475 FILE DIN ISTORIA ŞI ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ A JUDEŢULUI (de la constituire până în prezent)

Mihai Taşcă

Retrospectivă istorică a judeţului Cahul I) Ca entitate administrativ-teritorială distinctă judeţul Cahul (la în- ceput fără a se numi astfel) își are începuturile la 26 septembrie 1830 când, potrivit Decretului Împăratului Rusiei Nicolai I, nr . 3953 intitulat „Cu priv- ire la instituirea Administraţiei speciale a oraşului Ismail”, judeţul Ismail a fost desfiinţat, iar în locul lui au fost create două unităţi administrativ terito- riale separate: a) o unitate administrativ-teritorială cu administrare specială, aşa numita Administraţia specială a oraşului Ismail (Измаильскаго Градоначальства - rus .), b) restul teritoriului fostului judeţ Ismail (cu excepţia unei mici porţiuni care a trecut la judeţul Tighina) a fost organi- zat într-o unitate administrativ-teritorială distinctă cu o denumire nouă – judeţul Leova . Decretul nr . 3953 stabilea următoarele1: „Având în vedere importanţa situării geografic a oraşului Ismail, a con- sidera necesar să se instituie pentru conducerea acestuia o Administraţie specială sub conducerea nemijlocită a General Guvernatorului Noii Rosii şi al Basarabiei – decidem: 1. Această Administraţie se constituie în hotarele indicate în planul prezentat de General Guvernatorul contele Voronţov. 2. Trec în Administraţia specială oraşele: Reni şi Chilia şi satele: Cu- gurlui, Sofieni, Broasca, Hadji-Kurdî, Hasani-Spag, Chiseleţa, Muraviovca, Cimamiri şi Vâlcov, pe aceleaşi baze cum au fost alipite la oraşul Taganrog oraşele Rostov, Nahicevan şi Mariupol. 3. Trec în supunerea Administratorului Ismailului comandanţii cetăţilor Ismail şi Chilia; flotila de la Dunăre, în ceea ce priveşte paza şi carantina; având în vedere cele de mai sus în funcţia respectivă se va numi un gen- eral. 4. Administratorul Ismailului, în perimetrul acestei administraţii, va conduce poliţia şi Carantina în baza hotărârilor şi instrucţiilor date în privinţa Administratorilor Odessa, Taganrog şi Feodosia care se află sub ocârmuirea General Guvernatorului Noiirosii şi al Basarabiei.

1 Полное Собрание Законов Российской Империи, Собрание второе, Том V, 1830, Печатано вь Типографии II Отделения Собственной Его Императорского Величества Канцелярии (în continuare - Полное Собрание), Ст . Петерсбург, 1831 . 476 5. Vama în oraşul Ismail şi Administraţia specială, se va conduce în con- tinuare de prevederile de până acum şi nu intră în subordinea Administrării speciale. 6. Judeţul Ismail se redenumeşte în Leova, repartizându-se porţiunea de pământ de la judeţul Bender, însemnată pe hartă cu vopsea galbenă. 7. Se transferă în localitatea Leova din Ismail judecătoria judeţeană şi de zemstvă, casieria judeţeană, procuratura şi hotarnicul, instituindu-se acolo si o magistratură orăşenească. 8. În această localitate, în baza statelor Basarabiei aprobate de către Noi la 29 februarie 1928, se instituie un post de poliţist cu solda de 500 de rub., un supraveghetor de cartier cu solda de 150 rub.,, un grefier cu solda de 300 rub., iar pentru slujitorii cancelariei, rechizite de cancelarie şi plata a 8 funcţionari ai poliţiei se alocă 800 de rub., argint, în total 1 750 de ruble argint. 9. Pentru funcţionarea Administraţiei speciale a Ismailului şi a can- celariei se alocă, potrivit statelor alăturate, în fiecare an câte 3 100 rub. argint. Nicolai I”. Decretul nu pomeneşte de un judeţ cu denumirea Cahul, însă aşa după cum vom vedea mai jos, acesta a pus bazele viitorului judeţ .

II) Reglementarea juridică a Statutului judeţului Cahul apare la 1835, când potrivit Decretului imperial nr . 8683 din 18 decembrie 1835 intitulat „Cu privire la instituirea în regiunea Basarabia a două noi judeţe Orhei şi Soroca”2, la cele şase judeţe existente în Basarabia (Hotin, Iaşi, Bender, Leova, Akkerman (Cetatea Albă) şi Chişinău) au fost formate încă două, Or- hei şi Soroca . Judeţul Orhei a fost format prin împărţirea judeţului Chişinău, iar judeţul Soroca a fost format prin dezlipirea câte o porţiune de la judeţele Iaşi şi Hotin . Decretul nr . 8683 în două articole, şase şi şapte se referea la un nou judeţ Cahul . Iată conţinutul articolelor respective: […] Art. 6. „Pentru a înlesni comunicarea locuitorilor judeţului Leova cu administraţia judeţeană şi judecătoria şi pentru a facilita poliţiei judeţene exercitarea obligaţiilor sale, administraţia judeţeană Leova, judecătoria judeţeană se transferă în localitatea Frumoasa3, redenumind-o în oraşul Cahul, respectiv şi judeţul în loc de Leova [se redenumeşte], Cahul, Leova rămânând în continuare localitate”

2 Полное Собрание . . . op . cit ., Собрание второе, Том X, 1835, Ст . Петерсбург, 1836 . 3 Localitatea Frumoasa este atestată documentar la 10 septembrie 1452 . A se vedea Vladimir Nicu . Localităţile Moldovei în documente şi cărţi vechi, vol . I, Ed . Universitas, Chişinău, 1991, p . 117 . 477 Art. 7. „În oraşul Cahul se instituie ratuşă în baza aceloraşi prevederi, precum acestea au fost instituite în oraşele Orhei şi Soroca”. Aşadar constatăm că din 18 decembrie 1835 judeţul Leova a fost re- denumit în Cahul, capitala fiind stabilită în fosta localitate Frumoasa, redenumită Cahul . Întrucât nu se specifică că teritoriul fostului judeţ Leova se modifică, judeţul Cahul a fost constituit în hotarele vechiului judeţ .

III) Următoarea etapă a funcţionării judeţului Cahul este legată de anul 1856, când, în urma războiului Crimeei (1853-1856) şi a Păcii de la Paris din 30 martie 1856, teritoriul de sud-vest al Basarabiei limitrof Dunării (cea mai mare parte a judeţului Cahul, Administraţia specială a Ismailului, câte o porţiune din judeţele Akkerman, Chişinău şi Bender) a fost retrocedat Principatului . În cadrul, mai întâi a Principatului Moldova (1856-1859), apoi, în al Principatelor Unite Române şi a României (1859-1878), teritoriul retroce- dat a fost, printr-o lege din 29 iulie 1865, organizat administrativ în trei judeţe: Ismail, Bolgrad şi Cahul4 . În aşa fel, judeţul Cahul şi-a păstrat enti- tatea administrativ-teritorială .

