DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin

I. EDITORIAL

DACIA – PATRIA ORIGINARĂ A ARIENILOR, POPORUL PRIMORDIAL AL EUROPEI

Conf. univ. dr. G.D.Iscru

În şedinţa lunară din 12 Mai 2012 a Soci- etăţii Internaţionale „Reînvierea Daciei” (preşe - dinte fondator, dr. Napoleon Săvescu), filiala România – Bucureşti, a fost audiată şi dezbă- turtă comunicarea d-nei profesoare de istorie Maria Ionescu, având ca subiect studiul istoricu- lui Teohari Antonescu (1866-1910): Dacia, Patria primitivă a arienilor, studiu apărut în volumul Lumi uitate, Iaşi, 1901. Era, în 1901, pentru prima dată când acest specialist român, profesor la Universitatea din Iaşi, printr-o cercetare atentă, pluridisciplinară identifica DACIA ca PA- TRIE ORIGINARĂ A ARIENILOR – poporul pri- mordial care a reprezentat temelia evoluţiilor etno-naţionale şi de civilizaţie pe „bătrânul conti- nent” iar prin „roiurile” umane ulterioare, ale sale şi ale naţiunilor direct-moştenitoare (între aces- tea, ca „bloc demografic” central, naţiunea traco- după anul fatidic 106 d.Hs., a unui nou popor, geto-dacă), a contribuit la evoluţii similare şi în roman însă, la Dunărea de Jos şi în imensitatea spaţii extraeuropene. Este concluzia reieşită din Spaţiului unei Dacii astfel „romanizate”. Erau anii comunicarea prezentată, subliniată şi în dezba- în care se edita monstruosul „Dicţionar al limbii teri. române” al „latiniştilor” Laurian şi Massim, sub Autoarea comunicării a prezentat succint girul Academiei Române, ani în care Den- modul în care a procedat istoricul de la Iaşi, suşianu, marginalizat şi însingurat, se stingea ca apreciindu-l ca atare. În puţinii săi ani de viaţă o lumânare în camera sa de lucru, trudind la fi- dăruită ştiinţei istorice (a trecut la cele veşnice la nalizarea amintitei sale opere, pe care „ştiinţificii” vârsta de 44 de ani), Teohari Antonescu a rea - Academiei şi Universităţii s-au străduit s-o „în- lizat o operă impresionantă, amintită în comuni- mormânteze”, lăsând şi urmaşilor lor „cuvânt tes- care. A fost contemporan cu Nicolae tamentar” să procedeze la fel. Densuşianu, fondatorul Dacologiei moderne, cu Fiind vorba despre un adevăr istoric pen- a sa operă monumentală Dacia preistorică şi tru ei şocant – Dacia, patria arienilor! –, aşa vor contemporan cu Mihai Eminescu, „prima jertfă fi procedat şi cu studiul lui Teohari Antonescu, pe politică pe altarul Daciei Mari” (dr. Aurel David). care l-au reeditat în 1946, spre neuitare, nişte Dar erau anii de dominaţie agresivă a tezei false oameni de bune intenţii, într-o culegere de şi absurde a „exterminării” dacilor şi a „naşterii”, ipoteze, marginalizate între timp. O „bilă neagră”

1 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin pentru „ştiinţificii” noştri a fost, apoi, şi ignorarea, N. Densuşianu şi pe Teohari Antonescu. În con- până azi, a unei mari sinteze britanice despre Is- tinuare nu i-a interesat aceasta nici pe discipolii toria Indiei – The Cambridge History of India, direcţi şi indirecţi ai lui Vasile Pârvan şi ai altor 1922 – care în vol I consacra un capitol arienilor „romanizatori”, până azi. Apoi nu i-a interesat, (The Arians). Universitarii englezi, la două până azi, nici cărţile d-lui Gheorghe Gabriel din decenii după Teohari Antonescu, nu cunoşteau 2001-2005, în care prezenta demonstraţia din studiul românului (fusese publicat doar în limba sinteza engleză. lui! ...), dar, procedând la fel – cercetare pluridis- Nu e nici un mister: la mijloc este, fără în- ciplinară –, conturau spaţiul de locuire originară doială, acea teză falsă şi absurdă a „romanizării a arienilor, fără a-l identifica însă cu Dacia Anti- Daciei”, după ce „Traian cel Drept” i-a „extermi- chităţii. Eruditul nostru coleg, dl. Gabriel Gheor - nat” pe strămoşii noştri reali! ... ghe, preşedinte fondator al Societăţii „Getica” şi Dezinteresul până la ostilitate a ajuns, editorul revistei cu acelaşi nume, prin Fundaţia după 1989, la un punct culminant, când, concomi- „Gândirea”, aflând despre amintita sinteză brita - tent cu cedarea suveranităţii noastre naţionale, nică, prin demersuri şi eforturi proprii şi-a procu- prin politica educaţională guvernamentală a fost rat capitolul menţionat, apoi volumul I şi a reconfirmată şi falsificarea identităţii naţionale prezentat importanta informaţie în cartea sa: reale, eliminându-se din principalul manual de Studii de cultură şi civilizaţie românească, Fun- profil din preuniversitar (de clasa a XII-a de liceu), daţia „Gândirea”, Bucureşti, 2001, vol. I, cu o re- cu „alterantivele” sale „coordonate” de titraţi uni- luare şi în vol II, 2005, ca şi în recenta sa carte, versitari, istoria strămoşilor reali. Valah (Fundaţia Gândirea, 2012). Mai nou, discipoli de azi ai „romaniştilor” Profesoara Maria Ionescu a citat cu pro- de ieri au întrebat „poporul”, într-o revistă, dacă bitate şi a rezumat cuprinzător prezentarea d-lui îi mai consideră pe daci strămoşi sau nu. Gheorghe Gabriel, apreciind-o cum se cuvine. Răspunsul îl dăduse savantul B.P. Hasdeu în ... De neînţeles este faptul că nici dl. Gabriel Ghe- 1861: Da! N-au primit însă răspuns „mulţumitor”. orghe n-a menţionat – cel puţin! – studiul lui Teo- În paralel, continuând şi pe alt plan, dânşii sau hari Antonescu, al cărui nume nu-i era alţii la fel s-au pornit încă să „romanizeze” Capi- necunoscut iar spaţiul arian conturat în Europa tala ţării. Deocamdată, cu un pasaj latin pietonal de universitarii englezi, în 1922, l-a numit „spaţiul la kilometrul zero, pe pereţii căruia au aşezat ba- carpatic”, nu Dacia, cum îl numise Teohari An- soreliefuri „adecvate” şi o inscripţie cu un text tonescu. „Ştiinţificii” noştri, însă, şi-au permis să dintr-un „clasic” al „romanizării”, în care ni se cu- ignore acum şi cartea d-lui Gheorghe Gabriel, vântă cum „au pierit dacii din istorie”. Apoi, cu cum au ignorat şi revista „Getica”, editată de curaj (n-am zis tupeu!), ca o lovitură de maestru, acesta – cu studii foarte interesante asupra stră- au instalat pe scările Muzeului de Istorie al moşilor noştri reali. „Tonul” ignorării acestor României un grup statuar reprezentând pe îm- foarte importante informaţii despre Dacia ca pa- părtaul Traian, primul mare jefuitor al Daciei, in- trie originară a arienilor s-ar putea să-l fi dat în- tegral şi la „nudul gol”, ţinând în braţe lupoaica, suşi „monstrul sacru” al arheologiei academice, fără gemenii din dotare, de se uită trecătorii ca Vasile Pârvan, care, după 1926, avusese, ca uni- la „panaramă”. Iniţiativa, citim în revista „Româ- versitar, şansa unei călătorii în Anglia, cu nia Mare” nr. 1137, a fost a „Primăriei Capitalei, prelegeri ţinute chiar la Cambridge, unde era re- la recomandarea lui Răzvan Teodorescu şi face centă apariţia sintezei menţionate. Ca specialist parte dintr-o operaţiune amplă de amenajare a – nu l-au interesat pe Vasile Pârvan arienii spaţiilor publice din programul <>”. Isprava este consemnată în engleză din 1922 într-un areal european pe care gazetă cu un comentariu în titlu: „Un caz de dl. Gheorghe Gabriel l-a identificat a fi Spaţiul zoofilie... În mod normal, lupoaica ar fi trebuit carpatic? Iar cu două decenii mai înainte, is- să-l ţină în braţe pe Traian...” Iar costul lucrării, toricul Teohari Antonescu îi spusese pentru suntem informaţi, a fost de 200.000 de lei. prima dată pe nume: Dacia? „Ştiinţificii” titraţi Cui foloseşte? uitaseră sau gândeau că i-au înmormântat şi pe Bucureşti, 15.05.2012

2 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin

II. CERCETARE, ANALIZE, SINTEZE

NOI, DACII. SARMISEGETUSA. SANCTUARE DACICE (3)

Dr. Napoleon Săvescu III

Marele Sanctuar de Calcar al lui Burebista moment. Acest nivel a apărut la circa 1 metru de pe terasa a XI-a este şi el orientat NE – SV şi adâncime, în urma săpăturilor arheologice. a fost cercetat, studiat, dărâmat şi reconstruit în 2. La numai 35 de centimetri sub cel anul 2001. roman au fost descoperite urmele unui sanctuar format din stâlpi de andezit, sprijiniţi într-o fun- Cuprinde cinci zone distincte: daţie de piatră de râu prinsă în lut. În mijlocul 1. Nivelul distrugătorilor romani, consti- suprafeţei acestui sanctuar există 7 tamburi de tuit din 4 blocuri de calcar şi cărămizi de pavi- calcar cu diametrul de 1,30 metri. Grosimea lor ment, folosite pentru o construcţie militară de este de 25 centimetri.

Fig. 177 Marele Sanctuar de Calcar al lui Burebista de pe terasa a XI-a este orientat NE – SV şi a fost cercetat, studiat, dărâmat şi reconstruit în anul 2001.

3 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin

3. La o adâncime de 2,85 metri s-au des- coperit 4 şiruri de coloane de calcar, având fiecare câte 15 piese de aceleaşi dimensiuni, totalizând un număr de 60 de coloane. Pe unele din aceste plinte s-au descoperit adâncituri circulare, cu un diametru de 0,80 metri, urme aparţinând, proba- bil, coloanelor ridicate pe ele. 4. S-a constatat cu surprindere că plintele, bazele de calcar erau aşezate pe nişte construcţii asemănătoare unor lentile, realizate din piatră de stâncă, în formă de pâlnie, cu un diametru maxim de 1,85 metri, la o adâncime de 1,90 metri, ele formând astfel o fundaţie de rezistenţă pentru plinte şi pentru coloanele care se ridicau pe ele. 5. Şi ultimul nivel - semnalat la o adâncime de 4,40 metri – constă dintr-un şir de grupuri de 3 - 4 blocuri de calcar, aşezate, fie în cruce, fie rectangular. La acest nivel au mai fost decoperite alte 3 lentile, realizate în aceeaşi Fig. 178 Una din plăcuţele de la Sinaia, tehnică cu cele din zona a patra şi care merg în „falsuri arheologie”, aşa cum sunt ele consi - adâncime până la 5,70 metri de la nivelul iniţial derate de „ istoricii noştri”. Figura acestei al sanctuarului. femei aşezate central cred că am mai întâlnit-o Terasa de 41 x 13 metri pe care este am- undeva. Un medalion identic a fost găsit la plasat sanctuarul, asemenea tuturor celor peste Sarmisegetusa Regia, unde săpăturile au în- 200 de terase artificiale amenajate aici de către ceput prin anii 1924.... Plăcuţa de mai sus a fost găsită în jurul anului 1874!!!. Deci, ea este daci, este susţinută de ziduri masive de blocuri de cu 50 de ani anterioară medalionului de la calcar, construite în tehnica murus Dacicus. Sarmisegetusa. Ne întrebăm: cum a fost posi- S-a găsit, de asemenea, o scară uriaşă de bil ca falsificatorul să fi ştiut de această figură acces, realizată din lespezi de calcar, pe partea când ea a fost descoperită de arheologi 50 de stângă a edificiului. Suntem indignaţi de faptul ani mai târziu ? Atunci, cine minte ? că, în prezent, scara este folosită drept „groapa de gunoi arheologic.” În acest sanctuar a fost descoperit un medalion de lut ars, cu un diametru de circa 10 centimetri şi care are reprezentată pe el o figură feminină. Printr-o simplă analogie, aleatoare, s-a comparat această piesă cu un denar roman de pe vremea lui Tiberius Claudius Nero, din anul 80 î.H., şi s-a atribuit funcţionarea sanctuarului în secolul I î.H., ceea ce este foarte probabil; dar asta nu ne spune nimic despre vechimea înte- meierii lui!

4 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin

Micul Sanctuar de calcar Paralel cu Marele Sanctuar de Calcar, pe o terasă ceva mai ridicată, dar ceva mai la vest, există un alt sanctuar, construit din calcar, format din 3 şiruri a câte 6 baze, tota- lizând 18 coloane. El este orientat NE - SV, având fiecare plinta aşezată, ca şi în cazul sanctuarului precedent, pe câte o „lentilă” de fundaţie, lu- crată în aceeaşi manieră.

Fig. 179 Paralel cu Marele Sanctuar de Calcar, pe o terasă ceva mai ridicată, dar ceva mai la vest, există un alt sanctuar, construit din calcar, Micul Sanctuar de Calcar, format din 3 şiruri a câte 6 baze, totalizând 18 coloane. El este orientat NE - SV, având fiecare plinta aşezată, ca şi în cazul sanctuarului precedent, pe câte o „lentilă” de fundaţie, lu- crată în aceeaşi manieră.

Astrolabul Ovoidal de Andezit În anul 2003, revizitam acest complex Între cele două Sanctuare de calcar şi împreună cu unul dintre participanţii la Cel de-al Marele Sanctuar Circular, printre resturi de IV-lea Congres Internaţional de Dacologie, pro- coloane mai noi şi mai vechi, privirea este atrasă fesorul Persel P. de la Universitatea Pittsbourg, de un straniu „bolovan” de andezit, sculptat inte- (Pennsylvania, USA). Distinsul profesor s-a sfiit rior într-o formă geometrică puţin obişnuită. să admire acest... „Astrolab Ovoidal de Andezit”, Obiectul nu a trezit interesul arheologilor, fiind după cum l-a denumit el însuşi!.. considerat un simplu vas pentru foc.

Fig. 180 În cazul „Astrolabului Ovoidal de Andezit”, dacii s-au întrecut pe ei înşişi.

Este deosebit de dificil să tai şi să ciopleşti andezitul, pentru că este o rocă foarte dură; e aproape imposibil să sculptezi înăuntrul ei o sferă.

5 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin

În cazul „Astrolabului Ovoidal de An- constituind cel mai amplu complex de locuire dezit”, dacii s-au întrecut pe ei înşişi. Este de- dacică documentat până în prezent. Celebrul osebit de dificil să tai şi să ciopleşti andezitul, Machu Pichu din Peru păleşte în faţa edificiilor pentru că este o rocă foarte dură; e aproape im- ciclopice care au fost construite de geniul tehnic posibil să sculptezi înăuntrul ei o sferă. Devine şi al strămoşilor noştri cu 1.500 de ani înainte de el. mai competitiv să încerci să sculptezi o elipsă în Şi cu toate acestea, complexul arhitectural de la ea şi aproape o fantezie să încerci să ciopleşti în Sarmisegetusa nu este cunoscut şi apreciat la ade- interiorul unei astfel de roci un ovoid, căruia tre- vărata lui valoare. Întâietatea lui pe plan mondial, buie continuu să-i modifici forma geometrică pe maiestuozitatea în spaţiu, cunoştinţele avansate măsură ce pătrunzi în adâncimea pietrei! tehnic şi astronomic, talentul artistic al dacilor Umplând cu apă această formă ovoidală, situează Sarmisegetusa drept prima şi cea mai seara, se putea urmări pe ea, reflectată, mişcarea complexă izbândă mondială a geniului uman în stelelor şi a altor corpuri cereşti, ca privind pe... domeniu. ecranul unui laptop! Într-una din aceste locuinţe din „Aşezarea Şi, totuşi, Astrolabul Ovoidal de An- Civilă” a fost descoperit celebrul vas ceramic cu dezit de la Sarmisegetusa zace şi azi plin de parafa „DECEBALUS PER SCORILO“. Astfel gunoaie şi de mătasea-broaştei, aruncat într-un spus, Diodor Siculus a fost corect informat că Hy- colţ, ca un obiect incomod şi de prisos. perboreenii şi-au construit un observator astro- Probabil, curând, va dispărea şi el, pre- nomic la nord de Dunăre. De fapt, el aprecia că cum a dispărut şi Marea Roată de Andezit cu dinţi „de la templul Hyperboreilor, Luna se vede mai interiori, trapezoidali, renumita Rotondă de An- aproape”, adică... mai bine! dezit. Ne întrebăm pe bună dreptate: pentru ce În afara celor două terase pe care se află acest remarcabil (şi remarcat!) popor antic şi-a „Zona Sacră”, complexul arhitectural include o dedicat timpul şi energia în realizarea a ceea ce, aşezare civilă formată din cartierele de est şi de spun unii, ar fi o „afacere”, „afacere nerentabilă”? vest, care se întindeau pe zeci şi zeci de terase,

Fig. 181

Umplând cu apă această formă ovoidală, seara, se putea urmări pe ea, reflectată, mişcarea stelelor şi a altor corpuri cereşti, ca privind pe... ecranul unui laptop!

6 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin

Ei au folosit mijloace de transport herculiene pen- ajutorul spiralelor şi al cercurilor trasate pe tru a transporta blocuri de andezit şi calcar de la pământ şi în aer, o grandioasă sfidare chiar şi pen- zeci şi zeci de kilometri distanţă, blocuri ce cân- tru ştiinţa de azi. tăresc fiecare, uneori, multe tone! Ei le-au cărat, Ne exprimăm speranţa ca lucrurile să se traversând ape, munţi şi dealuri, de la distanţe de schimbe şi să asistăm cât mai curând la o reeva- sute de kilometri. Fezabilitatea acestui traseu nu luare şi la o popularizare a minunii complexe care a fost niciodată calculată. este Sarmisegetusa. Sperăm ca acest Kogaion al Toate aceste operaţii cereau cunoştinţe nostru să nu rămână, pe mai departe, doar „obiec- speciale, sute şi mii de bărbaţi care să lucreze sub tul de studiu” al unor muzee româneşti, încre- conducerea unui arhitect supragenial, care trebuia menite în neputinţa de a-l înţelege, şi al unor să ştie exact ce urma să facă. arheologi de mult depăşiti de obiectul „studiului În concluzie, Sarmisegetusa a fost nu lor”! numai un centru religios, dar şi unul ştiinţific, un Sarmisegetusa este şi trebuie să se reclame, observator astronomic, un monument construit cu cu adevărat, drept a 8-a minune a Lumii Antice!

Fig. 182 Pr. prof. Theodor Damian, dr. Napoleon Săvescu şi regretatul nonagenar preot şi cercetător istoric Dumitru Bălaşa (cel care aici, în Kogaionul naţiunii noastre, a unit vechea şi noua religie într-una singură, religia noastră), arheolog Vasile Boroneanţ, în vara anului 2000 la Sarmisegetusa.

Vom încheia acest capitol al fascinantei şi mitru Bălaşa, cel care aici, în Kogaionul naţiunii misterioasei Sarmisegetuse, omagiindu-l pe re- noastre, a unit vechea şi noua religie într-una sin- gretatul nonagenar preot şi cercetător istoric Du- gură, religia noastră.

7 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin

SCURTĂ ISTORIE A DACILOR DE LA ÎNCEPUTURI PÂNĂ LA ABANDONAREA DACIEI DE CĂTRE ROMANI – 271 d. Hr.

