Federaţia Naţională a Agricultorilor din Moldova AGROinform ANUNŢĂ SELECTAREA GRUPURILOR DE FERMIERI PENTRU CREAREA COOPERATIVELOR DE COLECTARE ŞI COMERCIALIZARE A LAPTELUI

Pot participa grupurile de fermieri care doresc să se asocieze şi să investească în sistemul de colectare şi comercializare a laptelui. Grupul de fermieri trebuie să fi e format din cel puţin 10 persoane care sunt din aceeaşi localitate, să aibă în gestiune una sau mai multe vaci şi să să fi e gata să contribuie cu mijloace fi nanciare. În cadrul proiectului, partenerii selectaţi vor benefi cia de asistenţă la crearea şi dezvoltarea cooperativei. AGROinform va contribui cu o MEDIA parte a fi nanţării. Publicaţie periodică a Federaţiei Naţionale Cererile de participare pot fi depuse prin e-mail: a Agricultorilor din Moldova “AGROinform” [email protected]. Detalii la telefonul: 0 22 23 77 30 nr. 9 (94), 18 mai 2011 Fax: 0 22 23 78 30.

CITIŢI ÎN NUMĂRUL CURENT:

AGRIŞUL  IZVOR DE SĂNĂTATE Din 2012 se va reveni ŞI SURSĂ DE CÂŞTIG la impozitul pe venit

4

CEL MAI MARE PROIECT DIN SECTORUL ENERGETIC: ENERGIE ŞI BIOMASĂ ÎN MOLDOVA

6

CERCURILE DE STUDIU  O ŞANSĂ DE DEZVOLTARE A LOCALITĂŢILOR RURALE

8-9

PREŢURI AUTOHTONE, Premierul Vladimir Filat a 2011-2013 elaborate de Ministe- plătească impozite din profi tul declarat că Guvernul intențio- rul Finanțelor. Anterior, Valeriu Impozitul de 4% anual decât din volumul vânză- CALITATE IMPORTATĂ nează s ă introducă din anul 2012 Lazăr, ministru al Economiei, a rilor. un impozit de 4% pentru între- declarat că reintroducerea din nu este o soluție... «Nu este corect ca un agent prinderile care au vânzări mai 2012 a impozitului pe venit de economic din domeniul agri- mici de 600 mii lei anual și un 10 la sută nu va afecta dorin- Impozitul de 4% din volu- col sau din alt domeniu să impozit de 12% pentru cele care ța investitorilor de a activa. „În mul anual al vânzărilor fi ecărei achite un impozit de 4%, dacă vor avea un volum al vânzărilor mare parte investitorii străini întreprinderi, pe care intenți- va avea un volum al vânzărilor mai mare de 600 mii lei anual. salută faptul că banii din impo- onează să-l implementeze Gu- mai mic de 600 mii lei anual, Republica Moldova a introdus zitul pe profi t sunt acumulați vernul începând cu anul 2012, și de 12%, dacă va avea un vo- 11 la 1 ianuarie 2008 „cota zero” la în bugetul local, astfel încât fac nu este o soluție. lum al vânzărilor mai mare de impozitul pe profi t. posibilă dezvoltarea infrastruc- Vasile Mîrzenco, director această cifră. Revenirea la impozitul pe turii și a teritoriilor în general”, executiv al Federației Naționale CERERI ŞI OFERTE  profi t fi gurează printre obiecti- a menționat anterior la o confe- a Fermierilor consideră că este PERIOADA 25 APRILIE  10 MAI 2011 vele politicii fi scale pentru anii rință de presă Valeriu Lazăr. mai bine ca întreprinderile să Continuare în pag 3 15

Federaţia Naţională a Agricultorilor Organizaţiile regionale ale Federaţiei AGROinform: din Moldova AGROinform Cantemir (273) 2 28 53 Făleşti (259) 2 29 51 Nisporeni (264) 2 38 57 Râşcani (256) 2 45 84 Bd. Ştefan cel Mare 123V Căuşeni (243) 2 37 63 Glodeni (249) 2 40 69 Orhei (235) 2 49 55 Ungheni (236) 2 34 55 www.agravista.md MD – 2004, Chişinău, Moldova Drochia (252) 2 70 32 Hânceşti (269) 2 34 08 Peresecina (235) 47 2 67 Cahul (299) 2 14 13 Tel (+373 22) 23 56 01, fax (+373 22) 23 78 30 Edineţ (246) 2 43 84 CEL MAI COMPLET Departamentul lobby şi dezvoltarea reţelei Departamentul Agrobusiness şi Marketing Departamentul Cooperare PORTAL AGRICOL Aurelia Bondari – Directori Executiv, 23 56 98 Andrei Zbancă – Director Departament, Iurie Fală – Director Departament, 21 02 26 Iurie Hurmuzachi – Director Adjunct, 23 56 97 specialist superior agrobusiness, tel 23 77 30 Grigore Daraban – specialist cooperare, 21 02 26 DIN MOLDOVA Angela Turuta – specialist principal dezvoltarea organizaţională, 23 56 98 Tatiana Vasiliţa – specialist principal marketing, 23 56 96 Rodica Garştea – specialist principal extensiune, 23 56 01 Liliana Beregoi – Specialist Relaţii cu Publicul, 23 56 98 Maria Cervatiuc – specialist principal marketing, 23 56 96 Ghenadie Sandu – specialist extensiune, 23 56 01 2 PREŢURI  nr. 9 (94) 18 mai 2011

Produse alimentare de două ori PREȚURILE LA PRODUSELE ME va analiza fi ecare domeniu AGRICOLE S-AU MAJORAT mai ieftine la Moldexpo CU 17,3% pentru a garanta transparența Locuitorii Capitalei s-au înghe- Prețul mediu al produselor agricole suit la 15 mai, să cumpere produse în republică în primele trei luni ale anu- și echitatea prețurilor alimentare la preț redus. Ultima zi lui 2011 s-au majorat cu 17,3% în com- a târgului expozițional “Food and parație cu perioada de referință a anului Grupul de lucru mixt pen- lor și tarifelor, având în vedere Drinks” de la Moldexpo a adunat de trecut, se comunică în raportul Biroului tru revizuirea politicii de stat în competențele limitate ale Mi- trei ori mai mulți vizitatori decât la Național de Statistică al RM. domeniul prețurilor și tarifelor nisterului Economiei în dome- începutul iarmarocului. Aceasta de- Prețurile la produsele animaliere la mărfuri și servicii și pentru niu, a precizat Valeriu Lazăr. oarece prețurile au coborât peste 50 s-au majorat cu 7,0%, la produsele de formarea cadrului de politici în La solicitarea ME, fi eca- la sută, față de prima zi a expoziției. origine vegetală – cu 31,3%. domeniul respectiv s-a întrunit re autoritate publică centrală, Băuturile, produsele de pati- Cel mai mult s-au majorat prețurile astăzi în primă ședință, prezi- cu funcții de reglementare și serie și mezelurile au fost la mare la grîu (+67,8%), porumb (+43,1%), po- dată de vicepremierul Valeriu control în domeniul prețurilor căutare. Comercianții spun că nu- mușoare și fructe (+38,5%) semințe de Lazăr, ministru al Economiei. și tarifelor, urmează să exa- mărul cumpărătorilor a crescut cu de ofertă. “Facem economii serioa- fl oarea-soarelui (+38,0%). Laptele s-a “Cadrul normativ de for- mineze situația în sectorul de 30-40 la sută față de anul trecut. se, se vinde la preț de producător și scumpit cu 19,3%. mare a prețurilor este unul responsabilitate și să vină cu “Noi suntem foarte mulțumiți nu ratez asemenea expoziții deja de În același timp s-au ieftinit vitele și neuniform și greu de coordo- propuneri de unifi care a cadru- de expoziția de anul acesta, am fost 5 ani”, spune un cumpărător. păsările (greutate vie -11%), ceea ce este nat, tarifele la unele produse și lui normativ în termen de două și anul trecut, însă anul acesta avem Amintim că expoziția speciali- condiționat în principal de reducerea servicii sunt aprobate de către săptămâni. Ulterior, acestea undeva cu vreo 30 % mai mulți zată cu vânzare “Food and Drinks” prețurilor la porcine (+25,3%). În ace- agențiile de reglementare in- vor fi discutate, evaluate și cumpărători”, spune o vânzătoare. a fost deschisă vizitatorilor între 11 lași timp s-au majorat prețurile la car- dependente, altele – de către înaintate Comisiei parlamen- Prețurile au fost de două ori mai și 15 mai. La ea au participat pes- nea de ovine (+30,7%), caprine și bovi- Guvern, ministere sau chiar de tare pentru economie, buget mici decât în prima zi a expoziției, te 130 de producători din sectorul ne (+16,1%). către înșiși operatorii pe piață. și fi nanțe spre a le examina și iar cumpărătorii au profi tat din plin alimentar. Urmează să analizăm fi ecare promova în regim de urgență. piață și poate chiar produs, sau Metodele de formare a prețuri- serviciu în parte, pentru a uni- lor la diferite produse și servicii Cumpărăm roșii mai ieftine în anul curent fi ca principiile de reglementare urmează a fi aprobate la nivel și a le aduce în conformitate cu de Guvern, iar în baza acestora lei/kg, cu 15% mai puțin decât în ace- monitorizate de AGROinform a fost angajamentele în cadrul OMC – calculate și aprobate tarifele eași perioadă a anului trecut, scrie totalmente de import. și directivele UE”, a declarat sectoriale. bursa agricolă AgraVista. În aprilie curent, pe piața din Po- Valeriu Lazăr, în deschiderea Anterior, Ministerul Eco- Operatorii de pe piață afi rmă că lonia, roșiile au fost comercializate în ședinței. nomiei a elaborat un studiu această micșorare a prețurilor este mediu cu 1,65 EUR/kg (27,86 lei/kg), Nu atentăm la independen- privind politica de stat în do- cauzată de cantitatea mare de roșii iar în perioada similară a anului trecut ța regulatorilor independenți, meniul prețurilor și tarifelor la producție de import, cât și de prețu- cu 1,79 EUR/kg (30,61 lei/kg), în scă- ci oferim o platformă de dis- mărfuri și servicii, care a evi- La piața angro din Chișinău, un rile în scădere pe piețele internațio- dere cu 9%. Pe piața din Ucraina, prețul cuții pentru depășirea abordă- dențiat principalele carențe în kg de roșii de seră s-a comercializat nale. În luna aprilie, oferta de roșii roșiilor a fost 15,75 UAH/kg (23,10 lei/ rii sectoriale în politica de stat cadrul de reglementare și con- în luna aprilie la prețul mediu de 18 expuse în comercializare pe piețele kg), cu 5% mai ieftin decât anul trecut. privind reglementarea prețuri- trol al prețurilor.

Federaţia Agricultorilor AGROinform prezintă preţurile săptămânale angro la fructe şi legume pe 5 pieţe din Moldova Informaţia despre preţurile săptămânale o puteţi accesa pe www.agravista.md 12.05.2011

