Opinia La mulþi ani rodnici, Radio România!

La 1 noiembrie 2014 Radio România sãrbãtoreºte împlinirea a 86 de ani de la prima emisie. Printre momentele care au marcat aceastã aniversare se numãrã ºi Ziua porþilor deschise, sâmbãtã, 25 octombrie, între orele 10:00- naþionalã 17:00, zi în care radioul public i-a aºteptat pe toþi cei interesaþi de vizitarea instituþiei ºi i-a condus sã vadã: • Agenþia de presã RADOR, centrul unde se monitorizeazã 24 de ore din 24 informaþiile difuzate (în limba românã ºi 15 limbi strãine) de cãtre 57 de posturi de radio ºi televiziune precum ºi din presa scrisã (150 de publicaþii) de pe toate continentele. • Radio România 3 Net, primul post public de radio on line. • Radio România Bucureºti fm, Sãptãmânal de opinii, informaþii ºi idei de larg interes naþional un post creat pentru a oferi toate informaþiile despre Capitalã. • Radio România Antena Satelor, un post public Director: Mioara VERGU-IORDACHE cu acoperire naþionalã dedicat spaþiului rural. • Studioul 31 al Radio România Actualitãþi.• Studioul Mihai Zirra al Redacþiei Teatru, locul unde s-au înregistrat de-a lungul anilor cele mai multe dintre spectacolele de teatru radiofonic din Fonoteca de aur a Radiodifuziunii. Anul 22, nr. 683, 27 octombrie 2014, 8 pagini, 1 leu, www.opinianationala.ro Conferinþa Internaþionalã în domeniul ºtiinþelor economice ºi administrarea afacerilor (ICESBA 2014). 24 octombrie 2014, Bucureºti, Hotel Intercontinental

Foto Mihãiþã ENACHE Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Marketing ºi Afaceri Economice Internaþionale, Facultatea de Finanþe Bãnci, Facultatea de Management Financiar-Contabil Bucureºti, în parteneriat cu Universitatea Hitit, Turcia, au organizat conferinþa internaþionalã ICESBA având ca temã: Sã ne rugãm la moaºtele Creºtere inteligentã, durabilã ºi favorabilã incluziunii Cuviosului Dimitrie! Oportunitãþi de dezvoltare Mioara VERGU-IORDACHE a carierei Sfântul Cuvios Dimitrie Basarabov, cel Nou, Ocrotitorul În cadrul conferinþei Bucureºtilor, este sãrbãtorit pe 27 octombrie. Moaºtele sale se Creºtere inteligentã, durabilã aflã, din iunie 1774, în actuala Catedralã Patriarhalã. ºi favorabilã incluziunii, Vineri, 24 octombrie, a avut loc procesiunea Calea Sfinþilor prelegerile susþinute pe Colina Bucuriei, de la Sfânta Cruce brâncoveneascã pânã la de prof. Irene Tilikidou, ATEI Catedrala Patriarhalã, în care au fost purtate icoana cu un Salonic, Grecia, ºi fragment din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci, moaºtele Sfântului Andzej Sakevic, Euromonitor, Cuvios Dimitrie cel Nou ºi ale Sfântului Domnitor Martir joi, 23 octombrie 2014, Constantin Brâncoveanu, depuse, spre închinare, pânã pe în Campusul Didactica, 28 octombrie, în baldachinul de pe Colina Patriarhiei. Sã ne sala A7, au fost un bun prilej închinãm! pentru studenþii haretiºti sã Dar, racla cu moaºtele Cuviosului Dimitrie a fost scoasã în descopere noi oportunitãþi de procesiune ºi pe strãzile Bucureºtilor. De mai multe ori. Astfel, dezvoltare a carierei ºi în 1815, din porunca domnitorului Caragea, pentru a se pune posibilitatea de a utiliza o imensã capãt epidemiei de ciumã, în 1831, la cererea generalului Paul bazã internaþionalã de date, care îi Kiseleff, în speranþa opririi epidemiei de holerã, ºi, în 1827, în poate ajuta în realizarea unor timpul lui Grigore Ghica, pentru ploaie. lucrãri de cercetare, a celor de Parcã ar fi, din nou, timpul unei procesiuni pe strãzile diplomã sau master. Capitalei! Pentru a se pune capãt ciumei neîncrederii, urii, Pagina 3 demagogiei, holerei furtului, minciunii, cã de ploaie plouã cu promisiuni ºi speranþe într-o viaþã de apoi mai bunã! Zic astã vorbã proastã, Dumnezeu sã mã ierte!, cã am vãzut P Tu ai un model ce Guvern credincios avem! Aplecat spre cele sfinte. În ultima Casa Lidia - casa bunei speranþe vreme, vremea campaniei electorale, prin hotãrâri de guvern R succesive, s-a suplimentat, din Fondul de rezervã la dispoziþia Este adevãrat cã de multe ori ne plângem cã ne este greu cu copiii noºtri,1 sau 2, cã nu în viaþã?! E Guvernului, prevãzut prin Bugetul de stat pe 2014, cu 26 de ne ajung banii, cã nu avem timp, cã sunt obraznici, cã nu vor sã înveþe, cã sunt milioane de lei, bugetul SGG – în beneficiul Secretariatul de dezordonaþi, cã ?! ªi sunt copiii noºtri. Existã, însã, OAMENI, care au înþeles, U Este o axiomã. Fiecare om are un Stat pentru Culte, pentru mãnãstiri ºi biserici din þarã ºi SIMT cã un COPIL este orice altceva decât „necazurile” pe care le pricinuieºte, cã N exemplu în viaþã, un model, acceptat strãinãtate. fiecare copil are dreptul la o viaþã frumoasã, decentã, are dreptul la copilãrie. Astfel de sau nu de ceilalþi, categorisit de ªi de ce n-am fi de acord?! Cã-mi pare, cu alte cuvinte, cã oameni sunt Mihaela ºi Liviu Guiaº. (Continuare în pag.6) I societate ca fiind pozitiv sau negativ, Guvernul a înþeles cã atât ne-a mai rãmas: sã ne rugãm la ceea ce nu înseamnã cã nu este model. Dumnezeu ºi la sfinþi! ªi, umanitar cum îl ºtim, ne creeazã V ªi, totuºi, auzim des, astãzi, cã condiþii. Mai o taxã, mai o rugãciune, mai o minciunã, mai un E nu mai existã modele de urmat. Fals. acatist Bunicii, pãrinþii, profesorii, colegii ªi iar zic vorbã proastã în zi de sãrbãtoare. N-am putea sã-i R tãi nu au nicio calitate, pe care sã o mulþumim lui Dumnezeu ºi sã ne rugãm Lui ºi din spitale bine S admiri, sã doreºti sã þi-o asumi ca dotate, din ºcoli încãlzite, din adãposturi, aºezãminte pentru model? Dar anti-modelele nu sunt copiii ºi bãtrâni, bine dotate ºi bine bugetate?! Cã am fost de I modele? De fapt, ce înseamnã sã ai curând într-un aºezãmânt bisericesc ºi informaþia cea mai la T un model în viaþã? vedere, cu date de contact clare ºi corecte, se referea la taxe Am dat Extemporal la sinceritate pentru credincioºi. A unor elevi de la ªcoala Superioarã Sunt creºtinã, ortodoxã, dar nu confund credinþa cu instituþia, R Comercialã Nicolae Kreþulescu, cu ºi nici preotul cu har cu funcþionarul bisericesc, fãrã har, care, tema Mai existã modele? Alãturi de Doamne, iartã-mã!, este ºi hrãpãreþ. I rãspunsurile lor, exemple de modele. Dar, azi, este sãrbãtoare. Sã ne rugãm Sfântului Cuvios A Pagina 4 Dimitrie Basarabov, cel Nou, Ocrotitorul Bucureºtilor! pag. 2 OPINIA NAÞIONALà 683 – 27 octombrie 2014 UNIVERSITARIA Doar jumãtate dintre þãrile UE POATE Và INTERESEAZà acordã împrumuturi Artã contemporanã la subvenþionate pentru studenþi Salonul de proiecte Din 30 octombrie, în Bucureºti începe Salonul de proiecte, gãzduit de Raportul Sistemele naþionale plãtesc taxe în nouã þãri (Repub- Maria Hlavajova. Aceasta este iniþiator ºi director artistic al proiectului de taxe ºi de burse studenþeºti în lica Cehã, Olanda, Portugalia, FORMER WEST, precum ºi director artistic al BAK, basis voor învãþãmântul superior european Slovacia, Regatul Unit (Anglia, actuele kunst, Utrecht, începând din 2000. Evenimentul face parte 2014/2015, realizat de reþeaua Þara Galilor ºi Irlanda de Nord), În 35 de sisteme de învãþãmânt de merit. Împrumuturile acordate din seria „La seral: conferinþe, proiecþii, prezentãri, discuþii”, care va Eurydice a Comisiei Europeane, Islanda, Liechtenstein). În cele (unele þãri au mai multe sisteme, studenþilor, subvenþionate din avea loc în perioada octombrie - noiembrie 2014, în Salonul de evidenþiazã o mare diversitate în mai multe þãri europene, doar un de exemplu, BE, UK), bursele fonduri publice, au un rol proiecte. Dupã trei ani de activitate în care miza principalã a Salonului ceea ce priveºte numãrul de numãr mic de studenþi benefi- sunt acordate, pe bazã de semnificativ în sprijinirea studen- de proiecte a fost producþia de artã contemporanã, în perioada studenþi care plãtesc taxe în ciazã de sprijin sub formã de necesitãþi financiare, unor studenþi þilor în aproximativ jumãtate urmãtoare salonul îºi propune sã reflecteze asupra relaþiei dintre instituþiile de învãþãmânt supe- burse. În nouã þãri, toþi (Cipru, sau tuturor studenþilor (Dane- dintre þãrile cuprinse în raport. producþie ºi receptare, dintre artã ºi public. Se doreºte ºi crearea rior finanþate din fonduri publice. Danemarca, Malta, Finlanda) sau marca, Finlanda ºi Suedia oferã În mod similar, tot în apro- unor platforme discursive care sã contribuie la generarea unui context Un numãr semnificativ de þãri o majoritate a studenþilor (Lux- burse universale studenþilor la zi, ximativ jumãtate dintre þãri, ce va conduce la o mai bunã înþelegere a poziþionãrii artei contem- – Cipru, Danemarca, Germania, emburg, Olanda, Regatul Unit cu condiþia obþinerii unor rezul- unele elemente ale sprijinului porane într-o constelaþie globalã de preocupãri actuale. Evoluþia Grecia, Malta, Finlanda, Suedia, (Scoþia), Suedia, Norvegia) tate minime la învãþãturã); 23 de depind de circumstanþele fami- mediului artistic autohton din ultimii ani a dovedit cã e nevoie de Regatul Unit (Scoþia), Norvegia beneficiazã de burse. Islanda sisteme oferã burse pe bazã de liale generale, ele nefiind sub acest lucru, nu doar în relaþia cu publicul larg ci ºi în interiorul ºi Turcia – nu percep nicio taxã este singura þarã care nu dispune merite, în urma unei evaluãri a forma unor plãþi directe cãtre cercului mai restrâns al producãtorilor ºi operatorilor culturali. de ºcolarizare. La celãlalt capãt de un sistem public de acordare rezultatelor la învãþãturã. studenþi, ci sub formã de avan- al scalei, toþi studenþii care de burse, deºi acest subiect este Aproape toate aceste sisteme taje fiscale pentru pãrinþi sau de European BEST Engineering urmeazã un program de licenþã în curs de dezbatere. combinã bursele sociale cu cele alocaþii de familie. Competition - la Bucureºti Sãrbãtoarea În perioada 27 - 29 octombrie 2014, BEST Bucureºti vã invitã sã participaþi la faza regionalã a celei mai mari competiþii inginereºti din lucrãrilor Europa – European BEST Engineering Competition (EBEC). Acesta este un eveniment care se adreseazã studenþilor interesaþi sã dea viaþã de diplomã unor idei ingenioase, atât din domeniul tehnic, cât ºi din cel al marketingului sau al managementului. Alcãtuitã din douã tipuri de The Institute, organizatorul probe: Case Study (studiu de caz) ºi Team Design (probã practicã) Romanian Design Week, a invi- – European BEST Engineering Competition oferã studenþilor ocazia de tat Universitatea Spiru Haret a interacþiona cu reprezentanþii companiilor participante la eveniment. sã participe, cu cele mai bune Competiþia inginereascã va debuta luni, 27 octombrie, în cadrul lucrãri de diplomã din 2014, la Universitãþii Politehnica din Bucureºti ºi, timp de trei zile, expoziþia naþionalã de diplome participanþii îºi vor putea testa abilitãþile în una dintre cele patru de artã ºi arhitecturã. Aºadar, la probe propuse de partenerii evenimentului: Accenture, Assa, Abloy, Palatul ªtirbei, între 20 ºi 23 no- Bigstep. Echipa câºtigãtoare a fiecãrui domeniu se va califica pentru iembrie, are loc sãrbãtoarea lucrã- faza naþionalã din luna mai 2015 de la Braºov, iar, mai apoi, va rilor de diplomã de la Universi- putea reprezenta România la etapa finalã, din Porto. tatea de Arhitecturã ºi Urbanism S.U.E.R.D. – Axa Prioritarã 9 „Investiþia în oameni ºi competenþe” Ion Mincu, Universitatea Naþionalã de Arte Bucureºti; Universitatea Lupul de pe Wall Street Conferinþa Naþionalã de Artã Teatralã ºi Cinematograficã I.L. Caragiale; vine prima datã în România Investiþia în oameni ºi competenþe Universitatea Naþionalã de Muzi- Jordan Belfort, personajul real interpretat de actorul Leonardo di cã; Universitatea Spiru Haret; Caprio în filmul nominalizat la Oscar, Lupul de pe Wall Street, Universitatea Hyperion din vine în România, în data de 18 noiembrie 2014, pentru a susþine o în Regiunea Dunãrii Bucureºti. mega-conferinþã, organizatã de Extreme Training. Jordan Belfort va dezvãlui în cadrul evenimentului secretele din spatele A treia conferinþã Investiþia în oameni ºi competenþe La eveniment vor fi prezenþi actori ºi promotori succesului sãu excepþional, metoda sa proprie de vânzãri Straight Line în Regiunea Dunãrii, organizatã de cãtre Ministerul ai S.U.E.R.D. din 14 þãri din Regiunea Dunãrii, Persuasion. În plus, va împãrtãºi participanþilor ºi din experienþa eºecului Federal al Educaþiei ºi Afacerilor Femeilor (Austria) care au misiunea de a aborda provocãrile comune sãu.Românii vor avea ocazia sã deprindã tehnicile care l-au îmbogãþit pe ºi Ministerul Federal al Muncii, Afacerilor Sociale ºi pentru viitor. Se urmãresc temele: • dezvoltarea Jordan Belfort ºi l-au transformat în Lupul de pe Wall Street. Vor învãþa Protecþiei Consumatorilor (Austria), va avea loc în de politici inovatoare ºi proiecte în domeniul de trucuri esenþiale pentru creºterea puterii de convingere, vor