a exprimat plăcerea de unui proces cerebral, analitic – însuşiri fruntarea vigilentă cu pericolele actuale Ronit Elkabetz constituie o manifestare de a găzdui un asemenea eveniment menit care au fixat-o în conştiinţa publicului create de noile forme de extremism, admiraţie faţă de o femeie extraordinară, să onoreze memoria unei actriţe cu un drept „una dintre marile personalităţi ale ură, antisemitism, rasism sau o actriţă de prim rang, care prin munca talent ieşit din comun – exemplul trilogiei cinematografiei israeliene, cel puţin din xenofobie. Sunt deosebit de 11 ei a reprezentat Statul Israel la nivel al cărei personaj central este Viviane ultimii douăzeci de ani”. recunoscător pentru că avem pag. internaţional. Excelenţa Sa a cunoscut-o Absalem, pe care a realizat-o împreună CLAUDIA BOSOI REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 500-501 (1300-1301) - 1 – 30 Septembrie 2017 11 Borsec – prezent şi viitor Deoarece de ani de zile merg cu mare de Borsec s-a mai îmbogăţit cu un membru bucurie la C.I.R. Borsec, scriu în fiecare şi anume cu dr. Aurel Vainer, preşedintele an câte un articol cu impresiile mele. Aşa F.C.E.R. Pentru prima dată, la Borsec s-a cum şi-au dat seama ”dependenţii” de organizat o şedinţă a Comitetului Director Borsec (există un astfel de grup din cele şi preşedintele Federaţiei a rămas încântat mai diferite locuri, care an de an revenim atât de frumuseţile, cât şi de buna funcţi- aici), lucrurile merg spre bine. Am avut şi onare a CIR Borsec. Dar şi-a dat seama noroc, deoarece ing. Emil Rosner, „pă- şi de potenţialul locului, de faptul că se pag. un asemenea aliat. rintele CIR-urilor” şi adjuncta sa, Iolanda poate face mai mult, cu eforturi materiale 10 Numărul editorial 500 ar Seinberg, fac parte de asemenea din şi umane. În curând va fi trimisă o echipă se va prelungi, va veni şi acel moment. Cu trebui însă să marcheze şi o acest grup şi au avut în vedere o serie de de specialişti, care va analiza posibilităţile o vilă refăcută şi un centru de tratament asumare mai vizibilă şi activă a acestei îmbunătăţiri, despre care am scris deja în şi va propune nişte soluţii. nou-nouţ, CIR Borsec va putea să atragă misiuni esenţiale în societatea româ- revistă. Acum vila noastră arată altfel: este Aşa cum am mai scris, chiar în faţa vilei ca un magnet un număr din ce în ce mai nească, pentru că semnele neliniştii în curată, elegantă, cu televizoare în fiecare se construieşte noul centru de tratament, mare de turişti care, în pofida depărtării, faţa ameninţărilor antisemite din Europa cameră, instalaţia electrică a fost refăcută, care va avea şi spa. Se promite deschi- vor alege să-şi petreacă vacanţa aici. de astăzi trebuie să ne mobilizeze mai sunt două camere noi şi multe altele. derea anul viitor. Chiar dacă acest termen EVA GALAMBOS mult şi aici, în România, să ieşim din Există o viaţă activă la Borsec. Anul zona de confort a ambiguităţii şi indife- acesta au fost organizate două tabere, renţei. Realitatea Evreiască este unul una din Bucureşti, a ”generaţiei de aur”, dintre actorii sociali şi culturali ce au grupa Sandei Wolf şi o tabără din Oradea, Mesaje de Roş Haşana statura morală şi competenţa pentru a cea a Corneliei Rosenzweig (două serii), Dintre numeroasele mesaje de felicitare de Anul Nou iudaic primite de preşe- da astfel de semnale în societate, iar care a reuşit să adune participanţi din dintele F.C.E.R.-C.M., dr. Aurel Vainer, publicăm o parte în acest număr, urmând pentru aceasta este nevoie ca promo- Oradea, Cluj, Deva, Timişoara şi Bucu- să revenim în luna octombrie. varea şi cunoaşterea acestei publicaţii reşti. Programul celor două tabere s-a Cu prilejul Noului An 5778, rabinul dr. Aurel Vainer, cu ocazia apariţiei ediţiei să fie mult mai largă. bazat pe recreere şi instruire, alături de MENACHEM HACOHEN urează familiei aniversare nr. 500 a publicaţiei „Realita- De asemenea, am convingerea că plimbări şi excursii. S-au organizat vizite Vainer, conducerii F.C.E.R., preşedinţilor tea Evreiască” (fostă „Revista Cultului Realitatea Evreiască poate fi un actor la Muzeul apei minerale şi la fabrica de şi membrilor comunităţilor evreieşti din Mozaic”), „care conduce orchestra medi- esenţial în efortul colectiv de a preveni îmbuteliere a apei Borsec. O iniţiativă de întreaga ţară: „un an bun şi fericit”. atică internaţională în cadrul comunităţii contaminarea societăţii româneşti cu mare succes, de care s-a bucurat numai „Hashem să vă dea putere pentru a evreieşti vorbitoare de limba română, doctrinele „iliberale”, extremiste, anti- tabăra din Oradea, deoarece cea din întări credinţa membrilor comunităţilor, a aspirând la standarde mereu mai ridica- semite şi negaţioniste, cultivate irespon- Bucureşti a avut aproape tot timpul vreme păstra tradiţia de sute de ani din Româ- te şi servind ca o platformă culturală şi sabil şi sfidător chiar în vecinătatea ţării proastă, a fost o zi de ştrand la Topliţa. nia şi a continua păstrarea patrimoniului literară, care de zeci de ani respectă şi noastre. Vom reuşi să oprim înaintarea (În schimb, Bucureştiul a înlocuit-o cu o iudaismului. „Ktiva ve hatima tova”, se evidenţiază valorile iudaismului în lume”. acestui flagel extremist antieuropean zi la Terme). Acest punct va fi inclus şi în arată în mesajul fostului Mare Rabin al Rabinul E. Guttman a mulţumit pentru dacă vom fi neobosiţi în a educa tinerele programul de anul viitor. Au fost ţinute şi României. exemplarul primit din calendarul anual generaţii despre pericolele unor aseme- câteva prelegeri cu subiecte interesante. „Luah 5778”, „publicat de Federaţie încă nea rătăciri politice inadmisibile, despre Un lucru de care se plâng turiştii, mai Cu ocazia Anului Nou 5778, Rabbi din anul 1944 şi care este, de asemenea, nevoia de a avea o Europă capabilă să ales doamnele, este... calitatea şi canti- YAACOV MENDEL FRIEDMAN, Admo- un tezaur de articole şi informaţii necesa- prevină şi să sancţioneze aceste dera- tatea meselor (e prea bună bucătăreasa, rul din Buhuşi şi Paşcani, a adresat feli- re în toate domeniile iudaismului”, subli- paje sfidătoare, despre pericolul pasivi- ne-am plâns)! Cu toţii am plecat de-aco- citări preşedintelui Aurel Vainer, Editurii niind „îmbogăţirea estetică şi conţinutul tăţii şi indiferenţei în negarea tragediilor lo...cu câteva kilograme în plus, în ciuda Hasefer şi revistei „Realitatea Evreiască”. acestor scrieri, respectându-le, în acelaşi trecutului, despre pericolele intoleranţei excursiilor şi plimbărilor. Seara de ajun „Fie ca Hashem să vă dea putere să timp, tradiţiile seculare”. şi autoenclavizării, despre meritele soli- de Şabat a fost celebrată prin rugăciuni. reuşiţi în tot ce întreprindeţi. Vă felicit cu În final, rabinul E. Guttman a adăugat: darităţii şi ale respectului reciproc. După părerea lui Sorin Pop, adminis- ocazia apariţiei numărul 500 al revistei „Salutăm în acelaşi timp succesul dum- De aceea, noi toţi trebuie să perce- tratorul CIR Borsec, foarte competent, „Realitatea Evreiască” şi a minunatului neavoastră în toate eforturile pe care le pem Realitatea Evreiască nu doar ca o harnic şi politicos cu oaspeţii, anul acesta Calendar 5778. Apreciez mult ce se face faceţi în favoarea membrilor comunităţii publicaţie destinată unei minorităţi, ci numărul turiştilor ar putea ajunge sau de- pentru menţinerea patrimoniului sacru în şi evreilor vorbitori de limbă română, în ca un mijloc de promovare largă, în în- păşi 200 de persoane. „Împreună cu Agi această ţară. Ktiva ve hatima tova”. general, meritând pe deplin ca numele treaga societate românească, a valorilor (soţia sa, de asemenea angajată a vilei de dumneavoastră să fie pomenit întru slava ce pot contribui la unitatea, armonia şi ani de zile) am făcut în aşa fel ca oaspeţii Rabinul EFRAIM GUTTMAN, rabin Dumnezeiască! solidaritatea României, precum şi ca un să nu simtă că am fi avut nevoie de per- al Comunităţii Evreilor Originari din Ro- Fie ca Atotputernicul să ne dea un an mijloc eficient şi credibil de promovare sonal mai numeros”, ne-a declarat Sorin. mânia în Israel, Sinagoga şi Centrul Co- bun, care ne va oferi nouă şi întregului a meritelor noastre europene. Au şi reuşit prin eforturi destul de mari. munitar al Evreilor Originari din România Israel bucurie, fericire, pace şi linişte, MIHNEA CONSTANTINESCU Şi dacă am amintit în titlu perspectivele, „Beit Iacov Iosef - Rav Zvi Gutman”, a sănătate deplină şi împliniri! ambasador cu însărcinări speciale am avut un motiv. Grupul ”dependenţilor” adresat felicitări preşedintelui F.C.E.R., Cu urări de Ktiva ve hatima tova!” Înainte de oricine şi orice: la mulţi ani, „Realitatea Evreiască”! Un altfel de bilanţ de la un cititor care frunzăreşte revista. Ce îmi place? Faptul că este trilin- ComunitATi gvă. Numai aşa poţi spera să rămâi în eternitate... şi odată şi odată, cândva, Braşov Sighet în română, engleză sau ebraică, un cer- Oneg Concert la Sinagogă cetător va scrie istoria acestei reviste şi La 25 iulie a.c., Sinagoga din Sighet a găzduit superbul concert al corurilor „Nos- implicit a evreilor din România. talgia” şi „Kolot Habaron” din Israel. Pe lângă membrii comunităţii, la eveniment au Ce îmi aminteşte? Mai cu seamă Şabat deosebit participat şi alţi locuitori ai Sighetului, precum şi oaspeţi de peste hotare. îmi amintesc de Iulia Deleanu şi Eva Intrarea Şabatului, cu întreaga lui Galambos (aici în ordine alfabetică), succesiune de momente, a devenit două doamne entuziaste şi îndemâna- de multă vreme la comunitatea din Lugoj Şcoala de vară „Holocaustul tice jurnaliste. Şi care – orice alegere e Braşov un prilej de mai mare bucurie foarte subiectivă, desigur – m-au înţeles prin evenimentele care pot fi aduse ca aşa cum sunt! o completare. din România între istorie şi memorie” Ce îi doresc? Poate mai critică, în In perioada 24-28 iulie 2017, la Lugoj- are acces un istoric din România. Succe- sensul de a avea spirit critic... poate Surduc s-a desfăşurat ediţia a VII-a a sul proiectului se bazează pe elementele o dezbatere sau două, câte un eseu Şcolii de vară „Holocaustul din România aduse de fiecare dintre autorii menţionaţi. politic şi... mai multă focalizare pe hate între istorie şi memorie”. Acest program Desfăşurarea sesiunilor de-a lungul celor speech, combaterea antisemitismului, educaţional are câteva caracteristici care patru zile de tabără a fost asigurată de rasismului şi susţinerea legilor memoriei îl disting faţă de programele cu aceeaşi directorul general Alexandru Florian şi victimelor Holocaustului. tematică şi aceleaşi ţinte spirituale. de echipa sa. Urarea: Să ne revedem la numărul Proiectul este realizat în parteneriat În realizarea acestor tabere, la care 1000! cu TOLI – The Olga Lengyel Institute for au prezentat comunicări conferenţiari Mulţi Ani! Holocaust Studies and Human Rights, din România, Europa, SUA, la primele ALEXANDRU FLORIAN INSHR-EW şi Fundaţia „Misiunea Pâinii şase ediţii a participat şi Steve Ausnit, director general INSHR-EW Vieţii”. Evenimentul este destinat maste- cel care este iniţiatorul şi care are un rol ranzilor, doctoranzilor şi profesorilor din esenţial în conducerea TOLI -– The Olga — PRIETENI DIN ISRAEL — La sfârşitul lunii august, am avut învăţământ care sunt direct interesaţi să Lengyel Institute for Holocaust Studies Mă bucur să vă adresez câteva de sărbătorit un eveniment, din păcate aprofundeze cunoaşterea Holocaustului and Human Rights . gânduri cu ocazia sărbătoririi a 500 de mai rar, dar cu atât mai dorit. Una dintre în România. Organizarea taberei în complexul de numere ale publicaţiei „Realitatea Evre- familiile din comunitate s-a şi ne-a bu- Programul beneficiază de aportul la Surduc se bazează pe aportul mana- iască”, un punct de referinţă nu doar curat cu naşterea fiicei lor Yael Gheller, conceptual al creatorilor din SUA, fiind gerial excepţional al domnului Gabriel pentru evreii din România, ci şi pentru iar înaintea intrării Şabatului, din data destinat factorilor de decizie şi profesori- Daniel Olariu. toţi cei interesaţi de o lectură de calitate. de 25 august 2017, am sărbătorit cu lor din învăţământul liceal din mai multe De-a lungul anilor, C.E. Lugoj a fost Doresc să felicit întreaga echipă fast, religios şi civil, intrarea în colectivul state americane, cu scopul unei mai bune invitată şi a participat la desfăşurarea ta- pentru dăruirea şi profesionalismul nostru a noului membru. Evenimentul pregătiri a acestora pentru a preda istoria berei, un moment esenţial fiind de fiecare demonstrat număr de număr, aspect s-a bucurat de o participare masivă a Holocaustului. BLOCH E. IVAN reflectat în subiectele alese membrilor noştri. Importul acestui program îmbogăţeşte preşedinte C.E. Lugoj cu grijă, menite să ofere ci- 12 pag. VAL GEORGE prin conţinutul său baza de date la care (Continuare în pag. 29) titorului articole relevante şi 12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 500-501 (1300-1301) - 1 – 30 Septembrie 2017

Menora ca simbol şi mit IN MEMORIAM „Menora – cult, istorie şi mit” s-a inti- norei şi a creat candelabre cu şapte braţe, tulat prima colaborare a Muzeului Vatica- plasate în biserici pentru scopuri liturgice. nului şi a Muzeului Evreiesc din Roma, în Acest capitol de istorie a fost ilustrat prin M. Ionescu-Quintus cadrul căreia s-a urmărit ilustrarea prin expunerea mai multor piese din secolele Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vai- sute de exponate a istoriei şi simbolisticii XIV şi XV, de pildă candelabrele monu- ner, a transmis un mesaj familiei îndoli- acestui obiect de cult iudaic, care are mentale din Sanctuarul de la Mentorella, ate de decesul preşedintelui onorific al origini biblice şi care astăzi este simbolul din Prato şi Pistoia, sau candelabrul din P.N.L., MIRCEA IONESCU-QUINTUS. pag. bogate în conţinut. Redăm integral acest mesaj: Apreciez în mod deose- Israelului modern. Potrivit lui Francesco secolul XVIII din Palma de Majorca. 11 Leone, unul dintre cei trei curatori ai Expoziţia a avut trei secţiuni. Prima Î n n u m e bit eforturile depuse pentru propriu şi al realizarea acestei publicaţii prin care expoziţiei, prin intermediul obiectelor şi reconstituie istoria menorei de la apariţia imaginilor se încearcă ”prezentarea uneia sa, în primul Templu din Ierusalim, până c o n d u c e - tradiţia şi cultura evreiască sunt aduse rii Federaţiei în atenţia publicului român. Felicitări! dintre cele mai captivante poveşti a rasei la dispariţia sa din Roma. Cea de-a doua umane”. Expoziţia a fost deschisă în pe- s-a ocupat de legenda menorei în timp şi Comunităţi- Ambasador TAMAR SAMASH rioada mai-iulie a.c. spaţiu, din antichitate până în pragul se- lor Evreieşti colului XX, cu accent pe menţinerea sa ca din România, Dragi prieteni, cu tristeţe şi Îmi face o deosebită plăcere să vă un puternic element de coeziune pentru cultura şi identitatea evreiască. Cea de-a mâhnire, ex- adresez sincere felicitări cu prilejul apa- prim cele mai riţiei numărului 500 al revistei Realitatea treia s-a concentrat asupra secolelor XX şi XXI, cu diferite reprezentări ale menorei sincere con- Evreiască. doleanţe şi Presa evreiască a avut mereu un de către artişti cunoscuţi, în mai multe cazuri devenind punctul central al unor sentimente de rol vital în păstrarea şi întărirea senti- compasiune mentului identitar evreiesc. Contribuţia capodopere ale literaturii secolului XX, de exemplu povestirea lui Stefan Zweig pentru familia importantă pe care aceasta o aduce domnului Mircea Ionescu-Quintus, la comunităţii evreieşti constă în informa- „Candelabrul incendiat”. Cele mai mari muzee din lume - Lu- încetarea din viaţă a domniei sale. ţia pe care o oferă cititorilor, în măsură L-am cunoscut şi apreciat pe domnul să releve aspectele fundamentale şi vrul, Galeria Naţională din Londra, Mu- Organizarea expoziţiei a durat peste zeul Israelului şi Biblioteca Naţională din Ionescu-Quintus ca un om politic dis- dificultăţile care caracterizează viaţa pus întotdeauna la dialog, aplicând cu evreiască. trei ani şi jumătate şi a inclus 130 de Ierusalim, Kunsthistorische Museum şi opere de artă: picturi, sculpturi, elemente Albertina din Viena şi multe altele au oferit înţelepciune soluţiile potrivite pentru Nu pot decât să-mi exprim respectul problemele diverse ale vieţii politice şi admiraţia pentru modul în care pu- de arhitectură, manuscrise medievale şi exponate. ilustraţii de cărţi şi alte reprezentări ale Organizatorii şi din România. Domnul Ionescu-Quin- blicaţia Realitatea Evreiască le oferă tus rămâne în amintirea noastră ca un cititorilor o perspectivă cuprinzătoare menorelor din întreaga lume. Cel mai publicul au consi- vechi obiect expus a fost aşa-numita derat că această om-valoare care a promovat principiile asupra istoriei evreilor din România. democratice ale cinstei şi ale devota- Cu rafinament şi profunzime, revista „Piatră din Magdala”, un bloc de piatră expoziţie este un sculptat datând din secolul I e.n. care, semn de colaborare mentului în muncă, ca un militant activ, redă profilul personalităţilor comunităţii cu rezultate deosebite în viaţa culturală, evreieşti din România, reliefând am- potrivit arheologilor, ar fi o reprezentare benefică între evrei a celui de-al Doilea Templu şi cea mai şi creştini într-un socială şi politică a României. prenta pe care acestea au lăsat-o în În numele evreilor din România, viaţa politică, socială, economică şi cul- veche imagine a menorei descoperită în oraş în care trăiesc Israel. A fost găsită în 2009 într-o veche alături de peste 20 rugăm pe bunul Dumnezeu să-i asigure turală a ţării. De asemenea, Realitatea odihnă veşnică. Evreiască oferă informaţii complete cu sinagogă din Galileea. Prin exponatele de secole. (E.G.) privire la spiritul evreiesc, elemente de din cele două muzee, a subliniat Leone, tradiţie şi patrimoniu iudaic, prezentând „s-a căutat prezentarea şi explicarea unor activităţile extraordinare organizate prin realităţi şi legende legate de menoră „din Delegaţie a F.C.E.R. în vizită efortul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti clipa în care Dumnezeu i-ar fi arătat lui din România. Publicaţia semnalează Moise pe Muntele Sinai o imagine a unei evenimentele diverse, programele şi lămpi cu ulei cu şapte braţe şi i-a ordonat la Patriarhia Română serviciile de înaltă calitate, dar şi acce- să facă un astfel de obiect din aur pur”. În În ziua de 26 iulie 2017, o delegaţie a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din Româ- sibile, puse la dispoziţia celor interesaţi, „Exod” scrie că a fost topit un talant de aur nia, condusă de dr. Aurel Vainer, preşedinte, a fost primită la Reşedinţa Patriarhală de promovând participarea la acţiunile din (34 kg), din care s-a realizat o lampă re- Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Din delegaţie au mai interiorul comunităţilor. Mai mult decât prezentând un migdal stilizat, cu muguri, făcut parte prim-rabinul Rafael Shaffer, vicepreşedintele Federaţiei, Ovidiu Bănescu, şi atât, revista furnizează informaţii de petale şi fructe. „Menora a intrat în istoria Silviu Vexler, deputat în Parlamentul României. actualitate privind Statul Israel. umanităţii atunci când a fost aşezată în Conform unui comunicat transmis de Patriarhie, în cadrul întâlnirii a fost discutată Realitatea Evreiască este o sursă Templul lui Solomon”, a apreciat Leone. organizarea de către Ambasada Israelului în România a unei expoziţii la Patriarhia de informare foarte utilă publicului de În cadrul expoziţiei este prezentată Română, cu tema „Biserici ortodoxe din Ţara Sfântă”, pentru încurajarea pelerinajelor limbă română şi entităţilor private, care şi istoria menorei confecţionate din aur, la Locurile Sfinte. De asemenea, s-a vorbit despre organizarea, în toamna acestui pot descoperi numeroase poveşti refe- care s-a aflat în cel de-al Doilea Templu an, a unei expoziţii cu sinagogile din România, eveniment urmat de vizitarea celor ritoare la viaţa evreiască din România şi care a fost adusă la Roma ca pradă de trei sinagogi din Bucureşti, ca parte a patrimoniului naţional. În anul 2018 urmează şi pot afla multe lucruri despre legătura război, după ce romanii au jefuit Templul să aibă loc un colocviu internaţional intitulat „Ierusalim – oraşul sfânt” şi un simpozion specială dintre comunităţile evreieşti în anul 70, scenă imortalizată într-o sculp- cu tema „Pace şi bunăvoire comună sau Şalom şi prietenie”, în cadrul Centenarului din România şi din Israel. Şi pentru tură pe vechiul Arc al lui Titus. O copie a 1918-2018. israelieni revista este o sursă interesan- acestei sculpturi a fost piesa centrală a Delegaţia Federaţiei l-a informat pe Patriarhul B.O.R. despre situaţia comunităţilor tă, mai ales pentru cei care provin din expoziţiei. Această menoră ar fi dispărut evreieşti din România, despre activităţile social-filantropice şi social-culturale desfăşurate România. după ce vandalii au jefuit Roma în anul de acestea, precum şi despre nevoia restaurării sinagogilor vechi şi a îngrijirii cimitirelor, Aş dori să salut efortul domnului 455, dar persistă legende potrivit cărora în contextul diminuării masive a numărului membrilor Cultului Mozaic din România. redactor-şef Alexandru Marinescu, dar ea ar exista, fiind ascunsă la Vatican. La finalul întâlnirii au fost subliniate buna cooperare între Cultul Mozaic şi Biserica şi al redactorilor revistei Realitatea În cadrul expoziţiei s-a putut vedea Ortodoxă Română în planul activităţilor parlamentare pentru accelerarea despăgubirilor Evreiască pentru implicarea, devota- cum a preluat creştinismul menora. În referitoare la proprietăţile care au fost confiscate în timpul regimului comunist, precum mentul şi profesionalismul de care dau Evul Mediu, în special în perioada caro- şi dorinţa de continuare a bunelor relaţii între cele două culte şi cultivarea unui climat de dovadă, semnalând ştirile cu adevărat lingiană, arta creştină a folosit forma me- respect reciproc şi de contribuţie comună la viaţa societăţii româneşti de azi. (M.O.) importante din comunitatea evreiască a României. Publicaţiei menţionate îi transmit gândurile mele de fericită săr- Ce se întâmplă cu moştenirea politică a lui Shimon Peres? bătorire şi la mulţi ani! Pe 28 septembrie s-a împlinit un an de la dispariţia lui Shimon Rabin şi Arafat, premiul Nobel pentru Pace. Tot pentru mai buna Nu în ultimul rând, aş vrea, alături de Peres, ultimul dintre „părinţii fondatori” ai Israelului, personali- cunoaştere şi înţelegere în Orientul Mijlociu a înfiinţat Centrul soţia mea Hedva, să-mi îndrept gândurile tate care şi-a lăsat amprenta asupra evoluţiei istorice a statului Peres pentru Pace. A fost membru a cinci partide politice, toate asupra voastră, dragi membri ai comuni- evreu în cei 70 de ani în care a fost în prim-planul vieţii politice. de stânga sau de centru, militând pentru bunăstarea păturilor tăţilor evreieşti din România, urându-vă A fost un om politic înnăscut, dotat cu multe calităţi, dintre mai sărace, evrei sau arabi, deopotrivă. un An Nou fericit, sănătos şi prosper, în care poate cea mai importantă a fost arta compromisului. A fost La un an după decesul lui Peres, din păcate, idealurile lui speranţa că vă va aduce împlinirea tutu- deputat, ministru, membru în 12 Cabinete, premier de mai multe sunt departe de a se împlini. De fapt, este greşit să apreciem ror aspiraţiilor dvs., în pace şi armonie. ori şi şi-a terminat cariera politică în cea mai înaltă poziţie, ca lucrurile după un an, dificultăţile interne şi externe ale Israelului Şana Tova U-Metuka! preşedinte al Statului Israel. A fost un sionist convins, şi-a dat se manifestă de mai mulţi ani, în primul rând din cauza unor DAN BEN-ELIEZER seama şi a militat mai întâi pentru crearea statului evreilor, apoi factori externi. Este vorba de războaiele din zonă, de îngheţarea fost ambasador pentru menţinerea sa prin asigurarea securităţii ţării şi a locu- procesului de pace, de izolarea Israelului, determinată de mă- al Statului Israel în România itorilor ei. Voia un Israel puternic din toate punctele de vedere suri şi poziţii antiisraeliene în cadrul unor importante organizaţii deoarece era convins că numai în acest fel se va putea evita internaţionale şi nu numai, de antisemitismul care a prins din Sunt un cititor permanent al revistei un al doilea Holocaust al poporului evreu. Pentru acest scop a nou aripi mai ales în Europa. Se aud din ce în ce mai puţine „Realitatea Evreiască” şi, cu fiecare depus toate eforturile, atât prin negocieri cu vecinii, acceptând voci care să preia ideile lui Shimon Peres privind înţelegerea lectură, sunt tot mai impresionat de compromisuri rezonabile, cât şi prin întărirea, în primul rând, a între vecini, precum şi realizarea, pe plan intern, a unei echităţi activităţile sociale, culturale, educative, capacităţii militare a Israelului, mai întâi prin achiziţionarea de sociale mai mari. De aceea, regretul faţă de dispariţia marelui comemorative şi religioase ale acestor arme moderne, apoi prin dezvoltarea industriei proprii de arma- om politic, a omului de stat ca persoană, este însoţit de regretul comunităţi restrânse din România, afla- ment, inclusiv producerea de arme nucleare, fapt nerecunoscut că ideile sale nu sunt puse în aplicare. te sub coordonarea F.C.E.R., dar şi de oficial de niciun lider politic israelian. Speranţa noastră ar trebui să se îndrepte totuşi către tânăra modul în care acestea sunt semnalate, Shimon Peres a dorit înţelegerea cu vecinii, cu ţările arabe. generaţie. Poate că există printre ei persoane sau grupuri care datorită unei echipe talentate: redac- Ca ministru de externe a fost, împreună cu premierul Yitzhak să preia şi să ducă mai departe moştenirea lui politică, cu con- torul-şef şi colaboratorii lui. Rabin, semnatar al tratatului de pace cu Iordania şi al acordurilor vingerea că ar fi cea mai bună opţiune pentru asigurarea unui Publicaţia a devenit o resursă 13 de la Oslo, care ar fi trebuit să ducă la crearea a două state: un viitor mai luminos decât cel de astăzi. de studiu şi cercetare pentru pag. stat palestinian, alături de cel israelian. A primit, împreună cu EVA GALAMBOS REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 500-501 (1300-1301) - 1 – 30 Septembrie 2017 13

Festivalul Strada Armenească – a IV-a ediţie Preşedintele F.C.E.R.a adresat urarea „Vivat, crescat, floreat Festival Strada Armenească!” şi a evocat legă- turile afective cu armenii. Adolescenţa şi tinereţea şi le-a trăit pe lângă strada Mântuleasa, în calea spre şcoală şi facultate trecând mereu pe strada Ar- toţi cei interesaţi de istoria şi menească. În viaţă, drumurile lui s-au pag. 12 prezentul comunităţii evreieşti intersectat adesea cu ale armenilor, din România. dintre care a menţionat doi colegi şi buni Nu este aceasta o prelungire a suflu- prieteni, Uradian Zadik, devenit directo- lui special, dacă nu unic, al comunităţilor rul Observatorului Astronomic din Paris, evreieşti locale din România de-a lungul şi Sandilian Arsene. Vorbitorul a jucat istoriei, inclusiv în perioadele de dina- baschet alături de coechipieri armeni, intea, din timpul Holocaustului şi mult savurează cafeaua armenească şi a după aceea? Mă îndoiesc profund că încheiat referindu-se la oraşul din Tran- putem regăsi, în prezent, un exemplu silvania care a fost înfiinţat de armeni, similar în întreaga diasporă evreiască. În perioada 28-30 iulie 2017 a avut Band şi Corul Hazamir – a fost ec. Silvi- Armenopolis (în prezent, Gherla, jud. Le transmit cele mai bune gânduri tu- loc la Bucureşti cea de-a IV-a ediţie a an Horn, care a precizat că participarea Cluj), propunând ca acesta să acorde turor celor angajaţi în publicarea revistei Festivalului Strada Armenească, un comunităţii evreieşti la Festivalul Strada cetăţenie de onoare tuturor armenilor „Realitatea Evreiască” să desfăşoare în proiect anual prin care cultura armenilor Armenească a fost una consecventă, la care mai trăiesc în România. viitor o activitate neîntreruptă şi rodnică, este prezentată publicului într-un mod toate cele patru ediţii organizate până în Programul comunităţii evreieşti a fost iar membrii ei să fie binecuvântaţi cu dinamic şi recreativ, în organizarea Pri- prezent. Melodiile în ebraică şi idiş ale încheiat cu melodiile tradiţionale „Şalom sănătate şi evenimente fericite. măriei Municipiului Bucureşti, a Primăriei Corului Hazamir au fost urmate de un alehem” şi „Hava naghila”, fiind urmat de Dr. YOSEF GOVRIN Sectorului 2 şi a Departamentului pentru recital-surpriză susţinut de Carla Lifşin, un recital de blues al artistului evreu A.G. fost ambasador al Statului Israel Relaţii Interetnice. cu melodii care au valorificat folclorul Weinberger. în România După cum au afirmat deputaţiiVarujan tradiţional românesc. CLAUDIA BOSOI Pambuccian şi Varujan Vosganian în des- Am o mare bucurie şi satisfacţie că chiderea evenimentului, ideea organizării revista a ajuns la numărul 500. festivalului şi a atribuirii denumirii după Victor Vescu, elev la Lauder-Reut, Revista, care a apărut in 1956 cu spaţiul în care acesta se desfăşoară a numele de „Revista Cultului Mozaic” pornit de la istoria armenilor din Bucu- din România, a avut succes de la înce- reşti, care la începutul secolului al XVII- olimpic de aur la geografie putul apariţiei. În acea perioadă, a fost lea s-au aşezat în zona străzii pe care În primele zile ale lunii august, la ajutat în primul rând pasiunile lui pentru singura revistă în care, în afară de limba astăzi o numim Armenească, primind Belgrad (Serbia) s-a desfăşurat cea de-a geografie, pentru a studia, pentru a lucra română, s-a scris în ebraică şi idiş. spaţiul necesar construirii unei biserici. XIV-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de cu elevii, munca în echipă, prietenia, Îmi aduc aminte ce fericit eram când De aici au apărut instituţii fundamentale Geografie. Echipa României a fost com- precum cea cu Omar, de care ambii sunt ajungea câte un număr şi la Cluj, unde precum şcoala armenilor, muzeul, bibli- pusă din elevii Victor Vescu, clasa a XI-a, foarte mândri. De asemenea, ei au fost eram student. Nu o lăsam din mână oteca, episcopia, casa parohială, toate de la Complexul Educaţional Lauder-Reut sprijiniţi de familiile lor, de profesori, de până nu o citeam de la prima până coagulate în perimetrul străzii Armeneşti. din Bucureşti, Omar Hamod, clasa a XI-a, conducerea Şcolii Lauder şi de echipa la ultima pagină. Revista, care este o Iniţial aflat la marginea Bucureştiului, de la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul”, Complexului Educaţional. publicaţie culturală şi de ştiri, mi-a dat cartierul armenesc a devenit una dintre Sabina Calisevici, clasa a XII-a, de la Co- Elevii Complexului Lauder-Reut au informaţii despre viaţa evreiască din zonele centrale ale oraşului. legiul Militar Câmpulung-Moldovenesc, şi repurtat o a doua victorie anul acesta. În România şi uneori din străinătate. Arhiepiscopul Bisericii Armene din Iulia Armencea, clasa a XII-a, de la Cole- Iunie 2017, eleva Andrada-Ioana Pante- Fondatorul revistei, şef-rabinul evre- România, Datev Hagopian, i-a felicitat giul Naţional “Costache Negri” din Galaţi. limon a îmbogăţit performanţa lui Victor ilor români, dr. Moses Rosen, pe care pe organizatorii evenimentului pentru Team-leader-i au fost profesorii Cornelia Vescu de anul trecut (medalia de argint), l-am cunoscut în perioada studenţiei, a programul cultural pe care l-au propus Fiscutean şi Dorin Fiscutean, de la Colegiul cucerind medalia de aur la Balcaniada de fost în ochii mei o mare personalitate. publicului şi s-a arătat recunoscător Naţional din Iaşi. Toţi reprezintă o elită a Geografie 2017, ediţia a III-a, desfăşurată La o sărbătoare de Hanuca a invitat pentru convieţuirea armonioasă dintre şcolii româneşti de geografie, participând la Ruše, în Slovenia, în perioada 25-30 tineri evrei din toate colţurile României minorităţile naţionale şi majoritatea po- alături de 45 de ţări de pe toate continentele iunie, unde România s-a clasat pe locul I la Bucureşti. Până astăzi am în memorie pulaţiei române, pledând pentru iubirea şi 160 de elevi remarcabili din toate ţările. între naţiunile participante. această sărbătoare, unde rabinul Moses şi pacea între popoarele lumii. România, prin rezultatele obţinute, s-a Rezultatele lor au făcut din Lauder- Rosen a făcut o impresie de neuitat. De Programul artistic a inclus spectacole situat pe locul II pe naţiuni, după Polonia. Reut o şcoală „de aur“, după spusele remarcat că vărul meu Zoli a cunoscut-o de dans (formaţiile Miko & Crew, MiniVar- Marea surpriză a Olimpiadei a fost că Tovei Ben Nun-Cherbis, preşedinta Com- acolo pe viitoarea lui soţie Iudith. tavar, Karin Folk Dance Ensemble – din Victor Vescu a obţinut la individual cel plexului Educaţional Lauder-Reut, care a Astăzi nu scap ocazia să citesc partea Uniunii Armenilor din România; mai mare punctaj dintre toţi cei 160 de reuşit prin eforturi susţinute şi conjugate revista în fiecare lună pe internet. ansamblul Kymata, reprezentând Uni- participanţi! să stimuleze performanţa şi succesul în Colaboratorii revistei sunt de un înalt unea Elenă din România), de muzică Întrebat despre „secretul” performanţei marea familie Lauder. nivel profesional şi este o plăcere să (recitaluri susţinute de Corina Chiriac, lui, olimpicul de aur a răspuns că l-au (M.O.) citeşti articole foarte interesante şi bine Meet the Greeks, Mahala Rai Banda), documentate. În acelaşi timp, mă inte- de teatru (piese pentru copii – „E ora de Săptămâna cinefililor la Timişoara – resează şi viaţa evreilor din România. păpuşi!”, „Cufărul zburător”, „Prinţul cel Eu, care fac parte din generaţia a doua obraznic şi bătrânul înţelept”, „Două fete de după Holocaust, urmăresc tot ce cucuiete”, dar şi pentru adulţi – „O noapte începutul unei tradiţii este legat de Holocaust şi progromurile furtunoasă”, „Întrunire la cavou”), la