Ruxandra Cesereanu CARTEA TRANSFIGURĂRII

revistă culturală editată de Uniunea Scriitorilor din România finanțată cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale Anul LXIX * nr. 11-12 (841-842) * noiembrie-decembrie 2018

FICT 2018 Adrian Popescu ECHINOXUL – STIL ȘI UTOPIE 3 Emil Adrian Rus PRIN FICT, DESPRE MAI MULTE Gelu Hossu DRUMUL REZOLUȚIEI: PRESĂ ROMÂNII 48 ȘI MEMORIE (III) 5 Andrei Zamfirescu DESPRE LIMITELE LIMBAJULUI Ruxandra Cesereanu CARTEA TRANSFIGURĂRII. ȘI LUCIDITATE. CU GONÇALO M. TAVARES LA FICT 49 MEMORIILE CARDINALULUI IULIU HOSSU RECITITE ÎN 2018 11 Florin Balotescu POEZIA LUI NICOLAE TZONE CA RITUAL DE PURIFICARE ȘI CĂLĂTORIE 52 Ion Buzași CARDINALUL IULIU HOSSU ȘI BLAJUL 15 TRADUCERI Vitalie Ciobanu REGINA MARIA, IMAGINEA MAI BUNĂ A ROMÂNIEI CENTENARE 18 Autoportret în oglinda convexă (32): Gary Soto (traducere și prezentare de Alex Văsieș) 54 Andreea Stoica INCURSIUNE ÎN CULTURA TERORII 19 CRONICA LITERARĂ ECHINOX 50 Angelo Mitchievici CE NE SPUNE ISTORIA? 56 Adrian Tudurachi ARTA TRANZIȚIEI 21 Marius Conkan CÂNTEC PENTRU GENERAȚIA Ioan Groșan DINTR-UN INTERVIU 22 POSTMEMORIEI 57 Alexandru Vlad SECVENȚE ALESE DE BIOGRAPHIA Victor Cubleșan ȚIGĂRI LA BUCATĂ 59 LITERARIA 23 Ioan T. Morar 60 b DESPRE ECHINOX & ECHINOXISM, UN PUZZLE [POEM] (CU IRINA PETRAȘ ȘI PETRU POANTĂ) 26 G. Simion TUNELUL CELOR 100 DE ANI DE ROMÂNIA 61 POEZIE Virgil Mihaiu Leire Bilbao (traducere de Marius Chivu) 31 [POEM] 63 Katja Plut (traducere de Elena Boldor) 32 Ana-Maria Parasca O ISTORIE SURPRINSĂ ÎNTRE LUCID ȘI LUDIC 64 Ion Pițoiu VALORIZĂRI ȘI STILIZĂRI 35 Marcel Mureșeanu [POEME] 65 Felix Nicolau A VENIT TIMPUL RE-CREAȚIEI, 36 RE-GENERĂRII CONFLUENȚE ANIVERSARE: 80 Cristina Popescu ONTOLOGIA FICȚIUNII LUI JULIO CORTÁZAR 66 Mircea Braga & Vasile Voia (texte de A. E. Rus) 38 Mihaela Gligor [POEM] 68

Virgil Stanciu JULIAN BARNES ȘI „SENTIMENTUL Andrei Moldovan UN REGISTRU POETIC AL CRITICII SFÂRȘITULUI” 40 LITERARE 69

PROZĂ Ovidiu Constantin Cornilă CÂNTECUL TĂCERII LA BLAGA 71 Iulia Pană REZIDENȚA 42 Mircea Ioan Casimcea SINGURĂTATEA DIN VAGON 44 Dan Dediu [POEME] 75 Maria Chiorean REAUTENTICIZAREA PERCEPȚIEI: ARTE REINVENTAREA UNUI PROIECT 76 Aurel Rău EXPOZIȚIE TEODOR BOTIȘ LA 80 DE ANI 87 Menuț Maximinian O IMAGINE A VIEȚII LITERARE Nicolae Sabău TRANSILVANIA VETERA 88 DIN ȚINUTUL BISTRIȚEI ȘI NĂSĂUDULUI 77 Adrian Țion VIZIUNI TEATRALE ÎN CADRUL Florina Cușmir CONEXIUNI AUTENTICE 79 ÎNTÂLNIRILOR DE LA CLUJ 2018 91 b ALEXANDRU DABIJA, „TEATRUL PE CARE-L Diana Cornea [POEME] 81 PRACTICĂM NOI ESTE, ÎNCĂ, VORBIT” (interviu de Eugenia Sarvari) 94 RECENZII Ioan-Pavel Azap NICOLAE MĂRGINEANU – 80 96 Maria Fărîmă ROCOCO, EROS ȘI ORAȘE 82 Geanina Simion CÂND VALKYRIA AJUNGE Andreea Stoica DIN AUSCHWITZ SPRE LIMELFIA 82 PENTRU PRIMA DATĂ LA CLUJ 98 Maria Fărîmă PLEDOARIE PENTRU POEZIE 83 Cristina Pascu TIBOR SZÁSZ: EVOCARE LA CEAS ANIVERSAR 101 Maria Barbu SĂ UIȚI? SĂ CAUȚI ADEVĂRUL? 83 Maria Fărîmă MICILE MOMENTE DE GRAȚIE 84 JAZZ CONTEXT

Andreea Stoica DESPRE ORGANIZAREA Virgil Mihaiu FESTIVAL-CONCURS ÎN BRĂILA HAZARDULUI 85 LUI JOHHNY R. 103

PAGINA LICEENILOR b REVISTA REVISTELOR 106

Marcel Rus CĂUTARE 86 b CUPRINSUL REVISTEI PE ANUL 2018 108

Ilustrația numărului și coperta: Teodor Botiș

Director: Adrian Popescu Redactor şef: Ruxandra Cesereanu

Redactori: Victor Cubleşan, Vlad Moldovan, Radu Toderici Redactor asociat: Virgil Mihaiu

Consiliul consultativ: Aurel Rău, Ion Pop, Irina Petraș, Titu Popescu, Nicolae Prelipceanu, Ion Vlad

http://revisteaua.ro/

Revista se găseşte de vânzare la sediul redacției din Cluj, str. Universității nr. 1. Abonamente se pot face la Uniunea Scriitorilor din România, Calea Victoriei nr. 133, Bucureşti (contact: [email protected] şi dl. Eugen Crişan tel. 0212127988 sau 0727872276)

Revista Steaua încurajează dezbaterile de idei, polemicile principiale, dar nu se identifică neapărat cu opiniile exprimate de acestea. Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conținutul articolelor aparține autorilor.

ISSN 0039 – 0852 D fi spus eracei generosvechi. Sigur căsubiectul din fi sentimentale, un fel de „anima rationalis“, cumar ligențe critice calde, empatice, participative, fără a acestui volum de maturitate unei inte spectacolul convențional. Vreau săspuncădescoperi vine dinăuntru experimentat,lui critic oluminozitate intensă care are ceva greu deexplicat rațional, darvizibilochiu semicentenare. avizate alegrup descrieri care s-a impus ca una dintre cele mai inspirate de Petru Poantă men literar”. Este vorba despre volumul semnat mod strălucit „reconstituirea genezei unui feno eseistică de „reverie toate aceste remarcabile lucrări critice, unvolum Pop poeziaapărută cuprinzând teoretice publicate derevistă, antologia luiIon Oprea, antologia lui Traian Vedinaș despre textele Poenar, volumul logică – atmosfera acelor ani de relativă deschidere ideo despre protagoniștii grupării clujene, fie despre fieincluzând exegeticetexte maimultescris cărți, schimburilor reciproceschimburilor dintre ideologie concluzie: „ următoarea rurală”. Citându-l pePaul Ricœur, Poantă ajunge la tuali, majoritatea proveniți dinlumeaproletară dinamică, senăștea onouăgenerație deintelec î cuantificat: o revoltă interioară aizbucnitpublic întâ explicit, „ Universită gestul celor care au Occident” grupării nuexplică studențești, apariția Nici ideile formatoare, tinerilor, lecturile opțiunilelor. Poantă recompune lucidclimatul social, actanții, lor, dar acest unghiafectiv, deschizândcăilerememorări n forma unuientuziasm generalizat. Explozivă 1. Puțină ideologie despre promoțiile echinoxiste următoare s-au espre revista mplat ceva greu Primăvara delaPraga și î Dicționarul EchinoxDicționarul riscant prin idealizare riscantprin nostalgic n societatea românească dinanii ‘60 s-a ț ii Babeș-Bolyai, scrie Petruii Babeș-Bolyai,scrie Poantă. Mai Echinoxul –stilºiutopie și Efectul Echinox,Efectul saudespre echilibru sesimte imediat cănueadăugată Echinox î Literatura Echinoxului n 2003,retipărit î ntemeiat revista desubegida și ș memorialistică” reușește i dedovedit, nu numaide În

și ării joculparalelismelor primii echinoxiști, primii dar , nici „deschiderea spre literare clujene, acum coordonat deHorea în în

Echinox 2018,volum de Nicolae deNicolae î n paginile ș i utopie, ă Adrian Popescu . Petru . Între în și ș și și și ------i

C grupări creatoare care aavut vocație canonică”. tic mea este estetic, criteriul însănucaunadeeste șipostmodernism. neo-modernism „Problema Poantă, operant criteriu înbătălia canonicădintre estetic rămâne cel decisivînviziunealuiPetru cultura artistic l-a asumat. intelectual Petru Poantă crede căEchinoxul aduce „un climat „promoțiile mediane, echilibrate”, echinocțiale, considerațiilorurmele luiLauren ca mentalitate diferită, canoutate „Echinoxul”? Pe văd aventura echilibrată aEchinoxului”. Ce aduce tulburate deamestecul ideologic, unde axiologiceepocă undecriteriile erau noxist, mizând pe „cultura înaltă”. Aceasta ză din interior cultural un proiect major, cel echi nepropune altceva,Cartea uneseucare luminea este atunci, deundeadmirația cucare este citită? lui echinoxist, complet deautori”. undicționar se preface permisiv. semi-adormit, strecoară politicului,care fisurile prin moțăiesau în deceniile 6și7,decât realitatea imediată, else imaginar. se dovedește Imaginarul mai puternic, din ecuația acestui jocsocialdintre interdicție și noscând elementul indeterminat, indeterminabil după cumformulează Petru Poantă, recu criticul „O epifaniesecularizată” ar fi fenomenul echinoxist, func careprin sunt denunțate, înfond, înseșimodurile târziu, „evazionistă”, care va fianalizată deIonSimuț, mai evazioniste, maimult, spuneel, această clasificare, includerea echinoxismului încategoria literaturii cu alte printre criterii, care cel social. Poantă refuză nu însine, niciabsolutizat, ciinteligent combinat a grupului Criteriul estetic, prim. așadar, însăluat concep Esteticul, așadar, va hotărâtor, ficriteriul atât în ă generală, cicaexperiență 2. Dela „botanică” la „anatomie” afirmă, oafirmă, „panoramă, sauoistorie a fenomenu echinoxist criticului nueste,artea cumsinguro ț ionale, necontingente șispecifice alecreației”. într-o carte, într-o ția primului cronicarția primului al Un climat axat pecultulvalorii,axat pe ș i moral pecare ă șipeimperativul estetic”. Criteriul aravea „un sensdevalorizator, î ntreaga promoție creatoare, aunei Echinoxului țiu Ulici privind Uliciprivind de multe ori Cântarea , c într-o într-o â t și Ce Ce ș - - - - - i

3 STEAUA 11-12/2018 EDITORIAL 4 STEAUA 11-12/2018 EDITORIAL zate, dardincolo deexagerări sociologizante, sau tician „ecografii” aleoperelor literare, contextuali unde Poantă execută cu mână sigură de diagnos la aceste cuconcentrări eseuri aforistice deseori, de debut, undedominant la biografic, volumul acesta marchează distanța de șipasionant, implicat șiauto într-un stilalert Scris culațiile, anatomia, fiziologia unei opere literare. previzibil, civrea întotdeauna sădecripteze arti nea convenționalului, lemnos, alimbajuluicritic tematice, undeseva realului s-auscat subpresiu conturate. Poantă nuvrea săneîncânte cuierbare fermci nedescoperă individualitățile artistice lui Linné, numeroase familiidepoețiechinoxiști, nu clasifică grațios, dar convenabil, metoda prin este valoroasă, nuînultimulrând, pentru căea clujenilis-araliattinerilor delaînceput. de revistele literare cutradi amendatcut, uneori deoficialități, curssusținut Exista, desigur, uncursalvalorilorreale, recunos încerca Rom Modalități liriceModalități contemporane Din punctul meudevedere,Din punctul luiPoantă cartea â niei u să , depildă,saucurentul protocronist instaureze un curs fals al valorilor. ă era „botanica literară”, ț ie, c (1973), volumul ărora publicația ------

volum densdeidei. derabil Geist ca program literar, eleconstituind maidegrabă un nuitatea întimparevistei arfimai greu definibile ca oșcoală literară. ca ogrupare cuopoeticăbineindividualizată, ci „ celor 25 de ani de la înființarea publicației clujene: specific al revistei creației”, același criticul. scria Corin Braga observa recunoscute, însă,doardecei inițați însubtilitățile o matrice stilistică echinoxistă ale mult decât sumaacestor individualit me literare, ciindividualități. Şitotuși eleste mai epocii. „Echinoxul nuaprodus curente sauprogra scrutătoare ciuntabloucredibil acriticului, al „Eroii”, excelent analizate psihologic deprivirea Virgil Aurel Mihaiu, Şorobetea etc., vezi capitolul Flămând, IonMircea, Peter Franz Motzan, Hodjak, Eugen Papahagi, Uricaru, Marian Ion Vartic, Dinu rabile în volumul lui Petru Poantă, ca Ion Pop, politice. Nuvom avea numaipersonajememo deultimceasalinieri ladecretele corectitudinii În istori În , un spirit echinoxist...”., unspirit îl a literaturii noastre, captează cufinețe Petru Poantă Echinox Trăsăturile care asigură conti  , cu prilejul sărbătoririi sărbătoririi , cuprilejul Acest element impon Echinoxul că rei sunt urme nuva figura ăț i… Exista într -un - - - - I Vaida-Voevod și Vasile Goldiș. Iuliu Hossu, Episcopul Cristea, Miron Alexandru picioarele tronului Ferdinand: Regelui Episcopul personalități care auașezat au alessărealizeze tru care, înacel oamenipoliticiardeleni an,marii mitologice subconștiente. Acesta este motivul pen- împinși învâltoarea evenimentelor demecanisme au actorii fost Uniri, În cineticaMarii fică. realizării inconștient peaceeași piață ideologică, nuștiinți ureche”, deoarece șiuniialțiioperează înmod te între istorici și care„jurnaliști știuistoria după sibilitatea fenomenului generează conflic deseori încetează amaifi știință, iar confuzia privind rever reaÎnsă știința istoriei mitizată înalbia științifică. considerată o condiție obligatorie pentru retrage rezultat alacestui exces, demitizarea este astăzi devastator, iremediabil, asupra ideiideUnire. Ca aevenimentelortriumfalistă auavut unefect ajunge la stele), glăsuiește o veche deviză ce cu toată românimea” ( pentru seridică voi ziledeglorie mari, șipentru v-a scutitdenicioumilire șide niciosuferință, zile suferințe, în care timp vrăjmașul trufaș și crud nu întâmpine peSuverani: doianidegrele„După Primăriei Bucureștilor triumfal duminică de sâmbătă unitățile armatei române, ca urmând î și destatul săumajor nați degeneralul Berthelot FerdinandRegele sunt întâmpi șiRegina Maria n garaAici sevor Buftea. concentra lozincard tânguitor ori altextelor șiprezentarea deologizarea excesivă adiscursuluiistoric, tonul Continuăm evoluția săurmărim celor patru „ Î n seara zilei de vineri, 29 noiembrie 1918, n seara 29noiembrie zileidevineri, Per aspera ad astra ă înBucureș , 1decembrie, Presã ºimemorie(III) Universul Unirea către cei care doresc să-i ti. Drumul Rezoluþiei: să ≈ (pecăianevoioase se Universul , nu sedesfășoare intrarea , nr. 19,1dec. 1918). Rezoluția MariiUniri Federalizarea Centenarul Marii Uniri publică în cursulzilei . Apelul Gelu HossuGelu la - - - - -

în comun o legătură care ne-a unitsufletul.în comun olegătură care ne-a șidinsuferințele dinbucuriile izvorât împărtășite lumii întregi, și pentru Casa iar pentrua Mine Mea aici nu se trece. […] Poporul meu a câștigat stima și trufașaudemonstrat teutone oștirilor căpe ostașiauținutpiept unuivrăjmașnoștri puternic răstimp clipedemare mulțumire sufletească. Vitejii la „ospățul intrării înBucurești”. „Am trăit înacest sunt cuvinte primele rostite Ferdinand de Regele drept cuvânt sepotrivește cuvremurile dinurmă”, câteva cuvinte: „Națiunea română, recunoscătoare Marelui Sfat Național și dinpartea flori rostește Alba Iulia.Laurențiu Oaneadepuneocoroană de se desfășoară din înaceeași ortodoxă ziînbiserica te istorice. Laurențiu Oaneapentru afi arhivate cadocumen dente redactatede asemeneacaactele înzileleprece î maghiare, săfiedeclarat alNeamului” „Mort împușcatrul IonArion, îngara Teiuș degărzile din zilemari plângând el, plângcutoții” (IoanBordea, din ochiiluiînviorați demăreția momentului și care nu-și poate stăpâni emoțiile. curg „Lacrimile-i vremuri”, Gheorghe octogenarul Pop deBăsești, Uniri. a prezenta Ferdinand Regelui Rezoluția Marii care săsedeplaseze urmează laBucurești pentru Dirigent și sunt desemnați delegației membrii din Albatribunalului Iulia, se formează Consiliul desfășurată de bucurie” ( luni de grele încercări, a răsărit soarele asupra zilei aspera adastra nmorm Ceremonia stegarului înmormântării IonArion p În să Ședința esteȘedința prezidată rima sesiuneaMareluirima Sfat Național Român, â fieînmânate SilviuDragomir notarilor și ntat pecheltuialaMarelui Sfat. Propune

î ). Românul n data de 2 decembrie Ș . După zilenegre. După derestriște, după tefan Cicio Pop propune castega , nr. 29,14dec. 1918). ≈ de „apostolul dinalte