IV) La finele secolului al XIX-lea judeţul Cahul îşi pierde organiza- rea administrativ-teritorială . Astfel, în urma altui război ruso-turc din anii 1877-1878 în rezultatul semnării Tratatului de pace de la Berlin (1 iulie 1878), teritoriul basarabean retrocedat României la 1856 a fost reanexat la Imperiul Rus, în pofida insistenţei delegaţiei române . Administraţia ţaristă, în teritoriul retrocedat, a format judeţul Ismail . Astfel, judeţul Cahul, pentru un timp îşi încetează existenţa . În astfel de circumstanţe teritoriul fostului judeţ Cahul intră în anul marilor transformări din imperiul Rus, anul 1917 .

Reînfiinţarea judeţului Cahul la 1918 şi evoluţia lui până la 28 iunie 1944 I) Manifestările de renaştere naţională din Basarabia din anii 1917- 1918, au culminat, cu declararea, la 21 octombrie 1917, de către Congresul Militarilor Moldoveni a autonomiei Basarabiei şi iniţierea creării organului reprezentativ al Basarabiei, Sfatul Ţării . Deschizându-şi lucrările la 21 noi- embrie 1917 Sfatul Ţării şi-a axat activitatea pe crearea cadrului legislativ necesar viitorului stat care urma să se constituie în teritoriul dintre Prut şi Nistru . După o activitate laborioasă de două săptămâni, la 2 decembrie 1917 Sfatul Ţării a declarat crearea Republicii Democratice Moldoveneşti .

4 Publicată în Monitorul Oficial al României, nr . 165 din 29 iulie 1866 . 478 În virtutea vremurilor tulbure pe care le parcurgea Republica Democratică Moldovenească, cahulenii au reuşit să se impună în legisla- tivul basarabean (cel puţin 10 deputaţi din Sfatul Ţării erau originari din părţile fostului judeţ Cahul sau reprezentau acest judeţ în Sfatul Ţării) şi să pună în discuţie înfiinţarea judeţului Cahul . Or evenimentele din toamna- iarna anului 1917 nicidecum nu erau favorabile discutării, de către Sfatul Ţării a unor asemenea, s-ar părea la prima vedere, subiecte minore . Chestiunea reînfiinţării judeţului Cahul a apărut în legătură cu prob- lema uniformizării activităţii administraţiilor locale a Republicii Demo- cratice Moldoveneşti, având în vedere că, Consiliul Directorilor Generali, cu ocazia preluării puterii, în Declaraţia din 14 decembrie 1917 îşi propu- nea: „ . . . organizarea administraţiei tuturor aspectelor din viaţa statului”5 . Precizăm că sub aspectul organizării şi funcţionării, administraţia locală a Basarabiei nu era uniformă, aplicându-se două sisteme administrative şi de autoadministrare: în partea de sud a Basarabiei, mai precis în judeţul Ismail nu fusese introdusă instituţia zemstvei, aşa cum fusese ea introdusă în toată Basarabia la 1869 . Totodată, după 1878, în nou creatul judeţ Ismail au rămas în vigoare legile româneşte de organizare interioară a judeţului (consiliile comunale), dar şi legile civile româneşti . Acest fapt a constituit un prilej favorabil pentru cahuleni pentru a pune în discuţie înfiinţarea judeţului Ca- hul . a) Prima discuţie din Sfatul Ţării. Nu se cunoaşte mersul elaborării proiectului de lege respectiv, însă, în ordinea de zi a celei de-a 14-ea şedinţe a Sfatului Ţării care şi-a ţinut lucrările la 9 decembrie 1917, aşadar, la doar o zi de la instalarea primului Guvern al Republicii Democratice Moldoveneşti, a fost introdusă următoarea chestiune: „Cu privire introducerea zemstevi în judeţul Ismail şi divizarea acestuia în două judeţe: Ismail şi Cahul”6 . Câteva informaţii privind şedinţa Sfatului Ţării din acea zi . Şedinţa şi-a deschis lucrările la ora 22 .30 min . (precizăm că Sfatul Ţării îşi ţinea şedinţele de obicei seara târziu, adesea noaptea) . În deschiderea şedinţei preşedintele Sfatului Ţării Ion Inculeţ a dat citire (în limba română, de obi- cei şedinţele se ţineau în limba rusă) unei telegrame de salut cu ocazia con- stituirii Sfatului Ţării venită de la moldovenii din garnizoana Roman, apoi unei telegrame de la un grup de ţărani din judeţul Hotin, o telegramă venită din partea diasporei armenilor, făcută public prin deputatul Petre Bajbeuc- Melicov ş .a .

5 Ştefan Ciobanu, Unirea Basarabiei, Ed . Universitas, Chişinău, 1993, p . 179-180 . 6 Arhiva Naţională a Republicii Moldova (ANRM), Fondul 727, inventarul 2, dosarul 21, fila 96- 99 . 479 Referitor la subiectul cercetat de noi Ion Inculeţ, a consemnat că pentru Sfatul Ţării, introducerea instituţiei zemstvei în această parte a Basarabiei este de principiu . Subiectul introducerii zemstvei l-a avut în calitate de ra- portor de deputatul Vladimir Diaconovici, care a prezentat proiectul de lege în numele comisiei constituţionale a Sfatului Ţării, comisia respectivă fiind şi autorul proiectului . Potrivit procesului-verbal al şedinţei, deputatul Vladimir Diaconovici a prezentat mai întâi reglementările ruse în domeniul organizării (Regula- mentul cu privire la administrarea oraşelor), apoi proiectul de lege propriu- zis . Deputaţii au purces la discutarea acestui proiect de lege articol cu arti- col . Unele articole au fost adoptate fără careva obiecţii, altele, din contra, au suscitat discuţii aprinse . De exemplu, s-a discutat aprins dacă la delimi- tarea hotarelor viitoarelor judeţe Ismail şi Cahul trebuie să participe şi Di- rectorul de Război şi Marină, iar deputatul Cristo Misircov, reprezentantul minorităţii bulgare în Sfatul Ţării a propus ca la această delimitare neapărat să ia parte şi Directorul pentru Minorităţile Naţionale, care trebuie să ţină cont de interesele etno-culturale ale minorităţilor din sudul Basarabiei, pro- punere, de altfel, acceptată de Sfatul Ţării . Dezbateri aprinse a suscitat propunerea comisiei că localităţile Leova şi Vâlcov să fie trecute în categoria oraşelor . În finalul acestor discuţii s-a decis discutarea acestui subiect în comisia de specialitate . La dezbateri au participat deputaţii Ion Comendant, Cristo Misircov, Ion Buzdugan, Ion Panţâri, Ion Codreanu, Vasile Ţanţu, Miron Cogan, Ion Păscălţuţă, inclusiv Preşedintele Consiliului Directorilor Generali Pan- telimon Erhan . În urma discuţiilor s-a reuşit adoptarea proiectului în pri- ma lectură, cu amendamentele propuse . Şedinţa Sfatului Ţării şi-a închis lucrările la ora 00 .40 min . b) Dezbaterile din 13 decembrie 1917. Subiectul respectiv a figurat din nou pe ordinea de zi a şedinţei Sfatului Ţării din 13 decembrie . Şedinţa a fost deschisă la ora 22 .00 . De data aceasta s-a lucrat operativ . Raportorul, deputatul Vladimir Dia- conovici, a prezentat Sfatului Ţării articol cu articol, deputaţii votându-le relativ uşor, cu mici intervenţii, aşa încât s-a reuşit adoptarea proiectului de lege în ansamblu în prima lectură . Şedinţa s-a închis la ora 01 şi 00 min7 . c) Discuţia finală. Evenimentele tulbure din Basarabia din a doua jumătate a lunii decembrie 1917 (declanşarea anarhiei de către bandele bolşevice, atacurile asupra economiilor, satelor etc .) au împiedicat Sfatul