care Festivalul de Film Central European a spaţiu atractiv chiar şi în starea şubredă antievreieşti şi este bine ca şi generaţia s-au adăugat activităţi precum Escape adus, între 3 şi 9 septembrie, în premieră în care se găseşte. mai tânără să cunoască aceste eveni- Room, bătaie cu apă, Strada de carte, la Timişoara o serie de filme de autor re- Tema dezbătută la această ediţie a mente dramatice din viaţa evreilor din tururi gratuite ale muzeului Dudian şi cente, din 13 ţări central şi est-europene festivalului condus de doamna Victoria România. „Realitatea Evreiască” scoate tururi ghidate ale cartierului armenesc, aflate în competiţie. Au fost prezentate Cociaş, soţia regretatului regizor Radu în evidenţă acest lucru. oferite de Asociaţia Cultour. publicului şi 16 filme de referinţă, pre- Gabrea, a fost „Cultura minorităţilor”, Felicit apariţia numărului 500 al Cântăreţei Corina Chiriac i-a fost miate la rândul lor în diferite concursuri subiect care a fost abordat, fără locuri revistei şi urez mult succes şi în conti- decernat Premiul Special al Uniunii internaţionale de specialitate. Alături de comune sau prejudecăţi, de intelectuali nuare. La mulţi ani! Armenilor din România pe anul 2016, România şi ţările fostei Iugoslavii, foarte ca Emil Hurezeanu, Adriana Babeţi, Sma- Fiind medicul oficial şi prietenul apro- un premiu inaugurat în 1993, acordat bine reprezentate în festivalul Asociaţiei randa Vultur, Victor Neumann. piat al premierului israelian Benjamin armenilor care prin activităţile lor au sporit Eurofest, care aduc un nou val cinemato- La prima proiecţie de la Sinagoga Netanyahu, i-am povestit despre acest prestigiul comunităţii, atât în România, grafic, tot mai recunoscut internaţional, în din Cetate, cu filmul “Evrei de vânzare”, eveniment. Premierul s-a bucurat şi m-a cât şi peste hotare. Printre laureaţi se întrecere s-au mai aflat pelicule din Aus- (regia Radu Gabrea) fiica sa, Maria-Mag- rugat să transmit felicitări şi mult succes numără părintele arhimandrit Zareh Ba- tria, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, dalena Schubert, a adus un elogiu tatălui în continuare. ronian, neurochirurgul Florin Exergian, Bulgaria, Grecia şi Albania. său, plecat dintre noi, şi a descris opera Dr. BERKOVITS ŢVI HERMAN baritonul Eduard Tumageanian, pianistul În afara competiţiei propriu-zise, au sa cinematografică. Dispariţia sa la înce- consul onorific al României în Israel Harry Tavitian, scriitorii Arşavir Acterian, avut loc dezbateri, concerte, mese rotun- putul acestui an a produs mare mâhnire Bedros Horasangian, Ştefan Agopian ş.a. de, lansări de carte, expoziţii. De altfel, în rândul tuturor celor care i-au cunoscut Urez revistei „Realitatea Evreiască” Corina Chiriac a dedicat acest premiu festivalul a debutat cu un cine-concert excepţionala operă filmografică, aflată să continue să reflecte cu demnitate şi ramurii armene a familiei sale – mama, în Piaţa Libertăţii, o combinaţie de jazz mereu în încercarea de a găsi acele teme curaj istoria unei comunităţi greu încer- Elisabeta Calagian; cumnatul mamei, şi film, sunete creative puse pe portativ care au fost abordate prea facil, care nu cate de istorie, care, în ciuda vicisitudi- fost preot la Biserica Armenească din de cvartetul EYOT din Serbia şi imagini sunt cercetate sau înţelese, dar pe care nilor, a adus o contribuţie importantă la Bucureşti; bunica, Paris Calagian, care a împletite într-un mod absolut original de lumea are impresia că le cunoaşte. Într-o modernizarea României. înfiinţat în România prima şcoală pentru regizorul ceh Oldřich Lipský, în anul 1967, carieră de peste 45 de ani, Radu Gabrea Urez revistei „Realitatea Evreiască” copiii armeni care doreau să înveţe limba sub titlul „Happy End”. a regizat peste 25 de filme artistice şi să fie în avangarda combaterii antise- engleză, disciplină pe care o preda şi la Proiectarea filmelor în numeroase lo- documentare, abordând subiecte istorice mitismului şi negării Holocaustului, în Istanbul. curi de referinţă ale oraşului de pe Bega mai puţin cunoscute sau „distorsionate lupta deloc uşoară pentru o Românie Comunitatea evreiască a fost repre- a permis timişorenilor care au urmărit cu în mod sistematic” şi care, în opinia sa, europeană, tolerantă şi permisivă. zentată de membri ai conducerii F.C.E.R., atenţie agenda culturală a sfârşitului de trebuiau demistificate cu ajutorul cer- RADU IOANID (dr. Aurel Vainer, preşedintele, deputat sezon estival să aleagă între mai multe cetării documentaristice. Filmele sale Muzeul Memorial al Holocaustului Silviu Vexler, director Silvian Horn). Cel pelicule interesante. Cinefilii au „invadat” din Statele care a prezentat invitaţii acestui moment Sinagoga din Cetate, clădire care încă îşi LUCIANA FRIEDMANN Unite ale Americii 15 muzical – formaţia Bucharest Klezmer aşteaptă renovarea, continuând să fie un (Continuare în pag. 27) pag. 14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 500-501 (1300-1301) - 1 – 30 Septembrie 2017 JCC ŞTIRI DESPRE ROMÂNIA Centrele Comunitare Evreieşti me, de la ora 11, la „Aniversarea Alătură-te şi tu celor câteva copiilor & Start of School​„ cu sute de participanţi şi profesorilor JCC activităţi educative despre Roş din Israel. Participă la un Şabat Haşana, dar şi cu activităţi distrac- absolut unic şi dansează pe rit- tive, castel gonflabil şi concursuri muri israeliene la ceremonia de Bucureşti cu premii. Havdala. Sãrbãtoare la puterea a doua De la ora 17, JCC şi-a deschis Informaţii şi înscrieri (în limita porţile tuturor membrilor, întâmpi- locurilor de cazare disponibile) pot La încheierea unei veri în care vacan- nându-i cu suveniruri şi delicatese Vă invităm să vă înscrieţi la unul sau fi obţinute pe www.jcc.ro (inclusiv ţa a fost numai de la şcoală, nu şi de la israeliene, pentru ca mai apoi, de la ora mai multe dintre cursurile pe care le plata contribuţiei online, cu cardul) ori la activităţile comunitare, dovadă fiind cei 18, să fie invitaţi la spectacolul „Şana oferim în acest an. Acestea sunt: limba sediul JCC Bucureşti. aproximativ 700 de participanţi în taberele Tova! De 10 ani împreună!”. ebraică pentru copii şi adulţi, începători organizate de JCC în această perioadă, Emanuel Pusztai, cantorul Templu- ori nivel intermediar; limba idiş; limba # Recital extraordinar al sopranei suntem pregătiţi de începerea unui nou lui Coral, a susţinut un minirecital, iar engleză pentru adulţi, începători sau nivel an, în dublu sens: pe de o parte, Roş binecunoscutul Pavel Stratan a încântat intermediar; krav maga – arte marţiale is- Sharon Azrieli (Canada), la Tem- Haşana, Anul Nou Evreiesc, pe de altă audienţa cu piesele sale celebre. raeliene de autoapărare; pilates, jewmba, plul Coral - 30 octombrie, de la parte, noul an de activităţi şi programe aerobic, taekwondo. evreieşti şi comunitare la JCC. # Special la JCC – Cursuri de Detalii despre toate aceste cursuri pot ora 18 Bucuria este înzecită de împlinirea fi obţinute telefonic ori pe www.jcc.ro. Abordând un repertoriu ladino, canto- a zece ani de activitate a Centrului Co- Ebraicã, Idiº, Krav Maga! rial, israelian şi idiş, recitalul binecunos- munitar Evreiesc (JCC) Bucureşti. Aşa Care este locul cel mai potrivit pentru a # Bereshit 15, Sibiu, cutei soprane va garanta un început de se face că membrii, cu mic, cu mare, învăţa limba ebraică, fie că eşti prichindel excepţie al noii săptămâni. au fost invitaţi duminică, 17 septembrie sau adult? Dar care este singurul loc unde 23-26 noiembrie Accesul la spectacolul extraordinar se 2017, să păşească cu dreptul în noul an se desfăşoară cursuri de limbă idiş? Am dat start înscrierilor la ediţia cu va face pe bază de invitaţie ce se distribu- de activităţi şi, totodată, al 11-lea an de Răspunsul este, bineînţeles, JCC numărul 15 a Bereshit – binecunoscutul ie în mod gratuit, la sediul JCC Bucureşti existenţă a JCC. Bucureşti, unde cursurile vor reîncepe, seminar evreiesc, ce se va desfăşura la ori la sediul Comunităţii Bucureşti. În acest program special, cei mici şi după o binemeritată vacanţă de vară, pe Sibiu, în perioada joi, 23-duminică, 26 părinţii lor au început petrecerea devre- 16 octombrie. noiembrie 2017. ADRIAN GUERON

Havdala şi, cel mai important, a oferit bal de la pensiune şi chiar să fie martorii posibilitatea iniţierii de prietenii strânse unui eveniment astronomic rar: ploaia de JCC şi durabile. stele! Evenimentul a debutat cu o petrecere Sfârşitul taberei este un moment nos- de bun-venit, cu cântece şi dansuri, prilej talgic pentru toată lumea, dar în special IAŞI cum nu se poate mai nimerit pentru par- pentru cei mici, aflaţi la vârsta la care totul Tabãra bucuriei ticipanţi să se prezinte şi să se cunoască pare posibil şi de aceea, în ultima seară, mai bine. organizatorii au pregătit o emoţionantă În perioada 10-13 august, JCC Iaşi În timpul taberei, copiii au avut ocazia ceremonie de Havdala, urmată de o pe- a organizat, la Pensiunea Cattaleya de să înveţe despre obiceiurile evreieşti de trecere de rămas-bun. lângă Bacău, tabăra pentru familii cu copii sărbători, să deseneze, să confecţioneze Pentru cei 65 de participanţi, veniţi din „Mahane Mişpahot Nord”, care a prilejuit brăţări, să pregătească Hala tradiţională cinci comunităţi evreieşti din Nordul Mol- micilor participanţi, cu vârste de la 2 ani pentru Şabat, să înveţe cântece şi dansuri dovei, tabăra a facilitat construcţia unei la 17 ani, şi părinţilor lor petrecerea câ- israeliene, să-şi testeze îndemânarea şi familii mari şi unite, care sigur nu va uita torva zile de neuitat. Programul a inclus curajul pe traseele de la Aventura Park prea curând atmosfera acestor frumoase concursuri pe teme evreieşti, ateliere de Măgura, să admire caii şi să facă plim- Hemeius şi, nu în ultimul rând, să se zile, petrecute împreună. lucru manual, Kabalat Şabat, Oneg Şabat, bări în manej la Clubul Sportiv Ecvestru distreze la piscină sau pe terenul de fot- SILVIAN SEGAL

De asemenea, a devenit o tradiţie iudaică, fiind iniţiaţi cu câţiva paşi simpli prezentarea JCC-ului şi a comunităţii de dans de către dansatoarele profesio- JCC celor care ne vizitează (grupuri din stră- niste ale trupei. inătate, în special din Israel), care au în Pentru copiii din comunitatea noastră componenţă câte o persoană originară din a fost organizată o vacanţă în tabăra ORADEA Oradea. Aceştia vin cu dorinţa şi visul de internaţională de la Szarvas din Ungaria. O varã frumoasã a descoperi informaţii despre rădăcinile De asemenea, pentru persoanele de la din care se trag, ţin mult să vadă sau să DASM s-a organizat o tabără la Borsec, Calendarul evenimentelor din această revadă urmele familiilor care au locuit judeţul Harghita. DOINA BUMBU vară a inclus pentru evreii din Oradea fa- aici cândva, dar şi evoluţia comunităţii miliarele activităţi şi cursuri săptămânale Band, având ca scop promovarea turis- noastre. de engleză, ivrit, Talmud Tora, întâlniri şi mului orădean şi a repertoriului tradiţional Pe 16 iulie, trupa de dans Or Neurim a ieşiri în oraş ale generaţiei „de aur” şi ale evreiesc. Acest stil de muzică a reuşit să fost invitată să danseze la sediul bisericii generaţiei de mijloc. adune de fiecare dată, timp de o oră şi Logos din Oradea. Tematica evenimen- La fiecare două săptămâni, în Sina- jumătate, sute de orădeni şi vizitatori de tului a fost „seară evreiască’’, în cadrul goga Zion, Primaria Municipiului Oradea toate vârstele. căreia profesorul Antonio Faur, doctor în împreună cu Fundaţia de Protejare a În luna iulie, comunitatea evreiască istorie, a ţinut o prelegere despre istoria Monumentelor Istorice Bihor au sprijinit orădeană a fost vizitată de mulţi turişti evreilor din ghetourile din Oradea. Toţi concertele formaţiei Hakeshet Klezmer şi a găzduit foarte multe familii de evrei. participanţii au fost incluşi în atmosfera

Mare, Târgu Mureş, Deva, Caransebeş. ieşti, micuţii au aflat „ce înseamnă a fi Timp de patru zile, copii şi adulţi, în evreu” prin joacă, dans, cântec şi multe Programe estivale JCC compania madrihilor, au avut ocazia să concursuri. Şabatul petrecut împreună, exploreze teme legate de valorile funda- unde s-au auzit glasurile a peste 40 de Programul de vară la JCC Timişoara mentale ale iudaismului. Israelul, antic şi copii, a fost o ocazie emoţionantă de a a dorit să pună în valoare oportunităţile Timişoara modern deopotrivă, s-a reflectat în câte- evoca bucuria de a fi într-o familie ex- pe care le oferă acest anotimp. Ieşiri în Record de participare la Tabãra va activităţi. Participanţii au avut parte tinsă, care doreşte să ducă mai departe oraş, plimbări cu hidrobicicletele pe Bega de două „călătorii” în Ţara Făgăduinţei. tradiţia unei comunităţi. De asemenea, sau ieşiri la cinematograful în aer liber nu de Familii de la Geoagiu-Bãi Prima dintre ele a fost la Ierusalim, Ţfat, Havdala şi petrecerea alb-albastră ce a puteau lipsi din agenda verii. Prezenţa Peste 70 de persoane, însemnând Yavne, Marea Moartă şi Tel Aviv. Cea urmat au fost momente în care veselia rabinului Zvika Kfir a făcut să existe şi 28 de familii din Timişoara, cuprinzând de-a doua a fost la Ein Gedi şi Masada, şi energia copiilor au dominat atmosfera. programe constante de educaţie iudaică. părinţi, copii şi câţiva bunici, au luat parte locuri excepţionale pentru a improviza Excursia la Arsenal Park din Orăştie şi Un moment special al verii a fost sesiunea la Tabăra de Familii de la Geoagiu-Băi, povestea celor două locuri speciale din Maccabiada, cu cinci competiţii sportive, de voluntariat de la cimitir, coordonată de ediţia a treia a evenimentului dedicat zonele deşertice ale Israelului. În timp „au condimentat” latura sportivă a scurtei Eduard Basch. Acesta a devenit deja o evreilor din Banat şi Transilvania. Numă- ce cei mari au dezbătut subiecte legate tabere, lăsând amintiri pe care copiii, tradiţie pentru Comunitatea Evreilor din rul total al participanţilor a fost de 100, de procesul de pace din Israel sau de cu siguranţă, nu le vor da uitării prea Timişoara. cuprinzând şi familii din Oradea, Satu valorile fundamentale ale familiei evre- curând. LUCIANA FRIEDMANN JCC BUCUREŞTI Jcc IaŞi Jcc Oradea Jcc TimiŞoara Str. Popa Soare 18 Str. Elena Doamna 15 Str. Mihai Viteazu 4 Str. Gh. Lazăr 5 Telefon: 021.320.26.08 Telefon: 023.231.37.11 Telefon: 025.943.48.43 Telefon: 025.620.16.98 E-mail: [email protected] www.facebook.com/groups/ www.facebook.com/JccOra- Pagină coordonată de www.jcc.ro jcciasi deaEvenimente GEORGE GÎLEA REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 500-501 (1300-1301) - 1 – 30 Septembrie 2017 15 Refacerea inimii, aproape de realitate Afecţiunile cardiace rămân principala cauză a decesului la nivel mondial, iar puţinele tratamente disponibile sunt încă neputincioase în privinţa reface- ŞTIINŢA rii ţesutului cardiac deteriorat ca urmare a unui infarct. Conform Mă simt ca unul ce apar- studiilor, inimile mamiferelor pag. 13 ţine F.C.E.R. şi sunt aproape ŞI VIAŢA sunt capabile să se refacă şi să de toţi evreii din România. îşi regenereze muşchiul cardi- Colaborez de ani mulţi la revista dvs. şi ac, dar numai până la momentul am difuzat revista în Israel, contribuind naşterii. şi la realizarea suplimentului acesteia, Elementul de noutate con- rămânând afectat de o insuficienţă car- Luah-ul, în calitate de coordonator iu- Inovaţii stă în cercetarea celor de la Institutul de diacă. În ceea ce priveşte această nouă daic al Calendarului anual. Ştiinţă Weizmann, care au descoperit o moleculă, oamenii de ştiinţă au descoperit Sunt mândru de ambele şi ştiu că şi în tratarea moleculă în inimile nou-născuţilor, care că, după doar o singură injecţie, inimile eu, ca şi mulţi alţii, aştept cu nerăbdare pare să controleze procesul de reînnoire. şoarecilor au fost aproape complet vin- apariţia lună de lună (cândva, de două Când este injectată în inima unui cobai decate în circa o lună de zile. La sfârşitul ori pe lună) a „Realităţii Evreieşti”. În sclerozei laterale adult afectat de o serie de atacuri de cord, perioadei de recuperare, ţesutul cicatrizat fiecare an, Calendarul e aşteptat cu mult această moleculă, numită Agrin, pare să a fost redus dramatic şi înlocuit de un interes în Israel. amiotrofice „deblocheze” procesul de reînnoire şi să ţesut cardiac viu, care a restabilit funcţia Odată cu numirea prietenului meu permită refacerea muşchiului cardiac. de pompare a inimii. Echipa a demonstrat Alexandru Marinescu ca redactor-şef Deşi nu reprezintă un tratament care Prof. dr. Eldad Tzahor, de la Depar- că Agrin are un efect similar asupra celu- şi director al Editurii Hasefer, am simţit vindecă această afecţiune, o nouă tera- tamentul de Biologie Celulară a presti- lelor inimii umane. În prezent, cercetătorii o mare schimbare. Se vede în fiecare pie pentru scleroza laterală amiotrofică giosului institut de ştiinţă şi conducător lucrează pentru a înţelege ce se întâmplă pagină amprenta mâinii şi a ochiului (SLA), cunoscută şi sub numele de boala al proiectului de cercetare, afirmă că, în mai exact în această perioadă de o lună său. Revista a devenit o adevărată Lou Gehrig, este percepută ca o desco- prezent, procesul de recuperare a inimii de zile, având în vedere că molecula Agrin perlă în jurnalistica din România dar şi perire care poate mări speranţa de viaţă unei persoane care a suferit un atac de dispare din organism după doar câteva în întreaga lume. a celor care suferă de această afecţiune. cord este anevoios şi incomplet, pacientul zile de la administrare. Cât de mândru am fost când l-am Dezvoltat de cercetătorii de la Universita- întrebat pe acad. prof. Gabriel Strempler tea Ben Gurion din Negev (BGU), conduşi dacă citeşte „Realitatea Evreiască“, iar de dr. Rachel Lichtenstein, terapia poate O călătorie spre Jupiter... el m-a condus la intrarea Academiei, intra pe piaţă mult mai rapid decât alte tra- Galanti conduc unul dintre expe- unde se găseau pe ghişeu zeci de re- tamente tipice, deoarece se bazează pe rimentele principale ale misiunii viste pentru academicieni. un medicament deja existent şi aprobat, spaţiale, care vizează aflarea Vă felicit din inimă la apariţia numă- denumit MabThera. mai multor detalii despre curenţii rului 500 tocmai acum, de Erev Roş Dezvoltarea SLA, ale cărei cauze atmosferici şi despre câmpul Haşana 5778, şi vă urez dumneavoas- certe nu sunt încă pe deplin cunoscute, magnetic al acestei planete. tră, tuturor redactorilor, colaboratorilor se bazează pe creşterea activităţii celu- Datele transmise de Juno îi şi cititorilor un an bun şi fericit şi putere lelor gliale, un tip de celulă imună care vor ajuta pe cercetători să înţe- de a continua munca, pentru a putea distruge şi ucide celulele neuronilor şi leagă mai bine cum s-a format şi admira activitatea acestei comunităţi diminuează astfel capacitatea lor de a cum a evoluat Jupiter. Dacă totul mici, dar de calitate. curăţa sistemul nervos central (SNC). merge potrivit planului, Juno Şef-rabinul Alexandru Şafran z.l MabThera restabileşte sistemul imunitar se va plasa pe orbita planetei spunea într-un discurs: „nu cantitatea al sistemului nervos central şi contra- Jupiter pentru o perioadă de contează, ci calitatea“. carează tendinţele celulelor gliale de a 53,5 zile. La finalul misiunii sale, Şana Tova, Ktiva ve Hatima Tova! ataca şi de a ucide celulele sănătoase Juno va plonja intenţionat în at- BARUCH TERCATIN ale creierului. mosfera planetei. Sonda a fost SLA este o afecţiune letală care con- Din 1973, nu mai puţin de şase nave programată să facă acest lucru Cu ocazia apariţiei numărului 500 stă în uciderea neuronilor motori, fapt spaţiale au zburat spre Jupiter, dar sonda pentru a se asigura că niciun microb de al revistei Federaţiei Comunităţilor care conduce la atrofie, paralizie şi, în Juno este prima dotată cu sisteme care pe Pământ nu va contamina luna planetei Evreieşti din România, „Realitatea final, la decesul cauzat de cedarea muş- pot dezvălui secretele structurii interioare Jupiter, Europa, despre care astrobiologii Evreiască”, permiteţi-mi să îi felicit pe chilor respiratori. Singurele medicamente a planetei. Doi cercetători de la Institutul cred că are cele mai mari şanse să găzdu- realizatorii săi şi să îmi exprim sincera disponibile în prezent ajută la prelungirea de Stiinţă Weizmann, dr. Yohai Kaspi, de iască viaţă extraterestră. De asemenea, o admiraţie şi apreciere faţă de acest vieţii cu numai trei până la şase luni, în la Departamentul de Ştiinţă a Pământului întrebare care i-a frământat pe cercetători proiect important şi de mari dimensiuni, timp ce noul medicament israelian ar şi Planetelor, şi partenerul său de cerce- şi la care ar putea avea un răspuns este proiect care face legătura între evreii putea încetini semnificativ avansarea bolii tare, dr. Eli Galanti, fac parte din echipa cât de abundentă este apa pe Jupiter, originari din România, care trăiesc în şi ar deschide noi perspective şi pentru Juno, care cuprinde şi alţi 40 de oameni care conţine majoritatea cantităţii de apă diferitele colţuri ale lumii. Conţinutul său tratarea unor maladii precum Alzheimer de ştiinţă din întreaga lume. Kaspi şi din sistemul nostru solar. interesant, informaţiile transmise în trei şi Parkinson. limbi, precum şi reportajele publicate fac dovada activităţii intense şi variate Pericolul pândeşte şi din mediul offline din cadrul comunităţii noastre, demne Opinia generală este că un computer care se află deco- Odată instalat în calculator, virusul face ca hard-discul să de stimă. nectat de la reţeaua de internet ar fi complet ferit de posibi- copieze şi să transmită sub forma unor semnale luminoase prin Tot respectul! lele cyber-atacuri din partea hackerilor, teorie dezminţită de becul led informaţiile stocate pe el. Hackerul le decriptează apoi MICHA HARISH cele mai recente studii ale informaticienilor israelieni. Potrivit cu ajutorul codului Morse. Practic, ledul lateral al computerului preşedinte AMIR acestora, cu ajutorul unei drone şi al unui virus, piraţii me- începe să emită informaţia într-un mesaj codat. Ultima etapă diului online reuşesc să preia comanda asupra ledului hard- este cea mai spectaculoasă însă – hackerul ridică o dronă în Am fost extrem de plăcut impresio- discului şi să transmită semnale luminoase în codul Morse. dreptul ferestrei camerei în care se află computerul virusat. nată la aflarea veştii că minunata revistă Totul începe cu informaţia pe care un hacker vrea să pună Camera de pe dronă filmează becul led, iar semnalul este în- „Realitatea Evreiască” serbează chiar mâna, ştiind că datele sunt stocate într-un computer care nu registrat şi tradus în informaţii. Metoda este extrem de sigură în ajunul Anului Nou Evreiesc apariţia este conectat la internet, astfel că în prima etapă el trebuie pentru hacker, pentru că îi garantează că nu va fi prins. De numărului 500. Îi adresez „Realităţii să ajungă la el şi să instaleze un virus. Trebuie să se mişte asemenea, rezultatele cercetării aceleiaşi echipe israeliene a Evreieşti” tradiţionalul „Şana Tova” şi, repede şi este probabil momentul în care hackerul este cel demonstrat în trecut că se pot sustrage informaţii din calculator bineînţeles, un cald şi sincer „la mulţi mai vulnerabil, pentru că poate fi prins atunci când virusul prin manipularea ventilatorului din calculator şi prin interceptarea ani” tuturor redactorilor, colaboratorilor, este instalat în computer. pe unde radio a sunetelor produse de hard-disc. scriitorilor şi prietenilor acestei publicaţii, care, odată cu trecerea anilor, şi-a câşti- gat un loc de frunte în publicistica de azi a României. Sub conducerea redacto- Importantă descoperire arheologică rului-şef Alexandru Marinescu revista a Israel, a precizat Autoritatea Israeliană Aşezate unele lângă altele, monedele devenit din ce în ce mai interesantă, mai pentru Antichităţi. O lampă de bronz cu au luat forma vasului de ceramică în care alertă, mai captivantă, informând cititorii imaginea zeului soarelui Sol, o figurină se aflau. Potrivit lui Jacob Sharvit, direc- din România şi din străinătate despre a zeiţei Lunii, numită Luna, o lampă cu tor al unităţii de marină a Autorităţii pen- toate evenimentele legate de viaţa micii, efigia unui sclav african, fragmente de tru antichităţi, nava a fost prinsă aparent dar extrem de activei comunităţi a evreilor statui de bronz, un robinet în formă de într-o furtună la intrarea în port. „Nu am din România, dar şi despre evenimentele mistreţ şi diverse obiecte de navigaţie găsit niciun ansamblu marin ca acesta majore ale vieţii evreilor din Israel şi din precum şi două vase unice cu nume- în Israel timp de 30 de ani”, au declarat lume. roase monede antice, cântărind 20 kg, Jacob Sharvit şi adjunctul său, Dror Astăzi, „Realitatea Evreiască” a Autorităţile israeliene au descoperit au fost găsite în portul mediteraneean. Planer, într-un comunicat. „Descoperirile devenit un preţios mijloc de informare recent, în portul Cezareei, un set de Aceste piese au imaginea împăratului de statui de metal sunt rare, deoarece şi o revistă de cultură pe care o sa- figurine, monede şi obiecte vechi de Constantin, care a condus mai întâi în antichitate acestea erau topite”, au vurezi cu plăcere de la prima până la circa 1.600 de ani. Ele au fost descope- partea occidentală apoi întregul Imperiu precizat sursele. Scufundarea navei a ultima pagină. Profesionalismul şi ta- rite accidental de Ran Feinstein şi Ofer Roman, până la moartea sa în 337, şi „salvat” aceste obiecte care urmau să fie lentul redactorilor şi colaboratorilor, dar Raanan, în timp ce făceau scufundări a lui Licinius, rivalul său, care a condus reciclate, potrivit şi forma grafică deosebită în zona portului antic al Cezareei, situat partea orientală a imperiului şi a fost specialiştilor. Pagină realizată de au transformat „Realitatea 16 între actualele oraşe Tel Aviv şi Haifa din învins în anul 324. DAN DRUŢĂ Evreiască” într-o publicaţie pag. 16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 500-501 (1300-1301) - 1 – 30 Septembrie 2017 Festivalul ENESCU onorat de mari muzicieni evrei Filonul iudaic nu poate fi eludat nici din opera enesciană, nici din istoria festiva- lului ce-i poartă numele: melodii evreieşti ascultate de copilul Enescu în împre- jurimile dorohoiene natale se regăsesc sublimate în cele două Rapsodii Române; modernă de succes. libretul pentru tragedia lirică „Oedipe”, pag. „pivot” al muzicii clasice din secolul XX, 15 Îi dorim în continuare re- alizări deosebite şi sperăm a fost scris de Edmond Fleg, cofondator, într-o colaborare rodnică – ca şi până în 1949, al Asociaţiei de Prietenie Iudeo- acum – între „Realitatea Evreiască” şi Creştine în Franţa. O mare prietenie l-a „Jurnalul Săptămânii”. legat de Yehudi Menuhin, discipol preferat DOINA MEISELES şi promotor al compoziţiilor sale în lume. directorul revistei „Jurnalul Săptămânii“ La ediţia din 1995 a Festivalului, Menuhin primea titlul de Doctor Hono- La mulţi ani, „Realitatea Evreiască”! ris Causa al Universităţii de Muzică din O publicaţie de calitate care iată că Capitală. La ediţia din 1998 era director ne încântă cu apariţia numărului 500! de onoare al Festivalului, titlu deţinut, în Mulţumim pentru calitatea reportajelor prezent, de Zubin Mehta, director pe viaţă şi bogăţia culturală pe care ne-ai ofe­ al Orchestrei Filarmonice a Israelului. De rit-o şi ne dorim să te citim şi la numărul altfel, Filarmonica israeliană figurează şi 1000. Succes în continuare, „Realitatea în programul actual, avându-i ca solişti pe el – recunoştea Jurowski la conferinţa de orice virtuoz, interpretată cu profunzime Evreiască”! Leonidas Kavakos – vioară şi pe Khatia presă din preambulul Festivalului – i-a fost şi pasiune estompată de reflexivitate, a DRAGOŞ NELERSA Buniathishvilli – pian. Înainte de Vladimir reper pentru propria versiune dirijorală. fost acompaniat de Orchestra Filarmonicii director „Gazeta Românească”, Israel Jurowski, director artistic al actualei edi- Foster este prezent şi acum în Festival, Cehe, dirijată de Cristian Măcelaru. Boris ţii, a 23-a, Lawrence Foster, cu rădăcini la pupitrul Orchestrei Naţionale Radio, Brovtsyn a fost solist al Concertului nr. 2 „Siba le mesiba”, spun ebraicii. Da, e evreo-române – părinţii au plecat din Iaşi cu opera în concert „Mathis der Maler” pentru vioară şi orchestră de Prokofiev, motiv de petrecere. La apariţia nr. 500, în America în 1930 –, şi el director artistic de Hindemith. evidenţiind dialogul grav şi diafan al lini- mă grăbesc să transmit redacţiei condu- al Festivalului, când Menuhin era director O altă menţiune specială a fost făcută ilor melodice, sub conducerea dirijorului se de Alexandru Marinescu un călduros onorific, îşi propunea ambiţiosul proiect de Jurowski faţă de încă un predecesor Joshua Weilerstein, la pupitrul Orchestrei „Hag Sameah”. Mă număr printre cei de a face cunoscută creaţia enesciană la directoratul artistic, în multe ediţii ale de Cameră din Lausanne. care au fost martori la apariţia primului melomanilor de pretutindeni. Şi reuşea Festivalului Enescu: Ioan Holender, evreu Numeroşi alţi mari solişti şi dirijori număr al acestei publicaţii. Prudent, să-l realizeze. „Oedipe”-ul înregistrat de timişorean stabilit la Viena, directorul cu evrei sunt prezenţi anul acesta la Festi- şef-rabinul Moses Rosen, care a fost cel mai lung „stagiu” al Operei de Stat valul „Enescu”: Martha Argerich, Vladimir iniţiatorul şi ctitorul ei, i-a pus un nume vieneze. Din ’90, revine în ţară şi face Ashkenazy, Pinchas Zukerman, Misha simplu, care să nu trezească vâlvă şi nici Început de an foarte mult pentru Festival. În ediţia Maisky, Maxim Vengerov. Se află pentru piedici acolo „sus”, unde domneau ştabii precedentă, a adus patru din cele mai prima dată la Bucureşti Kirill Gerstein şi vigilenţi. Am fost şi continui să fiu cititorul importante orchestre europene – Berlin, Michael Barenboim, unul dintre cei doi ei fidel şi am colaborat la această publi- la şcoala Lauder Amsterdam, Londra, Viena – şi una din fii ai celebrului Daniel Barenboim. Ra- caţie de-a lungul deceniilor, pe vremurile Deschiderea noului an şcolar la Şcoa- cele mai reprezentative orchestre ameri- vel, Mahler, Mendelssohn figurează în lui Riemer, Victor Rusu, Dorel Dorian, la Lauder a fost prilej de retrăiri pentru cane: cea din San Francisco. programele multora din marile orchestre Aurel Storin şi Alexandru Marinescu. cineva care participă la eveniment de la La actuala ediţie, seria prezenţelor ale lumii, ovaţionate la Ateneu ori în Sala Acum, la această sărbătorire, musai fondarea, acum 20 de ani, a lăcaşului de evreieşti memorabile a continuat. Jos- Mare a Palatului. Vladimir Cosma, evreu să-l evocăm pe rabinul-şef Moses Ro- învăţământ particular de renume. Semn hua Bell în dublă ipostază: dirijor al unui român-francez, Nimrod Borenstein, isra- sen. Ca în multe alte cazuri, şi în fon- de bun augur: inaugurarea, în scurt timp, ansamblu de extraordinară notorietate, elian francez-englez, sunt incluşi în ciclul darea acestei publicaţii s-a dovedit un a clădirii destinate liceului, anunţată de Academy of Saint Martin in the Fields, şi „Muzica secolului XXI”. Ari Ben-Shabetai vizionar, devotat mozaismului, genial în preşedintele Complexului Educaţional, solist al Concertului nr. 1 pentru vioară şi (Israel) participă la Forumul Internaţional combinaţii cu regimul asupritor comunist Tova Ben Nun-Cherbis, şi de primarul orchestră de Bruch, într-o versiune în care al Compozitorilor. în scopul obţinerii de avantaje pentru Sectorului 3 al Capitalei, Robert Negoiţă. discursul romantic a fuzionat cu exube- Istoria celor aproape 60 de ani ai obştea pe care o păstorea. În condiţiile Ceea ce se întâmplă astăzi semnifică ranţa dinamică. Nicolaj Znaider, solist al Festivalului Enescu se împleteşte cu pal- în care toate publicaţiile evreieşti fuse- renaşterea tradiţiei în parametrii moder- Concertului nr. 77 pentru vioară şi orches- maresul multor muzicieni evrei de primă seră interzise, şi populaţiei evreieşti îi nităţii. Un început solemn: imnurile de tră de Brahms, piesă de rezistenţă pentru mărime. IULIA DELEANU era imposibil să ajungă la surse religioa- stat ale României şi Israelului, intonate se, istorice şi culturale iudaice, rabinul de corul elevilor de la Şcoala Lauder, a avut curajul şi măiestria politică de a dirijat de Rodica Doija. Recunoaşterea Rădăcini şi eflorescenţe obţine aprobarea apariţiei unei „ Reviste valorii acestei şcoli, printre primele trei în Festivalul de Film Internaţional de dans, ediţia a III-a, Bucureşti a Cultului Mozaic”. Mi-amintesc cu câtă învăţământul particular din România sub Bine gândită – deschiderea Festivalului, Donde…?” – ca abandon a tot ce-i de nerăbdare aşteptam apariţia fiecărui raportul managementului, personalului cu premiera în România a filmului „Dansa- prisos în trăirea plenară a clipei. În „Wim”, nou număr, o sorbeam, nu alta. Moses didactic, ofertei de studiu a fost numitor toarea”, regia Stéphanie di Giusto. Fiindcă, documentar care poartă numele realiza- Rosen a făcut ca în paginile revistei să comun al discursurilor rostite de cei deja fără mişcarea de avangardă, figură expo- torului său, Wim Vandekeybus, dansul apară nu numai pericope şi articole re- amintiţi, de viceprimarul PMB, Tomniţa nenţială Loïe Fuller, căreia îi este dedicat, e conceput ca autobiografie recompusă ligioase, ci şi o gamă largă de informaţii Florescu, de subsecretar de stat în Mi- dansul modern n-ar fi evoluat la fel. din fragmente de spectacole, repetiţii, de ordin istoric şi cultural evreiesc, une- nisterul Culturii, Irina Cajal, şi de decanul Dansul poate transcende estetica interviuri, arhive familiale. ori chiar şi articole despre viaţa ştiinţifică Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Pu- „pură”, devenind terapeutică în depăşirea Printre filmele de scurt-metraj la Com- şi literară din Israel. unor impasuri sufleteşti, fizice, formă de petiţia Internaţională, de reţinut: „Linia”, în La sărbătoarea numărului 500 al solidaritate umană. Aşa îl vede regizorul regia lui Adrian Ouaki şi Nathan Cohen, revistei vreau să evoc o întâmplare cu israelian Tomer Heymann, în „Master- despre pericolul comportamentelor- Moses Rosen. Pe atunci, în paralel cu class”. Alex Mirutziu, pictor experimen- şablon asupra judecăţii proprii; „2-28”, jurnalistica, mă ocupam cu impresariatul tând incertudinea, neînţelesul lucrurilor, regizor şi coregraf Florent Schwartz, ana- artiştilor români în Israel. Semnasem un cu vernisaj în Festival, realizator al unui liză a efectelor nocive generate de cultul contract cu Harry Eliad pentru un turneu spectacol de dans modern, „Respect pen- personalităţii; „Libertate”, regizor Yoav al Teatrului Evreiesc în Israel. La pre- tru ne-spus”, îl consideră „mişcare con- Gertner, coregraf Edya Stern, abordare miera din Ierusalim urma să fie prezent ceptuală între spus şi ne-spus”. Sharon a conceptului de libertate în condiţiile şi preşedintele Israelului. Am încercat Fridman, directorul „Companiei de dans” realităţilor israeliene. Principali sponsori să-l conving pe şef-rabin să fie şi dânsul şi coregraf, îşi concentrează atenţia, în ai Festivalului au fost Institutul Cultural prezent. „Da, mi-a zis fără nicio ezitare. „Cădere liberă”, asupra dansului ca sprijin Român, Ambasada Israelului la Bucureşti, Şi voi aduce câteva sute din Revista în lupta pentru supravieţuire; în „Hasta Institutul Cultural Francez. (I.D.) Cultului Mozaic să se împartă gratuit spectatorilor”. Moses Rosen nu a sosit blice de la SNSPA, Iuliana Bârgăoanu, la premiera de la Ierusalim, dar a făcut care a dăruit şcolii o carte de rugăciuni în Consilierul diplomatic ce-a făcut ca în containerul cu decoruri şi ebraică. Au mai rostit alocuţiuni inspector costume ale TES-ului să fie cele câteva şcolar Mihaela Neacşu, consilierul de la sute de exemplare ale revistei. Primăria Sectorului 3, Romeo Popescu. Philippe Étienne mulţumeşte F.C.E.R. TEŞU SOLOMOVICI Dintre realităţile care recomandă Philippe Étienne, consilier diplomatic va achita de sarcina importantă care i-a directorul revistei Şcoala Lauder amintim promovabilitatea al preşedintelui Franţei, Emmanuel Ma- fost încredinţată. Ca amintire a prieteniei „MAXIMUM” – Tel Aviv 100% la bacalaureat, iar cei care au ob- cron, şi emisar (sherpa) al forumurilor care îi leagă, Philippe Étienne s-a arătat ţinut peste media 9,33 au primit medalii. internaţionale G7 şi G20, a trimis, la 25 recunoscător pentru albumul care i-a fost Numărul 500, 61 de ani de existenţă Reprezentanţii absolvenţilor au mulţumit august 2017, o scrisoare adresată pre- trimis, pe care l-a parcurs cu mare plăce- a unei publicaţii este o sărbătoare de profesorilor şi şi-au îndemnat „urmaşii” să şedintelui F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, ca re. În încheiere, el a subliniat legăturile zile mari! nu se lase mai prejos. Olimpicii Andrada răspuns la mesajul de felicitare pentru afective puternice pe care le-a stabilit cu „Realitatea Evreiască” e pentru noi Pantelimon şi Victor Vescu au mulţumit, recenta sa numire în funcţie. comunitatea evreiască din România: „Vă un cadru de întâlnire familial: ne găsim de asemenea, dascălilor lor. Elevi ai Fost ambasador al Franţei la Bucu- mulţumesc că aţi evocat întâlnirile noastre şi vă găsim; avem mult mai multe lucruri cursurilor de ebraică, coordonatoare prof. reşti (2002-2005), contribuind la adera- în România. Şi eu păstrez o amintire mi- ce ne unesc, decât cele care fizic ne Delia Vaisman, au făcut urări de Şana rea României în Uniunea Europeană, nunată contactelor mele cu comunitatea despart. E o voce prestigioa- Tova 5778. Cei care au păşit prima dată Philippe Étienne i-a mulţumit călduros evreiască, populaţie care a păstrat, de-a în şcoală i-au trecut pragul sub ghirlande să a evreilor români de pretu- 18 preşedintelui F.C.E.R. pentru cuvintele de lungul unei istorii tragice, o cultură absolut tindeni. Personal, în calitate pag. de flori.(I.D.) preţuire şi încredere în modul în care se remarcabilă”. (C.B.) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 500-501 (1300-1301) - 1 – 30 Septembrie 2017 17

