Revista Septembrie Layout 1.Qxd
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin I. EDITORIAL DACIA – PATRIA ORIGINARĂ A ARIENILOR, POPORUL PRIMORDIAL AL EUROPEI Conf. univ. dr. G.D.Iscru În şedinţa lunară din 12 Mai 2012 a Soci- etăţii Internaţionale „Reînvierea Daciei” (preşe - dinte fondator, dr. Napoleon Săvescu), filiala România – Bucureşti, a fost audiată şi dezbă- turtă comunicarea d-nei profesoare de istorie Maria Ionescu, având ca subiect studiul istoricu- lui Teohari Antonescu (1866-1910): Dacia, Patria primitivă a arienilor, studiu apărut în volumul Lumi uitate, Iaşi, 1901. Era, în 1901, pentru prima dată când acest specialist român, profesor la Universitatea din Iaşi, printr-o cercetare atentă, pluridisciplinară identifica DACIA ca PA- TRIE ORIGINARĂ A ARIENILOR – poporul pri- mordial care a reprezentat temelia evoluţiilor etno-naţionale şi de civilizaţie pe „bătrânul conti- nent” iar prin „roiurile” umane ulterioare, ale sale şi ale naţiunilor direct-moştenitoare (între aces- tea, ca „bloc demografic” central, naţiunea traco- după anul fatidic 106 d.Hs., a unui nou popor, geto-dacă), a contribuit la evoluţii similare şi în roman însă, la Dunărea de Jos şi în imensitatea spaţii extraeuropene. Este concluzia reieşită din Spaţiului unei Dacii astfel „romanizate”. Erau anii comunicarea prezentată, subliniată şi în dezba- în care se edita monstruosul „Dicţionar al limbii teri. române” al „latiniştilor” Laurian şi Massim, sub Autoarea comunicării a prezentat succint girul Academiei Române, ani în care Den- modul în care a procedat istoricul de la Iaşi, suşianu, marginalizat şi însingurat, se stingea ca apreciindu-l ca atare. În puţinii săi ani de viaţă o lumânare în camera sa de lucru, trudind la fi- dăruită ştiinţei istorice (a trecut la cele veşnice la nalizarea amintitei sale opere, pe care „ştiinţificii” vârsta de 44 de ani), Teohari Antonescu a rea - Academiei şi Universităţii s-au străduit s-o „în- lizat o operă impresionantă, amintită în comuni- mormânteze”, lăsând şi urmaşilor lor „cuvânt tes- care. A fost contemporan cu Nicolae tamentar” să procedeze la fel. Densuşianu, fondatorul Dacologiei moderne, cu Fiind vorba despre un adevăr istoric pen- a sa operă monumentală Dacia preistorică şi tru ei şocant – Dacia, patria arienilor! –, aşa vor contemporan cu Mihai Eminescu, „prima jertfă fi procedat şi cu studiul lui Teohari Antonescu, pe politică pe altarul Daciei Mari” (dr. Aurel David). care l-au reeditat în 1946, spre neuitare, nişte Dar erau anii de dominaţie agresivă a tezei false oameni de bune intenţii, într-o culegere de şi absurde a „exterminării” dacilor şi a „naşterii”, ipoteze, marginalizate între timp. O „bilă neagră” 1 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin pentru „ştiinţificii” noştri a fost, apoi, şi ignorarea, N. Densuşianu şi pe Teohari Antonescu. În con- până azi, a unei mari sinteze britanice despre Is- tinuare nu i-a interesat aceasta nici pe discipolii toria Indiei – The Cambridge History of India, direcţi şi indirecţi ai lui Vasile Pârvan şi ai altor 1922 – care în vol I consacra un capitol arienilor „romanizatori”, până azi. Apoi nu i-a interesat, (The Arians). Universitarii englezi, la două până azi, nici cărţile d-lui Gheorghe Gabriel din decenii după Teohari Antonescu, nu cunoşteau 2001-2005, în care prezenta demonstraţia din studiul