7 ANRM, F . 727, inv . 2, d . 21, f . 112-117 . 480 Ţării să activeze în regim normal, inclusiv adoptarea proiectului de lege în varianta finală˝, încât reorganizarea administraţiei în sudul Basarabiei s-a amânat . Nici începutul anului 1918 nu a fost favorabil acestor discuţii: anar- hia încă mai stăpânea Basarabia . Abia după intrarea armatelor române în Basarabia la 13 ianuarie, declararea, la 24 ianuarie 1918, a independenţei Basarabiei şi asigurarea unei stabilităţi interne, subiectul respectiv a fost pus în discuţie la şedinţa Sfatului Ţării din 29 ianuarie 1918 . Acelaşi deputat-raportor V . Diaconovici în partea a doua a şedinţei su- pune dezbaterii proiectului în a doua şi ultima lectură . După scurte dez- bateri, în care s-a pus în discuţie acordarea statutului de oraş localităţilor Vâlcov din judeţul Ismail şi Leova, jud . Cahul (propunere respinsă anterior pe motiv ca nu fusese consultaţi locuitorii acestor localităţi), Vladimir Dia- conovici informează că fiind întrebaţi oficial, locuitorii acestor localităţi au răspuns afirmativ, iar propunerea, venită din partea câtorva sate cu populaţie germană privind creare unei voloste pe criterii etnice a fost respinsă, legea „Despre constituirea judeţului Cahul şi reorganizarea conducerii locale în judeţele Ismail şi Cahul” a fost adoptată cu unanimitate de voturi8 . În scurt timp prevederile legii au fost puse în aplicare, aşa încât judeţul Cahul a în- ceput să funcţioneze . Împărţirea administrativ-teritorială a judeţului Cahul în baza Legii din 29 ianuarie 1918 se prezenta astfel:

Plasa Leova Plasa Baimaclia Plasa Cahul Plasa Vulcăneşti 1 . Leova, reşedinţa 1 . Baimaclia, reşedinţa 1 . Baurci Moldoveni 1 . Vulcăneşti, plăşii plăşii 2 . Tatar Moldoveni reşedinţa plăşii 2 . Calmaţui 2 . 3 . 2 . Gavanoasa 3 . Orac 3 . Vişiniovca 4 . Zârneşti 3 . Colibaşi 4 . Mingir 4 . -Rezeşi 5 . Albota 4 . Brânza 5 . Leuşeni 5 . Porumbeşti 6 . Roşu 5 . Văleni 6 . Voinescu 6 . Hănăsenii de Pădure 7 . 6 . Slobozia 7 . Sărăta-Rezeşi 7 . Cârpeşti 8 . Carbalia 7 . Câşliţa 8 . Broscoseşti 8 . Samalia 9 . Aluat 8 . Gurguleşti 9 . Tomai 9 . Enichioi 10 . Crihana 9 . Cişmichioi 10 . Covurlui 10 . Lărguţa 11 . Manta 11 . Cazangic 11 . Ţiganca 12 . Vadul-lui Isac 12 . Hanasenii Noi 12 . Goteşti 13 . Pelenei Moldoveni 13 . 13 . -Mică 14 . Tigheci 14 . Congaz 15 . Borogani 15 . Coştangalia 16 . Copcui 16 .

8 ANRM, F . 727, inv . 2, d . 21, f . 226-236 . 481 Un tablou al împărţiri administrative a judeţului Cahul pe plăşi şi co- mune, prezentat Directoratului de Interne al Basarabiei de către prefectul judeţului, datat cu 1 mai 1922, arată astfel: judeţul Cahul era divizat în patru plăşi, avea 54 de comune cu un total de 178 localităţi9 .

Nr. Numele Nr. Numele Nr. Numele cătunelor şi satelor plăşilor cur- comunelor cur- cari aparţin de fiecare ent ent comună I . Baimaclia I Baimaclia 1 . Acui de Sus 2 . Acui de Jos 3 . Acui de Mijloc 4 . 5 . Taraclia 2 . Borogani 3 . Congaz 4 . Capaclia- Rezeşi 5 . Cârpeşti 6 . Coştangalia 6 . Coştangalia – Rusă 7 . . Eihendorf 7 . Chioselia 8 . Mică 9 . Câetu 10 Scroafa 10a Ţărăncuţa 8 . Enichioi 11 . Buccea 12 Haragâş 13 Odaia 9 . Goteşti 14 Constantinofca 15 . Flămânda 10 Lărguţa 11 Porumbeşti 16 12 Şamalia 17 Sadâc 18 Vărzeşti

9 ANRM, F . 742, inv .6, d . 24, f . 18-18a) v . 482

13 Ţiganca 19 Alexandrofca 20 Epureni 21 Fălciu 22 Gheltosu 23 24 Tutovanii Noi 25 Taraclia Nouă 26 Hîrtop 14 Tartaul- 27 Butuceni Larga 28 Crăciun 29 Hrişca 30 31 Măcreşti 32 Popovca 15 Viişoara II Cahul 16 Albota 33 Albota de Jos 34 Aghichioi 35 Sofia 17 Aluatu 36 Bisericuţa de Jos 37 Bisericuţa de Sus 38 Balaban 18 Baurci 39 Andruşul de Sus Moldovan 40 Cocoara 41 Larga Nouă 42 Larga Veche 19 Badicu 43 Badicu Rusesc Moldovan 44 Constantinofca 20 Burlacu 45 46 Alexandrovca 47 Taraclia de Salciu 21 Borceag 48 49 Alexeevca 50 51 Ciucur Misi 52 Musa Murza Noua Deneviţa Noua Catrin 483

22 Carbalia 53 Bairamcea 54 Ciucur Moscovei 55 Budei 56 Constantinovca 57 Dermengi 58 Gigalboia 59 Musaid 60 Păruşovca 61 Rezeşi Moscovei 62 Staro Moscovei 23 Crihan 24 Manta 63 Butrovca 64 Paşcani 65 Vlăduţu 25 Pelenei 66 67 Făgădău Moldovan 68 Huţul 69 Noua Crihana Pelenei Bulgar 26 Roşu 70 Adruşul de Jos 71 Cotihana 27 Tatar Baurci 72 73 Luceşti 74 Trifeşti 28 Vadu lui Isac 29 Zărneşti 75 Chircani 76 Ghibanu 77 Paicu III Leova 30 Broscoseşti 78 Sărma 31 Cazangic 79 Baiuş 80 Graniţa Veche 81 Lebedovca 82 Valea Agop 32 Călmăţui 83 Dancu 84 Dăncuţa 85 Gura Ciorei 86 Topor 33 Cociulia 484