Piaţa angro Chişinău Piaţa agricolă Edineţ Piaţa angro Bălţi Piaţa agricolă Ungheni Piaţa agricolă Cahul Denumirea produsului (Albişoara) minim maxim mediu minim maxim mediu minim maxim mediu minim maxim mediu minim maxim mediu LEGUME Ardei dulce - - - 45,00 45,00 45,00 30,00 60,00 40,00 65,00 70,00 70,00 35,00 43,00 43,00 Cartofi 2,50 6,00 5,00 3,80 10,00 6,50 5,00 9,00 6,50 6,50 9,00 9,00 7,50 8,00 7,50 Cartofi timpurii - - - 20,00 20,00 20,00 26,00 28,00 26,00 ------Castraveţi 23,00 23,00 23,00 19,00 21,00 21,00 14,00 28,00 20,00 23,00 25,00 23,00 18,00 20,00 20,00 Ceapă galbenă 8,00 10,00 10,00 7,50 10,00 8,00 6,50 8,00 7,50 7,00 11,00 10,00 7,00 9,00 8,00 Ceapă verde (cozi) 15,00 15,00 15,00 - - - 4,00 15,00 8,00 15,00 18,00 15,00 - - - Ciuperci Shampinion - - - 30,00 30,00 30,00 28,00 30,00 28,00 32,00 35,00 32,00 35,00 35,00 35,00 Dovlecei ------30,00 30,00 30,00 17,00 25,00 20,00 - - - Morcov 6,00 10,00 8,00 7,50 8,50 8,00 6,00 7,00 7,00 9,00 12,00 11,00 7,50 8,00 7,50 Morcov timpuriu - - - 9,00 9,00 9,00 8,00 9,00 8,00---9,00 9,00 9,00 Ridiche de lună 10,00 10,00 10,00 7,00 8,00 7,00 5,00 6,00 5,00---6,00 6,00 6,00 Roşii de seră 21,00 21,00 21,00 20,00 23,00 22,00 18,00 23,00 18,00 23,00 28,00 25,00 23,00 23,00 23,00 Sfeclă de masă 8,00 8,00 8,00 - - - 9,00 11,00 10,00 10,00 14,00 12,00 9,00 9,50 9,00 Usturoi 42,00 42,00 42,00 40,00 40,00 40,00 34,00 34,00 34,00 55,00 55,00 55,00 40,00 40,00 40,00 Varză - - - 13,50 15,00 14,00 13,00 13,00 13,00 - - - 14,00 14,00 14,00 Varză timpurie 13,00 13,00 13,00 13,50 14,00 14,00 10,00 11,00 11,00 13,00 16,00 15,00 12,00 12,00 12,00 Varză roşie - - - 14,00 14,50 14,00 15,00 15,00 15,00 ------FRUCTE Banane - - - 18,36 18,36 18,36 18,20 18,20 18,20 - - - 17,00 17,00 17,00 Căpşune ------40,00 40,00 40,00 40,00 50,00 50,00 40,00 40,00 40,00 Grepfrut ------15,00 16,00 16,00 - - - 18,00 18,00 18,00 Lămâi - - - 16,00 16,00 16,00 14,00 15,00 15,00 - - - 17,00 17,00 17,00 Mandarine - - - 24,00 24,00 24,00 20,00 20,00 20,00 - - - 18,00 18,00 18,00 Mere 8,00 12,00 10,00 12,00 16,00 16,00 12,00 17,00 14,00 13,00 16,00 14,00 10,00 11,00 10,00 Mere Golden - - - 14,00 18,00 16,00 12,00 17,00 14,00 14,00 16,00 16,00 13,00 13,00 13,00 Mere Idared 8,00 12,00 10,00 10,00 14,00 14,00 12,00 17,00 14,00 14,00 16,00 15,00 - - - Mere Rihard - - - 12,00 14,00 14,00 12,00 17,00 14,00 14,00 16,00 16,00 13,00 13,00 13,00 Pere - - - 28,00 28,00 28,00 30,00 30,00 30,00 ------Portocale - - - 17,00 17,00 17,00 16,00 16,00 16,00 - - - 18,00 18,00 18,00 Prune uscate 30,00 30,00 30,00 - - - 20,00 30,00 25,00 20,00 23,00 20,00 - - - Struguri albi de masă - - - 50,00 50,00 50,00 50,00 50,00 50,00 ------Struguri de masă Moldova - - - 22,00 23,00 23,00 25,00 25,00 25,00 ------Struguri roşii de masă - - - 50,00 50,00 50,00 25,00 50,00 25,00 ------nr. 9 (94) 18 mai 2011  OPINII 3  EDITORIAL Reprezentanții asociațiilor de fermieri consideră nejustifi cată creșterea prețului la carburanți Federația Națională a Liliana BEREGOI Agricultorilor AGROinform, Federația Fermierilor, Uniu- nea Asociațiilor Producăto- După noi... rilor Agricoli UniAgroProtect și Asociația Producătorilor și ce rămâne? Exportatorilor „Moldova Fruct” au înaintat o scrisoare către Poți să-mi spui ce rămâne în Marian Lupu, președinte in- urma ta, în urma noastră sau în terimar al Republicii Moldova urma lumii? Ce rămâne după fi e- în care și-au arătat nemulțu- care din noi, locuri pustiite și go- mirea față de creșterea verti- luri vide, ce nu-și explică existen- ginoasă a prețului la motori- ța. Ce rămâne după fi ecare clipă, nă din ultima perioadă (de- sau după fi ecare zi ce ai trăit-o cembrie 2010 – 12,6 lei/l; mai inutil? Spune-mi ...ce rămâne. 2011– 15,6 lei/l). Sunt momente când, poate Reprezentanții asociațiilor pentru fi ecare din noi, există o de fermieri afi rmă că acest fe- perioadă de meditație, referi- nomen infl uențează tor la ce rămâne după noi, după costurile de producere pen- mine, după tine, după ei. Rămâ- tru agricultori și pune sub peri- ne ceva ce noi nu am putut trăi col procesul de modernizare sau ceva ce am putut face, rămân a agriculturii în țara noastră. pe de o parte gânduri, amintiri Totodată, aceștia menționea- frumoase, nostalgii, dragoste, ză: „este evident că scumpirile momente de entuziasm, fericiri, menționate vor duce la majo- comparativ cu cele din Repu- tatoare, majorarea plăților pen- Organizațiile mai mențio- loc de bună ziua, doriri neîmpăr- rarea continuă a prețurilor la blica Moldova, prețul motori- tru obținerea licențelor, import nează în scrisoare că au adre- tășite, fl ori dăruite, romane citite produsele agroalimentare și, ca nei în mod permanent este mai difi cil cu transport auto etc.), sat multiple demersuri către împreună, sau cel puțin poves- rezultat, creșterea sărăciei”. mic cu circa 2 lei per litru; ceea ce nu permite pătrunderea Agenția pentru Protecția Con- tite, dedicații interminabile pe În rezultatul unei analize a 3. Produsele petroliere, im- pe piață a mai multor operatori curenței, dar nu au fost orga- cărți cumpărate și dăruite...da procesului de formare a pre- portate de către compania „Be- mici și mijlocii; nizate investigații pe marginea toate acestea rămân undeva în țului la carburanți asociațiile mol” prin Portul Internațional 5. În ziarul „Комсомольская scumpirii combustibilului. viața fi ecăruia din noi. de producători au depistat anu- Liber „Giurgiulești” actualmente правда” din 29 aprilie 2011 Reprezentanții asociațiilor Rămân însă și lacrimi, dureri, mite momente suspecte: sunt scutite de TVA, însă prețul președintele Uniunii Importa- de fermieri cer implicarea nori de gânduri, suferințe inter- 1. În anul 2008, când cota- de livrare a motorinei nu diferă de torilor produselor petroliere, directă a președintelui interi- minabile, clipe de disperare sau țiile țițeiului au ajuns la 150 prețul altor importatori; d-nul Valentin Bodișteanu mar în soluționarea problemei cel puțin de deznădejde, inimi dolari/baril, prețul unui litru 4. Condițiile de import a afi rmă că Moldova dispune de care este de o importanță ma- frânte, iubiri neîmpărtășite, scri- de motorină nu a depășit 15,3 produselor petroliere în Re- rezerve sufi ciente de benzină joră pentru agricultori. sori netrimise, zile ce au trecut lei, actualmente când prețul publica Moldova sunt extrem și motorină pentru 2-3 luni și Până la moment organiza- inutil, drumuri despărțite, fl ori țițeiului de drastice (cerințele față de nu se așteaptă scumpirea car- țiile nu au primit încă niciun ofi lite, stele adunate de pe cer, 2. În Ucraina, unde con- volumul minim al depozitelor buranților, totuși peste câteva răspuns. dar care nu au putut fi dăruite, da dițiile fi scale și fi nanciare petroliere și față de capitalul zile a urmat majorarea prețuri- și acestea rămân. sunt mult mai dezavantajoase, propriu al companiilor-impor- lor la combustibil. Liliana BEREGOI Știu, poate ai dreptate....tu trecătorule prin aceste rânduri, pentru că cel puțin într-una din ele te regăsești și poate poți ve- dea ce ai pierdut și ce puteai să câștigi, nu privi viața ca o lote- rie, ci ca un dar, un mare dar, al Din 2012 se va reveni la impozitul pe venit zilelor ce nu se uită, a oamenilor ce trec prin viața ta, a amintiri- Continuare din pag 1 rile de comercializare vor fi mai și inițiativa Guvernul de a in- lor frumoase care te vor urmări mari, și atunci reiese că agenții ...dar nici o problemă troduce din 1 ianuarie 2012 im- mereu. Este posibil ca agricultorii economici vor lucra pentru a pozitul pe profi t de 12%. Nu aștepta ca lumea să se să aibă vânzări mari, dar să nu plăti impozite la stat», a speci- foarte gravă «Discuțiile cu privire la anu- schimbe, pentru că nu are ini- aibă nici un profi t, dacă prețu- fi cat Mîrzenco. Introducerea impozitului de larea impozitului zero pe profi t țiativă, dacă vrei să schimbi, În opinia lui, Guvernul, în 4% pentru întreprinderile mici, se poartă de mai multă vreme. mentalități, gânduri, obiceiuri, loc să găsească soluții de crește- care au o cifră de afaceri anuală Nu cred că acest lucru va afecta metehne și principii, dacă vrei ca re economică a țării și de susți- sub 600 mii lei, nu reprezintă o mediul de afaceri, ci va consoli- toate acestea să se schime începe nere a întreprinderilor, promo- problemă gravă și nu va afecta da capacitatea statului de a acu- cu tine însuți. vează de fapt politici care îi va businessul, susține expertul mula venituri la buget. 12% este

Nu o să poți schimba lumea, PUBLICAȚIE PERIODICĂ ruina pe agenții economici, în economic al IDIS «Viitorul», un procent bun al impozitului pe A FEDERAȚIEI NAȚIONALE îmi spunea odată un medic, co- A AGRICULTORILOR DIN MOLDOVA special pe agricultori. Alexandru Fala. profi t, ținând cont de faptul că rect, i-am spus, dar nici lumea Redactor-șef: Liliana BEREGOI «Cred că Guvernul promo- Fala a menționat că, deși înainte de a fi anulat, acesta era nu mă schimbă pe mine. Acum vează politici pentru cei care acest lucru înseamnă o înăspri- de 15%», a spus Fala. Potrivit ex- Machetare: Victor PUȘCAȘ pot să cred că visele nespulberate administrează politica fi scală și re a politicii fi scale, aceasta nu pertului, decizia de a introduce sunt realități și ceea ce credeam Adresa redacției: pentru cei care se ocupă cu acu- va avea consecințe drastice asu- impozitul zero pe profi t în 2012 că am pierdut de mult, sentimen- MD-2004, Chișinău, mulările la bugetul de stat. Este pra micilor antreprenori. nu și-a demonstrat efi ciența. te, gânduri, stări, fericiri, mai bd. Ștefan cel Mare, 123 V. mai bine ca agricultorii să achi- «4% dintr-o cifră de afaceri «Autoritățile de atunci sus- mult sau mai puțin trecătoare, Tel.: 23-56-98 te 5% impozit la stat din profi - sub 600 mii lei nu este chiar țineau că acest lucru va facilita prieteni, puterea de a admira fru- e-mail: [email protected] tul obținut. Astfel, agricultorii atât de mult. În același timp, atragerea investițiilor străine în mosul și sublimul, de fapt le-am www.agravista.md vor fi stimulați să muncească, aceasta va duce la responsabi- Moldova, lucru care nu s-a întâm- recâștigat. Comanda nr. 882 să reinvestească profi tul ob- lizarea micilor întreprinzători, plat. Moldova rămâne tot ultima Acum gâdiți-vă fi ecare din ținut, dar nu să fi e sufocați de dar și la majorarea încasărilor din regiune la capitolul atragerii Tiparul executat Tiraj: 3500 voi ce rămâne după fi ecare,...ce stat cu fel de fel de impozite», a la buget», consideră expertul. investițiilor», a spus expertul. la tipografi a «PRAG-3» rămâne? încheiat Mîrzenco. De asemenea, Fala susține L.B. 4 ISTORII DE SUCCES  nr. 9 (94) 18 mai 2011 Agrișul - izvor de sănătate și sursă de câștig

Profesor de matematică și director de școală în trecut, Constantin Sainsus din Răzeni, șul trebuie protejat de făinare, Ialoveni, este pasionat de creș- în caz contrar, există riscul ca terea unei culturi mai puțin fructele să se înnegrească și să întâlnite în Moldova – agrișul. cadă. De aceea, primăvara de- Chiar dacă plantația sa este re- vreme, până la îmbobocire, se lativ mică, el este convins că aplică un tratament de zeama agrișul este nu numai un izvor bordoleză (în 10 litri de apă se de sănătate pentru cei care îl dizolvă 100-150g de piatră vâ- consumă, dar și o potențială nata și 120-160g de var stins). sursă de câștig. După înfl orire, când fructul „Odată am fost întrebat ce este de mărimea unui bob de deosebire există între matema- grâu, se mai aplică un trata- tică și ceea cu ce mă ocup eu. ment cu preparatul „Topaz”. Am zis: matematica se face cu Apropo, fructul de agriș este pixul și cartea, iar activitatea un produs dietetic, bogat în vi- mea din prezent - cu gândirea tamina C. Consumarea lui atât și hârlețul”, spune fostul pro- în stare naturală, cât și conser- fesor. vată, ajută în cazurile de in- Moștenind de la tatăl său sufi ciență de fi er în organism, câteva tufe de agriș, Constantin avitaminoze, anemii, maladiile Sainsus a început să le îngri- fi catului și ale rinichilor. jească, iar cu timpul cultivarea „Eu cred ca fi ecare sătean acestui arbust fructifer a deve- ar trebui să aibă în gradină nit o îndeletnicire permanentă. trei-patru tufe de agriș, mă- Iar după ce a descoperit pro- va și, consider, există perspec- povestească despre experiența se dezvolta frunzele viței de car pentru copii, organismul prietățile curative ale fructelor tive mari de dezvoltare a unei și cunoștințele sale de îngriji- vie, fructele agrișului sunt deja cărora este în dezvoltare, doar de agriș, achiziționarea unor afaceri profi tabile. Iar eu sunt re a acestei culturi. În popor, coapte și pot fi culese. O tufa de agrișul conține vitaminele ne- noi specii a devenit principala interesat să cresc cât mai mulți agrișului i se mai spune „poa- agriș poate rodi până la 5-6 kg cesare unei dezvoltări sănă- sa preocupare. Astăzi, în curtea puieți, pentru ca îi vând”, ne-a mă de nord”. Cultura poate de fructe. toase”, povestește Constantin gospodarului din Răzeni cresc mărturisit el. atinge înălțimea de un metru Plantarea butașilor de agriș Sainsus. patru soiuri de agriș, aduse din La piață, prețul unui butaș și rodește 20-30 de ani con- se face toamna, în lunile oc- Chiar dacă cultivarea agri- Caucaz, Soci, Leningrad (ac- de agriș de doi ani poate ajun- secutiv, bineînțeles, dacă este tombrie-noiembrie, sau pri- șului este puțin practicată în tualmente Sankt-Petersburg). ge până la douăzeci de lei, în îngrijită corespunzător. După măvara devreme. Se va săpa o Moldova, gospodarul din Ră- „Am călătorit foarte mult și, pe funcție de locul unde este reali- conținutul de vitamine, agrișul groapă de 50-50-40 cm, în care zeni speră că, în timp, oamenii unde umblam, de acolo adu- zata marfa. La Centrul Expozi- cedează doar coacăzului. Fiind se va introduce 2-4 kg de gunoi vor conștientiza necesitatea ceam câte un butaș de agriș. țional “Moldexpo”, Constantin o cultură foarte timpurie, agri- de un an, 200-250 g cenușă de plantării acestei culturi, mai Oamenii veneau cu suvenire, Sainsus este deja o persoana șul înfl orește la mijlocul lunii lemn și un kilogram de pământ ales că pământurile noaste iar eu – cu spinii aceștia”, po- cunoscută, pentru că, de regu- mai, când temperatura aerului negru. Înainte de plantare, se sunt valorifi cate insufi cient. vestește, zâmbind, Constantin la, acolo își găsește clienții. „În atinge valorile de 7-16 grade. recomandă să fi e retezat fi e- „Cultivarea agrișului este o Sainsus. Să-și dezvolte o aface- decursul unui sezon, perioada Se autopolenizează, de aceea care fi r de rădăcina a butașu- plăcere pentru mine, iar în re din creșterea agrișului nu a de plantare a agrișului fi ind se recomandă să se sădeas- lui. Apoi, el poate fi sădit la o ultimii ani s-a transformat reușit, pentru că abia acum, la lunile octombrie-noiembrie, că doua-trei soiuri de agriș pe adâncime de 5-7 cm de la su- într-o sursă de venit pentru bătrânețe, a înțeles că această vând până la șase-șapte sute același câmp. Are o rădăcină prafața solului. Primii doi ani familia mea, mai ales că nu plăcere îi poate aduce și venit, de butași”, spune fermierul din ce pătrunde în sol până la 25- după plantare, cultura va tre- am concurenți. Sunt sigur - cu dar nu-l mai țin puterile. „În- Răzeni. 50 cm și îi asigură umezeala bui irigată, pentru ca planta să ceva muncă și sârguință, de cerc să-i conving pe cei mai ti- Pentru cei interesați de cul- în anii secetoși. Agrișul poate dezvolte rădăcini puternice și pe pământurile Moldovei poți neri să crească agriș, pentru că tivarea agrișului, l-am rugat fi sădit pe același lot cu vița de să devină rezistentă la secetă, strânge bogății. – afi rma Con- este o cultură uitată în Moldo- pe Constantin Sainsus să ne vie, deoarece în perioada când asemănător viței de vie. Agri- stantin Sainsus.

tarea/păstrarea calitativă a fructelor; (4) aspecte economice şi marketing în producerea fructelor. Pentru fi ecare regiune vor fi organizate 5 instruiri.