î n sala mare a Amintiri Amintiri

[…] și să Per fie - - -

5 STEAUA 11-12/2018 6 STEAUA 11-12/2018 Citirea Proclamației de către episcopul Iuliu Hossu 22, 6dec. 1918). fetele delasate în doinele lor dejale” ( îlvaIon Arion eterniza istoria și-lvor cânta flăcăiiși Vasile Goldiș tință eternă...”. Adresându-se „mamei învăduvite”, acesteprin trecătoare flori mulțumităși recunoș tuturor Unirii tău aisfințit actul românilor, îțiaduce mare,pentru această deoarece jertfă cusângele seama de torii lovesc crăpătura ușilor. ce După asediații leîncuie, ataca amenință credincioșii trecând țevile puștilorprin steagul românesc, ungrup desoldați înarmați românesc. La Biserica „Bob”, întimpce sesfințește oraș, maltratându-i pecei care arborează tricolorul șițele Regimentului 82secuiescpunstăpânire pe în uitați desineșiDumnezeu, care vor să-șifacă capete, la pământ, puneți frâu celor zace azi mort liilor. Deși „puterile centrale, acest bălaurcupatru însă pe români să se abțină Consiliul Național dinArad Român Alexandru, fiulpreședintelui Ștefan Cicio Pop. glonț astrăpuns fereastra odăiiîncare dormea șiș La Cluj, bandeînarmate reconstituite dinrămă La Arad, i dreptate” ( zăvoarele cupatul puș ț ipetele despaimăalefemeilor șiale în noaptea deduminică î i cere Românul sănuseî , nr. 28,13dec. 1918). de la aplicarea represa ntristeze, deoarece „pe ntristeze, tilor, spre luni,un î Românul i fără sățină îndeamnă , nr. - - - -

peste 100.000decoroane. debanișimetaleprețioase învaloarejefuind-o de locotenentului Szőcs atacă Béla banca „Lăpușana”, mințile unorevrei dinlocalitate. În „schimb”, banda larugă împușcați, însăsunt scăpați delamoarte soldaților gați săpărăsească localulșcolii între baionetele sunt obli 14 oamenișirănind alți40.Intelectualii a douămitraliere înmulțime, încărcătoarelelocotenentul Szőcs deșartă Béla, de foști soldați aiRegimentului 39,condusă de Adunărihotărârile Naționale. Marii O bandă de 60 școlii confesionaleadunați încurtea greco-catolice întorși delaAlba Iuliaaduclacunoștința românilor apărarea. Am gătat!” ( treaba voastră săalegețimijloacele cum săsefacă sabili deorice neplăcere ce va ajungeperomâni! E zică sunteți datori săneapărați! Vă facem respon voastră. Acum sunteți stăpâniisituației înCluj, va să am fost maiputernici, v-am apărat noipedumnea șiîndesat”„scurt înfața unuicolonel maghiar: „Când abiadupătreiricii ore. EmilHațieganu protestează copiilor. Credincioșii reușesc săiasădinincinta bise La LăpușulUnguresc (azi Târgu Lăpuș),delegații ș i sunt pentru duși în fața a fi primăriei Românul ≈ , nr. 27,12dec. 1918). lăsândfără suflare - - - - - țea ei artistică și nici prin melodiafrazei șiniciprin carețea să eiartistică a căruielocvență frumuse „fascinează nuprin „nespus desimpaticul șicuceritorul” IuliuManiu, românești de peste Carpați. Primul beneficiar este să popularizeze emblematice figurile aleelitei din Ardeal”, redacția ( vouă, cei dintâi soliaiprimăverii Noi!” României epoca acestor sublime zile. Fiți bineveniți vă zicem și nicicea maim simțim prea înfraze slabăsăexprime ce-o bucuria întrebăm dacă din viața noastră. Toată ființa nisecutremură șine zilei de9decembrie. „E momentul cel maisublim delegația ardeleană va sosiînCapitală ședin Iuliu HossudelaBlaj, undeplecaseimediat după CristeaMiron revine delaCaransebeș, iarEpiscopul Sibiu Marelui Sfat Național, decidsăsereunească la și Alexandru Vaida-Voevod, cei patru delegați ai Cristea,Miron Vasile Goldiș, Episcopul IuliuHossu 1918). culoarea albastră” ( la cel culoarea austriac galbenă și de la cel săsesc împrumutat delacel unguresc culoarea roșie, de ră desteaguri ce„din seria learborau pentru cumsecuvinetrupeleromâne: aprimi nesc”. Autoritățile găsesc însă o soluție ingenioasă lut imposibilasegăsistindarde cutricolor româ Iulia cândaapărutpeestradă, mulțimea i-afăcut ei morale”: „La Marea Adunare Națională dinAlba drept și integru șiunadevărat predicator alenergi „unul dincei maiculțiarhierei români, uncaracter ( nezgomotos, șiautoritate” daromdeacțiune ca unstâlpputernic alidealuluinațional, luptător Alexandru Vaida, sauȘtefan Goga Pop seprezintă „fără săaibănimbulunui Vasile Lucaciu, Maniu, tipografic îi este dedicat lui Goldiș,Vasile care argumentelor salestrânse” ( ajutat declaritatea șilogica luminoasăaexpunerii să facălocnumaiadevărului șiînacest scop este Singura lui grijă când vorbește este parfumează. te nuosucește, nicinuosulemenește, nicinuo mijloacele deefect, iarlimbaromână ce ofoloseș încânte”, naturalețe ciprin șirealism: „Ocolește Ibidem Universul zboiului șicare astăzinumaiaunicionoimă, Î Pentru deplasarea laBucurești, Episcopul La Brașov, destofe„din cauzalipseimari eabso n cadrul rubricii n cadrulrubricii „Conducătorii națiunii române ț î ncepând cudata de8decembrie. Episcopul a Marelui Sfat. Ziarul ). Episcopul Cristea Miron este , nr. 27,9dec1918). evissaurealitate. […]Gândirea e ăiestrită pană ăiestrită Unirea Universului ≈ , nr. deprop. 19-20,7dec. Ibidem Universul nuva putea descrie intenționează ). Unaltspațiu anunță că în decursul înfățiș î n seara at ca - - - - - urcat într-un tren special compus dintr-un vagon Cristea episcopul deCaransebeş icumine. Ne-am ş Goldi de animaitârziu: „Eram patru, își amintește Episcopul Iuliu cincizeci robia veacurilor” ( ință comună care afost șiferecată adormită de română deaiciare publicunitar, unspirit oconști ne îndreptățesc să facem concluzia că națiunea Consiliulmațiunile Dirigent decare eîmpărtășit lui tindeni cuînsuflețire denedescris”. ziaru Redacția tras deolocomotivă nemțească este pretu„primit 12 decembrie, la ora opt a dimineții. Trenul special rea acestora dinSibiusepetrece abiaîn data de rea delegaților ardeleni laBucurești. fapt, pleca În redacția ( ră episcopul Cristea Miron ca mitropolit Națională și-adat glasdorinței eidea-lavea pe Ardealului.Mitropolitul acest chip, În Adunarea ovații entuziaste, salutându-lnucaepiscop, cica ați venit!” ( tuturor alunirii românilor,vitorul act v rândul inimii de și izbă se vor bucura veacuri de-a numele tuturor celor care sebucură dinadâncul și cufaptapentru mărirea șiveșnicia neamului, în război, înnumelecelor care auluptat cucuvântul nistru Brătianu: numele celor care„În au suferit în românilor”. Cu aceeași putere r teritoriile românești tuturor Regelui dinUngaria „Am venit să predăm Transilvania, Banatul și Episcopul Cristea Miron rostește cuglasputernic: batalionului „Avram Iancu”. Când p tele Academiei Române, Victor Babeș, șivoluntarii Prezan, reprezentanții Ligii Culturale, vicepreședin guvernul său, fostului membrii guvern, generalul Delegații sunt întâmpinați și denoulprim-ministru văzut Bucureștii” ( „s-a făcutoprimire grandioasă cumn-aumai litățile fiindanunțate înultimulmoment. Totuși sosește deNord înGara peneașteptate, oficia ( guvernul Coandă preluând puterea Ion Brătianu” între altele pripite politice: şiuneischimbări căzuse înretragere.germane noastră Întârzierea sedatora liber spre capitalaizolată derestul detrupele ţării câteva oprit ceasuri lungi sprene-au aobţinedrum Predeal. Era înziuade12decembrie. LaPloieşti de fumul gros alcoşului ce înfrunta urcuşul spre de lemneaşezaţi întenderul care neadăpostea de clasătras deolocomotivă mânată custânjeni Universul Steaua mas vacant prin moartea renegatuluimas vacantMangra” moartea prin Lipsa comunicațiilor este motivulpentru care Din pricina avarieriiDin pricina liniilortelegrafice, trenul Românul , nr. 11-12,2017). Universului , nr. 29,11dec. 1918). Biserica șișcoala notează: „Primirile frumoase și acla Românul Românul aanticipat înmoderonat sosi , Alexandru Vaida, Miron

, nr. 30,15 dec. 1918). , nr. 34,21dec. 1918). , nr. 51,29dec. 1918). ă spunde primul-mi ăș e ș te peperon, în scaunul ă zicbine ------

7 STEAUA 11-12/2018 8 STEAUA 11-12/2018 unirea lorșiaacestor teritorii cuRegatulRomân. Alba 1918,audecretat Iuliaînziuade1Decembrie Ungurescă, adunați reprezentanții prin lorlegali la Goldiș: din „Românii Transilvania, Banat și Țara podiumului. Primul cuvânt îieste oferit lui Vasile vreme ce delegații ardeleni seplaseazăînfața festivă aPalatului piepturile, Ferdinand Regele intră solemn în sala nou „Trăiască Regele!” și anitrăiască!”.„Mulți realizarea iarcorul intonează Mari, României din Nifon citește rugăciuneademulțumire pentru S.U.A. divin,Episcopul partea Lasfârșitulserviciului Barclay Angliei și Charles dinpartea Vopika din silvăneni șireprezentanții legațiilor străine: George cabinetului, generalii armatei române, ofițerii tran prezenți IonI.C.Brătianu, primul-ministru membrii și Pedagogic intonează „Trăiască Regele!”. Sunt militare, iar corurile reunite Central ale seminariilor mentului devânători demunte leoferă onorurile fața mitropolitane. bisericii Ocompanie aregi și pe delegații Marelui Sfat Național pe platoul din întâmpină Ferdinand, peRegele pePrincipele Carol Episcopul îi înaltuluiclerortodox Nifon șimembrii proprietatea Româ său, spunându-icălocomotiva este deacum rulant românesc. Episcopul îlliniștește pefratele drept pentru despăgubiri distrugerea materialului s-au obligat săpredea detren 100degarnituri convențieiîn urma care prin Puterile Centrale cație cucare germană auvenit afost rechiziționată fratele să în calitate deinginer feroviar, 21 dec. 1918). Ioan Hossu, care a însoțit delegația te care nuvreau sămaiînceteze” ( Dialogul se încheie cu „nesfârșite și strigă aclamări până laNistru” ( toateRomân locuite ținuturile deromâni, dela Tisa tuturor românilor și declar pe veci unite în Regatul de peste Carpați de a săvârși unitatea națională a dă recunoștință hotărârea primesc fraților noștri Basarabia șidinBucovina, astăzi uniți,cuprofun emoție: numeleromânilor„În dinvechiul regat, din de fericire, regele răspunde cuvocea gâtuită de de solemnitatea momentului”, cu ochii strălucind ( oficial al Uniriiactul Transilvaniei cu Patria-mamă” Suveranului „pergamentul în care seconsemnează Voevod citește Rezoluției, apoiînmânează textul în Transilvania”( și sufletele tuturor românilor deazicare trăiesc strămoșilor dartot noștri, acumnoiîțiaducem […] Pentru aceasta, Sire, noiîțiaducem pământul Universul La ora 11.30, cursuldiminețiidesâmbătă În u, Episcopul Iuliu, , nr. 34,16dec. 1918). „Viu emoționat Românul întâmpinaț Unirea niei Mari. niei Mari. și îșiocupă , nr. 4,7ian.1919). Vaida- , nr. 34,21dec. 1918). că i deun „Ura!” dintoate locomotiva defabri îl atenționează pe loculpetron, în Românul , 14decembrie, , nr. 34, în - - - - - sprijinul foilorsprijinul românești pentru cauzanoastră, retoric: „Atunci cândveneam la București casă cer din trecut pechestiuneanațională”, întrebându-l pe redactorul decare îlleagă „amintiri delupte 34, 16dec. 1918).Episcopul Cristea îlîmbrățișează de o fericiree cuprinsă de nedescris” ( încât nuvă potspunedecât căîntreaga meaființă îmi este stăpânitînceasul acesta deatâta emoție, Tronului, încă subimpresia momentelor petrecute înSala delegaților ardeleni. Goldiș,solicită interviuri aflat 1918). poate caînfăptuită” privi ( plenipotențiar alStatelor Unite: Mare„România se Solemnitatea seîncheiecusentința ministrului ai nentul IoanHossusuntCoroanei. numițiOfițeri iar Cornel Corneanu, căpitanulBohățielșilocote Popovici sunt ridicați la treapta de comandori, secretariiRomâniei, Caius Brediceanu șiMihail distinși deSuveran cuMarele Cordon alCoroanei Alexandru Vaida-Voevod și Vasile sunt Goldiș Cristea, IuliuHossu, Alexandru Vaida-Voevod și Sunt urmațideIonI.C.Brătianu, Miron I.G.Duca, drapele, se încolonează zentanții mari societăților dinCapitală, purtând școlilor debăieți.Laora 11.30,studenții șirepre de fete, pânălaAcademie, undeașteaptă elevii de laPalat, undesunt prezente elevele școlilor ment, ocupândambeletrotuare aleCăii Victoriei, în număr mareBucureștenii la eveni participă la statuile acestora depeBulevardul Academiei. pe voievodul șipedascălulGheorghe Lazăr Mihai gației ardelene pagină. Siret!” ( din Munții Apuseni, șiacei dinCarpați, șiacei dela șiacei noștri, dincâmpiile toți morții Turdei, șiacei Fraților, […] Această fițibine-veniți! urare strigă v-o tresărire aîntregului debucurie poporromân. […] este unei singure bucuria generații, ea este sfânta veacuri întregi de suferințe. noastră Bucuria nu clipe de fericire atât încât de mari, ele răscumpără niciodată. Sunt înviața unuineam mai despărțim vă așteptăm deomieanișiați venit casănune patetism nedisimulat: „Prea Sfințiți Părinți, fraților, Brătianuoaspeții, iarprimul-ministru toastează cu delegaților. Primarul Constantin Boulevard, gazdele oferă undejunînonoarea credeai căvom tr Pe palatului, holurile redactorul ziarului La finalul ceremoniei,Miron IuliuHossu, Cristea, În dimineaț În Trăim zilemari La ora 13,însalademarmură ahotelului Universul își găseș a zilei de Duminică, membrii dele membrii a zileideDuminică, îș , nr. 34,16dec. 1918). i manifestă dorința dea-iomagia ă i zileleastea mari?” ( , titrează te cugreu cuvintele: „Gândul î n urma fanfarein urma militare. Românul Universul Hălău , nr. 32,18dec. Universul ceanu salută Ibidem pe prima peprima Universul ). , nr. - - - -

dejun oferit dePrimăria Bucureștilor. cu știința numaidacăarmata varidica merge mânăîn cultura și știința sa. armelor,nu trăiește forța numaiprin arta, cișiprin lui nostru. Evenimentele audovedit căunneam care cultură prin au contribuit la înălțarea neamu în aceste momente istorice sănegândimșilaacei Alexandru Vaida-Voevod amintește: cuvineca „Se se deplasează elev alliceului Gheorghe Lazăr, discursrostit deMircea unscurt După Vulcănescu, Viteazul, reprezentat acumdeFerdinand ( pe baze democratice înjurulMarelui Voevod Mihai construite ideeauneiRomânii acesta dezvoltând ror românilor”, ministrulCultelor, apoiI.G.Duca, lupta „pentru cimentarea sufletești unirii atutu tul Petre Haneș, care promite căuniversitarii vor lacuvântUrmează primarul cu acompaniamentul fanfarei „Traiască Regele!”. îl pomenește peSuveran, cei prezenți intonează de bucurie… Sale. Laauzulei,Mareleaizbucnitînlacrimi Rege avut rara fericire deaaduce vestea Majestății Unirii inimile[…]. cuprins marea ce bucurie ne-a împreună casăvă cuînsoțitorii noștri vestim locuite deromâni, noi,cei patru soli,amvenit Național dinArdeal Român dinUngaria șițările își î de uralele celor prezenți, Episcopul Cristea Miron cupanglicătricoloră.de lauri Cu vocea acoperită delegații ardeleni depunlasoclulstatuii ocoroană Iancu”. rată defeciorii batalionului transilvănean „Avram crengi de brad și drapele naționale, este înconju Vasile Goldiș. Statuia voievodului, împodobităcu îndrume destineleRomâ lic ( mare e caleabinecuvântată, ce duce laBucurești” cucernice, tot așa,încele naționale, cel pelerinajul cum fiecare creștin crede înIerusalimulcredințelor la realizarea visului deauralromânismului: „După dragostei frățești”, declarându-se fericit mă „viguros Iuliu Hossu, introducere Hălăuceanu, aprimarului Episcopul Popoviciu șiCornel Corneanu. oscurtă După Alexandru Vaida-Voevod, Caius Brediceanu, Mihail Hossu, generalul Coandă, Vasile Goldiș, I. G. Duca, trul lucrărilor publice, iarînstânga,Episcopul Iuliu Episcopul Cristea Miron șiAnghel Saligny, minis mesei seaflăIonI.C.Brătianu, îndreapta lui, Unirea La ora 13.30,lahotelul Boulevard are locun își î ncepe discursul: „Din încrederea Marelui Sfat ncheie alocuțiunea rugând Providența „să Î , nr. 4,7ian.1919). Episcopul greco-cato n semndeomagiu pentru Marele Voievod, ” ( Ibidem î ” ( n „cuvinte decaldăelocvență”, expri și emoț la statuia dascălului ardelean. Aici, Universul ) . […] România Mare[…] România se va putea ionant vorbele ale superbe , nr. 35,17dec. 1918).Când niei spre viitorul strălucit Hălău întreaga asistență ceanu, studen

căasistă Î n capul Ibidem Am Am ). ------

Inspectează Regimentul Inspectează „Avram Iancu”, iaudeju cea ori organizatăRomână deCamera deComerț. numeroase recepții, cum e cea oferită de Academia săptămâna care delegații urmează, sunt invitaț Mare!)”România (Românul, nr. 34,21dec. 1918). minute. Strigăte puternice: Trăiască Liga, Trăiască dizolva (Tunete deaplauze care durează câteva prinzător: „Liga, atingându-și scopul, se va „un admirabil discurs”, încheiesur- pecare-l Culturală, președintele Petru Grădișteanu sus nr. 4,7ian.1919). înflorire aideiinoastre religioase” ( încredere onouă cădelaclerulardelean va izvorî române. făcliaculturii s-a aprins Am neclintita neamului românesc depeste munți. DinArdeal de culturăai izvoarelor și credință religioasă ale re acredinței morale”: „Avem aicidoireprezentanți inimosul cleralArdealului seva realiza oregenera Carpați, Brătianu sculptorul elitei IonC.Dimitriu politice depeste elogiileDupă aduseOnciul de și istoricul Dimitrie la care are drept” ( avem Mângâierea sădeplângemcâțiva morți. rea Ardealului […]. LaLăpușulUnguresc deUngaria răzbunări personalevor putea î duiți, care îșiînchipuie suferit unorșoviniști multde peurma deznădăj momentul defață? zidi-vom falniculnostruedificiunațional […]. tatea simțămintelor noastre sunt temelia pecare s-a întrupat și unitatea noastră de astăzi și comuni noastre deveacuri s-auîmplinit, visulnostrudrag atâta vreme pentru românii din Regat. Așteptările aceeași măsură dragostea șinoi pecare amnutrit-o focul dragostei în fraților deaici.Întâlnim noștri care este impresia P.S. Voastre zi? dinprima ziarului superioare”, Ardeal, numaipetemeiul sale meritelor și culturii de anilaașaînaltădemnitate bisericească în „tânărul șisimpaticul arhiereu care aajunsla34 se maiisprăvesc” (Unirea, nr. 4,7ian.1919). ziua; consilii recepții, deminiștri, vizite oficiale, nu constată că „delegații ocupați sunt toată foarte Femeilor Române”. organizată de ”Societatea Națională Ortodoxă a mama primului-ministru, nul alături de doamnele Cantacuzino și Brătianu, Î – Poporul meu, aavut întimpuldinurmă, de – Care estarea îndieceza de spirit P.S. Voastre în – Sunt uimitdeprimirea ce nis-afăcutșide „ –Cum vă și simțiți în Capitala Mari României Printre aceste obligații protocolare, IuliuHossu, n cursul serii, labanchetul oferitn cursulserii, deLiga Universul găsește răgaz să : își manifestă „credința că

