Capitolul III.Pdf
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA Ediţia a III-a CAPITOLUL III RISCURI GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ 3.1. Tipuri de riscuri ce se pot manifesta în zona de competenţă. Condiţiile geoclimaterice ale judeţului Prahova, precum şi explozia tehnologică a ultimelor decenii au creat premisele existenţei unor surse de risc majore, pe teritoriul judeţului fiind identificate următoarele tipuri de risc potenţial generatoare de situaţii de urgenţă, după cum urmează : TIP DE RISC RISCURI Viscol Furtuni şi viscol Furtuni - vânt puternic şi/sau precipitaţii masive şi/sau căderi de grindină Ca urmare a revărsărilor naturale ale cursurilor de apă cauzate de creşterea debitelor provenite din precipitaţii şi/sau din topirea bruscă a stratului de zăpadă sau a blocajelor cauzate de dimensiunile Inundaţii insuficiente ale secţiunilor de scurgere a podurilor şi podeţelor, blocajelor produse de gheţuri sau de plutitori (deşeuri şi material lemnos), alunecări de teren, aluviuni şi avalanşe de zăpadă, precum şi inundaţii prin scurgeri de pe versanţi. Provocate de incidente, accidente sau avarii la construcţiile hidrotehnice Inundaţii Produse de ridicarea nivelului pânzei de apă freatică. Căderi masive de zăpadă Ninsori abundente Căderi masive de zăpadă Blocare căi rutiere şi feroviare Tornade Secetă Hidrologică Pedologică Depuneri de gheaţă, chiciură, îngheţuri timpurii sau târzii Temperaturi extreme Polei Poduri şi baraje de gheaţă pe apă (zăpor) Caniculă Incendii la fondul forestier Incendii de pădure Incendii la vegetaţie uscată Incendii la culturi de cereale păioase Avalanşe Alunecări de teren Cutremure de pământ Accidente, avarii, explozii şi incendii în industrie, inclusiv prăbuşiri de teren cauzate de exploatări miniere sau alte activităţi tehnologice Accidente, avarii, explozii Accidente chimice cu implicaţii pe amplasament şi incendii în activităţi de transport şi depozitare produse periculoase Accidente chimce cu implicaţii în afara amplasamentului Accidente, avarii, explozii Terestre Nesecret Pagina 72 din 142 str. Rudului, nr. 96, Ploiești Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected] SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA Ediţia a III-a TIP DE RISC RISCURI şi incendii în activităţi de Aeriene transport Accidente, avarii, explozii şi incendii în activităţi de Pe cablu transport Accidente, avarii, explozii şi incendii în activităţi nucleare Care pun în pericol viaţa oamenilor, mediul acvatic şi obiective majore de alimentare cu apă Poluare de ape Cu impact major transfrontalier Poluări accidentale ale cursurilor de apă Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări Eşecul utilităţilor publice Reţele importante de radio şi televiziune Reţele importante de telefonie şi comunicaţii Reţele importante de energie electrică şi de gaze Reţele importante de energie termică Eşecul utilităţilor publice Reţele importante de alimentare cu apă Reţele importante de canalizare şi epurare a apelor uzate şi pluviale Cedări de baraje sau alte incidente care conduc la evacuarea de debite, punând în pericol viaţa Eşecul utilităţilor publice oamenilor Căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos Muniţie neexplodată sau nedezactivată rămasă din timpul conflictelor militare Epidemii Epizootii / zoonoze Risc radiologic - inclusiv de radiaţii ionizante Incendii 3.1.1. ANALIZA RISCURILOR NATURALE. 3.1.1.1. FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE. Fenomenele meteorologice periculoase sunt deja de notorietate pentru ultimii ani, caracteristicile principale situându-se între intensitatea deosebită a lor şi modul atipic de manifestare faţă de caracteristicile geo-climatice ale zonei geografice în care se află judeţul Prahova, fără a neglija efectele secundare pe care acestea le-au avut (inundaţii, recolte distruse, distrugeri ale căilor de comunicaţii rutiere şi feroviare etc.). Din punct de vedere cartografic, nu se pot evidenţia zone cu vulnerabilitate crescută; din acest punct de vedere practic tot teritoriul este afectat de astfel de fenomene. Trebuie totuşi să evidenţiem apariţia unor fenomene meteo extreme în zona muntoasă, unde adeseori s-au manifestat furtuni de o violenţă rar întâlnită şi cu precipitaţii abundente, uneori nespecifice sezonului (zăpadă, lapoviţă şi ninsoare în luni de vară, furtuni de zăpadă, ploi abundente şi avalanşe - iarna). A. INUNDAŢII In general, reteaua hidrograficã are directie predominantã NV – SE , conform dispunerii marilor trepte de relief. Directiile V-E si NE-SV sunt dictate de particularitãtile morfologice si ele dependente in numeroase cazuri de conformatie litologicã si structuralã a teritoriului. Reteaua hidrograficã este mult mai inrãmuratã in zona muntoasã si de dealuri, unde