afla ºi cum perioada 6-7 noiembrie 2014, la Viena. performanþã ºi calitate a sistemelor de educaþie; pot utiliza aceste tehnici deosebit de puternice în mod legitim pentru a Scopul conferinþei din acest an este de a oferi • cooperare pe piaþa muncii; • creativitatea ºi spiritul se feri de necazurile pe care o abordare necorespunzãtoare o poate un cadru pentru a se revizui ultimii trei ani de antreprenorial; • învãþare pe tot parcursul vieþii ºi aduce. De asemenea, vor afla acest lucru direct de la omul care a ridicat implementare a proiectelor, pentru a se prezenta mobilitatea în scop educaþional; • demografia ºi de unul singur o companie de brokeraj cu 1000 de angajaþi ºi profituri ºi discuta rezultatele ºi problemele întâlnite, migraþia; • sãrãcia ºi incluziunea socialã. astronomice, care ºi-a instruit personal oamenii de vânzãri. respectiv, pentru a se stabili mãsurile potrivite Pentru mai multe informaþii despre acest pentru dezvoltãri viitoare. eveniment, vizitaþi http://casaverdeadunarii.ro/?p=908 Grupaj realizat de Cristina MOLDOVEANU EDUCAÞIE FINANCIARà Cât de infailibil este un contract de depozit? ªi când te duci sã pui bani la bancã, semnezi un contract (chiar dacã în timp uiþi cã l-ai semnat ºi ai luat la cunoºtinþã toate îndatoririle compenseazã între ele ºi e cam acelaºi lucru. Aparent, aveþi dreptate, a fost de 1,54%. Þinta de inflaþie stabilitã de BNR pe 2014 este de tale!). Singura întrebare pe care o pune clientul este cea legatã de în practicã lucrurile stau diferit. La ora actualã, de exemplu, dacã 2,5% cu plus sau minus un punct procentual, iar ultimele prognoze dobândã ºi de semnarea unui împuternicit pentru respectivul depozit deschideai un depozit cu dobândã variabilã cu un an în urmã, primeai ale bãncii centrale indicã o inflaþie de 2,2%. Dacã dobânda la care (pe lângã titular). ªi totuºi, aspectele care trebuie luate în calcul o dobândã (la lei) de 3,5% - 4% în primele dou㠖 trei luni. Dacã am constituit depozitul în 2013 a fost fixã, de 2,5%, dupã sunt mult mai multe, de aceea trebuie sã fiþi atenþi ce stipuleazã banii nu au fost retraºi, din cauza evoluþiilor pieþei financiare, aceeaºi impozitare, câºtigul este aproape nul. Dacã a fost dobândã variabilã, contractul despre fiecare aspect în parte. bani sunt remuneraþi acum cu o dobândã de 1,8% - 1,5% sau chiar ne putem trezi, la final, cã retragem mai puþini bani din cont. mai puþin, chiar dacã depozitele nou deschise, la aceeaºi bancã ºi 4. Comisioanele? Sunt de douã tipuri: de administrare a tot cu dobândã variabilã, sunt remunerate cu un nivel ceva mai contului ºi de retragere de numerar. Cele de administrare a contului 1. Depozite cu sau fãrã capitalizare a dobânzii? Avantajul ridicat, de 2,5% sau chiar 3%. ªi asta deoarece, în ultimul an, sunt lunare sau anuale. De cele mai multe ori, aceste comisioane constituirii unui depozit cu capitalizare a dobânzii, faþã de un depozit bãncile au scãzut dobânzile ºi de douã ori pe lunã, datoritã reducerilor scad foarte mult câºtigul din dobânzi. La sume foarte mari, însã, cu plata dobânzii la scadenþã, constã în faptul cã, prin capitalizare, succesive operate de BNR la dobânda de politicã monetarã. nu mai sunt chiar atât de împovãrãtoare. Existã ºi excepþii, unde, dobânda se adaugã la sold ºi, din momentul constituirii unui nou Dobânzile progresive aduc în timp câºtiguri similare cu cele oferite pentru depozite, nu existã comision de administrare. Comisioanele depozit, soldul pentru care se va calcula dobânda aferentã va fi mai de celelalte tipuri de dobânzi, ele fiind o gãselniþã a bãncilor de a face de retragere de numerar sunt în general de 0,5% din suma retrasã mare. În general, nivelurile ratelor anuale de dobândã pentru cele clienþii sã îºi constituie depozite pe durate mult mai lungi, chiar de (deci inclusiv din economiile iniþiale). O serie de bãnci, însã, nu douã tipuri de depozite sunt asemãnãtoare, dar pot exista ºi diferenþe doi ani, în unele cazuri. Dobânda fixã, însã, este singura care nu oferã percep acest comision, dacã retragerea este fãcutã în ziua scadenþei. de la bancã la bancã. În concluzie, dacã faceþi depozitul pe o anumitã surprize. Pentru a acoperi însã micul deficit, dat de faptul cã la 5. Penalizãri pentru spargerea depozitului înainte de duratã (3,6 sau 12 luni), dar nu vã gândiþi cã veþi ºi retrage banii la momentul constituirii depozitului nivelul acesteia era uºor sub cel al scadenþã? Dacã vrei sã retragi banii înainte de termenul scadent, acea datã, este mai bine sã optaþi pentru dobândã capitalizatã. pieþei, ideal este sã optaþi pentru depozitele pe termen de un an. fie pierzi întreaga dobândã pe care ar fi trebuit sã o încasezi la 2. Dobândã fixã, variabilã sau progresivã? Rãspunsul la 3. Din ce este compusã dobânda ºi care este câºtigul real? scadenþã, fie primeºti doar dobânda practicatã de bancã la contul aceastã întrebare depinde foarte mult de tendinþele pieþei financiare Nivelul afiºat de bancã este doar vârful icebergului. Din câºtigul final curent (care se situeazã, de regulã, la 0,25%-0,5% pe an sau chiar la momentul deschiderii depozitului. De obicei, dobânda fixã pe se reþine impozitul de 16%, virat cãtre stat. Impozitul se aplicã doar mai jos). În plus, la retragerea banilor, clientul mai plãteºte un toatã durata constituirii depozitului este uºor mai micã decât banilor rezultaþi din dobândã, nu ºi principalului. Dupã tragerea comision, care, de cele mai multe ori, este de 0,5%. dobânda variabilã (vorbim de dobânzile valabile în momentul impozitului ar trebui sã vã gândiþi la nivelul inflaþiei pe perioada Pentru sugestii, reclamaþii sau orice alte „necazuri” deschiderii contului de depozit). Dobânda progresivã începe de economisirii, care deceleazã, la rândul sãu, câºtigul net, dacã dobânda întâmpinate în lumea economico-financiarã, ne puteþi scrie la un nivel foarte redus ºi se terminã, la scadenþã, la un nivel peste nu este suficient de mare încât sã acopere ºi nivelul prognozat de la: [email protected] media dobânzilor din piaþã. În esenþã, veþi spune cã se inflaþie pentru anul în curs. În septembrie, de exemplu, rata inflaþiei Gabriela ÞINTEANU

ISSN 1221-4019 ºi ISSN 1841-4265 (online) REDACÞIA: REVISTA OPINIA NAÞIONALà Solicitãri de abonamente, Opinia Mioara Vergu-Iordache, Gabriela Moldoveanu cu plata prin mandat www.opinianationala.ro este editatã de naþionalã Mihãiþã Enache (fotoreporter), poºtal sau dispoziþie www. facebook.com/opinianationala Vasilichia Dinu, Cornelia Prodan, Florentina Stemate (DTP). FUNDAÞIA ROMÂNIA DE MÂINE de platã, se pot adresa Stimaþi cititori, serviciului de difuzare. Strada Fabricii nr. 46G, sector 6, Bucureºti Dorim sã fiþi partenerii noºtri în elaborarea publicaþiei Tiparul executat de Strada Fabricii nr. 46 G, Telefon/fax: 021 316 97 91 Opinia naþionalã. De aceea, vã adresãm invitaþia de a ne transmite opinii, sectorul 6, Bucureºti. Centralã: 021 316 97 85, 021 316 97 86, 021 316 97 87, interioare 168 ºi 143 informaþii, idei de larg interes naþional, pe care sã le publicãm în ediþiile TIPOGRAFIA FUNDAÞIEI Telefon 021.316.97.88/ e-mail: [email protected]; [email protected] viitoare. Aºteptãm cu interes ºi propuneri privind conþinutul publicaþiei. ROMÂNIA DE MÂINE int.108. 683 – 27 octombrie 2014 OPINIA NAÞIONALà pag. 3 UNIVERSITARIA ICESBA 2014 Meserii noi oferite de zonele de niºã Prelegerea susþinutã de prof. Prin aceastã dezvoltare, practic, Irene Tilikidou, Evolutions in se pot crea specialitãþi noi, care Întâlnire a membrilor reþelei ecological consumer research, sã îi ajute pe absolvenþi în de parteneriate în cadrul este un studiu comportamental al viitoarea carierã. Studenþii proiectului populaþiei în faþa produselor facultãþilor economice, absolvenþii POSDRU/156/1.2/G/137309 ecologice. Prof. Irene Tilikidou noºtri din zona economicã au s-a aflat la universitatea noastrã ºansa sã se integreze pe piaþa O nouã prin intermediul programului muncii mult mai rapid atunci ERASMUS, în cadrul parteneria- când abordeazã o zonã de niºã – dimensiune tului încheiat de Universitatea iar zona studierii pieþei produse- Spiru Haret cu Universitatea lor ecologice, aflatã în plinã ATEI din Salonic. Încercãm, în dezvoltare, este o zonã de niºã în a calitãþii acest fel, sã venim în sprijinul care ei pot sã facã carierã. ªtiu în învãþãmântul rea Centrului European de Studii Jiu Craiova, SC Bear Solutions dezvoltãrii studenþilor de la facul- foarte bine cã produsele ecolo- Manageriale în Administrarea SRL Bucureºti, SC Expert tãþile economice, deoarece piaþa gice sunt în trend, toatã lumea Responsabilitate Corporatistã superior Afacerilor ºi a experienþei Facul- M&M Partners Consulting produselor ecologice este amplã vrea sã fie eco, sã spunem aºa, Socialã, în sensul de a fi mult mai tãþii de Management Financiar Craiova, SC Omnidata Craiova, ºi capãtã dimensiuni noi. Asta dar foarte multe companii nu fac atenþi cu protejarea mediului. Ei Contabil Craiova în domeniul SC Dynamic Serv Cluj Napoca, înseamnã cã existã o oportunitate diferenþa între produsele eco, vor sã promoveze produse eco, economic publicaþiilor online; Discuþii SC Recon SA Craiova, SC pentru dezvoltarea unor specia- simpla etichetare, ºi cele cu deci, iatã, o altã diferenþã între Universitatea Spiru Haret prin privind iniþierea unei reviste Valrom Industrie Cluj Napoca, liºti în promovare ºi în marketing adevãrat bio. Trebuie sã nu facem cele douã categorii, a explicat Facultatea de Management periodice online în domeniul SC Drag Consulting SRL, SC ecologic ºi în România, a explicat confuzie între eco ºi bio, pentru prof. univ. dr. Manuela Epure. Financiar Contabil Craiova în economic, care va fi indexatã în COMEVO TIM SRL Timiºoara prof. univ. dr. Manuela Epure, cã, mã refer aici la produsele Promovarea, vânzarea produ- calitate de Beneficiar a organizat baze de date ºtiinþifice recunos- În prezent, reþeaua de partene- prorector al Universitãþii Spiru agricole care presupun o tehnolo- selor eco trebuie realizatã în prima întâlnire, în perioada cute în domeniu ºi relevante riate numãrã 33 de parteneri la Haret. Este adevãrat cã existã ºi gie specialã de producþie, de aceºti parametri ºi în funcþie de 17-19.10.2014, a membrilor reþelei pentru comunitatea academicã; nivel naþional, din care patru intenþia ca universitatea sã ofere realizare. Dar eco marketing este permeabilitatea pieþei ºi de modul în care consumatorii reacþioneazã. de parteneriate realizatã în cadrul Prezentarea obiectivului activitã- Universitãþi, un centru de cerce- ºi un pachet educaþional, separat, cu totul altceva. Vorbim, de Toate aceste concepte trebuie proiectului O nouã dimensiune a þii de dezvoltare a curriculumului tare ºi 28 de agenþi economici, pe aceastã temã. În mod special, exemplu, de produse în condiþii de implementate în cursurile de calitãþii în învãþãmântul superior în concordanþã cu noile provocãri aceasta fiind deschisã în conti- la disciplinele opþionale, se pot protejare a mediului. Marile cor- marketing. Prof. Irene Tilikidou economic. Întâlnirea a fost din economie ºi de pe piaþa nuare ºi pentru alte entitãþi eco- face cursuri pentru studierea poraþii, precum Unilever, pot sã muncii; Software-urile educaþio- nomice care vor sã se alãture în produselor ecologice. abordeze producþia pe principiul este un specialist în investigarea deschisã ºi prezidatã de prof. comportamentului consumato- univ. dr. Gheorghe Bicã, prorec- nale – soluþie viabilã pentru proiectul O nouã dimensiune a creºterea calitãþii învãþãmântului; calitãþii în învãþãmântul supe- rilor pe produse eco, iar prele- tor al Universitãþii Spiru Haret. gerea domniei sale s-a bazat, în Obiectivul general al proiec- Corelarea stagiilor de practicã cu rior economic, proiect cofinan- cerinþele pieþei muncii; Antrepre- þat din Fondul Social European special, pe evoluþia obiceiurilor de tului îl reprezintã creºterea consum ale cetãþenilor din Grecia. calitãþii învãþãmântului superior noriatul - o ºansã de integrare a prin Programul Operaþional studenþilor în viaþa economicã; Sectorial Dezvoltarea Resurse- Am încercat, însã, sã prezint ºi economic, prin adaptarea curri- modul cum este introdus marke- Fonduri nerambursabile pentru lor Umane 2007 – 2013 culei la noile provocãri din eco- tingul eco în alte þãri ºi care sunt start-up-uri deschise de studenþi. Investeºte în oameni ! nomie, prin promovarea principii- principalele probleme cu care ne La întâlnire au fost prezenþi Cei care doresc sã participe la lor egalitãþii de ºanse ºi a antre- confruntãm, a precizat Irene reprezentanþi ai urmãtorilor reþea pot obþine informaþii supli- prenoriatului, prin utilizarea în Tilikidu. Pentru a avea o viziune procesul de învãþãmânt a unor parteneri din reþea: Universi- mentare pe