Universul Corespondentul ziaruluiUnirea că prin acte brutaleși acte căprin și participă , nr. 35, 17 dec. 1918). ofere uninterviu mpiedica despărți Ibidem laserbarea ; Unirea prin prin ț ine i la În În - - - - - ,

9 STEAUA 11-12/2018 10 STEAUA 11-12/2018 lui Nicolae Iorga,lui Nicolae care protestează împotriva artico mulțirăniți” șifoarte patru morți ( tică”, audeschisfocul asupra mulțimii, „rămânând episcopească. Husarii, sălbăticie curat asia „de-o nii au s-au năpustit asupra preotului,Gărzile însă oame sunt niște șarlataniplătiți deguvern, nulecredeți”. Simon dinIclodulMare astrigat: „Oamenii aceștia vlădici șidepopi”. Auzind acestea, preotul Traian hotărârilor delaAlba Iulia,undeați fost vânduți de pe duminicălaClujcutoții, casăprotestăm contra crucea!”. Aurmat apoiprovocarea directă: „Veniți Ferdinand celui bețiv, joscuel, joscupopii, cu tor alpoporului,amerslaBucurești săvă vândă lui pului diecezan: „Vladica Hossueunhoțșivânză 27 dec. 1918).Îșirevarsă asupra apoifuria episco dinRomânia”boierilor ( că eiauvândut poporulArdealului înAlba Iulia preoților, zicândcăartrebui spânzurați toți, pentru asupra asupra asupra Bisericii, crucii,maivârtos altă domniedecât care afost; apois-aunăpustit zbierat-au cuspumealbelagură cănuletrebuie Ferdinand,Regelui contra dinRomânia, boierimii hotărârilor delaAlba Iulia,spumegat-au contra stepele azorice”. „Fulminat-au cuturbare contra poporului într-un stilșiîntr-un ton demndoarde Dinbalcon,în fața socialiștii primăriei. „au vorbit pretextul că s-apierdut o vită” aadunat mulțimea de secuiiadușiaicila Târgul Murășului”, „sub socialiști, folosindu-se degarda ungurească și apropriază sieși numele de „sgura plebei, ce-și „cetatea de scaun a părintelui episcop Hossu”, trainice” ( și căvom și mari aveadebucurii șinoiacumparte noastră este noastre căseapropie sfârșituljertfelor stejar și lauri la statuia lui Ion Brătianu, participă la stejar lastatuia șilauri luiIonBrătianu, participă mesc pentru bunagăzduire. ocoroană Depun de Catargi,Henry mareșalul Palatului, căruia îimulțu primirea entuziastă care li s-a făcut, și pe domnul căruia transmit bucureștenilor mulțumirea pentru Hălăuceanu,lui, apoi pe primarul intermediul prin arată „vădit emoționat” desolemnitatea momentu careardeleni se îlvizitează pegeneralul Berthelot, Iorga altprocesnumai prin istoric”, avertizează Nicolae a trecut printr-un proces istoric sepoate desființa folositoare Mari. României „Și, îndefinitiv, ceea ce UniteBisericii cuApusul sunt puternice șipotfi „revenirii lalegeaveche”, accentuând călegăturile de laChișinău. Iorga demontează argumentația lelor publicate de Onisifor Ghibu în Continuându- pentruUn sprijin Episcopul Iuliu vine din partea ziuade16decembrie,În zidetârg laGherla,

( să Unirea rit înapărarearit luișil-auascunsînaula Universul , nr. 4,7ian.1919). ș i programul diplomatic, delegații , nr. 36,18dec. 1918). Unirea , nr. deprop. 35-36, Ibidem România Nouă ). ------

( lor dinArdeal, vă rog săleduceți toată inimamea” ierarhi: adustoată inimaromâni cumne-ați „După Ferdinand seadresează cuemoțieînglascelor doi Vizibil Regele marcat demomentul despărțirii, vor părăsi Capitala cuuntren cudestinația Sibiu. pentru audiența deplecare. Cristea șiCaius Brediceanu seprezintă laPalat 1918). Laora amiezii,Episcopul Hossu, Episcopul recunoștință șidragoste” ( de români pronunță numeledeSaint Aulaire cu Goldiș afirmația lui conform căreia „patru milioane Saint Aulaire. Acesta se arată profund mișcat de laLegațiabrie Franței, alăturideambasadorul nr. 40,22dec. 1918). acestor continue banchete ce liseoferă” ( împiedicați delaocupațiiledincauza lorserioase unele din numeroasele invitații, „arătând că sunt vădCamera însăobligați Se sărefuze deComerț. Lafont Catedrala Sfântul Iosiflaparastasul eroului francez Românul Delegații își petrec dimineața zilei de 22 decem ș i onorează cuprezența banchetuloferit de , nr. 37,25dec. 1918). Universul În cursuldupă În

 , nr. 41,23dec. Universul -amiezii - - ,

detaliu A tificat deplin, prin această carte testamentară,tificat această cu deplin,prin carte altreileaÎn rând, episcopul șicardinalul s-aiden șidetenție.22 deaniadunați dedomiciliuforțat și, înacelași timp, cel care afăcut, subcomunism, Iulia, Rezoluția deUnire a Transilvaniei cuRomânia de odinioară este cel care acititîn1918,laAlba exemplară șicharismatică:episcopul deCluj-Gherla lafigura cardinaluluiface sămăraportez ca la una Există, însă,înanul2018, și o altă nuanță, care mă matice iconic ale episcopului și cardinalului Hossu. Vasile emble Cesereanu cusineportretele apurtat zadar, înautoexilul (între săulaRoma 1978-1984), și derezistență obstinată înfața persecuțiilor. Nuîn cul meupatern demângâiere unprilej sufletească hotărâtor. Figura mentorului său a fost pentru buni acest fel, a devenit și pentru mine un reper sufletesc pentru buniculmeupatern, Vasile Cesereanu, și,în afost închipdecisivmarcantpul deCluj-Gherla modelul confesional șieticreprezentat deepisco tulburare față deîntâia dată, probabil întrucât Napoca, Editura Viața Creștină, 2003),cudestulă jită dePr. Silvestru Augustin Prunduș, OSBM,Cluj- Augustin Prunduș șiPr. notează Alexandru Nicula un „maestru alviețiispirituale”; iarPr. Silvestru tual, dar șiunmodeldetrăire”, Iuliu Hossu fiind acestor caiete care alcătuiesc „un testament spiri remarcă episcop deCluj-Gherla, valoareaactualul Hossu, unuldinfrații episcopului. PSFlorentin, caiete îi sunt încredințate confidențial lui Traian Argeș, Ciorogârla 1961,cele șiCăldărușani. trei În de domiciliul obligatoriu Curtea delamănăstirile Dragoslavele șiCăldărușani, detenția delaSighet, arestarea, domiciliul obligatoriu delamănăstirile până în 1961, axate pe câteva momente-cheie: cronologie depaisprezece anise întinde din1947 supusă aceasta întimpulregimului comunist. vie, lacare înciudapersecuțiilor șiabuzurilor afost liturgiccaracter greco-catolică cuBiserica aparte, Memoriile sunt întrei scrise Memoriile caiete, acăror memoriile cardinaluluimemoriile IuliuHossu(Ediție îngri m recitit Memoriile cardinaluluiIuliuHossu Credința noastră este viațanoastră Cartea transfigurãrii recitite în2018 Ruxandra Cesereanu ------, cardinalului alcătuiesc și o amplă scrisoare pasto o cale de întărire a credinței, de aceea memoriile este văzut ca este supus de Dumnezeu. Martiriul încercare șiuntest lacare ierarhul consideră că statornic, este luminoasă,căcimaterializează o oaminteșteSighet), pecare episcopul mărturisitor (domiciliul obligatoriu îndelungat, detenția la ne vie, oliturghie continuă și,înciudaCăii Crucii Epistolele Sfântului Pavel (pp. 14,16). estecă stilulmemoriilor unulpaulin,înruditcu Cluj-Gherla este rugăciunea, întrucât inclusivîn Cluj-Gherla dragostei mele” (p. 39). testamentul devine săudinmemorii “testament al Hossu este cel care asumă învierea sale, Bisericii iar îndetenție.ori Prin acest gestre-întemeietor, Iuliu credincioși, inclusivcândseaflăîndomiciliu forțat nuă arhipăstorirea (simbolicșimental)de turmei săfiepregătită,Bisericii deaceea elînsuși conti sfătuiește caînviereaEpiscopul mărturisitor șisimbolic,ric deînvierea Fiului luiDumnezeu. timpul persecuțieisale, cea maiapropiată, alego devine, greco-catolică căciBiserica în Cluj-Gherla, este pentruepiscopului potrivită vizionarismul de vagreco-catolică învia din mormânt: metafora profetic șivizionar. Asemenea luiHristos, Biserica episcopulția eiinclusivoficial–înacest este punct, viețuire, clandestină.Iarviitorul va aduce resurec în suflete șiînminți, găsindu-și oaltăcalede supra eaeste vie, păzităcucredințăhârtie), șistrășnicie să maiexiste, fiinddesființată îndocumente (pe este aceea aîncetat greco-catolică că,deși Biserica de terapie Demonstrația spirituală. luiIuliuHossu dublu:derememorare unuipelerinaj are funcția și spirituală. Vizitația canonicămentală aierarhului binecuvânta șiadăruidragoste pentru aîmpărtăși, detenție, episcopul cutreieră contemplativ eparhia saudelagăr),cât șiîn mai blândădedeportare obligatoriu (care afost defaptoformă subtilăori rală fragmentată șitestamentară. Atât îndomiciliul Cartea este conceputăCartea caoformă derugăciu În arest,În centrală activitatea aepiscopului de

------

11 STEAUA 11-12/2018 12 STEAUA 11-12/2018 și cu Hristos, o chilie de călugărie, o transfigurare vagreco-catolici deveni undomiciliuîntru Hristos de regimul comunist pentru dinRomânia episcopii piatră creștine. a Bisericii stabilit forțat Domiciliul Petru afost investit astfel șilegitimat deHristos, ca Dumnezeu, ostâncă, însensulcare apostolul ficat credința, făcânddinaceasta o temelie alui dar defaptînsupraviețuirea eiconcretă, și-aforti îndemolarea greco-catolică, Biserica eiforțată, credinței sale, o consolidare a acesteia, întrucât și domiciliulobligatoriu auprodus oîntărire a precizeazăde Cluj-Gherla statornic că detenția dincolo detestimonial (metafizicșietic).Episcopul este IuliuHossu,salecare memoriile prin auunrol neclintire (cadovadă stabilă,piatră șitestament) episcopilor ei.Iarcel care de redactează acest act este Roma neclintirea vie prin în credință a tuturor oficiale ale regimului Unităcu comunist, Biserica ostile. Astfel, silaînactele deșisuprimatăcude-a tocmai supraviețuitoare Biserica în pofida forțelor alcătuiesc mănăstire-lagăr Episcopii deținuțiîntr-o tocmai datorită suferințelor, prigoanei, persecuției. mai acut statutul rezistentă săude Biserică șivie, Dragoslavele șiCăldărușani, depildă,percepe și episcopatul lamănăstirea aflat îndomiciliu forțat decât ceatotul scontată altăfuncție deautorități: Unite din1948,are, cuRoma, vorbind, spiritual cu Unite.Bisericii senin Calea Crucii episcopală șifuncționarea a către toți episcopii arestați, greco-catolici asumând Dragoslavele stimuleazăcelebrarea liturghiei de simplitatea dinmănăstirea-lagăr șipenuria dela și sufletească. Tocmai asceza impusăînarest ori soarea vor concretiza anidepastorație mentală a trăi, arezista. Arestul, închi domiciliulforțat, condiții punitive aceasta înseamnăasupraviețui, perfide, IuliuHossunu excludeperfide, ounire, cândva, a faptelor„memoria biblice devinetiparmodelator”. că acestea asumăo „înrămare biblică,liturgică”, iar februarie 2004, pp. la rândul său 14-15), observase lui Hossu(publicată în Ion Pop, cronică într-o despre cardinalu memoriile (autoritățisorilor comuniste ortodocși). clerici ori rugăciune lăuntrică,cât șiojustificare înfața opre noastră are tocmai acest sens: a cardinalului, de memorii a inimii în întreaga carte Fraza-cheie mistică,reluată caorugăciune ritualic transfigurare, acceptare într-o seninăasuferinței. cură șiumilință sepreschimbă, înnoire prin și care episcopii sunt tratați deautorități batjo prin a suferinței. condițiilor detrai Mizeria șifelul în Deși destui dintre ierarhii ortodocși sunt destuidintre figuri Deși ierarhii ortodocși Decretul descoatere înafara legii aBisericii . Acest deviață principiu constituie atât o România literară Credința noastră este viața , nr. 5,11-17 - - - - - este acela de „praznic sufletesc”, de nii cauzate dedetenție efectul saudomiciliuforțat: rememoreze lăuntric, închiliapersonalăarecluziu risitor săretrăiască păstorirea deodinioară șisăo credință, cât șisimbolic, a întregii cândva. țări, cititor sale ideeaînvierii, al memoriilor atât prin episcopul readuce defaptînconștiința posibilului Transilvaniei toți acești ani, punctând cuRomânia; ani delaRevoluția din1848,30deanilaUnirea comuniști: 250 de ani de la Unirea 100 de cu Roma, compensatoriifață deilegalitatea comisă de tolice, IuliuHossuamintește câteva aniversări decretul ilegaldedesființare aBisericii greco-ca mai alesacumîn2018! intuite șisugerate deepiscop, sale, înmemoriile aceste unionale(șisimbolice), aspecte importante români, indiferent deconfesiunea lor. Sunt foarte vizionar capeoîmbrățișare atuturor creștinilor Unite opercepemunism, aBisericii cuRoma viitoare,și abuz.Iarlibertatea cândva înnon-co unire deprețuire reciproce, șirespect rapt nuprin darovede capeo cuortodocșii, greco-catolicilor forme moderne de pustiu și deșert, iarepiscopul forme depustiușideșert, moderne de opresori. Detenția saudomiciliulobligatoriu sunt coercitivriorul este lăuntrul depășitprin necucerit compensată derâvnitoarea exte spirituală; libertate pătimitorul șimântuitorul (pp. 204-205). infernală este rememoraretă într-o devizităcanonică;călătoria este iarna) preschimbaSighet (cudubaSecurității, dură delamănăstirea Căldărușani laînchisoarea deplasarea Inclusiv tocmai UnităcuRoma. Biserica și roditori decredință sauaicredinței șiîncarnează devinniștelăuntric, semănători episcopii-deținuți se regenerează. Practicând acest exercițiu spiritual căreia credința nuseîmpuținează,cisporește și o formă de vorbește desprechiar clandestin),mărturisitorul zitare mentalăalcărei aeparhiei păstor este (fie și probatorie. Atunci cândgăsește soluțiaderevi întemnițat,greco-catolic deaicicredința ardentă găr produc oinocentizare șiopurificare aclerului nu numai),deoarece detenția mănăstirile-la ori episcopilor-prizonieri (cândcolindă deCrăciun, dar nește launmoment dat șistatutul denoicopii al Petru, IuliuHossupome piatra luiHristos). Bisericii uneiipostaze(în sensulasumării colective deafi înarmarea sufletească, „petrificarea” cu credință cele ortodoxe), iseopunîmbărbătarea, întărirea, și cedării râvnite deautoritățile comuniste (și și îmbrățișare Sărbătorile creștineSărbătorile îlfacpeepiscopul mărtu Când rememorează anul1948care marchează Nelibertatea trupească este însănătoșităNelibertatea și întru(p. Domnul 144). Vulnerabilității înnoire sufletească metanoizată , sub semnul lui Hristos , subsemnulluiHristos (p. 169)datorită înviorare , întărire ------