Scopul Proiectului - stimularea creşterii activităţilor agricole strategice şi de afaceri în sectorul rural, sporirea veniturilor fermierilor, care direct sau indirect contribuie la Unitatea Consolidată pentru Federaţia Naţională a Agricultorilor dezvoltarea lanţului valoric horticol al Moldovei. Implementarea Programelor IFAD din Moldova „AGROinform” (UCIP-IFAD) Obiective specifi ce ale Proiectului sunt: Acordarea consultaţiilor la implementarea în cadrul nucleelor a tehnologiilor şi inovaţiilor în domeniul producerii, protecţiei plantelor, recoltării şi gestiunii post-recoltă Producătorii de fructe din 6 raioane ale republicii a fructelor; Diseminarea cunoştinţelor şi experienţei acumulate producătorilor de fructe din sunt invitaţi să participe la un program de instruire regiune, prin organizarea sesiunilor de instruire; Conectarea producătorilor de fructe cu potenţiali cumpărători, centre de distribuţie În perioada Iunie – Noiembrie 2011 Federaţia Naţională a Agricultorilor din Moldova şi logistică pentru facilitarea exporturilor de fructe. AGROinform va implementa un program de instruire pentru producătorii de fructe (mere şi prune) în cadrul Proiectul „Programul de dezvoltare a nucleelor de producere şi mar- Partenerii Proiectului. Proiectul este implementat de AGROinform în parteneri- keting a fructelor”, fi nanţat de Unitatea Consolidată pentru Implementarea Programelor at cu: Asociaţia Producătorilor de fructe din Moldova, Organizaţiile regionale membre IFAD (UCIP-IFAD). AGROinform va organiza instruiri pentru fermieri din 6 raioane (nuclee AGROinform, ziarul naţional Agromediainform, compania Fitomag şi experţi / savanţi din de producere) specializate în producerea şi comercializarea fructelor (Briceni, Edineţ, Oc- domeniu. niţa, Soroca, Orhei şi Floreşti). Tematica instruirilor va fi următoarea: (1) tehnologii moderne de înfi inţare şi între- ţinere a livezilor până la intrarea pe rod cu aplicarea diferitor tehnologii; (2) tehnologii Pentru informaţii suplimentare şi înscrierea în grup contactaţi: moderne de producere a fructelor în livezile pe rod; (3) operaţii post-recoltare şi depozi- Tel.: (+373) 22 23 77 30 sau 21 02 26 nr. 9 (94) 18 mai 2011  ACTUALITATE 5 Pe râul Prut vor fi instalate 11 posturi hidrometrice automate pentru monitorizarea nivelului apelor

Pe râul Prut până în anul și cehi, au fost selectate locurile moldo-ceh „Monitoringul apelor 2012 în cadrul proiectului mol- pentru instalarea posturilor hi- de suprafață și protecția de inun- do-ceh se preconizează de a in- drometrice automate. În viitorul dații în bazinul râului Răut” au fost stala 11 posturi hidrometrice apropiat va începe livrarea în instalate cinci posturi hidrometrice automate pentru monitoriza- Moldova a echipamentului nece- de informare. Informația despre rea nivelului apelor, a comuni- sar”, a relatat ea. nivelul apelor în râu este transmisă cat Ludmila Serenco, șefa Di- Unul din posturi se va afl a nemij- în regim on-line. recției Hidrologie a Serviciului locit la rezervorul Costești-Stînca. „Pe râul Nistru de asemenea se Hidrometeorologic de Stat. „Schimbul de date referitoare la preconizează instalarea a 10 pos- nivelul apelor cu Ucraina și Româ- turi, dar deja în cadrul altui pro- „Au fost deja efectuate lu- nia se efectuează zilnic”, - a menți- iect. În aceste scopuri va fi solicitat crările pregătitoare necesare cu onat Serenco. un credit de la Banca Mondială”, a participarea specialiștilor locali Anterior în cadrul proiectului comunicat Serenco. SUA au lansat noi Fondul Provocările Mileniului și Agenția „Apele Moldovei” cursuri de instruire pentru oamenii modernizează sectorul de irigare de afaceri moldoveni Fondul Provocările Mile- sectorului de irigare, moderni- și calității apelor, menită să con- cii Moldova și Corporația Provo- niului Moldova (FPM Moldova) zării și reabilitării sistemelor de tribuie la gestionarea efi cientă a cările Mileniului a Guvernului Ambasada Statelor Uni- și Agenția „Apele Moldovei” au irigare în perioada 2011-2015. resurselor de apă. „Apele Moldo- SUA. Documentul prevede acor- semnat un acord privind reabili- Conform documentului, Agen- vei” se obligă să creeze o subdi- darea sub formă de grant a 262 te ale Americii la Chișinău a tarea sectorului de irigare. Acțiu- ția „Apele Moldovei” va acorda viziune cu personal califi cat care mil. dolari pentru reabilitarea lansat noi cursuri de instru- nile sunt prevăzute în Programul suport companiilor responsabile va asista și monitoriza activitatea drumurilor și tranziția la agri- ire pentru oameni de afaceri Compact și vor fi realizate până de proiectarea și reabilitarea a 11 noilor Asociații ale Utilizatorilor cultura performantă. Programul din R. Moldova. Lansarea a în 2015, informează MOLDPRES sisteme centralizate de irigare și de Apă pentru irigare. Compact este primul program avut loc în cadrul unui semi- cu referire la un comunicat de va facilita instruirea operatorilor Semnarea acordului dintre de asistență care prevede inves- nar la care specialiști ameri- presă al FPM Moldova. stațiilor de pompare. FPM Moldova și Agenția „Apele tiții în sectorul de irigare din R. cani au explicat partenerilor Acordul semnat stabilește Agenția, de asemenea, va Moldovei” face parte din preve- Moldova, notează MOLDPRES moldoveni modalitățile în responsabilitățile celor două in- participa la crearea rețelei națio- derile Acordului Compact, înche- cu referire la Fondul Provocările care pot benefi cia de instruire stituții în contextul reformării nale de monitorizare a cantității iat în 2010 de Guvernul Republi- Mileniului Moldova. economică în domeniul agri- culturii, industriei prelucră- toare și serviciilor, transmite MOLDPRES. Moldova va primi bani de la IFAD „Domeniile pe care le urmărim noi sunt agricultura, industria pre- lucrătoare, tehnologiile informațio- pentru dezvoltarea businessului agricol nale și serviciile”, a declarat jurna- liștilor Prim-ministrul Vlad Filat, Guvernul Moldovei a aprobat ratifi carea Danemarca va acorda Moldovei pentru imple- care, fi ind prezent la seminar, a fost acordului cu Fondul Internațional pentru Dez- mentarea acestui proiect, in calitate de cofi nan- solicitat să menționeze domeniile voltarea Agriculturii (IFAD), cu privire la acor- țare, un grant suplimentar de 4.5 mil. dolari. în care Moldova ar putea aștepta darea țării noastre unui credit și unui grant Proiectul va fi implementat în Moldova în investiții americane. „În Republi- implementarea Proiectului de Servicii Financi- perioada 2011 - 2015. Scopul său - reducerea antreprenori din zonele rurale. Fondul Inter- ca Moldova sunt prezente deja im- are Rurale și Dezvoltare a Businessului Agricol. sărăciei în zonele rurale ale Moldovei. Aces- național pentru Dezvoltare Agricolă - agenție portante companii americane, care Acest document a fost semnat la Roma la 21 fe- ta prevede suportul dezvoltării agrobusine- specializată a ONU, care rezolvă problemele dincolo de investiții au adus și mo- bruarie 2011 de către președintele IFAD Kanayo ss-ului fermierilor săraci, servicii financiare luptei cu foamea și sărăcia în zonele rurale din delul performant de administrare a Nwanze și ministrul Agriculturii și Industriei rurale, dezvoltarea infrastructurii agricole. țările în curs de dezvoltare. Moldova a aderat businessului”, a declarat Premierul Alimentare al Moldovei Vasile Bumacov. Acor- Este planificata microfinanțarea activității la IFAD în anul 1996. Acesta va fi al cincilea moldovean. dul prevede ca IFAD va aloca Moldovei un credit profitabile a fermierilor săraci prin asociații proiect implementat de IFAD în Moldova. Referindu-se la noile programe pe un termen de 40 ani cu o perioadă de grație de economii și împrumut, finanțarea între- Suma totala a proiectelor IFAD, implementa- de instruire, ambasadorul SUA, de 10 ani pentru plăți cu 0,75% pe an. În plus, prinderilor mici și mijlocii, precum si tinerii te în Moldova, constituie 69 mil. dolari. Asif Chaudhry, a spus că „secto- rul agricol are o cotă de peste 30 la sută în economia moldoveneas- că și din acest motiv am decis că anume în acest sector se vor putea Statul va împrumuta grâu brutăriilor până în toamnă dezvolta mai bine relațiile comer- O cantitate de 2300 tone întreprinderilor de panifi cație ciale dintre R. Moldova și Statele de grâu din rezerva de stat va din 5 raioane: Cantemir, Cahul, Unite”. El a explicat că specialiști fi împrumutată brutăriilor pînă Florești, Ungheni și Șoldănești. de nivel mediu și înalt din com- la 1 septembrie 2011, la roa- La 1 aprilie, disponibilul de paniile agricole moldovenești vor da nouă. O hotărâre în acest grâu alimentar pe piața inter- putea învăța noi metode de a face sens a fost aprobată de Cabi- nă constituia circa 87 mii de afaceri în Statele Unite timp de netul de Miniștri, transmite tone, necesitatea fi ind de 97 două-trei săptămâni, după care MOLDPRES. mii de tone. Circa 3-5 mii de vor putea să-și aplice cunoștințele Vasile Bumacov, ministru tone de făină se importă lunar în Moldova. al Agriculturii și Industriei din Ucraina, iar în jur de 2,5 Ambasadorul american a preci- Alimentare, a menționat, în mii de tone se exportă în Ro- zat că Statele Unite sunt cel de-al ședință, că această acțiune va mânia. În ultima lună, prețul la treilea investitor ca mărime în R. permite menținerea prețurilor grâu pe piața internă a crescut Moldova. Potrivit datelor Guvernu- stabile la pâine pe piața inter- de la 3300 de lei pentru o tonă lui de la Chișinău, schimburile co- nă. Totodată, rezerva de grîu până la 3600 de lei per tonă, merciale dintre cele două țări au în- trebuie împrospătată periodic, de împrumut, care vor fi obliga- Benefi ciarii vor restitui cereale- iar prețul de import al făinii s-a registrat o creștere de până la 93,8 a specifi cat ministrul. te să utilizeze cerealele primite le în rezerva de stat în termen majorat de la 315 până la 440 mil. de dolari SUA în 2010, notează Grâul alimentar va fi trans- strict pentru asigurarea popu- de 4 luni de la data recepțio- dolari americani pentru o tonă, MOLDPRES. mis brutăriilor din țară cu titlu lației cu produse de panifi cație. nării. Grâul va fi direcționat notează MOLDPRES. 6 PROIECTE  nr. 9 (94) 18 mai 2011

Producătorii Cel mai mare proiect din sectorul energetic: de căpșuni și legume vor benefi cia Energie și Biomasă în Moldova de consultanță gratuită Producătorii de fructe și legume din Moldova Prima ședință a vor benefi cia, în luna mai, de consultanță ameri- Consiliului Național al cană gratuită, axată pe producerea căpșunilor și proiectului „Energie și a legumelor în câmp deschis. Asistența va fi acor- Biomasă în Moldova” dată pe bază de voluntariat în cadrul Programu- a avut loc pe 15 apri- lui De la Fermier la Fermier, implementat în țara lie 2011. Lansat recent, noastră de CNFA, cu suportul fi nanciar al USAID. acest proiect fi nanțat În perioada 15 mai-1 iunie, specialistul ame- de Uniunea Europeană rican în horticultură, Larry Kent, va consulta și cofi nanțat și imple- SRL Fics din satul Târnăuca, raionul Slobozia, mentat de Programul în tehnicile de producere a legumelor în câmp Națiunilor Unite pen- deschis. În timpul aflării în țara noastră, Larry tru Dezvoltare (PNUD), Kent va oferi beneficiarului instruire în noi- își propune să contri- le practici de producere, inclusiv în tehnicile buie la crearea unui inovative de protecție a plantelor contra dău- sistem sigur, compe- nătorilor, managementul irigării și umidității, titiv și durabil de pro- precum și în aplicarea fertilizanților. ducere a energiei din Expertul va familiariza reprezentanții SRL surse regenerabile - în Fisc cu unele culturi netradiționale și îi va asis- special, biomasă din ta în determinarea potențialului pieței, a cos- resturi agricole. turilor și beneficiilor de la producerea acestor culturi. Doctorul în științe Surendra Dara este Ilarion POPA, consultant în cultivarea căpșunilor și a legu- viceministru al Economiei: autorităților de a valorifi - trecere la surse alternati- în cadrul unui proces com- melor și, în perioada 22 mai-7 iunie, va acorda „Ne dorim dezvoltarea ca sursele regenerabile de ve de energie. Astfel, vor fi petitiv și transparent. asistență SRL Agrodor-Succes din satul Cojuș- energie, contribuind astfel instalate sisteme termice „Este cel mai mare pro- na, raionul Strășeni, în tehnologiile de produ- industriei energiei la securitatea energetică a pe bază de biomasă și va iect din sectorul energe- cere a căpșunilor. Surendra Dara va lucra cu regenerabile” țării noastre și la reducerea fi încurajată dezvoltarea tic al Republicii Moldova, managementul întreprinderii la evaluarea no- emisiilor gazelor cu efect de piețelor locale de produ- care a prins viață datorită ilor soiuri de căpșuni, plantate în urma vizitei „Republica Moldova este seră. „Strategia energetică a cere a energiei. Peste 130 interesului sporit al Guver- efectuate, vara trecută, de același specialist. Ex- un stat dependent de im- RM are obiective ambițioa- de grădinițe, școli, centre nului și sprijinului fi nan- pertul american va analiza structura solului și porturile de energie, iată de se de a trece treptat la surse medicale, centre comuni- ciar al Uniunii Europene. țesutul plantelor pentru a verifica deficiențele ce, diversifi carea surselor alternative de energie, astfel tare rurale și alte instituții PNUD Moldova este mân- nutriționale sau prezența bolilor și va reevalua energetice este o prioritate ca în anul 2020 să ajungă la publice vor fi încălzite cu dru de încrederea acordată practicile sanitare ale întreprinderii în procesul pentru Guvern. Mai multe un consum de 20% din sur- energie produsă din de- și-și propune să creeze prin de recoltare și post-recoltare. Totodată, exper- studii au arătat că biomasa se regenerabile”, a precizat șeuri agricole, în special, acest proiect modele ce vor tul va oferi instruire în managementul fertili- este cea mai viabilă și ușor Wolfgang Behrendt. din paie. De asemenea, cel fi replicate ulterior în mul- tății solului, inclusiv în controlul salinității și accesibilă sursă de produ- puțin 500 de gospodării te alte localități din repu- aplicarea fertilizatorilor. cere a energiei în RM”, a 500 de gospodării casnice casnice din comunitățile blică”, a declarat Matilda Programul FTF oferă grupurilor de fermieri, declarat în cadrul ședinței şi 130 de instituţii sunt rurale vor fi încurajate să Dimovska, Reprezentant cooperativelor și întreprinderilor agricole posi- Ilarion Popa, viceministrul instaleze sisteme termi- Rezident Adjunct al PNUD bilitatea de a benefi cia de consultanță americană Economiei și președinte al încălzite cu biomasă ce moderne de biomasă, Moldova. gratuită pentru îmbunătățirea performanțelor Consiliului Național al pro- Proiectul „Energie și care le vor asigura ener- Proiectul „Energie și Bi- prin abordarea profesionistă a problemelor de iectului. Prezent la eveni- Biomasă în Moldova” își gie termică, apă fierbinte omasă” va fi implementat ordin tehnic și fi nanciar. Asistența FTF se con- ment, Wolfgang Behrendt, propune să sporească sim- și spații pentru pregătirea în 2011-2014 și are un bu- centrează pe producerea și prelucrarea fructelor, șeful Secției Politică și Eco- țitor consumul de energie bucatelor. Comunitățile get total de 14,56 mil. euro, legumelor și a laptelui. Pe lângă întreprinderile nomie din cadrul Delegației din biomasă în comuni- beneficiare ale proiectu- acordate de UE (14 mil. gazdă, pe durata afl ării în Moldova, experții ame- UE în Republica Moldova, tățile rurale, care vor fi lui vor fi selectate în baza euro) și PNUD (0,56 mil. ricani acordă consultanță de scurtă durată și altor a apreciat mult intenția susținute în inițiativele de unor criterii prestabilite și euro). fermieri care solicită asistență. SERVICIILE OFERITE DE REŢEAUA FEDERAŢIEI NAŢIONALE A AGRICULTORILOR „AGROINFORM” Dezvoltarea afacerilor Dezvoltarea cooperativelor Servicii de marketing  Elaborarea planurilor de afa- de marketing  Servicii de intermediere a producției agricole; ceri pentru investiții în teh-  Asistență la crearea și dezvoltarea cooperati-  Oferirea informației despre prețuri și nică, echipamente și utilaj de velor de marketing; procesare a producției agroa- piețe; limentare;  Asistență la crearea și dezvoltarea asociațiilor  Cereri și oferte de comercializare; profesionale pe produs;  Elaborarea studiilor și cercetărilor de  Asistență la elaborarea pa-  Instruiri în dezvoltarea afacerilor și cooperati- piață pentru diferite produse pe diferite chetului de documente pen- velor de marketing. piețe; tru accesarea fi nanțărilor;  Elaborarea mărcilor comerciale și pro-  Asistență la efectuarea studi- movarea lor. ilor de fezabilitate a investiți- Pentru informații suplimentare ilor și identifi care furnizori- apelați Federația Națională lor de echipamente; FNAM „AGROinform” a Agricultorilor din Moldova Chișinău, Ștefan cel Mare 123 V,  Organizarea vizitelor și misi- „AGROinform” și Tel: 373-22-23-77-30 unilor de afaceri. organizațiile regionale. Fax: 373-22-23-78-30 nr. 9 (94) 18 mai 2011  ECONOMIE 7 FMI: La fi nele anului curent, vom avea prețuri mai mari cu 8%