www.cresterea-calitatii- invatamantului.ro unde funcþio- asupra obiceiurilor de consum din programe informatice complexe. tatea Hyperion din Bucureºti, România, prof. Irene Tilikidu a Agenda întâlnirii a cuprins: Universitatea Ovidius din neazã ºi platforma informaticã prin intermediul cãreia membrii realizat ºi un chestionar în rândul Prezentarea obiectivelor reþelei Constanþa, Institutul Naþional de studenþilor haretiºti. de parteneriate; Discuþii privind Cercetare ICMET Craiova, SC din reþea comunicã ºi îºi prezintã organizarea activitãþii din cadrul Noscarina Impex Cluj-Napoca, activitatea. reþelei de parteneriate; Prezenta- Administraþia Bazinalã de Apã Dragoº ILIE Statistici din 80 de þãri, obþinute doar cu Passport Andzej Sakevic, reprezentantul pentru a înþelege mediul de din Lituania la Euromonitor, a afaceri la nivel global într-o fãcut o prezentare specialã a bazei perioadã de schimbãri rapide ºi de de date Passport. Euromonitor creºtere a globalizãrii. Passport este o firmã internaþionalã cu are milioane de statistici ºi capital integral privat, cu sediul rapoarte, detaliate pe 27 de indus- la Londra ºi cu 12 birouri în trii, cu date ºi analizã demogra- întreaga lume. Aºa cum ne-a ficã, macro ºi socio-economicã explicat Sakevic, Euromonitor asupra consumatorilor ºi a oferã marilor firme, gen Coca economiilor din 210 de þãri din Cola sau Unilever, informaþii întreaga lume. În unele cazuri, despre pieþele pe care acestea datele statistice ale Passport activeazã în întreaga lume. pornesc din 1977, dar cele mai Facultatea de Medicinã Veterinarã Rapoartele prezentate de cei peste multe din 1995 ºi merg pânã în 1000 de analiºti ºi consultanþi, anul 2014. Actualizarea este Zilele Bibliotecii Universitare 2014 care strâng informaþii din 80 de fãcutã în luna ianuarie a fiecãrui þãri, inclusiv România, sunt an, cu toate datele statistice din Cu ocazia Zilelor Bibliotecii Universitare 2014, rapoarte de cercetare de piaþã, anul precedent, a spus Sakevic. care evolueazã pieþele lumii. Mã biblioteca Facultãþii de Medicinã Veterinarã a date despre industriile în care Dupã cum a explicat prof. univ. gândesc aici la piaþa bunurilor de organizat la sediul facultãþii din Bulevardul activeazã firmele respective, dr Manuela Epure, prezenþa lui consum, mã gândesc la activitãþile Energeticienilor nr. 9-11, sector 3, o expoziþie de detalii privind produsul intern Andzej Sakevic se datoreazã sociale, vorbim de piaþa educaþio- carte intitulatã Evoluþia cãrþii ºtiinþifice de-a brut, populaþia sau obiceiurile de achiziþionãrii bazei de date nalã la nivel mondial. Tot felul de lungul timpului. Au fost expuse cãrþi de consum ale acesteia. Ceea ce este Passport de cãtre Universitatea studii sunt gata acum sã fie specialitate foarte vechi (unele având peste 130 important este faptul cã oferim ºi Spiru Haret, pentru un an de zile utilizate, atât de studenþi, cât ºi ani), precum ºi ultimele achiziþii de carte din previziuni asupra pieþelor, în cadrul proiectului POSDRU. de cadrele didactice. Este o bazã domeniul veterinar. De asemenea, au fost trenduri de creºtere sau descreº- Aceasta se constituie dintr-un de date costisitoare, de aceea am prezentate cataloage ºi /sau pliante cu: produse tere pe anumite industrii. format privind pieþele din toate achiziþionat-o doar pentru un an, farmaceutice de uz veterinar, pe specii de animale, Passport, produsul care a fãcut pieþele lumii, în special pentru însã eu sper sã reuºim sã o aparaturã de laborator ºi instrumentar pentru obiectul prelegerii lui Andzej bunurile de larg consum. Baza de finanþãm ºi în anii viitori, a intervenþii chirurgicale. Evenimentul a suscitat Sakevic, este o premiatã bazã de date le va arãta studenþilor cum precizat prorectorul Universitãþii interesul studenþilor, bucurându-se de mult date de cercetare de piaþã, utilizatã pot ei sã facã un studiu de piaþã, Spiru Haret, Manuela Epure. succes. de cãtre instituþiile academice de având la dispoziþie un numãr Gabriela MOLDOVEANU ªef lucrãri dr. Cristina DINU top din lume ºi de companii imens de date despre modul în Mihãiþã ENACHE Pentru tinerii actori, o nouã ºansã de afirmare: Festivalul Audiþie Naþionalã 2014

Conf. univ. dr. George V. GRIGORE Naþional al Copiilor (Bulevardul Tineretului 8-10, Bucureºti). Este mai apreciate înregistrãri participã la cea de-a doua etapã a Audiþiei, o ocazie importantã de afirmare la început de carierã artisticã în teatru desfãºuratã în zilele de 3, 4, 5 decembrie. La Palatul Naþional al Printr-un minunat complex de împrejurãri, toþi tinerii actori ºi film, de cunoaºtere a colegilor de generaþie ºi de explorare a unor Copiilor din Bucureºti, ei susþin live, one man/one woman show-ul absolvenþi ai specializãrii Artele Spectacolului (Actorie) ºi maste- metode ºi tehnici de lucru pe care tinerii au ºansa sã le împãrtãºeascã. de 7-10 minute, trimis pe suport video la înscriere, în faþa unui juriu rat Artã Teatralã din cadrul Facultãþii de Arte a Universitãþii Spiru Audiþia Naþionalã este organizatã de cãtre UNATC, în parteneriat final format din profesori ai UNATC, directorii teatrelor participante Haret primesc o ºansã nesperatã la a accede pe scena unui teatru cu ArCub, Teatrul Bulandra, Teatrul de Comedie, Teatrul Metropolis ºi regizori de film: Alexandru Darie, George Ivaºcu, George Mihãiþã, profesionist din Bucureºti, sau a primi un rol într-un viitor film artistic. ºi casele de producþie: Libra Film Productions, 4 Proof Film ºi Mihaela Pãun, Adrian Sitaru, Tudor Giurgiu ºi Adrian Titieni. La lãudabila iniþiaþivã a domnului prof. univ. dr. Adrian Titieni, rector beneficiazã de tot suportul necesar, pe care aceste instituþii le pot Premiile constau în roluri oferite de cãtre directorii teatrelor al Universitãþii Naþionale de Artã Teatralã ºi Cinematograficã Ion pune la dispoziþie. partenere în spectacolele din stagiunea 2014-2015 ºi în roluri Luca Caragiale, aceºtia vor putea participa la cea de a doua ediþie a Audiþia Naþionalã se desfãºoarã în douã etape: • în prima etapã, acordate de regizorii de film. Audiþiei Naþionale. Festivalul, dedicat tinerilor actori cu vârsta pânã concurenþii se înscriu, pânã pe data de 16 noiembrie, prin trimiterea în 35 de ani, studenþi din ultimul an de studiu ºi absolvenþi ai Facultã- unui CV ºi a unei înregistrãri de 7-10 minute a unui one man show/ * La ediþia din anul 2013 a Audiþiei Naþionale, zece tineri actori au þilor de Teatru din toatã þara, studenþilor din ultimul an de studiu ºi one woman show la alegere, pe adresa [email protected]. primit ca premiu ºansa de a lucra pe scena unui teatru important absolvenþilor de Arta Actorului, fãrã condiþii restrictive referitoare Înregistrãrile sunt evaluate în perioada 17-23 noiembrie, de un juriu din Bucureºti, alãturi de actori consacraþi. la statutul profesional - angajat, independent etc, desfãºurat sub formã alcãtuit din profesori ai UNATC Bucureºti – Radu Gabriel, Florin Pentru informaþii privind Audiþia, puteþi contacta Departamentul de PR de competiþie, va avea loc în perioada 3-5 decembrie, la Palatul Grigoraº, Mircea Rusu, Anca Ioniþã ºi Laura Baron. • actorii cu cele al UNATC I.L. Caragiale, tel: 021 252 2480; www.unatc.ro; blog.unatc.ro pag. 4 OPINIA NAÞIONALà 683 – 27 octombrie 2014 v OLIMPIADA DE INFORMATICà A Extemporal la sinceritate Elevii care „au dat extemporal” EUROPEI CENTRALE 2014 considerã cã nu prea au de unde sã aleagã (18-23 iunie, Jena, Germania; 38 de elevi din zece þãri) la ªcoala Superioarã Comercialã Nicolae Kreþulescu modele. Pe de o parte, au dreptate! Pe de • douã medalii de aur, o medalie de argint ºi una alta, îi contrazicem, în chiar pagina de faþã. de bronz Chiar existã modele. Performerii din Medalii de aur: Andrei Heidelbacher, elev P Mai existã modele? generaþia lor sunt primii care ar trebui în clasa a XII-a la Colegiul Naþional C. D. Loga asumaþi ca model. În obþinerea perfor- din Timiºoara, ºi de Rareº-Darius Buhai, elev • Valentina Alexandra Niþã, clasa a XI-a: manþei, dincolo de talent, de aptitudini, în clasa a XI-a la Colegiul Naþional Liviu Rebreanu R Nu cred cã existã un model standard pentru existã pasiune, interes, muncã intensã. din Bistrita. Medalia de argint i-a revenit toþi, ci mai degrabã un model în fiecare domeniu. Aceºti tineri, „multiolimpici”, câºti- lui Alexandru Velea, elev în clasa a XI-a la Liceul Mi se pare extrem de greu felul în care îþi alegi gãtori de numeroase concursuri, pot fi de Informaticã Tiberiu Popoviciu din Cluj-Napoca, E modelul dupã care ai vrea sã te ghidezi. Trebuie modele pentru cã au ºtiut sã opteze, au ºtiut iar medalia de bronz a intrat în posesia lui sã alegi cu foarte mare atenþie pentru cã, deºi sã-ºi urmeze idealul, sã-ºi împlineascã Radu Szasz, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naþional sunt multe modele, doar câteva pot fi visul. În rest, sunt tineri obiºnuiþi, care C. Brediceanu din Lugoj (judeþul Timiº). U considerate modele de urmat. De cele mai multe gândesc în acord cu generaþia lor. ori, tinerii îºi aleg drept model persoane inculte, v OLIMPIADA BALCANICà DE v OLIMPIADA BALCANICà DE care nu au nimic reprezentativ pentru tineri ºi INFORMATICà PENTRU JUNIORI INFORMATICà PENTRU SENIORI N care, culmea, mai sunt ºi mediatizate foarte mult. (23-27 iunie, Belgrad; Serbia; 37 de con- (10-17 august, Ankara, Turcia; parti- • Cristian Negrea, clasa a XI-a: Este o curenþi din opt þãri) cipanþi din 12 þãri) întrebare grea. Noi nu prea avem modele. Eu • locul I pe naþiuni: douã medalii de • o medalie de aur ºi trei medalii de argint I nu am gãsit un model demn, care sã poatã fi aur ºi douã de argint Medalia de aur: Mihai-Iulian urmat. Avem câteva persoane care au o gândire Medalii de aur: Livia Mãgureanu, Andreescu, elev în clasa a XII-a ºi o mentalitate dezgheþatã, însã, un simbol, elevã în clasa a VIII-a la Colegiul la Colegiul Naþional de Informaticã V noi nu avem. Din acest motiv, foarte mulþi Naþional de Informaticã Tudor Vianu din Tudor Vianu din Bucureºti. Medalii de dintre tinerii din ziua de astãzi se orienteazã Paul Muscã Bucureºti, ºi Costin Andrei Oncescu, argint: Tudor-Petru Þiplea, elev în în special pe modele din strãinãtate, pe care clasa a VIII-a, Colegiul Naþional Dinicu clasa a XII-a la Colegiul Naþional E încearcã sã le copieze. Puþini sunt însã cei care Golescu din Câmpulung Muscel, judeþul Dragoº Vodã din Sighetu Marmaþiei, reuºesc sã le depãºeascã. România este una Argeº. Medalii de argint: Bogdan judeþul Maramureº, Radu Szasz, elev dintre cele mai tolerante þãri, iar acest lucru Creþu, elev în clasa a VIII-a la Colegiul in clasa a XII-a la Colegiul Naþional R este incontestabil. Din pãcate, în ciuda acestui fapt, eu, ca individ, Naþional de Informaticã Tudor Vianu C. Brediceanu din Lugoj, judeþul sunt obligat sã plec pentru cã nu mã mai vãd, nu mã mai asociez cu din Bucureºti, Alex Tatomir, elev Timiº, Mihai Gheorghe, elev în valorile cu care se asociazã majoritatea românilor, care nu ºi-au ales în clasa a VIII-a la Colegiul Naþional clasa a XII-a la Liceul Internaþional S un model sau au ales unul nepotrivit de cele mai multe ori. Repet, nu Nicolae Bãlcescu din Brãila. de Informaticã din Bucureºti. cred cã avem valori morale puternice. Andrei Bud • Ciprian Burcea, clasa a XII-a: Sincer, nu v OLIMPIADA BALCANICà DE MATEMATICà PENTRU JUNIORI I cred cã este neapãrat nevoie de niºte modele, (21 - 26 iunie 2014, Ohrid, Macedonia; elevi din 17 þãri) poate ar trebui sã ne gândim, în primul rând, ce • România a ocupat locul I - cinci medalii de aur ºi una de argint T ar trebui sã facem noi ca sã fim propriul nostru Medalii de aur: Alexandru Mihalcu, Liceul Internaþional de Informaticã, model ºi, poate, ar trebui sã cultivãm unul. Bucureºti, Antonie Ciocan, ªcoala Gimnazialã nr. 56, Bucureºti, Alexandru Mãcar un concept, dacã nu o idee întreagã. Nu Pascadi, Colegiul Naþional de Informaticã Tudor Vianu, Bucureºti, Tudor A vreau sã devenim o þarã de plagiatori ºi sã Plopeanu, Liceul Internaþional de Informaticã, Bucureºti, Ciprian-Mircea copiem tot ce vedem în strãinãtate. Din pãcate, Bonciocat, Colegiul Naþional de Infor- ºi ideea cu manualul electronic, care s-a vehiculat ªtefan Spãtaru maticã Tudor Vianu, Bucureºti, Medalia în sistemul educaþional, a fost preluatã din R Iatã: înainte de a pleca la Olimpiada de argint: Mihnea Doica, Liceul Interna- strãinãtate. Se merge pe conceptul cã noi, ca þional de Informaticã Bucureºti. popor, dar ºi ca þarã în sine, suntem înapoiaþi, iar ce vedem în afarã este Internaþionalã de Matematicã 2014, I de „n” ori mai bun. Poate ar trebui sã descoperim noi singuri câte ceva, într-un interviu acordat HotNews.ro, v OLIMPIADA INTERNAÞIONALà aºa cum au fãcut Vlaicu, Vuia, Coandã ºi mulþi alþi români. Pe ei, istoria Paul Muscã a declarat cã nu îi place DE MATEMATICà (3-13 iulie, Cape Town, i-a consemnat, pe noi, viitorul ne aºteaptã. chimia ºi, „în general, materiile care se Africa de Sud; 565 de elevi din 106 þãri) A • Cãtãlina Mocanu, clasa a XI-a: A avea un fac la ºcoalã”. Îi displace „chiar ºi mate- • Echipa României, loc I din UE ºi locul model în ziua de astãzi este foarte dificil. Vedeþi, matica de la ºcoalã”, pentru c㠄accentul 11 mondial: o medalie de aur ºi cinci medalii din pãcate, la televizor se promoveazã excesiv este pus foarte mult pe memorare ºi ar de argint non-valorile. Cu greu mai gãseºti o emisiune de trebui sã fie pus pe intuiþie ºi origina- Medalia de aur: ªtefan Spãtaru (18 ani), elev în clasa a XI-a la Liceul • culturã sau care sã aibã un subiect interesant. litate.