umilințe). Metoda este aceea atransfigurării: când foame,de autoritățile (prin închisorii frig, mizerie, sa felul încare șipedepsit corpul era obstrucționat iluminare continuă. Sufletulșispiritul vor compen episcopului va fiunadeseninătate și spirituală (p. 212) după cum avertizează un gardian, viața va trupuluibatjocorit): „Băgăm bivolii lagrajd!” cu care sunt întâmpinați înînchisoare (împotri degradării negativ Împotriva extrem din memorii. de șiîncredință. este acela alluiPetru, săuîntăritor înmisionarismul testamentarede memoriile redactate înstilpaulin, rator vădit alapostolului Pavel, dar rolul său, dincolo sunt înstilpauliniarIuliuHossueste scrise unadmi și un nou timp din Faptele Apostolilor! Memoriile (detenția, e drumul spre domiciliulforțat) Emmaus 175. Calea Crucii pentru episcopatul greco-catolic se găseautoți credincioșii (chiardacăinvizibil) –p. de laCăldărușani”, unde slujeau episcopii-deținuți, ecumenică:în hiperbolă „mica șidărăpănata capelă tul uneirăpiri lacer, defapt, liturghia devenind o lăuntrice șicolective înacelași timpare conținu și maialesroditoare. Intensitatea acestei liturghii nată decomuniști) sădevinăvie, supraviețuitoare careprin silităsăfieclandestină(șielimi Biserica este comuniunespirituale ouriașă șiîmpărtășire șitoțigreco-catolici credincioșii: scopul călătoriei sunt prezenți,de Cluj-Gherla sufletește, toți preoții aceste172). În călătorii aleepiscopului spirituale nelegatlibertate, nici de timp, nici de depărtare” (p. era mailegat, cuatât seavânta îndeplinăfericită calea neîmpiedicată a sufletului care, cucât trupul pentru adepășitrupelniciaîncarcerată: „am luat Călătoria șireligioasă spirituală este tocmai ritualică nevoindu-se pentru Dumnezeu.al deșertului, devineastfel,mărturisitor simbolic, unpărinte tragice, arestarea, anume–prigoana, domiciliul șisufletului.adâncul spiritului Toate întâmplările va liturghisi contemplativ,de Cluj-Gherla din este cunoscător pederost alliturghiei, episcopul să liturghiseascăpermisiunea la Sighet, întrucât și deși patruriul ani și șapte luni nu va mai avea tate, darsupraviețuitoare. iseconfiscă Deși roza în închisoare, devenind „piatră” persecu aBisericii ților, IuliuHossuva continua săfieepiscop chiarși autorită pofida persecuțieișinegației dinpartea penitenciar seprezintă caepiscop. Or, tocmai în Sighet, atunci cândIuliuHossu, lainternarea în Vasile Ciolpan, alînchisorii directorul primitiv credință. „Aici nueste episcop” (p. 212),replică du-se astfel investiți caîntemnițați pentru dreapta suntgreco-catolici clericii transfigurați, percepân sunt dezbrăcați dereverende șiîmbrăcați înzeghe, Penitenciarul de la Sighet reprezintă polul ------a sufletuluiînălțat cătreDumnezeu. Deținuții dela primite cucredință, sporeau cealaltă dimensiune, – toate acestea erau percepute capenitente, dar, bărbieritul, tunsulpărului,curățarea latrinelor țați (inclusivpreoții, șicălugărițele). Baia, călugării lacarecondițiile abjecte erau supușicei întemni țarea necesară spirituală și compensatorie față de aceste cicasăjustifice lucruri, șisăsugereze înăl nu dinlipsădepudoare narează episcopul Hossu nuți este dublată decondițiile mizere deigienă; face244). Înfometarea stafielnici pe deți care-i aici;aici,școala supremănumit-o deaplicație” (p. mai înaltășcoală, suprema universitate, cumam omul, multe cunoaște șimulte învață, aicieste cea „Aici, coborând sufletului, multe în adâncurile află rea îniadsepreschimbă înascensiune, întrucât spiritual, probă șidăruire: pentru Hristos coborâ continuă. Întreaga devineantrenament prigoană te corporală catalizează înălțarea lorspirituală slăbescfățiș,greco-catolici dar această fragilita mizere, nutriției Dinpricina spirituală. clericii dintre acestea, sepreschimbă dehrană înprilej 235). Temnița Sighetului,cea maiaspră șibrutală detențiaforțat, –devin „o luptădemărturie” (p. și IoanSuciu),asumându-și astfel conținutul dea pentru doidintre episcopi (Valeriu Traian Frențiu conține și rugăciuni (liturghii) de înmormântare frânți aicredinței” (p. acest sens, 311).În cartea fapt neînfricațișineîn „cununa mărturisitorilor ral alcelui care pătimește șicare astfel obținede episcopul IuliuHossuvizează supranatu untriumf suferinței impuse. Fără săfolosească acest cuvânt, dacă acesta pătimește statornic, fără săseopună pentru credință,viața maiales unuimărturisitor Hristos încununează chiarîntruHristos ori A ficu ne era Sărbătoarea celor fără desărbători” (p. 299). domnul Isus, cuElprăznuiam praznicele noastre. El luadelanoi.Cu noiafostnimenea nuaputut-o în locuința suferinței s’a bucurat noastră șibucuria lor: „A venit lanoi,arămas cunoi,sufletulnostru întemnițaților este nucleul rezistenței cu Hristos emblema Cineiritualic de la Emmaus. Comuniunea ceremonie iartemnița euharistică, primește înmod precum frângerea pâiniiînînchisoare devineo cardinaluluiîn memoriile Hossu. aceea, De un gest înviat – această mișcare este spirituală constantă stătători încredință sunt chiarepiscopii pătimitori. credincioși: aici,sfatulDe statornic alepiscopului către preoți și peutică, salvatoare, comuniunea cusupraumanul. dar râvna robilor va fi tocmai unainversă și tera rul), iartemnița, orobie, ocoborâre însubuman; Sighet erau robi (cumamargloseazămărturisito Trupul chiarucis, echinuitori darsufletuleste Stați tariîncredință!, întrucât cei dintâi ------

13 STEAUA 11-12/2018 14 STEAUA 11-12/2018 așteaptă cuvinte demângâiere șidestatornicie săfiebinecuvântați:de oamenidornici toți aceștia nă), episcopul IuliuHossueste asaltat devizite și blândă decât cea dedinainte dedetenția sighetea nouăetapădedomiciliuobligatoriu (mai într-o tor afiviitoare.continuată șiînlibertatea această comuniune deepiscopul edorită mărturisi (șialte confesiuni), șiortodocși greco-catolici iar comunist aucreat ocomuniune desuferință între neam” (p. șilagărele dinregimul 354).Închisorile temniței,înfrățiți pentru același mulțiînmoartea uniți împreună, frățește înluptă,înfrățiți însuferință, nou încare sădomineecumenismul: și „ortodocși cândva împotrivacomunismului ateu, într-un timp prevedeatât, episcopul deCluj-Gherla untriumf în apropierea mănăstirilor-lagăr. multdecât Mai din satelestareților al sătenilor aflate ori ortodocși tamentul șialcălugărițelor, călugărilor precum șial laudăconstant comporCăldărușani), mărturisitorul (Curtea deArgeș, schitul Trivale, Ciorogârla, chiarșila toate dedomiciliuforțat unde are mănăstirile parte docși care cuautoritățile comuniste; aupactizat în îi blameazăIuliuHossusunt exclusiv ierarhii orto aceea deanufi Cei pecarefost unanti-ortodox. în chipaproape mistic. adusă defaptunuiiluminat care trăiește detenția niciarul Sighet, daraceastă insultădevineolaudă „bătrân nebun”, îispuneungardian delapenite fie perceput caunmaximalter de către autorități; tatea –toate aceste calități îlfacpeIuliuHossusă franchețea și corectitudinea, fidelitatea șionesti irea sacompletă, cinstea șionoarea, fermitatea, Loialitatea față de credința dăru greco-catolică, viețuire, cât șidespre trecerea sufletuluidincolo. acărților,fi ocarte atât despre rugăciuneșisupra pul IuliuHossunusupraviețuise Sighet, de închisorii lumecredea,și IoanBălan.Multă în1956,căepisco semnat detrei episcopi: Alexandru Rusu, Iuliu Hossu de repunere îndrepturi greco-catolice, aBisericii erau puterea celorscumpii morți vii” (p. 422). i-aîntărit, termnițeleprigoana i-auoțelit încredință; temnițe erau puterea deneînvins a credincioșilor; sufletește: aufortificat moartea scumpidin „morții nouă formă deputere lăuntrică, iarsuferința șichiar formă deînsămânțare acredinței șiacatalizat o tare, cât șipreamărire. Prigoana onouă aprilejuit acestora, atât încercare, cât și dragoste, atât înfrun lafinalul IuliuHossuînmemorii, cum explică șiscrie ca reprezentând Prigoana chiarBiserica. afost, după eperceputEpiscopul decredincioși deCluj-Gherla în credință, care dealtfel sunt șidăruite imediat. Pe acest fond din1956, este redactat Memoriul ieșireaDupă dinînchisoarea Sighet șiintrarea esteO altăcalitate aepiscopului mărturisitor ------Dumnezeu poate intra. mele”, iarînaceastă cetate nebiruitădoar spirituală tudine laCăldărușani este „ centrul șisufletulvieții (p. 454).Liturghia pecare oslujește statornic însoli ortodoxe. Calea Crucii devine „calea împărătească” cată, înpofidaasediuluiautorităților comuniste și unde “cetatea sufletului său” rămâne bine fortifi Iuliu Hossueste stabilitlamănăstirea Căldărușani, episcopi supraviețuitori aiSighetuluisunt despărțiți: această înviere din1956,cei șipentru trei Memoriul spre marea lorspaimă” –p. 441.Ca punițiepentru în Ardeal trimiși narii și iată că au deșteptat mortul comisă cusugrumarea noastre Bisericii misio prin mântat căeste viu;voiau săconsolideze nelegiuirea greșeala căs’au șis’au atins decel crezut mort spăi arătat înmijloculcelor crezuți «trecuți»; aufăcut văzut, semișcă,maitrăiește; val dedragoste vies’a lavestea cămaitrăiammort, șisunt frați care ne-au „s’au alarmatpeste măsură, văzând căcel crezut iritarea ierarhilor ortodocși: tică astârnit șichiarfuria însă, căaceatsă înviere simbolicășicuvaloare profe echivalat cuoresurecție întoate privințele; firește, undeseaflaîn domiciliuobligatoriula mănăstirile a aceea vestea căacesta eviușicăputea fichiarvizitat acestei figuri religioase de excepție. rința, darmaialesexperiența misticășivizionară a așa fel încât să facă să circule internațional sufe traduse șitipărite încât maimulte limbistrăine în fragmente). Este caaceste dedorit săfie memorii și franceză (deocamdată s-autradus doarniște că există posibilitatea săapară, cândva, înengleză prefațăMunarini; dePSFlorentin și Crihălmeanu) profesorul Marco dalla Torre, note deprofesorul Bologna, 2016,edițieîngrijităDehoniane fiind de Florin șiIoanMărginean-Cociș; Sabău Editura împreunăsorul GiuseppeMunarini, cuCristian fede elanostra vita Iuliu Hossuauapărutîntraducere italiană ( lumină, oficial, se va ivi. fel deputernică, pânăcândposibilitatea deaieșiîn oasă (chiarmistică)dinnoilecatacombe rămâne la be, ascunsă de autoritățile comuniste. Viața religi alcătui în viața noua biserică ei din noile catacom liturgică aviitorilor episcopi clandestinicare vor gurării. Finalul constituie memoriilor și o investire nou. Este,atransfi așacumam spusdeja,ocarte va UnităcuRoma renaștecă Biserica șiva rodi din vizionară în credințaînălțare și mai ales o mărturie nice alecredinței, omângâiere, unîndemnde punte decontinuitate, orodire asemințelor stator șipentru rămași,greco-catolici clericii darșio un testament aldragostei pentru credincioșii Este admirabil cardinalului faptulcă memoriile Finalul lui Iuliu Hossu constituie memoriilor ,

traducere înitalianădeprofe  La nostra ------D bun orator și luptător pentru Uniri făurirea Marii Ioan Coltor, canonicdeBlaj, omdemare cultură, Dârja, întemeietorul școlii demedicinăclujene, Hațieganu, fiul protopopului român unitdin tăți saualeștiinței aleBisericii românești. Iuliu Precup,Gavril deorigine năsăudeanăș. a. folcloristul Alexiu Viciu, pedagogulșipublicistul autorul monografiei despre AndreiMureșanu, itorul Alexandru Ciura, istoricul literar IoanRațiu, Petru Klein, despre InocențiuMicu Pavel Aron, scri tul istoric al Transilvaniei șiautorul monografiilor Timotei Cipariu, canonicul Augustin Bunea, erudi Moldovan, discipolulșicolaboratorulIon Micu lui educația canonicul morală șipatrioticăaelevilor: numără câteva personalități care au influențat profesorii începutului desecol XX, ȘcolileBlajului le. Aici studiazăpatru ani,între 1900-1904.Dintre confesionale, Școlile Blajului au fost școli naționa până laUnirea din1918,căciînainte deafișcoli cele mairenumite școli românești din Transilvania a V-a Greco-Catolic laGimnaziulSuperior dinBlaj, Mare,onorar din Milașul a trecut ca elev în clasa Mureș, tânărulIuliuHossu, feciorul protopopului Era obunășcoală pentru însușirea uneitemeinice lucrări științifice saupoezii,urmate de comentarii. năsăudene „Virtus Rediviva”, Roman adicăseciteau după unprogram asemănător școlare Societății îșidesfășura Societatea activitatea delectură sorului Alexiu Viciu laînceput Precup. șiapoiGavril cadrul delectură”„Societății subîndrumarea profe de profundă trăire creștină șipatriotică.Activau în clasei. EleviiBlajuluierau crescuți atmosferă într-o urmeze studiideteologie este laRoma, premiantul Hațieganu, care vreme, într-o intenționează să Astrei, caoprefigurare Alături deIuliu Uniri. Marii a în 1911are loclaBlaj, jubileulSemicentenarului este dominat deaspirația spre unitate națională; ajuns Episcop secolului al Începutul Americii. XX Moldovei, Pompei Policarp, călugărit Morușca, Rusan, viitordin 1918, Sebastian al Mitropolit Are câțiva colegi care vor deveni personali 1. Elev laBlaj Cardinalul IuliuHossuºiBlajul urmate însatul natal, șila laReghin Târgu- upă absolvirea studiilorprimare șigimnaziale, Ion Buzași - - - - - lui. În anul 1904, cu o asemenea ocazie,lui. În viitorul erau îndemnați să conferențieze în fața publicu liceului, cândeleviipremianți dinultimeleclase sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi, ziuapatronilor ședințeuneori festive, îndeosebide30ianuarie, despirit…” tăria rimea ținea Societatea delectură treaptăși prima înpublic. apășirii Aici câștigătine în clasă.Era unfel agimnaziului deșcoală practică cum știesăutilizeze cunoștințele ce seîmpărtășesc maiîntâi, tinerimea dândprobă„se afirmă de felul liceului sespunecăînaceste societăți delectură deci anulcândIuliuHossuera înpragul absolvirii public. Anuar Într-un școlar dinanul1903-1904, literareculturi rostirii în șiaunuilimbajadecvat Izvor de lumină și de viață Izvor seintitulează sar alEpiscopului deCluj-Gherla greco-catolice.ierarhilor Bisericii aniver Salutul Cotruș, IonAgârbiceanu ș.a. găsimaprecieri ale caN.Iorga, Aron importanți unorscriitori turile tipărește unnumărfestiv, încare alături desemnă „Cultura creștină”, revista înțelepciunii Blajului, rând,primul faimaculturală aorașului. Revista șiȘcolileBlajului,căroraprilej lisedatorează, în sunt aniversate Klein; Inocențiu Micu cuacest în 1937. Blajului – despre care va o pagină scrie antologică bacalaureat cupremiu. cei doiliceeni șiprieteni aupromovat examenul de originii romane.mândria primăvara În anului1904 seîntăreacultural-artistic, sentimentul patriotic și excursii seîmbogățea saupelerinaje orizontul blăjeni IuliuHossușiHațieganu; cuasemenea șiliceenii lacare laRoma pelerinaj auparticipat Lugojului șiunchiulluiIuliuHossuaorganizat un 1903 –profesorul Vasile Hossu, viitorul episcop al seorganizausorilor excursii înanul saupelerinaje; culturală din aBlaj Școlilor gul săuIuliuHațieganu avorbit despre înlimbagreacă,episcop iarcole țineodisertație Î la adevărata întemeiere decătre Episcopul n 1937Blajulși-aaniversat douăsecole de 2. IuliuHossu despre Școlile Blajului Aceasta este petrecută perioada înȘcolile . Sub îndrumarea profe . Ca deobicei ierarhul Influența ------

