id10991531 pdfMachine by Broadgun Software - a great PDF writer! - a great PDF creator! - http://www.pdfmachine.com http://www.broadgun.com

IANCU FLONDOR (1865-1924). ÞÃ ÎN SLUJBA DREPTÃÞII O VIA

ªtefan Purici

ãºoarã sub semnul manifestãrilor organizate cu ocazia marcãrii a unui Anul 2004 se desf în lumea celor drepþi a ilustrului conducãtor al Moldovei medieva – semimileniu de la trecerea le ªtefan cel Mare (1457 În ºi timp ã uitãm ºi alte date importante din -1504). acela , nu trebuie s ã puþini se pot compara cu marele voievod român. istoria neamului, chiar dac În anul 2004, în luna octombrie, se împlinesc 80 de ani de la moartea unui mare om âniei Mari – ãsat urme adânci în politic al Rom Iancu Flondor (1865-1924), personalitate ce a l ºi viaþa politicã a Bucovinei la sfârºitul secolului al XIX ºi în primele decenii ale istoria -lea În pofida þei sale extrem de active p ã a Bucovinei, în ciuda secolului trecut. prezen e scena politic þiilor esenþiale în procesul de emancipare naþionalã a românilor din aceastã provincie, contribu încã subiectul þii sãi1 ându Iancu Flondor nu a devenit unui studiu monografic, exege limit -se la ºte prezentãri fragment ºi, adeseori, subiective ã explicaþie a acestei stãri de fapt ar ni are . O posibil þiilor în care a trebuit sã acþioneze acest lider politic, precum ºi modul în fi complexitatea situa þionat diverse chestiuni, adicã prin respectarea strictã a unor pr ºi care a solu incipii politice ânia de sub toate regimurile morale, mod care nu prea a fost agreat de oamenii politici din Rom ând tematica bucovineanã dispãruse practic politice. Evident, cele patru decenii de comunism, c þiilor ºtiinþifice din þarã, n ãrii arhivelor sau a din paginile publica -au fost deloc favorabile explor „burgheze” din epoca lui Flondor spre a pune în luminã rolul unor personalitãþi în presei þional. În cele ce urmeazã, vom încerca sã reliefãm faptul cã Iancu construirea destinului na ãmâne un model pentru generaþiile de astãzi graþie principiilor politice ºi cavaler de Flondor r ºi promovat, datoritã abordãrii abile ºi oneste þii normelor morale pe care le-a urmat a unor situa ºi a refuzului de a încheia compromisuri cu nedreptatea complexe .

***

ºti, care a deþinut dregãtorii ºi Iancu Flondor este descendentul unei vechi familii boiere ºii în Þ ãscut la 16 august 1865 la Storojineþ în familia a avut mo ara de Sus a Moldovei. El s-a n , þ – þ boierului Gheorghe cavaler de Flondor (1828, Storojine 1.06.1892, Storojine ). Mama sa, ºti (? – þ Isabella von Dobrowolski-Buchenthal, provenea din Rogoje 14.02.1890, Storojine ). ãscut în Milie 2 ºi cãsãtorit în Gheorghe era fiul lui Nicolai cavaler de Flondor, n (1795-1864 ) þ cu Ecaterina von Cârste, fiicã a lui Teod ârste ºi a Smarandei (nãscutã Storojine or cavaler de C ãb – ãsãtorit cu von Ralli). Str unicul lui Iancu, Constantin cavaler de Flondor (? 7.01.1815), c þchi, era fiul lui Ioan Flondor, vornic de Câmpulung Rusesc, ºi a Nastasiei Parascheva von Calmu ºãtrarul ºi a soþiei acestuia, Alexandra, nãscutã Buhuº, nepoatã a Arap (fiica ui Gheorghe Arap º, strãnepoatã a hatmanului Alexandru Buhuº ºi strãstrãnepoatã a postelnicului Dumitru Buhu º). Strã ã ãu, ªerban Flondor, mare medelnicer marelui vistiernic Dumitru Buhu str bunicul s ãºcãuþi3 ãsãtorit cu fiica s ãrui soþie (proprietar al satului V ), fusese c erdarului Vasile Bainschi, a c ãnepoatã a hatmanului Oreº. ã ªerban º Toader Flondor Albota (? – era str Tat l lui , marele arma ãsãtorit cu Mariuþa Gherman, fiica marelui vorni ºi a soþiei 1768) fusese c c Grigore Gherman ãscutã Tãutul, nepoatã a marelui logofãt Solomon Barlaveanul)4 sale, Kelsina (n . înrudit, prin sora ãlui ãu, – Iancu Flondor era tat s Eufrosina (30.03.1826 16.01.1899), cu ãsãtoria având loc la 30 þ), prin Gheorghe baron de Hurmuzaki (c iulie 1844, la Storojine bunica ârste, iar prin fraþii ºi surorile ãu, cu familiile nobililor sa, Ecaterina, cu boierii C bunicului s ãutul ºi Grigorcea. bucovineni T „Codrul Cosminului”, nr. 10, 2004, p. 259 -270. ªtefan Purici 260 Î ãpâni ai unor moºii, þi sã ia iniþia n calitate de st nobilii bucovineni erau obliga tiva în satele pe care le deþineau, a unor lãcaºe de cult, în cazul în care nu existau deja construirii, ã le întreþinã ºi sã le repare pe cele existente, precum ºi sã înzestreze cu sesie preotul biserici, s 5 ã ctito în Hliniþa satului . De numele Flondorilor este legat rirea unor biserici (Adormirea Maicii ºi þ ântul Gheorghe, 1888)6 Domnului, 1786) Storojine (Sf . ã ºi statutul social ale familiei Flondor au condiþionat o implicare activã în Originea etnic þa þinutului. ã cu încorporarea pãrþii de nord în cadrul Austriei, în rândul via Odat -vest a Moldovei ãzvrãtiþi din judeþul Cernãuþi7 þi ºi þii Flondor8 capilor mazililor r la 1780-1781 sunt pomeni fra (nu avem date privitoare la faptul care dintre fiii mazilului din Milie Ioan Flondor, fost vornic de âmpulung Ruses ºi Constantin, a fost direct implica în C c: Vasile, Ioan, Gheorghe, Dimitrie t ºcarea respectivã, dar nu excludem posibilitatea acþionãrii în bloc a fraþilor mi Flondor). Nu întâmplãtor, unchiul lor, Toader Flondor (frate cu Ioan Flondor ºi Maria, cãsãtoritã Cracalia), þa, þinut recunoaºterea titlului nobiliar în anul 17899 în timp ce fraþii Vasile, mazil din Hlini a ob , ºi Dimitrie (Ioan murise, probabil, între timp) au fost înnobilaþi abia în Constantin, Gheorghe anul 179610. þinut activitatea ºi iniþiativele boierului Vasile Balº, ãpitan * Flondorii au sus c al cercului ºi promotor al iosefinismului11 în provincia intratã sub Bucovina (1792-1803), un sincer adept în anul 1797, rãspunzând apelului lansat de Vasile sceptrul Habsburgilor la 1775. Spre exemplu, º, în districtul Câmpulung Rusesc pentru Bal boierul Gheorghe Flondor a recrutat voluntari ãrarea hotarelor Bucovinei în faþa pericolului reprezentat de insurgenþii polonezi staþionaþi în ap ºi raiaua Hotinului12 þinuta în Câmpulun . Vasile Flondor, comisar l g Rusesc, a sprijinit þiu îngrãdire a abuzurilor practicate de stãpânii de moºii din Bucovina, fiind ameninþat ac nile de ãtre adversarii lui Vasile Balº cu darea afarã din serviciu13 ãm cã lupta pentru de c . Astfel, observ ânilor ºi apãrarea a ãrului, dreptãþii ºi demnitãþii au fost trãsãturi ce au particu drepturile rom dev - încã cu mult timp înainte de naºterea lui Iancu. ãl sãu, Gheorghe larizat familia Flondor Tat þiunii federaliste (autonomiste), ºi linie, cavaler de Flondor, membru al fac a mers pe aceea remar- ân þiile sale în Dieta Bucovinei întru emanciparea limbii române14 c du-se prin interven , prin refu- ãrile organizate cu prilejul inaugurãrii Universitãþii germane din Cernã zul de a participa la serb - þi15 þiile sale la colecta destinatã susþine ãzboiului de independenþã a Româ u , prin contribu rii r - 16 ã în realizarea programului Societãþii politice „Concordia”17 niei , prin implicarea activ etc. În familia lui Gheorghe ºi a Isabellei Flondor, Iancu era al doilea nãscut, având þi: doi fra – ºi Nicu ( – Tudor (22.07.1862 23.06.1908) 15.06.1872 1940 ?). Absolvind cursurile Liceului ãuþi ãu, Nicolai von Flondor, a fost unul din primii 24 de elevi18 german din Cern (bunicul s înscriºi în primul an þã þii înfiinþate în capitala Bucovinei, în anul de existen al acestei institu înscris la Facultatea de ªtiinþe Juridice a Universitãþii din Viena þia 1808), Iancu s-a (promo þinând, în 1894, doctoratul în drept19 1884), sus .

