GRATUIT | Exclusiv ca eBook

By Eugen Jurca Editia 17.10.2017

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 1

Pagina Capitolul 0: De ce WORLD IS NOT ENOUGH ? 3 Capitolul 1: CHINA cea de taina 5 Capitolul 2: La CAPATUL LUMII in INSULA PASTELUI 16 Capitolul 3: Pe urmele incasilor in PERU si BOLIVIA 19 Capitolul 4: THAILANDA, Tara Zambetului 26 Capitolul 5: INDONEZIA cu BALI si JAWA 29 Capitolul 6: SINGAPORE: o enclava de civilizatie 34 Capitolul 7: MALAYZIA, tara cu 2 capitale 36 Capitolul 8: Pe urmele mogulilor si a maharajahilor 40 in triunghiul de aur al INDIEI Capitolul 9: O scurta incursiune la poalele Masivului 48 Himalaya: NEPAL Capitolul 10: Prima incursiune in Islam: MAROC 51 Capitolul 11: Cu autocarul prin America de Sud 56 Capitolul 12: In IRAN, taramul ayatollahului 70 Capitolul 13: Pierduti in MACAO. Hai-hui in HONG 78 KONG Capitolul 14: In MEXIC pe urmele olmecilor, 80 aztecilor si mayasilor Capitolul 15: In CUBA lui Fidel si Raul 92 Capitolul 16: Sechestrat in TARA SFANTA 98 Capitolul 17: Pe urmele Nabateenilor in IORDANIA 107 Capitolul 18: In EGIPT, patria faraonilor 111 Capitolul 19: Intre orient si occident: TURCIA 122 Capitolul 20: Voluntar in VIETNAM 128 Capitolul 21: In regatul khmer CAMBODGIA 140 Capitolul 22: Piratul din CARAIBE 144 Capitolul 23: Din JAPONIA adunate 152 EPILOG I: 2000 de leghe peste mari 162 EPILOG II: Lumea de dincolo nu e destul de mare 167 EPILOG III: Bunatati din lumea larga 171 WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 2

Capitolul 0 De ce WORLD IS NOT ENOUGH ?

Dupa aproape 40 ani de viata si peste 10 ani de calatorii intense in lumea larga, mai multi din jurul meu m-au sfatuit sa creez un blog de calatorie. Asa s-a nascut blogul meu de calatorie WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE parafrazand un celebru hit al formatiei Garbage. Pana la 1 octombrie 2017, 67 de tari si regiuni autonome mi-au stat in cale, peste 464 de orase de pe 8 continente totalizand aproximativ 41% din suprafata planetei noastre. Impreuna cu sotia mea Cristina, setea mea de a descoperi minunata noastra planeta nu va putea fi stinsa prea curand, asa ca va las sa descoperiti in acest E-book cele mai frumoase calatorii pe care le-am facut in lumea larga, cele mai interesante locuri vizitate, cele mai ciudate mancaruri si bauturi savurate si nu in ultimul rand cele mai neobisnuite intamplari prin care am trecut. Am ales pentru inceput destinatiile din afara Europei, acestea fiind mai greu accesibile. In functie de succesul acestui E-book, voi demara si proiectul EUROPE IS NOT ENOUGH | EUROPA NU E DESTUL DE MARE.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 3

Cu multumiri pentru bibliografie

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 4

Capitolul 1 CHINA cea de taina 2008, 2014

CHINA cea de taina... asta m-a facut sa ma intorc pe urmele lui Marco Polo dupa 6 ani in punctul terminus al Drumului Matasii: CHINA Mai intai am facut in anul 2008 o usoara incursiune pentru a simti pentru prima data mirosul si atmosfera specifica Asiei, din punctul meu de vedere cel mai fascinant continent al Planetei. A urmat apoi dupa 6 ani un fel de China full option, adica impreuna cu Hong Kong si Macao care fac parte din China dar nu sunt, practic au autonomie dar nu si independenta statala. Punctul de plecare in circuitul chinezesc a fost Beijing-ul, cu vechea denumire Peking folosita inca (de exemplu in limba germana) un oras fascinant, intr-un proces continuu de modernizare, cu o dinamica cred eu unica in lume. Unul din constructiile monumentale ale lumii, parte a Patrimoniului Mondial UNESCO este Marele Zid Chinezesc, o constructie monumentala si uluitoare pe care am insistat sa o revad si dupa 6 ani. Construit intre secolele VII i.Ch. si XVII d.Ch, in timpul dinastiei Ming. Marele Zid Chinezesc cu o lungime de peste 6000 km avea atat rol de aparare fata de populatiile nomade din nord cat si de transport. In zona orasului Beijung exista un segment renovat si consolidati deschis publicului, segment pe care

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 5 personal l-am vizitat. Faptul ca se vede de pe luna este un mit, recunoscut chiar de chinezi. In Beijing se afla una din cele mai mari piete din lume, Tien Anmen. Aici se afla mausoleul lui Mao Zedong, fondatorul Republicii Populare Chineze, Monumentul Eroilor, Muzeul National si Orasul Interzis. Vizitarea mausoleului este destul de dificila datorita cozilor infernale formate din copii pioneri sau oameni ai muncii dornici de a vedea mormantul fostului maret conducator. Orasul Interzis este un loc magnific construit pe o suprafata de 72 de hectare. Numele provine de la faptul ca incinta acestui fost palat imperial (1420-1912) al dinastiei Ming nu aveau voie decat membrii familiei imperiale, slujitorii si... amantele imparatului ale caror camere si obiecte personale pot fi admirate si azi. Am vizitat si Templul Cerului, un complex de cladiri taoiste folosit de catre membrii dinastiilor Ming si Qing pentru ceremonii. Un loc frumos este Palatul de Vara, situat in apropiere de Beijing pe malul lacului Kunming pe o suprafata de 300 de hectare. La 60 km de BEIJING se afla mormintele Dinastiei Ming unde sunt inmormantati 13 din cei 16 imparati ai Dinastiei Ming si unde coloanele din lemn de santal ai templelor emana si acum parfumul specific.

Nu pot trece peste seara traditionala unde am servit rata Peking. Rata Peking se numara printre cele mai cunoscute preparate ale bucatariei chineze. Rata se unge cu miere sau sirop de zahar dupa care se introduce in

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 6 cuptor pe vatra. Se taie feliute subtiri care se servesc pe o clatita cu sos de soia si arpagic verde maruntit. Desigur acest festin culinar trebuia acompaniat cu o bere Tsintao, berea fanion a Chinei. Despre Tsintao pot spune ca e o bere placuta la gust avand o concentratie alcoolica de 4,7%, as putea spune ca se incadreaza in segmentul berilor "strong" in China, majoritatea berilor au intre 3,8- 4,0% alcool. Nici macar berea Harbin produsa in localitatea cu acelasi nume de la granita cu Rusia nu este mai bogata in “cifra octanica”. Cat despre vinuri, chinezii au inceput sa consume aceasta bautura nobila, cea mai cunoscuta marca este vinul “The Great Wall” pe care o gasim cel mai des ca sortiment cabernet. Cultivarea vitei de vie se face in China cu ajutorul oenologilor francezi, cel putin momentan, posibil in cativa ani, daca se va intampla ca in alte domenii, majoritatea vinului din Europa va fi “Made in China” la pret de 1 euro litrul. Parasim dupa aproximativ 4 zile Beijing-ul in directia Soldatilor de Teracota, orasul Xian. Ne asteptau 12 de calatorie la vagon de dormit, o experienta unica. Ajunsi la gara am constatat ca si aici se reflecta ordinea si disciplina chineza. Bagajele sunt verificate ca la aeroport, sunt trecute printr-un filtru cu raze X iar in gara au voie sa intre doar persoanele care au bilet. Fara vanzatorii de sucuri, integrame etc. Cand am intrat pe peron, acesta era gol. Eram doar noi, calatorii trenului catre Xian. Am urcat in vagoanele foarte cochete si luxoase, asternuturile erau curate, se ofereau chiar si papuci de casa. Dupa 12 ore iata-ne in Xian, un oras de 6 milioane de locuitori. Orasel as spune tinand cont de alte orase ale Chinei. Dupa vizitarea Pagodei Gastei Salbatice, iata-ne

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 7 la complexul muzeal al Soldatilor de Teracota, patrimoniu mondial UNESCO. Soldatii de Teracota au fost descoperiti intamplator in 1974 de un cioban, fiul acestuia fiind prezent la situl arheologic dand autografe celor doritori. Meserie grea, monser. Soldatii de Teracota au fost creati in anul 2000 i.Ch. ca arta funerara avand rolul de a proteja mormantul primul imparat al Chinei. Peste 8000 de soldati, 150 de cai si 130 de calesti au fost create din material de teracota acum peste 2000 de ani, doar o parte din acestia au fost excavati, lucrarile continua si acum. De la Xian ne-am indreptat spre Luoyang, un alt punct aflat pe Drumul Matasii. Ajunsi aici ne indreptam spre un local unde sa putem servi cina. Primul local cu personal foarte amabil ne ofera meniul in chineza. Eram decis sa comand ceva echivalent cu 4 euro. Dar necunoscand ce mi se ofera, am ales alt local. Aici era tot meniu in chineza dar era atasata si o poza. Ceva cu brun si verde, parea comestibil. Aproximativ 4 euro, am zis ok. Cand a venit mancarea, ce sa vezi: tocanita de pipote de pui cu ardei iute maruntit... in proportie 1:1! Foarte delicios dar si otravitor. Noroc cu berea Tsintao care a acompaniat cu succes nebunia chinezeasca. Ziua urmatoare urma sa ne gaseasca tot in Luoyang. Incepem ziua cu o vizita la Templul Shaolin de pe muntele Songshan. Aici am intalnit un loc unic in lume, Academia de Arte Martiale de pe langa Templul Budhist Shaolin unde se pot inscrie tineri din toata lumea. Apoi am vizitat grotele sapate in muntele Longmen, peste 2000 de grote sapate in munte cu peste 100.000 de statui budhiste construite de-a lungul a peste 700 de ani (sec. V - secolul XII). Evident ca am avut timp sa vizitam

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 8

doar cateva grote pentru ca seara ne astepta trenul pentru o calatorie de 15 ore spre Suzhou, oras considerat Venetia Orientului. Vorba ‘ceea, odata cu globalizarea vom vorbi despre Venetia ca Suzhoul Italiei, cine stie. Cina am servit-o de data aceasta in gara, supele instant cu teitei erau omniprezente in toate variantele: vegetala, de rata, de creveti, de vita sau de pui. De caine si de pisica nu aveau. Atat salile de asteptare din gari cat si vagoanele de tren erau dotate cu robinet de apa calda pentru prepararea delicioasei supe instant. Paharul continea teitei, lingurita pliata de plastic, arome si condiment. O supa all-inclusiv. Ajungem la Suzhou in jurul pranzului, in a doua jumatate a lunii august. Acest oras se pronunta [:s u g i o], vorba ghidului nostru care a avertizat lumea ca nu injura ci pur si simplu asa se pronunta. Daca in prima parte a calatoriei a fost o caldura uscata, cu toata poluarea despre care se vorbeste in Beijing atmosfera a fost placuta iar, vorba meteorologilor de la noi indicele de confort termic s-a situat intre valori normale. Incepand de aici insa, tinand cont ca ne aflam in jumatatea inferioara a Chinei a intervenit caldura umeda unde hainele noastre nu se mai uscau iar pielea era ca de broasca. Am facut o croaziera pe canale, am vizitat

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 9 pagoda de pe muntele Tigrului si gradinile "Masters of the Net". Un alt loc care mi-a mers la suflet este Wuzhen, numit tot Venetia Orientului unde am vizitat un fel de muzeu al satului locuit, locuinte si pralavii vechi de sute de ani construite de-a lungul canalelor. Mi-a atras atentia si o farmacie traditionala amplasata aici intre pravalii. Tot in Wuzhen m-am intalnit prima data cu traditionala distilerie de orez. Am vazut butoaiele cu orez fermentat, alambicul din care se prepara traditionalul rachiu chinezesc de orez. Seara ajungem la Hangzhou. Un festival stradal ne atrage atentia, asa ca avand apetit permanent pentru street-food-ul asiatic mergem si noi sa inspectam cu ce se mananca acest festival. Frigarui de toate tipurile, cu carne de pui, porc, legume, ciuperci. Fiind un fan barbecue m-am infruptat cu cateva frigarui. Dar dupa ce am savurat specialitatile cat de cat europene, am observat cateva tarabe cu produse mai asiatice: frigarui cu scorpion prajit, cocon cu vierme, vierme fara cocon, sarpe, calut de mare tras in teapa. Nu am putut rezista tentatiei asa ca m-am infruptat cu cate o frigaruie din fiecare sortiment. Au fost delicioase dar raman parca fidel celor clasice, cunoscute si acasa. La Hangzhou vizitam templul budhist Lyingin inconjurat de statui ale lui Budha sapate in stanca. Am avut ocazia sa asistam la un ceremonial budhist ascultand incantatiile si gongul care era lovit cu mult tact. O vizita la o plantatie de ceai ne-a luminat in privinta modului in care WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 10 se consuma corect acest preparat. Frunzele de ceai sunt atent culese, nu la intamplare. Acestea se infuzeaza pentru eliminarea principiilor active care trebuie sa ramana intacte si sa nu fie afectate de temperatura ridicata a apei. E un intreg ritual care trebuie respectat, atat in modul si momentul culegerii frunzelor de ceai cat si in momentul prepararii valoroasei potiuni. Modul si momentul culegerii frunzelor de ceai explica si pretul ridicat. Evident ca la plantatia de ceai se ofereau spre vanzare si produse derivate precum creme sau bomboane cu ceai. Dupa vizitarea Pagodei celor 6 armonii si croaziera de pe West Lake ne-am indreptat spre Shanghai. Multa lume compara Shanghai-ul cu Hong Kong-ul. Am avut ocazia sa fiu in ambele locuri si trebuie sa recunosc ca Shanghai-ul mi-a placut mult mai mult. Ne aflam de ceva vreme in jumatatea sudica a Chinei, fructele de lotus, arborele de paine (Jackfruit) si fructul de durian (cel mai urat mirositor fruct din lume) erau pe toate tarabele, dulci si aromate. Primul popas il facem la Oriental Pearl Tower, turnul de televiziune avand o inaltime de peste 400 de metri. Platforma de vizitare are fund de sticla, deci doar persoanele cu sange in instalatie au curajul sa priveasca in jos. Vizitam Yu Garden cu frumoasele aranjamente fengshui, cu arborele Ginkgo Biloba vechi de cateva sute de ani si cu pestii portocalii omniprezenti in

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 11 tarile Asiei de Sud, care inotau voiosi in lacuri. In imediata vecinatate a gradinilor erau magazine de suveniruri bine-nteles "Made in China" de unde nu puteai pleca cu mana goala. Un alt lucru care dovedeste viata sanatoasa pe care o duc chinezii este aerobicul de grup in aer liber, in general seara, in zona pietonala. Nu in ultimul rand am trecut si pe la Targul de Nunti din Parcul Poporului, celebrul Marriage Market din Shanghai. Un fel de targ de fete, dar si de baieti, nu de pe Muntele Gaina ci din Shanghai. Aici parintii tinerilor necasatoriti amplaseaza umbrele pe care lipsesc o reclama care promoveaza odrasla solitara. Daca nu poti te ajutam, daca nu vrei te obligam suna celebra lozinca. Croaziera pe HuangPu, Raul Albastru, fluviul care strabate Shanghai-ul ne-a oferit posibilitatea de a vedea cladirile maiestuoase construite in acest oras modern si metropolitan. De pe vasul de croaziera am avut posibilitatea de a admira in intreaga ei splendoare Promenada Bund si turnul de televiziune Oriental Pearl Tower. Aici pe Promenada Bund, comunistii cazati dupa anul 1949 in celebrul Hotel Fairmont Peace necunoscand utilitatea bideului au spalat ceapa in el. De la Shanghai am facut o extensie la Zhujiajiao, o alta Venetie a Chinei. Casute si pralavii situate pe marginile canalului ne-au incantat privirea iar specialitatea locala ne-au facut sa ne lase gura apa: ciolan de porc invelit in frunze de banan. Nu poti pleca din Shanghai fara o sesiune de shopping pe bulevardul Nanjing, principal artera comerciala a metropolei. In China comunista aceasta artera este o

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 12 insula de capitalism. Reclame luminoase pentru cele mai celebre branduri din lume sunt prezente aici pe bulevardul Nanjing. Si fiindca tot vine vorba de comunismul chinez, acesta este un comunism capitalist pentru ca orice companie din occident poate sa investeasca in China cu conditia ca statul chinez sa aiba 51% din actiunile filialei chineze. In schimb statul chinez garanteaza stabilitate fiscala pentru partenerul occidental, lucru deosebit de important. Dar revenind la artera Nanjing, plimbandu-ma seara sunt acostat de mai multe femei cu intrebarea “Where from are you” si “What are you doing tonight”. Evident ca ele doreau sa isi ofere serviciile asa ca desi la inceput le-am raspuns “Romania”, dupa a doua intrebare am oprit discutia. La un moment dat sunt acostat de un barbat: “Hello, what are you doing tonight???”. De data asta mi-am pus in evidenta capacitatea mea de alergare-viteza si am parasit urgent aceasta artera, un taram al pierzaniei. In Shanghai trebuie sa faci neaparat o calatorie cu Maglev, celebrul tren pe perna magnetic, unul din cele mai rapide trenuri din lume care atinge viteza maxima de 433 de kilometric pe ora. La acel moment era doar o linie experimentala intre Shanghai si aeroportul Shanghai Pudong, distanta de 30 de kilometri pe care trenul Maglev o parcurge in 7 minute. Practic, cand atinge viteza maxima, distingi cu greu peisajul exterior, iti apare doar o imagine tremurata. Una din cele mai interesante specialitati culinare servite aici in Shanghai sunt “pidan” in limba chineza sau ouale centenare. Oua de rata sau gaina sunt conservate intr-un amestec de lut, cenusa si sare timp de cateva luni. In urma acestei conservari, galbenusul devine verde inchis

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 13 spre gri iar albusul transparent dar de culoare brun inchisa. Oul astfel conservat are o consistenta cremoasa si un puternic gust de hidrogen sulfurat. Ehh, un preparat pentru oameni puternici. Ca mine bine-nteles. Plecam spre gara din Shanghai pentru cea mai lunga calatorie cu trenul. 20 de ore ne asteptau pana la Guilin. Guilin este cunoscut mai ales datorita formatiunilor carstice vizibile in croaziera de pe fluviul Li dar si pentru celebra bautura Osmanthus cu furnici, o licoare despre care se spune ca face "stromeleagul invartosat". Aceasta bautura de aproximativ 18 grade se produce din Baijiu, un fel de rachiu de cereale si se indulceste cu flori de Osmanthus. Gasesc si eu de cumparat o sticla (evident din curiozitate si nu din necesitatea obtinerii efectului erectil), intreb vanzatorul daca e vorba de Osmanthus si neaparat daca contine furnici. Vanzatorul se uita la mine putin mirat si imi mai aduce o punga ca de pufuleti plina cu furnici, asta in cazul in care nu sunt multumit de cate sunt deja in sticla. Vizitam Dealul Elefant, o formatiune stancoase a carei forme aminteste de pachidermul african. O vizita in Pestera Reed Flute, a flautului de trestie ne ofera o rapsodie a culorilor proiectate pe formatiunile carstice. In final parasim Guilin plecand in croaziera pe Fluviul Li catre Yangshuo. Croaziera pe Fluviul Li ne ofera posibilitatea de a vedea niste fenomene carstice deosebite, formatiuni care au facut Guilin celebru. Seamana

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 14 izbitor cu formatiunile din Golful Halong din Vietnam. Punctul terminus al calatoriei noastre in China este Guangzhou. Important oras industrial al Chinei, Guangzhou este celebru pentru preparatele culinare din carne de caine, acestea insa nu sunt disponibile la tot coltul ci doar in cateva restaurante specifice. Tot aici a fost primul meu contact cu Wassabi-ul, celebrul asa-zis hrean specific Japoniei, despre care citisem dar nu gustasem niciodata. In restaurant era un bol mic cu Wassabi, eu fiind un mare amator de condimente - mustar, hrean - mi-am pus o lingurita de Wassabi pe farfurie urmand sa trec prin Wassabi ca prin mustar diferitele bucate traditionale. Doar ca la primul contact cu Wassabi-ul m-am inrosit instantaneu, ochii au inceput sa curga iar respiratia era cat pe ce sa se opreasca. Wassabi nu e ca hreanul si nici ca mustarul, e de 10 ori mai iute ! Dupa micul dejun, revenit complet, am pornit sa vizitam frumusetile orasului (mai putin restaurantele unde se serveste carne de caine): Templul ancestral al familiei Chen si Templul celor 6 arbori Banyan, arbori prezenti in partea sudica a Asiei si sunt arborii prezenti in jungla Cambodgiana unde sufocand peretii ansamblului Angkor. In Templul celor 6 arbori Banyan am intalnit un fel de cimitir biblioteca unde cenusa mortilor era depozitata in niste lacase de dimensiunea unei carti. Cam acesta a fost circuitul prin China. Am plecat spre alte teritorii chinezesti: Macao si Hong King, teritorii cu statu special, autonome dar dependente de “patria muma China” unde chinezii de rand nu au voie sa calatoreasca. Nici macar autocarul nu a trecut in Macao ci ne-a debarcat la granita, dincolo de granita urmand sa ne preia ghidul si autocarul macaoan.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 15

Capitolul 2 La CAPATUL LUMII in INSULA PASTELUI 2009

Auzisem de mult timp de Insula Pastelui. De la celebrele carti scrise in anii 60 de la fel celebrul Thor Heyerdhal "Expeditia Kontiki" si "Aku-Aku" la documentarele de pe canalele de televiziune specializate. Misterul acestui loc izolat m-a indemnat la sfarsitul anului 2008 sa ma inscriu intr-un circuit in America de Sud. Insula Pastelui a fost descoperita in Duminica de Paste din 1722, ulterior ajunge aici si celebrul explorator britanic James Cook. Din 1888 este teritoriu al statului Chile. Am dorit mult de tot sa ajung in "Buricul Pamantului" sau la "Capatul Lumii" asa cum se mai numeste aceasta insula, fiind considerata cea mai izolata insula locuita din lume - urmatorul "vecin" e la peste 2000 km vest. Am plecat din Bucuresti via Madrid catre Santiago de Chile. Dupa cazare, cardul bancar m-a salvat asigurandu-mi un pranz bine-meritat in timp ce ceilalti cautau cu nerabdare case de schimb valutar. M-am incarcat cu energie pentru a doua zi cand urma sa inceapa expeditia in Insula Pastelui. Calatoria spre "Buricul Pamantului" a fost asigurata de compania nationala chiliana LAN, acestia avand exclusivitate prin operarea a doua zboruri saptamanale

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 16 dus-intors de la Santiago de Chile la Hanga Roa, capitala Insulei Pastelui. Dupa aproximativ 4000 de kilometri de zbor facuti in peste 3 ore, am ajuns la Hanga Roa. Inainte de aterizare, avionul plana asteptand cea mai favorabila pozitie pentru aterizare. Tinand cont ca e o insula totusi mica iar pista foarte scurta, orice greseala putea fi fatala. In final am aterizat cu bine neavand nici cele mai mici emotii iar pe aeroportul Mataveri din Hanga Roa, un aeroport mic si cochet ne astepta reprezentantul local cu ghirlande de pus la gat. Asa e, eram in coltul din dreapta jos al triunghiului polinezian, celelalte 2 colturi fiind Hawaii si Noua Zeelanda. Hotelurile din Insula Pastelui sunt mai degraba niste bungalowuri mai mari dar conditiile sunt luxoase. Micul dejun era un festin al fructelor exotice care proaspat culese erau de o savoare incontestabila. Banane, guava sau mango gaseai la tot pasul, coapte direct pe arbore, cu o savoare incontestabila fata de cele pe care le gasim in supermarketurile din Europa. Dupa finalizarea formalitatilor de cazare, am inchiriat o masina si am plecat in recunoastere pe insula. Am oprit la un oficiu postal pentru a ne stampila pasapoartele cu "Isla de Pascua" dupa care ne-a aparut in cale si primul Moai. Evident ca acesta trebuia pozat din toate partile, inclusiv cu subsemnatul catarat pe soclu. Ultima decizie nu a fost una foarte apreciata de catre un localnic care s- a luat dupa mine iar eu am constientizat in acel moment ca sunt un minunat alergator. Calatoria a continuat pe insula, Hanga Roa, locul unde eram cazati era practic cam singura localitate de pe

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 17 insula pe care am vazut-o. De la o benzinarie am cumparat o sticla de Pisco in forma de Moai, Pisco fiind o bautura traditionala din struguri specifica zonei Chile- Peru si folosita mai ales la cocktailurile Pisco-Sour prin asociere cu suc de lamaie si albus de ou. Deplasarea noastra pe insula a fost ingreunata de clima subtropicala unde la o temperatura de 28 de grade umiditatea de 75% facea aerul aproape irespirabil. Brusc si dintr-o data ploaia tropicala s-a instalat pe insula si a mai racorit putin atmosfera. Am vizitat mai multe locatii unde erau expuse statui Moai: Puna Pau, Ahu Akivi, Ahu Tahai, Ahu Tongariki, Parcurile Nationale Rano Kau cu celebrul sau lac vulcanic si Rano Raraku cu dealul sau plin de statui Moai unde am putut vedea si felul cum acestia erau sculptati din roca vulcanica iar apoi erau coborati la vale pentru a putea fi ingropati in pamant. Aproximativ 900 de statui Moai au existat la un moment dat pe Insula Pastelui. La sfarsitul zilei ne astepta o seara polineziana. Alaturi de un pahar de vin rece polinezian am cunoscut cum se face un barbecue polinezian, ritual pe care cei care au vizitat Noua Zeelanda il cunosteau deja. Intr-o groapa in pamant se face focul iar in momentul in care ramane doar jarul incandescent se asterne un strat de frunze de banan, deasupra feliile de carne de porc, apoi un alt strat de frunze de banan peste care se pun feliile de carne de pui, alt strat de frunze de banan peste care se pun WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 18 cartofii. In final se acopera tot cu frunze de banan iar deasupra se astupa cu pamant. Se tine asa o perioada de timp dupa care se desface si se serveste carnea si cartofii. Nu si frunzele de banan, evident. Totul a culminat cu un program artistic in care localnici imbracati in port specific au participat la diferite dansuri si ritualuri traditionale printre care pictarea pe fata a turistilor cu scopul de a avea noroc in viata. Iar pe mine pictatul se pare ca m-a umplut de noroc. La un moment dat ne-am dat seama ca nu putem pleca decat in momentul in care se termina spectacolul deoarece tobosarul era chiar soferul microbusului cu care am venit. Dar nici nu ne-am fi dorit asta, chiar mi-a parut rau in momentul in care programul din acea seara a ajuns la final si am constientizat cu tristete ca in ziua urmatoare vom parasi Insula Pastelui, Buricul Pamantului sau Capatul Lumii. Back to South America !