34 Copcui 87 Sărata Nouă 35 Covurlui 88 Manucbeevca 89 Valea Jidanului 90 Saraiul 36 Hănăsenii 90 Filipeni Noi 92 Nicolaevca 93 Romanovca 94 Tighiceanca 37 Hănăseni de 95 Pleşeni Pădure 96 Tătărăşeni 38 Leuşeni 97 Cotul Morii 39 Mingir 98 Horgeşti 40 Orac 99 Ciadâr 100 Cneazevca I 101 Cneazevca II 102 Colibabovca 103 Sărăteni 104 Sărăţica 105 Troiţa 106 Vozneseni 107 Câmpul Drept 41 Sărata 108 Pogoneşti Rezeşi 109 Tochilo Răducani 110 Marcheta 42 Tigheci 111 Cuporanii Noi 112 Iargara 113 Pipercani 43 Toceni 114 Leca 44 Tomai

45 Voinescu

IV Vulcăneşti 46 Brânza

47 Cişmichioi

48 Colibaşi

49 Câşliţa 485

50 Gavanoasa 115 Alexandru Feld 116 Burlăceanu 117 Dubovaia Balca 118 Greceni 119 Lărganca 120 Nicolaevca 121 Pavlovca 122 Trubacovca 123 Vladimirovca 51 Gurguleşti 52 Slobozia 53 Vulcăneşti 54 Văleni

II) Județul Cahul a dobândit consacrare juridică la nivel naţional, odată cu punerea în aplicare a „Legii pentru unificarea administrativă”, promulgată prin Înalt Decretul Regal nr . 1972, din 13 iunie 192510 . Împărţirea fizică, în judeţe a teritoriului României a fost stabilită patru luni mai târziu, prin Înalt Decretul Regal nr . 246511, iar divizarea pe plăşi a fost consemnată prin De- cizia Ministerului de Interne nr . 87615 din 9 octombrie 192512 . În anexa la împărţirea teritoriului în judeţe, se consemna că judeţul Cahul va cuprinde: 1) Actualul judeţ Cahul afară de: Comunele Broscoseşti, Săraza-Rezeşi, Pogoneşti, Gura-Cioarei, Călmăţui, Leuşeni, Mingir, Sătăteni, Orac, Covurlui şi Tomai care trec la judeţul Fălciu; Comunele: Colibaşi, Brânza, Vulcăneşti, Văleni, Slobozia, Câşliţa, Cişmea (Cişmichioi), Giurguleşti şi satul Greceni din comuna Găvănoasa care trec la judeţul Ismail; 2. Comunele: Sărăţica, Javgur, Ialpujeni, Beştemac, Cenac, Desch- inge, Beşelma, Baurci, Cazaclia, Chiriutnea de la judeţul Tighina; 3. Comunele: Taraclia, Tatar-Copceac, Cairaclia, Bulgărica, Cubei, Calcevo, Pandaclia Ciişa şi Traianul-Nou de la judeţul Cetatea-Albă. Potrivit acestui decizii, teritoriul judeţului Cahul a fost împărţit în 67 de comune cu un total de 154 sate, după cum urmează .

10 Publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr . 128 din 14 iunie 1925 . 11 Monitorul Oficial al României, partea I, nr . 220 din 7 octombrie 1925 . 12 Monitorul Oficial al României, partea I, nr . 223 din 10 octombrie 1925 . ∗ Acest semn arată reşedinţa cominei . 486 Reşedinţa judeţului a fost stabilită în comuna urbană Cahul . Comuna Leova la care se înglobează satul Sârma a fost desemnată drept comună urbană nereşedinţă . Divizarea pe comune şi plăşi a judeţului a fost stabilită astfel:

N d/0 Comune Sate 1 . Albota Albota1∗ Albota-de-jos Hăgieşti Hârtop 2 . Alexandru-cel-Bun Alexandru-cel-Bun∗ Burlăcelu ……………… Valea Stejarului 3 . Aluatu Aluatu∗ Balaban Bisericuţa Oituz 4 . Badicu Badicu∗ Badicu Nou Constantineşti

5 . Baimaclia Acui de Jos Acui de Mijloc Acui de Sus Baimaclia∗ 6 . Baurci Baurci∗ 7 . Beşalma Beşalma∗ 8 . Beştemac Beştemac∗ Sărăţica 9 . Borceag Borceag∗ Ciucureşti Cortinul Nou Beneviţa Mârzeni 10 . Borogani Borogani∗ Congaz 11 . Bulgarca Bulgarca∗ 487

12 . Burlacu Alexandreşti∗ Burlacu 13 . Cairaclia Cairaclia∗ 14 . Calceva Calceva∗ 15 . Cania Cania∗ Epureni Porumbeşti 16 . Capaclia-Răzeşi Capaclia-Rezeşi∗ 17 . Carbalia Budăi Carbalia∗ Dermengi 18 . Cazaclia Cazaclia 19 . Cazangic Băiuş Bulgari Cazangic∗ Graniţa Veche Hârtoape Sărata Noua II Valea Agop 20 . Cârpeşti Butuceni Cârpeşti∗ Măcăreşti 21 . Cenac Cenac∗ Topol 22 . Chioselia Câetu Chioselia∗ Chioselia Mare Chioselia Mică Ţărăncuţa 23 . Chiriutnea Chiriutnea∗ 24 . Ciişa Ciişa∗ 25 . Cioboloccia∗ Flocosa Tuovanu Victoria 26 . Cociulia Cociulia∗ 488

27 . Congaz Cârlăneni Congaz∗ 28 . Copcui Copcui∗ 29 . Coştangalia Câşla Coştangalia∗ Eachendorf Principele Mihai 30 . Crihana Crihana∗ 31 Crihana Nouă Crihana Nouă Făgădău∗ …………… 32 . Cubei Cubei∗ 33 . Dezghinge Dezghinge∗ 34 . Enăcheşti Enocheşti Cuza Vodă Enăcheşti∗ General Poetaş Taraclia 35 . Filipeni Filipeni∗ 36 . Gavanoasa Gavanoasa∗ Neculăeni Paveleşti Vladimireşti 37 Goteşti Flămânda Gheltosu Goteşti∗ 38 Hănăsănii Noi Hănăsănii Noi∗ Nicolaieşti Ruşi 39 . Hănăsenii de Pădure Hănăsenii de Pădure∗ Pleşeni Tătărăşti 40 . Javgur Javgur∗ 41 . Ialpugeni Aritmoneşti Ialpugeni∗ Marienfeld Maximeni I Maximeni II 489

42 . Larga Chircani Larga∗ Larga Veche 43 . Lărguţa Lărguţa∗ 44 . Manta Manta∗ Păşcani 45 Moscovei Gigâlboaia Lopăţica Moscovei∗ Moscovei Răzeşi Moscovei Vechi 46 . Musait Ciumai Musait∗ Paruşeni 47 . Pandaclia Pandaclia∗ 48 . Pelenei Pelenii Noi Pelenei∗ 49 . Români Andruşul de Sus Ghibanu Români∗ 50 . Roşu Andruşul de Jos Cotihana Focşani Roşu∗ 51 . Sărata Nouă Româneşti Sărata Nouă∗ 52 . Sărăţica Nouă Fundu Sărăţicăi Sărăţica Nouă∗ Tomai Troiţca Usăteni 53 . Sofieni Ciucureni Sofieni∗