În anul 2010, economia festa oricând, în anul curent Republicii Moldova a crescut mai există un risc care nu tre- cu 6,9%, depășind așteptările buie ignorat. Reducerea drasti- Fondului Monetar Internațio- că a subvențiilor în agricultură nal, dar și prognozele interne. în 2011 se poate solda nu doar Dacă anul trecut ofi cialii de la cu creșterea prețurilor la pro- Chișinău erau mai optimiști în ducția agricolă, dar și ieșirea de prognoze decât cei de la FMI, pe piața a unor fermieri care nu în acest an asistăm la o situație vor putea suporta în întregime inversă. costurile activității sau nu vor FMI anticipează o creștere mai găsi profi tabilă această ac- economică de 5% pe parcursul tivitate. anului 2011. Aceasta, în condi- Economia într-adevăr țiile în care, Banca Națională a avansează, dar modelul de creș- Moldovei se așteaptă la o creș- tere economică nu se schimbă. tere cu 3,4%, Ministerul Finan- Consumul va continua să fi e țelor - cu 4,5%, iar Ministerul principală sursă a creșterii, ali- Economiei - cu 5%. mentat în special de fl uxurile FMI prognozează că la fi nele înalte de remitențe și satisfă- anului curent, vom avea pre- cut în mare parte din importuri țuri mai mari cu 8%. Pe de altă (creșterea anticipată a importu- parte, BNM anticipează o infl a- rilor pentru 2011 este de 21%). ție anuală de 8,4%, Ministerul Chiar dacă relansarea partene- Finanțelor - 7,5% și Ministerul rilor economici ai Republicii Economiei - 8%. Moldova va spori cererea ex- Fondul Monetar Internațio- ternă și va stimula exporturile nal estimează că la fi nele anului (care se așteaptă să crească cu 2012 infl ația va constitui 5,8%. 22% în 2011), aceasta nu este Aceasta, în timp ce prognoza sufi cientă pentru a schimba Băncii Naționale și a Ministe- prognozei din februarie 2011. care le determină și cu accentu- fundă în 2010. Mai mult ca atât, esențial situația defi citului co- rului Economiei ce ține de ma- Într-o publicație recentă Ex- area riscurilor existente. nu se observă un trend stabil al mercial, care se va adânci în jorarea prețurilor în anul viitor pert-Grup anticipa avansarea Creșterea producției in- relansării în majoritatea sec- continuare. este 5,7%. PIB-ului cu până la 5,7% în dustriale în ianuarie - februarie toarelor. Astfel, sectoarele care Amintim că la 11 mai, Minis- Trendul pozitiv, demarat anul curent în baza creșterii 2011 cu 11,7% față de anul pre- aparent și-au revenit din criză terul Economiei și-a prezentat în 2010 în unele sectoare ale puternice a comerțului intern cedent a determinat majorarea în 2010 au înregistrat ritmuri noile prognoze macrocecono- economiei reale a continuat de bunuri și servicii dar și a nu- prognozei anuale a indicelui de creștere mult mai moderate mice. Potrivit acestora, în 2011, cu fermitate și chiar s-a inten- mărului de ore lucrate în eco- producției industriale până la sau chiar declin în 2011. volumul producției agricole va sifi cat în primul trimestru al nomie, care, spre deosebire de 7,5%. La o privire mai atentă, Producția agricolă a înre- creștere cu 5%, eporturile - cu anului curent, ceea ce a deter- rata de ocupare, s-a redus mult concludem că acesta este de fapt gistrat o creștere spectaculoasă 22%, importurile - cu 21%, in- minat revizuirea principalilor mai moderat. efectul întârziat al fenomenului de 8,4% în primul trimestru. Și vestițiile în capital fi x - cu 12%. indicatori macroeconomici. Pe Bineînțeles, ne bucură aces- de recuperare economică, care condițiile climaterice par favo- Se estimează că rata infl ației 11 mai 2011 Ministerul Econo- te perspective, dar nu ne îm- se va epuiza până la sfârșit de rabile pentru recolta din acest va constitui la sfârșitul anului miei ne-a bucurat cu o progno- bătăm oare cu apă rece? Deși an, deoarece sectoarele care au an, făcând posibilă majorarea 2011 circa 8%, iar PIB va crește ză revizuită „în sus” a creșterii aparent pozitive, aceste tendin- avansat cel mai mult în primele prognozei de creștere a secto- în acest an cu 5%. economice pentru 2011: 5%, țe pot fi temperate cu ușurință luni ale anului 2011 sunt anume rului până la 5%. Deși progno- comparativ cu 4,5% conform odată cu disiparea factorilor cele care erau încă în criză pro- zele climaterice pot să ne joace Liliana BEREGOI

Federaţia Naţională a Agricultorilor din Moldova AGROinform oferă FFINANINANŢAARERE FFERMIERILORERMIERILOR Federaţia Naţională a Agricultorilor CREDITAREA PENTRU FERMIERI VA INCLUDE URMĂTOARELE SUME: din Moldova AGROinform oferă fi nanţare 1. Cooperative de marketing - credite în mărime de până la 50,000 EURO. fermierilor din linia de creditare AGROinform/ 2. Antreprenori membri ai cooperativelor de întreprinzători - credite în mărime de până la 25,000 EURO. Microinvest pentru următoarele activităţi: 3. Antreprenori - credite în mărime de până la 10,000 EURO (excepţii poate fi suma de până la 20,000 EURO când 1. Dezvoltarea activităţilor de marketing; depozitarea/păs- afacerea are un impact economico-social avansat şi este preponderent orientat în dezvoltarea activităţilor de post-re- trarea producţiei; procesarea producţiei; sortarea/cali- coltare). brarea/ambalarea producţiei şi etichetarea; marcarea 4. Clienţii ce vor contracta creditul poartă deplină răspundere pentru rambursare acestuia (astfel, ei trebuie să ofere producţiei agricole. gajul ori să-l contracteze din fondul de garantare). 2. Dezvoltarea agriculturii de valoare înaltă prin crearea CONDIŢIILE DE CREDITARE PENTRU ÎMPRUMUTURILE ACORDATE SUNT URMĂTOARELE: capacităţilor de producere a producţiei agricole cu va- • Cooperative de marketing - rata dobânzii 15% anual la care se adaugă comisioane: 1% pentru împrumuturile pe termen loare adăugată şi anume: scurt (< 12 luni) şi 2% pentru împrumuturile pe termen lung (> 12 luni) a. Dezvoltarea legumiculturii şi altor activităţi bazate pe • Antreprenori eligibili şi membri ai cooperativelor de marketing - rata dobânzii 17% anual la care se adaugă comisioa- creştere în spaţii protejate (investiţii pentru crearea şi mo- ne: 1% pentru împrumuturile pe termen scurt (< 12 luni) şi 2% pentru împrumuturile pe termen lung (> 12 luni) dernizarea serelor, solariilor şi tunelelor şi infrastructura • Rata dobânzii este fl otantă. de asigurare a lor); b. Dezvoltarea sectorului de fructe (inclusiv struguri de masă) PROCEDURA DE ACCESARE A FINANŢĂRILOR VA FI EFECTUATĂ şi pomuşoarelor bazate pe tehnologii intensive şi super- PRIN INTERMEDIUL S.R.L. MICROINVEST ŞI ESTE URMĂTOAREA: intensive (investiţii în mijloace fi xe capitale şi o parte mij- 1. Potenţialii benefi ciari trebuie să se adreseze la organizaţiile Regionale AGROinform sau la ofi ciul naţional de coordonare. loace circulante). 2. Specialiştii AGROinform selectează clienţii şi îi asistă în perfectarea Planului de Afaceri. 3. Dezvoltarea capacităţilor la producerea ciupercilor şi 3. Specialiştii AGROinform vor acorda asistenţă benefi ciarilor la conlucrarea cu ofi ţerii de creditare ai „Microinvest” S.R.L. pentru plantelor medicinale (investiţii în mijloace fi xe capitale pregătirea documentelor necesare Dosarului de Creditare. şi o parte mijloace circulante). 4. Creditele vor fi aprobate şi eliberate într-o lună din momentul depunerii Dosarului la Comisia de Creditare. 4. Dezvoltarea sectorului zootehnic prin crearea capaci- tăţilor de producere a producţiei animaliere cu valoare Informaţii suplimentare pot fi obţinute la numărul de telefon (22) 23 77 30 adăugată (inclusiv mini-ferme situate în extravilan). sau la reţeaua AGROinform. 8 INSTRUIRI  nr. 9 (94) 18 mai 2011 Cercurile de Studiu – o șansă