Capitolul 3 Pe urmele incasilor in PERU si BOLIVIA 2009

Era luna mai 2009 cand avionul companiei LAN ateriza dupa o scurta escala in La Paz, capitala din lume aflata la cea mai inalta altitudine. Primul monument care ne intampina pe drum spre hotel este monumentul lui Che Guevara, eroul national al Cubei care a luptat in anii 60 in Bolivia. La Paz este un oras de munte unde case cochete

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 19 se imbina cu cladiri neterminate avand capetele de fier- beton in aer. Conform legislatiei casele neterminate sunt scutite de la plata impozitului si nu doar aici, ci si in alte tari precum Egipt. I-am dat 20 de dolari unui taximetrist care ne-a plimbat pe toate coclaurile de unde se putea admira orasul. Ajunsi la hotel am fost intampinati cu Pisco-Sour (celebrul cocktail omniprezent in tarile Americii de Sud) si cu frunze de coca, produs care se foloseste pentru a evita aparitia durerilor de cap datorate altitudinii). Eu personal nu am avut nicio problema de acest gen, poate si datorita combinarii cu un pahar de whiskey Gleenfidich vechi de 18 ani. Am simtit totusi usoare episoade de apnee in timpul plimbarilor pietonale. Nu degeaba fotbalistii nu sunt de acord sa dispute meciuri de fotbal in capitala boliviana. Dupa vizitarea sitului arheologic de la Tiahuanaco dedicat culturii precolumbiene Tiwanaku si a Muzeului Instrumentelor Muzicale din La Paz, ajungem in Piata Centrala, un loc strategic din timpul luptelor de gherila. Ziua se incheie cu vizitarea Valle de la Luna (Valea Lunii), o zona stancoasa cu varfuri foarte inalte datorita fenomenelor de eroziune. In dimineata urmatoare traversam lacul Titikaka cu catamaranul pana la Isla del Sol (Insula Soarelui). Aici intalnim primele lame, nu foarte incantate de prezenta noastra. Privind lama in ochi aceasta ma scuipa cu inversunare. In traducere probabil: “Nu suntem bucurosi de oaspeti, go home”. Tot aici vedem o barca din totora, replica a celei cu care exploratorul Thor Heyerdhal traversase lacul Titikaka. Parasim Isla del Sol in directia

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 20

Copacabana, un oras bolivian fara nicio legatura cu celebra plaja braziliana, ba din contra plaja a preluat numele dupa acest celebru loc de pelerinaj datorat sculpturii fecioarei negre purtatoare de noroc prezente aici. Vizita noastra in Bolivia se apropie de sfarsit, urmeaza sa traversam terestru granita in Peru. Primul loc unde ne oprim este Puno devenit celebru si datorita insulelor plutitoare Uros. Aici tot ce misca e din totora, o planta asemanatoare cu trestia si foarte cunoscuta in America de Sud: corturi din totora, insulele plutitoare sunt din totora, barcile sunt din totora, ne-au dat sa gustam totora… Si vorba bancului, daca iti trebuie la toaleta du-te mai incolo si scoate totora… Insulele Uros sunt unice in lume, sunt insule plutitoare locuite de localnici ale caror case sau mai degraba corturi sunt tot din totora iar mijloacele de locomotie asa cum spuneam adineauri sunt barci din totora. Catedralele sunt catolice si sunt construite in acelasi stil arhitectural colonial. Langa orasul Puno avem ocazia unica de a vedea Chullpas, morminte verticale avand o singura deschidere si anume catre est. Mortii erau ingropati in pozitia fetala impreuna cu obiecte personale si haine. Inainte de plecarea spre Cusco avem ocazia sa vizitam gospodaria unui localnic unde traditional vaca de la noi e inlocuita cu lama. Specialitatea culinara in zona Cusco e gratarul de porcusor de Guineea iar bautura nationala in Peru e Inca Kola, o bautura nealcoolica cu

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 21 gust dulce acrisor datorat ingredientului principal Lemon Verbena. Ziua urmatoare parasim Puno si traversam Muntii Anzi catre Cuzco. Aceasta sosea “trans-andina” ajunge la un moment dat la altitudinea de 4335 metri. Aici, intre Anzii inzapeziti vanzatorii de suveniruri oferea turistilor caciuli, pulovere sau covoare tesute din lana de lama – totul autentic, creat de localnicii din zona si nu “Made in China”. Ajungem la Cuzco, oras este cunoscut nu numai datorita maiestuoasei sale catedrale catolice construita in stil colonial dar in primul rand datorita faptului ca de aici se pleaca spre Machu Picchu, orasul pierdut al incasilor. In afara de Machu Picchu, nu putem trece cu vederea situl arheologic de la Sacsayhuaman unde zidul este creat fara niciun adaos de adeziv, totul dintr-o perfecta imbinare nut-feder. Dar principala atractie din zona ramane Machu Picchu. Dimineata destul de devreme parasim hotelul nostru din frumosul oras Cuzco, facand o paranteza cred ca acest oras este cel mai frumos din Peru, cel putin din punct de vedere al centrului istoric. De la Poroy plecam cu trenul turistic catre Agua Caliente, cam 3 ore si ceva. Din Agua Caliente autobusul ne duce pana la intrarea in situl arheologic Machu Picchu unde troneaza o placa informative care ne aminteste ca americanul Hiram Bingham este cel care a descoperit orasul pierdut al incasilor in anul 1911. La inceput nu am inteles de ce la

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 22 micul dejun in dreptul termosului era trecut numele localitatii Agua Caliente dar ulterior am aflat ca acest nume inseamna de fapt “apa calda”. Machu Picchu este ceva fenomenal, poate unul din cele mai valoroase monumente din lista UNESCO, este impresionant ce au facut incasii. Totusi nu se stie inca tot adevarul despre acest sit arheologic uluitor, se pare ca a fost construit pentru ca incasii sa se ascunda din calea invadatorilor spanioli, insa se pare ca nu a fost locuit niciodata. Timpul petrecut acolo a fost mult prea scurt pentru a savura pe deplin frumusetea acelor locuri. Lame blande pasteau slobode printre ruinele sitului incas. Ziua urmatoare avea sa ne poarte spre Nazca dupa un zbor local pana la Lima. Pe drum spre Nazca am facut o scurta oprire la situl arheologic Pachacamac aflat in imediata vecinatate a capitalei peruane. Intre Lima si Nazca sunt aproape 400 km pe autostrada Panamericana care leaga Alaska de Tara de Foc. Aici in Peru autostrada traverseaza desertul Sechura, o prelungire a desertului Atacama situat mai la sud. In urmatoarea dimineata, la prima ora ajungeam pe aeroportul din Nazca pentru un zbor deasupra celebrelor “Linii de la Nazca”. Liniile de la Nazca se pare ca au fost create in timpul civilizatiei Nazca cu cateva sute ani i.Ch. Sunt sute de figuri infatisand colibri, paienjeni, maimute, pesti, rechini, lame, soparle sau doar linii simple. Dupa clasicul control de securitate exact ca inainte oricarui zbor ne imbarcam in avioneta de 4 locuri plus pilotul. Dupa

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 23 cateva ture pe pista, decolam. Desi sunt mare fan al zborurilor totusi aici mi-a fost putin frica si datorita faptului ca geamul lateral clantanea asurzitor fiind fixat intr-o balama verticala. Ajunsi deasupra liniilor de la Nazca, avionul a inceput sa faca looping-uri astfel incat atat cei de pe randul stang cat si cei de pe randul drept sa poata imortaliza celebrele figuri. In timp ce avionul facea looping-uri si stomacul meu facea looping-uri. Desi privelistea era deosebita, m-am bucurat cand am pus din nou picioarele pe pamant. Liniile de la Nazca pot fi vazute doar din avion sau din turnuri de observatie. Parasim localitatea Nazca si ne indreptam spre Ica strabatand desertul Sechura. La Ica am intalnit pentru prima data in viata ceea ce se numeste intradevar o oaza: un restaurant aflat langa un lac, cu cativa palmieri in jur inconjurat in rest doar de nisip. De aici urma sa inceapa aventura: ne imbarcam intr-un buggy (un fel de ATV mai mare cam de 7 locuri) si pornim spre desert intr-o scena demna de Mad Max. Inainte de a intra in desertul propriu-zis ne oprim la primaria din localitate ca sa ne inregistreze. Ca daca ajungi in desert si vrea cineva sa se scape de tine, te lichideaza acolo si nimeni nu te mai gaseste. A fost o experienta de neuitat safariul in desert, soferul nostru si-a dovedit maiestria in arta condusului: cand ajungea in varful dunei cobora la

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 24 vale proptit in pedala de acceleratie. Efectul era peste asteptari: toata lumea tipa, unii de frica iar altii de placere. Din loc in loc facea scurte pauze pentru ca turistii sa poata opta pentru coborarea dunelor de nisip pe snowboard (as zice aici sandboard). Asta a fost o alta experienta de neuitat, neavand o experienta in arta snowboardingului coboram pe placa cativa metri dupa care ma prabuseam pe nisipul fin al desertului si ajungem pe spate sau pe burta la baza dunei. Tot ce e frumos trece repede asa ca dupa aproape o ora de safari ajungem din nou la hotel. Plin de nisip: in aparatul foto, in telefon, in gura, in urechi, in toate gaurile. Ziua urmatoare avea sa ne duca spre rezervatia naturala Ballestas situata in apropierea localitatii Paracas. pe care isi duc veacul cormorani, lei de mare si pinguini. Insulele nu pot fi abordate terestru dar din barca am avut o priveliste minunata acompaniata de un miros pestilential. Fecalele sunt adunate periodic si vandute la un pret destul de mare unor combinate de fabricarea a ingrasamintelor. Incursiunea noastra in lumea incasilor se apropia de final. Dupa o ultima vizita a capitalei Lima, urma sa ajungem la aeroportul Jorge Chavez (probabil o ruda mai apropiata sau indepartata a presedintelui de atunci al Venezuelei Hugo Chavez) pentru intoarcerea in Europa.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 25

Capitolul 4 THAILANDA, Tara Zambetului 2011, 2016

Din punctul meu de vedere Indochina ramane unul din cele mai impresionate si fascinante locuri de pe planeta. Numele acestei parti a lumii provine de la faptul ca zona este situata intre India si China, preluand din cultura fiecareia. Indochina este pentru mine un loc special: este Asia pura, nealterata, traditionala. Indochina are parfum de Asia mai mult decat oricare alta tara. Primul loc din Indochina unde am pasit e Regatul Thailandei si a sa minunata si cosmopolita capitala Bangkok. Aceasta tara a primit numele de Thailanda in anul 1939 cand s-a renuntat la numele de Siam. “Thai” inseamna liber, numele de Thailanda insemnand “tara oamenilor liberi” deoarece acest teritoriu nu a fost niciodata colonizat. Thailanda este supranumita si “Tara Zambetului” datorita faptului ca locuitorii zambesc in permanenta. Cele mai frumoase si celebrele temple ale Bangkok-ului (numite Wat) pe care nu aveam cum sa le ratam sunt:  Wat Traimit (Templul lui Budha de Aur)  Wat Pho – Templul lui Budha culcat

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 26

 nu mai putin impunator este Marele Palat pe care a doua oara nu l-am putut vizita din cauza ca Bhumibol, regele Thailandei murise cu putin timp in urma iar perioada de doliu era de un an de zile  ansamblul de temple Wat Arun Ratchawararam Ratchawaramahawihan, mai pe scurt Wat Arun  Templul Benjamaborpit, templul de marmura Din punct de vedere architectural, toate templele sunt construite in stil khmer avand la colturile acoperisurilor niste prelungiri care simbolizeaza trompa unui elefant. Acoperisurile sunt fie aurii fie de alta culoare iar pe fatade se gasesc motive specifice pictate sau sculptate. Aproape in fiecare dintre ansamblurile de temple exista stupe, acestea au forma conica si sunt folosite pentru rugaciune si meditatie. Conform traditiei Budhiste, am fost miruit cu o floare de lotus la intrare in templul bhudist situat langa Marele Palat. Cat despre perioada de doliu pentru fostul rege Bhumibol, cred ca au exagerat putin. Toate magazinele vand haine negre, toate ecranele de pe strazi transmit non-stop imagini din viata si activitatea conducatorului iubit, posturile de televiziune ar fi putut sa isi schimbe numele in Bhumibol TV, pana si bancomatele afiseaza imagini cu regele decedat. Si asta un an de zile

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 27 pana la sfarsitul lunii octombrie 2017 cand are loc inmormantarea. Nu putea sa lipseasca traditionala croaziera pe Chao Phraya, principalul rau care strabate capitala Thailandei. De pe vaporas se pot observa foarte bine principalele atractii ale capitalei printre care si Marele Palat. Croaziera ne ofera insa si o perspectiva asupra caselor construite pe piloni in care locuiesc thailandezii de rand. Tot aici se afla si hangarul vapoarelor regale, actualmente muzeu. In timpul croazierei nu poate lipsi traditionalul hranit al pestilor cu paine. Am primit cateva bucati de paine pe care le-am aruncat in rau iar in acel moment pesti portocalii de dimensiuni destul de mari s-au facut vazuti la suprafata. Bangkok are o vibranta viata de noapte, comerciantii ofera spre vanzare diferite suveniruri specifice. Thailanda este cunoscuta ca si un punct de reper pentru sex si prostitutie, fiind si numarul 1 la operatii de schimbare de sex. In Thailanda acest lucru este ceva banal, cum ar fi la noi o operatie de fiere sau de apendicita. Majoritatea femeilor care au inaltimea peste 1,70 sunt barbati travestiti sau barbati care au suferit operatii de schimbare a sexului. Nu lipsesc de la comercianti nici stimulentele sexuale, se pot cumpara la preturi derizorii copii fidele dupa VIAGRA sau produsul local KAMAGRA. Nu lipsesc nici stimulentele sexuale naturiste, dar vorba ‘ceea sa isi cumpere cine are nevoie.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 28

Cat despre Street-food, Bangkok e chiar locul unde poti trai cu adevarat atmosfera tarabelor stradale. Comerciantii ofera la preturi de 1 euro frigaruia diferite specialitati, de la chiftele, carnaciori sau un fel de mititei la diferite specialitati marine (caracatita, crabi). Nu lipsesc insa si preparatele mai ciudate: insecte prajite si sarate cu ardei iute sau viermi crocanti pe care personal i-am incercat si au fost deliciosi. Viermii avea gust de jumere ca doar e tot grasime prajita. Fructele exotice se gasesc la tot pasul, aici in Thailanda poti sa face o cura benefica pentru sanatate. Iar pentru ca masa sa fie perfecta, ea trebuie obligatoriu asezonata cu o bere Chang, bere nationala a Thailandei.

Capitolul 5 INDONEZIA cu BALI si JAWA 2011

Din Thailanda cu al sau Bangkok atat traditional cat si cosmopolit, iata-ne in mult mai traditionala Indonezie. Dupa cateva ore de zbor din Bangkok ajungem la Denpasar, principalul oras al insulei Bali. Indata ce am pus piciorul pe pamant balinez, musonul a inceput sa-si faca de cap demarand o ploaie torentiala. Ne aflam in luna martie 2011, la inceputul perioadei musonice. Dar musonul “fuse si se duse” pentru ca pana am ajuns la hotel in Nusa Dua ploaia s-a oprit si a

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 29 iesit soarele, atmosfera fiind greu de suportat din cauza caldurii si a umiditatii excesive. Aici e cald mereu fiindca suntem putin sub ecuator, din aceasta cauza hotelul nu avea usi sau geamuri. Pentru ca nu era nevoie. Pana una-alta servim masa la un restaurant local, traditional: o mancare specific balineza cu peste si fructe de mare alaturi de un bot de orez pe o frunza de banana si o bere rece Bintang, berea nationala a Indoneziei. Unul din cele mai interesante momente folclorice la care am asistat este dansul Barong. Dansul Barong este un fel de alegorie care reprezinta lupta dintre binele intruchipat de Barong, o creatura mitologica asemanatoare unui leu si raul intruchipat de Rangda, regina demonica. La tot pasul, la intrarile in hoteluri, in fata locuintelor bastinasilor sau la intrarile in magazine balinezii asezau ofrande formate din frumoase aranjamente florale asezate pe frunze de banan. De asemenea, vechile statui reprezentand personaje din mitologia balineza erau imbracate si impreuna cu ofrande depuse la baza lor constituiau adevarate locuri de pelerinaj. Un alt loc impresionant este atelierul de batik. Batikul nu se refera doar la o esarfa asa cum in mod eronat am crede ci la camasi, panze sau rochii din matase cu un motiv traditional. Cu ajutorul unei pensule se aplica ceara fierbinte pe material si se deseneaza diferite elemente precum flori, frunze, fluturi, pesti, pasari sau insecte.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 30

A venit momentul sa exploram natura de pe aceasta insula mirifica, cunoscuta ca si Insula Zeilor. Intradevar, peisajele pe care le-am intalnit aici parca sunt desprinse dintr-o alta lume, vizita lacului Batur din vulcanul Kintamani confirmand acest lucru. Specific atat pentru insula Bali dar si pentru alte locuri din aceasta parte a lumii sunt terasele de orez. Fiind vorba de o insula vulcanica unde formele de relief denivelate ocupa o suprafata destul de mare si pentru a asigura necesarul de hrana, a fost necesara amenajarea acestor terase de orez, “painea” Asiei. Urmatoarea noastra oprire a fost la o ferma unde se produce cafeaua din excremente de pisica Kopi Luwak. Practic treburile nu stau tocmai asa: pisica este o felina dar nicidecum o pisica traditionala iar cafeaua nu se produce din fecale ci din boabele de cafea prajite dupa ce sunt eliminate de aceasta felina numita Luwak. Cat despre gust, nimic deosebit fata de o cafea obisnuita, parea parca putin mai afumata. Nu putea lipsi o vizita in Padurea Sfanta a Maimutelor unde o maimuta, obisnuita cu turistii darnici, si-a bagat capul si mainile la mine in geanta apucand aparatul de fotografiat. Dar m-am miscat suficient de repede ca sa nu raman fara obiectul muncii. Religia in Bali este hinduismul balinez, a nu se confunda cu cel indian de care difera in anumite aspecte. Balinezii

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 31 sunt foarte credinciosi, incepand de la ofrandele asezate la intrari si imbracarea statuilor reprezentand personaje mitologice pentru a crea locuri de rugaciune pana la numarul mare de temple existent pe insula. Am reusit sa vizitam in saptamana petrecuta pe insula Templul Tineretii, Templul Mama si Templul Tanah Lot, un fel de Mont Saint Michel al insulei Bali. In timpul fluxului, acest templu este inconjurat de apa fiind abordabil mai mult in timpul refluxului cand apele se retrag. Si pentru ca tot am pomenit de flux si reflux, iata cum a influentat echinoctiul din 21 martie starea oceanului: pana pe 21 martie apa era calda, nu foarte adanca, cu vietati marine precum steaua de mare iar brusc, din 21 martie devenise rece, adanca si fara nicio urma de vietuitoare. Toate templele au structuri asemanatoare, cu figuri mitologice sculptate in piatra acum cateva secole si innegrite datorita intemperiilor, cu celebra poarta balineza ca un acoperis taiat vertical. Si nu in ultimul rand numarul mare de pagode specific balineze, din lemn, cu mai multe acoperisuri concentrice, unul din simbolurile acestei insule. Fiind aici nu puteam sa ratez templul Borobudur din insula Java, cel mai mare templu budist din lume construit in secolul IX. Dupa o trezire cu noaptea-n cap la 4 dimineata si un zbor de aproximativ o ora de la Denpasar la Yogyakarta, iata-ma ajuns in alta insula a Indoneziei, Java. Primul drum l-am facut bine-nteles la templul Borobudur care este o constructie fenomenala avand in vedere si de perioada in care a fost construit.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 32

Punctul culminant il reprezinta partea superioara a templului cu o multitudine de stupe amplasate circular pe mai multe etaje avand la ultimul etaj o stupa principala. Chiar daca era foarte cald, nu era permis accesul in pantaloni scurti astfel incat odata cu achizitionarea biletului primeai si un fel de stergar pe care sa il pui in jurul taliei. Ansamblul de temple de la Borobudur se afla in restaurare dupa eruptia dezastruoasa a vulcanului Merapi din imediata vecinatate. Ne intoarcem la Yogyakarta unde vizitam kraton-ul, adica Palatul Sultanului. Sultanul are doar rol onorific in semn de recunostinta pentru faptul ca dupa cel de-al doilea Razboi Mondial cand olandezii au incercat sa recupereze insula Java de la japonezi, sultanul a fost acela care s-a luptat pentru independenta Indoneziei. Vizitarea superbului templu Prembanan, construit in stilul ansamblului cambodgian de la Angkor avea sa fie scurtata de o noua furtuna musonica. Energia electrica a fost intrerupta pe aproape intreaga insula, noi am fost nevoiti sa ne ascundem intr-un hypermarket Carrefour. Carrefour-ul tot ca la noi, cu aceiasi asezare a raioanelor. Doar galeria comerciala diferea in sensul ca spiritul asiatic al bazarului nu putea sa nu isi puna amprenata macar pe galeria comerciala. Evident ca din cauza conditiilor meteo si zborul de intoarcere avea sa aiba intarziere. Dupa o decolare aproape vertical iata-ne ajunsi in vazduh. Nici aici musonul nu se astampara asa ca am avut parte de destule turbulente pana sa ajungem inapoi in Bali. Chiar consolam pe o doamna care nu era

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 33 foarte obisnuita cu zborul: “Stati linistita ca intotdeauna asa face inainte de a pica”. Lasand gluma macabra la o parte, am ajuns cu aproape 4 ore intarziere inapoi la hotelul nostru din Bali iar ziua urmatoare avea sa ne poarte catre Singapore.

Capitolul 6 SINGAPORE: o enclava de civilizatie 2011

Cel mai mic stat din aceasta parte a Asiei este Singapore, fosta colonie britanica devenit un oras-stat independent dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Numele acestui oras-stat provine din lima sanscrita unde “singa” sau “simha” inseamna “leu” iar “pura” inseamna “oras”. Imediat dupa sosirea in acest frumos oras-stat ne-am dat seama ca este o enclava de civilizatie, mult mai apropiat de Europa de cat de Asia. Poposim pe Orchard Road, principala artera comerciala a Singapore numit si “orasul leului”. La tot pasul gasim magazine cu produse electronice despre care noi in Romania nici nu visam sa existe. Cat despre preturi: “fucking expensive” ar spune chiar si englezii. Daca la supermarket berea locala Tiger se vindea cu 3 euro doza, in fast-food o cumparai chiar cu 8 euro. Dar, vorba ‘ceea vrei in Singapore, desfaci buzunarul: o tara cu un nivel de trai foarte ridicat si in plus si predominant musulmana nu are cum sa iti ofere

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 34 bere ieftina. Plin de hoteluri zgarie-nori, la fel ca si cel in care am locuit noi. Camere erau destul de compacte, televizorul era ascuns in perete pentru a ocupa cat mai putin loc. Ca doar densitatea pe metru matrat creste in Singapore de la an la an si e nevoie de compactare. Vrem si noi sa urcam de la etajul 12 unde se afla camera noastra pana la ultimul etaj 18 ca sa surpindem o panorama cat mai frumoasa. Dar cand ne urcam in lift: surpriza. Ne cere sa atingem cu cardul de la camera un sensor. Dar liftul nu vrea sa ne urce sus pentru ca daca noi avem camera la etajul 12 nu avem ce cauta la etajul 18. Corect nu ? Petrecem o dupa amiaza pe insula Sentosa, polul divertismentului aici in Singapore. Aici nu aveai cum sa te plictisesti: o vizita la Underwater World, acvariul din Singapore unde am putut admira vietati marine prezente in ocean dar am putut asista si la o impresionanta dresura de balene. Despre istoria acestui oras-stat am putut afla mai multe la Muzeul de Ceara. Tot aici se afla si Universal Studios Singapore unde insa nu am mai intrat din cauza timpului limitat. Aici pe insula Sentosa se afla si Merlion, leul simbol al orasului-stat Singapore. Unul din simbolurile actuale ale Singapore este hotelul Marina Bay. Un hotel de lux format din 3 corpuri de cladire peste care, asemanatoare unei barci

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 35

uriase troneaza o imensa terasa unde se afla printre altele si piscina hotelului. Piscina de fapt face faimos acest hotel, stand in apa ai impresia ca aceasta se revarsa de pe cladire. Singapore se caracterizeaza printr-o curatenie desavarsita, neobisnuita pentru aceasta parte a Asiei. De fapt Singapore nici nu este considerat Indochina dar eu am decis sa il includ in aceasta parte a lumii. Aici exista o diversitate multiculturala: traditionalele cladiri coloniale de pe vremea ocupatiei britanice coexista alaturi de cartierul Little India unde pravaliile localnicilor ofera suveniruri specifice iar zgarie-norii si cladirile moderne precum Opera in forma de fruct Durian sau Muzeul de Arta si Stiinta in forma de lotus se afla langa temple budhiste, hinduse sau moschei musulmane aparute mai mult sau mai putin recent. Acesta este Singapore.

Capitolul 7 MALAYZIA, tara cu 2 capitale 2011

O alta tara din Indochina pe care nu o puteam rata este Malayzia care in anul 2005 a renuntat la vechea denumire Malaezia. Dupa un zbor efectiv de aproape 15

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 36 minute din Singapore ajungem in capitala economica Kuala Lumpur. Pentru a decongestiona Kuala Lumpur, guvernul a hotarat ca din anul 1999 capitala administrativa sa fie mutata la 25 km de Kuala Lumpur, in Putrajaya. Sau vorba ghidei noastre, “cine naiba merge 30 de km ca sa participle la mitinguri de protest”. Nu stiu daca asa a gandit si guvernul malaezian. Malayzia este o tara care in ultimii 20 de ani a crescut exponential, fiind dezvoltata puternic infrastructura, in prezent aceasta tara beneficiaza de vasta retea de autostrazi. Malaysia este o tara musulmana condusa de un sultan pe langa al carui palat am trecut in drum spre “Tugu Peringatan Negara”, monumentul national dedicat eroilor cazuti la datorie pentru libertate. In Piata Independentei din Kuala Lumpur cunoscuta ca Piata Merdeka, cladirea lui Abdul Samad imbina stilul colonial britanic cu arcadele specific musulmane asemanatoare cu cele de la Catedrala Moschee Mezquita din Cordoba (Spania). Nu departe de aceasta cladire reper din Kuala Lumpur se afla Moscheea Nationala, o cladire construita in stil modern inaugurata in anul 1965. O vizita in Kuala Lumpur trebuie sa cuprinda obligatoriu urcarea in turnurile gemene Petronas inaugurate in anul 1998. Inalte de peste 400 de metri si avand 88 de etaje, acestea gazduiesc sediile mai multor companii precum Petronas, compania petroliera nationala a Malaeziei. Din turnuri exista o frumoasa panorama asupra Kuala Lumpur. La baza turnurilor arhitectii au

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 37 construit un mall cu scopul de a contracara instabilitatea solului. Turnurile Petronas detin mai multe recorduri: cele mai inalte turnuri gemene din lume, cea mai adanca fundatie si cea mai inalta pasarela pe care si noi am vizitat-o si de unde am surprins fotografii panoramice superbe asupra capitalei. Ne-am deplasat la Malacca, un cochet orasel port. In prezent datorita adancimii reduse a apei nu poate fi folosit decat pentru nave de mici dimensiuni. Aici vizitam cetatea portugheza A Famosa, actualmente cea mai veche constructie europeana situata in sud-estul Asiei. Porta de Santiago reprezinta ultima parte a fortaretei ramase in picioare. Facem o plimbare pe Jonker street, cea mai cunoscuta artera cu magazine de antichitati din lume admirand ricsele localnicilor frumos ornate cu flori, practic niste biciclete cu atas. Tot aici in Malacca vizitam cel mai vechi templu functional din Malayzia, si anume Cheng Hoon Teng, asa numitul Templu Al Chinezilor De Orice Religie deoarece imbina Taoismul, Confucianismul si Budhismul. In jurul acestui templu puteam cumpara jertfe: replici din carton pentru doze de bere, masini, telefoane mobile, laptopuri in functie de ce pasiuni avea persoana decedata. Aceste jertfe erau apoi aprinse in semn de pretuire pentru persoana plecata pe lumea cealalta. Si apropo inmormantari: in Malayzia inmormantarea trebuie sa aiba loc in maxim 4 ore de la constatarea decesului, indiferent de ora. Explicatia e clara: caldura mare.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 38

Si aici in Malayzia intalnim problema berii cu alcool: mergem seara sa cinam intr-un restaurant local si ma pune naiba sa intreb de bere. “Nooooo alcooohoool !!!!”. Putin mai incolo era “alcooohoool” dar la pret musulman, putin mai mic decat in Singapore dar oricum suficient de mare. Aici pana si berea belgiana strong era mai ieftina decat berea locala. Si aici in Malayzia street-food-ul, adica mancarea stradala era bine reprezentata, diferite specialitati cu mirosuri orientale erau vandute de vanzatorii ambulanti. Pe langa mancaruri, acestia vindeau si traditionalul fruct Durian, cel mai urat mirositor fruct din lume. Dupa indepartarea cojii urat mirositoare, gustul fructului e dulce, delicios, putin intepator la limba dar in hoteluri era trecut semnul “Durian barat” pesemne ca nu aveai voie sa intri cu el in hotel. Ultima zi in Malayzia avea sa ne poarte catre noua capitala administrativa Putrajaya, un oras cu sosele largi si cu cladiri moderne. Am vazut cladirile tribunalului, guvernului si parlamentului, cladiri moderne avand celebra cupola caracteristica cladirilor musulmane precum si Palatul Sultanului. Avem oportunitatea sa vizitam uluitoarea Moschee Rosie doar dupa ce ne descaltam si ne imbracam cu un fel de robe specifice asemanatoare unor halate de baie. Dar comparatia ramane aici, nu cred ca ar fi foarte incantati musulmanii sa afle acest lucru, cred ca m-ar goni mai abitir decat pe Salman Rushdie. Vizita noastra in Putrajaya se incheie cu o croaziera pe lacul artificial de unde am putut vedea mai bine obiectivele cele mai importante.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 39

Capitolul 8 Pe urmele mogulilor si a maharajahilor in triunghiul de aur al INDIEI 2012

India reprezinta pentru multa lume un subiect mai greu digerabil, persoane destul de deschise la minte au refuzat sa viziteze India sau au ajuns acolo si au dorit sa plece cat mai repede. De ce ? Pentru simplul motiv ca igiena si curatenia nu sunt punctele forte in acel loc al lumii. Si nici macar ocupatia engleza nu a reusit sa schimbe cu mult regulile de igiena ale acestui popor, a carui populatie creste vertiginos de la un la altul. Noi am fost mai deschisi la minte iar India era pentru mine una din destinatiile prioritate. Eram foarte pregatit de calatorie asa ca in luna februarie 2012 (chiar de Valentines Day, ce conincidenta stranie) am plecat spre New Delhi, capitala Indiei. Foarte dragut personalul de la Turkish Airlines care a tinut sa sarbatoreasca Valentines Day cu o felicitare si o inimioara de ciocolata. Prima noapte in New Delhi a trecut mai greu. Hotelul era situat pe marginea unei artere destul de circulate iar indienii au prostul obicei de la claxona atat cand depasesc cat si in momentul revenirii. Si asta la circulatia unui oras cu peste 20 de milioane de locuitori. Prima zi in India avea sa ne poarte prin capitala New Delhi: am vizitat primul templu Bahai din Asia,

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 40

Templul Lotusului cu arhitectura asemanatoare oarecum cu Opera din Sidney. A urmat o vizita la Memorialul Ghandi unde parintele natiunii Mahatma Ghandi a fost incinerat. Locurile sfinte si cele pentru turisti contrasteaza cu India din afara lor. Spatiul verde este atent ingrijit in schimb in exteriorul acestor locuri curatenia si ordinea nu sunt punctul forte. Tot in New Delhi trecem pe langa Poarta Indiei, un Arc de Triumf ridicat in cinstea eroilor din primul razboi mondial, pe langa cladirea Parlamentului urmand sa vizitam Templul lui Humayun, al doilea imparat al Regatului Mogul. Stilul arhitectural al acestui templu seamana izbitor cu Taj Mahalul. Pe strazi atmosfera zgomotoasa, claxoane, elefanti, tuk-tuk-uri care se strecoara printre masini, biciclete cu doua si trei roti, motorete si motociclete, un permanent du-te vino. Semnele de circulatie acolo unde exista sunt doar ornamentale iar drumurile nici macar nu sunt trasate pentru ca oricum nu respecta nimeni marcajele. Vizita noastra la New Delhi se incheie cu vizitarea minaretului Qutub, cel mai inalt din India. A doua zi plecam spre orasul sfant al Indiei, Varanasi. Multa lumea spunea ca nicaieri nu a putut vedea atata mizerie ca in India. Poate e adevarat acest lucru dar India e frumoasa prin mostenirea lasata de Moguli si trebuie sa o luam ca atare. Atmosfera pe strazi aduce cumva cu ce gasim la noi in tara in cartiere unde locuieste cu predominant o anumita minoritate provenita din acea zona. Vaca e animal sfant iar cand e batrana, inainte de a muri este lasata sloboda pe strazi sa se duca in lumea ei. Din

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 41 balega de vaca impreuna cu paie se face un amestec care se lipeste sub forma unei placinte pe ziduri pentru a se usca urmand a fi folosita ca si combustibil solid. Tot aici am vazut cum arata paharele de unica folosinta “Made in India”: un individ putin mai talentat face pahare de lut cu perete destul de subtire. Ele sunt folosite la carciuma (nu va ganditi la bauturi alcoolice ci la ceai sau sucuri) dupa care sunt aruncate. Momentul care m-a marcat cel mai tare in Varanasi raman ceremoniile de seara si de dimineata de pe malul Gangelui. Mii de pelerini dar si turisti sunt prezenti pe malul Gangelui ca sa asiste la procesiuni, sunt aprinse faclii, se fac incantatii, iar ofrande cu lumanari sunt asezate pe Gange. Mai incolo sunt pelerinii care stau intr-un picior, altii se scalda in acest rau sfant. Tot aici functiona si un fel de cantina a saracilor unde personae nevoiase primeau de-ale gurii. Ne intoarcem cu tuk-tuk-ul la hotel. La modul de a circula in India aveam in permanenta senzatia ca vom face accident, treceau milimetric unul pe langa celalalt. Cel putin la fel de impresionanta este ceremonia de dimineata. Ne-am sculat cu noaptea-n cap pentru a ajunge in timp util pe malul Gangelui. Aici ne-am urcat in barci si am facut o croaziera de-a lungul raului timp in care pe malul acestuia incepusera procesiunile. In timpul croazierei ne-am intalnit cu diferite barci ale localnicilor, adevarate magazine plutitoare de suveniruri. Dupa rasaritul soarelui, pe malul Gangelui se pregatea incinerarea mortilor. Nu vorbim despre orice persoane, e vorba doar de persoane foarte credincioase dar care detin

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 42 si o putere financiara considerabila. Chiar daca la incinerare participa membrii familiei, tot ceremonialul costa cateva sute de dolari. Mortii se aseaza pe malul Gangelui iar deasupra lor se pun lemne si se da foc. Membrii familiei gestioneaza incinerarea, in final aruncand cenusa si resturile in Gange. De aceea Gangele este cel mai murdar si contaminat rau din lume. Aici pe malul Gangelui in Varanasi, chiar in acea zona se gaseste un hotel unde persoane muribunde inchiriaza cate o camera pana la sfarsitul zilelor astfel incat sa fie cat mai aproape de locul incinerarii. La un moment dat un pelerin a inceput sa imi faca masaj si am fost nevoit sa ii dau cateva rupii pentru ca altfel cred se lua dupa mine pana in Romania. Lasam in urma orasul sfant Varanasi ne indreptam spre Khajuraho, oras cunoscut mai ales datorita templelor construite in jurul anului 1000 d.Ch. cu bazoreliefuri reflectand scene din Kamasutra: bine reprezentate sunt pozitiile sexuale 11,12,69 si 71 despre care nu intru aici in detalii. Simpatica reprezentanta a agentiei, doamna Maria Stefan ne explica o intreaga filozofie a acestor bazoreliefuri inclusiv a bazoreliefului in care un barbat facea sex cu un cal iar altul in fata calului se masturba. Dupa vizitarea fortului de la Orchha, un ansamblu de o frumusete rara strajuit de maimute care din pacate s-a degradat de-a lungul timpului, ne indreptam cu autocarul spre Jhansi. Pe drum intalnim traditionalele autobuze indiene care transporta persoane pe portbagaj. Am aflat