românului (fusese publicat doar în limba sinteza engleză. lui! ...), dar, procedând la fel – cercetare pluridis- Nu e nici un mister: la mijloc este, fără în- ciplinară –, conturau spaţiul de locuire originară doială, acea teză falsă şi absurdă a „romanizării a arienilor, fără a-l identifica însă cu Dacia Anti- Daciei”, după ce „Traian cel Drept” i-a „extermi- chităţii. Eruditul nostru coleg, dl. Gabriel Gheor - nat” pe strămoşii noştri reali! ... ghe, preşedinte fondator al Societăţii „Getica” şi Dezinteresul până la ostilitate a ajuns, editorul revistei cu acelaşi nume, prin Fundaţia după 1989, la un punct culminant, când, concomi- „Gândirea”, aflând despre amintita sinteză brita - tent cu cedarea suveranităţii noastre naţionale, nică, prin demersuri şi eforturi proprii şi-a procu- prin politica educaţională guvernamentală a fost rat capitolul menţionat, apoi volumul I şi a reconfirmată şi falsificarea identităţii naţionale prezentat importanta informaţie în cartea sa: reale, eliminându-se din principalul manual de Studii de cultură şi civilizaţie românească, Fun- profil din preuniversitar (de clasa a XII-a de liceu), daţia „Gândirea”, Bucureşti, 2001, vol. I, cu o re- cu „alterantivele” sale „coordonate” de titraţi uni- luare şi în vol II, 2005, ca şi în recenta sa carte, versitari, istoria strămoşilor reali. Valah (Fundaţia Gândirea, 2012). Mai nou, discipoli de azi ai „romaniştilor” Profesoara Maria Ionescu a citat cu pro- de ieri au întrebat „poporul”, într-o revistă, dacă bitate şi a rezumat cuprinzător prezentarea d-lui îi mai consideră pe daci strămoşi sau nu. Gheorghe Gabriel, apreciind-o cum se cuvine. Răspunsul îl dăduse savantul B.P. Hasdeu în ... De neînţeles este faptul că nici dl. Gabriel Ghe- 1861: Da! N-au primit însă răspuns „mulţumitor”. orghe n-a menţionat – cel puţin! – studiul lui Teo- În paralel, continuând şi pe alt plan, dânşii sau hari Antonescu, al cărui nume nu-i era alţii la fel s-au pornit încă să „romanizeze” Capi- necunoscut iar spaţiul arian conturat în Europa tala ţării. Deocamdată, cu un pasaj latin pietonal de universitarii englezi, în 1922, l-a numit „spaţiul la kilometrul zero, pe pereţii căruia au aşezat ba- carpatic”, nu Dacia, cum îl numise Teohari An- soreliefuri „adecvate” şi o inscripţie cu un text tonescu. „Ştiinţificii” noştri, însă, şi-au permis să dintr-un „clasic” al „romanizării”, în care ni se cu- ignore acum şi cartea d-lui Gheorghe Gabriel, vântă cum „au pierit dacii din istorie”. Apoi, cu cum au ignorat şi revista „Getica”, editată de curaj (n-am zis tupeu!), ca o lovitură de maestru, acesta – cu studii foarte interesante asupra stră- au instalat pe scările Muzeului de Istorie al moşilor noştri reali. „Tonul” ignorării acestor României un grup statuar reprezentând pe îm- foarte importante informaţii despre Dacia ca pa- părtaul Traian, primul mare jefuitor al Daciei, in- trie originară a arienilor s-ar putea să-l fi dat în- tegral şi la „nudul gol”, ţinând în braţe lupoaica, suşi „monstrul sacru” al arheologiei academice, fără gemenii din dotare, de se uită trecătorii ca Vasile Pârvan, care, după 1926, avusese, ca uni- la „panaramă”. Iniţiativa, citim în revista „Româ- versitar, şansa unei călătorii în Anglia, cu nia Mare” nr. 1137, a fost a „Primăriei Capitalei, prelegeri ţinute chiar la Cambridge, unde era re- la recomandarea lui Răzvan Teodorescu