„Aurelian Sacerdoţeanu” Vâlcea Buridava Xii.2
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
MUZEUL JUDEŢEAN „AURELIAN SACERDOŢEANU” VÂLCEA BURIDAVA XII.2 MUZEUL JUDEŢEAN „AURELIAN SACERDOŢEANU” VÂLCEA BURIDAVA studii şi materiale XII.2 EDITURA OFFSETCOLOR Râmnicu Vâlcea 2015 Colegiul ştiinţific / Scientific Board: Prof.univ.dr. Sabin Adrian Luca Prof. univ.dr. Cristian Schuster Lect. univ.dr. Silviu Purece Colegiul de redacţie / Editorial Board: Claudiu Tulugea Aurel – redactor şef Ion Tuţulescu Ionuţ Dumitrescu Elena Mitrana Tehnoredactare / Computer editing: Carol Terteci Coperta şi machetare / Cover design: Marius-Cristian Drăghicean Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor le revine în totalitate autorilor / The legal responsibility for the content of articles lies with the authors. Revista a fost acreditată de CNCS la categoria C (2012), cod CNCS: PN-II- ACRED-AR-2012-0172 / The Journal has been accredited by The National Research Council (CNCS) at C category (2012), code: PN-II-ACRED-AR- 2012-0172 ISSN 0258-140X MUZEUL JUDEŢEAN “AURELIAN SACERDOŢEANU” VÂLCEA Adresa / Address: Calea lui Traian, nr.143, Râmnicu Vâlcea, ROMÂNIA Tel./fax: 040 0250 738121 E-mail: [email protected] Tipar executat de / Printed by: Tipografia OFFSETCOLOR Râmnicu Vâlcea Adresa / Address: Calea lui Traian, nr. 47, Tel./fax: 040 0250 732522 E-mail: [email protected] Sumar / Contents Istorie şi muzeologie / History and museology Vasile MĂRCULEŢ Noi considerații privind prezența bizantină la Dunărea de Jos între sfârșitul secolului al VII-lea și începutul secolului al X-lea / 7 New Considerations regarding the Byzantine Presence at the Lower Danube between the End of the 7th Century and the Beginning of the 10th Century Radu Ştefan VERGATTI Nouvelles opinions sur le développement de la métropolie de l’Ungro- Valachie / Noi opinii privind dezvoltarea Mitropoliei Țării Românești 21 Emilian Valentin FRÂNCU Aspecte privind comunitatea catolică din judeţul Vâlcea / 29 Aspects regarding the Catholic community in Valcea County Constantin MĂNESCU - HUREZI O ctitorie a unui vătaf de plai. Biserica de la Cociobi – Slătioara, judeţul Vâlcea / A foundation of a bailiff. Church of Cociobi - Slătioara, Valcea 49 Rodica Gabriela HERBEL Biserica din satul Mitrofani-La Nuc, comuna Mitrofani, judeţul Vâlcea / 55 The church from Mitrofani-La Nuc village, Mitrofani commune, Valcea county Sorin OANE Comuniști în închisoarea de la Ocnele Mari (1918-1938) / 66 Communists in prison from Ocnele Mari (1918-1938). Lăcrămioara SÎIULESCU, Flavius-Cătălin SÎIULESCU Pribegi în propria ţară. Drama basarabenilor şi bucovinenilor refugiaţi în judeţul Vâlcea în tragicul an 1940 / Wanderers in their own country. The tragedy of Bessarabian and 79 Bucovina people refugees in Valcea county in 1940, a tragic year Dumitru GAROAFĂ Soarta arhivelor româneşti evacuate în judeţul Vâlcea în anul de cotitură 1944 / 94 The fate of Romanian archives discharged in Valcea county in 1944 Ionela NIŢU, Dan Ovidiu PINTILIE Societatea Forestieră „Carpatina” Brezoi şi evenimentele din 19 ianuarie 1947 / Forest Society "Carpatina" Brezoi and the events of January 19, 1947 111 Valentin DOLFI O excursie arheologică și numismatică a lui Cezar Boliac din anul 1869 / 132 An archaeological and numismatic trip of Cezar Boliac in 1869 5 Ioan Șt. LAZĂR Din viaţa Sfântului Antim Ivireanul. „Stepena” mitropolitană – cadru pentru sensul creştin în istorie / The life of Saint Antim Ivireanul. The Metropolitan 137 "Stepen" - Framework for the Christian sense of history Sabin LUNGOCI Câteva considerente privind muzeologia din Oltenia / 145 Some considerations on museology in Oltenia Artă / Art Diana MIREA, Dragoş-Ionuţ ECATERINESCU Valori de artă medievală în Colecţia de Arheologie şi Artă Bisericească „Preot Gheorghe Petre-Govora” / Values of medieval art in Archaeology and 153 Church Art Collection "Preot Gheorghe Petre-Govora" Liliana BEU Povestea unei artiste uitate: Magdalena Rădulescu / 162 The story of a forgotten artist: Magdalena Rădulescu Etnografie şi cultură populară / Ethnography and folk culture Costel CIOANCĂ A privi înapoi sau Alteritatea unui interdict al basmului fantastic românesc. Câteva consideraţii hermeneutice / To look back or the Alterity of a Romanian 177 fantastic tale interdict. Some hermeneutic considerations Ionuţ DUMITRESCU Tipuri de împrejmuiri în habitatul tradițional vâlcean / 189 Types of fencing in the traditional habitat of Valcea county Alexandru ZAMFIR Patrimoniul tehnic tradiţional din incinta Muzeului Satului Vâlcean / 197 The traditional technical heritage in Valcea county Village Museum Oana FLORESCU Consideraţii privind portul popular vâlcean / 208 Considerations regarding Valcea costumes Restaurare-Conservare-Investigaţii / Conservation-Restoration- Investigations Ion TUŢULESCU, Ovidiu