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 43 ca nici acolo nu e transportul gratuit dar exista o reducere semnificativa a pretului. Ajunsi la Jhansi, urcam in trenul care urma sa ne duca la Agra. Ma gandeam ca vom calatori cu celebrele trenuri indiene unde la 100 de locuri sunt 2000 de pasageri. Dar nu a fost chiar asa. Desi se spunea ca in India trenurile au mai multe clase decat scoala, noi am avut oportunitatea sa calatorim totusi la clasa a II-a. Vagonul era comparabil cu clasa a II-a de la noi, scaunele erau de musama iar conditiile de curatenie destul de bune. Langa noi era vagon de clasa a III-a dotat cu banci si gratii la geamuri. Avand o curiozitate iesita din comun, nu am putut sa nu arunc un ochi in vagonul vecin si sa ma bat in piept ca “sunt la clasa a II-a”. Din pacate in India nu am avut oportunitatea de a manca “Street food” pentru ca ceea ce se gasea pe strada nu parea deloc comestibil din punctul meu de vedere desi sunt un fan al acestui tip de mancare. Totusi m-am infipt in tren la o placinta vegetariana servita “la botul calului”, foarte gustoasa. Seara la restaurant suntem serviti cu o tocanita de carne despre care am avut impresia ca e de vita. Dar cum sa fie tocanita din animalul sfant ? Am intrebat totusi nedumerit: “Cow” (n. = vaca) ? Iar indianul a sarit ca ars: “No cow !!!! No cow !!!! Mutton !!!”. Pai cum sa isi sacrifice ei animalul sfant si sa il ospateze la turisti ?! Era de oaie. Agra este cunoscuta lumii intregi datorita templului Taj Mahal, o bijuterie arhitectonica. A fost construit la mijlocul secolului XVII de catre imparat ca mausoleu pentru

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 44 sotia sa. Ulterior a fost si el inmormantat tot aici. Actualmente este Patrimoniu Mondial UNESCO. In interiorul templului este interzis filmatul si fotografiatul, probabil din cauza ca e un loc sfant. Dar sincer, eu cred ca si datorita faptului ca exteriorul e cel care frapeaza iar popularizarea interiorului ar putea scadea numarul de turisti. Taj Mahal reprezinta pentru un noi un obiectiv turistic, cand cauti pe Google India este una dintre primele poze care apar. Pentru indieni insa este un loc de pelerinaj. De aceea accesul se face pe intrari alaturate: una pentru localnici si una pentru turistii straini. Cand spui Agra sau cand cauti Agra pe Google iti apare Taj Mahal dar alta bijuterie este Fortul Rosu, un alt complex muzeal tot parte a Patrimoniului Mondial al Umanitatii. Pe drum spre Jaipur facem o scurta oprire la Fatehpur Sikri, oras infiintat pe vremea lui Akbar, imparatul Mogul din secolul XVI. Si aici am putut vedea un frumos templu, avand arhitectura caracteristica. Nu putea lipsi din periplu nostru vizitarea orasului Jaipur, capitala Rajahstanului. Jaipur este cunoscut si ca “Orasul Roz” datorita cladirilor construite din gresie avand aceasta culoare. Dintr-un astfel de material este construit si “Palatul Vanturilor”, unul din simbolurile orasului Jaipur, astfel construit incat femeile din familia regala sa poata observa petrecerile care aveau loc in strada dar sa nu fie vazute. Mai mult, numele de “Palatul Vanturilor” se

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 45 datoreaza constructiei specifice ale geamurilor care permiteau patrunderea vantului in interior cu rol de ventilatie si climatizare. Tot aici am putut vizita Palatul Maharajahului si Observatorul Astronomic Jantar Mahar cu al sau celebru ceas solar. Nu putea lipsi urcarea cu elefantul catre Fort Amber, o alta bijuterie in apropiere de Jaipur. Cu toate ca aceasta calatorie era platita de catre agentie, vizitiul elefantului nu a vrut sa ne “parcheze” la rampa daca nu ii platim bacsis. A urmat o negociere intensa intre noi si ghid, negocierea finalizandu-se cu coborarea noastra de pe elefant fara sa platim nicio rupie si cu dezamagirea vizitiului ca nu s-a intalnit hotul cu prostul nici de data asta. Vizita la Templul Maimutelor nu ne-a surprins in mod special deoarece templul era acolo, mai putin maimutele. Marea majoritate a maimutelor plecasera in oras dupa hrana, probabil “la cumparaturi”, lasand in urma doar cativa reprezentanti. In destul de multe locuri functionau frizerii in aer liber, pentru ca, chiar daca era februarie temperaturile erau suficient de ridicate si, vorba’ lui Busu’ al nostru “nu era nici un front atmosferic care sa aduca ploaie”. Ca sa multumim pentru amabilitate ghidului local, am hotarat sa il cinstim cu un pahar de tuica romaneasca. Dar cum sa ii explicam noi ce e aia tuica romaneasca ? I- am spus ca “Romanian Vodka from plums” (rom. vodca romaneasca de prune). A baut doar un deget, orizontal si

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 46 nu vertical si s-a abtiguit de-a binelea, radea ca prostu’. Pai ei nu sunt obisnuiti cu licorile bahice si nici cu mancarea “sanatoasa” bogata in produse de origine animala. In India, tara cu 1,3 miliarde de locuitori, aproape de China ca populatie dar la o treime ca suprafata, cat mai multi locuitori trebuie sa aiba loc de munca. Asa ca peste tot unde functioneaza entitati ale statului sunt angajati cat mai multi oameni de ajung sa se calce in picioare. Chiar si ghidul avea ajutor de ghid iar soferul ajutor de sofer. Ca sa nu oboseasca. India mi-a placut foarte mult, e un loc unde m-as mai intoarce. Chiar daca punctul forte nu e ordinea si curatenia, indienii sunt un popor disciplinat care datorita religiei lor nu fura. Cersesc doar o mica atentie din partea trecatorilor. Si tot datorita religiei nu prea consuma carne, exceptand carne de pasare pe care o transau in niste pravalii improvizate pe marginea strazii. Indienii nu trebuie acuzati, invinuiti pentru conditiile in care traiesc pentru ca ei au alta scara de valori. In toata mizeria lor, ei trebuie intelesi. India nu e o doar o tara, e un mod de a gandi si de a trai. Iar acest lucru il intelegi cel mai bine daca participi la procesiunile insotite de incantatii de la Varanasi sau in templele lor hinduse.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 47

Capitolul 9 O scurta incursiune la poalele Masivului Himalaya: NEPAL

Cand spui Nepal te gandesti imediat la Himalaya, la varful Everest si la serpasii care au taberele in aceasta tara. Asa s-a facut ca in anul 2012, dupa vizita in Triunghiul de Aur al Indiei, zborul companiei locale Indigo (nici nu avea cum sa se cheme altfel compania lowcost a Indiei) ne-a purtat la bazele masivului Himalaa, in actuala Republica Nepal. Spun actuala pentru ca daca printisorul risipitor, mostenitor al tronului nu ar fi ucis pe rege, regina si inca 7 persoane in anul 2001 astazi am fi vorbit tot despre Regatul Nepal. Dar din anul 2008 a devenit republica. Principalul oras este capitala Kathmandu. Am avut noroc ca am vizitat Nepalul inainte de devastatorul cutremur din anul 2015. Stupa budista Boudhanath se afla in centrul localitatii si este unul din principalele obiective. Caracteristic pentru cultura nepaleza este arborarea unui sir de fanioane din varful stupelor pana jos. Nu stiu daca asa se numesc acestea dar comparatia imi e mai la indemana. Kathmandu ne ofera o cu totul alta arhitectura decat eram obisnuita, difera fata de orasele din India ca de la cer la pamant.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 48

O vizita interesanta a fost la Templul Pashupatinat, aflat pe malurile raului Bagmati, fost sediu al Dietei Nationale, Lord Pashupatinat. Fotografiind multiplele turnulete ale acestui templu ajung deodata langa un nepalez intins lat pe mai multe lemne, mort bine-nteles, cu o ghirlanda portocalei la gat si avand corpul acoperit. Familia era pregatita de incinerare, aici incinerarea e lowcost spre deosebire de India. Chiar gratis din cate am inteles. Lange el erau mai multe cadavre care ardeau deja iar mirosul nu era deloc pestilential ci mai degraba de gratar. Dupa terminarea incinerarii, resturile sunt aruncate in raul Bagmati. Seara o cina traditionala insotita de un spectacol folcloric avea sa inchida aceasta zi. Nu inainte insa de a savura din bucatele traditionale impreuna cu un pahar de bere Everest evident si cateva guri de rakshi, o bautura puternic alcoolica fabricate din kodo sau orez. Aceasta era servita dintr-un fel de sticla de ceas ceramica. Ziua urmatoare avea sa inceapa cu o vizita la templul budist Swambunath situat pe un deal de unde am avut o frumoasa priveliste asupra capitalei nepaleze. De aici a inceput povestea trompetei tibetane pe care o spun tuturor dar atunci nu a fost la fel de amuzanta cum mi se pare acum. De la acest templu mi-am cumparat ca suvenir o trompeta tibetana din tabla de cupru, avand aproape un metru lungime, evident dupa ce am masurat- o in mod repetat cu privirea ca sa vad daca incape in bagajul de cala. Cum sa ma fi prezentat la imbarcare cu

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 49 vuvuzela in mana? Evident ca prima senzatie a fost sa suflu in ea, o mare greseala. Intitial desigur ca nu mi s-a intamplat nimic, dar dupa cateva ore au aparut senzatii de greata si ameteala. Probabil mai fusesera si alti curiosi inaintea mea avand o stare de sanatate alterata. Dupa mai mult de o zi am reusit sa imi revin de abia. Continuam sa vizitam templele Hanumandhoka si Taleju dupa care plecam spre Bhaktapur, vechea capital a Nepalului unde in piata Durbar cumparam cateva antichitati ca suvenir. In interiorul unei case traditionale urmeaza sa o cunoastem pe Kumari. Aceasta este considerata o zeita vie, aleasa din randul fetelor neajunse la pubertate. O boala grava, o hemoragie puternica sau aparitia menstruatiei fac ca aceasta fetita sa isi piarda titlul de Kumari. Este interzisa fotografierea ei dar ni s-a sugerat totusi ca putem face donatii. Mi-am adus atunci aminte de bancul cu Nastratin Hogea care a platit pentru ca a mirosit mancarea de la o carciuma cu zdranganitul unei pungi cu bani. In Kathmandu si in general in Nepal curatenia este semnificativ mai mare decat in India chiar daca si aici mai poti vedea cate o vaca ratacita pe strada sau pelerini care cersesc cate un ban. Nu in ultimul rand, nu putea lipsi un zbor deasupra masivului Himalaya. Asa se numeste teoretic. Practic zborul are loc paralel cu acest masiv pentru ca intre varfuri pot aparea turbulente care pot fi fatale. Zborul a

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 50 fost operat de compania locala Budhha Air din Kathmandu (cum altfel s-ar putea numi) cu un avion obisnuit dar au fost vandute doar biletele de la geam. Ne- au fost prezentate principalele varfuri ale masivului precum Lhotse, Everest, Manaslu sau Annapurna. In Nepal poti manca stradal in conditii destul de civilizate dar sunt prezente si marile lanturi de fastfooduri precum Mc Donalds si KFC. Experienta nepaleza ma face sa ma gandesc serios la o revenire pe aceste meleaguri.

Capitolul 10 Prima incursiune in Islam: MAROC 2013

Islamul este una dintre cele mai raspandite religii de pe glob. Din punctul meu de vedere, islamul nu este o religie excentrica sau extremista, Islamul a reusit sa creeze disciplina in randul populatiei. Primul meu contact cu islamul a fost in anul 2013 cand am vizitat Marocul. Am abordat continentul african traversand stramtoarea Gibraltar de la Tarifa la Tanger. Regatul Marocan este una din cele mai civilizate tari islamice. Desi

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 51 situate pe continentul African, Marocul are insa puternice influente orientale, aduce mai mult cu tarile din Orientul Mijlociu decat cu cele din Africa. Celebrul val islamic (burka) apare foarte rar. Alcoolul insa nu este interzis dar nici nu se gaseste la tot pasul. In pravalii ratacite sau in supermarketuri exista zone dedicate unde se gaseste bere (Casablanca, cum altfel sa ne cheme?) sau vin (din podgoriile de la Meknes), despre tarie insa nici nu poate fi vorba. Ca in orice tara islamica carnea de porc sare din schema, in rest vita, pui si peste sau orice altceva iti pofteste inima. La terase marocanii savureaza cate un pahar de suc proaspat stors sau au in fata o cafea si un pahar cu apa. In rest, numele lui Mohamed al V-lea, fostul sultan si rege al Marocului e omniprezent, de la numele aeroportului din Casablanca la numele principalelor bulevarde din marile orase. In camera de hotel pe tavan era o sageata indreptata in directia Mecca, ca nu cumva cand e ora de rugaciune sa dai gres daca vii fara busola la hotel. Pe strazi sunt omniprezente pisicile pentru ca profetul Mahomed era un mare iubitor de feline. Mancarea stradala cu parfum oriental e prezenta la tot coltul, la fel si tarabele cu condimente multicolore. Cat despre infrastructura, nota 10 plus. Marocul detine o retea vasta de autostrazi bine intretinute, terenurile pe care urmeaza sa se construiasca au pregatite utilitatile (apa, canalizare si energie electrica) semn ca perioada de ocupatie franceza a dat roade. Sunt multe de scris si de spus despre Maroc: in Casablanca am vizitat Moscheea Hassan al II-lea, una

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 52

din cele mai mari moschee din lume, cea mai mare moschee din Africa si moscheea cu cel mai inalt minaret de pe mapamond. O constructie uluitoare cu tavan glisant, acesta avand posibilitatea de deschidere. Desi o constructie relativ noua, finalizata in anul 1993, nu putem trece cu vederea arhitectura specific orientala si minutioasele elemente de ornament prezente pe pereti. Fiecare moschee este dotata cu o baie pentru ca doar nu poti merge la rugaciune fara sa te speli. Si cum baile erau probabil in vremuri stravechi un lux, nu a venit Mahomed la munte ci muntele la Mahomed asa ca au adus baia la moschee. Am vizitat si localul Ricks Caffe devenit faimos datorita filmului Casablanca cu Humphrey Bogart si Ingrid Bergman. Interesanta mi s-a parut si vizitarea fostelor colonii portugheze de la Azemmour si El Jadida, orase pitoresti aflate nu la mare distanta de Casablanca. Cisterna din El Jadida, fostul depozit de apa al orasului se numara printre cele mai vizitate obiective ale orasului. La Marrakesh, pe langa frumoasa moschee Koutoubia am intrat pentru prima data in contact cu Medina ceea ce s-ar traduce prin orasul vechi sau cetatea veche. Bazarul din Marrakesh situate in interiorul Medinei e un loc unde orasul nu doarme, exista o forfota permanenta atat ziua cat si noaptea. Am traversat Muntii Atlas pentru a ajunge la Ait

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 53

Ben Haddou si Ouarzazate, localitati patrimoniu mondial UNESCO. Atat Ait Ben Haddou si Ouarzazate, porti catre desertul Sahara, ies in evidenta prin cladirile de pamant situate in spatele zidurilor defensive. In Ouarzazate nu puteam sa omitem vizitarea studiourilor Atlas unde s-au turnat filme celebre precum Kundun, Ben Hour, Razboiul Stelelor, Cleopatra, Lawrence – Printul Arabiei, Isus din Nazareth, Mumia si Gladiatorul. Am putut vizita Templul de la Luxor sau alte replici, reconstruite pentru realizarea filmelor mentionate. Pe drum am savurat o portie de “kefta”, un fel de mititei locali. La care s-ar fi pretat o bere rece dar… “pune-ti pofta-n cui ca esti in islam” mi-am spus in gand. Am avut ocazia sa intalnim si un cortegiu funerar format din vreo 20 de persoane mergand in pas alergator “pe repede-nainte” cu mortu’ in spinare, aproape sa ii prinda radarul, probabil ca ora limita era destul de aproape. In Meknes vizitam Medina si celebra poarta Bab Mansour. Bazarul e plin de vase conice pentru prepararea WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 54

Tajine-ului, de toate dimensiunile si culorile. Tajine-ul este atat numele vasului cat si a specialitatii culinare rezultate prin prajirea de carne de porc, pui sau peste impreuna cu legume si cus-cus. Un alt patrimoniu mondial UNESCO intalnim la Fes: celebra Medina unde daca nu ai ghid sansele sa te pierzi sunt destul de mari. Medina are stradute inguste pentru ca razele soarelui sa nu patrunda in case iar pe acestea nu exista tablite indicatoare. Dupa ce vizitam Mausoleul lui Mohamed al V-lea si kasbahul din capitala Rabat, ne indreptam spre ultima statie a calatoriei noastre africane: Tanger, orasul vecin cu Stramtoarea Gibraltar. Dupa ce vizitam Grotele lui Hercule despre care se spune ca ar fi facut candva legatura pe sub Stramtoarea Gibraltar cu Grota St. Michael din Gibraltar, ajungem la Cap Spartel, cel mai nord-vestic punct al Africii si locul unde se intalnesc Marea Mediterana cu Oceanul Atlantic. Locul de intalnire se distinge prin diferenta de culoare ale celor 2 mari. Dupa vizitarea Medinei din Tanger ne luam la revedere de la Maroc, o tara africana cu parfum oriental unde influentele colonizarii franceze sunt si astazi vizibile.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 55

Capitolul 11 Cu autocarul prin America de Sud 2013

Dupa incursiunea precedenta de success pe continentul descoperit de Amerigo Vespucci iata-ne din nou aici, dar pe partea sud-estica. Prima oprire a fost la Buenos Aires. Dupa un zbor destul de lung dar lin si fara incidente majore, iata-ne la 2 ore de aterizare. Brusc simtim cum avionul o ia din loc mai abitir pe semen ca pilotul era hotarat “sa ii dea blana” renuntand la pilotul automat. Numele capitalei argentiniene inseamna “aer bun” sau “vant usor”. Buenos Aires este un oras cu strazi perfect perpendicular. Aici, in Buenos Aires, in zona centrala a orasului se afla si cea mai larga artera din lume, Bulevardul 9 Iulie care are o latime de 92 de metri. Pe acest bulevard se afla si celebrul Teatru Colon, nu mai putin celebrul obelisk si deloc celebrul dar deosebit de importantul supermarket Carrefour, sursa mea pentru o bere Quilmes sau Brahma rece ca gheata. Tot aici se afla si blocul de unde a vorbit Juan si Evita Peron multumii si de unde Evita a cantat celebra melodie “Don’t cry for me Argentina”. Dupa arhitectura dar si dupa semeata antena din varf cred ca e acum un fel de Palatul Telecomunicatiilor. Este un oras cu cladiri coloniale imbinate pitoresc cu arhitectura moderna. Orasul este plin de cladiri inalte, nu le-as define neaparat ca “zgarie nori”. O vizita in port ne confirma modernismul acestui

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 56

oras, aici strajuieste Podul Femeii, o constructie cu o arhitectura futurista. Nu putem trece cu vederea nici unul din simbolurile orasului, Floarea de Otel. In turul nostru prin capital argentiniana am trecut si pe langa Casa Rosada, Palatul Prezidential. Tot in capitala Buenos Aires se afla si cea mai mare librarie din America de Sud, El Ateneo, amenajata pe mai multe nivele in cladirea unui fost teatru. Unul din cele mai pitoresti locuri din Buenos Aires este strada Caminito din cartierul Boca, unde oameni care servesc masa la terase asista la veritabile spectacole de tango in aer liber. Case in stil colonial au pe fatade sculpturi colorate care amintesc de acest dans considerat initial frivol din cauza imbratisarilor prea intime ale partenerilor. Cartierul Boca nu este celebru doar datorita tango-ului ci si datorita extrem de iubitei echipe de fotbal Boca Junior. In cartierul Boca cu ale sale case viu colorate se afla si stadionul echipei Boca Junior “La Bombonera” avand culorile echipei gazda. In aceasta calatorie mi se confirma ca America de Sud mananca fotbal pe paine.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 57

De fiecare data cand am spus ca suntem romani, lumea a zambit si a completat “Hagi, Nadia, “Ciucescu”, Dracula”, iar cand vine vorba despre Argentina noi spunem Tango, Evita Peron si Maradona. Una din cele mai interesante cladiri este fosta Uzina de Apa. Nimic deosebit la prima vedere insa arhitectura e putin ciudata pentru aceasta parte a lumii. Componentele cladirii au fost fabricate in Anglia, insa asemenea lui Christophor Columb care in loc de India a nimerit in America, si componentele fabricate pentru India au ajuns in America… De Sud de data aceasta. De aici si stilul architectural mai deosebit cu motive indiene. Nu putea sa lipseasca o vizita in Parcul La Recoleta unde se gasesc ficusi avand o varsta respectabila. In imediata vecinatate a parcului se afla cimitirul La Recoleta, acolo unde isi dorm somnul de veci personalitati ale acestei tari. Pentru noi cel mai cunoscut personaj inmormantat aici ramane Evita Peron, sotia fostului presedinte al Argentinei Juan Peron, devenita celebra in intreaga lume si datorita filmului si a coloanei sonore “Don’t cry for me Argentina”. Atat capela Evitei Peron cat si celelalte din acest cimitir sunt adevarate opere de arta situate pe stradute inguste iar constructiile au pe frontispiciu sculpturi cu diferite personaje in functie de situatie. Totusi cel mai interesant lucru intalnit aici il reprezinta faptul ca sicriele nu sunt ingropate in pamant asa cum suntem obisnuiti ci sunt fie la vedere, fie zidite dar la suprafata. Era chiar o doamna care se afla langa sicriul sotului dar nu se pregatea de inmormantare, sicriul

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 58 fiind depus de ceva timpin capela pur si simplu. Explicatia o constituie faptul ca aceste sicrie sunt foarte etans inchise, probabil vidate si din aceasta cauza nemaifiind nevoie sa fie ingropate. Vizita noastra in capital Argentinei Buenos Aires se incheie cu o croaziera pe raul Parana, de-a lungul deltei din vecinatatea localitatii El Tigre, o destinatie de weekend atat pentru turisti cat si pentru localnici. De pe vaporasul care ne-a purtat pe diferitele canale am putut admira viata lacustra de aici, casele construite pe piloni si supermarketul mobil aflat pe un alt vaporas. Ziua nu se putea incheia fara o seara traditionala de tango, acompaniata de o felie sanatoasa de vacuta argentiniana crescuta liber in pampas. Plecam spre Uruguay traversand cu vaporul estuarul fluviului Rio de la Plata. La intrarea in Uruguay suntem supusi unui control vamal in urma caruia ramanem fara conservele de carne. “Pescados si, cerdo no” a spus vamesul uruguayan. Adica “Peste da, porc nu” sau mai pe romaneste confiscam ce ai de mancare ca sa cumperi de la noi din tara. Ajungem in final in Colonia del Sacramento, orasul vama-port al Uruguayului. Colonia este un orasel cochet, cu stradute inguste, pietruite, cu case de piatra avand pe fatade

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 59 ornamente de faianta iar in fata acestora strajuiesc plante exotice cum ar fi Buganvillia. Urmeaza capitala Montevideo unde intalnim doua dintre simbolurile orasului: monumentul dedicate imigrantilor infatisand o caleasca si monumentul dedicat ultimilor bastinasi a caror infatisare seamana cu cea a indienilor din America de Nord. Cele doua monumente au fost amplasate in locuri diferite, probabil ca nu cumva sa intre in conflict. Trecem pe langa cocheta cladire a Parlamentului, pe langa cladirea Teatrului Solis si ajungem la Estadio Centenario, stadionul unde s-au disputat in anul 1930 o parte din meciurile primului Campionat Mondial de Fotbal din lume. Hotelul nostru se afla chiar in Piata Centrala a capitalei, acolo unde troneaza si statuia ecvestra a lui Artigas, eroul national al acestei tari. Seara se incheie cu o seara traditional uruguayana cu Candombe asezonata cu o friptura de vacuta si un pahar de vin rosu. Candombe este un spectacol de muzica si dans avand radacinile in randul sclavilor africani. Plecam spre Salto dupa o scurta oprire in micutul dar cochetul orasel colonial Trinidad cu ale sale casute micute, avand in Piata Centrala, chiar in fata somptuoasei Catedrale Catolice statuia aceluiasi erou national Artigas. Autocarul nostru avea siguranta in caz de pana in sensul ca pe roata era montat un manometru care sesiza imediat orice scadere a presiunii in pneuri iar prin intermediul unui minicompresor roata era umflata la loc in timpul mersului.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 60

Ne cazam in Salto, un orasel colonial de asemenea foarte cochet, cu frumoase fantani arteziene. Un moment emotionant ne-a asteptat la hotel: alaturi de steagul tarii gazed strajuia drapelul nostru national semn ca uruguayenii sunt ospitalieri si dornici de turisti. Ne intoarcem pentru scurt timp in Argentina traversand terioriul dintre fluviile Uruguay si Parana, teritoriu cunoscut ca si Mesopotamia Argentiniana. “Mesopotamia” inseamna suprafata intre doua rauri si a fost preluata dupa Mesopotamia din Antichitate, teritoriu aflat intre raurile Tigru si Euphrat pe teritoriul vechiului Babilon, actualmente Iraq. Autostrada strabatea bogate paduri de eucalipt dar si suprafete intinse pe care se revarsa fluviul Parana. Tot in Mesopotamia Argentiniana creste si Yerba Mate, planta din care se prepara infuzia foarte utilizata in Argentina, Uruguay si Paraguay. Planta ierboasa se infuzeaza in niste recipiente specifice numite guampa avand in interior un pai metalic numit bombilla. Am observat ca aproape toti locuitorii din aceste tari detin cate o guampa cu bombilla, fie naturala confectionata din fructul uscat de mate, fie artificiala din portelan sau sticla. Toate magazinele vand guampa cu bombilla, toata lumea merge cu guampa pe strada, in masina, la servici. Chiar si vamesii intre doua stampile in pasaport mai trageau din bombilla. Se pare ca aceasta infuzie are rol

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 61 calmant, sedativ, efect antioxidant si reduce riscul de diabet. Seara ajungem in Posadas unde am avut parte de cel mai prost hotel: nu era foarte murdar dar destul de modest, pe jos era gresie iar sub piciorul patului aceasta era sparta semn ca aici se petreceau altadata “intreceri sportive de cuplu” cu o inversunare fara precedent. Ziua urmatoare avea sa ne poarte catre tara vecina Paraguay. Prima oprire a fost in San Ignacio, un sat- orasel micut si cochet unde am putut admira arhitectura locala combinata cu influenta cladirilor coloniale. In centrul localitatii trona statuia sfantului care patroneaza acel loc, San Ignacio. Mergem la alimentara din localitate sa cumparam ceva de mancare: un delicious carnat (evident din carne de vacuta) imi face cu ochiul dar nu aveam niciun guaran paraguayan. Intind vanzatoarei cardul si o bag in ceata. Saraca, desi avea POS instalat, cred ca am fost primul cumparator din istoria magazinului doritor de plata cu cardul. Pana la urma, cu sprijinul meu logistic reusim sa facem plata cumparaturilor. Seara avea sa ne gaseasca in fata Palatului Guvernamental din Piata Centrala a capitalei Asuncion. Cum am coborat din autocar suntem inconjurati de fortele de ordine. “Am gresit oare cu ceva ?” i-am intrebat. Raspunsul a fost neasteptat: “Am venit aici ca sa va protejam”. E prima data cand politia fraternizeaza cu omul de rand. Dar stiau ei de ce: in spatele Palatului Guvernamental incepea o vale unde

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 62 aveam sa vedem pentru prima data cum arata o “favela”, un cartier a saracilor, format dintr-o aglomerare excesiva a populatiei fara a beneficia de toate utilitatile necesare. Luam masa la restaurantul unui german aclimatizat in Paraguay, provenit probabil din parinti care au fugit imediat dupa cel de-al doilea Razboi Mondial din Germania. Copiase si el ceva de la autogrill-urile europene: 10 dolari farfuria de mancare. Am luat o farfurie de mancare si o bere. La litru ca asa se bea in America de Sud: aici ceri “Una Cerveza Patricia por favor”, asa se numeste una din berile locale. Cand sa platim insa neamtu’-paraguayan vrea sa ne taxeze doua portii de mancare pe motiv ca mi-am permis sa ciugulesc si eu din farfuria sotiei. Dar doamna de langa mine care a mancat vreo 3 portii a platit doar una. Ca doar nu s-a infipt nimeni in portia ei. Ehh, treaba nemteasca adaptata in stil sud-american. Trecem prin Ypacarai, un cochet orasel colonial cu multe plante exotice iar apoi ne indreptam spre Brazilia. Pe drum avem oportunitatea sa intalnim un loc cu musuroaie de termite, daca povestesti cuiva nu te crede: termitele au format niste musuroaie inalte de pana la un metro ! Traversam raul Parana si intram in Brazilia. Cand spui Brazilia spui fotbal, Pele, Samba si carnavalul de la Rio. Dar Brazilia are mult mai multe de oferit. Lasam in urma taramul Hispanic si ne indreptam spre Brazilia, singura enclava portugheza

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 63 din Lumea Noua, America. Singura dar care are populatie cat toate tarile hispanice din America de Sud. Primul obiectiv pe care il vizitam este hidrocentrala de la barajul Itaipu, o minune inginereasca finalizata in anul 1984 prin colaborarea celor doua tari vecine: Brazilia si Paraguay. Langa hidrocentrala scrie cu mandrie “Itaipu Binacional”. Energia electrica produse de partea paraguayana depaseste necesarul acestei tari, astfel incat o exporta in Brazilia. Insa piesa de rezistenta, aici intre Brazilia si Argentina este Cascada Iguassu sau pe limba spaniola Cataratas del Iguazu. Cascada are forma literei U, cu o inaltime de aproximativ 70 de metri si o lungime de aproape 3 km. Pe fiecare parte, atat in Brazilia cat si in Argentina au fost infiintate parcuri nationale pe care nu puteam sa omitem sa le vizitam. Mai intai am vizitat partea braziliana a Cascadei Iguassu. Dupa o plimbare prin padurea tropicala am ajuns pe o pasarela care ajungea pana langa cascada. Senzatia a fost una deosebita tinand cont ca afara era soare puternic si o temperature de aproape 30 de grade Celsius. De-a lungul plimbarii prin padurea tropicala am avut oportunitatea sa vedem fluturi exotici dar si animalute Coati in cautare de hrana prin cosurile de gunoi amplasate in Parcul National. Ziua urmatoare avea sa ne faca cunostinta cu partea argentiniana a Cascadei Iguassu. Aceasta parte a cascadei mi-a placut mie personal mai mult atat prin

