Aspecte Ale Implicării Învățătorilor Români Din Banat În Mișcarea Națională De La Sfârșitul Secolului Al XIX-Lea
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Revistă trimestrială de cultură istorică Florin Zamfir într-o atmosferă politică mai tensionată: s-au întărit efectivele poliţiei secrete şi ale jandarmeriei, numeroşi fruntaşi români au fost urmăriţi şi pedepsiţi cu amenzi Aspecte ale implicării sau închisoare; preoţi, învăţători şi notari români au fost îndepărtaţi din slujbe sub cele mai felurite învățătorilor români din Banat pretexte; s-au interzis serbări naţionale, reuniuni învăţătoreşti, cântece naţionale, răspândirea lucrărilor în mișcarea națională de la istorice sau a literaturii române. La 16 iunie 1894 s-a sfârșitul secolului al XIX-lea interzis activitatea Partidului Național Român, sub motivul că nu avea o “bază legală”, neavând statutul aprobat de guvernul maghiar1. Abstract: Involved in the political life directly, as Implicaţi direct în activitatea politică, ca members of the Romanian National Party, or indirectly, membri ai Partidului Naţional Român, sau indirect, as supporters of the national movement, the Romanian ca susţinători ai mişcării naţionale, învăţătorii români teachers in Banat faced increasing pressure and din Banat au avut în nenumărate rânduri parte de restrictions imposed by the dual monarchy because of presiuni şi restricţii din partea autorităţilor maghiare, their professional and extraprofessional activities and în activitatea lor profesională şi extraprofesională, their political ideas and attitudes. As political passivity cauzate de ideile şi atitudinile lor politice. Există became generalised, Astra’s General Assembly, organised numeroase exemple pentru a ilustra această aserţiune, in Lugoj (1896) as counterweight a to “the millennium din care vom reda câteva. celebrations”, was a true national celebration to which De pildă, învăţătorul Ioachim Boncea din the teachers made a valuable contribution. Ghiroda, care avea cunoştinţe temeinice, legate de cultivarea pomilor fructiferi, a fost destituit fără nicio Keywords: Romanian National Party, national explicație din funcția de inspector pentru pomărit, movement, Romanian teachers, memorandum, active and la scurt timp după ce primise această atribuție, prin passive politics. Ordinul din 27 ianuarie 18862. Cauza destituirii învăţătorului I. Boncea din funcţie, a avut însă un Conferința Națională de la Sibiu, din 12-14 profund substrat politic. În anul 1884, când candidatul mai 1881, punea bazele Partidului Național Român, partidului opoziţional, Szokoly Gyula, își susținea care reprezenta politic pe toți românii din Banat și campania electorală în Becicherecul Mic, învăţătorul Transilvania. Conferinţa a aprobat tactica pasivistă faţă Boncea a ţinut un discurs antiguvernamental în limba de alegerile dietale (parlamentare) pentru românii din română, în faţa alegătorilor români. Această atitudine Transilvania, iar pentru alegătorii români din Banat, i-au atras lui I. Boncea o serie de presiuni, intimidări s-a acceptat oportunitatea participării la alegeri. Însă şi persecuţii din partea solgabirăului cercual, care nu implicarea românilor din Banat în alegerile dietale, au avut darul să-l impresioneze pe învăţătorul român cu candidați naționali, a fost însoţită de abuzuri ale şi nici pe alegătorii care ţineau la sfatul său. În ziua autorităţilor, care favorizau candidații Partidului scrutinului, sătenii din Ghiroda l-au urmat pe învăţător Liberal Maghiar, partid guvernamental. Presiunile și şi au votat cu opoziţia. După numirea lui I. Boncea manevrele guvernamentale având ca rezultat alegerea ca inspector pentru pomărit, solgabirăul l-a influenţat un număr insignifiant de deputați români, raportat la pe vicecomite să-l destituie din această funcţie, dintr- numărul populației, a determinat Conferinţa naţională un motiv care nu avea nici o legătură cu activitatea a P.N.R., din 1887, de a decide extinderea și în Banat pe care urma să o exercite: acela că şi-a manifestat a atitudinii politice pasiviste. libertatea constituţională3. În perioada următoare, după acțiunea memo- randistă, cu un larg ecou intern și internațional, 1 Ioan Munteanu, Mișcarea națională din Banat, Editura Antib, Timișoara, 1994, 340 pg.; p. 133-134. mişcarea naţională din Banat şi-a afirmat dezideratele 2 Luminătoriul, Timișoara, 1886, nr. 66, din 23 august/4 septembrie, p. 3. * E-mail: [email protected] 3 Luminătoriul, Timișoara, 1886, nr. 69, din 3715 Pag. 1 MORISENA, anul VI, nr. 1 (21)/2021 Învăţătorul Ioachim Boncea a murit în anul învăţătorul Ioan Mateica din Izvin a compus o poezie 1892, la vârsta de 50 de ani. Înmormântarea lui, din închinată celui dispărut, ilustrând prin intermediul 30 septembrie 1892, s-a constituit într-o adevărată metaforelor calităţile de luptător naţional pe care le-a manifestare de elogiere a