Popovici Valery Ursu

Pentru a judeca și pune în balanță cultura așa-zisă Paleoliticul Superior „înapoiată” a strămoșilor noștri, cu cea avansată a ro- Cotu Miculinți (sat, com. Cotușca – jud. Botoșani) manilor, după cum actualii istorici ne-o inculcă în susținerea – vechime 18.000 ani, având cele mai vechi elemente de utopicei teze a romanizării strămoșilor noștri, vă vom ex- civilizație din lume (locuințe în bordeie, ciocanul de pune cronologic, o mică parte din principalele descoperiri minerit, lancea cu două tăișuri, harponul de pescuit), arheologice din țara noastră, după care vă vom expune București, Peșterea Moeciu etc.4; într-un alt capitol comentariile unor specialiști străini și Tot în aceeași cultură se situează descoperirea români, despre poporul nostru, în cadrul unor expertize, con- celei mai vechi amulete-pandantiv din lume5 la Mitoc – grese sau în cărți, reviste, în enciclopedii române și străine. jud. Botoșani, confecționată din cortex, decorată cu grupe de linii incizate, care ar sugera reprezentarea pe avers a EPOCA STRĂVECHE unui cervideu iar pe revers a capului unei bovine. * 13.000 î.Hr. Descoperirea celei mai vechi in- 1. PALEOLITICUL INFERIOR: 2.000.000 – cizii ordonate de pe teritoriul patriei noastre: la Stra- 100.000 china-Dorohoi, apoi cea de la Cuina Turcului datând din anii După cum veți descoperi, pe actualul teritoriu al 10.650 î. Hr., apoi cea de la Porțile de Fier, din anul 6.100 României și chiar pe un perimetru cu mult mai întins, î.Hr. „Semnele, schițele și zgârieturile din neoliticul (și am viețuirea se întinde în negura trecutului... adăuga și din paleoliticul, n.n.) românesc” – afirmau Nico- *1,8 – 2,0 milioane de ani în urmă, urme de lae Miulescu și Iordache Moldoveanu – au dus la sil- viață a unui hominid în Oltenia! abizare și alfabet în Carpați6. În 1963 pe valea Grăunceanu în Oltenia, s-au de- * mil. XIII î. Hr. Cultura Schela Cladovei – Le- scoperit oseminte, printre care o tibie și un femur al unui penski Vir (epipaleolitic), zonă locuită între mil. XIII și VI hominid de acum 1,8 – 2,0 milioane de ani și fragmente de î. Hr., situată pe ambele maluri ale Dunării, la Porțile de oase fosilizate, provenind din 28 specii de animale. Acest Fier, având o climă dulce, cu trăsături sub-meditera- hominid ar fi primul descoperit în Europa și este mai dez- neene, este cea dintâi în care s-au creat așezăminte voltat decât cel australian.1 omenești sedentare. Într-adevăr, descoperirile de la * 1.000.000 – 600.000 î.Hr., în paleoliticul infe- Porțile de Fier au pentru istoria comunităților preis- rior, în cadrul Culturii de prund, urme de locuire, cu ves- torice o importanță unică, acestea fiind cele mai vechi tigii din acea epocă, la Porțile de Fier și Cazane.2 așezări din cele cunoscute până la ora actuală, în ele 2. PALEOLITICUL SUPERIOR: 40.000 – 10.000 practicându-se înhumarea în apropierea locuinței sau Î.Hr. direct sub podeaua locuinței.7 * 33.000 î.Hr. Descoperirea unui maxilar uman în „Peștera de oase” din Munții Aninei EPOCA MEZOLITICĂ: 10.000 – 5.500 Î.Hr. În 16 februarie 2002 s-a descoperit mandibula unui bărbat. Fosila a fost încredințată de către Institutul de Spe- Cca. 8500 î.Hr. Descoperirea la Turdaș la ologie „Emil Racoviță” din Cluj, pentru datare cu Carbon 14, sfârșitul sec. al XIX-lea a cca. 200 de tăblițe și frânturi renumitului antropolog Erik Trinkaus de la Washington Uni- ceramice, acoperite cu incizii simple, de către cercetă- versity din St. Luis (Missoury). Vechimea fragmentului fosil toarea Torma Zsofia (nume maghiarizat al româncei Sofia a fost stabilită ca fiind de 35.000 ani și aparținând celui Turmă din Orăștie), care dovedesc întâietatea și vechimea mai vechi om din Europa!3 lor față de tăblițele de la Tărtăria descoperite în 1961, datate *25.000 – 15.000 î.Hr. Cultura Gravettiană din din anul 5.300 î. Hr.8

8 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin

Erudiți specialiști ca Schliemann, Virchow, dr. I. cuprinzând ideograme și inscripții ale unui limbaj sim- Stern, Kallmann ș.a. au confirmat faptul că semnele in- bolic datorat aceluiași popor tracic (geto-dacic n. A.D.). cizate descoperite de Zsofia Torma constituiau o scriere Iar pentru tălmăcirea lor, atât a celor din Troia ale cărei grafeme (semne vizuale ale unui sunet n.n.) aveau și Babilon, cât și a celor din Dacia se poate folosi una corespondențe ulterioare în Sumer, Egipt, Asia Mică și aceeași metodă de descifrare.9 (Troia), Creta, Cypru etc. I. Moldoveanu, comparând * 7800 î. Hr. Atestarea existenței agriculturii. tăblițele culturii Turdaș, descoperite de Zsofia Torma, cu Cercetători români în colaborare cu cercetători de cele găsite de N. Vlasa la Tărtăria, conchidea că cele de la Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie, prin săpă- la Turdaș sunt cu cel puțin 3 – 4 milenii mai vechi decât turile efectuate la Clisura Dunării, la Porțile de Fier și la cele de la Tărtăria, timpul necesar – după I. Moldoveanu malurile Dunării au descoperit grăunțe de cereale și ose- – trecerii de la inciziile simple (scrierea elementară, pic- minte umane. Pentru a exclude eventuale erori în ceea ce toideografică, prin linioare și unghiuri, cerculețe și puncte) priveşte datările, analizele au fost efectuate la patru labo- până la scrierea perfect organizată, ideografică a tăbliței ro- ratoare europene: la Oxford, la Groningen, la Berlin și la tunde de la Tărtăria. Bonn.10 Cercetătoarea transilvană afirma că așezarea de Aceste descoperiri așa de timpurii pentru agri- la Turdaș a fost locuită de un trib dacic (s.n.). Înfățișând cultură, pe lângă că au avut ca efect durabil sedenta- rezultatele cercetării sale despre cultura Daciei străvechi, rizarea unei populații, atestă că din această regiune a la reuniunile științifice de la Berlin din 1880 și Frankfurt pe fost posibilă explozia demografică către întregul Spațiu Main din 1882, influențată și de tezele care dominau atunci european și spre alte continente. în istoriografia europeană, după care Babilonul și Caldeea Un lucru foarte important, este analiza hărții Eu- au fost, chipurile, singurele centre de radiere a culturii, de- ropei în mil. V î. Hr., din epoca neolitică, a profesoarei ame- finea trăsăturile comune ale acestor obiecte, cu cele de- ricane Marija Gimbutas, care a analizat civilizațiile epocii scoperite în Transilvania. Piesele colecției mele - releva ea neolitice din toată Europa. Ea a fost trimisă de Cancelarul – demonstrează fără putință de tăgadă că sunt identice Universității Californiei din Los Angeles (UCLA), Franklin cu cele descoperite la Troia a lui Schliemann din Asia Murphy pentru a studia civilizația neoliticului din Europa. Mică, de pe înălțimile Hisarlâcului (numele actual turc, Rezultatul cercetărilor sale, sub titlul „Vechea civilizație eu- n.n.), din fortificația în care locuia poporul lui Priam... ropeană” (Old European Civilization) le-a prezentat în anul de aceeași origine tracică (daco-getică n. A. Deac.). 1971, la Belgrad, cu ocazia Congresului al 8 –lea Inter- Obiectele și însemnele de la ele – sublinia au- național de Științe preistorice și protoistorice. Ulterior, lu- toarea – oglindesc credințele religioase, ritualuri, crările au fost publicate la Londra în 1974 și 1982. Harta

9 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin expusă este din cartea tradusă în limba română, sub titlul odată cu începutul Neoliticului, vară care se va încheia Civilizație și cultură, Editura Meridiane, București, 1989. peste cca. 4.500 de ani, deci pe la +6.500. Privind harta, vom constata că România de astăzi Deci, anul 5.508 î. Hr., anul „Facerii Lumii”12, se se află în centrul intersecției între axele NS și EV a zonei plasează cu cca 1.000 de ani după debutul verii precesio - hașurate, deci în centrul acestei zone a civilizației care nale, perioadă mai caldă, clar sesizabilă în regiunile tem- trece prin Bucegi unde se află sfinxul, scrijelat în stâncă, perate ale Europei. Și autorul, subliniază că abia cu reprezentând pe Saturn, zeitatea celestă venerată de geți începerea Neoliticului a fost posibilă dezvoltarea unor vetre (cum i-au numit anticii pe strămoșii românilor), națiunea de locuire în nordul Carpaților, împrejurimilor Mării Baltice matcă a europenilor de astăzi. și Scandinaviei. În afara zonei hașurate, arheologa americană nu Condițiile climatice favorabile locuirii ținuturilor a găsit nici o urmă de civilizație. În zona albă, în special la nordice, autorul le-a fixat între – 1.500 și +1.500, cu un ma - nord de România de astăzi, este explicabil căci totul era ximum în jurul anului 0 (zero). încă acoperit de gheață sau zăpadă, iar vara, la dezgheț de De o deosebită importanță este faptul că, în scurtă durată, pământul nu putea asigura dezvoltarea pro- România, există 300 de saline de o parte și de alta a duselor agricole și a pășunilor, necesare hranei oamenilor Carpaților, din care o parte la suprafața terenului, cât și animalelor. și peste 3.000 de izvoare sărate (Dr. I.P. Voinești, 1920), Pământul, acum 7000 de ani se găsea în plină pe- pe care studiile d-lui Gabriel Gheorghe ni le-a semnalat13! rioadă de încălzire climatică, urmare a ultimei glaciațiuni Această sare este secretul dezvoltării vieții oa- WÜRM (cca. 75.000 – 9800 î. Hr.). menilor și celorlalte viețuitoare, a conservării ali- Cauza principală a apariției glaciațiunilor și a mentelor și, pe lângă agricultură, a sedentarizării grupărilor încălzirii climei în perioada interglaciară este poziția vari- omenești. abilă a pământului în timpul rotirii sale în jurul soarelui. Axa Prezența salinelor, a izvoarelor de apă sărată pământului, între nord și sud, este înclinată față de soare și a lacurilor sărate,14 explică de ce numai Spațiul și, în timpul evoluției sale în jurul soarelui, această axă se carpatic a reușit, la vremea aceea, să aibă o explozie înclină față de verticala normală. demografică deosebită față de alte spații europene. În perioada glaciară, polul nord se îndepărtează Cu timpul, în antichitate, sarea se transporta până de soare provocând răcirea climei și înghețul, oamenii și în Austria, în Balcani și până în Grecia, ajungând la mare animalele, nemaiputându-și asigura hrana, sunt destinați preț, ca monedă de schimb. Și astăzi, la poporul nostru a pieirii sau cei mai robuști descurcându-se ca laponii de rămas „obiceiul pământului”, primirea marilor oaspeți cu astăzi. pâine și sare. Deci, în afara zonei hașurate a hărții Europei din Nici Marija Gimbutas nu-și explica, în examinarea mil. V î. Hr., nu se poate vorbi de o cultură, de o civilizație, numeroaselor figurine (30.000 găsite în zona de locuire a de un popor care are o limbă formată, un vocabular, acesta poporului nostru), care era explicația multitudinii acestor fiind încă în perioada de locuire în peșteri, obţinând hrana dovezi de viețuire, aceste figurine găsindu-se alături de din vânat sau pescuit prin spargerea gheții! urmele de incinerare ale strămoșilor noștri. Acest fenomen de încălzire sau răcire a planetei Dl. G. Gheorghe, într-o întrevedere cu dl. Vasile noastre, adică de a avea perioade de înghețare totală și Boroneanț, ne-a relatat că marele arheolog român i-a apoi de dezgheț, a fost explicat pe înțelesul tuturor într-un dezvăluit că sertarele Institutului de arheologie erau articol de către Mircea Țicleanu.11 pline de săculețe cu figurine încă necurățate și nereper- Pe scurt, în cap. 5 Anotimpurile precesionale, toriate, din lipsă de personal. Recent, cu ocazia săpă- autorul ne relatează: O rotație completă, respectiv un an turilor ocazionate de construirea autostrăzii transilvane, precesional, se derulează de cca. 25.920 de ani (cu apro - lucrările sunt mereu întârziate datorită descoperirii de noi ximație 26.000 de ani). Această particularitate de rotație de- morminte și locuințe din străvechime. termină o succesiune de perioade reci, cu o durată de cca. *6.000 î. Hr. La Schela Cladova, suburbie a mu- 13.000 de ani, când axa de rotație are un unghi mai mare nicipiului Drobeta-Turnu Severin, au fost ientificate mai de înclinare față de planul orbitei, și mai calde, cu aceeași multe bucăți de malahit, un oxid de cupru datând din pe- durată. Putem vorbi astfel de anotimpuri precesionale, re- rioada culturii Criș (6000 – 5500 î.e.n.). După Vasile spectiv cel puțin de o iarnă precesională și respectiv de o Boroneanț, o parte din acești oxizi au fost analizați la Po- vară precesională. litehnica din Zürich (laboratorul de mineralogie și cristalo- Din acest punct de vedere trebuie precizat că grafie a oxizilor) de către dr. Gerhard Bayn, care a conchis sfârșitul Paleoliticului (de la – 19.500 până la – 9.550) și că este vorba de un produs secundar sau terțiar de Mezoliticul (până la – 6.500) se suprapun unei ierni prece- minereu de cupru (particule verzi) și de oxizi de mangan sionale care a fost apoi urmată de o vară precesională, (particule de culoare negru-brun).15 Asemenea bucățele de

10 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin malahit au fost găsite și în alte comunități omenești din zonă aducând cu ei arta olăritului, animale domestice, plante (cătunul Alibeg, jud. Caraș Severin), unde cercetările „au de cultură, cereale, tehnica irigării terenurilor etc.18 (s.n.) dus la identificarea și aici a unui strat cultural datând din Acest text este un succint extras din cartea celor epipaleolitic (9000 î. Hr.), în care apar primele indicii ale tre- doi oceanografi americani citați mai sus - Noah’s flood, cap. cerii la noua epocă a pietrei: unelte de silex șlefuit și cera - 17 Diaspora, pag. 188 – 201.19 mică, a unor bobițe și bucățele de manit”. Părerea noastră este că astfel s-ar explica și Cu ajutorul carbonului radioactiv (C14) a putut fi prezența în acea regiune, cât și în India probabil, a bovinelor constatată vechimea așezării Alibeg – mileniul VI î.e.n. și în special a bivolilor, plecați cu aceste grupuri din Spațiul „Așadar – conchide arheologul român Vasile Boroneanț – carpato-dunărean-pontic, cum și portul tiarei al primilor acum 8000 de ani strămoșii noștri cunoșteau principiul faraoni, tiara regilor daci (prezentă mai târziu și la regii per- reducerii unor minereuri” 16 (s.n.) sani). * 5.600 î. Hr. Crearea Mării Negre prin spargerea Demn de remarcat este faptul că, fără să barierei de stânci dintre Marea Marmara și lacul de apă cunoască ce a scris Nicolae Densușianu cu opt decenii dulce care exista înainte. înainte, acești oceanografi americani atestă, prin rezul- Doi geofizicieni americani, William Ryan și Walter tatul crecetărilor lor, ceea ce Nicolae Densușianu Pitman17, au studiat un fenomen întâmplat în urmă cu 7.600 scrisese în cartea sa Dacia Preistorică.20 de ani, pe locul unde se află astăzi Marea Neagră, care era ANUL 5508 î. Hr.,21 LA NOI, LA ROMÂNI, este înainte un lac de apă dulce, cu 110 m mai jos decât nivelul anul de când poporul român își notează cultul religios actual, consemnat în cartea Noah’s flood. Cercetările celor SCRIS, an care s-a păstrat în toate cronicile vechi doi geofizicieni au adeverit faptul existenței acestui lac, ceea românești din era noastră (salvate de la distrugere), ce explică fenomenul petrecut acum 7.600 de ani. până în sec. XVIII. Părerea mai multor savanți americani și europeni Pentru poporul român, acest an este de o este că spațiul carpato-dunărean-pontic deținea ecosisteme însemnătate deosebită, fiindcă atestă existența noastră care au permis dăinuirea și prosperarea populațiilor autohtone. de necontestat pe pământul în care locuim fără întreru- Prosperând și înmulțindu-se, carpato-dunărenii pere, de mai bine de șapte milenii. Această atestare, au căutat un exod spre toate direcțiile după acel cataclism combate cu tărie utopica teză a formării poporului nos- de acum 7.600 de ani. tru de-abia după anul 106 d. Hr., din simbioza colonilor Astfel, un grup cunoscut drept LBK (linear-band- romani cu românii băștinași în 165 de ani de ocupație ro- keramic) ajunge în vest pe Sena și Rin, altul în centrul Eu- mană și numai pe o șeptime din teritoriul locuit de ropei, denumit Vincea (Vinča), care se distinge prin arta de români la acea epocă. a decora vasele și scrisul lor pictografic pre-sumerian. Pentru dezlegarea enigmei acestui an 5508 î. Hr., Alt grup coboară pe coasta Dalmației denumit vom cita din cartea Dacia Preistorică a savantului ardelean Danilo-Hvar și grupul Butmir în jur de Sarajevo. Nicolae Densușianu, în care autorul a studiat și consemnat Al patrulea grup, numit Hamangia, după localitatea toate scrierile legate de existența strămoșilor noștri înde- unde au fost descoperite primele figurine din lut ars, se pare părtați, din care am dedus ce ar putea să reprezinte acest că sunt localnici sau din partea sudică a fostului lac de apă an. dulce, populând Muntenia, Dobrogea și Nord-Estul Bulgariei Pentru că noi, românii, nu am avut obiceiul să ne de astăzi. scriem toate faptele petrecute de când existăm, contând pe Alt grup (denumit de cei doi autori) proto-indo- memoria noastră, alții ne-au scris istoria, cum se întâmplă europeni vor porni spre est, la nordul Mării Negre, din care de altfel și în vremurile noastre. Grecii antici, de fapt o parte va lua drumul Chinei, cunoscut sub numele de grupările care au plecat din nordul Dunării spre Grecia de Tocharieni, ajungând chiar până în Japonia, și altă parte vor astăzi, începând cu mileniul II î. Hr., au scris despre porni spre sud. poporul Pelasg (aceștia fiind românii) ca fiind populația Din zona munților Caucaz pornește grupul migra- primordială a Europei din vremuri imemorabile. tor sudic, cunoscut sub numele de Ubaid, care va cuceri Vom începe cu subcap. 1. Din Dacia Preistorică – pașnic Mesopotamia/Sumerul. Tot din acest grup se des - Vechimea rasei poporului pelasg, (p. 668 și urm.). Pelas- prinde un mic grup de fermieri, care se vor așeza pe malul gii (geto-daco-românii n.n.) ne apar în fruntea tuturor tradiți- râului Rioni în Transcaucazia. unilor istorice, nu numai în Elada și în Italia, dar și în Grupul sud-estic va avea o mică ramură anato- regiunile din nordul Dunării și ale Mării Negre, în Asia Mică, liană, care este atestată în zona Catal Huyuk și Hacilar din în Asiria și în Egipet. Turcia de azi. Ei reprezintă tipul original al popoarelor, așa- Cealaltă ramură, predinastică egipteană, trece prin numite arice, care a introdus în Europa cele de întâiu be- Jerihon – Palestina de azi – ajungând pe valea Nilului, neficii ale civilizațiunii22...

