ACTUALIZAREA PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEȚEAN SUCEAVA
Etapa I Analiza situației existente. Identificarea elementelor care condiționează dezvoltarea, a disfuncționalităților și elementelor de potențial
Contract nr. 19407/20.08.2018 (nr. ctr. UAUIM-CCPEC: 2 / 2018)
VOL. 05: INFRASTRUCTURI TEHNICE MAJORE
Beneficiar: CONSILIUL JUDEȚEAN SUCEAVA
Elaboratori: UAUIM-CCPEC (lider de proiect) Universitatea din București – CICADIT (partener) SC UrbanTeam srl (partener) SC Quattro Design srl (partener) S.C. F & R Worldwide srl (partener)
Aprilie 2019
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU” Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză şi Consulting proiectant general (CCPEC)
Rector: prof. dr. arh. Marian MOICEANU
Director CCPEC: ec. Dana RACU
Șef proiect: conf. dr. arh. Gabriel PASCARIU
Colectiv de elaborare:
Universitatea de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” – CCPEC Conf. dr. arh. Gabriel PASCARIU Ing. Mariana DOROBANȚU (gospodărirea apelor și echipare hidro-edilitară) Ing. Elena STANCU (îmbunătățiri funciare și managementul deșeurilor) Ing. Tudor PERJU (căi de comunicații) Ing. Diana PINTRIJEL (căi de comunicații) Ing. Amelia CAZACU (energie electrică și telecomunicații) Ing. Luiza MINCULESCU (energie termică și gaze naturale) Dr. urb. Irina CIOANGHER (grafică) Asist. dr. urb. Radu-Matei COCHECI (grafică, GIS)
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 2
Cuprins _Toc6387972 Lista figurilor din text 5 Lista tabelelor din text 6 1. Gospodărirea apelor 8 1.1 Resursele de apă 10 1.2 Amenajarea bazinului hidrografic 12 2. Lucrări de îmbunătățiri funciare 26 2.1 Amenajări pentru desecare 26 2.2 Amenajări pentru Combaterea Eroziunii Solului 27 2.3 Amenajări pentru irigații 29 2.4 Probleme și disfuncționalități legate de funcționarea amenajărilor de îmbunătățiri funciare 29 3. Echiparea hidroedilitară 31 3.1 Alimentarea cu apă 31 3.1.1 Municipiul Suceava 32 3.1.2 Municipiul Fălticeni 36 3.1.3 Municipiul Câmpulung Moldovenesc 39 3.1.4 Municipiul Rădăuți 41 3.1.5 Municipiul Vatra Dornei 44 3.1.6 Alimentarea cu apă a celor 11 orașe din județ 46 3.1.7 Concluzie 47 3.2 Canalizarea apelor uzate 52 3.2.1 Municipiul Suceava 52 3.2.2 Municipiul Fălticeni 53 3.2.3 Municipiul Câmpulung Moldovenesc 54 3.2.4 Municipiul Vatra Dornei 54 3.2.5 Municipiul Rădăuți 54 3.2.6 Sistemele de canalizare din mediul rural 55 3.2.7 Concluzii 55 4. Echiparea tehnică cu căi de comunicație 57 4.1 Rețeaua rutieră 57 4.1.1 Drumurile naţionale 57 4.1.2 Drumurile judeţene 73 4.1.3 Drumurile comunale 77 4.1.4 Probleme şi priorităţi 83 4.2 Rețeaua feroviară 84 4.3 Drumurile industriale 96
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 3 4.4 Reţeaua navigabilă 96 4.5 Căile aeriene 96 4.6 Punctele de control şi trecere a frontierei 98 4.7 Probleme, disfuncționalități și elemente de potențial 98 5. Rețele de energie electrică și telecomunicații 110 5.1 Alimentarea cu energie electrică 110 5.1.1 Producția de energie electrică 110 5.1.2 Rețeaua electrică de transport 112 5.1.3 Rețeaua electrică de distribuție 114 5.1.4 Rețeaua de iluminat public 115 5.1.5 Utilizarea surselor regenerabile pentru producerea energiei electrice 115 5.2 Telecomunicații 121 5.2.1 Telefonie fixă și mobilă 121 5.2.2 Acces la internet, televiziune și radio 122 6. Alimentarea cu energie termică și gaze naturale și fluide combustibile 124 6.1 Alimentarea cu energie termică 124 6.1.1 Municipiul Suceava 125 6.1.2 Municipiul Vatra Dornei 126 6.1.3 Municipiul Rădăuți 127 6.2 Gaze naturale şi fluide combustibile 128 6.2.1 Exploatări SNGN ROMGAZ SA 134 6.2.2 Concluzii 135 7. Managementul Deșeurilor 136 7.1 Managementul deșeurilor municipale 136 7.1.1 Depozite de deșeuri municipale 136 7.1.2 Spaţii de stocare temporară 136 7.2 Managementul deșeurilor industriale 137 7.2.1 Depozite de deșeuri industriale 137 7.2.2 Gestionarea deșeurilor speciale 138 7.2.3 Deșeurile din industria extractivă 138 7.3 Probleme și disfuncționalități existente in domeniul Gestionării Deșeurilor 140 7.3.1 Probleme și disfuncționalități existente in domeniul deșeurilor municipale. 140 7.3.2 Probleme și disfuncționalități existente in domeniul deșeurilor industriale. 141 Bibliografie 148
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 4
Lista figurilor din text
Figura 1: Localizarea Bazinului Hidrografic Siret pe teritoriul României 8 Figura 2: Acumulările și digurile de protecție din județul Suceava 25 Figura 3: Amenajările de îmbunătățiri funciare de pe teritoriul județului Suceava 26 Figura 4: Amenajările de desecare de pe teritoriul județului Suceava 27 Figura 5: Amenajările de combaterea eroziunii solului de pe teritoriul județului Suceava 28 Figura 6: Amenajările de irigații de pe teritoriul județului Suceava 29 Figura 7: Distribuția surselor de apă pe UATB-uri 48 Figura 8: Situația alimentării cu apă potabilă în UATB-uri 49 Figura 9: Situația rețelelor de canalizare și epurare a apelor uzate menajere în UATB-urile din județul Suceava 56 Figura 10: Drumurile naționale din Regiunea Nord-Est Moldova 58 Figura 11: Schema rețelei feroviare 84 Figura 12: Accesibilitatea UATB-urilor la rețeaua de căi de comunicații 108 Figura 13: Unități administrative territoriale din Județul Suceava cu risc de înzăpezire pe căi rutiere și feroviare 109 Figura 14: Evoluția consumului de energie electrică și de energie termică în județul Suceava în perioada 2005-2015 111 Figura 15: Rețeaua electrică de transport în octombrie 2017 113 Figura 16: Harta potențialului solar al României 117 Figura 17: Harta potențialului eolian al României 119 Figura 18: Harta potențialului eolian al județului Suceava 120 Figura 19: Harta ariilor protejate din jud. Suceava 121 Figura 20: Gestiunea deșeurilor – depozite municipale 145 Figura 21: Gestiunea deșeurilor – depozite de deșeuri industriale 146 Figura 22: Servicii de salubritate 147
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 5
Lista tabelelor din text
Tabelul 1: Lungimile principalelor cursuri de apă pe teritoriul județului Suceava 9 Tabelul 2: Principalele surse de apă disponibile în județul Suceava 11 Tabelul 3: Lucrările de amenajare a Bazinului Hidrografic Siret, în județul Suceava 13 Tabelul 4: Îndiguirile și regularizările cursurilor de apă din Bazinului Hidrografic Siret, în județul Suceava 15 Tabelul 5: Acumulările și îndiguirile realizate la nivel de UATB 22 Tabelul 6: Cauzele de degradare a terenurilor în județul Suceava 28 Tabelul 7: Evoluția suprafețelor de îmbunătățiri funciare în perioada 2013-2017 în județul Suceava 29 Tabelul 8: Situația alimentării cu apă potabilă la nivelul județului Suceava 31 Tabelul 9: Situația alimentării cu apă potabilă a orașelor din județul Suceava 46 Tabelul 10: Situația rețelelor de alimentare cu apă potabilă și de canalizare în UATB-urile din județul Suceava 50 Tabelul 11: Situația rețelelor de canalizare în orașele din județul Suceava 55 Tabelul 12: Drumurile naționale de pe raza județului Suceava 59 Tabelul 13: Reţeaua de drumuri naţionale administrată de S.D.N. Câmpulung Moldovenesc 59 Tabelul 14: Reţeaua de drumuri naţionale administrată de S.D.N. Câmpulung Moldovenesc 60 Tabelul 15: Situaţia podurilor amplasate pe drumurile nationale din judeţul Suceava, lucrări de artă pe secţia D.N. Suceava (poduri, viaducte, tuneluri, trecători şi pasuri) 61 Tabelul 16: Lucrări de artă pe secția D.N. Câmpulung Moldovenesc (poduri, viaducte, tuneluri, trecători şi pasuri) 65 Tabelul 17: Clasa tehnică a drumurilor naționale 70 Tabelul 18: Situaţia punctelor critice la înzăpezire pe drumurile naţionale, S.D.N. Suceava 72 Tabelul 19: Situaţia punctelor critice la înzăpezire pe drumurile naţionale, S.D.N. Suceava 72 Tabelul 20: Rețeaua de drumuri județene din județul Suceava 73 Tabelul 21: Caracteristici ale drumurilor județene din Județul Suceava 73 Tabelul 22: Rețeaua de drumuri comunale din județul Suceava 77 Tabelul 23: Caracteristici ale drumurilor județene din Județul Suceava 77 Tabelul 24: Tabel centralizator cu drumurile naționale, județene și comunale din județul Suceava 82 Tabelul 25: Reţeaua de căi ferate a Companiei Naţionale de Căi Ferate pe teritoriul judeţului Suceava 84 Tabelul 26: Reţelele de căi ferate în Judeţul Suceava 87 Tabelul 27: Lista podurilor de cale ferată cu deschiderea mai mare de 10 m.l. aflate pe raza Sucursalei Regionale C.F. Iaşi (Jud. Suceava) 92 Tabelul 28: Lista tunelurilor de pe raza Sucursalei Regionale C.F. Iaşi, jud. Suceava 94
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 6 Tabelul 29: Lista punctelor periculoase aflate pe raza de responsabilitate a Sucursalei Regionale C.F. Iaşi aflate pe teritoriul judeţului Suceava 94 Tabelul 30: Lista aeroporturilor din România și numărul de pasageri transportați 97 Tabelul 31: Situația accesibilității UAT-urilor la rețeaua rutieră și feroviară a județului Suceava 100 Tabelul 32: Zone de risc în rețeaua de căi rutiere și feroviare 105 Tabelul 33: Puteri totale pe tipuri de sursă de energie pentru județul Suceava 110 Tabelul 34: Consumul final energetic calculat pentru judeţul Suceava 111 Tabelul 35: Consumul de energie al județului Suceava, pe sectoare de activitate, în perioada 2007-2015 111 Tabelul 36: Lista producătorilor acreditați şi a centralelor de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie acreditate pentru aplicarea sistemului de promovare prin CV actualizată la data de 31.12.2018 116 Tabelul 37: Lista centralelor fotovoltaice cu contract de racordare din județul Suceava 118 Tabelul 38: Lista localităților - "zone albe NGN" rural din județul Suceava la 1 noiembrie 2017 122 Tabelul 39: Energia termica distribuita in Macroregiunea DOI și în regiunile de dezvoltare componente (Gigacalorii) 124 Tabelul 40: Energia termica distribuita in Regiunea de dezvoltare Nord-Est (Gigacalorii) 124 Tabelul 41: Numărul localităților în care se distribuie gaze naturale în cadrul in Macroregiunii DOI și în regiunile de dezvoltare componente 129 Tabelul 42: Gaze naturale distribuite in Macroregiunea DOI și în regiunile de dezvoltare componente, (mii mc) 129 Tabelul 43: Numărul localităților in care se distribuie gaze naturale pe medii de rezidență, în Regiunea de dezvoltare Nord-Est și județele aferente 130 Tabelul 44: Gaze naturale distribuite, după destinație, în Regiunea de dezvoltare Nord-Est (mii mc) 130 Tabelul 45: Lungimea totala a conductelor de distributie a gazelor in Regiunea de dezvoltare Nord-Est (km) 131 Tabelul 46: Gazele naturale distribuite, după destinație, in Județul Suceava 132 Tabelul 47: Spațiile de stocare temporară a deșeurilor municipale 137 Tabelul 48: Localizarea depozitelor de deșeuri industriale (nepericuloase și periculoase) 138 Tabelul 49: Situaţia depozitelor industriale nepericuloase şi periculoase din jud. Suceava 139 Tabelul 50: UATB-uri afectate de prezența depozitelor de deșeuri menajere care produc impact asupra mediului natural și comunităților umane 141
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 7
1. Gospodărirea apelor Județul Suceava de înscrie în întregime în bazinul hidrografic Siret, cel mai mare bazin hidrografic al României, care este situat în partea de Est-Nord Est a Românie. Suprafața totală a bazinului este de 44.871km2, din care 42.890km2 sunt pe teritoriul României.
Figura 1: Localizarea Bazinului Hidrografic Siret pe teritoriul României Sursa: Planul pentru Prevenirea, Protecția și Diminuarea Efectelor Inundațiilor, rev 02, Administrația Bazinală de Apă Siret-Bacău
Rețeaua hidrografică a bazinului este bine dezvoltată, reprezentând 12,4% din lungimea totală a râurilor din țara noastră, 15.175km în România, din care 10.861km în bazinul hidrografic Siret. Densitatea rețelei este mai mare în zona montană înaltă (1-2km/km2) și mai redusă în zonele de podiș (0,8-1,5km/km2) și de câmpie (0,2-0,5km/km2). Resursa de apă de suprafață a bazinului este de 5.800mil.m3, iar resursa de apă subterană este de 1.068mil.m3. Rețeaua hidrografică a județului Suceava are 3.092km și densitatea de 0,361km/km2 teritoriu, valoare peste media pe țară. Principalele cursuri de apă din teritoriul județului sunt Siret, care curge de la Nord
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 8 la Sud și afluenții săi Suceava, Șomuzu Mare, Moldova, Bistrița, care curg de la Nord-Vest către Sud- Est. Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Moldova, care drenează peste 33% din suprafața județului, urmat de râul Bistrița cu 30% din suprafața județului și râul Suceava cu 26,6%. Lungimile principalelor cursuri de apă pe teritoriul județului sunt: Tabelul 1: Lungimile principalelor cursuri de apă pe teritoriul județului Suceava Râu Sprafață bazin Lungime totală Lungime în Pondere județ hidrografic km județ % km2 km Siret 36030 559 148 26,5 Suceava 2330 173 170 98,3 Moldova 4299 213 149 70,0 Bistrița 7039 283 131 46,3 TOTAL 1279 649 Sursa: Master Planul de apă și apă uzată, 2014
Râul Siret izvorăște din Carpații Păduroși aflați în regiunea Cernăuți din teritoriul actual al Ucrainei, de sub Muntele Lungul, pătrunde în România în localitatea Văscăuți, situată la circa 5 km NE de orașul Siret și, după un parcurs total de 726 km (559 km în România), se varsă în Dunăre, în apropiere de municipiul Galați (la Șendreni). Suprafața bazinului este de 1.636 km2. Debitul mediu multianual la intrarea în ţară în secţiunea Siret este de 13,0 m3/s. Spre aval debitele cresc mai ales după principalele confluenţe. Astfel, la Lespezi (aval de confluenţa cu Suceava) este de 36,5 m3/s, la Drăgeşti (în aval de confluenţa cu Moldova) de 75,1 m3/s, la Răcătău (în aval de confluența cu Bistriţa) 140 m3/s, iar la vărsarea în Dunăre este de 240m3/s. Râul colectează aproximativ17% din volumul total al resurselor de apă ale României Râul Suceava izvorăște din munții Obcinele Bucovinei (județ Suceava) și se varsă în râul Siret în apropierea localității Liteni. Suprafața bazinului hidrografic este de 2.641km2, din care 2.298km2 pe teritoriul țării. Principalii afluenţi ai râului Suceava sunt Putna 20 km, Pozen 32 km, Suceviţa 41 km, Solca 34 km, Horaiț 24 km, Soloneţ 38 km, Hătnuţa 21 km, Dragomirna 16 km. Debitul mediu multianual este de 17,9m3/s la confluența cu Siretul. Râul Moldova izvorăşte din munţii Obcinele Bucovinei (jud. Suceava) şi se varsă în râul Siret aval de municipiul Roman (jud. Neamţ), având o suprafaţă de 4.299 km2. Principalii afluenţi ai râului Moldova sunt râurile Sadova 14 km, Moldoviţa 49 km, Suha 35 km, Umor 26 km, Suha Mică 27 km, Suha Mare 29 km, Râşca 35 km, Șomuz 32 km, Neamţ 55 km, Topoliţa 36 km. Debitul mediu multianual este 3,75m3/s la Fundul Moldovei, 7,56m3/s la Priseaca Dornei, 18,1m3/s la Gura Humorului, 35,5m3/s la Tupilați. Râul Bistriţa izvorăşte din M-ţii Rodnei (jud. Suceava) şi se varsă în r. Siret aval de mun. Bacău. Bazinul hidrografic al râului Bistriţa are o suprafaţă de 7039 km2. Principalii afluenți ai râului Bistriţa sunt: Dorna 53 km, Borca 19 km, Sabasa 24 km, Bistricioara 64 km, Putna 23km, Bicaz 39 km, Neagra 41 km, Dămuc 24 km, Tarcău 33 km, Cracău 66 km, Români 26 km, Trebeş 28 km. Datorită faptului că bazinul său hidrografic drenează unităţile montane cele mai înalte din Carpaţii Orientali, scurgerea apei este bogată. Debitul mediu multianual este la vărsarea Bistriţei în Siret, de 62,5 m3/s. Apele stătătoare constau din lacuri naturale de dimensiuni mici şi lacuri antropice amenajate în scopuri complexe: rezerve de apă industrială şi potabilă, apărare împotriva inundaţiilor, piscicultură, etc.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 9 1.1 Resursele de apă Resursele de apă în județ sunt formate din ape de suprafață și ape subterane. Apa de suprafață, este constituită din râuri, iazuri, bălți. Apa subterană se găsește în cantități mari în zona montană, în depozitele aluvionare de luncă şi terasă, precum şi la baza altor roci de suprafaţă. In zona de podiș, apa subterană este cantonată în depozitele luncilor şi teraselor râurilor, în straturile de nisipuri şi pietrişuri sarmaţiene, în glacişuri, conuri de dejecţie, la baza unor depozite deluvionale. Resursele de apă potențiale și tehnic utilizabile sunt (Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, pentru anul 2012): • Resursa de suprafață: teoretică 1.920 mil. m3 și tehnic utilizabilă 610 mil. m3; • Resursa din subteran: teoretică 180 mil.m3și tehnic utilizabilă 142 mil.m3. Se constată că doar 35,8% din resursele totale de apă din judeţ sunt utilizabile. Dintre acestea, ponderea cea mai mare o au apele de suprafaţă, reprezentând 81,1% din totalul resurselor utilizabile de apă din judeţ. Cerințele de apă pe surse și utilizări sunt (Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, pentru anul 2012): • Din sursele apă de suprafață de 20.562mii m3 pentru: − populație 9.150mii m3; − industrie 994mii m3; − agricultură 10.418mii m3. • Din sursele de apă subterană de 26.826mii m3 pentru: − populație 24.504mii m3; − industrie 2.218mii m3; − agricultură 104mii m3. Prelevarea de apă pe surse și utilizări este (Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, pentru anul 2012): • Din sursele de suprafață este de 14.221mii m3, cu indice de exploatare de 69,16% pentru: − populație 7.154mii m3, cu indice de exploatare de 78,19%; − industrie 527mii m3, cu indice de exploatare de 53,02%; − agricultură 6.540mii m3, cu indice de exploatare de 62,77%. • Din sursele de apă subterană este de 24.049mii m3, cu indice de exploatare de 89,65% pentru: − populație 23.503mii m3, cu indice de exploatare de 95,92%; − industrie 510mii m3, cu indice de exploatare de 22,97%; − agricultură 36mii m3, cu indice de exploatare de 34,59mii m3. La nivel județean, din totalul surselor de apă disponibile, apa de suprafață reprezintă 30%, iar cea din subteran reprezintă 70%. Resursele de apă brută identificate pot fi considerate strategice, dat fiind ca aprovizionează 80 % din populația județului și toate sunt/vor fi gestionate de SC ACET SA, operatorul regional care asigură alimentarea cu apă potabilă, canalizarea și epurarea apelor uzate din județ. SC ACET SA nu deține însă în proprietate aceste resurse, el având responsabilitatea managementului zonelor de captare.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 10 Principalele surse de apă disponibile în județ (Master Plan de apă și apă uzată, componenta J) sunt următoarele: Tabelul 2: Principalele surse de apă disponibile în județul Suceava Locația Tipul sursei Exploatarea sursei Debit apă brută (m3/zi) ACET Suceava subterană captare puțuri Berchișești 59.464 suprafață captare Mihoveni 16.920 ACET Suceava- subterană câmp de puțuri Voroneț 3.696 Agenția Gura Humorului ACET Suceava-Agenția subterană câmp de puțuri Aeroport și 2.827 Câmpulung Moldovenesc Sadova ACET Suceava- suprafață priza de captare r. Dorna 3.406 Agenția Vatra Dornei ACET Suceava- subterană câmp de puțuri 6.110,33/ Agenția Fălticeni Baia 1/Baia 2 6.110,33 suprafață r. Moldova 8.110,33 ACET Suceava-Agenția Siret subterană câmp de puțuri, dren 962,88 ACET Suceava-Agenția Solca suprafață ac. Solcuța 242 ACET Suceava-Agenția Rădăuți subterană câmp de puțuri Măneuți 9.288 Primăria Broșteni subterană, dren, 390,96 suprafață priză captare r. Neagra Primăria Dolhasca subterană câmp de puțuri 931,85 Primăria Frasin subterană puț 588,33 Primăria Liteni subterană câmp de puțuri 854,54 Primăria Salcea subterană câmp de puțuri Salcea 1.038,53 Primăria Vicovu de Sus subterană câmp de puțuri 1.635 Primăria Bogdănești subterană câmp de puțuri 452 Primăria Boroaia subterană câmp de puțuri 178,5 Primăria Bosanci subterană câmp de puțuri 847,94 Primăria Capu Câmpului subterană puț 198,31 Primăria Dornești subterană puț 46,5 Primăria Drăgușeni subterană câmp de puțuri 547,82 Primăria Forăști subterană câmp de puțuri 525,47 Primăria Fundu Moldovei subterană puț 32,87 Primăria Gălănești subterană puț 65 Primăria Grănicești subterană câmp de puțuri 199,13 Primăria Iacobeni suprafață priză de apă 634,06 Primăria Ostra subterană prag de fund 467 suprafață pr. Băisescu Primăria Păltinoasa subterană puțuri 423,67 Primăria Putna suprafață pr. Vitău 285 Primăria Stulpicani subterană puț 50,22 Primăria Șaru Dornei subterană captare izvoare 102,45 Primăria Valea Moldovei subterană câmp de puțuri 282,87 Primăria Vama subterană câmp de puțuri 1.096,72
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 11 Locația Tipul sursei Exploatarea sursei Debit apă brută (m3/zi) Primăria Verești subterană puțuri 22,13 Egger Dornești subterană câmp de puțuri 3.776 Salina Cacica suprafață puț 56 subteran captare de suprafață SAB Rădăuți subterană puț 2.854 Fundația Sf.Procopie și Elisabeta- subterană câmp de puțuri 55,07 Dorna Arini Primăria Fântâna Mare subterană câmp de puțuri 150,5 Primăria Dorna Cândrilor subterană captare prin drenuri de 243,42 izvoare Coca-Cola HBC Poiana Negri suprafață prag de fund cu baraj 203,17 deversor Coca-Cola HBC Izvorul Alb subterană captare izvor 45,49 Sinarom Mining-platf. Iacobeni suprafață captare r. Bistrița 1.781,63 SC Camylact SRL Vatra Dornei subterană puț 42,81 SC Linbuz SRL-Șaru Dornei subterană puț 3.322 Dorna Lactate-Floreni subterană captare izvor 239,14 SC Poiana Izvoarelor- suprafață prag de fund 2.289,6 Păstrăvăria Bancu Liceul militar Câmpulung subterană puț 130,58 Sursa: Master Plan de apă și apă uzată, componenta J, 2014
1.2 Amenajarea bazinului hidrografic Schema Directoare de Amenajare și Management a Bazinului Hidrografic, potrivit Legii Apelor 107/1997 cu completări și modificări ulterioare, este principalul instrument de planificare, dezvoltare și gestionare a resurselor de apă. Aceasta cuprinde: Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic care este componenta de gospodărire cantitativă și Planul de Management al Bazinului Hidrografic care este componenta calitativă. Planul de Amenajare are ca scop fundamentarea acțiunilor, măsurilor și lucrărilor necesare pentru: • Realizarea și menținerea echilibrului dintre cerințele de apă ale folosințelor și disponibilul de apă la surse; • Utilizarea potențialului apelor: producerea de energie electrică, navigare, turism, agrement; • Diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra mediului și activității umane (inundații, exces de umiditate, secete, eroziunea solului, etc.); • Determinarea cerințelor de mediu asupra resurselor de apă. Administrația Bazinală de Apă Siret are în administrare/exploatare prin sistemele de gospodărire a apelor și sistemele hidrotehnice independente din subordine: • 14 baraje pentru retenții permanente și nepermanente de apă cu un volum total acumulat de 205,3mil.m3; • 4 baraje de prize; • 3 derivații;
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 12 • 10.280 km lungimi cursuri de apă, pe care sunt realizate 344 lucrări de îndiguire, regularizare, apărare și consolidări de maluri cu lungimi totale de 918,74 km; • 1 stație tratare a apei; • 6 stații de pompare a apei, cu capacitate totală de 9,4 m3/s; • 2 micro-hidrocentrale. Pe teritoriul județului se află următoarele lucrări: 1. Acumulări permanente și nepermanente, care au ca funcțiuni asigurarea cerinței de apă pentru localități, apărarea împotriva inundațiilor, producere de energie electrică, agrement:
Tabelul 3: Lucrările de amenajare a Bazinului Hidrografic Siret, în județul Suceava Denumirea Râul Cea mai Volum Volum Folosințe acumulării apropiată total atenuare localitate (mil.m3) (mil.m3) ACUMULĂRI PERMANENTE Dragomirna Dragomirna m. Suceava 19,0 9,3 alimentare apă Rogojești Siret or. Siret 52,3 28,3 alimentare apă, irigații, hidroenergie Dragomirna 1 Dragomirna Mitocul 0,135 0,07 apărare inundații, Dragomirnei piscicultură Dragomirna 2 pr. Petrelor Mitocul 0,016 0,07 apărare inundații, Dragomirnei piscicultură Antoceni pr. Antoceni Forăști/Antoceni 0,21 0,17 apărare inundații, piscicultură Antoceni- pr. Antoceni Forăști/Antoceni 0,036 0,006 piscicultură, Prisecaru agrement Băineț 1,2,3 pr. Climăuți Mușenița 0,025 0,005 Piscicultură alimentări apă, agrement Bosanci 1/2 Șomuzu Mic Bosanci 0,82/0,6 0,38/0,27 apărare inundații, piscicultură Cimbria pr. Cimbria Stroiești 0,055 0,04 apărare inundații, piscicultură Ciortărie V. Pozen Satu Mare 0,025 0,005 alimentare apă, piscicultură, agrement Crujana pr. Pătrăuțeanca Pătrăuți 0,92 0,67 apărare inundații, piscicultură Delnița pr. Delnița Fundu Moldovei 0,91 0,42 apărare inundații, agrement Drăgușeni pr. Stroiești Drăgușeni 0,16 0,02 apărare inundații, piscicultură Fălticeni I Șomuzu Mare Fălticeni 1,63 0,53 apărare inundații, piscicultură Fălticeni II Șomuzu Mare Fălticeni 2,65 1,6 apărare inundații, piscicultură Fetești Grigorești Adâncata/Fetești 0,02 0,02 piscicultură
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 13 Denumirea Râul Cea mai Volum Volum Folosințe acumulării apropiată total atenuare localitate (mil.m3) (mil.m3) Forăști pr. Hatia Forăști/ Forăști 0,41 0,19 apărare inundații, piscicultură Grănicești pr. Horaiț Grănicești 2,88 1,53 apărare inundații, piscicultură, irigații Hagikadar pr. Stâmbu Moara/ 0,214 0,044 apărare inundații, Moara Nica piscicultură Hănțești pr. Arțari Hănțești/Arțari 0,026/ 0,026/ piscicultură B1/B2 0,014 0,014 Horodnic pr. Toplița Horodnic de Sus 0,135 0,059 apărare inundații, piscicultură Iezer Sadova Sadova 0,018 0,006 piscicultură Ipotești Șomuzu Mic Ipotești 0,34 0,07 apărare inundații, piscicultură La Pomat Negostina Siret 0,062 - piscicultură Mănăstioara pr. Mănăstioara Siret/ Mănăstioara 1,08 0,83 apărare inundații, piscicultură, agrement Măxineni Șomuzu Mare Moara/ 0,05 0,05 piscicultură, Moara Nica Manole I,II pr. Hartia Forăști/ Manolea 0,058/ 0,036/ apărare inundații, 0,12 0,065 piscicultură Mediasca pr. Mediasca Forăști/ Ruși 1,21 0,538 apărare inundații, piscicultură Mitoc I,II pr. Mitoc Mitocu 0,27/0,18 0,06/0,1 apărare inundații, Dragomirnei piscicultură Moara Bulai pr. Stâmbu Moara/ 0,2 0,085 apărare inundații, Moara Nica piscicultură Moara Nica pr. Stâmbu Moara/ 0,28 0,28 apărare inundații, Moara Nica piscicultură Mănăstirea pr. Dragomirna Mitocu 0,07 0,01 apărare inundații, Dragomirna Dragomirnei piscicultură Negostina V. Zăvălean Bălcăuți/ 0,225 0,005 apărare inundații, Negostina piscicultură Nemirceni Șomuzu Mic Bosanci 0,921 0,334 apărare inundații, piscicultură Optitehnomed pr. Leahu Zvoriștea 0,043/ 0,028/ apărare inundații, I, II, III, IV 0,005/ 0,002/ piscicultură 0,033/ 0,023/ 0,023 0,015 Pleșești pr. Șomuzu Vulturești/ Pleșești 0,975 0,5 apărare inundații, Mic piscicultură priza r. Suceava Suceava/ 1,164 0,851 alimentare apă, Mihoveni Mihoveni hidroenergie Pocoleni Șomuzu Mare Rădășeni / 5,0 3,0 apărare inundații, Pocoleni piscicultură
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 14 Denumirea Râul Cea mai Volum Volum Folosințe acumulării apropiată total atenuare localitate (mil.m3) (mil.m3) Poleac Toplița Rădăuți 0,012 - piscicultură Pozen 2 V. Pozen Rădăuți 0,07 0,035 apărare inundații, piscicultură Roșia pr. Frumoasa Moara/ Frumoasa 0,325 0,125 apărare inundații, piscicultură Șerbăuți pr. Hătnuța Șerbăuți/ Șerbăuți 1,59 0,59 apărare inundații, piscicultură Solca pr. Solcuța or. Solca 0,056 0,02 alimentare apă, apărare inundații Șomuz I Șomuzu Mare Liteni/ Moară 2,412 0,855 apărare inundații, Liteni irigații, piscicultură Șomuz II Șomuzu Mare Horodniceni/ 11,3 3,9 apărare inundații, Moară Mihăiești piscicultură Tătărași 1,2 Cetății Suceava 0,0063/ agrement 0,006 Todirești pr. Ruscioara Todirești 0,016 0,001 piscicultură Vătafu pr. Podul Suceava 1,69 0,77 apărare inundații, Vătafului piscicultură Zvoriștea 1, 2 pr. Leahu Zvoriștea 0,016/ 0,073 piscicultură 0,003 ACUMULĂRI NEPERMANENTE Horodnic 1 pr. Horotnic 0,84 0,84 apărare inundații Horodnic 2 pr. Horotnic 0,515 0,515 apărare inundații Horodnic 3 pr. Toplița 0,504 0,504 apărare inundații Sursa: Planul de Management al Riscului la Inundații în Bazinul Hidrografic Siret, ABA Siret, 2016
Acumulările Horotnic 1și Horotnic 2 sunt avariate după inundațiile din 2008 si nu-și mai îndeplinesc rolul de atenuare a viiturilor. 2. Îndiguirile și regularizările cursurilor de apă, care sunt lucrări de amenajare pentru combaterea inundațiilor. Pe teritoriul județului acestea sunt: Tabelul 4: Îndiguirile și regularizările cursurilor de apă din Bazinului Hidrografic Siret, în județul Suceava Denumire lucrare / poziție Curs apă Amplasament Lungime PIF Localități dig localitate (m) apărate Dig apărare or. Siret, md Siret Siret 1.510 1986 Siret, Pădureni, Dig apărare or. Siret, md Negostina Siret 1.509 1986 Negostina Apărare mal r. Siret, amonte Siret - 517 - st. DESWAT WATMAN Îndiguire Iacobeni, ms Bistrița Iacobeni 1.300 1977 Iacobeni Îndiguire Vatra Dornei, md Bistrița Vatra Dornei 910 1979 Vatra Dornei Regularizare și îndiguire pe Bistrița Vatra Dornei 1.110 1980 Vatra Dornei r. Dorna și Bistrița la Vatra
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 15 Denumire lucrare / poziție Curs apă Amplasament Lungime PIF Localități dig localitate (m) apărate Dornei, ms Amenajare r. Bistrița și Bistrița Dorna Arini 18.130+ afluenți, sector Iacobeni- 6.700 Sabasa Consolidări maluri r. Bistrița Vatra Dornei 65 Bistrița, la Vatra Dornei Consolidări de mal r. Dorna, Dorna Dorna 82 la Dorna Cândrenilor și Candrenilor/ Poiana Stampei Dorna Candrenilor Regularizare și îndiguire r. Dorna, Vatra Dornei 2.017+ Dorna și Bistrița, la Vatra Bistrița 1.980 Dornei Apărare mal pr. Ciotina, Ciotina Iacobeni/ 373 Iacobeni Iacobeni Amenajare pr. Humor și r. Humor Gura Humor 5.500 1984 Gura Humor Moldova la Gura Humor, md Dig Câmpulung, cartier Izvorul Alb Câmpulung 140 1968 Câmpulung Izvorul Alb, ms Moldovenesc Moldovenesc Dig Câmpulung Moldova Câmpulung 500 1980 Câmpulung Moldovenesc, ms Moldovenesc Moldovenesc Dig Câmpulung Moldova Câmpulung 200 1991 Câmpulung Moldovenesc, ms Moldovenesc Moldovenesc Dig Câmpulung Moldova Câmpulung 500 1979 Câmpulung Moldovenesc, md Moldovenesc Moldovenesc Regularizare și îndiguire la Moldova Câmpulung 610 1985 Câmpulung Câmpulung Moldovenesc, Moldovenesc Moldovenesc ms Dig Câmpulung Moldova Câmpulung 750 1980 Câmpulung Moldovenesc, md Moldovenesc Moldovenesc Dig fabrica de mucava, Moldova Vama/Molid 700 1971 Molid Vama, Molid, ms Dig Câmpulung Moldova Câmpulung 500 1980 Câmpulung Moldovenesc, md Moldovenesc Moldovenesc Îndiguire, aval pod Voroneț, Moldova Gura Humor 450 1980 Gura Humor La Gura Humor, ms Dig Câmpulung Moldova Câmpulung 240 1979 Câmpulung Moldovenesc, md Moldovenesc Moldovenesc Îndiguire Băișești –Cornu Moldova Băișești –Cornu 600 1974 Băișești Luncii, ms Luncii, Îndiguire Sadova, md Moldova Sadova 1.060 1972 Sadova Îndiguire Sadova, ms Moldova Sadova 1.350 1980 Sadova Dig Câmpulung Moldova Câmpulung 580 1979 Câmpulung Moldovenesc, md Moldovenesc Moldovenesc Dig Câmpulung Moldova Câmpulung 1.750 1975 Câmpulung
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 16 Denumire lucrare / poziție Curs apă Amplasament Lungime PIF Localități dig localitate (m) apărate Moldovenesc, md Moldovenesc Moldovenesc Regularizare și îndiguire la Moldova Câmpulung 150 1977 Câmpulung Câmpulung Moldovenesc, Moldovenesc Moldovenesc md Berchișești-Drăgoiești, ms Moldova Berchișești 3.900 1970 Berchișești Îndiguire r. Moldova, aval de Moldova Gura Humor 1.140 1977 Gura Humor autobaza Gura Humor, ms Dig Câmpulung Moldova Câmpulung 900 1976 Câmpulung Moldovenesc, md Moldovenesc Moldovenesc Îndiguire r. Moldova, Moldova Gura Humor 1.100 1980 Gura Humor amonte ștrand Gura Humor, ms Dig Gura Humor, Voroneț, Moldova Gura Humor 200 1959 Gura Humor ms Amenajare r. Moldova și Moldova Gura Humor 6.035 afluenți, sector Fundu Moldovei – Gura Humor, et 1 Îndiguire r. Moldova, pod Moldova Capu Câmpului/ 660 Berchișești-Capu Câmpului, Capu Câmpului ms Dig Câmpulung Moldova Câmpulung 1.000 1980 Câmpulung Moldovenesc, md Moldovenesc Moldovenesc Dig Câmpulung Moldova Câmpulung 740 1970 Câmpulung Moldovenesc, md Moldovenesc Moldovenesc Dig Câmpulung Moldova Câmpulung 940 1980 Câmpulung Moldovenesc, ms Moldovenesc Moldovenesc Regularizare și îndiguire la Moldova Câmpulung 1.830 1976 Câmpulung Câmpulung Moldovenesc, Moldovenesc Moldovenesc ms Dig Pojorâta, md Moldova Pojorâta 160 1980 Pojorâta Dig Câmpulung Moldova Câmpulung 600 1975 Câmpulung Moldovenesc, md Moldovenesc Moldovenesc Îndiguire Vama, ms Moldova Vama 300 1970 Vama Dig Câmpulung Moldova Câmpulung 1.520 1975 Câmpulung Moldovenesc, md Moldovenesc Moldovenesc Dig Moldovița, ms Moldovița Vatra 200 1970 Vatra Moldoviței Moldoviței Amenajare pr. Moldovița și Moldovița Moldovița, afluenți, zona Vatra Vatra Moldoviței, Frumosu, Vama Moldoviței Dig Frătăuții Vechi, ambele Pozen Frătăuții Vechi 9,120 1971 Frătăuții Vechi maluri Îndiguire Rădăuți, ambele Pozen Rădăuți 2.960 1971 Rădăuți maluri Dig Horodnic de Jos, ambele Pozen Horodnic de 7.370 1970 Horodnic de Jos maluri Jos
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 17 Denumire lucrare / poziție Curs apă Amplasament Lungime PIF Localități dig localitate (m) apărate Dig Gura Putnei, ms Putna Gura Putnei 200 1959 Gura Putnei Îndiguire Sadova, ms Sadova Sadova 530 1990 Sadova Dig Todirești Costina, md Suceava Todirești 350 1968 Todirești Dig Todirești Costina, md Suceava Todirești 500 1968 Todirești Dig Dărmănești, ms Suceava Dărmănești 350 1960 Dărmănești Regularizare și îndiguire r. Suceava Suceava 1.940 1978 Suceava Suceava la m. Suceava, md Îndiguire m. Suceava, md Suceava Suceava 2.000 1973 Suceava Îndiguire m. Suceava, ms Suceava Suceava 400 1991 Suceava Dig m. Suceava - cartier Suceava Suceava 850 1961 Suceava Burdujeni, ms Dig Salcea – Prelipca, md Suceava Prelipca 3.100 1987 Prelipca Dig topitoria m. Suceava, ms Suceava Suceava 1.000 1976 Suceava V Dig m. Suceava – cartier Suceava Suceava 1.200 1975 Suceava Apa Ițcani, ms Dig Mihoveni-Suceava, md Suceava Mihoveni 3.050 1989 Mihoveni Regularizare și îndiguire r. Suceava Suceava 1.870 1978 Suceava Suceava în m. Suceava, md Regularizare și îndiguire r. Suceava Vicovu de Jos 9.500 2004 Vicovu de Jos Suceava în zona Vicovu de Sus-Frătăuții Vechi, ambele maluri Dig Milișăuți, md Suceava Milișăuți 100 1963 Milișăuți Dig Dornești, ms Suceava Dornești 600 1970 Dornești Îndiguire Straja-Suceava, ms Suceava Straja 1.000 2004 Straja Îndiguire Frătăuții Vechi, Suceava Frătăuții Vechi 360 1985 Frătăuții Vechi ambele maluri Îndiguire CET Suceava, ms Suceava Suceava 2.600 1986 Suceava Îndiguire m. Suceava, ms Suceava Suceava 500 1959 Suceava Dig cartier Ițcani din Suceava Suceava 700 1953 Suceava m. Suceava, md Îndiguire r. Suceava la Satu Suceava Satu Mare 2.330 2011 Satu Mare Mare, md Amenajarea pr. Sucevița, Sucevița Marginea 1.210 2011 Marginea zonele Satu Nou și Pădurilor de pe DN 17A, com. Marginea, ms Regularizare pr. Sucevița și Sucevița com. Sucevița, 17.400 afluenți, tronson Sucevița- Marginea, Volovăț Volovăț Amenajare pr. Sucevița, ms, Sucevița Marginea 4.460+ la Marginea 1.664 Dig Slatina, md Suha Mică Slatina 200 1970 Slatina Dig Gălănești, ambele Voitinel Gălănești 7.150 1971 Gălănești
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 18 Denumire lucrare / poziție Curs apă Amplasament Lungime PIF Localități dig localitate (m) apărate maluri (Pietroasa) Amenajare r. Moldova Moldova Cornu luncii 500 2013 Cornu Luncii Brăiești-Băișești Cornu Luncii (T1), ms Amenajare r. Moldova Moldova Cornu luncii 9.120 2013 Cornu Luncii Brăiești-Băișești Cornu Luncii (T2,T3,T4), ms Amenajare r. Moldova Moldova Cornu luncii 744 2013 Cornu Luncii Brăiești-Băișești Cornu Luncii (T5), md Amenajare r. Moldova Moldova Cornu luncii 1.636 2013 Cornu Luncii Brăiești-Băișeștii Cornu Luncii (T6), md Amenajare r. Moldova la Moldova Berchișești/ 4.200 front captare apă m. Berchișești Suceava, la Berchișești Amenajare r. Moldova la Moldova Baia/ Baia 1.180 front captare apă or. Fălticeni, la Baia Regularizare, zona Sălăgeni Dumbrăveni, 21.600 Dumbrăveni-Fântânele Verești, Fântânele Amenajare r. Suceava, zona Suceava Ulma, Brodina, 8.332 Ulma-Brodina-Straja Straja Amenajare r. Suceava –zona Suceava Măneuți, 6.000 Frătăuți-Măneuți Frătăuți Vechi Refacerea amenajării r. Suceava Măneuți/ 710 Suceava în zona sursei de Frătăuți Vechi alimentare cu apă a mun. Rădăuți Îndiguire r. Suceava, amonte Suceava Mihoveni/ 3.050 de ac. Baraj Mobil Suceava Scheia Apărare de mal r. Suceava, Suceava mun. Suceava 700 aval de ac. Baraj Mobil Suceava Consolidare și refacere Suceava mun. Suceava 264 apărare de mal drept, r. Suceava, aval de pod DN2 (km 437+430) Regularizare r. Suceava la Suceava mun. Suceava 1.600 CCH, mărire captare priză Regularizare r. Suceava la Suceava Verești/Verești 5.200 topitoria de in și cânepă Verești Supraînălțare dig mal, ms, r. Suceava satele Straja și 250 Suceava, zona Vicovu de Laura Sus-Frătăuții Noi
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 19 Denumire lucrare / poziție Curs apă Amplasament Lungime PIF Localități dig localitate (m) apărate Regularizare și apărare de Remezeu Vicovu de Jos/ 4.470 mal pr. Remezeu, com. Vicovu de Jos Vicovu de Jos Amenajare pr. Remezeu, Remezeu, Vicovu de Jos/ 1.450 Cahiula, Slatina la Vicovu Cahiula, Vicovu de Jos de Jos Slatina Amenajare pr. Voitinel și Voitinel Voitinel 8.559 afluenți Regularizare pr. Ruda, la Ruda Dornești/ 769 Dornești Dornești Regularizare pr. Horodnic și Horodnic, Horodnic de 12.000 Toplița Toplița Sus Amenajare pr. Horodnic la Horodnic Horodnic de Horodnic de Sus Sus Regularizare pr. Toplița la Toplița mun. Rădăuți 1.526 Rădăuți Amenajare pr. Saca, Clit și Saca, Clit Arbore/ Arbore 598 afluenți în com. Arbore Regularizare pr. Clit și Clit Arbore/ Arbore 3.273 afluenți Amenajare pr. Soloneț și Soloneț Cacica/ Cacica 803 afluenți, com Cacica Amenajare pr. Soloneț la Soloneț Pârteștii de Jos/ 827 Pârteștii de Jos Pârteștii de Jos Regularizare pr. Pătrăuțanca, Pătrăuțanca Pătrăuți/ 1.200 zona ac. Baraj Mobil Pătrăuți Regularizare pr. Dragomirna mun. Suceava 3.800 Dragomirna, sector baraj Regularizare pr. Plopeni Plopeni Plopeni/ Salcea 1.750 Regularizare pr. Salcea Salcea Salcea/ Salcea 1.338 Regularizare pr. Mereni Mereni Mereni/ Salcea 330 Amenajare pr. Gemenea, la Gemenea Stulpicani/ 675 Stulpicani Stulpicani Regularizare pr. Voroneț, la Voroneț Voroneț/ Gura 1.000 Voroneț Humorului Amenajare pr. Bucovăț și Bucovăț Păltinoasa/ 661 afluenți la Păltinoasa Păltinoasa Regularizare pr. Rășca, la Rășca Praxia/ Vadu 4.000 Praxia Moldovei Regularizare pr. Rășca la Rășca Bogdănești/ 4.000 Bogdănești Bogdănești Regularizare și îndiguire pr. Seaca Boroaia/ 6.700 Seaca, la Boroaia Boroaia Sursa: Planul de Management al Riscului la Inundații în Bazinul Hidrografic Siret, ABA Siret, 2016 Adresă ABA Siret/Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, nr. 3466/7.05.2019
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 20
Derivația Mihoveni – Dragomirna este amplasată pe malul stâng al râului Suceava, în continuarea Stației de Pompare Mihoveni. Derivația este formată din două conducte cu Dn=1200mm, L=3,17km, având rol de tranzitare a debitelor de apă (Q=4,8 m3/s) pompate de stație pentru asigurarea nivelului de apă în ac. Dragomirna din care 4,3m3/s pentru alimentarea municipiului Suceava și 0,5m3/s se tranzitează gravitațional la Stația de Pompare a ACET Suceava și mai departe la Uzina de Apă Mihoveni. Disfuncții și probleme majore nu ridică aceste lucrări, având în vedere Planurile existente pentru amenajarea și managementul bazinului hidrografic, pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor și de management al riscului la inundații, realizate pentru conformarea la normele europene din domeniu, respectiv Directiva cadru privind apa (Directiva 2000/60/CE), adoptată la 23 octombrie 2000 și Directiva privind inundațiile (Directiva 2007/60/CE), aprobată de Parlamentul European la 23 octombrie 2007. Planurile menționate prevăd măsuri aplicabile la nivel de bazin hidrografic, care cuprind următoarele categorii de măsuri: • Organizatorice - revizuirea și actualizarea Planurilor, coordonarea acestora cu strategiile de planificare teritorială (PATN, PATJ, PATZ, PUG, PUZ, PUD); • Schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor - măsuri naturale de retenție a apei (menținerea suprafeței pădurilor, extinderea pădurilor în bazinele de recepție, amenajarea bazinelor torenților); • Inspecția și mentenanța cursurilor de apă și a lucrărilor hidrotehnice existente; • Adaptarea structurilor de apărare existente la condițiile schimbărilor climatice; • Conștientizarea comunităților – informarea adecvată, educație și instruire; • Pregătirea/îmbunătățirea pentru reducerea efectelor adverse ale inundațiilor – monitorizarea, prognoza și avertizarea inundațiilor, revizuirea planurilor de apărare, simularea evenimentelor de inundații cu participare instituțională; • Refacerea post eveniment – evaluarea pagubelor și refacerea infrastructurilor și proprietăților afectate, analiza post eveniment.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 21 Tabelul 5: Acumulările și îndiguirile realizate la nivel de UATB Nr. Cod Acumulări Acumulări Diguri de apărare crt. SIRUTA Denumire UATB permanente nepermanente la inundații 1 146263 Suceava x x 2 146502 Câmpulung Moldovenesc x 3 146539 Fălticeni x 4 146628 Rădăuți x x x 5 146744 Vatra Dornei x Total 3 1 4 6 147358 Broșteni 7 147633 Cajvana 8 148006 Dolhasca 9 148612 Frasin 10 146584 Gura Humorului x 11 149227 Liteni 12 146931 Milișăuți x 13 146370 Salcea x 14 146655 Siret x x 15 146708 Solca x 16 151095 Vicovu de Sus Total orașe 2 0 4 Total urban 5 1 8 17 146799 Adâncata x 18 146860 Arbore x 19 146904 Baia x 20 151530 Bălăceana 21 146995 Bălcăuți x 22 151576 Berchișești x 23 147036 Bilca 24 147054 Bogdănești 25 147072 Boroaia x 26 147134 Bosanci x 27 147161 Botoșana 28 147205 Breaza 29 147241 Brodina x 30 147465 Bunești 31 151521 Burla 32 147526 Cacica x 33 147580 Calafindești 34 151503 Capu Câmpului x 35 151451 Ciocănești 36 151567 Ciprian Porumbescu 37 147713 Cârlibaba 38 151433 Comănești
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 22 Nr. Cod Acumulări Acumulări Diguri de apărare crt. SIRUTA Denumire UATB permanente nepermanente la inundații 39 147786 Cornu Luncii x 40 151497 Coșna 41 147884 Crucea 42 147937 Dărmănești x 43 148097 Dolhești 44 148131 Dorna-Arini x 45 148202 Dorna Candrenilor x 46 148293 Dornești x 47 148328 Drăgoiești 48 148382 Drăgușeni x 49 148426 Dumbrăveni x 50 151488 Fântâna Mare 51 148453 Fântânele x 52 148514 Forăști x 53 148667 Frătăuții Noi 54 148694 Frătăuții Vechi x 55 148729 Frumosu 56 148765 Fundu Moldovei x 57 148872 Gălănești x 58 148916 Grămești 59 148970 Grănicești x 60 151512 Hănțești x 61 151549 Hârtop 62 149049 Horodniceni x 63 149101 Horodnic de Jos 64 151479 Horodnic de Sus x x x 65 149138 Iacobeni x 66 151442 Iaslovăț 67 147660 Ilișești 68 146281 Ipotești x 69 149183 Izvoarele Sucevei 70 149290 Marginea x 71 149316 Mălini 72 149370 Mănăstirea Humorului 73 146325 Mitocu Dragomirnei x 74 149414 Moara x 75 149502 Moldova-Sulița 76 149539 Moldovița 77 149584 Mușenița x 78 149655 Ostra 79 149682 Panaci 80 149753 Păltinoasa x 81 149780 Pârteștii de Jos x 82 149833 Pătrăuți x x 83 149851 Poiana Stampei 84 151585 Poieni-Solca 85 149931 Pojorâta x
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 23 Nr. Cod Acumulări Acumulări Diguri de apărare crt. SIRUTA Denumire UATB permanente nepermanente la inundații 86 149968 Preutești 87 150043 Putna x 88 150070 Rădășeni x 89 150114 Râșca 90 150178 Sadova x x 91 150196 Satu Mare x 92 150221 Siminicea 93 150258 Slatina x 94 150294 Straja x 95 150310 Stroiești x 96 150356 Stulpicani x 97 150418 Sucevița x 98 150445 Șaru Dornei 99 146432 Șcheia x 100 151460 Șerbăuți x 101 150524 Todirești x x 102 150588 Udești 103 150702 Ulma x 104 150766 Vadu Moldovei 105 150891 Valea Moldovei 106 150935 Vama x 107 150980 Vatra Moldoviței x 108 151022 Verești x 109 151077 Vicovu de Jos x 110 151558 Voitinel x 111 151120 Volovăț x 112 151157 Vulturești x 113 151246 Zamostea 114 151344 Zvoriștea x Total rural 23 1 38 Total județ 28 2 46 Sursa: Planul de Management al Riscului la Inundații (2016) și Planul pentru Prevenirea Protecția şi Diminuarea Efectelor Inundațiilor (2013); Adresă ABA Siret/Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, nr. 3466/7.05.2019
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 24
Figura 2: Acumulările și digurile de protecție din județul Suceava Sursa: Prelucrare după PMRI (2016) și Planul pentru PPDEI (2013); Adresă ABA Siret/Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, nr. 3466/7.05.2019
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 25
2. Lucrări de îmbunătățiri funciare Pentru valorificarea capacității de producţie a terenurilor agricole şi, în mod special, a suprafețelor de teren arabil, care ocupă în judeţul Suceava o suprafaţă de 178.502 ha (20,8% din suprafaţa agricolă), s-au amenajat în decursul timpului lucrări de desecare, de combatere a eroziunii solului și irigații.