Din activităţile de cercetare ale că tot lunar, în toţi anii perioadei interbelice, R e v e n i r e a s-au înregistrat inci- nu pot rămâne. Am un sentiment ciudat, dente grave antisemite că trebuie să fug. Poate ştiţi voi de ce?” şi violenţe, fizice sau Întrebarea de la urmă sună diferit în simbolice, împotriva Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România funcţie de epocă. Astăzi vorbim mai mult evreilor. Iar lucrurile nu şi mai deschis despre Holocaust şi anti- s-au terminat nici după Întâlnirile cu evrei originari din Româ- semitism. Dar şi iudeofobia face din nou 1945. Această istorie va nia, care au ajuns bine în profesiile lor în ravagii şi probabil nu a dispărut niciodată, fi scrisă într-o zi. altă parte te provoacă mereu la exerciţii doar a fost ţinută ascunsă. În care parte Dacă ne uităm la contrafactuale. Cum ar fi fost dacă oa- te uiţi ca să dai răspunsul corect? Pe 10 sondaje de opinie şi menii ăştia ar fi rămas în România? Ar fi septembrie 2017, la Sighet a fost organi- dacă suntem realişti, ajuns ceea ce au ajuns? Probabil că nu, zat un marş în memoria lui Elie Wiesel. admitem că mare lucru în majoritatea cazurilor. (Scriu acest text A fost un moment emoţionant. Au partici- nu s-a schimbat în per- pe bancheta din spate a unei maşini în pat în jur de 1.500 de persoane, câteva cepţii în ultimul deceniu, care se găseşte şi doctorul Ţvi Bercovici, sute de evrei din România, Israel şi alte de când se face mai medicul personal al premierului israelian ţări, restul creştini, localnici organizaţi de multă educaţie pe tema din Transilvania de Nord, dar continua Benjamin Netanyahu, specialist cu o Primărie sau veniţi din proprie iniţiativă ca Holocaustului şi antisemitismului. Ceea să tacă pe tema Transnistriei. Disputele carieră ştiinţifică impresionantă, originar să onoreze momentul. Pe când mergeam ce nu înseamnă că educaţia este inutilă. naţionaliste cu Ungaria au făcut din po- Putea fi mai rău, în vremurile tulburi pe vestea tragică a evreilor ardeleni muniţie care le trăim, în care decăderea antide- în războiul propagandistic cu statul vecin. mocratică pare virală în Europa. Sondajele Iar Rosen şi autorităţile comuniste se ne spun, o dată în plus, că schimbările de foloseau reciproc. Acestea din urmă cre- percepţie se produc greu şi că este ne- ditau mitul influenţei evreieşti universale voie de răbdare şi pricepere. Iar educaţia şi au crezut că pot folosi situaţia pentru a nu este propagandă pe stadioane şi nici capta bunăvoinţa Statelor Unite, Israelului învăţare autoritară. şi a altor state occidentale, în atingerea Din timpul Holocaustului ştim că nu unor obiective de politică externă. Rosen contează neapărat majorităţile iluzive, profita şi el de moment pentru a extinde pasive. A contat mai mult comportamentul sfera manifestărilor Federaţiei. Centrul de criminal al unor structuri statele şi furia Istorie al Federaţiei (pe care sunt onorat distructivă a unor minorităţi active. Marele să îl conduc astăzi) a publicat atunci câştig al României, după Raportul Final o mică lucrare despre Holocaustul din al Comisiei Wiesel, este că s-a schimbat Transilvania, care punea în circuit ştiinţific din Tg. Lăpuş, dintr-o familie care a avut cu lumânarea în mână, în acest marş, întrucâtva atitudinea statului şi a elitelor lucruri nemaiauzite până atunci în istorio- de suferit în timpul Holocaustului). Ar fi spre gara de unde au fost deportaţi evreii politice şi intelectuale faţă de subiect. grafia comunistă. fost ţara mai bine cu ei? Probabil că da. din Sighet în 1944, un tânăr de vreo 18 După cum îmi spuneau Rafael Shaffer, Între 1944-1948, în România tranziţiei Ar fi trăit o viaţă liniştită? Sigur, nu. Sub ani, frumos, bine îmbrăcat, a tăiat drumul prim-rabinul F.C.E.R., şi Liviu Beris, cu- spre comunism s-a putut vorbi cât de cât fascism şi comunism nu există linişte unui grup de ţărani îmbrăcaţi în costume noscutul supravieţuitor al Holocaustului despre suferinţele evreilor. Au fost pu- decât pentru morţi. populare, aflat în coloană, şi a scrâşnit: şi preşedintele AERVH, cu care am băut blicate cărţi de memorii, ziarele au scris Elie Wiesel spunea odată: „Am părăsit „F...-i în gură de jidani. Bine le-a făcut cafeaua de dimineaţă într-un Sighet liniş- povestea unora dintre cei întorşi din lagă- (România)? Nu! Ca scriitor şi ca profe- Hitler!” Nimeni nu i-a dat atenţie pentru tit, cu antisemitismul este greu de luptat, re, au fost deschise câteva gropi comune sor, trebuie să spun adevărul. Cuvântul că era doar el. Doar că în Holocaust au dar măcar se pot schimba manifestările (la Sărmaş, în Pădurea Bungur, la Stânca «părăsit» nu e corect, nu e adevărat. Am contat unii ca el, înverşunaţi şi direcţionaţi la nivel public. Roznovanu etc) şi au fost reflectate public fost izgoniţi. Izgoniţi ca nişte câini râioşi. ideologic. Cu antisemitismul, ca şi cu alte Când Wiesel rostea vorbele impresi- procesele criminalilor de război. După Şi nimeni n-a avut milă! Iar când mă în- „isme” radicale, nu ştii niciodată. Foarte onante citate mai sus era anul de graţie 1948, s-a aşternut liniştea, arhivele s-au torc, a doua oară, a treia oară, vin pentru puţini pot să facă foarte mult rău. Aşa că 1984, iar supravieţuitorul Auschwitz- închis, iar subiectul a devenit tabu ideolo- că vreau să revin. Mă atrage ceva spre autorităţile ar trebui să o lase mai moale ului se afla chiar la Sighet, la invitaţia gic. În anii ’70 a fost scrisă, cu voie de la Sighet? Şi de ce oare nu? Aici e casa cu triumfalismul şi minimalizările. În presa F.C.E.R., condusă de Moses Rosen. partid, o carte despre Pogromul de la Iaşi, mea, aici a fost copilăria mea, aici am interbelică erau citate lunar discursuri de Acesta prinsese curaj, de câţiva ani, să care dădea vina în totalitate pe germani. învăţat primele cuvinte, aici am învăţat oameni politici care spuneau că Româ- scoată comemorările Holocaustului din Securitatea a elaborat, pentru uz intern, o prima rugăciune şi primul cântec despre nia este tolerantă şi ospitalieră şi că nu cadrul limitat al lumii evreieşti. Era vorba, lucrare despre Holocaustul din România, Ierusalim. Aici am visat la un stat evreiesc are o problemă cu antisemitismul. Şi am ştim astăzi, de o libertate cu coordonate în care, la fel, germanii erau văzuţi ca şi aici am visat că va veni Mesia şi va văzut ce s-a întâmplat, mai ales după strict stabilite. Regimul comunist începuse principali vinovaţi pentru crime comise, izbăvi toate popoarele. Dar când vin aici, 1938. Dar şi înainte. Aceeaşi presă arată să vorbească public despre Holocaustul ştim astăzi, de autorităţile române. Jean Ancel era urmărit cu stricteţe când venea – Ediţia a III-a în România, în anii ’80, iar limbajul ofiţe- Şcoala de vară „Locuri ale memoriei evreilor” rilor de Securitate din dosarele deschise În perioada 6-12 august, la C.I.R. doar să asistaţi la prelegeri din care aflaţi Departamentului Cultură, Artă, Media al pe numele lui Ancel seamănă izbitor cu Be’Yahad Cristian, judeţul Braşov, a avut lucruri deştepte, ci să vă stimulaţi propria F.C.E.R., Eduard Kupferberg, secretarul limbajul antonescian. loc a treia ediţie a Şcolii de vară „Locuri curiozitate şi gândire prin discuţii despre general al F.C.E.R., prim-rabinul Rafael ale memoriei evreilor”, organizată de care ştim, din experienţa şcolilor anteri- Shaffer şi Liviu Beris, preşedintele AER- Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din oare, că aduc lucruri foarte interesante”. VH, au evocat istoria recentă a evreilor România (CSIER) al Federaţiei Comuni- Conferenţiarii invitaţi au provenit atât din România, punctând principalele in- tăţilor Evreieşti din România (F.C.E.R.) şi de la centrele de cercetare şi universităţile stituţii culturale iudaice şi rolul acestora de Centrul de Studii Israeliene „Goldstein din România – Alina Pavelescu (Arhivele în prezent şi în viitor, componenta religi- Goren” al Facultăţii de Ştiinţe Politice din Naţionale), Mădălin Hodor, Mihai Deme- oasă, necesitatea prezervării moştenirii cadrul Universităţii din Bucureşti. Eve- triade (CNSAS), Adrian Cioflâncă, Anca culturale, afirmarea evreităţii şi implica- nimentul a reunit profesori, cercetători, Tudorancea, Lya Benjamin, Natalia Lazăr rea membrilor comunităţii în activităţile specialişti în istoria evreiască, manageri (CSIER), Michael Shafir (Universitatea Ba- educative, importanţa atragerii interesului şi consilieri culturali, doctoranzi, maste- beş-Bolyai, Cluj), Felicia Waldman, Mihai neevreilor pentru evenimentele din cadrul ranzi, licenţiaţi în domeniile istorie, ştiinţe Chioveanu, Valentin Săndulescu (Universi- F.C.E.R. Un moment emoţionant l-a con- politice, filologie, grafică, electrotehnică, tatea din Bucureşti) –, cât şi din străinătate stituit rememorarea detaliată a modului telecomunicaţii etc. (Avi Weber, Universitatea Justus Liebig din în care domnul Liviu Beris a supravieţuit Aşteptările participanţilor de la această Germania; Bülent Şenay, Universitatea deportării în Transnistria, în faţa morţii şi şcoală de vară, aşa cum au reieşit din pre- Uludag din Turcia), Lucian-Zeev Herşcovici a dezumanizării. zentările fiecăruia dintre ei, au vizat lărgi- (Biblioteca Naţională din Ierusalim). Atmosfera Şcolii de vară a îmbinat rea cunoştinţelor şi adâncirea înţelegerii Grupate tematic, sesiunile de comu- rigoarea ştiinţifică şi modalităţile informale Urmărit cu stricteţe a fost şi Elie asupra comunităţii evreieşti, căutarea de nicări şi discuţiile care le-au succedat de studiu – vizionare de film („Omul cu Wiesel, în timpul vizitei din 1984, aşa subiecte pentru redactarea unor lucrări de s-au referit la memoria Holocaustului o mie de ochi [Iosif Berman]”, 2001, r. cum aflăm din dosare de la CNSAS. Dar diplomă, influenţarea artei (sceno)grafice şi a pogromurilor (problema reparaţiilor Alexandru Solomon), atelier de teatru Wiesel avea avantajul reputaţiei interna- practicate, posibilitatea de a învăţa lucruri faţă de supravieţuitorii Holocaustului, („O pantă lină şi amuzantă către marile ţionale extraordinare şi protecţia de care care nu se regăsesc în manualele şcolare proiectul genocidar nazist, pogromurile dezastre”, susţinut de Maia Morgenstern se bucura ca trimis special al preşedintelui şi transmiterea lor copiilor sau elevilor, de la Bucureşti şi Iaşi), antisemitismul şi Alexandru Berceanu) –, elemente care american. Înainte de orice, însă, avea continuarea unor studii şi proiecte de (mişcarea legionară, atitudini ostile faţă de converg spre adăugarea de nuanţe asu- curajul de a spune, în orice situaţie, ce cercetare etc. comunitatea evreiască în perioada 1944- pra cunoaşterii şi înţelegerii iudaismului. gândea. Considera că aceasta îi este da- În cuvântul de deschidere, dar şi în 1947, Securitatea şi extorcarea evreilor Mai mult decât un volum de informaţii, toria, mai ales după ce a văzut pe propria cadrul discuţiilor pe care le-a moderat, emigranţi, antisemitismul şi negaţionismul Şcoala de vară a urmărit să transmită un piele ce au însemnat tăcerea şi amorţeala directorul CSIER, Adrian Cioflâncă, a după 1989), memoria documentelor şi a mod de gândire asupra istoriei evreilor din morală în timpul Holocaustului. Imensa prezentat obiectivele Şcolii de vară, locurilor (resursele arhivistice disponibile, România, să ofere metode şi instrumente autoritate morală de care se bucura Wie- punând accentul pe dezideratul obţinerii cimitirele evreieşti din Bucovina şi Moldo- de lucru, să realizeze o cartografiere a sel, pe care am simţit-o şi ca membru al instrumentelor pentru realizarea unei va, distrugerea Sinagogii Malbim, Templul resurselor de arhivă existente, inclusiv Comisiei Wiesel, a fost obţinută nu prin cercetări moderne – posibilă în prezent Coral ca obiect de patrimoniu), istoria şi studiul presei evreieşti, să propună posibi- triumfalism etic, cu o poveste despre datorită deschiderii arhivelor şi posibilităţii prezentul comunităţilor evreieşti din Ro- lităţi de cercetare şi valorificare a ceea ce victoria finală a binelui asupra răului, ci de a studia nemijlocit documentele, de mânia (mişcarea Haskala în România, fiecare participant a interiorizat. În ciuda prin curajul de a vorbi despre imensa a corobora datele –, şi pe valorificarea evreii din Piatra Neamţ, evreii în România titlului Şcolii, aceasta nu a fost orientată prăbuşire morală din timpul Holocaustului, cunoştinţelor prin dialogul interdiscipli- contemporană). numai spre trecut, ci şi spre formarea în care răul a fost posibil şi ca urmare a nar: „Vă încurajez să interacţionăm cât La masa rotundă „Evreii în România viitoarelor generaţii de cercetători. abandonului celor buni. mai mult, pentru că scopul Şcolii nu este contemporană”, Robert Schorr, directorul CLAUDIA BOSOI ADRIAN CIOFLÂNCĂ 18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 500-501 (1300-1301) - 1 – 30 Septembrie 2017

Mozaic Mihail Sebastian: Poezia la refec La 10 ianuarie 1935 vedea lumina tiparului revista „Studio”, de prin 1927 încoace, nu dădeau semne că reflectează cât de subintitulată „scrisori de literatură”, cu sediul redacţional în Bu- cât la admonestările încasate. La gândul că şi acest „cuvânt” cureşti, str. Sf. Ştefan nr. 20. Prima pagină era rezervată unui putea împărtăşi soarta pledoariilor anterioare în gol, tonul e text al lui Mihail Sebastian: „Un cuvânt despre platitudine şi neobişnuit de aspru, intolerant chiar, cum Sebastian nu-şi despre poezie”. Nu e numai „un cuvânt”, dar nici nu depăşeşte trata de obicei virtualii cititori. Să fie aceasta raţiunea pentru calibrul unei „note”, în opinia autorului însuşi, ca şi cum ar fi care „nota” nu a fost luată în serios până acum de editori? E, pag. de cititor şi colaborator, am răspuns invitaţiei redacţiei să se pronunţe lapidar pe tema pro- totuşi, o împrejurare singulară când avocatul Sebastian deci- 16 sentimentul de „acasă”. Tot ducţiei lirice tinere. Scurt şi cuprinzător, Sebastian mai atacase de să pledeze în apărarea poeziei, sprijinit cumva pe retorica respectul şi preţuirea pentru problema şi n-ar fi avut de ce să repete, dacă junii luaţi la refec, sarcastică de bară. Merită să intre în evidenţele bibliografice. slujitorii ei! Ad mea veesrim! Poezia românească trece printr-un formule care descind direct din Arghezi, O invenţie verbală nu este mai mult decât CAROL FELDMAN moment îngrijorător. Se scrie prea mult şi Ion Barbu, Camil Baltazar, Adrian Maniu o invenţie verbală. Ea poate să pună în actor, publicist şi scriitor (Israel) se scrie prea bine. Foarte rar veţi întâlni sau Ilarie Voronca; din Arghezi, mai ales, valoare o emoţie, dar nu o poate înlocui. în revistele tinere – şi sunt atât de multe! şi care terorizează acum vocabularul, Jocul pur verbal este un amuzament, o Într-o lume fragilă şi în perpetuă – un poem stângaci sau ridicul. Nivelul gramatica şi sintaxa liricii tinere. înşelăciune sau o stupiditate, diluate. În transformare, scrisul şi cultura evreiască lor general este surprinzător de ridicat. Şi absenţa emoţiei, se pot face rebusuri sau rămân voci de luat în seamă şi mai ales nu mă gândesc numai la tinerii poeţi, pe farse. Artă, în nici un caz. de prezervat pentru generaţiile care vor care volumul, presa şi consensul critic i-au Nu dispreţuiesc valoarea probleme- urma. Privind scrisul în limba română, confirmat, ci şi la acei tineri care se află lor tehnice în artă şi cu atât mai mult în care se adresează comunităţilor evre- la debut şi care aşteaptă în pragul anilor poezie. Observ însă că ele sunt de gra- ieşti, constat un paradox comun celor douăzeci să li se deschidă porţile notorie- dul al doilea şi totdeauna subordonate două ţări: în România, numărul evreilor tăţii. Toţi scriu prea bine, fără dibuiri, fără materialului pe care îl lucrează.Trebuie a scăzut în mod firesc, iar aici, în Israel, erori, fără dificultate. Producţia curentă de făcută neapărat o distincţie între „stil” şi suntem, tot în mod firesc, din ce în ce mai poeme este de aceea abundentă, egală „procedeu” – stilul fiind expresia organică, puţini vorbitori ai limbii noastre materne. şi plină de vizibile calităţi (cărora nu le în timp ce procedeul rămâne exterior, me- În ciuda greutăţilor de tot felul, venerabila reproşez decât că sunt prea vizibile). canic, impersonal. Toate procedeele sunt „Realitatea Evreiască”, fondată în 1956 Poate vă bucură această futilitate. Pe plate, fără valoare şi fără sens – toate, sub numele de „Revista Cultului Mozaic”, mine mă îngrijorează. E un abuz de uşurin- fără excepţie. „Procedeul Ion Barbu” nu continuă să funcţioneze fără oprire şi ţă literară – şi uşurinţa nu este nicăieri mai este în orice caz mai interesant sau mai să informeze cititorii din lumea întreagă suspectă decât în poezie. Se poate spera valoros decât „procedeul Bolintineanu”. despre „starea lucrurilor” în România foarte mult de la un debut confuz, încâlcit Acest adevăr foarte simplu ar trebui de azi, dar şi în afara ei. Cele 3000 de şi nesigur. El ascunde uneori mari resurse menţinut în atenţia tinerilor poeţi din 1934. exemplare tipărite lunar acoperă un de sensibilitate, care până să-şi găsească Căci există – şi numai pentru a spune vast spectru de interese şi subiecte. Dar expresia justă, se dă cu capul de toţi pereţii acest lucru scriu nota de faţă – există o tehnologia actuală ne supune unor noi cuvintelor. Nu e nimic de sperat însă de la platitudine poetică modernistă, după cum încercări: fake news! Presa noastră tre- un debut perfect. De cele mai multe ori e există o platitudine poetică academică. A buie să rămână alertă şi să combată cu un semn de vid caligrafic, un simptom de scrie ca Adrian Maniu nu este mai onorabil vigilenţă aceste fenomene care poluează precoce deprindere tehnică, dincolo de decât a scrie ca Mircea Dem. Rădulescu. comunicarea modernă. Este o sarcină care nu e nimic de revelat, nimic de găsit. Multe din aceste forme de stil au avut Poezia revoluţionară, poezia modernistă, acută, demnă de respect şi admiraţie. Mi-ar fi foarte uşor să enumăr sche- la început o putere de expresie reală prin poezia abstractă – sau cum vreţi să-i mai Felicităm revista „Realitatea Evre- mele de care uzează poezia noastră noutatea lor, mai mult seducătoare decât spuneţi – îşi are Mircea Dem. Răduleştii iască” cu ocazia rotundului număr 500, tânără. Inversiuni sintactice, construcţii adâncă, dar în orice caz inventivă. Inver- ei, la fel de banali, la fel de inexpresivi, la felicităm conducerea F.C.E.R. şi pe eliptice de frază, abrevieri de expresie siunile argheziene, uşor arhaizante, îşi fel de triviali. Alexandru Marinescu, redactorul-şef – toate formând un aşa-zis stil abstract, păstrează poate şi astăzi calitatea. GEO ŞERBAN al revistei, ca şi pe toţi colaboratorii săi stil modern, stil eliptic. Sunt forme şi N-ar trebui să ne lăsăm însă înşelaţi. (Continuare în pag. 29) pentru activitatea lor nobilă, susţinută, dedicată publicisticii de calitate. În loc de urarea tradiţională „Ad mea (IX) veesrim” (120 de ani), propun „Lehitraot Redescoperirea Ierusalimului pământesc be-shesh meot”, adică, să ne auzim să- În continuarea periplului său împreju- refugiu este localizat: „în muntele acela pururea”] la anul 2023 de la Facere [1738 nătoşi, editori şi cititori, la numărul 600, rul centurii de fortificaţii a Vechiului Ieru- în care, odinioară, suindu-se Sfântul Pro­ a.C.]: i-a dat numele de Salem, adică o ţintă perfect realizabilă, calculez eu, salim, romanticul exeget biblic François- oroc Moise, a văzut Pământul Făgăduinţei Pace; pe vremea aceea aşezarea nu în mai puţin de zece ani! René de Chateaubriand descrie locul, şi acolo a murit şi s-a îngropat”. Numai cuprindea decât doi munţi, Moria şi Acra ADRIAN GRAUENFELS aşa cum se înfăţişa la 1806, pe când că aici intervine o însemnată contradicţie [în ebr. Har haBáit, ulterior cunoscut sub Palestina era posesiune otomană, în între izvoarele tradiţionale, fiindcă, potri- denumirea de Munte al Templului]. La Citesc cu interes „Realitatea Evre- memorialul de călătorie, intitulat „Itinerariu vit Deut. 34, 1, „[…] s-a suit Moise din cinci decenii de la fondare, cetatea a fost iască”, legătura noastră cu locurile în de la Paris la Ierusalim” (1811), principala şesurile Moabului în Muntele Nebo, pe cucerită de iebusiţi [coborâtori, potrivit tra- care ne-am născut, am cunoscut primele sa preocupare fiind de a identifica la faţa vârful Fazga, care este în faţa Ierihonului diţiei biblice, din Canaan, fiul lui Ham, cel satisfacţii, am învăţat, ne-am format... locului vestigiile Antichităţii creştine, ce […]”, iar muntele cu acest nume se află de-al treilea fecior al lui Noe, blestemat de Aflăm acum ce se mai întâmplă în Ro- se păstraseră în topografia şi, mai ales, (loc confirmat atât tradiţional, cât şi arhe- acesta ca el şi descendenţii săi să ajungă mânia, cum s-au transformat oraşele, toponimia Ţării Sfinte. Deşi autorul este ologic) în proximitatea actualei localităţi slugi (Gen. 9, 26)], urmaşii lui Iebus, fiul oamenii, vremurile... Ca scriitor israelian dispus să confrunte între ele, în mod cri- iordaniene Madaba, aflată la 55 km (în lui Canaan. Ridicară pe Muntele Sionului care continuă să scrie şi în Israel în limba tic, sursele istorice şi să le compare cu linie dreaptă) faţă de Ierusalim. o cetate, căreia i-au dat numele părintelui română, mi-ar plăcea dacă în publicaţia cercetarea directă, în teren, copleşit de „Deplasarea noastră durase cinci cea- lor Iebus; de-atunci oraşul a primit numele îndrăgită s-ar reflecta mai mult şi activi- intensitatea şi amploarea cu care milenii suri” – relatează autorul la încheierea pe- de Ierusalim, ceea ce înseamnă spirit al tatea poeţilor şi prozatorilor plecaţi, dar de tradiţie rabinică şi patristică deopotrivă riplului în jurul cetăţii, consemnată scrupu- păcii. Toată Scriptura îi laudă numele: rămaşi în legătură endemică cu limba ro- modelaseră spaţiul sacru, nu poate să nu los ca fiind petrecută la 8 octombrie 1806. Jérusalem, civitas Dei, luce splendida ful- mână. Poate s-ar găsi un colţ de pagină se lase absorbit de imensa lor forţă de În cadrul propoziţiei următoare aduce însă gebis. Omnes nationes terrae adorabunt pentru nişte versuri sau o schiţă scurtă... sugestie, care-l implică şi emoţional, şi o surprinzătoare (în comparaţie cu încăr- te, etc. [„Ierusalime, cetate sfântă… Lu- Vă urez ca şi în continuare „Reali- se lasă câteodată ghidat, chiar dă credit cătura simbolică a topos-ului) şi relevantă mină strălucitoare va lumina până la toate tatea Evreiască” să fie o revistă intere- reperelor conservate prin tradiţie, făcând menţiune privind întinderea vechii Cetăţi marginile pământului. Popoare multe vor santă şi atractivă. abstracţie de propriul său discernământ. a lui David: „Pe jos mergând şi urmărind veni la tine din depărtare şi locuitori de la Dr. DOREL SCHOR Un astfel de moment derutant poate fi traseul murilor de apărare, abia de faci toate capetele pământului, la numele tău Ierusalim, septembrie 2017 recunoscut, atunci când descrie cum a un ceas ca să dai roată Ierusalimului”; cel sfânt, aducând în mâini daruri pentru ajuns la Peştera în care sălăşluise pro- ceea ce înseamnă că perimetrul incintei regele cerului” (Tob. 13, 13)]. Iosua a O revistă care ajunge la 500 de apa- fetul Ieremia: „Lăsarăm în urmă Valea măsura nu mai mult de 5-6 km. În acest pus stăpânire pe aşezarea din vale a riţii este nu numai o revistă cunoscută Iosafatului şi apucarăm pe nişte poteci moment al relatării impresiilor directe, Ierusalimului, în primul an după intrarea ci şi una „recunoscută”. Debutând sub desfundate până către colţul septentrional Chateaubriand, simţind şi el că vestigiile sa în Ţara Făgăduinţei: i-a dat morţii pe semnul unei reviste de cult – se numea al oraşului; de aci, întorcându-ne către avute în faţa ochilor nu sunt îndeajuns regele [Ierusalimului] Adoni-Ţedec şi pe pe atunci Revista Cultului Mozaic – a Răsărit şi aţinându-ne pe lângă zidurile de concludente în conturarea dimensi- cei patru regi ai Hebronului, Iarmutului, ajuns să fie astăzi ceea ce însăşi denu- ce dau către Nord, sosirăm la peştera unii spirituale a Oraşului Sfânt, găseşte Lachişului şi Eglonului [v. Ios. 10, 26]. mirea ei atestă: o oglindă cuprinzătoare unde Ieremia îşi concepuse Plângerile”. nimerit să depăşească un cadru strict Iebusiţii au rămas stăpâni peste oraşul- a Realităţii Evreieşti. Doresc redactorilor Cartea vetero-testamentară „Plânge- topografic, pentru a se lansa într-o doctă de-sus, numit şi fortăreaţa dek Iebusa. şi colaboratorilor săi să continue cu rile lui Ieremia” a fost compusă în jurul incursiune în istoricul aşezării. „Trebuie N-au fost alungaţi de acolo decât de acelaşi devotament şi aceeaşi profesio- anului 586 a.C. (calculată ştiinţific, ziua să ne oprim aci [cu consemnarea unui David, opt sute douăzeci şi patru de ani nalitate misiunea ce şi-au asumat-o. Iar căderii oraşului s-ar situa la 16 martie «2 prezent meschin, pare să sugereze], ca după intrarea lor în Melchisedecfa [Oraşul cei care vor sărbători revista la 1000 de a lunii Adar» 597 a.C. sau la anul 3513 să aruncăm o privire asupra istoriei Ieru- lui Melchisedec]. David a extins fortăreaţa apariţii să poată confirma că „misiunea de la Facerea lumii), data cuceririi Ieru- salimului. Ierusalimul a fost întemeiat de şi i-a dat numele său. Ridică pe Muntele a fost îndeplinită”. salimului de către Nabucodonosor II [în către Marele Preot Melchisedec [descris Sionului un palat, precum şi Cortul [până COSTEL SAFIRMAN ebr. Nabukadneţar, rege al Babilonului de Ap. Pavel, în Evrei 7, 2-3, drept părin- la construirea Templului, loc de păstrare (605–562 a.C.)]. În tradiţia creştin-ortodo- tele fondator de extracţie divină al unei a Tablelor Legii, a toiagului lui Moise şi a „Revista Cultului Mozaic”, care xă – aşa cum apare în Mineiul lunii Mai, cetăţi-stat de esenţă teocratică: „rege al Casetei cu Mană], ca să păstreze în el ajungea uneori şi în provincia noastră, Sf. Prooroc Ieremia fiind prăznuit la 1 dreptăţii, apoi şi rege al Salemului, adică Chivotul Legii [în ebr. Aron ha’Edout (Arca susţinea flacăra sionismului în acei mai – profetul se retrage în această grotă rege al păcii, fără tată, fără mamă, fără Legământului)]. ani în care unei asemenea după căderea Ierusalimului şi ascunde în spiţă de neam, neavând nici început al reviste nu-i era prea simplu 20 ea Chivotul Legii, salvându-l înainte de zilelor, nici sfârşit al vieţii, ci, asemănat Traducere şi prezentare V. PAPPU să supravieţuiască. Astăzi, pag. distrugerea Primului Templu, însă acest fiind Fiului lui Dumnezeu, el rămâne preot REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 500-501 (1300-1301) - 1 – 30 Septembrie 2017 19