11 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin

„Pentru poporul grecesc, Pelasgii erau cei mai a «deilor» era de naționalitate pelasgă.30 vechi ómeni de pe pémânt. Rasa lor li se părea atât de Saturn, unul din strămoșii cei mai iluștri ai arhaică, atât de superióră în concepțiuni, puternică în voință rasei pelasge, domnise, după cum ne spun tradițiunile is- și în fapte, atât de nobilă în moravuri, încât tradițiunile și po- torice, nu numai în Europa dar și peste Egipet și emele grecești atribuiau tuturor pelasgilor epitetul de «di- Lybia.31... vini», adecă ómeni cu calități supranaturale, asemenea Egiptenii, după cum ne spune Diodor, adorau la deilor, un nume, ce ei întru adever l-au meritat prin darurile început ceriul și pămêntul, séu pe Uran și Gaea, pe care o lor fizice și morale… numeau Mamă.” (s.n.)32 Grecii își pierduse demult tradițiunea, când, Vom trece în continuare, la ceea ce scrie N. Den- cum și de unde au venit ei în ținuturile Eladei; însă ei aveau sușianu, despre primii conducători ai poporului nostru. o tradițiune, că înainte de dênșii, a domnit peste pămên- tul ocupat de ei un alt popor, care a desecat mlaștinile, a scurs lacurile, a dat cursuri nóue râurilor, a tăiat ______munții, a împreunat mările, a arat șesurile, a întemeiat 1 ib. Augustin DEAC, Istoria adevărului istoric, vol. I, Ed. Tentant, orașe, sate și cetăți, a avut o religiune înălțătóre, a ridi- Giurgiu, 2001, cap. I, Neoliticul românesc-autentică vatră a culturii cat altare, și temple deilor, și că aceștia aiu fost Pelas- şi civilizaţiei europene, p. 29 – 31. gii. (s.n.) 2 P.L. TONCIULESCU & E. DELCEA, (1 – 4) pag. 36, 39. vezi şi După vechile tradițiuni grecesci, Pelasgii locuiseră „Magazinul”, nr. 7. 1094/1978. în părțile Greciei încă înainte de cele dóue diluvii legendare, 3 Miron SCOROBETE, Dacia edenică, Ediţia a II-a revăzută şi ce se versase peste Attica, Beoția și Thessalia, unul în tim- adăugită, Ed. Renaşterea, Cluj – Napoca, 2010, p. 50. 4 pul regelui Ogyges23 și altul în timpurile lui Deucalion24. El ib. P.L. TONCIULESCU & E. DELCEA, (1 – 5), p. 36. 5 M. PETRESCU-DÎMBOVIȚA, prof. dr. doc. (coordonator), prof. domnise așadar peste continentul grecesc încă înainte de 25 dr. Hadrian DAICOVICIU, şi alţii (care probabil au scris cartea) timpurile lui Noe ...” Istoria României de la începuturi până în secolul al VIII-lea, Ed. Din cele de mai sus rezultă clar că strămoșii noștri, Didactică şi Pedagogică, R. A., Bucureşti-1995, Probabil că titlul pelasgii, cum i-au denumit grecii, au trăit și cunoscut cele a fost dat „Istoria României...” şi nu a „Românilor”, pentru a două diluvii, adică așa-zise potopuri. Primul, care a fost datat nu se interpreta cumva că, tot ce a fost găsit pe teritoriul de cei doi oceanografi americani citați mai înainte, în 12.500 României de astăzi din descoperirile arheologice ar fi opera î. Hr., ar putea fi cel care a dat naștere Mării Mediterane cu ROMÂNILOR! – p. 27. formarea tuturor insulelor și Peninsulei italice, prin spargerea 6 ib. Augustin DEAC (2 – 1), p. 75., vezi şi Iordache barierei de stânci a apelor Atlanticului, la Gibraltar. MOLDOVEANU Geto-dacii ne vorbesc, Ed. Miracol, Bucureşti, Al doilea așa-zis potop (diluviu) ar reprezenta cel 1994, şi Virgil VASILESCU, Semnele Cerului, Bucureşti, 1993. 7 din 5.600 î. Hr. când s-a creat Marea Neagră. Din textul citat Vasile BORONEANţ şi Dardu NICOLAESCU PLOPŞOR, Lé- de Densușianu despre cele două diluvii se desprinde faptul sions traumatiques violentes datant de l’épipaleolitique tardif du sud-ouest de la Roumanie, în Antropologie, Brno, XXVIII/1, 1990, că străbunii noștri au avut o memorie extraordinară, perpe - p. 55-65. tuată din generație în generație, pentru a ține minte și trans- 8 Prof. dr. Augustin DEAC, Istoria adevărului istoric vol. II – mite fapte petrecute cu milenii în urmă. Moţii şi strămoşii poporului român, Ed. Tentant, Giurgiu, 2001, În continuare cităm: „Încă din timpurile primitive ale 598, pag. 208/209, în care autorul precizează că atât Zsofia istoriei, rasa pelasgă26 se estinsese departe nu numai în Torma, care a găsit 200 de tăbliţe cu semne incizate cât şi – după continentul Europei dar și în regiunile Asiei mici, pe părerea unor specialişti – privind tăbliţele de lut descoperite la câmpiile cele fertile ale Tigrului și Eufratului și pe țer- Turdaş, în apropiere de Tărtăria, şi care fac parte din acelaşi com- murele oriental al Mediteranei27... plex, sunt cu peste 3.000 de ani mai vechi ca cele de la Tărtăria, Locuitorii primitivi (primordiali n.n.) ai Palestinei ceea ce ar însemna că erau din mil. IX î. Hr. Nu de mult, în satul înainte de invasiunea Ebreilor sunt descriși în vechiul Tes- Isaia de lângă Iaşi, arheologii au găsit alte tăbliţe de lut ars, iden- tament ca ómeni resboinici și avênd o statură gigantică.”28 tice cu cele tărtărene. 9 Iar mai departe (N.D.) scrie: „Din Asia mică ei străbătură ib. A. DEAC (2 – 1) p. 63 – 65, vezi şi Iordache MOLDOVEANU, Geto-dacii ne vorbesc, Ed. Miracol, Bucureşti, 1994, p.4 şi urm., în Syria, Assyria, Palestina până în regiunile cele mai v. şi la istoria străveche a judeţului Hunedoara), în „Ahunyadmé- fertile ale Arabiei de lângă oceanul meridional, înte- gyei történelmi és régészeti társulat Evkönyve”, Budapesta, 1882, meiând peste tot locul diferite centre mari ale vieței lor pag. 3 – 51. pastorale, agricole și comerciale... 10 Dr. Vasile BORONEANŢ, Cercetări în zona cu cele mai timpurii Aceste triburi pastorale și resboinice tot-o-dată, aşezări stabile din Europa – Porţile de Fier în însă dotate cu calități mari civilizatoare, întemeiară cea Epipaleolitic/Mezolitic; Cele dintâi dovezi de sedentizare în Eu- d’ântâiu domniă politică peste Egipet.29 ropa, pag. 60 – 114. Cea mai veche dinastie egipteană, așa numită 11 GETICA Tom I nr. 5 – 6, Fundaţia Gândirea, Bucureşti, 2005,

12 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin art. scris de Mircea MICLEANU Evoluția climatică şi paleo-ge- spaţiul României de astăzi din neolitic şi chiar de mai înainte. ografică a vetrei româneşti în paleolitic, mezolitic şi neolitic, pag. 14 IDEM 13. 115 – 134, cap. 5 Anotimpurile precesionale, p. 127., cap. 7 Ploaia 15 ib. A. DEAC (2 – 1), cap. ! Neoliticul românesc, autentică vatră de meteoriţi în jurul anului 9.550 î. Hr., p. 131. La începutul arti- a culturii şi civilizației, p. 44., vezi şi Radu Stan CARPIANU, colului, autorul precizează: Enigma insulei..., Bucureşti, 1990, p. 33 – 34. Prezentul articol este menit să explice, cel puţin din 16 id. P. 44. Vezi şi Vasile BORONEANţ, Metalurgia acum opt punct de vedere geologic, de ce civilizaţia Europei nu s-a milenii, în „Magazin istoric”, aprilie 1980. putut naşte într-o zonă situată la nord de Carpaţii Păduroşi. 17 William RYAN & Walter PITMAN, Noah’s flood – The new sci- Nu este implicată vreo formă de subiectivitate, nu este vorba entific discoveries about the event that changed history, a Touch- de voinţa cuiva, ci de condiţiile naturale fără de care viaţa de stone book published by Simon & Schuster – First Touchstone tip uman nu este posibilă. Edition 2000, 319 p., chapter 17, The Diaspora, p. 188 – 201., 12 Preot cercetător istoric Dumitru BĂLAŞA, DACII de-a lungul vezi şi P.L. TONCIULESCU & E. DELCEA (1 – 4), sub cap. Po- mileniilor, Ed. Orfeu, 2000, Bucureşti, cap. IV. Erori de interpretare topul de la Marea Neagră şi oamenii primordiali din Carpaţi, pag. în problemele fundamentale ale istoriei Daco-Românilor, p. 138 182 – 188, în care se relatează: În noiembrie 1999, exploratorul găsim scris: În biserica mânăstirii Râmeţ, jud. Alba, după de- Robert D. Ballard, descoperitorul unor epave celebre, inclusiv gajarea a celor 8 straturi de pictură tip frescă, s-a descoperit un a Titanicului (1985), folosind tehnica de ultimă ora, a cercetat text deosebit de interesant, cităm: „Am scris eu preapăcătosul litoralul subacvatic al Mării Negre şi a venit cu completări de sen- rob al lui Dumnezeu, Mihul, adică zugraful de la Crişul Alb, cu zaţie la teoria ştiinţifică a geologilor americani. binecuvântarea arhiepiscopului Ghelasie, în zilele reeglui Lu- Conform lui Ballard, la 6.000 î. Hr., Marea Neagră era dovic, în anul 6885 (1377) luna iulie 2”. şi Dorin Sălăjean, o depresiune în care locuiau oamenii. „Marea Neagră cum o cum prezentatorul acestui text, spune că „senzaţionala descoperire o cunoaştem azi, preciza el, s-a format în două etape. Prima: to - de la Râmeţ valorează cât un certificat de naştere pentru naţi- pirea ghețarilor, cu 7.500 ani în urmă. Nivelul apei se stabilizează unea română din Transilvania. În acelaşi context vorbind, in- la o cotă cu 200 m sub nivelul actual. În jurul mării, apar sate de scripţia este cotată de specialişti printre cele mai importante pescari, ceea ce demonstrează că nivelul apelor era stabil (...) documente lingvistice ale Evului Mediu românesc”. Etapa a doua: cu 6.000 ani în urmă, se produce, brusc, un Şi în continuare adaugă că mânăstirea de la Râmeţ fenomen în urma căruia nivelul apelor urcă cu 200 m. Oamenii „dovedeşte odată în plus, nu numai prezenţa românilor în Tran- îţi abandonează locuinţele, mulţi dintre ei pierind în urma cata- silvania, înaintea pătrunderii oştiilor maghiare, dar şi existenţa strofei. Eu cred că e vorba de potopul lui Noe, p. 183. unei vieţi spirituale ortodoxe îndelungate cu biserici patriarhale. În paginile următoare, vă prezentăm două hărţi în care Cât şi cu mânăstiri: că Transilvania a fost şi rămâne prin vreme, cei doi cercetători americani citaţi mai sus, William RYAN & Wal- peste vremi, un adevărat templu de sacralitate şi continuitate ter PITMAN, arată drumul parcurs de strămoşii noştri în neolitic, românească”. în roirea lor în toate părţile lumii antice, după catastrofa ecologică Vezi şi Dorin Sălăjean, Mihul zugravul de la Crişul Alb, de la Marea Neagră. în rev. Flacăra, 1988, sept. 2, p. 27 şi 7. şi autorul, D. Bălaşa con- 18 id. Pag. 195 şi 196 tinuă: Prezenţa unui arhiepiscop ne duce la concluzia că pe 19 id. Pag. 188-201 pământul daco-român, în acea vreme erau în adevăr, de mult timp 20 episcopi sufragani. Dacă acest text românesc apare în 1377, se ib. N. DENSUȘIANU (1 – 2), p. 682. 21 mai poate îndoi cineva de vechimea manuscriselor de la Leud, ib. Preot Dumitru BĂLAŞA (2 – 12), p. 138 22 vezi şi A. DEAC (1 – 5), p. 236, vezi şi Radu THEODORU, Româ- Ib. N. DENSUŞIANU (1 – 2), p. 668/669., citând din Homer, nia ca o pradă, cap. Războiul juridic, p. 82/83 găsim scris: După Eschil, Dionis din Halicarnas, Eusebiu, Herodot etc. 23 obiceiul pământului evreii nu aveau dreptul de a depune mărturii IDEM. împotriva creştinilor, nu se puteau căsători cu cei de altă religie, 24 IDEM. norme consemnate în Condica lui Caragea şi Codul lui Callimachi. 25 IDEM. Hrisovul din 30 iulie leat 7272 (anul 1764) (adică 5.508 î. Hr. n.n.) 26 id. P. 677 citând „rasa pelasgă”, autorul Diefenbach se referă dat de Ştefan Mihai Racoviţă: Aşişderea hotărâm Domnia Mea, la poporul român, singurul care exista la acea epocă în Eu- nimenea din străini, afară de moldoveni, ce se vor aşeza aici în ropa şi care a roit apoi spre toate azimuturile. ţară să nu aibă voie a cumpăra, aici, moşie, nici vie, nici casă, 27 id. P. 678, v. Difenbach, Origines europaeæ, p. 78: Zunächst nici moară, prăvălie, nici nimic alte lucruri mişcătoare. AVERTIS- hinter diesem thrakischen Stamme, wo, jenseits an Iranien und MENT pentru toţi românii care astăzi, începând cu STATUL, semiten grenzend, der pelasgische d.i. der (damals noch ein- totul este de vândut străinilor! Vezi Anastase N. Hâciu, Evreii heitliche) griechisch-italische Stamm. în ţările Românești, Cartea Românească, 1943, Bucureşti. 28 id. P. 681, v. şi Deuteron cap. 2, 10 – 20; cap. 3. 3 -11. – Josua, 13 GETICA nr. 1 – 2, Ed. Gândirea, Bucureşti, 1992, cap. Lingvis- 12.4. tica, istoria... defilee de erori, 3. SAREA, criteriu pentru regândi- 29 id. p. 681/682, Cf. Manethonis Fragmenta in Frag. Hist. Graec. rea istoriei, pag. 49 – 89, p. 55 în care se aminteşte de cele II p. 526 seqq. – Diodori Siculi (Diodor din Sicilia) libri I, c. 13. peste 300 de saline de o parte şi de alta a Carpaţilor, din care 30 IDEM. unele sunt la suprafaţa solului şi peste 1.000 de izvoare de 31 id. p. 682, v. Diodori Siculi lib. I, 13. apă sărată. Existenţă care explică explozia demografică din 32 id. p. 682, v. Diodori Siculi lib. I, 12.

13 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin

DATE CERTE PRIVIND „ROIRI” ALE STRĂMOŞILOR NOŞTRI ÎN JURUL MEDITERANEI

Silviu N. Dragomir

În primul rând, asemenea date ne apar în cele trei turmelor proprii (ex. Valea Iordanului), iar, pe de altă parte, cărţi ale Maccabeilor, plasate la sfârşitul Vechiului Testament disponibilităţi dovedite de luptătorii traci în a-şi pune armele, şi care se constituie într-un fel de secţiune de „istorie con- contra cost, la dispoziţia ofertanţilor (v. cazul Gorgias versus temporană” a Bibliei, prin ele redându-se întâmplări ale Iuda). poporului iudeu de sub semnul sacerdoţilor regali din cunos- Cât despre acea pendulare între numirile date: cuta familie a Asmoneilor (167 + 37 î.H.). Iată, de exemplu, uneori sciţi alteori traci –, asta după doar cinci versete din ce putem afla din a doua carte a Maccabeilor (II - 12.29 ~35): Vechiul Testament, se cuvine o justificare ceva mai amă- 29 – Şi mergând [Iuda, n.n.] de acolo, a năvălit asupra nunţită. cetăţii În dicţionarul de istorie veche a României, prof. Schitopolis, ce era departe de Ierusalim univ. dr. doc. D.M. Pippidi relatează următoarele: „sciţi” (gr. ca la şase sute de stadii. Skytai; lat. Scythae), populaţie nomadă de neam iranian, 30 – Iar iudeii ce locuiau acolo, mărturisind dragostea stabilită în sec. 8 î. H. în stepele nord-pontice. Mai aflăm pe care o aveau faţă de schitopolitenii şi cum că şi în vre- că: aproape toate ştirile pe care le avem despre ei au fost murile cele nenorocite le-au fost blânzi, furnizate de Herodot, care spune că au venit dinspre răsărit, 31 – Iuda şi ai săi, mulţumindu-le, i-au îndemnat ca, şi de izgonindu-i pe cimerienii localnici, formând o uniune tribală, aici probabil după modelul celei a cimerienilor, care cuprindea înainte, să fie buni cu neamul iudeilor, şi au venit la şi popare nescite. Ca orice populaţie nomadă aveau o Ierusalim, economie bazată pe creşterea vitelor şi a cailor… Erau când se apropia sărbătoarea Cincizecimii… războinici, iubeau vânătoarea, în luptă preferând arcul cu 35 – Iar un oarecare Dositei dintre tubieni, călăreţ şi bărbat săgeată şi spada scurtă, numită akinakes… Iniţial locuiau tare, a prins pe Gorgias şi, ţinându-l de veşmânt, îl aducea în corturi şi în care cu coviltir… Presaţi de sarmaţi au migrat vitejeşte, vrând viu să-l aducă rob pe blestematul acela; dar spre sud, cu îndelung popas în zona Callatis-Dionysopolis- unul din călăreţii tracilor venind asuprăi-i şi Bizone, de unde şi numele de Scythia Minor. Ştim că teoria lovindu-l peste umăr, Gorgias a scăpat fugind în Mareşa. privind pe sciţi s-a bazat doar pe ipoteze, fiindcă niciun izvor În general, toate sursele admit că Schitopolis antic nu vorbeşte explicit de o prezenţă a lor anume. Sigur (deci: Oraşul Sciţilor) din Maccabei este acelaşi „Civitas este că, în secolul V, începând declinul, numele scit a con- Scytharum” dinVulgata, Bet-Şean din Iosua (17.11~18) tinuat să fie folosit în toată epoca bizantină doar în virtutea sau Beisan din Noul Testament –, localitate care ne amin - tradiţiei, anume pentru toate popoarele ce migrau din nord- teşte într-un mod cert, prin nume, de o invazie reală a est! sciţilor, consemnată şi de Herodot în c. I-103~105 că ar fi Astfel, referitor la această confuzie care se făcea avut loc prin anul 650 î.H. Vom vedea că informaţia conţine între adevăraţii sciţi şi alte popoare ce coborau din nord- în ea însuşi specificul migratorilor ce „roiseră” din aşa-zisa est şi erau etichetate aşijderea, merită să mai amintim „Sciţie” în jurul Mării Mediterane, cam pe timpul regelui spusele lui Pârvan: „Sciţii, ajunşi în masivul central carpatic, iudeu Iosias, care a domnit, după Biblie, între 640 – 609 î.H. au dat aici peste un mare popor tracic, cel getic, pe care pe Trebuie să observăm, din cele de mai sus, pe de de o parte l-au supus, pe de altă parte l-au împrăştiat până o parte toleranţa dovedită de aşa-zişii „sciţi” faţă de popu- departe, fie făcându-i să-şi caute la rândul lor alte pămân- laţiile aflate în zonele ţintă ale „roirii” acestora către sud, turi, fie, mai ales, luându-i cu ei în expediţiile lor prin vecini”. luată ca o dovadă că excedentul populaţiilor din zona (v. Vasile Pârvan, Getica, pag. 39). carpato-danubiano-pontică nu se manifesta sub forma unor Tot aici s-ar mai cuveni să abordăm şi constatarea „năvăliri” pustiitoare, cum adeseori ni se sugerează, ci doar unei perfecte concordanţe dintre aceste date consemnate ca nişte paşnice căutări de terenuri libere pentru păşunatul în Sfânta Scriptură cu acelea ale istoricilor, rezultâmd o

14 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin triplă concordanţă: Biblie (a. 640-609) = Herodot (a. 650) = 10 – Şi a mers Iuda asupra canaeenilor, Ptolomeu (a. 660 – 625). care locuiau în Hebron… şi a bătut pe Şeşai, În al doilea rând, vedem că, după jumătate de pe Ahiman şi pe Talmai, din neamul lui Enac… mileniu, seminţia fiilor lui Manase, cărora le căzuse la sorţi şi acel Schitopolis de mai sus – numit aici Bet-Şean –, se 19 – Manase de asemenea n-a alungat pe locuitorii Bet- plângea astfel la împărţirea pământului (Iosua, 17.16~18): Şeanu- 16 - „…Muntele nu va rămâne al nostru, lui, care e Schitopole, şi ai cetăţilor supuse lui, nici pe ai pentru că toţi canaaneii care locuiesc în vale Taanacului şi ai cetăţilor supuse lui, nici pe locuitorii din Dor au căruţe de fier, atât cei din Bet-Şean (subl. n.) şi ai cetăţilor supuse lui, nici pe locuitorii Ibleamu- şi din locurile care ţin de ea, cât şi cei din şesul Izreel”… lui 18 - …„Muntele va fi al tău şi pădurea. Tu îl vei curăţi şi va şi ai cetăţilor supuse lui; şi au rămas canaaneii să trăiască fi al în tău până la capătul lui, căci tu vei izgoni pe caneenei, deşi pământul acesta. ei 28 - Când Israel a ajuns puternic, atunci a făcut pe can- au căruţe de fier; deşi ei sunt tari, tu îi vei birui”. Dar n-a fost să fie întocmai, deoarece evreii nu au nanei reuşit să-i alunge pe cei cu „căruţe de fier”, iar asta pentru birnici, dar de izgonit nu i-a izgonit. un motiv pe care-l redă perfect istoricul englez W. Ridge- 29 – Nici Efraim n-a izgonit pe canaanei care locuiau în way, cel care în cartea sa The early age of Greece (Cam- Ghezer, şi au trăit cananeii în mijlocul lor bridge, 1901) afirma că năvala „sciţilor” în Lydia avusese loc între anii 660 şi 625. Atunci, oamenii fierului (celto- în Ghezer şi le-au plătit bir. umbro-geto-cimero-aheii) năvăliseră peste oamenii Prin această hartă doresc să justific folosirea (cam bronzului (ibero-liguro-iliro-traco-pelasgii), care au fost forţată) din subtitlu a sintagmei sciţii geto-daci, făcută in- sfărâmaţi de „eroii homerici”, purtători ai armelor de fier, ai teţionat, spre a sublinia respectiva atribuire bazată pe con- scuturilor rotunde, deci ai civilizaţiei de Hallstatt şi Glassi- statarea istoricilor că denumirea de „sciţi” ar trebui privită natz, aceştia coborând de la Dunărea mijlocie până în Creta şi către Asia Mică. ca o generalizare a unor populaţii de păstori nomazi sosite dinspre zona Sud-Est europeană. Pen- tru că în Tir, deci în Fenicia, am dovedit că trăiau numeroase populaţii de păstori traci („sciţi”?), ca şi la „Schitopolis”, în Canaan, ca şi în Valea Iordanului (v. Ioan Mateescu, Rădăcini istorice ale Geto-Dacilor). Rezultă din textele biblice numărul mare al strămoşilor noştri ră- maşi în Israel ca urmare a „roirii” aces- tora –, precum şi toleranţa, devenită în cele din urmă reciprocă, faţă de evrei. Cât despre „roiri”, nu e cazul să ne turnăm ţărână în cap, deoarece au mai În al treilea rând, în Cartea Judecătorilor (1.19~29) roit şi evreii, grecii, fenicienii ş.a. Ar mai putem vedea că împotriva aranjamentelor gândite de evrei rezulta şi unele deducţii din care se presupune că şi urmaşii cu privire la obţinerea pământurilor „făgăduite” lor de lui Enoc ar fi fost de asemenea traci (în acest sens ob- Iehova, aceştia nu au reşit să-i alunge din Canaan pe lo- servăm denumiri precum Dor ş.a.) –, dar, în acest restâns calnicii cu „căruţe de fier”, prin care îi recunoşteam – fără excurs al nostru ne limităm numai la datele primare şi nu la tăgadă – pe cei numiţi traci sau „sciţi” (v. Macabei): emiterea unor presupuneri.