15 STEAUA 11-12/2018 16 STEAUA 11-12/2018 25). IdeeasusținutădeEpiscopul IuliuHossu–în n-a căzut, căera întemeiată pepiatră” (Matei, VII, suflat sprevânturile și s-au pornit casa aceea și Hristos”. „Și acăzutploaie, șiauvenit râurile șiau sufletească era așezată pe piatră – „iar piatra era pe temelia nebiruităacredinței. Întreagă clădirea eroi, pentru căaicis-auformat suflete, întemeiate rogațiile luiCipariu: „Din ȘcolileBlajuluiauieșit Episcopului IuliuHossusunt unrăspuns lainte aprecieri atât deprofunde șiadevărate. Cuvintele din istoria școlilor românești –nus-aumairostit – fixaunicitatea acestei instituțiideînvățământ acest loc, ce părea cel maisteril șimairău cultivat? însemnate decumaadussămânța revărsată pe aruncată deeconomul cel bunsăaducăroduri mai ieșițidinsânullor?…Undeapututsămânțamari școalele românești poate săarate atâția bărbați șir deinterogații retorice:„Care școală între toate rul întemeierii Școlilor blăjene, în 1854 – printr-un a credinței”. la De Timotei Cipariu, care lacentena lor –fântânile darurilor, întemeiate pe „stânca tare dată deepiscopul Petru Pavel Aron laîntemeierea ră inspirată aȘcolilorBlajului,adăugându-selacea fond „ a științei însufletul atâtor generații deînvățăcei.În puternic șisemănând, ca unsemnalProniei cerești, lucrând constant și morții».” înălțat înfața S-au neamuluiromânesc poporului ce era ținut«întru întuneric și în umbra au revărsat-o statornic șidinprisosință asupra care lumineazăpetot omulce intră înlume, ele căci alluminii, primar „luând luminadinizvorul răsărit lor” lumina le-a umbra morții (Matei VII, 25), lumină mare, șicelor ce ședeauînlaturea șiîn Scripturi: „Poporul ce ședeaînîntuneric avăzut acestorderii școli, unargument încuvintele Sfintei însemnătateagăsește pentru adezvolta deschi Gherla. Gherla. deziderat, alcăruivestitor afost tânărulepiscop de 1918,împlinireaIulia în1Decembrie acestui vital ne unimcu Țara –și,caunarc peste timp, laAlba s-a auzitstrigătul națiunii: Noivrem să Libertății mată strălucit șiîn1848cândlaBlaj, peCâmpia sufletului Școlileformat înBlajului-șia fost confir – nespuneEpiscopul IuliuHossucaracteristică remarcabile”. Hristos pentru inimileuneiomeniri fiei lui veșnic biogra acolo De caracterului. rezultă, importanța lor –excepție făcânddecele înalte –cidecreșterea cultura excesivă aminții consistă misiuneașcoale cu oopiniedinpublicisticaeminesciană: „Nu în școală, cu accentul pe educație este asemănătoare întrelegătură curaportul Credința înDumnezeu șiîndreptatea lui–este izvor de lumină și de viață izvor înfrățită instrucție ” este oaltămetafo luminacredinței și și educație în ------I acestea seadaugă la fel dememorabile caracterizări deșteptării noastre, semnelorvremii profet”. La eminescian dememorabilă caracterizare: „Preot deomagiio serie lirice care dauglaspoeticversului net”, celebra poezie a lui Andrei Mureșanu, a inspirat ca unpermanentșimobilizator îndemn. „Un răsu întipăreștenaționale, pecare gestulpoetuluine-o ridicată însus, pare însășiconștiința trează aistoriei ținută impunătoarepoetul într-o cu mâna dreaptă operaBistrița, sculptorului Corneliu Medrea, încare statuii poetuluiAndreitea Mureșanu dezvelirii la în corespondență dascăliaiBlajului.) cumari Blajului, aucolaborat larevistele blăjeneșiaufost „oameni aiBlajului,pentru căau fost elevilaȘcolile suntBlajului, ciținutuluinăsăudean,darspiritual prezint geografic încontinuarepe care-i nuaparțin (Scriitorii Episcopiei Greco-Catolice deCluj-Gherla. bile, publicate apoiîn „Curierul creștin”, Buletinul Episcopul IuliuHossuarostit alocuțiunimemora fruntea oștirii.” (v. cruciisuntemPurtătorii chemați săneașezămîn cutremuratS-a șicenușa înaintașilor înmorminte… crucea-n frunte, căci oastea ecreștină! – ce –,acrezut în dreptatea lui Dumnezeu: „ leagăn, elastăpânittoate sufletele de atunci încoa Cuvântul luia fost cuvânt denădejde, cântare de glasul luiarăsunat neîntrerupt însufletulneamului. era întemeiat pecredința în Dumnezeu. aceea De Unul dintre aceștia […]este Andrei Mureșanu, care aijudecățiiarhangheli șiaidreptății luiDumnezeu. formării sufletuluinou. Șiau venit vestitori cuglasde pentru apregăti plinirea aceea ce pogora dincer șia veacurilor proroci, chemători cu glasdumnezeiesc, vremii s-aarătat Fiul luiDumnezeu, aașezat încursul înflăcărează această alocuțiune: „Pe cărarea plinirii cu crucea-n frunte, căcioastea ecreștină!” șicare do pânălaversul care sunăcaoporuncă: „Preoți lui Dumnezeu, caracterizarea mergând încrescen vestitor aijudecății cuglasdearhanghel șidreptății re, poetulînsușiadăugându-seșiruluideproroci, Dumnezeu”. Unaerprofetic străbate această evoca vorbind șiaicidepoetul „întemeiat pecredința în tul adresat Școlilor Blajuluilasărbătoarea aniversară, Episcopul IuliuHossuauolegătură cusalu directă Ioan Alexandru. Între acestea, cuvintele rostite de Vulcan pânălacontemporanii IonHorea noștri și la contemporanii șiIosif poetului,George Barițiu șipoeți,de numelescriitori înscriu încare-și critic entuziaste alepoeziei,care alcătuiesc unflorilegiu la omagierea unor mari cărturari șioamenipolitici, la omagierea cărturari unormari nvitat săvorbească ladiferite manifestări culturale, La 3 decembrie 1938 a participat lasolemnita La 3decembrie 1938aparticipat 3. Despre oameniiBlajului Curierul creștin , Cluj, 1939) ianuarie astrigatel. Preoți cu ------Gândul uneițărănci.Gândul publicat laEditura Buna Vestire dinBlajvolumul Mare, dinMilașul Gălățan careși Maria în2003a Pop Precup Maria dinRebrișoara, dinLeșul Ilvei de după 1948. Așa sunt de Macedon poeziile scrise vrednicia ierarhului sausuferințele îndurate înanii rapsozi care stihuire populari, într-o folclorică arată refugiatului, meu Satul Mureșanului: Scrisoare, Popas lângătroiță, Doina ardelene dela Dictatului Viena apublicat volumul plăcuta aducere aminte acelui care înaniinegri ai caiet deversuri pecare Episcopul lecitește cu îl vizitează lamănăstirea Căldărușani, îilasăun Poetul Uniri. din Maieru, elevlaBlajînanulMarii (1900-1976), pentru poetulIustinIlieșiu aparte i-a fost viața sa.” (v. soclu săfie rodnică șipentru noi,precum rodnică ce afost IonPop Reteganul șifiecaînălțarea sape cuvântul derecunoștințăÎnchin celui alBisericii sfetnicii altarelor dinbisericuțele noastre delemn. aleșilor neamului,conduși laaceastă înțelegere de nerecul șinedreptatea dacăvom știtălmăcipilda cumpănă încare numaiașavom putea biruiîntu de luminăașezate într-un sfeșnic. Trăim ceasuri de figura așezată aici,calumânările răspânditoare de cumpănă: pilda,contemplându-i urmăm „Să-i birui vitregiile istoriei, căcițara seaflaînvremuri pentru aurma „pilda aleșilorneamului” pentru a Reteganul în mai 1939 la Cluj a adresat îndemnuri apoteotic cuînfățișarea entuziasmului dinziua onale încădinvechiul românesc scris șiîncheind conștiințaUnirii: originii romane șiaunității nați momentelor istorice care aufost trepte înfăurirea este oreconstituire înpropoziții enunțiative a vestirea Unirii. momentului astral dinaceastă luptăaEpiscopului, pentru neamșipentru lege”, poetulinsistăasupra de dreptate”. Evocând „lupta pentru credință, resemnareierarh cuocristică așteptând „ceasul Căldărușani” înfățișează singurătatea îndurată de Hossu puternic întipărite vizuală. înmemoria evenimente vizitele canonice aleEpiscopului Iuliu Greco-Catolice. Dincopilărie reține maialesdouă cronicar creștin alsatului șialdestinuluiBisericii Î poezii omagiale. unor Cele maimulte aparțin ncă din timpul vieții, Episcopului i s-au închinat Poezia Zăgreanu luiIonRadu „Vestitorul Unirii” Poetul înpoezia IustinIlieșiu dela „Solitarul 4. Poezii închinate Cardinalului Iuliu Hossu Dintre contemporani scriitori aavut oprețuire sfințireaDupă monumentului luiIon Pop cu rezonanțe poetice din Tribuna Maria Gălățan este Gălățan un fel Maria de ș.a. , Cluj, nr. 115/1939) Răsunetul Sângerări - -

merinde pentrumerinde veșnicia lor”. vânta Unirea/ șioașezaînsufletele românilor –/ Surori./Bisericii Din ceruri Dumnezeu/ binecu eternități./ Apoi Vestitorul/ l-aîmbrățișat pefratele și eiauîngenuncheat/ casăguste cuminecătura 1 Decembrie/ ca argument al eternității neamului: „ căci isepare căDumnezeu însușiașeazăUnirea îmbrățișareadivină, prin „fratelui Surori” Bisericii o semnificație binecuvântareaUnirii simbolică prin ZăgreanuRadu conferă momentului proclamării lui, alegraiului șialedatinilor”. Finalul poezieilui pregătit-o petainicele alesânge drumuri zi, ne-au precedat, șicare, nădăjduindșicrezând înaceastă nile uneigenerații, cialetuturor acelora care ne-au ani, eplebiscitulcare însumeazănunumaiadeziu tă, esinteza noastre tuturor deomie eforturilor solemnitate „însăși finalitatea românească realiza cul dela Iulia, căcieaeste, așacumspuneIonChinezu, criti proclamării pe Platoul Unirii din Alba Romanilor Gând românesc Gând Episcopul le-a cititNouaEvanghelie/ Episcopul le-a și participant laaceastă șiparticipant

 …atunci la - - - - -

detaliu 17 STEAUA 11-12/2018 18 STEAUA 11-12/2018 D interbelică efigia cea mai convingătoare. cele trei grații care noastră și-augăsitînDoamna fi fost însoțite deiubire, compasiune șisperanță – soldatului român ar fi jertfa fost zadarnice dacăn-ar deși așaafost. pecâmpuldeluptă, sacrificiile Însă redută zângănitularmelor, masculinăcucerită prin femeie, nuo aliubirii, Mare România eunfruct și, aș spune, mai multă legitimitate. Creată de o noastrelul țării întregite, capătă maimultfarmec șimeritele Suveranei, Mare, România virtuțile idea naționale, m-au făcut să mă gândesc că dincolo de care ledescoperi răsfoind arhiva digitală aistoriei permite cuvântul cureferire laopersoanăaugustă). și...haioasăîncea deadoua(dacămise Regina Maria, poză frumoasă în prima nă pe destinul ei. E foarte bucură, eputernică, efericită, caorice femeie stăpâ poză, laovârstă amaturității, sescaldălaBalcic, se bunătate cea șioduioșieindescriptibile. deadoua În cu Principele Ferdinand șiare unchipdeînger, deo 1893, pecândavea 18ani.Era decurând căsătorită contrastulprin șiineditullor. Prima datează dela Facebook, launmoment dat, mi-auatras atenția le, eficiente, darfoarte punându-și la contribuție fastuoase laParis, acolo unde, îndiscuțiiinforma ocupația germană. Te sale fascineazăcuaparițiile copiilorțind daruri nevoiași șiromânilor sărăciți de recunoștință; străbătând țara înlung și-nlat, împăr front, înspitale, alături desoldații care opriveau cu înnumeroasele pe prinsă saleactivități, Germania; de Edinburgh; lanuntaFerdinand sacuprincipele în Alexandradin Rusia,cândsenumeaMaria Victoria se poze: alăturidefamiliaeidinAnglia șirubedeniile noastrăDoamna interbelică ovezi încele mai diver de carepoporulromân…). n-amaiavutPe parte Mondial, Suverana Război Doilea de Nord încel de-al înteatrele Mihai, soție aRegelui derăzboi dinAfrica vaaceastă asumașiRegina Ana, calitate viitoarea și-o A fost mamarăniților șiregină-soldat (peste decenii, chip iconic, cel este maipotrivit cel alReginei Maria. mai bunãaRomânieicentenare Dacă Centenarul avea Uniri Marii nevoie deun Aceste douăfotografii, darșimulte altele pe te de Ruxandra Cesereanu pe pagina eide posta aRomâniei, ouă imagini cuRegina Maria Regina Maria,imaginea Vitalie Ciobanu ------Tomahawk, aranjează pecapopodoabăde care-i râzând SiouxBlackFoot, alăturideșefultrib Red din 1926,înconjurată demulțimientuziaste, sau OveziMaria. înStatele Unite, savizită înglorioasa alături dezâmbetulșiatitudinea degajată aReginei dintelui Franței, dreptul care intimidată pare de-a trăsurăîntr-o alăturideJeanneMillerand, soțiapreșe garda deonoare aPalatului Élysée. 1924 În de domni spilcuiți. mereu curtată Trece în revistă belic, larecunoașterea frontierelor Mari. României simpatii care auajutat laafirmarea noului stat post șiinteligența,farmecul aconstruit relații șiaînfiripat Conducându-ne deea,nuvom greși niciodată. AceastaRomâniei. arfi,înmare, a RegineiMaria lecția ca, fără a ne împotmoli în calcule și prejudecăți… putem faceCel imediat, pecare-l fără anecompli rarea celor aflați însuferință. Adică bineleproxim. ne vor fiiubirea, compasiunea, solidaritatea, ajuto credințele șivalorile noastre, cele maisigure călăuze te. Iarînvremuri care tulburi, pun lagrea încercare în ce lume nevom trezi șidacăovom mairecunoaș primejdioase,tulburi, dincare nuseștiecum vom ieși, doar testamentar, cișiprofetic. Trăim lafel timpuri de –nu la1936,sună–osutădeanimaitârziu scrise ceea ce neunește, nuceea ce nedezbină”. trebuie săfimstatornici șisăcăutămcutrăinicie tot lumea trece desălbăticie așa ocriză șirevoltă, prin ciunea șidevotamentul nostru, ei. alurmașilor că acumnumaidepindenumaideea,ciînțelep poate face încontinuare doar multbineRomâniei, delacaremoarte, s-auscurs, 80deani, iată, exact chiarșidupă pentru căRegina Maria, nea șivirtuțile, trebui să o punem în valoare, imagi să-i fructificăm personaj defilm,o melancolică, visătoare, iubitoare… Unadevărat pasiuni șigelozii devastatoare. lafrumos, Sensibilă numeleindiande primit „Luceafărul dedimineață”. Dakota de Nord). cu care Ocazie a Regina României pene, întimpulunui ceremonial deinițiere (Mandan, La Paris,Ileana, este însoțitădefiicasa,principesa Aceste cuvinte, frecvent citate, ale Reginei Maria, „Astăzi, maimultcaoricând, înmomentul încare A fost iubită,prețuită, venerată, mari astârnit Lady Di avant lalettre, pecare ar

se plimbă  ------P grave grave deținuților, autorul nuurmărește săaducă detaliatedescrieri aletratamentului oferit criminal fără conștiință șifără Dumnezeu” (p. oferă 13).Deși rea religiei creștine, saupersecutați decătre dictatori al misionarilor „care aufost omorâți pentru răspândi și sibilitatea cunoașterii număruluitotal almartirilor lungulistoriei șiimpo cuțiile suferite de-a deBiserică les geôlescommunistes, limba franceză Episcopiei deLugoj, are volumului locapariția în ani dupădescoperirea t franceză, autorulÎn 2017,la doi fiind încă în viață. Lamarque realizează traducerea lucrării în limba din Timișoara, în1993. în volumul petrecuți comuniste înînchisorile sunt publicate celor cincisprezecesa de detenție. ani Mărturiile ulterior, dupărecăpătarea experiența libertății, rea cuocredință puternică, IoanPloscaru va relata presiunilor șipersecuțiilorregimului înarma prin trecereaRefuzând șirezistând ortodoxă laBiserica și condițiilor inumanespecifice detenției politice. încarcerați și supuși atât cruzimii autorităților, cât IoanPloscaruortodoxă. este unuldintre episcopii asimilarea prin greco-catolică, în Biserica sa forțată fondul procesului continuu deintimidare venit din apărut înspecialrândul celor aflați înlibertate. Pe proximitate apericolului care, în modparadoxal, au detensiune generală, deincertitudine, stările de care nimeni nuopoate răpi” (p. 18). Volumul evocă viața devine spirituală „singura valoare eternă pe oamenii sunt privați șipământurilelor, debunurile și pe cea a credincioșilor săi. contextÎntr-un în care pe viața spirituală” (p. 18)-atât pecea personală,cât pentru martiriu” (p. 18),punând „tot maimulttemei acestasupusă Biserica, ainițiat „o tenace pregătire din 1948.Având convingerea terorii lacare va fi toriul românesc sinteză politice aschimbărilor șisocialedepeteri chiar și cu prețul vieții” (p. 15). Autorul realizează o lui Dumnezeu suferințele de credință, și mărturisirea „instrumente” (p. 15)folosite cuscopul dea „închina Î turile regimuluiturile comunist deaeliminaBiserica e teritoriulanul1948marchează României, efor n introducere, torționarilor, cisăsublinieze lorde caracterul Incursiune înculturaterorii Lanțuri șiteroare Chaînes et terreur. Un évêque dans în a IoanPloscaru menționează perse nii premergători evenimentelor la Editura Salvator dinParis. În același an,Raymond În extului tradus înarhiva extului , laEditura Helicon învinuiri Andreea Stoica ------continuă distribuirea cu oameniiîntâlniți înînchisoare. IoanPloscaru întimpulperchezițiilor,primită sufletesc contactul consemnând condițiile aspre din celule, batjocura recreează lungacălătorie infernală spre libertate, tarea arestării saledin29august1949,autorul se scufundecusteagul sus!” (p. prezen 32).După „dacă Dumnezeu voiește săsescufundecorabia, să și demnitate, folosind în predici această imagine: pentru credință. Autorul face apellacuraj, credință ca tot maimulțioamenisăconsidere inutilălupta astfel aura uneibinefaceri. ajunsese deneividiat” (p. 43).Arestarea primește catolice înpermanentăcreștere, „condiția fugarului organelor securitățiișiapropagandeipartea anti mărturisire acredințeimărturisire șideîntărire avirtuților. intensă șirevelatorie, deapropiere de Creator, de Ioan Ploscaru experiența detenției afost una simte comp Volumul oferă astfel unuideținutcare perspectiva experiența sa decredință, desperanță. laactele rate deIoanPloscaru înaniidedetenție, cât șila gratiile naturii prin observarea celulei.prin ciune șimeditație, compunerea prin depoemeși decât bătaia” (p. 111); autorul a rezistat rugă prin deizolare,și perioade „care era uneori maigrea ciuni colective. Anii deînchisoare auconținut însă atei, convingându-i peaceștia să chiar șidupăarestare, înspecialcolegilor decelulă Prin confiscarearegimul urmărește libertății, Cititorul devine părtaș atât lasuferințeleCititorul devinepărtaș îndu les geôlescommunistes, Ioan Ploscaru, ătimire său pentru torționarul Chaînes etterreur. Unévêque dans învățăturilor decredință Paris, Editura Salvator, 2017 desfășoare rugă ; pentru detaliu - - - - -

19 STEAUA 11-12/2018 20 STEAUA 11-12/2018 ECHINOX sunt selecții dindiferitesunt selecții meserotunde, conferințe, echinoxism. Grupajelepropuse derevista interviuri, amintiri, dialoguri, anchete, amintiri,dialoguri, dezbateriinterviuri, Texte de Am celebrat în2018numerele 9,10șiîncel de acumcei 50deanirevistă A drian A lexandru T udurachi V lad ºi , , P

