• Abstract and Figures
• Public Full-text

Director-fondator: Dumitru Păcuraru Le grand professeur: Ion Mureșan Redactor-șef: Claudiu Komartin Tarabostes: Rita Chirian Teodora Coman Radu Vancu Andrei Dósa Dan Coman Vlad Pojoga Junior editor: Anastasia Gavrilovici Concept grafic: Ana Toma Redacţia: Parteneri: Casa de Editură Max Blecher strada Mihai Eminescu nr. 3, sc. A, et. III, ap. 9 Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud Contact: [email protected] http://poesisinternational.com http://poesisinternational.blogspot.com http://maxblecher.ro/poesis.php ISSN 2068 – 7060 Sumar Editorial Claudiu Komartin 18 : 7 Portret Judith Mészáros : 15 Poezie Dan Coman : 26 Ilse Aichinger : 27 traducere de Gabriel H. Decuble Robinson Jeffers : 37 traducere de Andrei Doboș Milan Dobričić : 43 traducere de Goran Čolakhodžić Aurel Pantea : 49 Yves Bonnefoy : 62 traducere de Doina Ioanid, cu o prezentare de Jan H. Mysjkin Gheorghi Gospodinov : 67 traducere de Claudiu Komartin Rodica Draghincescu : 73 Nathan Alterman : 89 traducere de Costel Onofraș Gonca Özmen : 95 traducere de Rita Chirian Dan Mihuţ : 104 Miriam Reyes : 109 traducere de Anastasia Gavrilovici și Elena Borrás García sumar | 3 Florin Arpezeanu : 114 Gheorghe Iova : 152 Danielle Collobert : 163 traducere de Cristina Stancu Romulus Bucur : 178 Peg Boyers : 183 traducere de Tiberiu Neacșu Ionelia Cristea : 192 Ioan Șerbu : 218 Ruth L. Schwartz : 223 traducere de Anastasia Gavrilovici Adam Wiedemann : 229 traducere de Sabra Daici Elena Boldor : 239 Max Czollek : 243 traducere de Manuela Klenke Laurenţiu Malomfălean : 248 Josef Straka : 255 traducere de Mircea Dan Duță Atelier. Poeţi suedezi contemporani Dan Shafran introducere : 126 Jenny Wrangborg : 127 traducere de Ana Donţu Sevi Kumral : 131 traducere de Alexandra Turcu Hanna Riisager : 135 traducere de Linda Maria Baros Atelier. Poeţi turci contemporani Dan Coman Istanbul : 195 4 | sumar Efe Duyan : 197 traducere de Svetlana Cârstean și Teodora Coman Nilay Özer : 202 traducere de Teodora Coman Erkut Tokman : 206 traducere de Teodora Coman și Svetlana Cârstean Kadir Aydemir : 211 traducere de Dan Coman Proză Parti Nagy Lajos Micul Paris traducere de Andrei Dósa: 53 Octavian Soviany Dealul Spânzurătorilor : 140 Paul van Ostaijen Închisoarea din cer traducere de Doina Ioanid și Jan H. Mysjkin : 265 Eseu Rita Chirian Despre evanescențe și alți demoni : 9 Radu Vancu Hugh Kenner. Nimic nu e exterior literaturii : 57 Robyn Creswell Neîncrezător în imposibil. Poezia lui Mahmoud Darwish traducere de Alex Văsieș : 78 Christian Moraru Megaromanul traducere de Alex Ciorogar : 148 Cristina Stancu Danielle Collobert și „muzica din urlete” : 158 Teodora Coman Turn Ion. Muzeul Instalatorului Român : 170 sumar | 5 Cronică Marius Conkan Instalații, fractali și rizomi – despre volumele lui Alex Văsieș : 33 Graţiela Benga Linii și cercuri : 100 Alex Ciorogar Poetique Concrète : 119 Emanuel Modoc Poezie, ghidușie! : 215 Simona Gabriela Noapteș Spațiul poetic aseptic : 252 Daniela Luca Scriitorul, patimile și traversa lor orbitoare : 259 Interviu Camelia Toma în dialog cu Ion Barbu : 174 Alina Purcaru în dialog cu Andrei Codrescu : 234 Note Sean Cotter Traducerea literară în Statele Unite traducere de Vlad Pojoga : 188 Dan Croitoru Un exercițiu de umilință : 190 Contributori : 271 6 | sumar Claudiu Komartin 18 stă-vară, ieșind dintr-un anticariat bucureștean (unul dintre foarte puţinele rămase în care poţi găsi și altceva decât cărţi cu poze, ediţii Apopulare – în limba engleză, desigur – ale unor volume clasice care dau bine în bibliotecă sau comicării de „literatură motivaţională”), am realizat că s-au făcut doi ani de când caut volumele de poezie ale lui Judith Mészáros, singurul rezultat al acestei mici epopei personale fiind reconfirmarea ideii că un cerc s-a închis și că ne-am întors în locul de unde a început modernitatea occidentală. Oricâtă informaţie s-ar genera în flux continuu, oricât de simplu poţi comanda un lucru – un produs – din partea cealaltă a lumii, oricât de încurajator pare gradul de alfabetizare generală a societăţii, o carte de poezie este cam ce era și acum o sută cincizeci de ani: o raritate de preţ pentru pasionaţi, colecţionari și smintiţii de literatură. Încadrându-mă și eu într-una dintre categoriile sus-menţionate, misiunea de a găsi volumul de debut al acestei poete misterioase, despre care nu am găsit aproape deloc referinţe utile pe internet, fără să devină chiar o fixaţie, m-a însoţit încă de când tocmai scosesem numărul 13 – primul al celei de-a doua serii –, însă de-abia acum portretul lui Judith Mészáros poate fi prezentat cititorilor noștri. El cuprinde câteva poeme selectate din cele două cărţi pe care poeta le-a publicat înainte să dispară din peisaj (am aflat de curând că s-a retras în orașul natal, Salonta), câteva referinţe