***

Î þa politicã a Bucovinei ârºitul anilor ’80 ai n via Iancu Flondor s-a implicat de la sf ã ând ã a „ ” âni, alãturi de George secolului al XIX-lea, f c parte din gruparea politic tinerilor rom º. þionând în Popovici, Grigore Filimon, Florea Lupu, Constantin Morariu, Zaharia Voronca a. Ac ºi, o anumitã perioadã, neacceptaþi în rândul elitei politice româneºti, în timp paralel ul ânilor cu guvernatorul Pace din anii 1891 „tinerii” au fost cooptaþi în conflictului rom -1892, 20 ãtre „bãtrânii” ãzuserã ameninþaþi cu pierderea comitetul electoral de c lideri politici care se v þiilor în Dieta Bucovinei. î ãri pozi Colaborarea s-a materializat n organizarea unei mari adun ânilor în Cernãuþi, la 7 martie 1892, care a decis þ politice a rom coagularea tuturor for elor politice âneºti într þional „compact ã « »”21 rom -un partid na , reprezentat prin societatea politic Concordia . 22 ã a ã datã ãrii Partidului Naþional Român Istoriografii consider ceast drept moment al cre din

* – ºeful administraþiei þinutului (Bucovina constituia, din 1787, al 19 Kreishauptmann -lea cerc þiei ºi Lodomeriei). administrativ al Regatului Gali þã în slujba dreptãþii Iancu Flondor (1865-1924). O via 261 ã ã se întemeieze pe programul publicat cu un an mai Bucovina. Structura respectiv urma s în „Gazet ”23 ã, datoritã implicãrii active a „tinerilor” în devreme paginile ei Bucovinei . Chiar dac ã, românii ºi 24 încredinþarea mandatelor aproape exclusiv campania electoral -au atins obiectivele , þilor „bãtrânilor”25 în rândul clasei reprezentan a condus la perpetuarea atitudinii moderate ãtoare româneºti. „tinerii” au început ã politice conduc Din acest motiv, s -i acuze pe membrii ºi ai Comitetului Þãrii de faptul cã nu foloseau limba românã în aceste foruri, preferând Dietei ºi nu serveau românismul în mãsura ã de 26 germana, dictat imperativele epocii . Astfel, ardeleanul ã þa publicã a Bucovinei de la sfârºitul secolului al George Bogdan-Duic , participant direct la via ã, în Dietã, þiunea românã ã, ci „boierii” români27 XIX-lea, aprecia c nu na era reprezentat . þumiþi de politica ã þionalã, þa unor acþiuni ferme ºi Nemul promovat de elita tradi de absen între membrii conducerii societãþii „Concordia” ºi unii deputaþi ai de accentuarea disensiunilor ºi Parlamentului imperial28 în contextul înfiinþãrii unor comisii în vederea ãrii Dietei , reorganiz þional Român, „ ” în frunte cu Geor ºi Partidului Na gruparea tinerilor , ge Popovici Iancu Flondor, în anul 1897, într „p s-a constituit, -un comitet cu scopul de a contribui la structurarea unui artid þional ”29 ã facþiune – ã ulterior drept Partid Poporal Naþional Român na puternic . Aceast botezat þional Radical Român30 – încer ã preia conducerea31 þional sau Partidul Na a cat s Partidului Na ân ã reprezentanþi þi Rom din Bucovina. Activizarea radicalilor s-a datorat faptului c i marcan ai ãrii „tinerilor” – ºi George Vasilco – ºi, în ianuarie 1897, în grup au fost ale þilor32 þi parlamentari români, þã Hurmuza Þurcan, Camera Deputa , iar ceilal Doxu ki, Ioan Ioan în miºcarea naþionalã, au susþinut noua orientare, ã. Lupul, cu state vechi autonomist Organul de ã al partidului a devenit ziarul „Patria” (1897 ãneanul Vale pres -1900), editat de transilv riu ºte33 Brani . ângã radicalismul în viaþa politicã ºi în atitudinea faþã de administraþia provinciei, Pe l ânãra generaþie ãrit, spre deosebire de „bãtrânii” conservatori, ã t a urm s emancipeze masele âneºti (þãrani, meseriaºi, intelectuali din lumea satel ºi din oraºe) ºtientizând rom or , con ãrii unui suport social pentru derularea luptei contra tendinþelor ce aduceau necesitatea form întregii naþiuni, pe de o parte, ºi pentru asigurarea unui sprijin mai larg tentativel prejudicii or „tinerilor” de a prelua condu þional Român, pe de altã parte cerea Partidului Na . În „ºapte rezoluþii referitoare la noua vara anului 1898 conducerea PNR a adoptat þi ” ãþii ºi al antrenãrii la viaþa politicã a unor organiza e a partidului pe principiul teritorialit ât mai largi ãþeni. Cu scopul de a scoate de sub tutela guvernului activitatea categorii c de cet þionalã a românilor ã ãþii „Concordia” ºi înfiinþarea politico-na , a fost propus revigorarea societ ãþi politice în districtele Bucovinei34 ândit ca o asociaþie de societãþi unor noi societ . Partidul era g „politice, literare, culturale, economice ºi de credit”, funcþionând autonom, dar urmãrind drept þiilor „de existenþã ºi dezvoltare liberã naþionalã”35 În iulie 1898, ziarul obiectiv asigurarea condi . „Patria” îºi exprima încrederea cã, pe lângã reorganizarea formaþiunii, „elementele noi, aduse în þii de partid, vor fi pãtrunse de conºtienþa gravei responsabilitãþi ce le incumbã ºi vor fruntea vie þele lor, ca viaþa noastrã naþionalã sã ia pe toate terenurile un avânt mã þ, contribui din toate for re în sine garanþia izbânzii”36 ã retragerea lui Victor cavaler de care va purta . Drept urmare, dup ârcea din viaþa politicã, în fruntea Partidului Naþional Român a fost ales, în august 1898, Ioan St ãpitanul þãrii, iar liderii „tinerilor”, Iancu Fl ºi Modest Grigorcea au devenit Lupul, c ondor ºedinþi37 „boierul de la Storojineþ” a pãºit în prim vicepre . Astfel, -planul scenei politice din ându ºi de acum înainte responsabilitatea promovãrii intereselor provinciei ºi Bucovina, asum - ânului din sup într ãþean conºtient de interesele ºi obiectivele transformarea rom us austriac -un cet þiunii, într ãtor activ ãþii bucovinene multietnice. na -un juc al societ În toamna anului 1898 Iancu Flondor în Dieta Bucovinei a fost ales , cu unanimitate de ºi George Vasilco, Nicolae Mustaþã ºi voturi, din partea Colegiului II al marilor proprietari (ca 38 În cadrul acestui for reprezentativ Flondor a fost Iancu Volcinschi) . desemnat drept ºedinte al Clubului Român ã ãceau parte 13 din cei 31 de vicepre , grupare politic din care f þi. În ãu din cadrul ºedinþei de inaugurare a sesiunii Dietei Bucovinei, deputa discursul s la 28 ºi þia de a promova dreptul autohtonilor la decembrie 1898, Iancu Flondor -a asumat public obliga ªtefan Purici 262 „ într ã sã domine utilizarea limbii materne: Voi lucra totdeauna -acolo ca limba noastr ze nu numai în camerã, ci sã fie întrebuinþatã ºi în actele ofici ”39 ului . În aceastã perioadã are loc un confl între conducerea PNR ºi guvernatorul ict deschis ãsuri restrictive40 împotriva presei româneºti ºi a Bourguignon, care a luat mai multe m þiei ºi persoanelor ce criticau activitatea administra pe cea a mitropolitului Arcadie Ciupercovici, þinãtor ându ãsurile de cenzurã impuse publicaþiilor româneºti, sus al guvernului. Confrunt -se cu m þarea publicã a nedreptãþilor, „tiner ” au fapt ce nu permitea denun ii considerat drept oportun În întâlnirile ãtorii din apelul la