Metoda de studiu pentru informații de către producăto- milie, educația copiilor, sănă- Istoricul instruirii neformale a adulților nu- adulți prin intermediul CS, rii agricoli din Republica Mol- tate etc. mără peste o sută cincizeci de ani. La începutul aplicată pentru prima dată în dova și anume: (1) dezvoltarea CS de femei din majorita- secolului al XIX-lea conceptul instruirii adulților Republica Moldova din 2005, afacerilor în viticultură; (2) tea regiunilor au devenit un a adus în cadrul comunităților înfi ințarea plantațiilor pomi- nucleu pe care se bazează în a început să capete amploare în Suedia, au existat rurale un element absolut nou cole (în special, soiuri noi); (3) activitatea sa consiliile loca- idei care s-au soldat cu transformări, cum ar fi în formarea cadrului de trans- producerea legumelor în sere le și regionale. Femeile lider, fer informațional, de cunoștin- și cîmp deschis; (4) noțiuni de fi ind familiarizate cu majori- instituirea sistemului școlii primare generale obli- țe și abilități. bază ale cadrului legal pentru tatea problemelor prezente în gatorii (a. 1842) și organizarea primelor cercuri În prezent, în cadrul Fede- agricultură (aspecte funciare, societate și ca rezultat al ace- educaționale pentru studierea anumitor obiecte rației Naționale AGROinform arendă, asigurare, vânzare); lor transformări personale, funcționează 25 CS, dintre (5) marketingul produselor care s-au inițiat pe parcurs cu sau cercuri de studiu. care 14 sunt formate de fer- agricole; (6) planifi carea afa- o parte esențială din ele (abili- Odată cu apariția diferitelor organizații și miș- mieri și 11 CS sunt formate de cerilor și subvenționare în tatea de a comunica, prezenta, către femeile-lider din loca- agricultură. sentimentul de autoapreciere cări în societate de la începutul secolului XX, in- litățile rurale. Activitățile din În perioada respectivă cola- și încredere în forțe proprii și struirea informală a adulților a obținut un rol mai cadrul CS sunt susținute de borarea între CS și instituțiile valori), au venit cu propuneri către 11 OR membre din toate științifi ce specializate, s-a pro- concrete, pentru a fi luate ul- important în acordarea de cunoștințe persoanelor regiunile țării. dus în ascensiune. Dacă pen- terior decizii importante și mature, dar și a posibilității de a se face auziți. După o perioadă de testa- tru început asistența a fost mai adesea stringente pentru loca- Acest concept s-a afi rmat în prima jumătate a se- re și implementare a metodei mult de ordin informațional în lități, familii, persoane. de studiu pe parcursul anilor cadrul ședințelor de studiu, pe Pentru CS de femei accen- colului XX, în multe organizații de popularitate, 2005-2010, putem face unele parcurs abordarea a fost mo- tul de bază a fost pus atât pe făcând ca cercurile de instruire să devină un im- concluzii substanțiale, care re- difi cată, fi ind preponderent dezvoltarea abilităților de li- zultă din activitățile realizate orientată la aspecte practice, der ale femeilor, cât și a celor portant mijloc de schimb de cunoștințe și de desfă- și impactul metodei. direct în teren, pe loturile fer- de antreprenor. Ca rezultat șurare a discuțiilor în Suedia și le-a transformat, Un prim și cel mai impor- mierilor. Mai mulți fermieri al asistenței complexe, feme- astfel, într-o particularitate unică a sistemului tant rezultat poate fi conside- din cadrul CS au trecut la rela- ile - membre ale CS au lansat rat: organizarea, dezvoltarea ții directe pentru a primi asis- multe și diverse afaceri comu- educațional suedez. și funcționarea la nivel local a tență și a testa noi metode de nitare non-agricole: brutării; În prezent, conceptul cercului de studiu (CS), unui cadru permanent de in- producere. magazine alimentare; frizerie; formare și transfer de cunoș- Pentru CS Comunitare atelier pentru confecționarea este o metodologie de mare popularitate care se tințe, bazate pe principii bene- (CSC), al căror membre în ma- și repararea hainelor; produ- datorează caracterului inovator și aplicării aces- vole între fermieri. joritatea sunt femeile lider din cerea obiectelor de artizanat; teia. Fiind, prin esența sa, opus instruirii tradițio- Fermierii au acumulat cu- comunitățile rurale, impactul ș.a. Impactul economic și so- noștințe aprofundate, abilități metodei de studiu s-a manifes- cial al inițiativelor enunțate nale, bazate pe modelul ierarhic în care profesorul noi și aptitudini prin transfe- tat prin acumularea și utiliza- a constat: în crearea de noi răspândește cunoștințe de sus în jos, instruirea rul de informație și experiențe rea cunoștințelor în activita- locuri de muncă în localități- proprii. Membrii CS au fost tea de zi de zi, precum și prin le rurale, unde problema dată în cerc presupune interacțiunea participanților, implicați direct în identifi ca- aplicarea în cadrul instituțiilor este una majoră; sporirea ve- în care fi ecare membrul își aduce aportul. Acti- rea temelor de studiu, orga- în care activează femeile lider, niturilor populației; defalcări vitatea în cerc are la bază principiul egalității nizarea, participarea și pre- contribuind astfel la disemi- fi scale adiționale în bugetele zentarea subiectelor în cadrul narea experienței și atragerea locale; contribuția fi nanciară membrilor. Un rol important pentru mobilizarea ședințelor. Au fost elaborate noilor membri. pentru activități sociale de ca- membrilor în realizarea activităților îi revine lide- materiale de studiu pentru Femeile, pornind de la dez- ritate etc. diferite subiecte, cu abordări voltarea abilităților de lider și În anul 2010 în mai multe rului CS. Liderul cercului are sarcina să învioreze mai specifi ce în dependență cele antreprenoriale, au con- regiuni, cu suportul CSC au dialogul și interacțiunea membrilor, facilitând de solicitări, regiuni, grup. Ge- tribuit la integrarea în planuri- fost organizate și desfășurate neralizând tendința comună le de studiu a subiectelor ce țin activități comunitare, care au schimbul de opinii și informații într-o atmosferă a acestor subiecte: ele au fost de aspectele socio-economice dezvoltat inițiative democra- calmă și colegială. orientate la cele mai solicitate ale comunității, relațiile în fa- tice cu impact direct atât pen- nr. 9 (94) 18 mai 2011  INSTRUIRI 9 de dezvoltare a localităților rurale tru benefi ciarii direcți, cât și lor doar lucruri adevărate”. În pentru comunitățile acestora. rezultatul organizării acestei Printre acestea pot fi mențio- activități au fost realizate ur- nate: mătoarele: (1) elaborarea unui .Organizarea „expoziției pliant de aforisme, extrase din - târg a meșterilor populari” Etica Vie și alte tratate fi loso- în parteneriat cu APL, comu- fi ce mondiale despre educa- nitatea meșteșugarilor din ție, dragoste, prietenie, etc.; regiunea Rășcani și ONG-uri (2) defi larea membrilor CS în , în cadrul căreia femeile au tricouri, imprimate cu logo- prezentat obiectele de artiza- ul Organizației pe bulevardul nat, realizate după tehnici și Central din Chișinău pentru obiceiuri străvechi, readuse atenționarea oamenilor și răs- din nou în lucru (CS Rășcani). pândirea pliantelor și baloa- Obiectivele acțiunii au inclus nelor colorate; (3) acordarea promovarea tradițiilor în meș- de către membrii organizației teșugărit, atragerea tinerilor în a unui interviu despre scopul această activitate și comercia- acțiuni pentru postul național lizarea obiectelor de artizanat. TV „Jurnal TV”, (4) lansarea .Organizarea festivalului comunicatului de presă pentru copiilor talentați cu ocazia „ sursele mass-media naționale. Zilei Internaționale a Copilu- .Membrii CS din Pereseci- lui” din regiunea Glodeni, des- na, în scopul mobilizării mem- fășurat în parteneriat cu direc- brilor comunității în desfășu- ția regională de educație, trei rarea acțiunilor de voluntariat, agenți economici, APL (Ad- au organizat împreună cu APL ministrația Publică Locală), și un ONG de mediu din loca- ONG. Obiectivul activității a litate, activitatea de salubriza- fost în promovarea și susține- re, care s-a soldat cu sădirea a rea copiilor talentați din fami- 10 copaci de nuci, tei, castan țiunea a cuprins organizarea tânără și de vârstă medie din 5 Elenelor”, în cadrul căreia: au lii social-vulnerabile, prin des- lângă școala din localitate și mitingului solemn de „Ziua sate pentru curățarea fântâni- evaluat 6 colective artistice, fășurarea concertului copiilor, editarea foilor volante, despre Victoriei”, concert susținut lor, izvoarelor, fășiilor de pă- din diferite regiuni ale Moldo- expoziția desenelor și excursia importanța ocrotirii mediului de elevii liceului comunitar, o duri din apropierea localurilor vei; a fost organizată expozi- la rezervația naturală a zimbri- ambiant. masă de binefacere pentru oa- publice. ția-târg al meșterilor populari lor, „cina și masa dulce”. .În regiunea Edineț, mem- menii în etate. .Pentru a revitaliza și a din regiune, cu prezentarea .În scopul sesizării opinii brii CS în parteneriat cu trei .Organizarea activității co- promova tradițiile și obiceiu- obiectelor meșteșugărești din publice în probleme de educa- ONG-uri locale, APL și 5 agenți munitare „Hai să facem curat rile populare, membrii CS din ceramică, lemn și paie; s-a or- ție a tinerii generații, cu ocazia economici, cu scopul come- la noi acasă” în parteneriat cu regiunea Ungheni, în colabo- ganizat concursul bucatelor, „Zilei Internaționale a ocrotirii morării eroilor satului, căzuți primăria din Rîșcani, Asoci- rare cu APL, Direcția de Cultu- specifi ce regiunii. Pentru toa- și drepturilor copilului”, CS din în primul și al doilea războaie ația Femeilor de Afaceri din ră, Forumul ONG regionale și te Doamnele și Domnișoarele, Orhei în parteneriat cu două mondiale, au desfășurat o acți- Spațiul Rural, ONG de mediu, din România, mai mulți agenți care poartă numele „Elena” s-a ONG-uri, a organizat acțiunea une comunitară de restabilire agenți economici în cadrul că- economici, au organizat fes- făcut câte o placă comemorati- sub genericul „Dați-le copii- a „plăcilor comemorative”. Ac- reia a fost mobilizată populația tivalul folcloric „ Sărbătoarea vă din ceramică, însoțită de o diplomă de onoare, care a fost înmânată personal în cadrul festivalului de către primar și liderul CS din Ungheni. În conformitate cu modi- fi cările propuse pentru abor- darea metodologiei de studiu în 2011, au fost propuse patru subiecte de studiu-unice pen- tru toate CS de fermieri, iden- tifi cate în regiuni, și anume: (1) managementul calității mărului; (2) managementul calității strugurilor de masă; (3) producerea legumelor în spațiu protejat în două cul- turi; (4) creșterea bovinelor pentru carne și lapte. Pentru CSC subiectul de studiu unic ține de „dezvoltarea abilită- ților de lider al femeilor din comunitățile rurale”. Un alt element inovativ, introdus în acest an pentru toate catego- riile de CS, este moderarea instruirilor regionale de că- tre specialiștilor de la nivelul național, care școlarizează fermierii atât la nivel teoretic, cât și la nivel practic, direct în câmp.

Rodica GARȘTEA Specialist Principal Extensiune Federația Națională a Agricultorilor din Moldova AGROinform 10 PAGINA MINISTERULUI AGRICULTURII  nr. 9 (94) 18 mai 2011

În premieră: vinurile moldovenești promovate la Paris În premieră vinurile moldove- precum și la familiarizarea specia- de Viticultură și Vinifi cație, “Agro- nești au fost prezentate în Franța, în liștilor din domeniu cu produsele vin Bulboaca”, “Barza Albă”, “Aro- cadrul unei expoziții la Paris. autohtone de calitate superioară”, a ma”, care sperăm să încheie contrac- Ministrul Agriculturii și Industri- specifi cat Bumacov. te de export cu agenți economici din ei Alimentare, Vasile Bumacov, care Potrivit lui, la expoziție au par- Franța, dar și din alte țări”, a spus a participat la ceremonia de inaugu- ticipat peste 18 companii moldove- ministrul. rare, a spus că expoziția cu genericul nești, care își etalează cele mai alese Acesta a menționat că la eveni- “Prezentarea vinurilor moldovenești” vinuri. ment au fost invitate peste 500 de a avut loc la sediul Organizației Inter- “La expoziție au participat: Com- persoane, reprezentanți ai corpului naționale a Viei și Vinului (OIV). binatul de vinuri “Cricova”, “Mileștii diplomatic, ai cercurilor politice, eco- “Acest eveniment a fost organizat Mici”, “Acorex Wine Holding”, “Lion nomice, culturale, oenologi, importa- în premieră de minister și va contri- Gri”, “Château Vartely”, “Vinăria tori de vinuri, dar și responsabili de bui la promovarea activă a produse- Purcari”, “Bostavan”, “DK-Intertra- aprovizionarea cu băuturi spirtoase a lor vinicole în Franța și în alte țări, de”, “Migdal-P”, Colegiul Național rețelelor de restaurante. Ministerul Agriculturii promite Agricultură conservativă: economii de 100 de euro la hectar să fi e mai operativ „Printr-o singură lucrare se acestuia. În Republica Moldova statului și va putea fi achiziționa- afânează și se însămânțează so- anual se pierd 20-30 mii de tone tă de agricultori prin programul la acordare a subvențiilor lul. În plus, 30-60% din resturile de cernoziom din cauza aratului 2KR”, opinează ministrul. organice rămân pe câmp. Econo- pentru că trece tractorul de 4-5 Potrivit experților, impactul Guvernul a aprobat la 16 mai, Prim-ministrul este însă de misesc banii și timp cu noua teh- ori în loc să treacă odată”, spune schimbărilor climatice din Repu- propunerea ministerului Agri- altă părere. “La jumătate de an, nologie de prelucrare a solului”, ministrul Agriculturii Vasile Bu- blica Moldova impun dezvoltarea culturii și Industriei Alimentare ce să spun, e foarte rapid”, a re- explică Vasile Cubei, agricultor macov. și realizarea măsurilor urgente cu privire la repartizarea mijloa- plicat Filat. de la Țarigrad. Astfel cei care vor implementa care pot spori rezistența agricul- celor fondului de subveționare “Alocările să fi e distribuite „La implementarea sistemului agricultura conservativă vor re- turii la schimbările climatice pe a producătorilor agricoli. Astfel, în timp și fără multă birocra- de agricultură fără a ara solul, se duce costurile de prelucrare a so- termen scurt și lung. agricultorii vor primi în total 250 ție, deoarec începe o perioadă pot obține recolte mai înalte, de- lului de trei ori. „Tehnica pentru Agricultura conservativă este de mii de lei. Decizia a fost luată foarte importantă pentru agri- oarece solul se usucă după ce este agricultura conservativă va fi sub- implementată la Dondușeni, Oc- în cadrul ședinței Executivului. cultori”, a punctat șeful Cabine- arat și astfel se pierd calitățile venționată cu 20-30% din partea nița, Drochia și Cantemir. Premierul Vlad Filat i-a cerut tului de miniștri. în această ordine de idei, minis- Menționăm că fermierii vor trului Agriculturii, ca procesul de beneficia de subvenții pentru acordare a subvențiilor să deru- 11 tipuri de activitate. Prin- Industria alimentară expusă spre apreciere leze rapid, astfel ca fermierii să- tre domeniile subvenționate și primească banii la timp, atunci de stat se numără stimularea Sub egida Ministerului Agri- produselor autohtone pe piața in- când au nevoie, și nu după înche- investițiilor pentru produ- culturii și Industriei Alimentare la ternă și externă”, Subvenționarea ierea sezonului agricol. cerea legumelor, procurarea Centrul Internațional Expozițional și impactul ei asupra producăto- Vasile Bumacov a ținut să utilajului agricol, dezvoltarea „Moldexpo” s-au desfășurat expo- rilor agricoli”, „Oportunitatea fi - sublinieze că și până acum, mi- agriculturii ecologice și înfiin- zițiile specializate „Food & Drincs” nanțării și realizării proiectelor de nisterul a fost operativ la acest țarea plantațiilor multianuale, și „Food Technology” ediția a XVIII Efi ciență Energetică”, „Tehnologia capitol, și chiar mult mai de precum și stimularea asigură- și „Parckging. Depot”, ediția a XVI Conveierelor în industria alimen- operativ în comparație cu anii rii riscurilor de producție în – a. tară”. Participanții expozițiilor s-a precedenți. agricultură, etc. Timp de 5 zile, vizitatorii au întrunit șa o masă rotundă în ca- avut posibilitatea să ea cunoștință drul căreia au fost supuse dezbate- de realizările din domeniul produ- preparare a produselor de cofe- rilor mai mute aspecte ale metodo- selor alimentare și a echipamen- tărie și panifi cație, de pregătire a logiei și tehnologiilor de asigurare tului pentru industria alimentelor semipreparatelor din carne. În ca- a calității produselor alimentare. Timpul rece nu a permis a fi rmelor autohtone și a celor din drul expozițiilor au avut loc un șir Ministrul Agriculturii și Indus- Bulgaria, Lituania, România, Slo- de seminare cum ar fi : „Indicațiile triei Alimentare, Vasile Bumacov a viței de vie să se dezvolte vacia, Cehia, Ucraina și Franța. geografi ce, denumirile de origine și înmânat diplome și premii învin- Pe parcurs au fost prezentate specialitățile tradiționale garantate gătorilor concursului „Noutatea conform normativelor lecții practice (master-class) de – oportunități pentru promovarea Anului”. Timpul rece nu a permis vi- ței de vie să se dezvolte conform Federaţia AGROinform oferă asistenţă normativelor. Despre aceasta a șeful Direcției viticultură și vi- LA ACCESAREA CREDITELOR DIN PROGRAMELE FIDA nifi cație din cadrul Ministeru- lui Agriculturii și Industriei Ali- Federaţia Naţională a Agricultorilor din Moldova AGROinform este acceptată în calitate de prestator mentare, Valeriu Cibotaru. de servicii la elaborarea planurilor de afacere pentru creditarea directă din sursele programelor FIDA. Accesarea creditelor pentru antreprenori este efectuată din următoarele Proiecte: «Conform prognozelor, la mijlocul lunii mai lăstarii viței 1. Proiectul de Revitalizare a Agriculturii (FIDA II) de vie trebuie să fi e de cel puțin 2. Programul de Servicii Financiare Rurale şi Marketing (FIDA IV) 40-60 cm, însă acum aceștia au Serviciile de suport şi asistenţă a reţelei AGROinform benefi ciarilor participanţi la Progra- doar câteva frunze, ceea ce nu mele FIDA se concentrează asupra următoarelor activităţi: este normal», a specifi cat Cibo-  Acordarea asistenţei tehnice şi consultaţii privind dezvoltarea unei afaceri; taru. Potrivit lui, cele peste 12 mii  Asistarea şi identifi carea întreprinzătorilor cu interes potenţial de a participa la Program; El a menționat că tempera- ha de viță de vie, care au fost  Ajutarea antreprenorii să-şi defi nească activităţile în care doresc să investească şi efectuarea aran- turile scăzute au fost neobișnu- afectate de înghețuri în anii jamentelor necesare pentru pregătirea proiectelor şi planurilor de afaceri; ite pentru această perioadă, iar 2009-2010, și-au revenit, fapt  Acordarea serviciilor de consultanţă necesare pe parcursul pregătirii, evaluării planului de afaceri şi recolta de struguri ar putea să ce va contribui la creșterea can- a proiectului investiţional până la aprobarea la Instituţia Financiară Participantă; fi e mai mică față de prognozele tităților de struguri.  Evaluarea în ofi ciu şi în teren a intenţiilor de participare prezentate de către benefi ciari; specialiștilor. «De la începutul anului au  Asistarea potenţialilor benefi ciari la dezvoltarea activităţilor care sunt parte a lanţului valoric (furni- «Pentru anul curent progno- fost plantate circa 1,5 mii ha cu zarea de resurse, producere, prelucrare, comercializarea); zăm o producție de circa 550 viță de vie, iar până la sfârșitul  Asistenţă fi nalizată completă la prezentarea documentelor de credit la Instituţiile Financiare Parti- cipante. mii tone de struguri, cu aproa- lunii mai trebuie să mai plan- pe 70 mii tone mai mult față tăm în jur de 500 ha. Obiectivul Creditarea antreprenorilor din Programele FIDA este efectuată la condiţii avantajoase şi de anul 2010. Sperăm că din ministerului este ca în fi ecare asistenţă oferită de reţeaua AGROinform este complexă şi de calitate. Cei care sunt interesaţi acestea cel puțin 70 mii tone să an să extindem suprafețele de în dezvoltarea afacerilor proprii prin accesarea fi nanţărilor la condiţii avantajoase sunt rugaţi fi e struguri de masă, care sunt viață de vie», a spus Cibotaru. să apeleze la serviciile reţelei AGROinform. foarte solicitați atât pe piața in- Potrivit lui, suprafețele de Informaţii suplimentare pot fi obţinute la numărul de telefon (22) 23 77 30 ternă, cât și pe cea externă», a viță de vie în Moldova constitu- sau la reţeaua AGROinform. subliniat specialistul. ie circa 145 mii ha. nr. 9 (94) 18 mai 2011  PIAŢĂ 11 Prețuri autohtone, calitate importată

Deși comercianții vor să convingă potențialii cumpărători că produsele lor sunt autohtone, specialiștii ne atenționează că majoritatea mărfurilor de pe tarabele piețelor - legume și fructe - sunt de import.