( ) „Dacã mi-aº fi dorit sã spun Internaþional de Informaticã Bucureºti (provenit de la ªcoala Generalã Mihai Acum, 99,9% dintre programele principalelor ceva ºi sã înþeleagã ceilalþi elevi, ar fi cã Viteazul Alexandria). Medalii de argint: Simona Diaconu (18 ani) elevã în televiziuni româneºti promoveazã altceva decât matematica de la ºcoalã este, într-adevãr, clasa a XI-a la Liceul Internaþional de Informaticã din Bucureºti (provenitã de la P ar trebui dacã ar fi oneste. Subliniez, dacã. Din urâtã, dar existã ºi o altã matematicã, Liceul Teoretic Spiru Haret Tecuci, Andrei Bud (18 ani) a absolvit anul acesta pãcate, nu se întâmplã aºa, iar acest lucru are care este frumoasã. (...) E mult mai Liceul Internaþional de Informaticã Bucureºti (provenit de Liceul Teoretic un impact deosebit asupra tinerilor. Avem important sã înveþi cum sã gândeºti, Negreºti-Oaº), Paul Musca (19 ani) a absolvit anul acesta Liceul Internaþional R nevoie de valori, la fel cum avem nevoie de aer. decât sã rezolvi 100 de probleme”. de Informaticã Bucureºti (provine de la Colegiul Naþional Iaºi), Ioan Laurentiu Când zic valori, mã refer atât la oameni, cât ºi la locuri ºi obiceiuri. Ploscaru, elev în clasa a X-a la Colegiul Naþional Alexandru Lahovari Râmnicu Faptul cã un tânãr nu ºtie anumite lucruri elementare, poate constitui Andrei Bud, singurul olimpic din lotul României care a spus cã va face Vâlcea, Teodor Andrei Andronache, elev în clasa a X-a la Liceul Internaþional E un handicap. Dar nu numai pentru el, ci pentru întreaga comunitate. de Informaticã Bucureºti (provenit de la ªcoala Generalã Sineºti, Vâlcea). Este un handicap comun al neputinþei noastre. facultatea în România, cursurile ASE • Andreea Dedu, clasa a XI-a: Noi, tinerii, ºi ale Facultãþii de Matematicã de v OLIMPIADA INTERNAÞIONALà DE ASTRONOMIE 2014 U nu avem foarte multe modele pe care sã zicem la Universitatea din Bucureºti, a (12 - 21 octombrie, Bishkek - Cholpon-Ata, Kirghizstan; 80 de concurenþi din 16 þãri) „gata, pe acesta îl urmez”. Nu, din pãcate, în povestit, tot pentru HotNews.ro, c㠕 ºase medalii: una de aur, douã de argint ºi trei de bronz la afarã de familie ºi profesori nu avem de unde „din pregãtirea unui olimpic face Medalia de aur: Tudor Costel Creþu, elev n clasa a IX-a la Liceul N sã ne alegem modelele. Problema este cã nici parte ºi o analizã a riscurilor în faþa Internaþional de Informaticã Bucureºti. Medalii de argint: Andrei Radu, elev nu putem sã nu avem un model, pentru cã, în fiecãrei competiþii” ( ). „Trebuie în clasa a IX-a la Colegiul Naþional Nicolae Bãlcescu din Brãila, Andrei Cãtãlin momentul în care ai un model, devii mai sã faci bine nu ca sã ai mult de câºtigat, Rãduc, elev în clasa a X-a la Liceul Internaþional de Informaticã Bucureºti. I competitiv cu tine însuþi. Practic, încerci sã ci ca sã minimizezi riscul, pentru cã e Medalii de bronz: Mãlina Roºca, elevã în clasa a IX-a la Colegiul Naþional fii cel mai bun ºi sã depãºeºti succesul o durere destul de mare în momentul Horea, Cloºca ºi Criºan din Alba Iulia, Andra Gabriela Jitaru, elevã în clasa modelului pe care þi l-ai ales. Este un lucru în care nu te califici la olimpiada sau a X-a la Colegiul Naþional V greu de transpus în realitate – doar dupã ce simþi cã eºti mult mai slab decât alþii.” Petru Rareº din Piatra munceºti foarte mult, însã satisfacþia este pe mãsura aºteptãrilor. ªtefan Spãtaru: ( ) „În orice situaþie Neamþ, Cosmin Andrei, Nu poþi sã fii un om de succes fãrã muncã! existã o ºansã de a reuºi ºi, pânã nu e totul elev în clasa a IX-a la E text ºi foto Mihãiþã ENACHE pierdut, nu trebuie sã cedezi” ( ). Liceul Internaþional de Informaticã din Bucureºti. R v Locul întâi la Campionatele Mondiale v OLIMPIADA INTERNAÞIONALà DE ªTIINÞE ALE PÃMÂNTULUI de karate WUKF (22-29 septembrie, Santander, Spania; 81 de elevi din 21 de þãri) S • trei medalii de argint ºi o medalie de bronz România a cucerit prima poziþie în ierarhia pe naþiuni a Campionatelor Medaliile de argint: Adrian Gabriel Murariu, elev în clasa a Mondiale de karate WUKF pentru copii, cadeþi ºi juniori de la Szczecin (Polonia). XII-a la Colegiul Naþional Vasile Alecsandri, din Galaþi, Alexandru I În total, sportivii români au cucerit 23 de medalii de aur, 22 de argint Zanca, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naþional Mihai Viteazul din ºi 40 de bronz. Iatã ºi urmãtoarele locuri: Italia (22-20-38), Polonia Ploieºti, George Costin Dobrin, elev în clasa a XI-a la Colegiul (19-25-48), Anglia (14-15-20), Belarus (14-8-8), SUA (10-9-13) etc. Naþional Mircea v OLIMPIADA INTERNAÞIONALà DE T A mai fost ºi un clasament pe federaþii. Aici, Federaþia Românã de cel Bãtrân din ASTRONOMIE ªI ASTROFIZICà Karate WKC s-a impus cu 23 de medalii de aur, 22 de argint ºi 40 de Constanþa. Me- (1-10 august, Suceava, România; peste 400 de elevi bronz, þara noastrã fiind reprezentatã de o singurã federaþie, spre deosebire dalia de bronz: ºi profesori din 37 de þãri de pe cinci continente) A de alte state, care s-au prezentat cu mai multe structuri de profil. Locul Diana Andreea • ºase medalii de aur ºi patru medalii de argint secund a fost ocupat de PFKS (Polonia), cu 18 medalii de aur, 25 de Catanã, elevã Medalii de aur: Denis Turcu, absolvent al argint ºi 44 de bronz, iar cel de-al treilea loc al podiumului a revenit SKB în clasa a XI-a Liceului Internaþional de Informaticã din Bucureºti, R (Belarus), cu 14 medalii de aur, 8 de argint ºi 8 de bronz. la Colegiul Na- Tudor Costel Creþu, elev al Liceului Internaþional Liviu Criºan, preºedintele Federaþiei þional Mircea de Informaticã din Bucureºti, Paul Andrei Române de Karate WKC ºi al WUKF, a cel Bãtrân din Drãghiº - elev al Colegiului Naþional Vasile Lucaciu declarat cã organizarea a fost foarte bunã, iar Constanþa. din Baia Mare, Andrei Cuceu, absolvent al I rezultatele românilor au fost peste aºteptãri. Liceului Internaþional de Informaticã din Bucureºti, Lech Walesa, fost preºedinte al Poloniei v OLIMPIADA INTERNAÞIONALà DE GEOGRAFIE Andrei Rãduc, elev al Liceului Internaþional de A ºi laureat al Premiului Nobel pentru Pace în (11-18 august, Cracovia, Polonia; 142 de elevi din 36 de þãri) Informaticã din Bucureºti, Iustina Crãciun, anul 1983, mi-a declarat cã sportul este un • locul I în Europa ºi locul trei în lume: douã medalii de aur, absolventã a Liceului Internaþional de Informaticã fenomen de dimensiuni globale ºi ar dori ca o medalie de argint ºi o medalie de bronz din Bucureºti. Medalii de argint: Cãtãlina regulile sale sã se poatã aplica ºi în alte Medalii de aur: Andra-Cosmina Albulescu - eleva în Miriþescu, absolventã a Liceului Internaþional de domenii, cum sunt politica ºi sectorul social. clasa a XII-a la Colegiul Naþional Costache Negri din Galati, ºi Informaticã Bucureºti, Dan ªtefan Eniceicu, elev La actuala ediþie au fost prezenþi peste Cosmina-Andreea Manea - elevã în clasa a XII-a la Colegiul al Liceului Internaþional de Informaticã Bucureºti, 1.800 de competitori, din 36 de þãri, de la National I. C. Brãtianu din Piteºti. Medalia de argint: Aura- Tudor Suciu, elev al Colegiului Naþional Vasile 57 de federaþii. România a fost reprezentatã Elena Amironesei - elevã în clasa a XI-a la Colegiul Naþional Lucaciu din Baia Mare, Augustin Ionescu, de peste 100 de sportivi, cu vârste cuprinse din Iaºi. Medalia de bronz: Anca-Maria Rãdulescu - elevã absolvent al Colegiului Naþional Nicolae Titulescu între 7 ºi 20 de ani. (Aristotel BUNESCU) în clasa a XII-a la Colegiul Naþional I. C. Bratianu din Piteºti din Pucioasa, judeþul Dâmboviþa. 683 – 27 octombrie 2014 OPINIA NAÞIONALà pag. 5 Secretele Mezzosoprana Valori româneºti Egiptului Antic - Claudia Codreanu accesibile pânã Nicolae Teclu, prezentã la festivalul românul al cãrui nume la sfârºitul anului s-a încetãþenit în ºtiinþa mondialã, a fost chimist, arhitect, profesor, Începând din aceastã toamnã, cei Serile de chitarã mici vor avea ocazia sã descopere o inventatorul becului de gaz, parte dintre cele mai fascinante poveºti aceastã ediþie de toamnã sunt invitaþi patru cu regulator de curent (becul Teclu), ale istoriei, într-o serie de expoziþii interpreþi: chitaristul-compozitor Cãtãlin academician, fiind preocupat în interactive, organizate sub platforma ªtefãnescu-Pãtraºcu; Mircea Gogoncea, recent special de studiile legate de rezistenþa History Hackers. Proiectul a debutat câºtigãtor al marelui premiu David Russell, oferit hârtiei ºi a fibrelor lemnoase, de pig- pe 23 octombrie, la Hanul Gabroveni de celebrul chitarist scoþian în cadrul unui concurs menþii minerali, uleiurile utilizate din Bucureºti, cu o prima expoziþie desfãºurat la Royal College of Music din în picturã ºi combustia gazelor. dedicatã Egiptului Antic, ce va fi Londra; Cristian Grãmesc, absolvent al cursurilor deschisã pânã pe 30 decembrie. Seria În perioada 29 octombrie – 26 noiembrie se va de master ale Academiei Mozarteum din de expoziþii History Hackers va începe desfãºura, în Bucureºti, cea de-a patra ediþie Salzburg, ºi Costin Soare, cel care a lansat recent (18 octombrie 1839 – 26 iulie 1916) cu Secretele Egiptului Antic, o perioadã a Serilor de chitarã, un proiect al Asociaþiei CD-ul Nocturne ºi dansuri. Alãturi de acesta esenþialã a istoriei umanitãþii. Cei Culturale Kitharalogos, festival care aduce din urmã va concerta un invitat special, mici vor putea sã descopere secre- în prim-plan chitara, minunata orchestrã în mezzosoprana Claudia Codreanu, una dintre Nicolae TECLU tele Egiptului Antic luând parte la miniaturã, cum o numea Hector Berlioz. La vocile importante ale scenei lirice româneºti. activitãþile de grup pregãtite pentru - inventatorul becului de laborator ei: ateliere de bijuterii, hieroglife, mumificare etc. Bienala Naþionalã de Arhitecturã 2014 Nicolae Teclu a urmat cursurile liceale la Braºov, apoi, ºi-a conti- Copiii vor putea intra într-o pira- nuat studiile la Institutul Politehnic, la Viena, ºi la Academia de Arte midã, se vor putea aºeza pe tronul Între 15-30 octombrie 2014 are loc cea de a culturã urbanã ºi peisaj Uzina de Apã Suceava, Frumoase, secþia Arhitecturã, în München, Are douã licenþe: inginer faraonului, vor putea deschide un XI-a ediþie a Bienalei Naþionale de Arhitecturã, arh. Constantin Gorcea • Arhitectura Locuinþei chimist ºi arhitect. A devenit chimist dupã terminarea Politehnicii sarcofag sau crea singuri amulete dupã cu tema: Dilemele ºi provocãrile spaþiului - Locuinþa eco-urbanã Alexandrina, realizatã din Viena, unde a studiat chimia generalã ºi apoi chimia analiticã, cu modelul celor din antichitate, desco- arhitectural (România, 2013-2014), orga- de Bogdan Babici, Eliodor Streza (TECON) ºi dr. E. Ludwig, ºi tehnologia chimicã, cu profesorul Redtenbacher. perind, la fiecare pas, semnificaþia lu- nizatã de Uniunea Arhitecþilor din România, Urban Spaces/Dogarilor, Andrei ªerbãnescu, A fost profesor la Braºov (1863-1868), profesor de chimie la crurilor pe care le ating. în colaborare cu Universitatea de Arhitecturã Adrian Untaru, Claudiu Forgaci, Valentina Academia de Comerþ din Viena, docent la Academia de Arte, din ºi Urbanism Ion Mincu din Bucureºti. La cea Þigârã, Bogdan Brãdãþeanu, Simina Ignat (ADN Viena (la catedra de Chimia culorilor), chimist al Monetãriei Statului de-a XI-a ediþie a Bienalei Naþionale de BA) • Arhitectura dotãrilor comunitare ºi de ºi al Imprimeriei Imperiale din Viena. Arhitecturã (BNA 2014), au fost prezentate producþie - Amenajare loc de îmbãiere pe lacul Nicolae Teclu a fost membru titular al Academiei Române, din 161 de lucrãri. Tineretului, arh. Szabolcs Korodi • Arhitectura 1879, cu discursul intitulat Despre relaþiunile între chimia organicã În cadrul Galei, desfãºurate la Teatrul spaþiului interior - Arhitecturã de Expoziþie: ºi anorganicã. Anual Academia Românã decerneazã premii de excelenþã, Naþional Bucureºti, au fost acordate premiile Mircea Cantor.QED, autor Attila Kim premiul pentru chimie purtând numele marelui chimist român care a ediþiei: • Medalia preºedintelui UAR a fost • Arhitectura spaþiului public ºi urbanismul - fost Nicolae Teclu. acordatã lucrãrii Hotel Privo, realizatã de Proiect de amenajare peisagisticã a terasei Prin cele 60 de descoperiri ºi peste 50 de lucrãri originale din domeniul arhitecþii Oliver Nemeº, Adrian Roºca ºi Laura Promenada Mall - TowerScape-LandScape, chimiei, devine celebru în lumea întreagã. Cea mai popularã invenþie a Nemeº • arhitecþii Sever Niþu ºi Emil Barbu realizat de Cerasella Crãciun • Publicaþii sa, ºi la îndemâna oricui, rãmâne însã arzãtorul Teclu, care produce o Popescu au fost onoraþi cu medalia Opera de arhitecturã - Dincolo de oraº, asociaþia flacãrã mai fierbinte decât toate celelalte arzãtoare cunoscute pânã Omnia • premiul preºedintelui de onoare al Zeppelin ºi Johann Schlatter: Culturã acum, datoritã unui mecanism de reglare a raportului dintre aer ºi gaz,