fac o prioritate din serviciile de asistenţă, Fiecare evreu este responsabil pentru celălalt subiect la care oaspeţi şi gazde – preşe- Vizita unei delegaţii a conducerii F.C.E.R. şi Joint în comunităţi din ţară dintele Comunităţii, av. Nicolae Decsei, contabila Elena Luidort, responsabila sinagoga, a cărei bună întreţinere a fost pentru asistenţă socială şi medicală, Iu- reconfirmată. dith Vaida – s-au aflat pe aceeaşi lungime Centrul pentru servicii de asistenţă şi de undă. Vizitând sinagoga, oaspeţii au îngrijire medicală din comunitatea suce- făcut o plecăciune de gând victimelor veană, aflat în acelaşi spaţiu cu sediul Holocaustului. comunităţii, a găzduit întâlnirea oaspeţilor Pretutindeni, pe parcursul vizitei, asis- cu secretarul Daniel Curic şi cu asistentul taţii cu care delegaţia a stat de vorbă şi-au social Marian Moroşanu. Delegaţia şi res- exprimat recunoştinţa faţă de sprijinul ponsabilii locali au făcut o vizită Malvinei Joint-ului, concretizat prin parteneriatul Löwy, asistată din categoria A. Vizitarea exemplar cu F.C.E.R., precum şi faţă de sinagogii a prilejuit aprecieri pentru grija receptivitatea vicepreşedintelui Federa- conducerii comunităţii faţă de acest punct ţiei, ec. Ovidiu Bănescu, la dificultăţile de atracţie într-o zonă turistică. lor materiale. A fost evidenţiată eficienţa Mulţumiri pentru sprijinul pe care lideri D.A.S.M., condus de dr. Mona Bejan, Cum să încurajăm creşterea număru- man, membri din Comitetul de conducere, ai F.C.E.R. şi Joint-România îl acordă co- punând în practică un alineat forte de lui de asistaţi, în special, supravieţuitori ai Ina şi Albert Lozneanu, asistentul social munităţii din Baia Mare au fost aduse de etică iudaică: fiecare evreu e responsabil Holocaustului? Ce avem de făcut pentru Marius Aonicesei. Au fost analizate modul preşedintele Comunităţii, ing. Nachman pentru celălalt, cerinţă pusă în practică pe a putea ajuta un număr cât mai mare de în care se aplică programele DASM, dar şi Şalic. La întâlnire au participat responsa- plan local de preşedinţii de comunităţi şi copii în nevoie? Prin ce modalităţi am activitatea Centrului Comunitar Evreiesc bila băimăreană pentru asistenţă socială asistenţii sociali. (I.D.) putea îmbunătăţi îngrijirea asistaţilor la (JCC) din Iaşi, în scopul atragerii tuturor şi medicală, Clara Pop, şi omonima ei domiciliu? Cum să amplificăm, în comu- segmentelor de vârstă spre comunitate. din Sighet, Cristina Codreanu. Şi la Baia nităţi, programul de socializare „Case Au fost vizitate Sinagoga Merarilor şi Mare tema discuţiilor a fost grija faţă de Isidore Isou calde”? Iată câteva dintre problemele Sinagoga Mare, unde stadiul lucrărilor de vârstnici, mulţi singuri, cu probleme de discutate, la faţa locului, de vicepreşe- reabilitare e avansat. sănătate. Preşedintele Comunităţii a fost dintele F.C.E.R., ec. Ovidiu Bănescu, Preşedintele Comunităţii botoşănene, ghid oaspeţilor la sinagogă. în actualitate directorul Joint pentru România, Israel Iosef David, responsabila pentru asistenţă În comunitatea din Satu Mare, pro- Sabag, directorul DASM, dr. Mona Bejan, socială şi medicală, Mariana Goldenberg, blemele de asistenţă au specificul tuturor – 10 ani de la cu preşedinţi de comunităţi din ţară, mem- asistentul medical Daniel Hodinescu şi-au comunităţilor din zonă, unde deportările bri din conducerea comunităţilor vizitate, primit oaspeţii la sediul comunitar. A fost evreilor la Auschwitz-Buchenwald în responsabili pentru asistenţă socială şi apreciat excelentul parteneriat Joint- 1944, de către autorităţile ungare fas- plecare medicală. F.C.E.R., prin care DASM acţionează ciste, au lăsat traume fără leac puţinilor La 29 august 2017 s-a deschis la Paris La Iaşi, delegaţia s-a întâlnit cu preşe- prompt şi eficient la toate solicitările. Au supravieţuitori reîntorşi acasă. Inerentele o amplă manfestare (recitări, expoziţii, dintele Comunităţii, ing. Abraham Ghilt- fost vizitate Centrul Intercomunitar şi afecţiuni fizice survenite odată cu vârsta muzică) organizată de entuziaşti admi- ratori ai Lettrismului, curent avangardist fondat la finele anilor 40, în această metropolă, de botoşăneanul Isidore Isou Reuniune a Comitetului Director al F.C.E.R. (Goldstein, 31 ianuarie 1925 -28 iulie La sfârşitul lunii august, la CIR Bor- România”, care va avea loc la Patriarhia realizată cu respectarea principiilor nedis- 2007, Paris). sec a avut loc o reuniune a Comitetului Română. criminării, egalităţii salariului pentru munci Isou a fost activ ca poet, romancier, Director al F.C.E.R., în cadrul căreia au De asemenea a fost aprobată con- cu valoare egală, ierarhizării şi stimulării pictor, cineast, muzician, dramaturg, fost discutate o serie de subiecte de ordin tinuarea demersurilor pentru stabilirea personalului, făcându-se o serie de pro- filo­zof, critic de film. El a fost fondatorul organizatoric, administrativ (inclusiv de politicii resurselor umane şi a salarizării puneri pe această temă. lettrismului, o mişcare artistică şi literară patrimoniu) şi cultural. în cadrul Federaţiei, fiind decisă stan- Comitetul Director al F.C.E.R. a mai formalistă, inspirată mai ales din dadaism A fost dezbătut modul în care vor fi dardizarea fişei postului pentru F.C.E.R. aprobat decernarea Medaliei „Prieten al celebrate sărbătorile de toamnă (Roş şi revizuirea Regulamentului de Ordi- Comunităţilor Evreieşti din România” şi Haşana, Iom Kipur şi Sucot), atât în co- ne Internă. Tot în domeniul resurselor a Medaliei Post-Mortem unor membri ai munităţile unde este asigurat minian-ul, umane, ţinându-se cont de necesitatea Comisiei Wiesel care a redactat „Rapor- cât şi în cele unde această cerinţă nu reaşezării sistemului de salarizare din tul final al Comisiei Internaţionale pentru poate fi îndeplinită, din cauza numărului F.C.E.R.-C.M., conform noilor prevederi Studierea Holocaustului în România”. scăzut de enoriaşi, şi unde preşedinţii legislative, continuă Programul-Pilot vi- De asemenea, va fi acordată Medalia de de comunităţi vor prezenta importanţa şi zând echilibrarea sistemului de salarizare Onoare „Prieten al Comunităţilor Evreieşti semnificaţia celor trei sărbători. A fost în- din cadrul D.A.S.M. în funcţie de impor- din România” unor personalităţi din ţară curajată realizarea unor astfel de reuniuni tanţă, răspundere şi nivelul studiilor. A fost şi din străinătate. (A.M.) în comunităţile mici. prezentat un proiect de grilă de salarizare, După dezbateri, Comitetul Director a aprobat, de principiu, un set de măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de funcţi- ROŞ HAŞANA 5778 LA BUCUREŞTI şi suprarealism, care consideră că esen- onare a Centrelor de Instruire şi Recreere ţa poeziei constă în simpla sonoritate a că în această zi a Român îşi va asuma pe mai departe, de la Cristian, Eforie şi Borsec. (Urmare din pag. 5) sunetelor. fost creat omul, dar deplin, învăţămintele trecutului”, au fost A fost salutată cu satisfacţie de toţi Centrul Naţional al Dansului Bucureşti tot într-o zi de Roş Haşana au rămas ideile centrale din mesajul adresat de vorbitorii evoluţia relaţiei dintre F.C.E.R. (CNDB) a deschis sezonul de spectacole însărcinate Sara, Rachel, Hana, mama preşedintele României, Klaus Iohannis, şi Romaqua Group. Din luna septembrie, în 2017 cu un eveniment în premieră naţi- profetului Şmuel. Iosef a fost scos din comunităţilor evreieşti din România, în aceasta din urmă va introduce logo-ul „ka- onală, dedicat artistului evreo-francez de temniţă şi numit vicefaraon în aceeaşi zi. lectura consilierului prezidenţial, arh. Ser- şer” la apele minerale pe care le produce, origine română. Mezzo-soprana britanică Prin forţa Divinităţii, de Roş Haşana Răul giu Nistor. Mesajul de felicitare transmis ceea ce va permite exportarea acestora Loré Lixenberg şi compozitorul francez poate fi curmat, Binele poate învinge. de preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu în SUA şi Israel. Frédéric Acquaviva au prezentat câte Un plus de emoţie a fost dat de muzi- Dragnea, citit de deputatul Silviu Vexler, a Comitetul Director a analizat stadiul un recital muzical inspirat de creaţiile lui că: laică (corul Hazamir, dirijor – Bogdan fost un bun prilej de reiterare a sprijinului de organizare a expoziţiei „Sinagogi din Isidore Isou în seara de joi, 23 februarie Lifşin); sinagogală (prim-cantorul Iosif oferit de Guvernul României pentru recon- la Sala „Stere Popescu”, din Bulevardul Adler, Corul Templului Coral, condus de strucţia Sinagogii din Constanţa. Secre- Mărăşeşti. La nivel mondial, Lixenberg şi Robert Levensohn). Au fost citite mesa- tarul de stat pentru Culte, Victor Opaschi, Furtuna Acquaviva sunt singurii muzicieni care ex- je de felicitare din partea preşedintelui a descifrat sensul meditativ al sărbătorii: plorează acest teritoriu mai puţin cunoscut Academiei Române, acad. Ionel Valentin regândirea unui „început bun de viaţă”. din extrem de prolifica activitate a lui Isi- de la Timişoara Vlad, a preşedintelui ICR, Liliana Ţuroiu, Succinta incursiune în istoria comunităţii dore Isou, unul dintre cei mai importanţi a familiilor Şafran şi Starobinski. i-a prilejuit o reînnoită determinare pentru şi versatili artişti români ai secolului XX. Eduard Kupferberg, mesader-ul Se- „păstrarea memoriei şi identităţii evreilor a afectat Recitalul a inclus piesele „Neige” (1950), der-ului de Roş Haşana, care a avut loc din România”, sprijinirea restaurării sina- „Cris pour 5.000.000 de juifs égorgés” la Sinagoga Mare, a explicat simbolurile gogilor, ridicarea de monumente amintind (1947), „Recherches pour un poème en Sinagoga Iosefin alimentelor tradiţionale. Intensitatea vieţii contribuţia evreilor la edificarea României prose pure” (1950), „Opus aphonistique Furtuna catastrofală care a afectat culturale evreieşti în plan jurnalistic şi moderne. Vicepreşedintele interimar al n°1” (1959) şi „Poème aphoniste à fonc- vestul ţării în după-amiaza zilei de 17 editorial, concretizată prin revista „Re- C.E.B., Silvian Horn, director în cadul tionnelle” (1984). Spectacolul live a fost septembrie a produs adevărate dezastre alitatea evreiască” şi Hasefer, muzical F.C.E.R., a salutat Corul Templului Coral prefaţat de o proiecţie video a unui extras în Timişoara. – prin Hazamir şi Bucharest Klezmer în a doua sa reprezentaţie muzicală laică, de două minute dintr-un film documentar După cum ne-a spus preşedinta Band, bunele relaţii interconfesionale au aplaudată de public. Birhat Hamazon a de Orson Welles intitulat „Around the Wor- C.E. Timişoara, Luciana Friedmann, din fost evidenţiate de preşedintele C.E.B., fost intonat de cantorul Emanuel Puzstai. ld in Saint-Germain des Prés”, filmat la fericire, nu au fost nici victime în rândul ing. Paul Schwartz. Despre miracolul de Organizarea sărbătorii a fost coordo- Librairie Fischbacher din Paris, 1955, cu comunităţii evreieşti şi nici persoane vitalitate a unei comunităţi reprezentând nată de director Silvian Horn, o contribuţie Isidore Isou, Maurice Lemaître, Jacques accidentate din cauza vreunui element azi 1% din totalul populaţiei evreieşti in- deosebită având-o atât salariaţi de la Spacagna şi Orson Welles. În partea a smuls de vânt de la clădirile C.E. Timi- terbelice a vorbit preşedintele F.C.E.R., C.E.B. (Irina Hârlăoanu, Mihai Pope), de doua a serii s-a prezentat „Symphony şoara. Cu toate acestea, s-au înregistrat dr. Aurel Vainer. la F.C.E.R. (Andreea Varodin, Ivan Truţer, n°4: Juvenal”, compusă de Isidore Isou în pagube însemnate la imobilele aparţi- „…Noul An Evreiesc este un moment Jean Bercu şi colectivul său), cât şi lucră- 2001. Piesa a fost orchestrată şi realizată nând comunităţii evreieşti, cel mai grav deosebit: chemarea Şofarului vă îndrumă torii de la bucătăria Complexului „Martin în 2003 de Frédéric Acquaviva, care a fiind faptul că acoperişul şi turla Sinagogii (…) către binecuvântarea lui Dumnezeu Băluş”, coordonaţi de Elena Mudava. spaţializat-o live pe microfoane multiple, Iosefin au fost smulse cu totul, acoperişul şi spre un an pe care îl doriţi marcat de Ajunul de Roş Haşana 5778 la Bucu- pe scena de la CNDB. Regizorul specta- clădirii Comunităţii a fost şi el avariat, iar împliniri. (…) Este un moment potrivit să reşti a fost expresia dorinţei de a fi demni colului a fost cercetătorul şi criticul de artă la cimitir au căzut mai multe monumente vă reasigur că România nu va uita suferin- de opera înaintaşilor, prefigurând viitorul Igor Mocanu. ( funerare. (M.O.) ţa înaintaşilor dumneavoastră, iar Statul comunitar al copiilor noştri. B.M.M.) 20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 500-501 (1300-1301) - 1 – 30 Septembrie 2017 „Realitatea evreiască” de-a lungul anilor (Urmare din pag. 1) Suez şi de „imperia­ actuală. Reducerea numărului de evrei tem, au căpătat o pondere importantă. lismul statului Isra- continuă, de data aceasta lent, din cauza Iar activitatea din micile şi marile comu- el”. Până la urmă, a apărut fără nici un structurii demografice. nităţi evreieşti răspândite de-a lungul şi titlu, cu simpla identificare a editorului, – La vremuri noi, comunitatea evre- de-a latul ţării, sprijinul acordat acestor rămânând cu denumirea de „Revista iască din România, condusă atunci de comunităţi de Federaţie prin Direcţia de Cultului Mozaic”. Şi aşa a dăinuit până academicianul Nicolae Cajal, a dobândit Asistenţă Socială şi Medicală, sprijin de în anul 1995, când a primit titlul de „Re- o revistă nouă. De fapt, ce a fost nou la care beneficiază în special supravieţui- urmaşa ei, revista „Realitatea pag. alitatea Evreiască”, denumire sub care ea, în acele vremuri? torii Holocaustului, precum şi cei bolnavi Evreiască”, a devenit o tribu- 18 apare şi acum. – Până în ‘89, „Revista fără nume”, şi cei cu vârstă înaintată, nu lipsesc din nă a evreilor din toată lumea. – Cine s-a încumetat să primească o ca să îl parafrazăm pe Mihail Sebastian, paginile publicaţiei, cum nu lipsesc nici Activităţi culturale, evenimente politice, sarcină atât de dificilă, în condiţiile cen- a evoluat constant. După 1995, apariţia cultura, sărbătorile religioase, evenimen- informaţii la ordinea zilei se oglindesc zurii comuniste? „Realităţii Evreieşti” fost o adevărată tele comemorative. Un alt exemplu de în paginile ei. – Condusă la apariţia ei de Ezra explozie, un „boom”, cum se spune azi. diversificare a conţinutului revistei sunt Iar eu, fiind de peste 40 de ani cetă- Fleis­cher (ajuns, după plecarea în Isra- Noua publicaţie nu avea numai un nume spaţiile acordate refacerii unor sinagogi ţean israelian, apreciez în mod deosebit el, profesor la Universitatea Ebraică din nou. Pe lângă domeniile menţionate an- – adevărate monumente istorice. Toate faptul că revista constituie şi o punte de Ierusalim) şi ulterior de alte personalităţi terior, conţinutul s-a diversificat, apărând acestea fac ca „Realitatea Evreiască” să- legătură cu viaţa israelienilor de origine. de o deosebită valoare, revista cuprindea rubrici dedicate vieţii din Israel, evoluţiei şi menţină rolul de mesager, de informare Fotografii autentice, ştiri de ultimă subiecte privind cultura, istoria, religia, economiei, ştiinţei, situaţiei politice şi şi dezvoltare a legăturilor între oameni, rol oră, cronici de carte, pagini de arhivă, precum şi informaţii despre viaţa evreilor legăturilor strânse, sub toate aspectele, pe care l-a avut de la primul număr apărut. toate, la cel mai ridicat nivel profesional! din întreaga lume. între România şi Israel. Privind la mănunchiul redus de redac- Din tot sufletul urări de succes şi la Şi, pentru că aţi amintit de cenzură, Pe lângă acestea, combaterea anti- tori ai „Realităţii Evreieşti” (vezi ultima mai mare! mai avea două caracteristici care o de- semitismului şi a celor care neagă Holo­ pagină) conduşi de redactorul-şef, nici MADELEINE DAVIDSOHN osebeau de toată presa evreiască ce caustul românesc constituie o preocupare nu-ţi vine să crezi că aceştia, împreună Ierusalim, septembrie 2017 apărea în ţările aflate sub dominaţie so- constantă a publicaţiei de azi. Se cuvine cu cei câţiva colaboratori de prestigiu, re- PREŞEDINŢI DE COMUNITĂŢI vietică: în cuprinsul revistei nu-şi găseau menţionată şi atenţia acordată memoriei uşesc să menţină şi chiar să ridice nivelul Colectivul revistei „Realitatea Evre- locul articole de propagandă antisioniste, celor dispăruţi în timpul celui de al II-lea ştachetei atins de predecesori. iască” de la nr.1/1995 a lucrat cu dăru- obişnuite în presa din lagărul socialist. război mondial, doar pentru faptul că s-au Aşa încât, nu mai adaug decât cinste ire şi profesionalism pentru a informa Scrisă în limba română, revista mai născut evrei. lor şi la mulţi ani, spre satisfacţia noastră, cititorii despre activităţile din F.C.E.R., avea câte o pagină în limbile ebraică, idiş Dar şi articolele de analiză a situaţiei a cititorilor, în rândurile cărora nu sunt Comunităţi şi Obşti. Constant au apă- şi engleză, cu rezumate ale principalelor politice şi economice, din ţara ai căror numai evrei! rut articole despre: viaţa comunitară, articole. La acea vreme, asta a permis cetăţeni, egali în drepturi şi datorii sun- asistenţa medico-socială, cult, cultură, accesul la informaţii despre viaţa evre- cluburi comunitare, activitate JDC, iască a multor cunoscători de idiş dintre cluburile generaţiei de mijloc (din care cei aproape trei milioane de evrei care Revista Cultului Mozaic – au fost selectionaţi mulţi actuali condu- mai trăiau în Uniunea Sovietică; pagina cători), matinee duminicale, lansări de în engleză permitea accesul la informaţii Realitatea evreiască, scurt istoric cărţi, simpozioane, concerte, vernisaje, a celor din Occident, interesaţi de viaţa (Urmare din pag. 1) autorităţile comu- A îmbinat cele două orientări: clasicistă modificări de legislaţie şi multe altele. evreiască dintr-o ţară est-europeană, iar niste. Şef-rabinul şi modernă. Apăreau interpretări de texte „Realitatea Evreiască“ a relatat pagina în ebraică, singura de acest fel a reuşit să-l elibereze, asigurându-i un iudaice sacre, documentare despre istoria constant orientarea F.C.E.R., de bună din toată presa est-europeană din acea mijloc de existenţă. Ponderea o aveau evreilor în antichitate. Se publicau articole colaborare cu populaţia majoritară, cu vreme, era semnalul clar al legăturilor comentarii biblice, talmudice. După ce despre cărţi ale unor scriitori de limbă idiş, toate minorităţile şi cultele din România, noastre nemijlocite cu Isarelul. Iar mesa- a făcut Alia, Fleischer a fost profesor de autori interbelici. Actualitatea comunitară cât şi după strategia „porţilor deschise”. jele transmise s-au dovedit a fi avut un filologie clasică la Universitatea Ebraică internă şi internaţională era prezentată Au fost evidenţiate: dialogul interet- răsunet deosebit. din Ierusalim. prin relatări despre activitatea şef-rabinu- nic şi interreligios, valorificarea patrimo- La vremea când a apărut revista, în Al doilea prim-redactor (1960-1978) a lui Rosen în ţară şi în străinătate. niului sacru evreiesc. 1956, populaţia evreiască din România fost jurnalistul şi scriitorul Victor Rusu, care * În numele conducerii C.E.B., al mai număra 300 000 de oameni. Astăzi, i-a lărgit aria tematică prin publicarea de Din 1995, odată cu noua orientare membrilor C.E.B. şi al meu personal, au mai rămas numai câteva mii. Şi câte cronici despre cărţi cu tangenţe iudaice ale de democratizare şi deschidere spre urez tuturor colaboratorilor „Realităţii nu s-au mai întâmplat în aceşti 61 de unor scriitori români şi din literatura univer- societatea românească a F.C.E.R., con- Evreieşti”: La mulţi ani lor şi revistei! ani, până să ajungem la numărul 500 pe sală; reportaje de la comemorări – pogro- cretizată prin conceptul de real-semitism Felicitări şi Ad Mea Veesrim! care îl sărbătorim! Dintre toate, principa- muri în România, deportări din Transilvania – necunoaşterea depărtează, cunoaşte- PAUL SCHWARTZ lul eveniment l-a constituit dispariţia prin de Nord; vizite ale şef-rabinului, devenit din rea apropie – promovat de preşedintele preşedinte C.E.B. implozie a totalitarismului comunist, în 1964 şi preşedinte al F.C.E.R, în Vest; ale Federaţiei, acad. Nicolae Cajal (1994- 1989. Libertatea de circulaţie a oameni- unor lideri israelieni şi de organizaţii inter- 2004), revista şi-a schimbat şi numele, şi Voi începe aceste consemnări prin a lor, obţinută odată cu aceasta, a dus la naţionale evreieşti în România. conţinutul. Apare funcţia de redactor-şef. spune că am îndrăgit încă din copilărie un ultim puseu al emigraţiei evreilor din Al treilea prim-redactor (1978-1995) a Primul redactor-şef (1995-2009) a fost această revistă, pe la conducerea căreia România, ajungându-se astfel la situaţia fost profesorul şi ebraistul Haim Riemer. jurnalistul şi scriitorul Dorel Dorian. Re- au trecut Haim Riemer, Victor Rusu, Do- vista se caracterizează prin: interacţiune rel Dorian, Aurel Storin, acum fiind condu- a tradiţiei – educaţie iudaică – cu moder- să cu mult profesionalism de Alexandru David ben Gurion… în fortăreaţa nitatea, cronică a contribuţiei evreilor la Marinescu. Oricând revista era aproape cultura şi civilizaţia românească; dialog de noi, şi când la conducerea Federaţiei Tower din Londra! interetnic şi interconfesional; prezenţă se aflau şef-rabin Moses Rosen, aca- Palatul şi fortăreaţa Tower din Londra, dial, şi sunt amintite personalităţile care masivă în paginile ei a personalităţilor demicianul Nicolae Cajal, avocat Iulian situate în nordul capitalei britanice, pe au servit în acest regiment. Aici vizitatorul culturale din ţară; recuperare a scriitorilor Sorin şi acum, când este dr. Aurel Vainer. malul Tamisei, sunt încărcate de fapte şi îl poate… întâlni, cu uimire, pe fondatorul israelieni de limbă română la literatura Din anul 2000, graţie faptului că legende sângeroase. Palat regal, închi- Statului Israel, David ben Gurion, voluntar română; ripostă faţă de manifestările am fost ales preşedinte al comunităţii soare dar şi loc de tortură şi de execuţie, în Legiunea Evreiască. Ideea implică- extremiste. din Tecuci, am avut fericita ocazie de a Tower-ul este o parte componentă cu rii evreilor palestinieni în lupta pentru Al doilea redactor-şef (2009-2011) a asculta pledoarii ale acestora şi chiar de vechime de peste 1000 de ani a istoriei eliberarea Palestinei de sub dominaţia fost jurnalistul şi scriitorul Aurel Storin. a discuta cu mulţi dintre ei. De exemplu Marii Britanii. ”A fost trimis la Tower” echi- Imperiului Otoman a aparţinut lui Zeev Revista reflectă politica „uşilor deschise” Dorel Dorian, la întrebarea mea dacă vala cu închisoare pe viaţă şi execuţie, Jabotinski şi lui Joseph Trumpeldor, care – prin cunoaştere reciprocă la recunoaş- acesta e numele lui real, mi-a răspuns deşi în incinta Tower-ului propriu-zis nu au creat în cadrul armatei britanice o tere reciprocă –, a preşedintelui actual că de fapt el se numeşte Dorel Ianovici. au fost executate decât 12 personalităţi, formaţiune de voluntari, Corpul de catâri al F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, acţiunea El a fost cel care, în calitate de deputat restul fiind duşi la Tower Hill, în apropierea Sion, care se ocupa de transportarea apei concertată, sistematică de prezervare, al F.C.E.R. în perioada 1996-2000, a fortăreţei. pentru militarii britanici şi a participat la renovare şi restaurare a sinagogilor din fost secretar al Comisiei de politică Astăzi, Tower-ul a devenit un centru bătălia de la Galipolli. Odată cu declaraţia România, activitatea Centrelor Comunita- externă, iar în perioada 2000-2004 vice- al turismului mondial. Curioşii vin cu mi- Balfour, când Marea Britanie le-a promis re Evreieşti. Un accent mai puternic este lider al Grupului Minorităţilor. Rămâne ile să vadă mai ales faimoasele bijuterii evreilor un cămin în Palestina, din ce în pus asupra vieţii Federaţiei şi a Comuni- pentru noi şi un important dramaturg ale ale Coroanei. Într-adevăr impresionante, ce mai mulţi evrei s-au mobilizat pentru a tăţilor Evreieşti din România. cărui piese au fost jucate pe scenele simbolurile monarhiei şi fostului imperiu participa la război. Astfel, în 1917 au fost Din 2011, redactor-şef este jurnalistul multor teatre din ţară şi din Bucureşti britanic au fost şi sunt purtate de suve- organizate patru batalioane evreieşti – 38, Alexandru Marinescu, director şi al Editurii („Dacă vei fi întrebat“, „Secunda 58“). rani mai ales la încoronare, dar şi cu alte 39,40 şi 42 în cadrul Puşcaşilor Regali, Hasefer, ambele formând Centrul Evre- Cele mai plăcute erau discuţiile ocazii solemne. Astfel, printre multele care au devenit cunoscute sub denumi- iesc pentru Editură şi Publicistică. mele cu regretatul Aurel Storin, pe care bijuterii expuse se poate vedea coroana rea de Legiunea Evreiască. Batalioanele F.C.E.R.-C.M. C.E.B. atunci când l-am întrebat dacă Al. Andi, Majestării Sale Regina Elizabeta a II-a, s-au antrenat în Nova Scoţia, Canada. I. Avian, I. Berg sau Sadi Rudeanu, mari pe care o poartă la deschiderea sesiunii Legiunea, al cărei comandant adjunct a umorişti, sunt evrei, el mi-a răspuns, Parlamentului. fost Joseph Trumpeldor, a fost compusă PROGRAMUL zâmbind: „mai uşor îţi spun care dintre În sălile din diferitele turnuri se află din 5000 de persoane, o parte din fostul umorişti nu este evreu“. La plecarea numeroase expoziţii, printre care cea Corp de catâri, alţii provenind din Pales- SERVICIULUI acestuia dintre noi, în noiembrie 2015, de armament, precum şi cea de istorie a tina, Egipt, Canada, Europa. Legiunea a se spunea în presă: „Textierul Aurel unor formaţii militare. Una dintre cele mai participat la bătăliile din Valea Iordanului EVIDENŢĂ: Storin, care a dat strălucire multor şla- interesante este muzeul dedicat Royal şi la eliberarea Ierusalimului. Expoziţia la sediul C.E.B., București, găre, s-a stins din viaţă“. Ultima lui carte, Regiment of Fusiliers (Regimentul Regal din Tower îl imortalizează pe cel mai fai- Str. Sf. Vineri 9-11 apărută în anul 2015 şi intitulată „Stela al Puşcaşilor) şi predecesorului său, mos voluntar al Legiunii, viitorul „părinte şi Arşinel, o pereche fără pereche“, este Royal Fusiliers (Puşcaşii Regali). Este fondator” al Israelului. Luni, marţi, joi 8:00-15:00 cu adevărat, aşa cum spune prezentată participarea regimentului în Miercuri 8:00-19:00 21 Vineri 8:00-13:00 titlul, fără pereche! Rămân pag. războaie, inclusiv în Primul Război Mon- EVA GALAMBOS REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 500-501 (1300-1301) - 1 – 30 Septembrie 2017 21 „Povestiri din Cibinium”, sau naşterea unei serii de autor la Hasefer O carte unde se întâlnesc istoria orală şi cea scrisă, plină de umor, cu personaje portretizate emblematic, printr-o scriitură care a concretizat deja o potenţială serie de autor, încă neo- ficializată. Povestirile şi portretele acestei cărţi lasă impresia unei culegeri de reportaje excepţionale. Acestea sunt, pe scurt, pag. de la el texte nemuritoare descrierile pe care invitaţii autorului David Urs le-au făcut celui 20 cum ar fi: „Parfumul stră- mai recent volum al său, „Povestiri din Cibinium”. zilor“, pe muzica lui Radu „Am ţinut să fiu aici, pentru că apreciez în mod deosebit Şerban, sau textul melodiei „Să mori calităţile literare şi umane ale lui David Urs. De asemenea, de dragoste rănită“, cântată de Angela transmit salutul şi aprecirea preşedintelui F.C.E.R., dr. Aurel Similea şi cu muzica regretatului Marcel Vainer !”, a spus în deschidere Robert Schorr. Dragomir, care a primit titlul de „Melodia Ştefan Cazimir a vorbit despre stilul şi umorul cărţii: „Această secolului XX“. carte este, în acelaşi timp, un volum de portrete şi unul de is- Ne mândrim cu această revistă a torie. David Urs se află de această dată undeva la jumătatea noastră, ajunsă acum la nr. 500! drumului dintre istoria orală şi cea scrisă”, a spus el, încheind Rog de pe acum onorata redacţie cu sintagma din carte: necazul cu ţuica bună e că se termină să-mi păstreze spaţiu pentru sărbători- „Povestiri din Cibinium”, cea de-a treia carte semnată de repede!; precizând că acesta este necazul şi cu cărţile bune : rea celui de-al 600-lea număr! autorul israelian David Urs şi apărută la Editura Hasefer, a se termină repede. IANCU AIZIC fost lansată la Biblioteca „Alexandru Şafran” din Bucureşti, în Ianfred Silberstein a subliniat că, odată cu publicarea celei preşedinte al C.E. Tecuci prezenţa directorului Departamentului Cultură, Artă, Media al de-a treia cărţi, scrierile lui David Urs generează de fapt o serie F.C.E.R., Robert Schorr, a profesorului Ştefan Cazimir, a juristu- de autor la Hasefer: „M-am bucurat citind această carte, pentru Considerăm că revista „Realitatea lui Ianfred Silberstein şi a directorului Editurii Hasefer, Alexandru stilul în care a fost scrisă şi pentru perioada pe care o tra­ Evreiască” constituie un mijloc de infor- Marinescu, şi, bineînţeles, a autorului. tează. Fiecare povestire din cele 35 (Continuare în pag. 27) mare de încredere asupra activităţilor desfăşurate de conducerile Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România şi ale Comunităţilor Evreieşti din ţară. În revistă sunt prezentate şi diverse evenimente religioase, culturale etc., organizate atât în ţară, cât şi în stră- inătate. O importanţă deosebită este Interviu cu Dan Has, preşedintele C.E.Zalău acordată activităţilor din Comunităţile evreieşti teritoriale. Precizăm faptul că revista este Suntem martorii unui miracol apreciată de către autorităţile locale din Istoria evreilor din România, de după cel de-al Doilea Război Mondial, Tulcea (Prefectura, Consiliul Judeţean, vorbeşte despre demolarea multor sinagogi din ţară şi diminuarea numă- Primărie), de mulţi prieteni ai comuni- rului evreilor, până la dispariţia totală a unora dintre comunităţile altădată tăţii, de profesori şi de reprezentanţi ai pline de viaţă. Din peste 800.000 de evrei şi sute de sinagogi în toată altor comunităţi etnice din Tulcea. ţara, înainte de război, astăzi mai sunt puţin peste 7000 de oameni şi 87 Salutăm apariţia numărului 500 al de sinagogi în patrimoniu, prezervate cu greu de o comunitate mică. din Bucureşti. Dumnealor ne-au ajutat revistei „Realitatea Evreiască” şi dorim În afara sinagogilor, o parte însemnată a moştenirii sunt sutele de foarte mult în crearea acestei comunităţi. succes colectivului de redacţie, pentru cimitire evreieşti. Iar acum se întâmplă o minune. Spun continuarea redactării revistei şi în anii În acest context, al unui proces aparent ireversibil de dispariţie a asta pentru că am reuşit să achiziţionăm următori. comunităţilor evreieşti din majoritatea oraşelor, în ultimii trei ani suntem un teren în centrul oraşului, unde cu aju- Cu ocazia Roş Haşana 5778, mem- martorii unui miracol în desfăşurare. O nouă comunitate evreiască s-a torul lui Dumnezeu şi al Federaţiei vom brii Comunităţii Evreilor din Tulcea vă născut în judeţul Sălaj, iar minunea merge mai departe. Tânăra comu- construi o nouă sinagogă. urează „Şana Tova!” nitate pune acum bazele unei noi sinagogi, prima care va fi construită în În trecut au fost trei sinagogi mari în Ing. SOLOMON FAIMBLAT România după Holocaust. Zalău. Din păcate, ultima a fost demolată preşedinte C.E. Tulcea în 1972, cu tot cu Baia Rituală care se „Suntem, comparativ cu celelalte, o acestui mare rabin a plecat în Statele afla în curtea ei. Terenul pe care noi l-am Cu ocazia apariţiei celui de-al comunitate nici mică, nici mare. Dar, deşi Unite ale Americii şi s-a stabilit acolo. Anul achiziţionat acum este foarte aproape de 500-lea număr al revistei „Realitatea reînfiinţată de curând, suntem o comu- trecut, Israel Holtzer s-a întors în Româ- acest loc, pe bulevardul principal al oraşu- evreiască”, conducerea Comunităţii nitate evreiască foarte activă. În afara nia cu familia sa şi împreună am găsit lui, iar primarul Ionel Ciunt a fost alături Evreilor Bacău, în numele întregului sărbătorilor care ne adună pe toţi la Sina- cimitirul. Au urmat mai multe discuţii cu de noi şi îi mulţumesc pentru asta. Dacă colectiv, vă adresează sincere felicitări goga din Şimleu, o mare parte a energiei autorităţile locale. Noi am încercat să ob- reuşim să achiziţionăm sau să concesio- şi urări de sănătate, putere de muncă şi eforturilor noastre se îndreaptă către ţinem un drept de folosinţă pentru a putea năm şi un teren mai mic, avem un proiect şi Ad mea Veesrim! prezervarea cimitirelor. Multe dintre ele nu să ne îngrijim de el. Din păcate, Primăria să facem un parc cu două monumente Vrem să subliniem rolul deosebit au putut fi întreţinute, aşa că avem mult nu ne-a putut ajuta prea mult. Pe terenul comemorative în faţa viitoarei sinagogi. de important, jucat, de-a lungul anilor, de lucru. De exemplu, în cazul cimitirului cimitirului se află acum o livadă de pruni, Primul monument va fi în memoria tutu- în viaţa comunităţii noastre şi a tuturor din Jibău, abia am reuşit să facem actele care este în administrarea unei asociaţii ror evreilor din judeţul Sălaj, copii, tineri, celorlalte comunităţi, de articolele, me- şi ne dorim să construim un gard, cu aju- colective de proprietari de pământuri din mame şi taţi, bunici, toţi cei ce au fost sajele şi informaţiile primite de enoriaşii torul unei asociaţii israeliano-ucrainiene. zonă. „Floare de câmp” îi spune acestei ucişi în Holocaust, pentru ca amintirea lor noştri, din paginile revistei. Enoriaşii au De asemenea, avem câteva probleme asociaţii. După mai multe negocieri, chiar să nu se şteargă. Lângă acesta ne dorim avut astfel ocazia să fie informaţi cu cu cimitirul din Zalău, unde pe alocuri dacă nu avem un titlu de proprietate, am să construim un monument în memoria tot ceea ce a fost mai important, în toţi gardul trebuie refăcut”, mi-a spus pre- reuşit să obţinem un drept de folosinţă. salvatorilor de evrei, a celor care şi-au pus aceşti ani, în viaţa comunităţilor. şedintele Comunităţii Evreilor din Zalău, Am făcut un proces-verbal între Asociaţia viaţa în pericol, pentru a salva familii de Mult succes în continuare! Dan Has. „Floare de câmp” şi Comunitatea Evreilor evrei în acele vremuri de restrişte. Sunt Ing. VILI MOSCOVICI din Sălaj şi ne-am apucat de treabă. Am câteva nume de astfel de oameni de bine. preşedinte interimar C.E. Bacău Povestea unui cimitir evreiesc făcut un perimetru, în jur de 350 de metri Unul dintre ei a fost Alexandru Cherecheş, Ing. HAINRICH BRIF În această zonă sunt mai multe cimitire pătraţi, cu drum de servitute şi ne-am Drept între Popoare, care a decedat în oficiant de cult care nu au fost înregistrate în evidenţele îngrijit ca zona să arate bine. urmă cu trei ani. În afară de acest om, F.C.E.R., pentru că nu se ştia de ele până Rabinul Israel Holtzer încearcă acum mai sunt cel puţin alţi şase care atunci Nu pot omite niciun aspect al mo- acum. Sunt cimitire evreieşti izolate, pe să obţină fonduri de la rudele sale din au salvat evrei. Printre ei este şi preotul dului în care „Realitatea Evreiască” ne dealurile şi în pădurile din împrejurimi. America, iar dacă F.C.E.R. ar putea con- greco-catolic Gavril Moldovan, care a sal- menţine în mijlocul tuturor evenimente- Sunt convins că mai sunt şi altele, de care tribui, ne-ar fi de mare ajutor, pentru că vat inclusiv familia mea din partea tatălui. lor care ne interesează şi pe care este nu ştim încă. Avem o mare şansă acum, ne dorim ca anul viitor să îngrădim acest Acest preot avea o relaţie foarte strânsă important să le cunoaştem. Personal, cu europarlamentarul Daniel Buda, care cimitir, ca să putem avea grijă cât mai cu evreii din localitatea Brusturi, de unde sunt interesat de absolut tot şi apreciez doreşte să depună un proiect la Parla- bine de el. era şi familia tatălui meu. Atunci, preotul efortul bine orientat al întregii echipe mentul European, pentru prezervarea Cam aceasta este povestea micului Gavril Moldovan a pus viaţa familiei sale redacţionale. Vă doresc continuitate şi cimitirelor din judeţul Sălaj. Domnia sa cimitir evreiesc şi vreau să-i mulţumesc în pericol, falsificând actele evreilor şi viaţă îndelungată! este alături de noi şi ne-a pus în legătură rabinului Israel Holtzer pentru efortul său, spunându-le soldaţilor unguri că erau VALER PLUGARU cu o asociaţie din Bruxelles, care are un nu doar în acest caz. Domnia sa este un români. Aşa i-a salvat pe toţi evreii din preşedinte C.E. Braşov proiect mai larg de prezervare a cimitirelor sponsor important şi în cazul cimitirului de localitatea Brusturi. Din câte ştiu, acest din Europa de Est. la Şimleu, atunci când s-a construit gardul preot a fost executat de autorităţile co- „Realitatea Evreiască” reprezintă o Cimitirul despre care vreau să vorbim, de beton de acolo. muniste în 1954. publicaţie „port-drapel” a comunităţilor însă, este în localitatea Meseşenii de Noi ne dorim ca anul viitor, când este evreieşti din România, continuând Sus. Din câte ştim, acest mic cimitir ar fi „Avem un vis…” şi Centenarul Marii Uniri, să concretizăm tradiţia începută de predecesoarea ei, avut aproximativ 15 pietre funerare. Noi Totul a început în urmă cu trei ani, acest proiect important pentru evreii din „Revista Cultului Mozaic”. De înaltă am găsit doar 4. Un rol esenţial în des- atunci când s-au pus bazele unei noi România, în general, şi pentru cei din ţinută literară şi într-un grai românesc coperirea cimitirului îl are Israel Holtzer, comunităţi evreieşti în România, la Zalău. această zonă, în special. Consider că de elită, aminteşte de contribuţia însem- un mare rabin care locuieşte în Brooklyn, Pentru această reuşită vreau să le mul- piatra de temelie a unei noi sinagogi în nată a evreilor români la dezvoltarea descendent al familiei Satmar, o veche ţumesc în special preşedintelui F.C.E.R., România ar fi un simbol puternic pentru limbii române (de la Moses Gaster, Zigu familie de evrei religioşi de aici. Bunica sa dr. Aurel Vainer, secretarului general al istoria evreilor şi românilor, deopotrivă, la Ornea, Paul Cornea, Andrei 100 de ani de la Marea Unire. Oişteanu). 22 este înhumată în acest cimitir. În timpul F.C.E.R. de atunci, Albert Kupferberg şi pag. celui de-al Doilea Război Mondial, mama Mirelei Aşman, de la Comunitatea Evreilor Pagină realizată de GEORGE GÎLEA Am trăit şi citit această 22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 500-501 (1300-1301) - 1 – 30 Septembrie 2017