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 64 faptul ca era mai amenajata dar si mai salbatica. Un trenulet turistic ne-a purtat prin jungla tropicala pana in locul unde ne-am urcat pe o pasarela. Aceasta trecatoare traversa raul Parana pana in locul de unde curgea cascada iar privind in jos ti se taia rasuflarea. Nu degeaba a fost numit acest loc “Garganta del Diablo”, in traducere “Gatlejul Diavolului”. Aici intalnim aceiasi vegetatie exotica ca si pe malul celalalt: diferite specii de pasari, fluturi exotice si soparle. Marele meu regret a fost ca pe niciuna din partile cascadei nu am putut vedea papagalul Tucan, acel papagal cu cioc lung si viu colorat prezent pe toate pliantele care prezinta Cascada Iguassu. Ni s-a explicat ca se ascunde de turisti si apare doar noaptea cand e liniste. Parasim Foz de Iguassu, localitatea braziliana devenita celebra datorita cascade cu acelasi nume si ne indreptam spre Curitiba, un oras destul de mare despre care cu rusine trebuie sa spun ca nu am auzit pana atunci. Dar pana la Curitiba facem un scurt popas in Cascavel, alt oras brazilian pregatit pentru Sarbatoarea Craciunului. Era sfarsit de noiembrie. Dar erau 30 de grade afara asa ca am avut un sentiment ciudat cand, in pantaloni scurti plimbandu-ma prin Cascavel sa intalnesc Targul de Craciun. Brazi impodobiti, sanii trase de reni, Mosi Craciun la tot pasul iar afara peste 30 de grade. Aici ar trebui sa vina Mos Verila, nu Mos Gerila, pe ski-jet si nu pe sanie trasa de reni.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 65

Ajungem seara in Curitiba, al 8-lea oras ca marime din Brazilia. Orasul Curitiba este celebru pentru gradina sa botanica care are o sera in forma unei catedrale, devenita simbolul orasului. Tot aici se afla Muzeul Oscar Niemeyer dedicat arhitectului care a realizat principalele cladiri publici din nou construita capitala Brasilia. Acest muzeu mai poarta denumirea de Noul Muzeu (sub aceasta denumire a fost inaugurat initial) sau Muzeul Ochiului datorita formei cladirii. In Curitiba statiile mijloacelor de transport au forma de capsula in care intri pe baza de bilet iar mijloacele de transport au propriul traseu, independent de traseul celorlalte vehicule. Este un lucru bun, benefic pentru fluidizarea transportului in comun. De aici ajungem la Sao Paolo, cel mai mare oras din America de Sud depasind chiar si Rio de Janeiro. Ca orice oras mare brazilian, la intrare ne intampina celebrele favela, cartierele saracilor dar si traficul infernal. Facem cunostinta cu fosta gara din Sao Paolo, in prezent dezafectata. De fapt in toata America de Sud s-a renuntat la transportul feroviar atat de marfa cat si de persoane, garile devenind mall-uri sau cladiri cu alta destinatie. Sao Paolo este un oras al contrastelor unde cladiri construite la inceputul secolului XX in stil colonial contrasteaza cu zgarie-norii aparuti mai mult sau mai putin recent. Pe langa toate aceste edificii zac oameni ai strazii, dormind sau cersind. In fata maretei Catedrale realizate in stil gotic era un miros pestilential de la zecii de cersetori si oameni fara adapost veniti aici. Trecem pe faimosul bulevard Paulista si parasim Sao Paolo cu destinatia

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 66

Santos, orasul unde a jucat o lunga perioada celebrul fotbalist brazilian Edson Arantes do Nasicmento cunoscut noua ca si Pele. Vizitam stadionul echipei FC Santos unde a evoluat marele sportiv dar si muzeul unde este evocat marele fotbalist si unde sunt expuse cupe, medalii si fanioane. Santos nu inseamna doar Pele ci aici se afla si unicul muzeu din lume dedicate cafelei, muzeu care functioneaza in sediul fostei Burse a Cafelei (exista si asa ceva). Dupa ce parasim Santos, facem doua popasuri in statiuni situate pe malul Oceanului Atlantic: Garacuatatuba si Ubatuba urmand ca seara sa ajungem in Paraty. De Paraty a auzit putina lumea la noi in tara, este un orasel colonial, mic si cochet, cu strazi pietruite, cu case din perioada conchistatadorilor. Ne indreptam spre Mangaratiba, oras- port de unde facem o croaziera in golful Sepetiba cu oprire pe exotica insula Jaguanum. Aici facem cunostinta cu o vegetatie luxurianta, cu arbori seculari al caror varf nici nu se putea vedea si din care coborau liane, cu o padure tropicala demna de Jungla Amazonului unde apare si celebrul Jack-Fruit (arborele de paine), cu pasari exotice care traiesc doar aici. Din pacate aventura sud-americana cu autocarul se apropia de sfarsit, nu inainte de a atinge cireasa de pe tort: celebrul Rio de Janeiro. Nu este un oras asa de periculos precum se vorbeste, totusi este recomandabila evitarea patrunderii in celebrele cartiere ale saracilor, “favela” care te intampina inca de la intrarea in oras. Se poveste ca au fost persoane care au intrat aici, si-au pierdut brusc cunostina iar cand si-au revenit zona

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 67 organelor vitale precum cea a rinichilor prezenta o cusatura, semn ca aici exista “chirurgi amatori“ responsabili cu prelevarea ilegala de organe. Totusi nu puteam sa ratam o o scurta incursiune in una din aceste cartiere ale saracilor condusi de un ghid local dar doar dupa ce am lasat toate obiectele de valoare in autocar. Sambodromul, locul unde are loc defilarea carelor alegorice in timpul Carnavalului de la Rio era pustiu si trist in asteptarea urmatorului carnaval dar nu puteam sa il trecem cu vederea, la fel ca si vizitarea recent reconstruitei arene modern Maracana care insa nu mai are farmecul celei demolate. Ne indreptam spre baza muntelui Corcovado unde ne urcam in “Trem do Corcovado” adica un fel de tramvai cu cremaliera care avea sa ne aduca sus, la baza celebrei statui “Hristos Redendor”, “Hristos Mantuitorul” strabatand padurea tropicala Tijuca. Ei au padurea Tijuca [:tijuka], noi pasul Tihuta. In padurea tropicala Tijuca intalnim din nou arborele de paine, asa numitul Jack-fruit care poarta acest nume datorita faptului ca este foarte hranitor putand fi de folos cand lipseste mancarea. Tot aici facem cunostinta cu maimuta Marmoset, prezenta doar aici in “Lumea Noua”. Celebra statuie a lui Hristos, simbolul orasului Rio de Janeiro a fost realizata din beton armat in anii 1930 avand peste 30 de metri

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 68 inaltime iar capul statuii a fost realizat de sculptorul roman Gheorghe Leonida. Aceasta statuie este intradevar o realizare monumentala, chiar unul din cele mai frumoase lucruri pe care le poate oferi Brazilia turistilor. De aici am avut o frumoasa panorama asupra orasului Rio de Janeiro langa care se afla celebra “Pao de Acucar”, in limba romana “Capatana de Zahar” datorita asemanarii izbitoare cu sfecla de zahar. Am urcat cu telefericul pe aceasta stanca pentru o panorama inversa, nu doar asupra orasului Rio de Janeiro dar si asupra statuii lui “Hristos Mantuitorul”. Incheiem calatoria noastra in Rio de Janeiro cu cateva vizite la obiective religioase precum manastirea Sao Bento sau catedrala futurista San Sebastian devenita repede un alt simbol al orasului Rio. Cele 4 tari vizitate in cadrul acestui circuit cu autocarul difera destul de mult de partea vestica pe care am vazut- o cu cativa ani in urma. Cea mai mare diferenta este faptul ca aici nu sunt aproape deloc situri arheologice, explicatia ar fi dupa parerea mea ca aceasta zona estica a fost mult mai vulnerabila in fata conchistatorilor care au nimicit in drumul lor tot ce avea legatura cu locuitorii bastinasi.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 69

ACapitolul 12 In IRAN, taramul ayatollahului 2014

Iranul a fost inca de pe vremea vechilor Persi un punct important de reper pe harta istorica si comerciala a lumii. Toata lumea se fereste cumva de aceasta tare, posibil si datorita asemanarii numelui cu fostul Babylon, actualmente Iraq-ul mistuit de razboi. Zis si facut, ne luam inima in dinti si plecam spre fostul imperiu Persan. Inainte de plecarea in Iran fusesem informati printr-un ghid turistic despre regulile mai aparte din aceasta tara islamica, reguli aparute odata cu instalarea in anul 1979 a republicii islamice a Iranului condusa de ayatollahul Khomeini. Regulile prevedea ca nu ai voie in imbracaminte provocatoare, tinuta trebuie sa fie decenta (pantaloni si camasa), nu ai voie sa transporti sau sa consumi alcool chiar daca Iranul este pe locul 4 in Orientul Mijlociu la consumul de alcool importat insa din Iraq iar femeile trebuie sa aiba capul acoperit cu un batic. Am ajuns in jurul orei 4 dimineata la Teheran via Istanbul. Inca de la sosire, chiar inainte de controlul pasapoartelor primul lucru ni s-a comunicat ca persoanele de sex feminine trebuie sa isi puna naframa pe cap. Incepem incursiunea noastra in Iran cu o vizita la Muzeul Iranului WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 70

Antic iar apoi la Palatul Golestan din Teheran, o alta bijuterie arhitecturala. Peretii impodobiti cu oglinzi, ornamentele murale dar si geamurile cu vitralii dau acestui loc o frumusete nemaipomenita. Vanzatorii stradali ofereau diferite sortimente de bauturi racoritoare: evident marci locale, ca doar nu din tara- dusman de o viata SUA si si mai evident fara alcool: Zam Zam (un fel de Coca Cola iraniana), Limonade (un fel de Fanta) sau de departe cea mai interesanta bautura Doough-ul. Acesta, cunoscut in tarile musulmane si ca Ayran, este o bautura pe baza de iaurt, usor sarata, sifonata si cu aroma de menta. Am comandat din prima 2 sticle, pe prima am baut-o de sete iar pe a doua am savurat-o. In Iran este si bere, bine- nteles fara alcool si nu se cheama asa. Aici berea se numeste bautura pe baza de malt si se gaseste in varianta clasica sau cu arome: pere, mere, piersici etc. Trebuie sa recunosc ca in Romania nu sunt un adept al berii fara alcool datorita gustului specific. Totusi in Iran am savurat aceasta bautura pe baza de malt care are un gust extraordinar de bun si nu seaman cu berea fara alcool din Europa. Am trecut tangential si prin bazarurile specifice lumii arabesti, mai mult din curiozitate decat din dorinta de a cumpara ceva. In Teheran simbolul orasului este modernul Turn Azadi, placat cu marmura, construit

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 71

in anul 1971 de catre Reza Pahlavi pentru a celebra 2500 de ani de la infiintarea Statului Imperial al Iranului. Autobuzele in Iran sunt impartite in doua sectoare: sectorul pentru barbati, in partea din fata iar sectorul pentru femei in partea inferioara. Pentru a rezolva problema disciplinei pe sosele, foarte multe strazi din Teheran au sens unic. Desi mai disciplinati putin decat in alte tari arabe, cei mai multi dintre iranieni totusi considera ca semnele de circulatie au valoare mai mult ornamentala. Avionul companiei locale Mahan Air avea sa ne aduca la Shiraz unde primele obiective vizitate au fost Gradinile Eram si mormantul poetului national Hafez. Seara, in preajma cetatii din Shiraz si a bazarului Vakil am savurat o portie sanatoase de Faloodeh, o inghetata preparata din fidea foarte fina si sirop semiinghetat de zahar si apa de trandafiri. In bazar gaseai pe langa stofe, covoare sau articole de uz gospondaresc traditionalele tarabe cu condimente, tarabe pe care le cunoscusem anul anterior in vizita din Regatul Marocan. Problema cea mai mare pe care o intampinasem in Iran nu era doar limba araba pe care nu o cunosteam dar pe langa litere nici cifrele nu semanau cu cele “arabe” folosite in tara noastra. Practic cifrele “arabe” din tara

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 72 noastra sunt cifre arabe stilizate pe cand in Iran cifrele arabe sunt cele originale.

Mai mult, nici anul nu era acelasi ca peste tot in lume, ei se aflau in anul 1393 iar la noi era 2014. Vizita noastra in Shiraz continua cu moscheea Nasir- ol-molk, un lacas de cult de o frumuseste uluitoare datorat in primul rand vitraliilor dar si a ornamentelor murale. Ziua urmatoare avea sa ne poarte la Persepolis, capitala Imperiului Persan in antichitate, oras construit in timpul domniei lui Darius I in anul 520 i.Ch. si distrus in anul 330 i.Ch. de Alexandru Cel Mare. Persepolis inseamna in limba greasca “Orasul Persilor”. Ruinele ramase pe o raza de 60 km au fost declarate Patrimoniu Mondial UNESCO. Nu am putut rata la Pasargad mormantul lui Cyprus cel Mare. O noua zi in Iran avea sa inceapa la Esfahan, pe drumul de intoarcere de la

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 73

Shiraz catre Teheran strabatand un tinut foarte arid. Palatul Chehel Sotoun este unul din punctele de atractie din Esfahan, un ansamblu construit pentru a primi oficialitati. Am facut de asemenea o scurta oprire la catedrala armeneasca Vank. De o frumusete uluitoare, construita in acelasi stil bogat si cu frumoase ornamente colorate este Palatul Imam-ului, tot aici la Esfahan. In piata central a orasului, numita Piata Imam-ului asistam la o intrecere de Koshti Pahlavani, un fel de wrestling Iranian de grup, sport provenit de pe vremea Imperiului Persan cand erau astfel

antrenati razboinicii. Suvenirul specific in Esfahan sunt vaze, cani si farfurii din tabla de cupru vopsite in culori vii asemanatoare ca textura ornamentelor murale de pe moschei sau palate. Pe drumul de intoarcere la Teheran am facut o oprire in Kashan. In acest alt oras mai putin cunoscut al Iranului am vizitat Gradinile Fin si resedintele familiilor Tabatabaie si Abassian construite in secolul XIX. Un aspect foarte important la aceste cladiri sunt turnurile captatoare de

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 74

vant. In secolul XIX nu existau instalatii de climatizare sau frigidere. Fiind o zona in care vantul sulfa destul de des, acesta era captat prin intermediul acelor turnuri si directionat catre subsolul locuintelor unde erau pastrate alimentelor dar locuiau si oamenii pe timpul perioadelor caniculare. Pe drum spre Teheran oprim la o benzinarie. Cu toate ca ne aflam in intarziere, autobuzul ramane in benzinarie o perioada destul de lunga de timp iar soferul era de negasit. Trebuie mentionat ca in Iran benzinariile au pe langa magazine obligatoriu si o sala de rugaciune, ca doar daca te nimeresti la ora de rugaciune alimentezi, iti faci cumparaturile si rezolvi si rugaciunea. Atunci ne-am dat seama ca dupa ce a facut plinul, soferul s-a retras in sala de rugaciune sa rezolve si aceasta problema. Ajungem cu bine la Teheran unde in ultima zi am vizitat fosta resedinta a familiei Pahlavi, Palatul Saad-Abad precum si Turnul de Televiziune, o bijuterie arhitecturala. Seara am facut o scurta plimbare la unul din mallurile din Teheran. Brandurile arhicunoscute se gasesc si in Iran. Singurul lucru mai ciudat era un magazin care avea geamurile blindate. Desigur ca am avut curiozitatea sa aflu ce se gasea in interior. In interior se comercializa lenjerie intima. Tot aici era si un magazine IKEA semn ca marile retele tatoneaza timid piata iraniana. Dimensiunea magazinului era cat un butic dintr-o galerie comerciala,

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 75

IKEA Teheran comercializand doar doar obiecte de menaj si mici accesorii de mobilier. Seara parasim Iranul, una din cele mai placute surprize avute de-a lungul calatoriilor. Iranul e o tara cu reguli mai stricte, cu oameni disciplinati si politicosi, cu scolari care saluta turistii pentru ca asa au fost invatati la scoala: ei sunt cei care trebuie sa repare reputatia usor negativa a tarii in care traiesc.

Capitolul 13 Pierduti in MACAO. Hai-hui in HONG KONG 2014

... sau cum nu te intelegi cu localnicii intr-o fosta colonie portugheza. Pare incredibil dar asa a fost. Intr-o seara de august 2014, dupa un istovitor dar senzational circuit in China, ajungem si noi in penultima locatie: Macao. Un oras-stat frumos, desi cat de cat autonom ramane insa sub tutela "patriei muma" China. Un oras cu cladiri coloniale a caror arhitectura aminteste de ocupatia portughezilor incepand cu secolul XVI. Cladirile coloniale istorice contrasteaza cu modernismul impus de cazinouri, Macao fiind cunoscut ca un Las Vegas al Asiei. Exista chiar o Venetie in miniatura in interiorul unui cazinou unde gondolierul, campanula si Palatul Dogilor sunt bine reprezentati.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 76

Dar si Macao contrasteaza opulenta reprezentata de cazinouri cu viata omului de rand. De pe vechea Cetate panorama asupra Macao ne arata o lume saracacioasa, cu blocuri scorojite, doar cele mai noi constructii se afla intr-o stare mai buna. Simbolul orasului si ultima ramasita a ocupatiei portugheze o reprezinta fatada Catedralei Sfantul Paul, atat a mai ramas in prezent din maretul lacas de cult. Aici in piata centrala se afla monumentul care simbolizeaza infiintarea Macao: intalnirea unui portughez cu o chinezoaica. Specialitatea culinara intalnita aici este Bakkwa sau Rougan, o sunca uscata preparata din carne de porc, vita sau oaie, condimentata cu sare, zahar sau miere si diferite condimente. E o sunca dulce-iute care doar aici se fabrica. Se facuse sase seara, ora de intalnire cu grupul nostru. Dar nu era tipenie de roman in fata orologiului din piata centrala a orasului. Ghidul nostru ne spusese cu ceva timp in urma ca in caz ca ne pierdem sa ne indreptam catre un taxi si sa spunem "Hotel President". Zis si facut. Dar socotelile din autocar nu se potriveau cu cele din targ. Adica din piata centrala. Fiindca cu niciun taximetrist nu am putut socializa. Se uitau ciudat la noi, dadeau din cap in sens negativ si dispareau. Pana la urma, o doamna de origine americana dar cu suficiente cunostinte de limba chineza (probabil si ea cu treburi prin Macao), vazand ca suntem disperati a venit la noi si ne-a spus sa oprim un taxi si sa spunem soferului WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 77

"jiudin zungtong". Ne-am uitat noi putin ciudat la ea si am intrebat-o ce inseamna. "jiudin zungtong inseamna Hotel Presidente in limba chineza" ne-a spus salvatoarea noastra. Zis si facut. Oprim primul taxi, spun soferului vorbele magice. Acesta se uita urat la noi dar face semn sa urcam. Ne-am luminat si noi la fata ca pana la urma am gasit pe cineva sa ne duca la hotel. A pornit, a coborat printr-un pasaj, am mai calatorit aproximativ un kilometru si stop! Am ajuns la destinatie. Deci problema nu era atat denumirea hotelului in limba fostilor colonisti portughezi ci distanta mult prea mica din centru pana la hotel. Ziua urmatoare avea sa continue in Hong Kong, o alta entitate statala autonoma dar aflata sub umbrela aceleiasi “patrii mume”, China, ca si Macao. Luam ferry- boat-ul si ajungem dupa aproximativ o ora si ceva in Hong Kong, cedat in anul 1997 de Marea Britanie Chinei. Prima oprire a fost chiar la monumentul dedicate acestui eveniment. Monumentul reprezinta o floare de Bauhinia, floarea nationala a Hong Kong. Continuam calatoria noastra spre “The peak”, in traducere “varful”, o constructie pe care se poate urca contra cost si de unde se poate admira Hong Kong-ul. Dar personal am optat pentru terasa centrului comercial alaturat, nu asa de inalta dar gratuita.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 78

Hong Kong-ul reprezinta o densitate uluitoare de cladiri si de populatie, de aceea majoritatea cladirilor in special cele noi sunt reprezentate de zgarie-nori. Calatoria cu mijloacele de transport din Hong Kong e putin diferita fata de cum suntem noi obisnuiti: la metrou exista cartela preplatita iar cand termini calatoriile ti se restituie banii ramasi iar la tramvai double-deck (ca vorba ‘ceea, la densitatea de populatie nu te ajuta nici remorca) intri pe usa din spate si platesti la vatman la coborare. Hong Kong-ul e un oras in panta, necesitatea de locuinte noi a facut necesara folosirea optima a terenului. Mergand la plimbare hai-hui pe sub zgarie-nori ne-am dat seama cat de mici si neinsemnati suntem. Avem ocazia sa vedem si un templu budhist aici, templul Man Mo. Dam o raita printr-o piata unde intalnim oua centenare, rata Beijing, peste pe gheata, carne cruda de porc dar si sunca intreaga afumata, semn ca nu suntem singurii care am citit cartea “Taiem porcul. Cum il preparam”. Nu puteau lipsi pestele, crabii sau crevetii intr-o locatie aflata pe malul oceanului. Locul unde se da ora exacta in Hong Kong e Times Square unde se afla si unul din cele mai cunoscute mall- uri. Vizita noastra in Hong Kong avea sa se incheie in Parcul Victoria, numit in cinstea Reginei Victoria a Angliei.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 79

Capitolul 14 In MEXIC pe urmele olmecilor, aztecilor si mayasilor 2015

Mexicul a reprezentat din totdeauna un taram fascinate pentru mine, incepand de la desenele animate cu Speedy Gonzales la mancarea aprig condimentata cu chili sau la piramidele de la Teotihuacan sau Chichen Itza. Calatoria noastra in Mexic a pornit din Paris, de pe celebrul aeroport Charles de Gaulle. Dar nu in directia in care ne asteptam ci putin bine pe ocolite. Am decolat din Paris dar imediat ne-am indreptam vertiginos spre Marea Britanie, din avion vedem exact conturul insulei asa cum apare in atlas. Continuam calatoria spre nordul extreme al Scotiei, Islanda (nu am putut distinge mai nimic in afara de nori albi si zapada), Groenlanda tot alba (deja avusesem impresia ca suntem deturnati) iar apoi am “atacat” Canada din nord dinspre golful Hudson (la inceput alba complet si ea iar ulterior incep sa apara incetisor strazile). Am coborat spre sud strabatand Canada si continuand cu Statele Unite ale Americii (ehh, vezi ca se poate si fara viza) de-a lungul raului Mississipi pentru a ajunge in final la Mexico City sau cum spun ei Ciudad de Mexico. Aproape jumatate de ora am traversat cu avionul in timpul aterizarii capitala mexicana, mi-am dat seama ca avem de a face cu o veritabila metropola, aproape 9 milioane de suflete traiesc aici. Apropo de Ciudad de Mexico, la momentul campionatului mondial

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 80 din 1986 aveam 9 ani si nu intelegeam de ce e “ciudat” Mexicul. Primul contact cu capitala Mexico City ne-a dus cu gandul la orasele europene, mai ales la cele spaniole. Cladiri coloniale mandre domina centrul capitalei, as enumera aici cladirea Operei numita “Palacio de Bellas Artes”, Catedrala Metropolitana din Piata Constitutiei, piata numita de localnici “Zocalo” dupa numele Aztec al orasului, Tenochtitlan din perioada precoloniala. Tot aici avem ocazia sa vedem ruinele Templo Mayor, principalul templu din fostul oras Tenochtitlan, actualmente Mexico City. Am plecat spre templul de la Teotihuacan nu inainte de a ne opri la o distilerie de Mezcal si Tequila, bauturile nationale ale Mexicului. Am facut cunostinta cu cele 2 bauturi traditionale fabricate din celebra planta agave, o ruda mai indepartata a Aloe Vera. Atat Mezcalul cat si Tequila sunt fabricate identic, prin coacerea miezului plantei de agave si distilarea siropului (aguamiel) fermentat. Fiecare sticla continea obligatoriu si cate un vierme, se spune ca Tequila nu e originala daca nu are si viermisorul inauntru. Nu putea lipsi degustarea de Mezcal: un shot de mezcal cu o felie de lime iar pe buza paharului boia iute. Ajunsi la Teotihuacan am facut cunostinta cu celebrele piramide. Radacinile acestui sit arheologic sunt undeva la cateva sute de ani d. Ch. Teotihuacan inseamna in limba azteca “Locul de nastere a lui Dumnezeu”. Am pornit prin acest urias sit arheologic format din nenumarate WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 81

piramide in trepte si am urcat cu brio pe Piramida Soarelui si pe Piramida Lunii, de unde am avut panorame deosebite asupra intregului sit arheologic. In Mexico City nu putea lipsi vizitarea locului sfant al mexicanilor, Basilica Fecioarei Maria de Guadalupe, un complex religios romano-catolic situat pe colina Tepeyac in nordul capitalei mexicane. Datorita solului mai moale, turnurile catedralei sunt usor inclinate dar nicidecum ca Turnul din Pisa. O vizita la Muzeul de Antropologie avea sa incheie periplul nostru in capitala Mexico City. Aici am avut ocazia sa vedem mai multe despre istoria acestui popor. Nu puteam insa pleca din Mexico City fara o croaziera cu barcutele viu colorate pe canalele din Xochimilco, suburbie numita Venetia Mexicului sau Gradinile Plutitoare datorita caselor care se afla pe maluri. Un veritabil show cu Mariachi, celebri cantareti de muzica traditionala mexicana imbracati in costume specific avea sa condimenteze calatoria noastra. Plus o bere Corona, berea fanion a Mexicului. Am parasit capitala Mexico City si am plecat spre San Andres Cholula unde am avut ocazia sa vizitam biserica Santa Maria Tonantzintla, o biserica cu o arhitectura unica, imbinand elemente europene cu traditia locala. Construita in secolul XVII, aceasta biserica se evidentiaza prin ornamentele si statuietele viu colorate cu motive indigene mexicane intr-un stil baroc indigen.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 82

Tot aici in Cholula am intalnit un lucru straniu, poate unic in lume: in varful unei piramide, acoperite de-a lungul anilor cu vegetatie a fost construita o biserica romano-catolica iar la baza piramidei exista un tunel prin care am traversat dintr-o parte in alta. Aceasta piramida, cunoscuta ca si Marea Piramida din Cholula este cea mai mare piramida din lume ca suprafata si volum dar nu si cea mai inalta, fiind depasita de Piramida lui Kheops din Egipt. Aici la Cholula am facut cunostinta cu o specialitate locala: greieri prajiti pe plita asezonati cu feliute de lime. Raman parca mai atasat de semintele de floarea soarelui de la noi. Am continuat calatoria noastra prin Mexic cu un popas in Puebla de Los Angeles unde am vizitat Catedrala Santo Domingo. La intrarea in catedrala pe frontispiciu alaturi de un inger troneaza doi caini. Cei doi caini sunt “domini canis” adica cainii Domnului simbolizand faptul ca Dominicanii sunt considerate cainii pazitori ai Domnului. Puebla de Los Angeles este un frumos oras colonial unde am admirat o arhitectura europeana asemanatoare cu cea din tarile hispanice. Pe drum spre Santiago Tuxtla avem ocazia sa vedem “Popocatepeltul” vorba lui Caragiale, ma refer desigur la celebrul vulcan Popocatepetl cu al sau varf invaluit in nori dar si alt vulcan, Ixtaccihuatl. Micutul oras Santiago Tuxtla a devenit celebru datorita capului de Olmec din piatra monobloc prezent in centrul orasului. Avand greutatea de 40 de tone, acest cap de Olmec este cel mai mare gasit

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 83 in lume fiind unic si prin faptul ca are ochii inchisi. In Santiago Tuxtla nu putea lipsi vizitarea unei piete locale, unde ardeiul iute rosu chili era prezent in diferite soiuri. Foarte interesant faptul ca in piata agroalimentara, intr-o tara cu temperaturi destul de crescute in cam toata perioada anului, carnea este agatata deasupra tejghelei nefiind depozitata la rece. Probabil efectul ardeiului iute neutralizeaza orice posibila problema digestiva care ar putea aparea. Calatoria noastra in Mexic continua cu cascada Eypantla unde avem ocazia sa vedem si cum arata un sat traditional aici: drum de pamant, colibe modeste si vegetatie luxurianta. Mergand sa imi indeplinesc necesitatile fiziologice intr-un WC ecologic vegetal, vad pe marginea drumului un cactus crescut pe o bucata de lemn. Il iau de mostra cu speranta ca pana in tara nu se va usca. Din acea mostra a rasarit acasa o frumusete de cactus “Made in Mexico”. Continuam calatoria noastra traversand lacul Catemaco pana la rezervatia ecologica Nancyiaga, devenita celebra datorita filmelor “Medicine Man” cu Sean Connery sau “Apocalypto” cu Mel Gibson. In anul 1986 un anume Caco Rodriguez mosteneste acest teren si creaza aceasta rezervatie ecologica. Aici avem ocazia sa ne intalnim cu diferite specii de maimute printre care maimuta paianjen,

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 84

maimuta urlatoare dar si cu o iguana. Atmosfera autentica de jungla a fost condimentata cu diferite sculpturi specifice zonei printre care celebrul cap de Olmec. La un moment dat intalnim un saman, un fel de preot-amator autohton, o persoana care intermediaza legatura dintre om si spirite, trateaza boli si este capabila sa intre in lumile superioare pentru a afla raspunsuri la probleme comunitatii. Bine- nteles ca nu am dat bani pentru un astfel de – as zic eu – vrajitor. Si pentru ca tot a venit vorba de vrajitori si vrajitoare, Catemaco este cunoscut in lume ca taramul vrajitoarelor. Inca din vremuri pre-hispanice, aici veneau atat vrajitoarele care practicau magie alba cat si magie neagra. In prezent au fost atrasi aici atat oameni simpli cat si vedete sau politicieni care spera ca prin magie sa isi atinga scopurile. Tot aici are loc periodic congresul international al vrajitoarelor. Calatoria noastra continua cu o croaziera pe raul Grijalva strabatand maiestuosul canion Sumidero. Aici avem ocazia sa vedem crocodile si diferite specii de pasari traversand raul pe langa care se inalta stanci de pana la 900 de metri. Ajungem la celebra “Pestera Culorilor” numita asa datorita peretilor coloratati in nuante de roz din cauza diferitelor minerale prezente precum potasiu sau magneziu. Pestera Culorilor a devenit loc de rugaciune, in interior fiind amenajat un

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 85 mic altar in mijlocul caruia troneaza statuia Fecioarei din Guadalupe. Urmeaza sa descoperim un loc foarte deosebit si inedit: oraselul Chamula situat nu departe de San Cristobal de las Casas unde locuitorii Tzotzil vorbesc limba indigena avand acelasi nume. Acest orasel si-a declarat autonomia fata de Mexic, nicio entitate militara sau politieneasca nu are voie sa intre in interiorul acestui teritoriu. Locuitorii din Chamula au propria lor politie. Oraselul Chamula este locuit de indienii Tzotzil care isi pastreaza nealterate traditiile pagane. Ajungem in piata centrala unde se afla biserica din localitate si unde maiestrii olaritului din zona comercializeaza pocale de lut, extreme de necesare la ceremoniile pagane. Pe pereti sfintii catolici reprezinta zei mayasi, iar podeaua este acoperita cu crengi de pin. Forma locala de catolicism este o imbinare intre catolicism, obiceiuri maya si inovatii ulterioare. Biserica nu are preot, aici slujeste un asa numit “curanderos”, un fel de medic care diagnosticheaza afectiunile medicale, psihologice sau “de deochi” si prescriu remedii cum ar fi petale, lumanari iar in situatii limita sunt adusi pui vii carora le suceste gatul. Familiile ingenuncheaza pe podea, aprind lumanari, beau cupe de Posh, bautura artizanala pe baza de trestie de zahar si recita incantatii in dialectul lor arhaic. Piata centrala era impanzita de comercianti care ofereau spre vanzare produse de artizanat confectionate de ei (Made in Chamula si nu in China), portocale si fructe exotice, “Empanadas calientes”, acele celebre placinte omniprezente in Spania