sprijinul maselor. acest sens, la una dintre avute cu aleg âmpulung, în februarie 1900, ºi George Popovici ând pentru respectarea C Iancu Flondor , pled ãþii ºi libertãþilor populaþiei þinut necesitatea combaterii „asiaticelor legalit bucovinene, au sus încuibate în þarã ºi duse la perfecþiune de baronul Bourguignon”, respectarea abuzuri electorale îmbunãtãþirea sistemului ºcolar, înfiinþarea bãncilor populare etc. autonomiei comunelor, Între tim þilor dietali (între care se numãra Iancu Flondor) ºi imperiali p, demersul deputa ângã contele Thun, preºedintele Consiliului de Miniºtri în pe l al Austriei, din septembrie 1899, ãtau cã administraþia cernãuþeanã ºi împiedicat p âni de la orice care autorii ar i-a prigonit e rom ºi naþional41 ºi În acest context, odatã cu schimbarea progres cultural , nu -a atins scopul. începutul anului 1900, „bãtrânii” au iniþiat tratative cu Bourguignon. În guvernului central, la ãrãsit PNR, fi ãrâþi sã înceteze lupta cu autoritãþile martie, boierii conservatori au p ind hot ºi imperiale ºi sã încheie un „pact” cu guvernatorul ând provinciale , acest fapt conduc la ãþii partidului42 În esenþã, „pactiºtii” n þa suspendarea provizorie a activit . -au renun t la rezolvarea ãþii româneºti din Bucovina, dar credeau cã guvernatorul marilor probleme ale societ ºi autoritãþile imperiale þin þele ân în urma colaborãrii dintre Bourguignon vor sus e dolean rom ilor ã ºi administraþie În vara anului 1900, „pactiºtii” au întemeiat Partidul Cons clasa politic . ervator ân, în frunte cu Ioan cavaler de Volcinschi43 Rom . þi care nu au acceptat „împãcarea” Singurii deputa cu baronul Bourguignon au fost ºi Ioan Þurcan44 þat cã George Popovici, Iancu Flondor . La 16 aprilie 1900, Iancu Flondor a anun „Patria”45 ãra adversã, în timp ce se retrage din conducerea ziarului , preluat pentru moment de tab þional al amintitei publicaþii anunþa „împãcarea” cu guvernul local ºi celelalte articolul redac ât mai dureroasã cu cât acest om politic în partide. Ruptura era cu at investise sume considerabile ãþile menite sã stimuleze deºteptarea românilor bucovineni. Astfel, în aprilie 1900, el îi activit ºte, director al ziarului „Patria”, cã în ultimii doi ani þia scria lui Valeriu Brani , pentru publica ã, „4566 de florini”, în „toþi ceilalþi membri ai partidului, sau n respectiv a cheltuit timp ce -au ”46 cheltuit nimic sau cel mult suma de 50-100 florini . ând þiei, gruparea „tinerilor” a convocat în luna august 1900, la Constat gravitatea situa ãuþi, la iniþiativa lui Iancu Flondor ºi George Popov ã. Participanþii Cern ici, o adunare popular învãþãtori, juriºti, funcþionari, clerici, þãrani) au decis constituirea Partidului Poporal Naþional, ( ºedinte fiind ales George Popovici47 ºedinte al Comitetului pre . Iancu Flondor a fost desemnat pre ºef þiunii ã plecarea lui George Popovici în Central al partidului, devenind al forma dup ânia48 în în urma pierderii alegerilor începutul anului respectiv, Rom , anul 1901, , la pentru Consiliul Imperial din Viena. În timpul campaniei electorale din vara anului 1900 ºi dupã ale ânã la începutul geri, p ãtor, Iancu Flondor ºi PPNR au organizat numeroase adunãri populare, au susþinut o anului urm ã activitate ã în „Deºteptarea” ºi în Dieta Bucovinei, criticând dur intens mediatic ziarul , precum ºman ºi obstacol în calea dezvoltãrii activitatea guvernatorului Bourguignon, prezentat drept du þiunii române ºi demonstrând ineficienþa compromisului încheiat între acesta ºi „bãtrâni” na . La 6 þinut, în Dietã, un discurs, în care „Astãzi domnii mei, a iulie 1901, Iancu Flondor a specifica: ât un an ºi jumãtate ºi din toate promisiunile câte le þi primit de la trecut mai mult dec -a þãrii, nimic nu s împlinit. Dumneavoastrã n þi primit nimic, decât cei 2500 florini prezidentul -a -a þie pentru internatul de âne. ªi ºtiþi de ce mizerabili din fondul religionar, drept subven copile rom þi primit ºti bani ã rutenii primiserã, încã înainte de aceasta, sume duble. Din toate a- ace ? Pentru c ºcolar domneºte ºi azi promisiunile date atunci de guvern, nici una nu s-a realizat. Pe terenul þã în slujba dreptãþii Iancu Flondor (1865-1924). O via 263 ºi prigonire contra elem ânilor ºi pe toate celelalte terene sistemul practicat pânã aceea entului rom ãtre guvern a rãmas intact”49 atunci de c . ãspuns la cuvântarea lui Flondor – în lipsa acestuia – Baronul Bourguignon a r ându ãri ale unor „simptome ”. Flondor a dat un caracteriz -i aprecierile drept manifest patologice ãspuns, apoi l În cele din urmã, l r -a provocat la duel pe baron, pentru lezarea onoarei. itigiul a þionat ã, în urma unei mediaþii50 fost solu pe cale amiabil . În discursul sãu þinut în Dietã, Iancu Flondor încercat sã sublini ã poziþia a eze c „tinerilor” nu este una extremistã, una menitã sã conducã la subminarea principiilor democratice: „Partidul nostru poporal naþional nu e nici radical, nici roºu, nici intolerant, nici intransigent împãcat), nici toate câte ar voi cineva sã ã. (ne -i zic Principiul nostru programatic cel mai de þa absolutã în privinþa confesionalã cât ºi în cea naþionalã. Ceea ce combatem frunte este toleran ã hotãrârea ºi unicul lucru care împlinim este cã nu admitem ca alte naþionalitãþi sã se cu toat -l ânte pe ºi pe spinarea noastrã. ªi aceasta e sigur cã doarã noi românii nu voim sã fim av contul þionalitãþi”51 þiunii a subliniat cã nici problema gunoiul cultural pentru alte na . Liderul forma ã de guvernanþi drept o acþiune sfidãtoare þii de la tricolorului nu trebuie abordat la adresa Cur ã conºtientizeze faptul cã românii din Bucovina îºi Viena. Guvernatorul Bourguignon trebuia s ã demnitatea naþionalã ºi doreau sã ºi fixeze individualitatea cu ajutorul redescoperiser - ându ºefului simbolurilor considerate a fi specifice neamului lor. Astfel, adres -se direct þiei bucovinene, participant la dezbaterile Dietei, Flondor sublinia: „… culorile roº administra u- þionale române (…), chiar ºi în caz cã aceste culori ar fi galben-albastru le privim drept culori na ân”52 în contextul în care identice cu culorile Regatului Rom . Aceste cuvinte erau rostite ã autoritãþile habsburgice, devenite extrem de atente la manifestãrile bucovinenii vedeau c þionale din cadrul imperiul53 ã se dezvolte în miºcãri separatiste, cãutau soluþii na ce tindeau s împiedica proliferarea comportamentelor identitare în rândul românilor ºi a crea pentru a împotriva elitelor tradiþionale prin sprijinirea altor etnii. mijloace de presiune ângã þiunile þilor guvernului „tinerii” ã ºi Pe l vexa din partea reprezentan , trebuiau s lupte þineau cu suficientã fermitate interesele naþionale, ând ºi cu cei care nu sus av de replicat âni. atacurilor, adeseori destul de virulente, din partea unor lideri rom Spre deosebire de Iancu ãu coleg de