Top din O posibilă selecţie 3a trei evenimente întâmplate30 în ultimele treizeci de zile BNR avertizează că împrumuturile popu- hi-tech depinde mai mult de originea fa- Economia româneascã, laţiei au depăşit deja pragul de semnal! milială, de statutul socio-economic şi de 1 între aplauze Închei cu o întrebare: dacă tot ne mer- localitatea de reşedinţă, decât de talent, ºi ameninþãri ge aşa bine şi deficitele sunt ţinute sub ambiţie şi hărnicie”. pag. publicaţie ca preşedinte al control, de ce a fost nevoie ca guvernul să 21 Comunităţii Evreilor din Cra- Lucru incontestabil, economia româ- ceară în avans dividendele de la societăţile Ofensiva economicã iova de peste 27 ani, apre- nească a înregistrat o evoluţie surprinză- la care este acţionar şi de ce a trebuit să a Chinei, atractivã ciind şi lăudând atât perioada Moses toare, cu cea mai dinamică dezvoltare a fie introdusă acciza suplimentară la com- 3 Rosen, Nicolae Cajal, dar şi pe cea a produsului intern brut, a producţiei industri- bustibili? Despre dividende, ne-a lămurit sau periculoasã? literaţilor Riemer, Dorian, Storin, care premierul Tudose: „Le-am luat acum pen- ale şi comerţului din UE. Ministrul finanţe- Iniţiativa chineză „O centură, un drum”, au condus revista. tru că acum ne trebuiau”! Şi nouă ne-ar lor, Ionuţ Mişa, afirmă că este tabloul unei care costă 3.000 de miliarde de dolari şi Această publicaţie transmite în afara economii sănătoase, cu deficitul bugetar trebui o explicaţie. ţării mesaje importante despre evreii din îşi propune să creeze o infrastructură de ţinut sub control şi cu o creştere la care transport care să lege China de lumea România şi a devenit o publicaţie de au contribuit aproape toate domeniile, nu Bloomberg: Israelul, referinţă şi pentru creştini. occidentală, via Balcanii de Vest şi sudul numai consumul. printre primii zece investi- Europei, începe să prindă contur. În acest Ca iubitor şi publicist de literatură O confirmă şi Oficiul de Statistică Eu- 2 (medicală), transmit în numele Co- tori mondiali în inovaþie context, a fost achiziţionat portul grecesc rostat, arătând că în luna iulie, producţia Pireu, apar proiecte pentru construirea munităţii Evreilor din Craiova, Oltenia, industrială a crescut în România cu 7,6% În cadrul unei reuniuni dedicate împlinirii regiune cu adânci veleităţi româneşti, de autostrăzi, centrale electrice, dar şi faţă de aceeaşi lună a anului 2016, dublu unui an de la decesul lui Shimon Peres, crearea unei reţele bancare care să poată „La mulţi ani !”, sănătate şi prosperitate faţă de media europeană, de 3,1%. preşedintele israelian Reuven Rivlin s-a celor care menţin astăzi fluxul de date finanţa dezvoltarea relaţiilor comerciale. Îţi vine să strigi, ca la meci, „Hai, Ro- referit la Indexul Inovării pe 2017, publicat Un studiu promovat de BERD subliniază despre evreimea României. mânia!”, dar sunt câteva locuri din care îşi de Bloomberg. O ţară atât mică precum În prag de An Nou iudaic 5778, „Le avantajele iniţiativei, dar atrage atenţia şi rânjesc colţii câteva fiare care ar trebui să Israelul a urcat pe locul 10 în lume, a sub- asupra părţilor negative, cum ar fi datoriile Şana Tova!” tuturor din redacţie, evreilor fie doborâte înainte ca să tabere asupra liniat şeful statului, depăşind state mult mai români şi celorlalţi din lume (subliniin- faţă de finanţatorii chinezi şi lipsa de trans- economiei noastre, care acum pozează, mari (de exemplu, Franţa). Vorbitorul a atras parenţă a factorilor de decizie de la Beijing du-i pe cei din Israel) . mândră, în tigrul Europei. însă atenţia şi asupra unor puncte slabe, De subliniat dragostea şi sprijinul în domeniul afacerilor, al procedurilor de În primul rând, creşterea rapidă a sala- şi anume plasarea ţării pe un loc sensibil achiziţie a unor mărfuri şi servicii. F.C.E.R. pentru revistă. riilor a făcut, în mod firesc, să ţâşnească şi inferior în clasamentul realizat în funcţie de Prof. dr. CORNELIU SABETAY Israelul, un partener de afaceri tot mai costul orei de muncă. Dar unul dintre ele- capacităţile de producţie şi de productivitate. activ al Chinei, este şi el reticent faţă de mentele care au atras investitorii străini la Un punct forte, la care nu se referă In- pătrunderea acesteia în Iran, ţară care a Evreii din Roman primesc şi citesc noi a fost exact forţa de muncă ieftină. Ast- dexul Bloomberg, dar care îndreptăţeşte Is- cu bucurie revista „Realitatea Evreias- obţinut deja credite de 18 miliarde de dolari fel, în trimestrul al doilea din acest an, costul raelul să spere la performanţe şi mai bune de la investitorii chinezi. că”, continuatoarea „Revistei Cultului cu forţa de muncă a fost cu 2,2% mai mare în viitor, este atragerea în sistemul educa- Mozaic”, oglindă vie a vieţii tuturor co- Şi preşedintele UE, Jean-Claude în UE şi cu ... 18,6% în România! Şi asta, ţional a unor reprezentanţi din cadrul unor Juncker, fără a menţiona explicit China, munităţilor evreieşti din ţară care alcă- în condiţiile în care companiile nu se mai categorii sociale care, până acum, erau mai tuiesc Federaţia Comunităţilor Evreieşti a declarat recent: „Europa trebuie să-şi pot dezvolta pentru că nu mai au de unde slab reprezentate în universităţi. Astfel, se apere întotdeauna interesele strategice. Se din România - Cultul Mozaic. să aducă noi lucrători, iar transporturile sunt arată într-un comunicat primit de la Biroul Apariţia numărului 500 al îndrăgitei re- va realiza o examinare amănunţită dacă o scumpe, din cauza lipsei autostrăzilor şi a de presă al Guvernului israelian, numărul companie străină vrea să achiziţioneze un viste, un adevărat jubileu, ne oferă prilejul situaţiei precare a căilor ferate, elemente studenţilor arabi israelieni a crescut cu de a transmite celor care fac să apară port, infrastructură energetică sau să preia care frânează investiţiile, cele străine fiind 60% din 2012 până în 2016. „Este o cifră afaceri care produc tehnologie de apărare”. publicaţia sincere şi călduroase felicitări, cu 13,3% mai mici în primul semestru. impresionantă din orice punct de vedere, urări de sănătate, putere de muncă şi sa- Chinezii deţin şi investiţii majore în Un al doilea punct nevralgic este că im- dar ar trebui să adăugăm şi creşterea de finanţele europene, având 10% din acţiu- tisfacţii în realizarea viitoarelor materiale portăm cu mult mai mult decât exportăm, la 0,5% în 2008 la 4% în 2017 a numărului diverse şi interesante, care să ne încânte nile Deutsche Bank. În primele opt luni ale în iunie exporturile fiind cu 2,5% mai mari de arabi israelieni angajaţi în sectorul în- acestui an, fuziunile şi achiziţiile în sectorul sufletele încărcate de nostalgie. decât anul trecut, iar importurile cu 14,2%, altei tehnologii”. Printre măsurile care pot Revista este citită cu interes de nu- financiar derulate de firmele chineze peste ceea ce a făcut ca în primele cinci luni ale atrage angajaţi din rândul populaţiei arabe hotare se ridică la nouă miliarde de dolari, meroşi prieteni ai comunităţii noastre, anului în curs deficitul între plăţile externe şi ultra-ortodoxe, preşedintele Rivlin a citat câte un exemplar fiind înaintat Primăriei care se adaugă la cele 12 miliarde de şi venituri să urce la 1,97 miliarde de euro. deschiderea de noi centre de inovare dedi- dolari încheiate în 2016. Municipiului, Muzeului de Istorie şi altora. În sfârşit, dar nicidecum în cele din cate tinerilor din aceste comunităţi. Prof. I. WEXLER Cum s-o fi spunând „viitorul sună bine” urmă, reclamele la credite ieftine şi în con- Reuven Rivlin a mai subliniat că autori- în chineză? preşedinte C.E. Roman diţii relaxate şi-au făcut efectul, iar românul tăţile israeliene trebuie să schimbe actuala ALX. MARINESCU N. SEGAL se împrumută excesiv la bănci. Aşa că situaţie în care „integrarea în societatea secretar C.E. Roman PERSONALITĂŢI CULTURALE Uniunea Evreilor Pământeni în contextul E v r e i Citesc fiecare număr al „Realităţii î n v i a ţ a Evreieşti“ şi prin această revistă pot fi (1916-1919) la curent cu tot ceea ce prietenii noştri, Războiului de Reîntregire a României p u b l i c ă evreii, realizează astăzi în România. După cum se ştie, România a intrat sumelor necesare întreţinerii propriilor a populaţiei evreieşti, nici în această pe- Condeie avizate, atitudini polemice, în război alături de Antanta la data de 14 instituţii de binefacere ca şi a marilor rioadă evreii nu au fost cruţaţi de răbufniri atunci când este nevoie, evocări ale august 1916. În noaptea de 14 spre 15 organizaţii de ajutorare româneşti. În antisemite. „Cu câteva zile înainte de unor pagini din istoria iudaismului ro- august armata română trecea Carpaţii opera filantropică înfăptuită de evrei a plecarea armatelor duşmane din Capitală mânesc, toate acestea le găseşti în în Transilvania, începând operaţiunile fost de la început fixat principiul de a nu – se arată în raportul conducerii UEP la „Realitatea evreiască”. militare împotriva Austro-Ungariei. A doua se face nicio deosebire pe criterii etnice congresul din 1923 – s-a răspândit zvonul Evrei şi neevrei pot folosi acestă zi după intrarea în război, conducerea sau confesionale între cei ce trebuiau să despre plănuite manifestări şi devastări publicaţie, realizată atât de profesionist, Uniunii Evreilor Pământeni (UEP) s-a fie ajutaţi. Localurile instituţiilor evreieşti, în contra evreilor pornite din motive, se ca o punte intelectuală, efectivă între adresat evreilor chemându-i să-şi ma- şcoli, spitale, aziluri etc. au fost puse zice, de răzbunare. Măsurile luate din majoritari şi minoritari. De fapt, pentru nifeste vitejia în cadrul armatei române la dispoziţia armatei. S-a hotărât să fie timp de UEP au reuşit să împiedice orice mine nu există minoritari. Pentru mine ca în 1877 şi în 1913, „să pună toată chemate în ajutor şi femeile, măsură manifestări ostile, cel puţin în Capitală. există români, fie ei evrei, fie ei germani, puterea lor de jertfă în folosul ţării, pentru ce s-a dovedit a fi foarte utilă. Datorită Manifestări ostile au avut loc în oraşe de fie ei maghiari, trăind în acest spaţiu şi atingerea cât mai repede a singurei ţinte activităţii lor s-a putut crea un orfelinat provincie. Despre persecuţiile din Moldova rămaşi pentru a-l împodobi. pe care trebuie s-o avem azi şi care este care a adăpostit peste 200 de copii. O a vorbit la Congresul mai sus menţionat I. Acad. Răzvan izbânda. Uniunea Evreilor Pământeni, acţiune importantă a fost crearea de Negreanu. Astfel, la Iveşti au fost evacuaţi Theodorescu într-un cuget şi într-o simţire cu întreg cantine, unde aveau acces gratuit evrei toţi evreii; la Tecuci, de asemenea, unde poporul românesc, îşi uneşte şi ea în şi români. La inaugurarea cantinei de la urma să aibă loc o evacuare în masă, Consider apariţia numărului 500 al acest scop silinţele cu acele ale ţării”. În Dudeşti a luat cuvântul primarul Capitalei, coducerea UEP a reuşit să împiedice apli- Realităţii Evreieşti un eveniment impor- timp ce ostaşii evrei îşi vărsau sângele care a subliniat faptul că nu se face nicio carea măsurii. Un capitol dintre cele mai tant atât pentru F.C.E.R., instituţia de pe front pentru victoria mult aşteptată, deosebire între evrei şi neevrei în ajutorul dureroase în cadrul persecuţiilor, chiar în care aparţine, cât şi pentru iudaismul conducerea UEP a iniţiat o grandioasă acordat. În afară de ajutoarele acordate, timpul războiului, l-au format propaganda român actual, pe care-l reprezintă. operă de ajutorare în Capitală şi în în- UEP a organizat şi asistenţa medicală. de ură şi condamnările militare pentru pre- Oglindă a evoluţiei comunităţilor evre- treaga ţară, precizând într-un document Cei grav bolnavi au fost vizitaţi de medici tinse dezertări. De pe urma calomniei răs- ieşti din România, după răsturnările al vremii: „Jertfa sângelui nu este singura la domiciliu, primind şi medicamente pândite, nu puţini soldaţi evrei au fost ucişi din 1989, colecţia celor cinci sute de necesară. Războiul îl purtăm azi toţi, nu gratuit. Aceste activităţi au continuat şi mişeleşte, cu sau fără judecată, mai toţi numere constituie un fond documentar numai aceia care sunt în armată; îl poartă în perioada când Bucureştiul se afla sub însă fără nicio vină. Reprezentanţa UEP de excepţie pentru cercetătorul care îşi întreaga naţiune română din care facem ocupaţie străină, în ciuda greutăţilor şi a a introdus recursuri, obţinând casarea a va consacra energia şi talentul scrierii şi noi parte. Va trebui ca şi cei rămaşi unei atmosfere de suspiciuni. Cu toate că peste 100 de sentinţe. Aşadar, activitatea istoriei „tribului evreo-român” într-o pe- acasă să facă jertfe de tot felul”. ocupanţii au avut o atitudine duşmănoasă UEP în anii vijelioşi ai războiului nu a fost rioadă de tranziţie şi de mutaţii. Pornind de la aceste considerente, faţă de UEP, respingând reapariţia ziaru- lipsită de tensiuni şi frământări, provocate Revista a pus în evidenţă princi- UEP a iniţiat o serie de măsuri organiza- lui „Înfrăţirea” sub motivul că Uniunea s-a nu doar de greutăţile războiului ci şi de palele aspecte instituţionale, patrimo- torice. Astfel, în Bucureşti s-a constituit arătat a fi duşmană germanilor, asta nu a faptul că nici atunci nu a fost lipsită de niale, religioase, sociale, economice, un comitet central de ajutorare. În oraşe împiedicat lansarea zvonului că UEP ar confruntări dureroase cu antisemitismul. culturale şi artistice ale unui grup etnic şi târguri s-au înfiinţat comitete locale. fi pactizat cu germanii. Cel ce a condus în acei ani reprezentanţa care, deşi mic din punct de Comisiuni formate din fruntaşi evrei În general, este de menţionat că, în UEP a fost filantropul Adolf Salomon. vedere demografic, s-a făcut 23 pag. şi din doamne au început colectarea ciuda atitudinii profund patriotice a UEP, LYA BENJAMIN REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 500-501 (1300-1301) - 1 – 30 Septembrie 2017 23 Oaspeţi din Rehovot la Templul Coral tem onoraţi de prezenţa dumneavoastră printre noi. Aş vrea să vă dau doar câteva cifre despre Holocaustul din România. În timpul războiului au pierit jumătate dintre evreii care trăiau pe aceste meleaguri. Cifrele sunt foarte greu de stabilit. Poate aţi auzit însă de localitatea Săpânţa, cunoscut printr-o remarcabilă astăzi majoritar românească şi cu doar pag. 22 şi persistentă vitalitate şi câţiva maghiari. Înainte de deportările din creativitate, admirate în ţară Transilvania de Nord, Săpânţa era locuită şi în străinătate. doar de evrei. Au fost cinci sinagogi, nu Este meritul redactorilor şi colabora- mai e nici una. Erau două cimitire, a mai torilor Realităţii Evreieşti care au reuşit rămas doar unul. să realizeze o adevărată radiografie a Eu vă mulţumesc foarte mult pentru comunităţii evreieşti, acordând în ace- vizita dumneavoastră. Aşteptăm oricând laşi timp o atenţie deosebită tragediei evrei originari din România şi nu numai. Şoahului (Holocaustul), care a marcat După cum vedeţi, aici, la Templul Coral profund istoria sa şi pe cea a României, avem zilnic grupuri numeroase de vizi- dar şi realităţilor din Statul Israel, unde tatori”. locuieşte astăzi majoritatea evreilor Deputatul F.C.E.R. Silviu Vexler a urat români. bun venit membrilor delegaţiei din Reho- Iată de ce îmi este agreabil să-i felicit vot, amintind că relaţia sa cu acest oraş pe membrii acestui colectiv şi să le urez O delegaţie a oraşului israelian Re- şului Rehovot, cetatea ştiinţei israeliene israelian este cu totul specială, pentru că noi succese. hovot a fost primită la Templul Coral şi, desigur, întreaga delegaţie. „Ne impre- o bună parte din familia sa trăieşte acolo. CAROL IANCU din Bucureşti de conducerea Federaţiei sionează intenţia dumneavoastră de a Rahamim Malul, primarul oraşului membru de onoare din străinătate Comunităţilor Evreieşti din România, depune o coroană de flori la monumentul Rehovot, a ţinut, la rândul său, un mic dis- al Academiei Române reprezentată de dr. Aurel Vainer, preşe- dedicat memoriei celor şase milioane de curs înaintea depunerii coroanei de flori. dinte, şi de cea a Comunităţii Evreilor din evrei căzuţi în Holocaust. De asemenea, „După cum ştiţi, vizita noastră oficială La numărul 500 nu-s cuvinte Bucureşti, reprezentată de preşedintele mă bucură demersul dumneavoastră de este pentru semnarea documentelor de Mai calde decât „Mergeţi înainte!” Paul Schwartz. Lor li s-au alăturat de- a vă înfrăţi cu municipiul Bistriţa. înfrăţire a oraşelor Bistriţa şi Rehovot. Iar pentru cititori urarea fie: putatul F.C.E.R. Silviu Vexler, Tova Ben Ce vă pot spune este că azi mai sunt Nu puteam însă să nu venim aici, pentru Visaţi senin la timpul ce-o să vie! Nun-Cherbis, preşedintele Complexului aproximativ 7000 de membri ai comu- că ştim cât de importantă este munca ŞTEFAN CAZIMIR Educaţional Lauder-Reut, şi mai mulţi nităţilor evreieşti în România, din peste voastră şi cum voi, o comunitate mică, vă membri ai C.E.B. 800.000 câţi erau înainte de război. Avem îngrijiţi de o asemenea moştenire lasată Cinci sute de numere pentru orice Delegaţia israeliană a fost formată din însă un mare patrimoniu, o moştenire. de strămoşii noştri. Eforturile noastre de a revistă este un semn de maturitate primarul oraşului, Rahamim Malul, fost Această moştenire înseamnă numărul transmite informaţiile despre ce a fost cu deplină. Citesc cu regularitate şi cu in- vicepreşedinte al Knessetului, soţia sa mare de sinagogi din toată ţara, care au adevărat Holocaustul sunt foarte impor- teres „Realitatea Evreiască”. De fapt, Zahava Malul, dr. Roni Baum, consilier al supravieţuit: 86, dintre care o parte am tante, pentru ca şi copiii noştri să poată nu pot să-mi închipui viaţa comunităţii Primăriei din Rehovot, avocat Ilan Leibo- reuşit să le renovăm. Avem însă şi peste înţelege şi transmite mai departe aceste evreieşti din România fără această vitch, fost deputat în Knesset, şi Moshe 830 de cimitire evreieşti. Din păcate, nu informaţii. Pentru ceea ce faceţi aici, revistă. Am câteva rubrici care îmi Basch, care s-a ocupat de organizarea avem resursele necesare pentru a le în- pentru cum reuşiţi să păstraţi memoria şi plac în mod special: „Din activităţile de delegaţiei. treţine cum se cuvine. Aşa că am dori să cultura poporului evreu, suntem aici să cercetare ale Centrului pentru Studiul Înaintea depunerii unei coroane de ne sprijiniţi în această problemă. Fiţi bine- vă mulţumim”, a spus Rahamim Malul. Istoriei evreilor din România” şi croni- flori la monumentul victimelor Holocaus- veniţi la noi şi să ne vedem în situaţii cât După ceremonia depunerii coroanei ca literară (rubrica „Realitatea cărţii”) tului din curtea Templului Coral, gazdele mai bune!”, a spus preşedintele F.C.E.R. de flori şi rugăciunea, oficiată de cantorul semnată de criticul şi istoricul literar întâlnirii au adresat câteva cuvinte oas- În cuvântul său, adresat delegaţiei Iosef Adler, oaspeţii israelieni au vizitat Răzvan Voncu. Apreciez de asemenea peţilor. din Rehovot, preşedintele C.E.B., Paul Templul Coral. articolele politico-economico-civice „Şalom! Vă mulţumim că vă aflaţi Schwartz, a vorbit despre situaţia evrei- scrise de Alexandru Marinescu la astăzi aici”, a spus dr. Aurel Vainer, care lor din România în timpul Holocaustului. GEORGE GÎLEA rubrica „Top 3 din 30”, chiar dacă ele a ţinut să salute prezenţa primarului ora- „Pentru început vreau să vă spun că sun- nu au de-a face neapărat cu viaţa comunităţii noastre. Înainte de a fi evrei, suntem cetăţeni. Mi se par cam Anna Frank... din Oradea formale şi destul de inutile cele două Pe coperta unei cărţi recent apărute la să plece cu părinţii pe drumul neantului. pagini scrise în engleză şi, respectiv, editura Hasefer, intitulată „Eva, fata mea”, Câtă luciditate la un copil! în ivrit. Aş propune ca fiecare număr de Agnes Zsolt, văd un chip de o pură Mai semnalez un fragment din acelaşi al revistei să conţină un interviu cu frumuseţe. Nu pot să cred că ea, Eva Hey­ jurnal. Ce scrie Eva? „Aş vrea ca jandar- câte o personalitate a culturii române man, nu mai trăieşte de 73 de ani, ucisă mul acela saşiu să mă sărute, nu să mă (fie el evreu sau nu). Aş mai propune după criminala reţetă „soluţia finală”. urce în camion”. Copleşitor. Nu am întâlnit reluarea unui bun obicei al „Realităţii În traducere din ebraică, Eva înseam- în literatură atâta putere sufletească în Evreieşti”: în ultimul număr al anului nă viaţă. Pe colega noastră care a tradus opoziţie cu Răul. Ceva unic! Întregul jurnal se publicau răspunsurile unor scriitori, din maghiară cartea o cheamă Eva Ga- este o cronică sfâşietoare a calvarului artişti şi cărturari privind planurile lor lambos. Oricare evreu/evreică din Europa străbătut din martie 1944, când armata pentru anul care urmează. Ar fi o ru- ar fi putut ajunge în anii războiului şi ai germană a ocupat teritoriul aliatei sale brică întoarsă cu privirile spre viitor. nazismului într-o cameră de gazare, ucişi Ungaria, ca şi Nordul Ardealului, până medicul ucigaş din SS, nu a fost pedepsit; La mulţi ani, revistei „Realitatea în acelaşi mod barbar. Iar evreii nu erau în octombrie 1944, când această Anna a dispărut în America de Sud! Evreiască”! La mulţi ani, celor care o parte beligerantă. Frank din Oradea, la fel ca peste un În urma Evei Heyman a rămas o sta- scriu şi celor care o citesc! Într-o discuţie cu bunicul ei, mica Eva milion de copii ai Europei, s-au făcut… tuie, ridicată în 2015. Ce se mai poate ANDREI OIŞTEANU a întrebat: „După război vor mai fi arieni?” fum! adăuga? Într-o primă ediţie, jurnalul Evei În 1941, cu trei ani înaintea propriului Eva a fost selecţionată personal de a fost tradus, în 1948, de supravieţuitorul O apariţie neîntreruptă a 500 de nu- martiriu, Eva a văzut cum prietena ei a dr. Mengele, care a constatat că mica – scriitor Oliver Lustig, care ne-a părăsit mere din revista „Realitatea Evreiască” fost chemată... urgent, din curtea familiei, duşmană a Reichului avea râie. Mengele, în acest an. BORIS MEHR îmi pare la fel de miraculoasă precum supravieţuirea comunităţii după anii groaznici ai antisemitismului interbelic Limba română, sărbătorită la Tel Aviv şi ai Holocaustului. Pentru că ultimele Israelienii originari din România au internaţional de poezie, avându-l ca invitat vioară, pian şi saxofon de elevi ai şcolii decenii s-au îndreptat, parcă, mai pu- sărbătorit „Ziua Limbii Române” în ziua de de onoare pe poetul Mircea Dinescu. de muzică „Akadma” din Aşdod. ţin împotriva oamenilor, cât mai ales 31 august. Evenimentul, la care au parti- Cuvântul de deschidere l-a avut re- Poetul Mircea Dinescu a fost plăcut contra ideilor, a produselor spirituale, cipat aproximativ 200 de persoane, a fost prezentanta ICR Tel Aviv, Andreea Soare, surprins de faptul că editura Familia i-a a gândurilor şi opiniilor. Or, această organizat de ziarul „Gazeta Românească” care a mulţumit participanţilor pentru pregătit o surpriză: un volum de poezii dăinuire semnifică mult mai mult decât şi a fost găzduit de sala de conferinţe a prezenţa numeroasă şi entuziasmul în „11 pentru Dinescu”, în care 11 poezii ar părea la o simplă retrospectivă, în Institutului Cultural Român de la Tel Aviv. celebrarea „Zilei Limbii Române”. ale maestrului au fost traduse în ebraică condiţiile în care numărul evreilor din Intitulată „Limba română este patria Noa Nelersa, o fetiţă în vârstă de de un fiu al comunităţii, Mati Nelersa, în România a scăzut până la o limită mea”, manifestarea a prilejuit un festival numai 11 ani, a deschis seria marato- vârstă de numai 13 ani. Cot la cot, Mati aproape incredibilă (maximum 8000), nului de poezie prin recitarea poeziei şi Mircea au încântat publicul recitând adică ceva mai puţin de 1 la 100 din „Limba noastră”, de Alexei Mateevici. poeziile în română şi ebraică. câţi trăiau aici în preajma celui de-al Au urmat poeţii şi scriitorii israelieni de Tot din România a mai fost invitat şi Doilea Război Mondial. Este astfel un origine română Maria Găitan Mozes, poetul Alexandru Cristian, care şi-a lansat nou argument care transformă latura Etgard Bitel, Ada Shaulov Enghelberg, volumul „Sacralitate” şi care a fost prezen- vulgară a sociologiei (statistica) într-un Magdalena Brătescu, Bianca Marcovici, tat de criticul literar Magdalena Brătescu. instrument mai curând al manipulării şi Mioara Iarchi Leon, Andy Ceauşu, La final, editura Familia a acordat mai puţin al argumentării. Simon Glasberg, Rodica Grindea, Adina tuturor participanţilor „Diplome de străjeri Nu întâmplător, mereu şi pretutin- Rosenkranz Herşcovici, Alexandru Andy, ai limbii române”. deni în România, evreii s-au afirmat în Livia Abba, Rely Schwartzberg şi Teşu În holul ICR Tel Aviv au fost expuse lu­ mai toate domeniile purtătoare ale mo- Solomovici. crări ale poeţilor participanţi iar, la sfârşitul dernităţii, ca o comunitate Momentele de poezie au fost interca- întâlnirii, ei au dat autografe şi au oferit activă şi întreprinzătoare a 25 late cu intermezzo muzicale asigurate la cărţi gratuit iubitorilor limbii române. (D.N.) societăţii, motiv pentru care pag. 24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 500-501 (1300-1301) - 1 – 30 Septembrie 2017 Wilhelm Filderman – un mare evreu român european (Urmare din pag. 7) primul rând pentru noscute la nivel internaţional, un exemplu naţiunii române. În nr. 61/12 apr. 1928 al problemei evreieşti din România” (1925), dobândirea cetăţe- elocvent fiind remarca lui Louis Marshall, Biletelor de papagal, Arghezi îi dedică care se referă, printre alte aspecte, şi la niei. În Memoriile sale apare în multiple fost lider al organizaţiilor evreieşti din lui Filderman articolul de fond („Cumpli- apariţia creştinismului: „S-a născut din roluri – de soţ, avocat, conducător formal S.U.A., care a afirmat că Wilhelm Filder- ta barbarie”), în care Filderman apare dragostea unor evrei pentru pacea omeni- şi informal al evreilor, autor, cititor, ascul- man este „unul dintre cei mai mari, dacă portretizat ca un adevărat om al cetăţii, rii”, scria Filderman. În opinia vorbitorului, tător de plângeri, parlamentar, strateg, nu cel mai mare dintre evreii europeni”. preocupat atât de soarta burgheziei, cât această viziune este în armonie cu istoria observator al evenimentelor şi fundraiser. Liderul evreimii române avea să se impli- şi de aceea a agricultorilor statului. Acest bisericească universală, un exemplu al El îşi dă seama de situaţia paradoxală a ce în adoptarea sau îmbunătăţirea unor ton elogios la adresa lui Filderman nu îl comuniunii interconfesionale fiind acela evreimii: în cadrul statului, ei sunt oameni legi cu privire la coreligionarii săi. Printre va părăsi pe Arghezi, dovadă fiind articolul că din prima generaţie de creştini au făcut care trăiesc pe acest teritoriu şi fac cinste numeroasele sale reuşite se numără „Voinicul” (Informaţia zilei, 28 mai 1943), parte evrei care, la 25 Kislev, sărbătoreau ţării, dar pentru puterea executivă apare o contribuţia la Legea Generală a Cultelor, în care poetul român relevă lupta avoca- Hanuca şi Crăciunul; luna decembrie, în problemă: ei nu există pentru stat. Jurna- adoptată de guvernul liberal în aprilie tului evreu pentru a-şi apăra conaţionalii: care se desfăşurau sărbătorile, denumită lul lui Filderman, a apreciat vorbitorul, se 1928. Aceasta cuprindea, printre altele, „Am simţit în cuvintele pe care le-ai scris popular Undrea, semnifică, în filologia poate compara cu cel al lui Sebastian, iar prevederi deosebit de importante precum zvâcnind sângele neamului dumitale, fără biblică, „o singură generaţie” (prin inter- împreună reprezintă un diptic. Sebastian recunoaşterea religiei mozaice ca o enti- să ştie şi fără să vrea într-adins să-i porţi pretare, „a lui Dumnezeu”). scrie despre intelectualitatea evreiască tate spirituală unitară, dreptul evreilor de dreptatea şi onoarea, când alţii le-au dat Etno-sociolog Hary Kuller a prezentat ce s-a adaptat societăţii româneşti, iar a-şi studia propria religie şi în şcolile de uitării sau le-au întinat. [...] Am auzit în situaţia lui Filderman în perioada instaură- Filderman despre oamenii excluşi din stat şi, nu în ultimul rând, dreptul de pro- cuvântul dumitale clătinarea trecutului şi rii puterii comuniste şi plecarea lui din ţară cetate. Viaţa lui Filderman reprezintă o prietate al Cultului Mozaic. Preşedintele toate glasurile lui mai deştepte cântând pe din cauza presiunilor sovietice exercitate lecţie de morală. A fost un om care nu C.E.B. a încheiat cu un citat aparţinând văl. De când n-am mai simţit acest accent asupra lui de a deveni membru al CDE, făcea compromisuri, chiar dacă aceasta fostului Şef-Rabin dr. Al. Şafran: „Dr. în cuvântul scris? [...] Ai dat drumul unui aşa cum s-a procedat şi în cazul Şafran. a însemnat să renunţe la funcţia de par- Wilhelm Filderman aparţine mănunchiu- porumbel peste potopul de sânge şi el ţi Vorbitorul a relevat că în această perioadă lamentar. lui marilor personalităţi evreieşti a căror s-a întors de dincolo de el, de acolo de prestigiul lui Filderman în ochii comuniş- În intervenţia sa, preşedintele C.E.B., amintire rămâne înscrisă în istoria acestui unde începe drumul stelelor cu o stea”. tilor a scăzut, el fiind inclus în aceeaşi ing. Paul Schwartz, s-a referit la profilul de veac al nostru”. Forţa lui Filderman a fost cuvântul, măr- categorie cu liderii PNL sau ai ţărăniştilor. lider comunitar al lui Wilhelm Filderman. Dr. Irina Airinei Vasile, lect. univ. la turie fiind numeroasele memorii, proteste, Anul 1913, a arătat vorbitorul, este mo- SNSPA, a prezentat rezultatul unui studiu luări de poziţie împotriva situaţiei nedrepte Legatari ai moºtenirii mentul când avocatul Filderman începe al presei de limbă română, în care a ur- a coreligionarilor, dar şi admiraţia în rân- să facă parte din Uniunea Evreilor Pă- mărit modul în care personalitatea politică durile neevreilor, aşa cum a fost cazul lui lui Filderman mânteni, tot în această perioadă reuşind a lui Filderman s-a răsfrânt în conştiinţa Arghezi. Din secvenţele despre viaţa parla- şi obţinerea cetăţeniei române. Un alt mo- poetului Tudor Arghezi. Admiraţia este Pr. prof. Emilian Corniţescu l-a carac- mentară ale „Jurnalului” lui Filderman se ment deosebit de important în activitatea vizibilă încă din 1928, în virtutea extra- terizat pe Filderman drept un vizionar al desprinde „o tristeţe foarte acută”, a spus lui este participarea la redactarea Tratatu- ordinarelor sale contribuţii la evaluarea României Mari, un om care a contribuit deputatul F.C.E.R., Silviu Vexler, tristeţe lui Minorităţilor, semnat la Saint Germain Tratatului privind drepturile minorităţilor, în substanţial la Marea Unire. Din preocupă- cauzată de comportamentul unor oameni în septembrie 1919 de reprezentanţii cadrul Conferinţei de Pace de la Paris, dar rile lui Filderman, deopotrivă patriot evreu politici care „nu aveau onoarea cuvântului tuturor ţărilor beligerante din Primul Răz- şi pentru spiritul diplomatic şi omenia sa, şi român, este de reţinut, din perspectivă dat”, ceea ce îi provoca „nu doar supăra- boi Mondial. Meritele aveau să-i fie recu- pentru preocuparea faţă de prosperitatea teologică, volumul său „Adevărul asupra re, ci chiar deznădejde”. Pasajele oferă „o imagine foarte vie a oamenilor, a modului în care se colabora cu ei”. Faptul că, la 135 de ani de la naştere, „se vorbeşte Sucot, sărbătoarea bucuriei noastre astfel despre el este un privilegiu de care (Urmare din pag. 5) sărbătorii de Sucot. atât gust, cât şi miros plăcut; lulav (frunză astul. Această frumoasă carte include nu se bucură foarte mulţi”, a remarcat Pe lângă aceasta tânără de palmier), care are gust, dar nu prezentarea a patru sisteme filozofice: vorbitorul. este şi speranţa renaşterii: „Dumnezeu şi miros; hadas (rămurele de mirt), care filozofia platoniciană, filozofia epicuriană, În binecuvântarea sa, prim-rabinul ne va reface suca lui David, care a au miros păcut, dar nu au gust; „haarava” filozofia stoică, teologia iudaică. Ea dă de F.C.E.R. Rafael Shaffer a reliefat două căzut”. Suca este o colibă construită (crenguţe de salcie plângătoare), care nu gândit fiecăruia, prezentându-i viaţa din însuşiri ale personalităţii lui W. Filderman: din crengi de copac, neacoperită decât au nici gust, nici miros. Un comentariu fiecare punct de vedere. Apoi urmează capacitatea de a-şi înţelege interlocutorul parţial, şi aceasta cu frunziş. Unele midraşic identifică pe fiecare dintre ele cu esenţa cărţii, versetul 13 din capitolul şi cea de a-şi găsi cuvintele potrivite în comunităţi (sau, în Israel, comunităţi de una