Ziua Naţională a României
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Magazin al Fundaţiei „Mareşal Alexandru Averescu” Străjer în calea furtunilor Cadran militar buzoian Anul IV, nr. 8, decembrie 2010 ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI www.fundatia-averescu.ro Străjer în calea furtunilor S U M A R - LIDERUL - - General maior dr. Nicolae N. Roman, Ziua Naţională a României (3) - AGENDA FUNDAŢIEI - - Tabăra „Tânărul cercetaş” (4) - O carte pentru istorie; Acorduri de toamnă (10) - Cupa 25 octombrie 2010 (11) - Un calculator pentru o elevă premiantă; Acţiuni caritabile (12) Adresa: Buzău, str. Unirii nr. 138 - EVENIMENT - Tel. 0338.117.937 - Înfiinţarea Diviziei 2 Infanterie „GETICA”, interviu cu generalul maior dr. Nico- www.fundatia-averescu.ro lae N. Roman (13) - Colonel (r) Constantin Dinu, 25 octombrie. Ziua Armatei României (16) Director: gl. mr. dr. Nicolae N. Roman - TEATRELE DE OPERAŢII - COLECTIVUL DE REDACŢIE - Maior Romeo Feraru, Sublocotenentul post-mortem Dan Ciobotaru. Eroul de Redactor-şef: la Pinu (18) - Colonel dr. Costel Olteanu, Afganistan, o nouă provocare (II) (19) mr. Romeo Feraru Redactor-şef adjunct: - ISTORIE, CULTURĂ - Emil Niculescu - Maior Romeo Feraru, Comandanţii Armatei a 2-a. Generalul de corp de Secretar de redacţie: armată Nicolae Ciupercă (31) - Maistru militar principal Cornelia Mihalcea, Pagini din istoria maiştrilor militari col. (r) Constantin Dinu şi subofiţerilor din Armata României (36) Redactori: - Emil Niculescu, Alexandru Averescu în amintiri contemporane (41) - col. (r) Mihai Goia - Emil Niculescu, Comandanţi buzoieni. Generalul C. Constantinescu-Claps (44) - lt. col. Liviu Corciu - Viorel Frîncu, Participarea militarilor buzoieni la cel de al doilea război - Viorel Frîncu balcanic (1913) (48) - Emil Niculescu, La cea de a 575-a comemorare. Vlad Vintilă Vodă,un bu- Departament economie: zoian pe tronul Ţării Româneşti (54) lt. col. (r) Gherghina Oprişan - Colonel dr. Mircea Tănase: Căpitanul paraşutist Mihai Ţanţu, un nume pentru Difuzare: istorie (58) m.m. Iulian Cadulencu Memoria veteranilor - Sublocotenent Nicolae Băescu, Un vânător de munte şi-aminteşte (66) Tipar: Vega Prod SRL, Buzău - Interviu cu generalul de brigadă (r) Dumitru Radu, Între camarazi şi tovarăşii aliaţi. (71) ISSN: 1843-4045 Raftul cu cărţi (74) Responsabilitatea pentru conţinutul - TEORIE MILITARĂ - materialelor publicate aparţine - General maior (r) prof. univ. dr. Visarion Neagoe: Evoluţii posibile în tipologia exclusiv autorilor, conform art. 205- operaţiilor militare ale viitorului (77) - Colonel Ovidiu Preda, Insurgenţă şi contrainsurgenţă. Aspecte teoretice (80) 206 Cod penal. Reproducerea textelor - Maistru militar principal Cornelia Mihalcea, Mediul de securitate al secolului şi fotografiilor este permisă numai XXI (84) în condiţiile prevăzute de lege. Manuscrisele nu se înapoiază. - AREALUL BUZOIAN - - Maior Romeo Feraru, Lacul Vulturilor, lacul fără fund (91) Revista pune la dispoziţia celor interesaţi spaţii de publicitate. - MOZAIC BUZOIAN - (93) Numărul curent al revistei se găseşte - Ziua Înălţării Domnului Iisus Hristos, Ziua Eroilor; Centenarul geniului aero- pe site-ul fundaţiei, în format pdf. nautic românesc; Competiţia „Subofiţerul - soldatul anului”; Şcoala Militară de Coperta 1 Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Aeriene la 90 de ani; 25 Octombrie; Cercul Militar Buzău. La luminile rampei; 1 Decembrie, Buzău - 2009 - Batalionul 60 Paraşutişti, la ceas aniversar Coperta 4 - Exerciţiul de nivel strategic „DACIA 2010” Monumentul Eroilor Regimentului 48 Infanterie din Parcul Eroilor - Buzău Revista se difuzează la structuri militare din Buzău, asociaţii şi fundaţii locale şi la insti- tuţii publice interesate. - 2 - LIDERUL Ziua Naţională a României Se împlinesc, în acest an, două decenii de când cum puterea proletară s-ar fi simţit datoare să respecte Ziua Naţională a României a fost desemnată a se săr- graniţele coroanei urmaşilor creştinătorului lor, de la bători la 1 Decembrie, în memoria momentului în care, 894, Ştefan cel Sfânt. Drept care, în prezenţa regelui în prima zi de decembrie a lui 1918, prin votul Marii Ferdinand şi a reginei Maria, oştenii români trec Tisa. Adunări Naţionale de la Alba Iulia, s-a votat unirea Cum arăta armata noastră atunci, în criza economică Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu de după război, ne spune istoricul ardelean Onisifor România, act aclamat de o impresionantă adunare Ghibu: La data aceea armata română, care se populară. Aceasta urma unei repetitive adeziuni a pregătea să ia ofensiva contra ungurilor – deşi soldaţii provinciilor româneşti aflate, până atunci, sub stăpâniri ei purtau uniforme foarte diferite: româneşti, ungureşti străine; la 27 martie/ 9 aprilie 1918 Sfatul Ţării de la şi ruseşti, aşa cum ieşiseră din revoluţie – era su- Chişinău, ales prin vot universal, secret şi direct, a fleteşte complet unificată, şi ar fi trebuit să fie nebun decis, în prezenţa buzoianului Alexandru Marghilo- acel general care în acele clipe ar fi socotit că ăl man, prim ministru al României, cu majoritate de vo- dintâi lucru este să unifice uniformele soldaţilor. turi, unirea cu România a Basarabiei, ruptă, cu mai Această armată, omogenă spiritual, a spulberat, din bine de un secol (1812) din trupul vechii Moldove. scurt, spre stupoarea şi, uneori, nemulţumirea aliaţilor La 15/28 noiembrie, Consiliul Naţional din Bucovina, în din război, „republica sfaturilor”; cavaleriştii colonelu- palatul mitropolitan din Cernăuţi, afirma prin glasul lui Rudeanu au defilat, în august, prin centrul Bu- Preşedintelui Congresului, Iancu Flondor, că Buco- dapestei. Decoraţii emise, mai târziu, pentru această vina este parte organică a Moldovei în care se găseau intervenţie-fulger, purtau inscripţia „pentru apărarea „gropniţele domneşti” şi a fost smulsă samavolnic din civilizaţiei” (desigur, şi europene). Populaţia flămândă trupul Moldovei, că românii bucovineni au îndurat şi jefuită de comisarii şi trupele anarhice, şovine şi de multe din partea „cârmuirii habsburgice, dar n-au pier- strânsură ale lui Kuhn, au găsit înţelegerea coman- dut nădejdea că ceasul mântuirii, aşteptat cu atâta dor danţilor români şi o porţie de hrană la marmita caldă a şi suferinţă a sosit. Raptul Bucovinei, petrecut şi cu armatei române. sumbră şi crapuloasă mită (odoare de aur) între aus- În cel de-al Doilea Război Mondial, după ralierea trieci şi turci a fost contestat