I Ioan Groºan etru rina Echinox P P oant Steaua etra șide etc. ã º ,

5o (portretele dinpaginileurmătoare provin(portretele delaaceeași aniversare) Aniversare Echinox laFiliala ClujaUniuniiScriitorilor, 2018 (foto: Gazsi) Andrei C ziție” o etapă din evoluția unei literaturi care se propriu-zis, opredare de ștafetă. majore deidentitate, și cum revista ar fi mereu afectată de schimbări între traversat, multele episoade pecare le-a ca amândouă la greu pe l-am găsit. cum să le mi-e raportez După pe care l-amștiutvreme de4-5anicucel pecare greu săcomparschimbat dinnou. Mi-e Iar lapuținăvreme dupăce ampărăsit s-a redacția, înainte, de schimbare, amapucat săvăd oclipăcumarăta vreau revista săspun.Am prins într-un moment săscrie urmau adicăuneialte generații față deceiaparțineau care a promoțiilor „mici”, care numaiexista după1994, ți șișcolari. Eifăceau încă,dinacea parte, Filologie comparațieprin cunoi,care eram camprea cumin dezinvolțimi s-aupărutfascinanți, boemișifoarte afectivă:memorie cei pecare i-amgăsitînredacție Poate căar mai trebui săadaugaicișiun faptde pagini șiimpresia generală destil „academizant”. amplepemaimulte studiilorculturale,aria articole dosare tematice puternice, inspirate subiecte din la care amlucrat ulterior arătau cutotul altfel: cu revisteiaspectul s-așimodificat radical. Numerele cam dezordonați dedupă1989.Lapuținăvreme dedescărcareefortul aunuipasivacumulat înanii au urmatșialte numere despre „crize”), cămarca era desemnificativ înistoria revistei (maialescă tula Echinoxului”.„Criza Nuamrealizat atunci cât frecventat-o. igrasioasă, șiacolo arămas Filologiei, lasubsol, încăpere într-o rece șicam aceea,fum. După s-amutat redacția boltă clădirea dinstr. Kogălniceanu, încăpere într-o cu s-aținutîncăîn ședință lacare amparticipat al Facultății, peniște ordinatoare Apple. Prima de Analiză a Textului, undeva la etajul al doilea de care m-amocupat afost paginat laCentrul Istoricii literari au tendința să numească „tran Aș putea continua, darcred căseînțelege ce încă întipografie, ultimulnumăr lângă zețar; ând amintrat înredacție, revista secorecta și ușăscundă,cumultălumeînghesuită apoi s-atransformat șiadevenit altceva. Numărul Echinox- Echinox- ul deazi.Existăceva etanș în ul. î ntre care nu sepetrece, care amdebutat seinti în toți aniiîncare am înclădirea Echinox- ul - - - memorie, ca un interval pecarememorie, nimeninumai cauninterval Tranziția poate fiînsă exprimată și nu semaipoate radical degajacaodirecție nouă. măsură amestecată cuforme alecontinuității încât nume pentru ele. căschimbarea Sau afost înașa plat așa demulte încât nu se poate găsi un singur dar nu spune ce. Spune, dimpotrivă, că s-au întâm concept leneș:arată spre ceea ce s-aîntâmplat, a urmatdupăRevoluția din1989. „Tranziția” eun tranziție, dedata astaînplaneconomic șisocial, litere chirilice șilitere latine. Tot undeceniu de 1863, și „de tranziție” era alfabetulcare amesteca dintre Revoluția Junimii în de la 1848 și apariția determinată. tranziție”„De is-aspusdeceniului găsește între douăepisoadecuidentitate bine său „academizant” afost suficient deputernic încât care l-am cunoscutnuafost nimicindecis. Genul înliteraturastil critic română.în Nici ente, dar afost larândul luiinițiatorul unei reviste influ a contat așa de mult în istoria publicației junimiste, Dragomirescu,început cu Mihail care poate că nu La pentru alte tendințechiar fertilă șișcoli, înviitor. să fie bine determinat și cu o identitate plină, personalitate. Ce poate seîntâmplă înacel interval timp altranzițiilor. Nuînsensul „călduț” allipseide ei. locuiesc prezentul, cedinvalențele actualizează pentru cădecid, cudreptulimportanți, celor care publicației; ultimiideținători aimărcii sunt șiei pentru cădetermină identitateasunt importanți, cei care ocupă terenul care nu mai e asumat nici de întemeietori, nici de ei inițială și starea ei durează suficient demult, undeva între starea ani. continuării, niciîncel alrupturii. conținuturile, niciînainte, nici după,niciînsensul materia istorică s-aopacizat șinu ție” pentru pe care l-aunumitastfel: elseintitulează „de tranzi epocii detranziție nuvor sărecupereze intervalul e dispussăîlasume. înaintașii, niciurmașii Nici Revin laacestRevin Între aceste douăgenerații Convorbirile literare În istoria uneirevisteÎn există, atunci cândea Convorbirile critice Arta tranziției Arta cănu s-a văzut altceva acolo, pentru că Echinox actuală, un interval indecis, uninterval actuală, , generațiile detranziție au , șifigura fondatoare aunui în prezent care împlinește 50de Adrian Tudurachi Adrian seîntinde unlung își . în termeni mai transmite Echinox- În temeietorii ul pe de - - -

21 STEAUA 11-12/2018 22 STEAUA 11-12/2018 absconse. aproape apariției neschimbate Meritul cuită cu alte comitete chipurile, tocmai se „desființase”, fiinddefaptînlo poezie. N-amavut probleme mari cucenzura care, venit peaceastă mai târziu, uşăîntredeschisă de etc.Ion Stratan, Marin Prozatorii Mariana au Hurezeanu, Alexandruşina, Mircea Mu Cărtărescu, Coşovei, IonMureşan, Eugen Suciu, Florin Iaru, Emil editorială aufost poeții:Petruşan, Romo Traian T. de generație, gheața în1985.Primii care auspart excepționala Echinox. Povesteşte, însă,cumaidebutateditorial cu sămăcontrazici),(poți făcânddin gruparea parte literară. încât am... „rescris-o”. Asta afost mea prima „operă” trebui tradusă). Am rămas aşîncântat citind-o, (şi nunumai!)excepțională, dupăpărerea mea.(Ar sus ziamdatcomunei. peste Şiîntr-o era spațiul locativ, înclădirea Sfatului Popular al ca, undeintram dinsufrageria noastră: direct aş terenurile mele predilecte de joacă era bibliote când aiînceput tusăscriipovestiri? rie, joacă! ca-ntr-o cumîncep prozatorii? Dar Cum şi Groșan Ioan Dintr-un interviu fapt important, pentru cădinpastaacestei uit fapt important, un cult al memoriei, un cultalmemoriei, Pentru orevistă despre care s-aspuscăpractică multe tradiții care audevenit, rând perând, opace. devedere,punct istoria saeste compusă dinmai a avut multe asemeneaepisoade solicită casărevendice, ea,tradiția. prin reprezinte revista; iarcei care vindupănuomai nu o mai înțeleg, sau nu au nevoie de ea ca să își identitatea noiiformule eclară, darcei dedinainte Echinox porană din domeniul studiilor literare, cea maiconsistentă publicație clujeanăcontem să îșitransmită ADN-ul – Am debutat relativ față dealți colegi târziu debutatpublicistic,– Ai presupun, nu tocmai greu – Pentru cămamaera bibliotecară, unul din – , cartea lui Radu luiRadu , cartea Tudoran, pentru adolescenți Se camSe ştiecumîncep săscrie:încopilă poeții . Schimbarea depoliticăeditorială există, Caravană cinematografică Echinox- şi comiții, care de care mai în ceea ce este, probabil, ul știesăuite. Toate pânzele și, d ! in acest Caietele Echinox Și eun ări - - - -

țial: analizapoeziei,precedată neapărat deiubirea zat înBucureşti, în1978,amînvățat altlucruesen care are nevoie unjune aspirant într-ale literaturii. compromisuri ş logia sufocantă aacelor cumsănufacem timpuri, valorilor estetice,respectul cum putem ocoli ideo Zaciu şideAugustin Buzura, amînvățat ce-nseamnă Papahagi – Ion Vartic, însoțițide profesorul deseori de filologie.De la „triumviratul” Ion Marian Pop – Echinoxul Pentruserios-ludice dincămăruțaredacției. mine, la cafeneauadese opriri lor, ciera maidegrabă uncenaclu ambulant, cu cenaclu propriu-zis, capevremea întemeietori avut eleîndevenirea prozatorului IoanGroşan? că înBiblioteca Lui! luiFlorinenorm Mugur. Dumnezeu să-lodihneas deschis,pe text opropoziție datorez saudouă.Îi tului. N-a căzut mare lucru din această operațiune eucunonşalanța şi tupeuldebutan caracteristică, pritocit fiecare frază apovestirilor, elcuprudența-i degustător al esteticii. Ore întregi, laelacasă,am redactor editorial de mare gust literar, un adevărat în mare măsură regretatului Florin Mugur, omşi a volumului înainte. să s-a întâmplat), săînlănțui detrecere perioadele și din memorare (pentru cănumaicontează tot ce rațiilor, enecesară o săte atranziției”: oprești „artă să nusedestrame peliniiledecusătură alegene formulele uitate. acumuleze asta a totuși să înainteze, Cred plutind ca din inerție. că ramelor care lovesc șibarca apas-aoprit continuă a tranziției”: tăcute se face durata. continui, în virtutea indiferenței continui, învirtutea lor, De la Cenaclul de luni, după ce-am fost laCenaclul reparti De deluni,după ce-am – Am frecventat – Ce grupărisaucenacluri frecventai? Ce rol au , François ceea Julliendescria ce arfio „artă învățat aînsemnat maimult decât facultatea momentele intermediare, să când ridici vâslele cândridici Caravana cinematografică

Echinox- .a.m.d. – adică exact lucrurile de lucrurile .a.m.d. –adicăexact Într-un text despre text Într-un transformările Și pe Echinoxul ntru ca așa ceva să reziste, ca ul să facă foarte bine,ul săfacăfoarte s Arizona , care numaiera un , când jocul ritmic al , cândjoculritmic , după îi aparține îiaparține sămergi şedințele înserieze ă ------

D momente importante auavutdin momente loc, importante cafiindparte noaștem căreținem contextele încare aceste două în contextul comparații), primei trebuie sărecu – ca să rămânem (un fel împărtășanie de prima presa literară (unfel debotez) șidebutulînvolum siguranță „altfel”. dacă nu seama că se scrie „altceva”, atunci cu girat deCrohmălniceanu. Atunci mi-amdat Cinci, laEditura Litera, plus în trombă poețiipomenițiînainte, plusgrupul generație literară, cea optzecistă, şică îiaparții? două tratamentele... lunedişti. Dinfericire, deamân euamavut parte trebuia fiesăfiiînjurat în Săptămânii ce fel, mai! Într-un Cenaclul deluni era inversul Lefter.Cărtărescu, IonBogdan Ş Coşovei, Florin Iaru, Mare Doru ş IonStratan, pe poemelenu-importă-cui Traian T. disecțiile „pe viu”, neiertătoare, pecare lefăceau aduc amintefață de ea. Îmi – Când aidevenit conştient că aapărutonouă – Laînceputul anilor’80,dupăce debutaseră importante în viața unui scriitor sunt debutul importante în acă suntem deacord două momente că primele , însensulcă,pentru ate consacra, Săptămâna şi acum cu plăcere de Desantul Desantul şina, Mircea, Mu coală adevărată, de , fielăudat de în proză Biographia literaria - - dreptul deciîncafenele, spontană? Scriam unde cămin undesedefulautoți, undeindiscreția era de-a înbibliotecă, camerauneori de undealtundeva? În debutat șichiardupăaceea, încafenele, scriam sau al acesteia. istoria literară volum măcardinprimul personală.Ori că neştiamîntre noi,eram, noi,clujenii,prieteni la simpozioane, studențeşti etc. colocvii A şului saudelamamadracului, de de laIzvorul-Mure din răsputeri detoate taberele acelea de „instruire” imediat dupăreuşita lafacultate. Apoi amprofitat promoțiefiind prima care a fost luată încătănie Noi amavut şansasănecunoatem încădinarmată, diferitelor grupuri/grupăriîncadrul generației? mai schimbat, darmulte prietenii aurămas. se numeşte şan dehaită(nudegeabaunpoemalluiRomo spirit franceză „l’esprit du corp” sau, mai pe româneşte, un renii ş şorenii şicucraiovenii şicubraşovenii şi cusighio cataramă şicuieenii bucureştenii Astfel, fi laînceputul aniloroptzeci, înainte de-a – Prietenia eesențială, maialesîntre debutanți. prietenia literară– Dar aavutvreun rol însudarea Secvențe alese .a.m.d. Aveam ceea ce secheamăînarmata de lastângadreapta: IonPop, Eugen Uricaru, Géza Szőcs [Din interviul realizat Augustin deDumitru [Din interviul Lupii tineri Doman în Doman ). Ei,între s-au timplucrurile Argeş , nr. 2009] 3/martie Alexandru Vlad Alexandru şa s-afăcut şi cutimi - -

23 STEAUA 11-12/2018 24 STEAUA 11-12/2018 boteza poeții (Dan Damaschin, Al. Pintescu sau de ele. IonPop repara accidente onomastice, luat camtot atâția anisăscape le-a Și peurmă carecritici auînvățat un limbajplindeconcepte. pentru și,culmea, critici poeți.Pot numi învățattante pecare eula le-am public. Acestea impor foarte sunt lucruri primele deveniîți dorești odată să-lmaifiscris înainte de-a în ochi, secer rezolvate; iar când vezi tipărit textul niște calități; cândîlvezi dactilografiat greșelile sar Câtă vreme demânățiilaacele escris greșeli cala cu propriul cumsunt meutext, probabil poeții. aceea, cunoiinsuficiențe și greșeli. Eram subiectiv rit. Textul serelevă, tipărit pentrulavârsta oricine demână,celscris dactilografiat șimaiapoi cel tipă am început săvăd diferențele subtiledintre textul număr jubiliaramavut chiarșiofotografie.Repede lor șisăfieculesculitere ceva Iarlaun maimari. redacțional, numeleavea sătreacă deasupra texte de proză. anulurmător, În acceptat încolectivul pentru oară prima numeletrecut subunfragment aici, înnumăruldinseptembrie 1973,mi-amvăzut de autoindulgență. Dartot elm-aatras la le citise. Șinuadmitea, pevremea aceea, niciunfel la aceea Stănescu! Pe aelegiilor luiNichita care el la expresivitatea proprie (șicăznită),cineapărat de fața tuturor șispunându-micăpoezianuîncepe de din rândul veleitarilor înpoezie, în retezându-mi-o pentru căAl. Cistelecan, înliceu, m-ascos fără milă culoare. Renunțasem lapoezie, proză scriam deja, de dialog, vânam adverbe care sădeașiverbului probat. Aici făceam notițe sibilinice, căutamsoluții una dincele maibuneizolații fonice pecare le-am toți scriau. Și revin, zgomotul difuz din cafenea este bibliotecă difuz al În localului, și unde doar tu scrii. masa lacare beicafea seînconjoară dezgomotul vedere. exersat Mi-am la lipsa uneiasemeneașcoli. poate mai dezinhibați. poate, Sau spună, simt ei s-o pentru creatori. Astăzi aceștia sunt sau mailiberi, rescrise. aceea De spuncăafost oșcoală, inclusiv exigența nulipsea,textele trebuiau demulte ori traducerii. exersat Oricum, pe toțiînarta ne-am recenzii uneori să scriem șialte texte, șiaproa devederepunct maiușor. Darmaitrebuia fiecare și alții,pânălasubsemnatul), auscăpat dinacest tare.foarte Prozatorii, maipuțini(Uricaru, Runcanu tradiție echinoxistă. intelectuală Glumesc, dar nu poemele, ca nu cumva să nu fie, probabil, în buna Graves(citez –poetul),adicăpieptănași din Robert era înacelași timp „cel ce privea peste umărul lor” Ion Cristofor îidatorează purcel), dar șiazicâte-un Am fost acolo prețuit de șidintr-un altpunct Sigur, Echinoxul era oșcoală pentru toți.ales Mai Echinox Echinox și aptitudinile . Echinox și - - - - ce acolo, scriai defaptunmesajpentru ceilalți cum dar era încărcat desemnăturiastăzicelebre. Ceea să uit celebrul Registru, care nu știu pe unde o fi, tesc, destule, eles-auaglutinat oarecum, nupot deorice altfelsă măîndepărteze deapartenență. venea într-un moment cândpoate caboema riscam literară mult, dincare aceasta Mai amfăcutparte. transporturi. mare într-o întreprinderebuni cadactilograf de aveamtârziu să-micâștigpâineavreme deani știam,darmai șidispoziția mea.N-o eforturile o sutășiceva deleicasămărăsplătească pentru renunțat chiardecâteva laîndemnizația ori luide Papahagi lui Ioan Moldovan.și ritmul Marian a să dicteze. obișnuisemcel Mă maibinecuvocea fluentscriam șichiar rapid dacăgăseampecineva dupătot untext felulscrie chinuite. deciorne Eu care unuldinbăiețistătea casă-șitran pânătârziu stradă țăcănitul exasperant de rar și neregulat cu materialelor era mereu oproblemă șiauzeai din căreia mereu îilipseacâte ceva. Dactilografierea de dactilograf, antedeluviană, laomașinădescris Țeposu. Iarînultimaseară, laomasădeîncheiere autor al romanului oaspeților, s-a rupt scaunultocmai cuproaspătul scena Casei deCultură aStudenților, înfața tuturor lângă elseațineau cei maimari. Țin minte căpe Pe conu’ Alecu n-amîndrăznit să-labordez. Pe colele lui din Mircea Iorgulescu (care măpomenisedejaînarti la magazinuldeprezentare alfabricii „Clujana”, cu cizme depielepentru doamna lui,așacăamajuns multăvreme.după foarte căuta Manea Norman la Clujpentruoară, reveneau prima sauoricum Nu știudacănucumva uniidintre einuseaflau din acel moment, totuși) oadevărată prietenie. nesc doarpecei cucare aveam (nuchiar sădezvolt Alexandru Paleologu, deexemplu, casă-ipome cunoscut peMircea Iorgulescu, și Manea Norman le consideram aproape legendare. Atunci i-am la Clujpersonalități pecare noi,lavârsta aceea, sărbătorirea azece revistei anidelaapariția aadus IonHorea redacție prin și Romulus Vulpescu, iar „naționali”, adicăveniți delaBucurești. Au trecut un lucrubinefăcut. „coniacele redacționale” cucare negratifica pentru și maialesumor. Acolo îșiconsemna șiIonPop mâine, și altele la fel, trebuia să aibă neapărat „stil” „somitate” după un material care va fi gata până s-au culesaltele, trebuie merspânălaoanumită că aufost duselatipografie anumite pagini, saucă Aș maiavea șialte decare lucruri să-miamin Echinoxul Tot la Echinox mi-a dat și o familie, familie prima Luceafărul aveam săvădscriitori primii Cădere liberă ) amluat masala „Pescarul”. spre hazul lui R.G. - - - - Iar cunoștințele făcute lajubileușifaptulcăaveam același Constantin Țoiu) amaifost unsingurpas. până ladebutulmeuîn pe Regman, DimisianușiIoanichieOlteanu. aici De faimosul restaurant alUniunii,undei-amcunoscut în ultima vreme, susținea el), dar m-a invitat la vogă, (dădusedejaprea arefuzat multe interviul Scânteii, la pentru un interviu voi pleca la București ca să-i iau lui Constantin Țoiu valoarea șireputația revistei lanivel național. Apoi tinerel. Vizita acestui comando cultural certifica nepărea chiarșinouăun atunci Mircea Martin peste multăvreme acesta aplecat dințară. Șipe că l-arfichemat defapt Wolf von Aichelburg. Nu Aichelburg, despre căarfinobilși care sezvonea mi-a spuscădefaptmăîntreținusem cu Wolf discuție generală. Ziuaurmătoare EmilHurezeanu vorbească cumineșinusăseamestece înanimata știam cineeste, unomliniștitșicare apreferat să cu osingură persoană,singura despre care nu scriitorilor, pevremea aceea) amstat devorbă organizată suslaCOLA (restaurantul clujeanal 1974 șiadurat pentru minepânăîn1980.Eram gata multe larangul deoptzecist. adoptat șim-auridicatfără sămăîntrebe prea de Luni, amlegat cueioprietenie durabilă, m-au cu mine. Cenaclului I-amcunoscutpemembrii literară a Bucureștilor. Bucureștenii erau generoși m-au ajutat sămă simt ovreme caacasă în viața integrală, culeasăculitere gotice, aluiGoethe) dată osticlădevodkă laAlexandruArmenească Paleologu (care ascos o de probă peste Casa Poporului), sau pe strada îmi arăta dinbalcon cupoleledemucava puse sau peCalea careVictoriei Manea 2(laNorman fetelesurprinsese citind cu lanterna sub plapumă), Voinescu (laMircea Iorgulescu care seplângeacă-și să fiudupăcâțiva anidemulte încasadepe ori A urmat debutul învolum. Acesta aînceput în România Echinox