critice și un eseu al Ritei Chirian, care sper să contribuie la redescoperirea unui discurs pasionant, prea multă vreme ignorat. Nu vreau să anticipez sau să fac promisiuni fără acoperire, însă aș spune că numărul 18 al P.I. poate reprezenta un punct de plecare pentru reeditarea într-un viitor apropiat a poeziei lui Judith Mészáros. editorial | 7 Arătam în numărul trecut că „Poesis internaţional” începe tot mai mult să semene cu o antologie zdravănă – sau cu un almanah (ţin să spun că regret dispariţia almanahurilor, erau câteva pe care le citeam cu nesaţ în copilărie, cu toate că vremea lor cam apusese deja), iar numărul acesta are densitatea și diversitatea unei astfel de publicaţii, având de aproape două ori mai multe pagini decât numerele din 2011-2012; ce-i drept, revista apărea atunci de patru ori pe an, în timp ce la sfârșitul lui 2016 e greu de garantat și apariţia ei semestrială. Pe lângă scriitorii și traducătorii români care au colaborat la alcătuirea acestui număr, el cuprinde textele a peste douăzeci și cinci de poeţi, prozatori și eseiști din paisprezece ţări. Poeţi deja clasici ai secolului trecut, precum Robinson Jeffers (1887-1962), Paul van Ostaijen (1896-1928), Nathan Alterman (1910-1970) sau Yves Bonnefoy (1923-2016), stau lângă scriitori contemporani de primă mărime din America (Ruth L. Schwartz, tradusă pentru prima oară în românește), dar și din Europa Centrală și de Est (scriitoarea austriacă Ilse Aichinger, poetul și prozatorul maghiar Parti Nagy Lajos și bulgarul Gheorghi Gospodinov sunt nume cunoscute worldwide). Rezultatele a două ateliere la care au participat în 2016 poeţi români, unul la Stockholm, celălalt la Istanbul, adică poemele a șapte autori încă tineri din Suedia și Turcia, eseul lui Robyn Creswell despre celebrul poet palestinian Mahmoud Darwish (1941-2008), atât de puţin cunoscut la noi, textul lui Radu Vancu despre un exemplar critic și profesor de literatură, Hugh Kenner (1923-2003), și cel al tinerei Cristina Stancu despre Danielle Collobert (1940-1978) sunt doar câteva dintre materialele pe care le-am potrivit în numărul cu care se încheie 2016. Un an cu tot felul de vești și de întâmplări îngrijorătoare. Aici intră în joc acel cifru de rezistenţă al literaturii, puterea ei de a șterge ecourile ţâșnite din realul eruptiv: alarmismul și angoasa care se revarsă zilnic pe toate canalele, îndemnând la dezangajare și lamentaţie. Așa că să citim, să scriem și să traducem în continuare. Nu avem încotro. 8 | editorial Rita Chirian Despre evanescenţe și alţi demoni Poezia este prima formă a recluziunii, ar spune Judith Mészáros. Îţi expui mărturia și întorci spatele lumii, construiești & continui să trăiești în poezie; pentru că, orice chip ar căpăta asceza în poezie, este o manieră de a spune nu hotărât pre-ordinii. După aceste criterii, pe linia de echivalenţă dintre recluziune și poezie, numele cel mai însemnat este cel al poetei clujene pe care nu mulţi dintre congenerii ei pot spune răspicat că au văzut-o carne și oase. În redacţia „Euphorion”-ului, s-au amintit nu de puţine ori cărţile ei, iar de și mai multe ori s-a afirmat ritos și sugestiv că era, chiar și în anii 1994-1995, atunci când a apărut în Biblioteca Euphorion We all live in a yellow submarine, foarte bolnavă: la lansarea volumului, poeta a venit, vizibil slăbită, însoţită de un bărbat care ar fi putut fi fratele ei. Cel puţin am încetat, în felul ăsta, să o consider un avatar al vreunui scriitor care nu-și va fi declinat niciodată paternitatea asupra celor două cărţi de la începutul anilor nouăzeci. ricât de cinic ar putea să pară, cărţile ei însă sunt intruvabile; cel mai aproape că ţine de firesc să ne consistent/coerent calup de texte, care Oajungă la urechi într-o zi o veste reia cele două volume publicate în despre Judith Mészáros, și nu neapărat 1993 (Îngeriada) și 1994 (We all live...), le dintre cele mai bune; în postumitate, citesc acum după xerocopii. Amestecul parcă suntem mai vorbăreţi și mai de legendă și de prezenţă evanescentă dornici de reeditări: și Sylvia Plath a (singurele date accesibile sunt faptul primit postum Premiul Pulitzer. În că s-a născut în 1961 la Salonta, că a ultimii ani, întrebările care o vizează studiat matematica la Cluj și că, din a s-au înmulţit, se mai prinde din zbor doua jumătate a anilor ‘90, s-a făcut o frântură de informaţie ori vreo nevăzută) face ca, încet, să se aștearnă referinţă; cel mai des revine în discuţie uitarea cu care istoria noastră literară Salonta – acolo se pare că trăiește; este foarte darnică. eseu | 9 Volumele lui Judith Mészáros sunt claustrării, dublat de cel al unei oarbe cărţi despre moartea celorlalţi scrise invazii lăuntrice – asalt din interior și în timp ce trăiești propria agonie, din exterior –, transformă eul într-un despre distanţă și imponderabilizare,

Load more

  278

Copy Link