Irigaţii Desecări
Combatere a eroziunii solului
Desecări – combatere a eroziunii solului
Figura 3: Amenajările de îmbunătățiri funciare de pe teritoriul județului Suceava Sursa: Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare
2.1 Amenajări pentru desecare Solurile cu exces de umiditate, afectate de nivelul ridicat al pânzei freatice (1 – 2 m), necesită lucrări de desecare sau drenaj. Conform datelor oferite de O.S.P.A. Suceava, la nivelul anului 2017, solurile cu exces de umiditate acoperă o suprafață 184.156 ha și se înregistrează în următoarele areale: Baia – Sasca – Cornu Luncii, depresiunea Rădăuți în comunele Volovăț, Rădăuți, Horodnic, Frătăuții Vechi, parțial Vicovu de Sus și Grănicești, zona piemontană a Obcinei Mari, areale ale Subcarpaților Moldovei (Boroaia – Mălini – Bogdănești) în comunele: Horodnic, Solca, Cacica, Baia, Boroaia, Marginea, Botoșana, Arbore, Cajvana, Podișul Dragomirnei - Siret, Mușenița, Calafindești, Bălcăuți, Grămești, Podișul Fălticenilor. Suceava ocupă unul din primele locuri pe ţară în ceea ce priveşte dimensiunea sistemelor de desecare. După datele A.N.I.F pentru înlăturarea efectelor excesului de umiditate s-au executat lucrări de desecare şi drenaj în majoritate înainte de 1990, pe o suprafaţă de aproximativ 44.904 ha. ceea ce reprezintă 1,41% din totalul suprafeței amenajată la nivel de țară (3.182.081 ha.) din care 27.455 ha cu lucrări de drenaj. Rețeaua de canale de desecare are o lungime de 1.875 km, iar rețeaua de drenaj subteran, formată din drenuri absorbante şi drenuri colectoare, are o lungime totală de 11.909 km.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 26
Figura 4: Amenajările de desecare de pe teritoriul județului Suceava Sursa: Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare
Există următoarele tipuri de amenajări de desecare: mai mari de 1000 de ha (amenajate pe 40.631 ha), mai mici de 1000 de ha (amenajate pe 3.737 ha.) și amenajări locale – 712 ha. Cele mai importante amenajări de desecare mai mari de 1000 de ha s-au executat în sistemele: Dorneşti - Frătăuții Noi – 8.680 ha, Rădăuți – 7.850 ha, Baia – Rădăuți – Frătăuții Mari – 5.527 ha, Calafindești – Bărcăuți – Siret – 3.091 ha, Șerbănești – Calafindești – 2.983 ha, Chilișeni – Udești – 2.600 ha, Arbore – margine – Volovăț - 2.050.
2.2 Amenajări pentru Combaterea Eroziunii Solului Solurile județului Suceava sunt afectate de procese de degradare care ridică probleme cu privire la folosința terenurilor în agricultură și afectează fertilitatea acestuia. Eroziunea solului: eroziunea de suprafață se manifestă de stadiul slab până la foarte puternică în Podișul Fălticenilor (Dolhasca, Vulturești, Forăști, Preutești, Dolhești), Podișul Dragomirnei (Adâncata, Suceava, Bosanci, Salcea) și eroziunea de adâncime întâlnită în zonele Podișului Sucevei la Todirești, Udești, Vulturești, Preutești, Liteni, Gălănești, Cornu Luncii precum și în Podișul Fălticenilor. Alunecările de teren stabilizate se manifestă pe o suprafață de 20.139ha în perimetrul comunelor Cacica, Botoșana, Cajvana, Todirești; și în vestul Podișului Dragomirnei spre valea Sucevei la Dărmănești; Podișul Fălticeni la Udești și Fălticeni iar alunecările active se desfășoară pe 3.284 ha și sunt specifice Podișului Fălticenilor (Preutești, Rădășeni, Fălticeni, Forăști) și Podișului Dragomirnei (Adâncata), Dealul Osoi – Todirești. Conform datelor oferite de O.S.P.A. Suceava, repartiția solurilor afectate de factori de degradare care pot fi eliminați prin lucrări de combatere a eroziunii solului, la nivelul anului 2017 în judeţul Suceava arată următoarea situație:
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 27 Tabelul 6: Cauzele de degradare a terenurilor în județul Suceava Suprafața Degradarea terenurilor generată de: (ha) Soluri afectate de eroziune Eroziune de suprafață 59.526 Eroziune de adâncime 1.652 Total 61.178 Alunecări de teren 23.278 Total terenuri afectate de eroziune și alunecări de 84.456 teren Sursa: Interacțiunea mediului cu activitățile economico-sociale în județul Suceava (2019)
Se observă că 84.456 ha reprezintă suprafața afectată de eroziune și alunecări de teren care ridică probleme cu privire la folosința terenurilor în agricultură. Pentru prevenirea degradării terenurilor prin alunecări de teren şi eroziuni ale solurilor si pentru eliminarea efectelor acestora au fost executate lucrări de combaterea eroziunii solului în majoritate înainte de 1990, pe o suprafață de aproape 84.704 ha, în următoarele tipuri de amenajări: • Amenajări mai mari de 1000 ha. – 79.573 ha; • Amenajări mai mici de 1000 ha – 5.131 ha.
Figura 5: Amenajările de combaterea eroziunii solului de pe teritoriul județului Suceava Sursa: Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare
Pe teritoriul judeţului au fost amenajate lucrări de Combaterea Eroziunii Solului executate în majoritate înainte de 1990, pe o suprafaţă de 85.134 ha. Situația actuală a suprafețelor pe care au fost executate lucrări de combaterea eroziunii solului este următoarea : Șomuzul Mare - 25.386 ha, Șomuzul Mic – 9.159 ha, Ilișeasca – 6.418 ha, Lucina – 1.336 ha, Soloneț - 8.806 ha, Arbore – Marginea – 5.708 ha, Zvoriștea – Zamostea – 4.325, Mereni – Plopeni – Salcia – 4.050 ha, Dolhasca – Dolhești – 3.681 ha, Lisaura – Liteni – 3.200 ha, Mediasca – 2.104 ha, Hatia – 2.088 ha, Broșteni – Drăgușani – 1.800 ha, Grănicești – Calafindești – 1.402 ha.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 28 La finele anului 2017, pentru combaterea eroziunii erau amenajate 85.134 ha, suprafaţă cu foarte puțin mai mare decât cea din 2011, aşa cum se observă din datele cuprinse în Raportul privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2019.
2.3 Amenajări pentru irigații Pentru eliminarea efectelor perioadelor secetoase au fost executate lucrări de irigații în majoritate înainte de 1990, pe o suprafață de aproape 4.050 ha, în următoarele tipuri de amenajări: mai mici de 1000 de ha – 3.791ha. și amenajări locale – 259 ha.
Figura 6: Amenajările de irigații de pe teritoriul județului Suceava Sursa: Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare
2.4 Probleme și disfuncționalități legate de funcționarea amenajărilor de îmbunătățiri funciare Conform datelor Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare - Unitatea de Administrare Suceava la nivel de județ nu s-au realizat lucrări de îmbunătățiri funciare în ultimii 5 ani. În perioada 2013 – 2017 suprafața amenajată cu lucrări de îmbunătățiri funciare a rămas neschimbată.
Tabelul 7: Evoluția suprafețelor de îmbunătățiri funciare în perioada 2013-2017 în județul Suceava
Tipul amenajării funciare Suprafața (ha) (ha) 2013 2014 2015 2016 2017 Suprafață amenajată cu lucrări de combatere a 85.189 85.189 85.189 85.189 85.189 eroziunii solului Suprafață amenajată cu lucrări de desecare - drenaj 44.904 44.904 44.904 44.904 44.904 Suprafață amenajată prin irigații 3.791 3.791 3.791 3.791 3.791 Sursa: Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 29 Conform acestui Raport nu s-au înregistrat nici în cazul suprafeţelor amenajate cu lucrări de desecare – drenaj şi a suprafețelor cu lucrări de combatere a eroziunii solului, acestea staționând, de asemenea, la nivelurile din 2011, cel de 44.904 de hectare, respectiv de 85.189 de hectare. La finele anului 2017, pentru irigaţii erau amenajate 3.791 de hectare, suprafaţă egală cu cea din 2011, aşa cum evidențiază și datele din Raportul privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2017. După anul 1990, prin punerea în aplicare a Legii nr.18/1991 privind fondul funciar, republicată în 1998 privind constituirea și reconstituirea dreptului de proprietate, a avut loc punerea în posesie a suprafețelor de teren din incintele amenajărilor de îmbunătățiri funciare. Ca urmare, după intrarea efectiv în drepturi a noilor proprietari, în anul 1991 a avut loc distrugerea rețelei de desecare-drenaj prin sustragerea dalelor, a tuburilor de beton ale unor podețe și cămine de vizită, precum și tuburile de capăt ale unor drenuri colectoare. Astfel rețelele de desecare și drenaj din sistemele de desecare au devenit impropriu pentru folosințele agricole determinând reapariția excesului de umiditate pe întreaga suprafaţă deservită. Pe de altă parte, Raportul privind starea economică şi socială a judeţului Suceava în anul 2015 menționează că, pe durata anului precedent, Filiala Suceava a Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) s-a văzut în imposibilitatea de a efectua mai multe lucrări de desecare şi combatere a efectelor inundaţiilor. Cu toate că s-au făcut o serie întreagă de propuneri pentru lucrări de exploatare, întreţinere şi reparaţii în amenajările din judeţ, Unitatea de Administrare Suceava nu a primit fonduri pentru remedierea deficienţelor constatate. Acestea sunt cauze care au determinat ca suprafața totală amenajată cu lucrări de desecare a rămas la aceeași valoare în 2017, 44.904 ha, față de suprafața înregistrată în 1997. La finele anului 2017, pentru irigaţii erau amenajate 3.791 de hectare, suprafaţă egală cu cea din 2011 și 1997, aşa cum se observă din datele cuprinse în Raportul privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2019. Proiectele de extindere a suprafeţelor irigate sunt limitate. Cauzele acestui regres sunt: epuizarea suprafeţelor favorabile construirii acestor amenajări, costul ridicat al acestora, opoziţia cetăţenilor pentru astfel de lucrări, concurenţa puternică a altor sectoare economice pentru resursele de apă, interesul scăzut acordat refacerii şi modernizării sistemelor existente etc. Lucrările îmbunătățiri funciare sunt executate în majoritate înainte de 1990 şi necesită măsuri de reabilitare şi modernizare, unele din acestea fiind nefuncţionale din cauza lipsei echipamentelor de exploatare, a neasigurării fondurilor pentru realizarea lucrărilor de întreţinere şi exploatare conform planurilor tehnice şi regulamentelor de exploatare.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 30 3. Echiparea hidroedilitară Din punct de vedere teritorial administrativ, județul Suceava cuprinde 114 unități administrativ teritoriale, din care 16 sunt în mediul urban – 5 municipii și 11 orașe - și 98 în mediul rural. Echiparea cu infrastructuri pentru alimentare cu apă și canalizare apă uzată este următoarea: • În mediul urban cele 5 municipii au infrastructură pentru alimentare cu apă, canalizare și epurare ape uzate. Cele 11orașele au infrastructură pentru alimentare cu apă, mai puțin orașul Cajvana care are fonduri aprobate pentru realizare acestei infrastructuri. Infrastructură pentru canalizarea și epurarea apelor uzate au numai 8 orașe, orașele Cajvana și Vicovu de Sus beneficiind de fonduri pentru realizarea acestei infrastructuri, orașul Milișăuți nu are această infrastructură. Stații de epurare au toate cele 8 orașe, dar în Broșteni, Dolhasca și Frasin acestea sunt nefuncționale. • În mediul rural din cele 98 de comune: − 26 comune au infrastructuri pentru alimentare cu apă, canalizare și epurare apă uzată; − 3 comune au infrastructuri de apă potabilă și canalizare, fără stații de epurare; − 5 comune au infrastructuri de alimentare, fără cele de canalizare și epurare apă uzată; − 14 comune au infrastructuri de alimentare cu apă și fonduri pentru realizarea infrastructurii de canalizare și epurare apă uzată; − 14 comune au fonduri pentru infrastructuri de alimentare cu apă, fără canalizare și epurare apă uzată; − 9 comune au fonduri pentru realizarea infrastructurilor de alimentare cu apă, canalizare și epurare apă uzată; − 23 de comune sunt fără infrastructuri de alimentare cu apă, fără canalizare și epurare apă uzată; − 3 comune nu au infrastructuri de alimentare cu apă, dar au fonduri pentru realizarea infrastructurilor de canalizare și epurare apă uzată; − 1 comună nu are infrastructură de alimentare cu apă, dar are infrastructură de canalizare și epurare apă uzată.
3.1 Alimentarea cu apă La nivel județean, situația alimentării cu apă este următoarea: Tabelul 8: Situația alimentării cu apă potabilă la nivelul județului Suceava Localități Capacitatea Cantitatea de apă potabilă Lungime rețea instalațiilor de distribuită distribuție apă producere apă (mii m3) potabilă (mii m3/an) total uz casnic (km) urban 54.449 9.662 7.026 788,7 rural 5.335 2.667 1.720 667,8 Total 59.784 12.329 8.746 1.456,5 Sursa: Prelucrare după Institutul Național de Statistică - 2017
La nivel urban situația alimentării cu apă în sistem centralizat este prezentată în continuare.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 31 3.1.1 Municipiul Suceava Alimentarea cu apă a municipiului se face prin sistem centralizat, care asigură apă potabilă pentru 92.670 locuitori, reprezentând o pondere de 96% în populația municipiului. Sistemul este administrat de societatea ACET SA și cuprinde următoarele componente. 3.1.1.1 Sursa de apă Sursa de apă a sistemului este apă subterană și de suprafață. Sursa subterană se află în satul Berchișești (com. Berchișești) la o distanță de 29km de municipiu. Câmpul de puțuri Berchișești se află pe malul drept al râului Moldova, este format din 75 de puțuri forate, cu adâncime medie de 16-17m și cu capacitatea totală de 785 l/s. Captarea este construită din două fronturi paralele, de cca. 4km fiecare și o distanță de 75m între ele, un front, cunoscut drept „câmpul de puțuri vechi” are 40 de puțuri, iar celălalt, cunoscut drept „câmpul de puțuri noi” are 35 de puțuri. Extinderea câmpului de puțuri s-a făcut în patru etape în anii 1969, 1974, 1977, 1992. Câmpul de puțuri reprezintă sursa principală de apă a sistemului de alimentare al orașului, din el alimentându-se cartierele Sf. Ilie, Obcini, G. Enescu, Zamca, Șcheia, zona centrală a municipiului, zona industrială Șcheia și satele aflate de-a lungul aducțiunii (Berchișești, Brăiești, Liteni, Moară, Ipotești). În perioada 2001-2007 sursa acoperea până la 50% din necesarul de apă potabilă al orașului. Din anul 2008, această sursă este singura sursă de alimentare a orașului, deoarece apa furnizată este de calitate bună și într-o cantitate suficientă, cu eficiență din punct de vedere al consumului de reactivi și energie electrică Sursa a fost reabilitată, prima etapă a fost finalizată în anul 2010 prin programul ISPA, când s-au executat reabilitări și refaceri la 45 de puțuri forate. Etapa a doua a fost finalizată în anul 2014 prin programul de finanțare Fonduri de Coeziune și a cuprins înlocuirea pompelor la toate puțurile Câmpului, decolmatări și reabilitări la 30 de puțuri. Apa din puțuri este colectată prin două conducte cu Dn=200mm și Dn=600mm. Inițial apa era pompată direct în rezervorul Sfântul Ilie, dar datorită condițiilor de exploatare s-au produs defecțiuni la prima conductă de aducțiune. În aceste condiții, în prezent, apa din puțuri este pompată în rezervoarele de rupere a presiunii Corlata, aflate la cota +485m, iar de aici apa este distribuită gravitațional în rezervorul Sfântul Ilie, aflat la cota +410m. Controlul tuturor puțurilor (debit, nivel, pompe), dezinfecția/neutralizarea se realizează prin sistem SCADA împreună cu o unitate de transmisie GSM, amplasată la centrul de control de la rezervorul Sfântul Ilie. Sursa de apă de suprafață este râul Suceava, captarea Mihoveni, aflată pe malul drept al râului. Captarea este localizată la limita de nord-vest a orașului Suceava, pe teritoriul administrativ al comunei Pătrăuți. Captarea a fost realizată în anul 1963, având o capacitatea proiectată este de 320 l/s. Amplasamentul captării este la cca. 2km amonte de stația de tratare a apei Mihoveni. De la captare, apa brută este transportată gravitațional printr-o conductă cu Dn=800mm într-o stație de pompare, de aici este pompată prin două conducte de aducțiune cu lungimi de 500 m și diametre de 500mm/oțel și 800 mm/PREMO în camera de amestec a stației de tratare Mihoveni. O dată cu reducerea activității industriale înregistrată în municipiul Suceava, cantitatea maximă lunară de apă captată a fost de 243m3/h (an referință 2007), ceea ce înseamnă ca stația de tratare funcționează sub capacitatea instalată. În aceste condiții pompele nu funcționează continuu, câte 4 ore de funcționare cu o oră de pauză.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 32 3.1.1.2 Aducțiunea apei Conductele de aducțiune ale sistemului centralizat de apă al orașului sunt următoarele: • Aducțiunea principală Dn=600mm realizată în anul 1969 între Câmpurile de puțuri Berchișești și rezervoarele Sfântul Ilie, este din beton prefabricat și oțel și are lungimea totală de 29km, și anume 4km conductă de refulare între Câmpul de puțuri Berchișești și rezervorul de rupere de presiune Corlata și 25km aducțiune gravitațională între rezervorul de rupere de presiune Corlata și rezervorul Sfântul Ilie; • Aducțiunea principală Dn=800mm realizată în anul 1992, între Câmpurile de puțuri Berchișești și rezervoarele Sfântul Ilie, este din beton prefabricat și oțel și are lungimea totală de 29km, și anume 4km conductă de refulare între Câmpul de puțuri Berchișești și rezervorul de rupere de presiune Corlata și 25km aducțiune gravitațională între rezervorul de rupere de presiune Corlata și rezervorul Sfântul Ilie; • Aducțiunea gravitațională Dn=800mm realizată în anul 1963 între captarea de pe r. Suceava și stația de pompare apă brută Mihoveni, este din oțel cu lungime de 750m; • Conducta de refulare Dn=500mm (aducțiunea de apă brută Mihoveni) realizată în anul 1963 între stația de pompare apă brută Mihoveni și stația de tratare a apei Mihoveni, este din oțel cu lungime de 525m; • Conducta de refulare Dn=800mm (aducțiunea de apă brută Mihoveni) realizată în anul 1963 între stația de pompare apă brută Mihoveni și stația de tratare a apei Mihoveni, este din oțel cu lungime de 525m; • Conducta de refulare Dn=300/800mm între stația de tratare a apei Mihoveni și stația de pompare Șcheia. Din informațiile furnizate de administratorul infrastructurilor de alimentare cu apă și canalizare apă uzată ACET SA, aducțiunile de apă brută Mihoveni se confruntă cu următoarele probleme: • Conductele din oțel sunt afectate de coroziune (vechime mare de funcționare, PIF – 1963), având depășită cu mult durata de viață, ceea ce produce întreruperi în funcționare și imposibilitatea asigurării continuității alimentării cu apă a sistemului; • Pierderi de apă (3 avarii în anul 2015) și neasigurarea alimentării continue cu apă brută a stației de tratare Mihoveni; • Întreg traseul conductelor de aducțiune trece prin proprietăți private, ceea ce îngreunează accesul echipelor de intervenție în cazul avariilor și reparațiilor, din cauza refuzului proprietarilor de a permite accesul în amplasament a echipelor de intervenție. Aducțiunile principale de apă ale orașului (între Câmpurile de puțuri Berchișești și rezervoarele Sfântul Ilie) sunt amplasate paralel pe o lungime de 29km, de-a lungul lui DN 7, conectând satul Berchișești cu municipiul Suceava, trecând prin satele Drăgoiești, Lucăcești, Moara și Scheia. În perioada 2001-2007, debitul mediu tranzitat în ambele conducte a fost 383l/s, iar cel maxim de 525 l/s. În general, conductele sunt utilizabile. Pe aceste conducte sunt construite rezervoarele de rupere de presiune, câte unul pe fiecare conductă, localizate la aproximativ 4km de Câmpul de puțuri și au capacitatea de 150m3 fiecare. De-a lungul aducțiunilor există conducte secundare de branșare la 5 sate, Berchișești, Brăiești, Liteni, Moară, Ipotești, rata de conectare a scăzut foarte mult în prezent, iar consumatorii casnici sunt alimentați de la propriile puțuri. Aducțiunile sunt echipate cu 15 vane de aerisire,16 vane de golire, 8 vane de linie și 2 subtraversări de cale ferată cu conducte de protecție din oțel.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 33 Apa subterană, captată prin Câmpurile de puțuri Berchișești este dezinfectată cu clor gazos în stația de clorare amplasată în clădirea administrativă.
3.1.1.3 Tratarea apei Tratarea apei captate din sursa de suprafață se face în stația de tratare Mihoveni, care are capacitatea de 320 l/s. Aceasta asigură (opțional) apă potabilă în cartierele Ițcani, Burdujeni și Zamca și în zonele industriale Traian Vuia și Șcheia. În viitor stația va fi sursă de rezervă pentru fosta zonă industrială Valea Suceava. Stația nu beneficiază de sistem automatizat, exploatarea ei făcându-se în regim manual. Din informațiile furnizate de administratorul infrastructurilor de alimentare cu apă și canalizare apă uzată ACET SA stația se confruntă cu următoarele probleme: • Stare de uzură avansată a suflantelor și instalațiilor hidraulice aferente decantoarelor și filtrelor, apariția defectelor care împiedică funcționarea continuă a stației de tratare, alimentarea cu apa a sistemului fiind oprită până la remedierea defectelor; • Starea avansată de degradare a finisajelor clădirilor, filtrelor și decantoarelor; • Riscul îmbolnăvirii consumatorilor deserviți și posibilitatea infestării apei potabile, datorită deficiențelor în funcționarea decantoarelor, filtrelor și a stației de clorinare; • Costuri de operare ridicate, datorită stării de uzură avansate a decantoarelor și a filtrelor, necesitatea scoaterii din funcțiune pentru intervenție, lipsa pieselor de schimb necesare.
3.1.1.4 Înmagazinarea apei potabile Capacitatea totală a municipiului de înmagazinare a apei tratate este de 20.580m3, asigurându-se variațiile zilnice ale debitului, stingerea incendiilor și consumul de apă pe perioada avariilor sistemului de apă. Rezervoarele care stochează acest volum de apă sunt: • Rezervoarele Sfântul Ilie amplasate în partea de sud a orașului, au capacitatea de 18.600m3, distribuită în două rezervoare de 10.000m3, care stochează 8.800m3 de apă și un castel de apă cu volumul de 1.000m3. Alimentarea cu apă se face de la Câmpurile de puțuri Berchișești prin cele două aducțiuni principale cu Dn=600mm și Dn=800mm. Rezervoarele sunt circulare, din beton armat, realizate în anii 1970 și 1976. Zona deservită cuprinde cartierele Zamca, G. Enescu, Obcini, Mărășești, centru orașului, parțial cartierul Sf. Ilie, cartier Șcheia, Burdujeni și rezervorul Zamca II. După reabilitarea în cadrul măsurii ISPA starea tehnică a acestora este foarte bună. Rezervorul a fost reabilitat prin măsura ISPA. Castelul de apă (tip ciupercă) este construit în anul 1986 și alimentează parțial cartierul Sf. Ilie. Nivelul apei este controlat de un senzor, instalațiile hidraulice din interiorul coloanei sunt în stare tehnică bună. • Rezervorul Zamca II este amplasat în partea de vest a orașului, este circular din beton armat, semi-îngropat, cu capacitatea de 1000m3. Rezervorul este alimentat de la rezervorul Sântul Ilie cu apă tratată de la Câmpurile de puțuri Berchișești și de la stația de pompare apă Zamca I cu apă tratată din stația de tratare Mihoveni. Zona deservită, prin pompare, cuprinde cartierele Zamca, G Enescu, Obcini, Mărășești, centrul orașului și castelul de apă; • Rezervorul Burdujeni II este compus din două rezervoare, nr. 1 cu capacitatea de 200m3 și nr. 2 cu capacitatea de 280m3. Aceste rezervoare au fost reabilitate integral în anul 2010, prin măsura ISPA. Lângă aceste rezervoare există un rezervor de 4.000m3, neexploatat în prezent;
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 34 • Burdujeni III este un rezervor nou construit prin măsura ISPA, construit în 2009. Capacitatea lui este de 500m3 și este realizat din beton armat. În vecinătatea lui s-a construit o stație de pompare auxiliară, care va include și camera de control, instalația hidraulică pentru rezervor, camera cu aparatul de clorinare.
3.1.1.5 Stațiile de pompare a apei Stațiile de pompare a apei din sistemul de alimentare cu apă sunt: • Stația de pompare apă brută SP1 Mihoveni construită în anul 1963 și este echipată cu 6 pompe, instalate în anii 1982 și 1986, având durata depășită. Stația alimentează stația de tratare Mihoveni; • Stația de pompare Sfântul Ilie . O parte din apa care ajunge în rezervoarele Sfântul Ilie este acumulată într-un rezervor tampon de 300m3 de unde este pompată în castelul de apă. Stația a fost reabilitată în cadrul măsurii ISPA; • Stația de pompare Zamca II este o construcție cu subsol și etaj, echipată cu 4 pompe. Stația este conectată la rezervorul Zamca II, dar pompează parțial în castelul de apă Zamca II și în rețeaua de distribuție; • Stația de pompare Burdujeni I se află în partea de nord a municipiului, în interiorul unei zone rezidențiale. Stația livrează apă rezervoarelor Burdujeni I și Burdujeni II. În anul 2010 a fost reabilitată în cadrul măsurii ISPA; • Stația de pompare Burdujeni II este o construcție nouă, realizată în cadrul reabilitării stației de pompare Burdujeni I. Aceasta este amplasată lângă noua clădire administrativă a stației Burdujeni I. Conform informațiilor furnizate de administratorului ACET SA, principalele probleme identificate la stațiile de pompare Mihoveni și Zamca II sunt: starea de uzură avansată a pompelor și instalațiilor hidraulice, ca urmare a vechimii de funcționarea (PIF 1982-1986), degradări constructive și de finisaje interioare ale clădirii stației, degradări la elementele metalice componente (cu consecințe asupra menținerii igienei sanitare necesară și cerută de autoritățile sanitare), costuri ridicate de operare, ca urmare a capacității mari a pompelor și lipsei automatizării acestora. La SP Sfântul Ilie nu se asigură debitul și presiunea la consumatori, precum și neasigurarea pompei de rezervă cerută de normativ.
3.1.1.6 Rețeaua de distribuție a apei potabile Rețeaua de distribuție a apei potabile are lungimea de 233,6km, iar lungimea străzilor cu rețele de apă este de 195,4km. Materialele din care este realizată sunt oțel (cca. 52%), PE (21%), PREMO (4%), fontă (8%) și azbociment (6%). Sistemul de alimentare cu apă al municipiului Suceava este împărțit în principal în două zone, cu r. Suceava ca divizor natural. Ambele zone sunt alimentate de la Câmpurile de puțuri Berchișești, zona comercială Valea Sucevei și Șcheia pot fi alimentate, opțional, de la stația de tratare Mihoveni, prin cele două conducte de distribuție care traversează râul (Dn 800/600mm). Configurația rețelei de distribuție este predominant inelară în zona centrală și rețeaua extinsă în cartierul Burdujeni și ramificată în zona periferică a municipiului. Rețeaua este delimitată în 12 zone de presiune, care permit administratorului ACET SA să exploateze sistemul într-o plajă normală de presiune 1,5 -6 bari, astfel: Sfântul Ilie (362ha), Castel apă Sfântul Ilie (13ha), Zamca Ia (267ha), Zamca Ib (439ha), Zamca II (218ha), Burdujeni II (118ha), Burdujeni III (179ha), Burdujeni III-Stația
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 35 de Pompare Auxiliară (167ha), Ițcani (278ha), zona industrială Suceava (365ha), cartier Șcheia (186ha), cartier Sfântul Ilie (190ha). Conform informațiilor furnizate de administratorul sistemelor de alimentare cu apă și canalizare apă uzată ACET SA, problemele majore ale rețelei de distribuție sunt: • Conductele din oțel sunt afectate de coroziune (vechime mare de funcționare), având depășită cu mult durata de viață, rezultând întreruperi în funcționare și imposibilitatea asigurării continuității alimentării cu apă a sistemului; • Pierderi de apă (424 avarii în anul 2015) și neasigurarea alimentării continue cu apă potabilă a consumatorilor; • Lipsa rețelelor de distribuție în zonele periferice ale orașului; • Pe traseul principalei conducte de distribuție, aflată între rezervoarele Sfântu Ilie și punctul de distribuție spital (str. Ion Irimescu, bdul. 1 Decembrie) există cel puțin 20 de construcții amplasate deasupra conductei, ceea ce face imposibilă intervenția în cazul avariilor.
3.1.2 Municipiul Fălticeni Alimentarea cu apă a municipiului se realizează în sistem centralizat, aflat în administrarea societății ACET SA. Popualția deservită de acest sistem este de 24.787 locuitori, având o pondere de 85% în populația totală a municipiului. 3.1.2.1 Sursa de apă Sursa de apă a sistemului este apă de suprafață și apa subterană. Sursa de apă subterană o formează puțurile forate din Baia 1+2, localizate în partea exterioară a terasei râului Moldova, la cca. 3km de oraș. Captarea apei se face prin 22 de puțuri, cu adâncimi de 12 – 15m, 10 puțuri sunt conectate la stația de pompare Baia, iar restul de 12 puțuri sunt conectate la stația de pompare Baia 2. Tot frontul de puțuri este în exploatare de peste 50 de ani, perioadă în care nu s-au efectuat lucrări de reabilitare a echipamentelor sau desnisipări de puțuri. Adâncimea apei în puțuri variză 6,5 – 8,2m, în perioadele secetoase aceste niveluri pot scădea cu 0,5 – 1,0m. Apa din puțuri este extrasă printr-un sistem de vacuum, pompele de vacuum extrag apa subterană prin conducte de aspirație și o evacuează în rezervoarele Baia 1, cu V=1000 l și Baia 2, cu V=4000 l. Din aceste rezervoare apa brută este pompată printr-o conductă de oțel către un cămin de distribuție, de unde este distribuită spre rezervoarele de rupere de presiune de la Grădini și rezervoarele de la Timpești. Conductele de aspirație sunt din oțel, cu Dn=300mm și lungimi totale de 1,4km, conductele sunt vechi, îmbinările nu sunt etanșeizate corespunzător, ceea ce provoacă sucțiune de gol. Eficiența sistemului de vacuum este scăzută, iar costurile de exploatare sunt ridicate. Capacitatea de extracție a apei brute este de 6.110,3m3/zi pentru fiecare front de puțuri, Baia 1 și Baia 2, randamentul puțurilor este în scădere din cauza colmatării lor. Reabilitarea sursei a fost realizată prin programul de finanțare Fonduri de Coeziune, faza I și s-a aplicat la 20 de puțuri. În cadrul câmpurilor de puțuri există două stații de pompare apă, care în conformitate cu noua schemă tehnologică (pompare a 60% din debitul total al surselor Baia 1 și Baia 2 direct în rezervoarele de rupere de presiune de la Grădini sau 40% din totalul surselor Baia 1 și Baia 2 la rezervoarele de înmagazinare Timpești) vor suferi modificări, după cum urmează:
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 36 • Stația de pompare Baia 1 va deveni locație pentru PC și software-ul necesar coordonării datelor achiziționate de traductoarele de nivel sau ph, prevăzute în cadrul puțurilor și rezervoarelor. Tot aici se va reabilita și instalația de clorinare; • Stația de pompare Baia 2 va fi trecută în conservare. Sursa de suprafață este râul Moldova captarea apei aflându-se pe malul stâng, la cca. 5km de municipiul Fălticeni, capacitatea la sursă fiind de 8.110,3m3/zi. Stația de pompare a apei brute (Baia 3) este echipată cu trei pompe. În ultimi ani cursul apei s-a deplasat cu câțiva zeci de metri spre malul opus, fapt care a făcut ca activitățile inițiale de admisie și pretratare să nu poată fi efectuate. Captarea actuală constă dintr-un număr de pompe submersibile aflate într-un șanț săpat în malul râului, pompe care ocolesc bazinele de pretratare și alimentează direct camera de captare /amestec.