54 . Şamalia Haragaş Sadâc Şamalia∗ 55 . Taraclia Taraclia∗ 490

56 . Tartaul Crăciun Lingura Popeni Tartaul∗ Valea Largei 57 . Tartaul de Salcie Tartaul de Salcie∗ 58 . Tatar Copceac Tatar Copceac 59 . Tătărăşti Huluboaia Luceşti Tătărăşti∗ 60 . Tigheci Coporani Iargara Meşeni Tigheci∗ 61 . Toceni Antoneşti Leca Toceni∗ 62 . Traianul Nou Traianul Nou 63 . Trifeşti Bairamcea Broasca Ciorâţa Moscoviţa Trifeşti∗ 64 . Ţiganca Alexandra Hîrtoape Stoineşti Taraclia Nouă Ţiganca∗

65 . Vadu lui Isac Vadu lui Isca

66 . Vişineşti Vişineşti

67 Zîrneşti Cocoara Paici Târteşti Zârneşti 491 Repartizarea pe plase avea următoarea divizare: 5 plăşi . Plasa Cantemir: 1 . Beştemac 2 . Cazangic 3 . Cenac 4 . Copcui 5 . Desghinge 6 . Filipeni 7 . Goteşti 8 . Hanasenii-Noi 9 . Ialpugeni 10 . Javgur 11 . Leova, reşedinţa plăşii 12 . Sărata Nouă 13 . Sărăţica Nouă 14 . Tigheci 15 . Toceni 16 . Ţiganca

Plasa Dragoş-Vodă 1 . Albota, reşedinţa plăşii 2 . Alexandu cel Bun 3 . Aluatu 4 . Buraci 5 . Borceag 6 . Burlacu 7 . Carbalia 8 . Chioselia 9 . Congaz 10 . Coştangalia 11 . Moscovei 12 . Musait 13 . Sofieni 14 . Tartaul de Salcie 15 . Trifeşti

Plasa Ioan-Voevod 1 . Badicu 2 . Crihana, reşedinţa plăşii 492 3 . Crihana-Nouă 4 . Gavanoasa 5 . Larga 6 . Manta 7 . Pelenei 8 . Români 9 . Roşu 10 . Tătărăşti 11 . 12 . Zârneşti

Plasa Ştefan cel Mare 1 . Baimaclia, reşedinţa plăşii 2 . Beşalma 3 . Borogani 4 . Cania 5 . Capaclia-Rezeşi 6 . Cârpeşti 7 . Cociulia 8 . Ciobalaccia 9 . Enăcheşti 10 . Hănăsenii de Pădure 11 . Lărguţa 12 . Samalia 13 . Tartaul 14 . Vişineşti

Plasa Traian 1 . Bulgarca 2 . Cairaclia 3 . Claceva 4 . Cazaclia 5 . Chiurutnea 6 . Ciişia 7 . Cubei, reşedinţa plăşii 8 . Pandaclia 9 . Taraclia 10 . Tatar-Copceag 11 . Traianul Nou 493 III) Pe parcursul celor 22 de ani (1918-1940) în care Basarabia s-a aflat în componenţa României, judeţul Cahul a suferit neînsemnate modificări, în unele cazuri prin trecerea unor comune în judeţele megieşe, inclusiv peste Prut şi invers . O importantă modificare în organizarea internă a României a fost întreprinsă la 14 august 1938 când a fost publicată o nouă „Lege administrativă”13, potrivit căreia teritoriul României a fost divizat în 10 ţinuturi . Judeţul Cahul fiind inclus, alături de judeţele Covurlui, Brăila, Tul- cea, Ismail, Fălciu, Tutova, Tecuci, Putna şi Râmnicul Sărat în componenţa Ţinutului Dunărea de jos . Delimitarea comunelor rurale din judeţ a avut loc prin decizia Ministrului de Interne nr . 2908 din 24 februarie 193914, potrivit căreia, judeţul a fost divizat în: ő (1) comună urbană reşedinţă de judeţ (Ca- hul), o comună urbană nereşedinţă de judeţ (Leova), 60 de comune rurale ce cuprindeau 205 sate .

IV) O modificare esenţială în organizarea internă a Basarabiei a avut loc la scurt timp de la anexarea Basarabiei, la 28 iunie 1940, la Uniunea Sovietică . Regimul comunist de ocupaţie a procedat la o nouă divizare administrativă a Basarabiei . Astfel, la 11 noiembrie 1940, printr-un Decret al Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti a fost format judeţul Cahul, divizat administrativ în 6 raioane: Cahul, Baimaclia, Taraclia, Con- gaz, Vulcăneşti şi Ceadâr-Lunga15 . În componenţa raionului Cahul au fost incluse următoarele sovi- ete săteşti (fără să se precizeze şi satele din componenţa fiecărui soviet sătesc) . Raionul Cahul 1 . Badicu 2 . Larga 3 . Roman 5 . Zârneşti 6 . Crihana 7 . Crihana Nouă 8 . Pelenei 9 . Tătărăşti 10 . Trifeşti 11 . Moscovei 12 . Carbalia

13 Publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr . 187 din 14 august 1938 . 14 Publicată în Monitorul Oficial al României, partea I nr . 90 din 19 aprilie 1939 . 15 ANRM, F . 2948, inv . 1, f . 7”a” f . 71 şi următ . 494 V) O dată cu restabilirea, în vara anului 1941, a administraţiei româneşti în Basarabia, prin Decizia nr . 404 din 31 august 1941, General de Divizie Constantin C . Voiculescu, Împuternicitul Mareşalului Antonescu pentru conducerea şi administrarea Basarabiei, organizează Basarabia din punct de vedere administrativ-teritorial, divizând-o în şapte judeţe: Bălţi, Cahul, Cetatea Albă, Lăpuşna, Orhei, Soroca şi Tighina16: Judeţul Cahul a fost divizat în patru plăşi: Cantemir, Ştefan cel Mare, Taraclia, Ioan Voevod, având următoarea configuraţie administrativ teritorială:

Plasa Cantemir, cu Plasa Ştefan cel Mare, Plasa Traian, cu reşedinţa Plasa Ioan Voevod, reşedinţa în comuna cu reşedinţa în comuna în comuna Taraclia, cu reşedinţa în oraşul urbană Leova, Baimaclia, cuprindea cuprindea următoarele Cahul, cuprindea cuprindea următoarele următoarele comune comune următoarele comune comune

1 . Beştemac 1 . Alexandreşti 1 . Albota 1 . Alexandru cel Bun 2 . Cazangic 2 . Bădicu 2 . Aluatu 2 . Brânza 3 . Cioara 3 . Baimaclia 3 . Baurci 3 . Carbalia 4 . Covurlui 4 . Borogani 4 . Beşalma 4 . Crihana 5 . Filipeni 5 . Cania 5 . Borceag 5 . Crihana Nouă 6 . Hănăsenii de Pădure 6 . Capaclia 6 . Cairaclia 6 . Colibaş 7 . Iargara 7 . Cârpeşti 7 . Cazaclia 7 . Găvănoasa 8 . Leova 8 . Ciobalaccia 8 . Chierutnea 8 . Larga 9 . Mingir 9 . Chiselia 9 . Congaz 9 . Manta 10 . Sărata-Nouă 10 . Chiselia Mare 10 . Cubei 10 . Moscovei 11 . Sărăţeni 11 . Cociulin 11 . Deneviţa 11 . Musait 12 . Sărăţica-Nouă 12 . Coştangalia 12 . Sofieni 12 . 13 . Toceni 13 . I . GH . Duca 13 . Taraclia 13 . Români 14 . Tomai 14 . Eichendorf Tatar-Copceag 14 . Roşu 15 . Tigheci 15 . Lărguţa 15 . Trifeşti 16 . Tochile-Răducani 16 . Sadâc 16 . Vadu-lui-Isac 17 . Taraclia de Salcie 17 . Văleni 18 . Tătăreşti 18 . Vulcăneşti 19 . Ţiganca 19 . Zârneşti 20 . Vişineşti

Ulterior, potrivit Legii nr . 790 din 3 septembrie 1941 „Pentru organiza- rea Basarabiei şi Bucovinei”17, Guvernatorul Basarabiei, prin Ordonanţa nr . 19 din 30 ianuarie 1942 a împărţit Basarabia în 9 judeţe18 . Judeţul Cahul a fost împărţit în 4 plase, 70 de comune, ce cuprindeau 210 sate, păstrând, în cea mai mare parte configuraţia de până la dezmembrarea de către sovi- etici .