din cele patru categorii ale poporului XII, care este repetat după versetul 14 toate împrejurările. Deşi Filderman le-a origine) o construiesc din plăci de lemn lui Israel: cei care învaţă Tora şi îndepli- din acelaşi capitol şi încheie cartea: folosit în situaţii foarte vitrege, cele două sau placaj. În prezent există schelete de nesc poruncile ei; cei care învaţă Tora, „În încheiere: ascultă totul, teme-te de abilităţi sunt de actualitate pentru fiecare suca din metal, lucrate prin sudură, aco- dar nu îndeplinesc poruncile ei; cei care Dumnezeu şi îndeplineşte poruncile Lui, dintre noi: „Şi dacă vom avea – nu într-o perite cu o pânză anumită, construcţia nu învaţă Tora, dar îndeplinesc poruncile fiindcă acesta este lucrul cel mai bun stare de război, ci în faţa celor apropiaţi – fiind astfel uşurată. În toate comunită- ei; cei care nici nu învaţă Tora, nici nu pentru fiecare om”. această sensibilitate, să învăţăm de la el ţile există obiceiul de a se decora suca îndeplinesc poruncile ei. Dar toţi sunt o Bucuria cea mai mare este în ziua a să-l simţim pe omul de lângă noi, atunci în interior cu frunze, flori, fructe (de unitate; de aceea trebuie binecuvântaţi opta, Şemini Aţeret şi Simhat Tora. Este va fi între noi numai pace şi prietenie, iar exemplu, citrice sau curmale), tablouri laolaltă. Cele patru feluri de plante sunt o bucurie superioară celei din Sărbătoa- binecuvântarea se va răsfrânge asupra arătând vechi construcţii din Ereţ Israel, binecuvântate laolaltă: este simbolul rea Bucuriei. Toate sulurile de Tora sunt tuturor”. precum Zidul de Apus al Templului de la unităţii lui Israel şi al egalităţii între oa- scoase din chivotul sfânt şi plimbate în Apreciind reprezentarea parlamen- Ierusalim, Mormintele Patriarhilor de la meni. Învăţaţii din Talmud au decis că sinagogă (ba chiar şi în afara ei) de şap- tară pe care organizaţiile minorităţilor Hebron, Mormântul lui Rahel de lângă această binecuvântare trebuie făcută în te ori, în cântec şi dans, cu voie-bună. naţionale o au în statul român de azi, dr. Beit-Lehem. Fiecare aşteaptă şapte oas- toate cele şapte zile ale sărbătorii, aşa Ultima pericopă a Torei, Zot HaBrakha Aurel Vainer a subliniat datoria de legatari peţi în suca, pe Avraham, Iţhak, Iacov, cum este menţionat într-un tratat talmu- (Aceasta este binecuvântarea), este ai moştenirii lui Filderman: „să fim buni Iosef, Moşe, David, Şlomo. Unii comen- dic special, Masekhet Suca. În fiecare citită integral şi în mod repetat, pentru evrei români europeni, să dăm dovadă tatori au vorbit chiar de şapte rânduri zi de Sucot se înconjoară sinagoga cu ca toţi cei prezenţi, chiar şi copiii, să fie de moderaţie şi fermitate”. În acest spirit de câte şapte vizitatori în suca, aceştia cele patru plante în mână de către toţi chemaţi la Tora, pentru a se înălţa din fiinţeazăsite -ul „Forumul român de com- fiind evreii celebri din diferite generaţii, participanţii la rugăciunea de dimineaţă. punct de vedere spiritual. Apoi este citit batere a antisemitismului şi de promovare care au menţinut flacăra iudaismului În acest cadru este recitată rugăciunea primul capitol din prima pericopă a Torei, a bunei înţelegeri între oameni”. Au fost de-a lungul istoriei, precum şi cei care de salvare şi mântuire. Ea diferă de la Bereşit. Este recitată rugăciunea pentru aduse mulţumiri: Fundaţiei „Filderman”, l-au prezentat lumii sau au atras atenţia o zi la alta. În întregime ea este recitată ploaie, pentru un an mănos, deosebit care „a iniţiat, s-a zbătut, a trecut graniţa, asupra lui. Nu avea importanţă dacă era în ziua de Hoşana Raba, Ziua Marii de importantă pentru agricultori. Este a găsit resurse financiare” pentru acest vorba despre evrei religioşi sau laici, Mântuiri. Ea include îngrijorare, dar şi recitată şi rugăciunea pentru pomenirea eveniment; lui Laurenţiu Zilberman, care naţionali sau universali. Această idee a speranţă, precum şi bucurie. „Mântuieşte decedaţilor. Este amintirea marii adunări a transmis evenimentul pe net. În acelaşi apărut şi în comentariile fostului şef-rabin Te rugăm, pentru Tine, Dumnezeul nos- din ziua a opta, atunci când Ezra Scri- timp, o manifestare similară a avut loc la al României, dr. Jacob Isac Niemirower. tru, mântuieşte, Te rugăm / Mântuieşte bul a citit Tora în faţa întregului neam Universitatea din Haifa. Managerul de Este simbolul legăturii între popor şi tra- Te rugăm, pentru Tine, Creatorul nostru, al lui Israel, după revenirea din exilul proiecte Janina Ilie a mulţumit pentru diţie, între contemporani şi cei din alte mântuieşte, Te rugăm / Mântuieşte Te babilonian. ajutor preşedintelui F.C.E.R., preşedin- generaţii, al apartenenţei tuturor la lanţul rugăm, pentruTine, Salvatorul nostru, Deci, două sărbători unite una cu telui Fundaţiei „Filderman”, colegilor, generaţiilor şi la tradiţia iudaică. Menţio- Te rugăm / Mântuieşte Te rugăm, pentru cealaltă, pentru a mări bucuria tuturor. prietenilor. năm că toate sucot sunt egale: cele mai Tine, Binefăcătorul nostru, Te rugăm”. mari sunt bazate pe aceleaşi dimensiuni, Observăm ruga şi repetiţia, însoţite de multiplicate. De aici, ideea egalităţii între preamărirea lui Dumnezeu. Urmează Paul Decsei, un campion mereu pe podium oameni: timp de şapte zile toţi sunt egali lauda lui Dumnezeu, mântuirea fiind ce- Pe 2 septembrie, la Cra- din punct de vedere social. Dacă bogatul rută de la El pentru calităţile Lui înalte, iova a avut loc o nouă ediţie deţine o vilă superbă, o casă frumoasă, în numele lor. Totul este sub forma unei a Campionatului Naţional de iar săracul o simplă căsuţă sau o simplă ode, a unui imn de slavă. În alte strofe scrimă – Veterani. La cate- odaie, în suca toţi deţin acelaşi lucru. urmează prezentarea lucrurilor care goria 50-59 de ani, unde au Astfel, fiecare îşi aminteşte de casa lui se cer a fi mântuite de Dumnezeu. Aici fost şi cei mai mulţi concurenţi permanentă, o apreciază mai mult şi apare diferenţa de la o zi la alta, ruga înscrişi, Paul Decsei (fiul pre- ulterior îşi va aminti de cei săraci, care fiind reunită cu mulţumirea. Deci, cerem şedintelui C.E. Satu Mare, nu au o locuinţă permanentă sau au o mântuire lui Dumnezeu nu pentru noi, Nicolae Decsei) s-a clasat pe casă săracă şi îi va ajuta, îndeplinind ci mântuirea şi salvarea Creaţiei Lui. un onorant loc trei. Ştirea ne-a această poruncă divină. Unii comentatori Unele strofe se bazează pe ritm şi ali- fost transmisă „cu mândrie de afirmă că osuca este construită şi pentru teraţie, altele sunt versificate sub formă tată şi de preşedinte al comu- a-i aminti că viaţa fiecăruia este la fel, o de monorimă sau repetiţie a cuvântului nităţii”, de liderul comunităţii existenţă temporară. devenit rimă. sătmărene. De Sucot este obligaţia binecuvântării În Şabatul din timpul sărbătorii de Felicitări tenacelui campi- celor patru plante: etrog (chitra), care are Sucot este citită Cartea biblică Eclezi- on şi tatălui său! REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 500-501 (1300-1301) - 1 – 30 Septembrie 2017 25 Elie Wiesel, comemorat la Oradea şi la Sighet (Urmare din pag. 3) negaţionismul. Tot familiei, şi şi-a exprimat bucuria că acest împreună cu fraţii săi mai mari, se simte şi acestui scop îi ser- moment a avut loc cu prilejul comemorării el evreu. Episcopul reformat Istvan Csüri veşte acţiunea „Marşul vieţii”, decisă în lui Elie Wiesel. Ca şi marele scriitor, şi el a transmis un mesaj de reînnoire şi pace. 1988. Prin acest marş onorăm şi memoria a cunoscut lumea de după Holocaust, P.S. Laszlo Böcskei, episcopul catolic al lui Elie Wiesel. Marina Rosenberg Koritny, spiritualitatea lăsată în umbră. De aceea Oradei, a apreciat că acum s-a sărbătorit şef al Departamentului de promovare a Alialei din partea organizaţiei WIZO, a au şi fost frecvent apreciaţi subliniat că misiunea vieţii lui Elie Wiesel pag. 23 ca reprezentând o veritabilă a fost comemorarea Holocaustului şi clasă de mijloc – remar- crearea unui viitor mai bun pentru evrei, cându-se îndeosebi în competiţia pe pentru Israel. Organizaţia pe care o piaţa liberă, devenind de fapt purtătorii conduce continuă ideile lui Elie Wiesel şi ethosului burghez, ai modernităţii, susţine Aliaua evreilor. promovând valori şi forme comporta- mentale evident raţionale, utilitariste, Securitatea noastrã care să aducă prosperitate, dar şi este garantatã mesaje ce ţineau de idealurile umane liberale. Peste toate însă, în afara În cuvântul său, preşedintele C.E. forţei lor competitive pe piaţa liberă Oradea, ing. F. Koppelmann, i-a salutat a concurenţei economice, în profesii pe cei prezenţi şi a pus accentul pe pri- moderne şi aducătoare de plusvaloa- etenia dintre evreii orădeni şi populaţia re, evreii au arătat multă deschidere românească, subliniind că securitatea spre investiţiile, aparent riscante, în evreilor este garantată. El a menţionat domenii noi sau novatoare, precum prezenţa la sinagogă a subprefectului industria culturală, presă, edituri, mai judeţului Bihor, a reprezentanţilor Con- apoi cinema, mulţi din ei fiind promotorii siliului Judeţean, a viceprimarului muni- sau măcar colportorii sistemelor de idei cipiului, a episcopilor, reprezentanţilor şi practici intelectuale ale modernităţii minorităţilor, a unor parlamentari, a repre- în domeniile politice, cultural-estetice, zentanţilor unor ambasade – Israel, Italia a decis să se preocupe de învăţăturile un eveniment deosebit deoarece în tra- literare, filozofice de la noi. şi Vatican –, prezenţa conducătorilor din Torei şi să slujească neamul său din Ro- diţia bisericii catolice, cele mai profunde Iată de ce aceste 500 de numere viaţa economică, culturală şi sportivă, a mânia. Preşedintele F.C.E.R. l-a felicitat evenimente se sărbătoresc noaptea, aşa ale revistei „Realitatea Evreiască” vin preşedintelui patronatului, a unor oameni cu acest prilej, considerând că este un cum s-a întâmplat acum în sinagogă. să întărească cele spuse mai sus, de ştiinţă, rectori şi profesori universitari, moment foarte important. Rafael Shaffer, Seara memorabilă s-a încheiat cu un urând publicaţiei o viaţă cât mai lungă şi ofiţeri. ”Toţi cei pe care i-am amintit au în noua lui funcţie, va fiprimus inter pares program artistic, prezentat de corul ”Gyuri prosperă în peisajul cultural românesc. venit din respect faţă de comunitate, între cei patru rabini care activează la ora Villan” al C.E. Oradea şi cu un concert al Mazal Tov! faţă de populaţia evreiască din Oradea. actuală în România. Dr. Aurel Vainer l-a formaţiei Hakeshet Klezmer Band. dr. LUCIAN NASTASĂ-KOVÁCS La rândul nostru, manifestăm şi noi un îndemnat pe noul prim-rabin să fie ”un directorul Muzeului de Artă respect profund pentru bihoreni”, a spus rabin incitator”, care să stimuleze tinere- La Oradea, un nou titlu Cluj-Napoca vorbitorul. Referindu-se la Israel, preşe- tul să se apropie de Tora şi de sinagogă. de ”Drept între Popoare” dintele C.E. Oradea a arătat că existenţa Preşedintele C.E. Oradea l-a felicitat şi l-a Comunitatea evreiască din Ro- evreilor s-a schimbat de când a fost creat îndemnat să nu uite de înaintaşi. La 8 septembrie, la primăria din Ora- mânia, beneficiară a unei moşteniri statul evreu, dar şi Israelul are nevoie de dea a avut loc o ceremonie de primire a de mare valoare şi semnificaţie în o diasporă puternică, aceasta constituind Istoria Oradei nu se poate scrie titlului de ”Drept între Popoare”. Titularul istoria acestei ţări, îşi afirmă şi în un fel de rezervă de cadre pentru Israel. fãrã evrei este orădeanul Traian Tiberiu Suciu, zilele noastre, în pofida unei radica- Noi suntem cetăţeni loiali ai statului român descendent al familiilor Pop şi Suciu, care le descreşteri demografice, un rol şi susţinem în acelaşi timp Israelul, a spus Viceprimarul Florin Birta a subliniat au salvat de la deportare familia de evrei deloc neglijabil în peisajul nostru în încheiere F. Koppelmann. că istoria oraşului nu se poate scrie fără Carol şi Elisabeta Pap şi pe cei şase copii social-cultural. Îi revine misiunea de Iulius Delorean, subprefect de Bihor, istoria comunităţii evreieşti onoare şi mare responsabilitate de a a arătat că relaţia lui cu istoria evreilor a din Oradea. Marea dezvoltare reflecta această contribuţie, în toată fost „declanşată” de o vizită efectuată în dintre 1870-1910 nu s-ar fi varietatea şi extinderea ei, organului Israel. Întors în Oradea, a început să-şi putut realiza fără comunita- de presă Realitatea Evreiască, aflată pună întrebări legate de istorie, în gene- tea evreilor. De aceea, azi, într-un moment remarcabil, al atingerii ral, şi de cea a evreilor din Oradea, în Primăria oraşului, împreună ediţiei cu numărul 500. În anii care au particular. Şi-a dat seama că istoria este cu comunitatea evreilor, rea- trecut, Realitatea Evreiască, aşteptată vie, trăieşte, exemplul fiind reabilitarea bilitează clădirile şi sinagogile cu interes la fiecare apariţie de către sinagogii ortodoxe şi a sinagogii Sion, cea care au aparţinut evreilor. cititorii ei fideli din rândul comunităţii de lângă Criş. Este mândru ca orădean Există planuri de perspectivă, şi nu numai, a constituit oglinda fidelă că a luat parte la ea. Ca reprezentant al printre care realizarea unui a unei vieţi comunitare efervescente, guvernului român, va fi gata în continuare Muzeu al Evreilor din Oradea. cât şi o tribună de dezbatere liberă, să dea tot ajutorul comunităţii evreilor. Toate acestea pot fi realizate neîngrădită de oprelişti de orice fel, cu sprijinul unui om corect a unei problematici de interes pentru Rafael Shaffer, şi onest, preşedintele comu- toţi cei ce se apleacă asupra şi se învestit prim-rabin al F.C.E.R. nităţii, Felix Koppelmann, a implică în reconstituirea veridică a afirmat vorbitorul. unui trecut de mari realizări, dar şi de Cel mai solemn moment al acestei seri Au ţinut să-şi aducă oma- Tania Berg-Rafaeli, înmânând Diploma încercări greu de imaginat şi înţeles, de Şabat a fost învestirea rabinului Rafael giul şi şefii bisericilor orăde- lui Traian Tiberiu Suciu (dreapta). în reflectarea şi reflecţia asupra unor Shaffer ca prim-rabin. La ceremonia care ne. Astfel, P.S. dr. Sofronie vitale semne de întrebare privind rolul s-a desfăşurat în faţa enoriaşilor şi invi- Drincec, episcopul ortodox al Oradei ai lor. Diploma ”Drept între Popoare” i-a actual şi modalităţile de afirmare a taţilor din sinagogă au participat: Marele şi Bihorului, a vorbit despre importanţa fost înmânată lui T. Suciu de către Tania identităţii şi valorilor proprii, în sco- Rabin Menachem Hacohen, Iosif Adler, dr. luminii, prezentă în sinagoga renova- Berg-Rafaeli, şeful adjunct al Misiunii pul final al desluşirii perspectivelor Aurel Vainer, Eduard Kupferberg, Israel tă. ”Este responsabilitatea noastră să Diplomatice a Statului Israel în România. unui viitor menit a îngădui şi înlesni Sabag şi ing. Felix Koppelmann. După ce apărăm lumina împotriva pericolelor ce Acest demers a fost declanşat de un păstrarea acestora şi în continua- au fost parcurse toate momentele înves- ameninţă viaţa comunitară”, a spus el. articol publicat în revista ”Realitatea Evre- re într-o lume deseori complexă şi tirii, prim-rabinul a mulţumit tuturor celor P.S. Virgil Bercea, episcopul greco-catolic iască” în care, unul dintre copiii salvaţi, contradictorie. care l-au sprijinit în acest demers, inclusiv de Oradea, a spus că în această seară, Ştefan Pap, la ora actuală oficiant de cult Beneficiară a unei echipe compe- la comunitatea din Satu Mare, a povestit tente şi de calitate morală şi profesio- acest episod din viaţa lui. „Evenimentul de nală ireproşabilă, Realitatea Evreiască astăzi este prilejuit de decernarea titlului are un rol esenţial în îndeplinirea «Drept între Popoare». Suntem prezenţi, acestui obiectiv vital pentru comunita- în această zi, în semn de respect pentru tea pe care o slujeşte cu devotament. toţi cei care, în astfel de evenimente, au Noi, cei ce beneficiem la rândul nostru demonstrat că sunt, în primul rând oa- de aceste eforturi, urăm publicaţiei şi meni, dar şi în semn de aducere aminte realizatorilor ei mult succes şi stăruinţă pentru victimele deportărilor şi tragedi- în calea deloc lipsită de dificultate spre ilor din acea perioadă, pentru ca astfel ediţia cu numărul 1000! de evenimente să nu se mai întâmple. Prof. LADISLAU GYÉMÁNT De asemenea, suntem aici în semn de respect pentru comunitatea evreiască Jubileul publicaţiei „Realitatea Evre- din România şi din Oradea şi în semn de iască“ ne oferă ocazia unei retrospecti- prietenie pentru Statul Israel”, a spus Ilie ve a efortului jurnalistic al acesteia de a Bolojan, primarul municipiului Oradea. oferi o oglindă a problematicii complexe TaniaBerg-Rafaeli a apreciat gestul uma- a comunităţii evreieşti din România. nitar al celor două familii care, deşi ştiau Publicaţia şi-a câştigat un bineme- ce-i aşteaptă dacă s-ar afla ce au făcut, ritat loc în peisajul mass-mediei din au salvat familia Pap. Ceea ce au făcut România, fiind urmărită de familiile Pop şi Suciu este o lumină în numeroşi cititori evrei şi 26 (Continuare în pag. 26) neevrei. În acelaşi timp, ea pag. 26 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 500-501 (1300-1301) - 1 – 30 Septembrie 2017 Elie Wiesel, comemorat la Oradea şi la Sighet Decernarea unor medalii ale F.C.E.R. Cu prilejul evenimentelor de la Sighet, F.C.E.R. a conferit mai multe medalii de onoare prietenilor comunităţii evreilor. este un izvor de cunoaştere Astfel, fostului premier Victor Ciorbea, pag. Avocat al Poporului, i s-a decernat me- 25 a com­plexei activităţi a unei colectivităţi umane, care în dalia ”Prieten al Comunităţii Evreilor”. ciuda micşorării sale dramatice îşi con- Ca prim-ministru, Victor Ciorbea a dat tinuă, cu demnitate, drumul în istorie. prima ordonanţă de urgenţă cu privire la Amintitul interes pentru publicaţie se restituirea bunurilor comunitare, inclusiv datorează şi faptului că este un perma- evreieşti. În cuvântul său, el a mulţumit nent izvor de informaţii despre cultura şi pentru invitaţia de a participa la eveni- istoria poporului evreu şi a contribuţiei ment, pentru medalie şi a vorbit despre sale la progres. sentimentele de prietenie faţă de poporul Urez tradiţionalul Ad mea veesrim evreu.Referindu-se la ordonanţa amintită, publicaţiei şi succes în nobila sa mi- el a spus că a fost un pas mic, dar a fost siune! începutul procesului, continuat şi comple- prof. Liviu Rotman tat de guvernele României. Dr. Aurel Vainer a arătat că aceste Marşul de la Sighet „Realitatea Evreiască” este o publi- medalii se dau adevăraţilor prieteni ai caţie remarcabilă în peisajul publicistic F.C.E.R., evrei şi neevrei deopotrivă. O (Urmare din pag. 25) bezna războiului combaterea antisemitismului şi negaţio- altă medalie a fost conferită Marelui Rabin şi cultural din România. Mulţumită nou- şi fascismului”, a nismului. lui înţeles socio-cultural şi politic dat de Menachem Hacohen, care timp de 15 ani spus Berg-Rafaeli. Gila Gamliel, ministrul israelian pentru a fost conducătorul spiritual al comunităţii academicianul Nicolae Cajal, revista a Dr. Aurel Vainer, preşedintele F.C.E.R., echitate socială, a mărturisit cât de pu- devenit una deschisă diversităţii de idei, a subliniat că atribuirea acestui titlu de ternic impresionată a fost citind romanul comentarii, opinii. Meritele ei sunt vizibi- către Statul Israel este deosebit de im- ”Noaptea” al lui Elie Wiesel. Preşedintele le în constanta şi bine-gândita valorifi- portantă, pentru că exprimă recunoştinţa F.C.E.R. i-a salutat pe cei prezenţi la care a patrimoniului multi şi intercultural poporului evreu, după ani şi ani, faţă de eveniment. În continuare, personalităţile evreiesc şi românesc, deopotrivă. cei care i-au fost alături în vremuri deo- israeliene, americane şi europene care Felicitări şi la mulţi ani! sebit de grele. Preşedintele F.C.E.R. i-a au venit să participle la marş, precum şi VICTOR NEUMANN propus primarului Ilie Bolojan să se revină David Lieberman, preşedintele Comuni- profesor de istorie şi teoria istoriei la vechea denumire a străzii Deportaţilor tăţii Evreilor din Sighet, au citit, în limbile Universitatea de Vest din Timişoara (în loc de strada Sucevei), în memoria ze- ebraică, idiş, engleză, franceză, germană, cilor de mii de evrei care au fost deportaţi rusă şi română fragmente din romanul Ar putea fi o publicaţie de nişă. Dar e din Oradea şi dintre care foarte puţini s-au ”Noaptea”, unele dintre ele fiind din textul mult mai mult decât atât. Poţi citi acolo întors. El a menţionat că în România sunt original, nemodificat de editură. ceva competent şi echilibrat despre multe mărturii ale unor oameni care au În continuare, şase prieteni apro- politica externă sau internă. Despre o pus umărul la salvarea evreilor în acele piaţi ai lui Elie Wiesel – rabinul Yitzhak carte pe care merită să o citeşti. Despre vremuri grele. „F.C.E.R. intenţionează să Greenberg, Steven Katz, Menachem comunităţile din ţară, care îşi cinstesc organizeze culegerea de informaţii cât Hacohen, Elyakim Rubinstein, vicepre- trecutul, dar îşi trăiesc cu intensitate mai pertinente despre comportamente fa- şedintele Tribunalului Suprem, ziaristul spirituală şi viitorul. vorabile evreilor în acele timpuri, urmând Menachem Hacohen şi Ed. Kupferberg Pe unii autori îi cunosc şi le pot ca şi noi să acordăm un titlu în acest sens. aprecia astfel şi valoarea umană. Pe Nu trebuie să-i uităm niciodată pe cei ce evreilor din România. Citind textul care alţii, citindu-i, mi-ar plăcea să-i cunosc. au pus umărul la salvarea evreilor în acea Tuturor le mulţumesc. Mă bucur de fie- însoţeşte medalia, Eduard Kupferberg a vreme, cu preţul vieţilor lor”, a conchis subliniat că Marele Rabin i-a fost mentor, care dată când primesc revista. preşedintele F.C.E.R. prof. univ. dr. MARIA FRANCISCA dar nu numai lui, ci şi întregii generaţii de BĂLTĂCEANU tineri din acea perioadă. La rândul său, Sighet – „Marº al vieþii” preşedintele F.C.E.R. a vorbit despre Oglindă fidelă a vieţii evreieşti din în locul marºului morþii sprijinul şi îndemnurile primite de la Ma- România, revista Realitatea Evreiască rele Rabin în activitatea lui. Menachem Momentele premergătoare ”Marşului Hacohen a mulţumit pentru distincţia aniversează 500 de numere, 500 de vieţii” au avut menirea de a evoca perso- roade ale unei strădanii nedezminţite de Prim-rabin Rafael Shaffer, Israel Sabag acordată.S-a acordat şi o medalie post- nalitatea şi eforturile lui Elie Wiesel pentru şi Menachem Hacohen (de la st. la dr.) mortem pentru Elie Wiesel. a aduce în prezent pagini de istorie, de păstrarea memoriei Holocaustului. Des- a salva de la uitare comori culturale sau chizând simpozionul dedicat memoriei lui Nahum Barnea, cel ce a făcut ultimul in- Locuitori ai Sighetului de a comemora figuri ale spiritualităţii iu- Elie Wiesel, organizat la Primărie, Horia terviu cu scriitorul, şi dr. Joel Rappel – au daice. Însă, dincolo de umbra trecutului, Vasile Scubli, primarul oraşului, după evocat întâlnirile avute cu Elie Wiesel. La la „Marºul vieþii” pulsează cald viaţa de zi cu zi a comu- ce a mulţumit personalităţilor care au conferinţa de presă la care au participat Aproximativ 1500 de persoane, în nităţii evreieşti, cu bucuriile şi împlinirile venit pentru a participa la marş, a spus personalităţile venite din străinătate, dr. sale. Aşteptăm cu drag numărul 1.000! mare parte locuitori ai Sighetului, au par- că va fi o zi în care ”ne vom exprima Aurel Vainer şi preşedintele David Lie- ticipat la marşul comemorativ în memoria Dr. CAMELIA CRĂCIUN recunoştinţa faţă de Elie Wiesel”. Printre berman, a fost citit mesajul premierului lector, Universitatea din Bucureşti lui Elie Wiesel, desfăşurat seara, după participanţi s-au aflat Avocatul Poporului, Mihai Tudose. Au urmat întrebări legate încheierea celorlalte momente dedicate Victor Ciorbea, şi preşedintele UDMR, de problema antisemitismului, inclusiv în „Realitatea Evreiască” – ce titlu scriitorului. Oamenii aveau în mână lu- Kelemen Hunor. Statele Unite, şi a răspândirii limbajului mânări şi purtau afişe pe care era scris: mult cuprinzător: istorie, ştiinţă, cultu- La deschiderea evenimentului au urii, despre situaţia politică din Israel, ră şi, mai ales, acest prezent atât de ”Antisemitismul a dus la Auschwitz”. mai luat cuvântul Ramona Ioana Lohan, importanţa menţinerii şi cultivării limbii Printre cei prezenţi: primarul municipiului, solicitant. consilier al premierului României, viceam- idiş, inclusiv în Israel, situaţia restituirilor Citesc de ani buni această publi- oameni politici români şi invitaţi ai comu- basadorul Misiunii Israeliene în România, bunurilor evreieşti în România. S-a făcut nităţii evreieşti din România, din Israel, caţie complexă, formându-mi o părere Tania Berg- Rafaeli, preşedintele C.E. propunerea de a se organiza în fiecare excelentă privind viaţa evreimii din ţara Ungaria şi Statele Unite ale Americii. Sighet, David Lieberman, membri ai de- an un ”Marş al vieţii” la Sighet. Şef-rabi- Marşul s-a desfăşurat pe traseul Casa noastră, cu tradiţiile, împlinirile şi proiec- legaţiei israeliene. Vorbitorii au subliniat nul Ungariei, dr. Robert Frölich, a vorbit tele pentru timpul ce vine. Memorială Wiesel – centrul municipiului importanţa manifestării pentru păstrarea despre istoria Holocaustului din Ungaria Sighetu Marmaţiei – gara oraşului, tra- În fapt, „Realitatea Evreiască” este memoriei lui Elie Wiesel, precum şi pentru şi situaţia actuală a evreilor. un fel de axus mundi pentru această seu străbătut de evreii deportaţi în iunie minoritate, ax în jurul căruia gravitează 1944, inclusiv de Elie Wiesel şi familia întreaga ei activitate. lui. În timpul marşului s-a făcut o oprire La Aniversară, felicit cu bucurie la monumentul dedicat evreilor deportaţi conducerea, redacţia şi pe colaboratorii din Maramureş. Aici a fost rostit un kadiş revistei, dorindu-le, în zicere latinească: în memoria celor dispăruţi în lagăre. Dr. vivat! crescat! floreat!... Liviu Beris, preşedintele AERVH, a atras RADU CÂRNECI atenţia că, din păcate, Holocaustul se repetă şi în zilele noastre în multe regiuni De la apariţie până în prezent am ale lumii, unde oameni nevinovaţi sunt parcurs toate cele 500 de numere ale ucişi din cauza credinţei lor. „Realităţii Evreieşti“, revistă deosebit de La gara municipiului Sighetu Marmaţiei interesantă şi riguros informată, cu o va- a fost prezentat un documentar dedicat lui rietate de rubrici captivante, cu ilustraţii Elie Wiesel. Numeroşi invitaţi, printre care adecvate şi editată în limbile română Gila Gamliel, ministru în guvernul israe- (majoritatea paginilor), ivrit şi engleză. lian, E.S. Tamar Samash, ambasadorul Puţine reviste în lume se pot mândri cu Statului Israel, Haim Chesler, organizator un astfel de mozaic lingvistic al textelor al marşului din partea Limmud, deputatul de largă circulaţie. Începând Yair Lapid, AharonTamir, vicepreşedinte al organizaţiei „Marşului Internaţional al cu redactorul-şef, redac- 29 torii, consilierii editoriali, pag. (Continuare în pag. 27) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 500-501 (1300-1301) - 1 – 30 Septembrie 2017 27

posibil, deoarece Israelul are o armată puternică, o economie puternică, este o Elie Wiesel, comemorat la Oradea şi la Sighet ţară puternică. (Urmare din pag. 26) Vieţii”, au atras Prof. univ. Stephen Katz, deosebit faptul că a inclus şi un Şabat. atenţia asupra Mi-a mângâiat sufletul. David Lieberman, pericolului indiferenţei şi a necesităţii de directorul Centrului de Studii Elie Wiesel, ca persoană, nu este in- a combate antisemitismul şi negaţionis- Iudaice ”Elie Wiesel”, clus în cotidianul evreilor din Ungaria, dar preºedintele C.E. Sighet mul pentru ca să nu se ajungă la un nou evreii unguri, ca evreii de peste tot, sunt „Marşul pentru viaţă” de la Sighet a Holocaust. Dr. Aurel Vainer a subliniat Universitatea din Boston atenţi la ce se întâmplă în lume. Ştiu cine avut un impact mare, atât pe plan inter- că F.C.E.R. s-a alăturat cu trup şi suflet este Elie Wiesel, că este supravieţuitor şi acestei iniţiative pentru că trebuie să Elie Wiesel a dorit desfăşurarea mar- laureat al premiului Nobel pentru Pace, luăm în considerare cuvintele lui Elie şului când mai era în viaţă. S-a îmbolnăvit nu uită că a fost în Ungaria şi că a vorbit Wiesel cu privire la pericolul neimplică- în parlament, într-o şedinţă organizată în rii. Preşedintele F.C.E.R. s-a angajat să cinstea lui. Deci, în conştiinţa publică Elie susţină în faţa guvernului român ideea Wiesel există. organizării anuale a „Marşului vieţii” la Sighet. Dr. Herman Bercovits, care a Yair Lapid, deputat în Knesset, fost unul dintre cei ce au dezvelit placa comemorativă, a rostit câteva cuvinte liderul partidului Yesh Atid emoţionante în memoria părinţilor săi, Am venit aici, în calitatea mea de om care au trecut prin iadul de la Auschwitz. politic israelian, să facem tot ce putem să Înainte de dezvelirea plăcii comemorati- evităm un nou Holocaust. Pentru aceasta ve, Marele Rabin Menachem Hacohen a avem nevoie de un Israel puternic, să ne naţional, cât şi local. Cred că pe plan local rostit kadiş-ul iar prim-cantorul Iosif Adler putem apăra de toate ameninţările şi să a însemnat şi o reafirmare a existenţei a cântat El Male Rahamim. fim siguri că toţi evreii se unesc împotriva micii comunităţi a evreilor sigheteni, care Pentru o zi, gara din Sighet a purtat şi a murit, dar prietenii lui au decis să-l or- duşmanilor. În Israel zilnic mor oameni, a avut un trecut de mare importanţă, dar numele de „Gara Elie Wiesel”. ganizeze în memoria lui, căci în acest fel de aceea politica israeliană trebuie să fie a fost spulberată de Holocaust. Sighe- putem ţine în viaţă spiritul lui şi să mergem pregătită să contraatace. Este un lucru tenii actuali se împart în două categorii: Opinii ale participanþilor într-o direcţie bună, să vedem ce serveşte cei mai vârstnici, care au convieţuit bine poporului evreu. A fost o ambiţie a lui, dar cu evreii în trecut, şi cei care nu ştiu mai Micha Harish, şi a noastră. Analizând cele întâmplate, nimic despre evrei, pentru că fac parte din preºedintele AMIR Wiesel a avut o părere foarte proastă generaţiile mai tinere. Evenimentul a fost legată de Ungaria anului 1944. Opinia important pentru a marca prezenţa celor Mie acest eveniment mi-a produs o lui a fost că regimul de-atunci s-a speriat 109 evrei alături de majoritatea română şi puternică emoţie şi mi-a mers la suflet. pe undeva degeaba, deoarece germanii, comunităţile etnice ucraineană, germană respectiv Eichmann, au venit doar cu şi maghiară din Sighet. Mă străduiesc să o sută de oameni, iar deportarea a fost fac tot ce pot pentru a face să dăinuie cul- pusă în aplicare cu sprijinul jandarmeriei tura şi tradiţia iudaică de aici, din Sighet. şi autorităţilor ungare. A avut o părere (Aceste declaraţii au fost acordate în execrabilă şi despre regimul din România cadrul unor interviuri mai ample, asupra din perioada războiului. Fiind preşedintele cărora vom reveni în numărul viitor.) Comisiei Wiesel, a văzut documentele legate de evreii din România,care au fost pur şi simplu devastatoare. 300 de ani de viaţă evreiască la Arad M-aţi întrebat dacă Elie Wiesel a fost un om fericit. Nu ştiu. A fost un om inte- (Urmare din pag. 4) din Păuliş. Am avut primirea călduroasă care li s-a făcut şi resant, dedicat. La sfârşitul vieţii a fost prilejul să vizităm şi gazdele pline de amabilitate - conducerea oarecum mulţumit, dar uneori era cuprins ”Muzeul Tramvaielor” din Ghioroc, unde şi membrii comunităţii, care au făcut totul se păstrează diferite tipuri de vagoane ca oaspeţii să se simtă bine. Şi au reuşit. Tatăl meu era clujean, mama – din Târgu de îndoieli, spunea că nu a făcut nimic şi, folosite la primul tren electric din Europa, Mureş, astfel că familiile lor au fost afec- primind zilnic veşti proaste, avea părerea care a circulat până prin 1990 în Podgoria tate direct de Holocaust. Evenimentul că lumea nu a progresat deloc. E.S. Tamar Samash la Centrul Aradului. la care participăm a fost organizat de Seara, participanţii au asistat la spec- de Studii Iudaice din Arad Limmud, o organizaţie care de multă Dr. Robert Frölich, tacolul formaţiei klezmer Bucharest Klez- Ambasadoarea Statului Israel a efec- vreme se ocupă de educaţia evreias- mer Band, căreia i s-a alăturat ca solistă tuat o vizită la Centrul de Studii Iudaice că. Mai întâi, ţinta a fost evreimea din ªef-Rabinul Ungariei Maia Morgenstern. „Nicolae Cajal” din Arad. Prof. Marius Ioan URSS; ea a sprijinit emigrarea evreilor Ceea ce se întâmplă la Oradea şi la Ultima zi a sărbătoririlor a cuprins un Grec, directorul Centrului, i-a prezentat ruşi încă în perioada sovietică. În ceea Sighet este un eveniment impresionant. popas la vechiul cimitir neolog din Arad, pe scurt ultimele apariţii, printre care ul- ce priveşte aceste ”marşuri pentru via- unde participanţii s-au putut ruga la mor- timul număr al publicaţiei „Studia Iudaica ţă”, ele au avut loc în Israel şi în multe mintele celor apropiaţi. A urmat un tur al Aradensis”. De asemenea, i-a conferit alte ţări din Europa. În România se face oraşului unde multe lucruri s-au schimbat diploma ”Prieten al Centrului de Studii pentru prima dată. Firesc, locul ales a faţă de ceea ce a existat când arădenii Iudaice Nicolae Cajal.