3.1.2.2 Aducțiunea apei Aducțiunea apei cuprinde: • Aducțiunile sub presiune (conducte de refulare) între Câmpul de puțuri Baia 1+2 și rezervoarele de rupere de presiune de la Grădini, cele două conducte sunt din oțel, realizate în anii 1972-1973, cu Dn=500mm și o lungime de 4,0km fiecare; • Aducțiunea sub presiune (conductă de refulare) dintre stația de tratarea apei Baia 3 și rezervoarele Timpești, cu D=600mm, este realizată din PREMO și oțel, cu lungimea de 6,3km, construită în anul 1980; • Aducțiunea gravitațională de la rezervoarele de rupere de presiune Grădini la rezervorul Pietrari, cu D=200mm, din azbociment și lungime de 2,5km, construită în anul 1972; • Aducțiunea gravitațională dintre rezervoarele de rupere de presiune Grădini și rezervorul Pietrari, cu D=175mm, din oțel, având lungimea de 2,5km, construită în anul 1963; • Aducțiunea gravitațională dintre rezervoarele de rupere de presiune Grădini și rezervorul Oprișeni, cu D=250mm, din oțel, având lungimea de 2,75km, construită în anul 1972; • Aducțiunea gravitațională dintre rezervoarele de rupere de presiune Grădini și rezervorul Oprișeni, cu D=400mm, din oțel, având lungimea de 2,75km, construită în anul 1972. Rezervoarele de rupere de presiune au fost construite în anul 1963 sunt semi-îngropate, cu cantități reduse de pierderi de apă. În interiorul lor tencuiala și betonul s-au desprins în unele locuri, iar armătura lăsată liberă a început să ruginească. Conductele de oțel sunt corodate. Conductele de refulare de la Baia 1+2 și Baia 3 sunt interconectate într-un cămin de vane, ceea ce face posibilă alimentarea celor trei rezervoare de la cele două surse. Conductele de refulare de la Baia 1+2 intră în rezervoarele de rupere a presiunii de la Grădini, din acestea pleacă 4 conducte gravitaționale spre rezervoarele Oprișeni și Pietrari. Conductele de refulare sunt într-o stare tehnică bună, vanele de aerisire, golire și cele de linie sunt funcționale, dar fiind vechi necesită înlocuire. Conductele gravitaționale dintre rezervoarele de rupere a presiunii de la Grădini și rezervoarele de la Pietrari și Oprișeni, realizate din oțel sunt corodate din exterior spre interior datorită lipsei protecției catodice și a învelișului extern. Datorită stării precare a aducțiunilor, realizate din oțel, există un risc ridicat asupra funcționării sistemului de distribuție a apei, cât și asupra sănătății consumatorilor deserviți. Aducțiunile de apă
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 37 brută au depășită durata de viață și se înregistrează în ultima perioadă o tendință de creștere a numărului de intervenții la acestea. Aproape întreg traseul aducțiunilor de apă la rezervoarele Pietrari și Oprișeni se află prin proprietăți private, fapt care îngreunează accesul echipelor de intervenție în caz de avarii și pentru intervenții.
3.1.2.3 Tratarea apei Tratarea apei brute din sursa de suprafață Baia 3 se face într-o stație construită în anul 1980, având o capacitate proiectată de 32,4m3/zi. Ca urmare a scăderii cererii de apă, stația funcționează la o capacitate mult sub cea proiectată. Pentru pomparea apei tratate în rezervoarele de la Timpești stația are o stație de pompare apă, echipată cu 3 pompe, pompe care au fost înlocuite în cadrul programului SAMTID.
3.1.2.4 Înmagazinarea și pomparea apei potabile Capacitatea totală de înmagazinare a apei potabile în oraș este de 18.250m3, repartizată în rezervoare astfel: • Rezervoarele Timpești, sunt construite în anul 1980, au capacitatea 2x5.000m3 sunt pe semi- îngropate. În general, rezervoarele sunt în stare bună, având cantități neînsemnate de pierderi de apă. Zona deservită este centrul orașului și zona industrială; • Rezervoarele Oprișeni construite în anul 1969, sunt semi-îngropate, au capacități de 3 3 3 2x2.500m , 1x300m , 1x750m și sunt realizate din beton armat. Zona deservită este centrul orașului. Rezervoarele de 2.500m3 prezintă deteriorări ale hidroizolației de la acoperiș, termoizolația este desprinsă și cu crăpături, elementele metalice din interior sunt ruginite. Rezervoarele de 300m3 și 750m3 sunt în general în stare bună, totuși suprafețele interne au asperități și adânciturii, ceea ce ar favoriza pierderi de apă; • Rezervoarele Pietrari sunt construite în anul 1967, sunt semi-îngropate, din beton armat și deservesc zona centrală a orașului. Rezervoarele au capacități de 1x200m3, 1x500m3, • 2x750m3. Rezervoarele de 750m3 prezintă fisuri și desprinderi ale stratului de acoperire și a tencuielilor speciale, pete de rugină pe armăturile neacoperite cu beton, sunt deteriorări ale hidroizolației și sunt semnalate infiltrații.
3.1.2.5 Rețeaua de distribuție a apei potabile Rețeaua de distribuție a apei are o lungime de 95,9km, acoperind o lungime de străzi de 80,2km lungime. Materialele din care este realizată sunt oțelul (44%), PE (29%), azbociment (24%), fontă, PVC și oțel galvanizat într-un procent scăzut. Diametrele rețelei sunt cuprinse între 25 - 500mm. Populația conectată la rețea este de 24.787 locuitori, reprezentând o pondere de 85% în populația totală a municipiului. Rețeaua de distribuție este de tip mixt, rețea inelară în zona centrală și ramificată în zona periferică a orașului. Are o singură zonă de presiune, în care se înregistrează maxim 10 bari. Pierderile de apă din rețea sunt foarte mari, cauza fiind vechimea și deteriorarea conductelor din oțel și azbociment. Principalele deficiențe semnalate de administratorul ACET SA sunt: • Conducte subdimensionate, care nu pot asigura debitul și presiunea necesară funcționării hidranților de incendiu exteriori;
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 38 • Conductele din oțel sunt afectate de coroziune (vechime mare de conservare), având depășită cu mult durata de viață, rezultând întreruperi în funcționare și imposibilitatea asigurării continuității alimentării cu apă a sistemului. Conductele din azbociment sunt vechi și explodează frecvent în urma traficului intens și a încărcărilor dinamice din trafic; • Pierderi mari de apă (104 avarii in anul 2015) și neasigurarea alimentării continue cu apă potabilă a consumatorilor; • Lipsa rețelelor de distribuție în zonele periferice ale localității.
3.1.3 Municipiul Câmpulung Moldovenesc Alimentarea cu apă a municipiului se realizează în sistem centralizat, aflat în administrarea societății ACET SA. Populația deservită de acest sistem este de 10.200 locuitori, având o pondere de 62% în populația totală a municipiului. 3.1.3.1 Sursa de apă Sursa de apă a sistemului este apă subterană captată din câmpurile Aeroport și Sadova, capacitatea totală a apei captată fiind de 2.827,2 m3/zi. Sursa Aeroport este situată pe malul drept al râului Moldova, în partea de vest a orașului. Câmpul de puțuri a fost construit în anul 1968 și reabilitat în perioada 2007-2008 prin programul SAMTID. Câmpul cuprinde 6 puțuri forate, cu adâncime de 15m, aranjate în două galerii de puțuri, capacitatea câmpului este de 48 l/s. Sursa alimentează rezervorul Măgura din municipiu, precum și zonele situate de-a lungul conductelor de aducțiune Stadion, intrarea în satul Sadova și zona industrială. Sursa Sadova se află pe malul stâng al râul Moldova, lângă satul Sadova și alimentează rezervorul Runc pentru zona centrală a municipiului. Câmpul de puțuri este format din 11 puțuri forate, cu adâncimi de 8,8-10,3m și acoperă o zonă de 3,5ha. Câmpul a fost construit în anul 1965 și reabilitat în 2005-2006. Capacitatea câmpului este de 124 l/s. Din cele 11 puțuri, 3 puțuri au fost realizate în perioada de reabilitare 2005-2006. Pentru a mării capacitatea de producție a acviferului sunt realizate 4 bazine de infiltrație cu o priză de captare la râu, construcția fiind din anul 1968. Structura prizei prezintă degradări constructive majore și coroziuni la elementele metalice componente și ale stăvilarului. De asemenea este necesară consolidarea apărărilor de mal. Bazinele și canalele de supraalimentare sunt colmatate cu suspensii solide de nisip. Sursa de îmbogățire a acviferului câmpului are risc de poluare accidentală, bazinele de îmbogățire a acviferului necesită lucrări de decolmatare. Tratarea apei captate se face la sursă, în laboratoarele proprii fiecărui câmp de puțuri, prin dezinfecție cu hipoclorit de sodiu, în sistem automatizat. Deficiențele identificate la captările de apă sunt: Sursa Aeroport: • Clădirea care adăpostește stația de clorare și laboratorul prezintă degradări constructive majore la finisajele interioare și exterioare și coroziuni ale elementelor metalice componente; • Lipsa unui sistem integrat SCADA pentru forajele existente. Sursa Sadova:
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 39 • Colmatarea bazinelor de infiltrație și a forajelor. Lipsa lucrărilor periodice de decolmatare/deznisipare care afectează caracteristicile de exploatare; • Degradări constructive ale prizei de apă și a elementelor metalice; • Clădirea care adăpostește stația de clorare și laboratorul prezintă degradări constructive majore la finisajele interioare și exterioare și coroziuni ale elementelor metalice componente; • Lipsa unui sistem integrat SCADA pentru forajele existente.
3.1.3.2 Aducțiunea apei Aducțiunile de apă ale sistemului sunt: • Conducta de refulare între Câmpul de puțuri Aeroport și rezervorul Măgura, construită în anul 1968, cu D=300mm, lungime de 970m, realizată din oțel și azbociment; • Conducta de refulare între Câmpul de puțuri Sadova și rezervorul Runc, construită în anul 1965, cu D=300mm, lungime de 5,7km, realizată din oțel. Aducțiunea subtraversează calea ferată, fiind protejată cu conductă de oțel, cu D=500mm și cămine de vane pe ambele părți. Pe aducțiune sunt aprobate racorduri, pentru spital și câteva case individuale. Traseul aducțiunilor traversează parțial proprietăți private, fapt ce împiedică mentenanța și remedierea lor. Pe traseul ambelor aducțiuni sunt suspectate racorduri ilegale. Deficiențele identificate de către administratorul ACET SA sunt la aducțiunea Aeroport: • Pierderi de apă (5 avarii în anul 2015) și neasigurarea alimentării continue cu apă potabilă a consumatorilor; • Conductele din oțel sunt afectate de coroziune (vechime mare de funcționare; pif – 1968), având depășită durata de viață; • Aproape întreg traseul conductelor de aducțiune trece prin proprietăți private, ceea ce îngreunează accesul echipelor de intervenție în cazul avariilor și reparațiilor.
3.1.3.3 Înmagazinarea apei potabile Înmagazinarea apei potabile se realizează în rezervoare de beton armat. Volumul de înmagazinare la nivelul orașului este de 7.100m3, distribuția în rezervoarele orașului este următoarea: • Rezervoarele Măgura construite între anii 1965-1968, sunt circulare, din beton armat și au capacități de 2x300m3 și 2x1000m3. Rezervoarele sunt semi-îngropate, în general sunt într-o condiție bună, cu pierderi neimportante de apă; • Rezervoarele Runc cu capacitatea de 2x500m3 și 1x1000m3 sunt construite între anii 1965- 1968, iar cel cu capacitatea de 1x2500m3 este construit în 1995-1996. Rezervoarele sunt circulare, din beton armat, semi-îngropate, starea tehnică a lor fiind bună. Principalele deficiențe identificate de administratorul ACET SA sunt: • Din punct de vedere structural, rezervoarele prezintă microfisuri, fisuri și desprinderi ale stratului de acoperire și a tencuielilor speciale. Sunt prezente deteriorări ale hidroizolației și sunt semnalate infiltrațiile; • Lipsa unor sisteme de semnalizare a nivelelor și comunicarea cu fronturile de captare; • Starea avansată de uzură a vanelor și lipsa instalațiilor electrice, rezultând în întreruperi în funcționare și imposibilitatea asigurării continuității alimentării cu apă a sistemului;
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 40 • Posibilitatea infestării apei potabile datorită infiltrațiilor semnalate; • Zona de protecție sanitară nu este împrejmuită corespunzător.
3.1.3.4 Rețeaua de distribuție a apei potabile Rețeaua de distribuție a apei potabile are o lungime de 66,3km, acoperind 42,5km de străzi din municipiu, cu Dn= 40-500mm, este realizată din conducte de oțel, azbociment, PEHD. Vechimea rețelei variază înre 1-55 ani. Configurația rețelei este în principal de tip ramificat, în centrul orașului existând o rețea de tip inelar realizată în urma reabilitărilor prin programul SAMTID dintre nii 2007- 2008. Rețeaua funcționează cu trei zone de presiune, care variază între 1,5-7,85 bari: • Zona 1 – zona centrală alimentată din rezervorul Măgura; • Zona 2 – situată între stadion, sat Sadova și zona industrială; • Zona 3 – zonă alimentată de către compania de cale ferată. La rețeaua de apă nu sunt branșate zonele: cartier Sadova, parțial cartierul Aeroport, parțial zona 2, parte de est a centrului orașului, și zonele aflate la altitudini mari (688,5m) pe versanții dealurilor. Populația zonelor nebranșate la rețea este de cca. 10.145 locuitori. Alimentarea cu apă în aceste zone se face prin puțuri săpate sau forate. Deficiențele identificate de administratorul sistemului sunt: • Zona de protecție sanitară nu este evidențiată corespunzător (împrejmuire); • Conductele din oțel sunt afectate de coroziune (vechime mare de funcționare), având depășită cu mult durata de viață; • Conductele din azbociment sunt vechi și explodează frecvent în urma traficului intens și a încărcărilor dinamice, rezultând în întreruperi în funcționare și imposibilitatea asigurării continuității alimentării cu apă a sistemului; • Pierderi de apă (61 avarii în anul 2015) și neasigurarea alimentării continue cu apă potabilă a consumatorilor; • Lipsa rețelelor de distribuție în zonele periferice ale localității; • Riscul îmbolnăvirii consumatorilor deserviți și posibilitatea infestării apei potabile, datorită numeroaselor avarii înregistrate.
3.1.4 Municipiul Rădăuți Municipiul Rădăuți are alimentare prin sistem centralizat, administratorul sistemului fiind societatea ACET SA. Populația conectată la acest sistem este de 22.350 persoane, reprezentând o pondere de 86,8% din populația totală a municipiului. Sistemul de alimentare cu apă cuprinde următoarele elemente. 3.1.4.1 Sursa de apă Sursă de apă este apa subterană captată din Câmpul de puțuri Măneuți, situat de-a lungul r. Suceava. Câmpul de puțuri are în componență 36 de puțuri forate la adâncimi cuprinse între 6,5-7,9 m, capacitatea de extracție fiind de 9.288 m3/zi. Apa subterană este localizată în acviferul freatic al terasei inundabile a râului. Probleme privind asigurarea cantității de apă necesară au fost raportate în lunile de vară, secetoase. Pentru mărirea debitului puțurilor a fost construit un canal paralel cu amplasamentul puțurilor, la o distanță de 10-20m de puțuri. Prelevarea apei se realizează prin vacuum și prin pompe
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 41 submersibile. Apa captată este clorată într-un bazin cu capacitatea de 50m3 aflat în Câmpul de puțuri, de unde este pompată către orașul Rădăuți. Câmpul de puțuri a fost construit în perioada 1970 – 2003, zona de amplasament este frecvent inundată, neexistând diguri de protecție, astfel încât calitatea apei captate pare a fi direct influențată de apa de suprafață. Disfuncțiile identificate de administratorul sistemului sunt următoarele: • Debit scăzut al puțurilor, sub limita lor de exploatate. Sunt necesare lucrări de îmbogățire a acviferului; • Riscul îmbolnăvirii consumatorilor deserviți și posibilitatea infestării apei potabile, datorită lipsei împrejmuirii zonei de protecție a sursei de apă.
3.1.4.2 Aducțiunea apei Aducțiune de apă este formată din două conducte de refulare, prin care este pompată apa de la Câmpul de puțuri la rezervorul Osoi. O conductă este realizată din tuburi de oțel și azbociment și PEID, cu D=350,450,500mm și lungime de 9,3km, construită în anul 1974, iar a doua este realizată din tuburi de oțel și PREMO, cu D=400, 500mm și lungime de 8,84km, construită în anul 1980. Pe prima conductă de aducțiune există legături la rețeaua de distribuție, situație care nu concordă cu rolul aducțiunii în sistemul de alimentare cu apă. Conductele din azbociment și conductele din PREMO sunt vechi și explodează frecvent. Conductele din oțel sunt corodate din exterior spre interior datorită lipsei protecției catodice și a izolației. Corodarea conductelor din oțel s-a produs datorită factorilor agresivi din sol și datorită nivelelor ridicate ale apei subterane. Aducțiunile de apă brută au depășită durata de viață și se înregistrează în ultima perioadă o tendință de creștere a numărului de intervenții la acestea. În afară de pierderile de apă produse cu ocazia avariilor, apar pagube indirecte pe durata remedierilor ca urmare a opririi furnizării apei potabile către consumatori, precum și riscuri asupra sănătății consumatorilor. O parte a traseului aducțiunii este prin proprietăți private, motiv pentru care se intervine foarte târziu în caz de avarii. Timpii de conștientizare și intervenție sunt foarte mari. Sunt avarii conștientizate, însă intervenția este dificilă, proprietarii permițând accesul numai în momentul în care pierderea produce pagube proprietății private. De asemenea, operatorul este nevoit să aducă la starea inițială vecinătatea amplasamentului conductei de fiecare dată când acesta intervine. Deficiențele identificate sunt: • Conductele din oțel sunt afectate de coroziune, cele din azbociment și PREMO sunt vechi, explodează frecvent datorită corodării armăturii din interior și prezintă neetanșeități la îmbinări, având depășită durata de viață, rezultând în întreruperi în funcționare și imposibilitatea asigurării continuității alimentării cu apă a sistemului; • Pierderi de apă (4 avarii în anul 2015) și neasigurarea alimentării continue cu apă potabilă a consumatorilor; • O parte a traseului conductei de aducțiune trece prin proprietăți private ceea ce îngreunează accesul echipelor de intervenție în cazul avariilor și reparațiilor.
3.1.4.3 Înmagazinarea apei potabile Înmagazinarea apei potabile se face în două rezervoare cu capacități de 1x5000m3 și 1x2500m3, construite în anul 1974. Acestea sunt din circulare, semi-îngropate, din beton armat. Rezervoarele asigură rezerva de apă pentru consumul menajer, consumul industrial și combaterea incendiului
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 42 interior și exterior. Capacitatea rezervoarelor este suficientă, dar nu pot asigura presiunea necesară în toate zonele conectate. În general rețeaua de distribuție este alimentată direct din Câmpul de puțuri Măneuți pentru a furniza presiune suficientă. Rezervoarele sunt utilizate ocazional, în plus față de Câmpul de puțuri, pentru a acoperi cererea uzuală de apă și a asigura un volum suficient pe timpul verii. Deficiențele identificate în urma expertizelor tehnice constau în: • Degradări generalizate la nivelul tencuielii și a termoizolației la rezervorul de 2500m3; • Hidroizolația rezervorului de 2500m3 este degradată, necesitând înlocuire; • Hidroizolația de la rezervorul de 5000m3 este parțial degradată, permițând infiltrarea apei în placa de acoperiș; • Degradării sub formă de exfolieri ale stratului de acoperire cu beton, concomitent cu corodarea superficială a armăturii la partea inferioară a tuturor plăcilor de beton armat de la camera vanelor; • Desprinderi de tencuială și zidărie degradată pe suprafețe extinse la nivelul pereților de la etaj ai camere vanelor.
3.1.4.4 Rețeaua de distribuție a apei potabile Rețeaua de distribuție a apei potabile are o lungime totală de 75,3km, acoperind străzile orașului pe o lungime de 41,3km. Diametrele conductelor sunt de 50-450mm, sunt din oțel, fontă, azbociment, PVC și polietilenă, ponderea cea mai mare având-o rețeaua din azbociment (47,36%), urmată de rețeaua din conducte de oțel (26,5%). Rețeaua este de tip inelar în zona centrală a orașului și de tip ramificat la periferia acestuia, este alimentată din două surse direct din Câmpul de puțuri Măneuți și din rezervoarele orașului și are o singură zonă de presiune. Pierderile de apă din rețea sunt foarte ridicate (cca. 56%). Conductele din azbociment sunt vechi și se deteriorează frecvent în urma traficului intens și a încărcăturilor. Conductele din oțel sunt corodate din exterior spre interior datorită lipsei protecției catodice și a izolației. Armăturile sunt vechi și închid greu. Închiderea apei pentru unele reparații minore se face pe zone exagerat de întinse, afectând un număr mare de consumatori. De asemenea, pe unele străzi (Plevnei și Tineretului) conductele de distribuție sunt subdimensionate și nu pot asigura debitul și presiunea necesară funcționării hidranților în cazul unui incendiu. Deficiențele identificate de administratorul ACET SA sunt: • Conducte subdimensionate, care nu pot asigura debitul și presiunea necesară funcționării hidranților exteriori de incendiu; • Conductele au vechime mare de funcționare, având depășită cu mult durata de viață. Conductele din oțel sunt afectate de coroziune, iar cele din azbociment sunt vechi și sunt deteriorate frecvent în urma traficului intens și a încărcărilor dinamice din trafic; • Pierderi de apă (90 avarii în anul 2015) și neasigurarea alimentării continue cu apă potabilă a consumatorilor; • Lipsa rețelelor de distribuție în zonele periferice ale orașului.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 43 3.1.5 Municipiul Vatra Dornei Alimentarea cu apă a municipiului se realizează în sistem centralizat, aflat în administrarea societății ACET SA. Populația deservită de acest sistem este de 11.190 locuitori, având o pondere de 84,7% în populația totală a municipiului. Sistemul de alimentare cu apă cuprinde următoarele obiecte. 3.1.5.1 Sursa de apă Sursa de apă este apă de suprafață, captată din râul Dorna. Apa este captată printr-o priză de captare situată pe malul drept al r. Dorna, la ca. 3 km amonte de oraș, în fața barajului care delimitează o secțiune a râului Dorna. Cu o capacitate de 285 l/s, priza de captare este principala resursă de apă a orașului. Nu este disponibilă o resursă de apă de rezervă. La priza de captare se face și o pretratare mecanică, cu ajutorul a două decantoare longitudinale. Deschiderea prizei de captare, camera de distribuție, desnisipatoare longitudinale pentru îndepărtarea pietrișului și grătarul rar sunt integrate într-o structură din beton armat, atașată la stația de pompare a apei brute. Starea tehnică prizei de captare este acceptabilă, necesitând reabilitare minoră, reparații la nivelul structurilor din beton și înlocuirea porților cu ecluză. Stația de pompare a apei brute a fost reabilitată prin programul SAMTID în anul 2008. Reabilitarea a inclus instalarea a trei noi pompe submersibile, care pot fi coordonate din camera de comandă a stației de tratare a apei. Din punct de vedere structural, stația de pompare este într-o stare bună, necesitând numai reparații la nivelul structurilor de beton și înlocuirea grătarelor rare și a stăvilarelor. Având în vedere că această captare este singura sursă de apă care alimentează sistemul Vatra Dornei, reabilitarea este necesară pentru asigurarea continuității și securității privind alimentarea cu apă potabilă. Deficiențele identificate de către administratorul ACET SA sunt: • Betonul prezintă degradări ale plăcilor și a părții superioare a pereților laterali și elementele metalice prezintă urme de coroziune; • Stare de uzură avansată a grătarelor și stavilelor (vechime mare de funcționare, pif 1963- 1967), care împiedică funcționarea continuă a sistemului; • Zona de protecție sanitară nu este împrejmuită și securizată corespunzător; • Acoperișul stației de pompare prezintă urme semnificative de uzură, ceea ce conduce la infiltrații. Elementele metalice (uși, ferestre, scări, balustrade) sunt afectate de procesul de coroziune, acestea prezentând urme de rugină și degradări locale; • Echipamentele electrice sunt ieșite din uz; • Lipsa unui sistem automatizat de control al pompelor.
3.1.5.2 Aducțiunea apei Aducțiunile apei potabile din sistemul de apă al municipiului sunt: • Conductă de refulare, cu DN=500mm, din oțel, cu o lungime de 350 m, construită în anul 1967, face legătura între captarea (stația de pompare a apei brute) și camera de admisie a stației de tratare Roșu. Traseul acestei aducțiuni trece pe sub o construcție existentă; • Conductă de refulare, cu DN=600mm, din oțel, cu o lungime de 3,8 km, construită în anul 1967, situată între stația de tratare a apei Roșu și rezervorul Runc;
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 44 • Conductă gravitațională, cu DN=150mm, din oțel, cu o lungime de 12,00 km, construită în anul 1937, situată între izvoarele Moara Dracilor și rețeaua orașului. Conducta gravitațională dintre izvoarele Moara Dracilor și rețeaua de distribuție a orașului, alimentează numai o zonă mică a orașului, cu maxim 5 l/s între lunile aprilie și octombrie. Ținând cont de randamentul înregistrat la Moara Dracilor, nu este justificată reabilitarea conductei de aducțiune (DN=150mm) de 12 km lungime. Din moment ce întreaga rețea de distribuție poate fi alimentată de la stația de tratare a apei Roșu, se recomandă deconectarea de la sistemul de alimentare cu apă al orașului. Conductele de refulare, din oțel, sunt corodate în profunzime din exterior spre interior datorită vechimii, a condițiilor agresive ale solului și lipsei protecției catodice. Pierderile de la nivelul conductelor de aducțiune sunt estimate la 10-15%, s-au înregistrat 4 avarii pe an.
3.1.5.3 Tratarea apei Stația de tratare a apei Roșu este construită în anii 1967-1968 și tratează apa captată din râul Dorna. Debitul proiectat este de 17.280 m3/zi, producția actuală fiind de 3.406 m3/zi. Deficiențele identificate de către administratorul ACET SA sunt: • Stare de uzură avansată a instalațiilor hidraulice aferente filtrelor, rezultând întreruperi în funcționare și imposibilitatea asigurării continuității alimentării cu apă a sistemului; • Starea avansată de degradare a finisajelor clădirii laboratorului și a cuvelor filtrelor; • Conductele din oțel sunt afectate de coroziune (vechime mare de funcționare, pif – 1963), având depășită cu mult durata de viață.
3.1.5.4 Înmagazinarea apei potabile Înmagazinarea apei potabile la nivelul orașului are o capacitatea de 2.000m3. Rezervoarele Runc 1 și 2 au următoarele caracteristici: • Rezervorul Runc 1 deservește zona centrală, are capacitatea de 2x500m3, este subteran, cu formă prismatică, din beton armat și a fost realizat în anul 1963. În prezent rezervorul prezintă deteriorări ale hidroizolației, infiltrații. Elementele metalice ale rezervorului sunt afectate de procesul de coroziune; • Rezervorul Runc 2 deservește zona centrală, are capacitatea de 1x1000m3, este subteran, circular, din beton armat. În prezent există fisuri și desprinderi ale stratului de acoperire și a tencuielilor speciale, aspect de decolorare (culoare brun verzuie) la pereți, eflorescență și umeziri, pete de rugină a armăturilor neacoperite cu beton, armături vizibile la intrados planșeu și vute.
3.1.5.5 Rețeaua de distribuție a apei potabile Rețeaua de distribuție a apei are o lungime de 47km și acoperă 42,5km de străzi și este formată din conducte de oțel, azbociment, fontă și polietilenă. Ponderea mare o au conductele de polietilenă (71%) urmate de cele de fontă (18%). Rețeaua a fost construită în anul 1938 din fontă, ulterior fiind extinsă în anul 1961 cu conducte de fontă și oțel, iar în anul 1977 folosindu-se conducte din oțel și azbociment. În anii 2006-2008 rețeaua a fost reabilitată folosindu-se tuburi din polietilenă.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 45 Rețeaua funcționează cu o singură treaptă de presiune, presiunea de alimentare ajungând până la 7 bari. Zona centrală, cca. 40% din suprafața orașului se alimentează din rezervoarele sistemului, iar zona rămasă se alimentează direct din stația de tratare Roșu. Pierderile de apă înregistrate în anul 2015 au fost de 35%. Principalele deficiențe ale rețelei de distribuție sunt: • Conductele din oțel sunt afectate de coroziune (vechime mare de funcționare), având depășită cu mult durata de viață; • Conductele din azbociment sunt vechi și explodează frecvent în urma traficului intens și a încărcărilor dinamice din trafic; • Pierderi de apă (71 avarii în anul 2015) și neasigurarea alimentării continue cu apă potabilă a consumatorilor; • Lipsa rețelelor de distribuție în zonele periferice ale municipiului.
3.1.6 Alimentarea cu apă a celor 11 orașe din județ Alimentarea cu apă a celor 11 orașe din județ este prezentată sintetic în tabelul următor: Tabelul 9: Situația alimentării cu apă potabilă a orașelor din județul Suceava Oraș Tipul sursei Capacitate Rezervoare Rețea distribuție de apă (m3/zi) (m3) lungime materiale- (km) ponderi Broșteni subterană+ 390,96 2x500 5,60 azbociment-94,3% suprafață oțel -5,7% Cajvana - - - - - Dolhasca subterană 931,85 1x750; 1x200 53,0 PE-100% Frasin subterană 588,33 1x350 14,0 fontă, oțel (66,7%), azbociment (19%), PE, PVC (14,3%) Gura Humorului subterană 3696,0 2x2500;1x100 44,6 oțel-9% azbociment-7% PE-84% Liteni subterană 854,54 1x450; 1x150 9,9 PHD-100% Milișăuți subterană 864,0 2x200 22,0 PEHD-100% Salcea subterană 1038,53 3x200 35,0 PEHD-100% Siret subteran 962,88 1x1500;2x500 20,0 PE-83% oțel-17% Solca suprafață 242,0 1x300;1x300 15,0 oțel-13% PE-54% azbociment-33% Vicovu de Sus subterană 1635,0 1x900 13,0 PEHD-100% Sursa: Master Planul Revizuit pentru Infrastructura de Apă și Apă Uzată din județul Suceava, componenta J - 2014
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 46 Alimentarea în mediul rural este asigurată în 48 de unități administrativ teritoriale, reprezentând o pondere de 49% din totalul de 98 de comune (unități administrativ teritoriale) din județul Suceava. Capacitatea instalațiilor de producere a apei este de 5.335 mii m3/an (an de referință INS, 2017), din care se distribuie pentru uz casnic 1.720 mii m3/an (an de referință INS, 2017) Sursa de alimentare cu apă este în principal sursa subterană, prelevarea apei făcându-se prin puțuri forate de medie și mare adâncime. Comunele aflate în vecinătatea municipiilor sau pe traseul aducțiunilor de apă către orașe sunt conectate la sistemele de alimentare cu apă ale acestora, după cum urmează: Baia, Fântâna Mare, Preutești la m. Fălticeni, Ipotești, Moara, Șcheia la m. Suceava și Frătăuții Vechi, Volovăț la m. Rădăuți Rezerva de apă pentru consumul gospodăresc, pentru combatere incendiu și pentru consum în caz de avarie la sistemul de alimentare este stocată în rezervoare, capacitatea acestora variază între 150 - 650m3. Rețeaua de distribuție are o lungime de 667,8km, este realizată din PEHD, cu diametre între 63 – 250mm. Pentru înființarea sistemului de alimentare cu apă există documentații depuse pentru obținerea de finațări guvernamentale sau din Fondul de Coeziune pentru 23 de comune, acestea având o pondere de 22,4% în totalul comunelor din județ. Există și 27 de comune care nu beneficiază de sistem de alimentare cu apă, acestea reprezentând 27,5% din totalul comunelor din județ.
3.1.7 Concluzie Din prezentarea situației actuale a infrastructurii pentru alimentare cu apă, la nivel de unitate administrativ teritorială, reies următoarele aspecte: • Alimentarea cu apă este asigurată în toate localitățile din mediul urban, excepție face orașul Cajvana, care are aprobate fonduri pentru înființarea sistemului de alimentare cu apă; • Problemele cu care se confruntă sistemele de alimentare cu apă, în special cele din mediul urban, sunt tip structural (clădiri cu degradări constructive și la finisaje, la elementele metalice componente diverselor obiecte ale sistemului, conducte de distribuție a apei potabile realizate din fontă, azbociment, oțel), de tip operațional (costuri de operare ridicate ca urmare a uzurii avansate a diferitelor echipamente, lipsa pieselor de schimb, lipsa controlului automatizat serviciului asigurat), deficiențe legate de mediu și sănătate (riscul îmbolnăvirii consumatorilor deserviți și posibilitatea infestării apei potabile, datorită deficiențelor în funcționarea sistemului de apă, unele zone situate la periferia orașelor sunt încă neconectate la sistem centralizat de apă); • O problemă deosebită o ridică traseele unor aducțiuni de apă, care trec prin proprietăți private, fapt care îngreunează accesul echipelor de intervenție în caz de avarii sau reparații curente; • Alimentarea cu apă în mediul rural este asigurată în 48 de comune (unități administrativ teritoriale), din cele 98 de comune ale județului; • Fără alimentare cu apă sunt 50 de comune, dintre care 23 au aprobate fonduri pentru înființarea sistemului de alimentare cu apă; • Alimentarea cu apă în mediul rural este în general bună calitativ, ca urmare a faptului la sistemele de apă sunt realizate recent și au fost utilizate materiale conforme cu normele europene din domeniu.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 47 Figura 7: Distribuția surselor de apă pe UATB-uri Sursa: Master Planul Revizuit pentru Infrastructura de Apă și Apă Uzată din județul Suceava, componenta J (2014)
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 48 Figura 8: Situația alimentării cu apă potabilă în UATB-uri Sursa: Prelucrare după Master Planul Revizuit pentru Infrastructura de Apă și Apă Uzată din județul Suceava, componenta J (2014), date puse la dispoziție de SC ACET SA (2019) și Institutul Național de Statistică (2017)
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 49 Tabelul 10: Situația rețelelor de alimentare cu apă potabilă și de canalizare în UATB- urile din județul Suceava Rețea distribuție Rețea Nr. crt. Denumire UATB apă potabilă canalizare 1 Suceava x x Câmpulung 2 x x Moldovenesc 3 Fălticeni x x 4 Rădăuți x x 5 Vatra Dornei x x TOTAL MUNICIPII 5 5 6 Broșteni x x 7 Cajvana FA FA 8 Dolhasca x x 9 Frasin x x 10 Gura Humorului x x 11 Liteni x x 12 Milișăuți x 13 Salcea x x 14 Siret x x 15 Solca x x 16 Vicovu de Sus x FA TOTAL ORAȘE 10 8 17 Adâncata FA FA 18 Arbore x x 19 Baia x x 20 Bălăceana 21 Bălcăuți 22 Berchișești x FA 23 Bilca x x 24 Bogdănești x 25 Boroaia x x 26 Bosanci x x 27 Botoșana x FA 28 Breaza 29 Brodina x FA 30 Bunești x FA 31 Burla x x 32 Cacica FA FA 33 Calafindești x x 34 Capu Câmpului x x 35 Ciocănești FA 36 Ciprian Porumbescu x x 37 Cârlibaba 38 Comănești FA 39 Cornu Luncii x FA 40 Coșna FA FA 41 Crucea x x 42 Dărmănești FA FA 43 Dolhești FA 44 Dorna-Arini FA FA
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 50 Rețea distribuție Rețea Nr. crt. Denumire UATB apă potabilă canalizare 45 Dorna Candrenilor x x 46 Dornești x x 47 Drăgoiești FA 48 Drăgușeni x x 49 Dumbrăveni x x 50 Fântâna Mare x x 51 Fântânele FA 52 Forăști x FA 53 Frătăuții Noi FA 54 Frătăuții Vechi x x 55 Frumosu 56 Fundu Moldovei x 57 Gălănești x FA 58 Grămești 59 Grănicești x 60 Hănțești FA 61 Hârtop FA FA 62 Horodniceni FA 63 Horodnic de Jos 64 Horodnic de Sus FA 65 Iacobeni x x 66 Iaslovăț FA 67 Ilișești FA 68 Ipotești x x 69 Izvoarele Sucevei 70 Marginea 71 Mălini FA FA 72 Mănăstirea Humorului x 73 Mitocu Dragomirnei 74 Moara x 75 Moldova-Sulița 76 Moldovița 77 Mușenița 78 Ostra x x 79 Panaci FA 80 Păltinoasa x x 81 Pârteștii de Jos x FA 82 Pătrăuți FA FA 83 Poiana Stampei x FA 84 Poieni-Solca FA 85 Pojorâta FA 86 Preutești x x 87 Putna x x 88 Rădășeni 89 Râșca 90 Sadova 91 Satu Mare 92 Siminicea x x 93 Slatina 94 Straja x x
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 51 Rețea distribuție Rețea Nr. crt. Denumire UATB apă potabilă canalizare 95 Stroiești 96 Stulpicani x x 97 Sucevița FA FA 98 Șaru Dornei x x 99 Șcheia x FA 100 Șerbăuți FA 101 Todirești FA 102 Udești 103 Ulma 104 Vadu Moldovei FA 105 Valea Moldovei x FA 106 Vama x x 107 Vatra Moldoviței 108 Verești x x 109 Vicovu de Jos x FA 110 Voitinel x FA 111 Volovăț x x 112 Vulturești x 113 Zamostea 114 Zvoriștea x FA TOTAL RURAL 48 30 TOTAL JUDEȚ 63 43 FA = fonduri aprobate Sursa: Prelucrare după Master Planul Revizuit pentru Infrastructura de Apă și Apă Uzată din județul Suceava, componenta J – 2014, date puse la dispoziție de SC ACET SA și Institutul Național de Statistică 3.2 Canalizarea apelor uzate Canalizarea apelor uzate în județ este funcțională în 43 de unități administrativ teritoriale, din cele 114. Dintre acestea, 13 sunt în mediul urban și 30 în mediul rural. Fonduri aprobate pentru înființarea sistemului de canalizare au 23 de unități administrativ teritoriale, 2 unități fiind urbane (Cajvana și Vicovu de Sus), restul de 43 de unități administrativ teritoriale nu au sistem de canalizare, printre care se află și orașul Milișăuți. La nivel de localitate situația este descrisă în continuare. 3.2.1 Municipiul Suceava Canalizarea apelor uzate se face prin sistem unitar (ape uzate menajere și meteorice), doar în unele zone centrale și în cartierele Șcheia, Ițcani, Burdujeni colectarea se face separativ. Populația racordată la sistem este de 85.071 locuitori, reprezentând 88% din populație orașului. Sistemul orașului este împărțit în două zone principale de către râul Suceava: • În partea de sud a râului (mal drept) se colectează apele uzate din centrul orașului și cartier Șcheia; • În partea de nord a râului (mal stâng) se colectează apa uzată din zona comercială Valea Sucevei și parțial din cartierele Burdujeni și Ițcani. Principalele industrii care au aport însemnat ca debit și poluare sunt: S.C. AMBRO S.A., fabrica de bere S.C. BERMAS S.A., S.C.BUCOVINA S.A., S.C.COZA RUX S.R.L., S.C. FACOS S.A.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 52 Lungimea totală a rețelei este de cca. 336 km, realizată din beton simplu (81%), beton precomprimat (3%), argilă vitrificată (3%), PE (12%), GRP (1%). Colectoarele principale ale rețelei sunt: Colector principal Linia A. Apele uzate menajere care provin din zona situată pe malul dreaptă al râului Suceava se descarcă în Stația de Epurare prin colectorul principal „A”. Apa uzată menajeră din cartierele G. Enescu, Zamca și din centrul orașului curge gravitațional spre stația de epurare. Apa uzată menajeră din cartierul Obcini, zona industrială, a comunelor Șcheia și Traian Vuia sunt colectate în Stația de Pompare Ape Uzate Mirăuți, de unde sunt pompate către Stația de Epurare prin două colectoare cu D=600mm și Dn=300mm. Aceste colectoare sunt amplasate în mare parte prin proprietăți private și prin albia minoră a pr. Șcheia, ceea ce face imposibilă intervenția cu un autocurățitor pentru a întreține sau decolmata colectorul. Apa pluvială de la nivelul colectorului principal din zonele Șcheia și Traian Vuia este deversată printr- un cămin de deversare în pr. Cetății, înainte de a ajunge în Stația de Pompare Mirăuți. În apropierea Stației de Pompare-Mirăuți apa pluvială provenită din cartierele G. Enescu, Zamca și din centrul orașului este deversată printr-o cameră deversoare în bazinul de retenție existent. Colector principal Linia B. Colector principal Linia B este utilizat exclusiv pentru deversarea apei uzate industriale provenite de la stația de pretratare S.C. AMBRO S.A. la Stația de Epurare. Colector principal Linia C. Colector principal Linia C este utilizat pentru transportarea la Stația de Epurare a apei uzate generată în întreaga zonă comercială de pe Calea Unirii. Acest colector este amplasat prin incinta S.C. AMBRO S.A., existând posibilitatea unor deversări neautorizate pe traseul colectorului. De asemenea, este imposibilă intervenția cu un autocurățitor pentru a întreține sau decolmata colectorul. Colector principal Linia D+E. Apa uzată menajeră colectată de conductele de canalizare, cu punctul de pornire cartierul Ițcani este pompată de către Stația de Pompare-Tăbăcăriei în cartierul Burdujeni și împreună cu apa uzată menajeră din cartierele Cuza Vodă și Burdujeni este transportată gravitațional la Stația de Epurare, situată la nivelul colectorului principal D+E. Apa pluvială colectată separat din aceste cartiere este deversată gravitațional în cursul de apa Vătafu și în final în râul Suceava. Rata medie de infiltrație la nivelul conductelor de canalizare este ridicată (37% din debitul total) sugerând prezența unor avarii la conducte sau cămine. Căminele de vizitare nu sunt într-o stare adecvată, scări de acces deteriorate, neetanșeitatea pereților, capace furate, cămine acoperite pe parcursul perioadelor de asfaltări). Conductele din care sunt realizate racordurile la proprietăți sunt din fontă, azbociment și PVC-KG (cele realizate prin măsura ISPA). Majoritatea proprietăților sunt conectate direct la colectoare, în vreme ce un procentaj scăzut al acestora sunt conectate la căminele de canalizare. Cartierele situate la periferie nu dețin un sistem adecvat de colectare ape uzate, având drept consecință faptul că apa uzată este deversată necontrolat direct în pâraie, nefiind asigurate cerințele din Directiva 91/271 CEE. Stația de epurare a fost reabilitată în anul 2011, prin programul ISPA, funcționează cu două trepte de epurare mecanică și biologică. 3.2.2 Municipiul Fălticeni Sistemul de canalizare al municipiului este unitar, cu funcționare gravitațională, deservește o populație de 22.179 locuitori, cca. 71% din totalul populației.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 53 Lungimea rețelei este de 68,6km și cuprinde colectoare principale au diametre de 400 – 1000mm și colectoare secundare cu diametre de 200-300mm. Materialele din care este realizată rețeaua sunt beton simplu (97%), PREMO (3%), polietilenă (1%). În prezent, cele trei mari cartiere ale orașului: Soldănești, Timpești, Oprișeni, precum și străzile soldat Zamfir, Horia, Closac și Crișan, Forestierului, Ing. Sava, Cap. Ciofu, Cap. Manolache, Sucevei, Artur Gorovei, G. Grămadă nu sunt conectate la rețeaua de canalizare. Zonele neconectate descarcă apele reziduale neepurate în cursurile de apă învecinate și în rețeaua pluvială a orașului. Rata medie de infiltrare în rețeaua de canalizare a fost estimată la cca 40% din debitul total, ceea ce sugerează prezența unor defecte la conducte și/sau cămine. Căminele construite după 1980 sunt fabricate din conducte de beton precomprimat cu diametre de 800 sau 1000 mm, în timp ce căminele mai vechi sunt făcute din beton monolit. Aproximativ jumătate din cămine nu sunt într-o stare bună. Un număr mare au fost acoperite în timpul asfaltărilor străzilor. De asemenea, majoritatea proprietăților sunt conectate direct la colectoare, în vreme ce un procentaj scăzut al acestora sunt conectate la căminele de canalizare. Stația de epurare a fost construită în 1984, a fost proiectată pentru 39.500 locuitori echivalenți. Capacitatea proiectată pentru treapta mecanică și biologică este 210 l/s. 3.2.3 Municipiul Câmpulung Moldovenesc Canalizarea apelor uzate se realizează în sistem unitar și deservește 9.088 locuitori, reprezentând 53,2% din totalul populației. Rețeaua de canalizare funcționează gravitațional și este realizată din conducte de beton simplu și azbociment, cu diametre între 300-500mm. Lungimea rețelei este de 23,3km și colectează apele uzate într-un singur colector principal de 7,25km și secțiune circulară cu Dn=400-500mm și ovoid 900/600, având traseul paralel cu râul Moldova până la stația de epurare. Rețeaua secundară are diametre de între 200-500mm. Stația de epurare a fost realizată pentru 35.000 locuitori echivalenți la un debit de 190l/s, cu treaptă mecanică și treaptă biologică. Stația a fost reabilitată și retehnologizată în anul 2007. 3.2.4 Municipiul Vatra Dornei Canalizarea apelor uzate din municipiu se face în sistem mixt, ponderea cea mai ridicată având-o canalizarea în sistem unitar. Populația racordată la rețeaua de canale este de 9.712 locuitori, reprezentând 71,5% din populația municipiului. Lungimea rețelei este de 44,2 km și este echipată cu o stație de pompare apă uzată, realizată în anul 2010. Canalele care alcătuiesc rețeaua au diametre între 300-1000mm pentru colectoarele principale și 200-300mm pentru cele secundare. Materialele din care sunt realizate sunt beton simplu, PREMO, PVC, oțel. Stația de epurare apă uzată a fost construită în anul 1984. Stația a fost proiectată pentru 22.800 locuitori echivalenți, cu capacitate proiectată pentru treapta mecanică și biologică de 65 l/s. Conform cu datele furnizate de operator, debitul care intră în stație este între 25-32 l/s. 3.2.5 Municipiul Rădăuți Municipiul Rădăuți are un sistem de canalizare mixt, care funcționează gravitațional și sub presiune. Sistemul deservește 20.208 locuitori, adică 77,3% din populația orașului. Rețeaua de canalizare are o lungime de 68,8km, este realizată de beton simplu (84,4%), de azbociment (1,1%), PVC (3,9%) și oțel (conductele sub presiune-1,4%) cu diametre cuprinse între 100-600 mm și este echipată cu două stații de pompare, construite în anul 1975 și 2004.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 54 Stația de epurare ape uzate a fost construită în anul 2007, a fost proiectată pentru un debit de 110 l/s și funcționează cu treaptă mecanică și biologică. Capacitatea stației este mică și nu acoperă debitul de apă uzată în cazul unor ploi cu debite mari. Situația canalizării apelor uzate în orașele județului se prezintă sintetic astfel: Tabelul 11: Situația rețelelor de canalizare în orașele din județul Suceava Oraș Tip de Pop. Lungime Materiale/ Stație de canalizare racordată rețea pondere epurare /pondere (km) capacitate/ (loc/%) trepte epurare Broșteni unitar 862 racorduri 12,2 azbociment(100/%) 8,0 l/s, nefuncțională Cajvana - - - - - Dolhasca separativ 527 racorduri 1,5 beton simplu scoasă din funcțiune Frasin separativ (nu 2,5 azbociment scoasă din funcționează funcțiune în prezent) Gura mixt 8905 (65%) 43,0 beton simplu (82%) 26,2l/s, Humorului PREMO (9%) mecanică+ PVC (9%) biologică Liteni separativ 1795(18,1%) 18,0 PVC (100%) 5,5 l/s Milișăuți - - - - - Salcea separativ 1806 41,6 PVC (100%) 2,3 l/s (18,3%) mecanică+ biologică Siret mixt 3200 16,6 beton simplu (60%) 100 l/s, (46,7%) PVC (40%) mecanică+ biologică Solca mixt 320 (14,7%) 4,9 azbociment(98%) 26,24 l/s/ PVC (2%) nefuncțională Vicovu de Sus - - - - - Sursa: Prelucrare după Master Planul Revizuit pentru Infrastructura de Apă și Apă Uzată din județul Suceava, componenta J – 2014 3.2.6 Sistemele de canalizare din mediul rural Sistemele de canalizare a apelor uzate din mediul rural funcționează bine, având în vedere că cea mai mare parte a lor a fost realizată cu investiții din fonduri guvernamentale și comunitare, dar nu deservesc întreaga populație a comunelor. Sistemele sunt de tip separativ, canalizând numai apa uzată menajeră, apa pluvială fiind dirijată către cursurile de apă existente. Rețelele sunt realizate din materiale conforme cu normele actuale din domeniu, respectiv, PVC, PEHD (pentru conductele de refulare), iar stațiile de epurare sunt stații compacte, modulare permițând extinderea funcție de dezvoltarea comunelor. Apa epurată se încadrează în prevederile normativului privind condițiile de evacuare a apelor în emisar. 3.2.7 Concluzii Prezentarea situației sistemelor de canalizare din localitățile județului evidențiază următoarele: • La nivel județean unitățile administrativ teritoriale care au sisteme de canalizare sau dețin aprobări de fonduri pentru înființarea acestor sisteme sunt în număr de 71 (43 UAT-uri cu sisteme de canalizare și 23 cu fonduri aprobate) reprezentând o pondere de 62,2%;
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 55 • Sistemele de canalizare existente în mediul rural sunt, în cea mai mare parte, realizate prin fonduri guvernamentale (OG 7/2006 PNDR-măsura 322) sau prin fonduri comunitare (programe PHARE, SAPARD, fonduri europene); • Sistemele de canalizare din mediul urban au o serie de deficiențe, identificate de administratorul lor ACET SA, cum ar fi: - Deficiențe hidraulice: infiltrații și preluări de apă provenite din pânza freatică, colectoare cu pante reduse, care favorizează colmatări ale rețelelor, în stațiile de epurare pompele de apă uzată au grad mare de uzură, colmatările conductelor de legătură din stațiile de epurare produc disfuncții în funcționarea obiectelor din stații, capacități insuficiente ale obiectelor stațiilor de epurare; - Deficiențe structurale: durata de exploatare mare a rețelelor de canalizare, materiale neconforme normelor în vigoare (beton simplu, azbociment), căminele de vizitare sunt deteriorate, cu capace lipsă sau acoperite cu asfalt, în urma reabilității străzilor, pierderi financiare importante ca urmare a deselor intervenții la rețele care implică și refacerea tramei stradale, a trotuarelor și spațiilor verzi, degradări ale tencuielilor și finisajelor la diverse obiecte din stațiile de epurare; - Deficiențe de mediu: lipsa rețelelor de canalizare în mare parte a localităților, posibile descărcări ale apelor uzate direct în emisarii naturali, calitatea efluentului din stațiile de epurare nu corespunde cerințelor directivei 91/271/cee.