şi plătit cu viaţa, la 1774, României la Aliaţi, armata sovietică a scos din obiec- de domnitorul Moldovei, Grigore Ghica al III-lea, unul tiv trupele române, ce ajunseseră la periferia Bu- dintre fanarioţii care s-a simţit român. Erau, însă, do- dapestei, le-a refuzat onoarea de a mai elibera, încă o cumente în piatră care rămăseseră chezăşie acolo – dată, capitala maghiară, îngăduindu-le, totuşi, să-şi necropola voievodală a Muşatinilor de la Rădăuţi. verse sângele până în Cehoslovacia şi Austria. Marea Unire de la 1918 era şi o răsplată a jertfelor Astăzi, România şi Ungaria sunt parteneri în ţării din campania 1916-1918, în urma căreia hotarele N.A.T.O. Militarii celor două ţări luptă împreună în sale, implinite istoric, cuprindeau 295.049 kmp., faţă teatrele de operaţii din Afganistan şi Balcanii de Vest. de 137.000, de dinainte de război şi o populaţie de Acest parteneriat este confirmat şi prin faptul că la 18.057.028 locuitori (la recensământul din 1930), 71% Arad este dislocat, în cadrul cooperării noastre mi- români, în comparaţie cu 7.250.000 locuitori, în 1913. litare, un batalion mixt, româno-ungar, comandat, an Între altele, tratatele de pace au purtat parafa tri- după an, prin rotaţie de ofiţeri ai ambelor părţi; în 2010, unghiulară inscripţionată Mărăşti – Mărăşeşti – Oituz. comanda aparţine Ungariei. Şi nu a fost de-ajuns. Dăm onorul cuvenit Zilei Naţionale a României, din Armata a trebuit, în vara anului 1918, să apere garnizoanele Diviziei 2 Infanterie „GETICA”. România Mare, ameninţată, înaintea iredentismului maghiar generat de pacea de la Trianon, de exportul La mulţi ani, România! de „revoluţie roşie”, pe care bolşevicii îl făcuseră în Ungaria, prin Bela Kuhn, ce instaurase o republică de General maior dr. Nicolae N. Roman, jaf şi operetă, făcând incursiuni în Transilvania, ca şi preşedintele Fundaţiei „Mareşal Alexandru Averescu” - 3 - AGENDA FUNDAŢIEI Tabăra „Tânărul cercetaş” PARTICIPANŢI: Cazacu Iulia, Sarafolean Edith Diana, Dinu Ioana, Draghici Marius Robert, Nuţu Bogdan, Negoiţă Andrei Laurenţiu, Georgescu Vlad Ştefan, Marian Elena, Neagu Claudiu, Fundaţia „Mareşal Alexandru Averescu” continuă Aceasta s-a desfăşurat în perioada 30 august - seria de activităţi adresate elevilor buzoieni. Dacă în 5 septembrie la o cabană în munţii Tarcău, judeţul anii trecuţi a organizat concursuri de istorie, şah sau Neamţ, la care au participat 13 elevi. Elevii au fost se- fotbal în sală, de această dată, a organizat tabăra lecţionaţi de Inspectoratul Şcolar Judeţean Buzău, din „Tânărul cercetaş”. clasele V-VII ale şcolilor din municipiul Buzău, cu - 4 - AGENDA FUNDAŢIEI Tabăra „Tânărul cercetaş” Sponsor: SC BETA SA Diaconu Nicolae, Stan Bianca, Perju George Gabriel, Zăinescu Cezar. COMANDANTUL TABEREI - lt. dr. Cojocaru Petru, INSTRUCTOR - plt. adj. Frîncu Mihai merite deosebite, care au obţinut numai premiul I şi au Nicolae N. Roman, la iniţiativa căruia s-a organizat participat la olimpiade naţionale. această tabără. Părinţii, dar mai ales copiii au fost en- În luna august, copiii împreună cu părinţii s-au în- tuziasmaţi de programul propus şi au aşteptat cu tâlnit cu preşedintele fundaţiei, generalul maior dr. nerăbdare ziua de 30 august. - 5 - AGENDA FUNDAŢIEI