partid, Florea Lupu, deputat în Consiliul Imperial, susþinea: Flondor, fostul s „Românii bucovineni trebuie sã înþeleagã odatã cã nu mai au nici un drept a purta tricolorul ã nu sunt în stare a dovedi îndreptãþirea lui, din contra orice luptã pentru tricolorul pentru c þional este o luptã contra mori ânt”54 În urma unui articol calomnios na lor de v . la adresa lui în ziarul „Bukowinaer Post”, î Flondor, publicat de Florea Lupu n octombrie 1901, liderul þional însã, mãnuºa, Partidului Poporal Na l-a provocat la duel. Florea Lupu nu a ridicat, ând cã în co ã ºi cã, în calitatea sa de judecãtor, nu motiv dul penal duelul este considerat o crim þiuni55 poate aproba asemenea ac . Între timp, conservatorii s încheiat cu -au convins de lipsa de perspective a pactului þând, în ianuarie 1902, înþelegerea c 56 ºi deschizând calea guvernatorul, denun u Bourguignon „naþionali” În iunie 1902, reprezentanþii celor douã partide româneºti au cãzut de apropierii de . ã coopereze politic, pãstrându ºi individualitatea ã acord s - organizatoric . Organismul comun de þa) âte cinci reprezentanþi din partea fiecãrui partid, conducere (dirigen a fost constituit din c ãrându ºi Iancu Flondor57 printre persoanele desemnate din partea PPNR num -se . ºi, pe scena politicã bucovineanã se afirmã nou ãrui Totu l curent politic democrat, al c 58 Înscris în miºcarea generalã de reformare a societãþii lider a fost Aurel cavaler de Onciul . ã în atacurile virulente lansate la adresa austriece, acesta s-a folosit de principiul luptei de clas 59 ºi naþionalii. principalilor adversari politici , conservatorii Cele mai multe l-au vizat pe Iancu ã electoralã înaintat Dietei de cãtre Flondor, care s-a opus ferm prevederilor proiectului de reform þii Alianþei Liberale (înfiinþatã în vara anului 1903, de cãtre , Nicolae reprezentan ºi Beno Straucher). Din ca ã documentul fusese prezentat de cavaler de Vasilco uza faptului c ãtre evreul Beno Straucher, adversarii sãi „democraþi” au încercat sã atribuie opoziþiei c lui þe antisemite60 ºi faptul cã änian Flondor nuan . S-a insinuat paternitatea asupra articolelor Rum ânii º ºi ãrare), în periodicul cernãuþean und Juden (Rom i evreii) Zur Abwehr (Pentru ap publicate ªtefan Purici 264 „Bukowinaer Journal”, ar fi aparþinut ãtorul þional conduc ui Partidului Poporal Na . Comisia ã ºi dezbaterile deputaþilor din Dieta Bucovinei aveau sã evidenþieze falsitate constituit a acestor þii, scopul lor fiind doar compromiterea lui Flondor þia redactorului Max Reiner afirma (declara þinutã contra unei sume de 1000 de coroane61 privind atribuirea articolelor incriminate fusese ob ). „naþionalilor” au continuat ºi î ãtate a anului 1904. În Atacurile la adresa n prima jum þia electoralã din vara acelui an, românii au intrat cu forþele risipite în trei formaþiuni competi þionali ºi democraþi). politice (conservatori, na Speriindu-se de acuzele referitoare la lipsa de ºi la iredentismul lui Iancu Flondor, conservatorii au renunþat la loialism a membrilor PPN þa încheiatã în 1902. þionalilor s în continuare de democraþi, dar alian Liderul na -a pomenit atacat sprijinul de care s-a bucurat anterior se spulberase. La mijlocul lunii iunie 1904, Iancu Flondor s- ãzut nevoit sã ºi prezinte demisia: „Divergenþele vederilor politice care s ºat în a v - -au furi ândurile Partidului Poporal Naþional ºi apatia membrilor partidului în campania electoralã r ã, faþã cu pericolul ce ne ameninþã din partea agenþilo þionali (Freisinnige actual r interna * ã silesc sã renunþ la conducerea partidului ºi sã mã retrag din el”. Tot atunci, Vereinigung ) m ând imposibilitatea promovãrii proiectelor sale politice în urma situaþiei de tensiune ºi de constat încredere „ ã între m ºi naþiunea românã, provocatã în þarã prin inamicii ne existent arii proprietari ânilor”, în ºedinþa din 17 iunie a Comitetului Executiv al marii proprietãþi române Flondor ºi rom - ã structurã, declarând cã nu intenþioneazã sã mai candideze pen a depus demisia din aceast tru un 62 în Dieta Bucovinei63 þei, retragerea lui Iancu Flondor de la nou mandat . Spargerea alian þionalilor ºi refuzul sãu de a candida au avut efecte negative asupra conducerea na scorului ºit sã intre în dietã, ând autodizolvarea, în noiembrie electoral al partidului, care nu a reu determin ºi încetarea apariþiei organelor sale de presã – „Deºteptarea” ºi 1904, a PPN ziarelor „Deºteptarea Poporului”64 . ãgându þa politicã, „boierul de la Storojineþ” ã participe ºi la Retr -se din via a refuzat s ãrile împlinirea a 400 de ani de la manifest de la Putna, din 2 iulie 1904, prilejuite de moartea ªtefan cel Mare. ãu a avut aceeaºi motivaþie: Iancu Flondor nu putea sã voievodului Gestul s în românii din Bucovina. Aflând cã la accepte compromisul cu cei care loveau din toate puterile þi „ºi deputaþii ruteni Pihuleak, Nekolay Wassilko ºi trãdãtorul neamului serbare au fost invita ânc, îi scria Iancu Flondor unchiului sãu, Doxuþã nostru Florea Lupu, m-am revoltat ad ** – ãgând de la deplasare ã – Hurmuzaki . Persoanele numite sunt abstr a lor social cei mai notorici, ºi mai detestabili duºmani ai neamului nostru ºi prin urmare a[i] memoriei lui ªtefan mai aprigi ãror atitudine politicã ºi particularã a avut drept urmare excluderea respectivilor de cel Mare, a c ºi cele mai neîn þionale (…) Procedeul comitetului în privinþa la toate semnate petreceri na ãrilor amintite reduce festivitatea aceasta la o farsã ºi constituie pentru fiecare român de bine invit ã brutalã în sentimentele cele mai sacre”65 ã a lui Iancu Flon o lovitur . Conduita politic dor a fost ã profund de moralitatea sa ireproºabilã. determinat Între timp, Alianþa Liberalã nu a supravieþuit testului vieþii. Odatã formând majoritatea în Dietã ºi ajungând sã soluþioneze chestiuni economice ºi sociale concrete, neîncrederea în ãlalt ºi interesele fiecãrei grupãri în parte s ãcut resimþite. Disputele democraþilor cu cel -au f „tinerii” ruteni în jurul funcþiei de preºedinte al Bãncii Þãrii au condus la denunþarea alianþei ºi la þilor democraþi apropierea deputa Aurel Onciul, Florea Lupu, Teofil Simionovici, Tit Onciul, âni. ºi democraþii au Alexandru Buburuzan de conservatorii rom Conservatorii reconstituit, la 17 þional Român66 ând ca preºedinte pe Modest Grigorcea ºi iulie 1905, Partidul Na , av ºedinþi pe Vasile Gãinã, Simion Ciolac ºi Grigore Halip. ãrã vicepre Partidul s-a reconstituit f þionalilor þi în Dietã ºi în Consiliul Imperial participarea na care nu erau reprezenta . însã, intenþia de a ã a Bucovinei. În A existat, -l readuce pe Iancu Flondor pe scena politic ºi acest scop, la 2 noiembrie 1905, Aurel Onciul Florea Lupu au efectuat o deplasare la þ67 însã împãcare ale Storojine , Iancu Flondor nu putea accepta propunerile de persoanelor care,