Figura 9: Situația rețelelor de canalizare și epurare a apelor uzate menajere în UATB- urile din județul Suceava Sursa: Prelucrare după Master Planul Revizuit pentru Infrastructura de Apă și Apă Uzată din județul Suceava, componenta J (2014), date puse la dispoziție de SC ACET SA (2019) și Institutul Național de Statistică (2017)
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 56 4. Echiparea tehnică cu căi de comunicație Dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport reprezintă un element de bază în relansarea economică a judeţului, în creşterea calităţii vieţii populaţiei, în înscrierea judeţului în reţeaua europeană de transport. Căile de comunicaţie care fac obiectul PATJ-ului Suceava au fost analizate în contextul legăturilor cu judeţele învecinate şi a legăturilor de transport naţional şi internaţional. În cadrul echipărilor de infrastructură un loc important îl ocupă rețeaua de căi de comunicație şi transport compusă din: • Reţeaua rutieră; • Reţeaua feroviară; • Reţeaua de căi aeriene şi aeroporturi; • Reţeaua de căi navigabile, mai puţin dezvoltată. Datele necesare analizei pentru toate tipurile de căi de comunicație s-au obținut din evidențe statistice, din documentația P.A.T.N., de la societățile şi regiile care gestionează activitatea în domeniu. 4.1 Rețeaua rutieră 4.1.1 Drumurile naţionale Reţeaua de drumuri nationale de pe teritoriul judeţului Suceava, are o lungime totală de 627 km din care: 55,76 km traversează municipiul Suceava, Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc şi se află în întreținerea primăriilor. Drumurile naționale de pe teritoriul județului Suceava formează o rețea sprijinită în partea de vest de DN 17 – ieșirea din județ spre județul Bistrița Năsăud, respectiv DN 18 – ieșirea din județ spre județul Maramureș, în partea de sud de DN 2 – ieșirea din județ spre județul Iași, respectiv DN 15 C –ieșirea din județ spre județul Neamț, la est de DN 29 – ieșirea din județ spre județul Botoșani, iar la nord de DN 2 – ieșirea din județ spre Ucraina. Administrarea drumurilor naţionale este asigurată de către cele două secţii din judeţ, subordonate Administraţiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale: Secţia de Drumuri Naţionale Câmpulung Moldovenesc şi Secţia de Drumuri Naţionale Suceava. Delimitarea activităţii între cele două secţii se realizează pe DN 17 pe raza comunei Păltinoasa – intrarea în orașul Gura Humorului şi pe DN 17A, la jumătatea tronsonului dintre localităţile Vatra Moldoviţei şi Suceviţa. Traseele drumurilor naționale din județul Suceava sunt următoarele: • DN 2 pe direcţia nord-sud pe traseul: frontieră Ucraina (Vama) – Siret – Suceava – Fălticeni – limita de sud a judeţului. Face parte din drumul european E 85; • DN 17 pe direcţia est–vest pe traseul: DN 2 – Suceava – Gura Humorului – Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei – limita de vest a judeţului. Face parte din drumul european E 576 și reprezintă traseu turistic; • DN 15 C – traseu din DN 2, la sud de Fălticeni spre limita sudică a judeţului, direcţia Târgu Neamţ; • DN 17 B – traseu Vatra Dornei – Valea Bistriţei spre limita sudică a judeţului, direcţia Bicaz – Piatra Neamţ;
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 57
Figura 10: Drumurile naționale din Regiunea Nord-Est Moldova Sursa: Direcția Regională Drumuri și Poduri Iași (2019)
• DN 18 – traseu DN 17 din satul Mestecăniş comuna Iacobeni spre nord-vest, limită judeţ direcţia Borşa – Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş; • DN 17 A – traseu turistic din DN 17 – Câmpulung Moldovenesc spre nord-est, Suceviţa, Rădăuți – legătura cu DN 2 în satul Bălcăuți;
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 58 • DN 29 – traseu Suceava – Dumbrăveni – spre limita estică a judeţului – direcţia Botoşani; • DN 29 A – traseu Suceava – Adâncata – spre limita estică a judeţului – direcţia Dorohoi; • DN 29 C – traseu DN2 – oraş Siret – limita de nord-est a judeţului – direcţia Bucecea – Botoşani; • DN 2H Rădăuți Putna și DN 2E Fălticeni – Vicovu de Jos. Alte caracteristici ale drumurilor: • Lungimea drumurilor publice: 2.482 km; • Lungimea drumurilor modernizate: 1.023 km; • Lungimea drumurilor cu îmbrăcăminte uşoară rutiere: 393 km; • Densitatea drumurilor la 100 km2 de teritoriu: 29,0 km; • Lungimea drumurilor naţionale: 632 km, din care: − Lungimea DN modernizate: 613 km; − Lungimea DN cu îmbrăcăminte uşoară: 14 km.
Tabelul 12: Drumurile naționale de pe raza județului Suceava
Macroregiuni, Ani Categorii de Tipuri de regiuni de Anul Anul drumuri Anul 2017 acoperământ dezvoltare și 2000 2010 publice județe Kilometri Kilometri Kilometri Naționale Total Suceava 629 628 627 - Modernizate Suceava 524 614 613 Cu îmbrăcăminți - Suceava 100 14 14 usoare rutiere - Pietruite Suceava 5 Sursa: Prelucrare după date puse dispoziție de Institutul Național de Statistică (1998-2018)
Tabelul 13: Reţeaua de drumuri naţionale administrată de S.D.N. Câmpulung Moldovenesc DN Localitățile între care este cuprins Poziţii km sector Lungime sector sectorul (km) 17 Poiana Stampei – Vatra Dornei – C-lung 116+000 – 142+700; 96,734 Gura Humorului – Paltinoasa 147+400 – 183+400; 193+400 – 227+625 17A Sadova – Ciumarna – Sucevița 0+000 – 53+350 53,327 17B Vatra Dornei – Broșteni – Pietroasa 3+750 – 59+454 56,076 17D* Cârlibaba -DN 17 km 103+637 - 180+400 76,76 18** Limita județ – Cârlibaba – Iacobeni 180+400 – 220+088 39,880 2E Intersecție DN 2 – Cornu Luncii – 0+000 – 30+505 30,582 Intersecție DN 17 Total 276,676 * notă: predat spre reabilitare la constructor; ** Cârlibaba – limită Jud. Maramureș (km. 140+400 – km 220+088) – predat spre reabilitare la constructor (în administrația DRDP Cluj) Sursa: Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi (2019)
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 59
Tabelul 14: Reţeaua de drumuri naţionale administrată de S.D.N. Suceava DN Localitățile între care este cuprins Poziții km sector Lungime sector sectorul (km) 2 Drăgușeni – Fălticeni – Suceava – 383+200 – 408+925; 83,545 Siret 415+000 – 431+400; 441+500 – 482+230 15C Târzia (jud. Neamț) – Boroaia – 58+328 – 68+765 10,484 Praxia – Intersecție DN 2 17 Intersecție DN 2E – Ilișești – Suceava 227+625 – 252+420 26,060 253+690 – 255+286 17A Sucevița – Rădăuți – Bălcăuți 53+350 – 68+200 25,484 72+800 – 83+425 29 Suceava – Salcea – Dumbrăveni 6+000 – 21+670 15,854 29A Suceava – Șerbănești – Vârfu 3+000 – 23+010 20,271 Câmpului 2E Păltinoasa – Solca – Marginea – 30+505 – 87+525 56,361 Vama Vicov 2H Iacobești – Rădăuți – Mânăstirea 0+000 – 12+070 39,949 Putna 17+350 – 44+800 2K Milișăuți (DN2H) – Iaslovăț - Arbore 0+000 – 16+684 16,633 – Solca Total 294,641 Sursa: Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi (2019)
Starea de viabilitatea a acestor drumuri este bună.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 60 Tabelul 15: Situaţia podurilor amplasate pe drumurile nationale din judeţul Suceava, lucrări de artă pe secţia D.N. Suceava (poduri,
viaducte, tuneluri, trecători şi pasuri)
Deschidere Lăţimi (m) Înălţimi (m)
Peste partea
Denumirea
(m)
Denumirea obstacolulu carosabilă Starea de prin e
nstrucţie viabilitate
şi numărul i (curs de Poziţia drumului apă, vale, Peste B=bună (km.) vad pe care se cale de Nr. Totală oate trec carosabilă atiaj M=medie stg ax. dr.
află comunicaţi Lungime Amplasament infrastructura R=rea
e) Suprastructura /
Clasa de încărcare
Dacă se poate ocoli
Parte
Lungimea totală
Configuraţia malurilor
Material de co Dacă se p
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 1. PODURI 62+208 p. Seaca Boroaia B.a / B 1 21 28,8 7 9,7 3,1 B I da da abrupte 15C Piatra Neamţ 63+132 p. Râşca Boroaia B.a / B 1 17 26 7 8,9 1 B I nu nu abrupte Boroaia 66+354 p. Râşca Praxia B.a / B 2 15,4 41 7 9,5 2 B I nu nu abrupte Vadu 67+100 p. Morii Praxia B.a / B 1 15 23,9 7 8,6 2 B I da da abrupte Moldovei 67+706 r. Moldova Praxia B.a / B 9 28 249 7 9 3,4 B I da da abrupte Total D.N. Nr. de poduri 5 15C Lungime (m) 96,4 368,7 17 239+290 scurgere Ilişeşti B.a / B 1 16 24,7 7 9 2,9 B I da da abrupte Câmpulung 240+890 scurgere Ilişeşti B.a / B 3 30 120,2 7,8 10,8 12 B E nu da abrupte Moldovenesc Suceava 252+417 p. Şcheia Suceava B.a / B 1 14 7,8 10,8 8,2 B E nu da abrupte Total D.N. Nr. de poduri 3 17 Lungime (m) 60 144,9 54+528 p. Suceviţa Suceviţa B.a / B 2 21,5 48 7,8 10,8 2,6 B E nu da abrupte 17A Sadova- 57+258 p. Suceviţa Suceviţa B.a / B 3 21,5 74,5 7,8 10,8 3 B E da nu abrupte Ciumârna 62+259 p. Suceviţa Marginea B.a / B 2 14,5 38,2 7,8 10,8 2,6 B E nu da abrupte Rădăuți- 62+608 p. Suceviţa Marginea B.a / B 2 21,5 52 7,8 10,8 3,5 B E da da abrupte
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 61
Deschidere Lăţimi (m) Înălţimi (m)
Peste partea
Denumirea
(m)
Denumirea obstacolulu carosabilă Starea de prin e
nstrucţie viabilitate
şi numărul i (curs de Poziţia drumului apă, vale, Peste B=bună (km.) vad pe care se cale de Nr. Totală oate trec carosabilă atiaj M=medie stg ax. dr.
află comunicaţi Lungime Amplasament infrastructura R=rea
e) Suprastructura /
Clasa de încărcare
Dacă se poate ocoli
Parte
Lungimea totală
Configuraţia malurilor
Material de co Dacă se p
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Ratoş 73+749 p. Saca Rădăuți B.a / B 1 10,2 15,5 7 8,07 1,5 B E da da abrupte 77+803 r. Suceava Dorneşti B.a / B 18 23 445 7,8 10,8 9 B E nu da abrupte Total D.N. Nr. de poduri 5 17A Lungime (m) 112,2 673,2 410+500 p. Târgului Fălticeni B.a / B 3 18 74,2 14,8 17,8 6,92 B E nu nu abrupte 414+420 p. Şomuz Fălticeni B.a / B 1 31,5 40 7 18 2 B I nu nu abrupte 439+825 r. Suceava Suceava B.a / B 4 31 134,6 7,8 10,5 5,5 B E nu da abrupte 2 440+002 Linie C.F.R. Suceava B.a / B 18 21,5 396,4 7,8 10,4 4,7 B E nu da abrupte Râmnicul 444+790 p. Pătrăuţi Pătrăuţi B.a / B 1 11 14,5 7 10 4 B I nu nu abrupte Sărat Dărmăneş 449+040 p. Hatnuţa B.a / B 1 12 46,5 7 9,8 2,4 B I nu nu abrupte Suceava ti Siret Dărmăneş 449+040 p. Hatnuţa B.a / B 1 24,6 46,5 7 9,3 2,4 B I nu nu abrupte ti 456+865 p. Horaiţ Grăniceşti B.a / B 1 11 21,6 7 10 3,5 B I nu nu abrupte 479+032 r. Siret Siret B.a / B 5 20,6 106 7 9 5,2 B I nu da abrupte Nr. de poduri 9 Total D.N. 2 Lungime (m) 38,6 180,2 29 1+216 r. Suceava Suceava B.a / B 3 47 154 14 17 6,5 B I da da abrupte Suceava 2+424 Linie C.F Suceava B.a / B 4 15,75 63 14 17 7 B I nu da abrupte Botoşani 11+880 p. Salcea Salcea B.a / B 1 16 21 7 10 4 B I nu da abrupte Total D.N. Nr. de poduri 3
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 62
Deschidere Lăţimi (m) Înălţimi (m)
Peste partea
Denumirea
(m)
Denumirea obstacolulu carosabilă Starea de prin e
nstrucţie viabilitate
şi numărul i (curs de Poziţia drumului apă, vale, Peste B=bună (km.) vad pe care se cale de Nr. Totală oate trec carosabilă atiaj M=medie stg ax. dr.
află comunicaţi Lungime Amplasament infrastructura R=rea
e) Suprastructura /
Clasa de încărcare
Dacă se poate ocoli
Parte
Lungimea totală
Configuraţia malurilor
Material de co Dacă se p
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 29 Lungime (m) 78,75 238 29A 20+320 scurgere Zvoriştea B.a / B 1 14 19,4 7 11 3,8 B E da da abrupte Suceava 22+030 scurgere Zvoriştea B.a / B 1 14 25,4 7 11 3,2 B E nu da abrupte Dorohoi 22+980 r. Siret Zvoriştea M / B 4 41 172 6 8,4 6 B I nu da abrupte Total D.N. Nr. de poduri 3 29A Lungime (m) 69 216,8 39+383 Blindeţ Cacica B.a / B 1 15,3 22,4 7 9,6 3,5 R I nu nu lin 2E 40+643 p. Soloneţ Cacica B.a / B 3 17,2 30 6,7 8,7 2,8 R I nu nu abrupte Păltinoasa 51+405 p. Solca Solca Met. / B 1 46,4 53 6 7,8 4,2 4,65 4,6 4,65 R I nu nu abrupte Solca 66+768 p. Hardic Horodnic B.a / B 1 17,3 29,7 6,9 9,9 1,4 M I nu nu lin Vicovu de 73+581 p. Voitinel Voitinel B.a / B 3 17 32 8 10 2,5 M I nu nu lin Sus Vicovu de 77+922 p. Remezeu B.a / B 1 10 15,5 7 8,6 0,5 M I nu da lin Frontiera Jos Ucraina Vicovu de 79+179 r. Suceava B.a / B 5 20 120 7 9 2,3 M I nu nu abrupte Sus Total D.N. Nr. de poduri 7 2E Lungime (m) 143,2 302,6 2K 4+904 p. Iaslovăţ Milişăuţi B.a / B 2 15 43 7,8 9,8 4 M I nu nu abrupte Milişăuţi 8+860 p. Clitului Arbore B.a / B 1 11,3 21 7 9 4 M I da da lin Solca 11+862 p. Comar Arbore B.a / B 1 13 18,5 7 9 3,8 M I da da lin Total D.N. Nr. de poduri 3
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 63
Deschidere Lăţimi (m) Înălţimi (m)
Peste partea
Denumirea
(m)
Denumirea obstacolulu carosabilă Starea de prin e
nstrucţie viabilitate
şi numărul i (curs de Poziţia drumului apă, vale, Peste B=bună (km.) vad pe care se cale de Nr. Totală oate trec carosabilă atiaj M=medie stg ax. dr.
află comunicaţi Lungime Amplasament infrastructura R=rea
e) Suprastructura /
Clasa de încărcare
Dacă se poate ocoli
Parte
Lungimea totală
Configuraţia malurilor
Material de co Dacă se p
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 2K Lungime (m) 28 61,5 2H 4+776 r. Suceava Milişăuţi B.a / B 7 27 200 6,5 8,5 4 B E nu da abrupte Iacobeşti 11+616 p. Suceviţa Bădeuţi B.a / B 3 22,5 86 6 8 3,5 M I da da abrupte Rădăuți Horodnic 19+175 p. Horodnic B.a / B 1 18 30 7,4 10,4 5 M I nu nu lin Vicov de Jos de Jos Putna 40+590 p. Putna Putna B.a / B 2 18 47 7,4 9,4 4 M I da nu lin Total D.N. Nr. de poduri 4 2H Lungime (m) 85,5 363 Total Nr. de poduri 42 General Lungime (m) 711,65 2549 Sursa: Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi (2019)
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 64
Tabelul 16: Lucrări de artă pe secția D.N. Câmpulung Moldovenesc (poduri, viaducte, tuneluri, trecători şi pasuri)
Denu- Deschidere Înălţimi (m)
mirea şi Peste partea Starea de
Denumirea
numă- de carosabilă obstacolului viabilitate rul Poziţia Amplasamen (curs de apă, Trotuare Peste B=bună drumu- (km.) t Nr. Lungime
vale, cale de atiaj M=medie prin vad prin
lui pe malurilor
construcţie stg ax. dr. Material
comunicaţie) Configuraţia
care se infrastructura R=rea
acă se poate trece
Suprastructura/
Clasa de încărcare
Dacă se poate ocoli D
află Lungimea totală(m) 1. PODURI Poiana 17 130+905 scurgere B.p / B 1 8,00 10 2*0,40 1,5 B E nu nu abrupte Stampei 17 131+608 p. Teşna Coşna B.a / B 1 29,50 38 2*1,50 3,1 B I nu nu abrupte 17 140+203 p. Dorna Roşu B.a / B 3 2*13,60+17,00 50,6 2*1,00 4,1 M I nu nu abrupte 17 144+625 p. Dorna Vatra Dornei B.a / B 3 2*12,20+17,20 47,5 2*1,50 4 B I nu da abrupte 17 147+260 r. Bistriţa Vatra Dornei B.a / B 1 40,00 54,8 2*1,50 6,2 B I nu nu abrupte 17 150+322 scurgere Argestru B.a / B 1 6,50 9 2,5 B E nu nu abrupte 17 171+204 p. Hău Valea Putnei B.a / B 1 6,50 9 2,5 B I nu da abrupte 17 171+894 p. V. Putnei Valea Putnei B.a / B 1 15,60 21 2*0,70 1,3 B I nu nu abrupte 17 172+193 p. V. Putnei Valea Putnei B.a / B 1 15,60 21 2*0,70 3 B I nu nu stab 17 172+645 p. V. Putnei Valea Putnei B.a / B 1 15,60 21 2*0,70 2 B I nu nu stab 17 173+321 p. V. Putnei Valea Putnei B.a / B 1 15,60 21 2*0,70 2,1 B I nu nu stab 17 174+135 p. V. Putnei Valea Putnei B.a / B 1 15,60 24,8 2*1,00 2,2 B I nu nu abrupte 17 174+304 p. V. Putnei Valea Putnei B.a / B 1 16,35 24,85 2*1,00 2,1 B I nu nu abrupte 17 174+417 p. V. Putnei Valea Putnei B.a / B 1 15,60 22,5 2*1,00 2,3 B I nu nu stab 17 176+110 p. V. Putnei Valea Putnei B.a / B 1 15,60 22,5 2*1,00 4,2 B I nu nu stab 17 178+773 p. V. Putnei Pojorâta B.p / B 2 2*15,60 40 2*1,50 2,1 B E nu nu stab 17 179+730 p. V. Putnei Pojorâta B.p / B 2 2*15,60 39,15 2*1,50 3,1 B E nu nu stab 17 180+333 p. Giumalău Pojorâta B.p / B 1 13,50 22 2*1,50 3 B E nu nu stab 17 181+731 p. V. Pojorâtei Pojorâta B.a / B 1 9,50 14 2*1,00 2,2 B I nu da abrupte Câmpulung 17 193+500 r. Moldova Met. / B 4 3*15,60+30,00 89,5 2*1,50 5 B I nu nu abrupte Moldovenesc
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 65
Denu- Deschidere Înălţimi (m) mirea şi Peste partea Starea de
Denumirea
numă- de carosabilă obstacolului viabilitate rul Poziţia Amplasamen (curs de apă, Trotuare Peste B=bună drumu- (km.) t Nr. Lungime
vale, cale de atiaj M=medie prin vad prin
lui pe malurilor
construcţie stg ax. dr. Material
comunicaţie) Configuraţia
care se infrastructura R=rea
acă se poate trece
Suprastructura/
Clasa de încărcare
Dacă se poate ocoli D
află Lungimea totală(m) Prisaca 17 195+505 p. Hurghiş Met. / B 1 16,00 26 2*0,90 3,7 B I nu da abrupte Dornei 17 199+585 p. Miclausa Vama B.a / B 1 11,80 20 2*1,00 4,1 B I nu da abrupte 17 202+758 r. Moldoviţa Vama Met. / B 4 4*29,80 134,2 2*1,00 5,7 R II nu nu abrupte 17 205+7 p. Doabra Molid B.a / B 1 25,50 36,2 2*1,00 4,3 B I nu nu joase 17 207+370 scurgere Molid B.a / B 1 9,50 15,5 2*0,90 1 B I da nu joase 17 207+830 r. Moldova Molid B.a / B 3 3*30,30 103,6 2*1,00 6,6 B I nu nu joase 2*19,30+2*24, 17 212+800 r. Suha Frasin B.a / B 4 99,26 2*1,40 4,4 B E nu nu joase 50 2*19,50+2*24, 17 216+160 r. Moldova Frasin B.a / B 5 121 2*0,80 4,1 B I nu nu joase 50 Gura 2*13,50+2*16, 17 219+515 r. Umor B.a / B 4 66,1 2*1,40 1,8 B I nu nu abrupte Humorului 80 17 224+742 p. Bucovăţ Păltinoasa B.p / B 1 13,50 23,4 2*0,90 3 B E nu nu abrupte 17 226+879 scurgere Păltinoasa B.a / B 1 5,00 10,5 2,6 B E nu nu abrupte 17 227+380 p. Bucovăţ Păltinoasa B.a / B 1 9,50 16 2*1,45 2,4 B I nu nu abrupte 1*14,10+5*20, 17A 0+412 r. Moldova Sadova B.p / B 6 126,5 2*1,50 7,8 B E nu nu abrupte 10 17A 0+877 scurgere Sadova B.a / B 1 1*8,30 13,2 2*1,00 1,6 B I nu nu abrupte 17A 2+715 p. Sadova Sadova B.p / B 2 2*20,50 51,7 2*1,00 3,2 B E nu nu abrupte 17A 12+140 scurgere Paltin B / ZIDP 1 1*5,10 12 3,8 B I nu nu abrupte 17A 12+285 scurgere Paltin B / ZIDP 1 1*5,10 12 4,9 B I nu nu abrupte 17A 12+650 scurgere Paltin B / B 1 1*10,60 23,1 7,1 B I nu nu abrupte 17A 13+258 p. Pausa Paltin B / B 1 1*15,50 20,5 2*1,00 3,4 B I nu nu abrupte 17A 13+875 p. Pausa Paltin B.a / B.a 3 1*13,50+2*2,5 22,1 2*1,00 3,4 B E nu nu abrupte
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 66
Denu- Deschidere Înălţimi (m) mirea şi Peste partea Starea de
Denumirea
numă- de carosabilă obstacolului viabilitate rul Poziţia Amplasamen (curs de apă, Trotuare Peste B=bună drumu- (km.) t Nr. Lungime
vale, cale de atiaj M=medie prin vad prin
lui pe malurilor
construcţie stg ax. dr. Material
comunicaţie) Configuraţia
care se infrastructura R=rea
acă se poate trece
Suprastructura/
Clasa de încărcare
Dacă se poate ocoli D
află Lungimea totală(m) 0 1*13,50+2*2,5 17A 14+266 p. Pausa Paltin B.a / Ba 3 22,5 2*1,00 2,7 B E nu nu abrupte 0 17A 15+34 p. Senator Paltin B.a / B 1 1*6,75 13,2 2*1,00 2 B I nu nu abrupte 17A 16+5 p. Fercaliuca Paltin B.a / B.a 3 2*9,60+13,20 36,9 2*1,00 8,4 B E nu nu abrupte 17A 16+915 p. Fercaliuca Paltin B.a / B 1 1*7,80 15,7 2*1,00 3,2 B I nu nu abrupte 17A 18+45 p. Pausa Paltin B.a / B.a 2 2*12,00 30,2 2*1,00 2,7 B E nu nu abrupte 17A 19+116 p. Boului V. Moldovei B.a / B.a 2 2*12,00 32,6 2*1,00 2,9 B E nu nu joase 17A 20+925 r. Moldoviţa V. Moldovei B.p / B 5 5*28,00 154,3 2*1,00 3,5 B E nu nu joase 2*4,80+1*15,6 17A 23+270 p. Ciumârna V. Moldovei B.a / B 3 28 2*1,00 3,7 B I nu nu abrupte 0 V. 2*4,80+1*15,6 17A 24+540 p. Ciumârna B.a / B 3 28 2*1,00 3,6 B I nu nu abrupte Moldoviţei 0 V. 17A 25+118 p. Ciumârna B.p / B 1 1*13,00 24,8 2*1,00 3,7 B E nu nu abrupte Moldoviţei V. 17A 25+752 p. Ciumârna B.a / B 1 1*19,80 27,7 2*1,00 3,3 B I nu nu abrupte Moldoviţei 17A 26+385 p. Ciumârna Ciumârna B.a / B 1 1*19,80 27,7 2*1,00 3,3 B I nu nu joase 17A 29+580 p. Ursoaia Ciumârna B.p / B 1 1*9,25 20,4 2*1,00 4,9 B E nu nu abrupte 17A 29+830 p. Ursoaia Ciumârna B / B 1 1*6,20 11,5 2,6 B I nu nu abrupte 17A 47+451 p. Rusca Suceviţa B.a / B 1 1*12,20 18,3 2*1,00 3,3 B I nu nu abrupte 17A 48+220 p. Rusca Suceviţa B.a / B 1 1*9,70 16,75 2*1,00 3,2 B I nu nu abrupte 17A 49+340 p. Bradului Suceviţa B.a / B 1 1*9,70 15,67 2*1,00 2,4 B I nu nu abrupte 17A 50+615 p. Drăguşinu Suceviţa B.a / B 1 1*9,60 12,66 2*1,00 3,5 B I nu nu abrupte 17B 4+503 r. Neagra Vatra Dornei B.p / B 1 1*9,70 26,15 2*1,00 6,3 B E nu nu abrupte
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 67
Denu- Deschidere Înălţimi (m) mirea şi Peste partea Starea de
Denumirea
numă- de carosabilă obstacolului viabilitate rul Poziţia Amplasamen (curs de apă, Trotuare Peste B=bună drumu- (km.) t Nr. Lungime
vale, cale de atiaj M=medie prin vad prin
lui pe malurilor
construcţie stg ax. dr. Material
comunicaţie) Configuraţia
care se infrastructura R=rea
acă se poate trece
Suprastructura/
Clasa de încărcare
Dacă se poate ocoli D
află Lungimea totală(m) 17B 11+416 p. Rusca Rusca B.a / B 1 1*5,10 9,5 3,1 B I nu nu abrupte 17B 13+152 r. Bistriţa Rusca B.p / B 3 3*20,10 73,35 2*1,00 4,5 B E nu nu abrupte 17B 18+338 p. Harsineasa Călineşti B.a / B 1 1*5,30 10,9 2,3 B I nu nu abrupte 17B 20+45 p. Colbu Călineşti B.a / B 1 1*8,40 14,2 2,4 B I nu nu abrupte 17B 24+495 p. Chiril Chiril B.a / B 1 1*11,15 17,4 2*0,93 1,6 B I nu nu joase 17B 25+540 p. Vama Chiril B.a / B 1 1*9,60 12,45 2*1,00 1,4 B I nu nu joase 17B 32+430 p. Ungureni Satu Mare B.a / B 1 1*5,10 6,25 1,3 B I nu nu joase 17B 33+255 p. Crucea Crucea B.a / Zidp 1 1*8,30 9,8 2*1,20 1,5 B I nu nu abrupte 17B 33+495 r. Bistriţa Crucea B.p / B.a 3 3*29,25 101,7 2*1,00 5,6 B E nu nu joase 17B 33+945 p. Bârnărel Crucea B.p / B 1 1*7,50 13,48 2,6 B E nu nu abrupte 17B 42+855 r. Bistriţa Barnar B.p / B.a 3 3*23,28 81,2 2*1,00 4,3 B E nu nu abrupte 17B 49+95 p. Puzdra Holda B.p / B 1 1*9,30 16,1 2*100 2,1 B E nu nu abrupte 17B 50+550 p. Holdiţa Holdiţa B.p / B 1 1*7,60 12,75 2*1,00 1,3 B E nu nu abrupte 17B 57+170 p. Cotârgaşi Cotârgaşi B.p / B 2 2*11,15 32,15 2*1,5 3,5 B E nu nu joase 17B 57+710 p. Căţeluşa Cotârgaşi B.p / B 1 1*9,50 16,2 2*1,00 2,2 B E nu nu abrupte 17B 58+115 p. Pietroasa Cotârgaşi B.p / B 1 1*9,20 15,9 2*1,00 1,4 B E nu nu abrupte 17D 103+500 r. Bistriţa Rotunda B.p / B.a 2 2*15,40 41,8 2*1,00 3,5 B E nu nu joase 18 180+994 r. Şesuri Seşuri B.a / B.a 1 1*22,90 35,05 2*1,00 2 B I nu nu abrupte 18 182+643 p. Prinosu Seşuri B.a / B.a 1 1*15,50 26,7 2*1,00 3,5 B E nu nu joase 18 185+236 p. Iurescu Seşuri B.p / B.a 1 1*11,50 20 2*1,00 1,8 B E nu nu abrupte 18 187+947 p. Caminet Cârlibaba B.p / B.a 1 1*7,40 13,1 2*1,00 2 B E nu nu joase 18 193+216 p. Tibanu Ţibău B.p / B.a 1 1*23,50 34,5 2*1,00 3,1 B E nu nu joase 18 197+424 p. Cârlibaba Cârlibaba B.p / B.a 2 2*14,60 38,55 2*1,00 3,1 B E nu nu abrupte 18 203+571 p. V. Stânei Valea Stânei B.p / B.a 1 2*14,60 23,6 2*1,00 2,9 B E nu nu joase
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 68
Denu- Deschidere Înălţimi (m) mirea şi Peste partea Starea de
Denumirea
numă- de carosabilă obstacolului viabilitate rul Poziţia Amplasamen (curs de apă, Trotuare Peste B=bună drumu- (km.) t Nr. Lungime
vale, cale de atiaj M=medie prin vad prin
lui pe malurilor
construcţie stg ax. dr. Material
comunicaţie) Configuraţia
care se infrastructura R=rea
acă se poate trece
Suprastructura/
Clasa de încărcare
Dacă se poate ocoli D
află Lungimea totală(m) 18 206+362 r. Bistriţa Botuş B.p / B.a 3 3*14,60 55,3 2*1,00 2,5 B E nu nu joase 18 214+973 r. Bistriţa Ciocăneşti B.p / B.a 3 3*17,60 62,7 2*1,50 2,2 B E nu nu joase 2E 17+451 p. Stejăroaia Brăieşti B / B.a 1 7 12 B I nu nu abrupte Capu 2E 19+908 p. Corlata B / B.a 1 12 17 B E nu nu abrupte Codrului Capu 2E 24+870 p. Stoieneasa B / B.a 1 5,5 10 B I nu nu abrupte Codrului 2E 29+948 p. Bucovăţ Păltinoasa B / B.a 1 11 18 B I nu nu abrupte Sursa: Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi (2019)
Total: Număr de poduri: 89 Lungime (m): 2969,72
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 69 Tabelul 17: Clasa tehnică a drumurilor naționale DR DRUM KM M CLASA TEH DN 2 387 521 I DN 2 392 455 II DN 2 397 909 III DN 2 403 570 III DN 2 408 963 III DN 2 409 585 III DN 2 419 450 III DN 2 444 780 III DN 2 449 12 III DN 2 449 13 III DN 2 456 287 II DN 2 456 865 II DN 2 462 486 III DN 2 472 610 III DN 2 477 824 II DN 2 477 825 II DN 2 478 886 I DN 29 8 941 II DN 29 11 880 II DN 15C 59 148 III DN 15C 62 208 III DN 15C 63 132 III DN 15C 66 306 III DN 15C 66 354 III DN 15C 66 627 II DN 15C 67 101 III DN 15C 67 706 III DN 17A 54 505 III DN 17A 57 204 III DN 17A 59 659 II DN 17A 62 242 IV DN 17A 62 608 II DN 17A 72 793 II DN 17A 73 143 III DN 17A 73 749 II DN 17A 74 665 II DN 17A 77 803 III DN 29A 12 845 III DN 29A 12 950 I DN 29A 15 928 II DN 29A 20 310 III DN 29A 22 23 II DN 29A 22 800 III DN 2E 30 818 II DN 2E 39 383 III DN 2E 39 620 II DN 2E 40 643 I DN 2E 41 811 III DN 2E 51 50 III DN 2E 51 405 I
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 70 DR DRUM KM M CLASA TEH DN 2E 53 391 III DN 2E 54 168 III DN 2E 56 414 II DN 2E 57 973 III DN 2E 66 768 III DN 2E 73 581 III DN 2E 77 922 III DN 2E 79 179 III DN 2H 4 776 III DN 2H 5 118 II DN 2H 8 901 I DN 2H 11 616 I DN 2H 21 756 II DN 2H 26 780 I DN 2H 40 590 II DN 2K 4 904 III DN 2K 8 860 III DN 2K 11 862 III Sursa: Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi (2019)
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 71 Tabelul 18: Situaţia punctelor critice la înzăpezire pe drumurile naţionale, S.D.N. Suceava Indicativul Borna Km la intrare în Borna Km la ieşire Porţiunea de drum cu risc/punct reper Riscul ce se poate Baza care drumului judeţ/localitate din judeţ/localitate manifesta/efect intervine 1 DN2 Km 383+200 Drăguşeni Km482+230 - Siret Km 396+185-396+455 Roşiori Înzăpezire/ blocare drum Fălticeni (punct frontieră) Km 403+600-403+800 Vadu Moldovei Înzăpezire şi polei/blocare accidente rutiere Km 421+180-424+257 Bunești -Cumpărătura Înzăpezire/polei blocare/ accidente rutiere 2 DN17 Km 227+625 Păltinoasa Km 255+288 Suceava Km238+100-238+600 Ilişeşti Înzăpezire/blocare drum Ilişeşti Km241+250-241+550 Ilişeşti-Stroieşti Înzăpezire/blocare drum Km242+350-242+420 Stroieşti Înzăpezire/blocare drum Km243+100-243+300 Stroieşti Înzăpezire/blocare drum Km243+700-245+350 Stroieşti Şcheia Înzăpezire/blocare drum Km245+600-249+950 Stroieşti Şcheia Înzăpezire/blocare drum 3 DN17A Km53+350 Suceviţa Km 83+425 Ratoş Km79+200-83+300 Dorneşti - Ratoş Înzăpezire/blocare drum Rădăuți 4 DN29 Km0+000 Suceava Km 21+670 limită de Km20+000-20+100 Dumbrăveni Înzăpezire/blocare drum Suceava judeţ 5 DN29A Km0+000 Suceava Km 23+010 limită de Km16+200-17+150 Şerbăneşti Înzăpezire/blocare drum Suceava judeţ 6 DN2E Km30+575 Păltinoasa Km 87+525 Vicovu de Km46+000-47+000 Pârteştii de Sus – Poieni Solca Înzăpezire/blocare drum Ilişeşti Sus - limită de judeţ Km47+300-47+700 Pârteştii de Sus – Poieni Solca Km48+400-48+700 Poeni Solca 7 DN2K Km0+000 Milişăuţi Km16+684 Solca Km1+300-3+700 Milişăuţi - Iaslovăţ Înzăpezire/blocare drum Suceava Sursa: Schema cu riscurile teritoriale din zona de competență a inspectoratului pentru situații de urgență „Bucovina” al Județului Suceava (2019) Tabelul 19: Situaţia punctelor critice la înzăpezire pe drumurile naţionale, S.D.N. Suceava Indicativul Borna Km la intrare în Borna Km la ieşire din Porţiunea de drum cu risc/punct reper Riscul ce se poate Baza care drumului judeţ/localitate judeţ/localitate manifesta/efect intervine 1 DN17 116+000 Poiana Stampei 252+400 Suceava km116+000 Măgura (Poiana Stampei) Înzăpezire/ blocare drum Vatra Dornei km119+000 Km.165+100 Mestecăniş Înzăpezire şi polei/blocare Cîmpulung accidente rutiere Moldov. 2 DN 17 A 0+000 83+315 Ratoş Km.9+250 Sadova Înzăpezire şi polei/blocare Vatra Sadova Km38+200 Palma Înzăpezire şi polei/blocare Moldoviţei Sursa: Schema cu riscurile teritoriale din zona de competență a inspectoratului pentru situații de urgență „Bucovina” al Județului Suceava (2019)
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 72 4.1.2 Drumurile judeţene Cele mai importante trasee de drumuri judeţene sunt: DJ 209 E, DJ 209, DJ 209 A, DJ 209 C, DJ 209 F și DJ 209 G. Sectoarele cele mai solicitate de drum sunt: • DN 2 (limita judeţ Suceava - DJ 209 E), DN 17 (DJ 175 - Suceava), DN 17 A, DJ 209 E - DN 2 ), DN 29 (Suceava - DJ 291); • Sectoarele DJ 174, DJ 175, DJ 177 A, DJ 178 B, DJ 178 C, DJ 208 A, DJ 208 E, DJ 209, DJ 209 A, DJ 209 C, DJ 209 E, DJ 209 F, DJ 209 G, DJ 290. Podurile rutiere construite în judeţ au caracteristici geometrice corespunzătoare, dar o parte sunt dimensionate la o clasă de încărcare inferioară celei prevăzute în normele actuale. Unele poduri prezintă degradări importante, din cauza lipsei lucrărilor de întreţinere, sub acţiunea agresivă a apei şi a altor agenţi fizico-chimici, care au capacitatea portantă diminuată. Tabelul 20: Rețeaua de drumuri județene din județul Suceava Ani Categorii de Macroregiuni, Anul 2013 Anul 2017 drumuri Tipuri de acoperământ regiuni de dezvoltare publice si județe UM: Km Kilometri Kilometri Județene Total Suceava 1139 1130 - Modernizate Suceava 777 866 Cu îmbracăminti ușoare - Suceava rutiere 45 17 - Pietruite Suceava 216 182 - De pământ Suceava 101 65
Sursa: Prelucrare după date puse dispoziție de Institutul Național de Statistică (1998-2018)
Tabelul 21: Caracteristici ale drumurilor județene din Județul Suceava Poziția Denumirea Nr. crt. Traseul drumului kilometrică Lungimea traseului Origine Destinație Praxia (DN 15C) - Bogdăneşti - 1 DJ 155A 0+000 18+000 18,000 Râşca - Buda - Slatioara Limita Jud. Neamţ (Timişeşti) - 2 DJ 155B 47+600 53+020 5,420 Boroaia (DN 15C) 3 DJ 155P Fântâna Mare - Baia - Bogata 0+000 9+000 9,000 Limita Jud. Bistriţa-Năsăud - 4 DJ 172D Teşna - Româneşti - Podu 42+150 55+580 3,430 Coşnei Vatra Dornei (DN 17) - Plaiul Şarului - Şaru Dornei - Panaci - 5 DJ 174 0+000 56+965 56,965 Coverca - Păltiniş - Drăgoiasa - Neagra - Broșteni (DN 17B) Drăgoiasa (DJ 174) - Limita 6 DJ 174A 0+000 8+800 8,800 Jud. Harghita (DN 15)
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 73 Poziția Denumirea Nr. crt. Traseul drumului kilometrică Lungimea traseului Origine Destinație 7 DJ 174C Glodu - Limita Jud. Harghita 0+000 5+000 5,000 8 DJ 174D Dorna Candreni - Poiana Negri 0+000 6+000 6,000 9 DJ 174E Păltiniş - Dirmoxa - Negrişoara 0+000 18+930 18,930 10 DJ 174F Şaru Dornei - Gura Haitii 0+000 15+000 15,000 Pojorâta (DN 17) - Fundu Moldovei - Colacu - Botuş - Braniştea - Breaza de Sus – 11 DJ 175 0+000 46+600 46,600 Benia - Moldova Suliţa - Izvoarele Sucevei - Frontieră Ucraina Câmpulung Moldovenesc (DN 12 DJ 175A 0+000 23+985 23,985 17) - Chiril (DN 17B) 13 DJ 175B Pojorâta – Rarău 0+000 16+972 16,800 Vama (DN 17) - Strâmtura - Frumosu - Vatra Moldoviţei - 14 DJ 176 Moldoviţa - Raşca - Argel - 0+000 52+740 52,740 Dubiusca - Brodina de Jos - Brodina (DJ 209 G) Cununschi - Brodina de Sus - 15 DJ 176A 0+000 18+500 18,500 Brodina de Jos - DJ 176 Gura Humorului (DN 17) - Mănăstirea Humorului - Poiana 16 DJ 177 0+000 30+198 30,198 Micului - DN 17A (Poieniţa Micului) Frasin (DN 17) - Stulpcani - 17 DJ 177A Tarniţa - Ostra - Holda (DN 0+000 43+615 43,615 17B) (Câmpulung Moldovenesc) - DJ 177B DN 18 Slătioara - Gemenea – 0+000 16+320 16,320 17 Stulpicani (DJ 177A) ( Păltinoasa) - Capu Câmpului - DJ 177C DN 19 Mironu - Valea Moldovei - DJ 0+000 16+025 16,025 17 209A (Valea Moldovei) Gura Humorului - Voroneţ - 20 DJ 177D 0+000 24+000 24,000 Slatina DJ 177E DJ 21 Slătioara 0+000 3+880 3,880 177B Rădăuți (DN 17A) - Burla - Arbore - Botoşana - Comăneşti - 22 DJ 178 Humoreni - Bălăceana - Braşca - 0+000 47+890 47,890 Ilişeşti - Ciprian Porumbescu - Dragoieşti (DJ 209C) Şcheia (DN 17) - Miholveni - Costâna - Părhăuţi - Todireşti - 23 DJ 178A 0+000 32+230 32,230 Soloneţ - Comăneşti - Humoreni - Pârteştii de Sus (DN 2E) (Rădăuți) - Satu Mare - 24 DJ 178B 0+000 16+023 16,023 Grăniceşti - Şerbăuţi (DJ 209D) Rădăuți (DN 17A) - Frătăuţii 25 DJ 178C Vechi - Frătăuţii Noi - Bilca 0+000 24+000 24,000 (DN 2E) 26 DJ 178D Soloneţ - DJ 178 (Cajvana) 0+000 8+950 8,950
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 74 Poziția Denumirea Nr. crt. Traseul drumului kilometrică Lungimea traseului Origine Destinație 27 DJ 178E Cacica - Botoşana 0+000 6+010 6,010 Rădăuți - Măneuţi - Galăneşti - 28 DJ 178F 0+000 18+760 18,760 Voitinel 29 DJ 178G Ciprian Porumbescu - Obcina 0+000 5+700 5,700 Limita Jud.Iaşi - Budeni - Dolhasca) - Dolheştii Mici - 30 DJ 208 Dolheştii Mari - Arghira - 48+960 82+793 33,833 Basarabi – Preuţeşti - Huşi - Fălticeni (DN 2) Suceava (DN 2) - Ipoteşti – Luncuşoara - Ruşii Mănăstioara 31 DJ 208A - Udeşti - Chilişeni - Ştirbăt - 0+000 40+540 40,540 Liteni - Corni - Poiana - Dolhasca (DJ 208) Udeşti (DJ 208A) - Vereşti - Dumbrăveni - Siminicea - 32 DJ 208B 0+000 29+580 29,580 Hânteşti - Bereşti - Şerbăneşti (DN 29A) (Limita Jud.Botoşani) - Vercicani - Liteni - Valea 33 DJ 208C 21+870 50+290 28,420 Glodului - Jacota - Hârtop - DJ 208 (Hârtop) Suceava (DN 2) - Mitocu 34 DJ 208D Dragomirnei - Adâncata - 0+000 18+140 18,140 Hănțești - Limita Jud. Botoşani (Dolheştii Mari) - Valea Bourei 35 DJ 208E - Boura - Manolea - Uideşti - 0+000 15+753 15,753 Forăşti - Oniceni (DN 2) Limita Jud.Iaşi - Toleşti - 36 DJ 208F Uideşti - Dumbrăviţa - DN 2 12+650 28+071 15,421 (Dumbrăviţa) (Dolhasca) - Limita 37 DJ 208I 0+000 3+660 3,660 Jud.Botoşani Dolhasca - Gulia - Probota - 38 DJ 208S 0+000 11+017 11,017 Limita Jud. Iaşi Limita Jud. Botoşani - 39 DJ 208T 0+000 15+610 15,610 Burdujeni - Feteşti - Grigoreşti 40 DJ 208U Mitoc - Mănăstirea Dragomirna 0+000 6+180 6,180 41 DJ 208V DN 2 - Pătrăuţi 0+000 5+750 5,750 Fălticeni (DN 2) - Pocoleni - 42 DJ 209A Mihăieşti - Sasca Mică - Mălini 0+000 44+300 44,300 - Pâraie - Slatina - Gainesti Mălini (DJ 209A) - Poiana 43 DJ 209B Mărului - Văleni Stânişoara - 0+000 33+600 33,600 Iesle - Limita Jud.Neamţ Suceava - Liteni - Vornicenii 44 DJ 209C 0+000 24+700 24,700 Mici - Lucăceşti - Berchişeşti Liteni (DJ 209C) - Zahareşti - Stroieşti - Vâlcelele - Costâna - 45 DJ 209D Dărmăneşti - Măriţei - Călineşti 0+000 48+340 48,340 - Şerbăuţi - Calafindeşti - Botoşăniţa Mare - Negostina -
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 75 Poziția Denumirea Nr. crt. Traseul drumului kilometrică Lungimea traseului Origine Destinație Siret (DN 2) Vicovu de Sus (DN 2E) - Straja - Fălcău - Brodina - Sadău - 46 DJ 209G 0+000 33+163 33,163 Paltin - Nisipitu - Ulma - Frontieră Ucraina (Ulma) 47 DJ 209H Fălticeni - Baia - Cornu Luncii 0+000 1 3+897 1 3,897 48 DJ 209J Clit - Arbore 0+000 4+080 4,080 Marginea - Volovăţ - Vadu 49 DJ 209K 0+000 9+050 9,050 Vlădichii Pârteștii de Sus - Soloneţu Nou - 50 DJ 209L 0+000 11+925 11,925 Pleşa Fălticeni - Rădăşeni - 51 DJ 209M 0+000 10+000 10,000 Rotopăneşti (DN 29) - Verești - Fântânelele - 52 DJ 290 0+000 22+225 22,225 Roşcani 53 DJ 290A Salcea - Aeroport 0+000 3+200 3,200 Zvoriştea (DN 29A) - Tăuteşti - Zamostea - Zvoriştea (DN 29A) 54 DJ 291A - Tăuteşti - Zamostea - Baineţ - 0+000 45+300 45,300 Climăuţi - Frătăuţii Noi (DJ 178C) Sursa: DJDP Suceava
Tronsoane de comunicaţii rutiere (DJ şi DC) cu risc de înzăpezire: • DJ 155 A Praxia – Slătioara; • DJ 174 Vatra Dornei – Şaru Dornei – Panaci – Broşteni; • DJ 176 Vama – Argel; • DJ 177 A Frasin – Broşteni; • DJ 178 Arbore – Burla; Ciprian Porumbescu – Drăgoieşti (Km 42+000 – 47+890); Ilişeşti– Braşca; • DJ 178 C Rădăuți – Frătăuţi – Bilca; • DJ 208 A Suceava – Udeşti – Liteni – Dolhasca; • DJ 208 B Udeşti – Vereşti – Dumbrăveni (km 0+000 – 9+000); Hănţeşti – Bereşti – Şerbăneşti; • DJ 208 C Vultureşti – Pleşeşti – Hâtop (km 40+000 – 50+290); • DJ 208 D Suceava – Mitocu Dragomirnei – Adâncata – Hănțești; Adâncata – Hănţeşti; • DJ 208 E Dolheşti – Oniceni; Forăşti – Manolea (8+000 – 12+000); • DJ 209 Vicovul de Sus – Ulma; Arbore – Clit; • DJ 209 A Fălticeni – Cornul Luncii – Mălini – Găineşti; • DJ 209 C Suceava – Moara – Frumoasa (km 4+000 – km 6+000) – Berchişeşti; Suceava – Berchişeşti (km 15+000 - 24+700); • DJ 209 D Liteni (Moara) – Zahareşti (km 3+000) – Calafindeşti – Bălcăuţi – Negostina (km 32+000-37+000 - 42+000) – Siret;
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 76 • DJ 209 H Fălticeni – Baia (km 4+000) – Cornu Luncii; • DJ 209 K Rădăuți – Burla; Volovăţ – Marginea; • DJ 290 Salcea – Vereşti (km 9+000 - km 13+000) – Fântânele – Roşcani (Km 13+000 – 19+000); • DJ 291 A Zvoriştea – Siret – Muşeniţa (36 + 000 – km 38 + 000) – Frătăuţii Noi (Km 0+000 – 45+300); Siret – Frătăuţii Noi – Km 26+700 – 43+500).