16 ANRM, F . 102, inv . 1, d . 815, f . 1-12 . 17 Publicat în Buletinul Provinciei Basarabie, nr . 1 din 1 decembrie 1941 . 18 Publicată în Buletinul Provinciei Basarabie, nr . 2 din 1 februarie 1942 . 495 Albota Albota de Jos Aluatu 1 . 2 . 3 . Hagieşti 4 . Hârtop 1 . 2 . Balaban 3 . Bisericuţa 4 . Oituz 1 . Baurci 1 . Beşalma 1 . Borceag 2 . Ciucureni 3 . Ciucureşti cu reşedinţa în comuna Traian, Albota Aluatu Plasa Taraclia 1 . 2 . 3 . Baurci 4 . Beşalma 5 . Borceag Vechi Viteazul Vodă Alexandreşti Acui de Jos Acui de Mijloc Acui de Sus 1 . 2 . Burlacu 3 . Mihai 1 . 2 . 3 . 4 . Cuza 5 . Enăcheşti 6 . Floricica 7 . general Poetaş 8 . Baimaclia 1 . Badicu 2 . Badicu Nou 3 . Badicu 4 . Constantineşti 1 . Borogani 2 . Congazul Mic 3 . Deduleşti 1 . Cania 2 . Epureni 3 . Porumbeşti Alexan- Plasa Ştefan cel Mare, cu reşedinţa în comuna Baimaclia, 1 . dreşti 2 . Baimaclia 3 . Badicu 4 . Borogani 5 . Cania Trubăeşti Alexandru cel Bun 1 . 2 . Burlăcelu 3 . Netoşi 4 . Păruşeni 5 . 1 . Brânza 1 . Carbalia 2 . Budăi 3 . Dermengi 1 . Colibaşi 1 . Crihana cu reşedinţa în oraşul Voevod, Plasa Ioan Cahul 1 . Ale-xandru cel Bun 2 . Brânza 3 . Carbalia 4 . Colibaşi 5 . Crihana Traian

1 . Beştemac 2 . Hulobiţa 3 . Piteşti 1 . Călmăţui 2 . Danciu 1 . Cazangic 2 . Hârtoape 3 . Selişte 4 . 1 . Cioara 2 . Marcheta 3 . Pogăneşti 1 . Covurlui 2 . Manucbeevca 3 . Serai Jidanului 4 . Valea

Beştemac Cazangic

. 1 Călmăţui . 2 . 3 Cioara . 4 Covurlui . 5 cu reşedinţa în Plasa Cantemir, oraşul nereşedinţă Leova 496 1 . Cairaclia 1 . Cazaclia 1 . Chirutnea 1 . Congaz 2 . Cârlaneni . Cubei 6 . Cairaclia 7 . Cazaclia 8 . 9 . Congaz 10 . Cubei Telpiz Tartaul Tutovanul Victoria 1 . Butuceni 2 . Cârpeşti 3 . Crăciun 4 . Ilaşcova 5 . Măcreşti 6 . Lingura 7 . Popovca 1 . Chioselia 2 . Ţărăncuţa 1 . Chioselia Mare 2 . Câetu 3 . Chioselia Mică 4 . 1 . Ciobalaccia 2 . Flocoasa 3 . Filipenii Noi 4 . 5 . 6 . 1 . Cociulia 2 . Oltea Doamnei 6 . Cârpeşti 7 . Chioselia 8 . Chioselia- Mare 9 . Ciobalaccia 10 . Cociulia Vechii Veche Vladimireşti 1 . Crihana Nouă 2 . Făgădău 3 . Huţul Ursoaia 1 . Găvănoasa 2 . Greceni 3 . Nicolăeni 4 . Paveleşti 5 . 1 . Chircani 2 . Larga 3 . Larga 1 . Butovca 2 . Manta 3 . Paşcani 1 . Bairamcea 2 . Gigalboaia 3 . Moscovei 4 . Moscovei Răzeşi 5 . Moscovei 6 . Crihana Nouă 7 . Găvănoasa 8 . Larga 9 . Manta 10 . Moscovei Veche Agop Tătărăşeni Valea Voinescu

1 . Filipeni 2 . Hănăsenii Noi 1 . Hănăsenii de Pădure 2 . Pleşeni 3 . . Iargara 2 . Baiuş 3 . Graniţa 4 . Meşeni 5 . 1 . Mingir 2 . Cococeni 3 . Corjeşti 4 . Regina Maria 5 . 1 . Sărata Nouă 2 . Bulgari 3 . Copcui 4 . Româneşti Sărata Nouă 2

Pădure de

Hănăsenii Nouă

Filipeni . 6 . 7 Iargara . 8 Mingir . 9 Sărata . 10 497 Taraclia Copceag Tatar 1 . Deneviţa Alexeni 3 . Cortinul Nou 4 . Mârzeni 1 . Sofieni 1 . 1 . Taraclia Tatar . Deneviţa 11 12 . Sofieni 13 . 14 . Copceag Taraclia 1 . Coştangalia 2 . Câşla 3 . Principele Mihai 1 . Capaclia 2 . Samalia 1 . Eichendorf 1 . I Gh Duca 2 . Constantineştii Noi 3 . Flămânda 4 . Cheltosu 5 . Goteştii Noi 1 . Lărguţa 2 . Haragâţi 1 . Sadâc 2 . . 11 Coştangalia 12 . Capaclia 13 . Eichendorf 14 . I Gh Duca 15 . Lărguţa 16 . Sadâc Trifeşti Teodoreşti lui Isac Vadu Andruşu de Jos Andruşu de Sus 1 . Ciumai 2 . Musaitu 1 . Pelinei 2 . Pelinei Noi 1 . Roşu 2 . 3 . Cotihana 4 . Focşani 1 . 2 . Români 1 . Cioriţa 2 . 3 . 1 . Trifeşti lui Vadu . Musaitu 11 12 . Pelinei 13 . Roşu 14 . Români 15 . 16 . Isac Nou Troiţa Vozneseni Tigheci Tomai Toceni Tochile Antoneşti

1 . Sărăteni 2 . Ceadâr 3 . Cneazovca 4 . Cneazovca 5 . Colibabovca 6 . Orac 7 . 8 . 1 . Sărăţica Nouă 2 . Câmpul Drept 3 . Fundul Sărăţicăi 4 . ………… . 1 . 2 . Coporani 1 . 1 . 2 . Leca 3 . Nicolăeşti 4 . Ruşi (… . Ruşi) 5 . 1 . Răducani 2 . Mătăsaru 3 . Răzeşi