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 86 si tarile hispanice, placinte cu amestec de carne, legume si branzeturi, coapte sau prajite. Urmatoarea noastra oprire e in pitorescul orasel de munte San Cristobal de las Casas, un orasel cu arhitectura coloniala, cunoscut ca Jovel in limba arhaica Tzotzil. Unul din punctele de atractie este manastirea dominicana Santo Domingo avand o fatada nemaipomenita, o adevarata bijuterie dar si Catedrala San Cristobal, cum altfel s-ar fi putut numi in orasul cu acelasi nume. Deplasandu-ne spre cascada Agua Azul am strabatut cateva sate de munte, cu case destul de modeste. Cascada Agua Azul isi merita pe deplin numele, multiplele caderi de apa spumoase, insa nu foarte inalte au creat acumulari de apa de un azuriu splendid. O alta cascada cel putin la fel de frumoasa dar total diferita este Misol Ha, nu foarte departe de cea precedenta. Aici exista insa o singura cadere de apa, inalta de 35 de metri care curge intr-un lac circular, inconjurat de o vegetatie luxurianta. Momentul culminant este sa ajungi in spatele caderii de apa unde te vei racori intr-un aer proaspat dat de apa pulverizata.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 87

Am ajuns seara intr-un luxos resort din mijlocul junglei, nu departe de orasul mayas Palenque. In prezent nu mai exista orasul Palenque ci doar hoteluri si resorturi inalte in jurul sitului arheologic. Bungalowuri moderne acoperite cu trestie ne asteptau iar in mijlocul lor o piscina. Asta da relaxare, o baie in piscina situata in inima junglei. Aici in inima junglei se afla Palenque, unul din principalele orase ale Mayasilor ramase in picioare. Am fost avertizati sa nu plecam hai hui prin jungla ca nu ne vor gasi nici cu cele mai moderne mijloace de localizare. Dupa declinul acestui oras in secolul VIII d.Ch. jungla formata din arbori de mahon si cedru a acaparat cladirile pana in secolul XVIII, cand dupa aproape 1000 de ani au inceput primele cercetari ale arheologilor. Printre principalele cladiri se numara Templul Inscriptiilor, Templul Crucii sau Palatul. Toate cladirile respecta arhitectura mayasa intalnita pana acum sau de acum incolo. Plecam spre Campeche trecand pe langa o colonie de pelicani care isi duceau veacul in Golful Mexic. Ajungem astfel in Peninsula Yucatan, celebra pentru siturile arheologice precum cel de la Chichen Itza dar si pentru statiunile cu apa azurie precum Cancun. San Francisco de Campeche, pe numele sau complet, este un frumos oras colonial situat in Golful Mexic. Atat fortificatia cat si WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 88 centrul vechi fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO, pe buna dreptate. Am patruns in centrul vechi pe una din portile cetatii si am gasit un frumos oras colonial, cu cladiri viu colorate si strazi inguste, pietruite. Am avut ocazia sa vizitam o casa traditionala cu celebrele arcade si coloane de care ne aducem aminte din desenele animate cu Speedy Gonzales, stil arhitectural omniprezent in orasele coloniale. In mijlocul curtii interioare este intotdeauna o fantana. In Piata Centrala, in fata Catedralei construite de asemenea in stil colonial, locuitorii se delectau linistiti jucand bingo. La un magazin de proximitate de langa Catedrala am incercat sa cumpar o bere dar vanzatoarea m-a trimis la alta unitate din acelasi lant situata pe o strada vecina, pesemne ca religia si alcoolul nu fac cea mai fericita simbioza. Ziua urmatoare avea sa ne aduca la Uxmal, unul din cele mai importante orase mayase alaturi de Palenque si Chichen Itza. Templele de la Uxmal se evidentiaza prin stilul arhitectural characteristic datorita marginilor rotunde ale piramidelor. Piesele de rezistenta ale sitului sunt Piramida Magicianului si Palatul Guvernatorului. Aici intalnim pentru prima data jocul mesoamerican cu mingea. Acesta a aparut in jurul anului 1400 i.Ch. si a existat in diferite variante, una dintre ele se numeste “ulama” si se mai joaca si azi in unele zone din America de Sud. Echipele formate din 2-6 jucatori trebuiau sa mute o minge de cauciuc dintr-o parte a terenului in terenul advers printr- un inel de piatra, fara ca ea sa atinga pamantul si doar cu ajutorul soldului drept, a genunchiului drept sau a cotului

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 89 drept. Terenul era inconjurat de pereti neregulati, astfel incat ricosarea mingii de cauciuc era imprevizibila. In unele situatii, jocul era un eveniment ritual, cei din echipa invinsa urmau sa fie sacrificati. Continuam calatoria noastra la Merida, capitala si cel mai mare oras al statului Yucatan. Regasim si aici influentele spaniole, putand sa admiram frumoase cladiri coloniale precum Palatul Guvernului sau Catedrala. Atractia principala, aici langa Merida este situl arheologic Chichen Itza, unul din cele mai importante orase precolumbiene a carui perioada de glorie a fost intre anii 600 – 1200 d.Ch iar descoperirea sitului arheologic avand loc la inceputul secolului XX. Chichen Itza inseamna in limba maya yucatana “gura fantanii populatiei Itza”. Atractia principal a sitului arheologic este piramida Kukulkan, cunoscuta ca si El Castillo – (rom. castelul) datorita faptului ca este o constructie impunatoare, cu o inaltime de 30 de metri, avand 9 terase. Nu mai putin importanta si reprezentativa este Marea Curte, cea mai mare arena destinata jocului cu mingea de cauciuc, Observatorul Astronomic dar si o multitudine de temple. Insa pe langa partea istorica deloc de neglijat, peninsula Yucatan ofera ceva unic in lume, cel putin pentru mine: o baie in cenota. Cenotele sunt lacuri subterane formate prin prabusirea stratului de calcar si se gasesc doar aici. Vechii mayasi

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 90 foloseau cenotele pentru jertfe, astazi ele sunt folosite de turisti pentru baie, este o senzatie unica sa te afli intr-o groapa cu apa, adanca de 20 de metri si inalta tot pe atata. Dupa munca si rasplata ! Circuitul nostru in Mexic a ajuns la final, punctual terminus a fost Cancun cu luxosul sau resort Great Parnassus, unde all-inclusive-ul si-a spus cuvantul: totul era inclus, incepand de la mancare, bautura, divertisment sau diferite activitati, mai putin banalul Wi-Fi care era pe bani. Si nu pe oricati ci pe 10 dolari pe zi, ca doar cine are bani de all-inclusive are bani si de Wi-Fi Despre mancarea mexicana nu pot spune ca este exagerat de condimentata, poate pentru turisti au temperat adaosul de chili. In meniurile servite nu am regasit celebra fasole mexicana, posibil ca si adaugarea acesteia a fost mai moderata din motivele arhicunoscute. Altfel, cu chili si fasole autocarul nostrum ar fi fost un fel de Zeppelin pe patru roti care explodeaza. In schimb mancarea a fost condimentata cu diferite mirodenii, la una dintre preparate sosul dadea impresia ca s-a stricat ceva in tava, in realitate insa gustul a fost nemaipomenit, probabil am avut de a face cu o combinatie nepotrivita. Cat despre bauturi, berea si tequila sau mezcalul domina barurile, vinul nu este aproape deloc reprezentat pe taram mexican. Cat despre bere, celebra bere Corona, care la noi este extrem de bine cotata, din punctul meu de vedere, analizand parametrii s-ar incadra in tara noastra in segmentul berilor populare. WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 91

Am parasit Mexicul in directia Cuba (inca) comunista. Parasim cu regret Mexicul devenit celebru datorita siturilor arheologice cu piramide impunatoare si temple mayase dar si datorita celebrei bauturi Tequilla, a ardeilor iuti Chili si a Mariachilor elegant imbracati cu vesta si pantaloni negri, purtand pe cap celebrele sombrero, palariile viu colorate cu boruri largi.

Capitolul 15 In CUBA lui Fidel si Raul 2015

Cuba este cunoscuta pentru celebrul rom Havana Club, pentru Fidel Castro cu a sa “domnie” de peste 30 de ani cat a fost presedinte si prim-ministru “doi in unu” dar si pentru celebrele bomboane cubaneze viu colorate care se gaseau in magazinele din tara noastra inainte de 1990. Am avut ocazia sa ajungem in Cuba chiar cu un an inainte de sosirea americanilor in martie 2016. Tare ma tem ca farmecul Cubei comuniste va disparea odata cu restabilirea relatiilor diplomatice cu SUA… Am ajuns in Havana dupa un zbor de aproximativ 50 de minute de la Cancun, cam cat un zbor Timisoara- Bucuresti. Am avut ocazia unica sa calatorim cu Cubana de Aviacion, compania nationala de zbor a Cubei. Avionul a fost foarte OK, un Airbus A320, mai putin OK insa serviciile de la bord. Pentru un zbor asa de scurt s-a oferit un pahar de suc si un biscuit. Destul zic eu. Doar sa

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 92 nu uitam in Cuba tot e pe ratie, deci sucul de portocale s- a terminat si biscuitul la fel. Ne-am multumit insa cu un pahar de suc de mere, nu suntem mofturosi mai ales cand vine vorba de o distanta asa de scurta. Am ajuns la hotelul Melia Havana, hotel luxos inaugurat cu participarea tovarasului Fidel Castro, o realizare exceptionala a regimului comunist de la Havana. Dar lasand gluma la o parte, intradevar hotelul poate rivaliza lejer cu orice hotel de lux din lume. Dupa un delicios “welcome-drink” de portocale, suntem condusi catre camera urmand a doua zi sa vizitam capitala Havana. Am calatorit pe stradutele din Havana trecand pe langa case coloniale uitate de vreme, a caror renovare ar trebui sa fie pe lista de prioritati. Prima oprire am facut-o in Piata Revolutiei la Memorialul Jose Marti dedicat poetului si revolutionarului devenit erou national aici in Cuba. Un turn construit in anii ’50 din marmura gri, inalt de peste 100 de metri avand forma unei stele cu cinci colturi domina aceasta piata. Vis-à-vis se afla Ministrele de Interne si de Comunicatii. Aceste cladiri se afla in oglinda. Pe frontispiciul Ministerului de Interne apare figura lui Ernesto Che Guevara, revolutionar marxist si lider al trupelor de gherila impreuna cu citatul “Hasta la victoria siempre” (rom. “Pana la victorie intotdeauna”). Pe cladirea Ministerului de Comunicatii apare Camilo Cienfuegos, alt revoltionar, cu citatul “Vas bien Fidel” (rom. “Faci bine Fidel”), un fel de “Cuba lucrului bine facut” parafrazand parca

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 93 motto-ul lui Klaus Iohannis din campania electorala. Multa lume il confunda cu Fidel Castro datorita aspectului asemanator. Iata ca apar pe strada celebrele masini oldtimer care fac Havana dar si Cuba atat de faimoasa in lume. Pentru asta le putem multumi americanilor care in 1959 odata cu preluarea puterii de catre Fidel Castro au impus embargo Cubei dar si lui Fidel care interzis importul de masini. Fie ca vorbim de Chevrolet, Buick sau Ford, modele oldtimer viu colorate erau omniprezente in capitala Cubei devenita un veritabil muzeu auto in aer liber. Urmeaza vizita la shop facandu-ma sa imi aduc aminte de vremurile demult apuse cand eu eram “cubanezul” iar turistii occidentali erau cei care aveau acces la shop. Si ce poate Cuba sa ofere la shop decat rom Havana Club in toate formele de prezentare si in toate variantele dar si trabucuri nu foarte accesibile ca pret din punctul meu de vedere. Parasim shop-ul si ne indreptam pe strazi inguste cu cladiri coloniale destul de neingrijite ajungand la El Capitolio Nacional, cladire monumental realizata in anul 1929 avand ca sursa de inspiratie Pantheonul din Paris, Basilica San Pietro de la Vatican dar si Capitoliul de la Washington. Dupa desfiintarea Parlamentului in urma WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 94

Revolutiei de la 1959, Capitoliul de la Havana a devenit sediul guvernului iar ulterior sediul Academiei Cubaneze de Stiinte. Urmeaza o vizita la fosta resedinta a guvernatorului, Palatul Capitanului General unde astazi functioneaza Muzeul orasului Havana. Palatul este o cladire impunatoare, construita in stil colonial, cu arcade si bolte iar in interior putem vedea primul steag al Cubei alaturi de mobilier si decoratiuni care concureaza cu brio palatele regale din Europa. Am pornit intr-o plimbare pietonala prin centrul vechi al Havanei admirand cladirile coloniale, multe dintre ele cu celebrele balcoane de lemn specifice caselor spaniole traditionale. Havana ramane totusi un oras al contrastelor, langa “Camara de Representantes” o alimentara, poate prea mult spus ci mai degraba o bodega cu tejghea si casa de marcat de pe vremea revolutiei cubaneze oferea localnicilor ratia lunara de “azucar” (rom. zahar), “lentejas” (rom. linte), “aceite” (rom. ulei) sau alte bunuri de stricta necesitate specificate pe “Pizzara de distribucion” adica pe tabela cu cota lunara. Am ajuns la Fundatia Havana Club care se afla pe locul fostei fabrici unde se producea pretiosul rom cu acelasi nume. In prezent fabrica functioneaza undeva la marginea capitalei. Aici am aflat mai multe despre modul de preparare a delicioasei licori, am vazut cum se storcea manual trestia folosind o masina de stors. In “Museo del Ron” este expus un alambic vechi cu care pe vremuri se obtinea romul

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 95 si aflam mai multe despre diferitele specialitati de Havana Club, de la varianta mai transparenta cu maturare 3 ani, la cea putin mai colorata maturata 7 ani pana la produsul de lux Havana Club Maximo Extra Anejo, ambalata in sticla de Murano pentru care pretul sare usor de 2000 de dolari litrul. Dar noi ne-am multumit cu primele doua variante. Pornim pe strazile din Havana iar un comerciant local ne imbie cu o bere rece de la gheata. Cristal e marca lor premium de bere si cred ca si singura Omu’ a vrut doi dolari pe doza mica, asta e, omu’ a muncit: bere + racire + transport...

Am luat pranzul la un local din piata centrala dar chelnerii in Cuba isi desfasoara activitatea in ritmul melcului turbat asa ca doua ore din timpul de vizitare l-am alocat pentru a astepta masa de pranz. In acest timp am reusit totusi sa vizitam frumoasa Catedrala din Havana construita in stil baroc. Aici in Havana a locuit Alexander von Humboldt, geograf si naturalist german din Berlin care a studiat natura din aceasta parte a globului, noi am avut oportunitatea sa vizitam casa in care a locuit acesta. De Havana se leaga si viata scriitorului Ernst Hemingway care a locuit multi ani aici la resedinta Finca Vigia. Tot aici in Havana am vizitat doua localurile vestite in care Ernst Hemingway isi

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 96 ducea veacul: restaurantul hotelului Ambos Mundos dar si La Bodeguita del Medio, birt devenit un fel de loc de pelerinaj turistic tinand cont ca pe langa Ernst Hemingway au trecut pe aici si numerosi actori si scriitori. Peretii sunt tapetati cu poze si semnaturi ale vizitatorilor, unii celebri, altii necunoscuti. Se spune ca aici a fost preparat prima data celebrul cocktail cu rom si menta, mojito. Personal nu am servit nimic datorita harmalaiei dar am “marcat teritoriul” multumita toaletei din interior. Din centrul vechi al capitalei cubaneze ne asteptam sa ajungem la hotel “pe doi bani” tinand cont ca vorbim de Cuba dar acest lucru nu a fost posibil. Vazand ca suntem turisti, pentru cativa kilometri taxiurile ne-au cerut intre 15 si 30 de dolari, asa ca ne-am multumit cu o varianta low cost de 8 dolari – Coco Taxi. Coco Taxi detine niste vehicule tip tuktuk, pe 3 roti cu care am ajuns in siguranta la hotel calatorind pe soseaua de coasta. Ultimele doua zile in Cuba le-am petrecut la Varadero, perla statiunilor cubaneze de la Marea Caraibilor intr-un confort si lux care contrasteaza puternic cu saracia din restul tarii. Aici am intalnit un grup de elevi veniti impreuna cu profesorul lor de matematica. Cand ne-am asezat la masa, profesorul s-a ridicat, avand probabil interdictie sa socializeze cu turistii veniti din capitalism. Dar noi am insistat sa servim masa impreuna, spunandu- i din cand in cand “Viva el comandante, viva la revolucion”, cunostintele mele de limba spaniola aproape

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 97 zero s-au imbunatatit considerabil dupa cateva combinatii Havana Club-Bere Cristal. Parasim Cuba cu regretul ca pe aceasta Cuba probabil nu o vom mai vedea niciodata tinand de schimbarile socio- politice care vor urma. Probabil peste cativa ani Cuba va deveni o tara capitalista in care masinile vechi de epoca vor fi inlocuite cu masini noi, economia se va globaliza, marile lanturi de magazine si restaurante isi vor face loc si aici, cladirile vechi vor fi renovate urmand sa vedem la parter cate un Mc Donalds, KFC sau cine-stie ce retailer celebru de moda, iar farmecul Cubei de alta data, izolata in lumea ei, va disparea.

Capitolul 16 Sechestrat in TARA SFANTA 2015

Anul 2015 avea sa aduca prima noastra calatorie in Tara Sfanta, Israel. Intr-un combi cu Iordania, pentru ca nu puteam ocoli Petra, misteriosul oras al Nabateenilor. Zis si facut, planificat si achitat. A venit ziua X sa ne prezentam cu trolerele pe aeroportul Henri Coanda de la Otopeni. Mergem cuminti la ghiseul check-in al companiei nationale israeliene El-Al. Prezentam pasaportul, ne cantareste bagajul, primim tichetele de imbarcare si dam sa plecam. Functionarul ne striga din urma "Stop! Luati valizele". Pai unde sa le luam, doar nu facem check-in-ul? "La noi e un pic alt fel" ne spune politicoasa tanti de

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 98 acolo. Pana la urma s-a dovedit ca e un pic mai mult altfel. Dupa check-in, cu catel, cu purcel si cu valiza ne- am asezat la coada la interviu. Interviu pentru ce si cu cine si de ce ne-am intrebat noi. S-a dovedit ca nu e asa usor sa ajungi in Tara Sfanta Israel, ca doar de aceea se cheama Tara Sfanta. Fiind vorbitori si intelegatori de limba engleza, nu am stat la coada cu restul nevorbitorilor si neintelegatorilor ci am fost indrumati sa mergem in fata, bine-nteles cu catel, cu purcel si cu trolere. In fata erau 3 ghisee: 2 cu vorbitori de limba romana, angajati ai El-Al din segmentul romanilor care au emigrat mai demult in Israel si un ghiseu de limba engleza. Aici a inceput interogatoriul: in afara de intrebari referitoare la ce am servit la micul dejun nu cred ca s-a omis vreuna. Intrebarile erau de tipul: "De unde suntem, cu ce ne ocupam, unde lucram, e mare firma sau e mica, de ce vrem in Israel, suntem crestini sau nu, de cate ori mergem la biserica, cat de mare e familia noastra, dar firma unde lucram etc." Am raspuns la toate intrebarile cu raspunsuri care pareau ca satisfac curiozitatea fantastica a functionarilor. Ne-a cerut apoi pasapoartele si vazand viza de Iran in pasaportul meu functionara parca a luat foc. Bine inteles ca intrebarea retorica a fost ce am cautat eu in tara vecina si nu tocmai prietena, Iran. Am spus simplu "Tourist !". Cum adica mi-am permis eu, sa vizitez tara dusman de o viata a Israelului. Cum adica mi-am permis sa am curiozitatea ca pe proprii mei bani sa fac deplasare in Iran. Cum adica am fost curios sa cunosc cultura dusmanului lor ???? E foarte grav, nu ? Pana la urma, in urma explicatiilor mele ne-a dat voie sa mergem la "Level 2" adica controlul bagajelor de mana si WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 99 de cala, control care intra tot in responsabilitatea oamenilor de la El-Al (probabil impreuna cu pretioase ajutoare de la Mossad). Au gasit in bagajele noastre ceva cumplit: o pereche de tenisi. Incredibil, sa mergi in Tara Sfanta cu o pereche de tenisi. I-au analizat, ne-au intrebat daca chinezaria era cumparata de pe ebay. Cum adica ebay ??? Le-am explicat ca obiectul suspect e cumparat de la taraba chinezului de la colt, nici vorba de ebay. Totusi, obiectul suspect a trebuit sa fie supus unor verificari mai amanuntite. Vorbim doar de niste tenisi, nu. Pana la urma, dupa multiple verificari de securitate a tenisilor suspecti, dupa trecerea lor prin filtrul de raze X, oamenii responsabili cu securitatea au luat decizia ca transportarea tenisilor in bagajul de cala e ceva mult prea periculos asa ca i-au ambalat in folie cu bule, le-au pus eticheta si au facut un bagaj de cala suplimentar. Ca asa explodeaza mai putin decat daca stau in troler. Dupa "Level 1" si "Level 2" iata-ne la imbarcarea in aeronava care urma sa ne duca direct la Tel Aviv. Am rasuflat usurati nestiind insa ce ma asteapta in Tara Sfanta. Dupa o calatorie placuta de aproximativ 3 ore, dupa o masa calda insotita de o lipie unsa cu humus, am ajuns cu bine la Tel Aviv. Aici colegii celor de la Bucuresti ne asteptau cu drag. Sau mai degraba cu drac. Rasfoind pasaportul meu, unde pe langa stampile si vize din tarile Americii de Sud erau prezente mandre vizele din China, India, Nepal sau Thailanda, nenea de la controlul pasapoartelor a sarit in sus cand a vazut viza tarii vecine si prietene: Iran. Mi-a retinut pasaportul si m-a indemnat sa ma asez pe o banca si astept. Am intrebat daca e vreo problema. "No problem"... no problem dar trebuie sa

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 100 astept. Cat ? Nimeni nu stie. Pai cum sa se strecoare un terorist de rangul meu in Tara Sfanta ? Aici nu e Brazilia, nu e Uruguay, Paraguay sau Argentina, aici nu e China, India, Nepal sau Thailanda. Nici macar Indonezia. Aici e Tara Sfanta. Si de aceea e Tara Sfanta, ca nu intra oricine. Dupa cateva ore am fost chemat la interviu. Bine-nteles sa fiu intrebat ce am cautat in tara vecina dar nu si prietena, Iranul. Am fost intrebat unde locuiesc, ce mesteresc, de ce am venit. Practic acelasi calup de intrebari ca inainte de imbarcare. Mi-a multumit respectuos dupa care m-a rugat sa astept. Cat? Nu se stie. Dupa aproximativ 5 ore de la debarcarea in Tara Sfanta Israel, dupa nenumarate verificari in toate bazele de date cu teroristi periculosi, probabil dupa telefoane la CIA, Mossad, MI5, KGB, SRI, Scotland Yard au considerat ca nu reprezint un pericol pentru Tara Sfanta Israel si mi- au inmanat pasaportul multumindu-mi pentru asteptare. Nu a fost insa singura data cand am fost sechestrat in Tara Sfanta. La revenirea din Iordania, la punctul de trecere a frontierei din Eilat, ochiul de vultur a persoanei responsabile cu verificarea documentelor de calatorie nu a putut ocoli nici in ruptul capului viza de Iran din pasaport. Evident ca reactia a fost "Please wait" pana a efectuat aceleasi verificari ca si colegii din Tel Aviv... Dar aici a durat mult mai putin... Dar hai sa lasam episodul acesta si WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 101 sa vedem ce a fost frumos in Israel: dupa o vizita la Yaffa, partea sudica a capitalei Tel Aviv si unul din cele mai vechi orase port din lume ne indreptam la Haifa, al treilea oras ca marime din Israel unde se afla Gradinile Bahai. Frumusetea, grandoare si designul inspirat de aceasta religie monoteista au facut din aceste gradini una din cele mai vizitate din lume. Insasi Regina Maria a Romaniei devenise adepta aceste religii monoteiste in anul 1926. Geografia Israelului cuprinde in mare parte dealuri plesuve, unde vegetatia este slab reprezentanta. Israelul este o tara interesanta, de-a lungul calatoriei noastre am intalnit multe dintre locurile amintite in Biblie:  Muntele Tabor unde se afla o biserica ortodoxa  Cana Galileei unde se afla un vas de piatra in care se spune ca Isus ar fi transformat apa in vin  Nazareth unde in interiorul Bisericii Buna Vestire exista o parte din ceea ce se crede a fi casa Fecioarei Maria  Mareea Galileei care e singura sursa de apa dulce a Israelului  Tabca cu Biserica Painilor si Pestilor

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 102

 Yardenit unde in raul Iordan se face Botezul Crestinesc. Aici m-am botezat si eu un pic ca era tare cald afara. Am gasit un loc mai putin aglomerat, nu mi-am dat seama initial de ce: erau cateva persoane din India care doreau si ele sa traiasca botezul crestinesc. Si pentru ca botezul era gratuit, evreul trebuia sa faca si el un “ghiseft” asa ca au amenajat un magazine de suveniruri de unde se puteau cumpara camasile de botez (asta in care nu optai ca mine pentru un botez low cost) iar pentru masochisti se vindeau coronae cu spini avand certificat de origine. Ca doar fara certificat nu e valabila. Un loc frumos il constituie statiunea Eilat de la Marea Rosie devenita tot mai solicitata de catre turistii romani, mai ales iarna. Aici exista un frumos acvariu construit chiar in interiorul marii, loc unde se pot observa diferite specii de pesti. Trecem in tara vecina Palestina. Practic Palestina este autonoma dar nu independenta. Nu exista o granita propriu-zisa ci doar un loc unde se afla cativa soldati. In Israel era ordine si curatenie, in momentul in care trecem

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 103 in Palestina ne dam seama de diferenta. Vizitam Muntele Ispitirii si un asezamant ortodox in Ierihon, una din cele mai vechi asezari urbane din lume, este populat din anul 9000 i.Ch. Aici am fost cazati intr-un frumos resort cu piscine, tinand cont insa ca ne aflam in Palestina, costumul de baie al femeilor trebuia sa intruneasca anumite conditii – sa nu fie prea provocator. Ziua urmatoare avea sa ne faca cunostinta cu Cetatea Masada, locul unde romanii ii invinsesera pe evrei. Am urcat cu funicularul desi era posibil si accesul pietonal. A urmat unul din cele mai interesante momente, un lucru inedit si unic in lume: o baie in Marea Moarta. Aceasta formatiune este de fapt un lac fara legatura cu oceanul planetar. Oglinda apei se afla la aproape 500 de metri sub nivelul marii iar tarmul aferent terenul uscat cu cea mai joasa altitudine de pe glob. Marea Moarta are un continut de sare de aproximativ 35% fiind cea mai sarata formatiune de acest gen din lume, de 10 ori mai sarata decat apa oceanelor. Din aceasta cauza apa nu contine organism vii dar este foarte bogata in minerale. In Marea Moarta nu poti sta mai mult de un sfert de ora neintrerupt, apa fiind uleioasa dar destul de coroziva si sarat-amara. Datorita continutului extrem de ridicat de sare corpul uman pluteste fara nicio problema. Am reusit sa stau relaxat pe

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 104 spate ca si cand as fi fost intins pe un pat. Pana in momentul in care m-am ciocnit cu capul de o Americana aflata in aceiasi pozitie dar aceasta s-a intors cu fata in jos, inghitind din apa sarat-amara. A fost necesara interventia salvamarilor. A urmat o scurta oprire la Qumran, locul unde au fost descoperite manuscrisele de la Marea Moarta. In prezent sunt doar grotele goale, manuscrisele au fost ridicate in vederea descifrarii lor. In final ajungem in orasul simbol al crestinismului: Ierusalim. Prima oprire a fost in Gradina Ghetsimanii, gradina care se spune ca ar contine maslini de pe vremea Mantuitorului. Bine, or fi de pe vremea aceea dar sunt stranepotii stranepotilor. A urmat o scurta vizita la cimitirul evreiesc de pe Muntele Maslinilor. Aici mormintele aveau aspect asemanator celor din tara noastra cu singura deosebire ca vizitatorii nu aduc flori ci pun pietre pe morminte. Astfel se poate contoriza numarul de vizitatori. Tot aici urma sa vedem niste sarcofage de piatra, de lungime destul de mica. Nu am prea inteles cum incapeau corpurile neinsufletite in aceste sarcofage mici. Evreii au fost din totdeauna inventivi si economici cand venea vorba chiar si de morti. Pe langa faptul ca ii ingropau in pamant goi, neimbracati (ca doar nu o sa strice hainele pe morti asa cum o facem noi), dupa 2-3 ani ii deshumau si indesau resturile pamantesti in acele sarcofage de piatra. Economic nu ? De aici de pe Muntele Maslinilor am avut o frumoasa panorama asupra templului “Cupola Stancii”, celebrul

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 105 simbol al orasului Ierusalim cu la fel de celebra cupola aurie, un sanctuar Islamic unde crestinii nu au acces. Trecem pe la biserica “Mormantul Maicii Domnului” iar in final ajungem in cartierul ultraortodocsilor chiar in ziua de Sabat. Sambata, in ziua de Sabat e mare sarbatoare si nu ai voie sa intri la ei in cartier cu autocarul ca ii apuca strechea si dau cu pietre dupa tine. Si nici poze nu ai voie sa le faci. Ultraortodocsii sunt imbracati in camasa alba, pantaloni negri, parul are carliontii specifici iar pe cap poarta celebrele palarii de shtreimel din blana sau la fel de celebrele palarii negre cu boruri largi. Ei sunt o comunitate foarte interesanta, nu au loc de munca si sunt dedicati in intregime religiei si rugaciunii. Copii lor erau in ziua de Sabat imbracati de asemenea in pantaloni negri si camasa alba si se tavaleau pe jos adunand tot praful. Dar asta nu mai conta. Din pacate insa nu am avut ocazia sa aflam prea multe lucruri despre ei. I-am reintalnit si in ziua urmatoare la Zidul Plangerii, un loc sacru de rugaciune pentru evrei. Acestia se roaga si infig acatiste intre caramizile zidului. Nelipsita a fost vizita la Betlehem, locul nasterii lui Isus Christos. Biserica Nasterii Domnului de la Betlehem se afla in Cisiordania, teritoriu aflat sub administrarea autoritatii palestiniene. Cat despre celebra iesle, no comment ! Foarte interesant insa de ce in aceasta biserica pana la urma crestina nu au voie persoanele de religie catolica, cineva din grupul nostru de religie catolica nu a fost lasat sa intre. Ultimul obiectiv in circuitul nostru ecumenic a fost o plimbare pe Via WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 106

Dolorosa, Drumul Crucii traversand de-a lungul a 600 de metri 9 din cele 14 opriri ale Mantuitorului. Ultimele 5 opriri se afla in incinta Bisericii Sfantul Mormant, locul unde se spune ca Isus Christos a fost inmormantat. Actualmente Drumul Crucii, de-a lungul celor 9 puncte de oprire este un imens bazar in care pot fi cumparate tot felul de suveniruri, mai mult sau mai putin kitch-oase. Acesta a fost circuitul nostru ecumenic prin Israel unde am avut ocazia sa vedem pe viu cele povestite in Biblie si sa patimesc ca Mantuitorul in incinta aeroportului international “Ben Gurion” din Tel Aviv, aeroport care poata numele ctitorului statului Israel, om politic de origine poloneza. Cat despre concordanta cu realitatea de atunci, nimeni nu mai are de unde sa stie….