Este important să amintim de asemenea că pe reţeaua de drumuri naţionale, judeţene şi comunale, există şi zone afectate temporar de alunecări de teren, înzăpeziri, viituri. Analizând datele existente se observă că toate comunele judeţului Suceava dispun de cel puţin două drumuri clasificate de acces la reţeaua rutieră, gradul de accesibilitate rutieră, este bun şi nu există comune izolate. Totuşi unele dintre acestea sunt dezavantajate de faptul că starea acestor drumuri (fiind în continuă degradare) împiedică accesul rapid la drumurile modernizate. Menţionăm, de asemenea, lipsa unor relaţii rutiere directe între est, sud şi vest legăturile între anumite localităţi efectuându-se pe rute lungi ocolitoare.
4.1.3 Drumurile comunale
Tabelul 22: Rețeaua de drumuri comunale din județul Suceava Ani Categorii de Tipuri de Macroregiuni, regiuni de Anul 2010 Anul 2017 drumuri acoperamant dezvoltare si judete UM: Km publice Kilometri Kilometri Comunale Total Suceava 907 1387 Modernizate Suceava 74 343 Cu îmbracăminți - Suceava ușoare rutiere 76 199 - Pietruite Suceava 529 731 - De pământ Suceava 228 114 Sursa: Prelucrare după date puse dispoziție de Institutul Național de Statistică (1998-2018)
Tabelul 23: Caracteristici ale drumurilor județene din Județul Suceava Poziția Denumirea Nr. crt. Traseul drumului kilometrică Lungimea traseului Origine Destinație Fălticeni (DN 2) - Petia - 1 DC 1 Unceşti - Hreaţca - Pleşeşti - 0+000 18+000 18,000 Mereşti - Uideşti (DJ 208A) Siliştea (DC 4) - Ştirbăţ (DJ 2 DC 2 0+000 4+128 4,128 208A) 3 DC 3 Vultureşti - Mereşti (DC 1) 0+000 4+362 4,362
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 77 Poziția Denumirea Nr. crt. Traseul drumului kilometrică Lungimea traseului Origine Destinație Liteni (DJ 208A) - Siliştea - 4 DC 4 Osoi - Valea Glodului - 0+000 18+717 18,717 Giurgeşti - Preuteşti (DJ 208) Hârtop (DJ 208C) - Giurgeşti 5 DC 5 0+000 4+996 4,996 (DC 4) Liteni (Dc 4) - Rotunda - 6 DC 6 0+000 8+400 8,400 Dolheştii Mori 7 DC 6A Roşcani - Râul Siret 0+000 2+000 2,000 Dolhasca (DJ 208) - Valea 8 DC 7A 0+000 1+000 1,000 Poienii Roşiori (DN 2) - Ruşi - Forăşti - 9 DC 8 0+000 18+757 18,757 Oniceni - Drăguşeni (DN 2) 10 DC 8A DC 8 (Drăguşeni) - Gara Leu 0+000 5+000 5,000 Ciumuleşti - Cămârzani - 11 DC 9 Movileni - Leucuşeşti - 0+000 10+574 10,574 (Leucuşeşti) DJ 208 12 DC 9A DJ 208 (Preuţeşti) - Huşi 0+000 1+300 1,300 Ciumuleşti (DC 9) - Nigoteşti - 13 DC 10 0+000 7+439 7,439 Ioneasa - DJ 208F (Ioneasa) Fântâna Mare - Spătăreşti - 14 DC 11 0+000 9+924 9,924 Şoldăneşti Fântâna Mare - Spătăreşti - 15 DC 13 0+000 23+562 23,562 Şoldăneşti 16 DC 13A Boroaia - Mănăstirea Eroilor 0+000 5+000 5,000 Lămăşeni (DJ 209M) - Sasca 17 DC 5 0+000 6+170 6,170 Nouă - Sasca Mică (DJ 209H) 18 DC 15A Botesti - Lucăşeşti 0+000 3+120 3,120 Dumbrava - Brădăţel - 19 DC 16A 0+000 3+920 3,920 Rotopăneşti 20 DC 18 DN 2E (Maidan) - Soloneţu Nou 0+000 1+750 1,750 Solca (DN 2E) - Poieni - Solca - 21 DC 19 0+000 7+330 7,330 Botoşana (DJ 178) Bălăceana (DJ 178) - Vâlcelele 22 DC 22 0+000 3+920 3,920 (DJ 209D) Pârteştii de Jos (DJ 178) - 23 DC 23 0+000 9+070 9,070 Deleni - DN 17 (Varvata) Zahareşti (DJ 209D) - Ciprian 24 DC 24 0+000 +430 0,430 Porumbescu (DJ 178) Vornicenii Mici (DJ 209C) - 25 DC 25 Vornicenii Mari - Ciprian 0+000 11+655 11,655 Porumbescu Păltinoasa (DN 17) - Capu 26 DC 27 0+000 2+200 2,200 Codrului (DN 2E) Valea Moldovei (DJ 177C) - 27 DC 28 0+000 3+450 3,450 Oltoaia DJ 177A (Doroteia) - Doroteia - 28 DC 30 0+000 3+650 3,650 Plutoniţa
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 78 Poziția Denumirea Nr. crt. Traseul drumului kilometrică Lungimea traseului Origine Destinație Stulpicani (DJ 177A) - 29 DC 31 0+000 12+860 12,860 Negrileasa Vatra Moldoviţei (DN 17A) - 30 DC 32 0+000 8+000 8,000 Paltinul Vatra Moldoviţei - Mănăstirea 31 DC 32A 0+000 1+500 1,500 Moldoviţa - DN 17A 32 DC 33 Frumosu - Deia 0+000 6+800 6,800 33 DC 34 DJ 177B - Gemenea 0+000 6+650 6,650 DN 2 (Bălcăuţi) - Bălcăuţi - 34 DC 35 Gropeni - Grămeşti - DC 36 0+000 9+040 9,040 (Grămeşti) 35 DC 36 Zamostea (DJ 291A) - Grămeşti 0+000 5+373 5,373 36 DC37 Măriţei - Dărmăneşti 0+000 1+600 1,600 Dărmăneşti (DN 2) - Măriţei - Călineşti - Călineşti Vasilache - 37 DC38 0+000 15+848 15,848 Dumbrava - Româneşti - DN 2 (Româneşti) 38 DC39 DN 2 - Calafindeşti (DJ 209D) 0+000 5+672 5,672 DN 2 (Slobozia Sucevei) - 39 DC40 0+000 3+870 3,870 Slobozia Sucevei - Gura Solcii 40 DC40 A Milişăuţi - Lunca 0+000 3+260 3,260 Dorneşti (DN 17A) - Satu Mare 41 DC41 0+000 8+790 8,790 - Ţibeni - Milişăuţi (DC 40A) Arbore (DN 2K) - Bodnăreni - 42 DC42A 0+000 6+000 6,000 Iaslovăţ (DN 2K) 43 DC44 Suceviţa - Voivodeasa 0+000 4+000 4,000 DN 17A - Horodnic de Sus (DN 44 DC45 0+000 3+500 3,500 2E) Horodnic de Jos - Horodnic de 45 DC46 0+000 7+000 7,000 Sus 46 DC47 Vicovu de Jos - Remezeu 0+000 6+000 6,000 47 DC47A Putna - Chilia Daniil Sihastru 0+000 2+000 2,000 48 DC48 Putna - Gura Putnei 0+000 6+500 6,500 49 DC48A DJ 176 - Zalomestra 0+000 2+500 2,500 Brodina (DJ 209G) - Frontieră 50 DC48B 0+000 6+000 6,000 UCRAINA Ulma (DJ 209G) - Costileva - 51 DC48C 0+000 10+600 10,600 Lupcina 52 DC49 DJ 176A - Ehrişte 0+000 4+000 4,000 53 DC49A Frătăuţii Noi - Costişa 0+000 4+300 4,300 54 DC49B DJ 176A - Cununschi 0+000 7+000 7,000 55 DC50 DN 2H - DN 2E(Brădet) 0+000 4+200 4,200 Baineţ (DJ 291A) - Vicşani - DJ 56 DC51 0+000 7+164 7,164 291A (Bănceşti) Dorneşti (DN 17A) - 57 DC51A 0+000 8+000 8,000 Mănăstioara (DJ 291A)
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 79 Poziția Denumirea Nr. crt. Traseul drumului kilometrică Lungimea traseului Origine Destinație 58 DC51B Dorneşti - Vicşani (DC 51) 0+000 10+145 10,145 Siret (DJ 291A) - Văşcăuţi - 59 DC52 0+000 9+782 9,782 Museniţa Zvoristea (DJ 291A) - Stânca - 60 DC54 Stâncuţa - Poiana - Călugăreni 0+000 9+000 9,000 (DN 29A) Zvoristea (DJ 291A) - Călineşti 61 DC55 0+000 11+474 11,474 - DJ 209D Suceava (DN 2) (Iţcani) - 62 DC57 0+000 6+045 6,045 Lipoveni - Mitocu Dragomirnei Vatra Dornei (DN 17) - Roşu - 63 DC58 0+000 4+460 4,460 Dorna Candrenilor Adâncata (DN 29) - Feteşti (DJ 64 DC59 0+000 3+195 3,195 208K) Plopeni (DN 29) - Feteşti (DJ 65 DC61 0+000 5+680 5,680 208K) DN 29 (Salcea) - Salcea - 66 DC62 0+000 10+534 10,534 Siminicea - DN 29 67 DC 62A Sălăgeni - Dumbrăveni 0+000 4+025 4,025 68 DC63 Salcea (DN 29) - Prelipca 0+000 7+500 7,500 Salcea (DJ 290) - Văratec - DJ 69 DC64 0+000 4+900 4,900 290 (Văratec) Dumbrăveni (DJ 208B) - 70 DC65 0+000 11+515 11,515 Bursuceni - Stamate (DJ 290) 71 DC 66 Vereşti (DJ 290) - Riu Siret-BT 0+000 5+650 5,650 DJ 208B (Vereşti) - Poieni - 72 DC67 0+000 6+000 6,000 Suceava - Racova Luncuşoara (DJ 208A) - 73 DC68 0+000 8+434 8,434 Securiceni 74 DC69 Lisaura - Tişăuţi 0+000 6+000 6,000 Bosanci (DJ 208A) - 75 DC70 A Cumpărătura - DN 2 0+000 4+970 4,970 (Cumpărătura) Bosanci (DJ 208A) - 76 DC70 A Cumpărătura - DN 2 0+000 3+740 3,740 (Cumpărătura) 77 DC71 DJ 209C - Moara 0+000 8+000 8,000 Sfântu Ilie (DJ 209C) - Ilişeşti 78 DC72 0+000 15+205 15,205 (DN 17) 79 DC73 Trei Movile (DC 72) - Florinta 0+000 4+000 4,000 80 DC73A DN 17 - Statia TV Suceava 0+000 2+800 2,800 81 DC74 Scheia - Iţcani 0+000 2+070 2,070 82 DC76 Vatra Dornei - Rusca 0+000 11+500 11,500 83 DC77 Broşteni (DN 17B) - Cotârgaşi 0+000 7+060 7,060 84 DC78 Broşteni (DN 17B) - Frasin 0+000 6+050 6,050 85 DC79 Catrinari - Glodu 0+000 5+112 5,112
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 80 Poziția Denumirea Nr. crt. Traseul drumului kilometrică Lungimea traseului Origine Destinație Panaci (DJ 174) - Neagra 86 DC81 0+000 3+630 3,630 Şarului Şaru Dornei (DJ 174) - Sărişor - 87 DC82 0+000 9+300 9,300 Neagra Şarului (DJ 174B) Poiana Stampei (DN 17) - Teşna 88 DC85 0+000 4+000 4,000 - Tătaru (DJ 172D) DJ 175 (Moldova Suliţa) - 89 DC86 0+000 7+000 7,000 Lucina Cârlibaba - Bobeica - Izvoarele 90 DC86A 0+000 24+000 24,000 Sucevei 91 DC86B Cârlibaba Nouă - Ţibău 0+000 4+000 4,000 92 DC87 Moldova Suliţa - Brodina 0+000 7+800 7,800 93 DC87A Breaza (DJ 175) - Pârâul Negrei 0+000 6+000 6,000 DN 18 - Obcina - Botoşel - 94 DC87B 0+000 14+000 14,000 Botuş 95 DC 88 DN 17A - Sadova 0+000 6+950 6,950 Câmpulung Moldovenesc - DJ 96 DC88A 0+000 12+500 12,500 175A 97 DC89 Stirbăţ - Fântânele 0+000 4+160 4,160 Ciocăneşti - Oiţa - Orata - 98 DC90B 0+000 12+500 12,500 Fundu Moldovei Sursa: DJDP Suceava
Tronsoane de comunicaţii rutiere (DJ şi DC) cu risc de înzăpezire: • DC 10 Ciumuleşti – Nigoteşti (com. Vadu Moldovei); • DC 35 Grămeşti – Bălcăuţi; Bălcăuţi (km 0+700 – 0+900, km 0+ 1,100 – 0+1,500); • DC 35 A Grămeşti – zona Mânigeni (com. Grămeşti); • DC 35 B Grămeşti – Botoşeniţa Mică; • DC 36 Bălineşti – Verbia (com. Grămeşti); • DC 54 Stânca – Stâncuța – Poiana (com. Zvoriştea); • DC 56 Mitoc – Mănăstirea Dragomirna; • DC 73 cu DN 17 Spre Releul TV Mihoveni; • DC 178 Șcheia – Mihoveni; • DC Corpaci – Ciomârtan (com. Zamostea); • DC Nicani (com. Zamostea); • DC Zamostea – Rauţeni (com. Zamostea); • DC Şerbăneşti – Slobozia (com. Zvoriştea).
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 81 Tabelul 24: Tabel centralizator cu drumurile naționale, județene și comunale din județul Suceava Ani Macroregiuni, Categorii Tipuri de regiuni de Anul 1990 Anul 2000 Anul 2010 Anul 2017 de drumuri acoperământ dezvoltare si publice UM: Km județe Kilometri Kilometri Kilometri Kilometri Total Total Suceava 2329 2465 2672 3144 - Modernizate Suceava 597 698 1123 1822 Cu îmbrăcăminți - Suceava 648 593 399 230 ușoare rutiere - Pietruite Suceava 985 792 913 - De pământ Suceava 189 358 179 Nationale Total Suceava 483 629 628 627 - Modernizate Suceava 457 524 614 613 Cu îmbrăcăminți - Suceava 22 100 14 14 ușoare rutiere - Pietruite Suceava 5 Judetene si Total Suceava 1846 1836 2044 2517 comunale - Modernizate Suceava 140 174 509 1209 Cu îmbrăcăminți - Suceava 626 493 385 216 ușoare rutiere - Pietruite Suceava 980 792 913 - De pământ Suceava 189 358 179 Judetene Total Suceava 1137 1130 - Modernizate Suceava 435 866 Cu îmbrăcăminți - Suceava 309 17 ușoare rutiere - Pietruite Suceava 263 182 - De pământ Suceava 130 65 Comunale Total Suceava 907 1387 - Modernizate Suceava 74 343 Cu îmbrăcăminți - Suceava 76 199 ușoare rutiere - Pietruite Suceava 529 731 - De pământ Suceava 228 114 Sursa: Prelucrare după date puse dispoziție de Institutul Național de Statistică (1998-2018)
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 82 4.1.4 Probleme şi priorităţi La nivelul județului se poate observa gradul relativ redus de modernizare a drumurilor județene și comunale, respectiv cca. 50%. În cea mai mare parte, drumurile nemodernizate sunt din categoria celor comunale (75% din total), situația fiind ceva mai bună în cazul celor județene (doar 23% nemodernizate). Majoritatea lucrărilor de artă (podurile) datorită vechimii, neîntretinerii, lipsei lucrărilor de amenajare a albiilor, aluviunilor care au colmatat albia sau a afluirilor apărute datorate eroziunii și schimbării regimului pluviometric, sunt in stare avansata de degradare. Totodată nerespectarea gabaritului de înălțime a autocamioanelor, în special a celor încărcate cu bușteni, a dus la afectarea structurală - prin distrugerea intradosului grinzilor de beton armat – a podurilor de intersecții denivelate. Traficul de marfă s-a transferat de pe rețeaua de calea ferată, majoritar, pe rețeaua de drumuri iar nerespectarea condițiilor legale de încărcare pe osie a condus la o suprasolicitare și cedare a sistemului rutier al drumurilor. Lucrările de protecție a corpului căilor de comunicație (ziduri de sprijin) din cauza vechimii , neîntreținerii, alunecărilor de teren care s-au activat, prezintă diferite stadii de degradare ducând la nesiguranța folosirii căilor de comunicație rutieră. Tăierea plantațiilor forestiere de pe marginea drumurilor - fără a fi replantați arbori – a favorizat situațiile de înzăpezire și activarea alunecărilor de teren. La nivelul municipiilor (în interiorul acestora) circulația auto se desfășoară anevoios cu multe incidente și timpi de traversare mari ca urmare a traficului pietonal intens și a traficului intern foarte eterogen și intens între diferitele zone funcționale ale acestora. Străzile care preiau traficul de tranzit sunt în general străzi aparținând tramei majore a municipiilor asigurând pe lângă traficul local de aprovizionare și deplasări ocazionale și traficul pentru transportul în comun care are o pondere foarte importantă fiind și foarte intens în unele cazuri (în municipiul Suceava de ex.). În consecință analiza situației existente impune câteva măsuri urgente pentru intrarea în normalitate și optimizarea circulației rutiere la nivelul județului: • îmbunătățirea stării de viabilitate a drumurilor naționale, județene și comunale prin creșterea capacității portante; • îmbunătățirea stării de viabilitate prin creșterea capacității de circulație atât pe drumurile naționale cât și pe drumurile județene și comunale la care traficul orar depășește debitul recomandabil; • consolidarea terasamentelor și a versanților pe rețeaua rutieră în vederea evitării producerii alunecărilor de teren; • analizarea si reproiectarea tuturor intersecțiilor dintre drumuri pe toata rețeaua pentru fluidizarea traficului. In funcție de valorile de trafic rezultate din studiile de trafic se vor adopta soluția optima de fluidizare pentru fiecare intersecție (intersecții la nivel: simple , cu benzi de virare, sau girații respectiv intersecții denivelate); • realizarea de intersecții denivelate între drumuri si calea ferata funcție de trafic; • expertizarea tuturor podurilor peste albiile râurilor si reabilitarea lor; • realizarea lucrărilor de amenajarea a albiilor și de protecție a malurilor pentru a proteja terasamentul drumurilor, căilor ferate și lucrărilor de arta (poduri);
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 83 • realizarea de variante ocolitoare în cazul municipiilor, pentru a asigura o fluență a traficului și implicit pentru descongestionarea circulației în interiorul acestora prin preluarea traficului de tranzit și redirecționarea acestuia prin realizarea de legături directe între drumurile naționale sau între drumurile naționale și cele județene care le traversează evitând astfel supraaglomerarea prin combinarea cu traficul local; • conectarea rețelei de drumuri la rețeaua de autostrăzi și drumuri expres propuse; • realizarea de interconexiuni între rețelele majore de circulație; • realizarea de perdele forestiere.
4.2 Rețeaua feroviară
Figura 11: Schema rețelei feroviare
Tabelul 25: Reţeaua de căi ferate a Companiei Naţionale de Căi Ferate pe teritoriul judeţului Suceava Ani
Categorii de linii de cale Macroregiuni, regiuni de Anul 2000 Anul 2010 Anul 2017 ferata dezvoltare si judete UM: Km Kilometri Kilometri Kilometri Electrificata Suceava 201 248 248 Linii normale Suceava 442 514 514 Linii normale cu o cale Suceava 363 344 344 Linii normale cu 2 cai Suceava 79 170 170 Sursa: Prelucrare după date puse dispoziție de Institutul Național de Statistică (1998-2018)
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 84 Traseele de căi ferate sunt amenajate pe direcțiile principale nord-sud şi est-vest, iar traseele secundare corespund legăturilor din interiorul județului. Lungimea totală a căilor ferate în judeţul Suceava este de 425 km, din care: • Cele cu o cale 346 km; • Cele cu două căi 79 km; • Lungimea liniilor electrificate este de 203 km. Traseele principale de cale ferată se succed sector magistral l5, astfel: • Linie dublă electrificată – limita de judeţ pe relaţia Pașcani - Suceava nord. • Linie simplă electrificată - Suceava vest - Câmpulung - Vatra Dornei – limita judeţ. Traseele secundare sunt reprezentate de linii simple electrificate, astfel: • Floreni - Dornişoara; • legătură Fundu Moldovei; • legătură Moldoviţa; • Ilişeşti - Dărmăneşti; • Dorneşti - Nisipitu; • Dorneşti - Siret. Gradul de echipare cu căi ferate este de 52,5 km/1000 kmp, valoare care este superioară gradului mediu de echipare cu linii ferate din ţară (47,8 km/1000 kmp). Nodul feroviar principal se află în municipiul Suceava. Punctul de frontieră spre Ucraina pentru circulaţia feroviară se află la Vicșani, unde pentru continuitatea transportului atât de mărfuri cât şi de persoane se fac transbordări şi transpuneri de pe linia ferată cu ecartament normal (1.453 mm), pe linie cu cale largă (1.540 mm) specific ţărilor din fosta URSS. Din cauza complexităţii operaţiilor dintre cele două ecartamente, activitatea se desfăşoară în două staţii, la Vicşani, respectiv Dorneşti. La punctul de frontieră Vicşani capacitatea de transbordare-transpunere este de 14 perechi trenuri /zi. Problemele prioritare în transportul feroviar se referă la asigurarea deplină a circulaţiei călătorilor şi diminuarea drastică a pierderilor şi distrugerilor implicate în transportul de mărfuri. Efortul economic pentru aplicarea măsurilor prioritare se poate dimensiona prin studii de fezabilitate pentru toate liniile CF. Intensitatea transportului feroviar este redusă, ponderea liniilor duble fiind foarte mică (17%). Traseele de căi ferate sunt amenajate pe direcţiile principale nord-sud şi est-vest, iar traseele secundare corespund legăturilor din interiorul judeţului. Lungimea totală a căilor ferate în judeţul Suceava este de 425 km, din care: • cele cu o cale 346 km; • cele cu două căi 79 km; lungimea liniilor electrificate este de 203 km. Traseele principale de cale ferată se succed sector magistral L5, astfel:
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 85 • linie dublă electrificată – limita de judeţ pe relaţia Paşcani - Suceava Nord. • linie simplă electrificată - Suceava Vest - Câmpulung - Vatra Dornei – limita judeţ. Traseele secundare sunt reprezentate de linii simple electrificate, astfel: • Floreni - Dornişoara; • legătură Fundu Moldovei; • legătură Moldoviţa; • Ilişeşti - Dărmăneşti; • Dorneşti - Nisipitu; • Dorneşti - Siret. Gradul de echipare cu căi ferate este de 52,5 km/1000 kmp, valoare care este superioară gradului mediu de echipare cu linii ferate din ţară (47,8 km/1000 kmp). Nodul feroviar principal se află în municipiul Suceava. Punctul de frontieră spre Ucraina pentru circulaţia feroviară se află la Vicşani, unde pentru continuitatea transportului atât de mărfuri cât şi de persoane se fac transbordări şi transpuneri de pe linia ferată cu ecartament normal (1.453 mm), pe linie cu cale largă (1.540 mm) specific ţărilor din fosta URSS. Din cauza complexităţii operaţiilor dintre cele două ecartamente, activitatea se desfăşoară în două staţii, la Vicşani, respectiv Dorneşti. La punctul de frontieră Vicşani capacitatea de transbordare-transpunere este de 14 perechi trenuri /zi. Problemele prioritare în transportul feroviar se referă la asigurarea deplină a circulaţiei călătorilor şi diminuarea drastică a pierderilor şi distrugerilor implicate în transportul de mărfuri. Efortul economic pentru aplicarea măsurilor prioritare se poate dimensiona prin studii de fezabilitate pentru toate liniile CF. Intensitatea transportului feroviar este redusă, ponderea liniilor duble fiind foarte mică (17%).
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 86
Tabelul 26: Reţelele de căi ferate în Judeţul Suceava
Rampe de îmbarcare - Felul căii ferate
debarcare
kg/ml) Capacitatea de
Sectorul de C.F.
ie
Lungime
puncte de transport practică
a (m) a
(km.) C.F. de linii
staţionare (per.tr./24 h)
(m)
Largă Dublă
Simplă
Îngustă
Normală
(vag/24h)
Lungimea Lungimea
construcţ
Material de de Material
Capacitatea Capacitatea
Lăţime
Nr. de Nr.
Electrificată
Tipul Şinei ( TipulŞinei Neelectrificată 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Probota hm 2 Dolhasca 7 Corni hc 2 piatră 32 13 6 Liteni hm 6 Băneşti Sv hc 2 Vereşti 47 144 X X X 9 49/54 piatră 39 22 12 Văratec 5 beton 178 13 54 Suceava 20 beton 175 21 54 beton 175 16 54 Suceava N 17 beton 77 18 24 piatră 45 14 8 Dărmăneşti 7 piatră 112 12 22 Dănila hc 2 Milişăuţi hc 6 piatră 38,5 15,5 8 Ţibeni hc 38 34 X X 2 49 beton 70 14 21 Dorneşti 16 beton 62 20 18 piatră 602 6 240 Iaz Suceava 2
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 87
Rampe de îmbarcare - Felul căii ferate
debarcare
kg/ml) Capacitatea de
Sectorul de C.F.
ie
Lungime
puncte de transport practică
a (m) a
(km.) C.F. de linii
staţionare (per.tr./24 h)
(m)
Largă Dublă
Simplă
Îngustă
Normală
(vag/24h)
Lungimea Lungimea
construcţ
Material de de Material
Capacitatea Capacitatea
Lăţime
Nr. de Nr.
Electrificată
Tipul Şinei ( TipulŞinei Neelectrificată piatră 50 20 10 Vicşani 9 piatră 609 8 136 Dolhasca 7 piatră 55,5 13 15 Vămeni hc Dolheşti hc 49 13 X X X 49 Arghira hc 3 Preoţeşti hc Fălticeni hcv 6 beton 109 10 40 Vereşti 4 piatră 39 22 12 8 X X X 49 Bursuceni hc 20 1 piatră 602 6 240 Dorneşti 8 26 X X X X 15 beton 70 14 28 beton 62 20 24 49/45 beton 140 28 56 Rădăuți 12 beton 129 14 39 6 27 X X X Gălăneşti hc 3 balast 11 5 4 Vicovu de jos hc 3 balast Vicovu de Sus hc 3 Bivolărie hc 20 30 X X 3 40/45 Gura Putnei 3 piatră 25 8 4 Straja hc 25 8 X X 45 Falcău hm 4 piatră 14 5 2
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 88
Rampe de îmbarcare - Felul căii ferate
debarcare
kg/ml) Capacitatea de
Sectorul de C.F.
ie
Lungime
puncte de transport practică
a (m) a
(km.) C.F. de linii
staţionare (per.tr./24 h)
(m)
Largă Dublă
Simplă
Îngustă
Normală
(vag/24h)
Lungimea Lungimea
construcţ
Material de de Material
Capacitatea Capacitatea
Lăţime
Nr. de Nr.
Electrificată
Tipul Şinei ( TipulŞinei Neelectrificată Gura Putnei 3 piatra 25 8 4 6 24 X X 45 Putna 3 Suceava N 24 piatră 45 12 8 Dărmăneşti 8 piatră 112 15 22 Părhăuţi hc 19 3 Todireşti hc 3 piatră 41 20 8 Soloneţ hc 3 45 X X X 49 Pârteşti hc 20 1 beton 36 4 8 Cacica hm 11 beton 98 20 20 Vârfu Dealului hm 5 Ilişeşti h 25 8 balast 19 12 4 Păltinoasa h 9 piatră 30 12 6 Suceava N 38 X X X 5 Suceava V hm piatră 30 12 Stroieşti 6 piatră 30 13 6 C. Porumbescu hm 63 6 49 piatră 31 12 Lucăceşti pm 56,8 X X X 4 piatră 30 12 6 Berchişeşti hm 11 piatră 31 12 6 G. Humorului hm 9 piatră 30 12 6 G. Humorului oraş 10 beton 99,5 5,5 6
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 89
Rampe de îmbarcare - Felul căii ferate
debarcare
kg/ml) Capacitatea de
Sectorul de C.F.
ie
Lungime
puncte de transport practică
a (m) a
(km.) C.F. de linii
staţionare (per.tr./24 h)
(m)
Largă Dublă
Simplă
Îngustă
Normală
(vag/24h)
Lungimea Lungimea
construcţ
Material de de Material
Capacitatea Capacitatea
Lăţime
Nr. de Nr.
Electrificată
Tipul Şinei ( TipulŞinei Neelectrificată Frasin 10 piatră 30 13 6 Molid hm 6 balast 19 8,5 4 Vama 6 beton 22,5 17,5 10 Vama 42 6 Prisaca Dornei hm C-lung 16 piatră 43,8 13 15 Moldovenesc Est 144 C-lung 8 beton 20 10 4 Moldovenesc Sadova hm 5 Pojorâta hm 46 7 balast 72 10 16 Valea Putnei hm 3 piatră 17,5 10 4 Mestecăniş 7 78 144 X X X 49/40 Iacobeni 14 piatră 52,5 10 12 Argestru hm 9 38 Vatra Dornei 19 piatră 30 24 12 Vatra Dornei Băi 43 3 Roşu hm 7 Dorna Candreni 41 3 Floreni 10 Coşna 3 38 Grădiniţa 4 Floreni 23 19 X X X 10 40
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 90
Rampe de îmbarcare - Felul căii ferate
debarcare
kg/ml) Capacitatea de
Sectorul de C.F.
ie
Lungime
puncte de transport practică
a (m) a
(km.) C.F. de linii
staţionare (per.tr./24 h)
(m)
Largă Dublă
Simplă
Îngustă
Normală
(vag/24h)
Lungimea Lungimea
construcţ
Material de de Material
Capacitatea Capacitatea
Lăţime
Nr. de Nr.