Astfel, roșiile din piețe, chiar dacă au prețuri mari ce variază de la 22 la 28 de lei pentru un ki- logram, pentru că, chipurile, sunt „moldovenești”, toate sunt de im- port. Aceeași situație se atestă la ardei și vinete, legume aduse din Turcia. „Spre deosebire de roșii, însă, importurile la castraveți se reduc, deoarece apare treptat producția autohtonă”, spune Radu Fală, ex- pert AGROinform. Potrivit exper- tului, prețurile castraveților din piețe fl uctuează astfel: cei aduși din Turcia costă între 13 și 15 lei, din România - 18-19 lei, iar cei au- tohtoni îi puteți găsi începând de la 26 până la 27 de lei (piețele angro). Oricum, în două săptămâni, piețele din Chișinău vor fi doldora de producție timpurie autohtonă de roșii, ardei și castraveți. Partea bună este că pe piața de legume pot fi găsiți deja dovlecei produși la noi, prețul cărora va- riază între 27 și 30 de lei; ridichi, ce pot fi cumpărate începând de la șapte lei pentru un kilogram; varză piețe fl uctuează astfel: cei aduși În același timp, se cam epui- Surpriza pieții: s-au majorat cu 4,3 la sută, potri- timpurie, în ofertă mare cu prețul din Turcia costă între 13 și 15 lei, zează stocurile de legume de anul vit Biroului Național de Statisti- mediu de 14 și lei. A apărut și pro- din România - 18-19 lei, iar cei au- trecut. Dacă în primele trei luni ale Zece ouă – cinci lei că. Creșterea prețurilor medii de ducție timpurie autohtonă de car- tohtoni îi puteți găsi începând de la anului curent, Moldova a exportat Datorită ofertei mari de pe pia- consum în aprilie față de martie tofi la prețuri ce variază între 26 și 26 până la 27 de lei (piețele angro). ceapă în cantități mari, atunci în ță, ouăle sunt vândute la prețul pro- anul curent a fost determinată de 35 lei/kg, în funcție de piață. Oricum, în două săptămâni, luna mai va predomina mai mult ducătorului - cu patru sau cinci lei majorarea prețurilor la produsele Deși comercianții vor să con- piețele din Chișinău vor fi doldora importul ei, constată experții de la pentru zece bucăți. Radu Fală expli- alimentare cu 1,3 la sută, la cele vingă potențialii cumpărători că de producție timpurie autohtonă AGROinform. că faptul prin aceea că s-a realizat o tare - cu 0,7 la sută și a tarifelor produsele lor sunt autohtone, spe- de roșii, ardei și castraveți. Nici rezervele de fructe nu estimare incorectă de către produ- pentru prestarea serviciilor popu- cialiștii ne atenționează că majo- Partea bună este că pe piața de sunt mai multe, întrucât pe piață cători a tendințelor pieței. Chiar și lației cu 0,9 la sută. ritatea mărfurilor de pe tarabele legume pot fi găsiți deja dovlecei pot fi găsite cantități mici de fruc- așa, expertul a subliniat că această Astfel, cele mai semnifi- piețelor - legume și fructe - sunt de produși la noi, prețul cărora va- te de producție locală. Cele mai fl uctuație este sezonieră și, odată cu cative creșteri de prețuri s-au import. riază între 27 și 30 de lei; ridichi, scumpe mere, la prețul de 17-18 micșorarea ofertei, prețul va crește. înregistrat la: zahăr - cu 4,7%, Astfel, roșiile din piețe, chiar ce pot fi cumpărate începând de la lei sunt importante din Polonia, În același timp, prețurile la car- legume proaspete - cu 3,6% dacă au prețuri mari ce variază șapte lei pentru un kilogram; varză potrivit specialiștilor, iar cele au- ne și produsele lactate se mențin (inclusiv: varză - cu 8,8%, cea- de la 22 la 28 de lei pentru un ki- timpurie, în ofertă mare cu prețul tohtone se găsesc la un preț me- la același nivel: carne de vită – 70- pă - cu 5,7%), fructe proaspete logram, pentru că, chipurile, sunt mediu de 14 și lei. A apărut și pro- diu de 15 lei. 80 de lei/kg, carne de porc – 50- - cu 3,5% ( inclusiv: mere - cu „moldovenești”, toate sunt de im- ducție timpurie autohtonă de car- „Suntem în așteptarea căpșuni- 55 de lei, carne de pui – 40-60 de 4,7%), cartofi - cu 2,3%, carne port. Aceeași situație se atestă la tofi la prețuri ce variază între 26 și lor, cireșelor noastre, care vor apă- lei; brânza de vaci – 35-40 de lei, de vită și băuturi tari alcoolice ardei și vinete, legume aduse din 35 lei/kg, în funcție de piață. rea la mijlocul sau la sfârșitul lunii brânză de oi – 55-60 de lei, laptele - cu câte 1,9%. Turcia. Ciupercile s-au ieftinit simțitor, mai. Căpșunile care sunt acum pe - 12-14 lei. La produsele nealimentare, „Spre deosebire de roșii, însă, cele de origine autohtonă ajungând piață sunt importate din Grecia creșteri de preț mai mari s-au iden- importurile la castraveți se reduc, la 22 și 26 de lei/kg. Potrivit co- și Turcia”, susține expertul Radu Indicele prețului tifi cat la: carburanți pentru trans- deoarece apare treptat producția mercianților, în viitorul apropiat, Fală. Prețul căpșunilor variază în- portul auto - cu 3,3% și materiale autohtonă”, spune Radu Fală, ex- prețul ciupercilor se va menține la tre 35 și 80 de lei/kg, cele de 80 lei, de consum de construcție - cu 1,9%. pert AGROinform. Potrivit exper- acest nivel, deoarece oferta va înre- conform spuselor comercianților, În patru luni ale anului curent, tului, prețurile castraveților din gistra un nivel ridicat și pe parcurs. fi ind de origine „autohtonă”… față de decembrie 2010, prețurile Victoria PUIU Situația de pe piața cărnii de pasăre împinge producătorii autorhtoni spre faliment

Situația de pe piața cărnii de pasăre Directorul «Avicola-Moldova» spu- va adopta măsuri calare de susținere, împinge producătorii autohtoni spre fa- ne că, deși prețurile la produsele cerea- producătorii de carne de pasăre vor fa- liment, a declarat directorul general al liere s-au dublat, prețurile la carnea de limenta. Întreprinderii de Stat “Avicola-Moldo- pasăre au rămas aceleași, 29-30 lei de «Ne-am fi dorit ca în acest an să va”, Ion Bîzgu. la producător și 31-33 lei în magazine. majorăm producția de carne, însă din El a menționat că din cauza importu- «Aceste prețuri nu le permit produ- cauza situației pe piață și a suprapro- rilor masive de carne de pasăre de peste cătorilor nici să-și recupereze cheltuie- ducției, nu vom putea face acest lucru. hotare, producătorii autohtoni nu reușesc lile, în condițiile în care în prezent aceș- În anul 2010 întreprinderile din Mol- să-și promoveze și să-și vîndă producția. tia achiziționează numai porumbul la dova au produs în jur de 54,2 mii tone “Practic, toată piața este invadată cu prețul de 4 lei pe kg, dublu față de anul de carne, cu 16% mai mult față de anul carne de import. Evident că în condiții- trecut. Nemaivorbind de scumpirea 2009», a încheiat directorul «Avicola- le în care aceasta este mai ieftină cu 2-3 energiei electrice și a combustibilului», Moldova». lei, se vinde mai bine, iar carnea pro- a subliniat Bîzgu. În Moldova sînt peste 30 de între- ducătorilor autohtoni stă pe rafturi”, a Acesta a menționat că dacă statul nu prinderi de creștere a păsărilor și 12 în- specifi cat Bîzgu. va reglementa importul de carne și nu treprinderi de producere a ouălor. 12 EXPORT  nr. 9 (94) 18 mai 2011

mii au fost totdeauna privilegi- ați în relația cu statul. Au avut de pierdut foarte mult expor- tatorii care aveau contracte pe o perioadă mai mare, iar după introducerea interdicțiilor, au fost puși în imposibilitatea de a-și onora angajamentele con- tractuale. Or, aceasta nu în- seamnă altceva decât ruperea unor contracte și relații care se construiesc cu anii, care în fi ne duc la prejudicii fi nanciare și de imagine. Să nu uităm și de restricțio- IIDISDIS VViitorul:iitorul: narea exportului de struguri de soiuri tehnice, în baza unor de- cizii voluntare ale unor instituții de stat. Partidele care se afl ă as- tăzi la guvernare au atenționat „Interdicția la exportul de cereale Guvernul în 2009 că astfel de practici sunt dăunătoare pentru unele domenii sensibile și im- portante pentru ale economiei naționale, cum ar f viticultura și nu a fost binevenită” vinifi cația. Efectele stopării exportului Guvernul Moldovei a decis la ța cerealelor și neadmițând sare, în câteva luni, republica ar pe care s-a angajat să le între- de cereale ar putea fi nocive pen- 3 mai curent anularea embargo- scumpirea pâinii. Potrivit lui fi putut rămâne fără pâine. Po- prindă Guvernul. tru agricultură. Vor f în pierde- ului la exportul de grâu, care a Vasile Bumacov, în prezent trivit Ministerului Agriculturii În al doilea rând, avem câ- re, în primul rând, producătorii fost introdusă în februarie 2011. Moldova dispune de suficient al Moldovei, la momentul luării teva exemple destul de conclu- de cereale. O parte din ei nu vor Premierul moldovean Vladimir grâu până la recolta nouă. Mi- deciziei privind impunerea em- dente care arată cu ce s-ar putea dori să mai cultive culturi cere- Filat a indicat Ministerului Agri- nistrul Agriculturii a precizat bargoului până la recolta urmă- solda atare măsuri restrictive și aliere. Există un risc destul de culturii și Industriei Alimentare că acum diferența dintre re- toare, piața internă a țării avea care ar putea fi impactul lor asu- mare și din alt punct de vedere, să monitorizeze cu strictețe si- zervele necesare de grâu ali- nevoie de 145 de mii de tone de pra diferitor grupuri de produ- în toamna anului 2010 au fost tuația de pe piața de grâne și, în mentar și stocurile existente grâu alimentar. Atunci, Moldova cători și exportatori, precum și însămânțate cu culturi cereali- caz de necesitate, să intervină și constituie doar opt mii de dispunea de 135 de mii de tone asupra populației. În anul 2000 ere suprafețe mai mici decât în să aplice mecanismele de piață tone, însă ea va fi compensa- de grâu alimentar. La 1 aprilie Guvernul de atunci a introdus 2009. Agenții economici trebuie respective, în vederea îmbună- tă din contul grâului importat 2011 rezervele Moldovei de grâu unele interdicții la exportul grâ- să fi e stimulați să investească, tățirii situației. De menționat, din Ucraina. De asemenea, alimentar constituiau 87 de mii ului, aproape similare cu cele de astfel ca să obțină în 2011 o re- că asupra anulării interdicției la Vasile Bumacov a menționat de tone față de necesarul de 97 astăzi. coltă mai mare. Și, nu în ultimul exportul grâului a insistat Fon- că specialiștii prognozează de mii de tone. De menționat, că Se știe foarte bine care au rând, trebuie să ținem cont de dul Monetar Internațional, iar pentru anul curent o recoltă Moldova importă lunar 3-5 mii fost efectele. Banca Mondială a faptul că pe piața produselor Moldova s-a angajat în cadrul bogată de cereale, de aceea tone de făină, în mare parte din condiționat acordarea unor cre- cerealiere, a produselor de mo- Memorandumului adițional pri- trebuie anulate interdicțiile Ucraina, iar 2-2,5 mii tone sunt dite Moldovei de anularea inter- rărit și panifi cație deja există un vind politica economică și fi nan- la export și de oferit țăranilor exportate în România. dicției la exportul de cereale. dezechilibru și un dezechilibru ciară, încheiat cu această struc- posibilitatea să încheie con- Pe marginea acestui subiect Instituirea acestor restric- major, dacă vorbim de prețuri. tură internațională, să anuleze tracte pentru livrarea grâului s-au expus experții IDIS Viitorul ții a fost califi cată drept un pas Agenții economici privați au cât mai curând interdicția la peste hotare. în publicația Monitorul Econo- înapoi în liberalizarea activită- ridicat demult prețurile la pro- export și să nu introducă noi ba- Moldova a introdus embar- mic. ții economice externe. Reacția dusele de panifi cație și pâine. Și riere comerciale. goul asupra exportului de grâu la Astfel experții menționează altor instituții internaționale a nu este cazul ca întreprinderile Comentând decizia de Gu- 2 februarie 2011, având în vede- că una din acțiunile prioritare fost similară. FMI a considerat cu capital de stat să fi e practic vernului, ministrul Agricul- re faptul că, în perioada 1 august ale programului de guvernare că piedicile la exportul de cere- îngropate prin menținerea pre- turii și Industriei Alimentare, 2010 - 31 ianuarie 2011, volumul este eliminarea barierelor inuti- ale instituite de Guvern denotă țurilor. Suportă și ele costuri Vasile Bumacov, a declarat că exportului de grâu din Moldova le la exportul produselor agrico- reglementarea excesivă și imix- destul de mari și nu trebuie să decizia privind introducerea a crescut de trei ori față de volu- le și simplifi carea procedurilor tiunea administrativă în econo- li se impună unele măsuri lua- acestei interdicții adoptată de mul cerealelor comercializate în de export al produselor agricole mie, în timp ce Guvernul anunța te de Guvern. Ele trebuie să se executiv la 2 februarie curent străinătate în aceeași perioadă a și agroalimentare. Ca urmare, liberalizarea pieței și crearea adapteze la regulile de piață, ca și-a atins scopul, permițând anului trecut și, dacă nu ar fi fost stoparea exporturilor nu ar fi condițiilor egale pentru toți par- să poată concura cu producăto- stabilizarea situației pe pia- luate măsurile restrictive nece- conformă acțiunilor prioritare ticipanții la piață. rii mici. Dacă luăm anul 2004, când a Ce soluții au existat? În cam- fost aprobată faimoasa hotărâre pania de recoltare din 2010 sta- de Guvern nr. 834 din 26 iulie, tul putea să achiziționeze cereale potrivit cărora exporturile erau pentru rezerva de stat în cantități permise doar prin intermediul care i-ar fi permis ulterior să in- Bursei de Mărfuri de la Chiși- tervină pe piață într-un moment nău cu înregistrare preliminară mai difi cil. Intervenții cu 20-30 la serviciile vamale, aceasta a mii de tone de grâu puteau să di- avut un impact foarte negativ. minueze sau să stabilizeze prețu- Producătorii de cereale au fost rile la un anumit nivel. puși în situația de a comerciali- La începutul anului 2010, za bunurile din stocurile pe care experții IDIS au anticipat fap- le dețineau la prețuri derizorii, tul că în 2010-2011 o să se pro- grâul alimentar a ajuns la 50 ducă o creștere rapidă a pre- de bani kilogramul, cu mult sub țurilor la produsele agricole nivelul prețurilor din regiune. și în special la cereale. Atunci În consecință, o bună parte din trebuia să se facă un pas care producătorii au falimentat, iar ar fi permis creșterea impor- o altă parte a abandonat aceste turilor prin anularea taxelor activități. vamale la unele produse destul De asemenea, s-a creat o de sensibile pentru noi, ca po- situație de concurență neloia- rumbul, hrișca, unele produse lă între producătorii de pâine de morărit și să coboare plafo- și alte produse de panifi cație. nul TVA până la zero, în speci- Avem fi rme private în domeniul al la grâu. Lucrul acesta putea respectiv și agenți economici, fi făcut în iunie, iulie și poate în care statul deține pachete de în august. Recoltarea a fost în- acțiuni, chiar importante. Ulti- cheiată pe 10 august. nr. 9 (94) 18 mai 2011  PLANTE MEDICINALE 13 Menta – remediu natural deosebit Menta este una dintre cele mai vechi plante medicinale cunoscute. Rădăcina, este formată dintr-un număr foarte mare de rădăcini fi broase, care ajung în profunzime până la 40-60 cm. TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A MENTEI