Nouă

Sărăţica Tigheci Răducani

Sărăteni . 11 . 12 . 13 Tomai . 14 Toceni . 15 Tochile . 16 498 Vişineşti de Salcie Taraclia de Salcie Tartaul Tătărăşti Taraclia Alexandreni 1 . 2 . 1 . Huluboaia 2 . Luceşti 3 . 1 . (Alexandreşti) 2 . Hârtoape 3 . Stoineşti 4 . Ţiganca 5 . Ţiganca Nouă 6 . 20 . Taraclia Tătărăşti Vişineşti 17 . de Salcie 18 . 19 . Ţiganca 20 . Văleni Vulcăneşti Târteşti 17 . 1 . 1 . Zârneşti 2 . 3 . Paicu 4 . Stoineşti 5 . Văleni 17 . 18 . Vulăneşri 19 . Zârneşti

Oraş reşedinţă

Leova . 17

499 4. Judeţul Cahul de la 1944 şi până în prezent După 23 august 1944, regimul comunist a păstrat un timp divizarea Basarabiei în judeţe, renunţând definitiv la ele în anul 1947, raionul Cahul păstrându-şi configuraţia de la 11 noiembrie 1940 . Pe parcursul anilor de la 1944 şi până în prezent raionul Cahul a suferit mai multe modificări, atât în ceea ce priveşte organizarea internă, cât şi schimbarea de denumiri ale satelor şi a avut următoarea împărţire administrativ teritorială .

Anul 1948 Anul 1955 Anul 1961 Anul 1968 Anul 1978 (la 15 (la 1 ianuarie20) (la 1 martie21) (la 1 aprilie22) (la 1 iunie23) martie19) Centrul or . Centrul or . Cahul Centrul or . Cahul Centrul or . Cahul Centrul or . Cahul - sovhozul Lenin Cahul - unitatea de producere Focşani Sovietele săteşti şi centrele lor 1 oraş de 1 oraş de - 1 oraş de - 1 oraş de - 1 oraş de subordonare subordonare subordonare subordonare subordonare raională raională raională raională raională - 19 soviete - 10 soviete săteşti - 12 soviete - 19 soviete - 18 soviete săteşti săteşti săteşti săteşti - 68 localităţi - 42 localităţi 1 . Badic s Badicu Baimaclia∗ Albota∗ Albota∗ Moldovenesc∗ - s . Baimaclia - s . Albota de Jos - s . Albota de — s . Badicu - s . Acui - s . Hajichioi Jos Moldovenesc - s . Enichioi - s . Hârtop - s . Hajichioi — s . Badicul - s . Bobocica - s . Hârtop Rusesc - s . Floricica — s . Badicul Nou - s . Ţolica 2 . Larga Zârneşti∗ 2 . Goteşti∗ Baimaclia∗ Andruşu - s . Zârneşti - s . Goteşti - s . Baimaclia - s . Andruşu - s . Cucoara - s . - s . Acui de Jos - s . Paicu Constantinovca - s . Bobocica - cătun . Chircani - s . Enichioi - s . Baurci - s . Floricica Moldoveni - s . Ţolica - cătun Ghibani - cătun Treteşti 500

3 . Baurci Carbalia∗ Zârneşti∗ ∗ Andruşul de Moldoveni - s . Carbalia - s . Zârneşti - s . Bucuria Sus - cătun Dermenji - s . Cucoara - s . Tartaul de - s . Andruşu - s . Budei - s . Paicu Salcie de Sus - s . Carbalia Nouă - s . Baurci - s . Trifeştii Noi Moldoveni - s . Tudoreşti - unitatea de prod . Treteşti

4 . Zârneşti Larga∗ Carbalia∗ Goteşti Baurci - s . Larga Nouă - s . Carbalia - s . Goteşti Moldoveni - cătun Larga - unitatea de - s . Baurci Veche prod . Dermenji Moldoveni - s . Gura Larga - s . Budei

5 . Roman Moscovei∗ Coştangalia∗ Doina Budei - s . Moscovei - s . Coştangalia - s . Doina - s . Budei - s . Trifeşti - unitatea de - s . Şofranovca - s . Carbalia - s . Lopăţica prod . Suhat -s . Iasnoaia - s . Dermenji - s . Trifeştii Noi -s . Cîşla Poleana - unitatea de prod . Doina - s-z Baimaclia - s . Chiselia - s . Ţărăncuţa

19 ANRM, F . 2948, inv . 1, d . 126, f . 24 . 20 A se vedea RSS Moldovenească . Împărţire administrativ-teritorială, Ed . de Stat a Moldovei, Chişinău, 1955, f . 38-39 . 21 A se vedea RSS Moldovenească . Împărţire administrativ-teritorială, Ed . Cartea Moldovenească, Chişinău, 1961, f . 25-26 . 22 A se vedea RSS Moldovenească . Împărţire administrativ-teritorială, Ed . Cartea Moldovenească, Chişinău, 1968, f . 29-31 . 23 A se vedea RSS Moldovenească . Împărţire administrativ-teritorială, Ed . Cartea Moldovenească, Chişinău, 1978, f . 31-32 . 501

6 . Crihana Crihana Nouă∗ Larga∗ Zârneşti Bucuria Nouă - s . Crihana Nouă -s . Larga Nouă -s . Baurci - s . Bucuria - s . Huţulea - unitatea de Moldoveni - s . Tartaul de - cătun Ursoaia prod . Larga -s . Zârneşti Salcie - cătun Valea Veche -s . Cucoara - s . Trifeştii Gavanoasă - s . Chircani -s . Paicu Noi - s . Pelenia Nouă - s . Badicul -s . Treteşti - s . Tudoreşti - s . Făgădău Moldovenesc - s . Badicul Rusesc

7 . Crihana Pelenei∗ ∗ Coştangalia Zârneşti∗ Veche - s . Pelenei - s . Lebedenco - s . Coştangalia - s . Zârneşti - s . Huţula - s . Chioselia - s . Paicu - s . Ursoaia - s . Câşla - s . Treteşti - unitatea de - s . Suhat prod . Valea Ţărăncuţa Gavanoasă - s . Pelenia - s . Sătuc 8 . Pelenei Roşu∗ Moscovei∗ Crihana Veche - s . Roşu - s . Moscovei - s . Crihana - s . Crihana - s . Andruşul de - s . Lopaţica Veche Veche jos - s . Trifeştii Noi - s . Andruşul de s/z Trifeşti Sus - s . Cotihana 9 . Tătărăşti Crihana Veche∗ Roşu∗ Larga Nouă Cucoara - s . Crihana Veche - s . Roşu - s . Larga Nouă - s . Chircani - s . Vilcovo - s . Andruşul - s . Badicu - s . Cucoara de jos Moldovenesc - s . Andruşul de - s . Badicu Rus Sus - s . Chircani - s . Cotihana - s . Constantinovca - s . Larga Veche 10 . Golubca Tătărăşri Crihana Veche∗ Lebedenco∗ Larga Nouă∗ - s . Tătărăşti - s . Crihana - s . Lebedenco -s . Larga Nouă - s . Şuriţa Veche - s . Huţula - s . Larga - s . Luceşti - s . Ursoaia Veche - s . Goluboe - s . 11 . Trifeşti Tătărăşri∗ Moscovei Lebedenco∗ - s . Tătărăşti -s . Moscovei - s . Lebedenco - s . Şuriţa - s . Lopăţica - s . Huţula - s . Luceşti - s . Ursoaia 502