* þa Liberalã. Alian ** ându ãrii a 400 de ani de la moartea lui Baronul Eudoxiu Hurmuzaki, ocup -se de organizarea comemor ªtefan cel Mare, a fost acuzat de democraþi de lipsã de loialism faþã de statul austriac ºi de iredentism.

þã în slujba dreptãþii Iancu Flondor (1865-1924). O via 265 þiunile lor incorecte ºi murdare, determinaserã retragerea din viaþa publicã prin ac . Fostul lider al ºtilor sãi colegi (regruparea forþelor în jurul ziarului „Apãrarea PPN nu a agreat nici proiectul fo þionalã”68 – ãgubitor cauzei Na , 17 octombrie 1906 29 septembrie 1908), apreciindu-l drept p ânilor din Bucovina în cadrul unui singur partid. Astfe într ã lui unirii rom l, -o scrisoare adresat „apariþia jurnalului «Apãrarea Nicolae Iorga, la 13 octombrie 1906, Iancu Flondor a dezaprobat þionalã» ca un pas precipitat ºi, tactic, neoportun în mandatul de faþã”, privind, însã, apariþia Na „ca un strigãt ”69 ºecurile pe periodicului de disperare al unor oameni care nu mai puteau accepta e înregistrau românii de pe urma disensiunilor existente la nivelul propriei clase politice. care le þiunilor þi âneºti ºi dificultãþi Ineficacitatea ac reprezentan lor celor trei curente rom le în anii 1907 þionat o nouã social-economice prin care au avut de trecut bucovinenii -1908 au condi ã între conservatorii ºi þi þi în Partidul Naþional tentativ de apropiere democra i ce se aflau concentra ân ºi naþionali „apãrãriºti”) ã potrivitã Rom ( . Platform de unificare a fost considerat programul ºtin începutul anului 1908, de dr. Carl Lueger70 ã ce, la 10 cre -social, lansat la Viena, la . Dup „apãrãristã” o declaraþie privind octombrie 1908, conducerea PNR a semnat cu gruparea þie reprezentativã s în ziua urmãtoare, la Storojineþ. principiile de fuzionare, o delega -a deplasat, ãtoarele cuvinte: „Iubite Iancule! În vremea de Aurel Onciul i-a adresat lui Iancu Flondor urm ãnã, noi ârstelor, tuturor pãturilor ºi tuturor nãzuinþelor româneºti grea cump , solii tuturor v din þarã, venim la tine ca sã te rugãm dintr ã, ca sã pãrãseºti singurãtatea þi de pânã acum ºi sã -o gur - ãºi în rãzboiul politic. ªtim cã rãzboiul acesta la timpul sãu þi ãcut mult amar, darã reintri iar -a f îþi dã satisfacþia cea mai splendidã, pentr ã azi întregul neam românesc te cheamã sã i te soarta u c în frunte ca sã ântuieºti În ferma nãdejde cã vei urma chemãrii acesteia, noi, care pânã pui -l m . âºiam întreolaltã, ne ãþeºte mâna ºi am uitat cele trecute. Uitã ºi tu ºi în ieri ne sf -am dat fr -le þi nemãrginitã pentru neamul tãu, calcã þi pe inimã ºi întãreºte legãtura care numai tu dragostea- - þi sã o faci trainicã. ã curatã ºi sincerã întregul nostru popor te roagã: fii cãpit po Din inim anul ºi ne du la izbândã. Dumnezeu sã te ajute”71 nostru . Apelul prezentat de Aurel Onciul este o ã ã a faptului cã Iancu Flondor era la acea vreme liderul politic de necontestat al dovad clar ânilor bucovineni. rom În consecinþã, la 19 octombrie 1908, la Cernãuþi, a ã o Adunare Naþionalã fost convocat „împãcarea” par âneºti ºi a decis reunirea tuturor în cadrul Partidului care a aprobat tidelor rom ºtin Social Român din Bucovina72 Cre . în fruntea formaþiunii fãrã a fi ã întrunire. Iancu Flondor a fost ales fost prezent la aceast þa sa a provocat multe nedumeriri ºi a oferit motivul ãrii unor zvonuri ce puteau aduce Absen lans În aceastã situaþie, la 17 decembrie 1908, „boierul de la Storojineþ” prejudicii partidului. a dat ãþii un comunicat în care explica modul în care a acceptat ºefia PCSR ºi specifica faptul publicit ã dupã îndeplinirea þiilor politice impuse membrilor fostului partid democrat se va situa în c condi þa partidului, aflatã sub fruntea partidului unit. Drept urmare, la 31 ianuarie 1909, Dirigen ºedintelui Cornel Homiuca, a luat act de modificãrile introduse în conducerea vicepre statutul între democraþi ºi naþionali ºi între deputaþii români ºi PCSR, precum de acordul intervenit ºtin Social, constatând cã au fost îndeplinite condiþiile formulate de Iancu Flondor ºi Partidul Cre ã acesta îºi poate prelua atribuþiile de preºedinte þiunii73 c al forma . Tot atunci PCSR din Bucovina ºi în Partidul Român, pãstrându ºi statutul ºi organizarea, iar conducerea -a schimbat numele - þional. partidului a devenit comitet na ã în viaþa polit ã, ca ºef al P ân74 La 7 februarie 1909, Iancu Flondor reintr ic artidului Rom , ându ºedinþi ºi Mihai Boca75 ând av -i ca vicepre pe Aurel Onciul, Zaharie Percec . Urm linia ã încã de la sfârºitul secolului al XIX ãrit promovat -lea, noua conducere a urm antrenarea þãrãnim âne din Bucovina în lupta politicã. Astfel, în aprili în ii rom e 1909 Iancu Flondor a pornit þãrani sosiþi din Mahala, Ostriþa ºi Buda, fruntea a 600 pentru a cere baronului Regner-Bleyleben, ã încheiat de guvernatorul Bucovinei, anularea contractului de arend Fondul Religionar Ortodox ºiile di 76 cu Stammler, pentru mo n Mahala . ºi, dificultãþile de ordin politic ºi social nu au întârziat sã se manifeste. În domeniul Totu ânii ºec cu Centrala Bãncilor Raiffeisiene. Iancu Flondor, în economic, rom au suferit un mare e în aceastã afacere, a evitat sã gestioneze pofida eforturilor unor oameni politici de a-l implica ªtefan Purici 266 ºtientizase dimensiunile dezastrului cauzat de fraudele ºi administrarea pãguboasã a criza. El con în special de Florea Lupu) ºi nu a dorit sã fie legat pe nedrept de abuzurile conducerii Centralei ( ãvârºite de alþii. Aceastã dezangajare a provocat noi adversitãþi în rândul liderilor partidului, s þa politicã. constituind, ulterior, unul dintre motivele retragerii lui Flondor din via ºi PCSR din Bucovina, devenit îºi propunea sã menþinã unitatea, sã combatã De apoi PR, þionarismul politic pentru triumful cauzei, aceste obiective s în frac -au dovedit a fi greu de atins ã din 1911, pentru ºi pentru Dieta Bucovinei. Atunci românii s campania electoral Parlament -au ãsit, din nou, împãrþiþi. Cauza neînþelegerilor ivite între ãri ale partidului a fost g cele trei grup disputa pentru distribuirea mandatelor. Din cauza disensiunilor interne Iancu Flondor a ându ºi gestul î ã demisionat din nou, motiv - ntr-o scrisoare adresat lui Aurel Onciul la 7 noiembrie „Stimate d ºedint ºi lupta între Fraþi, care au cauzat neamului nostru în 1910: -le pre e! Discordia în ultimul deceniu multe ºi dureroase scãderi consumând cu desãvârºire puterile Bucovina ânilor ºi rãzboiul lor contra deznaþionalizãrii, încep din nou a se încuiba în rândurile noastr Rom e. În faþa acestor împrejurãri de tot triste îmi este peste putinþã a rãspunde pentru viitorul neamului ânesc în Bucovina ºi trebuie cu inima întristatã sã mã retrag de la c rom onducerea partidului þional”77 în fr þi de na . Tentativa lui Aurel Onciul de a-l readuce untea partidului nu a avut sor ândã: „Regret. Nu pot primi, i ãrât sã nu mai iau izb -a telegrafiat Flondor lui Onciul. Sunt hot ã la politicã pânã când nu mã voi desface de afacerile cu fondul*”78 parte activ . Nicu Vasilovschi, ºedinþa Comi þional din 21 noiembrie 1910, în cadrul cãreia Onciul a dat participant la tetului Na þinut sã sublinieze cã „dl Flondor e mult prea cinstit decât ca numele citirii telegramei citate, a ãu bun sã fie implicat în niºte certe** âte, de felul acesta …) fãrã Flondor însã, s ur ( nu poate fi ã în þarã de organizaþie solidã, de înþelegere ºi de putere româneascã în luptã”79 nici vorb . þ, menþinând ã ânã în Iancu Flondor s-a retras din nou la Storojine atitudinea rezervat p ºarea ãzboi mon þumindu în toatã preajma evenimentelor legate de declan Primului r dial, mul -se, ã perioadã, cu postura de sfãtuitor al oamenilor politici români din Bucovina ºi sprijinitor aceast în chestiunile privitoare la pãstrarea caracterului românesc al mitropolitului Vladimir de Repta, al Mitropoliei Bucovinei80. þie mondialã a oferit prilejul multor oameni politici sã spere în Marea conflagra realizarea unor idealuri sau obiective ce nu au putut fi realizate pe timp de pace. Flondor, ºtient de faptul cã destinul Bucovinei va fi negociat de guvernul român cu Marile con Puteri, a încercat sã determine o poziþie favorabilã prin trimiterea la Bucureºti a unor memorii conþinând în favoarea alipirii provinciei la Vechiul Regat. ãrat lider al bucovinenilor, argumente Ca un adev ºtientizând responsabilitatea ce apãsa umerii ãi ºi speranþele pe care ºi le puneau în el con s ânii din provincie, Iancu Flondor nu a încercat sã caute un loc „liniºtit” pentru a aºtepta rom ârºitul þiei ãzboi ºi de þele sf conflagra , departe de teatrul de r toate consecin sale nefaste. ã, atunci când î Dimpotriv i s-a oferit ocazia, a respins-o cu demnitate. Spre exemplu, n mai 1915 þional Român ºi al Partidului Social preotul Atanasie Gherman, unul dintre liderii Partidului Na ºtin Român „Românul” (1908 81 în Vec Cre din Bucovina, editor al ziarului -1909) , refugiat hiul þialã fostului sãu ºef politic þându ã România e Regat, a trimis o scrisoare confiden , anun -l c ste ãtitã ãzboi ºi ã ã informaþiile în scurt timp în ãzboi împotriva preg de r c , dup sale, ea va intra r ãþilor austriece, Austro-Ungariei. Pentru a-l salva de eventuale represalii din partea autorit acesta î ãtuia sã se refugieze imediat în regat82 ãspunsul lui Iancu Flondor l sf . R , transmis prin „Nu ºtiu încã ce voi face. Pãrintele Gherman þine la intermediul lui Nicolae Tcaciuc-Albu, a fost: ºi îndatorat, ºi alte informaþii. Mai am ºi rãspunsuri nu numai faþã de mine -i sunt dar eu mai am ºi de familia mea. Eu stau în vãzul tuturor. Ceea ce fac are repercusiuni în multe direcþii. mine ãcea sau ar fi interesul meu imediat ºi personal. Tre ã mã De aceea nu pot face ce mi-ar pl buie s ândesc ºi la alþii … ºi la viitor”83 g .