să fi e N90P120K90 kg/ha substanță activă. În- ținutul în principii active. Uscarea la soare Locul de asolament grășămintele ar trebui să se administreze pri- este foarte efi cientă scutind cultivatorul de măvara, la plantare, alături de rând. folosirea unui număr mare de brațe de mun- Cele mai bune premergătoare pentru ci, de rame de uscat și de spații mari, care mentă sunt cele care eliberează terenul tim- sunt necesare în cazul uscării la umbră. puriu, îl lasă curat de buruieni, bine apro- Pregătirea solului Produsul este bine uscat când frunzele își vizionat cu substanțe nutritive, afânat și cu pierd elasticitatea și când prinse între două umiditate sufi cientă. Pregătirea de bază a solului se face în degete nervura principală se rupe cu zgomot. Dintre plantele de cultura, cele mai bune funcție de umiditatea acestuia în momentul Iarba în stare proaspătă recoltată se trans- premergătoare sunt cerealele de toamnă și eliberării. Atunci când solul este uscat și nu portă și se așterne într-un strat subțire de 5-8 în mod deosebit leguminoasele timpurii. Po- se poate executa arătura adâncă perfect mă- cm direct la soare, pe rogojini, prelate, rame etc. rumbul siloz este de asemenea o premergă- runțită, după cereale sau leguminoase se va Uscarea durează 1-2 zile (după ora 19 ramele toare adevărata. efectua o lucrare de dezmiriștire, cu plugul cu iarbă se strâng și se adăpostesc, urmând ca Celelalte culturi nu sunt potrivite, deoare- la 8-10 cm adâncime, după care atunci când a doua zi, după ce roua s-a ridicat, să se expu- ce eliberează terenul târziu și nu mai permit solul are umiditatea sufi cientă, se va execu- nă din nou la soare), timp în care se usucă în o pregătire corespunzătoare a solului. Pentru ta arătura adâncă la cca. 30 cm, lucrarea ce proporție de 70-75%. În continuare uscarea se a realiza producții mari și constante în ulei se realizează cu plugul urmat obligatoriu de face în poduri, într-un strat de 10 - 15 cm, unde volatil, menta trebuie să fi e considerată din grapa stelată. produsul se lasă încă 3 - 4 zile. În timpul uscării punct de vedere agronomic cultura anuală (în Modelul de pregătire a solului nu infl u- direct la soare stratul de iarbă va fi întors de 2 mod excepțional bianuală, dar arata) și inclu- ențează însă conținutul în ulei volatil. - 3 ori pe zi, pentru o uscare cât mai uniformă. să în asolamentele corespunzătoare. Efectul favorabil al lucrării solului se În poduri sau alte încăperi acest lucru nu se mai Bazându-se pe o practică agricolă îndelun- manifestă cel mai mult prin păstrarea umi- face pentru a nu scutura frunzele. gată, în lipsa unor studii aprofundate se pot dității și structurii solului, prin distrugerea În afara uscării mixte, care grăbește recomanda pentru condițiile țării noastre ur- sau stagnarea în creștere a buruienilor. De mult terminarea operațiunii, cultivatorii - modul de întreținere a culturii mătoarele tipuri de asolament: aceea, este bine ca după recoltarea plantei pot usca iarba de Mentă numai în poduri, în - modul de fertilizare și de exploatare a 1) pentru zona nordică și sud-vestică în premergătoare, concomitent cu aceasta să strat subțire de cca. 5 cm. Uscarea în poduri acesteia condițiile de cultură irigată: se execute eliberarea de resturi vegetale și poate dura 8-12 zile, timp în care produsul - vârsta plantației - cereale de toamnă (grâu, orz) arătura adânca. Arătura de bază se va efec- va fi întors zilnic o singură dată, în primele În general, plantațiile de menta întreți- - degețel lânos sau anghinare (numai în tua cu plugul urmat de grapa stelata, pentru 5 zile. Ea poate dura și mai mult dacă tim- nute necorespunzător, puternic îmburuie- anul 1) mărunțirea și așezarea solului. Prin toate lu- pul este rece sau noros. În general, după 15 nate, neîngrășate și neirigate produc stolonii - porumb boabe crările care se vor executa până la plantare, septembrie durata de uscare se prelungește subțiri, fi ravi și cu dimensiuni reduse. De - muștar sau coriandru una-doua discuiri se vor avea în vedere pen- cu 50 - 100%, timp în care trebuie acordată asemenea, plantațiile din anul II si in mod - leguminoase pentru boabe(mazăre, fa- tru minerarea solului și distrugerea buruie- o deosebită asistență tehnică, pentru a evita deosebit cele din anii III si IV de cultura pro- sole) nilor perene. înnegrirea produsului. duc stoloni de foarte slaba calitate, neputând - mentă Atât frunzele de mentă, cât și plantele, pot fi utilizați ca material săditor. Stolonii trebu- 2) pentru zone umede și răcoroase: fi uscate pe cale artifi cială la o temperatură ie să fi e din plantațiile din anul I de vegetație, - cereale de toamnă Modul de înmulțire de 35°C. Frunzele de Mentă se ambalează în să aibă o lungime de minim 15 cm, 5 noduri, - mac în cultură dublă cu chimion lăzi speciale. Herba Menthae se ambalează Menta este un hibrid steril, care în prac- iar în masa lor să nu existe mai mult de 10% - chimion în saltele pentru livrare. În timpul ambalării tica agricolă se înmulțește exclusiv pe cale resturi de tulpini, ramifi cații și stoloni aeri- - secară pentru corn (claviceps purpurea) frunzelor se efectuează condiționarea lor, prin vegetală, prin folosirea stolonilor subterani. eni de culoare verde. - menta înlăturarea părților din plantă, a frunzelor în- Uneori, în scopuri științifi ce, menta se în- Pregătirea materialului săditor pentru - cartofi , sfeclă negrite pronunțat, pătate și a altor corpuri mulțește prin stoloni aerieni, prin înrădăci- plantat se poate efectua direct în câmp sub Desigur, aceste rotații pot fi modifi cate în străine. Din materia primă (Herba Menthae) narea butașilor tulpinali sau chiar a frunze- umbrare sau sub diferite șoproane, pentru a funcție de condițiile și cerințele locale. Ori- se înlătură buruienele de câmp, paiele etc. cum, revenirea mentei pe același loc după lor. se evita evaporarea apei din stoloni. minimum 4 ani contribuie în mare măsura la evitarea atacului de boli (în special de ru- Menta - un remediu gină) și dăunători, factorii uneori determi- Calitatea materialului Pregătirea produsului în nanți ai nivelului și calității producției. pentru plantat vederea prelucrării natural deosebit Menta (Mentha Piperita) este un reme- Fertilizarea Stolonii subterani folosiți ca material Uscarea frunzelor de Mentă se face pe diu natural deosebit pentru îmbunătățirea din înmulțire trebuie să fi e albi, turgescenți hârtie albă, rogojini, pânză de sac sau pe digestiei, calmarea durerilor de cap. Gunoiul de grajd bine fermentat, ca în- si lipsiți de urmele vreunui atac de boli sau rame, întinse într-un strat subțire (un rând Aroma sa si calitățile medicinale au fost grășământ complex, aplicat sub arătura de dăunători. de frunze), în încăperi, poduri, șoproane sau apreciate de secole. Se pare că era foarte po- bază are un efect deosebit asupra producției O importanță deosebită asupra calității la soare. În timp de 5-6 ore, între orele 10-17, pulară la greci și romani. de masă verde la menta. Utilizarea îngrășă- stolonilor subterani o au: frunzele de mentă se usucă aproape complet Menta se poate folosi cu succes în tulbu- mântului organic pe un sol cu fertilitate scă- la soare. În încăperi uscate durează 5 - 6 zile, rările gastro-intestinale, întreținând și sănă- zuta de tip brun de pădure, luto- nisipos, a cu condiția asigurării unei bune ventilații. tatea fi catului și face minuni în cazul indiges- dat însemnate sporuri de producție care au În timpul uscării la umbră stratul de frunze tiilor și stărilor de vomă. variat între 20-40%, în funcție de condițiile se va întoarce de 2-3 ori în prima zi și câte o Este recomandată și în problemele respi- climatice ale anului. În lipsa gunoiului de dată în următoarele trei zile. Întreaga canti- ratorii, în răceli, în acest caz terapeuții reco- grajd, sporirea producției și calității acesteia tate de frunze uscate la soare în cursul unei mandând inhalații. Și în cazurile de astm sau la mentă se va realiza prin administrarea în- zile se depozitează seara într-un strat subțire bronșite este folositoare, relaxând respirația. grășămintelor minerale. de cca. 5 cm în încăperi, pe rame, rogojini, Uleiul de mentă calmează durerile de cap Mărirea cantităților de îngrășământ spo- prelate, hârtie albă, pânză de sac, unde se și migrenele atunci când este aplicat la tâm- rește producția continuu, dar economic numai continuă cu uscarea încă una-două zile. ple și la ceafă. până la un anumit nivel, fapt care a determinat Frunzele de Mentă astfel uscate își păs- Sursa: Cultivarea plantelor să se ajungă la concluzia că doza recomandată trează culoarea verde caracteristică și con- medicinale 14 CERERI ŞI OFERTE  nr. 9 (94) 18 mai 2011

Cereri și Oferte – perioada 25 aprilie - 10 mai 2011 (www. agravista.md)

OFERTE COMERCIALE Pepiniere Regiune: Orhei, s. Jora de mijloc, conducator: Cucu viticole şi Puieţi de pomi fructiferi Gheorghe, Telefon: (235) 23555843, Telefon mobil: Nume produs Descriere produsului Regiune pomicole 69002872