“ E.S. Tamar Sa- fost Sighetul, aceasta fiind dorinţa lui israelieni şi din alte ţări au părăsit oraşul, mash a afirmat că se bucură de această Elie Wiesel. Pregătirile au început cu dar o masă pe malul Mureşului, vizavi de diplomă, interesul ei faţă de Centru da- câţiva ani în urmă dar a intervenit de- „Trei insule”, un alt faimos loc de excursie torându-se şi faptului că a absolvit studii cesul lui Elie Wiesel. Însă Limmud, în pentru arădeni, a mai alinat din nostalgia biblice. Domnia-sa a promis tot sprijinul care se află mulţi prieteni ai scriitorului, produsă de schimbări. Rănile au fost pentru activitatea Centrului. a ţinut să continue iniţiativa şi a reuşit definitiv oblojite seara, când în Sinagoga Prezent la eveniment, dr. Aurel Va- să aducă toate personalităţile care par- Neologă arhiplină a avut loc concertul lui iner a apreciat munca de cercetare ticipă la manifestare. Vreau să amintesc Şmuel Barzilai, cantorul Vienei. Un recital desfăşurată aici şi a adăugat că şi în alte doar două personalităţi implicate: Haim extraordinar, cu un artist extraordinar, locuri istorici neevrei se ocupă de istoria Chesler, ”sufletul” acţiunii şi Marele Atâtea persoane importante s-au adunat ale cărui cântece au adus lacrimi în ochii evreilor. Rabin Menachem Hacohen, care este în Oradea pentru a aduce un omagiu lui spectatorilor. E.S. Tamar Samash a vizitat şi ex- rabinul Limmud. AMIR nu se află printre Elie Wiesel! Este un eveniment excep- Nu ştiu câţi dintre cei plecaţi se vor poziţia „300 de ani de viaţă evreiască la organizatori, dar a sprijinit acţiunea. ţional iar eu, ca rabin, apreciez în mod mai întoarce la Arad, ţinând cont de ... Arad”, realizată de Complexul muzeal categoriile de vârstă din care făceau Arad pe baza unor obiecte donate de mai parte (de la 50 la 90 de ani). Dar ei nu vor multe familii evreieşti şi de Comunitatea Săptămâna cinefililor la Timişoara… uita niciodată această revenire la sursă, Evreiască din Arad. (Urmare din pag. 13) deseori ating te- de studenţii Academiei de Teatru şi Film. matica minoritarilor În cadrul festivalului au fost lansate evrei, saşi sau şvabi în diferite perioade şi câteva cărţi, „asortate” în mod fericit „Povestiri din Cibinium”, sau naşterea ale secolului trecut. ofertei cinematografice: „J. Negulescu, Filmele proiectate în Sinagogă, sub un român la Hollywood”`, de Manuela atenta îndrumare a Magdalenei Schubert, Cernat; „Peştele cu aripi” de Răsvan Po- unei serii de autor la Hasefer sunt de o imensă valoare pentru înţele- pescu; „Pseudokinematikos” („Fals tratat (Urmare din pag. 21) reu­şeşte să re- încă Sibiul în viaţa sa, chiar şi la 40 de ani gerea complexităţii fenomenului evreiesc, de cinema - Bucuriile filmului, volumul dea, cu foarte mult după ce l-a părăsit. abordând teme, de la Holocaust până la 3. Între viaţă şi filme” de Marian Sorin umor, imaginea exactă a perioadei despre „În Povestiri din Cibinium am ales viaţa de familie, tabuuri, emigrare, rupturi Rădulescu;, „Radu Gabrea – Biografia care vorbeşte”. să ies din cochilia mea şi să vă poves- interioare şi exterioare determinate de unei opere” de Călin Stănculescu. „Istoria şi portretele se întâlnesc într-o tesc un crâmpei din ambiaţa copilăriei, contextele istorice mişcătoare. Organi- Trofeul festivalului a revenit filmului gazetărie de cea mai bună calitate. Cred adolescenţei şi tinereţii mele. Cu apara- zatorii au adus o colecţie, absolut inedită „1945” de Ferenc Torok, o producţie că ne găsim în faţa unei culegeri de re- tul de filmat al memoriei şi cu o vie încli- pentru spaţiul românesc, de filme clasice maghiară din 2016, care a fost, de altfel, portaje literare remarcabile, care îmbină naţie afectivă, am reconstituit întâmplări în limba idiş, restaurate şi oferite de către proiectat pentru a doua oară în finalul calităţile portretului cu relevanţa istoriei şi personaje din caleidoscopul colorat şi Universitatea Brandeis şi Centrul Naţional festivalului, pe ecranul din Piaţa Libertăţii. orale. Aşadar, David Urs se dovedeşte frământător al Sibiului meu (…). Eu am pentru Film Evreiesc din New York. Săptămâna dedicată filmului de calita- a fi nu doar un scriitor talentat, ci şi un părăsit oraşul în urmă cu 40 de ani, dar Festivalul a cuprins, în premieră, filme te de la Timişoara, „îmbrăcată” într-o am- autor de reportaje excepţionale”, a spus el nu m-a părăsit niciodată. Sibiul va despre cele trei Capitale Culturale din plă desfăşurare de evenimente culturale, Alexandru Marinescu. rămâne veşnic în inima mea!”, a spus 2021 (Timişoara, Novi Sad şi Eleusina), a îmbogăţit oferta oraşului de pe Bega, Vizibil emoţionat, mai ales de men­ în final inginerul silvic Adrian Ernster, care se vor completa, ca ofertă. Pentru aflat într-o reverberaţie continuă după ţionarea tatălui său, care apare ca per- devenit, după pensionare, scriitorul promovarea tinerilor artişti, a adus şi o desemnarea sa în calitatea de viitoare sonaj n povestirile din volum, autorul a David Urs. selecţie de scurt-metraje recent realizate Capitală Culturală Europeană. vorbit despre însemnătatea pe care o are 28 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 500-501 (1300-1301) - 1 – 30 Septembrie 2017 JEWISH REALITY „Jewish Reality” over the years 135 years from the birth of Wilhelm The first issue of Jewish Reality two orientations: classicist and modern. appeared in 1995. But it did not appeared The review published interpretations Filderman – A great European without having a history, but continued a of sacred Jewish texts, documenting magazine that had appeared since 1956. the history of the Jews in antiquity. The publishing of the Mosaic Cult Review, The magazine published articles about Romanian Jew approved by the Romanian government books of Yiddish writers and interwar Dr. Wilhelm Filderman was an of Filderman. Janina Ilie, the event’s in October 1956, encountered difficulties authors. The actuality of the local and outstanding leader of the Romanian organiser, synthesized the conduct of even from the title of this publication. A international community was presented Jews in the interwar years till 1948. He the remembered: identity respect, charity, first proposal – Menora – was rejected through accounts of the Chief-Rabbi played a key role in drafting a Project perspective. because it was „the national symbol of Rosen activity in the country and abroad. Treaty of National Minorities at the 1919 Then followed the solemn moment of the state of Israel”, another – Sinai – also The first editor-in-chief of Jewish Peace Conference in Paris. He fought awarding the honor medals Dr. Wilhelm was dropped because it reminded of the Reality was Dorel Dorian (1995-2009), for the defense of the Jews in Romania, Filderman – Merit Reward. war for Suez and the „imperialism of the journalist and writer. The magazine is during the Holocaust and opposed the State of Israel”. Eventually, it appeared nowadays characterized by: interaction dictatorship. In the year celebrating the List of the awarded personalities: without any title, with the editor’s simple of tradition and Jewish education with the 135th anniversary of the birth of the H.E. Klaus Werner Iohannis, president identification, remaining under the title of modernity; chronicle of Jewish contribution Jewish leader, the Filderman Foundation, of Romania Mosaic Cult Review. And so it continued to Romanian culture and civilization; inter- in collaboration with FJCR, organized Donald Tusk – president of the European until 1995, when it received the title ethnic and inter-confessional dialogue; on July 21, at the Coral Temple in the Council Jewish Reality, which is also the title of massive presence of cultural personalities capital, a great event. Representatives Guido Raimondi – president of the the present publication. In the new era, in the country in its pages; reinstatement of the Presidency, the Government, the European Court for Human Rghts the Jewish community in Romania, led of Israeli writers of Romanian language in Romanian Parliament, the European Corina Creţu – European Commissaire by academician Nicolae Cajal, acquired Romanian literature; reaction to extremist Council, diplomats, high hierarchs, for Regional Politics a new magazine. The appearance of the manifestations. cultural figures, leaders of the FJCR, JCB, H.E. Tamar Samash – Ambassador of Jewish Reality was a real explosion, a The second editor-in-chief was Aurel BBR participated at the event. the State of Israel in Romania „boom”, as we say today. Storin (2009-2011), journalist and writer. „Filderman was a great European Acad. Ionel Valentin Vlad – president of The first editor (1956-1960) of the The magazine reflects the policy of Romanian Jew”, FJCR president, Dr. the Romanian Academy Mosaic Cult Review was Professor „open doors” – by mutual knowledge Aurel Vainer, characterized him and Andreea Păstârnac – minister for the Ezra Fleischer, a remarkable Judaist, to mutual recognition – of the current thanked to the present personalities. Romanians Abroad poet, philologist, literary historian, who president of the FJCR, Dr. Aurel Vainer, Special thanks were addressed to the Professor Mircea Dumitru – rector of the was arrested and imprisoned for Zionist and the concerted and systematic action General Consul of Romania in New York, University of Bucharest activity in the years when the movement of preserving, renovating and restoring Adv. Radu Cătălin Dancu, initiator of Ion Dragne – Dean of Bucharest Bar was banned by the communist authorities. synagogues in Romania as well as the the anniversary symposium. FJCR and Irina Radu – president-general director Chief Rabbi Moses Rosen managed to activity of the Jewish Community Centers. „Filderman” Foundation have awarded of Romanian Television release him, providing him with a means A stronger emphasis is placed on the Medals of Honor Dr. Wilhelm Filderman Katharina Schreidereiter – manager of subsistence. The main content was life of the F.J.C.R. and of the Jewish – Merit Reward. Kaufland Romania represented by biblical and Talmud Communities in Romania. Defining the aims of the Foundation, Margareta Theodorescu – judge, comments. After making Allyah, Fleischer Since 2011, editor-in-chief is Alexandru eng. Albert Kupferberg, chairman, Constitutional Court of Romania was a professor of classical philology at Marinescu, journalist, who is also director reviewed the main actions achieved Cristian Iliescu – director Zdrovit the Hebrew University of Jerusalem. of Hasefer Publishing House, both in partnership with FJCR, funded by Romania The second editor was Victor Rusu components of the Jewish Center for the Romanian Government, thanked Ion Bâtu – editor-in-chief Romanian (1960-1978), journalist and writer, who Publishing and Press. the sponsors, and made a portrait Television extended the thematic area by publishing chronicles of books with Jewish topics by Romanian writers and of the universal ENESCU Festival Honored by Great Jewish Musicians literature; reports from commemorations The Jewish vein cannot be of the Association of Jewish-Christian the longest career as a director of Vienna of the pogroms in Romania, of the circumvented in the Enescian work or Friendship in France. A deep friendship State Opera. In the present edition of the deportations from Northern Transylvania; in the history of the Festival that bears made him close to Yehudi Menuhin, Festival, a series of memorable Jewish visits of the Chief Rabbi, since 1964 also his name: the Jewish songs heard by disciple and promoter of his compositions presence continued. Joshua Bell as president of the FJCR, in the Western George Enescu as a child in his native in the world. conductor of an ensemble of tremendous countries; visits of Israeli leaders and Dorohoi land are to be found sublimated The Israel Philharmonic Orchestra notoriety, Academy of Saint Martin in the international Jewish organizations in in both Romanian Rhapsodies; the performs in the current program, with Fields (UK) and as soloist of the Concert Romania. libretto for “Oedipe”, “pivot” of the 20th- soloists Leonidas Kavakos (violin) and nr.1 for violin and orchestra by Bruch, in The third editor was Professor Haim century classical music, was written Khatia Buniathishvilli (piano). Before a version in which the romantic discourse Riemer (1978-1995). He has combined the by Edmond Fleg, co-founder in 1949 Vladimir Jurowski, artistic director of the merged with dynamic exuberance. Nicolaj current 23rd edition, Lawrence Foster, with Znaider, soloist of the Concert nr. 77 for Romanian-Jewish roots (who’s parents violin and orchestra by Brahms, a piece In memoriam Ronit Elkabetz left Iaşi for America in 1930) he was of resistance for any virtuoso, performed For three days (September 6, 8 and to go through the depths and to capture also artistic director of the Festival when with depth and passion moderated by 10, 2017), Elvire Popesco Hall of the the subtlety of human relationships, the Menuhin was honorary director, proposed reflexivity, being accompanied by the French Institute in Bucharest hosted a film speaker added. an ambitious project of making known the Czech Philharmonic Orchestra. micro-festival dedicated to Israeli actress Christophe Gigaudaut, director of Enescian creation to the music lovers of Many other great Jewish soloists and Ronit Elkabetz (1964-2016), organized by the French Institute, has expressed his the world. And he was able to accomplish conductors are present at this year’s Israel’s Ambassador in Bucharest, with pleasure of hosting such an event meant it. Foster is also present in this Festival, edition of Enescu Festival: Martha the support of the French Embassy in to honor the memory of an actress with now as the conductor of the National Argerich, Vladimir Ashkenazy, Pinchas Romania and the French Institute. Media an outstanding talent – the example Radio Orchestra, with the opera “Mathis Zukerman, Misha Maisky, Maxim partners of this event were RFI Romania, of the trilogy whose central character der Maler” by Hindemith. Vengerov. For the first time in Bucharest TVR News, Jewish Reality, Metropolis is Viviane Absalem, which she made Jurowski made a special mention of we can hear Kirill Gerstein and Michael Journal, Semne Bune (Good Signs), etc. with her brother, Shlomi Elkabetz. The another forerunner as artistic director in Barenboim, one of the two sons of the The films were: “Band’s Visit” (2007); projection of such films corresponds to many editions of the Enescu Festival: prodigious musician Daniel Barenboim. “To Take a Wife” (2004), “7 Days” (2008) the French Institute’s belief in the need Romanian-born Ioan Holender who had and “Gett.The Trial of Viviane Absalem” to provide the audience with a distinct (2014), a trilogy exploring the abysses of voice: independent, artistic, free, social, in a marriage started at an early age and that which prevails the illustration of important, cannot be repaired, and the chances of sensitive, with contemporary themes. a divorce in front of a rabbinical tribunal Film director Tudor Giurgiu said that – rejected or delayed indefinitely – after he met Ronit Elkabetz in 2009 when he more than twenty years, will not bring a worked with director Fanny Ardant on real solution for the turmoil. the co-production “Ashes and Blood”, Her Excellency Tamar Samash, in which Olga Tudorache, Oana Pellea, Ambassador of the State of Israel in Ion Besoiu, Răzvan Vasilescu had also Romania, said that the little retrospective important roles. Why did Fanny Ardant on Ronit Elkabetz’s filmography reflects propose Ronit Elkabetz as the leading the admiration for an extraordinary actress? The prompt answer of the woman, a top actress who through her director had been: “This woman has an work represented the State of Israel at instinct!” Completing this idea, Tudor international level. Her Excellency met her Giurgiu emphasized her creative force, personally 17 years ago at a Marseilles the intelligence, the intuition in building the film festival; dressed in black, as she character, at the expense of a cerebral, always appeared in public, Ronit Elkabetz analytical process – attributes that made “had something of the aura of a dive and a her remain in public consciousness as tragedian”, though she was “a very warm “one of the great personalities of Israeli and friendly person”. Her films are often in cinema for at least the last twenty years”. a grave, serious register and they manage REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 500-501 (1300-1301) - 1 – 30 Septembrie 2017 29 Ecouri evreieşti la ProEtnica 2017 (Urmare din pag. 8) în claritatea viziunii foarte cerebrali şi foarte bine situaţi în articolele criticilor literari nu ar mai trebui expuse. „Cel mai timpul lor, cunoscând evenimentele, dar şi să fie semnate, iar relaţia dintre autor şi înalt profet a fost Moise, cel care a primit ceea ce se întâmplă în societatea în care criticul literar să nu mai fie modelată de Tora. Ea este exprimată printr-un mesaj trăiesc“. Pr. Şerban a încheiat, afirmând adversităţi personale. clar. Conform iudaismului, profeţii au fost că Biserica Romano-Catolică dezvoltă Răsvan Popescu s-a declarat plăcut învestiţi atâta timp cât Primul Templu a în prezent o campanie pentru conştien- surpins şi a mulţumit pentru invitaţia lan- fost în picioare“, a arătat prim-rabinul tizarea problemelor contemporane şi se sată de a lua parte la acest simpozion. pag. traducătorii etc., până la Shaffer cu privire la perioada existenţei implică în încercarea de soluţionare sau Profesia de geolog aleasă, a dezvăluit 26 semnatarii articolelor ce profeţilor în religia iudaică. atenuare a unor probleme sociale. el, a fost una asumată forţat de contextul „urcă” până la academicieni, Pr. OIiviu Botoi, reprezentantul B.O.R., Al doilea dialog moderat de dr. Aurel politic de dinainte de 1990, atunci când sunt toţi personalităţi de o calitate şi o a afirmat că profeţii au rolul de a transmite Vainer i-a avut ca invitaţi pe criticul literar profesia de jurnalist ar fi putut implica viziune intelectuală de excepţie. Privind „voia divină“, atribut care le oferă un statut dr. Daniel-Cristea Enache şi pe scriitorul compromisuri etice. De acolo s-au născut tehnoredactarea şi corectura, exprim deosebit. Preotul a susţinut în alocuţiunea Răsvan Popescu, vicepreşedinte al Con- un film şi o carte – Prea târziu, în regia tot atâtea aprecieri, apariţiile fiind fără sa ideea originii divine a moralei, care în siliului Naţional al Audiovizualului. Mode- lui Lucian Pintilie, o adaptare după cartea cusur. perioada contemporană a fost translatată ratorul a afirmat că urmăreşte cu atenţie intitulată iniţial Subomul. Despre misiunea Doresc să adresez felicitări din toată spre zona laică, seculară. „Idei care azi intervenţiile şi contribuţia celor două sa în cadrul C.N.A., scriitorul a afirmat că inima conducerii, redactorilor şi tuturor par umaniste reprezintă morala religiei personalităţi în viaţa publică românească de cele mai multe ori presa şi audiovizu- celor implicaţi în apariţia acestei excep- adusă de profeţi“, a subliniat clericul şi se bucură să îi aibă invitaţi la un astfel alul reprezintă o oglindă a realităţii, care ţionale reviste, să suprapun sărbătorii ortodox. De asemenea, el a adăugat că de eveniment, alături de comunitatea uneori pot deforma realitatea, fenomen de Roş Haşana, când publicaţia lunară diferenţa dintre etica seculară şi morala evreiască din România. care se regăseşte din plin în peisajul împlineşte „vârsta” magică cinci sute, religioasă poate fi considerată falsă, Criticul literar dr. Daniel Cristea-Ena- mass-media românesc. sincere urări de Şana Tova! şi La mulţi întrucât cele două ar trebui să coincidă. che s-a referit la ultima carte a scriitoru- Alături de manifestările culturale re- ani! pentru Anul Nou evreiesc şi pentru Referitor la morala socială, pr. Oliviu Botoi lui Răsvan Popescu, intitulată „Peştele alizate, F.C.E.R. a fost reprezentată cu apariţia apreciatului periodic. Doresc a declarat că, din punctul său de vedere, cu aripi“, afirmând că este captivantă, succes de un stand al editurii Hasefer, minunaţilor truditori calificaţi, profesio- familia – „mica biserică“ – ar trebui consi- fiind „o proză remarcabilă, foarte bine care a atras un numeros public interesat niştilor scrisului, întregii redacţii, felicitări derată cea mai importantă valoare a celor scrisă, cu o experienţă de viaţă care se de beletristică sau literatură de specia- pentru efortul inegalabil şi lăudabil de a trei religii monoteiste. lasă ghicită”. Despre experienţa de critic litate, care tratează subiecte de istorie, realiza cele 500 de apariţii de excepţie, Potrivit reprezentantului Bisericii Ro- literar, el a afirmat că „este o profesie religie sau viaţă evreiască. Sinagoga din dorindu-le, totodată, multă sănătate mano-Catolice, pr. dr. Tarciziu-Cristofor periculoasă“, iar într-o situaţie ideală pe Sighişoara a găzduit proiecţia unor filme şi mulţi ani de viaţă spre informarea Şerban, profeţii au fost generatorii unei care o imaginează, deşi utopică, cărţile şi aparţinând regizorului Radu Gabrea. şi încântarea cititorilor din ţară şi de doctrine sociale şi au condamnat nedrep- pretutindeni, iar conducerii Federaţiei tăţile sociale care nu se înscriau în legile Comunităţilor Evreieşti din România cu- Domnului. Pornind de la exemplul unor Mozaic Mihail Sebastian: Poezia la refec venitele gânduri de apreciere şi felicitări figuri profetice precum Isaia sau Ieremia, pentru susţinerea şi realizarea acestei (Urmare din pag. 18) Există o plati- verbale – foarte îndemânatece uneori – şi clericul a afirmat că profeţii pot îndeplini tudine a poeziei după ce, obosit de ele, îţi dai seama cât reviste de anvergură. diferite funcţii sociale, iar primirea mesa- abstracte, există o trivialitate a ei. Nu se carton, câtă apă şi câte proaste culori sunt Mărturisesc că mi-a fost dat să jului divin nu este condiţionată în vreun vede, sau nu se vede deocamdată, pentru în această artă prea facilă, o întoarcere de constat că pe mapamond sunt rare fel de acest aspect. „Aceşti oameni sunt că nu ne-am deprins deopotrivă cu versul moment către un poet „cuminte” este nu publicaţiile precum revista F.C.E.R., modern, cum ne-am deprins cu alexandri- numai odihnitoare, dar instructivă. care să abordeze tematici de natură Z i ua nul declamator. Dar se va vedea într-o zi. Vă propun o recitire din Francis Jam- să informeze şi să preocupe pe fiecare Iată de ce suspectez uşoarele victorii mes. V-o propun ca să vă scandalizez, dintre membrii Federaţiei şi nu numai! E u ro p ea nă pe care tinerii poeţi de azi le repurtează. dar şi ca să vă spun acest lucru simplu: la Cu deosebită consideraţie şi La Nu sunt victorii şi, mai ales, nu sunt ale lor. o depărtare de 30 de ani, toate revoluţiile mulţi ani! a C u lt u rii Se lasă prea lesne pe seama schemelor, artistice mor, nelăsând în urma lor decât amb. RADU HOMESCU pe seama procedeelor, păcăliţi de aspectul ceea ce a fost emoţie şi adevăr. I u daice lor „revoluţionar”, nu-şi dau seama că un Îmi dau seama că aceste puţine rân- De aproximativ 20 de ani aştept cu (Urmare din pag. 9) Î n M o i n e ş t i , loc comun genial tot un loc comun este. duri sunt riscante. N-aş vrea să se creadă nerăbdare şi cu bucurie să citesc arti- împreună cu şase După ce ai întârziat o bună bucată că sunt un reacţionar literar. Nu pentru că colele reunite sub titlul „Realitatea Evre- elevi, Daria Pilat, Nicola Constanti- de timp în această poezie de abstracţii m-aş teme, ci pentru că nu sunt. iască”. Iată, acum, ea a ajuns la numărul nescu, Roxana Ciocan, Georgiana Miha­ 500 de când, în martie 1995, a devenit lache, Paul Văsîi, Andrei Rusu, coordo- continuatoarea tradiţiei începute de naţi de profesoara Adina Răileanu şi de „Viaţa evreiască din România „Revista Cultului Mozaic”. De-a lungul Bianca Pintilie, voluntar Leolam – am ales acestor ani aţi dovedit profesionalism, să ne întoarcem în timp printr-un moment consecvenţă, curaj şi dorinţa de a fi la neconvenţional de poezie şi proză. Totul continuă cu rezultate excepţionale” prezentul continuu, în slujba comunităţii (Urmare din pag. 2) – Stadiul restitu- Borsec am apreciat buna organizare de evreieşti din România. irilor de proprietăţi evenimente, modernizarea mobilierului. Aşadar, la moment aniversar, îmi evreieşti? Am vizitat cimitirul evreiesc şi sinagoga revine onoarea să transmit colectivului – Din iniţiativa preşedintelui Fundaţiei din Satu Mare, bine întreţinute. Am fost redacţional, dar şi cititorilor, cele mai „Caritatea”, Colette Avital, am partici- în comuna Şiria, unde nu mai sunt evrei, alese gânduri. pat, ca vicepreşedinte, la o întâlnire cu cimitirul evreiesc fiind îngrijit de Primărie. La mulţi ani şi la cât mai multe apa­ secretarul general al Guvernului, Mihail La întâlnirea cu primarul şi colaboratorii riţii! Busuioc, împreună cu Evan Hochberg, a fost evocată contribuţia evreilor la Prof. GABRIEL STAN consilier al preşedintelui W.J.R.O., şi prosperitatea Şiriei, s-au intonat imnu- Samuel Izsak, director executiv al Funda- rile naţionale ale României şi Israelului, Indiscutabil, „Realitatea Evreiască“ ţiei. S-a discutat îmbunătăţirea rezolvării Hava Naghila, Heveinu Şalom Alehem. de astăzi nu seamănă cu cea de acum cererilor pentru restituirea proprietăţilor În Caransebeş, obşte revigorată, cu fa- s-a desfăşurat chiar în Cimitirul Evreiesc. câţiva ani; a făcut categoric mari pro- colective; aplicarea prevederilor adop- ţada Sinagogii reînnoită din fonduri de la grese. În prezent este o publicaţie cu Activitatea a stârnit foarte multe aplauze tate de Parlament privind prioritatea în Fundaţia „Caritatea” şi din donaţii, auto- şi totodată a deschis apetitul moineşteni- aspect atrăgător, colorată (şi la propriu), analiza cererilor făcute de supravieţuitori rităţile ne-au onorat. La Lugoj, am apre- cu un conţinut variat şi interesant. Apre- lor (atât offline cât şi online) pentru cultu- ai Holocaustului din ţară şi din străinăta- ciat spiritul organizatoric al preşedintelui ră, care poate fi transformată în istorie vie ciez în mod deosebit faptul că foloseşte te; facilitarea primirii de indemnizaţii, pe comunităţii, Ivan Bloch, buna întreţinere un limbaj decent, civilizat, chiar elegant, prin reintegrarea ei în circuitul modern. baza Legii 189, pentru supravieţuitori din a Sinagogii. Tot pe 3 septembrie, la Cimitirul Evre- ferm, dar lipsit total de violenţă sau cu Israel; restituirea proprietăţilor evreieşti – Proiecte? tendinţa de scandal, lucru foarte rar azi iesc a fost realizat un tur ghidat, totul fără moştenitori, din cauza Holocaustului. – Participarea la aniversarea a 20 de prin poveştile Mihaelei Rusu, voluntar în presa contemporană. Mărturisesc Secretarul general al Guvernului, Mihail ani de la înfiinţarea Instituţiei „Avocatul că citesc R.E. aproape în întregime, în Leolam. Vizitatorii s-au bucurat să afle Busuioc, şi preşedintele ANRP, George Poporului”; organizarea sărbătorilor de din secretele locului şi au avut parte de timp ce alte publicaţii, doar selectiv. R.E. Bădescu, au arătat disponibilitate în toamnă 5778, a Zilei Holocaustului în Ro- este o voce aparte în peisajul presei din o plimbare printre pietrele fascinante ce adoptarea de soluţii. mânia, a simpozionului dedicat liceenilor se ascund aici. România. – Vizite de lucru? evrei antifascişti de la „Cultura”. Este foarte bine că se publică nume- Pentru Leolam, proiectele de genul – La CIR-urile „Be Yahad” Cristian şi IULIA DELEANU acesta se ţes de mai bine de un an de roase materiale, documente noi, privind zile, de când am început colaborarea trecutul istoric, dar aş propune să apară cu Şcoala Gimnazială „Tristan Tzara”, Şcoala de vară „Holocaustul mai multe informaţii despre realizări pentru care mulţumim conducerii, direc- actuale ale evreilor din România, în torului Ionel Purcaru şi cadrelor didactice domeniile ştiinţific, economic, social, implicate în proiecte. din România între istorie şi memorie” literar, artistic, sportiv etc. Ne-am bucurat la acest eveniment de (Urmare din pag. 11) dată vizita partici- În ziua de 28 iulie 2017, la Sinagogă a Aflăm despre diferite acţiuni din prezenţa viceprimarului Neculai Breah- panţilor la Sinagoga avut loc festivitatea de înmânare a meda- comunităţile mai mari (Bucureşti, Timi- nă, căruia îi mulţumim pentru că ne-a Neologă din Lugoj, moment de emoţie liei lui Gabriel Daniel Olariu, în prezenţa şoara, Cluj, Iaşi, Oradea); cred că ar onorat invitaţia. Mulţumim de asemenea şi întâlnire reală cu spiritul comunităţii tuturor participanţilor la această ediţie a fi bine să cunoaştem mai multe şi din şi primarului Valentin Vieru. Chiar dacă evreieşti lugojene. taberei. iniţiativele valoroase ale comunităţilor susţinătorii noştri online nu pot fi cu Oferirea medaliei „Prieten al Comu- Participarea reprezentanţilor INSHR, mici, care reprezintă majoritatea şi noi, sprijinul lor ne dă curaj să mergem nităţilor Evreieşti din România“ de către Alexandru Florian şi Elisabeth Ungurea- practic luptă pentru supravieţuire. înainte, de aceea un sincer „mulţumesc” F.C.E.R. lui Steve Ausnit şi Gabriel Daniel nu, precum şi a membrilor Comunităţii Consider că ar fi bine primită o este şi pentru ei. Olariu vine ca recunoaştere a aportului Evreilor şi a credincioşilor de la Biserica rubrică de umor evreiesc (nu o pagină Şalom, am zis, în stilul nostru carac- acestor personalităţi la construcţia pro- Baptistă „Harul” din Lugoj a subliniat acest întreagă). teristic! gramului în România. moment din ultima zi a taberei. POMPILIU STERIAN 30 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 500-501 (1300-1301) - 1 – 30 Septembrie 2017 zicedid ze`ivnd י' אלול תשע"ז - י' תשרי תשע"ח z כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה "המציאות היהודית" לאורך השנים לכבוד הגיליון הראשון של כתב-העת ידי הממשלה הקומוניסטית. הרב הראשי העורך הראשי של "המציאות היהודית" "המציאות היהודית" הופיע בשנת 1995. הצליח לשחרר אותו וסידר לו מקור (2009-1995) היה העיתונאי והסופר דורל ד"ר אאורל ויינר אמנם עיתון זה לא נולד מתוהו, בחלל פרנסה. היסוד המרכזי באותו כתב-עת דוריאן. כתב-העת הנ"ל מתאפיין בשילוב ריק, אלא המשיך כתב-עת שהופיע החל היה הפרושים המקראיים והתלמודיים. בין מסורת, חינוך יהודי, וחידוש דברי ימי נשיא הפדרציה של משנת 1956. הופעתו של "כתב עת של אחרי שעלה לארץ, פליישר היה פרופסור תרומתם של היהודים לתרבות ולחברה הדת היהודית ברומניה" שאושרה על לספרות עברית קלסית באוניברסיטה הרומנית; דו-שיח בין עדתי ובין-דתי; הקהילות היהודיות ידי ממשלת רומניה באוקטובר 1956, העברית בירושלים. נוכחותם הרבה בדפים של אנשי תרבות נתקלה בקשיים אפילו בכותרתה. ההצעה העורך הראשי השני (1978-1960) מרומניה; החזר הסופרים הישראליים ברומניה הראשונה "מנורה" נדחתה מפני שהיא היה העיתונאי והסופר ויקטור רוסו, הכותבים ברומנית לספרות הרומנית; "הסמל הלאומי של מדינת ישראל". שהרחיב את הנושאים של כתב-העת תגובה כלפי מעשים אנטישמיים. בוקרשט הצעה אחרת "סיני" נפלה גם היא דרך פרסום ביקורות ספרים במגמה העורך הראשי השני (2011-2009) ידידי היקר, היות שהזכירה את מלחמת סיני ואת יהודית של סופרים בספרות הרומנית היה העיתונאי והסופר אאורל סטורין. בפרוס השנה החדשה "האימפריאליזם של מדינת ישראל". ומספרות העולם; כתבות מטקסי אזכרה כתב-העת משקף את מדיניות "הדלתות תשע"ח,ברצוני לאחל לך,לרעיתך,לוועד בסוף, הופיע כתב-העת ללא כותרת, רק – פרעות ברומניה, גירושים מטרנסילבניה הפתוחות" – דרך ידיעה הדדית להכרה המנהל,ליו'ר הקהילות,ולכלל היהודים עם זהותו של המוציא לאור, ונשאר הצפונית; על ביקורים של הרב הראשי, הדדית – של היו"ר הנוכחי של הפדרציה, ברומניה,שנה טובה עם השם "כתב עת של הדת היהודית שבשנת 1964 הפך גם ליו"ר הפדרציה ד"ר אאורל ויינר, הפעולה השיטתית ומלאת אושר. ברומניה". כך המשיך להופיע כתב-העת של הקהילות היהודית מרומניה, במדינות של שמירה, חידוש ושיקום בתי הכנסת הקב"ה ישמור עליכם ויתן לכם עד שנת 1995, כאשר קיבל את הכותרת המערב; על ביקורים של מנהיגים ברומניה, הפעילות של המרכזים את הכוח כדי לחזק את האמונה "המציאות היהודית", והוא ממשיך להופיע ישראליים ושל ארגונים יהודיים הקהילתיים היהודיים. דגש מיוחד ניתן של כל חברי הקהילות,כדי שישמרו תחת הכותרת הזאת. בינלאומיים ברומניה. לחיי הפדרציה של הקהילות היהודיות את המסורת ארוכת השנים בזמנים החדשים, הקהילה היהודית העורך הראשי השלישי (1995-1978) מרומניה. ברומניה,ולהמשיך לשמור את האמונה מרומניה, שבראשה עמד אז הפרופסור היה המורה וההיבראיסט חיים רימר. משנת 2011, עורך ראשי הוא ולחזק, כל מה ששייך לעבר שלנו ניקולאי קאז'אל, חבר באקדמיה הרומנית, הוא שילב את שני הכיוונים, הקלאסי העיתונאי אלכסנדרו מארינסקו, שהוא היהודי. קיבלה כתב-עת חדש. הופעת "המציאות והמודרני. הופיעו פירושים של כתבי גם מנהל הוצאת הספרים "הספר", ושני כתיבה וחתימה טובה, היהודית" הייתה פיצוץ אמיתי, "בום" כפי הקודש, מאמרים תיעודיים על אודות המוסדות האלה מקיימים את המרכז הרב מנחם הכוהן שאומרים היום. תולדות היהודים בזמן הקדום, מאמרים היהודי להוצאת ספרים ופרסום. רב הכולל בעבר של יהדות רומניה. העורך הראשי הראשון (1960-1956) על ספרים בשפת היידיש שכתבו של "כתב עת של הדת היהודית ברומניה" סופרים בשנים שבין שתי מלחמות היה הפרופסור עזרא פליישר, ידען גדול העולם. העכשוויות הקהילתית, הפנימית לזכרה של רונית אלקבץ ז"ל בשפה העברית, משורר, בלשן, היסטוריון והבינלאומית, הוצגה דרך כתבות על במשך שלושה ימים (6, 8 וגם 10 על פי שהייתה אישיות חמה, ידידותית". של הספרות, אסיר ציון בשנים שבהן פעילותו של הרב הראשי ד"ר משה רוזן בספטמבר 2017), באולם אלווירה פופסקו ברוב המקרים, הסרטים שלה נוקטים התנועה הציונית הוצאה מחוץ לחוק על ברומניה ומחוצה לה. של המכון הצרפתי מבוקרשט, התקיים עמדה במסגרת קשה, רצינית, ומצליחים מיקרו-פסטיבל של סרטים מוקדש כל פעם להגיע לעומק ולהפתיע בעדינות לשחקנית הישראלית רונית אלקבץ ז"ל את היחסים הבין-אנושיים", אמרה יובל 135 שנים להולדתו של וילהלם (2016-1964), מאורגן על ידי שגרירות הדוברת. קריסטופ ג'יגודוט, מנהל המכון ישראל בבוקרשט, בסיוע שגרירות צרפת הצרפתי, ביטא את שמחתו לאכסן אירוע ברומניה והמכון הצרפתי. בין המוסדות מסוג זה, מיועד לכבד את זכרה של פילדרמן: "יהודי גדול רומני אירופאי" לתקשורת היו שותפים לאירוע הנ"ל: שחקנית בעלת כישרון יוצא מן הכלל – ד"ר וילהלם פילדרמן היה המנהיג הנפש החיה של האירוע, תיארה בקצרה רדיו פרנס אינטרנשיונל רומניה; חדשות לדוגמה הטרילוגיה שדמותה המרכזית היוצא מן הכלל של יהודי רומניה ושיבחה את דמותו: את זהותו המכובדת, הטלוויזיה הרומנית; המציאות היהודית; היא ויויאן אמסלם, אותה הצליחה לבצע בשנים שבין שתי מלחמות העולם עד מעשי צדקה, מראה. לאחר מכן היה העיתון מטרופוליס; סימנים טובים וכו'. יחד עם אחיה, שלמה אלקבץ. הצגת 1948. היה לו תפקיד מפתח בחיבור הרגע החגיגי של הכתרת האות לשם הסרטים שהוצגו היו: "התזמורת הצבאית סרטים כמו אלה תואמת את עמדתו ההצעה של ההסכם לגבי בני מיעוטים כבוד "ד"ר וילהלם פילדרמן – תמורה מגיעה" (2007); "הדילמה של ויויאן של המכון הצרפתי בצורך להגיש לציבור לאומיים בוועידת השלום שבפריז בשביל זכות". אמסלם" (2004); "שבעה ימים" (2008); קולנוע בעל קול ברור: עצמאי, אמנותי, בשנת 1919. הוא נלחם להגנתם של רשימת המוכתרים: "הגירושין של ויויאן אמסלם" (2014), חופשי, חברתי, שבו שולט ייצוגם של קלאוס יוחאניס, נשיא רומניה; טרילוגיה שדנה בבעיות הנישואין בגיל נושאים חשובים, רגישים, אקטואליים. דונלד טאסק, יו"ר מועצת אירופה; גידו צעיר מאוד ושל חיים משותפים שאינם הבמאי טודור ג'יורג'יו סיפר שהכיר ראימונדי, יו"ר בית המשפט האירופי יכולים לקבל תיקון ואפשרות הגירושין את רונית אלקבץ בשנת 2009, כאשר למען זכויות האדם; קורינה קרצו, נציבת בפני בית דין רבני – שניצחו עד אין סוף עבד עם הבמאית פאני ארדנט על סרט אירופה למדיניות אזורית; תמר שמש, או הודפו אחרי עשרים שנים, לא יביאו משותף "אפר ודם", שבו שיחקו גם אולגה שגרירת ישראל ברומניה; פרופ' יון ליציאה מן הדיכאון. טודוראקי, אואנה פלאה, יון בסויו, רזוואן ואלנטין ולאד, נשיא האקדמיה הרומנית; תמר שמש, שגרירת ישראל ברומניה, ואסילסקו. מדוע הציעה פאני ארדנט את אנדראה פסטרנק, שרה לענייני אמרה שהסקירה הקטנה לתיאור העבר רונית אלקבץ לתפקיד המרכזי? תשובתה התפוצה הרומנית שבעולם כולו; פרופ' לגבי סרטיה של רונית אלקבץ היא אירוע הברורה של הבמאית הייתה: "לאישה מירצ'א דומיטרו, רקטור אוניברסיטת הערכה כלפי אישה מיוחדת ושחקנית הזאת יש חוש טבעי". תוך כדי השלמת בוקרשט; יון דראגנה, ראש לשכת מן השורה הראשונה, שבעבודתה הציגה הרעיון, טודור ג'יורג'יו הדגיש את כוחה עורכי הדין, בוקרשט; אירינה ראדו, את מדינת ישראל ברמה בינלאומית. היצירתי, חוכמתה, תפישתה הטבעית יהודי רומניה בימי השואה והתנגד יו"ר מנכ"ל הטלוויזיה הרומנית; קתרינה השגרירה הכירה אותה אישית לפני 17 בבניית הדמות שלא לטובת תהליך מוחי, למשטר הרודני. בשנת היובל של 135 שריידרייטר, מנהלת "קאופלנד רומניה"; שנים, בפסטיבל הסרטים בעיר מרסיי אנאליטי – נתונים שקיבעו אותה בתודעת שנים להולדתו של מנהיג יהודי זה, מרגרטה תיאודורסקו, שופטת בבית שבצרפת: לבושה בשחור, כפי שהייתה הציבור בתור "אחת הדמויות הבולטות קרן "פילדרמן", בשיתוף הפדרציה של המשפט החוקתי של רומניה; קריסטיאן מופיעה בציבור בדרך כלל, לרונית של הקולנוע הישראלי בעשרים השנים הקהילות היהודיות מרומניה, אירגנה אילייסקו, מנהל "זדרוביט רומניה"; יון אלקבץ "היה משהו מן התפארת של האחרונות לפחות". ב21- ביולי 2017 ב"היכל הכוראלי" באטו, עורך ראשי בטלוויזיה הרומנית. שחקנית גדולה ושל שחקנית בטרגדיה אף שבבוקרשט הבירה, אירוע בעל חשיבות רבה. השתתפו נציגים של נשיאות רומניה, של הממשלה, של הפרלמנט הפסטיבל אנסקו מכובד על ידי מוזיקאים יהודיים גדולים הרומני, של מועצת אירופה, דיפלומטים, העורק היהודי לא יכול להיות בעקיפין ביצירתו של דר מאלר" מאת חינדמית. אנשי דת בכירים, אנשי תרבות חשובים, אנסקו ולא בתולדות הפסטיבל שנושא את שמו של המלחין: ציון מיוחד אחר נעשה על ידי ז'ורובסקי לגבי קודמו מנהיגי הפדרציה של הקהילות היהודיות ניגונים יהודיים ששמע ג'יאורג' אנסקו בסביבות דורוהוי עיר לתפקיד המנהל האמנותי במהדורות רבות של פסטיבל מרומניה, של קהילת יהודי בוקרשט ושל מולדתו בתור ילד מופיעים בשתי הרפסודיות הרומניות; את אנסקו: יואן חולנדר, יהודי מן העיר טימישוארה שהתגורר בני ברית רומניה. התמליל ליצירה "אדיפוס", עמוד התווך של המוזיקה הקלסית בעיר וינה, האיש שהיה מנהל האופרה הממלכתית הווינאית "פילדרמן היה יהודי גדול, רומני- מן המאה הכ', כתב אדמונד פלג, שבשנת 1949 היה אחד הכי הרבה זמן. במהדורה הזאת, המשיכה להיות נוכחות אירופאי", תיאר אותו יו"ר הפדרציה, המייסדים של האגודה לידידות יהודית-נוצרית בצרפת. ידידות יהודית מרשימה: יהושע בל: בצורה כפולה, מנצח של להקה ד"ר אאורל ויינר, שהודה לאישים גדולה קשרה בין ג'אורג'י אנסקו לבין יהודי מנוחין, תלמידו בעלת מוניטין יוצאת מן הכלל, "אקדמי אוף סנט מארטין שנכחו. תודות מיוחדות הופנו לקונסול המועדף ומפיץ יצירותיו בעולם. אין דה פילדס" (האקדמיה של סן מארטין בשדות) – וסולן הכללי של רומניה בעיר ניו יורק, עו"ד התזמורת הישראלית רשומה גם בתוכנית הנוכחית, הקונצרט מספר 1 לכינור ותזמורת מאת ְּב ּרוך, בגרסה בה ראדו קאטאלין דאנקו, יוזם כנס היובל. והסולנים שלה הם ליואנידס קאבאקוס (כינור) וקאטיה הנאום הרומנטי התמזג עם ההתלהבות הדינמית. ניקולאי הפדרציה והקרן על שם "פילדרמן" בוניאטישווילי (פסנתר). לפני ולדימיר ז'ורובסקי, המנהל זנאידר: סולן של הקונצרט מספר 77 לכינור ותזמורת מאת העניקו אותות כבוד בשם "ד"ר וילהלם האמנותי של המהדורה הנוכחית, ה23-, היה המנהל האמנותי בראהמס, מחזה עמידה בשביל כל אומן, אותו הוא ניגן פילדרמן – תמורה בשביל זכות". של הפסטיבל לאורנס פוסטר, שלו שורשים יהודיים-רומניים בעומק ובתשוקה מעורפלת מתוך רפלקסיה. הוא נלווה על ידי אחרי הגדרת יעדיה של הקרן, היו"ר – הוריו עברו מן העיר יאסי לארצות-הברית בשנת 1930. התזמורת הפילהרמונית הצ'כית. שלה, המהנדס אלברט קופפרברג, ציין כאשר במקביל לפוסטר היה יהודי מנוחין מנהל לשם כבוד, סולנים ומנצחים דגולים יהודים נוכחים בפסטיבל את הפעולות המשמעותיות שנעשו הוא הציע הצעה מרחיקת-לכת: לעשות את היצירה של אנסקו "אנסקו" בשנה הזאת: מרתה ארג'ריך, ולדימיר אשכנזי, פנחס בשיתוף עם הפדרציה, במימון ממשלת מוכרת וידועה לאוהבי מוזיקה מכל העולם. והוא אכן הצליח צוקרמן, מישא מאיסקי, מקסים ונגרוב. בפעם הראשונה רומניה. הוא הודה לתומכים ותיאר את במשימתו. פוסטר נכח בפסטיבל גם היום, כמנצח התזמורת הגיעו לבוקרשט קיריל גרשטיין וגם מיכאל ברנבוים, אחד דמותו של פילדרמן. ז'אנינה אילייה, הלאומית של רשות השידור, עם היצירה בקונצרט "מאתיס משני בניו של המנצח המפורסם דניאל ברנבוים. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 500-501 (1300-1301) - 1 – 30 Septembrie 2017 31 Mesaj de condoleanţe transmis 6 FILE DE CALENDAR 6 Evrei născuţi în luna octombrie Principelui Radu Nicolae Cajal – medic, academici- Angelica Rozeanu – jucătoare de Pe 11 septembrie, GABRIELA DUDA, doreşte să îşi exprime cele mai profunde sen- an, cercetător şi om politic. Născut la tenis. Născută la Bucureşti, 15 octom- mama Principelui Radu, s-a stins din viaţă. timente de compasiune şi solidaritate umană. Bucureşti, 1 octombrie 1919. Preşedin- brie 1921, emigrată în Israel, 1960. F.C.E.R. a transmis un mesaj de condoleanţe, În contextul legăturilor trainice şi complexe te al F.C.E.R. (1994-2004). Decedat la Cupa României la tenis de masă, 1933; pe care îl reproducem integral: dintre F.C.E.R.-C.M. şi Casa Regală a Româ- Bucureşti, 2004. campioană mondială, 1950, păstrând Vitaly Lazarevici Ginzburg – fizici- acest titlu timp de şase ani; 17 titluri niei, o astfel de veste tristă ne mâhneşte şi, în an, printre părinţii bombei cu hidrogen. mondiale. Decedată la Haifa, 2006. În aceste momente de adâncă durere numele nostru şi al membrilor noştri, dorim să Născut la Moscova, 4 octombrie 1916. David Ben-Gurion (Grun) – lider pentru Principele Radu, pricinuită de trecerea vă transmitem sincere condoleanţe. Premiul Nobel pentru fizică, 2003. De- sionist şi om politic israelian. Născut la cele veşnice a mamei sale, Gabriela Duda, Dumnezeu să o odihnească în pace! cedat la Moscova, 2009. la Plonsk, Polonia, 16 octombrie 1886, conducerea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti Dr. AUREL VAINER Nachum Gutman – pictor. Născut imigrat în Palestina, 1906. Primul din România - Cultul Mozaic (F.C.E.R.-C.M.) preşedinte la Teleneşti, Basarabia, 5 octombrie prim-ministru al Israelului, 1948-1954 1898, stabilit cu familia în Palestina, şi 1955-1963. Decedat 1973, înmor- 1905. Premiul Dizengoff, 1938 şi 1956 mântat la Sde-Boker, Israel. şi Premiul Israel, 1978. Decedat în Is- Henri Louis Bergson (Berekson) Zihrono Lebraha, gral. Menachem Meron! rael, 1980. La Tel Aviv a fost întemeiat – scriitor, filozof. Născut la Paris, 18 La decesul gral. Menachem Meron, dr. Au- tivităţii noastre complexe. Nachum Gutman Museum. octombrie 1859. Premiul Nobel pen- rel Vainer a transmis un mesaj de condoleanţe Deşi a plecat de mai mulţi ani din România, Niels Henrik David Bohr – fizician. tru literatură, 1927; Grande Croix de familiei îndurerate: el a înţeles problemele reale ale existenţei Născut la Copenhaga, 7 octombrie la Légion d’Honneur, 1930. Decedat comunităţilor evreieşti din România de astăzi. 1885. Premiul Nobel pentru fizică, 1922, la Paris, 1941, umilit de ocupanţii Îndurerată familie Meron, A fost un înţelept şi harnic colaborator al pentru contribuţii în domeniul structurii nazişti. Am aflat cu profundă tristeţe vestea încetă- colegilor din board-ul Fundaţiei „Caritatea”. atomului. Decedat la Copenhaga, 1962. Mihail Sebastian (Iosif Mendel rii din viaţă a minunatului om care a fost gene- Mi-a plăcut întotdeauna imaginea sa de Yechezkel Landau – rabin, autor Hechter) – scriitor şi publicist. Născut ralul Menachem Meron, căruia îi vom păstra o om deschis, atent, niciodată grăbit, binevoitor al cărţii Noda beYehuda, oponent al la Brăila, 18 octombrie 1907. În romanul veşnică amintire pentru tot ce a reprezentat el. faţă de binele nostru, al evreilor din România. Haskalei. Născut la Opatow, Polonia, 8 De două mii de ani a tratat problema octombrie 1713. Rabin la Praga (1755). evreului în România. Jurnalul său, Am avut plăcerea şi onoarea să lucrăm Dumnezeu să-l odihnească şi vom spune Decedat la Praga, 1793. 1935-1944, este un document impor- împreună în board-ul Fundaţiei „Caritatea”. întotdeauna „ne pare rău că Menachem Meron Dvora Mosenzon Omer – scrii- tant. Decedat la Bucureşti, 1945. Am apreciat atunci şi apreciez în continu- nu mai este printre noi”, intrând în categoria toare. Născută în kibuţul Maoz Haim, Benjamin Netanyahu – om politic are înaltele calităţi umane, profesionale şi de celor cărora ne adresăm cu formula iudaică 9 octombrie 1932. Premiul Lamdan israelian. Născut la Tel Aviv, 21 octom- devotament pentru binele evreilor din Israel şi „Zihrono lebraha”! (z.l.). pentru literatură pentru copii, 1968 şi brie 1949. Prim-ministru al Israelului, din România. DR. AUREL VAINER Premiul Israel, 2006. Decedată la Kfar 1996-1999 şi din 2012 până în pre- Am admirat inteligenţa sa sclipitoare, dar preşedinte F.C.E.R.-C.M. Mates, Israel, 2013. zent; primul prim-ministru al Israelului şi tactul deosebit în a aborda problemele ac- vicepreşedinte Fundaţia „Caritatea” Harold Pinter – autor dramatic, născut în Israel după întemeierea regizor, militant pacifist. Născut la statului. Hackey, Londra, 10 octombrie 1930. Levi Eshkol (Shkolnik) – om politic Premiul Nobel pentru literatură, 2005. israelian. Născut la Oratov, Kiev la 25 A murit scriitorul Virgil Duda Decedat la Londra, 2008. Teatrul de octombrie 1895, imigrat în Palestina, La începutul lunii septembrie s-a stins „Anchetatorul apatic” (1971), „Deruta” (1973), comedie din Londra a fost numit Harold 1914. Prim-ministru al Israelului, 1963- din viaţă prozatorul Virgil Duda (Leibovici), „Al doilea pasaj” (1973), „Cora” (1977), „Măş- Pinter Theatre. 1969. Decedat în funcţie, 26 februarie cunoscut în România şi în Israel, unde a tile” (1979) şi alte nouă volume, majoritatea Roman Jakobson – lingvist şi teo- 1969, Ierusalim. emigrat în 1988. S-a născut la Bârlad, în 25 scrise în Israel despre realităţile din România retician al literaturii. Născut la Moscova, Martin Gilbert – istoric. Născut la februarie 1939, fiind frate cu criticul Lucian şi din patria regăsită. 11 octombrie 1896, stabilit în SUA, 1941. Londra, 25 octombrie 1936. Autor a 88 Raicu. A lucrat la Studioul şi Casa de Filme Un scriitor prolific, dar deloc facil, pătrunză- Profesor la Universitatea Harvard, 1949- de cărţi de istorie, printre care biografia Bucureşti. A debutat la „Gazeta literară” în tor psiholog şi fin analist al realităţii social-politi- 1967; pionier al analizei structuraliste a oficială a lui Winston Churchill şi cărţi de limbii. Decedat la Cambridge, Mass., SUA, istorie a evreilor. Înnobilat cu titlul Sir, 1964, iar în 1967 a publicat volumul „Povestiri ce, apreciat de criticii români şi israelieni, care 1982. 1990. Decedat la Londra, 2015. din provincie”, urmat de „Catedrala” (1969), i-au decernat o serie de premii literare. (B.M.M.) Hannah Arendt – filozof şi teoretici- Evgheni Maksimovici Primakov an politic. Născută la Linden, Germania, (Nemcenko) – arabist, diplomat, om 14 octombrie 1906, refugiată în SUA, politic. Născut la Kiev, 29 octombrie Condoleanţe colegei noastre Sybil Benun 1941. Scrieri în domeniul teoriei politice 1929. Membru al Academiei Ruse Alături de conducerea şi de membrii F.C.E.R., soţului său MARIN TRAIAN. şi filozofiei istoriei. Decedată la New de Ştiinţe. Prim-ministru al Rusiei, şi colegii din redacţia „Realităţii evreieşti” şi Dumnezeu să îl odihnească, iar ei să îi dea York, 1975. Premiul Hannah Arendt 1998-1999. Şi-a recunoscut originea Editura Hasefer sunt alături de Sybil Benun, în puterea de a traversa aceste momente de adân- Prize instituit în onoarea ei. evreiască. suferinţa pricinuită de trecerea la cele veşnice a că durere! Sincere condoleanţe! Evrei decedaţi în luna octombrie Israel Gutman – istoric. Născut la 1974; ministru de externe, 1977-1979. Varşovia, 1923, imigrat în Palestina, Decedat la Tel Aviv, 16 octombrie 1981. Mulţumiri pentru monument funerar 1946. Director, Institutul Internaţional Karl Kautsky – teoretician politic. Adina Storin, soţia regretatului scriitor şi durabil, asemănător cu cel al soţului meu, pentru Cercetarea Holocaustului, 1993- Născut la Praga, 16 octombrie 1854, şi fost redactor-şef al „Realităţii evreieşti”, Aurel Storin, care poate servi drept exemplu 1996 şi istoric şef la Institutul Yad Va- stabilit la Viena. Marxist ortodox până shem, Ierusalim, 1996-2000. Decedat la primul război mondial, a polemizat AUREL STORIN z.l., a adresat mulţumiri şe- şi altora. la Ierusalim, 1 octombrie 2013. cu Lenin, opunându-se naturii statului fului SACRA, Alin Boingiu, pentru realizarea Eu sper ca data decesului să fie înscrisă Teresa de Avila – teolog şi scri- bolşevic dictatorial. Refugiat la Amster- ireproşabilă a monumentului funerar ridicat la cât mai târziu, atâta timp cât Dumnezeu va itoare, fiica unui maran. Născută la dam, decedat la 17 octombrie 1938. mormântul familiei Storin: dori să mă menţină sănătoasă din punct de Gotarrendura, Avila, Spania, 1515. Antonio José da Silva o Judeu „Doresc să vă exprim mulţumirile mele vedere fizic şi psihic... Persecutată de Inchiziţie pentru – dramaturg. Născut în Brazilia, 1705, pentru monumentul executat pentru locul meu Încă o dată ţin să vă mulţumesc, dumnea- practici iudaice. Decedată la Sala- într-o familie de marani readuşi forţat din Cimitirul Sefard, care corespunde tuturor voastră şi domnului Bogdan Solomonovici, manca, 4 octombrie 1582, sanctifi- la Lisabona. Condamnat de Inchiziţie cerinţelor mele. Prin colaborarea excelentă cu pentru înţelegere şi pentru realizare”. cată sub numele Santa Teresa de pentru practica religiei iudaice şi ars dumneavoastră a rezultat un monument estetic Jesus, 1622. pe rug (auto-da-fé) în Portugalia, 18 Otto Fritz Meyerhof – medic şi octombrie 1739. biochimist. Născut la Hanover, Ger- Pierre Mendes France – om po- Y Y Y mania, 1884. Premiul Nobel pentru litic. Născut la Paris, 1907. Refugiat D E C E S E COMEMORĂRI medicină, 1922, pentru studii asupra în Anglia, 1941, activ în France Libre. metabolismului muscular. Refugiat în Prim-ministru al Franţei, 1954-1955. Soarele blând de septembrie ne luminează amin- În ziua de 12 Elul s-au împlinit 13 ani de când ne-a părăsit TEODOR WEXLER, con- SUA, 1940. Decedat la Philadelphia, 6 Prieten al Israelului. Decedat la Paris, tirile cu cel care ne-a fost soţ, tată, socru şi bunic octombrie 1951. 18 octombrie 1982. iubitor SANDU (BIBI) VAISGLAS (z.l.), de la a cărui silier cultural F.C.E.R. şi fondator al vechii Fundaţii „Wilhelm Filderman”. Este mereu André Maurois (Émile Salomon Arthur Schnitzler – scriitor. Născut plecare pe drumul fără întoarcere s-au împlinit patru Wilhelm Herzog) – scriitor. Născut la la Viena, 1862. Autor de romane, poves- ani pe 9 septembrie 2017. prezent în gândul şi în sufletul meu. Soţia. Elbeuf, Franţa, 1885. Membru în Acade- tiri, piese de teatru în care modernismul Să vărsăm o lacrimă pentru sufletul său cald şi Pentru , care, mia Franceză, 1938. În exil în Canada, se reuneşte cu lupta împotriva antisemi- blajin, să o ştergem apoi discret şi să încercăm să SOLY KAMENITZER acum 18 ani, ne-a lăsat singuri, cu du- 1940; activ în France Libre; revenit în tismului. Printre romane: Fraulein Elsa. ne amintim, zâmbind, de minunatele clipe petrecute Franţa. Decedat la Neuilly-sur-Seine, 9 Decedat la Viena, 21 octombrie 1931. rerea despărţirii în suflet. Timpul nu a împreună şi să-i spunem: „Ne e tare dor de tine!“. octombrie 1967. David Fyodorovici Oistrah – vio- aşternut uitarea, ba chiar a sporit sufe- Jacques Derrida – filozof. Născut lonist. Născut la Odessa, 1908. Ordinul rinţa, lipsindu-ne ca la început. Îi aducem la El Biar, Algeria, 1930. Profesor uni- Lenin, 1946 şi 1966. Decedat la Mos- Anunţăm că GHEORGHE (GYURI) FREIBERG, un pios omagiu şi recunoştinţă pentru ce versitar, Paris, autor a circa 40 de cărţi cova, 24 octombrie 1974. Asteroidului născut în 25.12.1928, ne-a părăsit în 10.09.2017 în a însemnat pentru noi, pentru lucrurile de filozofie, literatură, drept, antropo- 42516 i s-au dat numele lui şi al fiului Tel-Aviv, Israel. Membru U.A.P., a expus în toate ex- deosebite realizate în plan personal şi logie, istorie, lingvistică, teorie politică. său Igor Oistrah. poziţiile de stat până la plecarea în Israel. Tablourile profesional, rămase în urma lui. Adăugăm Decedat la Paris, 9 octombrie 2004. Shlomo Goren (Gorenchik) – ra- i-au fost achiziţionate de ministere şi instituţii de stat. gândurile noastre de dragoste şi mulţu- Reuven Rubin (Zelicovici) – pic- bin sionist şi general israelian. Născut În Israel a lucrat la decorarea pavilionului Israelului miri. Soţia şi fiul. tor. Născut la Galaţi, 1893, emigrat în la Zambrow, Polonia, 1917, imigrat cu în expoziţii internaţionale precum şi în atelierul pro- Palestina, 1923. Premiul Dizengoff, familia în Palestina, 1925. Întemeietor priu de pictură. Ultima expoziţie la care a participat Înhumaţi în cimitirele C.E.B în luna iulie 1964; Premiul Israel, 1973. Ministru al Rabinatului Militar, 1948; Şef-Rabin în România a fost „Artă pentru popor 1948-1965”, 2017: FINCHILESCU MIHAI (71 de ani, al Israelului în România, 1948-1950. al Israelului, 1973-1983. Decedat la deschisă în perioada decembrie 2016-martie 2017, Cimitirul Sefard); NECLEEVICI RENÉE (82 Decedat la Tel Aviv, 13 octombrie 1974. Ierusalim, 29 octombrie 1994. la MNAR unde i-au fost expuse mai multe tablouri. de ani, Cimitirul Giurgiului); GROSU DAN- Leonard (Louis) Bernstein – Claude Levi-Strauss – antropolog, Cora, soţie, şi prietenii. MARIAN (49 de ani, Cimitirul Giurgiului); compozitor, dirijor, pianist. Născut la printre fondatorii antropologiei moder- IANOVICI FLEROVA-MARINA (54 de ani, Lawrence, Mass., SUA, 1918. Genu- ne. Născut la Bruxelles, 1908, format Cimitirul Giurgiului). rile muzicale cultivate: muzică clasică, la Paris. Refugiat în SUA, 1940; revenit Vera Hecht (Israel) anunţă cu durere că scumpa Înhumaţi în cimitirele C.E. din ţară: balet, operă. Decedat la New York, 14 în Franţa, 1948. Decedat la Paris, 30 sa mamă LILI STEINER (născută pe 14.09.1920, la Dr. SIMON JAN (77 de ani, C.E. Bacău, octombrie 1990. octombrie 2009. Buziaş-Timiş, sub numele de Auslander) a decedat februarie 2017); ing. BUTNARU IZU (81 Moshe Dayan – general şi om poli- Biografii şi informaţii culese de O vom iubi de ani, fost preşedinte al C.E. Bacău, iulie tic israelian. Născut în kibuţul Deganya LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI ז”תשע בניסן ל .pe data de 26.04.2017 Alef, 1915. Ministru al apărării, 1967- mereu şi va rămâne veşnic în sufletele noastre. 2017). 32 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 500-501 (1300-1301) - 1 – 30 Septembrie 2017

Coregrafi din Israel, Gândul Drumul Escrocherii sentimentale scris În miezul verii s-a încercat lansarea unei es- de-al doilea război mondial, spre teatru Bruckner şi crocherii bazate pe exploatarea sentimentului de nu este una nouă, cele mai recente exemple de patriotism sincer al românilor. Ca modus operandi acest gen fiind Ungaria şi Polonia. În cazul do- s-a folosit o ştire falsă şi neîndemânatic croită, cumentului publicat de JTA, jurnaliştii celor două Beigbeder lansată prin „Art-emis” şi „Cotidianul”. Ca la orice publicaţii româneşti susţin că el demonstrează că În Capitală, vara, când instituţiile de spectacol escrocherie, s-a mizat pe şiretenia uneia dintre Holocaustul din România a fost comis pe teritoriul sunt în vacanţă, s-a încheiat cu un festival de teatru părţi şi pe naivitatea celeilalte (cititorii). Scopul României, dar exclusiv de germani. Teorie susţinută şi coregrafie găzduit în sălile şi spaţiile ARCUB: – reabilitarea autorităţilor antonesciene de orice şi de Ion Antonescu, în declaraţia sa că Iaşiul se Festivalul de teatru independent UNDERCLOUD. O manifestare vină morală sau juridică în ceea ce priveşte or- afla în sectorul german al frontului deci, afirma ma- importantă mai ales pentru tinerii artişti care sunt la început de ganizarea şi executarea Pogromului de la Iaşi. reşalul, autorităţile române erau curate ca lacrima drum şi „vor să lupte pentru locul lor, să-l merite prin muncă şi prin Cititorul român părea o pradă uşoară, fiind şi nici nu ar fi putut fi implicate în Pogrom. ceea ce îi face diferiţi”. O manifestare născută „din nevoia de a fi tentat, fireşte, să creadă ce i se spune, atât pentru Istoriografia română şi străină contemporană împreună, de a ne întâlni şi de a face performanţă”, cum preciza că adevărul este greu de suportat, cât şi pentru că, a dovedit că unităţi ale Jandarmeriei şi armatei regizoarea Chris Simion Mercurian, iniţiatoarea şi „locomotiva” lui de peste trei sferturi de veac, în şcolile româneşti române, Siguranţa statului, precum şi o parte a UNDERCLOUD. nu s-a vorbit despre Holocaustul din România, populaţiei locale au avut un rol important în Po- Ediţia de anul acesta, a zecea, jubiliară, a aliniat la rampă pro- despre Pogromurile de la Iaşi, Bucureşti, Dorohoi grom, fără ca asta să însemne că armata germană punerile a 12 companii, unele deja bine cunoscute: Act, Unteatru, şi nici despre deportările în Transnistria. nu şi-a avut partea ei de vină. Pentru care, după Luni (de la „Green hours”), Teatrul de Artă, Godot-Café Theatre, Pentru a părea credibilă, ştirea falsă a fost 76 de ani, Germania a acceptat să plătească des- altele de care am auzit, cu adevărat, abia acum. elaborată pe baza unor informaţii apărute în media păgubiri, subliniind că nu îşi asumă alte persecuţii Între 22-31 august aceste mici companii au adus în concurs (căci internaţională evreiască. Astfel, pe 12 iulie 2017, decât pe cele comise de soldaţii săi. e vorba şi de o competiţie cu premii!) propuneri spectaculoase sem- prestigioasa JewishTelegraphic Agency (JTA) Felul în care au fost răstălmăcite ştirile din JTA nate de regizori care au colaborat şi cu teatre de stat, precum Chris a publicat o ştire, conform căreia Germania ac- arată că modul de a contesta Holocaustul se îmbo- Simion Marcurian, Mariana Cămărăşan, Tudor Ţepeneag, Radu ceptase, în sfârşit, să acorde despăgubiri acelor găţeşte cu noi metode. Nu mai este negată fapta, Iacoban ori Arcadie Rusu, Ioana Marchidan, dar şi mulţi debutanţi. supravieţuitori ai Pogromului de la Iaşi (1941) şi ai ci făptuitorii acesteia, punând astfel în discuţie De mare interes a fost participarea internaţională. În fruntea Trenurilor Morţii care fuseseră victime ale armatei responabilitatea crimelor şi politicii antievreieşti din afişului:Romeo Casellucci, unul dintre cei mai îndrăzneţi şi originali germane. Ştire perfect adevărată, preluată şi de timpul lui Antonescu. Avem de-a face cu o tentativă creatori contemporani. „Iulius Caesar. Fragmente” s-a dovedit atât „Realitatea evreiască”, în numărul său din iulie. de a-i determina pe cititorii animaţi de un patriotism un semnal privind pericolul dictaturilor şi al tăcerii complice cât şi un Tot JTA publicase, acum 58 de ani, în 24 au- sincer, dar lipsiţi, firesc, de informaţii, să creadă că incitant experiment estetic, prin insolit, prin vizualitate provocatoare, gust 1959, ştirea că guvernul Germaniei îşi asu- sensul articolelor din JTA, publicate cu un decalaj prin materialitatea cuvântului, prin deconstrucţia retoricii tradiţionale mase răspunderea pentru victimele Pogromului de de 58 de ani, este „recunoaşterea implicării directe – ca falsă şi neputincioasă. la Iaşi, dar subliniase că „autorităţile de la Bonn şi 100% a Germaniei” în „falsul pogrom de la Iaşi” şi De interes a fost şi solia din Polonia cu „Ultima bandă a lui Krapp” refuză să-şi asume responsabilitatea pentru toate în „falsul asasinat al celor 128 de evrei de la Jilava”, de Samuel Beckett, montată de un emul al lui Grotowski, Jaroslaw cazurile de persecuţie a evreilor în timpul ocupa- cum scrie un cititor care a răspuns la o anchetă a Fret, şi interpretată de Alessandro Corti. ţiei naziste a României”. Ceea ce este adevărat „României literare” pe tema Centenarului. De aici În premieră la Bucureşti s-a aflat cu acest prilej şi cunoscuta şi ceea ce evidenţiază cât se poate de limpede şi concluzia falsă că autorii morali ai Pogromului de companie de teatru-dans din Israel Mashol Salem Dance House două lucruri: că persecuţiile evreieşti au existat la Iaşi şi ai celui de la Bucureşti nu sunt autorităţile (MASH). Performerii veniţi de la Ierusalim au prezentat trei producţii: şi că ele nu au fost vina exclusivă a Germaniei. române, ci cotropitorii germani. Scria pe internet „Gravitas” (coordonat de Ofir Yudilevich), „The Island” (în care se „Art-emis” şi „Cotidianul” (sau cei care le-au di- cineva, inflamat de aceste discuţii, că respectivele evoca prietenia dintre doi soldaţi aflaţi într-o zonă de război; creat fuzat ştirea) trag o concluzie total falsă, în speranţa articole „intră în contradicţie cu declaraţiile irespon- de celebrul coregraf Ido Tadmor) şi „recitalul” tinerei Roni Chandush. că un cititor neavizat s-ar putea lăsa păcălit: „aceste sabile” referitoare la „la vinovăţia mareşalului şi a De mare interes s-a bucurat prezenţa a două personalităţi ale informaţii răstoarnă opiniile că jandarmeria română autorităţilor româneşti!” culturii franceze, vechi şi de nădejde prieteni ai lui UNDERCLOUD. şi civilii români ar fi comis odioasa crimă din Trenu- Cititorului onest, dar slab informat, din motive Vom începe cu scriitorul Frédéric Beigbeder. Spectacolul după rile Morţii, cum a fost denumită tragedia din iunie care nu îi sunt imputabile, trebuie să i se lim- romanul său omonim, „Dragostea durează trei ani” – pe care l-am 1941”. Dintr-un foc, două neadevăruri: Trenurile pezească un aspect banal: România şi poporul văzut cândva pe terasa Teatrului Naţional „La motoare” – a ajuns, Morţii au constituit numai unul dintre episoadele român nu au de ce să fie apăraţi, pentru că nu îi aplaudat şi azi, la reprezentaţia cu numărul 700. În plus, acum la tragice ale Pogromului de la Iaşi, iar dacă această acuză nimeni. Vina nu este colectivă, nu poporul ARCUB a avut loc lectura unei noi adaptări, cea după romanul „Oona „mică eroare” ar fi acceptată, numărul victimelor ar român a participat la Pogrom, ci doar o parte dintre şi Salinger”. O imaginară poveste de dragoste sortită eşecului între scădea drastic, fiind excluşi cei ucişi la Chestură cetăţenii Iaşiului şi Bucureştiului. România nu are fiica lui O’Neill (viitoarea doamnă Chaplin) şi autorul lui „De veghe sau pe străzile oraşului. Al doilea, în comunicat se nici o vină, după cum nici Germania şi poporul în lanul de secară”. arată că Germania îşi asumă victimele Wermacht- german nu au fost acuzaţi după război. Culpa Cea de-a doua vedetă franceză a fost filozoful, eseistul şi pro- ului, nu şi pe celelalte. Şi atunci, restul crimelor, Pogromului şi a Holocaustului din România este zatorul Pascal Bruckner. „Crăciunul preşedintelui”, prima sa piesă, pentru care germanii nu îşi recunosc culpa, rămân exclusiv a autorităţilor statului român şi a indivizilor citită anul trecut la UNDERCLOUD, a devenit spectacol. Să sperăm cu autor necunoscut? Sau nici nu au avut loc? care au participat la pogromuri. că aceeaşi soartă va avea şi noul său text dramatic „Cu ce vă ser- Tentativa de a arunca în cârca Germaniei vina Întrebarea care rămâne este pe cine vor es- vesc”, lansat printr-un spectacol-lectură. pentru toate atrocităţile comise împotriva evreilor şi crocii sentimentali să apere, dacă adevărul nu? NATALIA STANCU a altor minorităţi într-o anumită ţară, în timpul celui Alx. Marinescu

dea şi-a asumat nu numai misiunea de Romane ale unor a ne spune povestea familiei, prietenilor spaţii afective sunt Un roman al memoriei (unii, iluştri), comunităţii şi a habitatului Realitatea destul de multe în lite- care nostalgia şi umorul se amestecă în reînvie sub ochii noştri, său. Ci şi pe aceea, mai dificilă şi mai înal- cărţii ratura lumii, de la Un dozele potrivite, pentru a face să reînvie, cât şi de stupefacţia tă, de a ne restitui memoria, grav afectată, veac de singurătate, pe canavaua ficţiunii, o lume. de a constata că în cum spuneam, de tentativa de obliterare al lui Gabriel García Avem de-a face, de fapt, cu un roman locul acestei lumi vii, din perioada fostului regim. Naraţiunea sa Márquez, la Calea Vă- polimorf, construit simultan pe mai mul- cu tradiţiile şi perso- este cu atât mai importantă, cu cât restitu- căreşti, al lui I. Peltz, te dimensiuni: memorialistică (întrucât najele ei, comunismul ţia pe care o operează vizează partea cea şi de la Passage de Bârladul şi strada devenită personaj a aşezat (ca o lespede mai fragilă a memoriei colective, care este Milan, al lui Michel principal fac parte nemijlocită din biografia de mormânt!) o alta, viaţa cotidiană. Strâmba se alcătuieşte Butor, la Istanbul, al autorului); documentar şi istoric (întrucât cenuşie şi fadă. Există, din astfel de felii de viaţă cotidiană, pe lui Orhan Pamuk. reconstituie o etapă din istoria României, de altfel, la finele romanului, o fotografie care talentul evocator al lui Sergiu Bran- E de apreciat, în şi anume, interbelicul), dar şi etnografic care ilustrează foarte sugestiv această dea le aduce la o a doua viaţă. acest context, curajul şi etnologic (întrucât explorează minuţios substituţie: o cişmea, Cişmeaua lui Iancu, Asemenea romane ne conving că lite- estetic al lui Sergiu universul material şi spiritual al comunităţii care cândva se afla vizavi de trei temple ratura este mai puternică decât dictaturile Brandea – „unul dintre remarcabilii evreieşti bârlădene, de la tradiţiile religi- ale comunităţii evreieşti, se profilează şi că, în fond, numai ea poate să reconsti- scriitori şi publicişti israelieni de limbă oase la viaţa de zi cu zi). Aceste trame acum pe fundalul unui trist bloc ceauşist, tuie trecutul în chip verosimil. Avem istorie română”, după cum afirmă criticul Ioan separate se întrepătrund şi se întreţes în care, amplasat fiind pe locul unde se în măsura în care o transformăm în spirit. Holban –, de a aborda, cu material pro- spaţiul străzii numite Strâmba, adevărat aflaseră cele trei lăcaşuri de cult, nu mai Trebuie să îi fim recunoscători lui Sergiu priu, un gen cu atâtea vârfuri în literatura Macondo al personajului narator, care spune, totuşi, nimic despre trecutul glo- Brandea pentru talentul cu care ne-a livrat română şi universală. Cu atât mai mult, este însuşi autorul. rios al urbei...Ca şi în alte locuri din ţară, un fragment din memoria noastră. Scris cu mână alertă, fără sentimen- profitând de cutremurul din 1977, auto- cu cât o face printr-un roman original, RĂZVAN VONCU consacrat topos-ului bârlădean în care talismele care colorează excesiv proza rităţile comuniste au şters urmele vechii *SERGIU BRANDEA – Strâmba, ediţia a II-a şi-a petrecut prima parte a vieţii, înainte memorialistică a altor autori, romanul lui Românii, peste care au construit, banal şi revizuită, Editura 24: Ore, Iaşi, 2017. de a face Alia. Strâmba, ajuns la a doua Sergiu Brandea se citeşte pe nerăsuflate. fără personalitate, efigii ale socialismului. ediţie (revizuită), este (anticipez deja Lectura este alimentată atât de neobiş- Romanul Strâmba are, de aceea, şi o Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei. Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti concluzia) un roman foarte bine scris, în nuitul acestei lumi, pe care scriitorul o apăsată încărcătură morală. Sergiu Bran- din localitatea respectivă. ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM- PLETEZE ADRESA EXPEDITORULUI PE CUPON! Pentru Redactor-şef: Foto: Sandu CÂLŢIA DTP: Gabriel IONESCU cei din Bucureşti – la sediul F.C.E.R. din str. Sfânta Vineri nr. REALITATEA EVREIASCĂ [email protected] 9 – 11, cod poştal 030202. Cod fiscal F.C.E.R.: 7426470. Alexandru MARINESCU Traducători: Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe Ebraică: Sarit BLONDER REDACŢIA: Bucureşti, Tiparul executat de adresa F.C.E.R. – la oficiile poştale din localitate, fie la BCR Lucian-Zeev Herşcovici SECTOR 3, SUCURSALA UNIREA. Adresa băncii: BD-UL str. Maria Rosetti, nr. 17, sector 2 Secretar general de redacţie: Tipografia ArtPRINT Engleză: Sanda LEPOIEV UNIRII NR. 43-45 BL. E2-E3, SECTOR 3, BUCUREŞTI. Contul COD POŞTAL 020481 OP 9 Elena MARINESCU IBAN: BCR RO51RNCB0074011952750001(LEI), RO40R- Tel. / fax: 021-322.75.60 Redactori: Tehnoredactor: Cosmin MIUŢE NCB0074011952750005 (USD), RO94RNCB0074011952750003 Claudia BOSOI (EURO), swift: RNCBROBU, sau BANK LEUMI ROMÂNIA, www.jewishfed.ro Relaţii, administrator: Mihail TUNSOIU SUCURSALA MOŞILOR, Adresa băncii: CALEA MOŞILOR Iulia DELEANU [email protected] Telefon: 021-314.96.90 NR. 280, SECTOR 2, BUCUREŞTI, Contul IBAN: RO89DAF- Dan DRUŢĂ, Luciana FRIEDMANN B108000090989RO02, RO06DAFB108000090989US02, Serie nouă a [email protected] RO46DAFB108000090989EU02, swift: DAFB RO22. Pentru REVISTEI CULTULUI MOZAIC Eva GALAMBOS (senior editor), EUROPA, un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate Fondată în 1956 George GÎLEA, Boris M. MEHR, Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine auto- taxele incluse). Pentru EXTRA EUROPA, un abonament costă de Şef-Rabin dr. Moses Rosen Mihaela OBERSCHI rului. Redacţia nu împărtăşeşte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse). Pentru Israel, un semnate de colaboratori. Redacţia nu primeşte spre publicare decât articole scrise cu diacritice. abonament pe un an costă 40 de dolari USA.