PĂRĂUŞANU Noi date aspura unor topoare din perioada bronzului timpuriu aflate în 212 depozitele Muzeului Judeţean „Aurelian Sacerdoţeanu” Vâlcea / New data on some Early Bronze Age axes from the repositories of "Aurelian Sacerdoteanu" Valcea County Museum 6 Noi considerații privind prezența bizantină la Dunărea de Jos între sfârșitul secolului al VII-lea și începutul secolului al X-lea Vasile Mărculeț* Keywords: Lower Danube, Danube’s mouths, Lykostomion, Constanta, Mangalia, Dorostolon, Noviodunum. Abstract: New Considerations regarding the Byzantine Presence at the Lower Danube between the End of the 7th Century and the Beginning of the 10th Century. The situation of the territories from the Lower Danube between the end of the 7th century and the beginning of the 10th century is subjected to the Bulgarian-Byzantine relations. Their political-judicial status it is not exactly known only for short periods of time. Between the end of the 7th century and the 8th century, or in certain periods from this time frame, the Byzantine Empire exerted its domination upon some regions from the Lower Danube. Most likely, it stretched until the Danube’s mouths area, as well as to some urban centers situated on the seaside (Constanta, Magalia) or situated on the Danube (Dorostolon or Noviodunum). The second half of the 9th century consecrates, without any doubt, a Byzantine domination at Danube’s mouths. Now, here functioned Thema Lykostomion or the Achonate of Lykostomion. Cuvinte-cheie: Dunărea de Jos, gurile Dunării, Lykostomion, Constanta, Mangalia, Dorostolon, Noviodunum. Sumar: Situaţia teritoriilor de la Dunărea de Jos între sfârșitul secolului al VII-lea și secolul al X-lea a stat sub incidenţa relaţiilor bulgaro-bizantine. Situaţia teritoriilor de la Dunărea de Jos între sfârșitul secolului al VII-lea și secolul al X-lea a stat sub incidenţa relaţiilor bulgaro-bizantine. Informațiile lacunare pe care le deținem cu privire la ele face ca statutul lor politico-juridic să nu poată fi cunoscut cu exactitate decât pentru perioade scurte de timp. Au rămas ele în toată această perioadă sub controlul Bizanțului sau au trecut sub stăpânirea Kaghanatului Bulgar (Primul Țarat Bulgar), nou constituit între Munții Balcani și Dunăre? Penuria de informații a făcut ca răspunsurile date de specialiști respectivelor probleme să fie deosebit de contradictorii. Noi înșine am abordat recent acest subiect1. Am considerat însă utilă relauarea discuției asupra lui, pentru a aduce, acolo unde este posibil, o serie de noi clarificări. Bizanțul la Dunărea de Jos (sfârşitul secolului VII-secolul X). Timp de circa șapte decenii, respectiv pentru perioada cuprinsă între deceniul al nouălea al secolului al VII-lea și până pe la mijlocul secolului al VIII-lea, sursele scrise păstrează o tăcere completă asupra evenimentelor petrecute în regiunile de la Dunărea de Jos. Absența informațiilor provenite din sursele scrise este compensată * dr. Vasile Mărculeț, profesor; Colegiul Tehnic „Mediensis” din Mediaș, e-mail: [email protected], [email protected]. 1 Mărculeț 2013, p. 131-142. 7 într-o anumită măsură de cele oferite de cercetările arheologice, care au pus în vedere o serie de aspecte ale circulației monetare, ale situației etnice și așa mai departe. În timp ce sursele scrise păstrează o tăcere aproape totală asupra situației teritoriilor de pe cele două maluri ale Dunării de Jos, descoperirile arheologice, în schimb, au relevat, cel puțin pentru primele două decenii ale secolului al VIII-lea, o pătrundere a monedei bizantine în Dobrogea şi Muntenia. Circulația monetară pusă în evidență de descoperirile arheologice, mai ales cea de pe malul stâng al Dunării, a primit interpretări diferite din partea specilaiștilor. Unii specialişti consideră pătrunderea monedei bizantine în regiunile nord-dunărene riverane fluviului drept o încercare de revenire a Imperiului Bizantin la frontiera dunăreană, alţii, în schimb, văd în acest fenomen doar o reluare a influenţei bizantine în regiune2. În ceea ce ne privește, considerăm că respectiva pătrundere a monedei bizantine, atât în nordul cât și în sudul Dunării de Jos, a fost posibilă ca urmare fie a conservării de către Imperiul Bizantin a stăpânirii sale asupra teritoriilor de la gurile Dunării, fie a resturării controlului său asupra respectivelor teritorii. De altfel, în a doua jumătate a secolului al VIII-lea, regiunile de la Dunărea de Jos reintră în atenţia surselor literare bizantine. Contextul în care s-a produs acest lucru l-a reprezentat redevenirea lor teatru de război, odată cu trecerea Imperiului Bizantin la ofensivă împotriva bulgarilor, sub împăratul Constantinos V Kopronymos (741-775). În cursul domniei sale, războinicul basileu a întreprins mai multe campanii împotriva bulgarilor, câteva dintre acestea având ca zonă de operaţii