* într ã ãdurile Fondului Iancu Flondor a fost implicat -o afacere dubioas de exploatare a lemnului din p ã cu un foarte mare deficit care nu putea fi acoperit. Religionar Ortodox, soldat ** Certuri. þã în slujba dreptãþii Iancu Flondor (1865-1924). O via 267 În timpul rãzboiului, ºi în urma unui incendiu ºi Iancu Flondor -a pierdut, , conacul întregul utilaj agricol viu ºi mort. ângã El a intervenit pe l comandantul rus, generalul Brussilov, în interesul populaþie ã de hrana necesarã ºi de posibilitatea de a se i bucovinene, lipsit ºi mereu ameninþatã cu ãri ºi cu rechiziþi 84 În consecinþã, î aproviziona deport i vexatorii . n anul ã fie arestat de guvernul austriac înaltã trãdare ºi ãpa 1917 Iancu Flondor era s pentru a sc t cu þã numai ã þi âni din Viena. via datorit interven ei parlamentarilor rom ã se punã în fruntea românilor în toamna anului 191885 A fost din nou chemat s . ându ºi nobila misiune, Iancu Flondor declara în ziua de 27 octombrie 1918: „Sunt gata sã Asum - înfãptuirea voinþei poporului român din Bucovina”86 ã realizarea Unirii, jertfesc totul pentru . Dup în cadrul cãreia meritele sale rãmân incontestabile, Iancu Flondor a condus Bucovina pentru o ã perioadã ºezând þie âneºti în 87 ânã scurt , a bazele administra i rom provincie : a introdus limba rom în învãþãmânt, administraþie, justiþie etc.; a angajat funcþionari din rândul autohtonilor; a militat ãncile austriece; a sprijinit presa româneascã; a promovat pentru recuperarea depozitelor din b þii publice ºi a ple în favoarea intereselor þãranilor în cadrul elaborãrii democratizarea vie dat ã agrarã º. a. ºi însã ºansa proiectului de reform El a formulat unele idei originale, care n-au avut ã fie materializate. Spre exemplu, î ând ãtea intens problema ãrii s n anul 1919, c se dezb organiz ân administrative a statului rom , gruparea lui Iancu Flondor a propus, la 24 aprilie 1919, prin ânilor bucovineni ã se înfiinþ în „nordul þãrii, dincoace de Carpaþi, un centru Programul rom , s eze ”. Aceastã regiune urma sã cuprindã Bucovin þinutul Hotinului ºi o parte a propriu administrativ a, „Înfiinþarea lui ar schimba repede fizionomia etni ã ã parte, Vechiului Regat. c din aceast ând siguranþa ºi contribuind la înflorirea statului”88 garant . – în plan secund ãi la Alt principiu pe care fie l-au ignorat, fie l-au plasat succesorii s ârma administraþiei bucovinene – în þumiril þiei ºi în c a constat prevenirea nemul or popula ãri profunde, dar fãrã tensiuni, în cadrul României Mari ã asigurarea unei integr . Din aceast ã, omul politic a urmãrit o ã ãþilor. La 2 aprilie perspectiv abordare delicat a chestiunii minorit în raportul cãtre regele Ferdinand, Iancu Flondor spunea: „În aceastã situaþie mi ã 1919, -am zis c ângã servirea credincioasã a cauzei comune a neamului – ã evit tot ce s þi de pe l trebuie s -ar resim þia neromân ã ca o nedreptate … ãsuri pripite ºi nechibzuite ºi toate urmãrile popula easc ( ) prin m ã a neamului, precum s întâmplat în Basarabia, lor s-ar compromite poate ireparabil cauza bun -a ântuitã ºi azi de adânci nemulþumiri dãunãtoare idealului naþional”89 b . âniei, dupã cum însuºi a declarat, „atunci Iancu Flondor a demisionat din guvernul Rom ând ar fi trebuit sã facã jertfe de cinste”, în faþa „afacerilor veroase” pe care unii din colegii sãi c ãceau în defavoarea Bucovinei ºi bucovinenilor90 din guvern le f . Retragerea lui Iancu Flondor þa politicã þi, „e un fapt prea caracteristic, ca sã nu fie din via , scria ulterior Simion Mehedin înþelegerea concepþiei ce a prezidat la organizarea statului nostru dupã unire. relevat pentru ãmureºte pentru ce oameni ca Gor ºi mulþi alþii s ”91 Cazul Flondor l e, Stroescu -au dat la o parte . þ, el a urmãrit îndeaproape evenimentele politice din România, Retras la Storojine þinând relaþii strânse cu reprezentanþii partidelor aflate în opoziþie faþã de PNL. Îl durea men ºtilor pr ã sau din diverse pãþi ale þãrii în legãturã cu inima de pe urma ve imite din capital þilor ºi luptele fratricide. Astfel, în martie 1923, Iancu scandalurile politice, abuzurile guvernan îi scria lui : „Tot timpul am urmãrit cu cel mai viu interes acþiunea Flondor ã politicã în vederea restabilirii dreptãþii ºi a legalitãþii vieþii politice din România Dumneavoastr întregitã fiind ºi eu convins cã þãrii ºi naþiei noastre este strâns legat de drept ºi viitorul ºi cã visul secular al unei Românii întregite, p ºi puternice nu este realizabil legalitate, rospere ât numai pe aceastã cale ªt. P.)”92 dec (subl. . încetat sã batã la 19 octombrie 1924. Statul român i Inima acestui mare bucovinean a -a þionale, reprezentanþii regelui ºi guvernului depunând coroan organizat funeralii na e. Iancu înmormântat în cripta familiei de la Storojineþ. „ ãmas astfel, ºi dupã moarte, Flondor este A r ã fie strajã neadormitã pãmântului, pentru care a luptat toatã viaþa sã scria Constantin Loghin, s ãmânã românesc”93 r . ã ºi un respect deosebit Iancu Flondor a fost un lider politic cu o mare demnitate uman ãþii, legalitãþii, echitãþii ã realizarea idealului naþional Iancu Flondor pentru principiile drept . Dup ªtefan Purici 268 ãmas ºi idealist ând în credinþa sa privind ã în viaþa publicã, î a r acela , persist moralitatea integral n þi dintre foºtii ºi ãi colegi þuiau împiedicau ascensiunea timp ce mul noii s dispre orice norme ce ã ºi înavuþirea personalã în luptele politice el n în þa politic . Precum -a cunoscut concesiunea, via ã ºi cu mora public el n-a cunoscut compromisul cu minciuna litatea.