15 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin

ZAMOLXIS sau mitul dacic în istoria şi legendele spaniole

Alexandru Busuioceanu

După ce Hercule s-a întors din ţărmul Pontului Euxin. Spania Hercule – ne spune Herodot2 – conducând vacile lui Gerion, ar fi ajuns Căutând în izvoarele cele mai şi în această ţară unde locuiesc sciţii vechi cunoştinţe ale spaniolilor despre daci şi care era pustie. Gerion locuia în sau geţi – cu un nume mai generic, despre afara Pontului Euxin, în insula pe care tracii de la Dunăree şi din Carpaţi – grecii o numesc Erythea, situată spre ajungem uşor până la mitologie. Istoria Gades, care e dincolo de Coloanele fabuloasă care umple cronicile spaniole lui Hercule, în Ocean... Şi Grecii cred medievale abundă în legende şi mituri – spune tot Herodot – că în Sciţia l-a mediteraneene, legate de Orient şi, mai apucat pe Hercule iarna şi gerul şi că, ales, de enigmaticele ţinuturi dintre Cau- trăgând în jurul său pielea de leu, ar fi caz şi gurile Dunării, învăluite în adormit, iar iepele care păşteau nepătrunse neguri arctice şi în mistere deshămate de la carul lui, dintr-o tracice, care se pierd în noaptea vre- voinţă divină ar fi dispărut. Căutând murilor. prin toate colţurile ţării, Hercule a La începuturile istoriei, când dru- ajuns în regiunea ce se numea Hylaia3 murile erau închise către Apus de în- şi acolo, într-o peşteră, a găsit pe fricoşatele primejdii ale Mării Tenebroase, imaginaţia Echidna, fiinţă ciudată, jumătate fată, jumătate şarpe. Iepele ibericilor se întorcea cu predilecţie către Răsărit, pentru a erau în stăpânirea Echidnei, care n-avea de gând să le dea căuta origini şi amintiri îndepărtate. Acolo, în negurile înapoi înainte ca eroul să fi consimţit a se împreuna cu ea. Munţilor Taurici (Caucaz), între Marea Hyrcană (Caspică) Se cunosc slăbiciunile lui Hercule în faţa femeilor şi se va şi Bosforul Cimerian (Crimeea), trăia un neam de oameni înţelege uşor slăbiciunea lui în faţa unei femei atât de ciu- care se numeau iberi şi care nu puteau fi străini de iberii de date. Satisfăcându-i dorinţa, el a rămas destulă vreme ală- dincoace de Coloanele lui Hercule (Gibraltar). Cronicarii turi de Echidna pentru a-i dărui trei copii, după care, fireşte, medievali nu puteau spune limpede dacă cei de aici tre- eroul a plecat, lăsându-i o cingătoare şi un arc (căci în acea cuseră acolo – poate cu Argonauţii în căutarea berbecului vreme – ne spune tot Herodot – Hercule avea două arcuri), cu lâna de aur – sau dacă nu cumva seminţia celor de aici cu care să încerce care dintre copii îi va semăna mai mult. se trăgea din iberii Caucazului, veniţi în Spania din timpuri Ascultătoare, Echidna a îndeplinit întocmai cuvân- imemoriale. Lumea fabuloasă din acele ţinuturi mai călcase tul lui Hercule. Şi cel mai tânăr dintre fii, cu numele de Scit, pe ţărmuri hispanice. Se ştie că Amazoanele, despre care a fost cel care s-a arătat mai demn de numele tatălui său. Homer spune că erau de origine din Tracia1, nu pregetaseră El s-a încins cu cingătoarea şi a întins arcul la fel cum făcea să treacă Marea şi să-şi câştige faima şi în Spania. Iar Her- Hercule. Pentru acest motiv, el a rămas stăpân în ţară; şi cule, care e un părinte pentru iberi, fondează, după cum ex- din Scit, fiul lui Hercule, se trag toţi regii care au domnit plică în secolul al XIII-lea arhiepiscopul Rodrigo Jiménez peste sciţi. Pomponiu Mela, care cunoaşte legenda, pre- de Rada, oraşul Hispalis, Sevilla de azi, populându-l cu un cizează că neamul scitic născut din Hercule şi Echidna neam de oameni, spalii, care veniseră cu el din părţile poartă numele de Bazilizi, că sunt mândri ca nişte regi şi că Sciţiei. După isprăvile lui pirineice, Hercule avea să se în- au drept arme săgeţile4. toarcă în Orient, mergând iar în Sciţia, unde avea să popu- Ceilalţi doi fii, Agatirs şi Gelon, au fost alungaţi din leze ţinuturile pustii cu propria sa progenitură, din care se ţară, potrivit cuvântului lui Hercule; din ei purced toate cele- vor trage nu numai sciţii, dar şi Agatirşii, Thyssageţii, lalte nemuri care populează Sciţia interioară şi ţărmurile Thyrageţii şi alte neamuri getice, care vor umple repede tot Pontului până la Istru (Dunărea) şi mai departe, în Tracia,

16 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin până în Hellespont. Între aceste neamuri, pe care Herodot trăit cu mulţi ani înaintea lui Pitagora. Şi cred că e destul le numeşte unul câte unul, se găsesc şi geţii „care se cred cât am spus, fie că a existat un om cu numele de Zamolxis, nemuritori” şi care – după Herodot5 – „sunt cei mai viteji şi fie că va fi fost o divinitate indigenă de-a geţilor.”7 mai drepţi dintre traci”. Coborau toţi din fiii lui Hercule şi Explicaţia lui Herodot, care-i cunoştea bine pe geţi memoria lor, cum vom vedea, va reveni mereu în cronicile pentru că făcuse înconjurul ţărmurilor lor pontice, e com- spaniole, în forme atât de curioase, încât va sfărşi prin a fi pletată mai târziu de Strabon cu amănunte noi despre înglobată în istoria legendară a poporului hispanic. Zamolxis. Acest get – spune Strabon – primise de la Pitagora cunoştinţe despre stele, pe care şi le-a îmbogăţit Daci şi geţi închinători ai lui Zamolxis mai târziu în Egipt, unde l-a dus viaţa lui de pribeag. Când s-a întors în ţara sa, a atras luarea-aminte a poporului şi Geţii lui Herodot sunt totuna cu dacii, aceste două conducătorilor prin prezicerile pe care le scotea din semnele nume fiind folosite deopotrivă de autorii antici pentru a arăta şi fenomenele cereşti şi a sfârşit prin a-l convinge pe rege poporul tracic de la Dunăre şi din Carpaţi. Strabon explică să-şi asocieze la putere un om ca el, care putea să fie tăl- limpede acest lucru: „Există – spune el, vorbind despre ţara maciul voinţei zeilor. A ajuns astfel mare preot al zeului pe geţilor – şi o altă împărţire a ţării, o împărţire mai veche, care geţii îl cinsteau îndeosebi, iar apoi a fost socotit el în- astfel că unii se numesc daci, alţii geţi. Geţi se numesc cei suşi zeu. Şi găsind într-un loc unde era greu de pătruns o din Răsărit, care sunt la Mare, iar numele de daci se dă peşteră adâncă, a intrat în ea, nemaiieşind de acolo decât populaţiilor de la Apus, cele care trăiesc lângă germani... foarte rar şi necomunicând cu nimeni altul decât cu regele Dacii vorbesc absolut aceeaşi limbă ca şi geţii. Dacă noi şi sfetnicii săi... Mai târziu a fost considerată sfântă şi grecii îi cunoaştem mai bine pe geţi, cauza e că aceştia şi- peştera în care se retrăsese Zamolxis şi se numea – ne au schimbat necontenit aşezările şi au trecut de pe un mal spune Strabon – Munte sacru, adevăratul nume, care se pe altul al Istrului, amestecându-se cu tracii şi cu mysienii”6. dădea şi unui râu ce curgea la picioarele acestui munte, Herodot, care ne explică descendenţa mitologică fiind Kogaionon. Tot de la Strabon mai ştim că marele preot a acestui popor, ne dă şi cele mai vechi ştiri depsre istoria, al lui Zamolxis în vremea regelui Burebista, împotriva căruia moravurile şi religia lui. Căci geţii, deşi de neam tracic şi în- Cezar era gata să pornească cu război, era Deceneu8, vecinaţi, uneori şi amestecaţi cu sciţii, se deosebeau esen - nume care, ca şi al lui Zamolxis şi al lui Burebista, va intra ţial şi de unii şi de alţii. Ei se socoteau nemuritori şi se – vom vedea pe ce cale neaşteptată – în istoria Spaniei. închinau zeului Zamolxis. Faima zeului Zamolxis, despre care Herodot nu „După cât am aflat de la grecii ce locuiesc în Hel- ştia să spună dacă era zeu adevărat sau om, se insinuase, lenspont şi la Pont – spune Herodot – acest Zamolxis, fiind cu tot scepticismul elenic, până la Atena, unde înţelepciu- un om, a slujit la Samos ca sclav; a fost chiar rob al lui nea lui e dată ca exemplu şi considerată cu atenţie nu de Pitagora, fiul lui Mnesarch; în urmă, câştingându-şi liber- altul decât chiar Platon. În dialogul Charmides, Platon îi în- tatea, se spune că ar fi strâns o avere mare şi îmbogăţindu- vaţă pe greci despre sănătatea trupului şi a sufletului şi le se, s-a întors în patria sa. Şi cum tracii (geţii) duceau o viaţă vorbeşte de Zamolxis: „După cum ai aflat şi tu, Charmides mizerabilă şi erau ignoranţi, acest Zamolxis, care crescuse – spune filosoful – de la medicii pricepuţi care spun, când li în moravurile ioniene şi avea o învăţătură mai solidă decât se cere vreo consultaţie pentru o boală de ochi, că ochii nu aceea a tracilor, pentru că fusese în contact cu grecii şi încă se pot vindeca fără să se vindece mai întâi capul, tot astfel cu unul dintre cei mai însemnaţi din folosofii eleni, cu e absurd să se caute a se vindeca un cap bolnav fără să Pitagora, a pus să i se zidească o sală pentru primirea şi se vindece mai întâi trupul întreg... Tot aşa este şi cu acest ospătarea celor mai de frunte concetăţeni ai săi, unde să-i descântec al nostru9. Am aflat aceasta în armată de la înveţe că nici el, nici ei şi nici cei ce se vor naşte vreodată cineva din Tracia, dintre medicii lui Zamolxis, despre care dintr-înşii nu vor pieri, ci vor merge într-un loc unde vor vieţui se spune că îi fac şi nemuritori pe oameni... Zamolxis, de-a pururi, bucurându-se de toate cele bune. Pe când regele nostru, care este zeu – spunea acel trac – afirmă că, făceau cele arătate şi vorbeau astfel, Zamolxis îşi sapă o după cum ochii nu se pot vindeca fără capul întreg şi nici locuinţă subterană şi, îndată ce a terminat-o, s-a făcut capul fără corpul întreg, tot aşa nici corpul nu se poate vin- nevăzut pentru traci. Coborând în locuinţa subterană, a deca fără suflet, dar că acesta e motivul pentru care cei mai rămas acolo timp de trei ani. Tracii l-au regretat şi l-au plâns mulţi din medicii greci se înşeală în privinţa multor boli, fi- ca pe un mort. În al patrulea an însă, el li s-a arătat, confir- indcă nu cunosc întregul pe care ar trebui să-l vindece, iar mându-se astfel spusele lui. Acestea le spun grecii... în ce acestuia nemergându-i bine, nici părţii nu se poate să-i mă priveşte – adaugă Herodot – eu nici nu pun la îndoială, meargă bine”.10 nici nu cred pe de-a-ntregul această poveste a lui Zamolxis Înţelepciunea atât de înaltă a acestui zeu pitago - şi locuinţa lui subterană. Părerea mea este că Zamolxis a reic adorat pe culmile Carpaţilor sădise în inima geţilor

17 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin ideea nemuririi lor. Tot de la Herodot cunoaştem această un mare număr de luntri, „căci – spune istoricul – acestea idee, precum şi practicile curioase legate de ea. „Geţii nu se găseau din belşug, deoarece locuitorii din lungul Istrului cred că mor – spune Herodot – ci că cei care au răposat se se folosesc de ele pentru pescuit, pentru a trece unii la alţii duc la zeul lor Zamolxis, pe care îl mai numesc şi Gebelei- şi mai ales pentru piraterie”. Au trecut astfel vreo mie cinci sis. La fiecare cinci ani ei trimit pe unul dintre dânşii, tras la sute de călăreţi şi vreo patru mii de pedestraşi. Trecerea sorţi, ca sol la Zamolxis, încredinţându-i toate câte le au de s-a făcut noaptea, pe unde era o holdă de grâne dese, cerut fiecare.” Şi istoricul ne spune cum se făcea această putând astfel să ascundă mai uşor ieşirea la mal. Când se neobişnuită însărcinare: „Se aşază – spune el – un număr crăpa de ziuă, Alexandru a pornit prin lan, poruncindu-le dintre dânşii în rând şi iau fiecare câte trei suliţi. Alţii, oştenilor să culce grâul, ţinând suliţele pieziş, şi astfel să apucându-l de mâini şi de picioare pe cel hotărât să fie înainteze spre locurile necultivate. Călărimea se ţinea în trimis, îl ridică în sus şi îl aruncă în vârful suliţelor; dacă în urmă atâta timp cât pedestrimea înainta prin lan, dar îndată cădere e străpuns şi moare, ei cred că zeul le este ce au ieşit din ogoarele cultivate, Alexandru în persoană a binevoitor; dacă nu moare, îl învinovăţesc pe cel trimis şi condus călărimea pe aripa dreaptă, ordonându-i lui Nicanor spun că e om rău. După ce au aruncat vina asupra acestuia, să înainteze cu pedestraşii în formaţie de careu. Geţii n-au trimit pe altul în locul lui. Instrucţiunile se dau victimei cât putut ţine piept atacului călărimii. Li se părea de neînchipuit este încă în viaţă. Tot aceşti traci – mai adaugă Herodot – – spune istoricul – îndrăzneala lui Alexandru, care trecuse când fulgeră şi tună, aruncă suliţi către cer ca să ameninţe atât de uşor cel mai mare fluviu într-o noapte, fără să arunce divinitatea, căci ei nu cred să existe alt zeu decât al lor.”11 cale de trecere în vad. Înfricoşătoare le părea de asemenea Despre moravurile geţilor vom vedea în alt capitol încleştarea falangei şi puternica năvală a călărimii. S-au informaţii interesante pe care le aflăm de la Pomponius refugiat atunci într-un oraş pe care-l aveau cam la o Mela. parasangă15 de Dunăre. Când au văzut însă că Alexandru De la istoricii greci mai cunoaştem şi câteva înainta necontenit, cu falanga rezemată de Dunăre, pentru episoade nu lipsite de însemnătate din istoria mai veche a a nu putea fi înconjurată pe la spate de pedestrimea geţilor, geţilor, pe care le amintim pentru că vom întâlni adeseori şi cu călărimea în frunte, au părăsit şi oraşul slab întărit, aluzii la ele, în legătură cu legenda geţilor, în cronicile luând pe cai copii şi femei cât puteau caii să ducă, şi au spaniole. pornit cât mai departe de fluviu, spre locuri pustii. Alexandru Herodot ne vorbeşte despre întâlnirea geţilor cu cuprinde oraşul şi toată prada pe care au lăsat-o geţii... îl perşii şi despre expediţia lui Darius împotriva lor. Pătrun- dărâmă şi aduce jertfă pe malul Istrului lui Zeus Mântuitorul, zând în Tracia pentru a merge împotriva sciţilor, primul lui Hercule şi Istrului însuşi, pentru că nu-i fusese potrivnic. popor cu care au avut de luptat perşii au fost geţii. Căci tracii În aceeaşi zi îşi conduce îndărăt în tabără întreaga oştire care locuiau mai jos de Dunăre s-au supus toţi fără luptă. nevătămată”. Geţii singuri opun o rezistenţă îndărătnică, dar sunt supuşi Această incursiune a lui Alexandru n-a fost decât de perşi şi urmează armata lui Darius12. un început. Alte ciocniri mai grave aveau să urmeze între Mai interesantă e povestirea unui martor ocular, macedoneni şi geţi, despre care istoricii antici au lăsat re- Ptolemeu al lui Lagos13, despre o incursiune a lui Alexandru latări. Cea mai pitorească dintre toate este aceea pe care cel Mare peste Dunăre, împotriva geţilor. Această povestire ne-o dă Diodor din Sicilia despre războiul lui Lisimah îm- ni s-a păstrat prin două izvoare târzii, Strabon şi Arrian, care potriva geţilor, conduşi de regele lor, Dromihete. Întâlnirea se verifică însă unul prin altul. Ea ne dă un tablou sugestiv dintre Dromihete şi Lisimah ia la istoricii antici înţelesul unei despre ciocnirea acestor barbari cu armata cuceritorului pilde, în care un rege puternic e învins de vitejia şi înţelep- macedonean şi ne lasă să vedem câteva aspecte din ciunea unui barbar, când porneşte un război nedrept. Mace- peisajul şi realitatea vieţii lor la malurile Istrului, cu vreo trei donenii puseseră stăpânire pe cetăţile geţilor de pe malul secole şi jumătate înainte de Cristos14: Alexandru – spune Istrului. Geţii îl prind pe Agatocle, fiul lui Lisimah, şi, în loc Arrian – a purtat război împotriva tribalilor din Balcani şi, să-l omoare, îl trimit înapoi la tatăl său, încărcat de daruri, învingându-i, îi urmăreşte până la gurile Istrului, unde îl în speranţa de a câştiga bunăvoinţa regelui macedonean şi aşteptau corăbiile sale. Încercarea lui de a debarca în os- de a-şi redobândi cetăţile pierdute. Lisimah nu preţuieşte troavele din Delta Dunării dă greş din pricina dificultăţii însă gestul barbarilor şi porneşte el însuşi împotriva lor. locurilor şi a împotrivirii barbarilor. Retrăgându-şi corăbiile, Pierzându-se prin ţinuturile pustiite ale geţilor, e bătut şi el se hotărăşte să treacă Istrul împotriva geţilor, care locuiau făcut prizonier. „Dromihete îl primeşte cu cea mai mare dincolo de fluviu, pentru că văzuse cum o mulţime se blândeţe, îl îmbrăţişează, ba îl numeşte şi «tată» şi îl con- adunaseră pe mal cu intenţia de a-l opri. Erau ca la vreo duce, împreună cu copiii, în cetatea sa, pe care istoricul o patru mii de călăreţi şi şase mii de pedestraşi. Alexandru şi numeşte Helis.” Regele get îl apără de furia barbarilor, coboară pe fluviu cu o corabie şi pune să se adune din ţinut care vor să-l omoare. El vrea să facă pace şi să-şi obţină

18 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin

înapoi cetăţile. Şi pentru a pecetlui pacea – ne spune is- ______toricul – Dromihete rânduieşte un ospăţ. Un original ospăţ, la care se întind două mese deosebite, una pentru Lisimah 1 Tradiţia asupra originii tracice a amazoanei Penthesilea, „fiica cu prietenii şi fruntaşii săi, alta pentru Dromihete şi conducă- lui Marte”, aparţine Aethiopidei, poemului ciclic care urmează Ili- torii geţilor. Masa macedonenilor e împodobită cu splen- adei lui Homer, şi este transmisă de Photios (cf. Homei carmina doare: se aşază covoarele regale cucerite în război, se et cycli epici reliquiae, Paris, Firmin-Didot, 1881, p. 583 a) (N. ed.) 2i servesc mâncăruri alese macedonene, se bea în cupe de Herodot, Historiae, IV, 8-10, cf. Şi 12-13 3 aur şi argint. La masa lor, geţii se aşază pe paturi de rând, „Cea împădurită”, cf. Herodot, IV, 18; 54-55, 76 (N. ed.) 4 acoperite cu paie, mănâncă mâncăruri proaste din bliduri Pomponius Mela, Chorographia, II, 1, 11 5 de lemn şi beau din cupe de lemn şi corn de bou. Către Herodot, Ibid., IV, 93 6 sfârşitul ospăţului, „Dromihete îşi umple cornul cel mare cu Strabon, Geographia, VII, 3, 12-13 7 vin curat şi, după ce-l numeşte pe Lisimah din nou «tată», Herodot, Ibid., IV, 95-96 8 i se adresează, întrebându-l care din cele două mese i se Strabon, , op. cit., VII, 3, 5 9 pare mai regească”. Macedoneanul arată masa lui, ceea ce Charmides se lăudase că ştie un leac şi un descântec împotriva durerilor de cap (Platon, Charmides, 155 e, cf. Platon, Opere, vol. îi îngăduie regelui get să-i pună întrebarea: „De ce ai părăsit I, Bucureşti, w975, p. 182) (N. ed.). atunci belşugul şi traiul tău măreţ, pentru a veni aici la nişte 10 Platon, Charmides, 156 b-e barbari care trăiesc într-o ţară bătută de frigurile iernii şi lip- 11 Herodot, op. cit., IV, 94 sită de bunătatea fructelor celor dulci?” Fireşte că Lisimah 12 Ibid., IV, 93; 96 şi-a recunoscut greşeala. S-a încheiat pace şi făgăduială 13 Ptolemeu Lagidul avea să fie întemeietorul casei domnitoare a de prietenie. Iar Lisimah – adaugă istoricul, – pentru a pune faraonilor macedo-egipteni, care a domnit în Egipt între 320 şi 31 punct rotund acestei pilde – a plecat liber, împodobit cu î.Hr. (N. ed.). coroana lui regală1616. 14 Strabon, op. cit., VII. 3, 8 (relatare sumară); Arrian, Anabasis, Istoria lui Lisimah şi a lui Dromihete e poate o fa - I. 3-4 (istorisire detaliată) bulă înflorită, ieşită din imaginaţia istoricului grec. Dar ea 15 Unitate persă de măsură a distanţei, echivalentă cu spaţiul arată cel puţin ideea pe care şi-o făceau grecii despre aceşti străbătut într-un ceas de mers: în teren uşor, ea măsoară cca. barbari „nemuritori” şi explică într-o măsură şi legenda lor 5,5-6 km (N.ed.) pe care o găsim perpetuată până în cronicile spaniole. 16 Diodor din Sicilia, Reliquiae, XXI, 11; 12, 1-3.