Electrificată
Tipul Şinei ( TipulŞinei Neelectrificată P. Coşnei hm23 3 T. Ştampei hcv 3 P. Ştampei hc 3 Dorna Burcut hc 5 Dornişoara hm 4 Vama Deia hc 3 Frumosu hc 3 Dragoşa hcv 20 11 X X X 3 40/45 Valea Stânei hc 3 Vatra Moldoviţei hc 4 Moldoviţa hcv piatră 15 12 2 Sursa: Schema cu riscurile teritoriale din zona de competență a inspectoratului pentru situații de urgență „Bucovina” al Județului Suceava (2019) Anexa 6 – Rețele de cale ferată
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 91 Tabelul 27: Lista podurilor de cale ferată cu deschiderea mai mare de 10 m.l. aflate pe raza Sucursalei Regionale C.F. Iaşi (Jud. Suceava) Poziţia Nr. Secţia de Infrastructura Suprastructura Firul kilometrică Deschiderea (m.l.) crt. circulaţie (km+m) 1. FDBS GIPCJS 1-2 399+098 1x12 2. FDBS GIPCJS 1 405+615 1x16,5 3. FDBS GIPCJS+N 2 405+615 1x16,5 4. FDBS GIPCSS 1-2 416+015 1x10 5. Linia 500 FDBS GIPCSS 1-2 420+780 1x11 6. Adjud - FDBS GZCJ 1-2 422+569 2x42 7. Vicşani FDBS GGS 1-2 436+819 1x11 8. FDBS GGS 1-2 441+853 1x11 9. FDBS GIPCS 1 456+529 1x15,6 10. FDBS GIPCJS 1 465+907 1x12,8;112,8;1x11,7 11. FDBS IPCNS/IPCNM 1-2;BALAS 480+205 1x10,62 12. FIPL GIPCJN 1 7+491 1x10,62 Linia 508 13. FIPL GIPCSN 1 16+494 1x10,55 Dolhasca - 14. FDBS GZCJN 1 19+988 1x20,4 Fălticeni 15. FIPL IPCSN 1 21+941 1x10,6 Linia 509 16. Vereşti - FDBS GZCJ 1 14+486 1x71,20 Botoşani 17. FDBS GZCJ 1 1+876 1x36,30;5x36,30 18. FDP Mixtă O/B 1 3+618 4x13,35 19. FDBS GZCS 1 22+046 1x31,20 20. FDBS GIPCS+BA 1 22+263 1x2,50 21. FDBS GIPCSN 1 38+580 2x4,50;2x15 22. FDBS GZCJ 1 41+850 2x35;2x31 23. FDBS 3*IPCS+GZCJ 1-4 45+272 1x20,8;1x31;1x21,15 24. FDBS GIPCSN 1 49+966 4x26 25. FDBS DBA+GR.MET 1 53+669 1x12,41 26. FDP GIPCSN 1 54+211 1x10,20 27. FDBS GZCJN 1 54+527 1x31,51;1x38 28. FDBS GIPCSN 1 57+539 1x22,5 Linia 511 29. FDBS GIPCSN 1 58+898 1x25;3x22 Dărmăneşti – 30. FDBS DALA B.A. 1+2 61+822 1x12,35 Floreni 31. FDBS GIPCSN/SS 1+2 63+697 5x18,40 32. FDP GIPCSN/SS 1+2 64+282 1x11;1x12 33. FDBS GIPCSN/SS 1+2 66+242 1x18,4 34. FDBS GIPCSN 1 75+981 1x10,92 35. FDBS GIPCSN 1+2 77+481 1x14 36. FDBS GIPCSN 1+2 86+427 1x5,8;1x16 37. FDBS Fâşii B.A. 1 96+106 1x10 38. FDBS GIPCSS 1;7;2;3;4 103+710 1x15 39. FDBS Mixtă O/B 1 106+718 1x34,5 40. FDBS GZCJN 1 109+778 1x48,3 41. FDBS GIPCSN 1 115+062 1x11 42. FDBS 2*IPCS+GZCJ 1 115+621 2x16;1x31
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 92 Poziţia Nr. Secţia de Infrastructura Suprastructura Firul kilometrică Deschiderea (m.l.) crt. circulaţie (km+m) 43. FDBS GIPCS 1 8+343 1x19,5;1x19,37 44. FDBS BBA 1 14+026 1x17,50 45. FDBS GZCJN 1 19+490 1x15;1x27 46. FB Cadru BA 1 25+142 1x12,60 47. FDBS GIPCSN 1 25+315 1x14 48. FDBS GIPCSN 1 25+985 1x22,8 49. FDBS GIPCSN 1 35+317 1x15,80 Linia 511 A 50. FDBS GIPCSN+BBA 1 40+753 6x26;1x10 Ilva Mică – 51. FDBS GIPCSN 1 42+430 1x26 Floreni 52. FDBS BBA 1 43+795 1x10 53. FDBS GIPCSN 1 45+410 3x26 54. FDBS GIPCSN 1 46+189 3x26 55. FDBS GIPCSN+BBA 1 47+104 5x26;3x10,5 56. FDBS GIPCSN 1 47+395 1x12,75 57. FDBS BBA 1 47+920 1x17 58. FDBS BBA 1 48+178 1x11 59. FDBS 2x4 NITT 1 1+654 1x12 60. Linia 513 FDBS GZCJN 1 4+193 2x36 Vama – 61. Moldoviţa FDBS NP/NITT 1 9+639 1x19;1x12,53 62. FDBS 2x4 NITT 1 14+706 2x17,80 63. FDBS GZCJ 1 1+018 1x20,40 64. Linia 514 FDBS Gr. laminat 1 2+770 3x20 65. Pojorâta – FDBS GIPCSN 1 4+262 2x16,14;1x17,38 Fundu 66. FDB Gr. laminat P 50 1 6+778 1x13,30 Moldovei 67. FDBS GIPCS 1 52+879 1x19,20;1x20,04;1x19,3 68. Linia 516 Gura Putnei – FDBS 2x6NIT 1 2+380 2x17,40 Putna 69. FI coloane GBAP 1 1+450 1x25 70. Linia 520 FDBA Det. prec. 1 13+558 1x25 Dorneşti – 71. Siret FDBS GBAP 1 14+146 3x25 72. FDBS GZCJ 1 16+877 1x24 Sursa: Schema cu riscurile teritoriale din zona de competență a inspectoratului pentru situații de urgență „Bucovina” al Județului Suceava (2019) Anexa 7 –Poduri CF Legendă: Infrastructură: DBA = dale beton armat; FDBS = fundaţie de beton simplu; GIP(CJ)S = grinzi inimă plină (cu calea jos) FDBA = fundaţie de beton armat; sudate; FDP = fundaţie de piatră; GIP(CS)S = grinzi inimă plină (cu calea sus) Fi – COL = fundaţie indirectă pe coloane. sudate; Suprastructură: GZ(CJ)N/S = grinzi cu zăbrele (cu calea jos) GGS = grinzi sudate; nituite/sudate PS = pachet de şine;
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 93 Tabelul 28: Lista tunelurilor de pe raza Sucursalei Regionale C.F. Iaşi, jud. Suceava
Nr. De la km la Lungime Lăţime Înălţime Material de Secţia de circulaţie Nr. tunel Între staţiile crt. km (m.l.) (m.l.) (m.l.) construcţie
Iniţial din piatră. Refăcut 511 Dărmăneşti - Staţia 89+710 – Nr. 1 1666 6,72 6,61 din elemente 1. Dornişoara Mestecăniş 91+376 de beton prefabricat
511 Dărmăneşti - Staţia 89+750 – Nr. 2 1626,4 5,50 5,50 Beton armat 2. Dornişoara Mestecăniş 91+377
Ciprian 517 Suceava – 23+698,5 – Beton, moloane, zid Porumbescu - 426 6,55 5,65 3. Gura Humorului 24+124,5 de piatră Lucăceşti Sursa: Schema cu riscurile teritoriale din zona de competență a inspectoratului pentru situații de urgență „Bucovina” al Județului Suceava (2019) Anexa 7 –Tuneluri CF
Căi ferate principale şi secundare cu risc de înzăpezire • Magistrala Bucureşti – Bacău – Paşcani – Dolhasca – Vereşti – Suceava – Dorneşti – Vadu – Siret; • Suceava – Vatra Dornei – Coşna; • Dolhasca – Fălticeni; • Suceava – Cacica – Gura Humorului; • Vereşti – Botoşani.
Tabelul 29: Lista punctelor periculoase aflate pe raza de responsabilitate a Sucursalei Regionale C.F. Iaşi aflate pe teritoriul judeţului Suceava Nr. Poziţia kilometrică Secţia de circulaţie Lungimea (km) crt. (km+m) Puncte periculoase de categoria I Terasamente instabile 1. Dărmăneşti - Floreni 23+780 – 24+300 0,520 Zone Industriale 2. Dărmăneşti - Floreni 47+700 – 47+900 0,200 3. Ilva Mică - Floreni 8+000 – 8+300 0,300 4. Dolhasca - Fălticeni 11+250 – 11+740 0,490 5. 24+500 – 25+530 1,030 Dorneşti - Nisipitu 6. 35+100 – 35+300 0,200 Puncte periculoase de categoria II Terasamente instabile 7. 482+900 – 483+200 0,300 Ploieşti - Vicşani 8. 484+500 – 485+000 0,500 9. Dărmăneşti - Floreni 24+800 – 25+000 0,200
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 94 Nr. Poziţia kilometrică Secţia de circulaţie Lungimea (km) crt. (km+m) 10. 27+050 – 27+850 0,800 11. 27+900 – 28+270 0,370 12. 33+100 – 33+900 0,800 13. 59+800 – 59+900 0,100 14. 99+000 – 99+200 0,200 15. 140+000 – 140+400 0,400 16. 141+600 – 141+750 0,150 17. Suceava – Gura Humorului 12+450 – 12+500 0,050 18. 3+900 – 4+100 0,200 19. 7+900 – 8+200 0,300 Dorneşti - Siret 20. 11+180 – 11+200 0,020 21. 15+340 – 15+400 0,060 Căderi de stânci 22. 60+400 – 60+800 0,400 23. 81+000 – 84+000 3,000 Dărmăneşti – Floreni 24. 93+500 – 95+950 2,450 25. 141+760 – 142+185 0,425 Zone inundabile 26. Ploieşti - Vicşani 403+700 – 403+800 0,100 27. 6+725 – 6+775 0,050 28. 30+700 – 30+750 0,050 29. 39+300 – 39+450 0,150 30. 39+800 – 40+000 0,200 31. 46+090 – 46+120 0,030 32. 48+050 – 48+150 0,100 33. 49+100 – 49+550 0,450 34. 50+500 – 50+700 0,200 35. Dărmăneşti - Floreni 52+500 – 52+600 0,100 36. 58+300 – 58+570 0,250 37. 79+390 – 79+440 0,050 38. 80+100 – 80+150 0,050 39. 80+780 – 80+830 0,050 40. 114+000 – 114+600 0,600 41. 115+300 – 115+600 0,300 42. 118+350 – 118+450 0,100 43. 136+650 – 136+750 0,100 44. Ilva Mică - Floreni 49+550 – 50+650 1,100 45. 7+300 – 7+700 0,400 46. 11+800 – 11+900 0,100 47. Vama - Moldoviţa 15+250 – 15+350 0,100 48. 15+750 – 15+850 0,100 49. 16+700 – 19+000 2,300 50. 4+550 – 4+650 0,100 Pojorâta – Fundu Moldovei 51. 5+000 – 5+900 0,900
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 95 Nr. Poziţia kilometrică Secţia de circulaţie Lungimea (km) crt. (km+m) 52. 6+638 – 6+838 0,200 53. 22+800 – 23+400 0,600 54. 26+500 – 27+300 0,800 55. 39+400 – 39+700 0,300 56. 43+100 – 43+200 0,100 57. 44+000 – 44+120 0,120 58. 48+800 – 49+100 0,300 59. 57+920 – 57+970 0,050 Dorneşti - Nisipitu 60. 58+445 – 58+445 0,000 61. 58+750 – 58+850 0,100 62. 8+600 – 10+800 2,200 63. 12+350 – 12+900 0,550 64. 13+900 – 14+900 1,000 65. 15+400 – 15+500 0,100 66. 22+400 – 22+500 0,100 Sursa: Schema cu riscurile teritoriale din zona de competență a inspectoratului pentru situații de urgență „Bucovina” al Județului Suceava (2019) Anexa 13 –Puncte periculoase CF
4.3 Drumurile industriale Drumurile industriale de pe teritoriul județului Suceava corespund celor două ramuri importante din judeţ: exploatarea forestieră şi industria extractivă. Lungimea totală a drumurilor forestiere (pietruite) este de 2.390 km, din care 478 km sunt impracticabile.
4.4 Reţeaua navigabilă În prezent, pe teritoriul județului Suceava, nu există căi navigabile.
4.5 Căile aeriene Transporturile aeriene, la nivel național sau internațional, se desfăşoară pe rute care au ca punct principal de plecare Aeroportul Internațional „Ştefan cel Mare” Suceava. Obiectivul este amplasat în oraşul Salcea, la aproximativ 14 km est faţă de municipiul Suceava şi la circa 40 km vest faţă de municipiul Botoşani. Accesul către aeroport se realizează pe DN 29 care leagă județul Suceava de județul Botoșani. Poziţia geografică raportată la centrul pistei este 47041`14,92” N şi 26021`14,49” E. Aeroportul este construit la 413 metri deasupra nivelului mării, suprafaţa infrastructurii fiind de aproximativ 115 ha. Aeroportul Internaţional „Ştefan cel Mare” Suceava este dimensionat pentru avionul tip AN 24 pentru curse interne. Aeroportul a fost construit în anii 1960-1961 şi lucrări de dezvoltare s-au realizat până în anul 1968. În cursul anului 2010 aeroportul a deservit un număr de 1.670 mișcări aeronave şi a procesat un număr de 34.608 pasageri. Comparativ cu anul 2009, s-a înregistrat o scădere de 3,24%, la mişcări aeronave şi o creştere de 6,19%, la pasageri procesaţi, ceea ce a condus la o creştere a veniturilor proprii cu 21,86%, faţă de anul 2009. Construcţiile aeroportuare sunt formate din:
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 96 ▪ pistă betonată; ▪ platformă de îmbarcare ▪ debarcare; ▪ aerogară de pasageri; ▪ direcţia principală de aterizare este dotată cu un sistem direcţional; ▪ căi rulare, bloc tehnic, alte construcţii (uzină electrică, remiză PSI, ateliere). În ultimii ani s-au făcut eforturi deosebite pentru reabilitarea aeroportului şi identificarea unor surse financiare externe pentru modernizarea acestuia, în vederea asigurării condițiilor de securitate pentru aterizarea şi decolarea avioanelor de mare capacitate. În 2011, Regia Autonomă Aeroportul „Ștefan cel Mare” Suceava, a promovat, în vederea obținerii finanțării nerambursabile proiectul Modernizarea Aeroportului „Ștefan cel Mare” Suceava în cadrul Programului Operațional Sectorial Transport, Axa prioritară 2, Domeniul Major de Intervenție 2.4., în valoare totală de 167.706.503 lei. O statistică recentă a publicației „Wall Street – real estate”1 plasează Aeroportul din Suceava pe locul 8 într-o ierarhie națională și pe locul 3 în Regiunea de dezvoltare Nord-est după aeroporturile din Iași și Bacău. Conform datelor publicate, aeroportul „Ștefan cel Mare” a înregistrat o creștere de 33.7% a numărului de pasageri transportați, fiind pe locul al 2-lea din acest punct de vedere, după aeroportul din Bacău. Tabelul 30: Lista aeroporturilor din România și numărul de pasageri transportați Nr. Creștere Denumire aeroport Număr pasageri 2017 Număr pasageri 2018 crt. 2018/2017 1. Aeroportul Otopeni 12.840.000 13.820.428 107,64 2. Aeroportul din Cluj 2.690.000 2.782.401 103,43 3. Aeroportul Timisoara 1.621.529 1.517.309 93,57 4. Aeroportul Iasi 1.146.218 1.256.640 109,63 5. Aeroportul Sibiu 533.306 700.353 131,32 6. Aeroportul Craiova 447.571 493.056 110,16 7. Aeroportul din Bacău 425.773 447.531 105,11 8. Aeroportul din Suceava 262.000 350.342 133,72 9. Aeroportul din Oradea 162.902 220.012 135,06 10. Aeroportul din Constanta 135.742 129.235 95,21 11. Aeroportul din Satu Mare 60.795 75.692 124,50 12. Aeroportul din Târgu Mureș 748 63.794 13. Aeroportul din Tuzla 16.077 17.331 107,80 14. Aeroportul din Arad 11.282 11.367 100,75 15. Aeroportul din Băneasa 5.645 5.690 100,80 16. Aeroportul din Maramureș 44 2.621 17. Aeroportul din Tulcea 4.232 158
1 https://www.wall-street.ro/articol/Auto/238310/numarul-pasagerilor-a-crescut-in-2018-pe-majoritatea-aeroporturilor-din- romania.html
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 97 Pentru îmbunătăţirea activităţii turistice în judeţul Suceava şi pentru asigurarea transportului operativ cu elicopterele, în principalele puncte şi zone turistice din Bucovina, s-au realizat 4 helipuncte lângă Mănăstirile Putna, Suceviţa, Moldoviţa, Voroneţ. În general, suprafeţele amenajate aici asigură în afara activităţilor turistice, sportive, de agrement şi facilităţi de sprijin aerian a intervențiilor medicale de urgenţă. În aceleaşi scopuri au fost construit și: • Aeroclubul teritorial „Grigore Baştan”, cu sediul în oraşul Salcea, judeţul Suceava; • Aerodromul „Bucovina Fly Club”, cu sediul în comuna Frătăuţii Vechi, judeţul Suceava; • Aerodromul Floreni, cu sediul în comuna Dorna Candrenilor, judeţul Suceava.
4.6 Punctele de control şi trecere a frontierei Pe raza judeţului Suceava sunt următoarele puncte de control şi trecere a frontierei: • Siret, judeţul Suceava - rutier; • Vicovu de Sus, judeţul Suceava - rutier; • Vicşani, judeţul Suceava - feroviar; • Racovăţ, judeţul Suceava - rutier/pietonal; • Climăuţi, judeţul Suceava - pietonal; • Văşcăuţi, judeţul Suceava - pietonal (neoperaţional); • Ulma, judeţul Suceava - rutier/pietonal; • Izvoarele Sucevei, judeţul Suceava - pietonal; • Aeroport Suceava, judeţul Suceava - aeroportuar; Vama din punctele de trecere şi control a frontierei dispune de amenajări şi dotări edilitar – gospodăreşti, care nu se ridică la standardele internaţionale de desfăşurare a activităţii vamale în condiţii de siguranţă şi control.
4.7 Probleme, disfuncționalități și elemente de potențial Puncte tari - Existenţa a două drumuri europene: E 85 Bucureşti - Suceava - Cernăuţi şi E 58 Halmeu - Suceava – Sculeni. - Reţeaua rutieră acoperă în mod echilibrat teritoriul judeţului. - Localizarea judeţului Suceava la frontiera estică a UE şi posibilitatea interconectării sistemelor de transport europene cu celelalte state vecine. - Existenţa unei reţele de căi ferate ce asigură legătura cu restul ţării. - Existenţa Aeroportului Internaţional „Ştefan cel Mare” Suceava, care în anul 2010 comparativ cu anul 2009, a înregistrat o creştere de 6,19%, la pasageri procesaţi, ceea ce a condus la o creştere a veniturilor proprii cu 21,86%, în anul 2010 faţă de anul 2009. - Existenţa unor programe naţionale de modernizare a sectorului rutier - Programe de dezvoltare a rețelei naţionale de căi ferate - Reţea diversificată de căi de transport rutier şi feroviar - Importante noduri de căi de comunicaţie, legături cu Europa de Nord şi de Est - Densitatea rețelei rutiere şi feroviare este peste media pe ţară
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 98 Puncte slabe - Din totalul de 1130 km care reprezintă lungimea drumurilor judeţene, 21,85% reprezintă drumuri pietruite şi de pământ. - Din totalul de 1387 km care reprezintă lungimea drumurilor comunale, 60,92% reprezintă drumuri pietruite şi de pământ. - Densitatea rețelei de drumuri publice este în prezent (2018) de 36,8 km /100 kmp plasând județul Suceava la nivelul densității înregistrate pe țară, de 36,2 km / 100 kmp, dar sub media la nivelul regiunii de dezvoltare Nord-est, de 40,4 km / 100 kmp (în 1990 Jud. Suceava avea 27,2 km / 100 kmp, sub media pe țară de atunci de 30,5 km / 100 kmp). - Deplasarea interesului de la transportul feroviar spre cel rutier - Alocarea de resurse reduse sistemelor de transport rutier şi feroviar - Schimbarea unor trasee europene prin evitarea teritoriului național - Diminuarea volumului transportului de călători şi marfă
Alte probleme Reţeaua rutieră • Rețeaua majoră de căi rutiere inadaptată la cerințele traficului european; • Starea de viabilitate necorespunzătoare a unor drumuri şi sectoare de drum (Dj şi Dc); • Prezenţa a numeroase puncte critice pe traseele reţelei majore de căi rutiere. Reţeaua feroviară • Starea tehnică critică a reţelei şi mijloacelor de transport feroviar care nu asigură realizarea unor viteze comerciale mari; • Trasee feroviare nealiniate la standardele europene de performanţă, confort şi siguranţă. Priorităţi Reţeaua rutieră • Realizarea unor trasee de mare viteză; • Îmbunătăţirea condiţiilor de transport pe drumurile judeţene şi comunale; • Realizare a variantelor ocolitoare a localităților; • Eliminarea factorilor de risc şi instabilitate în zonele cu alunecări de teren şi în zonele inundate; • Reamenajarea intersecțiilor pentru fluidizarea traficului rutier prin realizarea de: − sensuri giratorii; − pasaje denivelate pentru rezolvarea punctelor critice de pe traseele rețelei majore; − reamenajare intersecții cu benzi de virare, si de stocare; • realizare de stații moderne pentru mijloace de transport persoane in comun. Reţeaua feroviară • Modernizarea infrastructurii feroviare; • Realizarea de viteze comerciale mari prin îmbunătățirea infrastructurii feroviare şi modernizarea mijloacelor de transport; • Electrificarea rețelei feroviare; • Refacerea / reamenajarea traseelor ce cale ferată îngustă (mocănițele) în scop turistic.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 99 Tabelul 31: Situația accesibilității UAT-urilor la rețeaua rutieră și feroviară a județului Suceava UATB UATB cu UATB cu UATB cu UATB cu UATB cu r. Cod Denumire cu acces la acces la N acces la acces la acces la SIRUTA UATB lucrări drum CF (gară, Crt DN un DJ ≥2 DJ-uri de artă comunal haltă) DN 2-E85 DJ 209C DC 72 DN 17-E58 DJ 170A DC 57 1 146263 SUCEAVA X x DN 29A DJ 208D DC 69 DN 29 DJ 208T DC 70 Câmpulung DJ 175A DC88A 2 146502 x DN 17-E58 x Moldovenesc DJ 175B DC88B DN 2-E85 DJ 209H DC 11 DN 2E DJ 209M DC 1 3 146539 Fălticeni x x DJ 209A DJ 208F DN 17A DJ 178B DN 2H DJ 178 4 146628 Rădăuți x X DJ 178C DJ 178F DN 17– DC 76 5 146744 Vatra Dornei x E58 x DN 17B DC 58 DJ 174 DC 78 1 147358 Broșteni x DN 17B - DJ 177A DC 77 DC 43 2 147633 Cajvana - DJ 178D DC 43A - DC 43C DJ208S DJ208 3 148006 Dolhasca x - DC7A x DJ208A DJ208I DC30A 4 148612 Frasin x DN 17-E58 DJ177A X DC30E DJ177D Gura 5 146584 X DN 17-E58 DJ177 X Humorului DJ177C DJ 208A DC 2 DJ 208C DC 4 6 149227 Liteni X - X DC 6 DC 6A DN 2H DC40A 7 146931 Milișăuți X DN 2K DC 41A X DC 41 DJ290 DC 64 DJ290A DC 63 8 146370 Salcea X DN 29-E58 DC 62 DC 61 DN 2 –E- DJ 209D DC 76 85 DN29C DJ 291A DC 75A 9 146655 Siret x DC51A x DC 51 DC 51 D DC 52
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 100 UATB UATB cu UATB cu UATB cu UATB cu UATB cu r. Cod Denumire cu acces la acces la N acces la acces la acces la SIRUTA UATB lucrări drum CF (gară, Crt DN un DJ ≥2 DJ-uri de artă comunal haltă) DN 2E 10 146708 Solca x - DC 19 - DN 2K Vicovu de DN 2E 11 151095 x DJ 209G - x Sus DN 2H Total urban DJ 208D DC 59 1 146799 Adâncata x DN 29A DJ 208T DC 61 - DC 54 DN 2K DJ 178D 2 146860 Arbore x DN 2E DJ 178 DC42A - DJ 209J DJ 155P DC 13 3 146904 Baia x DN 2E - DJ 209H DC 95 DJ 178 4 151530 Bălăceana x - DJ 178 DC22 - DJ 209D DN 2-E85 DC35 5 146995 Bălcăuți x DJ 209D x DN 17A DC51A 6 151576 Berchișești x DN 2E DJ 209C - x 7 147036 Bilca x DN 2E DJ 178C DC50B - DC 13 8 147054 Bogdănești x - DJ 155A DC14 - DC 14A 9 147072 Boroaia x DN 15C DJ 155B DC 13 - DC 68 10 147134 Bosanci x DN 2-E85 DJ 208A DC 1 - DC 70A DJ 178 DC 19 11 147161 Botoșana X - - DJ 178E 12 147205 Breaza X - DJ 175 DC 87A - DJ 209G DC48B 13 147241 Brodina X X - DJ 176 DC49 14 147465 Bunești X DN 2- E85 - DC 1 - 15 151521 Burla X - DJ 178 - - 16 147526 Cacica X DN 2E DJ 178E - X 17 147580 Calafindești X - DJ 209D DC 39 - Capu 18 151503 X - DJ 177C - - Câmpului DJ 177D 19 151451 Ciocănești X DN 18 - DC 90B - Ciprian DN 17 - 20 151567 X DJ 178 DC 24 X Porumbescu E58 DN 17D DC 86 A 21 147713 Cârlibaba X DN 18 - DC 86 B X DC 87 B DJ 178 X 22 151433 Comănești X - - DJ 178A DJ 209A DC 15 23 147786 Cornu Luncii X DN 2E X DJ 209H DC 16A DN 17 - DJ 172D DC 85B 24 151497 Coșna X X E58 DC 85 25 147884 Crucea X DN 17B DJ 175A - -
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 101 UATB UATB cu UATB cu UATB cu UATB cu UATB cu r. Cod Denumire cu acces la acces la N acces la acces la acces la SIRUTA UATB lucrări drum CF (gară, Crt DN un DJ ≥2 DJ-uri de artă comunal haltă) DC 37 X 26 147937 Dărmănești X DN 2 -E85 DJ 209D DC 38 DJ 208 27 148097 Dolhești X - DC 6 X DJ208E 28 148131 Dorna-Arini X DN 17B DJ 174 DC 76 - Dorna 29 148202 X DN 17B DJ 174D - X Candrenilor DC 51B 30 148293 Dornești X DN 17A - DC 51A X DC 41 DJ 209C DC 25 31 148328 Drăgoiești X - X DJ 178 DC 15A DC 8 32 148382 Drăgușeni X DN 2-E85 X DC 8A DN 29 - DC 62 33 148426 Dumbrăveni x DJ 208B X E58 DC 65 DN 2- E85 DJ 155P 34 151488 Fântâna Mare X DN 2E DJ 208F DC 11 - DN 15C - DC 89 35 148453 Fântânele X - DJ 290 X DC65 DJ 208E 36 148514 Forăști X DN 2- E85 DC 8 DJ 208F DJ 291A DC 49A 37 148667 Frătăuții Noi X - X DJ 178C DC 51B Frătăuții DJ 178C - 38 148694 X - - Vechi DJ 178F 39 148729 Frumosu X DN 17A DJ 176 DC 33 - Fundu DC 90B 40 148765 X - DJ 175 X Moldovei DC 987B 41 148872 Gălănești X DN 2H DJ 178F - X DC 35 42 148916 Grămești X - DJ 291A X DC 36 DN 2- E85 DC 40 43 148970 Grănicești X DN 2H DJ 178B DC 38 X - DC 39 DJ 208B 44 151512 Hănțești X - - - DJ 208D DJ 208 DC 9 45 151549 Hârtop X - X DJ 208C DC 5 DC 15A 46 149049 Horodniceni X - DJ 209A - DC 16A Horodnic de DC 50 47 149101 X DN 2H - X Jos DC 46 DN 2E DC 50 Horodnic de 48 151479 X DN 17A - DC 46 X Sus - DC45 DN 17- 49 149138 Iacobeni X E58 - - X DN 18 50 151442 Iaslovăț X DN 2K - DC 42A - 51 147660 Ilișești X DN 17- DJ 178 DC 72 -
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 102 UATB UATB cu UATB cu UATB cu UATB cu UATB cu r. Cod Denumire cu acces la acces la N acces la acces la acces la SIRUTA UATB lucrări drum CF (gară, Crt DN un DJ ≥2 DJ-uri de artă comunal haltă) E58 DC 23 DC 70 52 146281 Ipotești X DN 2- E85 DJ 208A - DC 69
Izvoarele 53 149183 X - DJ 175 DC 49A - Sucevei
DN 17A 54 149290 Marginea X DJ 209K - - DN 2E DJ 209A 55 149316 Mălini X - - - DJ 209B Mănăstirea DJ 177 56 149370 X - - - Humorului DJ 209L Mitocu DJ 208U DC 57 57 146325 X - - Dragomirnei DJ 208D - 58 149414 Moara X DN 2-E85 DJ 209C DC 71 - DC 86 Moldova- 59 149502 X - DJ 175 DC 87 - Sulița DC 49 60 149539 Moldovița X DJ 176 DC 32B X DC 51 61 149584 Mușenița X - DJ 291A DC 51B X DC 52 62 149655 Ostra X - DJ 177A - - DJ 174 DC 79 63 149682 Panaci X - DJ 174E DC 81 - DJ 174C - DN 17-E58 64 149753 Păltinoasa X DJ 177C DC 27 X DN 2E Pârteștii de 65 149780 X DN 2E DJ 178A DC 23 X Jos 66 149833 Pătrăuți X DN 2-E85 DJ 208V - X Poiana 67 149851 X DN 17-E58 - DC 58 X Stampei 68 151585 Poieni-Solca X DN 2E - DC 19 - DN 17- DJ 175 69 149931 Pojorâta X DC 90B X E58 DJ 175 B DJ 208F DC 9 70 149968 Preutești X DJ 208F DC 9A X - DC 4 DC 48 71 150043 Putna X DN 2H - X DC 47A DN 2E DJ 209M DC 15 72 150070 Rădășeni X X DN 2- E85 DJ 209A - 73 150114 Râșca X - DJ 155A DC 12 - DN 17-E58 DC 88 74 150178 Sadova X - X DN 17A - 75 150196 Satu Mare x - DJ 178B DC 41 x DJ 208B 76 150221 Siminicea X - DC 62 X DJ 208T DJ 209A DC 28 77 150258 Slatina X - - DJ 177D -
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 103 UATB UATB cu UATB cu UATB cu UATB cu UATB cu r. Cod Denumire cu acces la acces la N acces la acces la acces la SIRUTA UATB lucrări drum CF (gară, Crt DN un DJ ≥2 DJ-uri de artă comunal haltă) 78 150294 Straja X - DJ 209G - X DC 73 79 150310 Stroiești X DN 17-E58 DJ 209D DC 72 X DC 24 DJ 177B DC 31 80 150356 Stulpicani X - DJ 177A DC 34 - DJ 177E - 81 150418 Sucevița X DN 17A DJ 177 DC 44 - DJ 174 82 150445 Șaru Dornei X - DC 82 - DJ 174F DN 2P DC 74 83 146432 Șcheia X DN 17-E58 DJ 178A DC 73 X - DC 73A DJ 178B DC 55 84 151460 Șerbăuți X - - DJ 209D DC 38 DJ 178A DC 43L 85 150524 Todirești X - DJ 178D DC 43D X DJ 209D - DJ 208A DC 1 DJ 208B DC 68 86 150588 Udești X - - DC 67 X - DC 2 - DC 89 87 150702 Ulma X - DJ 290G DC 48C X Vadu DC 9 88 150766 X DN 2-E85 DJ 208F X Moldovei DC 10 Valea DJ 177C DC 28 89 150891 X - - Moldovei DJ 177D - 90 150935 Vama X DN 17-E58 DJ 176 - X Vatra DC 32A 91 150980 X DN 17A DJ 176 X Moldoviței DC 32 DJ 208B 92 151022 Verești X - DC 66 X DJ 290 DN 2E DC 47A 93 151077 Vicovu de Jos X DJ 178F X DN 2H DC 47B 94 151558 Voitinel X DN 2E DJ 178F DC 50 DJ 178 95 151120 Volovăț X DN 2H - - DJ 209K DC 1 DC 3 96 151157 Vulturești X - DJ 208C - DC 5 DC 4 DC 36 97 151246 Zamostea X - DJ 291A DC55 - DC 75A DJ 208B DC 54 98 151344 Zvoriștea X DN 29A - DJ 291A DC 55 Total comune Total județ Sursa: http://geoportal.ancpi.ro/; http://geoportal.ancpi.ro/geoportal/viewer/index.html
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 104 Tabelul 32: Zone de risc în rețeaua de căi rutiere și feroviare UATB cu UATB cu UATB cu UATB cu Nr. Cod puncte critice puncte critice puncte critice puncte Denumire UATB Crt SIRUTA la înzăpezire la înzăpezire la înzăpezire periculoase pe (pe DN) (pe DJ, DC) (pe CF) CF 1 146263 SUCEAVA X X X 2 146502 Câmpulung Moldovenesc 3 146539 Fălticeni X X 4 146628 Rădăuți X 5 146744 Vatra Dornei X X 1 147358 Broșteni X 2 147633 Cajvana 3 148006 Dolhasca X X 4 148612 Frasin X 5 146584 Gura Humorului X 6 149227 Liteni X 7 146931 Milișăuți X 8 146370 Salcea X 9 146655 Siret X X 10 146708 Solca X 11 151095 Vicovu de Sus X Total urban 2 12 6 1 146799 Adâncata X 2 146860 Arbore X X 3 146904 Baia X 4 151530 Bălăceana 5 146995 Bălcăuți X 6 151576 Berchișești X 7 147036 Bilca X 8 147054 Bogdănești 9 147072 Boroaia 10 147134 Bosanci 11 147161 Botoșana 12 147205 Breaza 13 147241 Brodina 14 147465 Bunești 15 151521 Burla X 16 147526 Cacica X 17 147580 Calafindești X 18 151503 Capu Câmpului 19 151451 Ciocănești 20 151567 Ciprian Porumbescu X 21 147713 Cârlibaba 22 151433 Comănești 23 147786 Cornu Luncii X 24 151497 Coșna X
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 105 UATB cu UATB cu UATB cu UATB cu Nr. Cod puncte critice puncte critice puncte critice puncte Denumire UATB Crt SIRUTA la înzăpezire la înzăpezire la înzăpezire periculoase pe (pe DN) (pe DJ, DC) (pe CF) CF 25 147884 Crucea 26 147937 Dărmănești 27 148097 Dolhești X 28 148131 Dorna-Arini 29 148202 Dorna Candrenilor 30 148293 Dornești X 31 148328 Drăgoiești X 32 148382 Drăgușeni X 33 148426 Dumbrăveni X 34 151488 Fântâna Mare X 35 148453 Fântânele X 36 148514 Forăști X 37 148667 Frătăuții Noi X 38 148694 Frătăuții Vechi X 39 148729 Frumosu 40 148765 Fundu Moldovei 41 148872 Gălănești 42 148916 Grămești X 43 148970 Grănicești 44 151512 Hănțești X 45 151549 Hârtop 46 149049 Horodniceni 47 149101 Horodnic de Jos 48 151479 Horodnic de Sus 49 149138 Iacobeni X 50 151442 Iaslovăț 51 147660 Ilișești X 52 146281 Ipotești 53 149183 Izvoarele Sucevei 54 149290 Marginea X 55 149316 Mălini 56 149370 Mănăstirea Humorului 57 146325 Mitocu Dragomirnei X 58 149414 Moara X 59 149502 Moldova-Sulița 60 149539 Moldovița X 61 149584 Mușenița X 62 149655 Ostra 63 149682 Panaci X 64 149753 Păltinoasa X 65 149780 Pârteștii de Jos 66 149833 Pătrăuți
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 106 UATB cu UATB cu UATB cu UATB cu Nr. Cod puncte critice puncte critice puncte critice puncte Denumire UATB Crt SIRUTA la înzăpezire la înzăpezire la înzăpezire periculoase pe (pe DN) (pe DJ, DC) (pe CF) CF 67 149851 Poiana Stampei X 68 151585 Poieni-Solca 69 149931 Pojorâta 70 149968 Preutești 71 150043 Putna 72 150070 Rădășeni 73 150114 Râșca 74 150178 Sadova X 75 150196 Satu Mare 76 150221 Siminicea 77 150258 Slatina 78 150294 Straja 79 150310 Stroiești X 80 150356 Stulpicani 81 150418 Sucevița X 82 150445 Șaru Dornei X 83 146432 Șcheia X 84 151460 Șerbăuți 85 150524 Todirești 86 150588 Udești X 87 150702 Ulma X 88 150766 Vadu Moldovei X X 89 150891 Valea Moldovei X 90 150935 Vama X 91 150980 Vatra Moldoviței 92 151022 Verești X X 93 151077 Vicovu de Jos 94 151558 Voitinel 95 151120 Volovăț X 96 151157 Vulturești X 97 151246 Zamostea X 98 151344 Zvoriștea X Total rural 6 40 5 Total județ 8 52 11 Sursa: Schema cu riscurile teritoriale din zona de competență a inspectoratului pentru situații de urgență „Bucovina” al Județului Suceava (2019) Anexele 9, 10, 11 – Tronsoane de căi rutiere și feroviare cu risc de înzăpezire în Județul Suceava
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 107 Figura 12: Accesibilitatea UATB-urilor la rețeaua de căi de comunicații
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 108
Figura 13: Unități administrative territoriale din Județul Suceava cu risc de înzăpezire pe căi rutiere și feroviare
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 109 5. Rețele de energie electrică și telecomunicații
5.1 Alimentarea cu energie electrică 5.1.1 Producția de energie electrică Județul Suceava este unul dintre județele echipate cu mai puține instalații de producere a energiei electrice (Consiliul Județean Suceava, 2017), capacitățile de producere a energiei electrice instalate în judeţ, conform datelor Transelectrica, fiind prezentate în tabelul următor: Tabelul 33: Puteri totale pe tipuri de sursă de energie pentru județul Suceava Putere cu PIF cf. Putere totala instalată Putere cu PIF cf. Tip resursă Dispecerului Energetic (MW) emitenți (MW) Național (MW) biogaz 2,978 2,978 2,974 biomasă 57,825 57,795 59,365 centrala clasică 1,200 1,200 1,200 eolian 0,600 0,600 0,600 fotovoltaic 0,649 0,635 0,514 hidro 4,605 4,765 5,043 Total 67,857 67,973 69,696 Sursa: Transelectrica, 2019
Unul dintre producatorii de energie electrică pe surse convenționale a fost Centrala electrică de termoficare din municipiul Suceava aparținând SC Termica S.A. care a funcționat până în anul 2015, în cogenerare, asigurând energia termică a municipiului. După această dată, societatea a intrat în insolvență, iar centrala de termoficare a fost înlocuită cu o nouă centrală de cogenerare de înaltă eficiență, conform SIDU Suceava 2016-2023. Noua CET Suceava, realizată în parteneriat public- privat între Termica S.A și ADREM INVEST SRL funcționează pe combustibil regenerabil (biomasă) și este echipată cu două turbine alimentate cu peleți, fiind considerată cea mai mare instalație de cogenerare pe biomasă din țară (SIDU Suceava, 2016). În municipiul Rădăuți funcționează tot o centrală de cogenerare care produce energie electrică, CET Rădăuți, cu o capacitate electrică instalată de 7 MW și care utilizează gazele naturale drept combustibil (ANRE, 2018). CET Rădăuți se află în administrarea SC Servicii Comunale S.A. Rădăuți. Deși judeţul nu beneficiază de cel mai ridicat potențial energetic solar, datele furnizate de Transelectrica indică prezența acestui tip de facilitate de generare a energiei pe teritoriul judeţului Suceava, însă capacitățile instalate sunt de puteri foarte mici. De asemenea, producerea energiei electrice se mai realizează prin valorificarea biomasei și, într-o măsură mult mai mică, a potențialului eolian. Capacităților de producere menționate li se adaugă turboagregatele instalate pe râul Siret, administrate de către Hidroelectrica - SH Bistrița (Consiliul Județean Suceava, 2017). La nivelul judeţului Suceava, consumul de energie electrică, estimat pe baza ponderii produsului intern brut al judeţului în PIB național şi folosind cifrele din Balanța energetică, este în creştere (Consiliul Județean Suceava, 2017), după cum se poate observa din tabelul și graficul de mai jos:
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 110 Tabelul 34: Consumul final energetic calculat pentru judeţul Suceava An 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Consum final 852,59 781,42 751,75 775,92 796,54 790,45 757,80 768,33 780,12 energetic - energie electrică GWh/an) Consum final 441,08 390,55 383,39 361,34 360,62 326,45 307,12 271,39 268,76 energetic - energie termică (GWh/an) Sursa: Consiliul Judetean Suceava, 2017
Figura 14: Evoluția consumului de energie electrică și de energie termică în județul Suceava în perioada 2005-2015 Sursa: Consiliul Județean Suceava (2017)
Consumul de energie electrică a suferit o diminuare evidentă între anul 2007 şi anul 2009, în ultimii 5–6 ani stabilizându-se între valoarea de 750 şi 800 GWh/an. Pe sectoare, consumul de energie (GWh/an) al județului Suceava se prezintă astfel: Tabelul 35: Consumul de energie al județului Suceava, pe sectoare de activitate, în perioada 2007-2015 An 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Industrie (incl. 2406,06 2046,00 1586,09 1582,00 1587,25 1520,92 1411,71 1420,32 1400,73 construcții) Transporturi 1181,54 1211,89 1289,84 1150,89 1188,93 1197,53 1200,64 1207,58 1216,44 Consumul 1888,62 1815,70 1927,92 1830,79 1764,04 1811,63 1734,26 1630,64 1607,20 populației Agricultura și 64,96 65,77 92,35 88,11 96,90 111,67 105,65 93,72 100,30 silvicultura Alte ramuri 619,88 472,72 474,01 472,57 454,04 453,19 446,32 429,66 439,28 ale economiei Sursa: Consiliul Județean Suceava, 2017
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 111 Conform informațiilor furnizate de Consiliul Județean Suceava, consumul de energie al sectorului industrial a scăzut de la aproximativ 42% din total, în anul 2005, la 29%, în anul 2015. Sectorul a cărei pondere în consumul total a crescut cel mai mult este sectorul de transporturi, deşi creșterea de consum înregistrată în acest sector, în perioada analizată, este de numai 1.73%. Consumul populației s-a diminuat cu 6.7%, în aceeași perioadă, deși ponderea sectorului în consumul total a crescut cu aprox 2%, de la 31,96%, la 33,74%. Consumul de combustibil al sectorului agricultură și silvicultură a crescut cu 6,3%, creștere observată și în creșterea sectorului în consumul total, de la 0,9%, la 2,1%. Sectorul "Alte ramuri ale economiei" a crescut ca pondere în consumul total, dar a înregistrat o diminuare a consumului de-a lungul perioadei analizate, diminuarea fiind de 1,2% în anul 2015, față de anul 2005. Alimentarea cu energie electrică a judetului Suceava este asigurată din Sistemul Energetic Naţional (SEN) prin intermediul rețelei electrice de transport precum şi a reţelelor de distribuţie a energiei electrice. Conform rezultatelor Recensământului Populatiei și Locuințelor din 2011, în județul Suceava ponderea gospodăriilor neelectrificate era, în 2011, de 96,2%. Dintre localitățile urbane, orașele Dolhasca și Frăsin au procente sub 90% de gospodării fără instalație electrică (89% respectiv 86,5%), iar din zona rurală, au procente sub 90% comunele Drăgoiești, Frătăuții Vechi, Izvoarele Sucevei, Mitocu Dragomirnei, Moldova-Sulița, Panaci și Ulma.