SEMINŢE ŞI MATERIAL SĂDITOR Regiune: Orhei, satul Malaesti, Director: Alexei Seminţe de Regiune: Rîşcani, str. Maiacovschii 2, Director: Porumb M-457 Ivanov, Telefon: (235) 51648, Telefon mobil: Răsad de tomate - Rio- culturi tehnice Răsad Lupacescu Anatolie, Telefon: (256) 24584, Telefon (795)35158, Fax: (235) 51648 Grant mobil: 67193924, 79140521 Regiune: Orhei, s. Susleni, rl Orhei, director: Mudrea Regiune: Rascani, str. Maiacovschii 2, Director: Răsad Răsad Stepan, Telefon: (235) 46288, Telefon mobil: Răsad Răsad de tomate-Classic Lupacescu Anatolie, Telefon: (256) 24584, Telefon 069737220 mobil: 67193924, 79140521 Seminţe de soia AURA, Regiune: Falesti, s. Hiliuti, Director: Caraman Valerii, Soia Regiune: Rascani, str. Maiacovschii 2, Director: prima reproducţie Telefon: (259) 25974535, Telefon mobil: 067123469 Răsad de ardei - Răsad Lupacescu Anatolie, Telefon: (256) 24584, Telefon Mercedes Pepiniere Regiune: Orhei, s.Jora de Mijloc, rn. Orhei, Director mobil: 67193924, 79140521 viticole şi Marcotă portaltoi de mar executiv: Savin Mihail, Telefon: (235) 55262, Telefon Regiune: Rîşcani, str. Maiacovschii 2, Director: pomicole mobil: 68657144 Răsad Răsad de Ardei - Atlant Lupacescu Anatolie, Telefon: (256) 24584, Telefon Regiune: Orhei, s.Peresecina, Conducator: Buzu mobil: 67193924, 79140521 Seminţe de Seminţe de cereale Varvara, Telefon: (235) 47048, (235) 47534, Telefon cereale Pepiniere mobil: 078048067 Regiune: Orhei, s.Mirzeşti, Telefon: (235) 63204, viticole şi Puieţi de pomi fructiferi Telefon mobil: 79791951 Regiune: Orhei, s.Peresecina, presedinte: Blaga pomicole Răsad Răsad Elena, Telefon: (235) 42480, (235) 47360, Telefon Pepiniere Regiune: Orhei, s. Jora de Mijloc, rn. Orhei, mobil: 069346320 proprietar: Stavila Zinaida, Telefon: (235) 55415, viticole şi Puieţi de pomi fructiferi Regiune: Orhei, s.Peresecina, conducator GT: (235) 55915 Seminţe de pomicole Seminţe de cereale Busuioc Galina, Telefon: (235) 47230, (235) 47920, cereale Regiune: Orhei, s. Step Soci, r. Orhei, fondator: Telefon mobil: 69157573 Seminţe de Porumb M-450 Cotruta Anatol, Telefon: (235) 48346, Telefon mobil: culturi tehnice Regiune: Orhei, s.Peresecina, conducator GT: Seminţe de Seminţe de culturi 0-79063639 Busuioc Galina, Telefon: (235) 47230, (235) 47920, culturi tehnice tehnice Pepiniere Regiune: Orhei, s. Jora de Mijloc, rl Orhei, proprietar: Telefon mobil: 69157573 viticole şi Puieţi de pomi fructiferi Gondiu Tatiana, Telefon: (235) 55267, Telefon mobil: Regiune: Orhei, s.Peresecina, conducator GT: Seminţe de pomicole 68337336 Seminţe de legume Busuioc Galina, Telefon: (235) 47230, (235) 47920, legume Pepiniere Regiune: Orhei, s.Jora de Jos, rn. Orhei, director: Telefon mobil: 69157573 viticole şi Puieţi de pomi fructiferi Maler Petru, Telefon: (235) 55511, (235) 55293, PRODUSE AGRICOLE pomicole Telefon mobil: 79462293 Regiune: Glodeni, str. Suveranităţii 4/24, Telefon: Pepiniere Regiune: Orhei, s.Jora de Mijloc, rn. Orhei, Telefon: Porumb Porumb boabe (249) 24069, Telefon mobil: 069306380, Fax: (249) viticole şi Puieţi de pomi fructiferi (235) 55242, Telefon mobil: (794)68370 24069, Email: [email protected] pomicole Prune soiul Stanley şi Regiune: Nisporeni, str.Viilor 2, Director: Botez Pepiniere Regiune: Orhei, Jora de Jos, proprietar: Rusu Fructe uscate Ana-Spath, uscate fără Tudor, Telefon: (264) 0264 23050, Telefon mobil: viticole şi Puieţi de pomi fructiferi Alexandra, Telefon: (235) 55206, Telefon mobil: fum, cu sâmburi 067123050 pomicole 79462293 Floarea- Floarea soarelui pentru Regiune: Telenesti, s. Brinzeni, Director: Cotlau Pepiniere Regiune: Orhei, s. Jora de Mijloc, rn. Orhei, Telefon soarelui fabricarea uleiului Nicolae, Telefon: (258) 70349, (258) 70292 viticole şi Puieţi de pomi fructiferi mobil: (794) 57144 pomicole Prune uscate de calitate Regiune: Nisporeni, Telefon: (264) 067123050, Fructe uscate înaltă Email: [email protected] Pepiniere Regiune: Orhei, s. Jora de Mijloc, rl Orhei, proprietar: viticole şi Puieţi de pomi fructiferi Scorici Victoria, Telefon: (235) 55655, Telefon mobil: Regiune: Orhei, s. Sirota, rl Orhei, proprietar: pomicole 68334102 Porumb Porumb Bradescu Victor, Telefon: (235) 49267, (235) 24955, Telefon mobil: (794) 29275 Seminţe de Seminţe de tomate Regiune: Cantemir, s.Cania, Telefon: (273) 41-5-41 legume „Balada” Regiune: Falesti, s. Calugar, Director: Antonciuc Soia Soia de calitate bună Vasile, Telefon: (259) 025979400, Telefon mobil: Pepiniere 069323320 viticole şi Puieţi de pomi fructiferi Regiune: Orhei, Jora de Mijloc, Telefon: (235) Regiune: Orhei, s. Jora de Mijloc, proprietar: Stavila pomicole 068299411 Ridiche de lună Ridiche de lună Zinaida, Telefon: (235) 55415, (235) 55915 Regiune: Falesti, s. Marandeni, Director: Girstega Seminţe de porumb Porumb Vasile, Telefon: (259) 25972337, Telefon mobil: Floarea- Floarea soarelui fracţie Regiune: Falesti, s. Chetris, Director: Jornea Andei, M-457, calitate bună 69212681 soarelui mascată, calitate buna Telefon mobil: 069553653 Regiune: Falesti, s. Marandeni, Director: Girstega Grâu alimentar, 24% de Regiune: Falesti, s. Catranic, Telefon: (259) Seminţe de porumb Grâu Porumb Vasile, Telefon: (259) 25972337, Telefon mobil: gluten 069040417, Email: [email protected] P-212 calitate bună 69212681 Regiune: Falesti, s. Catranic, Telefon: (259) Soia Soia de calitate buna Regiune: Orhei, s. Sirota, rl Orhei, proprietar: 069040417, Email: [email protected] Soia Seminţe soia Bradescu Victor, Telefon: (235) 49267, (235) 24955, Telefon mobil: (794) 29275 Regiune: Falesti, s. Marandeni, Director: Girstega Se vinde ovăs de calitate Ovăs Vasile, Telefon: (259) 25972337, Telefon mobil: Regiune: Orhei, satul Malaeşti, Director: Alexei bună Seminţe de 69212681 Seminţe porumb M-457 Ivanov, Telefon: (235) 51648, Telefon mobil: (795) culturi tehnice 35158, Fax: (235) 51648 Floarea- Floarea soarelui, soi Regiune: Drochia, Donduseni, Telefon mobil: soarelui “Donskoi” 068646574 Pepiniere Regiune: Orhei, s.Jora de Mijloc, rn. Orhei, Director viticole şi Puieţi de pomi fructiferi executiv: Savin Mihail, Telefon: (235) 55262, Telefon Regiune: Orhei, satul Malaesti, Director: Alexei pomicole mobil: 68657144 Porumb Porumb Ivanov, Telefon: (235) 51648, Telefon mobil: (795)35158, Fax: (235) 51648 Pepiniere Regiune: Orhei, Jora de Mijloc, proprietar: Ghelinschi viticole şi Puieţi de pomi fructiferi Regiune: Nisporeni, Telefon: (264) 2 24 77, Telefon Dumitru, Telefon: (235) 55739 Fasole uscată Fasole de calitate bună pomicole mobil: (794) 20449

Pepiniere Regiune: Orhei, satul Malaesti, Director: Alexei Regiune: Orhei, s.Jora de Sus, rn. Orhei, Telefon: viticole şi Puieţi de pomi fructiferi Varză Varză Ivanov, Telefon: (235) 51648, Telefon mobil: (235) 55901, (235) 55739, Telefon mobil: 79648513 pomicole (795)35158, Fax: (235) 51648 nr. 9 (94) 18 mai 2011  CERERI ŞI OFERTE 15

Regiune: Orhei, s.Peresecina, Conducator: Buzu CERERI Ciuperci Ciuperci Varvara, Telefon: (235) 47048, (235) 47534, Telefon Nume produs Descriere produsului Regiune mobil: 078048067

Descriereа companiei: PRODUSE AGRICOLE Orz Orz Regiune: Falesti, satul Glingeni, Drector: Bujag Regiune: or. Orhei, str. Vasile Mahu 141, director Boris, Telefon mobil: 079591851 Orz Orz executiv: Elena Bogus, Telefon: (235) 24955, Telefon mobil: 067174476, Email: [email protected] PRODUSE ZOO  VETERINARE ŞI ANIMALE VII Regiune: Glodeni, s. Fundurii Vechi, Telefon mobil: Albine şi viermi Regiune: Glodeni, str. Luceafarului, Telefon: (249) Orz Orz 10 familii de albine 079737673 de mătase 24143, Telefon mobil: 068827460 Regiune: Glodeni, s. Fundurii Vechi, Telefon mobil: Regiune: Ungheni, s. Petresti, Administrator: Porumb Porumb boabe Purcei de rasă Landras 079737673 Porci Bernevec Serafi m, Telefon: (236) 42561, Telefon Preţ 50,00 lei/kg mobil: 079045980 Cantităţi nelimitate de Regiune: Nisporeni, Telefon: (264) 2 24 77, Telefon Miez de nucă miez de nucă mobil: (794) 20449 Produse Regiune: Orhei, s. Jora de Mijloc, proprietar: Stavila Viţei la creştere animaliere Zinaida, Telefon: (235) 55415, (235) 55915 Regiune: or. Nisporeni, str. Codrilor 17, Telefon: Porumb Seminţe de porumb 0264 23453, Telefon mobil: (795)96327 Regiune: Orhei, s. Braviceni, r. Orhei, proprietar: Iepuri Iepuri sacrifi caţi Matenco Grigore Gh., Telefon: (235) 51231 Seminţe usturoi de Regiune: Cantemir , s.Capaclia, Telefon: (273) 71-2- Usturoi primăvara pentru 1,5 ha 10, Telefon mobil: 68868410 Iapă cu mânz de o lună, Regiune: Edinet, s.Hancauti, raionul Edinet, Telefon: Cabaline vârsta iepei 8 ani (246) 44386, Telefon mobil: 060431049 Ceapa Arpagic de mărimi mici Regiune: Cahul, s.Cania, Telefon mobil: 69939877 Regiune: Cantemir, s.Larguta, Telefon: (273) 92-5- Produse lactate Brânză de oi Produse de Făină de cartate Regiune:Nisporeni , str. Chisinaului n 10, Telefon: 69 morărit superioara (264) 23286 Regiune: Orhei, s. Susleni, Proprietar: Doros Pui, boboci, servicii Produse de Păsări Nicolae, Telefon: (235) 46070, Telefon mobil: Făină de grâu Regiune: Nisporeni, Telefon mobil: 069092617 incubator morărit 079625846, Email: [email protected] Pepiniere Regiune: Ungheni, s. Petresti, Administrator: Regiune:Nisporeni , str. Chsinaului 2G, nr.4, Telefon: Produse Material seminal viticole si Butaşi de soiul Moldova Bernevec Serafi m, Telefon: (236) 42561, Telefon (264) 2-56-06, Email: [email protected] animaliere nelimitat 200 lei/doza pomicole mobil: 079045980 Produse de Regiune: , s. Petresti, Administrator: Bernevec Tărâţă Lucernă Lucernă uscată Regiune: Nisporeni, Telefon mobil: 069092617 morărit Serafi m, Telefon: () 42561, Telefon mobil: 079045980

Pompă pentru apă, Floarea- Regiune: , Cupcini, director: Rusu Chiril, Telefon: Floarea-soarelui SMP-80, confecţionată soarelui 73800, (246) 71303, Telefon mobil: 069018632 din aluminiu ce include Echipamente 70 ţevi, fi ecare tava fi ind Regiune: Hincesti, s.Girbova, Telefon: (269) 23408, Soia pentru ulei, condiţii Regiune: , Cupcini, director: Rusu Chiril, Telefon: Soia agricole de 12m/l şi diametru Telefon mobil: 067195677 CPT, elevator Cupcini 73800, (246) 71303, Telefon mobil: 069018632 de 200 mm. Se acceptă barter pe cerealele. Anul Porumb Porumb calitativ Telefon mobil: 068083841 fabricării 1988. Soia Soia Telefon mobil: 068083841 Mori MF cu o capacitate Orz Orz Telefon mobil: 068083841 de 400 kg/ora, Echipamente Regiune: Hincesti, s.Girbova, Telefon: (269) 23408, efectuează 4 operaţii, Grâu prin transfer, agricole Telefon mobil: 067195677 Grâu Telefon mobil: 068083841 inclusiv curăţirea numerar ştiuleţilor PRODUSE ZOO  VETERINARE ŞI ANIMALE VII Teren agricol, 4,5 ha Terenuri şi în r-nul Anenii-Noi, s. Regiune: Nisporeni, Telefon mobil: 69002765 Descriere: Procurarea construcţii Ovine Regiune: Ocnita s.Girbova, Telefon mobil: 067195677 Berezchi ovinelor de rasa tigae. Regiune: Edinet, s. Brinzeni, director: Mateevici Echipamente Regiune: Glodeni, s.Dusmani, Telefon (249) 74586, Tractor T-70C Cornel, Telefon: (246) 59346, Telefon mobil: Bovine 10 vitei agricole Telefon mobil: 068554002 069842142 Regiune: Glodeni , str.Suveranitatii 4/24, Telefon: Regiune: Edinet, s. Brinzeni, director: Mateevici Albine si Viermi Echipamente Autocamion GAZ-53, Familii de albine (249) 24069, Telefon mobil: 069306380, Fax: (249) Cornel, Telefon: (246) 59346, Telefon mobil: de mătase agricole stare bună 24069, Email: [email protected] 069842142 Regiune: Hinceşti , s. Loganesti, Telefon mobil: Terenuri şi Regiune: Orhei, Step Soci, proprietar: Grozavu Bovine Bovine Iaz suprafaţa 0.6 ha 068083841 construcţii Gheorghe, Telefon: (235) 79935799, (235) 60080048 Automobil GAZ- 53, anul Regiune: Hînceşti , s. Loganesti, Telefon mobil: Echipamente Regiune: Falesti, s. Glingeni, Director: Bujag Boris, Cabaline Cabaline fabricării 1981, starea 068083841 agricole Telefon: (259) 025971319, Telefon mobil: 079591851 tehnică medie Regiune: Hinceşti , s. Loganesti, Telefon mobil: Ovine Ovine Automobil ZIL-4331, 068083841 Echipamente Regiune: Falesti, s. Glingeni, Director: Bujag Boris, anul fabricării 1980, agricole Telefon: (259) 025971319, Telefon mobil: 079591851 Bovine Bovine Telefon mobil: 068083841 starea tehnică medie Cabaline Cabaline Telefon mobil: 068083841 Combina pentru recoltat Echipamente cereale VECTOR, anul Regiune: Falesti, s. Glingeni, Director: Bujag Boris, Ovine Ovine Telefon mobil: 068083841 agricole fabricării 2009, starea Telefon: (259) 025971319, Telefon mobil: 079591851 tehnică bună Regiune: Orhei, s.Peresecina, conducator GT: Echipamente Echipamente agricole Busuioc Galina, Telefon: (235) 47230, (235) 47920, agricole Mai multe informații găsiți pe www.agravista.md Telefon mobil: 69157573

Mijloace de Cutii de carton Regiune: Ungheni, Beresti, manager: Cazacov Sofi a, producţie Telefon: (236) 93421 COMERCIALIZĂM Băuturi Vin roşu de casă de Regiune: Nisporeni, s.Varzaresti, director: Gutu SEMINŢE DE FACELIA. alcoolice calitate bună Stefan, Telefon: (264) 65218, (264) 22744 Tel. 069278347 Echipamente Tractor-MTY-80 în stare Regiune: Nisporeni, Soltaneєti, Telefon: (264) 54243, agricole bună Telefon mobil: 79707362 060087765 16 ABONAREA 2011  nr. 9 (94) 18 mai 2011

SĂ ÎNCEPEŢI O AFACERE ŞI NU ŞTIŢI ÎN CE DOMENIU SĂ INVESTIŢI?

SĂ LUAŢI PREŢ BUN DORITIPE PRODUCŢIA CRESCUTĂ CU MULTĂ MUNCĂ?

ABONAŢIVĂ LA ZIARUL

MEDIA Publicaţie periodică a Federaţiei Naţionale ŞI VEŢI PRIMI: a Agricultorilor din Moldova “AGROinform”  INFORMAŢII DESPRE PREŢURI PE DIFERITE PIEŢE AGRICOLE DIN ŢARĂ;  CERERI ŞI OFERTE DE PRODUCŢIE AGROALIMENTARĂ;  RECOMANDĂRI ALE SPECIALIŞTILOR ÎN AGRICULTURĂ DESPRE:  creşterea legumelor în seră şi cîmp deschis,  îngrijirea livezilor şi viilor,  creşterea animalelor,  idei de afaceri profi tabile argumentate economic.

Preţuri de abonare (lei) 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni* 11 33 66 99 121 * august vacanţă

Toate acestea la un preţ rezonabil de numai 121 de lei pentru abonament anual.

Abonamente la ziarul AGROMEDIAINFORM pot fi perfectate în toate ofi ciile poştale. Index de abonare: PM 21948

HANGARE FĂRĂ CARCASĂ Hangarele fără ramă pot fi utilizate în calitate de :încăperi Izoteca Prim SRL pentru producere, depozitare, garaje, terminale, pavilioane co- mun.Chisinau, Compania Izoteca Prim SRL produce hangare fără carca- merciale, complexe sportive, încăperi temporare, hambare pentru str. M.Kogalniceanu, 77, of.2 să care se ansamblează la locul amplasării acestora.Hangarele păstrarea cerealelor, legumelor, ferme pentru creşterea animale- sunt realizate din profi le arcuite care se auto-susţin de aceea lor, păsărilor, camere frigorifi ce. Tel./Fax: 838 676 nu necesită coloane,grinzi,carcase de metal sau alte suporturi Tel.mob.: 069171492, suplimentare,ceea ce permite reducerea costurilor şi a perioadei Termenul de realizare a acestora este de 10-15 zile/1000 m² 068155611 cu o lăţime de pînă la 24 m şi o lungime nelimitată. de montare,în comparaţie cu hangarele cu carcasă. www.izoteca.md