CEL MAI VECHI CALENDAR ATESTAT DOCUMENTAR

Prof. Marin Dacian Bică, „Dacia”, Oradea, coordonatorul lotului naţional de astronomie

Acest calendar apare explicat în cartea lui alta şi la dreapta şi la stânga sunt făcute ferestre. Enoh în capitolul 69. Explicaţiile aparţin Arhanghelu- 10. Astfel se arată el în prima lună a drumu- lui Uriel, cel care mai târziu va răsturna piatra de pe lui său : mormântul lui Iisus în ziua Învierii. Este descris cum 11. El pleacă din a patra dintre aceste porţi se vede răsăritul şi apusul Soarelui, evidenţiind mo- care este la răsărit. dificarea azimutului în cursul anului. Apar două in- 12. Şi la această a patra poartă prin care el trece dicii importante care ne permit atât să calculăm în prima lună sunt douăsprezece ferestre deschise pe latitudinea la care funcţiona cât şi să-l datăm. Mai jos unde ies torente de flăcări, cand ele se deschid la tim- sunt câteva versete din acest capitol cu indiciile nece- pul care le este hotărât. sare: 13. Atunci când Soarele se ridică pe cer, el trece 3. Am observat şase porţi prin care Soarele prin a patra poartă în timp de treizeci de zile şi prin îşi începe drumul şi şase porţi prin care el îl termină. a patra poartă din partea de apus el coboară în linie 5. Toate aceste porţi sunt aliniate una după dreaptă.

19 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin

18. Atunci Soarele înaintează către răsărit pentru că cele două fenomene se desfăşoară în sensuri pentru a trece prin a şasea poartă şi el se ridică şi opuse şi ştim că acum Pământul e la afeliu pe 4 iulie, apune la trecerea prin aceste porţi la fel timp de iar echinocţiul de primăvară e pe 21 martie: vom treizeci de zile. obţine astfel anul aproximativ 4850 B.C., adică cu 200 19. În acest timp ziua este de două ori mai ani înainte de potopul de la Marea Neagră. Rezultatul lungă decât noaptea şi are douăsprezece părti. … este e unul foarte bun pentru că aproximativ atunci a trait solstiţiul de vară Enoh. Primul indiciu: la ce latitudine noaptea Pentru a duce mai departe calculul trebuie să durează 8 ore la solstiţiul de vară ? ţinem seama că înclinarea axei se modifică în timp, 41. Noaptea se micşorează în continuare, ea mai de pe graficul de mai jos găsim că atunci înclinarea are zece părţi şi ziua opt. Soarele trece prin a doua axei era 24°18’, aceasta fiind şi valoarea declinaţiei poartă atât la răsăritul său cât şi la apusul său, apoi Soarelui (unghiul faţă de ecuatorul terestru) la sol- el înaintează către răsărit, rasare prin a treia poartă stiţiul de vară şi, dacă ziua e de 2 ori mai lungă decât timp de treizeci şi una de zile şi apune prin poarta corespunzătoare de la apus. 42. Noaptea continuă să se micşoreze, ea nu mai are decât nouă părti la fel ca şi ziua căci este ega- litate între una şi cealaltă; Aici apare al doilea indiciu: luna cea mai lungă e cea dinainte de echinocţiul de primăvară. Deci atunci era Pământul la afeliul or- bitei sale. Schema alăturată arată porţile şi ferestrele descrise mai sus. Calculăm când a fost afeliul cu 15 zile înaintea echinocţiului de primăvară, ţinând seama atât de pre- cesie (cu perioada de 25.920 ani), cât şi de avansul periheliului (cu pe- rioada de 92.006 ani), ceea ce dă, pe ansamblu, o perioadă de 21.000 ani,

20 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin

Capul de oaie Structura circulară noaptea, înseamnă că de la momentul răsăritului până putem obţine din sin(declinaţie)=sin(24°18’)·sin(nr. la amiaza adevărată a locului sunt 8 ore, ceea ce de zile după echinocţiul de primăvară*360°/365 zile). înseamnă 120°. Acum, dacă ţinem seama de expresia Efectuând toate calculele, rezultă că, faţă de direcţia „Soarele aruncă primele flăcări”, înseamnă că e mo- est-vest, poziţiile de răsărit şi apus, înainte şi după mentul când discul lui cu diametrul de 32’ e tangent echinocţiu cu o lună, diferă cu 19° , apoi, după încă o la orizont în partea lui de sus şi, ţinând seama de re- lună, diferă cu 32°, iar la solstiţii diferă cu 38°. fracţia atmosferică la orizont de 35’, obţinem că cen- În concluzie, azimutul se modifică în prima trul său e cu 51’ sub orizont în acel moment, adică luna cu 19°, în a doua cu 13° şi în luna din apropierea trebuie să scădem din 120° drumul pe ecliptică astfel solstiţiilor cu 6°, păstrând raportul 12:8:4 referitor la încât să se ridice cu 51’ şi, ţinând seama de înclinarea numărul de ferestre ale porţilor descris în carte. paralelului diurn al Soarelui, trebuie să împărţim cu După ce am terminat calculele, m-am de- cosinusul aceste înclinări, obţinand astfel 1°13’. plasat în locaţia în care a funcţionat acum 7000 ani Deci, în loc de 120° vom avea 118°47’ în re- acest calendar şi de la care se trag toate celelalte, in- laţia de calcul a răsăritului şi apusului, care devine clusiv celebrul Stonehenge. cos(118°47’)=-tg(latitudine)·tg(24°18’). Efectuând La data obţinută mai sus, locaţia aceasta din calculele obţinem 47,7° pentru latitudine. Ştim că lo- Maramureş este iar una foarte bună, întrucât atunci caţia trebuie să fie la vest de Marea Neagră, pentru că acolo era cea mai avansată cultură neolitică a conti- mai departe în carte se povesteşte că Enoh a fost dus nentului, cea la care, în jurul anului 5000 B.C., apare spre est şi a ajuns deasupra unei mări în care se vărsau mutaţia genetică care face posibilă asimilarea laptelui 2 fluvii dinspre nord şi unul dinspre vest. Singura care de vacă şi pe care vorbitorii de limbă europeană, ce corespunde e Marea Neagră în care atunci se vărsau s-au răspândit de aici, o vor purta peste continent. Am Dunărea dinspre vest colectând şi apele Nistrului şi găsit acolo, pe platoul Igniş, o structură circulară ca un Bugului şi Niprul şi Donul dinspre nord. val de pământ, în centrul căreia era o movilă circulară, Cum se modifiă în timp înclinarea axei şi totul fiind acum acoperit de vegetaţie (tufe de afine). excentricitatea orbitei Calculăm acum azimutul de apus şi răsărit la Bibliografie: o lună înainte şi după echinocţii şi solstiţii, respectiv 1. URIEL’S MACHINE:THE PREHISTORIC TECH- NOLOGY THAT SURVIVED THE FLOOD , By Christo- la solstiţii. La echinocţii, răsăritul este exact la est şi pher Knight and Robert Lomas apusul exact la vest. Se foloseşte relaţia sin(azimut)= 2. http://www.openyoureyesnews.com/2010/10 /12/cli- sin(unghi orar)·cos(declinatie). Unghiul orar se deter- mate-fact-of-the-day-milankovitch-cycles-as-the-causes- mină din cos(unghi orar)=-tg(latitudine)·tg(declinaţie) of-glaciations/ şi, pentru că avem nevoie mai întâi de declinaţie, o 3. http://www.scientificamerican.com/article. cfm?id= lac- tose-toleraence

21 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin CALCULUL TIMPULUI LA GETO-DACI - din „Descoperirea Atlantidei” -

Eugen Costel Popescu

La Sarmisegetuza, în munţii Şureanu, la aceea, iar într-un complex, din cele existente Grădiştea Muncelului, lângă Orăştie, se află un acolo şi care încă nu sunt cunoscute, complexul sit arheologic, care după numele Sarmis-Se- numit Marele sanctuar rotund, se poate calcula Getuza înseamnă Sarmis(Hermes) – Nemuri- timpul, iar calculul timpului ce rezultă de acolo, torul – Geţilor. Sarmis sau Hermes este fiul Herei este cel mai precis calcul al timpului care a fost şi al lui Zeus, nepotul Titanului Troian (Atlas), cunoscut în lume şi chiar mult mai precis decât rege şi bazileu peste cele două Sarmaţii, adică calculul timpului din zilele noastre; acest lucru fostele regate ale lui Uran în nord (viitoarea At- dovedeşte faptul că civilizaţia lor era mult supe- lantidă) şi Zeus-Ra în sud, Mare preot al Soarelui rioară civilizaţiei existente astăzi. Toate siturile în sud şi, ca orice mare preot al sudului, purta din jurul Sarmisegetuzei erau numai observa- numele de Apolo, numit şi Io-An, Ianus cel cu toare astronomice şi locuri de depozitare a şti- două feţe (două regate), Armis sau Hermes Mer- inţei lor, iar după amplasarea lor, nu se cunoaşte curius Trismegistul (de trei ori mare, rege, profet nici astăzi dacă respectă poziţia stelelor dintr-o şi înţelept). constelaţie sau nu. Personal, bănuiesc, că este Acest complex (sit) după numele celui posibil să fie Pleiadele sau una din Urse, dar se care l-a construit, Titanul Sarmis, are o vechime certifică existenţa constelaţiei Orion. Şi ca să de 10.000 de ani şi este amplasat pe teritoriul şi dovedesc precizia lor în calculul timpului, pentru în regatul Titanilor, la Sarmisegetuza. Sarmi - anul tropic solar existent astăzi, spun că la 5.000 segetuza nu a fost capitala regatului Titanilor, Gi- de ani aveau o eroare de o secundă la 11,574 ganţilor, Atlanţilor sau Geţilor, ci a fost locul unde ani, iar la calculul pentru 5.512 ani tropici solari erau depozitate cunoştinţele lor din vremea era în plus o secundă la 71,842 ani, lucru de

22 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin necrezut şi astăzi că poate exista acest calcul, reprezintă şi cerul (21) şi pământul (13). Calculul mai ales că în zilele noastre, în fiecare an sun- timpului se face numai după reprezentarea tem înaintea timpului cu 11,23344 minute şi la grafică din cercul exterior. Acesta era calendarul 128 de ani cu o zi. Geto-Dacic şi este cel mai precis calcul al timpu- lui cunoscut astăzi. Prezentarea Marelui sanctuar rotund Sunt două tehnici de calcul. de la Sarmisegetuza din Munţii Orăştiei A. Tehnica de calcul curentă, cea obişnu- Marele sanctuar rotund este alcătuit din ită, pe care o putem numi populară. Aşa cum am trei cercuri concentrice, o mandală, loc sacru şi spus, în anii obişnuiţi ultima săptămână (a 52-a) de taină. Cercul interior este compus din două avea opt zile iar în situaţia aceasta erau în total grupuri, de 13 şi 21 de stâlpi. Cifra 13 este a 365 zile pentru un an. La cele 365 de zile ale pământului şi reprezintă finitul, adică tot ce este anu lui, o dată la patru ani, adăugau o zi (ca şi pe pământ, se naşte, trăieşte şi moare. Cifra 21 astăzi) şi atunci ultima săptămână avea nouă zile este a cosmosului sau, cum spuneau ei, a ceru- şi, aşa cum am spus, anul se numea „Anul cel lui. Şi în cosmos, se naşte, se trăieşte şi se mare”. Acest lucru se întâmpla de cinci ori, cinci moare; toate corpurile cereşti sau sistemele so- perioade ce totalizau 20 de ani. În a şasea etapă lare au un ciclu de existenţă al lor, dar acolo ci- adăugau tot o zi dar, de data aceasta, după cinci clurile se repetă, iar repetarea lor creează ani, astfel într-o perioadă de 25 de ani erau veşnicia sau nemurirea, după spusele lor. Toto- adăugate şase zile la cele 365 zile ale anului. dată, cifrele 13 şi 21 sunt cele două focare ale 0,242199 x 25 = 6,054975 zile elipsei, formă geometrică ce reprezintă drumul În situaţia aceasta, după 25 de ani, parcurs de Pământ în jurul Soarelui. rămân 0,054975 zile, ce sunt echivalentul lui Al doilea cerc, cercul mijlociu, este format 7∏/400. din patru grupuri de 18, 20, 22 şi 23 de stâlpi şi Anticii scriu că primul care a calculat tim- reprezintă distanţa parcursă de pământ în jurul pul a fost Uran, dar acest mod de calcul, expus soarelui în timp egal, timpul anotimpurilor, dar indirect, îl găsim la Platon în descrierea Atlantidei distanţe inegale. de către Critias. Citez: „Acolo, tot la patru sau Cercul exterior este format din 30 de cinci ani o dată, regii se adunau la sfat...” (bibl. grupuri de câte şase piese şi oferă cheia calcu - 3, pag. 233). Acest lucru include şi posibilitatea lului timpului din vremea aceea şi de astăzi. De ca acest calcul al timpului să fi existat în vre- regulă, Geţii calculau timpul pe perioade de 25 murile acelea, iar regii se „adunau la sfat” în ul- de ani, şi verificau timpul la fiecare 50 de ani, tima săptămână a „anului cel mare”, lucru deoarece ştiau că fix la 50 de ani apare un com- confirmat şi de Lund (bibl. 6, citat expus anterior). panion al stelei Sirius, companion ce dădea mă- Despre pasărea Phoenix au scris mulţi sura timpului. De calculul timpului se ocupau scriitori antici. Unii, că s-ar întoarce în „Oraşul preoţii, deoarece trebuiau să ştie exact când tre- Soarelui” după 500 de ani, alţii, după 509 ani. buie să ţină sărbătorile religioase. Un al doilea Sunt câţiva autori care dau şi alte cifre. Niciunul calcul al timpului se baza pe folosirea numărului nu explică ce reprezintă pasărea Phoenix şi în ∏, calcul pe termen lung, pe milioane şi milioane special ce reprezintă spaţiul de timp, cât şi mo- de ani, atât pentru timpul trecut, cât şi pentru vi- tivul de ce moare şi reînvie, iar, după o parte de itor. antici, „din propria cenuşă”. Tehnica de calcul Pentru a elucida acest lucru, voi folosi Anul tropic solar are 365,242199 zile so- câteva citate din bibl. 12, pag. 632-637. În primul lare mijlocii. O zi are 1440 minute. rând, Herodot spune că „Ea vine numai atunci Anul la geţi avea 364 de zile împărţite în când a murit tatăl ei”. Ea fiind Phoenix, tatăl ei 52 de săptămâni. În realitate, anul avea 13 luni fiind, bineînţeles, alt Phoenix şi, în situaţia de patru săptămâni şi 365 zile, deoarece ultima aceasta, avem de a face cu doi Phoenix, fiu sau săptămână avea opt zile, iar o dată la patru sau fiică. cinci ani avea nouă zile şi se numea Anul cel Plinius spune „că ar fi una în toată lumea” mare. Anotimpul avea, de asemeni, 13 săp- şi mai spune ceva: „Că deodată ce viaţa acestei tămâni. Cercul din mijloc al Marelui sanctuar ro- păsări se termină şi revoluţia Anului cel mare şi tund este compus din cifrele 13 şi 21, ceea ce că atunci începe o nouă perioadă cu aceleaşi

23 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin caractere pentru anotimpuri şi pentru constelaţii”. Odiseea, cântul V, v 507-508, spune „La Ege, Plinius precizează multe lucruri. În primul rând, unde-şi are el lăcaşul, /Palatul strălucit” (Nep- că ar fi una pe tot globul pământesc, apoi, că se tun), şi o capitală religioasă, Helica sau oraşul sfârşeşte perioada de timp a anului cel mare şi, soarelui, loc unde preoţii se ocupau şi de calculul deci, se începe o nouă perioadă de timp (anotim- timpului sau de mersul aştrilor. Ce numim astăzi puri), dar cu aceleaşi caractere şi, mai mult chiar, cetăţi dacice se pare (eu sunt convins) că o parte că este sfârşitul şi începutul unui nou ciclu astral. din ele erau veritabile observatoare astronomice Despre ciclul mişcării aştrilor la 500 de ani nu şi pentru acest lucru vin cu o dovadă. Notaţi avem date exacte pentru a afirma sau nega cetăţile dacice Căpâlna de pe Sebeş, cetatea de acest lucru. Cert rămâne un lucru, şi anume: că lângă Cugir, Vârful lui Hulpe, Sarmisegetuza, era un neam care în calculul timpului folosea pe- Meleia, Vârful Pustiosul şi cetatea de lângă Ba - rioada de 500 de ani. La neamurile din jurul mării niţa şi veţi găsi constelaţia Orion, numită şi cen- Mediterane nu apare în înscrisurile anticilor că tura împăratului sau regelui, iar popular, brâul s-ar folosi această metodă de calcul şi nici în împăratului, constelaţie, după Homer (Odiseea, China, India sau la populaţia Maya. Acest neam cântul V, v 365-366), citez „Lui Orion, şi care sin- era neamul Daco-Geţilor, numiţi atunci dorieni, gur este / Neasfinţit în Ocean”; ori constelaţia după cum vom dovedi mai departe; şi nici chiar Orion este şi în Egipt formată din piramide. Se Pitagora nu era străin de acest calcul, confir- pare că aceleaşi poziţii ce au avut observa- mând încă o dată originea doriană a lui. Mai mult toarele lor în Ardeal, Titanii au construit piramide chiar, calculul acesta era de pe vremea Titanilor în Egipt; cunoscând poziţia piramidelor, putem iar dovada este Sarmisegetuza. găsi şi celelalte localităţi pe care nu le ştim astăzi Pentru a localiza „Oraşul Soarelui” din în zona României. Şi atunci când vom găsi şi atât de multe oraşe şi cetăţi cu acest nume, ne Ursa Mică cu steaua Polară, numită şi Coloana ajută poetul Claudian care spune că „Phoenixul Cerului, vom găsi şi capitala administrativă a Ti- transportă corpul tatălui său în urbe Titania”, tanilor, oraşul Eghe, după Homer. Citatul de mai ceea ce înseamnă că Phoenixul ajunge obliga- sus confirmă faptul că Constelaţia Orion se ob- toriu în oraşul Titanilor, în regatul Titanilor sau servă şi din nord şi din sud, adică este „neas- Ţara Ramilor, numită de Platon, de la Atlas, At- finţit”. Faptul că steaua Polară este numită lantida, locul unde s-a născut (a fost creat, a fost „Coloana Cerului” este un lucru cunoscut. Vă calculat) şi unde obligatoriu trebuie să moară, fi- propun două reprezentări grafice din bibl. 12, indcă a trecut perioada de timp de 500 de ani şi pag. 321, unde coloana cerului este spijinită de se va renaşte din propria cenuşă pentru încă 500 doi grifoni, ori grifonul era simbolul exclusiv al de ani ş.a.m.d. Ori oraşul Titanilor, numit şi Herei, iar la pag. 317 sunt doi lei ce susţin Oraşul Soarelui, Apulum (Apolo = soare), sau coloana cerului, iar leul era simbolul Latoniei. Se Oraşul Alb, unde albul este culoarea şi simbolul ştie că Sfinxul are obligatoriu chipul de femeie soarelui, oraş ce nu poate fi altul decât actualul sau fecioară şi corp de animal. În cazul acesta, oraş Alba Iulia (Ilia), lucru confirmat indirect de Sfinxul din Egipt reprezenta omagiul adus La- Homer, când numeşte acest oraş-capitală, He- toniei, ceea ce înseamnă că cel puţin o piramidă lica, nume ce-l purta soarele (Helios) atunci în a fost construită de Latona. Nu înţeleg de ce zona Asiei Mici. Homer în Iliada, cântul VIII, v Keops a mutilat chipul Latonei, făcându-şi el 196-200, descrie o ceartă între Atlas, Troian, chip, sau poate nu a suferit nici o modificare. Neptun, Poseidon sau Cutremurul lumii şi fiica Cum piramidele ascund multe enigme, sa Hera, citez: vă propun rezolvarea unei enigme. Se porneşte, „Zeului mare Poseidon apoi cuvântă îndârjită: poate surprinzător, de la cuvântul din limba „Vai tu puternice zeu, Cutremurul lumii, cum oare coptă, „Pirimit”, ce înseamnă zeciuială, dar ze- Inima nu ţi se frânge că pier pe câmpie danaii ciuiala era tributul care trebuia să fie dat de (aheii) cetăţeni autorităţilor încă din vechile timpuri, iar Ei care tot îţi aduc în oraşul Helica şi-n Eghe de calculul ei se ocupau preoţii, care cunoşteau Daruri frumoase şi multe?” matematică, preoţii numiţi din clasa Pi, dar Pi- Din aceste versuri reiese că Titanii aveau Ramii erau preoţii titanilor, nume care, după două capitale: una administrativă, oraşul Eghe unele păreri, a generat cuvântul piramidă. Însuşi sau Ege, care nu este localizat, dar tot Homer în cuvântul copt pirimit înseamnă Pi-Rami, dacă