Capitolul 17 Pe urmele Nabateenilor in IORDANIA 2015

Cand spui Iordania sau cand cauti Iordania pe Google primele poze care apar sunt de la Petra. Iordania insa este mai mult decat atat. Calatorind catre Israel nu puteam sa ocolim Regatul Hasemit al Iordaniei. Multa lume se fereste de Iordania fiindca se afla in Orientul Mijlociu, acest butoi de pulbere al lumii. Dar este mare pacat fiindca ceea ce poate sa ofere aceasta tara este ceva extraordinar.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 107

Trecem de formalitatile vamale de la granita cu Israel si ne indreptam spre Amman strabatand un tinut destul de arid si sarac in vegetatie. Relieful este destul de deluros, am avut parte si de cateva serpentine pana am ajuns in capitala Regatului Hasemit al Iordaniei, Amman. Acolo, prietenii nostri din Amman ne-au facut o surpriza foarte placuta: o cina specifica in cel mai luxos restaurant din oras. Inca de la intrare, femei mai in varsta pregateau lipie mare cat roata carului astfel incat oaspetii sa aiba parte de ce e mai proaspat. Meniul pregatit cu multa migala nu avea cum sa nu contina cele mai cunoscute preparate orientale, ma refer aici la humus, salata mutabal sau bab ganoush cum mai e cunoscuta, branza halloumi, ardei iute si nelipsitii kefta de vita inveliti in susan, un fel de mititei arabesti deosebit de deliciosi alaturi de reconfortanta salata tabbouleh cu patrunjel, bulgur si rosii. Acest festin a fost acompaniat de o limonada cu menta, o bautura specific orientala. Mergea si o bere rece dar… asta e, ne aflam in lumea musulmana si respectam regulile jocului. Ziua urmatoare, dupa un scurt popas pentru o priveliste asupra capitalei Amman, plecam spre Madaba unde vizitam biserica ortodoxa Sfantul Gheorghe semn ca ortodoxia este bine reprezentata si in aceasta parte a lumii. Continuam calatoria si urcam pe muntele Nebo de unde Moise a privit catre Taramul Fagaduintei, catre Tara Sfanta Israel deoarece nu i-a fost ingaduit sa revina acolo. Se spune ca aici ar fi murit Moise si ar fi fost inhumat tot in aceasta zona.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 108

Urmeaza cireasa de pe tort: vizitarea sitului de la Petra, una din cele 7 noi minuni ale lumii, un veritabil muzeu in aer liber unde pretul biletului este cel mai mare din lume: in jur de 60 de euro. Dar merita cu prisosinta. Petra al carui nume provine din limba greaca si inseamna piatra, apare in manuscrisele de la Marea Moarta sub denumirea de Rekem. Desi am fi avut posibilitatea sa ne deplasam “motorizati” cu niste trasuri trase de cai, am preferat sa mergem “perpedes apostolorum” pentru a savura fiecare clipa in fostul regat al Nabateenilor. Nabateenii au fost triburi nomade antice care au aparut in secolul IV i.Ch. In secolele I-II d.Ch. au pus bazele unui regat avand capitala la Petra. Dupa aproximativ jumatate de ora de mers pe jos, timp in care am admirat locuinte sapate in stanca aflate pe ambele parti ale drumului, iata-ne ajunsi la intrarea in primul obiectiv al sitului arheologic: defileul numit in limba locala “siq”. Am parcurs acest defileu destul de ingust delimitat de stanci foarte inalte timp de inca aproximativ jumatate de ora. Defileul se ingusta iar stancile se apropiau infricosator. Pe unele dintre stanci erau sculpturi iar de-a lungul acestui defileu, paralel cu drumul era realizat un sistem de transport al apei sub forma unui vad sculptat in stanca. Deodata, printre stanci se zarea imaginea

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 109 arhicunoscuta de la Petra: Trezoreria sau “al khazneh”. Fatada sculptata in stanca in stil grecesc a fost lucrata de sus in jos, o metoda mai putin obisnuita si are o inaltime de 42 de metri. Aici a fost turnata partea finala a filmului “Indiana Jones si ultima cruciada”. Continuam calatoria noastra prin acest impresionant sit arheologic si vedem locuintele civile cioplite in stanca, edificii demne de desenele cu Familia Flintstone. Din pacate, din cauza timpului limitat, punctul terminus al calatoriei noastre este amfiteatrul roman, foarte bine conservat. Parasim vechea capitala a Nabateenilor cu regretul ca nu am ajuns pana la punctual final, manastirea. Dar suntem decisi sa ne intoarcem. Ne intoarcem inapoi mai intai calare pe camila apoi agale, pe jos si rememoram frumusetile acestui sit arheologic unic in lume. Calatoria cu camila este foarte placuta, mai putin “decolarea” si “aterizarea”. Camila sta ghemuita cand te urci pe ea dar trebuie sa te tii de un manier amplasat pe gat pentru ca ea intai ridica picioarele din spate si apoi pe cele din fata, existand riscul sa cazi daca nu te tii bine. Seara avea sa ne prinda la Aqaba, statiunea iordaniana de lux de la Marea Rosie, o zona comerciala libera. Aici am facut cunostinta cu vinul iordanian care pornea de la 15 euro sticla in duty free.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 110

Cam atat despre Regatul Hasemit al Iordaniei. Iordania nu inseamna doar Petra, Iordania are mult mai multe de oferit, este o locatie turistica sigura care trebuie neaparat vizitata.

Capitolul 18 In EGIPT, patria faraonilor 2016

Egiptul a fost pentru mine dintotdeauna un loc fascinant, mai ales de cand am citit cartea mostenita de la bunicul meu din partea mamei “Cele 7 minuni ale antichitatii”. Capitolul dedicat Egiptului a fost citit si rascitit de mine, am analizat de nenumarate ori imaginile cu celebrele piramide precum si schitele cu interioarele acestora. Nu mai putin impresionant a fost filmul “Faraonul” dupa romanul omonim a lui Boleslaw Prus. Dar iata-ne in martie 2016 la Cairo, dupa o calatorie cu avionul via Istanbul. De la Cairo am plecat “ata” la Alexandria, celebrul oras de la tarmul Marii Mediterane cunoscut atat pentru celebrul far, una din cele 7 minuni ale lumii antice dar si pentru celebra biblioteca. Desi citisem referinte pozitive despre Alexandria, in afara de catacombele si amfiteatrul greco-roman ne-a asteptat un oras murdar, foarte murdar, cu cladiri darapanate si munti de gunoaie. S-a ajuns pana acolo incat gunoiul era aruncat de la etaj peste copertina de la parter. Dar am trecut cu vederea murdaria si mizeria si ne-am indreptat

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 111 catre Palatul Al-Haramlik si ale sale Gradini Regale Montazah pline de exotism, o creatie a dinastiei Muhammad Ali. Acest palat, fosta resedinta regala, era si locul unde isi ducea veacul uneori si fostul presedinte egiptean Hosni Mubarak. Din pacate, celebrul far din Alexandria, una din cele 7 minuni ale lumii antice nu mai exista, farul a fost distrus in timpul a trei cutremure intre secolele X si XIV devenind o ruina. In secolul XV, pe locul si din caramizile fostului far a fost ridicata citadela Kait Bay. In imediata apropiere se gasea antica Biblioteca din Alexandria, construita in anul 300 i.Ch. si distrusa in incendiul produs de armata lui Iulius Cezar in anul 48 d.Ch. Majoritatea cartilor de atunci erau sub forma de papirusuri. Astazi, pe locul fostei Biblioteci antice se afla Noua Biblioteca din Alexandria, o cladire futurista care marcheaza locul unde s-a aflat pe vremuri celebrul reper al lumii antice. Plecam inapoi spre Cairo si ne oprim la o benzinarie. Ce poate sa contina o benzinarie intr-o tara musulmana precum Egipt ? Statie de carburanti, fast-food cu shaworma, WC “turcesc” si… sala de rugaciune cu minaret. Cam toate benzinariile aveau si cate un minaret atasat, ca deh! daca tot opresti sa alimentezi sa iti indeplinesti toate necesitatile, atat cele fiziologice cat si cele religioase. Si cat tot a venit vorba de WC-ul “turcesc”, pe langa faptul ca e cea mai igienica toaleta

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 112 prin faptul ca un sezut, pozitia pe care esti obligat sa o adopti confera eliminarea cea mai usoara a scaunului evitand aparitia unor afectiuni ale prostatei, a hemoroizilor sau a cancerelor gastrice sau de colon. Ajungem la Cairo intr-un final iar primul obiectiv in plan este vizitarea platoului de la Ghiza, unde troneaza celebrele piramide ale lui Kheops, Khefren si Mykerinos. Nu puteam sa plecam fara sa intram in piramida lui Kheops, o constructie uluitoare tinand cont mai ales de anii in care a fost ridicata. Bine, nu stiu daca in anul 2017 omenirea ar mai fi in stare de o asemenea capodopera, cu toata tehnica de azi. Inca de la inceput am fost avertizati ca persoanele claustrofobe sa evita accesul in piramida deoarece se merge prin niste coridoare foarte inguste. Oricum, in grupul nostru erau mai multe persoane care din cauza varstei mai inaintate ar cam fi trebuit sa se obisnuiasca cu spatiile inguste. Putin umor negru, uneori bine-venit. Patrundem si noi in interiorul piramidei unde, prin niste ganguri stramte ajungem in una din salile acestei constructii-mausoleu. Afara politia-calare pe camile veghea ca nu cumva turistii sa fie amenintati de diferite grupari extremiste deoarece industria turismului reprezinta principal sursa de venit a acestei tari care in ultima

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 113 perioada a avut mult de suferit din cauza atacurilor teroriste. Nu putea lipsi o calatorie cu camila prin Sahara. De pe celebrul mamifer cu doua cocoase am avut o privire panoramica asupra celor trei piramide care alaturi de celebrul Sfinx troneaza pe platoul de la Ghiza. Cu privire la constructia Sfinxului exista mai multe teorii, cele mai multe se refera la faptul ca acesta a fost ridicat de catre faraonul Khefren dupa finalizarea piramidei in care acesta urma sa fie inmormantat. Sfinxul are corpul unui leu iar capul pare a fi cel a faraonului Khefren. Am incercat sa prelevez cateva mostre de nisip saharian dar finetea nisipului din desert ramane doar un mit, nisipul e destul de dur si plin de pietricele, dovada geologica este ca acesta s-a format datorita diferentelor mari de temperatura intre zi si noapte. Continuam calatoria noastra cu vizitarea sitului arheologic de la Memphis, vechea capitala unde troneaza statui ale faraonului Ramses si cu Piramida in Trepte de la Sakkara, cea mai veche piramida, folosita ca necropola pentru vechea capitala Memphis. Seara nu se putea incheia fara o bere locala, chiar daca eram intr-o tara musulmana, turistilor li se permite consumul moderat de alcool. Moderat din cauza pretului evident. Iar berea nu

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 114 se putea numi altfel decat “Sakara”. Alte marci egiptene sunt Luxor sau Stella. Urmeaza o etapa religioasa a calatoriei noastre in Egipt: mai intai o oprire in cartierul Coptic din Cairo, cartier unde locuiesc crestinii din Egipt. Aici am vizitat Catedrala ortodoxa Sfantul Gheorghe construita initial in secolul X dar refacuta dupa incendiul devastator de la inceputul sexolul XX. Se pare ca Sfantul Gheorghe, celebrul luptator cu balaurul are o importanta foarte mare in ortodoxie din moment ce atat aici cat si in Israel si Iordania, mai multe lacase de cult ortodoxe au hramul acestui sfant. Parasim lumea crestina a Egiptului si urcam pe dealul unde se afla Moscheea lui Muhammad Ali cunoscuta si ca Moscheea de Alabastru. A fost construita in vechea citadela din Cairo la jumatatea secolului XIX de catre guvernatorul otoman al Egiptului Muhammad Ali in memoria fiului sau decedat. Moscheea a fost proiectata de un arhitect turc dupa modelul celebrelor moschei din Istanbul. De aici, de pe deal am avut o impresionanta panorama asupra capitalei egiptene iar la orizont, fiind senin am putut identifica cu usurinta platoul de la Ghiza cu celebrele sale piramide. Continuam calatoria noastra catre Piata Tahrir, locul revolutiei egiptene din anul 2011 si ne indreptam spre

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 115

Muzeul de Egiptologie situate chiar aici in Piata. Din punctul meu de vedere, acest muzeu este destul de slabut tinand cont de artefactele pe care le detine Egiptul. Totusi o vizita merita. Dupa o scurta oprire in bazar (ca nu se poate altfel intr-o tara oriental), iata-ne ajunsi la “El Giza Station” adica gara din Ghiza de unde trenul de noapte urma sa ne duca la Aswan. Confortul in vagonul de dormit era peste cel de la noi desi initial aspectul de-a dreptul deplorabil pe care il avea vagonul in exterior ne-a facut sa avem ceva indoieli cu privire la conditiile de calatorie. Am ajuns cu bine la Aswan, oras celebru mai ales datorita barajului de pe Nil dar si a “Obeliscului neterminat”. Am coborat din tren pe peronul din Aswan, un peron de nisip, cum altfel ar fi putut arata un peron in inima Saharei. Sau poate era doar o strategie de marketing turistic ca sa nu uitam ca suntem in Sahara, cine stie. A urmat imbarcarea noastra la bordul destul de luxoasei M/S Concerto dar am aflat ca vom pleca doar a doua zi la pranz in croaziera de 3 zile. Adica nu orice minune tine 3 zile ci chiar mai putin. Dar hotelul nostru plutitor oferea toate facilitatile. Practic, distanta dintre Aswan si Luxor e de doar 180 km, care, sa fim sinceri, cu toata viteza de croaziera ii parcurgi lejer intr-o zi ca sa nu spunem jumatate de zi. Aici langa Aswan am avut ocazia sa vedem templul zeitei Isis pe insula Philae si barajul de la Aswan cu ajutorul caruia s-a creat lacul artificial Nassir, un veritabil rezervor

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 116 de apa. In Aswan am putut vedea cunoscutul “Obelisc neterminat”, cel mai mare obelisc din Egiptul Antic, cu o treime mai mare decat un obelisc obisnuit. Constructia lui a inceput in jurul anului 1500 i.Ch si ar fi trebuit sa aiba o inaltime de 42 de metri. Datorita faptului ca au aparut fisuri, finalizarea lui a fost abandonata. Am reusit sa tocmim un carutas care cu o trasura destul eleganta ne-a propus un veritabil hop-on-hop-off tur prin Aswan, prezentandu-ne principalele obiective. Trebuie mentionat ca multi dintre egipteni nu stiu sa scrie sau sa citeasca, dar limba engleza o cunosc cu totii. Pentru ca daca n-ai limba engleza, n-ai parte aici in Egipt unde turismul e principal sursa de venit. Astfel am avut ocazia sa vizitam moderna Catedrala Copta Ortodoxa (a Arhanghelului Mihail de data asta) si moscheea El-Tabia de unde am avut o panorama superb asupra orasului Aswan si asupra locuintelor destul de modeste ale Egiptenilor. Aici in Egipt nu doar obeliscul a ramas neterminat ci si majoritatea caselor unde armaturile de fier-beton sunt lasate in vant, semn ca acea cladire nu este finalizata si implicit, conform legii beneficiarul este scutit de la plata impozitului. Carutasul devenise repede un adevarat ghid prezentandu-ne cu lux de amanunte moscheea si coranul aferent.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 117

Aici in Aswan am avut ocazia sa vedem un sat al nubienilor, grup etnolingvistic prezent azi in sudul Egiptului unde ne aflam noi dar si in Sudan. Acestia vorbesc limba nubiana si sunt considerat unul din cele mai vechi cuiburi de civilizatie. In antichitate a existat Regatul Nubia. Pe malul Nilului am avut ocazia sa vedem mormintele nobililor din familiile regale nubiene. Terminam turul nostru prin Aswan si vrem sa debarcam din trasura dar carutasul ne cere si bacsis, ca doar taxa era doar pentru transport nu si pentru informatiile furnizate.In sfarsit, pornim in mult dorita croaziera pe Nil lasand in urma Aswanul. Nilul este cel mai lung fluviu din lume, cu aproape 7000 de km depasind chiar si Amazonul. Lunca Nilului este singurul loc fertil unde Egiptenii pot cultiva legume si cereale, indata ce te indepartezi de malurile Nilului iese in evident solul saharian arid impropriu practicarii agriculturii. Facem o scurta oprire la templul din Kom Ombo, construit cu cativa zeci de ani i. Ch., un templu atipic prin faptul ca e un templu dublu, toate incaperile au fost construit in duplicat: jumatatea sudica e dedicata zeului-crocodil Sobek iar partea nordica zeului-vultur Horus. Aici am putut vedea ceva unic, Muzeul Crocodililor Mumificati. Plecand spre vapor vine din urma un comerciant ambulant oferindu- mi spre vanzare o galabia, celebrul vesmant specific egiptean. I-am tot explicat ca nu am nevoie fiindca nu am unde sa o port la WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 118 mine in tara – imi venise in gand ca daca port asa ceva pe strada in tara noastra o sa fiu luat pe sus de politia comunitara pe motiv ca umblu imbracat indecent, in camasa de noapte. Dar acolo in Egipt e voie, galabia e haina egipteanului de rand. Urmatoarea noastra vizita a fost la Templul zeului-vultur Horus din Edfu, fapt confirmat si de cei doi vulturi care tronau la intrare. Acest templu a fost construit cam cu o suta de ani i.Ch. Inscriptiile si sculpturile de pe pereti si de pe coloane ofera informatii despre limba si religia din perioada greco-romana a Egiptului dar si detalii despre construirea acestui templu.

Calatorind de-a lungul Nilului, din minaretele moscheelor de pe mal rasunau chemarile la rugaciune. Ne dadusem seama ca e vineri, iar rugaciunea de vineri e obligatorie pentru toti barbatii musulmani. In preajma orasului Esna ajungem la o ecluza, aici am vazut pentru prima data cum functioneaza asa ceva. Din cauza diferentelor de nivel intre cele doua portiuni ale Nilului, vaporul nostru s-a oprit in camera ecluzei unde cu ajutorul unei instalatii de pompare s-a asigurat coborarea nivelului apei in vederea continuarii calatoriei. Aici inima noastra a vibrat de mandrie deoarece ecluza de la Esna a WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 119 fost construita de firma romaneasca Romenergo SA la inceputul anilor 1990. De-a lungul calatoriei noastre pe Nil, vasul nostru a fost aproape in permanenta escortat de barci ale comerciantilor locali, dornici sa isi vanda suvenirurile. Situatia devenise tragicomica, ei se agatau de vasul nostru si aruncau cu suveniruri catre turisti dupa care incepea negocierea. Ei porneau de la un pret de 10 ori mai mare decat pretul real si stabilizau valoarea produsului in functie de raportul cerere-oferta. Alteori insa ramaneau cu buzele umflate, in cel mai fericit caz recuperand produsul de la turistii straini. Punctul final al croazierei a fost Luxor, oras devenit celebru datorita Templelor Karnak si Luxor situate pe malul estic a Nilului. Principala componenta a ansamblului de la Karnak este Templul divinitatii Amon-Ra, rezultata in urma contopirii zeului-taur Ammon cu zeul soare Ra. Acest templu este de dimensiuni impresionante fiind cel mai mare edificiu cu destinatie religioasa construit vreodata. Spre deosebire de acesta, templul Luxor nu este dedicat unui zeu ci este locul unde erau incoronati regii egiptului, faraonii. Ultimul nostru popas in Egipt a fost in Valea Regilor, situata pe malul vestic al Nilului. Primele morminte ale faraonilor au fost in piramide, in jurul anilor 2500 i.Ch. Mai tarziu, dupa aproximativ 1000 de ani se pare ca s-a adoptat modelul “low cost” de mormant, faraonii fiind inmormantati in Valea Regilor unde mormintele lor au

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 120 fost sapate in stanca calcaroasa, destul de usor de excavat. Peste 64 de morminte ale faraonilor dar si ale nobililor si familiilor acestora sunt prezente aici, ultimul faraon inmormantat a fost Ramses XI. Tot aici se gaseste si mormantul lui Tutankhamon, pe care nu puteam sa il

ratam. De blestemul lui Tuthankamon am scapat (sper) dar daca in interiorul mormantului era el, asezat pe o masa sub un capac de sticla, cine mai poate stii…. Inainte de a pleca din Valea Regilor poposim la Templul Reginei Hatshepsut, un templu funerar antic dedicat zeitei Amun, considerat unul din monumentele incomparabile ale Egiptului Antic. Ultima noastra oprire in Egipt a fost langa Valea Regilor la Colosii lui Memnon, doua statui uriase de piatra infatisand pe unul din faraonii egiptului antic. Calatoria noastra in Egipt a fost o rememorare a orelor de istorie antica, un capitol care m-a fascinat inca din copilarie.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 121

Capitolul 19 Intre orient si occident: TURCIA 2016

Am plecat in vara anului 2016 sa vedem 3 din cele 7 minuni ale lumii antice in Turcia, tara aflata intre Europa si Orientul Mijlociu si despartita doar de stramtoarea Bosfor. Cand spui Turcia toata lumea se gandeste la plajele din Antalya sau Kusadasi, la resorturile cu all-inclusive unde mancarea locala si internationala este la discretie iar berea curge non-stop din dozatoarele amplasate pe plaja, la barurile unde oamenii merg sa bea ce si cat nu isi permit acasa. Noi am cautat altceva: am cautat istoria acestei tari si frumusetile naturale pe care le ofera. Dupa o istovitoare zi in care traversand Podul Prieteniei de la Giurgiu ajungem in Bulgaria-ta-ta. De la Ruse-ta-ta continuam calatoria pe o sosea care aduce mai mult cu un drum judetean decat cu un culoar european pana la intersectia cu autostrada Sofia-Burgas. Doamne-ajuta ca suferinta a luat sfarsit si putem sa ne indreptam mai rapid multumita autostrazii catre Turcia. Prima noastra oprire in fostul Imperiu Otoman a fost la Edirne unde ne-am am vizitat celebra moschee Selimiye ridicata in secolul XVI. Seara, dupa o istovitoare zi calduroasa de vara am incercat sa caut o bere rece. Ceea ce stiam se confirma: in tarile musulmane alcoolul poate

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 122 fi deloc, in cele mai multe cazuri sau fie foarte scump, acolo unde totusi este pretul unei beri sare de 2 euro la pravalie. Atunci mi-am dat seama ca e valabila si berea din ghiozdan racita sub jetul de apa de la robinetul din baie. Calatorind prin Turcia parca am redeschis cartea de istorie:  cetatea din Troia si replica calulului Troian  cetatea Bergama unde s-a inventat pergamentul  cetatea greceasca de la Milet  colonia antica din Efes cu frumoasele sale mozaicuri, amfiteatre si celebra biblioteca a lui Celsus. Aici am putut vedea si vechile toalete publice construite din piatra

 in fostul Halicarnas, actualmente Bodrum locul unde s-a aflat mausoleul din Halicarnas, una din cele 7 minuni ale lumii antice. In prezent aici a ramas doar fundatia si cateva coloane  amfiteatrul de la Aspendos  colonia antica Side Pe langa istorie, Turcia mai are multe altele de oferit: minuni ale naturii:  Terasele de calcar de la Pamukkale sunt un fenomen unic, pe marginile acestora curge un paraias cu apa calda formand mari acumulari de apa. Terasele

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 123

trebuie strabatute cu atentie din cauza ca solul este foarte alunecos

 Cappadocia este un loc unic in lume, caracterizat de existenta unor formatiuni vulcanice, in general ascutite la varf. Datorita structurii pietrei vulcanice usor de prelucrat, in interiorul acestor formatiuni au fost cioplite locuinte (la Uchisar) sau chiar biserici crestine (la Goreme). Totusi un loc important in sufletul meu ramane orasul subteran de la Kaymakli, dezvoltat in scopul protejarii populatiei fata de invaziile dusmanilor. In acest oras subteran se gaseau toate cele necesare vietii de zi cu zi: bucatarii, locuri de depozitare, biserici, prese de ulei sau de vin, sisteme de prelucrare a cerealelor sau roca vulcanica utilizata pentru procesarea cuprului la rece  Cascada Manavgat, un loc de asemenea foarte frumos

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 124

Si pentru ca tot ne aflam in sudul Turciei, un ferryboat ne-a purtat pana in insula greceasca Rhodos, un alt loc incarcat de istorie. Aici am facut o vizita a centrului istoric din Rhodos cu celebrele piete Hipocrate si Piata Martirilor evrei, cu portul Mandraki unde se spune ca vapoarele care intrau treceau printre picioarele Colosului din Rhodos. Am crezut ca daca scap de lumea musulmana voi putea cumpara bere ieftina. Nici poveste, daca in Turcia berea ajungea la doi euro, in Rhodos era 3 euro. Asta in zona turistica dar cine avea timp sa caute un supermarket intr-o zona rezidentiala. Aici in Rhodos ne-am delectat cu un “gyros”, adica un fel de “shawarma” sau “kebab” local, pentru ca toate sunt variatiuni pe aceiasi tema: carne in lipie cu sosuri si legume. Orasul Konya din Turcia este “capitala” Ordinului dervisilor rotitori. Dervisii Rotitori reprezinta una dintre cele mai cunoscute manifestari ale spiritualitatii islamice. Aici la Konya am vizitat un loc sacru, si anume Mausoleul poetului mistic Rumi Mevlana, maestrul spiritual al Ordinului Dervisilor Rotitori (secolul XIII). Dansul Dervisilor Rotitori reprezinta un dans ritual, sacru care atrage atentia atat prin

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 125

faptul ca este spectaculos cat si datorita efectului pe care il are asupra celui care danseaza. Cred ca efectul e de ameteala profunda. Capitala Ankara, un oras de trei ori mai mic decat Istanbul este cel de-al doilea oras ca marime din Turcia. Cel mai important obiectiv din capitala il reprezinta Mausoleul lui Ataturk, parintele Turciei moderne. Cireasa de pe tort ramane fostul Constantinopol, devenit din 1930 Istanbul. Denumirea de Istanbul provine tot de la Constantinopol, prescurtarea “-stan-pol-“. Principalele lacase de cult, obligatoriu de vizitat sunt Moscheea Albastra si Moscheea Hagia Sophia (in limba romana Sfanta Sofia) care a fost ridicata initial ca si Catedrala a Patriarhiei de Constantinopol. Ulterior, acestei bazilici cu cupola i s-au atasat minaretele devenind moschee. O vizita obligatorie pe care nu am putut-o rata o reprezinta coborarea in Bazilica Cisterna, fost rezervor de apa al Istanbulului. Construita in secolul XI, acest fost rezervor de apa avand peste 100 de metri lungime contine coloane de marmura inalte de 9 metri care sunt scufundate in panza de apa prin care misuna pesti. Croaziera pe stramtoarea Bosfor a fost o experienta unica prin care am putut admira frumusetea acestui oras cosmopolit care este Istanbul, un oras unde

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 126

vechiul se imbina perfect cu modernul. De pe vaporas au putut vedea Insula Printului, Turnul Galatei, cladiri modern ale orasului dar si celebrele palate Topkapi si Dolmabahce. Apropo de Topkapi, nu am putut rata vizitarea acestui palat de o frumusete uluitoare. Fosta resedinta a sultanilor otomani este actualmente cel mai vizitat muzeu din Turcia. Palatul Topkapi este compus din mai mule curti iar cladirile au arhitectura specifica acestei zone. Nu trebuie ratat haremul pentru care se si plateste suplimentar. Aici e locul unde stateau concubinele sultanului, numarul acestora variind de-a lungul timpului (intre 300 si 800). Concubinele proveneau din randul sclavilor, iar singurii barbati care aveau voie sa stea in jurul concubinelor erau eunucii, ei fiind castrati nu reprezentau un pericol. Nu in ultimul, aici la Palatul Topkapi se afla si sabia lui Stefan cel Mare. Dupa terminarea croazierei nu putea lipsi un delicios sandwich de peste “la botul calului”, chiar pe malul Bosforului, preparat in acele celebre barci care se clatina. Si langa un sandwich gustos nu putea lipsi si un pahar cu zeama si muraturi, muraturile fiind un “sport” in care turcii sunt specialisti. Si pentru ca tot a venit vorba de mancare, mi-a placut mult micul dejun turcesc. Aproape doua saptamani am mancat in

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 127

principal masline cu branza bine-nteles alaturi de o cafea turceasca. Nu puteau lipsi salatele de o mie de feluri printre care salata de vinete cu iaurt, un fel de salata mutabal. Dar masline asa bune ca in Turcia nu gasesti nici in cele mai fitoase magazine de la noi. De aceea in Turcia e obligatorie vizitarea in “zeytin ciftligi” adica a unei ferme de maslini de unde se pot cumpara pe langa masline si ulei de masline diferite suveniruri continand extrase din pretiosul fruct exotic, in principal produse cosmetice: sampoane, sapunuri, geluri de dus. Ziua se incheie cu o vizita la Marele Bazar, din punctul meu de vedere nu doar bazarul e mare ci si preturile pentru ca doar se stie ca la pomul laudat vii cu sacul. Mi-a placut deosebit de mult Turcia unde exista o simbioza intre antic si modern, unde se imbina cladirile istorice cu frumuseti naturale unice si unde celebrele bazare dau Turciei farmecul oriental.