Iancu Flondor (1865-1924). Ein Leben im Dienste der Gerechtigkeit

ägte wesentlich Iancu von Flondor, Vertreter einer alten moldauischen Adelsfamilie, pr den Verlauf der politischen Ereignisse der letzten Jahrzehnte des 19. und der ersten zwei österreichischen Jahrzehnte des 20. Jahrhunderts im kleinsten Kronland der damaligen älfte der Monarchie. Als Exponent der „Jung Rumänen“ äsident Reichsh -Bewegung, als Vizepr änischen National der Rum -Partei der Bukowina von 1898 bis 1900, als Vorsitzender der änischen Volkspartei (1901 änischen Partei (1909 Rum -1904) und der Rum -1910) und als Chef ätigkeit nach den der Bukowiner Landesverwaltung (1918-1919) versuchte er seine politische T Prinzipien der Gerechtigkeit und des Rechts durchzusetzen. In Situationen, in denen Personen ähler oder Gruppen Kompromisse einforderten, die seinen gemachten Versprechungen an die W Überzeugungen, zog es Iancu Flondor vor, sich aus dem widersprachen oder seinen ethischen ück zu ziehen, so 1904 aktiven politischen Leben zur -1908, 1910-1914 und 1919-1924.

NOTE:

1 º, în – Grigore Nandri Iancu Flondor (1865-1924), Unirea Bucovinei (27 octombrie 1918 27 ãuþi, 1934, p. 28 ãveanu, þionalã a Partidului Român octombrie 1933), Cern -35; Teofil Sauciuc-S Ideea na ºedinþia lui Iancu Flondor ãuþi, Tipografia Univers ãþii, 1935; Constantin din Bucovina de sub pre , Cern it în „Revista Bucovinei” (Cernãuþi), II, 1943, noiembrie, nr. 11, p. Loghin, Iancu Flondor (1865-1924), în „Revista Bucovinei”, II, 1943, 513-517; Nicolae Tcaciuc-Albu, O amintire despre Iancu Flondor, noiembrie, nr. 11, p. 518-520; Constantin Loghin, Iancu cav. de Flondor (1865-1924), 1944; Iancu – þã, selecþia materialelor ºi redacþia volumului de Mihai Pînzaru Flondor Eroul Bucovinei, prefa - ºinãu, Editura Spafarii, 1992, 96 p. Bucovina, Chi 2 ºciuc, în „Þara Fagilor”, Almanah cultural Veronica Todo Gheorghe Hurmuzachi, -literar al ânilor nord ãuþi – ârgu º, 2003, p. 173. rom -bucovineni, XII, Cern T -Mure 3 âneºti din Bucovina, 1862 „Cuvântul Ioan Cocuz, Partidele politice rom -1914, Suceava, Editura ”, 2003, p. 78. Nostru 4 ãuþi, fond 1243, inv. 1, d. 2, f. 241 Arhiva de Stat a Regiunii Cern -241v. 5 ãpâni de moºie ºi patroni de bisericã în Bucovina în ultima etapã a Mihai Iacobescu, Noii st ãpânirii habsburgice (1862 în „Þara Fagilor”, Almanah cultural ânilor nord st -1918), -literar al rom - ãuþi – ârgu º, 2003, p. 51. bucovineni, XII, Cern T -Mure 6 ºcarea naþionalã a românilor din Bucovina la sfârºitul secolului al XIX ºi Marian Olaru, Mi -lea începutul secolului al XX ãdãuþi, Editura Septentrion, 2002, p. 148. -lea, R 7 ªtefan Purici, între anii 1775 în „Codrul Cosminului”, Problema autonomiei Bucovinei -1861, ºtiinþifice ale Universitãþii „ªtefan cel Mare” Suceava, Seria Analele Istorie, II, 1996, nr. 2, p. 232-233. 8 ªtefan Ceauºu, ã de la anexare la Congresul de la Viena. Mihai- Bucovina Habsburgic ºi postiosefinism (1774 ºi, Fundaþia Academicã „A. D. Xenopol”, 1998, p. 88. Iosefinism -1815), Ia 9 ªtefan Purici, ârºitul secolului al XVIII – ãtate a Elitele sociale din Bucovina (sf -lea prima jum în „Codrul Cosminului”, Analele ºtiinþifice ãþii „ªtefan cel Mare” secolului al XIX-lea), ale Universit Suceava, Seria Istorie, 2000-2001, nr. 6-7, p. 206. 10 Ibidem, p. 205. 11 ªtefan Ceauºu, º, un iosefinist bucovinean „Suceava – Pe larg, vezi: Mihai- Vasile Bal , Anuarul ”, XVII– – – – – Muzeului Bucovinei XVIII XIX, 1990 1991 1992, p. 407 418. 12 ã … Idem, Bucovina habsburgic , p. 159. 13 Ibidem, p. 173. þã în slujba dreptãþii Iancu Flondor (1865-1924). O via 269