24 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin

înlocuim al doilea i cu a, deoarece în scrierea ca oraşul Soarelui să fie Apulum, oraşul lui Apolo Ramilor litera a se scria î, lucru uşor de confun- (soarele), şi, în această situaţie, dacă mai accep- dat. Legătura între Pi-Rami şi zeciuială se tăm că Atlantida este Europa (o parte din ea, găseşte la piramide. Dacă luăm anul lunar de 12 atunci oraşul Soarelui nu este altul decât actualul luni sinodice = 354,367 zile şi-l împărţim cu Alba Iulia, mai ales că tot în bibl. 12, dar şi pg. 0,242199 (ziua incompletă a anului calendaristic) 721 este un desen care, după simbolul vulturului avem 354, 367 : 0,242199 = 1463,123299. A pe stemă, nu poate fi decât Atlas (Troian). Vultu- zecea parte din acest număr este înălţimea reală rul era specific numai lui Atlas, deoarece Uran a piramidei Keops, adică 146, 312m şi nu 146,61 avea simbolul Taurului (bourul), Saturn – lupul; aşa cum este cunoscută. Apoi dacă luăm Anul mai ales că ultima stea din Carul Mare este nu- Darconitic ce este 346,620031 zile şi facem mită „steaua lupului”, iar simbolul dacilor în luptă aceeaşi operaţie, avem înălţimea piramidei Ke- era capul de lup şi şarpele. Capul de lup era sim- fren, astfel 346,620031 : 0,242199 = bolul lui Saturn. Dacii se considerau urmaşii lui 1431,13733, iar a zecea parte este 143, Saturn, lucru adevărat, iar şarpele sau dragonul 113733m, faţă de 143,47m cunoscută astăzi. era simbolul războiului, Saturn, care pentru ro- Mai mult chiar, dacă luăm latura piramidei Keops mani era când Marte, când Ares, Latona – leul, ce este de 230,30m şi facem aceeaşi operaţie Hera – grifonul, iar Sarmis (Hermes) – corbul. avem 230,30 : 0,242199 = 950,870977 ceea ce Acest desen confirmă două lucruri: 1) Prin în milioane de Km ar fi distanţa parcursă de prezenţa crucii în mâna dreaptă înseamnă că Pământ în jurul Soarelui, astăzi 939,291 milioane Atlas era „Marele Preot” şi simbolul crucii este Km, socotită la viteza de mişcare a Pământului mult mai vechi decât ştim noi astăzi: exista încă în jurul Soarelui de 29,765 Km/sec şi dacă de pe vremea Titanilor, şi 2) Prin existenţa această viteză de deplasare a pământului este Păsării Phoenix sub coroană se certifică atât reală. Aceste cifre pot fi coincidenţe, dar pot fi şi exis tenţa acestui calcul al timpului încă de pe vre- adevăruri, astăzi nu putem confirma sau infirma. mea aceea, cât şi faptul că pasărea Phoenix, pe După cum am spus, există posibilitatea drept cuvânt, se poate numi „Pasărea Titanică”. NEGRU VODĂ ŞI CORBUL

Mioara Căluşiţă-Alecu

Negru Vodă venea din Nord, călăuzit de un corb…

În folclorul românilor se păstrează tradiţii foarte vechi, care dovedesc că românii descind din colectivităţi umane care au evoluat şi şi-au păstrat identitatea din adâncul preistoriei. Amita Bhose era impresionată de existenţa unor tradiţii româneşti asemănătoare cu cele vechi in- diene. Indiancă de limbă bengali, aceasta a venit în România cu soţul ei care studia rafinarea petrolului la Ploieşti. Amita Bhose a învăţat şi a susţinut doctoratul valea Indusului). Amita Bhose spunea că, după unele în limba română cu tema „Eminescu şi India”. Cum păreri, acestea erau fondate de popoare din Orientul era licenţiată în limbile sanscrită, bengali şi hindi, a Mijlociu, care aveau aceeaşi origine etnică. S-au găsit fost angajată să predea aceste limbi la Universitatea dovezi că au existat relaţii comerciale între locuitorii din Bucureşti şi a rămas în România. din Valea Indusului (indieni) şi Mesopotamia înainte Amita Bhose scria [1, p. 30-31] că, după ul- de anul 2150 î. e. n. tima epocă glaciară, când clima Pământului a început Amita Bhose menţiona că negustorii indieni să se încălzească, s-au dezvoltat trei civilizaţii ale luau din portul mesopotamian, cu care colaborau, un lumii vechi: egipteană, mesopotamiană şi harappa (pe corb, pe care îl îngrijeau. Vechii indieni nu cunoşteau

25 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin busola, dar când navigau din nou spre Mesopotamia, ştiau şi se puteau orienta în ce direcţie să navigheze. Când apreciau că s-au apropiat de portul mesopotamian, ei dădeau drumul corbului. Din înaltul cerului, corbul vedea uscatul cu locul din care prove- nea şi zbura spre el, indicând drumul corăbierilor in- dieni. Mesopotamienii, care probabil că nu dis- puneau de astfel de păsări dresate din India, se duceau acolo pe uscat [1, p. 30-31]. În tradiţiile române, un corb a condus pe Negru Vodă să treacă Carpaţii. Iancu Corvin, rege al Ungariei, era român de origine. Există legende care arată că numele acestui rege aminteşte de corb. Într-una se spune că, în copilăria lui, Iancu ar fi scos inelul tatălui său Voicu când acesta dormea. Un corb i l-a luat şi a zburat cu el. Trezindu-se, tatăl a săgetat corbul şi a recuperat inelul. Se presupune că stema Transilvaniei ar ilus- tra o astfel de legendă. Stema reprezintă un corb dea- negru – al întunericului şi al nopţii; roşu este culoarea supra a şapte turnuri, simbol al celor şapte cetăţi mari sângelui, iar complementara sa, verde este culoarea ale Transilvaniei. ierbii. Este posibil că legendele care explică numele Câte milenii s-au scurs de la obârşia acestor dinastiei Corvin, să actualizeze o legendă mai veche, tradiţii care au lăsat ecouri în România şi în China? căci pe o monedă din timpul lui Fillip Arabul, cu in- Oare Negru-Vodă ar fi putut descinde din scripţia PROVINCIA DACIA, este reprezentată o di- Negru-împărat fiindcă venea din Nordul legat de vinitate cu boneta naţională dacică, având în dreapta o culoarea neagră? V. Lovinescu afirma [3, p. 2-6] că pasăre cu ceva asemănător unui inel în cioc [4, fig. 161]. istoricii au renunţat să mai vadă în Negru Vodă un per- Scriitorul Anton Dumitriu se străduia să înţe- sonaj istoric, că acesta era personificarea poetică a leagă şi să prezinte mentalitatea vechilor chinezi [2]. originilor. El cita trei personaje cu acest nume, care Citând pe Giovanni Vacca, el afirma că, în legende, au trăit în epoci diferite. chinezii: „au multiplicat pe Împăraţii Cerului, Negru Vodă îşi urma drumul după zborul adăugându-le nume pentru fiecare dintre cele patru unui negru corb! puncte cardinale: un împărat alb, pentru occident, un Limba românilor este un document care arată împărat verde pentru orient, un împărat roşu pentru istoria lor multimilenară. sud, un împărat negru pentru nord şi în sfârşit, un îm- Valahii negri erau valahii din Nord. Ei nu părat galben pentru centru. ” [2, p. 47]. Anton Du- aveau culoarea neagră. mitriu remarca: „Nu putem să nu facem o apropiere Poate, printr-o coincidenţă, chiar şi numele între împăraţii determinaţi prin culori specifice şi îm- valah corespunde unor tradiţii orientale. În practica păraţii care apar în basmele românilor: Verde-împărat, yoga din India, va este mantra – cuvânt evocator – Alb-împărat, Roş-împărat etc. Mai târziu, modul de a apei, la este mantra pământului negru, iar ha, a eteru- pune adjectivul înaintea substantivului (normal a fi lui. fost să scriem Împăratul Roşu sau Împăratul cel Roşu) Am moştenit unele cuvinte care atestă legă- arată că expresia a ajuns în limba română dintr-un turile noastre cu Orientul. fond mult mai vechi, dinainte, în orice caz, de for- Învăţaţii din vechia Indie au constatat că marea ei. În al doilea rând, tâlcul acestei denumiri – limba vorbită de popor nu era precisă. Ei au disci- fără nici un sens pentru cititorul de azi – ar trebui cău- plinat şi supus unor reguli gramaticale stricte limba tat în simbolul orientărilor punctelor cardinale… care se vorbea atunci şi savanţii continuă să o Poate că trimiterea, de exemplu, la Roş-împărat folosească şi azi. Au numit această limbă sama scrita însemna de fapt trimiterea lui spre sud… În orice caz, adică ea însăşi fixată, ordonată, denumire care s-a corespondenţa pe care am găsit-o dovedeşte vechimea prescurtat şi a devenit sanscrita. tradiţiilor româneşti foarte îndepărtate, având poate În vechime, în limba noastră, kara a însemnat rădăcinile cu mii de ani în urmă… ” [2, p. 47-48]. mână, ca şi în limba sanscrită. În aceasta, akara cu Culorile alese sunt reprezentative pentru uni- primul a scurt (care în română a devenit „o”) indicând versul nostru: alb este simbolul luminii şi al zilei; absenţa, înseamnă lipsa mâinii. Deci l-a făcut de

26 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin ocară a însemnat că i-a tăiat mâna? În română, Lingviştii au studiat atent aceste cuvinte şi acest arti- rădăcina cara a generat cuvintele car, a căra şi col nu se referă la ele. căruţă, iar mâinii i s-a atribuit alt nume. În sanscrită, Limba şi folclorul românesc păstrează tradiţii carului i s-a dat rădăcina roţii, şi mâna şi-a păstrat multimilenare. Chiar dacă mentalitatea oamenilor a vechea denumire. Ar putea aceasta dovedi că stră- evoluat şi obiceiurile lor s-au schimbat, adesea vechile moşii românilor s-au despărţit de cei ai vechii Indii tradiţii şi cuvintele generate de ele s-au păstrat, dar atunci când a apărut carul? uneori li s-au atribuit alte origini (explicaţii), ceea ce În localitatea Pecica există un important face ca acum să ne fie greu să le dibuim adevărata lor şantier arheologic. În limba sanscrită, pecaka (se pro- obârşie. nunţă peceaka) înseamnă bufniţă… Poate aşa s-a petrecut şi cu tradiţia despre În limba sanscrită, karanda ar indica mânuibil Negru Vodă. şi înseamnă „sabie”. Cum, când a apărut în română toponimul Caransebeş? Au existat şi migraţii din India Bibliografie în această parte a Europei? 1. Amita Bhose, Patosul cosmic, din cartea, Maree indiană. În limba sanscrită, simha înseamnă leu. To- Ed. Cunună de stele, Bucureşti, 2005. ponimul Şimleu a apărut când existau lei în Dacia? 2. Anton Dumitriu, Culturi eleate şi culturi heraldice. Ed. Limba română are mult mai multe cuvinte în- Cartea românească, 1987. rudite cu cele din limba latină şi din limbile aşa-zise 3. Căluşiţă-Alecu Mioara, Tradiţii. Miracol, 2011. neolatine, deoarece acestea s-au despărţit (individu- 4. Densuşianu Nicolae, Dacia Preistorică, ediţia II. Ed. alizat) mai târziu, dintr-o veche limbă comună. Meridiane, Bucureşti, 1986.

TRANSILVANIA, ADICĂ OLTENIA

Dr. Mihai Zamfir Istoria ţării noastre este un teritoriu generos spre analiză un număr de peste 40 de hidronime, to- al controverselor, multe dintre acestea fiind rezultatul ponime, oronime, precum şi antroponime şi antropo - efortului, demn de o cauză mai nobilă, al celor intere- nime toponimice, toate derivate de la OLT şi formate saţi să ascundă câte un adevăr neconvenabil. prin mecanismul lingvistic de mare vechime al lui O asemenea situaţie ar putea fi şi discuţia alfa-privativ (aşa cum l-am numit noi). În susţinerea asupra alegerii termenului ,, corect “ din cadrul opiniei noastre atragem atenţia asupra faptului că perechii Ardeal / Transilvania, în timp ce Ardealul este Transilvania este singurul loc din Europa unde aceste toponimicul oficial – Erdeleew – folosit în „Cronica hidronime, oronime, toponime etc. au o densitate aşa pictată de la Viena “, evident în slujba monarhiei un- de mare. În restul Europei fenomenul are o prezenţă gare, Transilvania, adică Terra Ultrasilvania, care ar vestigială, fiind reprezentat numai în aria lingvistică dori să fie termenul alternativ al românilor – valahi- a antroponimelor şi antroponimelor toponimice. Aşa daci, face referire la fenomenul împăduririi, care ar cum se arată pe larg în lucrare, termenii sunt caracte - trebui să fie surprinzător în epocă. Dar problema cu ristici unei populaţii primondiale a Europei care se împădurirea surprinzătoare este la rândul ei foarte întindea de la Caucaz la Atlantic, dar, în acelaşi timp, bizară. şi limbii române actuale, singura care-i mai păstrează, În timpul lui Burebista, când civilizaţia ceea ce impune concluzia că Transilvania, în special, dacilor, o civilizaţie a lemnului şi deci consumatoare şi România actuală, în general, constituie nucleul dens de lemn, este la apogeu, împădurirea Daciei, aşa cum de locuire al acelei populaţii. era ea atunci, era de 80 %. Pornind de la cât la sută ? Cu alte cuvinte, poporul nostru este urmaşul Deci care Transilvania ? În aceste condiţiuni lucrarea acelei populaţii europene ancestrale, Transilvania de faţă pune în discuţie posibilitatea ca Transilvania, fiind acea Ţară a Oltului, primordială. De unde şi con- cel puţin până spre anul 900 d.Hr. să se fi numit Ţara cluzia noastră : Transilvania, adică Oltenia. Oltului. În afara altor argumente, lucrarea prezintă

27 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin DACUL CEL MARE AL POEZIEI ROMÂNEŞTI1 – MIHAI EMINESCU

Profesor Gheorghe Bucur III

Imaginea unui ţinut dacic edenic, a zeităţilor străbune şi personalităţile regale daco-ge tice din poezia lui reprezintă com- ponente importante ale dacismului emines- cian. 3. Soarele, suprazeu dacic Precizarea din ultimul vers (v. 708) al strofei 118 din Memento Mori, citată deja, – ,,(su- fletele viteze)…vin prin poarta răsăririi care-i poarta de la rai “ – este, de asemenea, esenţială. Sufletele vin prin ,,poarta de la rai”, care este ,,poarta răsăririi”. Răsărirea soarelui! Aşadar, soarele este stăpânul acestui ţinut, căci aici este şi ,,cetatea soarelui”, care coincide cu ,,raiul Da- ciei veche”. Soarele apare, în acest fel, stăpânul ţinutului sacru dacic, adică el înşuşi este o fiinţă obişnuiţi, ,,luna, zâna Daciei” şi soarele. Lumina sacră, este, deci, evident, o zeitate. acestuia parcă îi eternizează: Aducem în discuţie un alt aspect. Un „Şi ca zugrăviţi stau zeii în lumina cea de sinonim cu ,,poarta răsăririi” găsim în strofa 100 soare. a poemului, în sintagma ,,poarta solară”: „Zeii Părul lor cel alb luceşte, barba-n brâu li Daciei acolo locuiau – poarta solară / În a oame- curge mare… nilor lume scările de stânci coboară…” (II, p. 137) Hainele întunecate albe par în strălucire Termenul este surprinzător prin aspectul lui mo - Şi ei râd cu veselie l-a paharelor ciocnire, dern şi neologic, folosit astăzi în astronomie şi în Iară luna ruşinoasă pe sub gene s-uită literatura S.F., având ca echivalent ,,poarta ste- rar.” (II, p. 138) lară”. Dacă ne gândim că Eminescu l-a folosit Revenim la întrebarea: Cine este soarele acum 140 de ani, când nici nu se putea vorbi de şi care este statutul lui, dacă el vine la petrecerea astfel de concepte, atunci sintagma este cu atât zeilor Daciei, împreună cu sora sa, luna, care mai semnificativă. este ,,zâna Daciei”(n.b.), iar zeii par a sta sub ,,Poarta solară” este localizată de Emi- semnul ocrotitor al acestuia şi al luminii lui? Este nescu în „muntele uriaş”, de unde ieşeau zorii, evident că nu poate fi decât o zeitate în cel mai luna şi soarele în ,,carul cu cai arzători“. Să fie simplu caz egală cu ei, dar, mai probabil, supe- vorba de Kogaion, de muntele Omu, iar ,,poarta rioară lor, căci el îi ocroteşte pe toţi şi ocroteşte solară” să fie o ,,poartă” de legătură cu o altă di- cu lumina lui şi acest tărâm miraculos. mensiune, pe care ,,poetul nostru naţional” le-a O problemă esenţială, care se pune intuit genial şi le-a situat geografic în Dacia? Nu acum, este aceea a relaţiei dintre soare, pe de o este deloc surprinzător acest fapt, deoarece Emi - parte, şi Dacia, zeii daci, locuitorii ei, pe de alta. nescu imaginează că dincolo de ea vieţuiau chiar Din cele discutate până aici s-au desprins câteva zeii daci, aşa cum apare în strofa 100, citată an- idei deosebite şi am avansat şi o ipoteză. terior. Aceştia ,,stau ca-n tronuri de verdeaţă”, Ne propunem, în continuare, să facem o beau din cupe, încalecă pe ,,cai albi ca neaua”. scurtă analiză a situaţiei pentru a defini ipostaza La ,,a zeilor serbare“ vin, ca nişte oaspeţi de aici a soarelui.

28 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin

În studiul nostru Motivul soarelui în po- loc central în mitologia dacică. emul postum eminescian „Memento Mori” din Potrivit unor legende populare naţionale, 2011, citat deja, evidenţiam ca element de nou- Dochia era fie fiica (sau sora) lui Decebal (ca în tate şi de originalitate, imaginat de Eminescu, legenda ,,Dochia şi Traian”), fie o zeitate a Da- prezentarea soarelui nu numai ca zeu dacic, ci ciei, de unde ar proveni, probabil, şi numele ţării. şi ca apărător al teritoriului dacic şi luptător îm- Ea este înfăţişată în multe texte eminesciene. potriva zeilor Romei atacatoare şi argumentam În Memento Mori, poetul o prezintă ca pe statutul de suprazeu dacic al soarelui2 prin fap- o zeitate: o numeşte, în mai multe rânduri, ,,zâna tul că el participă la lupta dintre zeii daci şi cei ro- Dochia”. Ea călătoreşte prin ţară în luntrea de mani de partea zeilor daci, ba, mai mult, a cedru, trasă de lebede, pe marele fluviu – Istru, chemat în ajutor rudele lui cosmice: parcă inspectându-şi împărăţia. „Lupta-i crudă, lungă aspră. Lumin Ea apare ca zână, stăpână a zimbrilor, a pavezele dave, universului animalier, în poemul Sarmis: Sori şi lune repezite printr-a norilor „Din codri singuratici un corn părea că dumbrave sună, Ard albastrele armure ale zeilor ro- Sălbaticele turme la ţărmuri se adună… mani;” (s. n., II, p. 144) Iar caii albi ai mării şi zimbrii zânei Dochii Aşadar, zeii romani sunt atacaţi de nea- Întind spre apă gâtul, în cer înalţă ochii.” mul de sori şi lune al perechii protectoare a (II, p. 220) zeilor daci, adică cei doi aştri – fraţi-zeităţi – În postuma Planul lui Decebal (ms. Soarele şi Luna. Poetul înfăţişează, astfel, con- 2286), eroina, „fiica cea tânără a lui Duras”, este fruntarea dintre cele două forţe ca o catastrofă „vrăjitoare tânără” şi se prezintă simplu, în ver- cosmică. Opinăm că Eminescu, aici, sugerează suri folclorice: „Mândră-mi este rochia / Şi mă că atacul zeilor romani este, într-un fel, contra cheamă Dochia.”4 Proiectul include şi drama per- unei ordini cosmice prestabilite, normale. Aşa se sonală a Dochiei, după căderea Daciei, când ea şi explică, de fapt, în economia poemului, adună dacii supravieţuitori pentru emigrare5. blestemul lui Decebal şi împlinirea lui în timp. Drama Decebal aduce o altă ipostază a Tabloul luptei este dramatic. În final, când acesteia. Personaj important în desfăşurarea zeii daci se refugiază în „halele mării”, zeii romani evenimentelor imaginate de Eminescu în se întorc victorioşi acasă spre Apus, adică această piesă de teatru, ea încearcă să tem- Apusul Europei. pereze avântul eroului, dornic să se înfrunte din 4. Primii locuitori ai pământului nou cu romanii atacatori. Nota de echilibru şi În lucrarea EMINESCU –mitografii ale meditaţia asupra sorţii din spusele ei conferă românităţii, Z. Cârlugea observa cu îndreptăţire Dochiei înţelepciune. În Povestea Dochiei şi ur- perspectiva universalităţii din care crea poetul: sitorile, aceasta este fiica unui voievod autohton „Eminescu, ne-a dat, deşi fragmentar, epopeea iar la naşterea copilului ei ursitoarele îi urează naţională, legitimând, în poemul sociogonic Me- acestuia, folosindu-se o cunoscută formulă de mento mori, civilizaţia geto-dacă în rândul marilor basm: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de civilizaţii ale omenirii…”3 moarte.” Mai mult, constatăm că, în proiectul Ho- Pentru Eminescu imaginea acestei zeităţi riade, scriitorul îi consideră pe români, probabil este un reper fundamental, căci revine şi la 1 oc- şi sub influenţa ideilor lui Nicolae Densuşianu, tombrie 1879, în cele trei Sonete, publicate în primii locuitori ai pământului. Dacă ne gândim Convorbiri literare: la concluziile de mai târziu ale unor istorici, „Dar şi mai bine-i, când afară-i zloată, cercetători specializaţi, precum Teohari An- Să stai visând la foc, de somn să picuri. tonescu (1901) sau Marija Gimbutas (1974), privind localizarea în spaţiul carpato-dunărean a Şi eu astfel mă uit din jeţ pe gânduri, „vetrei vechii civilizaţii europene”, afirmaţia ne Visez la basmul vechi al zânei Dochii; uluieşte şi capătă o valoare excepţională datorită În juru-mi ceaţa creşte rânduri-rânduri;” excepţionalei intuiţii eminesciene. Este o nouă (Sonete I,I, p.124) dovadă concludentă a profunzimii viziunii Ideea şi formularea de aici sunt mai mult daciste a poetului. decât semnificative, căci această personalitate 5. Figura legendară a Dochiei ocupă un din mitologia noastră este văzută, evident, ca un