şi face centă apariţia sintezei menţionate. Ca specialist parte dintr-o operaţiune amplă de amenajare a – nu l-au interesat pe Vasile Pârvan arienii spaţiilor publice din programul <<Calea Victoriei- Străvechimii, localizaţi de sinteza universitară traseu cultural>>”. Isprava este consemnată în engleză din 1922 într-un areal european pe care gazetă cu un comentariu în titlu: „Un caz de dl. Gheorghe Gabriel l-a identificat a fi Spaţiul zoofilie... În mod normal, lupoaica ar fi trebuit carpatic? Iar cu două decenii mai înainte, is- să-l ţină în braţe pe Traian...” Iar costul lucrării, toricul Teohari Antonescu îi spusese pentru suntem informaţi, a fost de 200.000 de lei. prima dată pe nume: Dacia? „Ştiinţificii” titraţi Cui foloseşte? uitaseră sau gândeau că i-au înmormântat şi pe Bucureşti, 15.05.2012 2 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin II. CERCETARE, ANALIZE, SINTEZE NOI, DACII. SARMISEGETUSA. SANCTUARE DACICE (3) Dr. Napoleon Săvescu III Marele Sanctuar de Calcar al lui Burebista moment. Acest nivel a apărut la circa 1 metru de pe terasa a XI-a este şi el orientat NE – SV şi adâncime, în urma săpăturilor arheologice. a fost cercetat, studiat, dărâmat şi reconstruit în 2. La numai 35 de centimetri sub cel anul 2001. roman au fost descoperite urmele unui sanctuar format din stâlpi de andezit, sprijiniţi într-o fun- Cuprinde cinci zone distincte: daţie de piatră de râu prinsă în lut. În mijlocul 1. Nivelul distrugătorilor romani, consti- suprafeţei acestui sanctuar există 7 tamburi de tuit din 4 blocuri de calcar şi cărămizi de pavi- calcar cu diametrul de 1,30 metri. Grosimea lor ment, folosite pentru o construcţie militară de este de 25 centimetri. Fig. 177 Marele Sanctuar de Calcar al lui Burebista de pe terasa a XI-a este orientat NE – SV şi a fost cercetat, studiat, dărâmat şi reconstruit în anul 2001. 3 DACIA Nr. 81 (anul IX), septembrie 2012 magazin 3. La o adâncime de 2,85 metri s-au des- coperit 4 şiruri de coloane de calcar, având fiecare câte 15 piese de aceleaşi dimensiuni, totalizând un număr de 60 de coloane. Pe unele din aceste plinte s-au descoperit adâncituri circulare, cu un diametru de 0,80 metri, urme aparţinând, proba- bil, coloanelor ridicate pe ele. 4. S-a constatat cu surprindere că plintele, bazele de calcar erau aşezate pe nişte construcţii asemănătoare unor lentile, realizate din piatră de stâncă, în formă de pâlnie, cu un diametru maxim de 1,85 metri, la o adâncime de 1,90 metri, ele formând astfel o fundaţie de rezistenţă pentru plinte şi pentru coloanele care se ridicau pe ele. 5. Şi ultimul nivel - semnalat la o adâncime de 4,40 metri – constă dintr-un şir de grupuri de 3 - 4 blocuri de calcar, aşezate, fie în cruce, fie rectangular. La acest nivel au mai fost decoperite alte 3 lentile, realizate în aceeaşi Fig. 178 Una din plăcuţele de la Sinaia, tehnică cu cele din zona a patra şi care merg în „falsuri arheologie”, aşa cum sunt ele consi - adâncime până la 5,70 metri de la nivelul iniţial derate de „ istoricii noştri”. Figura acestei al sanctuarului. femei aşezate central cred că am mai întâlnit-o Terasa de 41 x 13 metri pe care este am- undeva. Un medalion identic a fost găsit la plasat sanctuarul, asemenea tuturor celor peste Sarmisegetusa Regia, unde săpăturile au în- 200 de terase artificiale amenajate aici de către ceput prin anii 1924...