FILE DIN ISTORIA ŞI ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ a JUDEŢULUI CAHUL (De La Constituire Până În Prezent)
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
475 FILE DIN ISTORIA ŞI ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ A JUDEŢULUI CAHUL (de la constituire până în prezent) Mihai Taşcă Retrospectivă istorică a judeţului Cahul I) Ca entitate administrativ-teritorială distinctă judeţul Cahul (la în- ceput fără a se numi astfel) își are începuturile la 26 septembrie 1830 când, potrivit Decretului Împăratului Rusiei Nicolai I, nr . 3953 intitulat „Cu priv- ire la instituirea Administraţiei speciale a oraşului Ismail”, judeţul Ismail a fost desfiinţat, iar în locul lui au fost create două unităţi administrativ terito- riale separate: a) o unitate administrativ-teritorială cu administrare specială, aşa numita Administraţia specială a oraşului Ismail (Измаильскаго Градоначальства - rus .), b) restul teritoriului fostului judeţ Ismail (cu excepţia unei mici porţiuni care a trecut la judeţul Tighina) a fost organi- zat într-o unitate administrativ-teritorială distinctă cu o denumire nouă – judeţul Leova . Decretul nr . 3953 stabilea următoarele1: „Având în vedere importanţa situării geografic a oraşului Ismail, a con- sidera necesar să se instituie pentru conducerea acestuia o Administraţie specială sub conducerea nemijlocită a General Guvernatorului Noii Rosii şi al Basarabiei – decidem: 1. Această Administraţie se constituie în hotarele indicate în planul prezentat de General Guvernatorul contele Voronţov. 2. Trec în Administraţia specială oraşele: Reni şi Chilia şi satele: Cu- gurlui, Sofieni, Broasca, Hadji-Kurdî, Hasani-Spag, Chiseleţa, Muraviovca, Cimamiri şi Vâlcov, pe aceleaşi baze cum au fost alipite la oraşul Taganrog oraşele Rostov, Nahicevan şi Mariupol. 3. Trec în supunerea Administratorului Ismailului comandanţii cetăţilor Ismail şi Chilia; flotila de la Dunăre, în ceea ce priveşte paza şi carantina; având în vedere cele de mai sus în funcţia respectivă se va numi un gen- eral. 4. Administratorul Ismailului, în perimetrul acestei administraţii, va conduce poliţia şi Carantina în baza hotărârilor şi instrucţiilor date în privinţa Administratorilor Odessa, Taganrog şi Feodosia care se află sub ocârmuirea General Guvernatorului Noiirosii şi al Basarabiei. 1 Полное Собрание Законов Российской Империи, Собрание второе, Том V, 1830, Печатано вь Типографии II Отделения Собственной Его Императорского Величества Канцелярии (în continuare - Полное Собрание), Ст . Петерсбург, 1831 . 476 5. Vama în oraşul Ismail şi Administraţia specială, se va conduce în con- tinuare de prevederile de până acum şi nu intră în subordinea Administrării speciale. 6. Judeţul Ismail se redenumeşte în Leova, repartizându-se porţiunea de pământ de la judeţul Bender, însemnată pe hartă cu vopsea galbenă. 7. Se transferă în localitatea Leova din Ismail judecătoria judeţeană şi de zemstvă, casieria judeţeană, procuratura şi hotarnicul, instituindu-se acolo si o magistratură orăşenească. 8. În această localitate, în baza statelor Basarabiei aprobate de către Noi la 29 februarie 1928, se instituie un post de poliţist cu solda de 500 de rub., un supraveghetor de cartier cu solda de 150 rub.,, un grefier cu solda de 300 rub., iar pentru slujitorii cancelariei, rechizite de cancelarie şi plata a 8 funcţionari ai poliţiei se alocă 800 de rub., argint, în total 1 750 de ruble argint. 9. Pentru funcţionarea Administraţiei speciale a Ismailului şi a can- celariei se alocă, potrivit statelor alăturate, în fiecare an câte 3 100 rub. argint. Nicolai I”. Decretul nu pomeneşte de un judeţ cu denumirea Cahul, însă aşa după cum vom vedea mai jos, acesta a pus bazele viitorului judeţ . II) Reglementarea juridică a Statutului judeţului Cahul apare la 1835, când potrivit Decretului imperial nr . 8683 din 18 decembrie 1835 intitulat „Cu privire la instituirea în regiunea Basarabia a două noi judeţe Orhei şi Soroca”2, la cele şase judeţe existente în Basarabia (Hotin, Iaşi, Bender, Leova, Akkerman (Cetatea Albă) şi Chişinău) au fost formate încă două, Or- hei şi Soroca . Judeţul Orhei a fost format prin împărţirea judeţului Chişinău, iar judeţul Soroca a fost format prin dezlipirea câte o porţiune de la judeţele Iaşi şi Hotin . Decretul nr . 8683 în două articole, şase şi şapte se referea la un nou judeţ Cahul . Iată conţinutul articolelor respective: […] Art. 6. „Pentru a înlesni comunicarea locuitorilor judeţului Leova cu administraţia judeţeană şi judecătoria şi pentru a facilita poliţiei judeţene exercitarea obligaţiilor sale, administraţia judeţeană Leova, judecătoria judeţeană se transferă în localitatea Frumoasa3, redenumind-o în oraşul Cahul, respectiv şi judeţul în loc de Leova [se redenumeşte], Cahul, Leova rămânând în continuare localitate” 2 Полное Собрание . op . cit ., Собрание второе, Том X, 1835, Ст . Петерсбург, 1836 . 