Gypsy Blues Gypsy BNA 2014 a fost acordat lucrãrii Casa OM, occidentalã ºi arhitecturã româneascã aceasta fãcându-se cu ajutorul unui obturator conic. Arzãtorul Teclu, realizat de arhitecþii Ondin Opriþa ºi Mihai (1831-1866), autor Horia Radu Moldovan. numit ºi becul Teclu, de fapt, becul de laborator, este folosit ºi astãzi Roºca. Totodatã, au fost acordate premiile pe Gala de închidere ºi prezentarea catalogului în întreaga lume, într-o variantã îmbunãtãþitã, numele savantului român BNA 2014 vor avea loc pe 30 octombrie. la Sâmbãtã, 1 noiembrie, de la ora secþiuni: • Arhitectura patrimoniului cultural - fiind cunoscut pe întreaga planetã. Invenþia a fost brevetatã în 1890, în Universitatea de Arhitecturã. 20:00, în cadrul seriei de concerte premiul a revenit lucrãrii Centrul de arhitecturã, Austria, ºi realizatã de firma vienezã W.J. Rohrbeck’s Nachtolger ºi, la bilunare Jazzaj la ARCUB, va avea loc Leipzig, de cãtre firma Franz Hugershoff. Becul Teclu, deºi este concertul Gypsy Blues, susþinut de Toto ºi surorile lui - asemãnãtor cu becul Bunsen, obþine un amestec mai bun al aerului cu Emil Bîzgã (trompetã), Marius gazul ºi o temperaturã mai înaltã decât acesta. La fel, aparatul pentru Vernescu (pian), Toma Zaharia Tomiþã cel mai bun documentar determinarea transparenþei corpurilor, inventat de el, a fost prezentat (bas) ºi Tudy Zaharescu (tobe). la Congresul Internaþional de Chimie, organizat la Viena, în anul 1898. Trompetistul american de origine la Festivalul de la Varºovia Aparatul Teclu, care putea fi folosit ºi ca fotometru, folosea un bec cu românã, Emil Bîzgã, este unul dintre filamentul din platinã-iridiu. Pentru demonstrarea formãrii ozonului cei mai apreciaþi artiºti ai muzicii de în vârstã de 10 ani, ºi surorile lui trãiesc într-o cu ajutorul curentului electric, a inventat diferite tipuri de ozonizatoare. gen. De-a lungul carierei sale, a urcat zonã foarte sãracã ºi aºteaptã ca mama lor sã Nicoale Teclu a inventat ºi aparate pentru prepararea dioxidului pe aceeaºi scenã cu nume mari ale se întoarcã acasã din închisoare. de carbon solid, pentru sinteza ºi descompunerea apei, pentru jazzului internaþional, precum Ray Alexander Nanau s-a nãscut în România ºi a înregistrarea exploziilor de gaze, pentru determinarea în orice Charles, Jimmy Cobb, Paquito trãit în Germania o lungã perioadã de timp. Este moment a compoziþiei aerului din minã, pentru a se evita explozia D’Rivera, Rick Dellarata, Michael absolvent al Academiei de Film ºi Televiziune gazului grizu (amestec de metan ºi aer). Tot lui îi aparþin o serie de T.A. Thompson sau Chris Sullivan. Filmul Toto ºi surorile lui, regizat de cineastul din Berlin. A lucrat, în principal ca regizor aparate de laborator, pãstrate în prezent la Universitatea din Totodatã, muzicianul a susþinut ºi de origine românã Alexander Nanau, a primit secund, la mai multe producþii de televiziune ºi Bucureºti. Cele mai importante sunt aparatul pentru detectarea concerte solo sau alãturi de Orchestra premiul pentru cel mai bun documentar la cea filme. Din 2002 pânã în 2006, el a lucrat cu metanului ºi un altul pentru prepararea ozonului. Niedersachen Jazz, Bucharest Radio de-a 30-a ediþie a Festivalului de Film de la Petert Zadek la mai multe producþii teatrale puse A desfãºurat o bogatã activitate de cercetare, îndeosebi, în domeniul Big Band ºi Opera din Hanovra. Varºovia. Juriul festivalului a apreciat magistrala în scenã în Europa. În 2010, documen- chimiei anorganice, privind determinarea cantitativã a ozonului dintr- Biletele pot fi achiziþionate de la punere în scenã a lui Alexander Nanau, excelenta tarul Lumea vãzutã de Ion B., produs de HBO un amestec de gaze, a dioxidului de carbon, îmbunãtãþirea compoziþiei Casa de Bilete ARCUB din str. Batiºte dramaturgie, intimitatea cu personajele ºi modul România ºi regizat de Alexander Nanau, a fost pigmenþilor ºi a uleiurilor folosite în picturã, analiza compoziþiei unui nr. 14, sau online pe bilete.arcub.ro. inspiraþional în care sunt prezentate problemele premiat la categoria Arts Programming, la cea meteorit gãsit în India, la Goalpara. Nicolae Teclu a obþinut rezultate Elevii ºi studenþii, care se prezintã la sociale. Documentarul Toto ºi surorile lui, regizat de-a 38-a ediþie a premiilor Emmy. De asemenea, remarcabile în urma cercetãrilor sale ºtiinþifice, referitoare la electricitatea Casa de bilete ARCUB cu legitimaþiile, de Alexandru Nanau, prezintã o extraor- Lumea vãzutã de Ion B. a câºtigat Premiul Gopo atmosfericã, tehnologia hârtiei, compoziþia silicaþilor, combustia gazelor pot achiziþiona bilete la preþ redus. dinarã poveste de dragoste a unei familii. Totonel, pentru cel mai bun film documentar în 2010. ºi studiul flãcãrii, capacitatea de explozie a amestecurilor de gaze. Printre alte invenþii, a fost cel dintâi care a arãtat cum se poate citi scrisul de pe hârtiile carbonizate, ceea ce a creat posibilitatea ca mulþi Invitaþii în lumea artelor plastice oameni sã-ºi recupereze banii din hârtiile de valoare arse. Deºi descoperirile sale au îmbogãþit pe mulþi, el a murit sãrac, Ipostaze cristologice la 13/26 iunie 1916, la Viena.

Pentru pictorul Murivale, a crea înseamnã a pãtrunde într-un templu. Un templu Omul pasãre în care spiritul artistului, eliberat de orice constrângeri, cãlãtoreºte printre arcade, unghiuri, Omul pasãre este un nou docu- forme ºi culori. mentar produs de HBO Europe în Expoziþia artistului Vasile Mureºan – România, ce îl prezintã pe Mami Murivale, Ipostaze Cristologice, ce a putut fi Mihãiþã Nicolae, un pilot român admiratã între 27 aprilie ºi 11 mai 2014 la care, la vârsta de 78 de ani, este încã Galeria Orizont, Bucureºti, recompune simbolic un pilot activ. lumea ºi crezul artistic al pictorului, în acest Omul pasãre este Mami Mihãiþã moment al existenþei sale. Expoziþia este o Nicolae, care doreºte sã câºtige meditaþie asupra destinului ºi menirii creatorului pentru a zecea oarã campionatul naþional de planorism. Indiferent dacã de artã, despre sensul lui în aceastã lume. reinterpretate într-o formã foarte personalã. va câºtiga sau nu, participarea lui va marca încã un record pentru aviaþie Murivale se ramarcã prin forþa expresivã a Troiþele ºi portretele vechilor maeºtri au fost ºi va însemna un armistiþiu în lupta sa cu timpul. Mami este o legendã cromaticii, a liniilor curbe ºi maniera în care reuºeºte ideile de la care am pornit în demersul meu. printre aviatorii români. Documentarul Omul pasãre prezintã ºi relaþia sã sugereze spaþiul. Cromatica intensã te inundã În compoziþiile sale, timpul pare cã se com- lui Mami cu fiul sãu, Luci. Cea mai gravã problemã cu care s-a confruntat ca o forþã a naturii, reuºind sã transmitã o mare primã, iar artistul încearcã sã ajungã la esenþa Mami în viaþã a fost accidentul lui Luci. Fiul sãu s-a prãbuºit în timpul încãrcãturã afectivã, o pledoarie pentru pasinunea lucrurilor, sã rãspundã marilor întrebãri. Murivale unui antrenament cu deltaplanul ºi este în scaun cu rotile de 26 de ani. de a trãi, pentru iubire. Autorul exploreazã mai îl ipostaziazã pe Dumnezeu ca reper major al multe modalidãþi de expresie plasticã, utilizeazã existenþei omului, faþã de care îºi subscrie întreaga Vaticanul va limita vizitele diferite materiale: metal, lemn, carton, pânzã, existenþã ºi creaþia sa. În mijlocul sãlii, pe polistiren expandat, obiecte ºi instalaþii, limbajul pardosealã, fondul alb imaculat simbolizeazã în Capela Sixtinã plastic gãsindu-ºi amprenta în expresionism ºi giulgiul lui Iisus. Revelaþia acestei idei am minimalism. Printre compoziþiile de o cromaticã avut-o atunci când am vãzut lucrãrile aºezate Vaticanul va limita la ºase milioane pe an numãrul de vizitatori exuberantã, notã distinctivã a artistului, sim- pe albul zãpezii. Atunci am înþeles cã giulgiul nu care vor avea acces în Capela Sixtinã pentru a proteja frescele delicate bolizând efervescenþa trãirilor sale interioare, este altceva decât graniþa dintre pur ºi impur ºi realizate de Michelangelo, potrivit unui anunþ al statului papal. întâlnim o serie de portrete ale Mântuitorului, am încercat sã redau plastic aceastã idee. Numãrul de vizitatori ai acestei celebre capele, în care sunt aleºi altfel de icoane, reprezentate în manierã proprie, Artistul faþã în faþã cu Dumnezeu. Lângã icoanele papii în conclave secrete, poate ajunge la 20.000 pe zi, în perioada ce pune accent pe expresie, simplificând-o, sale, cer, pãmânt, iriºi, forme ºi culori îºi gãsesc de varã. Totodatã, Capela Sixtinã a gãzduit ºi 2.000 de persoane, esenþializând-o. Îndrãgostit de fovi, dar ºi de Mark echilibrul prin puterea iubirii divine. Întregul simultan. Praful, transpiraþia ºi dioxidul de carbon sunt un pericol Rothko, care i-a influenþat traseul plastic, ansamblu al expoziþiei creeazã un spaþiul edenic, major pentru frescele de pe tavanul pictat de Michelangelo, cu o compoziþiile sale fac trimitere la diferite curente o lume re-creatã, în care suferinþa este exorcizatã vechime de peste 500 de ani. Frescele includ una dintre cele mai picturale – de la marii maeºtri, la curente pre- prin artã ºi sacrificiu divin, în favoarea umanitãþii. faimoase scene din istoria artei - braþul lui Dumnezeu, înfãþiºat cu o moderne, la pictura votivã sau arta naivã, toate Speranþa ªTEFÃNESCU, critic de artã figurã blândã, cu barbã, întins pentru a-i da viaþã lui Adam. pag. 6 OPINIA NAÞIONALà 683 – 27 octombrie 2014 Reprezentanþa în România a Comisiei Europene Opinii pe cont propriu informeazã: C Normele de contribuþie a bãncilor Democraþia sub presiune la fondurile de rezoluþie E Votul reprezintã instrumentul ºi procedura universul ºi prostia omeneascã. ªi nu sunt sigur în Comisia Europeanã a adoptat un act delegat mici au propriul lor regim ajustat al con- democraticã prin care cetãþenii îºi exprimã voinþa legãturã cu universul. Din pãcate, cel propulsat îºi ºi un proiect de propunere de act al Con- tribuþiilor. Actul delegat stabileºte o parte fixã pentru alegerea reprezentanþilor lor în organele repre- depune pe cont propriu candidatura, mizeazã pe T siliului de punere în aplicare a normelor de contribuþie a fiecãrei bãnci, care se bazeazã zentative ale statului, pentru o perioadã de timp deter- îndelungata prejudecatã, întãritã de democraþie privind calcularea contribuþiilor bãncilor la pe pasivele ei, excluzând depozitele garantate minatã, care sã adopte ºi sã aplice acele legi, norme ºi prin dreptul de a alege ºi a fi ales, cã intuiþia, price- fondurile de rezoluþie naþionale ºi, respectiv, ºi fondurile proprii. Tot actul delegat stabi- proceduri necesare funcþionãrii statului de drept . perea sau talentul de organizare sunt suficiente. la Fondul unic de rezoluþie. Fondurile de leºte ºi modul în care aceastã contribuþie de Odatã cu încheierea alegerilor europarlamentare, În timp ce nu oricine este admis sã facã o operaþie à rezoluþie sunt, de fapt, fonduri de siguranþã bazã poate fi ajustatã în con-formitate cu riscul s-a declanºat, din perspectiva alegerilor prezi- sau sã piloteze un avion, ca sã nu zic un vapor, în constituite de bãncile comerciale pentru a se reprezentat de fiecare instituþie. Propunerea denþiale, procesul pentru obþinerea puterii majoritar domeniul atât de complex ºi delicat ca acela al putea restructura singure în situaþii de crizã include o serie de indicatori de risc în raport cu confortabile. Mai mult, pe lângã atragerea ºi/sau conducerii societãþii, nu se manifestã nicio exigenþã Þ ºi pentru a se putea salva cu banii proprii care se va evalua nivelul de risc al fiecãrei migraþia parlamentarilor la alte familii politice, a deosebitã. Mulþi se aratã tentaþi ºi/sau dispuºi sã depuºi în timp în fondurile de rezoluþie, instituþii ºi, implicit, al contribuþiei. În cele fost legiferatã migraþia primarilor, anulându-se voinþa aplice modelul exersat de marile puteri, SUA cu evitându-se