Capitolul 20 Voluntar in VIETNAM 2016

Cand spui Vietnam te gandesti intotdeauna la razboiul nimicitor prin care a trecut aceasta tara dar si la celebri creveti cu care se umpleau galantarele pe vremea lui “Tata ‘Lae”. Vietnam inseamna mult mai mult, la ora actuala este o tara in plina dezvoltare si incearca sa castige tot mai mult de pe urma turismului. Fiindca are

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 128 ce sa ofere. Scopul calatoriei noastre nu a fost absolut deloc cumplitul razboi, am dorit sa cunoastem adevaratul Vietnam cu frumusetile sale. Prima noastra oprire a fost in fostul oras Saigon, actualmente Ho Chi Minh City, ex-capitala a Vietnamului de Sud redenumita ulterior dupa revolutionarul Ho Chi Minh, fost presedinte al Vietnamului de Nord. Ho Chi Minh City este cunoscut ca orasul scuterelor, cred ca nu exista om care sa nu aiba propriul scuter. Pentru ca aici, intr-un oras cu peste 8 milioane de locuitori ai nevoie de acest mijloc de transport ca sa te deplasezi sigur si rapid, vorba proverbului “Ai scuter, ai parte”. Datorita scuterelor, in Ho Chi Minh se formeaza un adevarat furnicar, mai ales la orele de varf. Si banuiesc ca a avea un service pentru scutere reprezinta aici cea mai buna idee de afacere. Arhitectura coloniala franceza poate fi usor observata, in centrul orasului inaltandu-se falnic Catedrala Notre Dame alaturi de Palatul Postei, cladirea Operei sau hotelurile Continental si Caravelle. Tot aici in centrul orasului, chiar in fata Primariei troneaza statuia lui Ho Chi Minh, fost revolutionar devenit ulterior presedinte al Vietnamului de Nord.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 129

Vietnamezii conduc pe partea dreapta a drumului si au volanul pe stanga, este una din putinele tari ale Asiei de Sud in care apare acest lucru, semn ca aici francezii au fost stapani si nu britanicii. Street-food-ul e omniprezent aici in Indochina, chiar in centrul orasului o localnica era pregatita sa ofere o delicioasa omleta din oua de prepelita cu ceapa verde, morcov ras si cateva ingrediente locale. Nu putea lipsi o vizita la piata Cho Ben Thanh, unde pe langa articole de menaj sau de imbracaminte, localnicii pot cumpara peste proaspat si fructe exotice a caror aroma nu poate fi comparata cu ce gasesti in Europa: mango, lychee, rambutan, pitaya-Fructul Dragonului si nu mai putin celebrul Durian, cel mai urat mirositor fruct din lume. Prima seara s-a incheiat cu o croaziera cu cina traditionala pe raul Saigon, fluviul care strabate orasul Saigon. Si ce puteam sa servim pe vapor decat bere Saigon, facuta probabil cu apa din raul Saigon din orasul ex-Saigon. Ziua urmatoare avea sa ne poarte spre Delta fluviului Mekong, cel mai lung fluviu din Asia de Sud-Est. Fluviul Mekong izvoraste in Tibet iar in Vietnam formeaza o frumoasa Delta inainte de a se varsa in Marea Chinei de Sud. Pe drum spre Delta traversam numeroase campuri de orez pe care se afla si morminte. Explicatia e una destul de simpla: parintii sunt inmormantati pe campurile de

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 130 orez pentru ca apoi acestea sa fie mult mai dificil de instrainat. Ajunsi la intrarea in Delta Mekongului, am urcat pe vaporasul cu care urmam sa pornim in recunoastere. Ploaia musonica a inceput dar pe noi nu ne mai speria nimic. Delta Mekongului da exact imaginea adevarata a Asiei lacustre cu ale sale case pe piloni unde principalul mijloc de transport e barca. Toata lumea are barca, aici “ai barca, ai parte” – scuterul e total inutil. Ajungem la piata plutitoare Caibe, mai pe romaneste la “barca aprozar” de unde poti cumpara fructe exotice: banane, ananas, lychee sau rambutan. O alta specialitate pe care o ofera “barca aprozar” e nuca de cocos cu pai. Cand spui nuca de cocos, mintea iti merge la acea ghiulea bruna si paroasa pe care o gasesti in supermarketurile de la noi dar atat aici cat si in America de Sud, pentru a savura correct laptele de cocos nuca de cocos se culege proaspata, la maturitate, atunci cand e verde, practic in aceasta forma cruda continutul de lapte e cel mai mare. Facem in sfarsit prima debarcare pentru a cunoaste din obiceiurile culinare ale localnicilor. Prima specialitate cu care suntem serviti e rachiul de orez cu serpi pusi la macerat. Gazdele noastre au scos dintr-un borcan mare o cana cu rachiu lasand serpii in interior, spre

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 131 norocul persoanelor mai sensibile si ne-a servit in niste paharele de dimensiunea unui degetar. Rachiul era fabricat din orez tinut o perioada de timp la fermentat in niste butoaie ceramice. Iar cine a dorit a putut cumpara sticle de rachiu de diferite marimi cu serpi si scorpion in interior. Adica subsemnatul care am plecat de acolo cu o plasa de sticle. O localnica ne-a aratat cum se prepara clatitele de orez. Orezul e de baza aici in Asia, de la clatite de orez la rachiu de orez, de la painea de orez si foile de orez transparente din care se prepara rulourile de primavara la orezul propriu-zis servit ca garnitura. Ne imbarcam din nou dar de data aceasta in barci mai mici, de 3 persoane plus vaslasul si pornim pe ingustele canale ale Mekongului. Incepe din nou ploaia asa ca vaslasul, o femeie de aproximativ 50 de ani este foarte amabila si ne doteaza cu cate o palarie conica specifica in tarile din aceasta parte a globului. Palariile conice sunt bune si la ploaie si la soare, deci intotdeauna de avut in vedere. Calatorind pe ingustele canale am avut ocazia unica de a fi si mai aproape de viata din Delta, am putut sa vedem casele oamenilor dar si natura inconjuratoare formata din paduri de mangrove dar si diferite plante plutitoare. Pe mal din loc in loc sunt statii de alimentare cu carburant, e absolut necesar tinand cont ca barcile cu motor sunt principalele mijloace de transport. E vremea pranzului si suntem invitati la un restaurant local, aici in mijlocul deltei. Coboram din barca si ne indreptam pe niste stradute inguste dar asfaltate catre locul unde vom servi masa. Reintalnim vietnamezii pe scuter dar in numar semnificativ mai mic ca in Ho Chi Minh. Intram intr-o curte unde ne intampina mai intai cateva

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 132 morminte, semn ca aici in Vietnam exista obiceiul inhumarii pe proprietate. Ajungem in final la restaurant, un local destul de modest dar curat. Pe masa ne asteapta un peste “elefant” asezat vertical intr-un suport iar pe masa cateva foi de orez transparente. Norocul nostru a fost gazda, foarte amabila, care ne-a ajutat la prepararea unui sortiment de rulouri de primavara. Cu ajutorul unor betisoare si cu maxima indemanare a rupt carnea de pe scheletul pestelui elefant si a pus-o peste foaia de orez, impaturind-o ca pe o sarma. Inainte de a o servi, am introdus “sarmaluta” de orez in sos de soia pentru a o condimenta. Prima senzatie servind aceste “sarmalute” in foi de orez transparente a fost ca mananc sarmale in punga de nylon… dar m-am obisnuit repede cu specialitatea locala, rulourile transparente au fost chiar delicioase. In scurt timp din pestele elefant a ramas doar scheletul. Lasam in urma Delta Mekongului si revenim in orasul Ho Chi Minh pentru o vizita la Muzeul de Istorie si la Palatul Independentei sau al Reunificarii, construit in anii 60 pe locul fostului palat al guvernatorului general, Palatul Norodom. Palatul Independentei are un rol important pentru sfarsitul razboiului din Vietnam cand un tanc al armatei nordvietnameze a spart gardul si a patruns in curtea interioara. In prezent, tancul este expus in curtea palatului ca simbol al superioritatii oranduirii socialiste. Interiorul palatului are sali frumos decorate iar la subsol am avut oportunitatea sa vizitam bunkerul si sa vedem automobilul lui Ho Chi Minh.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 133

Cu sprijinul Vietnam Airlines ajungem intr-un alt oras al Vietnamului, Da Nang, oras infratit cu Timisoara. Da Nang este al treilea oras ca marime din Vietnam si, unul din cele mai mari porturi ale tarii. Din punctual meu de vedere, acest oras este cel mai frumos si mai modern pe care l- am vizitat in Vietnam. Unul din simbolul orasului este Podul Dragon dar si pestele dragon care scuipa apa, simbol asemanator Merlionului singaporez. Insa sambata seara Podul Dragon devine atractia orasului cand mii de oameni se aduna in fata gurii dragonului care scuipa apa ca sa beneficieze de un dus rece si gratuit. Din Da Nang plecam spre Hoi An, un orasel de aproximativ 100.000 de locuitori devenit din anul 1999 Patrimoniu Mondial UNESCO. Orasul vechi Hoi An este cel mai bun exemplu pentru cum arata un port comercial acum cateva sute de ani in zona Asiei de Sud Est. Arhitectura caselor traditionale imbina elemente autohtone cu influente straine (chineze, japoneze si europene). Piesa de rezistenta il reprezinta Podul Japonez situat chiar in piata centrala a orasului, un pod avand un acoperis in stil arhitectural chinezesc. Vanzatori cu cobilite ne imbiau la tot pasul sa cumparam delicioase fructe exotice. Mergand pe stradutele inguste peste care atarna lampioane multicolore, iata-ne ajunsi intr-o casa traditionala in care

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 134 regasim elementele specifice unei case asiatice: paravan cu motive traditionale, vaze de portelan de diferite dimensiuni, pat traditional cu saltea futon. Nu putea lipsi vizitarea unui templu budhist – Pagoda Chuc Thanh. Pe drumul de intoarcere am facut o scurta oprire la un atelier de prelucrare a matasii unde niste doamne foarte indemanatice desfaceau coconul de matase iar cu ajutorul razboiului de tesut produceau matase naturala. Da Nang este cunoscut si datorita celor 5 Munti de Marmora, denumiti dupa cele 5 elemente: metal, apa, lemn, foc si pamant. Am vizitat una din grote in care a fost amenajat un sanctuar budhist. Ziua urmatoare am plecat spre Hue traversand trecatoarea Hai Van, in traducere “Marea de Nori” deoarece varfurile muntilor sunt in nori iar baza in ocean. La dus am calatorit pe drumul traditional, serpuit pe marginea muntelui, drum pe langa care Transfagarasanul nostru drag era biet copil. La intoarcere am ales varianta moderna prin tunelul de 6 km construit abia in anii 2000. Orasul Hue a fost capitala imperiala a Vietnamului intre anul 1802 si 1945. Mai intai am luat-o la pas trecand prin vechile porti ale cetatii imperiale pentru ca in final sa ajungem la “Orasul Interzis”. Langa intrare se afla cele “9 tunuri sfinte” avand rol simbolic de protectie a cetatii si a Palatului Imperial.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 135

Da, si vietnamezii au un “Oras Interzis” a lor si era interzis din aceleasi motive ca si cel din capitala Chinei: in interiorul acestui ansamblu unde se afla Palatul Imperial era doar familia imperiala, servitorii si… concubinele pentru ca fara ele nu se putea trai. Desi asemanator ca arhitectura cu “Orasul Interzis” de la Beijing acesta este insa mult mai modest si mult mai putin restaurat. Totusi recunoastem elementele specifice arhitecturii chineze. A sosit ora amiezei iar masa de pranz am servit-o intr-un local traditional, aici in Hue. Maestrii bucatari din Hue sunt cunoscuti pentru indemanarea si ingeniozitatea lor, aspect pe care l-am constatat si noi. Daca ai talent poti fi inventiv si fara sa te uiti la Masterchef. Toate cele 5 feluri de mancare au fost servite pe platouri ornate deosebit cu pasari cioplite din morcov, fazan sculptat din dovleac, lebada cioplita din morcov si dovleac, pagoda sculptata din morcov, lebada sculptata din pepene alb. Am servit preparate traditionale precum orez invelit in foi de vita de vie sau rulouri din foi de orez umplute cu creveti iar in final s-a servit supa intr-un bol sculptat din dovleac. Delicioasele preparate au fost asezonate cu o bere Huda, berea orasului Hue. Dupa acest festin binecuvantat, traversam Raul Parfumat “Song Huong” numit asa datorita faptului ca toamna cad in rau flori din livezile de pe margine iar apa primeste un parfum specific.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 136

Ajungem la Pagoda Thien Mu, simbolul orasului Hue si cea mai inalta pagoda din Vietnam datorita celor 7 etaje ale sale. Incheiem calatoria noastra in fosta capitala imperial a Vietnamului prin vizitarea mausoleului imparatului Tu Duc, o constructie de o bogatie arhitecturala naucitoare al carui interior este o bijuterie datorita elementelor ornamentale. Am realizat deplasarile in interiorul Vietnamului intre principalele orase Ho Chi Minh - Da Nang si Da Nang – Hanoi cu sprijinul Vietnam Airlines deoarece soselele lor, chiar daca sunt considerate teoretic drumuri express au autostrazi, trec prin localitati astfel incat nu permit deplasarea rapida. De la Ho Chi Minh la Hanoi s-ar face doua zile si jumatate daca s-ar calatori non stop. Ajungem la Hanoi, capitala Vietnamului de azi si a fostului Vietnam de Nord. Prima oprire am facut-o la Muzeul de Etnografie unde am avut ocazia sa aflam mai multe despre tara in care ne aflam, despre rasele de oameni din Vietnam, cateva zeci la numar. Vizita a fost foarte interesanta deoarece am avut ocazia sa cunoastem aspect din traditiile taranului vietnamez: fabricarea palariilor conice, ritualul inmormantarii, folosirea razboiului de tesut sau casele traditionale construite pe piloni. In Hanoi nu puteam ocoli Mausoleul lui Ho Chi Minh, nascut ca Nguyen Sinh Cung, fost revolutionar, prim- ministru si presedinte al Vietnamului de Nord intre 1955

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 137

si 1969. “Ho Chi Minh” inseamna “Cel care ilumineaza”. Nguyen este un nume foarte comun in Vietnam, un fel de “Popescu” a lor. De la inceputul secolului XIX dinastia care a condus Vietnam timp de aproape 150 de ani era tot Nguyen. Din pacate insa mausoleul construit in acelasi stil arhitectural cu cel a lui Mao de la Beijing era inchis. Nu pentru renovarea mausoleului ci pentru renovarea lui Ho Chi Minh. Doi soldati in costume albe stateau falnic de garda si nu te prea lasau sa te apropii. Puteai sa incerci daca tineai neaparat sa simti glontul vietnamez. La Hanoi vizitam Catedrala Sf Iosif construita in stil gotic, ca aspect un fel de Notre Dame de Hanoi. Continuam apoi cu Templul Literaturii, un templu confucianist construit putin dupa anul 1000. Acest templu gazduieste Academia Imperiala, prima universitate din Vietnam. Ziua se incheie cu celebrul “Water puppet show” adica spectacolul papusilor pe apa. Acest tip de teatru de papusi este specific pentru capitala Hanoi, cei care manuiesc frumoasele papusi viu colorate stau cu picioarele in apa manuind papusile deasupra acesteia cu o indemanare deosebita astfel incat sa nu fie vizibili. Ziua urmatoare avea sa ne aduca la golful Halong, una din piesele de rezistenta ale Vietnamului. Croaziera cu luxosul vapor Victory Star avea sa ne poarte 24 de ore

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 138 printre faimoasele fenomene carstice din golful Halong, celebrele stanci calcaroase asemanatoare cu muntii intalniti pe langa fluviul Li din zona Guilin-ului chinezesc. Un meniu bogat avea sa ne acompanieze de-a lungul calatoriei noastre, unde crevetii, un aliment traditional in Vietnam reprezentau piesa de rezistenta. La aperitiv am servit celebrii creveti-chips cunoscuti de noi de pe vremea lui “tata ‘Lae” cand impanzeau magazinele. Dar atunci erau fara sos de soia. Au urmat creveti pane, aici in Asia se traduce prin tempura de creveti. Nu in ultimul rand, delicioasele rulouri de primavara aveau sa completeze meniul. Mai mult, s-a organizat si un curs de preparat rulouri de primavara punandu-ne la dispozitie foi de orez, teitei de orez, creveti si morcov ras. Dupa servirea mesei am coborat in niste barcute cu care am navigat printre formatiunile calcaroase. Am avut ocazia sa vedem case plutioare si sa vizitam si pestera Sung Sot, in traducere “Pestera surprinzatoare” cu ale sale minunate stalactite si stalagmite. Am descoperit un Vietnam modern, un Vietnam care se afla intr-o ascensiune puternica si meritata din punct de vedere turistic avand nenumarate obiective inscrise in Patrimoniul Mondial al Umanitatii UNESCO.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 139

Capitolul 21 In regatul khmer CAMBODGIA 2016

Cand spui Cambodgia multa lume isi aduce aminte de ororile khmerilor rosii condusi de Pol Pot. Insa pe noi istoria recenta a acestui regat ne-a interest mai putin, tinta noastra a fost ansamblul Angkor situat in vecinatatea orasului Siem Reap unde am si aterizat. Personalul de la aeroport a fost foarte operativ in acordarea vizelor de intrare, unu’ prelua pasaportul, altu’ lua banii, unu’ punea viza, altu’ stampila si in final inmana pasaportul. Adica sa aiba toata lumea de lucru. Chiar si aeroportul are influente khmere, colturile acoperisului prezentand celebrele trompe de elefant. Prima vizita a fost la Templul Angkor Wat, un templu hindus construit in secolul XII. Acesta face parte din Patrimoniul Mondial al Umanitatii UNESCO pe buna dreptate fiind cel mai mare complex monumental religios din lume. Initial a fost hindus dar ulterior a devenit budhist. Este simbolul Cambodgiei fiind reprezentat pe chiar sip e drapel pe post de stema. Acest templu a fost construit sa WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 140 reprezinte muntele sfant Meru. Arhitectura mi-a adus aminte de templul indonezian Prembanan din Yogyakarta. Aici la templul Angkor intalnim si celebrii calugari cu roba portocalie, calugari budhisti care traiesc din mila trecatorilor si pe care ii impartasesc asteptand o mica donatie. Daca ii rogi, te lasa sa faci poze cu ei asa cum am facut si eu. Dar sa nu faceti si voi greseala pe care am facut- o cand am vazut un calugar mai in varsta cu unul mai tanar: “Come with your son to take a photo” (rom. Vino cu fiul tau sa facem poza). Pai ei nu au copii fiindca nu se casatoresc si nici nu au relatii cu persoane de sex opus. Dar asta e, am scapat pasarica. Parasim acest temple si ne hranim “cambodgian style”: cateva bucati de fruct durian aveau sa ne potoleasca foamea iar setea am starpit-o cu lapte de cocos dintr-o nuca verde proaspata. Ne indreptam spre templul de gresie roz Banteay Srei, construit in secolul X pentru a-l omagia pe zeul hindus Shiva. Acest templu numit si “Citadela Femeilor” este unul din putinele temple construite de curtenii numiti Vishnukumara si nu de un monarh. Toate cladirile care constituie acest ansamblu sunt ca niste bijuterii datorita ornamentelor.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 141

Langa Siem Reap am avut ocazia sa vedem o casa traditionala construita pe piloni atat pentru a nu fi afectata in cazul inundatiilor din perioada musonica dar si pentru a asigura protectia fata de animalele salbatice, destul de prezente in jungla. Seara am avut ocazia sa degustam berea cambodgiana, marca Angkor bine-nteles, cum altfel s-ar fi putut numi berea in tara unde celebrul templu apare si pe steag. Aceasta bere este produsa de Carlsberg Cambodgia care a cumparat in anii 2000 fabrica locala Cambrew. Exista si varianta de bere neagra stout pentru cei puternici. Scuterul este prezent si aici in Cambodgia, sunt insa mult mai putine decat in Vietnam. La coltul strazii comerciantii vindeau benzina la sticla, puteai sa cumperi cat ai nevoie – la pet de 2 litri, 1 litru sau in sticle de Johnnie Walker la 0,7 litri. Ultima varianta sper ca nu pentru cocktailuri Molotov instant, numa’ gata sa ii dai foc. Nu putea lipsi vizitarea Muzeului Minelor dedicat minelor antipersonal amplasate in timpul razboiului. Si azi mai sunt milioane de astfel de dispozitive neexplodate, se fac eforturi uriase pentru gasirea si detonarea lor. Daca le spuneai ca nu vrei sa le vezi, se suparau. Minele fac parte din istoria lor. Ziua urmatoare avea sa ne

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 142 duca la Angkor Thom, in traducere “Marele Oras”, fosta si ultima capitala a Imperiului Khmer. Pornim “motorizati” spre acest sit arheologic, calare pe un elefant. Pe elefant nu te poti urca unde si cum vrei tu, exista pontoane amenajate unde urci pe o scara iar de acolo te asezi in cosul amplasat pe spatele pachidermei. Drumul cu elefantul este destul de lent si plin de “turbulente” datorate miscarii coloanei vertebrale a maretului pachiderm de 5 tone. In timpul calatoriei, elefantul s-a oprit sa“alimenteze” servind cu ajutorul trompei cateva frunze din copacii de pe strada. Am ajuns la Angkor Thom unde pe o suprafata de 9 kilometri patrati se afla mai multe temple adevarate opere de arta conservate destul de bine datorita junglei care a acoperit timp de cateva sute de ani acest ansamblu pana la descoperirea sa la jumatatea secolului XIX de catre naturalistul francez Henri Mouhot. Vizitam:  Templul Bayan – construit in secolul XII in stil khmer cu ornamente bogate. Iese in evidenta datorita multiplelor sculpture cu fete zambitoare  Terasa Elefantilor – tribuna de unde regele Angkorului isi salute armata victorioasa  Terasa Regelui Lepros – construita in stil bayon  Templul Thomanon – un templu hindus mic dar elegant construit in secolul XII in onoarea zeilor Shiva si Vishnu

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 143

 Templul Chau Say Tevoda, templu hindus construit la jumatatea secolului XII  Templul Ta Keo, primul templu construit de khmeri complet din gresie  Templul Banteay Kdei, un temple budhist construit la mijlocul secolului XII  Templul Ta Phrom construit in secolele XII-XIII ca manastire budhista si universitate. Templul Ta Phrom este singurul unde mai poti vedea arborii banyan cu ale lor radacini imbracand peretii templelor. Datorita aspectului sau salbatic si aproape ireal, producatorii filmului Tomb Raider au ales sa filmeze aici.  Bazinul Srah Srang construit la mijlocul secolului X. Parasim ansamblul Angkor uimiti de frumusetea uluitoare a acestui sit arheologic pierdut de-a lungul timpului in jungla luxurianta.

Capitolul 22 Piratul din CARAIBE 2017

Anul 2017 avea sa ne aduca o experienta noua: prima croaziera propriu-zisa. 7 zile intr-un hotel plutitor, in luna februarie, la sfarsitul unei ierni aprige cand pe teritoriul patriei noastre nu prea simteai mangaierile soarelui. Dupa succesul pe care l-a avut pentru noi croaziera pe Nil in Egipt dar si croaziera vietnameza in golful Halong, am

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 144 gasit dintr-o pura intamplare dar si cu putin noroc o croaziera in Marea Caraibilor. Pentru ca atunci cand spui croaziera, gandul iti zboara imediat la Miami si la apele azurii ale Marii Caraibilor. Pentru a “fenta” viza de America, am gasit aceasta varianta cu plecare din Republica Dominicana. Asa ca, din avion in avion spre victoria finala. Dupa 9 ore de zbor din Madrid iata-ne ajunsi in Santo Domingo, capitala Republicii Dominicane. In prima faza nu am prea intrat in contact cu viata de pe prima insula descoperita de Christophor Columb (San Cristobal Colon cum spun ei, initial nici nu stiam despre cine e vorba) deoarece datorita orei tarzii de sosire am ajuns rapid la imbarcarea pe vasul de croaziera Zenith al companiei Pullmantur. Primul contact cu Republica Dominicana ne-a dat confirmat faptul ca ne aflam intr-o tara tipic caraibiana, exotica dar care nu iese in evidenta prin prosperitate. Check-in-ul la vas s-a facut cu maxima operativitate, in scurt timp am ajuns pe vasul de croaziera fara ca nimeni sa ne intrebe de pasaport (practic de la urcarea in avion pe aeroportul Barajas din Madrid si pana la intoarcerea in Europa nu a fost nevoi de acest document de calatorie). Desigur ca primul lucru dupa ce am ajuns pe vas a fost sa intrebam unde se serveste cina. Dar… surpriza ! Normele ISU locale ne-au obligat sa participam mai intai la un exercitiu de stingere a incendiilor. Si apoi papa…. Pe buna dreptate, ca daca te prinde in larg un incediu… e cam aceiasi situatie ca si la avion… Dupa cina, franti de oboseala, am adormit bustean. La un moment dat suna alarma telefonului, programata pentru

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 145 ora 6 ora locala. Ma trezesc, ma spal, ma imbrac si ajung rapid pe puntecand constat ca sunt singurul de pe vas. Restaurantul era gol, fara turisti, fara personal si fara mancare. Ies afar ape punte: vaporul trebuia sa acosteze in La Romana (Republica Dominicana) la ora 7:00 dar era deja 6:20, afara era bezna si vaporul alerga turbat. Incep sa caut pe cineva sa ma lamureasca ce se intampla. Pana la urma intalnesc un domn responsabil cu curatenia pe vas si il intreb cat e ora. Era ora 2:20, telefonul meu era pe roaming naval unde ora este ora GMT iar el fiind setat sa actualizeze ora automat conform retelei indica 6:20 in loc de 2:20. Prin urmare m-am intors inapoi la somn mormaind cuvinte greu de reprodus aici. Dupa cateva ore de hibernare intrerupte, dupa un mic dejun copios si o cafea sanatoasa, iata-ne ajunsi in La Romana, cel de-al 7-lea oras ca marime din Republica Dominicana. Punctul forte al acestui oras il reprezinta Altos Do Chavon, replica unui sat mediteranian din Europa secolului XVI ridicat intre 1976 si 1980. Catedrala Sfantul Stanislav, protectorul Poloniei a fost denumita astfel in onoarea Papei Ioan Paul al II-lea care a vizitat Santo Domingo in anul 1979. Tot aici am putut vizita si un frumos amfiteatru cu 5000 de locuri unde au concertat Carlos Santana, Julio Iglesias, Frank Sinatra si Pet Shop Boys. Tot aici se

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 146 gaseste si un Muzeu Arheologic cu artefacte precolumbiene. Dupa pranz, vasul de croaziera paraseste Republica Dominicana si se indreapta spre o insula apartinand Uniunii Europene, insula impartita intre Olanda (Sint Maarten) si Franta (Saint Martin). Dupa aproape 24 de ore am strigat din nou “Pamant!”. La orizont se zarea tarmul insulei Sint Maarten/Saint Martin. Vasul se deplasa cu viteza de croaziera, adica cum ar veni la “relanti”. Aproape 2 ore a durat din momentul in care am vazut la orizont tarmul si momentul acostarii in portul

Philipsburg. Philipsburg este capitala Sint Maarten, un oras port unde se pot vedea influentele olandeze. Aici sunt mai multe plaje, cea mai celebra e “Airport Beach”, plaja care se situeaza in imediata vecinatate a aeroportului international din Philipsburg. Senzatia cea mai tare e sa stai pe acea plaja iar deasupra ta, la mica distanta, sa aterizeze avioanele imense ale KLM sau Air France. Noi am ales insa sa vizitam Marigot, capitala partii franceze a insulei. Marigot este un oras care combina arhitectura europeana cu influenta caracteristica acestei parti a globului. Deasupra orasului Marigot troneaza Fort Louis, vechea cetate.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 147

Dupa un bine-meritat scaldat in apele oceanului, parasim partea franceza a insulei si ne imbarcam catre urmatoarea destinatie: Antigua. Tara Antigua si Barbuda este o tara independenta incepand cu anul 1981 desi in continuare figureaza condusa de Regina Marii Britanii prin intermediul unui guvernator. Tara e formata din cele doua insule: Antigua si Barbuda, capitala St John’s este situata in Antigua, insula pe care am poposit si noi. De la Panorama Shirley Heights am avut o priveliste nemaipomenita asupra Antigua. Nu in ultimul rand am vizitat vechiul port Nelson Dockyard de unde am putut cumpara ca suvenir celebrul rom de Antigua. Influenta europeana nu se reflecta aici asa de puternic precum in Sint Maarten sau Saint Martin, stilul architectural al cladirilor este destul de simplu, casele sunt mai degraba niste baraci, singura influenta europeana o reprezinta unele biserici, de exemplu Catedrala Anglicana. Ziua urmatoare avea sa ne aduca pe insula Santa Lucia, in capitala port Castries, poate locul cel mai interesant pe care l-am intalnit in Marea Caraibilor. Si Santa Lucia este tot o tara independenta dar in continuare monarhie condusa de Regina Marii Britanii prin intermediul unui guvernator.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 148

La un atelier ni se explica cum se fabrica pudra de cacao, prin extragerea semintelor din fructul de cacao, uscarea acestora si macinarea lor. Vizita noastra pe insula Santa Lucia continua la “fond latisab Creole Park” unde asistam la pregatirea painii Cassava din tulpina de Yucca maruntita. Continuam plimbarea prin acest minunat parc cu o vegetatie luxurianta si flori exotice, nemaiintalnite pana acum. Putem vedea cum arata plantele care daruiesc cunoscute fructe exotice sau condiment pe care le folosim zi de zi: arborele de banan, arborele de nucsoara, arborele de cacao, arborele de cuisoare, arborele de mango, arborele de caju, arborele de marul pasiunii sau arborele de scortisoara. Aici facem cunostinta cu specialitatile locale: ketchup-ul si vinul de banana. Degustam un pahar de vin alaturi de o paine Cassava inmuiata in ketchup de banana. Dupa deja traditionala baie in ocean, urcam din nou pe vasul de croaziera pentru a pleca catre ultima destinatie: insula Barbados. In urmatoarea dimineata vasul nostru de croaziera acosteaza in celebra insula Barbados, in capital port Bridgetown. Si Barbados este o tara independenta condusa tot de Regina Marii Britanii prin intermediul unui guvernator. Barbados a devenit si mai celebra datorita cantaretei Rihanna. Rihanna s-a nascut aici dar

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 149 traieste in SUA. Tot aici celebrul jucator de golf din SUA Tiger Woods s-a casatorit in anul 2004 in resortul de lux Sandy Lane, resort pe langa care am trecut si noi pe drumul spre localitatea Speightstown. In Speightstown am admirat arhitectura specifica, parca desprinsa din filmele Western. Trecand pe langa Piata de Peste, am admirat Catedrala Anglicana construita intr-un stil destul de simplu, caracteristic acestei religii sau Grace Gospel Hall (doar era nevoie si de o sala pentru Gospel, nu?). Am continuat calatoria catre North Point, cel mai nordin punct al insulei unde se gaseste “Animal Flower Cave”, o pestera subterana numita asa datorita anemonelor de mare gasite aici. Peretii pesterii sunt colorati in verde si brun datorita oxizilor de fier si cupru prezenti in roca. Dupa o bere rece de Barbados numita Banks care ne-a racorit, am continuat turul insulei unde am putut admira coasta stancoasa lovita aprig de apele oceanului formand o spuma involburata. Casele din Barbados au aceiasi arhitectura intalnita in mai toate insulele din Caraibe, sunt case simple, de lemn, practice niste baraci mai mici sau mai mari. O asa zisa religie omniprezenta in zona Caraibilor este rastafari, aparuta in secolul XX in Jamaica. Aceasta miscare religioase il recunoaste pe fostul imparat al Etiopiei Selassie ca reincarnarea lui Dumnezeu. Religia promoveaza consumul spiritual de cannabis, respinge

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 150 societatea moderna si interzice consumul de carne. Denumirea vine de la “Rasta” tradus prin cap (=duce in limba etiopiana) si Tafari, numele de dinainte de incoronare a imparatului etiopian Selassie. Unul dintre adeptii acestei religii este insasi marele cantaret de reggae Bob Marley care prin intermediul cantecelor reggae a popularizat aceasta religie pe glob. Calatoria noastra pe Marea Caraibilor s-a sfarsit aici, au urmat doua zile pe mare pana la Santo Domingo, capitala Republicii Dominicane. Unul din simbolurile capitalei Santo Domingo este monumentul Farul lui Columb inaugurat in anul 1992 cand se implineau 500 de ani de la descoperirea Americii. Aici se afla ceea ce se considera a fi ramasitele pamantesti ale lui Cristofor Columb dar si o barca cubaneza si diferite bijuterii. Lumina puternica pe care o emite noaptea Farul lui Columb poate fi vizibila si din tara vecina Puerto Rico. Urmatoarea noastra oprire a fost in Piata Centrala din vechea cetate din Santo Domingo unde se afla casa lui Cristofor Columb (sau Don Cristoval Colon cum spun localnicii) si statuia lui Nicolas Ovando, primul guvernator al Republicii Dominicane. Centrul orasului colonial Santo Domingo este patrimoniu mondial UNESCO. Continuam vizita la Panthenonul National, fosta biserica iezuita, unde sunt inmormantate personalitatile locale. Vizita noastra in Santo Domingo se incheie in Plaza Mayor unde admiram vechi cladiri coloniale intr-un stil arhitectural apropiat de arhitectura din Mexic sau Cuba si mult mai bogat decat ce am putut vedea in celalalte

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 151 insule din Marea Caraibilor. Cladirile sunt construite in stil colonial spaniol, cu coloane si arcade. Dupa vizitarea Catedralei am plecat spre Aeroportul International trecand pe langa Palatul Prezidential si China Town, prezent obligatoriu in toate tarile. Sportul national in toate tarile din Caraibe este baseball-ul, am putut observa din avion inainte de aterizare nenumarate terenuri de baseball iar in Bridgetown, capitala Barbados, a fost ridicat si un monument dedicate jucatorului de baseball. Ne luam ramas bun de la Santo Domingo, de la Marea Caraibilor ! Back to Europe !