29 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin ideal de vieţuire străbună. informaţii despre acest mare rege dac, fapt ce 6. Împăraţii daci sunt reprezentaţi în explică absenţa unei creaţii sau a unui episod acest univers mitico-istoric prin personalităţile lui dedicat acestuia, deşi intenţia se pare că a exis- Brigbelu, Sarmis, şi, mai ales, Decebal. tat, aşa cum reiese din însemnarea citată. Regii daci au un statut superior, căci ei Decebal rămâne, însă, figura centrală a convieţuiesc în mod firesc cu zeităţile, existând regilor daci în viziunea eminesciană. un modus vivendi direct. Zeii participă la lupte – Văzând în acesta o personalitate de talie aşa cum am văzut, dar şi la evenimente festive. universală, poetul îi dedică mai multe texte. Îl La nunta regelui get Brigbelu din Gemenii sunt prezintă într-una din suita celor 10 secvenţe, ală- invitaţi şi zeii daci, cu Zalmoxe în frunte: turi de Grachus, Solomon, Nero, Napoleon ş.a., „Brigbelu, rege tânăr din vremea cea căruntă, adoptând în înfăţişarea acestuia o perspectivă Pe zeii vechii Dacii i-a fost chemat la nuntă. hamletiană. Frumos au ars în flăcări prinosul de pe vatră, Proiectul Planul lui Decebal, conceput în Pe când intrară oaspii sub bolţile de piatră. patru cânturi, cuprinde imaginea Daciei legen- În capul mesei şade Zamolxe, zeul getic, dare, pregătirile romane pentru război, luptele Ce lesne urcă lumea cu umăru-i atletic.” (II, p. daco-romane din Moesia din 86, uciderea ge - 447) neralului Fuscus, primul război din 102 si cel de Sarmis vede în Zalmoxe un zeu cu puteri al doilea, lupta zeilor, căderea ultimei cetăţi, ero- urieşeşti, care stăpâneşte cerul, stelele, univer- ismul dacilor. Finalul însemnărilor aduce în prim- sul: planul preocupărilor eminesciene aspecte de „Arată cum din neguri cu umeri ca de munte meditaţie pe tema vieţii, destinului, metempsi- Zamolxe, zeul vecinic, ridică a sa frunte hozei în gândirea lui Decebal: Şi decât toată lumea de două ori mai mare, „Cu ce drept mă amestec eu aicea, Îşi pierde-n ceruri capul, în jos a lui picoare, De ce mă doare sufletul pe mine Cum sufletul lui trece vuind prin neagra ceaţă, Pentru c-a Daciei ţară a căzut? Cum din adânc ridică el universu-n braţă, E Decebal de astăzi cel de ieri… Cum cerul sus se-ndoaie şi stelele-şi aşterne, Este pezentul un trecut…Ce drept am O boltă răsărită din negure eterne, Nefericirea unui om, Şi decât toată lumea de două ori mai mare Ce-acelaşi nume l-a purtat cu mine, În propria lui umbră Zamolxe redispare.” Să mi-o atribui mie – cel de azi”. 7 (II, p. 449) Decebal, din drama (ms. 2241) cu ace- Tomiris nu apare, la Eminescu, ca regină, laşi nume (din 1873), este văzut ca o figură ci ca logodnică a lui Sarmis (Sarmis, Gemenii). grandioasă a lumii sale. La auzul zgomotului Dialogul dintre ei, din Gemenii, cu sugestii din făcut de făuritorii de arme, regele exclamă en- tragediile shakespeariene, aminteşte de relaţia tuziast, gândindu-se la viitoarele lupte contra ro- dintre Cătălina şi Luceafăr: manilor: „– O, vino, mai aproape, aproape l-al „Auziţi, auziţi, cum inima d-oţel meu piept, A Daciei se zbate cu putere. Odor cu păr de aur şi ochiul înţelept. În van mă-nvingeţi, în zadar înfipt-aţi Cu zece morţi deodată durerile iubiri-s – Vulturul de aur în pământul negru Cu-acele morţi în suflet eu te iubesc, Şi sfânt al Daciei…victoria voastră Tomiris. Din ce în ce puteri mai mari îmi dă!”8 Dar lasă-mă – ea strigă. – Ce galben eşti Eroul, nerăbdător şi hotărât a relua lupta la faţă, împoriva cotropitorilor, îşi îndeamnă ostaşii: Suflarea ta mă arde şi ochiul tău mă- „Pe cai, pe cai! Războiul este gata, ngheaţă…” (II, p. 446) Puneţi pe Dunăre un jug de lemn M. Eminescu nu dedică lui Burebista, în Ca să mugească ca şi taurii noştri postura de rege, un text special. Cu variantele Acea bătrână şi-ndrăzneaţă mare nominale Boribistas şi Boerebist este numit Ce curge între noi şi-ntre romani!” 9 regele dac într-o scurtă însemnare, rămasă Viteazul conducător face, de fapt, elogiul proiect.6 În Gemenii, la un moment dat, într-o demnităţii şi sacrificiului, tipice concepţiei dacice variantă, unul dintre gemeni este numit Boere- (cum va prezenta, ca un ecou peste timp, Emi- bist. Opinăm că Eminescu nu a avut suficiente nescu în piesa Cornul lui Decebal (Bogdan

30 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin

Dragoş) -1879 sau, mai târziu, G. Coşbuc în De- care se prelungeşte în Evul Mediu prin voievozi cebal către popor – 1896. patrioţi, precum Basarabii şi Muşatinii, „des - În prezentarea personalităţii acestor regi călecători de ţară, dătători de legi şi datini”, pe daci, scriitorul depăşeşte în mod constant care poetul îi admiră şi îi laudă, deoarece cu condiţia lor istorică şi eroică, adăugând o impor- plugul şi cu spada au întins moşia noastră „De la tantă componentă meditativă, cu reflecţii semni- munte pân’ la mare şi la Dunărea albastră.” ficative asupra omului, destinului, istoriei. (Scrisoarea III, I, p. 150) 7.Ţinuturile dacice au o îndelungă exis- Trecutul, evocat de Eminescu, în pos- tenţă. La diverse ocazii festive ale regilor daci, tume în special, cuprinde cu precădere perioada se cântă fapte dintr-o istorie străveche, cu un dacică, deoarece ea constituia nu numai un trecut eroic de demnitate şi glorie. Astfel, la nunta model pentru contemporani, ci îi oferea poetului lui Brigbelu „…spune cântăreţul poveşti din alte posibilitatea formulării un îndemn convingător vremuri”, amintind de Tezeu sau Darius şi de în- pentru adoptarea, într-o epocă de degradare a frângerea tuturor cotropitorilor: condiţiei naţionale, a unei atitudini de mândrie „Spunea cum din deşerturi, ce nu mai au hotară, şi demnitate patriotică prin evidenţierea valorilor Venit-au de la Nilul cu tainice izvoară, civilizaţiei străbune dacice. Pe negrele corăbii cu mii de mii de gloate Poetul Eminescu, după cum vedem, Stăpânul pe Egipet cu-averile lui toate. gândeşte, înţelege, simte şi imaginează Apoi veni acela ce-a frânt pe Minotaur, potrivit filonului fundamental al spiritualităţii Tezeu, să cate lâna cu miţele de aur. dacice. Apoi târziu în urmă veni străinul oaspe ______Clădind pe Istru poduri – Dariu al lui Istaspe, 1 Această formulă am folosit-o prima dată în articolul Un rege ce în lume nu-şi găsea loc să-ncapă Mitul dacic al soarelui în poemul postum eminescian În Dacia venise cerşind pământ şi apă. „Memento Mori”, publicat în România Mare, nr. 985 Şi povestea bătrânul de neamuri curgând râuri din 12 iunie 2009, p.11, apoi în Motivul soarelui în po- emul eminescian postum „Memento Mori”, publicat în Din codri răsărite, ieşite din pustiuri revista Societăţii de Ştiinţe Filologice din România Şi cum pieriră toate pe rând precum veniră Limbă şi literatură, Anul LIII, vol. I–II, 2011, p. 118– Şi cum cătând norocul mormântul şi-l găsiră.” 136. (Gemenii, II, p. 448) 2 Loc. cit., p. 132–134 3 Zenovie Cârlugea, lucr. cit, p. 5 Peste veacuri, Mircea cel Bătrân îi amin - 4 Studii eminesciene, … p.218 teşte, aproape cu aceleaşi cuvinte, lui Baiazid 5 Vezi şi Z. Cârlugea, lucr. cit, p.35 cotropitorul, de soarta tragică a lui Darius şi a îm- 6 V. însemnarea dintr-o pagină de manuscris pentru păraţilor „pe care lumea nu putea să-i mai în- capitolul „Trecut vechi: Zilele regelui Boribistas – cap㔺i care, venind la noi, pretinzând teritorii Boerebist” în Eminescu. Teatru, I, Ediţie îngrijită de Aurelia Rusu, BPT, Bucureşti, 1984, p. 254 („pământ şi apă”), „Cum veniră se făcură toţi o 7 Ibidem, p. 266 apă şi-un pământ.” (Scrisoarea III, I, p.147) Este 8 Ibidem, p. 215 o istorie eroică, a mândriei şi demnităţii dacice, 9 Ibidem, p. 235

ABONAMENTE «DACIA MAGAZIN»

Începând cu data de 1.01.2012,

preţul unui abonament la revista noastră

este:

semestrial: 31 lei şi anual: 62 lei

31 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin III. RECENZII, REPORTAJE, INTERVIURI

O carte actuală despre un simbol edenic al neamului: Mihai Viteazul – Restauratorul Daciei şi al Bisericii strămoşeşti de Marin Cristian – recenzie – dr. Aurel V. David

Personalitatea marelui voievod Mihai, pre- Autorul oglindeşte cu fidelitate, documen- cum şi marile lui fapte politico-militare de la tat, realităţile socio-politice în care a crescut viitorul cumpăna veacurilor XVI-XVII, continuă să domn al Valahiei (Ungrovlahiei). Mihai n-a fost genereze un mare interes din partea istoricilor crescut la Curtea domnească, cu rigori şi cutume de români şi străini. De aceea, apariţia lucrării Mihai neclintit, iar sufletul său n-a fost cizelat şi educat în Viteazul – Restauratorul Daciei şi al Bisericii stră- spiritul urii şi egosimului dinastic. El a trăit printre moşeşti, elaborată de istoricul Marin Cristian, con- oameni simpli, din popor, apoi printre negustori şi stituie un eveniment editorial de cea mai mare boieri, fiind creştin, cu frică de Dumnezeu, cu inimă importanţă pentru istoriografia românească actuală. deschisă şi lipsită de răutate, cu milă pentru săraci. Lucrarea se integrează organic în acţiunea de apărare Mediul în care s-a format şi-a pus amprenta asupra a memoriei istorice a poporului român, precum şi de personalităţii sale, Mihai fiind profund ataşat ideii recuperare a unor simboluri umane care au reîntregit de unitate şi independenţă a ţărilor existente în vatra ancestrală în condiţii de mare primejdie pentru spaţiul vechii Dacii, precum şi de apărare a creş- neamul românesc. Lucrarea are ca fundament un tinătăţii. În susţinerea afirmaţiei, Letopiseţul Can- studiu istoric temeinic elaborat şi ştiinţific argumen- tacuzinesc afirma răspicat că Mihai-Vodă, „sin tat despre personalitatea celui care, la cumpăna Pătraşcu vodă” (adică feciorul lui Pătraşcu Vodă!) veacurilor XVI-XVII, nu a fost stăpânul ţărilor „au făcut multe războaie cu turcii pentru creştină- dacice, aşa cum l-au prezentat unii potrivnici ai nea- tate”. Chiar duşmanii săi au recunoscut că „valahul mului, ci marele voievod al acestora, încorporând Mihai”, pe care duşmanii îl numeau „malus în persoana sa, concomitent, pe marele conducător Dacus”, adică „Dacul cel rău”, era un om care „nu politic, pe marea căpetenie militară şi pe marele avea pereche” în cele trei Valahii, punându-i „în judecător. umbră” pe toţi conducătorii militari ai vremii sale. În virtutea unei tradiţii, autorul analizează Pentru a-i zugrăvi chipul, autorul cere ajutorul într-o nouă lumină, cu mare rigoare, noile surse docu- silezianului Baltasar Walther, care a scris o cronică mentare privind originea marelui voievod, aducând despre Mihai, afirmând cu curaj că acesta era „vestit noi clarificări şi suţinând noi ipoteze în această pri - tuturor atât prin rangul părintelui şi privilegiul naş- vinţă. Însă, faptul că se trăgea din „os domnesc”, terii, cât şi prin frumuseţea armonioasă a trupului zămislit chiar printr-o legătură neoficială sau că, pe şi prin statura lui mândră”. linie maternă ori paternă, se trăgea din Cantacuzini Interesantă este descrierea intrigilor şi ori că descendenţa sa a fost inventată atunci cu bună manevrelor oculte, extrem de agresive, mârşave şi ştiinţă, pentru a reuşi să preia domnia ţării, sunt mai costisitoare, derulate de către diverşi pretendenţi puţin relevante. Importante sunt faptele sale, căci pentru ocuparea tronului Valahiei acelor vremuri, Mihai a fost, în primul rând, fiul faptelor sale, în- scos la mezat de către Înalta Poartă, ca putere trucât, sub sceptrul său au fost unificate, pentru suzerană. prima oară după dispariţia marelui rege Burebista, Cartea zugrăveşte o realitate, până în principalele părţi ale străvechii vetre geto-dacice. prezent, ignorată sau ascunsă: în acele vremuri, a fi

32 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin

„os domnesc” nu mai era privilegiu, ci năpastă care aparte în economia lucrării. În acest context, autorul se abătea, de regulă, asupra fiilor foştilor domni din prezintă detaliat perfidia Casei de Austria, care ur- partea domnilor în scaun. Prin acest infern medieval, mărea încorporarea Ungariei propriu-zise, urmată de grotesc şi crud, a trecut şi Mihai, care a scăpat alipirea celor trei Valahii (Ardealul, Valahia de la sud printr-o minune de satârul călăului. de Carpaţi şi „cealaltă Valahie” - adică Moldova). Autorul prezintă pe larg contextul geo - Astfel, autorul a sesizat în chip magistral temeiul in- politic, strădaniile întreprinse pentru ocuparea tronu- trării oştii „valahe” în Ardealul unde, în aprilie lui Valahiei acelor vremuri tulburi, precum şi 1599, cardinalul Andrei Bathory s-a intitulat domn calităţile de conducător şi de organizator ale tânăru- al Ardealului, Valahiei şi Moldovei. Alianţa dintre lui voievod Mihai. El a urcat pe tronul ţării prin pro- nobilii Bathoreşti şi boierii Movileşti, cu scopul de pria sa minte, folosind cu abilitate diplomaţia într-o a-l alunga pe Mihai de pe tronul Valahiei, capitală de Imperiu sângeros şi corupt, dar şi spri- ameninţarea acestuia cu intervenţia militară dacă nu jinul tăcut, dar ferm, al boierilor băştinaşi, câţi mai părăseşte tronul şi ţara, precum şi iminenta invadare rămăseseră după mai bine de două secole de con- a ţării de către turci l-a determinat pe Mihai, cu ac- fruntare cu turcii. El a fost omul ţării, promovând în ceptul împăratului habsburg, să intre în scurt timp şi Divan o pleiadă de boieri tineri, pământeni, în frunte mare taină cu oastea în Ardeal. cu boierii Buzeşti, care l-au urmat apoi în epopeea Imaginea acelor momente istorice este com- sa de unificare a celor trei Valahii din vatra vechii pletată de imaginea oştilor strânse la Gherghiţa şi Dacii. Ploieşti, de marşul prin pasul Buzăului, de alăturarea Deosebit de relevante sunt menţiunile refe - secuilor, cărora voievodul Mihai le-a redat vechile ritoare la situaţia din sudul Dunării, unde creştinii libertăţi, apoi de marşul prin ţara Bârsei şi prin ţi - bulgari, greci şi sârbi, nemulţumiţi de ocupaţia nutul Făgăraşului, spre Sibiu, unde s-a făcut joncţi- otomană, care îi adusese într-o stare gravă de săracie unea cu oştile aduse de boierii Buzeşti. şi umilinţă, l-au aşteptat pe „valahul Mihai” ca pe Bătălia de la Şelimbăr, din 28 noiembrie un eliberator. Autorul a întărit faptul că Mihai a de- 1599, este descrisă în chip deosebit, autorul relevând clanşat lupta împotriva turcilor, „sfătuindu-se cu arta militară şi exemplul personal cu care voievodul boierii şi cu ţara”, din dorinţa de a curăţi „ţara de Mihai îşi conducea oştirea. De asemenea, autorul a păgâni”. descris cu rigoare momentul intrării marelui voievod Un loc aparte este alocat rezistenţei eroice a Mihai în Alba Iulia, în 1 noiembrie 1599, acordând oştirii ţării la Călugăreni, în vara anului 1595, re- un spaţiu larg festivităţii deschise de către episcopul tragerii spre munţi, ocupării ţării de către turci, ur- Dimitrie Napragy. Pentru orice cititor creştin este mate de recucerirea cetăţii Târgovişte de către oştile impresionantă descrierea scenei uciderii cardinalului reunite ale Ardealului, Moldovei şi Valahiei, apoi de Andrei Bathory de către secui, în munţii Ciucului, contraofensiva până la eliberarea cetăţii Giurgiu şi tăierea capului, ducerea capului într-o traistă la alungarea turcilor peste Dunăre. Mihai Vodă, uciderea ucigaşului din porunca marelui Autorul, bazat pe surse documentare indu- voievod, înmormântarea creştinească a trupului car- bitabile, arată, pe larg, consecinţele jocurilor de in- dinalului sperjur, descrierea ritualului funerar. terese ale principilor Ardealului, Imperiului roman Autorul face referire, din obligaţie morală de naţiune germană, precum şi ale Ligii Sfinte pe faţă de memoria lui Mihai valahul, la marile reforme seama Valahiei şi Moldovei, cu referire expresă la pe care acesta le-a conceput şi a început să le aplice tratatul înjositor la care a fost obligat Mihai Voievod, în Ardeal în favoarea celor din neamul său (valahii), la Alba Iulia, în 20 mai 1595, de către principele inclusiv introducerea limbii române în administraţie. Sigismund Bathory. Personalitatea voievodului Unirea Valahiei cu Moldova este prezentată Mihai este relevată, autorul descriind cu măiestrie de autor ca o consecinţă a descifrării de către voievo- noua ofensivă întreprinsă la sud de Dunăre în anul dul Mihai a intenţiilor politice ale Movileştilor, 1598, când au fost atacate şi jefuite de oştile sale ajunşi stăpâni ai Moldovei, obedienţi regilor poloni, Vidinul, Nicopole, Filipopoli, Novigrad, Silistra, care depuneau eforturi ascunse, dar stăruitoare, pen- precum şi incursiunea din martie 1599, când a fost tru a-l alunga din Valahia şi a ocupa ţara pentru fa- ajutat de luptători voluntari din rândul popoarelor milia lor. Pregătirea campaniei din Moldova a fost creştine din Balcani. precedată de o interesantă acţiune diplomatică, prin Unirea Valahiei cu Ardealul ocupă un loc care voievodul Mihai a prevenit atacarea ţării de