apelul la ajutorul de stat sau din urmã, regulamentul delegat aplicã principiul exprimatã a alegãtorului. Alegerea preºedintelui G. Bush-senior, ºi Rusia, cu V. Putin. E situaþii precum cel al bãncilor cipriote, care proporþionalitãþii, prevãzând un regim for- þãrii ridicã aceeaºi dilemã pentru electorat. Ce calitãþi Deºi am avut promisiunea fermã a rectificãrii au naþionalizat depozitele clienþilor. Potrivit fetar special pentru bãncile mici. Astfel, trebuie sã îndeplineascã semenul nostru, care ne Constituþiei, asistãm la lansãri în cursa pentru Directivei Europene, nivelul acestor fonduri instituþiile mici au un profil de risc mai redus propune alegerea sa într-o demnitate a statului, în ocuparea scaunului de la Cotroceni în stilul „american”, A va trebui sã ajungã, pânã în 2024, la nivelul ºi sunt mai puþin susceptibile sã utilizeze cazul de faþã, de preºedinte? În timp ce încercam care nu diferã de cele trãite înainte de 1989. În plus, de 1% din totalul depozitelor garantate. fondurile de rezoluþie, iar bãncile care sã-mi ordonez gândurile, la un post tv, se creiona vedem angajarea de consilieri propagandiºti strãini, Prin normele stabilite de Comisie, fiecare reprezintã 1% din totalul activelor ar trebui profilul robot al preºedintelui. Mai utilã mi-a devenit pe bani grei, cu obiectivul precis de manipulare a bancã va contribui proporþional cu dimen- sã plãteascã 0,3% din contribuþiile totale concluzia la care ajunge Ionuþ Vulpescu, în analiza conºtiinþei electoratului. Se mizeazã pe impactul N siunea sa ºi cu profilul sãu de risc. Bãncile mai (în zona euro). modului de percepþie a preºedinþilor postde- înºelãtor al fastului ºi pe fascinaþia gratuitã a cembriºti. Respectarea demnitãþii funcþiei de cuvântului rostit, a sloganurilor, astfel încât sã se Cercetarea din UE transformã deºeurile Preºedinte al României, de cãtre Ion Iliescu ºi Emil substituie cu promisiuni acþiunile concrete. Constantinescu, care, prin comparaþie cu Traian Pânã la rectificarea Constituþiei, candidaþii la alimentare în hranã pentru animale Bãsescu, întãreºte titlul articolului Finalul irespirabil preºedinþie ar trebui sã se angajeze, prin publicarea Se estimeazã cã cererea mondialã de noastre biologice regenerabile sã fie utilizate al unei cariere politice (Cultura nr 487/2.IX.2014). în Monitorul Oficial a programului, în numele E alimente va creºte cu 70% pânã în 2050, în la maximum. Transformarea deºeurilor Deºi nu se dã un rãspuns direct la frãmântãrile celor care îl susþin, în special partidele, cã se vor timp ce o creºtere accentuatã a utilizãrii agricole în hranã pentru animale – soluþia societãþii civile, concluzia vine sã întãreascã corecta, în regim de urgenþã ºi cu termene precise, biomasei va pune, de asemenea, presiune favorizatã de proiectul de cercetare incapacitatea noastrã de a alege, dar ºi, mai grav, actele normative (Legea electoralã, Legea parti- U asupra agriculturii. Hrãnirea populaþiei NOSHAN, finanþat de UE – ar deschide noi neputinþa de a înlocui „alesul” în timpul mandatului, delor, Legea rãspunderii funcþionarilor publici planetei fãrã a dãuna mediului a fost subiectul oportunitãþi pentru agricultori, reducând, în cu armele democraþiei. etc.), care aduc atingere funcþionãrii statului central al Zilei mondiale a alimentaþiei (16 octom- acelaºi timp, dependenþa Europei de Pe 2 noiembrie urmeazã sã alegem unul dintre cei de drept, respectãrii democraþiei. Se impune brie) ediþia 2014, precum ºi obiectivul mai importurile de hranã pentru animale. 14, cum am fi obligaþi sã alegem unul dintre cele revenirea necondiþionatã la numãrul de 470 de R multor proiecte de cercetare finanþate de UE. Proiectul va transforma deºeurile alimentare XIV congrese ale PCR. Pe cât de stranie poate pãrea parlamentari, ca primã etapã a punerii în practicã UE investeºte peste 4 miliarde de euro în – în special fructele, legumele ºi produsele asocierea, la 25 de ani de la înlãturarea regimului a rezultatelor referendumului de reducere a cercetare ºi inovare pentru a se realiza o lactate – în hranã pentru animale, cu costuri Ceauºescu dupã 24 de ani de domnie, pe atât de numãrului acestora, includerea consilierilor O bioeconomie europeanã în care resursele mici ºi cu consum mic de energie tristã este constatarea cã nu avem clarificat profilul ministeriali în numãrul scriptic al ministerelor ºi întâiului stãtãtor al statului. Cu încã un „cincinal”, rãspunderea acestora, alãturi de miniºtri, pentru Comisia dã în judecatã România adãugat la cei 20 de ani prorociþi de „oracolul” de promovarea ºi aplicarea legilor, a ordonanþelor ºi P la Dãmãroaia pentru învãþarea democraþiei, mai luam a hotãrârilor de guvern, precum ºi demisia pentru un iaz de decantare toxicis o cãrãmidã din temelia acesteia . necondiþionatã a guvernului pentru promovarea Am încercat, la rândul meu, sã dau un rãspuns. sau asumarea rãspunderii pe baza unor acte Comisia Europeanã introduce o acþiune sursã majorã de poluare, rãspândind pulberi Pentru a nu greºi, o sa le redau în ordine alfabeticã normative declarate neconstituþionale etc. E în justiþie împotriva României pentru toxice care prezintã riscuri semnificative ºi în limita jocului cu cele 10 cãrþi de cãpãtâi citite. Clasa politicã trebuie sã primeascã semnalul clar nerespectarea legislaþiei UE privind deºeurile pentru sãnãtatea umanã ºi pentru mediu. Aºa cã enumãr: cinste, credibilitate, demnitate, ºi ferm al societãþii civile cã lupta pentru salvarea miniere (ºi anume, deºeurile provenite din România a fost de acord sã ia mãsuri pentru diplomaþie, logicã, moralitate, prestanþã, raþio- democraþiei va continua, cã societatea nu mai este A extracþia, tratarea ºi stocarea resurselor a soluþiona problema, însã progresele au fost nalitate, umor, viziune. Sunt ele suficiente ºi dispusã sã accepte dezordinea, dilentantismul, minerale, precum ºi din exploatarea insuficiente. Având în vedere gravitatea concludente pentru administrarea societãþii, unde amatorismul, pierderea de timp, instabilitatea ºi carierelor). Cazul se referã la iazul Boºneag, riscului în acest caz ºi la recomandarea problemele au devenit din ce în ce mai complexe? ªi fluctuaþia normelor legale, iar educaþia sã devinã N un iaz de decantare de 102 hectare în care comisarului pentru mediu, Janez Potoènik, dacã da, cum le verificãm? Cine ne garanteazã cã cel vectorul dezvoltãrii societãþii româneºti. au fost deversate deºeuri provenite din Comisia introduce o acþiune împotriva propulsat pe funcþie, citându-l pe Adrian Pãunescu, Reiterãm. Cine dã, a priori, mintea românului exploatarea minelor de cupru ºi zinc din României în faþa Curþii de Justiþie a UE, în îºi pãstreazã funcþia de om? Aº continua cu un citat cea de pe urmã? Moldova Nouã, ºi care este, în prezent, scopul de a se asigura cã sunt luate mãsuri din A. Einstein: Doar douã lucruri sunt infinite: Ec.dr. M. TOMA aproape complet abandonat. Iazul este o corective mai rapid. Casa Lidia - casa bunei speranþe

(Urmare din pag.1)

De Moº Nicolae, anul trecut, cu dragoste pentru avut. ªi am avut grijã sã-mi fac superba mea semeni, din purã generozitate ºi cu inima deschisã, familie. Am cumpãrat o casã bãtrâneascã aici, pe Universitatea Spiru Haret alãturi de Fundaþia care am ºi demolat-o ºi, de-a lungul anilor, am România de Mâine ºi Societatea Naþionalã Spiru construit. ªi în timp de 16 ani am construit ceea Haret pentru Educaþie, ªtiinþã ºi Culturã au fãcut ce vedeþi pe aici. Munca a fost a noastrã, ideea a eforturi extraordinare pentru a le readuce zâmbetul noastrã, dar cu participarea a foarte multor pe chip ºi lumina speranþei în suflet copiilor cu români, adevãraþi români. Proprietatea noastrã nevoi speciale, aflaþi în centre de îngrijire, în centre se oprea undeva, dar, în timp, cum am fãcut rost de plasament sau în spitale de ocrotire de bani, am mai cumpãrat o bucãþicã de teren, ºi încã o bucãþicã ªi ne ocupãm cu creºterea animalelor, avem pãsãri Reþineþi, tot ce vedeþi pe aici este fãcut de cãtre mine ºi copiii mei. Au trecut 44 prin mâna mea, fãrã evenimente, au ajuns buni oameni pentru societate. Îi chiar îndrum ºi îi chiar sprijin spre ºcoalã. Au fãcut liceu, unul chiar Facultatea de Psihologie, curs de zi, la Universitatea Spiru Haret, a fãcut patru aniºori, bãtuþi pe muchie. Recent, a fost recepþionat un SOS, un sms, scris de „mama” copiilor, doamna Mihaela Guiaº. Îl reproducem: Buna ziua. Doamna Laura, ( prof. univ. dr. Laura Goran, prorector al Universitãþii s-a dus cu bicicleta ºi se luau þiganii de el când le sunt cei care le-au dat viaþã, sunt cei care le-o Spiru Haret. n.r.) vin cu o rugãminte la dvs. Dacã trecea prin com. Dârvari. Pe ceilalþi ne-a fost frica construiesc, cu un efort extraordinar. credeþi cã ne puteþi ajuta dvs. personal sau prin sã-i lãsãm cu bicicleta nu aveam încredere ºi din Ca sã creºti 19 copii îþi trebuie putere, timp ºi cunoºtinþe poate ºi cineva care are o Firmã. Copiii cauza maºinilor. Dacã consideraþi cã ne puteþi suflet. Trãiesc toþi din alocaþiile copiilor. Nu este sunt biniºor, mai greu cu ºcoala pentru cei care ajuta indiferent cât de micã este suma noi vom fi uºor. Casa are nevoie de canalizare, au nevoie de o sunt în clasa 0. Avem copii care merg la grãdiniþã, foarte mulþumiþi. mai buna încãlzire, de mâncare, de bani pentru plata clasa 0 ºi la liceu. Este mai greu cu cele doua fetite Vã doresc toate cele bune ºi multã sãnãtate. consumului electric la „becuri mai puternice”, pentru surori în clasa 0, lui Adela îi trebuie Logoped ºi Mihaela Guiaº transport la grãdiniþã, la clasa 0, la liceu, pentru Nicoleta trebuie operatã la ochi. Avem cinci copii Un astfel de mesaj nu avea cum sã rãmânã fãrã caiete ºi creioane, pentru haine care fac sport de performanþã (nataþie, rugbi, box, rãspuns. La Casa Lidia, 21 de suflete: 19 copii ºi Conducerea Universitãþii Spiru Haret le-a fotbal) zilnic merg la antrenamente în Bucureºti ºi „pãrinþii”, soþii Guiaº. Rezemate, în ordine, opt acordat un ajutor. Dar pentru ei nu este suficient la ºcoalã este un sacrificiu enorm dar au spus cã biciclete. La intrare, multe perechi de încãlþãri, curate doar un ajutor individual, este nevoie de intervenþia vor sã se prindã de ceva pe viitor deoarece nu vor ºi aºezate în ordine. În casã, la un bec de putere autoritãþilor, a statului român, pentru cã ei sunt Una dintre destinaþii a fost Fundaþia Casa Lidia, avea sprijin pe viitor.(aceºtia sunt fraþii Manta mic㠖 „nu avem bani pentru curent, aºa cã folosim copii români. Aleºii localitãþii, în frunte cu din comuna Domneºti, judeþul Ilfov, locul unde foarte ambiþioºi), Problema noastrã prioritarã ar becuri mici”, copiii pregãtesc temele pentru ºcoalã. primarul, ar trebui sã se implice, sã ajute, sã fie copii abandonaþi sau orfani sunt ajutaþi sã trãiascã fi dacã dvs. ne-aþi putea ajuta financiar pentru copiii Pe un perete, orarele copiilor. Într-un dulap, în mândri de exemplul de omenie pe care îl dau într-o familie, sã-ºi clãdeascã propria viaþã. care fac naveta la ºcoalã cu maxi-taxi în localitãþile biroul „ºefului”, dosarele de sãnãtate ale copiilor – concetãþenii lor, familia Guiaº, nu sã îi ignore. Domnul Liviu Guiaº, sufletul casei, i-a întâmpinat Cioragârla, Clinceni ºi Bucureºti. Sunt copii care „Dacã vor fi revendicaþi de pãrinþi, dacã vor pleca N.B. Pentru cine vrea ºi poate, nu uitaþi cã pe haretiºti cu multã cãldurã, depãnându-ºi cu merg la liceu. Credeþi-ne cã ne depãºeºte financiar. sau nu, trebuie sã se ºtie ce boli au, ce tratament au 19 copii din Casa Lidia - o casã a bunei speranþe, emoþie povestea Povestea a început prin 1961. O perioadã unii dintre ei au mers cu bicicleta la fãcut”. Copiii primesc cadouri, mulþumesc ºi „le ªoseaua Tudor Vladimirescu 213, Domneºti, Când m-am nãscut, la vârsta de doi ani, mama ºcoalã. Pe Marian, a dat maºina peste el, l-a lovit pun bine”, pentru dupã ce vor termina lecþiile. judeþul Ilfov, cred în miracole, cred cã omenia nu mea a avut grijã sã mã arunce. Am trecut prin la roata din spate ºi a cãzut, fãrã vãtãmare. A fost Se vor juca dupã ce vor cere permisiunea pãrinþilor. i-a mai lãsat, încã o datã, orfani! viaþã numai eu ºtiu cum. E foarte frumos sã ºtii vina lui Marian, nu s-a asigurat când a traversat Ordinea, responsabilitatea, disciplina sunt cã ai un unchi, un vãr, o mãtuºã o ceva. Eu n-am având cãºti în ureche cu muzicã. Florinel, tot aºa absolut fireºti pentru aceºti copii cãrora pãrinþi nu Mioara IORDACHE 683 – 27 octombrie 2014 OPINIA NAÞIONALà pag. 7 PROGRAMUL TVH