personalităţii celui dispărut, avut Ioachim Boncea. Având în vedere că în acel an se care se remarcase în timpul vieţii atât prin activitatea înaintase “Memorandul”, care nu fusese luat în seamă cultural-educaţională, dar şi prin aceea pusă în slujba de împărat, ultima strofă a poeziei s-a constituit într- un protest naţional pe care defunctul trebuia să-l adreseze divinităţii, ca un ultim reazem şi ca o ultimă speranţă pentru împlinirea idealului de dreptate al românilor: “Închei, şi-ţi fac rogarea, să spui ah sus la ceriu! // Să spui viaţa noastră şi greul ce-ndurăm // Să spui de limbă, lege, de şcoli şi azile // De jugul ce ne-apasă şi lupta ce-o purtăm”4. Un alt învăţător angajat în mişcarea politică, ca membru al secţiei locale a Partidului Naţional Român, dar şi cu o bogată activitate culturală naţională, a fost învăţătorul Emeric Andreescu din Beregsău. În anul 1890, învăţătorul din Beregsău a primit încuviinţarea Consistoriului arădean să editeze foaia “Junimea română”, cu condiţia ca în coloanele ziarului să nu introducă chestiuni politice. Această gazetă a apărut de două ori pe lună, din două în două duminici. La sfârşitul anului 1890, împrejurări nefavorabile l-au constrâns pe E. Andreescu să întrerupă pentru un timp, editarea foii. Datorită popularității demersului său, la îndemnul colegilor învăţători şi al altor intelectuali din zonă, învăţătorul din Beregsău a hotărât să continue activitatea gazetărească, prin editarea foii “Săteanul”, care se dorea a fi o continuare a celei sistate, Junimea“ Română”. După ce, în prealabil, ceruse încuviinţarea Consistoriului, Emeric Andreescu a început să lucreze la al doilea ziar, când inspectorul regesc de şcoli, Martonfy, prin hârtia oficială nr. 3068, pretindea nu numai sistarea editării gazetei, dar și acţiune disciplinară împotriva învăţătorului. Într-o scrisoare către inspectorul şcolar confesional Ioan Damşia, din 10/22 octombrie 1891, Emeric Andreescu îşi arăta nedumerirea faţă Biserica romano-catolică din Variaș în 1934. de ingerinţa lui Martonfy în această chestiune, căci problema editării unei foi periodice aparţinea mai mişcării naţionale. Serviciul funerar a fost săvârşit degrabă de competenţa autorităţilor politice-polițienești chiar de protopopul Traian Putici al Timişoarei, şi nicidecum a inspectorului şcolar al statului. După ce însoţit de mai mulţi preoţi din localitate şi din vicecomitele comitatului Timiş îi aprobase învăţătorului zonă. Numeroşi învăţători, în frunte cu preşedintele român editarea primei foi periodice, acum, la intervenţia Reuniunii din Protopopiatul Timişoara, Emeric inspectorului şcolar regesc, aceeaşi instituţie i-a interzis Andreescu, l-au condus pe ultimul drum pe fostul activitatea publicistică. Până la rezolvarea cauzei, lor coleg. Avocatul şi omul politic timişorean Pavel învăţătorul a pus ziarul “Săteanul” sub redacţia soţiei Rotariu a ţinut să fie şi el prezent. Cu acest prilej, 4 Luminătoriul, Timişoara, XIII, 1892, nr. 69, 23 septembrie, p. 3-4. septembrie/5 octombrie, p. 3. Pag. 2 Revistă trimestrială de cultură istorică sale (din 18/25 octombrie 1891), Emilia Andreescu, patru ani închisoare, 500 de florini amendă şi plata care nefiind învăţătoare, nu putea fi dependentă de cheltuielilor de judecată10. ordinele ministeriale şi nici de inspectorul şcolar regesc5. Cunoscând adeziunea la cauza pe care o apăra În raportul său, inspectorul şcolar Ion Damşia nota că “Replica”, manifestată în rândul învăţătorilor şi al obiectivul final al acţiunii inspectorului regesc este preoţilor români, autorităţile locale din comitatul “suprimarea oricărei întreprinderi a dezvoltării literare Timiş au dezlănţuit controale, pentru a descoperi naţionale, este maghiarizarea şi pierderea noastră, în şi confisca acest document incriminator la adresa scopul căruia se foloseşte de toate mijloacele”6. Datorită guvernanţilor. În dimineaţa zilei de 2 noiembrie presiunilor exercitate de autorităţi, care i-au obstrucţionat 1892, parohul-învățător Aurel Drăgan din Ghilad activitatea, foaia “Săteanul” a apărut doar o scurtă s-a trezit cu fibirăul Somogyi din Ciacova, însoţit perioadă, între 15/27 august 1891-25 decembrie 1891 de secretarul său. În cancelaria lui Drăgan s-a făcut (6 ianuarie 1892)7. Cu numărul 17, ziarul şi-a încetat o viguroasă percheziţie pentru a găsi “Replica”, apariţia, deşi aşa cum afirma E. Andreescu, noi“ n-am dar fără succes. Apoi, fibirăul s-a îndreptat spre cerut bani, muncă şi timp spre a satisface postulatele locuinţa învăţătorului român Ioan Biruescu, făcând programei noastre. Ni s-a pus pumnul în gură”8. şi acolo un control amănunţit, fără să descopere În anul 1892, la “Memorandul” tinerimii însă documentul incriminat. Pentru că învăţătorul îi studioase din România, studenţii maghiari de la răspundea întrebărilor doar în limba română, fibirăul universităţile din Monarhia austro-ungară au răspuns