33 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin către turci şi poloni. diţia turcilor, apoi pribegia la curtea împăratului hab- Autorul face o descriere detaliată a cam- sburg, nu pentru a cere milă sau îndurare, ci pentru paniei din Moldova, în primăvara-vara anului 1600, a explica pericolul pentru creştinătate al căderii începând cu strategia gândită pentru a preveni o Valahiei sub stăpânirea sultanilor turci sau al regilor apărare eficace din partea adversarului. Având la dis- poloni, aliaţii acestora. poziţie surse de primă mărime, autorul ne in- Autorul a refăcut în chip magistral drumul formează că oastea voievodului a pătruns în voievodului pribeag Mihai la Viena, ostilitatea cu Moldova pe trei coloane: prin pasul Oituzului, pe la care a fost primit de către nobilimea ungară prin Vatra Dornei şi pe la Focşani. Rezistenţa trupelor locurile pe unde a trecut, scoţând în evidenţă iscu - adunate de Movileşti şi de poloni a fost înfrântă, sinţa diplomatică a acestuia, reliefată în timpul şe - oastea lui Mihai ajungând la cetăţile Neamţ şi derii sale în capitala Imperiului roman de naţiune Suceava, care s-au predat fară luptă, mulţi oşteni germană. moldoveni „s-au răzvrătit şi au întors armele în Interesante sunt informaţiile cuprinse în favoarea lui Mihai”. Deosebit de interesante sunt in- bilanţul slujbelor aduse creştinătăţii, în care marele formaţiile privind urmărirea oştii lui Ieremia Movilă voievod pribeag, păstrându-şi demnitatera valahă, a şi a polonilor până sub cetatea Hotin, pe care n-a amintit, atât de luptele pe care le-a purtat împotriva reuşit să o cucerească, Movileştii scăpând peste „păgânilor” turci, cât şi de victoriile obţinute. Au- Nistru, la Cameniţa, în Polonia. torul îl prezintă pe voievodul Mihai ca pe un om de Faptele sale sunt exprimate într-un hrisov ţară, nutrind speranţa obţinerii sprijinului împăra - emis în Iaşi, la 27 mai 1600, unde Mihai a folosit binecunoscuta titulatură: „Io Mihail voievod, din tului şi al celorlalţi principi creştini din apusul Eu- mila lui Dumnezeu, domn al Valahiei şi al Ardealului ropei pentru recuperarea domniei Valahiei şi pentru şi al Moldovei”. Aceasta era „pohta ce-am pohtit”, continuarea luptelor cu otomanii. reunificarea vetrei străvechi, fiind numit pe bună Relevantă pentru valoarea cărţii este ana- dreptate „restitutor Daciae”. liza temeinică a gândirii şi acţiunii perfide ale aşa- Autorul sesizează corect că unirea celor trei numitei „Case de Austria”, în curs de construire a ţări valahe a fost considerată mare pericol atât de unui imperiu din petice şi dintr-un conglomerat de către Imperiul habsburgic, cât şi de către Imperiul popoare. Astfel, a fost tratat de către imperiali şi Otoman şi Regatul Polon. Toate aceste mari Puteri voievodul valah Mihai, unificatorul părţilor ale timpului au lucrat, în parte sau în conlucrare, străvechii vetre geto-dacice. Imperialii l-au tratat cu pentru distrugerea edificiului politico-statal de dispreţ când s-au simţit tari, stâpâni pe situaţie, dar sorginte dacică, clădit sub sceptrul marelui voievod cu plecăciune falsă, atunci când au fost slabi şi Mihai. Autorul prezintă căderea marelui voievod Mihai cu obiectivitate, readucând în memoria celor simţeau pericolul aproape de propriul tron. de astăzi cerbicia sa de a nu ceda Habsburgilor Împăcarea de formă cu perfidul general Ghe- Ardealul, plătind cu viaţa pentru hotărârea de a fi orghe Basta, recucerirea Ardealului din mâinile no- unit Valahia, Ardealul şi Moldova sub sceptrul său. bilimii ungare răsculate în urma bătăliei de la Împrejurările în care a fost înlăturat din Guruslău, din 3 august 1601, sunt evenimente abor- domnie şi din viaţă marele voievod sunt redate cu date de autor cu multă rigoare, scoţând în evidenţă rigoare de către autor. Răscoala perfidei nobilimi un- calităţile de strateg ale voievodului Mihai. Însă, ceea gare, alianţa acesteia cu mercenarii conduşi de ge- ce s-a întâmplat în 19 august 1601 pe Câmpia Turzii, neralul Gheorghe (Giorgio) Basta, aflat în slujba când mercenarul Gheorghe (Giorgio) Basta a pus împăratului habsburg, intervenţia polonilor şi in- în aplicare planul de ucidere a „valahului”, rămâne vazia unor trupe otomane în Valahia au culminat cu ca o pată neagră pe memoria neamului nostru. tragedia de la Mirăslău, din 18 septembrie 1600, Ne alăturăm autorului, care susţine că unde oastea voievodului Mihai a fost înfrântă în urma unei greşeli tactice, descrisă cu rigoare de către „Mihai Vodă, prin biruinţa gândului unirii, a luat-o autor. înaintea timpului său, reuşind să adune la un loc Acesta descrie pe larg strădaniile voievo- cele trei ţări dacice în vreme ce ideea politică a dului Mihai de a apăra propria lui ţară în faţa invaziei unităţii statale naţionale nu exista nicăieri în oştilor polone şi moldovene, concomitent cu expe- Europa”.

34 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin

DACIA REVIVAL, filiala Geţia Minor - Tulcea, primul an la ATLANTYKRON

La invitaţia d-lui Aurel Manole, preşedintele Aso- ciaţiei U.A.P. din Galaţi şi preşedinte al Asociaţiei Dacolo- gice „Barboşi” Galaţi, la începutul lunii august, câţiva membri ai Asociaţiei Dacia Revival, filiala Geţia Minor -Tul- cea, s-au deplasat la cetatea Capidava, judeţul Constanţa. Aici, în fiecare an, se desfăşoară Academia de Vară „At- lantykron”. De 23 de ani, Altantykron se desfăşoară pe o in- sulă de pe Dunăre, în apropierea satului și ruinelor cetăţii getice Capidava, pe coordonatele: 44°30’2.05’’N şi 28°4’34,69’’ E. Denumită de localnici Inelul de Piatră, cu vegetaţie sălbatică, insula este pentru cea mai mare parte a anului nelocuită. Timp de zece zile, aceasta este transformată într-un loc special și aproape magic. Anul acesta a început vineri, 3 august, cu sosirea participanților și s-a încheiat cu plecarea acestora duminică, 12 august 2012. Aproximativ 450 de tineri, majoritatea studenţi, au dezbătut, au studiat şi aprofundat cunoştinţe alături de cadre didactice şi au interacționat cu oameni de ştiinţă de renume, scriitori şi alţi profesionişti în varii domenii, într-o formă de învățare unică. Atmosfera de comunicare firească, neîngrădită de cutume, înţelegere, cooperare, departe de tumultul nociv al cotidianului se plia perfect pe problematica ieşită din comun a dezbaterilor. Domeniile de studiu au atins și explorat cele mai importante probleme și științe ale lumii noastre de astăzi și de mâine: Ştiinţa viitorului, instructor dr. ing. Dan Milici, cu abordarea a două domenii de interes ştiinţific: surse de energie rege- nerabile şi neconvenţionale şi nanotehnologiilor şi nanoma- teriaelor, aplicate în viaţa de zi cu zi; Atelierul de Astronomie, instructor prof. Dacian Marin Bică, cu prezentarea metodelor experimentale şi de obser- vare a cerului, familiarizarea participanţilor cu utilizarea in- strumentelor astronomice. Atelierul de Robotică şi inteligenţă artificială, instructor dr. ing. Dan Milici, cu aprofundarea cunoştinţelor de elec- tronică, mecanică şi programare; Atelierului Microsoft, instructori Alexandru Bogdan şi Dan Lică; Metacogniția și modelele de gândire critică (MCTP) – MCTP, instructor dr. Adrian Lala, cu scopul de a îmbunătăți înțelegerea pe modele de gândire comune, modele de luare a deciziilor și logica gândirii critice. Interacţiunea Minte-Materie, instructor dr. ing. Florin

35 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin

secolului al IV-lea, când Geţia Minor iese de sub ocupaţia imperiului, în urma luptelor purtate de Alaric cu regele Valens, la anul 378. Am aflat că exact în ziua aceea, când era Schimbarea la Faţă, şi exact la ora la care ne-am aflat acolo, în spaţiul cetăţii se naşte o ener gie deosebită, care poate fi amplificată prin meditaţie şi rugăciune. Grupul nostru, lărgit cu membri şi simpatizanţi de la alte ateliere, sub în- drumarea astronomului Dacian Marin Bică, ne-am rugat în linişte pentru binele şi prosperi- tatea Daciei ce va renaşte.

Munteanu, știința cogniției, nanotehnologiilor și fizica cuan- tica, biomimetica, orto-fizica și alte discipline moderne. Puterea minții, instructor dr. Teodor Vasile, cu învăţarea mai multor tehnici diferite pentru a valorifica puterea men- tală și dezvoltarea abilităților de meditație, relaxare, vinde- care. La umbra copacilor, grupul nostru, format din membri ai Dacia Revival, filiala Geţia Minor - Tulcea, ai Aso- ciaţiei Dacologice „Barboşi” - Galaţi şi ai viitoarei Asociaţii Culturale „Dava” din Buzău, cu preşedinţii lor, dl. Aurel Manole şi dl. Eugen Ciobanu, însufleţit de dl. istoric Nicolae Nicolae, a stârnit interesul tinerilor pentru istorie. În cele patru zile, cât am stat acolo, s-au desfăşurat ad-hoc sesiuni de comunicări pe teme discutate şi promovate de Asociaţia Dacia Revival, subiecte care au stârnit curiozitatea şi dorinţa de cunoaştere a trecutului şi obârşiei neamului nostru dacic. Evenimentul central de anul acesta a fost cu si- guranţă amartizarea roverului Curiosity, eveniment prezen- tat de dl. jurnalist Alexandru Mironov, de primul nostru astronaut, dl. Dumitru Prunariu şi de coordonatorul progra- mului Atlantykron, dl. Sorin Repanovici. On line, de la NASA, specialistul Ravi Prakesh a transmis toate amănun- tele legate de succesul amartizării celui mai evoluat rover destinat cercetării extraterestre, bijuterie a tehnologiei mo - derne, Curiosity. A fost, desigur, şi distracție în timpul taberei. Aproape în fiecare seară, în amfiteatru, s-a cântat profe- sionist şi amator, s-a dansat până dimineaţa, iar locul de Alături de oameni extraordinari, de elevi şi studenţi scăldat amenajat a fost potrivit pentru scurte partide de talentaţi şi studioşi, departe de preocupările zilnice care ne polo, înot sau, pur şi simplu, loc de refugiu în miezul zilei distrag de la adevăratele valori ale vieţii, de la simplitatea când temperatura depăşea 40°C. şi frumuseţea spiritului tânăr, Atlantykron reprezintă o alter- Luni, 6 august, înainte de plecare, am vizitat nativă pentru viitorul pe care îl vrem. cetatea getică halstatiană Capidava, din satul Capidava, judeţul Constanţa. A fost construită în perioada halstatiană A consemnat R. Căliman şi ocupată vremelnic după anul 12 d. Hr. până la începutul

36 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin

V. DIN ACTIVITATEA SOCIETĂŢII ŞI A FILIALELOR

Dacii din Kazahstan

Nicolae Nicolae, istoric

În data de 16.07.2012, Aso- ciaţia culturală Română „Dacia” din Republica Kazahstan a sosit la Tulcea, reprezentată fiind de preşe - dintele asociaţiei, dl. Nicolae Pluskis, şi ansamblul de dansuri şi muzică populară românească Doruleţ. În cele trei ore pe care le-am avut la dispoziţie până la îm- barcarea lor pe nava Poseidon, ce pleca în direcţia Sulina, am în- treţinut discuţii pe teme istorice şi nu numai, cu membrii Asociaţiei Dacia din Kazahstan. Am fost plă- cut impresionaţi de faptul că aceşti daci cunosc foarte bine limba română şi erau interesaţi de vestigii ale trecutului poporului dac pe teri- toriul judeţului Tulcea. Deplasarea la Sulina s-a făcut în cadrul unui program iniţiat de Departamentul „Românilor de pretutindeni”. Tabăra culturală de la Sulina a găzduit mai multe grupuri folclorice venite pen- tru acest eveniment din Kazahstan, Republica Moldova, Portugalia, Serbia, Bulgaria etc. În data de 18.07.2012 dom- nul Nicolae Pluskis s-a reîntors la Tulcea într-o vizită fulger, pentru două zile, cu scopul de a vedea o parte din cetăţile getice din judeţul Tulcea, cât şi cele mai importante mânăstiri ale dreptei credinţe, ce sunt amplasate în jurul vechii cetăţi getice Genucla. Membri ai filialei Geţia Minor – Tulcea l-au însoţit, în cele două zile, la toate obiectivele pro-

37 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin gramate iniţial. În ziua de 18.07.2012 ne-am deplasat la cetatea Heracleea, rebotezată de „ştiinţifici” cu nu- mele de Enisala. S-a filmat şi s-a fotografiat atât cetatea, cât şi artefacte ce se aflau la faţa locului, după care ne-am îndreptat spre cetatea halsttatiană Arga- mum (Orgame), unde s-a procedat în acelaşi mod. Am dat toate explicaţiile solicitate de musafirii noştri, care au fost plăcut impresionaţi, dar şi uimiţi de faptul că în România există astfel de vestigii. După două ore de filmări, am pornit spre cetatea şi mânăstirea Salmaris, rebotezată la rându-i de „ştiinţifici” cu numele de Halmiris, ce înseamnă acelaşi lucru (locul sărat), dar în limba greacă. Ajunşi aici, am vizitat cetatea Salmaris şi mormântul celor doi martiri Epictet şi As- tion de origine getică, după care am vizitat mânăstirea cu acelaşi nume, unde sunt depuse sicriele celor doi martiri, consideraţi a fi cei mai vechi martiri creştini. de iconografia neobizantină din această mânăstire, A doua zi de dimineaţă, ne-am îndreptat spre mână- care este unică în tot cuprinsul ortodoxiei. A urmat stirea Celik Dere (Râul de Oţel), ce se află la 4 km de mânăstirea Cocoş, ce adăposteşte moaştele celor patru mult căutata cetate Genucla. Oaspeţii au fost uimiţi martiri geţi şi anume: Atal, Kamasie, Zotic şi Filip. Pe drumul de întoarcere am făcut un popas la Bazilica de la Niculiţel, unde se află mormântul şi cripta martirilor sus-menţionaţi. Apoi, ne-am oprit puţin şi la mănăstirea Saon, după care ne-am îndreptat spre Tulcea pentru a prinde nava ce pleca spe Sulina. În data de 23.07.2012 s-au întors de la Sulina „grupurile de români de pretutindeni”, inclusiv cei din Kazahstan. I-am petrecut la autocar şi le-am smuls promisiunea că vor reveni. În încheiere, trebuie să menţionez că cel mai tânăr membru al Asociaţiei Dacia din Kazahstan este o fetiţă de doi ani, blondă şi cu ochi albaştri, pe care o cheamă Emilia şi care vorbeşte româneşte.

Fundaţia DACIA REVIVAL, Filiala Geţia Minor Tulcea, ANUNŢĂ: începând cu data de 30 septembrie 2012 primeşte comenzi pentru livrarea celor două cărţi NOI NU SUNTEM URMAŞII ROMEI, vol. I şi NOI, DACII, vol. II, autor dr. NAPOLEON SĂVESCU.

38 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin Adresele distribuitorilor revistei «Dacia Magazin» în ţară şi în străinătate

DACIA REVIVAL INTERNATIONAL SOCIETY 11. Eugenia Semenciuc Dr. Napoleon Săvescu Spania - Madrid 21-26 Broadway, New York 11106 USA Telefon: 00346 440 65 372 Tel. 7189321700, 0318106172 Fax. 7187287635 12. Societatea Culturală Română „Dacia” e-mail: [email protected] Plushckis Nicolae - preşedinte 2. Ilie Enciu, director DRIS Republica Kazahstan str. Arbustului nr. 2B 100017, Or. Caraganda, str. Tulepova, 17-14 Bucureşti, sector 2 Telefon: 7212/42-14-85, 476848 Telefon: 021 240 1218; 0745033960 Mobil: +77012189472, +77776931280 3. Asociaţia Dacologică Barboşi – Galaţi, Telefon: +40743939727 Prof. Aurel Manole E-mail: [email protected] Str. Serei Nr. 4, bl. A 14, Sc. B, et. 4, ap. 36, Galaţi , 13. Uniunea Scriitorilor din Moldova Jud. Galaţi Mihai Cimpoi - academician, preşedinte Tel. 0754022616 Str. Alecu Russo, nr. 18, bl. I, ap. 13 4. Clinica de Medicină Integrată, Chişinău, MD - 2004 Dr. Corneliu Băbuţ Telefon: 00373 22 333 007 Comuna Maşloc, Jud. Timiş Mobil: 00373 69 14 78 00 5. Ing. Eugen Ciobanu E-mail: [email protected] B-dul Nicolae Bălcescu, bl. 2, sc. D, et. 3, ap. 65 14. Comunitatea Românilor din Serbia Buzău, cod 210246, Tel. 0760176649 (Zajednica Rumuna U Srbiji) 6. Asociaţia Culturală Craidava, Ion Cizmaş - preşedinte Prof. Dr. Danciu Elena Tereza str. Vasco Popa, nr. 16, cod. 26300 Str. Sergent Constantin Popescu Nr.15, Oraş: Vrsac, Serbia Bl.42A, Sc.A, Et. 3, Ap.8 Telefon: +381 13 837 336 Craiova, Jud. Dolj Mobil: +381 63 38 22 23 Tel. 0765211880 E-mail: [email protected] 7. Rodica Florea www.comunitatea-romanilor.org.yu str. Aleea Saturn, bl. 24, sc. 1, ap. 5 15. Ion Gâju - preşedinte Marisdava Deva, jud. Hunedoara Str. Ion Buteanu nr. 14, Ap. 17 8. Gheorghe Mihăilescu Târgu Mureş, jud. Mureş str. Pescarilor nr. 26, bl. MZ 11, ap. 12, Tel: 0721 59 48 79 cod. 900538 16. Vladimir Brilinsky - Constanţa, jud. Constanţa Filiala Transilvania, 9. Domniţa Raţiu Str. Carpaţi nr. 12, Bl. F, Ap. 11 str. Freziei nr. 12, bl. 10, sc. A, ap. 5 Deva, jud.. Hunedoara Braşov, jud. Braşov Telefon: 0254 223 853 10. prof. Alexandru Stan, e-mail: malus_dacus @yahoo.com Asociatia «Dacia-Helvetia» Case postale 78, 17. Filiala Getia Minor – Tulcea, CH-1800 Vevey 1. Preşedinte Nicolae Nicolae Tel. 004021 944 93 36; Str. Florilor Nr. 37, Tulcea, Cod 820035, Jud. Tulcea E-mail: [email protected] Tel. 0729011003, 0752104184, 0372707308 Site: http://www.facebook.com/#!/DaciaHelvetia e-mail: [email protected]

39 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin

NORME DE REDACTARE A TEXTELOR PENTRU PUBLICARE

l Textele trimise la redacţie pentru publicare vor fi redactate cu mijloace moderne: fişier word, pe o singură coloană, text cu diacritice, Times New Roman, mărime 12 pct; l Fiecare text va avea la sfârşit numele autorului, localitatea şi telefonul fix sau mobil de con- tact; l Trimiterile vor fi scrise la sfârşitul materialului, evitându-se generarea lor automată ca notă de subsol, fiind numerotate normal în text şi la final, încadrate în paranteze pătrate; l Articolele vor fi însoţite de 1 - 3 imagini sugestive; l Materialele mai lungi de 4-5 pagini vor fi fragmentate de autori, trimiţându-ni-le succesiv sau toate în acelaşi grupaj; l Pentru fondul de imagini al revistei se vor trimite fotografii, filme, precizându-se locul, data, evenimentul, participanţii şi realizatorul imaginii; l Materialele trimise prin mail vor avea la rubrica SUBIECT numele autorului şi titlul pe scurt; l Corespondenţa se primeşte pe adresa: GETIA MINOR, str. Florilor, nr. 37, Tulcea, cod poştal: 820035, jud. Tulcea, România. l Materialele se vor trimite la următoarele adrese de mail: [email protected]; [email protected]

I. EDITORIAL: G.D. Iscru: Dacia – pa- 1 8. Mihai Zamfir: Transilvania, adică Oltenia 27 tria originară a arienilor, poporul primor- 9. Gheorghe Bucur: Dacul cel mare al 28 dial al Europei poeziei româneşti – M. Eminescu (III)

II. CERCETARE, ANALIZE, SINTEZE III. RECENZII, REPORTAJE, S 1. Dr. Napoleon Săvescu: Noi, Dacii. 3 INTERVIURI Sanctuare dacice (3) 1. Aurel V. David: O carte actuală despre 32 2. Popovici Valery Ursu: Scurtă istorie a 8 un simbol edenic: Mihai Viteazul – U dacilor de la începuturi până la aban- Restauratorul Daciei şi al bisericii stră- donarea Daciei de către romani – 271 d. Hr. moşeşti (recenzie) M 3. Silviu N. Dragomir: Date certe privind 14 2. Rodica Căliman: DACIA REVIVAL, 34 „roiri” ale strămoşilor noştri în jurul filiala Geţia Minor- Tulcea, primul an la Mediteranei ATLANTYKRON A 4. Alexandru Busuioceanu: Zamolxis sau 16 mitul dacic în istoria şi legendele spaniole IV. DIN ACTIVITATEA SOCIETĂŢII 5. Marin Dacian Bică: Cel mai vechi ca- 19 ŞI A FILIALELOR R lendar atestat documentar 1. Nicolae Nicolae: Dacii din Kazahstan 37 6. Eugen Costel Popescu: Calculul timpu- 22 lui la geto-daci V. ADRESELE DISTRIBUITORILOR 39 7. Mioara Alecu-Căluşiţa: Negru Vodă şi 25 REVISTEI corbul

40