3 Localitatea Frumoasa este atestată documentar la 10 septembrie 1452 . A se vedea Vladimir Nicu . Localităţile Moldovei în documente şi cărţi vechi, vol . I, Ed . Universitas, Chişinău, 1991, p . 117 . 477 Art. 7. „În oraşul Cahul se instituie ratuşă în baza aceloraşi prevederi, precum acestea au fost instituite în oraşele Orhei şi Soroca”. Aşadar constatăm că din 18 decembrie 1835 judeţul Leova a fost re- denumit în Cahul, capitala fiind stabilită în fosta localitate Frumoasa, redenumită Cahul . Întrucât nu se specifică că teritoriul fostului judeţ Leova se modifică, judeţul Cahul a fost constituit în hotarele vechiului judeţ . III) Următoarea etapă a funcţionării judeţului Cahul este legată de anul 1856, când, în urma războiului Crimeei (1853-1856) şi a Păcii de la Paris din 30 martie 1856, teritoriul de sud-vest al Basarabiei limitrof Dunării (cea mai mare parte a judeţului Cahul, Administraţia specială a Ismailului, câte o porţiune din judeţele Akkerman, Chişinău şi Bender) a fost retrocedat Principatului Moldova . În cadrul, mai întâi a Principatului Moldova (1856-1859), apoi, în al Principatelor Unite Române şi a României (1859-1878), teritoriul retroce- dat a fost, printr-o lege din 29 iulie 1865, organizat administrativ în trei judeţe: Ismail, Bolgrad şi Cahul4 . În aşa fel, judeţul Cahul şi-a păstrat enti- tatea administrativ-teritorială . IV) La finele secolului al XIX-lea judeţul Cahul îşi pierde organiza- rea administrativ-teritorială . Astfel, în urma altui război ruso-turc din anii 1877-1878 în rezultatul semnării Tratatului de pace de la Berlin (1 iulie 1878), teritoriul basarabean retrocedat României la 1856 a fost reanexat la Imperiul Rus, în pofida insistenţei delegaţiei române . Administraţia ţaristă, în teritoriul retrocedat, a format judeţul Ismail . Astfel, judeţul Cahul, pentru un timp îşi încetează existenţa . În astfel de circumstanţe teritoriul fostului judeţ Cahul intră în anul marilor transformări din imperiul Rus, anul 1917 . Reînfiinţarea judeţului Cahul la 1918 şi evoluţia lui până la 28 iunie 1944 I) Manifestările de renaştere naţională din Basarabia din anii 1917- 1918, au culminat, cu declararea, la 21 octombrie 1917, de către Congresul Militarilor Moldoveni a autonomiei Basarabiei şi iniţierea creării organului reprezentativ al Basarabiei, Sfatul Ţării . Deschizându-şi lucrările la 21 noi- embrie 1917 Sfatul Ţării şi-a axat activitatea pe crearea cadrului legislativ necesar viitorului stat care urma să se constituie în teritoriul dintre Prut şi Nistru . După o activitate laborioasă de două săptămâni, la 2 decembrie 1917 Sfatul Ţării a declarat crearea Republicii Democratice Moldoveneşti . 4 Publicată în Monitorul Oficial al României, nr . 165 din 29 iulie 1866 . 478 În virtutea vremurilor tulbure pe care le parcurgea Republica Democratică Moldovenească, cahulenii au reuşit să se impună în legisla- tivul basarabean (cel puţin 10 deputaţi din Sfatul Ţării erau originari din părţile fostului judeţ Cahul sau reprezentau acest judeţ în Sfatul Ţării) şi să pună în discuţie înfiinţarea judeţului Cahul . Or evenimentele din toamna- iarna anului 1917 nicidecum nu erau favorabile discutării, de către Sfatul Ţării a unor asemenea, s-ar părea la prima vedere, subiecte minore . Chestiunea reînfiinţării judeţului Cahul a apărut în legătură cu prob- lema uniformizării activităţii administraţiilor locale a Republicii Demo- cratice Moldoveneşti, având în vedere că, Consiliul Directorilor Generali, cu ocazia preluării puterii, în Declaraţia din 14 decembrie 1917 îşi propu- nea: „ . organizarea administraţiei tuturor aspectelor din viaţa statului”5 . Precizăm că sub aspectul organizării şi funcţionării, administraţia locală a Basarabiei nu era uniformă, aplicându-se două sisteme administrative şi de autoadministrare: în partea de sud a Basarabiei, mai precis în judeţul Ismail nu fusese introdusă instituţia zemstvei, aşa cum fusese ea introdusă în toată Basarabia la 1869 . Totodată, după 1878, în nou creatul judeţ Ismail au rămas în vigoare legile româneşte de organizare interioară a judeţului (consiliile comunale), dar şi legile civile româneşti . Acest fapt a constituit un prilej favorabil pentru cahuleni pentru a pune în discuţie înfiinţarea judeţului Ca- hul . a) Prima discuţie din Sfatul Ţării. Nu se cunoaşte mersul elaborării proiectului de lege respectiv, însă, în ordinea de zi a celei de-a 14-ea şedinţe a Sfatului Ţării care şi-a ţinut lucrările la 9 decembrie 1917, aşadar, la doar o zi de la instalarea primului Guvern al Republicii Democratice Moldoveneşti, a fost introdusă următoarea chestiune: „Cu privire introducerea zemstevi în judeţul Ismail şi divizarea acestuia în două judeţe: Ismail şi Cahul”6 . Câteva informaţii privind şedinţa Sfatului Ţării din acea zi . Şedinţa şi-a deschis lucrările la ora 22 .30 min . (precizăm că Sfatul Ţării îşi ţinea şedinţele de obicei seara târziu,