literară Stolichnaya România literară , ampășitastfel laCasa . Romancierul, înplină dedupăediția (girat de m-a întrebat, cudirectețea-i cunoscută,dacăeste șit. I-amînmânat marelui omvolumul șiacesta se amânaudepeunanaltul, lanesfâr uneori însemnauncopac maipuțin,volumeleorice carte tive, fusesedejadeclanșatădehârtie, așa-zisacriză debuta altfel doar în parcimonioase volume colec semneze deîntâmpinare untext D.R. Popescu. Se sine laeditura apatra Dacia,cerea să capecoperta din 1973. Tradiția clujeană,instaurată cumva dela cu i-a prea plăcut cartea („amoruri stradale, („amoruri i-a prea nimicuri”), plăcutcartea evitase cumva mascarada concursului. Editoarei nu singuraastfel Românească, editură care laCartea șieuîțiscot adouacarte”.ză înaltăparte Am ajuns pe șleau: „La concurs aminteresele mele, debutea citisem din copilărie cu Mircea Sântimbreanu, directorul de-acolo el laAlbatros, undeexista unconcurs dedebuturi. frustrarea creștea. Am retras volumul șiamvenit cu alții, euatrebuit sămăducînarmată,timpultrecea, vremeaani degeabaîneditură. În astaaudebutat pe care nu-liubește șeful. Volumul avea săstea câțiva ținut minte șivorbeau despre minecadespre omul nu sesupărase,târziu, darredactorii tul unuiepitaf. DRP, dupăcuml-amcunoscut Spusăînauzultuturorun text? replica aavut efec scot saueupedumneavoastră ocarte, săscoateți ajută, l-am întrebat. Dumneavoastră pe mine să pecare legira.că elcitea Atunci cărțile cinepe era dejaîntipar.cartea naivitatea În meacrezusem acesteEl scria texte în20deminute, atunci când caretext sămătreacă debariera editorială. Untext? i-am spus. ce?! De I-așteptasem opinia,chiarșiun volumul era șilaeditură, nu?Nul-ampredat acolo, ale educației socialiste, era unomocupat. Dar fuseserăundeva sertare, prin între timp congrese opinia. Nu-șimaiamintea, rătăcise pe manuscrisul un an m-amdus și am făcut anticameră ca să-i aflu După fix directețe) căda–altfel așmaifi scris-o? bună.I-amspusfără ezitare (cuaceeașio carte de lastângadreapta: Adrian Popescu, Imre Balázs, AlexGoldiș Aripa grifonului Aripa , unvolum încă deproză scurtă, Vacanța mare ), mi-a spus-o ), mi-a spus-o Tribunei (pe care-l (pe care-l m-au mai - - - -

25 STEAUA 11-12/2018 26 STEAUA 11-12/2018 le aducătocmai DRPlaCluj. Când amluat premiul să iasătot varianta nefinisată. Șpalturile avea sămi sevorcrisele încurca înmapadelaeditură șiavea așteptare amrefăcut darmanus cuatenție cartea, eram cauntalent... privit viguros. de perioada În în despre mineC. Țoiu, M.Iorgulescu (oavancronică cotă. Publicam dejaîntoate revistele, scriseseră scoată, avânddar s-adeciss-o învedere bunamea cu opriri scurte lacofetării launcorn cu ori scurte cu opriri senine aleClujului,veneam spre casăalene, înhaită, în lungile Ei,dardupăcursuri, toamne performanță. – înghesuialaera nebună,săreușești săurci era o soție. Diminețilemergeam cuautobuzul lacursuri asiduu peLucia, colega meadecameră, viitoarea lui pe decăminulfete „Elena Sârbu”. Eugen ocurta locuiaatunci pestradaîntâi. Moților, Marian aproa Papahagi, Eugen Uricaru, Adrian Popescu, înanul Excepțiile nufacdecât săconfirme regula. vede detreabă fără zgomotoase plan. ieșiri înprim ție tăcere general, e vorba. În cred că suntem o genera întrebaSe cineva de ce spun. Pentru ceilalți, ampărutadeseaniște ciudați. cei dingenerația meapotînțelegece vreau exact să părăsit niciodată cutotul.privire care Doar nune-a Aveam o privire larg înțelegătoare asupra lumii, ca delasine, înrealitate. Greutățile nunesperiau. ale. 1968, toate În păreau visurile să se transforme, mele nusunt, așadar, ciadânccontextu punctuale, din generația dingenerația 70, tiune defire facparte șipriorități), rareori laîntâlniri(ches puțin)șiamluat parte foarte (decât când devenisem târziu, asistentă la Litere, și Petraș Irina (cu Petru și Poantă) un puzzle & echinoxism, Despre Echinox România literară În 1966,eram înanuldoidefacultate.În Marian PetrașIrina Ce/cât datorați Echinox-ului șiechinoxismului? așezată , însensardelenesc. Ogenerație care își Echinoxului : Deși nuampublicat: Deși în , ca să forțeze apariția) șialții, , casăforțeze apariția) tac prim, originar. prim, Datoriile șaptezeciștii. Nudespre sana Echinox , dar

- - - - -

urma. chitanță. severul Adrian Marino, care mi-acerut pentru asta m-am duslaBucurești, iarpremiul mil-aadus de debutpentru 1980eram dejaunsceptic, nu riența dumneavoastră echinoxistă. echilibru Asta arfi. sunt începuturile mele, generația mea;oevocare. despre alege? La care ținețicel maimult? scris, exceptândle-ați una,care pe arfititlul care l-ați uninterstițiuprindeai săstrecori șituovorbă... atât deconcentrate greu că,atunci cândera învervă, fapt, stare, era limpedepentrucăzumzăiam,de oricine ideile șihohotele. eramșifără Deși toți plinidevervă – unfel descenă depecare seputeau lansamailesne presei” sepetrecea de multe pepodulSomeșului ori dinaceiurmă strămoși ludiciai „ se chemașinuștiudeamairămas peundeva vreo și opoziția. era șioatreia Mai „foaie”, amuitat cum „La castronul aburind” comentarii parodice, cupolemicizdrobitoare între și cuștiri șicaricaturi, demână,curubrici lor scrise (Runcanu) luaseră obiceiul deanecitidin „revistele” din te vreme, ce. miri Eugen Într-o șiMarcel Marian, mai alescupovești nesfârșite șirâzând culacrimi de Irina Petraș,de Irina Editura Eikon,Cluj-Napoca,2013] Ajuns aicitrebuie, probabil, să-mipromit: Va Cartea senumește Cartea Petru Poantă: Dacă ar fisă pe renunțați la toate care cărțile în jurul [texte din Echinox . Povestiți-ne puțindespre eașidespre expe lui Marian. Marian cel vorbind Marian înrafale lui Marian. , o carte maisentimentală, unde , ocarte Viața literară la Cluj La care țin cel mai mult? Cartea și Efectul Echinox saudespre „Opozantul întristat” Echinoxului , volum alcătuit ”. „Revista , puterea -

astăzi, dă și premii la Uniunea Scriitorilor. Lucrase în cramei deatunci era Pop Remus, care trăiește și dusla...cramă. Șeful știu cums-aîntâmplat, ne-am a zis: numaiaudde acest„Să cenaclu!”. Șiatunci, nu de atunci, căruianumaiare rost să-ispunnumele, niște cenacluri, cualțitipi,alte personaje. Decanul lăsați să-lfacem acolo, fuseseră niște cu scandaluri am încercat laFilologie, daradevărul e cănuamfost Am făcutuncenaclu. Inițial, erau înanulîntâi de-abia. Papahagi, Marian mai mari. Eugen Uricaru, ceilalți careRadu, șialțicâțiva, amurit, care eram cuunan ani diferiți −adicăeram cuDinuFlămând, cuOlimpia a unorstudenți. Vreo cinci,șaseinșilaînceput, din absolut surprinzătoare șieaacoagulat oidee, defapt, era controlată departid, „Echinoxul” afost oapariție numai săainiște bani,daratunci, cândtoată presa ușor, nefiindnicioproblemă săscoți o revistă, trebuie ența acestor aniîncare orevistă sepoate face foarte făcut „Echinoxul” propriu-zis. Voi, aveți tinerii, experi torilor, pecare i-amnumit fondaambianța ani,șisunt Clujului,primii portretele cumspuneamînainte.listică și deeseuri, Am evocat acestor ambianțe. N-amavut niciunfel detangență maghiară. mea, o evocare Cam asta este cartea a trei limbi, înromână șiaveam pagini și îngermană multiculturalism, darnoiamscos atunci revista în revista surprinzător pentrumultă lume, foarte așa a apărut fost eliberați −știțideja,numaispunși,înmod deschidere atunci, aRomâniei după1964,cândam de aici.Afost aceea șiperioada apoi lapartid, scurtă duspelaComitetul Central,București, undene-am ultimul său an de rectorat. Au fost multe chestii și la ajutat a fost Constantinne-a Daicoviciu, care era în că, laCentrul Politic alStudenților, care darprimul studenți laoficialități, la Casa de Cultură studențeas dus, purșisimplu,revistei, ungrup de așacăne-am și așa am făcut cenaclul acolo.lecturii, Aveam ideea tinerețe pelaceva casăde cultură, deciavea plăcerea Petru Poantă: Echinox . Se vorbește de-abia acum despre vorbește. Se de-abia Cartea eun amestec de memoria Cartea eroi , adicăcei cucare am - - - - de lastângadreapta: IrinaPetraș, Călin Teutișan, Rareș Moldovan tului este total mincinoasă; se pot citi textele din spiri așa nueprea luminoasă.Chestiacudeșertul cărui grup deinteres istoria recentă, e scrisă cănici dinperspectiva Depinde dei, aziarelor departid. că nuera interzisă, darmărefer lalimbapropagan oficiale.al culturii Șiaceasta era oficială,sigur, pentru care s-afăcutafost unlimbajparalel, defapt, cucel construiam limbajulnostru, toată cultura majoră cu ceea ce s-anumit „limba delemn”. Învățam șine Legea dreptului deautor. bine plătiți decât ceilalți, pentru căera respectată băga nimeniînseamăși, culmea,nuerau nicimai Elenei Ceaușescu, dar erau niște amărâți pe care nu-i și volume deversuri dedicate ba lui Ceaușescu, ba odată pean,auapărut care publicaucărți serviciu, toate, Erau darn-auapărutfalsuri. câțiva autori de aceea, sentimentul depresiv era clar, cumizerie șide acest imaginarGăsești deprimant, căci așaera lumea pe care astăzi, probabil,cărți nu le maicitește nimeni. Poți multe defelul găsifoarte lucruri ăsta,darsunt a poeziei românești. ențat mult o bună parte foarte apocaliptice, dezumanizate. Ei, acest volum a influ Cadavre învid ’68, aapărutunvolum deversuri alluiA.E. Baconsky, grafia, nu aveai cuvântulvoie săscrii „moarte”.După precum șiporno șichestiide-acestea, partidul înjuri erau anumite clarinterzise: nuaveai lucruri voie să revistă aConsiliului Culturii, păzităideologic. Deci ceva saunu... mairău, în „Tribuna” aapărut, care era crezut. Nuștiucinel-acitit, era în „Steaua” din’80și să. Am polemizat șicuMircea Iorgulescu, care num-a demonstrație căeste vorba despre opoezie religioa să pronunți cuvântul „religios” –,tot meuera textul o religios –sunt convins căvoi ați învățat cănuera voie am republicat despre untext IoanAlexandru, poet propriu-zise dinrevistă nuaveau nimicideologic. Eu depindea șideprofesori. Textele textele decritică, sofie... Filosofia a fost ceamai atinsă, într-adevăr, dar depelacatedrelecu pseudonimedeactiviștii defilo revistele literare. Sunt înfață, acolo, editoriale scrise senumea,viziuneauneisocietăți ------

27 STEAUA 11-12/2018 28 STEAUA 11-12/2018 Corin Braga șiAurel Codoban ample, daracum, parcă, secitește maipuțin.Cât tot lanivelul uneielite, maimultsaupuțin niști nuerau tot poporul, secitea haisăfimserioși, adevărul. înainte Nici cititorii cuadevărat profesio mai mult. Lanoisecitește puțin,acesta-i foarte influența, dar reviste aparîn continuare, secitesc Occidentcă va este câștigalanoi.În maiputernică se citeau. Concurența internetului este reală șicred în rest, erau reviste literare puține. Câte erau, însă, aveau șitexte literare, adicăcronici dar, decarte, câteva centrale – „Scânteia”, liberă”„România iar ziarele erau mizerabile, nulecitea nimeni, erau nicare citeau publică.Se revistele altfel decât acum, lucru –,decipresa era decomu mijloculprincipal internetul niciunde–sigur, înOccident era același presei culturale românești șicare credeți că eviitorul ei? cu dacă esăamintimdoarcolaborările dumneavoastră ca delapărinte laurmaș, cuprecedentul nostru”. de secol mai o târziu, posibilă înrudire,tă un sfert de la „Cred cănugreșesc cândvăd îngruparea tinerilor ne? Cum vedeți actualul echinoxiste laevoluția literaturii române contempora erau nuștiuce minuni,ci niște tipirespectați. totul alftel... Înainte, oameniidecultură, nu scriitorii noua situație cu accentele a României, puse cu și Târgu Mureș. Darnu-ineapărat rău. în Oricum, delaIașișipânăConstanța,oameni scriu Oradea le găseștisemnăturileîncinci,șasereviste. Aceiași noi, literare, culturale, șisunt câțiva oamenicărora despre reviste, eucred căsunt prea multe reviste la Echinoxul Irina PetrașIrina Estepercepută suficientdebine contribuția grupării Adevărul aceea, ecă,înperioada nuapăruse Ați avut o carieră îndelungată și în publicistică, Echinox sau -ul clujean,revistă studențească apăru : Cornel Regman spuneaîn Steaua Echinox . Cum vedeți astăzipanorama față decel deieri? Ultimele , mai - - - - : politicul. Priviți dinspre starea de atunci a Ardealului, semnul și enumeră scrisoarea către Lovinescu șiderăspunsul acestuia Descrierea Cercului țineseamade stituirea condițiilor șicondiționărilor dinepocă. cerchistă, spuneamaltădată căenecesară recon valențe etnice șiculturale „transilvanismului estetic”. șifiliații. unor Ba,mai mult, aadăugării apartenențe unorițe,cul nevoia areconsiderării re-legării unor ordinea notorietății, Cornel Regman simte încrepus distanță, câteodată teribilistă, darmereu eficace în ruptură cutoată lumeașiîntreținând abiloanume nantă această înclinație recuperatoare. în Debutând admirau pecerchiști. Dincolo deexagerare, emoțio anume fond spiritual, iar echinoxiștii îi citeau și îi Echinox- părinte/urmaș ecel puțindiscutabilă,chiardacă multipli și complecși.cidența Relația unor factori universitare. Nașterea coin safuseseposibilăprin reviste studențești dinalte dincapitalăori centre Echinoxul spiritul mutonier.spiritul (deelită)potfuncționa, Grupurile loraccentuată,chiar structura sedelimitează de și decoerentă, ealcătuită din unile șiproiectele. ogrupare, Însă oricât deputernică mă rebelă.construcție Eadeseneazăun acest sens, În maluri. ogrupare surpă eo vârtejuri, un obstacol insularcare obligăapelelaocoliri, iscă vizibilă. Pot vizualiza conglomerarea anumeîntr- a orei istorice. Izolarea înalte coordonate eimediat masiv/masificant unei atitudini polemice față decurentul principal, E vorba deoprirea înloc, orice grupare, și pecât deinevitabil,un factor peatât debenefic. Ca mișcare. Apoi, orice grupare șie, acesta, eeclectică operei fiecăruiaînparte. CerculuiPortretul eunulîn succesive dereceptori atât aiideilorprime, cât șiai tabil divergentă –șidinexterior, generațiile prin Cercului multiplă șiinevi cântărindcât olectură din interior –creșterea independentă amembrilor azi, mărcile loridentitare s-auschimbatre-citiri prin tradițională dintre munteni șiardeleni. târziu, Mai diferențele dintre eicare șidecea țin,măcarînparte, astaînseamnăînfond,ambelor mișcări dincolo de omenesc, cel identificabil în de subvremi. reconsiderarea De miezuluidurabil vorba maidegrabă deoîncercare desalvare aființei sunt/par evazioniști. Curând seva vedea, însă,căera nivel declarativ, bucureștenii de la dar șidinspre implicarea pecare cel pariază, puținla Apropo desituarea diferența esteticului ul era ardelean șipăstra trăsături aleunui apăruse într-un climat propice, odată cu intenții . Lansează un manifest, își definește opți , alideologiei politice șiculturale Cercul în divorț cueticulșietnicul. Cu îndivorț teoretice. Așadar, o așezare sub alucrat înepocă „aluvionar”. Echinoxului opozantă personalități marile cărți. Albatros , șideconstruirea îndescendență cerc Manifest șiîșiprocla Protestul care, prin , cerchiștii , de ------aceeași familie. în frânturi cândvreun semnalvremii cere din reacții ivește încontexte nerepetabile îndetaliușirenaște e nouăcuadevărat. Șinici continuată întocmai. Se generațiilorîn gesturile următoare. ogrupare Nici nu subteranprecursori șigreu potacționa ori detectabil și literaturii. Cerchiștii potfievocați declarativ ca telor însedimentele importante, adâncialeculturii cel maibunaltermenului, asemeneatuturor curen și aunuientuziasm. Cerchismul aeșuat, însensul sentimentala, nostalgica evocare auneiapartenențe ză șiunește încă,ovreme, toată uneori viața, doar de viziunedincolo păstrea depragul Se maturizării. tute. Nusepoate păstra iluzoria, proclamata unitate seconstituieRareori grupări semnificative lasenec Cercul în evidență singurătățile durabile. Ambele grupări, adevărată analizăaoricărei grupări celebre va scoate noaștere rapidă, enciclopedic. lanivel O dedicționar ele contează cablazon,firmă, ca casemnde recu manifestări dintotdeauna gustate înspațiul cultural, e neîndoielniccăgrupările/cercurile/școlile sunt Deși modelul individual al fiecăruia.și, mai apoi, prin la un la care, seputeau maitârziu, afiliamăcarsimbolic, ca fi salutat de înaintași (vezi scrisoarea lovinesciană) și alprogramului modelulpunctual prin lor, care putea influențat evoluția ulterioară aliteraturii maiîntâi dar nuanuleazăsingurătățile. Cercului Membrii au chenar și Echinoxul flexibil, alte (vezigrupări , sunt/au fost grupări Echinoxul tinerești ), dar - - - - . grupării. Clujul, eleînseleînmișcare, dau semnalmentele spațiu Caietele sunt materializări periodice aleacestui du-se în paliere Revista ale memoriei. însuși reconstituibil înalte coordonate șipăstrân „început continuu” al momentului originar, el e unaînstraturi, cuprotagoniști mereu noi,un buție neschimbată, pecândbiografia la începuturi, eun îmbogățește din biografiile în creștere ale celor de Biografiacrez artistic. ca nu alterează semnificativ sensuladâncal grupării firești șisalutare dela careconceptul devieri prim, bună voie descendență într-o de sive deinși,mereu șimereu tineri alții,situați de în vreme ce și continuând săfieblazon alînceputului comun, oare, Cercul încetând săexiste ca „organism” activ rămas același înciudaevoluției individualeulteri echinoxiști stăînaceea aufost căprimii un după mine, nelitigioase. Despre mai sus. Diferențele sunt de la sine înțelese și, trecerea delaogenerație laalta,cumspuneam își asigură înmodulcel maifiresc șiinevitabil „Echinoxului”, fără echivalent încultura română, loc Familia atât decuprinzătoare șirezistentă a Diferența fundamentală dintre cerchiști și al enunțării diferențelor și coincidențelor de comun deenunțare. Literele, Universitatea, Echinoxul moment înseamnăgenerații succe Cercului cuprelungiri, cudistri secompune șise cadru Echinoxul Echinoxului , cu devieri , cudevieri Echinox deazi număr și - - - -