5.1.2 Rețeaua electrică de transport Rețeaua electrică de transport se află în gestiunea CNTEE Transelectrica S.A. - ST Bacau și include următoarele linii electrice și stații amplasate pe teritoriul județului Suceava: • Stația de transformare Suceava care funcționează pe patru nivele de tensiune 400/220/110/20 kV și alimentează consumatorii din județele Botoșani și Suceava; • LEA 400 kV (220 kV) - Roman Nord – Suceava; • LEA 220 kV FAI (Iasi) – Suceava; • Linii electrice de 110 kV ce fac interconexiunile intre județul Suceava și județele învecinate: − LEA 110 kV Timișești – Suceava − LEA 110 kV Poiana Teiului – Suceava Linia de 400 kV Roman Nord - Suceava, ca și alte linii electrice din regiune, a fost construită cu gabarit și izolație corespunzătoare tensiunii de 400 kV, iar de la darea în exploatare a funcționat la tensiunea de 220 kV, pe stâlpi cu simplu circuit cu excepția intrărilor în stații pe stâlpi dublu circuit (Transelectrica, 2019). Una dintre liniile directoare în perspectivă din Strategia de dezvoltare a Transelectrica este trecerea la 400 kV a axului Gutinaș - Bacău Sud - Roman Nord - Suceava, iar în acest scop se vor realiza lucrări atât pe linii cât și în stații. CNTEE Transelectrica SA a inaugurat, pe 27 iulie 2018, lucrările de modernizare realizate la stația electrică de transformare 400/220/110/20 kV Suceava, un important nod al Rețelei Electrice de Transport care asigură funcționarea în condiții de siguranță a Sistemului Electroenergetic Național și face legătura între provinciile istorice ale țării. Demarate în august 2015, lucrările de modernizare au vizat nivelele de tensiune de 110 kV și 20 kV și au fost executate de asocierea Siemens SRL – EMSESNS PROD SRL. Investiția are o valoare de peste 24 de milioane de lei și este realizată integral din fonduri proprii ale Companiei. Stația 400/220/110/20 kV Suceava este un important nod energetic din nordul țării atât pentru viitoarea LEA 400 kV Gădălin-Suceava, care va închide inelul de 400 kV între Moldova și Ardeal, cât și pentru viitoarea LEA 400 kV Suceava-Bălți, parte din proiectul de
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 112 interconectare a sistemelor electroenergetice din România și din Republica Moldova (Transelectrica, 2018).
Figura 15: Rețeaua electrică de transport în octombrie 2017 Sursa: Transelectrica, 2018
Odată cu modernizarea nivelelor 110 kV și 20 kV, stația 400/220/110/20 kV Suceava permite închiderea inelului de 400 kV în zona de nord, asigurând legătura între Moldova și Ardeal, prin viitoarea linie de 400 kV Suceava – Gădălin. Totodată, se creează condiții pentru ca această stație să fie un punct de legătură pentru viitoarea interconexiune a sistemelor electroenergetice ale României și Republicii Moldova, prin linia Suceava-Bălți. Stațiile de 400 și 220 kV au fost modernizate într-o primă etapă, în perioada 2009-2011, în cadrul proiectului ”Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Gutinaș – Bacău Sud – Roman Nord – Suceava din Sistemul Național de Transport a Energiei Electrice” (Transelectrica, 2018). Prin stația 110 kV se asigură alimentarea zonei de consum Moldova Nord și racordarea CET Suceava la Sistemul Electroenergetic Național, iar stația 20 kV asigură alimentarea unor consumatori locali și alimentarea serviciilor proprii ale stației 110/20 kV Suceava. Stația electrică de transformare 110/20
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 113 kV Suceava a fost pusă în funcțiune în 1968, tensiunea de 220 kV a fost introdusă în anul 1975, iar din anul 2009 în stația Suceava a fost introdusă și tensiunea de 400 kV. De asemenea, în stația Suceava a fost introdusă pentru prima dată în România, în anii ’80, informatica de proces în instalațiile electrice (Transelectrica, 2018). În 2014 a fost aprobat Planul de amenajare a teritoriului zonal intercomunal "Linie Electrică Aeriană 400 kilovați Gădălin ( jud. Cluj ) – Suceava", inclusiv interconectarea la Sistemul Energetic Național. Linia electrică va continua apoi spre Bălți, din Republica Moldova. Traseul proiectat traversează 4 localități din județul Cluj, 16 din Bistrița Năsăud și 21 din Suceava. Pe teritoriul administrativ al municipiului Suceava lucrările se vor executa pe stâlpii existenți și vor afecta temporar 6.360 de metri pătrați de teren arabil, din administrarea Stațiunii de cercetări agricole.
5.1.3 Rețeaua electrică de distribuție Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor din județul Suceava se face de la reţeaua de transport prin intermediul staţiilor de transformare care, la rândul lor, alimentează reţeaua de distribuţie de medie tensiune. Distribuția de energie electrică în județul Suceava este asigurată de către Delgaz Grid (fosta E.ON MOLDOVA), care face parte din grupul E.ON, si are în gestiune următoarele echipamente: - Stații de transformare 110kV/MT: Tricotaje, Mirăuți, Ițcani, Rulmentul, Burdujeni (110/20 kV) si Combinat, Radiatoare, Automecanica (110/6 kV) în municipiul Suceava (PAED Suceava, 2013), Fălticeni și PAL în municipiul Fălticeni, și stațiile Câmpulung Moldovenesc, Rădăuți, Vatra Dornei, Siret, Solca, Dolhasca, Frăsin, Verești, Vicov (com. Vicovu de Jos), Humor (oraș G. Humorului), Delnița, Iacobeni, Barnar, Tarnița. Principalele linii electrice aeriene 110 kV care străbat județul Suceava sunt: • LEA 110 kV Suceava – Fălticeni – Bicaz • LEA 110 kV Suceava – Rădăuți – Siret – Dorohoi • LEA 110 kV Suceava – Siret • LEA 110 kV Suceava – Gura Humorului – Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei • LEA 110 kV Suceava - Verești - Botoșani • LEA 110 kV Fălticeni – Botoşani • LEA 110 kV Rădăuți – Ostra – Bicaz • LEA 110 kV Rădăuți - Vicov • LEA 110 kV Siret - Rădăuți - Solca - Frăsin • LEA 110 kV Barnar - Poiana Teiului -Bicaz Liniile electrice aeriene de 110 kV ce fac interconexiunile între stațiile de 110/20 kV respectiv 110/ 6 kV din municipiul Suceava sunt: • LEA 110 kV Suceava – Tricotaje circ 1+2; • LEA 110 kV Suceava – Rulmentul; • LEA 110 kV Rulmentul – Ițcani; • LEA 110 kV Ițcani – Conexiuni; • LEA 110 kV Suceava – Mirăuți circ. 1+2;
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 114 • LEA 110 kV Suceava – Combinat; • LEA 110 kV Combinat – Radiatoare; • LEA 110 kV Ițcani – Automecanica circ. 1+2; • LEA 110 kV Ițcani – Burdujeni; • LEA 110 kV Burdujeni – Conexiuni. Alimentarea consumatorilor se face de la staţii prin intermediul liniilor electrice de distribuţie 20 kV de la care, prin posturile de transformare (20/0,4 kV) energia electrică ajunge la consumatori prin reţeaua de joasă tensiune. La momentul elaborării Strategiei de dezvoltare economico-sociala 2011-2020 a județului Suceava, lungimea totală a rețelei de medie tensiune era de 2.996,7 km, din care cca. 20% este de tip aerian (LEA), cea subterană fiind distribuită în zona centrală a oraşelor, iar numărul posturilor de transformare în funcţiune era de 2.123. În mediul rural posturile de transformare sunt de tip aerian (PTA), de puteri de la 40-250 KVA. În mediul urban sunt posturi de transformare în construcţie de zidărie sau metalică de putere 400-630 KVA, dar există şi posturi aeriene în zonele periferice ale localităţilor urbane.
5.1.4 Rețeaua de iluminat public Iluminatul public stradal la nivelul localităților este prezent pe majoritatea străzilor și se realizează, în cea mai mare parte, atât cu corpuri de iluminat cu vapori de mercur sau fluorescent, cât și cu lămpi cu incandescență. Rețeaua care alimentează iluminatul stradal este montată pe stâlpii rețelelor de joasă tensiune. Sistemele de iluminat public se află, în majoritatea localităților, în gestiunea Consiliilor locale. În ultimii ani au fost derulate sau sunt în derulare proiecte de modernizare și extindere a rețelelor de iluminat public din mai multe localități: municipiile Suceava, Fălticeni, Câmpulung Moldovenesc, Rădăuți, orașele Milișăuți, Siret, Gura Humorului, Dolhasca, Cajvana, Liteni, comunele Calafindești, Șcheia, Moara, Brodina, Fundu Moldovei. Un exemplu pozitiv îl reprezintă Municipiul Suceava care, în 2018, a câștigat trofeul “Excelenţă în iluminat public şi eficienţă energetică” din partea Asociaţiei Municipiilor din România (AMR), în urma finalizării proiectului de modernizare a iluminatului stradal cu fonduri elveţiene. Conform autorităților locale, prin implementarea acestui proiect, în municipiul reşedinţă de judeţ intensitatea luminoasă a crescut de la 45 la 100%, iar costurile pentru iluminatul public s-au redus de 3,5 ori (Administratie.ro, 2018). Un alt exemplu este proiectul cu finanțare europeană pentru modernizarea și extinderea iluminatului public în valoare totală de 3,6 milioane de euro, implementat de primăria municipiului Rădăuți în anul 2018 și care cuprinde toată zona centrală a orașului (Suceava News, 2018). În cadrul Strategiei de dezvoltare a orașului Liteni, autoritățile locale au în vedere utilizarea surselor alternative de energie pentru iluminatul public, respectiv panouri fotovoltaice, fiind realizate astfel economii la bugetul public şi protejate resursele epuizabile.
5.1.5 Utilizarea surselor regenerabile pentru producerea energiei electrice Județul Suceava dispune de un potențial din surse regenerabile diversificat, în care predomină producerea energiei electrice din sursele hidro și biomasă. În ce privește aceste surse regenerabile, pe
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 115 teritoriul județului Suceava sunt puse în funcțiune următoarele echipamente prezentate în tabelul de mai jos:
Tabelul 36: Lista producătorilor acreditați şi a centralelor de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie acreditate pentru aplicarea sistemului de promovare prin CV actualizată la data de 31.12.2018 Nr. Denumire operator economic Centrala electrică Putere electrică Amplasare crt acreditată instalată [MW] Biomasa Localitate 1 Bio Electrica Transilvania S.R.L. Centrala de cogenerare 4,930 Rădăuți Gerfor-Rădăuți 2 Bioenergy Suceava S.R.L. Centrala de cogenerare de 29,650 Suceava înaltă eficienţă pe biomasă 3 Holzindustrie Schweighofer Rădăuți II 10,000 Rădăuți S.R.L. Hidro Raul 1 Electromagnetica S.A. CHEMP Gălănești-Bâlca 1 0,312 Suceava 2 CHEMP Gălănești-Bâlca 2 0,450 Suceava 3 CHEMP Gălănești-Bâlca 3 0,384 Suceava 4 CHEMP Sadău 0,518 Sadău 5 CHEMP Brodina 1 0,650 Brodina 6 CHEMP Tibeni 0,454 Suceava 7 CHEMP Putna 0,239 Putna 8 CHEMP Ehrește 0,600 Brodina 9 CHEMP Brodina de Jos 0,870 Brodina 10 CHEMP Brodina 2 0,990 Brodina 11 Hidro Energy Land S.R.L. CHEMP Gura Haitii 1 0,800 Neagra Șarului 12 CHEMP Gura Haitii 2 0,650 Neagra Șarului 13 Hidroelectrica S.A. Vicov 0,660 Suceava 14 Hidroenergie Ro Water S.R.L CHEMP Barnar 0,487 Barnar 15 Transeastern Vistea Hidroelectrica MHC Suha Mare 0,289 Suha Mare 16 Spv Iv S.R.L. MHC Văleni 0,233 Suha Mare 17 MHC Poiana Mărului 0,565 Suha Mare 18 MHC Mălini 0,249 Suha Mare 19 MHC Slatina 0,563 Suha Mică 20 MHC Găinești 0,122 Suha Mare 21 Vienna Energy Forta Naturala CHEMP FCL Câmpulung 0,470 Moldova S.R.L. Moldovenesc 22 CHEMP Sahla 0,390 Moldova 23 CHEMP Pojorâta 0,440 Moldova 24 MHC Izvorul Alb 0,132 Izvorul Alb
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 116 Nr. Denumire operator economic Centrala electrică Putere electrică Amplasare crt acreditată instalată [MW] 25 CHE Dornișoara 1,890 Dornișoara 26 CHEMP Vorova 0,541 Prislop 27 CHEMP Darmoxa 0,671 Negrișoara 28 CHEMP Sihăstrie 0,540 Negrișoara 29 Hydro Power Energy Ţibău S.R.L. CHEMP Panaci 0,250 Călimănel 30 Unistil S.R.L. CHEMP Plai Monah 1,314 Neagra Șarului Sursa: Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, 2018
Din datele prezentate se observă că potențialul hidroenergetic al râurilor din județul Suceava este, utilizat, în general, în hidrocentrale de puteri mici (inclusiv microhidrocentrale).
Figura 16: Harta potențialului solar al României Sursa: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Energie, 2006
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 117 Conform Strategiei județene de reducere a emisiilor de CO2 pentru județul Suceava perioada 2017- 2023, judeţul Suceava deține un potențial care poate fi utilizat însă, chiar şi în condițiile în care este posibilă instalarea unor noi microhidrocentrale pe apele curgătoare din județ, ar fi de preferat prioritizarea măsurilor în sensul abordării cu întâietate a aspectelor legate de îmbunătățirea eficienței consumului de energie și modernizarea centralelor hidroelectrice existente, înainte de a se lua decizia instalării unor noi turbogeneratoare hidroelectrice. În ceea ce priveste energia fotovoltaică, potențialul județului Suceava, măsurat în intensitatea radiației solare, este de circa 1.200 –1.250 kWh/mp/an, conform ICEMENERG (2006), această valoare permițând o utilizare restrânsă a energiei solare, în scopul asigurării unui grad sporit de independență energetică. Din analiza hărții prezentate rezultă faptul că judeţul nu se află în zona optimă pentru utilizarea energiei solare, însă, pe suprafețe semnificative, în special în partea de est a judeţului (mai ales în sud- est), beneficiază de aportul acestei surse de energie. Din datele furnizate de Transelectrica se observă că proiectele de centrale fotovoltaice localizate în judeţul Suceava nu sunt foarte numeroase și au puteri instalate mici:
Tabelul 37: Lista centralelor fotovoltaice cu contract de racordare din județul Suceava Puterea Staţia de Denumire investitor Denumire centrale electrice fotovoltaice aprobată U(kV) racord (MW) Amplasare panouri fotovoltaice pe acoperișul Ghivirica Vasile 0.007 0.4 Fălticeni locuinței existente, Fălticeni Montare-amplasare panouri fotovoltaice 7,2 Bodnariu Stefan kW 0.007 0.4 Delnița Sat Colacu, com. Fundu Moldovei Instalație fotovoltaică montată pe locuința Coroama Ilie 0.0099 0.4 Vicov personală, Vicovu de Sus Sediul firmei SC DAILY GROUP SRL SC Daily Group SRL 0.066 0.4 Ițcani Suceava amplasat în orașul Suceava Gura SC Novafil SA CFE NOVAFIL SA, Gura Humorului 0.4995 20 Humorului „Locuință” - panouri fotovoltaice amplasate Duduman Ionel 0.002 0.4 Suceava în com. Moara, loc. Bulai Federatia Centrala Fotoelectrică 27kW-Federația Agricultorilor De Vatra Agricultorilor de Munte V. Dornei” 0.022 0.4 Munte – Sector Dornei amplasată în Vatra Dornei Economic V. Dornei Locuința proprie (cu panouri fotovoltaice) în Iacobat Florinel 0.00288 0.4 Suceava sat Moara Carp, com. Moara Roznovan Florin Locuință-panouri fotovoltaice, amplasat în 0.003 0.4 Suceava Daniel mun. Suceava Neo Corel Comexim CEF 24kWp NEO COREL, com. Slatina 0.024 20 Fălticeni SRL „Locuință” și centrala fotovoltaică, amplasat Precub Dumitru 0.0017 0.4 Ițcani în sat Berești, com. Hănțești SC Superstar Com Fabrică preparate carne și Centrala 0 20 Rădăuți
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 118 Puterea Staţia de Denumire investitor Denumire centrale electrice fotovoltaice aprobată U(kV) racord (MW) SRL fotovoltaică, municipiul Rădăuți
Locuință-panouri fotovoltaice amplasat în Donisa Elena 0.003 0.23 Pal Sat Podeni, com. Bunești Sursa: Transelectrica, 2019 Din punctul de vedere al potențialului eolian, județul Suceava este amplasat într-o zonă cu potențial variat. Potrivit hărții potențialului eolian în România, zonele cu potențialul eolian cel mai ridicat se găsesc în zona montană și în cea de podiș.
Figura 17: Harta potențialului eolian al României Sursa: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Energie, 2006
Datorită regimului vânturilor specific zonei montane şi de podiş, zone care reprezintă 83% din suprafaţa judeţului Suceava, în Strategia județeană de reducere a emisiilor de CO2 se estimează că potenţialul privind resursele eoliene pentru judeţul Suceava se prezintă astfel: Potenţial mare • Călimani: 1400 -1800 m altitudine, viteza vânt > 8 m/s, durata mare de circulaţie, infrastructura; • Rarău: 1400 – 1600 m altitudine, viteza vânt > 8 m/s, durata mare de circulaţie, infrastructura.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 119 Potenţial mediu • Dadu: altitudine cca.1400 m, viteza vânt > 6,5m/s, durata mare de circulaţie, infrastructura; • Ulm - Dealul Vânăt - Păltiniş: 1200 -1350 m altitudine, viteza vânt > 6,5 m/s, durata mare de circulaţie, infrastructura; • Mestecăniş - Arşiţa:1200 -1450 m altitudine, viteza vânt > 6,5 m/s, durata mare de circulaţie, infrastructura; • Dealu Negru - Serba: 1200 -1750 m altitudine, viteza vânt > 6,5 -7,5 m/s, durata mare de circulație, infrastructura. Totusi, se consideră că la utilizarea acestui tip de energie este necesar să se țină seama de constrângeri, precum cele legate de protecția mediului/arii protejate. Astfel, în judeţul Suceava, zonele cu cel mai ridicat potențial eolian se suprapun cu suprafețele ariilor protejate din județ, după cum se vede din figurile de mai jos. Conform datelor furnizate de Transelectrica (2019), în judeţul Suceava există o singură centrală eoliană cu contract de racordare, CEE GRĂNICEȘTI, amplasată în municipiul Suceava, cu o capacitate (aprobată) de 0,6 MW. Aceasta este racordată prin linie electrică de 20 kV la stația Rădăuți, iar investitor este S.C. OLY ENERGY BUSINESS S.R.L. În măsura în care sunt respectate prevederile legale cu privire la impactul asupra mediului, mare parte a zonei montane având regim de protecție de tip Natura 2000, se consideră că există zone în care potențialul energetic eolian ar permite dezvoltarea unor parcuri eoliene care să pună în valoare resursa disponibilă. Pentru proiecte de anvergură este necesară realizarea unor studii riguroase ale resursei de vânt, cât mai aproape de locația proiectului şi ținând seama de configurația și de limitările impuse prin instituirea ariilor naturale protejate (acolo unde acestea există).
Figura 18: Harta potențialului eolian al județului Suceava Sursa: Consiliul Județean Suceava, 2017
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 120 Figura 19: Harta ariilor protejate din jud. Suceava Sursa: Consiliul Județean Suceava, 2017
5.2 Telecomunicații Sectorul telecomunicaţiilor s-a dezvoltat într-un ritm rapid, în ultimii ani, iar această evoluţie dinamică datorată, într-o mare măsură, progresului tehnologic spectaculos, continuă şi în prezent. După liberalizarea pieţei telecomunicaţiior din România, numărul furnizorilor de reţele şi servicii de comunicaţii electronice a crescut semnificativ. Conform datelor ANCOM, la finalul anului 2015, în România existau circa 40 furnizori de telefonie fixă, 700 furnizori operaţionali de servicii de internet fix şi peste 250 furnizori de servicii de retransmisie programe TV. Peste 92% din piaţa de internet fix este deservită de principalii 6 furnizori, în timp ce 4 grupuri de companii sunt furnizori de reţele şi servicii de comunicaţii mobile cu acoperire naţională, acestea fiind Orange România, RCS&RDS, Telekom România Mobile Communications şi Vodafone România. 5.2.1 Telefonie fixă și mobilă Serviciile de telefonie fixă pe teritoriul județului Suceava sunt asigurate pe diverse tipuri de suport: fibră optică, cablu coaxial, radio, principalele companii furnizoare fiind Telekom SA și RCS-RDS. Toate localitățile urbane și o parte dintre localitățile rurale dispun de centrale telefonice proprii, însă tendinţa de utilizare a serviciilor de telefonie fixă este în scădere ca urmare a ofertelor atractive şi a beneficiilor asigurate de telefonia mobilă. Totuși, concurența dintre operatori a făcut ca serviciile să crească în calitate și să înregistreze prețuri tot mai competitive, accesibile pentru populație și agenții
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 121 economici. În ultimii ani s-a trecut la utilizarea fibrei optice și sunt derulate programe prin care se urmărește trecerea la sistemul integral de fibră optică montat în canale de protecție subterane. În ceea ce priveşte telefonia mobilă, principalii furnizori de servicii mobile care au acoperire pe teritoriul județului sunt companiile Vodafone Romania S.A., Orange Romania S.A., Telekom Romania Mobile Communications S.A. și RCS&RDS S.A.
5.2.2 Acces la internet, televiziune și radio În judeţul Suceava, activitatea de radio şi televiziune este dezvoltată fiind recepţionate toate canalele televiziunii naţionale şi principalele posturi de radio care emit la nivel naţional și local. Serviciile de cablu TV şi Internet sunt asigurate atât de operatori mari ca Telekom şi RCS&RDS, cât şi de către furnizori locali, autorizaţi de către ANCOM. În ceea ce privește rețeaua de comunicații electronice în bandă largă, există încă localități în mediul rural care nu au acoperire. ANCOM a publicat lista localităților rurale din România încă nedeservite de rețele fixe cu viteze de 30 Mbps sau mai mari la persoane fizice. Aceste localități nu au beneficiat până acum de măsuri de intervenție publică în acest sens și nici nu s-au declarat intenții de investiții private în următorii 3 ani pe teritoriul lor. Deși unele sunt deservite de rețele fixe sau mobile, acestea nu pot oferi însă vitezele minime specificate. La 1 noiembrie 2017, aceste localități rurale (sate care aparțin de comune) nu erau, potrivit declarațiilor operatorilor, deservite de rețele fixe cu viteze de 30 Mbps sau mai mari și nici nu este prevăzut să beneficieze de o asemenea facilitate în următorii 3 ani (până la data de 1 noiembrie 2020). Din localitățile identificate în județul Suceava, o parte figurează ca fiind deservite de o rețea de comunicații electronice la puncte fixe care poate asigura conexiuni cu viteze de transfer a datelor (download) în regim „best effort” de minim 2 Mbps, dar nu mai mult de 30 Mbps, iar restul localităților figurează ca fiind deservite de cel puțin o rețea de acces la puncte mobile de tipul 4G (LTE). Unele dintre aceste localități ar putea face obiectul unei scheme de ajutor de stat din partea MCSI, astfel încât să devină deservite de rețele cu viteze de 30 Mbps sau mai mari.
Tabelul 38: Lista localităților - "zone albe NGN" rural din județul Suceava la 1 noiembrie 2017 Rețea de acces la puncte fixe care Rețea de acces la Nr. Localitate permite viteze de puncte mobile de Comuna Gospodării crt. componentă transfer a datelor în tipul 4G (fara regim „best effort” ≥ retea fixa) 2 Mbps <30 Mbps 1 Breaza Pîrîu Negrei 66 2 Brodina Cununschi 26 3 Brodina Dubiușca 21 4 Brodina Ehrește 41 √ 5 Brodina Zalomestra 35 √ 6 Cacica Runcu 61 √ √ 7 Ciocănești Ciocănești 394 √ 8 Cornu Luncii Păiseni 218 √
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 122 Rețea de acces la puncte fixe care Rețea de acces la Nr. Localitate permite viteze de puncte mobile de Comuna Gospodării crt. componentă transfer a datelor în tipul 4G (fara regim „best effort” ≥ retea fixa) 2 Mbps <30 Mbps 9 Cornu Luncii Sasca Mare 175 √ √ 10 Cornu Luncii Șinca 64 √ 11 Coșna Teșna 135 √ √ 12 Coșna Valea Bancului 60 13 Crucea Satu Mare 148 √ √ 14 Dorna-Arini Sunători 97 √ 15 Dornești Iaz 86 √ √ 16 Drăgoiești Măzănăești 207 √ √ 17 Fundu Moldovei Delnița 36 18 Fundu Moldovei Deluț 30 √ 19 Fundu Moldovei Obcina 16 √ 20 Fundu Moldovei Plai 3 21 Fundu Moldovei Smida Ungurenilor 31 22 Grănicești Gura Solcii 145 √ √ 23 Grănicești Slobozia Sucevei 176 √ √ 24 Izvoarele Sucevei Bobeica 151 √ 25 Izvoarele Sucevei Brodina 210 √ 26 Mălini Iesle 1 √ 27 Mălini Pâraie 549 √ √ 28 Moldova-Sulița Moldova-Sulița 459 √ 29 Mușenița Baineț 130 √ √ 30 Mușenița Climăuți 192 √ 31 Panaci Catrinari 25 32 Poiana Stampei Căsoi 76 √ √ 33 Poiana Stampei Prăleni 59 √ 34 Poiana Stampei Tătaru 45 √ 35 Slatina Slatina 429 √ √ 36 Slatina Herla 496 √ √ 37 Ulma Ulma 127 √ 38 Ulma Costileva 92 39 Ulma Nisipitu 150 √ 40 Vulturești Pleșești 202 √ √ Sursa: Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, 2018
Situația prezentată arată că evoluția permanentă a serviciilor informaționale reprezintă o necesitate tot mai mare, mai ales în vederea reducerii decalajului existent între urban și rural cu privire la furnizarea serviciilor de telecomunicații de calitate.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 123 6. Alimentarea cu energie termică și gaze naturale și fluide combustibile 6.1 Alimentarea cu energie termică Județul Suceava este localizat în cadrul regiunilor de dezvoltare ale României în Macroregiunea 2 (ce include Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est), Regiunea Nord-Est. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, evoluția distribuției energiei termice în cadrul Macroregiunii Doi și a regiunilor de dezvoltare aferente acesteia, în perioada 2012 – 2017, este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 39: Energia termica distribuita in Macroregiunea DOI și în regiunile de dezvoltare componente (Gigacalorii) Ani 2012 2013 2014 2015 2016 2017 1 2 3 4 5 6 7 MACROREGIUNEA 2283247 2027833 1835640 1715455 1831028 1744688 DOI Regiunea NORD-EST 868785 756118 668897 737951 789291 768192 Regiunea SUD-EST 1414462 1271715 1166743 977504 1041737 976496 Sursa: Institutul Național de Statistică (2017)
Se observă din tabel o tendință generală de scădere a valorii energiei termice distribuite, dar și o diferență considerabilă a valorii acestei energii termice distribuite în cadrul regiunilor de dezvoltare. Deși, începând cu anul 2014, în județul Brăila nu s-a mai furnizat energie termică din sistemul centralizat al municipiului Brăila, totuși la nivelul de Regiunii Sud-Est valoarea energiei termice distribuite este mai mare deoarece județul Constanța contribuie cu 574.864 Gcal (în anul 2017), peste 50% din totalul înregistrat la nivel de regiune. Evoluția distribuției energiei termice în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, în perioada 2012 – 2017, este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 40: Energia termica distribuita in Regiunea de dezvoltare Nord-Est (Gigacalorii) Ani 2012 2013 2014 2015 2016 2017 1 2 3 4 5 6 7 Regiunea 868785 756118 668897 737951 789291 768192 NORD-EST Bacau 150525 134658 123086 118889 114610 116015 Botosani 80309 76640 74071 74267 67024 67604 Iasi 355518 300393 271536 255006 243450 234307 Neamt 20205 13574 7685 2868 2437 3488 Suceava 254301 222974 187862 281220 356128 341195 Vaslui 7927 7879 4657 5701 5642 5583 Sursa: Institutul Național de Statistică (2017)
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 124 Din tabel se observă faptul că, la nivelul regiunii, energie termică distribuită a scăzut cu cca, 13% în anul 2013 față de anul anterior, dar în anii următori, 2013 – 2017, energia termică distribuită a rămas aproximativ constantă, în jurul valorii de 760.000 Gcal. Deși în anul 2012 județul Iași era principalul consumator de energie termică (355518 Gcal), energia termică distribuită a evoluat diferit pentru județele regiunii, tendința generală fiind de scădere în cadrul județelor Bacău, Botoșani, Iași Neamț și Vaslui. Doar în județul Suceava se observă o creștere a valorii energiei termice distribuite după anul 2014, ca urmare a punerii in funcțiune (în anul 2013) a unei noi centrale de cogenerare de înaltă eficienţă cu funcționare pe biomasă în Municipiul Suceava. Judeţul Suceava este amplasat în zona climatică IV, temperatura exterioară de calcul, conform SR 1907-1 / 2014 „Instalații de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Metodă de calcul”, fiind te = –21 oC. Conform aceluiaşi standard, teritoriul administrativ al judeţului este situat în zona eoliană IV, viteza convenţională a vântului de calcul având valoarea de 4,0 m/s în localități și în afara localităților. Conform datelor ANRE, Situaţia serviciilor publice de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, în primul semestru al anului 2018, în județul Suceava, alimentarea cu energie termică în sistem centralizat se realiza în trei municipii: Suceava, Rădăuți și Vatra Dornei.
6.1.1 Municipiul Suceava În Municipiul Suceava, operatorul sistemului de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) este S.C. THERMONET Suceava S.A. SACET Suceava este compus din: • Retele de transport apa fierbinte (retele de termoficare primare); • Puncte termice/ stații de transformare a energiei termice primare in energie termica secundara; • Retele de distributie ale agentului termic (retele termice secundare).
Transportul energiei termice se desfășoară prin rețelele de termoficare primare dispuse radial, în lungime de 26,17 Km traseu bitubular, din care: • Traseu subteran – 18,79 Km traseu – 71,79%: − 10,642 km cu conducte preizolate cu fir de monitorizare avarii, reabilitat; − 8,148 km cu conducte cu izolație clasică, nereabilitat. • Traseu suprateran – 7,38 Km traseu – 28,21%: − 0 Km cu conducte preizolate; − 7,38 Km cu conducte cu izolație clasica, nereabilitat. Rețeaua de transport, având conducte cu diametre intre Dn50 si Dn800, asigură transportul energiei termice către 49 de puncte termice aflate in operarea S.C. THERMONET SRL si 11 puncte termice aparținând agenților economici si instituțiilor publice, și este compusă din 3 magistrale: • Magistrala I – oras vechi –C1-Arini, care alimentează punctele termice din zona Centru si Arini; • Magistrala II – oras vechi-C1-Obcini, care alimentează punctele termice din zona Zamca, George Enescu si Obcini; • Magistrala Burdujeni, cuprinsa intre CT si Burdujeni, alimentează punctele termice din cartierul Cuza Voda.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 125 Din cele 49 de puncte termice urbane, doar 18 P.T. au beneficiat de reabilitare si modernizare integrala a instalațiilor componente,(schimbătoare de căldură pentru încălzire si apă caldă de consum, pompe de circulație pentru încălzire, pompe de apa calda, pompe de adaos, sistem de expansiune), restul de 31 P.T. ramase nereabilitate au o stare tehnica nesatisfăcătoare, cu o vechime cuprinsă între 24 si 46 de ani. Distribuția agentului termic pentru încălzire si apa calda de consum de la punctele termice către instalațiile interioare ale utilizatorilor finali se face prin rețelele de distribuție (retele termice secundare) cu o lungime de 413,30 Km de conducte, respectiv 103,33 Km de traseu. Situația modernizării rețelelor termice secundare din cele 49 cartiere este următoarea: • Reabilitate – în 16 cartiere si 2 ansambluri noi ANL – 44,405 Km traseu, respectiv 156,575 Km conducte, 37,45%; • Nereabilitate – în 33 cartiere – 58,925 Km traseu, respectiv 256,725 Km conducte – 62,55%. În semestrul I al anului 2018 SACET Suceava înregistra 1638 branșamente în funcțiune și un număr de 17.318 apartamente racordate, gradul de contorizare fiind de 100 % atât pentru încălzire, cât și pentru apă caldă de consum. De asemenea, în multe blocuri din Suceava, este necesară înlocuirea vechilor instalații interioare de termoficare din cauza gradului ridicat de uzură a acestora, vechimea lor fiind de aproape 50 de ani. Producerea energiei termice în municipiul Suceava este realizată de S.C. Bioenergy Suceava S.A., companie înființată pentru construirea şi exploatarea unei noi centrale de cogenerare de înaltă eficienţă cu funcționare pe biomasă (rumeguș, coajă, crengi, rădăcini și resturi din exploatarea lemnului.), proiect pus în funcțiune pe data de 9 noiembrie 2013. În prezent, centrala asigură căldura la nivel urban pentru aproximativ 20.000 de apartamente, prin producerea de energie termică și energie electrică în cogenerare la standardele Uniunii Europene. În România, Bioenergy Suceava este prima centrală care utilizează biomasa în scopul producerii de energie termică pentru locuitorii unui municipiu. S.C. THERMONET S.R.L. preia prin retelele de transport energia termica sub forma de apa fierbinte de la furnizorul de energie termica S.C. Bioenergy SRL Suceava.
6.1.2 Municipiul Vatra Dornei Alimentarea cu energie termică în sistem centralizat în Municipiul Vatra Dornei este asigurată de o centrală termică care funcționează pe bază de rumeguș și deșeuri de lemn (CTDL) și la care sunt racordate 2.167 locuințe (circa 6.000 de locuitori), 16 instituții publice (spitalul municipal, policlinica, 4 școli, 3 grădinițe și o creșă) și 50 agenți economici (din care 6 agenți economici mari din domeniul turismului care asigură circa 50% din totalul locurilor de cazare din stațiune, cu activitate economică principală în zonă). Datorită condițiilor climatice din zonă, cu temperaturi foarte scăzute iarna, pe o perioadă lungă a anului, aprovizionarea cu material lemnos trebuie asigurată ritmic, pentru asigurarea consumului mediu zilnic de cca.450 metri steri. CTDL are în dotare trei cazane de 6 MW fiecare – două cazane care folosesc drept combustibil deșeuri de lemn, respectiv rumeguș și tocătură și un cazan care folosește combustibil termic lichid (CTL). În Municipiul Vatra Dornei, transportul şi distribuția energiei termice în sistemul centralizat reprezintă un serviciu care intră în atribuțiile Direcției de Producere, Transport şi Distribuţie Energie Termică din cadrul primăriei. În prezent sistemul de alimentare centralizată cu energie termică se caracterizează
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 126 prin echipamente cu randamente relativ scăzute şi cu pierderi mari în reţelele de transport şi distribuţie de cca. 35%. În cadrul programului „Termoficare 2006-2020 căldură şi confort” a fost realizat Proiectul „Reabilitarea sursei şi a rețelei de transport şi distribuţie energie termică în municipiul Vatra Dornei”, prin care vor fi reabilitate Centrala termică şi reţelele de termoficare din municipiul Vatra Dornei. Prin realizarea acestui proiect se vor reduce costurile aferente producerii energiei termice şi cele de întreţinere şi menţinere a sistemului de producere şi transport energie termică. În semestrul I al anului 2018, SACET Vatra Dornei înregistra 218 branșamente în funcțiune și un număr de 2100 apartamente racordate, gradul de contorizare fiind de 95 % pentru încălzire și 94% pentru apă caldă de consum.
6.1.3 Municipiul Rădăuți În Municipiul Rădăuți, alimentarea cu energie termică în sistem centralizat este asigurată de S.C. Servicii Comunale S.A. Rădăuți. Agentul termic primar (apa fierbinte) se produce în Centrala Termică de zonă a municipiului (cu o capacitate de 45 Gcal/ora) si este transportat către 10 puncte termice prin rețeaua primară (reabilitată, înlocuindu-se întregul traseu cu conducta preizolata amplasata in canivouri acoperite ceea ce asigura transportul agentului termic cu pierderi minime). Cele 10 puncte termice au fost reabilitate prevăzându-se schimbătoare de căldură cu placi si pompe de circulație cu turație variabilă asigurând un randament optim. Pentru producerea energiei termice necesare consumatorilor din municipiul Rădăuți s-a prevăzut un modul nou, realizându-se Centrala Termica în Cogenerare, prevăzută 2 cazane cu putere unitara de 14 Mwt, 2 cazane recuperatoare cu o putere unitara de 6 Mwt si 2 turbine cu gaz pentru prelucrarea energiei electrice, de 3,5 Mwe. Centrala Termica în Cogenerare se racordează la Stația de Medie Tensiune Rădăuți furnizând energie electrica in Sistemul Energetic National. Producerea energiei termice in module de cogenerare se realizează prin recuperarea căldurii din gazele calde evacuate, prin intermediul unor schimbătoare de căldură în cazanele recuperatoare. Stația de producere a energiei electrice si a căldurii aferenta noii Centrale Electrice de Termoficare Rădăuți este o soluţie moderna, cu o eficienta energetica ridicata si cu un impact minim asupra mediului înconjurător. În semestrul I al anului 2018, SACET Rădăuți înregistra 407 branșamente în funcțiune și un număr de 4518 apartamente racordate, gradul de contorizare fiind de 79% pentru încălzire și 100% pentru apă caldă de consum. În Municipiul Câmpulung Moldovenesc, în anul 2014, a fost atribuită gestiunea directă a serviciului de producere, distribuţie şi furnizare a energiei termice în cartierul de locuinţe pentru tineret ANL Buneşti, către Compartimentul de alimentare cu energie termică din cadrul aparatul de specialitate al primarului municipiului Câmpulung Moldovenesc. În localităţile judeţului, în afara sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică, pentru încălzirea spațiilor şi prepararea apei calde se utilizează: • Sobe având drept combustibil lemnul, deşeurile vegetale şi cărbunele • centrale termice alimentate cu gaze naturale sau cu biomasă. Pentru prepararea hranei, se utilizează buteliile de aragaz sau rezervoare GPL şi biomasă (lemn şi deşeuri vegetale).
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 127 Combustibilul solid sub forma lemnului de foc prezintă ca inconveniente faptul că este costisitor şi nu asigură un nivel ridicat al gradului de confort termic în locuinţe. În plus, pot exista dificultăţi în procurarea acestuia. Unele clădiri nou construite sunt dotate cu centrale termice proprii cu randament ridicat şi grad redus de poluare, alimentate cu gaze naturale (acolo unde există reţea de alimentare cu gaze), sau cu biomasă. Există de asemenea şi aplicaţii sporadice de utilizare a energiei solare pentru prepararea apei calde de consum.