14 Ioan Cocuz, op. cit., p. 147. 15 Ibidem, p. 156. 16 Ibidem, p. 160. 17 Ibidem, pp. 188, 194. 18 ªtefan Ceauºu, Mihai- op. cit., p. 204. 19 ºi miºcarea naþionalã a ânilor din Bucovina (sfârºitul Marian Olaru, Iancu Flondor rom ºi începutul secolului al XX în „Codrul Cosminului”, Analele ºtiinþifice ale secolului al XIX-lea -lea), ãþii „ªtefan cel Mare” Suceava, Seria Universit Istorie, 1999, nr. 5, p. 183. 20 ªtefan Ceauºu, ºi elitã politicã în Bucovina habsburgicã (1848 Mihai- Parlamentarism, partide - þii la istoria parlamentarismului în spaþiul central ºi, Editura Junimea, 1918). Contribu -est european, Ia 2004, p. 309-314. 21 Ioan Cocuz, op. cit., p. 204. 22 ã tradiþiun ºi istorie ºi amintiri din viaþa autorului Ion G. Sbiera, Familia Sbiera, dup e , ãuþi, Tipografia Eckhardt, 1899, p. 336; Erich Prokopowitsch, änische Nationalbewegung in Cern Die rum öln öhlaus Verlag, 1965, S. 48; Ion Nistor, der Bukowina und der Daco-Romanismus, K -Graz, B Istoria ºti, Editura Humanitas, 1991, p. 260 Îëåêñàíäð Äîáðæàíñüêèé, Íàö³îíàëüíèé Bucovinei, Bucure -261; ðóõ óêðà¿íö³â Áóêîâèíè äðóãî¿ ïîëîâèíè XIX – ïî÷àòêó XX ñò. ×åðí³âö³, Âèäàâíèöòâî „Çîëîò³ , ëèòàâðè”, 1999, c. 211 ºcarea naþionalã a românilor din Buc -216; Marian Olaru, Mi ovina ..., pp. 99-101, âneºti ªtefan Ceauºu, 149; Ioan Cocuz, Partidele politice rom ..., p. 201; Mihai- Parlamentarism, partide ºi elitã politicã ... , p. 314. 23 „Gazeta Bucovinei”, I, 1891, nr. 1, 14 mai; nr. 2, 17 mai. Vezi 24 ºcarea naþiona ã a românilor din Bucovina ... Marian Olaru, Mi l , p. 100. 25 ªtefan Ceauºu, ºi elitã politicã ... I. Cocuz, op. cit., p. 205; Mihai- Parlamentarism, partide , p. 316. 26 Marian Olaru, op. cit., p. 102. 27 ã, þe politice asupra situaþiei George Bogdan-Duic Bucovina. Noti , Sibiu, Tipografia Liviu Albini, 1895, p. 254-258. 28 Vezi Ioan Cocuz, op. cit., p. 228-235. 29 ºte, În slujba Bucovinei, în slujba neamului românesc. Articole politice þie ºi Valeriu Brani , Edi „Bucovina viitoare”, 19 studiu introductiv de Ioan Cocuz, Suceava, Editura 98, p. 93. 30 Ibidem, p. 40; Marian Olaru, op. cit., p. 105. 31 ªtefan Ceauºu, Mihai- op. cit., p. 330. 32 Ioan Cocuz, op. cit., p. 232. 33 âneascã în Bucovina (1809 în „Suceava”. Anuarul Muzeului Ioan V. Cocuz, Presa rom -1944), þean, XVI, 1991, p. 40. jude 34 þional Român în „Patria”, II, 1898, nr. 149, 5/17 iulie. Organizarea Partidului Na , 35 Ibidem. 36 Ibidem. 37 Marian Olaru, op. cit., p. 106. 38 ºte, În slujba Bucovinei, Valeriu Brani p. 60. 39 ãuciuc ãveanu, þionalã a Partidului Român din Bucovina Teofil S -S Ideea na , p. 51-52. 40 ºi miºcarea naþionalã ... Marian Olaru, Iancu Flondor , p. 186. 41 ã memorii reprezentative pentru situaþia social ã a românilor bucovineni la Idem, Dou -politic ârºitul secolului al XIX în „Analele Bucovinei”, II, 1995, nr. 1, p. 200. sf -lea, 42 ªtefan Ceauºu, Mihai- op. cit., p. 343. 43 Ibidem, p. 344. 44 âneºti din Bucovina Ioan Cocuz, Partidele politice rom , p. 278. 45 ãuciuc ãveanu, Teofil S -S op. cit., p. 56. 46 ºte, þa, 1895 þie îngrijitã, note ºi comentarii d Valeriu Brani Coresponden -1901, vol. II, Edi e ºi Gheorghe Iancu, Cluj Valeriu Caliman -Napoca, Editura Dacia, 1986, p. 167. 47 în ânilor þã la Mihai Iacobescu, Bucovina, Istoria rom , vol. VII, tom II, De la Independen ºti, Editura Enciclopedicã, 2003, p. 364; Ioan Cocuz, Marea Unire (1878-1918), Bucure op. cit., p. 286. 48 Marian Olaru, op. cit., p. 188. 49 þa politicã româneascã în Bucovina: loialism, autonomism sau iredentism? Florin Pintescu, Via în „Codrul Cosminului”, Analele ºtiinþifice ale Universitãþii „ªtefan cel Mare” Suceava, (1900-1914), Seria Istorie, 1996, nr. 2, p. 265. 50 ªtefan Ceauºu, Mihai- op. cit., p. 346. ªtefan Purici 270

51 „Deºteptarea”, IX, 1901, 11 iulie.

52 „Deºteptarea”, IX, 1901, 22 august.

53 ã, 1809 ºi a Vezi A. J. P. Taylor, Monarhia habsburgic -1918. o istorie a Imperiului austriac ºti, Editura ALLFA, 2000, pp. 148 Austro-Ungariei, Bucure -153, 156-158, 169-175. 54 „Deºteptarea”, IX, 1901, 6 aprilie.

55 Florin Pintescu, op. cit., p. 264. 56 „Deºteptarea”, X, 1902, 23 ianuarie.

57 Ioan Cocuz, op. cit., p. 300. 58 ã a lui Aurel Onciul, 1904 în Pentru detalii, vezi Marian Olaru, Activitatea politic -1918, „Analele Bucovinei”, II, 1995, nr. 2, p. 275 ºi revista „Privitorul” în „Analele -289; Idem, Aurel Onciul , ”, I, 1994, nr. 2, p. 281 Bucovinei -289. 59 ªtefan Ceauºu, Mihai- op. cit., p. 348. 60 Pe larg, Die Flondor-Affaire im Bukowinaer Landtage, Czernowitz, 1903. 61 Ioan Cocuz, op. cit., p. 304. 62 ã la 3 iunie 1904, noi alegeri fiind programate pentru luna iulie. Dieta a fost dizolvat 63 „Deºteptarea”, XII, 1904, 19 iunie.

64 Ioan Cocuz, op. cit., p. 310. 65 în „Þara Fagilor”, Apud Dumitru Covalciuc, Iancu Flondor, adversar al onciulismului, ânilor nord ãuþi – ârgu º, 1998, p. 25 Almanah cultural-literar al rom -bucovineni, VII, Cern T -Mure ã de Iancu Flondor lui Doxuþã Hurmuzachi, la 3 iulie 1904, din Storojin þ). (scrisoare adresat e 66 Ioan Cocuz, op. cit., p. 336. 67 Ibidem, p. 337. 68 âneascã în Bucovina (1809 Idem, Presa rom -1944), p. 58. 69 âneºti din Bucovina Idem, Partidele politice rom , p. 338. 70 ªtefan Ceauºu, Mihai- op. cit., p. 371. 71 Ioan Cocuz, op. cit., p. 349. 72 Mihai Iacobescu, op. cit., p. 364. 73 Ioan Cocuz, op. cit., p. 358. 74 ãuciuc ãveanu, þionalã a Partidului Român din Bucovina de sub preºedinþia Teofil S -S Ideea na în – lui Iancu Flondor, Iancu Flondor Eroul Bucovinei, p. 57. 75 Ioan Cocuz, op. cit., p. 358. 76 ãu ãveanu, Teofil S ciuc-S op. cit., p. 63. 77 Florin Pintescu, op. cit., p. 268-269. 78 Ioan Cocuz, op. cit., p. 375. 79 Ibidem, p. 376. 80 ºcarea naþionalã a românilor din Bucovina ... Marian Olaru, Mi , p. 166-167. 81 âneascã în Bucov Ioan V. Cocuz, Matei Hulubei, Presa rom ina (1809-1944), f. l., f. a., p. 61. 82 în – N. Tcaciuc-Albu, O amintire despre Iancu Flondor, Iancu Flondor Eroul Bucovinei, p. 21. 83 Ibidem, p. 22. 84 ãuciuc ãveanu, Teofil S -S op. cit., p. 66. 85 ºti, Editura Fundaþiei Pentru detalii, vezi Radu Economu, Unirea Bucovinei 1918, Bucure âne, 1994. Culturale Rom 86 º, în – Grigore Nandri Iancu Flondor (1865-1924), Unirea Bucovinei (27 octombrie 1918 27 ãuþi, 1934; apud – ºinãu, 1992, p. 13. octombrie 1933), Cern Iancu Flondor Eroul Bucovinei, Chi 87 Cf. Radu Economu, Unirea Bucovinei 1918, passim. 88 „Bucovina”, I, 1919, 24 aprilie.

89 þii politice la Iancu Flondor ºi Ion Nistor în „Codrul Cosminului”, Florin Pintescu, Concep , ºtiinþifice ale Universitãþii „ªtefan cel Mare” Suceava, Seria Analele Istorie, 1995, nr. 1, p. 254. 90 ânzaru – în – Mihai P -Bucovina, Iancu Flondor Eroul Bucovinei, Iancu Flondor Eroul Bucovinei, p. 32. 91 º, Grigore Nandri op. cit., p. 14. 92 ãtre ºi de la Iancu Flondor din anii 1918 þa politicã Gavril Irimescu, Scrisori c -1924 privind via âneascã în „ ”, Analele ºtiinþifice ale Universitãþii „ªtefan cel Mare” Suceava, rom , Codrul Cosminului Seria Istorie, 2000-2001, nr. 6-7, p. 401. 93 în „Revista Bucovinei” (Cernãuþi), II, 1943, Constantin Loghin, Iancu Flondor (1865-1924), – ºinãu, 1992, p. 19. noiembrie, nr. 11; apud Iancu Flondor Eroul Bucovinei, Chi