LUNI – 27 octombrie 2014 MARÞI – 28 octombrie 2014 MIERCURI – 29 octombrie 2014 JOI – 30 octombrie 2014 06:00 Vorbiþi, scrieþi româneºte (r) 06:00 Vorbiþi, scrieþi româneºte (r) 06:00 Vorbiþi, scrieþi româneºte (r) 06:00 Vorbiþi, scrieþi româneºte (r) 06.30 Preuniversitaria* (r) 06.30 Preuniversitaria* (r) 06.30 Preuniversitaria* (r) 06.30 Preuniversitaria* (r) 07:30 Preuniversitaria. 07:30 Preuniversitaria. 07:30 Preuniversitaria. 07:30 Preuniversitaria. Curs de limba englezã (r) Curs de limba englezã (r) Curs de limba englezã (r) Curs de limba englezã (r) 08:00 Interviurile TVH (r) 08:00 O lume sub lupã (r) 08:00 O lume sub lupã (r) 08:00 O lume sub lupã (r) 09:00 Film serial – O iubire eternã (r) 09:00 Film serial – O iubire eternã (r) 09:00 Film serial – O iubire eternã (r) 09:00 Film serial – O iubire eternã (r) 10:00 Film serial – Suflete pereche (r) 10:00 Film serial – Suflete pereche (r) 10:00 Film serial – Suflete pereche (r) 10:00 Film serial – Suflete pereche (r) 11:00 Transformarea (r) 11:00 Film documentar Discovery – 11:00 Film documentar Discovery –Eliberatorii. 11:00 Film documentar Discovery –Eliberatorii. 12:30 Film documentar Discovery – Eliberatorii. Forþele aeropurtate Cavaleria ºi eliberarea Berlinului Cameramanii de rãzboi (II) 12:00 Film documentar Discovery – 12:00 Crezi cã ºtii? (r) Infanteria ºi cucerirea Berlinului 13:00 Film serial – O iubire eternã Triunghiul Bermudelor 13:00 Film serial – O iubire eternã 12:00 Academia veterinarã (r) (Filipine, 2012) 13:00 Film serial – O iubire eternã 14:00 Film serial – Suflete pereche 13:00 Film serial – O iubire eternã 14:00 Film serial – Suflete pereche (Filipine) 14:00 Film serial – Suflete pereche 15:00 Film documentar Discovery – 14:00 Film serial – Suflete pereche 15:00 Film documentar Discovery – 15:00 Film documentar Discovery – Asediul Leningradului - partea a II-a 15:00 Film documentar Discovery – Burgtheater Asediul Leningradului - partea I 15:30 Medicina Live. Asediul Leningradului - partea a III-a 15:30 Medicina Live. 15:30 Medicina Live. Realizator Teodora Pop-Drãgoi 15:30 Medicina Live. Realizator Teodora Pop-Drãgoi Realizator Teodora Pop-Drãgoi 16:10 Film documentar – Realizator Teodora Pop-Drãgoi 16.10 Film documentar – 16:10 Film documentar – Curtis, bucãtarul tãu personal 16:10 Film documentar – Curtis, bucãtarul tãu personal Curtis, bucãtarul tãu personal 16:30 Ochiul de veghe (r) Curtis, bucãtarul tãu personal 16.30 Ochiul de veghe (r) 16:30 Ochiul de veghe (r) 17:00 Viral online (r) 16:30 Ochiul de veghe (r) 17.00 Viral online (r) 17:00 Viral online (r) 17:30 Film artistic – Drumul cãtre fericire 17:00 Viral online (r) 17.30 Film artistic românesc –Corigenþa 17:30 Film artistic – Între vis ºi realitate (SUA, 2009, dramã) Regia Russ Emanuel 17:30 Film artistic românesc – Visul unei domnului profesor (1966, comedie) (SUA, 2010) Regia Lucius C. Kuert 19:00 O lume sub lupã. nopþi de iarnã (1946, comedie) Regia Haralambie Boroº 19:00 O lume sub lupã. Realizator Simona ªerban Regia Jean Georgescu 19:00 O lume sub lupã. Realizator Simona ªerban 20:00 Ochiul de veghe. Realizator Simona ªerban 20:00 Ochiul de veghe. Realizator Ciprian Vasilescu 19:00 O lume sub lupã. 20:00 Ochiul de veghe. Realizator Ciprian Vasilescu 20:30 Film artistic românesc – Visul unei Realizator Simona ªerban Realizator Ciprian Vasilescu 20:30 Film artistic – Drumul cãtre fericire nopþi de iarnã (1946, comedie) 20:00 Ochiul de veghe. 20:30 Film artistic – Între vis ºi realitate (SUA, 2009, dramã) Regia Russ Emanuel Regia Jean Georgescu Realizator Ciprian Vasilescu (SUA, 2010) Regia Lucius C. Kuert 22:00 Seara târziu cu Alexandra. 22:00 Seara târziu cu Alexandra. 20:30 Transformarea. 22:00 Seara târziu cu Alexandra. Realizator Alexandra Blejan Realizator Alexandra Blejan Realizator Cristina Matei Realizator Alexandra Blejan 23:00 Viral online. 23:00 Viral online. 22:00 Seara târziu cu Alexandra. 23:00 Viral online. Realizator Robert Robert Emanuel Realizator Robert Robert Emanuel Realizator Alexandra Blejan Realizator Robert Robert Emanuel 23:30 Film documentar Discovery – 23:30 Film documentar Discovery – 23:00 Viral online. 23:30 Film documentar Discovery – Asediul Leningradului - partea a II-a Asediul Leningradului - partea a III-a Realizator Robert Robert Emanuel Asediul Leningradului - partea I 00:00 Preuniversitaria* 00:00 Preuniversitaria* 23:30 Film documentar Discovery – 00:00 Preuniversitaria* 01:00 Preuniversitaria. Curs de limba englezã 01:00 Preuniversitaria. Curs de limba englezã Asediul Leningradului - partea a IV-a 01:00 Preuniversitaria. Curs de limba englezã 01:30 Vorbiþi, scrieþi româneºte. 01:30 Vorbiþi, scrieþi româneºte. 00:00 Preuniversitaria* 01:30 Vorbiþi, scrieþi româneºte. Realizator Valeriu Marinescu Realizator Valeriu Marinescu 01:00 Preuniversitaria. Curs de limba englezã Realizator Valeriu Marinescu 02:00 Universitaria* 02:00 Universitaria* 01:30 Vorbiþi, scrieþi româneºte. 02:00 Universitaria* 03:00 Justiþia sub lupã. 03:00 Justiþia sub lupã. 03:00 ONG Mania. Realizator Ana Maria Stancu Realizator Matei Stoenescu Realizator Matei Stoenescu Realizator Valeriu Marinescu 03:30 Ce citim astãzi. 03:30 Amintiri de la filmare. 03:30 Amintiri de la filmare. 02:00 Universitaria* Realizator lector univ. dr. Florin Pâtea Realizator Ion Bucheru Realizator Ion Bucheru 03:00 ONG Mania. 04:00 Dicþionar cultural. 04:00 Limbajul imaginii. 04:00 Limbajul imaginii. Realizator Ana Maria Stancu Realizator prof. univ. dr. Ioan Roºca Realizator Ion Bucheru Realizator Ion Bucheru 03:30 Ce citim astãzi. 04:30 Univers Shakespeare. 04:30 Un actor ºi rolurile sale. 04:30 Un actor ºi rolurile sale. Realizator lector univ. dr. Florin Pâtea Realizator conf. univ. dr. George Volceanov Realizator Ion Bucheru Realizator Ion Bucheru 04:00 Universitaria* 05:00 De fapt ºi de drept. 05:00 Despre oameni ºi locuri. 05:00 Pro memoria. 05:00 Pro memoria. Realizator lector univ. dr. Diana Artene Realizator Alexandru Lucinescu Realizator Corneliu Toader Realizator Corneliu Toader

VINERI – 31 octombrie 2014 SÂMBÃTà – 1 noiembrie 2014 DUMINICà – 2 noiembrie 2014 06:00 Vorbiþi, scrieþi româneºte (r) 06.00 Preuniversitaria* (r) 06.00 Preuniversitaria* (r) PROGRAMUL 06:30 Preuniversitaria* (r) 07:00 Vorbiþi, scrieþi româneºte (r) 07:00 Vorbiþi, scrieþi româneºte (r) 07:30 Preuniversitaria. 07:30 Kinetoterapia (r) 07:30 Kinetoterapia (r) RADIO HFM Curs de limba englezã (r) 08:00 Lumea sub lupã (r) 08:00 Film documentar Discovery –Eliberatorii. 09:00 Film documentar Discovery – Infanteria ºi cucerirea Berlinului 08:00 O lume sub lupã (r) 09:00 Film documentar Discovery – 09:00 Film serial – O iubire eternã (r) Eliberatorii. Forþele aeropurtate 10:00 Film documentar Discovery –Eliberatorii. Adventure Camp (ep. 2) 10:00 Film serial – Suflete pereche (r) Cavaleria ºi eliberarea Berlinului 09:30 Ecumenica. Realizator Sorin Bejan 11:00 Film documentar Discovery –Eliberatorii. 11:00 Film documentar Discovery – 11:30 Cãlãtor prin þara mea. Geniºtii ºi cucerirea Konigsbergului Triunghiul Bermudelor Realizator Cãtãlin Maximiuc 12:00 Interviurile TVH (r) 12:00 Universitaria. Academia veterinarã. 13:00 Film documentar – 13:00 Film serial – O iubire eternã Realizator conf. univ. dr. Violeta Simion Curtis, bucãtarul tãu personal Hit the morning (07:00-10:00 – luni-vineri) 14:00 Film serial – Suflete pereche 13:00 Film documentar – 13:30 Gala cântecului românesc. Realizatori: Alina Toma & Alex Crãciun 15:00 Film documentar Discovery – Curtis, bucãtarul tãu personal Realizator Georgel Nucã 16:30 Doctor H. Realizator Teodora Pop-Drãgoi Asediul Leningradului - partea a IV-a 13:30 Gala cântecului românesc (r) Light Zone (10:00-13:00 – luni-vineri) 18:00 Interviurile TVH. Realizator: Robert Tache 15:30 Medicina live. 16:30 Transformarea (r) Realizator Matei Georgescu Realizator Teodora Pop-Drãgoi 18:00 Crezi cã ºtii? Realizator Tina Toma 19:00 Ilinca Dumitrescu ºi invitaþii sãi Dupã-amiaza devreme (13:00-16:00/luni-vineri) 16:10 Film documentar – 19:00 Cafe-concert (r) 20:00 Petrecere româneascã. Realizator: Tiberiu Ursan Curtis, bucãtarul tãu personal 20:00 Petrecere româneascã. Realizator Georgel Nucã Nume: Ambuteiaj (16:00-19:00/luni-vineri) 16:30 Ochiul de veghe (r) Realizator Georgel Nucã 22:30 Film artistic românesc -Faimosul Paparazzo 22:30 Film artistic românesc - Cuibul de viespi Realizator: Iuliana Mardare 17:00 Viral online (r) (1999, dramã) Regia Nicolae Mãrgineanu (1986, comedie) Regia Horea Popescu 00:00 Preuniversitaria* Ultima Ediþie (19:00-22:00/luni-joi) 17:30 Cãlãtor prin þara mea (r) 00:00 Pro memoria. 19:00 O lume sub lupã. 01:00 Preuniversitaria. Curs de limba englezã Realizator: Maria Ilie Realizator Corneliu Toader 01:30 Vorbiþi, scrieþi româneºte. Realizator Simona ªerban 01:00 Univers Shakespeare. Realizator Valeriu Marinescu Cafe Nocturn (22:00-23:00/luni-joi) 20:00 Ochiul de veghe. Realizator conf. univ. dr. George Volceanov 02:00 Universitaria* Realizator: Luminiþa Bondrea Realizator Ciprian Vasilescu 01:30 Limbajul imaginii. Realizator Ion Bucheru 03:00 ONG Mania. Realizator Ana Maria Stancu Sportlife (19:00-22:00/vineri) 20:30 Film artistic românesc – Pãdureanca 02:00 Dicþionar cultural. Realizator Ioan Roºca 03:30 Ce citim astãzi. Realizator: Claudiu Giurgea (1986, dramã) Regia Nicolae Mãrgineanu 02:30 Un actor ºi rolurile sale. Realizator lector univ. dr. Florin Pâtea 22:00 Seara târziu cu Alexandra. Realizator Ion Bucheru 04:00 Dicþionar cultural. Sinteza sãptãmânii (12:00-13:00/sâmbãtã) Realizator: Ioana Babu Realizator Alexandra Blejan 03:00 De fapt ºi de drept. Realizator prof. univ. dr. Ioan Roºca 23:00 Viral online. Realizator Diana Artene 04:30 Univers Shakespeare. 80 Remember (17:00-19:00/sâmbãtã) Realizator Robert Robert Emanuel 04:00 Despre oameni ºi locuri. Realizator conf. univ. dr. George Volceanov Realizator: Robert Tache Realizator Alexandru Lucinescu 23:30 Film documentar Discovery – 05:00 De fapt ºi de drept. 05:00 Preuniversitaria* Realizator lector univ. dr. Diana Artene Ocolul Pãmântului în 60 minute Asediul Leningradului - partea a V-a (19:00-20:00/sâmbãtã) 00:00 Pro memoria. Realizator: Maria Ilie Realizator Corneliu Toader Hit Hours (20:00-22:00/sâmbãtã) 01:00 Univers Shakespeare. Realizator: Alex Camburu Realizator conf. univ. dr. George Volceanov CREZI 01:30 Limbajul imaginii. În sfârºit week-end (08:00-12:00/sâmbãtã-duminicã) Realizator: Marcel Vicol Realizator Ion Bucheru Cà ªTII? 02:00 Dicþionar cultural. Week-end activ (13:00-17:00/sâmbãtã-duminicã) Realizator Ioan Roºca Realizator: Alex Camburu 02:30 Un actor ºi rolurile sale. Tech News (12:00-13:00/duminicã) Realizator Ion Bucheru Realizator: Tiberiu Ursan 03:00 De fapt ºi de drept. Nume: Top 20 (17:00-19:00/duminicã) Realizator Diana Artene Realizatori: Alina Toma, Alex Craciun 04:00 Preuniversitaria* Nume: Printre rânduri (19:00-20:00/duminicã) Realizator: Iuliana Mardare * Emisiuni realizate în cadrul sâmbãtã, ora 18:00 Poveºti Nespuse (20:00-22:00/duminicã) Departamentului Învãþãmânt. Realizator: Echipa HFM pag. 8 OPINIA NAÞIONALà 683 – 27 octombrie 2014 Cristina ALMêAN Andrada PAUL: C Suntem îndrãzneþi. Cât suntem Viaþa mea-i h tineri, nici nu putem fi altfel! tare frumoasã! i episodice; 2010) ºi Eu când la rãscruce (rol principal), dar va primi vreau sã fluier, fluier, de un rol ºi în emisiunea Pe banii Andreea Vãlean (rol pãrinþilor, la Kanal D. Continuã p secundar; 2011). colaborarea cu colegii ºi prietenii din Prinzând gustul scenei ºi Timiºoara ºi va fi animator la eveni- al performanþei artistice de mente, atât în Bucureºti, cât ºi în u cea mai bunã calitate, Cristina Timiºoara, în perioada 2013 – 2014. Almãºan se înscrie, în anul În aceeaºi perioadã este actriþã în r 2011, la examenul de admitere emisiunea Doza de Haº, de pe de la Facultatea de Arte, spe- Youtube. Anul 2014 aduce cu sine cializarea Artele Spectaco- noi oportunitãþi, iar Cristina Almãºan Interpreta de muzicã popularã Andrada Paul, pe numele real Ramona i lului (Actorie) din cadrul le va folosi din plin. Astfel, ea apare Paul, s-a nãscut în oraºul Vulcan din judeþul Hunedoara. Încã de micã a Universitãþii Spiru Haret. ca asistentã TV la emisiunea Celebrity îndrãgit folclorul românesc autentic, astfel cã de la vârsta de 12 ani a început Declaratã admisã, este re- show, de la Kanal D, ºi actriþã în sketch- sã participe la diverse spectacole organizate în zonã. Dupã terminarea a partizatã la clasa conf. univ. ul Evitarea (regia: Andrei Cioroagã). liceului, tânãra interpretã s-a întrebat ce poate face pentru cariera sa, pentru Vlad Rãdescu ºi asist. univ. De asemenea, va lucra ºi finisa persona- viitorul sãu ºi astfel, sfãtuitã de apropiaþi, a ajuns la Bucureºti unde s-a drd. Vladimir Anton. Cristina jele din spectacolele de absolvenþã, înscris la Facultatea de Muzicã, specializarea Pedagogie muzicalã, din l Almãºan va deveni Miss respectiv, Frumos e în septembrie la cadrul Universitãþii Spiru Haret. Boboc Universitatea Spiru Veneþia