6.2 Gaze naturale şi fluide combustibile Reţeaua de transport gaze naturale de pe teritoriul administrativ al judeţului Suceava face parte din Sistemul Național de Transport Gaze Naturale, operat de SNTGN TRANSGAZ SA. Conform datelor SNTGN Transgaz SA, județul Suceava este alimentat cu gaze naturale din Nodul Tehnologic Gherăiești, conducta Ø 20” Gherăiești – Tg. Neamț și din conducta Ø 16” Gherăiești- Lețcani, din care se ramifică o conductă Ø 16” ce alimentează Municipiul Botoșani. Aceste conducte formează un inel de transport gaze naturale, din care se asigură alimentarea localităților zonei de nord- est, implicit a localităților din județul Suceava. Principalele conducte de transport gaze naturale de pe teritoriul județului Suceava sunt următoarele: • conducta Drăgușeni – Spătărești, Ø 20”; • conducta Frasin – Spătărești, Ø 20”; • conducta Frasin – Câmpulung Moldovenesc, Ø 12”; • conducta Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei, Ø 12”, în curs de execuție; • conducta Spătărești – Tisauti, Ø 16”; • conducta Tisauti – Bucecea, Ø 14”; • conducta Suceava – Rădăuți, Ø 10”. Din aceste conducte sunt alimentate, prin intermediul conductelor de racord, următoarele stații de reglare măsurare gaze naturale (SRM) și posturi de reglare-măsurare (PM) gaze naturale: SRM Fălticeni, PM Pocoleni, PM Valea Seaca, SM Izvorul Gura Humorului, SRM CET Gura Humorului, SRM Gura Humorului, SRM Frasin, PM Frasin, SRM Câmpulung Moldovenesc, SRM Bosanci, PM Horodniceni, SRM Ipotești, SRM Suceava, SRM AMBRO Suceava, SRM Pătrăuți, PM Grup 1 Todirești, SRM Milișăuți, SRM Rădăuți, SRM EGGER, PM Rădăuți, SRM Salcea, SRM Siminicea, SRM Siret. Din datele furnizate de Institutul Național de Statistică, numărul localităților în care se distribuie gaze naturale în cadrul Macroregiunii Doi și a regiunilor de dezvoltare aferente acesteia, în perioada 2012 – 2017, a evoluat conform tabelului următor:
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 128 Tabelul 41: Numărul localităților în care se distribuie gaze naturale în cadrul in Macroregiunii DOI și în regiunile de dezvoltare componente Medii de 2012 2013 2014 2015 2016 2017 rezidenta 1 2 3 4 5 6 7 8 MACROREGIUNEA Urban 51 53 53 53 53 54 DOI Rural 99 104 107 107 111 114 Regiunea NORD-EST Urban 32 32 32 32 32 32 Rural 59 65 67 65 67 70 Regiunea SUD-EST Urban 19 21 21 21 21 22 Rural 40 39 40 42 44 44 Sursa: Institutul Național de Statistică (2019)
În cadrul Macroregiunii Doi , în ultimii cinci ani, a fost înființată o singură distribuție de gaze naturale în localitățile urbane (în Regiunea Sud-Est); în mediul rural a crescut numărul distribuțiilor de gaze naturale, de la 99 în anul 2012 la 114 în anul 2017, fiind înființate noi distribuții de gaze în 11 localități din Regiunea Nord-Est și în 4 localități din Regiunea Sud-Est. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, evoluția distribuției gazelor naturale în cadrul Macroregiunii Doi și a regiunilor de dezvoltare aferente acesteia, în perioada 2012 – 2017, este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 42: Gaze naturale distribuite in Macroregiunea DOI și în regiunile de dezvoltare componente, (mii mc) Ani 2012 2013 2014 2015 2016 2017 1 2 3 4 5 6 7 MACROREGIUNEA 2199133 1962165 1944137 1778725 1742376 1822862 DOI Regiunea NORD-EST 699991 663617 657150 634201 645165 661241 Regiunea SUD-EST 1499142 1298548 1286987 1144524 1097211 1161621 Sursa: Institutul Național de Statistică (2019)
Se observă din tabel o tendință de ușoară scădere a cantității de gaze naturale distribuite atât la nivel de macroregiune cât și în regiunile aferente. Cantitatea de gaze naturale distribuită în Regiunea Sud-Est are o valoare aproape dublă față de cea distribuită în Regiunea Nord-Est, deși numărul localităților în care se distribuie gaze naturale este mai mare în Regiunea Nord-Est (32 de localități urbane și 70 localități rurale) față de Regiunea Sud-Est (22 localități urbane și 44 rurale); în cadrul Regiunii Sud-Est, Municipiul Galați este, în acest caz, principalul consumator de gaze naturale (472.431 mii mc în anul 2017), urmat de Municipiul Constanța (348.367 mii mc în anul 2017). În cadrul Regiunii Nord-Est, numărul localităților cu distribuții gaze naturale a evoluat conform tabelului următor:
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 129 Tabelul 43: Numărul localităților in care se distribuie gaze naturale pe medii de rezidență, în Regiunea de dezvoltare Nord-Est și județele aferente Medii de Ani/Nr. localitati Regiune/judet rezidenta 2012 2013 2014 2015 2016 2017 1 2 3 4 5 6 7 8 Urban 32 32 32 32 32 32 Regiunea NORD-EST Rural 59 65 67 65 67 70 Urban 8 8 8 8 8 8 Bacău Rural 16 17 18 18 19 21 Urban 3 3 3 3 3 3 Botoșani Rural 3 3 3 3 3 4 Urban 5 5 5 5 5 5 Iași Rural 18 19 19 19 20 20 Urban 4 4 4 4 4 4 Neamț Rural 12 14 14 12 12 12 Urban 8 8 8 8 8 8 Suceava Rural 4 4 4 4 4 4 Vaslui Urban 4 4 4 4 4 4 Rural 6 8 9 9 9 9 Sursa: Institutul Național de Statistică (2019)
În perioada 2012-2017 numărul localităților urbane cu distribuții gaze naturale a rămas constant (32 de localități) în Regiunea Nord-Est, în timp ce, în zona rurală distribuția gazelor naturale a fost extinsă către 11 noi localități (cinci localități în județul Bacău, o localitate in județul Botoșani, două în jud. Iași și trei în jud. Vaslui). În județul Suceava, atât numărul localităților urbane cât și cel al localităților rurale în care se distribuie gaze naturale au rămas constante, 8 localități urbane, respectiv 4 localități rurale, în perioada 2012 – 2017. Cantitatea de gaze naturale distribuite în Regiunea Nord-Est și în județele aferente acesteia a variat în perioada 2012-2017 conform tabelului următor:
Tabelul 44: Gaze naturale distribuite, după destinație, în Regiunea de dezvoltare Nord- Est (mii mc) Regiune/județ Destinație Ani/mii mc 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Regiunea Total 699991 663617 657150 634201 645165 661241 NORD-EST Uz casnic 326456 328018 322294 321961 329932 339602 Total 196865 179118 165281 172080 171337 174409 Bacău Uz casnic 78621 77846 74242 75572 74371 76017 Total 48335 47860 43698 44466 45618 44930 Botoșani Uz casnic 27144 27822 25327 25273 25471 25898 Total 205999 193994 183349 185722 192505 200412 Iași Uz casnic 96726 98421 95438 99836 105369 109284
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 130 Regiune/județ Destinație Ani/mii mc 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Total 107533 99781 135786 99482 97956 99480 Neamț Uz casnic 50240 49751 56128 47733 47870 49739 Total 85086 89002 78490 80357 84400 87908 Suceava Uz casnic 38347 39454 37726 39944 43231 43485 Total 56173 53862 50546 52094 53349 54102 Vaslui Uz casnic 35378 34724 33433 33603 33620 35179 Sursa: Institutul Național de Statistică (2019)
Deși în județul Bacău au fost înființate distribuții de gaze naturale în cinci localități totuși cantitatea de gaze naturale consumată a scăzut ușor în perioada analizată, o situație asemănătoare fiind și în județele Botoșani și Vaslui. În județul Suceava cantitatea de gaze naturale distribuită pentru uz casnic a crescut cu 5.138 mii mc în perioada 2012-2017 ca urmare a extinderii rețelelor de distribuție existente către noi consumatori. Această creștere se observă și în cantitatea totală de gaze consumată, deși creșterea este de 2.822 mii mc, ceea ce înseamnă că în aceeași perioadă a scăzut consumul de gaze pentru industrie, servicii etc. Extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale în localitățile Regiunii Nord-Est și a județelor acesteia este redată în tabelul următor: Tabelul 45: Lungimea totala a conductelor de distributie a gazelor in Regiunea de dezvoltare Nord-Est (km) Ani 2012 2013 2014 2015 2016 2017 1 2 3 4 5 6 7 Regiunea 3387,6 3458 3571,2 3738,8 4063 4183,9 NORD-EST Bacău 905 907,4 920,5 962,7 972,3 957,2 Botoșani 239,1 253,6 262,4 276,7 274,4 275,1 Iași 932,4 955,5 993,7 1011,9 1259,8 1341,5 Neamț 477,2 479,8 510 552,7 575,1 592,8 Suceava 534,4 544,4 550,9 580 596,8 614,5 Vaslui 299,5 317,3 333,7 354,8 384,6 402,8 Sursa: Institutul Național de Statistică, 2019
În perioada 2012-2017 rețeaua de distribuție gaze naturale la nivelul regiunii de dezvoltare a crescut cu 796,3 km, cea mai mare creștere a rețelei (lungimea conductelor) de distribuție fiind înregistrată în județul Iași (409,1 km), urmată de județele: Neamț (115,6 km), Vaslui (103,3 km), Suceava (80,1 km), Bacău (52,2 km) și Botoșani (36 km). În perioada analizată, în toate județele au fost extinse rețelele de distribuție, atât cele existente cât si către noi localități. În județul Suceava se distribuie gaze naturale în opt localități urbane și în patru comune. Cantitatea de gaze naturale distribuită în localitățile județului a variat în perioada 2012-2017 conform tabelului următor:
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 131 Tabelul 46: Gazele naturale distribuite, după destinație, in Județul Suceava Regiune /judet Destinație Ani/mii mc 2012 2013 2014 2015 2016 2017 1 2 3 4 5 6 7 8 Total 37206 40879 32922 32508 34845 36224 Municipiul Uz casnic 17762 18323 18254 18217 19150 19143 Suceava % uz casnic 48 45 55 56 55 53 din total Total 1710 3201 4068 4139 4494 5088 Municipiul Uz casnic 245 781 330 1712 1700 2118 Câmpulung % uz casnic Moldovenesc 14 24 8 41 38 42 din total Total 10676 10466 9299 9638 9347 9595 Municipiul Uz casnic 7189 7074 6192 6461 6248 6545 Fălticeni % uz casnic 67 68 67 67 67 68 din total Total 18267 18171 16956 17964 18006 20235 Municipiul Uz casnic 3177 3371 3529 3799 4287 4720 Radauti % uz casnic 17 19 21 21 24 23 din total Total 814 697 604 614 624 636 Uz casnic 602 528 474 468 481 487 Oraș Frasin % uz casnic 74 76 78 76 77 77 din total Total 6534 5906 5406 5472 5580 5638 Oraș Gura Uz casnic 3848 3646 3314 3415 3530 3504 Humorului % uz casnic 59 62 61 62 63 62 din total Oraș Salcea Total 898 891 1195 1830 866 991 Uz casnic 719 733 685 726 705 815 % uz casnic 80 82 57 40 81 82 din total Oraș Siret Total 1737 1785 1692 1583 4041 1853 Uz casnic 1145 1231 1232 1178 2964 1296 % uz casnic 66 69 73 74 73 70 din total Com. Bosanci Total 466 495 462 513 489 583 Uz casnic 415 425 396 426 422 513 % uz casnic 89 86 86 83 86 88 din total Com. Ipotești Total 1591 1623 1602 1683 1728 2077 Uz casnic 1453 1485 1478 1548 1613 1959 % uz casnic 91 91 92 92 93 94 din total Com. Scheia Total 4963 4698 4104 4224 4214 4788 Uz casnic 1612 1689 1690 1834 1987 2216 % uz casnic 32 36 41 43 47 46 din total Com. Simnicea Total 224 190 180 189 166 200 Uz casnic 180 168 152 160 144 169
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 132 % uz casnic 80 88 84 85 87 85 din total Sursa: Institutul Național de Statistică, 2019
Din tabel se observă că doar patru comune al căror teritoriu administrativ este traversat de conducte de transport gaze naturale beneficiază în prezent de sisteme de distribuție gaze naturale. Se mai poate spune că dintr-un total de 88 comune doar 4,5% sunt alimentate cu gaze naturale. De asemenea, dintr-un număr de 11 orașe doar patru dintre acestea au distribuție gaze naturale. În municipiul Suceava, în perioada analizată, cantitatea totală de gaze naturale distribuită a scăzut, cu 982 mii mc, în timp pe cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic a crescut cu 1381 mii mc, crescând şi ca procent din total, de la 48% (în 2012) la 53% (în 2017). În municipiul Câmpulung Moldovenesc, în perioada analizată, cantitatea totală de gaze naturale distribuită a înregistrat o creștere considerabilă (aproape s-a triplat), cu 3378 mii mc, iar cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic a crescut cu 1873 mii mc, crescând ca procent din total, de la 14% (în 2012) la 42% (în 2017). În municipiul Fălticeni, în perioada analizată, cantitatea totală de gaze naturale distribuită a scăzut uşor, cu 1081 mii mc, iar cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic a scăzut cu 644 mii mc, situându-se ca procent din total, în jurul valorii de 67%. În municipiul Rădăuți, în perioada analizată, cantitatea totală de gaze naturale distribuită a crescut cu 1968 mii mc, iar pe cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic a crescut cu 1543 mii mc, crescând şi ca procent din total in jurul valorii de 23%. În municipiul Suceava, în perioada analizată, cantitatea totală de gaze naturale distribuită a scăzut uşor, cu 982 mii mc, în timp pe cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic a crescut cu 1381 mii mc, crescând şi ca procent din total, de la 48% (în 2012) la 53% (în 2017). În oraşul Frasin, în perioada analizată, atât cantitatea totală de gaze naturale distribuită, cât şi cea distribuită pentru uz casnic au scăzut ca valori, cu 178 mii mc, respectiv cu 115 mii mc; cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic reprezintă cca. 77% din total. În oraşul Gura Humorului, în perioada analizată, atât cantitatea totală de gaze naturale distribuită, cât şi cea distribuită pentru uz casnic au scăzut de asemenea ca valori, cu 896 mii mc, respectiv cu 344 mii mc; cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic se situează în jurul valorii de 62% din totalul distribuit. În oraşul Salcea în perioada analizată, atât cantitatea totală de gaze naturale distribuită, cât şi cea distribuită pentru uz casnic au crescut uşor, cu 93 mii mc, respectiv cu 96 mii mc; cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic reprezenta 82% din total în anul 2017. Şi în oraşul Siret, în perioada analizată, a crescut cantitatea totală de gaze naturale distribuită şi cea distribuită pentru uz casnic, cu 116 mii mc, respectiv cu 151 mii mc; cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic reprezenta 70% din totalul anului 2017. Comuna Bosanci a înregistrat o creştere uşoară a cantităţii totale de gaze naturale distribuite (117 mii mc) şi o creștere cu 98 mii mc a cantităţii de gaze naturale distribuite pentru uz casnic; cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic reprezenta 88% din total în anul 2017.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 133 În perioada 2012-2017, comuna Ipoteşti a înregistrat o creştere a cantităţii totale de gaze naturale distribuite de 486 mii mc şi o creștere cu 506 mii mc a cantităţii de gaze naturale distribuite pentru uz casnic; cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic reprezenta 94% din total în anul 2017. În perioada analizată, comuna Scheia a înregistrat o scădere a cantităţii totale de gaze naturale distribuite de 175 mii mc şi o creștere cu 604 mii mc a cantităţii de gaze naturale distribuite pentru uz casnic; cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic reprezenta 46% din total în anul 2017. Comuna Siminicea a înregistrat o scădere uşoară a cantităţii totale de gaze naturale distribuite (24 mii mc) şi, de asemenea, o scădere cu 11 mii mc a cantităţii de gaze naturale distribuite pentru uz casnic; cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic reprezenta 85% din total în anul 2017. În general, scăderea consumului total de gaze naturale se produce ca urmare a scăderii producţiei industriale (scăderii necesarului din procesele tehnologice), dar şi a creşterii randamentului echipamentelor utilizate, precum şi a folosirii unor echipamente electrice pentru încălzire (radiatoare electrice, aparate de condiţionare a aerului etc). În ceea ce priveşte consumul pentru uz casnic, acesta creşte ca urmare a extinderii rețelei de distribuție şi racordării unor noi consumatori. Principalul operator al sistemelor de distribuție gaze naturale în județul Suceava este Delgaz Grid (care a obținut licență de distribuție gaze pentru: municipiul Suceava, municipiul Fălticeni, oraș Frasin, oraș Gura Humorului, oraș Salcea, comunele Scheia, Siminicea, Ipotești, Bosanci). Au mai obținut licență pentru operarea sistemelor de distribuție gaze naturale și societățile: Nord Gaz – pentru municipiul Rădăuți, Nova Power & Gas – pentru municipiul Câmpulung Moldovenesc şi comuna Moara, Premier Energy (fosta PDG) pentru oraşul Siret și Prisma Serv Companz Iaşi pentru comuna Pătrăuți. – Sursa: Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, 2019.
6.2.1 Exploatări SNGN ROMGAZ SA Pe teritoriul administrativ al județului Suceava sunt amplasate 42 de sonde de extracție gaze naturale, 30 dintre acestea fiind amplasate în fondul forestier sau în vecinătatea acestuia. Injecția gazelor naturale extrase în cadrul exploatărilor ROMGAZ in conductele de transport gaze naturale existente se face prin puncte de intrare producție gaze. În județul Suceava aceste puncte sunt în zona localităților: Pocoleni, Valea Seacă, Frasin, Todirești, Rădăuți. Existenţa pe teritoriul administrativ al județului Suceava a sondelor de extracţie gaze naturale şi a conductelor şi instalaţiilor aferente impune respectarea prevederilor “Normativului departamental pentru stabilirea distanţelor din punct de vedere al prevenirii incendiilor dintre obiectivele componente ale instalaţiilor tehnologice din industria extractivă de petrol şi gaze”, aprobat prin Ordinul nr. 278/1986. În Tabelul 1 din acest Normativ sunt date distanţele minime de siguranţă dintre instalaţiile de petrol şi gaze şi centre populate, locuinţe, după cum urmează: • Pentru sonde în foraj, probe, producţie, extracţie, ţiţei şi gaze - raza de siguranţă este de 50 metri; • Pentru conductele de gaze de presiune înaltă, cuprinsă între 7 - 40 bar, distanţa minimă de siguranţă este de 20 metri; • Pentru conductele de gaze cu presiune mai mare 40 bar, distanţa minimă de siguranţă este de 35 metri; • Pentru parcuri de separatoare, colectare ţiţei şi gaze (separatoare, rezervoare, compresoare, panouri măsură, etc.) – distanţa minimă de siguranţă este de 35 metri.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 134 6.2.2 Concluzii Principalele disfuncţionalităţi care trebuie menţionate sunt racordarea greoaie a localităţilor (orașe și comune) la reţelele de înaltă presiune, preţurile ajungând la costuri foarte ridicate şi faptul ca înfiinţarea distribuţiilor de gaze s-a realizat predominant în zona estică și centrală a judeţului, zone aflate în vecinătatea municipiilor Suceava, Fălticeni, Gura Humorului şi Rădăuți, în apropierea conductelor din sistemul de transport al gazelor naturale. O altă disfuncţionalitate este faptul ca împroprietăririle se fac, destul de frecvent, pe terenuri pe care sunt montate reţele de transport gaze sau în vecinătatea lor. Din această cauză, apar situaţii în care locuinţele sau alte obiective (cu pericol mai mare sau mai mic de incendiu) nu pot fi amplasate pe aceste terenuri sau, mai grav, sunt amplasate la distanţe care pun în pericol atât siguranţa respectivelor clădiri, dar şi a conductelor de transport. Este necesar ca, în zonele unde s-au realizat astfel de construcţii, să se realizeze lucrări de creştere a gradului de siguranţă a conductelor de transport, prin montarea de conducte cu grad sporit de siguranţă în funcționare. De asemenea, faptul că traseul conductelor de gaze nu este în general paralel cu căile de comunicaţie, poate conduce, în cazul unei avarii, la dificultăţi în aducerea utilajelor şi personalului de remediere la faţa locului, prelungind astfel timpul de lucru pentru remedierea avariilor.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 135 7. Managementul Deșeurilor 7.1 Managementul deșeurilor municipale Potrivit Raportul privind starea mediului în județul Suceava, 2017, in anul 2016, colectarea deșeurilor municipale se efectuează pentru un procent de 95,00 din populație, cu o mai mare frecvență în mediul urban de 98,41% față de mediul rural unde este de 92,66%. Din interpretarea datelor rezultă o scădere a cantității de deșeuri în anul 2016 cu 16.736 tone față de anul 2013. Se constată o descreștere a deșeurilor menajere asimilabile în anul 2016 cu 9.170 tone mai puțin decât în anul 2013. Se constată o descreștere a deșeurilor din servicii municipale în anul 2016 cu 8.504 tone mai puțin decât în anul 2013. Totalul deșeurilor municipale colectate în anul 2016 a fost cu 14.044 tone mai mic decât în anul 2013. Conform Anchetei statistice anuale privind generarea și gestionarea deșeurilor de APM Suceava, se observă tendința generală de creștere a procentului populației care beneficiază de serviciile de salubritate puse la dispoziție de consiliul județean. Din totalul deșeurilor menajere și asimilabile colectate la nivel de județ în anul 2016, 84,34% (78.249t) au provenit de la populație și 15,56% (14.526 t) au fost colectate de la agenții economici.
7.1.1 Depozite de deșeuri municipale Cea mai mare parte a deșeurilor municipale colectate de la populație și agenții economic este eliminată prin depozitare. Aceasta continuă să fie una din cele mai dificile probleme în ceea ce priveşte managementul acestor deşeuri, însemnând pierderi mari de resurse materiale și energie, generând totodată și poluarea factorilor de mediu. Aprobat în luna aprilie 2011 de către Comisia Europeană, proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Suceava”, a fost fazat, urmând ca investițiile încă nefinalizate să fie realizate cu finanțare din POIM 2014-2020. Cele două depozite ecologice de deşeuri municipale prevăzute în proiect ar fi trebuit să intre în funcțiune şi să fie operațional sistemul de management integrat al deşeurilor care să conducă la eficientizarea schemelor de colectare, cu accent pe colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile, compostarea individuală a deşeurilor biodegradabile în mediul rural şi a deşeurilor verzi din spaţiile publice din localităţile urbane, reducându-se impactului creat de gestionarea deșeurilor asupra mediului. Între anii 2009 și 2017 în județul Suceava au fost date în funcțiune opt instalații de prelucrare a deșeurilor, din care patru se află în administrarea Consiliilor locale ale orașelor Vatra Dornei, Rădăuți, Gura Humorului și Siret și patru au fost preluate de operatorii autorizați din municipiul Suceava si din Câmpulung Moldovenesc.
7.1.2 Spaţii de stocare temporară Decalajul de timp între sistarea activităţii depozitelor neconforme şi intrarea în funcţiune a celor două depozite ecologice zonale de deşeuri de la Moara şi Pojorâta, cauzează dificultăți şi a impus adoptarea unor soluţii temporare până la rezolvarea problemei: acceptarea, ca soluţie de compromis, a spaţiilor pentru stocarea temporară a deşeurilor. Deşeurile colectate de operatorii economici autorizați sunt stocate temporar în spaţii special amenajate şi urmează să fie relocate pe depozitele ecologice, când acestea vor deveni funcţionale. Cantităţile tot mai mari de deşeuri stocate pe aceste amplasamente vor trebui relocate pe depozitele zonale de deşeuri în momentul în care acestea vor deveni funcţionale,
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 136 ceea ce la ora actuală reprezintă o mare problemă în gestionarea corespunzătoare a deșeurilor la nivelul județului Suceava. La începutul anului 2018 în județul Suceava existau 5 spații de stocare temporară a deșeurilor municipale. Tabelul 47: Spațiile de stocare temporară a deșeurilor municipale Nr. Spațiul de stocare Amplasare crt. temporară, Localitatea 1. Gura Humorului, Zona Lângă depozitul neconform Lunca Boilor Gura Humorului 2. Ipotești 3. Fălticeni 4. Ilișești Extravilan 5. Rădăuți Rădăuți – zona Scuntari Sursa: Interacțiunea mediului cu activitățile economico-sociale în jud. Suceava, 2019
La nivelul anului 2015, depozitarea deșeurilor nevalorificabile se facea la comuna Ipotești în Spațiul temporar de stocare. In cursul anului 2016 au fost finalizate lucrările de închidere prevăzute în SMID pentru depozitele de deşeuri neconforme din judeţ, Suceava, Rădăuți, Gura Humorului, Fălticeni, Siret, reducându-se astfel impactul negativ al acestor depozite asupra mediului. Pentru depozitele de la Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei s-au realizat lucrări de închidere intermediară. Toate spațiile depozitelor au fost propuse pentru ecologizare. La mijlocul anului 2016 s-a făcut recepția lucrărilor la groapa ecologică de gunoi de la Moara, pentru ca în cursul anului 2017 să poată fi dat în folosință Depozitul conform de deșeuri, unde vor fi transferate/depuse deșeurile nevalorificabile din județ. La sfârșitul anului 2017 lucrările de construcție de la depozitul ecologic Pojorâta erau finalizate în proporție de 99%.
7.2 Managementul deșeurilor industriale Cele mai mari cantități de deșeuri periculoase provenite din activitățile economice din județul Suceava sunt generate de industria extractivă, urmată de industria prelucrătoare și cea de comerț și service auto. Comparativ cu anul 2013, în anul 2016 cantitățile de deșeuri periculoase au crescut semnificativ pentru industria extractivă și sectorul comerțului și service auto, dar a scăzut pentru industria prelucrătoare. 7.2.1 Depozite de deșeuri industriale Între anii 2012 – 2016, în județul Suceava erau funcționale 9 depozite de deșeuri industriale conforme cu exigențele de mediu, din care 8 sunt depozite de deșeuri industriale nepericuloase, un depozit pentru deșeurile industriale periculoase și o stație de incinerare deșeuri periculoase:
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 137 Tabelul 48: Localizarea depozitelor de deșeuri industriale (nepericuloase și periculoase)
Nr.crt. Depozite deșeuri industriale Nr. Localizare/ conforme halde Operator 1. Halde de depozitare a sterilului 3 CNU Crucea 2. Haldă de depozitare a sterilului 1 S.C. Sinarom Minig Group S.R.L. 3. Haldă de depozitare a sterilului 1 S.C. Mangan Minest S.R.L. 4. Depozitul de zgură și cenușă 1 S.C. Termica S.A. Suceava 5. Celula ecologică 1 S.C. AMBRO S.A. Suceava 6. Depozit de deșeuri industriale 1 S.C. FERTISOL S.R.L., comuna nepericuloase Dare în folosință 2015 Dornești 7. Depozit deșeuri periculoase 1 S.C. Sinarom Minig Group S.R.L., sat Oița 8. Instalație incinerare deșeurilor 1 S.C. MONDECO S.R.L.Suceava periculoase2017, Capacitate de incinerare ˃10t/zi Sursa: Interacțiunea mediului cu activitățile economico-sociale în jud. Suceava, 2019
7.2.2 Gestionarea deșeurilor speciale Deșeurile speciale sunt considerate deșeurile care provenind din gospodării, dar care nu pot fi încadrate în categoria deșeurilor municipale, ca urmare, ele necesită o gestionare separată. Deșeurile speciale generate în urma consumului casnic sunt: deșeurile periculoase menajere, deșeurile voluminoase, deșeurile din construcții și demolări și deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE). La sfârșitul anului 2017, în județul Suceava existau 19 operatori economici producători și importatori de DEEE autorizați cu sediul social în județ, a căror responsabilitate este colectarea (la schimb) de la clienți a DEEE (echipamentelor electrice și electronice) introduse pe piață. Cu toate măsurile luate în perioada 2012 – 2015, la nivel de județ, obiectivele colectării DEEE nu au fost atinse. Conform reglementărilor legale pentru anul 2016 procentul colectării este prevăzut la 40%, iar pentru intervalul 2017-2020 procentul este stabilit la 45%. Începând din anul 2021 procentul colectării DEEE este prevăzut de 65%.
7.2.3 Deșeurile din industria extractivă Cu impact asupra calității factorilor de mediu în județul Suceava sunt: depozitul de cenușă și zgură, haldele miniere de steril și iazurile de decantare: • Depozitul de cenușă și zgură care a deservit S.C. TERMICA S.A. Suceava: Potrivit Avizul de mediu la închiderea depozitului de zgură și cenușă al S.C. TERMICA S.A. Suceava nr.37/2008 s-a stabilit modul de reabilitare a amplasamentului și perioada de finalizarea ecologizării până la 31.12.2012”. Prin Adresa A.P.M. Suceava nr. 1256 din 15.02.2013 termenul a fost prelungit până la data de 30.06.2013. Cf.cap.4. - Monitorizarea din acordul de mediu și a prevederilor legale – operatorul depozitului este obligat să efectueze monitorizarea post-închidere pe o perioadă de minimum 30 de ani. • 9 iazuri de decantare în care este depozitat sterilul de la unitățile de preparație minieră.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 138 • 224 de halde de steril provenite din activitatea de explorare și exploatare minieră. Iazurile de decantare din județul Suceava sunt dotate cu sistem de monitorizare a stabilității, mai puțin iazul de decantare de la Valea Straja care este în curs de reconfigurare. Iazurile de decantare care prezintă factor de risc ridicat sunt cele de la: Tărnicioara, Poarta Veche, Dealu Negru, Pârâul Cailor pentru care este urgentarea finalizării și demarării lucrărilor de punere în siguranță. Pentru iazurile de decantare care au deservit U.P. Fundu Moldovei a fost emisă HG nr. 1034/ 2010 pentru aprobarea finanțării din Fondul pentru Mediu a lucrărilor de închidere cu termen de demarare a lucrărilor luna octombrie 2016 și finalizare luna decembrie 2018, obiectiv neatins. În cea mai mare parte, depozitele de steril prezintă un risc pentru siguranța așezărilor umane și a mediului, întrucât în anul 2017 s-a lucrat numai la 2 perimetre miniere. Eliminarea deșeurilor generate de industria extractivă se realizează în haldele de steril ale CNU Crucea pe halda Mănăila și în depozitul de steril uzinal Cariera Oița.
Tabelul 49: Situaţia depozitelor industriale nepericuloase şi periculoase din jud. Suceava
Depozite de deşeuri industriale 2012 2013 2014 2015 2016
nepericuloase, din care: 7 7 7 7 8 - conforme 6 6 6 6 8 periculoase, din care: 1 1 1 1 1 - conforme 1 1 1 1 1 Sursa: Interacțiunea mediului cu activitățile economico-sociale în jud. Suceava, 2019
În perioada 2012-2014 au fost funcţionale 7 depozite de deşeuri nepericuloase: • 3 halde de depozitare a sterilului la CNU Crucea; • 1 haldă de depozitare a sterilului la SC SINAROM MINING GROUP SRL; • 1 haldă de depozitare a sterilului la SC MANGAN MINEST SRL; • depozitul de zgură şi cenuşă al SC TERMICA SA Suceava; • 1 celulă ecologică la SC AMBRO SA Suceava; • 1 depozit de deşeuri industriale periculoase (Oiţa) aparţinând SC SINAROM MINING GROUP SRL; • În anul 2015 a fost autorizat depozitul de deşeuri nepericuloase construit de SC FERTISOL SRL la Dorneşti. Conform HG nr.349/2005 privind depozitarea deşeurilor, depozitul de zgură şi cenuşă al SC TERMICA SA Suceava, trebuia să sisteze depozitarea deşeurilor la sfârșitul anului 2009. Începând din aprilie 2013 s-a oprit total activitatea de producere a energiei electrice şi termice din huilă, iar din iunie 2013 SC TERMICA SA a intrat în procedură de „insolvenţă” urmată de „faliment”. Au fost executate lucrări de ecologizare la unul din cele trei compartimente ale depozitului dar nu s-a finalizat ecologizarea întregului depozit. În prezent pe compartimentul nr. 3, se depozitează nămol stabilizat provenit de la staţia de epurare orăşenească SC ACET SA Suceava.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 139 7.3 Probleme și disfuncționalități existente in domeniul Gestionării Deșeurilor 7.3.1 Probleme și disfuncționalități existente in domeniul deșeurilor municipale. Întârzierile în aplicarea „Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor în județul Suceava” au repercusiuni asupra modului de organizare și funcționare a serviciilor de salubrizare. Calitatea factorilor de mediu poate fi afectată de impactul pe care îl are gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor municipale. În anul 2017, la nivel de județ, principalele probleme existente privind gestionarea deșeurilor municipale au fost: • Managementul ineficient al deșeurilor în zonele rurale montane sau din lungul văilor râurilor, care are drept consecință creșterea cantității de deșeuri produsă de localnici și turiști; • Întârzieri în execuția stațiilor de transfer Fălticeni și Rădăuți; • Depozitele ecologice pentru deșeuri nu sunt funcționale; întârzieri în finalizarea construcției Depozitului Pojorâta; • Deșeurile colectate de serviciile de salubritate sunt stocate temporar, în vederea relocării la depozitul Moara; • Decalajul de timp între sistarea activității de depozitare a deșeurilor municipale în depozitele neconforme existente și punerea în funcțiune a celor două depozite de deșeuri conforme prevăzute prin SIMD; • Poluarea factorilor de mediu în zona platformelor de stocare temporară a deșeurilor municipale; • Depozitarea deșeurilor nevalorificabile se face într-un amplasament temporar și nu într-un depozit conform de deșeuri; • Din cele 7 depozite neconforme închise prin SMID doar cele de la Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc au fost propuse pentru închidere intermediară, pentru închiderea finală nefiind fonduri; • Lipsa infrastructurii și a preocupării reale, la nivelul administrațiilor publice locale, cu privire la colectarea selectivă a deșeurilor provenite de la populație și agenții economici; • Nu este soluționată problema colectării selective a deșeurilor periculoase din deșeurile menajere direct de la populație, prin SMID fiind prevăzute dotări pentru colectarea separată a fluxurilor speciale de deșeuri (voluminoase, periculoase, DEEE) în incinta stațiilor de transfer și a depozitelor conforme de la Moara și Pojorâta, de unde vor fi preluate de operatori economici specializați; • Pentru eliminarea și/sau diminuarea poluării solului generată de gestionarea deficitară a deșeurilor, o bună parte a punctelor de colectare nu dispun de platforme betonate; • În mediul urban deșeurile biodegradabile nu sunt compostate (nefiind facilități în acest sens), dar, în mediul rural se practică compostarea locală unde acestea sunt amestecate cu gunoiul de grajd, fiind folosite în incinta gospodăriilor ca fertilizant natural; • Slaba informare a societății civile cu privire la problemele de mediu din arealul în care trăiesc și implicit neimplicarea acesteia la activitățile legate de rezolvarea integrată a acestora; • Infrastructură de colectare/transport deșeuri slab dezvoltată, în mediu rural; • Inexistența unui sistem organizat de colectare, valorificare și/sau eliminare (unde este cazul) a deșeurilor din construcții; • Întârzieri în procesul de accesare a fondurilor europene destinate finalizării proiectelor privind eficientizarea activităților de gestionare a deșeurilor.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 140 7.3.2 Probleme și disfuncționalități existente in domeniul deșeurilor industriale. • Calitatea factorilor de mediu poate fi afectată de impactul pe care îl are gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor industriale mai ales cele provenite din activitatea de minerit; • Existența de terenuri degradate datorită poluării istorice și a depozitării de deșeuri în județ, în special a iazurilor de decantare steril uzinal pentru care nu s-au efectuat lucrări de punere în siguranță, închidere și ecologizare; • Poluarea solului, a apelor de suprafață/ subterane, cu metale grele datorată lipsei finanțării lucrărilor de ecologizare a haldelor de steril; • Riscul cedării iazurilor de decantare steril de la uzinele de preparație minieră datorat lipsei finanțării lucrărilor de punere în siguranță a acestora; • Riscuri de accidente ecologice în zonele perimetrelor miniere cu consecințe asupra mediului natural și comunităților umane; • Neasigurarea fondurilor necesare pentru lucrările de conservare, închidere și ecologizare a siturilor miniere, în special a iazurilor de decantare steril uzinal ce au deservit uzina de preparare substanțe minerale utile Fundu Moldovei și nefinalizarea lucrărilor la iazul de decantare Tărnicioara care a deservit U.P. Tarnița, conduce la producerea sau iminența producerii de poluări a mediului natural și comunităților umane; • Nefinalizarea proiectului de închidere și reconstrucție ecologică a perimetrului minier Negoiu Românesc - Pietricelu Călimani cu repercusiuni asupra calității ecosistemelor naturale; • Inexistența în jud. Suceava a unor facilități de gestionare a deșeurilor periculoase provenite în special de la populație.
Tabelul 50: UATB-uri afectate de prezența depozitelor de deșeuri menajere care produc
impact asupra mediului natural și comunităților umane
de de de
ionale
ite
ecologice
ț
tru care nu
ite
epozitelor
lucrări de
Nr. Cod epozite
d depoz econforme,
Denumire UATB
Crt SIRUTA
spații de stocare
cologice
cu cu
depoz
e
terenului
unt unt nefunc
cu
cu cu
închidere închidere finală
pâna la intrarea în
deșeuri deșeuri municipale
aurealizat
deșeuri n deșeuri
-
UATB UATB
s
funcţiune funcţiune a d
care s
închise, pentruînchise, care a nu
fost realizată ecologizarea
UATB
neconforme pen UATB 1 146263 SUCEAVA X 2 146502 Câmpulung Moldovenesc X 3 146539 Fălticeni X X 4 146628 Rădăuți X X 5 146744 Vatra Dornei X 1 147358 Broșteni 2 147633 Cajvana 3 148006 Dolhasca 4 148612 Frasin 5 146584 Gura Humorului X X 6 149227 Liteni
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 141
de de de
ionale
ite
ecologice
ț
tru care nu
ite
epozitelor
lucrări de
Nr. Cod epozite
d depoz econforme,
Denumire UATB
Crt SIRUTA
spații de stocare
cologice
cu cu
depoz
e
terenului
unt unt nefunc
cu
cu cu
închidere închidere finală
pâna la intrarea în
deșeuri deșeuri municipale
aurealizat
deșeuri n deșeuri
-
UATB UATB
s
funcţiune funcţiune a d
care s
închise, pentruînchise, care a nu
fost realizată ecologizarea
UATB
neconforme pen UATB 7 146931 Milișăuți 8 146370 Salcea 9 146655 Siret X 10 146708 Solca 11 151095 Vicovu de Sus Total urban 5 2 3 1 146799 Adâncata 2 146860 Arbore 3 146904 Baia 4 151530 Bălăceana 5 146995 Bălcăuți 6 151576 Berchișești 7 147036 Bilca 8 147054 Bogdănești 9 147072 Boroaia 10 147134 Bosanci 11 147161 Botoșana 12 147205 Breaza 13 147241 Brodina 14 147465 Bunești 15 151521 Burla 16 147526 Cacica 17 147580 Calafindești 18 151503 Capu Câmpului 19 151451 Ciocănești 20 151567 Ciprian Porumbescu 21 147713 Cârlibaba 22 151433 Comănești 23 147786 Cornu Luncii 24 151497 Coșna 25 147884 Crucea 26 147937 Dărmănești 27 148097 Dolhești 28 148131 Dorna-Arini 29 148202 Dorna Candrenilor 30 148293 Dornești 31 148328 Drăgoiești
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 142
de de de
ionale
ite
ecologice
ț
tru care nu
ite
epozitelor
lucrări de
Nr. Cod epozite
d depoz econforme,
Denumire UATB
Crt SIRUTA
spații de stocare
cologice
cu cu
depoz
e
terenului
unt unt nefunc
cu
cu cu
închidere închidere finală
pâna la intrarea în
deșeuri deșeuri municipale
aurealizat
deșeuri n deșeuri
-
UATB UATB
s
funcţiune funcţiune a d
care s
închise, pentruînchise, care a nu
fost realizată ecologizarea
UATB
neconforme pen UATB 32 148382 Drăgușeni 33 148426 Dumbrăveni 34 151488 Fântâna Mare 35 148453 Fântânele 36 148514 Forăști 37 148667 Frătăuții Noi 38 148694 Frătăuții Vechi 39 148729 Frumosu 40 148765 Fundu Moldovei 41 148872 Gălănești 42 148916 Grămești 43 148970 Grănicești 44 151512 Hănțești 45 151549 Hârtop 46 149049 Horodniceni 47 149101 Horodnic de Jos 48 151479 Horodnic de Sus 49 149138 Iacobeni 50 151442 Iaslovăț 51 147660 Ilișești X 52 146281 Ipotești X 53 149183 Izvoarele Sucevei 54 149290 Marginea 55 149316 Mălini 56 149370 Mănăstirea Humorului 57 146325 Mitocu Dragomirnei 58 149414 Moara X 59 149502 Moldova-Sulița 60 149539 Moldovița 61 149584 Mușenița 62 149655 Ostra 63 149682 Panaci 64 149753 Păltinoasa 65 149780 Pârteștii de Jos 66 149833 Pătrăuți 67 149851 Poiana Stampei 68 151585 Poieni-Solca
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 143
de de de
ionale
ite
ecologice
ț
tru care nu
ite
epozitelor
lucrări de
Nr. Cod epozite
d depoz econforme,
Denumire UATB
Crt SIRUTA
spații de stocare
cologice
cu cu
depoz
e
terenului
unt unt nefunc
cu
cu cu
închidere închidere finală
pâna la intrarea în
deșeuri deșeuri municipale
aurealizat
deșeuri n deșeuri
-
UATB UATB
s
funcţiune funcţiune a d
care s
închise, pentruînchise, care a nu
fost realizată ecologizarea
UATB
neconforme pen UATB 69 149931 Pojorâta X 70 149968 Preutești 71 150043 Putna 72 150070 Rădășeni 73 150114 Râșca 74 150178 Sadova 75 150196 Satu Mare 76 150221 Siminicea 77 150258 Slatina 78 150294 Straja 79 150310 Stroiești 80 150356 Stulpicani 81 150418 Sucevița 82 150445 Șaru Dornei 83 146432 Șcheia 84 151460 Șerbăuți 85 150524 Todirești 86 150588 Udești 87 150702 Ulma 88 150766 Vadu Moldovei 89 150891 Valea Moldovei 90 150935 Vama 91 150980 Vatra Moldoviței 92 151022 Verești 93 151077 Vicovu de Jos 94 151558 Voitinel 95 151120 Volovăț 96 151157 Vulturești 97 151246 Zamostea 98 151344 Zvoriștea Total comune 2 2 Total județ 5 2 2 5 Sursa: Master Planul privind Gestionarea Deșeurilor în județul Suceava 2007-2037, Raportul privind starea mediului în județul Suceava în anul 2017
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 144 Figura 20: Gestiunea deșeurilor – depozite municipale Sursa: Master Planul privind Gestionarea Deșeurilor în județul Suceava 2007-2037, Raportul privind starea mediului în județul Suceava în anul 2017 și datele puse la dispoziție de Agenția pentru Protecția Mediului Suceava
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 145
Figura 21: Gestiunea deșeurilor – depozite de deșeuri industriale Sursa: Master Planul privind Gestionarea Deșeurilor în județul Suceava 2007-2037, Raportul privind starea mediului în județul Suceava în anul 2017 și datele puse la dispoziție de Agenția pentru Protecția Mediului Suceava
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 146
Figura 22: Servicii de salubritate Sursa: Master Planul privind Gestionarea Deșeurilor în județul Suceava 2007-2037
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 147 Bibliografie
- Comunicat de presă, Transelectrica a recepționat lucrările de modernizare a Stației 400/220/110/20 kV Suceava, nodul energetic care unește toate regiunile istorice ale țării, Transelectrica. 2018 http://economie.gov.ro/transelectrica-a-receptionat-lucrarile-de-modernizare- a-statiei-400-220-110-20-kv-Suceava-nodul-energetic-care-uneste-toate-regiunile-istorice-ale-tarii
- https://www.anre.ro/ - Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei - http://www.bioenergySuceava.ro/ - S.C. Bioenergy Suceava S.A. - http://www.insse.ro - Institutul Național de Statistică al României - http://thermonet-sv.ro/ - S.C. Thermonet S.R.L. - https://www.romgaz.ro/ - Societatea Nationala de Gaze Naturale ROMGAZ SA - http://www.transgaz.ro - Societatea Națională de Transport de Gaze Naturale Transgaz S.A. - Integrarea în SEN a centralelor electrice din surse regenerabile, Transelectrica. 2019 http://www.transelectrica.ro/web/tel/integrarea-in-sen-a-centralelor-eoliene - Lista capacităților de producere de energie electrică și termică în cogenerare, cu acreditare finală, Anexa la Decizia Președintelui ANRE nr.653 din 25.04.2018, actualizată cf. Deciziei Președintelui ANRE nr.1499 din 17.09.2018, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei. 2018 - Lista producătorilor acreditați şi a centralelor de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie acreditate pentru aplicarea sistemului de promovare prin CV actualizată la data de 31.12.2018, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei. 2018: https://www.anre.ro/ro/legislatie/surse-regenerabile/acreditare-sist-promovare
- Lista zonelor albe NGN, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații. 2018: - http://www.ancom.org.ro/ancom-a-identificat-zonele-din-mediul-rural-neacoperite-de-re539ele- de-genera539ie-viitoare-pentru-posibile-masuri-de-interven539ie-publica-din-partea-mcsi_5882 - Planul de Dezvoltare a RET perioada 2018 – 2027, Transelectrica. 2018 - Premiu de excelenţă primit de municipiul Suceava pentru iluminat public şi eficienţă energetică, Administratie.ro, 2018: - http://www.administratie.ro/premiu-de-excelenta-primit-de-municipiul-Suceava-pentru-iluminat- public-si-eficienta-energetica/
- Proiect european de 3,6 milioane auro pentru modernizarea iluminatului public la Rădăuți, Suceava News 2018: https://www.svnews.ro/proiect-european-de-36-milioane-de-euro-pentru- modernizarea-iluminatului-public-la-radauti/142662/
- Recensământul Populației și al Locuințelor 2011, Institutul Național de Statistică (2011). http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2012/08/TS12.pdf - Schema cu riscurile teritoriale din zona de competență a inspectoratului pentru situații de urgență „Bucovina” al Județului Suceava (2019) - Strategia ANCOM pentru comunicațiile digitale 2020 - Document de poziție, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații. 2016:
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 148 http://www.ancom.org.ro/uploads/articles/file/strategia_de_reglementare_2020146968891 1.pdf - Strategia de dezvoltare economică și socială a județului Suceava, perioada 2011-2020, Proiect cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional “Dezvoltarea Capacității Administrative”, Consiliul Județean Suceava. 2013 - Strategia integrată de dezvoltare urbană a municipiului Suceava 2016-2023, Consiliul Local al municipiului Suceava. 2016 - Strategia județeană de reducere a emisiilor de CO2 pentru județul Suceava pentru perioada 2017- 2023, Consiliul județean Suceava. 2017 - Strategie de dezvoltare locală 2014-2020, oraș Liteni, jud. Suceava Consiliul Local al orașului Liteni. 2016: - http://www.primaria-liteni.ro/Download/Diverse/Strategie_de_dezvoltare_2014- 2020_Orasul_Liteni_.pdf - Studiu privind evaluarea potențialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în România (solar, vânt, biomasă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune locaţii pentru dezvoltarea investiţiilor în producerea de energie electrică neconvenţională – sinteză, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Energie. 2006
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 149