Capitolul 23 Din JAPONIA adunate 2017

Despre Japonia, Tara Soarelui Rasare sunt multe de spus. E un univers unic care nu se caracterizeaza prin istorie asa cum se intampla cu alte tari din lume si nici macar prin excesul de tehnologie. Poate cuvintele cele mai importante care caracterizeaza poporul japonez sunt harnicia, ordinea si disciplina. Dar si simplitatea. Japonia e o lume poate mai greu de inteles pentru noi europenii,

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 152 ca sa intelegi Japonia trebuie sa te informezi atat inainte de plecarea in calatorie cat si pe parcursul sederii acolo. Am strabatut Japonia in lung si in lat, am vizitat faimoasele metropole Tokyo, Osaka, Nagoya, Kyoto si nu in ultimul rand Hiroshima cu celebrul Dom al Bombei atomice, ultimul vestigiu care aminteste de bombardamentul cu bomba atomica din 1945. Am traversat podurile Ohnaruto si Akashi Kayko, adevarate bijuterii arhitectonice ale Japoniei, am admirat celebrele gradini japoneze Koraku-en, Ritsurin, Kenrokuen, parcul florilor Ashikaga, totul amenajat intr-un spirit feng-shui autentic. Am putut vizita castelele japoneze de la Hiroshima, Himeji si Osaka, care au o arhitectura unica, specifica acestei parti a lumii. Am aflat lucruri interesante despre viata gheiselor, despre ceremonialul servirii ceaiului. Am vazut cum arata un sat traditional, Shirakawa-go a devenit pe buna dreptate datorita caselor sale acoperite cu paie patrimoniu mondial al umanitatii. Am avut oportunitatea de a fi cazati intr-un hotel ryokan traditional japonez unde am dormit pe jos, pe saltele futon asezate pe tatami si unde baia se face in Onsen, un fel de baie comuna. Am vazut cum arata o ferma de wasabi, am aflat secretele fabricarii bauturii traditionale din orez: sake

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 153

Nu in ultimul rand am putut asista la procesiuni in temple shintoiste si budhiste, in aceasta ordine cele mai reprezentative religii din JAPONIA. De-a lungul calatoriei am creionat destul de multe curiozitati pe care le-am constatat in cele 2 saptamani cat am trait in Tara Soarelui Rasare.

Traditionalul Sushi nu se gaseste la tot pasul in orice restaurant. Sushi e considerat un snack si se gaseste in supermarket, benzinarii si Sushi-Bar. Sushi Bar-ul contine un conveior circular pe care circula farfuriile cu Sushi. In Sushi Bar-ul vizitat de noi fiecare portie costa aproximativ 1 euro si avea una sau mai multe bucati de Sushi in functie de ce fel de peste continea (ton, somon sau caviar). La final este taxat numarul de farfurii de pe care s-a consumat sushi. Pe marginea conveiorului se gasea un bol cu Wasabi si alt bol cu un praf verde. Eram convins ca si acela e tot Wasabi dar uscat. Am pus cateva lingurite pe sushi pana m-a vazut bucatarul. A venit spre mine, vazand ca sunt strain, mi-a luat portia din fata si mi-a aratat ca acel praf e ceai verde de fapt iar Wasabi e doar pasta verde din celelalt bol. Bucatarul mi-a inlocuit portia cu una noua si mi-a aratat cum sa prepar un ceai cald din praful de ceai verde. Amabilitatea japoneza, ce sa mai zic.

Japonezii se saluta cu plecaciuni diferite in functie de rangul persoanei cu care interactioneaza

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 154

Japonia este Tara Soarelui Rasare, bila rosie de pe steag semnifica acest lucru. Totusi ei nu au trecut la ora de vara, prin urmare in luna mai soarele rasarea la ora 4:30 iar la ora 19 era bezna

Fiind o tara vulcanica, in Japonia e traditionala baia in Onsen (bai alimentate cu apa din izvoare minerale calde). In Onsen japonezii fac baie goi pusca, barbatii impreuna cu femeile dar fara nicio conotatie sexuala

Exista multe hoteluri tip ryokan, hoteluri traditionale japoneze unde se doarme pe jos, pe saltele futon asezate pe tatami. Aici baia e tip Onsen

In Japonia nu exista telefonie mobila GSM (2G), ei au telefonie mobila 2G in alt standard, prin urmare telefoanele mobile 2G folosite in Europa si alte tari din lume nu pot fi folosite in Japonia. Functioneaza insa fara problema telefonia 3G si 4G

"Multumesc" in japoneza se spune "Arigatou gozaimasu" sau doar "Arigatou" in functie de rangul persoanei cu care interactioneaza. "Arigatou" se aseamana foarte mult cu "Obrigado" ("multumesc" in limba portugheza, cuvant aparut probabil de pe vremea cand portughezii ocupaseara Japonia). Intr-o dimineata intalnim un grup de japonezi care faceau plecaciuni unul la celalalt si spuneau “..ssss”. Nu prea am priceput ce e cu “sss”- asaitul dar apoi am aflat ca era prescurtarea de la “gozaimasu”. Din “gozaimasu” ei au tot prescurtat in “gozaimas” > “mas” pana au ajuns la simplul “ssss”

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 155

Limba japoneza e destul de dificila, cel mai usor o invata cetatenii din tarile de pe fostul drum al matasii (Turcia, Iran etc)

La toate restaurantele si fast-food-urile exista mostra de plastic a fiecarui preparat ce poate fi comandat astfel incat clientii sa stie ce contine si cum arata

99% din toaletele de la hoteluri si toaletele publice sunt WCuri clasice care au insa capac inteligent cu butoane si incalzire in colac. Exista sensor care declanseaza apa in momentul in care se aseaza cineva. Daca se doreste folosirea functiei de bideu, se apasa un buton iar de sub capac iese o teava din care iese un jet de apa. Cand se doreste oprirea, se apasa butonul Stop. Un astfel de capac produs de Panasonic costa aproximativ 800 de euro. Exista insa si WCul clasic japonez (se aseamana cu cel turcesc dar difera prin pozitia in care stai - aici stai invers decat la WCul turcesc). Toate WCurile publice sunt foarte curate, oriunde te duci poti sa te asezi linistit

In benzinarii nu se comercializeaza produse alcoolice (se poate cumpara bere dar fara alcool). O bere in supermarket incepe de la 1,75 euro si merge pana la 3 euro iar in hoteluri si restaurante incepe de la 5 euro

Dintre specialitatile servite imi amintesc de: prune murate, salata de alge cu susan si sos de soia sau natto (soia fermentata cu Bacilus subtilis la care se adauga sos

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 156 de soia si mustar iute), peste crud (ton, somon), supa mizo, supa ramen, tempura de creveti

Vita Kobe nu se vinde la export ci doar in Japonia. Are o textura speciala, carnea contine in textura grasime intramusculara. Un kilogram se vinde cu 600 de euro iar la standurile stradale o portie mica se vinde cu 10 euro. Se spune ca vacile beau bere, sunt masate cu sake si asculta muzica clasica

Sake-ul este un vin din orez. Orezul este decorticat si apoi supus fermentatiei. Are o tarie de aproximativ 13- 15%

Japonezii sunt mari iubitori de caini. Au in cea mai mare parte caini de talie mica pe care ii plimba in carucioare gen carucior copil. Unii le vopsesc suvitele, altii ii imbraca

In Japonia nu gasesti cosuri de gunoi pe strada. Ei vor prin asta sa atraga atentia populatiei ca produc foarte mult gunoi si incearca prin asta sa reduca deseurile aruncate

Prostitutia este ilegala in Japonia. Doar cand vine vorba de sex normal. Prostitutia prin alte forme de sex nu este sanctionata.

In Japonia statul in puscarie se plateste. Detinutii lucreaza si sunt platiti, bani cu care isi achita sederea in puscarie (utilitati, cazare, mancare). Cine nu vrea sa munceasca, este izolat intr-o celula mica singur. De acolo fie se cere la munca, fie innebuneste si se sinucide

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 157

In Japonia nu exista femei de serviciu in scoli. Elevii sunt invatati de mici sa se ocupe de curatenia si ingrijirea salilor de clase

Formatul orar in Japonia e 0-11, astfel ca dupa ora 11:59 dimineata urmeaza ora 0:00

Fructele sunt rare si foarte scumpe. Un mar sau cateva mandarine se vand cu 3 euro

Japonezii au 3 alfabete: Kanji (adopta caracterele chinezesti), Hiragana si Katakana (ultimul folosit pentru transcrierea unor cuvinte din limbi straine)

Din cauza structurii alfabetelor folosite, Japonezii invata cu greu limba engleza. Astfel se explica de ce sunt foarte putini vorbitori de limba engleza in Japonia

Casele Japonezilor sunt foarte mici, modest amenajate dar cu materiale de foarte buna calitate. Din cauza locuintelor mici ei au in casa doar strictul necesar. Ei considera ca un obiect care nu e folosit macar o data la 10 zile e inutil. Tot din aceasta cauza, japonezii produc si cumpara doar produse de calitate foarte buna a caror pret nu este insa neglijabil

Dupa al doilea Razboi Mondial, cu toate ca Japonia avea o crestere economica puternica, japonezii nu au vrut salarii mai mari considerand ca mai intai tara sa se dezvolte iar apoi sa aiba ei venituri mai mari

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 158

In Japonia posturile de radio transmit si pe banda de frecvente cunoscuta la noi ca UKW-Est (60.0-80,0 Mhz), banda de frecvente la care in Romania s-a renuntat pentru uz comercial in anii 2000

In caz de accidente pe sosele, Politia foloseste asa numitele flacarii (pune pe asfalt niste benzi care ard cu flacara rosie avand rol de atentionare)

Religia principala in Japonia e religia Shinto (shintoista) - aproximativ 70% dintre japonezi sunt shinto-isti. E o religie foarte simpla. Cand se roaga, arunca una sau mai multe monezi in fata altarului si spun o scurta rugaciune. Shinto implica venerarea unor zei numiti kami. Multi kami sunt divinitati locale sau personifica monumente sau procese naturale (de ex muntele Fuji)

Gheisa se traduce ca "persoana a artelor", gheisele erau dansatoare si interprete de arta traditionala japoneza dar si dame de companie. Nu oricine putea deveni gheisa. Gheisa e denumita in regiunea Kansai "geiko" iar gheisa ucenica "maiko". Numarul gheiselor e in continua scadere, "inchirierea" unei gheise profesioniste costa cateva zeci de mii de euro si e foarte dificil de facut. Gheisele nu au voie sa se casatoreasca decat dupa iesirea din comunitatea de gheise

Nu exista insa cimitire shintoiste pentru ca inainte de moarte ei se convertesc la budhism.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 159

Barbatii petrec foarte mult timp la servici si foarte putin timp cu familia. Pana acum ceva timp, femeile erau casnice si primeau salariul sotului pe care il gestionau - barbatul primea inapoi doar banii de buzunar. Foarte multe cupluri s-au destramat cand sotii au devenit pensionari si si-au dat seama, traind mai mult unul cu celalalt, ca aveau prea putine in comun

Dupa servici saptamanal angajatii sunt invitati de seful diresc la o iesire in oras si nu au voie sa refuze

Dupa servici, foarte multi barbati petrec timpul in baruri unde consuma bauturi alcoolice, uneori peste masura. La final nu mai sunt in stare sa ajung acasa sau e prea tarziu, sunt ajutati de colegi sa ajunga in hotelurile capsula (hoteluri cu camere foarte mici unde raman pana a doua zi dimineata ca sa isi revina)

Pe langa hotelurile capsula exista in Japonia si notiunea de Love Hotel (el si ea intra independent unul de celalalt in hotel, fara sa fie vazuti impreuna pentru a petrece moment intime)

Japonezii - atat femeile cat si barbatii sunt foarte timizi - foarte multi sunt virgini la varsta de 30 de ani. Se duc in diferite baruri unde exista personal de sex opus care sa ii mangaie si sa le ofere clipe de tandrete si incredere in sine

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 160

Japonezii transpira foarte putin, in Japonia nu exista deodorante ci doar stick-uri

Iarna in case e destul de frig. Afara nu sunt temperaturi extrem de joase dar incalzirea se face exclusiv prin instalatia de climatizare

Cunoscutul Wasabi (hreanul japonez) se cultiva doar in zone unde are in permanenta apa curgatoare la radacina. De exemplu, in albia unui rau

Constructiile sunt in principiu demolate la fiecare 40 de ani si reconstruite conform ultimelor prevederi in materie de seism. La fel si templele - sunt foarte putine temple vechi.

Terenul pe care se afla Gradinile Imperiale din Tokyo valora acum cativa ani cat tot teritoriul Canadei. Un metru patrat de teren se vinde cu aproximativ 10.000 de euro

In Japonia au periodic cutremure de intensitate mica. Nu sunt ingrijoratoare cutremurele de intensitate sub 7,5 grade pe scara Richter

In Tokyo nu exista un Palat Imperial propriu-zis, atat locuintele imperiale cat si fosta resedinta de vara "Vila Tamozawa" sunt foarte modeste

Principala artera comerciala din Tokyo e Ginza unde chiriile au preturi exorbitante dar cine nu e prezent acolo

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 161 se considera ca nu exista. De aceea magazinele care au deschis pe Ginza au profit foarte redus sau merg chiar pe pierdere

Datorita terenului limitat si a preturilor foarte mari la terenurile intravilane, au fost create insule artificale (insula Odaiba langa Tokyo, insula artificiala din Osaka unde se afla noul aeroport Kansai etc)

EPILOG I 2000 de leghe peste mari 2017

Parafrazand celebrul roman al si mai celebrului Jules Verne m-am decis sa dedic unul din capitolele epilog celor peste 250.000 de kilometric zburati in jurul planetei, aproape de 7 ori circumferinta globului si sa prezint cateva intamplari mai haioase si mai interesante.

De ce 2000 de leghe peste mari ? Fiindca o leghe, veche unitate de masura este echivalentul a 5 kilometri iar avionul zboara la aproximativ 10000 de metri.

Vreau sa multumesc pe aceasta cale celor 22 de companii de zbor cu care am calatorit si care m-au dus in siguranta catre destinatiile mult visate. Nu pot uita cel mai lung zbor de 12.000 km de la Doha (Qatar) la Ho Chi Minh (SGN) – de remarcat ca a ramas codul IATSA pentru vechea denumire a orasului: Saigon.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 162

De neuitat a fost si cel mai scurt zbor pe care l-am avut: din Singapore la Kuala Lumpur (343 km), zborul efectiv a durat aproximativ 12 minute, restul pana la 45 de minute au fost decolarea si aterizare. Vorba cuiva in momentul pregatirii de decolare: daca mai mergem putin, ajungem.

Am avut si zboruri agitate si palpitante: decolarea aproape verticala de la Yogyakarta (Indonezia) catre Denpasar (Indonesia) datorita paturii de nori foarte joasa si a ploii musonice. In timpul zborului au urmat turbulente puternice, o doamna chiar intrase in panica. Dar eu am consolat-o: “Asa se intampla intotdeauna inainte de a pica”.

Nu pot uita defectarea avionului care trebuia sa ne duca de la Teheran (Iran) la Shiraz (Iran): foarte politicos si grijuliu pilotul, ne-a anuntat ca intarzie decolarea datorita conditiilor meteo desi afara erau cativa stropi de ploaie.

Cat despre traseele pe care le urmaresc mereu in timpul zborului sunt multe si aici de povestit:

Calatoria noastra in Mexic a pornit din Paris, de pe celebrul aeroport Charles de Gaulle. Dar nu in directia in care ne asteptam ci putin bine pe ocolite. Decolam din Paris si ne indreptam vertiginos spre Marea Britanie, din avion vedem exact conturul insulei asa cum apare in atlas. Continuam calatoria spre nordul extreme al Scotiei, Islanda (nu am putut distinge mai nimic in afara de nori albi si zapada), Groenlanda tot alba (deja avusesem

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 163 impresia ca suntem deturnati) iar apoi atacam Canada din nord dinspre golful Hudson (la inceput alba complet si ea iar ulterior incep sa apara incetisor strazile) iar in final strabatem Statele Unite ale Americii (ehh, vezi ca se poate si fara viza) de-a lungul raului Misisipi pentru a ajunge in final la Mexico City sau cum spun ei Ciudad de Mexico. Aproape jumatate de ora am traversat cu avionul in timpul aterizarii capitala mexicana, mi-am dat seama fara sa fi citit ca avem de a face cu o veritabila metropola, aproape 9 milioane de suflete traiesc aici.

Zborul nostru de la Istanbul la Beijing a ocolit meticulos vestita zona Donetk din Ucraina dar si Cecenia si a adoptat un culoar aerian tangent cu nordul Turciei, pe langa coasta catre Marea Neagra

Datorita grevei controlorilor de trafic din Franta, zborul Madrid – Budapesta a ocolit “pentagonul” coborand catre Africa. Am avut initial impresia ca avionul a fost deturnat dar dupa o calatorie tangenta cu coasta de nord a Africii am urcat brusc catre Europa ajungand in zona orasului Pula din Croatia

Zborul de la Istanbul catre Tokyo a evitat tarile- problema: am ocolit Pakistan si Afganistan iar in momentul in care am ajuns in zona Coreei de Nord, am coborat pana deasupra Seului (Coreea de Sud) pentru a evita contactul cu testele nucleare ale lui Kim “Cel Groaznic”

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 164

Intoarcerea de la Tokyo la Istanbul s-a facut deasupra Siberiei de nord, posibil si ca urmare a prieteniei ruso- turce Putin-Erdogan. Imi imaginam o discutie telefonica intre Erdogan si Putin: “Vladimir, poate Turkishu’ meu sa treaca pe la voi ?” | “Poate, desigur, cum naiba nu, ca doar suntem prieteni !”

La zborul dintre Istanbul si Cairo, cand am intrat in spatiul aerian egiptean, s-a sistat servirea de bauturi alcoolice. Ca doar cu musulmanii nu te pui…

La zborul dintre Paris si Buenos Aires, toata noaptea cat am traversat oceanul Atlantic, motoarele avionului “torceau” lin pana la aproximativ 2 ore inainte de aterizare cand se pare capitanul a comutat de pe pilot automat pe manual, parca apasand acceleratia avionului

Unul din cele mai periculoase aeroporturi pe care am aterizat este aeroportul Mataveri din Hangaroa (Insula Pastelui, Chile) unde pista de aterizare se afla intre doua maluri ale insulei. Cand ne-am apropiat de Insula Pastelui, parca pilotul a scos cheia din contact si a lasat avionul sa planeze pana in momentul in care a fost sigur ca poate sa apese acceleratie si sa coboare in siguranta

Ajungem in Havana dupa un zbor de aproximativ 50 de minute de la Cancun, cam cat un zbor Timisoara- Bucuresti. Avem ocazia unica sa calatorim cu Cubana de Aviacion, compania nationala de zbor a Cubei. Avionul a fost foarte OK, un Airbus A320, mai putin OK insa serviciile de la bord. Pentru un zbor asa de scurt s-a oferit un pahar de suc si un biscuit. Destul zic eu. Doar sa nu uitam in Cuba tot e pe ratie, deci sucul de portocale s- a terminat si biscuitul la fel. Ne-am multumit insa cu un

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 165 pahar de suc de mere, nu suntem mofturosi mai ales cand vine vorba de o distanta asa de scurta. Cat despre rugaciunile musulmane, iata doua situatii interesante: pe zborurile companiei Qatar se afiseaza din cand in cand mesajul “Sit down while praying” adica sa nu te puna naiba sa stai in avion in genunchi in timpul zborului si sa te prinda turbulentele ca te dai de toti peretii. La Turkish Airlines in schimb, periodic este afisata urmatoarea ora de rugaciune, asta ca sa nu uiti cumva. Zborul de la Havana la Bucuresti cu conexiune in Amsterdam a ajuns in tara in aceiasi zi in care s-a petrecut tragedia cu avionul Germanwings, doborat de un pilot dement in Alpii francezi. De abia ajunsi in tara ne- am explicat amabilitatea iesita din comun a celor de la KLM care pe langa meniul clasic au suplimentat bauturile si ne-au servit cu ciocolata si inghetata. Ca sa nu ne fie frica pe viitor sa mai zburam… De neuitat surpriza celor de la Turkish Airlines de a oferi in seara de Valentine’s Day tuturor calatorilor o felicitare si o inimioara de ciocolata…

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 166

EPILOG II Lumea de dincolo 2017

Poate pentru unii pare macabru dar eu am considerat ca si ritualurile de inmormantare fac parte din cultura unui popor. De-a lungul calatoriilor mele pe mapamond am constatat cateva aspecte, ritualuri si obiceiuri mai putin obisnuite si cunoscute referitoare la inmormantare. Astfel am creat un capitol-epilog “Lumea de dincolo”.

 Langa orasul Puno din Peru am avut ocazia unica de a vedea Chullpas, morminte verticale avand o singura deschidere si anume catre est. Mortii erau ingropati in pozitia fetala impreuna cu obiecte personale si haine.

 In cimitirul din Hanga Roa (Insula Pastelui, Chile) erau mai multe cruci ale caror latura orizontala reprezenta un peste. Asta probabil pentru a reflecta ocupatia decedatului din timpul vietii

 In Templul celor 6 arbori Banyan din Guangzhou (China) am intalnit un fel de cimitir biblioteca unde cenusa mortilor era depozitata in niste lacase de dimensiunea unei carti.

 In Malaca (Malayzia) se puteau cumpara ca jertfe replici din carton pentru doze de bere, masini, telefoane mobile, laptopuri in functie de ce pasiuni avea persoana decedata. Aceste jertfe erau apoi

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 167

aprinse in semn de pretuire pentru persoana plecata pe lumea cealalta. Si apropo de inmormantari: in Malayzia inmormantarea trebuie sa aiba loc in maxim 4 ore de la constatarea decesului, indiferent de ora. Explicatia e clara: caldura mare

 In Varanasi, orasul sfant al Indiei, dupa rasaritul soarelui, pe malul Gangelui se pregatea incinerarea mortilor. Nu vorbim despre orice persoane, e vorba doar de persoane foarte credincioase dar care detin si o putere financiara considerabila. Chiar daca la incinerare participa membrii familiei, tot ceremonialul costa cateva sute de dolari. Mortii se aseaza pe malul Gangelui iar deasupra lor se pun lemne si se da foc. Membrii familiei gestioneaza incinerarea, in final aruncand cenusa si resturile in Gange. De aceea Gangele este cel mai murdar si contaminat rau.

 La templul Pashupatinat din Kathmandu (Nepal) asist fara sa vreau la o ceremonie de incinerare: am ajuns deodata langa un nepalez intins lat pe mai multe lemne, mort bine-nteles, cu o ghirlanda portocalie la gat si avand corpul acoperit. Familia era pregatita de incinerare, aici incinerarea e lowcost spre deosebire de India. Chiar gratis din cate am inteles. Lange el erau mai multe cadavre care ardeau deja iar mirosul nu era deloc pestilential ci mai degraba de gratar. Dupa terminarea incinerarii, resturile sunt aruncate in raul Bagmati.

 In Maroc am avut ocazia sa intalnim si un cortegiu funerar format din vreo 20 de persoane mergand in

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 168

pas alergator “pe repede-nainte” cu mortu’ in spinare, aproape sa ii prinda radarul, probabil ca ora limita era destul de aproape.

 In cimitirul La Recoleta din Buenos Aires (Argentina), isi dorm somnul de veci personalitati ale acestei tari. Pentru noi cel mai cunoscut personaj inmormantat aici ramane Evita Peron, sotia fostului presedinte al Argentinei Juan Peron, devenita celebra in intreaga lume si datorita filmului si a coloanei sonore “Don’t cry for me Argentina”. Atat capela Evitei Peron cat si celelalte din acest cimitir sunt adevarate opere de arta situate pe stradute inguste iar constructiile au pe frontispiciu sculpturi cu diferite personaje in functie de situatie. Totusi cel mai interesant lucru intalnit aici il reprezinta faptul ca sicriele nu sunt ingropate in pamant asa cum suntem obisnuiti ci sunt fie la vedere, fie zidite dar la suprafata. Era chiar o doamna care se afla langa sicriul sotului dar nu se pregatea de inmormantare, sicriul fiind depus de ceva timpin capela pur si simplu. Explicatia o constituie faptul ca aceste sicrie sunt foarte etans inchise, probabil vidate si din aceasta cauza nemaifiind nevoie sa fie ingropate.

 In cimitirul evreiesc de pe Muntele Maslinilor din Ierusalim (Israel) mormintele aveau aspect asemanator celor din tara noastra cu singura deosebire ca vizitatorii nu aduc flori ci pun pietre pe morminte. Astfel se poate contoriza numarul de vizitatori. Tot aici urma sa vedem niste sarcofage de piatra, de lungime destul de mica. Nu am prea inteles cum incapeau corpurile neinsufletite in aceste sarcofage mici. Evreii au fost din totdeauna inventivi si economici cand venea WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 169

vorba chiar si de morti. Pe langa faptul ca ii ingropau in pamant goi, neimbracati (ca doar nu o sa strice hainele pe morti asa cum o facem noi), dupa 2-3 ani ii deshumau si indesau resturile pamantesti in acele sarcofage de piatra. Economic nu ?

 In Egipt, primele morminte ale faraonilor au fost in piramide, in jurul anilor 2500 i.Ch. Mai tarziu, dupa aproximativ 1000 de ani se pare ca s-a adoptat modelul “low cost” de mormant, faraonii fiind inmormantati in Valea Regilor unde mormintele lor au fost sapate in stanca calcaroasa, destul de usor de excavat.

 Pe drum spre Delta traversam numeroase campuri de orez pe care se afla si morminte. Explicatia e una destul de simpla: parintii sunt inmormantati pe campurile de orez pentru ca apoi acestea sa fie mult mai greu de instrainat.

 In Japonia, desi majoritatea populatiei este de religie shintoista nu exista insa cimitire shintoiste pentru ca inainte de moarte ei se convertesc la budhism.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 170

EPILOG III Bunatati din lumea larga 2017

Se spune ca bucatele traditionale ale unui popor reflecta istoria si cultura acestuia. Nimic mai adevarat, de aceea am alocat si acestui subiect un capitol-epilog: “Bunatati din lumea larga”. Clima si istoria si-au pus amprenta pe arta culinara a fiecarui popor. In cadrul acestui capitol- epilog voi prezenta un meniu cu cele mai interesante si ciudate specialitati culinare intalnite pe mapamond:

 SNACKSURI SI APERITIVE  Greieri prajiti pe plita asezonati cu feliute de lime (Mexic)  Viermi crocanti, prajiti si condimentati (Thailanda)  Insecte prajite si sarate cu ardei iute (Thailanda)  Melci condimentati cu sare si ardei iute (Cambodgia)  Frigarui cu diferite specialitati marine (caracatita, crabi) sau chiftele, carnaciori sau un fel de mititei (Thailanda)  Shawarma (Orientul Mijlociu), Kebab (Turcia) sau Gyros (Grecia), variatiuni pe aceiasi tema: carne de vita si oaie, in lipie cu sosuri si legume.

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 171

 Empanada calientes, placinte cu amestec de carne, legume si branzeturi, coapte sau prajite (Argentina, Uruguay, Paraguay)  Bakkwa sau Rougan, o sunca uscata preparata din carne de porc, vita sau oaie, condimentata cu sare, zahar sau miere si diferite condimente. E o sunca cu gust dulce-iute (Macao)

 Pidan, in traducere oua centenare. Oua de rata sau gaina sunt conservate intr-un amestec de lut, cenusa si sare timp de cateva luni. In urma acestei conservari, galbenusul devine verde inchis spre gri iar albusul transparent dar de culoare brun inchisa. Oul astfel conservat are o consistenta cremoasa si un puternic gust de hidrogen sulfurat. Ehh, un preparat pentru oameni puternici. Ca mine bine- nteles.  Cassava, paine din miez de Yucca inmuiata in ketchup de banana  Sushi cu ton, somon si caviar (Japonia)  Humus, celebra pasta de naut (Iordania)  Salata Mutabal sau Bab Ganoush, celebra salata de vinete arabeasca cu iaurt si tahini (Iordania)  Salata Tabbouleh cu patrunjel, bulgur si rosii (Iordania)

 SUPE  Supa de rubarba (China)

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 172

 Supa instant de pui, rata sau creveti (China)  Supa in bol sculptat din dovleac (Vietnam)

 BARBEQUE  Frigarui cu scorpion prajit (China)  Frigarui din cocon cu vierme (China)  Frigaruie de sarpe (China)  Calut de mare tras in teapa (China)  Gratar din porcusor de Guineea (Peru)

 FELURI PRINCIPALE  Orez invelit in foi de vita de vie (Vietnam)  Rulouri din hartie de orez umplute cu creveti (Vietnam)  Peste elefant in rulouri de hartie de orez (Vietnam)  Rata Peking: Rata cruda se unge cu miere sau sirop de zahar dupa care se introduce in cuptor pe vatra. Se taie feliute subtiri care se servesc pe o clatita cu sos de soia si arpagic verde maruntit (China)  Tocanita de pipote de pui cu ardei iute maruntit (in China)  Tocanita de muton (India)  Ciolan de porc fiert in frunza de banan (China)  Tajin de pui (Maroc)

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 173

 Kefta sau Kofta, celebri mici inveliti in susan (Iordania, Maroc)  Friptura de vita Kobe (Japonia)  Friptura de vita din Pampas (Argentina)

 CONDIMENTE  Ketchup de banana (Santa Lucia, Caraibe)  Pasta de Wasabi, celebrul “hrean” verde extreme de iute (Japonia)  Chili (Mexic)

 FRUCTE  Pitaya, Fructul Dragonului (Vietnam, Cambodgia)  Lychee (Vietnam, Cambodgia)  Rambutan (Vietnam, Cambodgia)  Fructul arborelui de paine (Jack Fruit) (Asia de Sud, Brazilia)  Durian, cel mai urat mirositor fruct din lume (Asia de Sud)

 BAUTURI  Mezcal si Tequila, intr-un paharel de shot se punea mezcal cu o felie de lime iar pe buza paharului boia iute (in Mexic)

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 174

 Posh, bautura artizanala pe baza de trestie de zahar (in Mexic)  Vin de banana (in Santa Lucia, Caraibe)  Vin carbenet “The Great Wall” (in China)  Inca Kola, o bautura nealcoolica cu gust dulce acrisor datorat ingredientului principal Lemon Verbena (Peru)  Pisco o bautura traditionala din struguri specifica zonei Chile-Peru folosita mai ales la cocktailurile Pisco-Sour prin asociere cu suc de lamaie si albus de ou (Peru, Bolivia)  Rakshi, o bautura puternic alcoolica fabricata din kodo sau orez. Aceasta era servita dintr-un fel de sticla de ceas ceramic (Nepal)  Infuzie de Yerba Mate in niste recipiente specifice numite guampa avand in interior un pai metalic numit bombilla (Argentina, Uruguay, Paraguay)  Zam Zam (un fel de Coca Cola iraniana), Limonade (un fel de Fanta) sau de departe cea mai interesanta bautura Doough-ul. Acesta, cunoscut in tarile musulmane si ca Ayran, este o bautura pe baza de iaurt, usor sarata, sifonata si cu aroma de menta (Iran)  Limonada cu menta (Iordania)  Nu in ultimul rand vorbim despre berea locala: cam in toate situatiile berea avea numele celor mai importante simboluri locale: Everest (Nepal), Casablanca (Maroc), Sakara, Luxor (Egipt), Saigon

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 175

(Vietnam), Angkor (Cambodgia). In Iran este si bere, bine-nteles fara alcool si nu se cheama asa. Aici berea se numeste bautura pe baza de malt si se gaseste in varianta clasica sau cu arome: pere, mere, piersici etc.  Bere cu Wasabi (Japonia)  Sake, vinul din orez (Japonia)  Vin Osmanthus cu furnici, numit si Vin Cassia (China) produs din rachiu de cereale indulcit cu flori de Osmanthus. Are in jur de 18 grade.  Raki-ul cu aroma de anason (Turcia)

 DESERT  Faloodeh, o inghetata preparata din fidea foarte fina si sirop semiinghetat de zahar si apa de trandafiri (Iran).

… sper ca nu am uitat nimic din minunatele preparate degustate pe mapamond

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 176

SFARSIT

Si sfarsitul, sfarsitul nu-i aici… Florian Pittis

WORLD IS NOT ENOUGH | LUMEA NU E DESTUL DE MARE Pagina | 177