ºi Inundaþia, de Teodor Mazilu, Pe tot timpul facultãþii, în afarã de studiul aprofundat necesar, Andrada Haret, apoi va începe o cumulate într-un frumos spectacol Paul a avut posibilitatea sã cânte ºi muzicã clasicã, muzicã care are un efect e colaborare fructuoasã ca coupe, Fericire la pãtrat (regia conf. mai special asupra ei, respectiv o liniºteºte ºi o relaxeazã. Odatã luat examenul prezentator ºi reporter TV univ. dr. George Grigore). de licenþã, Andrada a cântat la diferite concerte, rãspunzând solicitãrilor ce au la televiziunea noastrã, TVH Cu spectacolul Inundaþia participã, venit din þarã, pânã când, peste câþiva ani, l-a întâlnit pe cel ce urma sã-i s (2012). Mai apare ca actriþã alãturi de colegul Costel Bulgaru devinã soþ, Marinicã Paul, solist instrumentist la taragot ºi, împreunã, cei doi în emisiunea Locuri de (Caddyo) la Festivalul Serile Teatrului ºi-au împlinit visele în ceea ce priveºte muzica. Pentru ca succesul lor sã fie Nãscutã în oraºul de pe malul poveste, tot la TVH (2012). Anul Studenþesc (2 aprilie 2014) la Casa de chiar total, Dumnezeu i-a binecuvântat cu un minunat bãieþel. u Begãi, Cristina Almãºan, cunoscutã 2012 va fi un an prolific pentru Culturã a Studenþilor din Bucureºti, Andrada Paul îºi aminteºte cu nostalgie de una dintre colaborãrile de succes, de colegi ºi prieteni ºi cu numele de Cristina Almãºan, pe lângã eveni- iar Festivalul de Comedie Româneascã pe care a avut-o în vara anului 1995, cu Adrian Pãunescu ºi Cenaclul Flacãra, c scen㠄X”, a dovedit, de micã, un mentele din USH, participã ca actriþã- festCO 2014 apare ca o provocare la pe care îl conducea acesta, când a fost ofertatã pentru a participa la un turneu caracter ambiþios ºi valenþe sportive, acrobat în cadrul B.FIT-ului, în sfârºitul anului III (31 mai 2014). prin þarã. A fost solicitatã sã participe la diferite emisiuni culturale la radio ºi dar ºi artistice. A jucat volei, s-a spectacolul La Fura dels Baus Cristina Almãºan participã cu spec- televiziune, dintre care: EtnoTV, Favorit TV, Hora TV, TV Lugoj, TV Timiºoara, c autoperfecþionat în dans ºi canto, (Bucureºti – 2012). Pe scenã apare, tacolul Fericire la pãtrat, culegând TV Sibiu, TV Hunedoara ºi radio Caransebeº, Timiºoara, Sibiu ºi Valea Jiului. s-a deplasat prin mulþime pe patine, pe scena studioului nostru teatral aplauzele sãlii arhipline a Teatrului de Ca realizãri profesionale, putem menþiona printre altele, apariþia pe piaþa pe role, pe bicicletã ºi pe trotinetã, Black Box Studio Sud, în spectacolul Comedie. Absolventa noastrã, Cristina discograficã a ºapte albume de muzicã (C.D.). A colaborat în mod fructuos e iar, când a avut ocazia, a înotat, a D‘ale carnavalului, de Ion Luca Almãºan, cea cunoscutã ca ºi „Ics” cu casele de producþie: Audio TM, Profesional audio, General Music, participat la curse de karting, dar ºi Caragiale (regia asist. univ. drd. („X”), continuã sã se perfecþioneze ºi, Hobby Music etc.Dintre melodiile cunoscute ºi recunoscute ale interpretei s la alte sporturi extreme, care au Cristian Toma). În anul II de facultate dupã ce a învãþat foarte bine limba amintim piesele, cântate solo sau cu Marinicã Paul ºi alþi interpreþi: Tinereþea atras-o. Cristina a absolvit Colegiului Cristina va deveni studentã la clasa englezã ºi limba spaniolã, acum se mea cum sã te pãstrez, Am un bade gugulan, Pãtimaºã-i inima, Mãruleþ cu Naþional de Arte Ion Vidu, secþiunea conf. univ. dr. George V. Grigore ºi perfecþioneazã în limba germanã, floare albã, Jurã-mi iubire, Pe cer mii de stele s-au aprins, Ai intrat în viaþa u Teatru, din Timiºoara, pe care l-a asist. univ. drd. Cristian Toma. La pentru a putea transmite mesajul sãu mea, Ioane cu casa mare, Nu-i sãrac cine nu are, Nu ºtiu bade, De s-ar urmat în perioada 2007-2011. Miss clasã, va juca Cãpitanul Strappaferro artistic oriunde pe meridianele acestui gândi omul bine, Am o mândrã ºtrengãriþã, La cramã la Melisa, Grea îi Boboc, implicându-se în viaþa ºcolii, (Commedia dell Arte) ºi va fi un reuºit glob pãmântesc, care îi pare prea mic viaþa pe pãmânt În grãdina vieþii mele etc l va fi ºi prezentatoare, dar ºi actriþã Puck din opera marelui Shakespeare. ºi la îndemânã. Ea, „X”- Cristina În prezent, absolventa noastrã activeazã ca solist vocal în cadrul forma- în programele liceului. Între timp, va În 2013, Cristina Almãºan va face un Almãºan, cu codiþele colorate în vânt þiei Andrada & Marinicã Paul. Principalele genuri muzicale abordate sunt u colabora foarte bine cu Teatrul rol minunat în „travestitul” Chiriac, ºi cu trotineta ei cea argintie, trece în muzica popularã ºi muzica de petrecere. Prin tot ceea ce fac, artiºtii din Naþional Mihai Eminescu din din spectacolul O noapte furtunoasã vitezã printre noi ºi printre pagini de aceastã formaþie încearcã sã aducã bucurie ºi voie bunã în rândul melomanilor, Timiºoara, unde va apãrea în (regia Cristi Toma ºi George Grigore) calendar, aparent copilãroasã ºi me- adaptându-se cu uºurinþã, printr-un repertoriu variat de cântece, interpretat i spectacolele regizate de Mihaela ºi apare ca actriþã în emisiunea Din lancolicã, dar energicã ºi bine þintitã: cu profesionalism de Andrada Paul, absolventa Facultãþii de Muzicã, Lichiardopol: Teatru descompus, de poveºti la Money Channel. La Prima vrea artã cu orice preþ! Acum îºi doreºte specializarea Pedagogie muzicalã, din cadrul Universitãþii Spiru Haret, Matei Viºniec (mai multe roluri TV va fi actriþã în emisiunea Familii un master în Artã Teatralã. Baftã! care, astfel, ºi-a gãsit împlinirea ºi fericirea.

Focul Viu, Festivalul de folclor de la Beijing La reuºita în carierã a interpretului sus amintit (China), cu Ansamblul Ciocârlia, în cadrul unor ºi-au pus amprenta ºi personalitãþi marcante C Nicolae DATCU concursuri tv: Cel mai bun prezentator a unei ale culturii ºi artei româneºti, dintre care amintim emisiuni de ºtiri, ca interpret de muzicã pe prof. univ. dr. Gheorghe Oprea (Univer- h popularã - Naþional 24, Unu ºi Bun - Antena 1, sitatea Naþionalã de Muzicã Bucureºti), care Îþi mai aduci aminte doamn㠖Tele 7 abc etc. avea sã menþioneze: Pe Nicolae Datcu îl De pe plaiuri A mers prin multe þãri cu prestigiosul ansamblu recomandã vocea sa caldã, bogatã în armonice, i folcloric Ciocârlia, dar prima ieºire din þarã ºi deosebita muzicalitate, precizie intonaþionalã. buzoiene cea mai interesantã a fost în 2004, când, împreunã Aºadar, recomandãm cu toatã convingerea pe p cu doamna Aneta Stan, a mers din partea Nicolae Datcu, tânãrul dotat ºi deja consacrat Ansamblului Ciocârlia, la un festival la Beijing în domeniul interpretãrii cântecului nostru u adun cântecele ºi apoi într-o caravanã prin toate oraºele din popular. Cunoscutul ºi îndrãgitul interpret de China. Nicolae Datcu a interpretat atunci ºi un muzicã popularã din zona Buzãului, Benone cântec în limba chinezã, pe care îl primise de la Sinulescu, avea sã recomande de asemenea pe r mele! Gheorghe Turda. Atât de bine a interpretat acest absolventul nostru: Am încredere în Nicolae cântec, încât din 22 de ansambluri, ce reprezentau Datcu cã se va dedica numai folclorului autentic ºi cântecului de petrecere adevãrat. De ce spun i Solistul de muzicã popularã Nicolae Datcu 22 de þãri, România a luat trofeul. Amintirea acestui moment a rãmas vie ºi astãzi: toate astea? Pentru cã are toþi aºii în buzunar: este, fãrã îndoialã, unul dintre cei mai înzestraþi voce, talent ºi ambiþie. Cunoscuta realizatoare interpreþi care s-a remarcat în ultima vreme în Imagineazã-þi o salã cu 8.000 de chinezi, toþi în delir... Tocmai de aceea mi-au propus sã renunþ de emisiuni tv ºi radio, dar ºi profesor, Valeria a domeniul cântecului popular românesc. Nãscut Arnãutu, ºi ea absolventã a Facultãþii de Muzicã la 25 martie 1977, pe plaiurile buzoiene, în la melodia în românã ºi sã mai cânt una în chinezã, iar eu am refuzat: Am venit aici sã a Universitãþii Spiru Haret, licenþiatã în l misterioasa Þarã a Luanei, chiar la Pietroasele, Pedagogie Muzicalã, cu masterat în Arta acolo unde a fost descoperit celebrul tezaur reprezentãm România. Cântecul chinezesc îl spun de plãcere. A doua zi, eram în toate ziarele, Muzicalã, spunea, printre altele: Nicolae Datcu, Cloºca cu puii de aur, Nicolae Datcu este cel prin munca asiduã, a reuºit sã-ºi creeze un stil e care vine sã punã în valoare folclorul din zona pe prima paginã: „Un interpret român cântã din suflet ºlagãrul chinezesc”. Atunci am trãit propriu ºi un repertoriu ce te cucereºte prin de câmpie a judeþului sus amintit, zonã mai frumuseþe ºi inedit. Mã bucur cã mã numãr puþin cunoscutã pânã în prezent. Când avea cel mai frumos moment din carierã. Nici nu apãrusem eu în presa din România când eram printre cei care au avut încredere în talentul s 7-8 ani familia se mutã la Bucureºti. Pãrinþii ºi sãu ºi cã am contribuit cu modestele mele bunicii sãi ascultau muzicã popularã în mod Popularã de Artã, sã vadã dacã are aptitudini. pe prima paginã a ziarelor din China. Acum A dat examen, a urmat cursurile, în paralel cu lucrurile s-au schimbat, pentru cã sunt cunoscut posibilitãþi la debutul sãu pe micul ecran. curent ºi aºa s-a îndrãgostit ºi el de ea. Mergea Artista Steliana Sima, care (ºi ea), în anul 2006, u pe câmp ºi cânta de unul singur sau ºi cu alþi liceul, iar, dupã aceea, a urmat Facultatea de ºi la noi în þarã. Arte, specializarea Pedagogie Muzicalã, din Nicolae Datcu a înregistrat 11 albume a absolvit licenþã ºi master în Artã Muzicalã la copii, pe care îi punea sã fie spectatori, aºa Facultatea de Muzicã a Universitãþii Spiru c cadrul Universitãþii Spiru Haret. De cunoºtinþele muzicale, ce se bucurã de cele mai frumoase cum vedea el la televizor cã fãcea Benone Haret, director, din 2009, al Ansamblului cãpãtate în timpul ºcolii s-a folosit în culegerea aprecieri din partea publicului ºi a specialiºtilor Sinulescu sau Irina Loghin, cei care sunt idolii Ciocârlia menþiona: Acum 20 de ani eram ºi selectarea unor valoroase melodii, pe care din domeniu. Datoritã calitãþilor sale vocale, c sãi din totdeauna. Fãcea adevãrate reprezentaþii recomandatã pentru angajarea în Ansamblul le-am cuprins în repertoriul sãu actual, alãturi ºi în faþa oglinzii. Fraþii ºi pãrinþii se uitau la el dar ºi a repertoriului sãu valoros, a fost invitat Artistic „Ciocârlia” de cãtre Maria Ciobanu. de cântece de petrecere sau cântece de lume, pe ascuns ºi de multe ori ziceau: Ãsta mic e la multe posturi de radio ºi de televiziune. Dupã 20 de ani, am susþinut angajarea în acelaºi e nebun Pe vremea aceea copiii ascultau altã selectate cu mare grijã. Odatã licenþiat, Nicolae La cele peste 100 de melodii din repertoriu, ansamblu a lui Nicolae Datcu. Am respon- muzicã. Erau la modã Michael Jackson, Datcu devine ºi solist profesionist, angajat solistul a mai adãugat, în ultima vreme, peste sabilitatea faptelor mele ºi am convingerea cã s Madonna, Depeche Mode, iar el asculta Irina al prestigiosului ansamblu artistic Ciocârlia al 30 de piese autentice, cântate de þãrani bã- nu m-am înºelat. Ca om ºi artist, Nicolae Datcu Loghin ºi Benone Sinulescu la pick-up ºi apoi M.A.I., ansamblu cu o tradiþie excepþionalã trâni, la ºezãtoare. Dintre melodiile sale putem nu m-a dezamãgit. Îmi doresc ºi îi doresc sã le cânta melodiile în faþa copiilor din jurul în peisajul melosului popular românesc. menþiona: Sunt bãiat de la Buzãu, Murguleþ de rãmânã acelaºi om ºi artist. u blocului. Fiind cel mai mic dintr-o familie cu Nicolae Datcu, datoritã talentului sãu nativ, la Buzãu, Ce e omul pe pãmânt, Ce frumoasã Asta îi dorim ºi noi, cadrele didactice ale copii mulþi (patru bãieþi ºi o fatã), se punea dar ºi a efortului depus spre ºlefuirea ca- este viaþa, Hai mândruþo sã te joc, De-ar fi Departamentului de Arte din cadrul Facultãþii l problema sã înveþe o meserie, aºa cã a fost litãþilor sale vocale, a câºtigat numeroase mândra fatã bunã, Sârba buzoienilor, Un de Arte, specializarea Pedagogie Muzicalã, din îndrumat cãtre Liceul Economic, dar nu s-au trofee la importante concursuri naþionale ºi fecior ca un brãduþ, Auzit-am ºi nu ºtiu cadrul Universitãþii Spiru Haret, absolventului u lipit cifrele de el, deºi, mai apoi, ºi-a luat soþie internaþionale de interpretare, dintre care, bine, Maica mea, mãicuþã bunã, Bea omul de nostru Nicolae Datcu, cântãreþ al dulcilor ºi economistã. κi dorea el sã devinã artist, dar nu festivalurile: Narcisa de Aur, Plai Românesc, supãrare, Stai mãi frate lãutar, Floricicã ºi-un misterioaselor plaiuri buzoiene. ºtia ce avea de fãcut în acest sens. Aceasta pânã La Fântâna Dorului, Pe Marginea Dunãrii, dudãu, M-am nãscut cu stea în frunte, M-am i când cineva l-a sfãtuit sã meargã la ªcoala Toamna Buzoianã, Ghiocel de Primãvarã, dus cu doruþu-n lume ºi multe, multe altele. Conf. univ. dr. George V. GRIGORE