12 Moscovei Cebolaccia∗ Pelinei Manta - s . Cebolaccia - s . Pelinei - s . Manta - s . Flocoasa - s . Sătuc - s . Păşcani - s . Tartaul - s . Crăciun - s . Ilaşcu - s . Lărguţa - s . Popovca 13 . Cocoara Plopi Moscovei∗ - s . Plopi - s . Moscovei - s . Alexandrovca - s . Lopaţica -s . Taraclia - s . Hârtop 14 . Carbalia Roşu∗ Pelinei - s . Roşu - s . Pelinei - s . Andruşul de - s . Sătuc jos - s . Andruşul de Sus - s . Cotihana

15 . Andruşul Sofiefca Roşu∗ de Sus - s . Sofiefca - s . Roşu - s . Albota de Sus - s . Cotihana - s . Roşiţa

16 . Andruşul Stoianovca Sofiefca de Jos - s . Stoianovca - s . Sofiefca - s . Ghioltosu - s . Albota de - s . Stoianovca Sus Nouă - s . Roşiţa

17 . Budei Taraclia de Salcie Taraclia de - s . Taraclia de Salcie Salcie - s . Taraclia de -s . Burlaci Salcie -s . Spicoasa -s . Burlaci -s . Spicoasa Tătărăşri∗ - s . Tătărăşti - s . Şuriţa - s . Luceşti 503

18 . Cahul Cebolaccia∗ Tătărăşri∗ - s . Cebolaccia - s . Tătărăşti - s . Ilaşcu - s . Şuriţa - s . Crăciun - s . Luceşti - s . Lingura - s . Popovca - s . Tartaul - s . Flocoasa - 19 . Lopata

Declararea independenţei Republicii Moldova la 27 august 1991 necesita şi organizarea internă a noului stat . Reforma administrativă a fost aprobată prin „Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Repub- licii Moldova” din 12 noiembrie 199824 . Prin această lege au fost instituite 10 judeţe: Bălţi, Cahul, Chişinău, Edineţ, Lăpuşna, Orhei, Soroca, Taraclia, Tighina, Ungheni . Judeţul Cahul, avea un total de 106 localităţi, inclusiv: municipii – 1, oraşe - 1, sate (comune)- 42 . Municipiul Cahul, Oraşul Cantemir .

N d/0 Comune Localităţi din componenţa lor Alexandru Ioan Alexandru Ioan Cuza Cuza Alexanderfeld Alexanderfeld Andruşul de Jos Andruşul de Jos Andruşul de Sus Antoneşti Antoneşti Leca Toceni Vîlcele Baimaclia Baimaclia Acui Bobocica Enichioi Floricica Suhat Ţolica Baurci-Moldoveni Baurci-Moldoveni

24 Publicată în Monitorul Oficial, nr . 116 din: 30 decembrie 1998 . 504

Borciag Borciag Brînza Brînza Burlacu Burlacu Spicoasa Burlăceni Burlăceni Greceni loc .c .f . Cania Cania Alexandrovca Iepureni Hârtop Plopi Porumbeşti Taraclia Capacli Capaclia Haragîş

Chioselia Chioselia Coştangalia Ţărăncuţa

Chioselia Mare Chioselia Mare Câietu Dimitrova Frumuşica Ciobalaccia Ciobalaccia Flocoasa Victorovca Cîrpeşti Cîrpeşti Cociulia Cociulia Colibaşi Colibaşi Crihana Veche Crihana Veche Cucoara Cucoara Chircani Doina Doina Cîşla Iasnaia Poleana Rumeanţev Şofranovca 505

Găvănoasa Găvănoasa Nicolaevca Vladimirovca Giurgiuleşti Giurgiuleşti Cîşliţa-Prut Goteşti Goteşti Constantineşti Larga Nouă Larga Nouă Badicul Moldovenesc Larga Veche Lărguţa Lărguţa Lebedenco Lebedenco Huţulu Ursoaia Manta Manta Paşcani Moscovei Moscovei Bucuria Lopăţica Trifeştii Noi

Pelinei Pelinei Sătuc Pleşeni Pleşeni Hănăseni Tătărăşeni Roşu Roşu

Sadâc Sadâc

Slobozia Mare Taraclia de Salcie Taraclia de Salcie Tartaul de Salcie Tudoreşti

Tartaul Tartaul Crăciun Lingura Popovca 506

Tătăreşti Tătăreşti Huluboaia Luceşti

Ţiganca Ţiganca Ghioltosu Stoianovca Ţiganca Nouă Vadul lui Isac Vadul lui Isac Văleni Văleni Vişniovca Vişniovca Şamalia

Zîrneşti Zîrneşti Paicu Treteşti

În scurt timp de la venirea la guvernare a Partidului Comuniştilor în primăvara anului 2001, Parlamentul, prin Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova din 27 decembrie 200125, a desfiinţat judeţele, instituind raioanele . Potrivit acestei legi, actualmente raionul Cahul are următoarea orga- nizare administrativă . Total localităţi — 55 Inclusiv: oraşe 1 localităţi din componenţa oraşelor 1 sate (comune) - 36 localităţi din componenţa satelor (comunelor) 53

Comuna Satele ce intră în componenţa ei Cahul Cahul Alexandru Ioan Cuza Alexandru Ioan Cuza Alexanderfeld Alexanderfeld Andruşul de Jos Andruşul de Jos Andruşul de Sus Andruşul de Sus Badicul Moldovenesc Badicul Moldovenesc 25 Publicată în Monitorul Oficial, nr . 16 din 29 ianuarie 2002 . 507

Baurci-Moldoveni Baurci-Moldoveni Borceag Borceag Bucuria Bucuria Burlacu Burlacu, Spicoasa Burlăceni Burlăceni Greceni Brînza Brînza Chioselia Mare Chioselia Mare Frumuşica Cotihana Cotihana Colibaşi Colibaşi Crihana Veche Crihana Veche Cucoara Cucoara, Chircani Cîşliţa-Prut Cîşliţa-Prut Doina Doina, Iasnaia Poleana, Rumeanţev Găvănoasa Găvănoasa, Nicolaevca, Vladimirovca Giugriuleşti Giugriuleşti Huluboaia Huluboaia Iujnoe Iujnoe Larga Nouă Larga Nouă, Larga veche Lebedenco Lebedenco, Huţulu, Ursoaia Lopăţica Lopăţica Luceşti Luceşti Manta Manta, Paşcani, Moscovei Moscovei Moscovei, Trifeştii Noi Pelinei Pelinei, Sătuc Roşu Roşu Slobozia Mare Slobozia Mare Taraclia de Salcie Taraclia de Salcie Tartaul de Salcie Taraclia de Salcie, Tudoreşti 508

Tătăreşti Tătăreşti Vadul lui Isac Vadul lui Isac Văleni Văleni Zârneşti Zârneşti, Paicu, Treteşti