multitudinea pantelor cu diferite inclinãri si predominarea rocilor putin permeabile au oferit, in cursul evolutiei reliefului, conditii propice pentru scurgerea apelor si formarea vãilor. In aceste regiuni, densitatea retelei atinge valori cuprinse intre 0.3 – 0.7 km/kmp, depãsind uneori aceastã ultimã cifrã. Nesecret Pagina 73 din 142 str. Rudului, nr. 96, Ploiești Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected] SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA Ediţia a III-a In schimb, in partea sudicã a judetului Prahova, densitatea retelei hidrografice atinge valori intre 0,1 – 0,5 km/kmp. In zona de la NV de Ploiesti, pe conul de dejectie al Prahovei, se intâlnesc suprafete relativ intinse nebrãzdate de nici-o apã , incât aici densitatea retelei este nulã. Acest fapt, datorat grosimii mari a aluviunilor, explicã adâncimea mare la care se gãseste pânza de apã . Imediat la S si SE de Ploiesti insã, acolo unde depozitele aluvionare se subtiazã si apar izvoare, densitatea retelei hidrografice creste la 0,3-0,5 km/kmp. In regimul hidrografic al râurilor din judetul Prahova, ca si din oricare altã regiune, ansamblul conditiilor fizico-geografice joacã un rol hotãrâtor. Relieful cu inãltimea si fragmentarea lui asigurã o anumitã scurgere a apelor, iar conditiile climatice si constitutia litologicã asigurã alimentarea retelei hidrografice, in mod diferit, de la loc la loc. Astfel, scurgerea medie se cifreazã la 10 – 20 l/s/kmp in regiunea muntoasã culminând in masivul Bucegi unde atinge 35 l/s/kmp, si este asiguratã de cantitatile mari de precipitatii; dimpotrivã in zona subcarpaticã valoarea se diminueazã la 3-10 l/s/kmp iar in cea dinspre câmpie la 1-3 l/s/kmp , unde pantele longitudinale ale rãurilor sunt foarte mici. Mai bine de ¾ din suprafata judetului Prahova apartine bazinului hidrografic al Prahovei. Din cei 3777,5 kmp cat are suprafata bazinului Prahovei numai doua mici portiuni depasesc limitele judetului, la obarsie si la varsare . In schimb , o fasie ingusta sprijinita pe limitele de vest si sud ale judetulului apartin bazinelor Cricovului Dulce si direct bazinului Ialomitei; deasemenea in partea de nord-vest, o suprafata redusa este inglobata bazinului Buzaului, iar in partea de sud-est, o regiune ceva mai mare apartine iarasi bazinului Ialomitei, prin intermediul afluentilor Saratei. Principalele rauri care constituie bazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana , Teleajenul, Varbilaul si Cricovul Sarat. Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul cu acelasi nume, are lungimea de 180 km, din care primii 6 si ultimii 16 km se afla pe teritoriul judetelor Brasov si Ialomiţa. Izvoraste din Predeal si are ca afluenti raurile: Azuga, Cerbu si Izvorul Dorului, Doftana si raurile mici Talea si Câmpiniţa. Doftana izvoraste de sub pasul Predelus, are lungimea de 50 km si numerosi afluenti : Musita , Prislop, Florei, Secaria, Valea Mare , Negrasul, Irmeneasa , Paltinoasa. Teleajenul are o lungime de 119 km si izvoraste din Masivul Ciucas. Principalii sai afluenti sunt : Drajna, Bucovel, Crasna, Varbilau, Bughea, Mislea si Dambul. Cricovul Sarat are o lungime de 83 km , izvoraste de sub varful Poiana Hotilor si are ca afluent raul Lopatna. Alaturi de reteaua de rauri exista in judetul Prahova si o serie de lacuri si anume: in campie sunt lacurile Balta Doamnei, Curcubeul si Saracineanca, iar in zona de deal Lacul Brebu, Lacul Pestelui si Lacul Bisericii la care se adauga Baia Baciului, Baia Verde si Baia Rosie, care sunt lacuri formate in incaperile vechilor ocne de la Slanic. În conformitate cu Legea Nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, prin - Inundaţie – se înţelege, acoperire a terenului cu un strat de apă în stagnare sau în mişcare, care, prin mărime şi durată, poate provoca victime umane şi distrugeri materiale, ce dereglează buna desfăşurare a activităţilor social- economice din zona afectată. Nr. crt. Judeţul Unitatea administrativ- Tipuri de inundaţii teritorială pe cursuri de apă pe torenţi 0 1 2 3 4 1. Prahova Municipiul Ploieşti * - 2. Oraşul Boldeşti-Scăeni - * 3. Buşteni - * 4. Comarnic - * 5. Slănic - * 6. Comuna Adunaţi * - Nesecret Pagina 74 din 142 str. Rudului, nr. 96, Ploiești Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected] SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA Ediţia a III-a Nr. crt. Judeţul Unitatea administrativ- Tipuri de inundaţii teritorială pe cursuri de apă pe torenţi 0 1 2 3 4 7. Aluniş * - 8. Brazi * - 9. Dumbrava * - 10. Filipeştii de Târg * - 11. Gura Vitioarei * * 12. Măneşti * * 13. Proviţa de Sus - * 14. Râfov * - 15. Scorţeni * - 16. Starchiojd * - 17. Şirna * - 18. Târgşoru Vechi * - 19. Vărbilău - * Lucrări Hidrotehnice Din punct de vedere al echipãrii cu lucrãri hidrotehnice in judetul