29 STEAUA 11-12/2018 30 STEAUA 11-12/2018 echinoxiștii șioptzeciștii. primi Oricât decritică descrieri „de la începuturi până în prezent” măcar ar fi fost șimaiinteresant dacăalcătuiau asemenea ludică tec dereverență șiironie, variantă ad-hocde parodică, ludică,dezinhibată, ames glumeț-doctă, revistei pentru acompune cronologia 1968-2008, a reciti, înnumărulaniversar, întreaga a colecție voi spunedoarcămis-apărutexcelent gestulde șiexercițiu de ars amatoria . Mă gândeamcă . Mă școală - respectului dintrerespectului generațiile descriitori. rămâneși incomodă, forma lectura privilegiată a dialog [colaj luat alcătuit îniunie2013, dintr-un interviu desen deFlorin Creangă, ce ilustrează paginaîntâiarevistei 50 Eugen Uricaru, aapărutvolumul Ion Pop şiCălin Teuti Ieste un coperta şan. Imagineadepe răspuns laancheta „La Echinox” arevistei este unproiect editorial dedicat Centenarului MariiUniri de ElenaAbrudan învolumul Echinox În Colecția Echinox, îngrijitădeHoriaBădescu, IonPop și și Semicentenarului Echinox, apărutsub egidaMuzeului de UBB –realizator PaulTV –șipublicat Boca , Editura Tritonic, 2017&fragmente dintr-un , numărul 1,decembrie 1968.Antologia Național alLiteraturii RomânedinBucurești. Echinox 50 Scriitori clujeniîn Scriitori nr. 5-6,2009] , coordonat de Echinox Vatra ,

decît ca s-oaruncideparte. N-o luadinloculei decît ca s-opuialtundeva. Nu ridica piatra nu Să te jocicuneputințele în dormind pepietre, Am crescutcudureritot maimari, În ei aufost traduse înmaimulte limbi. numaiînlimbabască,iarpoemele muzicieni. Scrie nenumărate reviste şiacompus texte pentru diverşi Prize, Lizardi Prize Prize. şiEuskadi Apublicat în pentru copii, premiateduzină decărți cuEtxepare ( Deusto, Țara depoezie Bască,apublicat douăcărți Leire Bilbao(n.1978),absolventă aUniversății din LEIRE BILBAO Ezkatak balanța neputințelor. balanţa neputinţelor înseamnă , 2006; poezie tradtraduceri că nu Scanner știi săte joci. , 2011)şimaimultdeo uceri

Îmi spunecăvreasăseîntoarcăînloculnatal Cireși înfloare în dormind pepietre, Am crescutcudureritot maimari, de subpiele? mirosul depămînt umed Cine n-aurît pe cei pecare-i iubește cel maimult? Cine nui-aurît Nu ieseușor. oriunde ammerge. are mirosulmamei Pămîntul umed purtăm același mirossubpiele. Oriunde ammerge noi amconviețuit cuneputințele. Îți spunsincer, ca printr-o fereastră resemnată să rămînă deschisă. dacă nupoțivedeaînmine dacă nute poțivedeașisingur Nu-mi cere săfiuloială ca oglinzile Răbdare să-și domolească lacrimiledealtădată. Îmi spunecăvreasăseîntoarcăînloculnatal Și-a vîrîtînbuzunarpietreîncălzite Luna maiepesfîrșite, pentru că i-arfirușinesămoarăgoalăînpat. și că în fiecare seară își pune haine de înmormîntare Spune că zorii iserevarsă înpalme, doar pentru alăsa frigulînăuntru. spune că există case care-și deschidușile într-o jachetăsubțire, Singurătatea, spuneea,umblăiarnapestrăzi cum ofăcea. Nu-și maipoate tragesufletul străzile șiideile. Cu timpula în lunamai. să vadăcireșiiînfloare să-și domolească lacrimiledealtădată, balanța neputințelor. început să încurce de soare.

31 STEAUA 11-12/2018 32 STEAUA 11-12/2018 ca să vădcă porturile seacă ș cerul este o pustietate albastră deasupramea beau rouadepeeacînd mi-esete A crescutiarbaprincanapeaua dincasă Iarba pe-al lor care taie capetele peștilor ca șicuml-arîndepărta femei Există ca pe-uniubitinfidel femei care iaumareacu ele înpat Există corpuri care sezbatprecumvalurile Există branhii pentru care cineva gîfîiecîndlescoate Există pești care seamănăcusoțul cuiva Există sînge împrăștiat peșorțulcuiva Există fără săștie cumsescot măruntaiele femei alecăror mîinipătrundadîncînstomac Există pregnant decîtsolziipeștilor femei acăror pielemiroasemai Există Tăierea capetelor să-l citești după ce se oprește ploaia. îți voilăsaunmesajumed Pe geamulautobuzului În ploaie Am fost învățată sărămînpeloc. atîta timpcîndrespirațiaîmi ceresă stau. nu măvoi mișca s După cumvădeulucrurile, și amea. e nu dacă celorlalți durerea despre nimic știu Nu aștept încasa pecare mi-adat-o tatăl meu. neatentă laresemnareacucare Îmi duczilelecurăbdare, am fost învățată sărămînpeloc. Nu sînt oșopîrlăprintre crăpături, i nuamnevoie deferestre ă nu-micerisăfiuloialăcaoglinzile

îțispun

să nuștim cuadevărat în ce lumetrăim binecuvîntați sîntem ca unfetus înpîntec mă învîrt înjurulmeu de laatîta întins A crescutiarbaprincanapeaua dincasă de multnumi-ammaiudatpicioarele sînt tot maipuținefîntîni însatulnostru o formă deviață încrăpăturiledinasfalt a trecutmulttimpdecîndn-ammaivăzut un valnegruvertical cumarginicurbate asfalt înlocdetălpi În fața meaeunmunte dinfelinare stradale Am borâtsăruturioamenilor decare Borăsc litere triste șinervoase. Ad apta premiul Zlata pticapentru literatură. Clothes albumul dintre poemelesalepentru debutulluiN’toko cu slovenian deslamdin2003,aînregistrat unul ( Dvojnovidni hvaležnostiŠtafeta tek! Dober svet apărut maimulte volume: înștiințecursuri alecomunicării înLjubljana. I-au în Novo Mesto, undeașiterminat liceul. Aurmat Plut (n.1979,Slovenia)Katja acrescut șiacopilărit KATJA PLUT Fireflies (The World (The Dreamed IntoReality, Out 1994), , Nika) din 2003. În 2007, Katja aobținut 2007,Katja din2003.În , Nika) , 2012). După ce, 2012).După acâștigatconcurs primul (traducere dinlimbaenglezăde Cesarjeva nova podoba

(Enjoy your meal! ( Double-sighted

(

Relay ofGratefulness

, 1997), Do resniènosti izsanjan Do , 2012) și ( Ej! Emperor’s New Marius ChivuMarius ( Hey!

Kresnièke , 2005), , 2001),

)

barbari. Dar romani nu mai există deloc, corect? Și numit strigă Ne NINfactory. produse din de colecții mari mai cele 15 sau 10 cele din una care sechinuiesc căcred puicuțeleeu Dar proaste suntdulci alea și exersatul prin tulbur mă că pentru proastă, dulce puicuță dacă încearcă magazinul ăsta. Pentru István, par o pierde cineva timp cât dar cineva, pentru contează ce Totu-i despre sub formă dehormoni.) secretată pentru că eaeste (Presupunând că nu e necesar să definim fericirea mai fericită. cea e specie dezvoltată mai cea că zic Eu alteia. subordonarea de István zice că cea mai dezvoltată specie e capabilă Charles Darwin. aruncată de scrisoare într-o scris era mori, sau adaptează-te Scufița Roșie; ei și și eu acum; toții cu suntem care în felul la uită-te e răudacă nuînveți dinneajunsulaltora; de naivitate; dubioasă că zilele astea se sărbătoresc 500 de ani nu știam nimic,i-amselectat dupăbănuiala Pinta inSanta Maria într-o Niña, fostpe cărațiau care hoți și tâlharide mână o de controlați Nu trebuiesăfieo coincidență săvezi că suntem câş dintre noise simte vinovat. Șiacei oameni deștept până când cel mai nevinovată, e lumea toată Și puternici. sunt toți este că coincidență Și animale. sunt delfinii și copii doar sunt Indienii istoric, fapt un e Onoare nimic. înseamnă mai nu barbar cuvântul tigă. săadune obiceiurilor mele. Frații Mici Frații shopping . Ce drăguț. Romanii ne-ar fine-ar Romanii drăguț. Ce . . Pentru mine, nu-i important ființă umanăînfiecare noapte. Vreau să vorbesc toate limbile și să discut cu fiecare trubaduri îngropați, despre care vor trăi, totul despre mine, despre tine, despre toți oamenii Vreau săștiu totul, ali nisam eram uman comprendre irazumljivije bilo bipunojednostavnije, inrazumelo et à facile pourmoiàvivre lažje shajaloilserait plus ar fi fost mai ușor pentru mine să mă înțeleg j’étais ange dasamanđeo bi bilaînger quesi Probabil Devenind om Copii. Indiei. imensă anarhieîmpotriva cât mai bineconectați ladecorul ăsta. pe ce sunt saufac șidece ceilalți sunt pe bune concentrez mă să fără aici ceva fac eu că Pentru niciodată spreintenția contrară. direcție, dar orice în aiurea plec să ca uman, devin să Vreau contrare. pământuluicerului,al niciodatăsau dar intențieial tăi ochi,învreoclopotniță oriînmijlocul care sunt la îndemână, uitându-se prin ai mei să meargăînorice papuci, corespunzător, o persoană a multor direcții, capabilă care este necesar săfiu, de om Vreau să mă contrazic cu mine și să devin acel gen s-ar întinde dincolo dejumătatea Pământului. facem dragoste cuinimilenoastre ca şicumele rațional să reflectez lalucruridintr-un punctdevedere chiar înainte deasta, vreau delfinilor, dar Vreau sămăîntorc printre copiiprintreși familiile de mulțimiletrecători morți. de lamargineadrumuluinuaufost făcute pe fiecare cărare pe care ritualurile vreau sămerg Vreau să mă culc cu fiecare bărbat, fiecare femeie, mogoče peut-être ali če bi bila človek ou si j’étais homme săînțeleg şidacă dacă eram un înger bi se şi ai če

33 STEAUA 11-12/2018 34 STEAUA 11-12/2018 ceva vavenisaunu dacă de așteptare să neferească intenție nicio are nu cankarescăPământul mama pregătiți că astăzi e o încercare și suntem doar pe jumătate că nuputem păcăli Cosmosulignorându-l, doar câteva națiunitribaleîșiamintesc și doarcâteva națiunitribaleş Testul eaici și viața încelelalte zile. duminicile Ref.: timp de 2000 de ani predicatorii ne-au învățat Ea zicea cătimpul şi doarcând voi fiîn stare săplec. Să fiuotipă carepoate pleca aiurea faţ pot calma mă să ca decent, argument un de nevoie avem Iartă-mă dar prima dată m-aş ierta pe mine, prima în care stau. la nimic cu comunitatea contribuie nu trăiesc care în modul pentru că chirie, plătesc să încep să trebui ar că pare se Mi problemele tale. tu și de bună,aşca toți luându-mă M-am născutșim-amplânsmereutot timpul, și prinasta numărefer lareduceri deiarnă pentru acțiune și acumetimpul și începutul egata La început eracuvântul Niciun profesor nupoate ajuta. a eietc. a mea ta a alegerea este sau nu Și acumdevenim dinadolescenți oameni și viața încelelalte zile. duminicile învățat ne-au pastorii ani de 2000 de timp Ref.: din ce ZICEAM noică arfi ă deopersoanădinnou. tiu ziua; aprilie 2005

http://www. youtube.com/ n-a maifost vreme acum pebunechiar noi chiarn-avemtimpdelucrurileastea mea grădina ca clară primăvara asta e noastră abordarea și nu ne-amfăcut temele Noi chiarnusuntem rapizi și vor fi2000deanilaînființare. va fioreligieaiubirii“ ,,Noua noastră religie Po de ce ardeca naiba? dacă totul arată ca înparadis paradisul evândutlafiecare colț de stradă chiar șicupropriiimeiochinucontează of, scuuze daisy, între timp pierdute că prin cuvântul ORICUM toate înțelesurile au fost ci prinasta, mărefer Încearcă. a zis. – Nuștiu, – …păi,destul acum,potlocui?! a mea cu perfect… potrivesc se astea bucățile toate ….și căcat watch?v=dPEpSXo8K_Q i ieși acum. Am ajuns la destinați ieși la acum. Amajuns (traducere dinlimbaenglezăde Elena Boldor Elena ție ) R îl exploatează asumat. de altfel, moduldeexpunere pecare Horea Poenar regăsite denarativul observaț se pierd descriptiv ar fi câteva din tematicele derivate ale mor blu, trădarea, refugiul iul trecând adeseadrept untimpauxiliar. Per ansam între timpul percep astfel cititorul fiindprovocat launslalom continuu cuiesc mereu Andrei, Ioachim,Paul, Pereteatcu etc.). Elenuconlo planează diferite personajebiblice sugestive (Toma, un demiurg intelectual, iarîntre cele douătipologii Colonelul are afinită nelul, adresatesorile parentale figurii autoritare – colo tul care parcurge pa taciturn câteva punți memorabile: povestea luiMatei –băia romanului include montaj subiectul al memoriei, detipamintire.obiectelor se fenomenologic ornamentate descrierile ale prin Francez,Noului Roman personajelefiind recompu tului. Autorul estetizează vocile înstilul subiective aluitării”memorial cuprezen revendică delauntiparapostolic, alcătuind „un în acest de Horea an. Semnată Poenar, se cartea inten Când artistică. cuprivire la cartografierii) receptarea (decalogul lec expunerile prin textului lungul sereliefează Didacticismul lectură. de-a toare bagajuldeinstrumente –maiexact, pentru „ordini”, rezumative, titluri ajută chiarşiohartă mai multe cronologii drept numite chei delectură întâlnim lanivelul formei, obi nuuncuprins multdecât atât, alsinelui.Mai najul-construct tând ofigură atimpuluicare completează perso intim, multiple personaje reprezensubiectivism ce. mizează Scriitorul pealăturarea formelor de construite aproape integral sinopti dinplanuri mentul stilisticcare prevalează înfa Locuri Aura blândepentru Între spa Aura omanul de autofic ț ionat îngreunată derobuste ș i Medve aapărut ț iul conjugat derăzboi ț iilor de scriere sau lectura prin cheia prin iilor descriere saulectura ș în aceeaș ș i când, ipostaza deromancier este an –personajul-avatar alscriiturii. laeditura ț ei în roman, tocmai pentru afi ț Valorizãri i artistice, Medve i artistice, ș ș ț i cel al prezentificării, războ i coresponden iune i coordonată temporală, ș i corecturile teoreticei corecturile se distinge prin rafina sedistingeprin ș ț Locuri blândepentru ii dematurizare, scri e îndoliate aletrecu Cartea Românească Românească Cartea ional –acesta fiind, ț ș ț ea meditaţiei i timpulunui a arhitecturii a arhitecturii ț ș ele mediate i asimilarea ș an este ș nuit, ci ț ii. Ele Ion Piţoiu și ------ºi stili liniile directoare alevolumului alcătuiesc trei roluri cu sorile deprocedee stilistice alternativeServindu-se (scri Ș atunci totul afost aceea centrală pentru care optează autorul este rana („De defensiv, deundeposibilaexplicație cămetafora matice. Acestea creează identităţi deparoxism parcursul romanului, drept supravie şiintenţionalităţilesubiective con ştiinţei apar, pe rând, primul tic asimilat. În complexitatea mă Poenar sefolose dintr-un procesparte interdisciplinar inedit. semn căformarea autorului caromancier face filosofice narativ predomină. mentală încare şiaparatul pretextul obiectivităţii biect pierdut”„ca unobiect şiofrângere experi de substan originalizare avidului.Untravelling dislocat, plin lui înrădăcinată asolitudinii. în acest mod mecanismul contemplat aluneipendulefacparte de oglindă,culoarea revigorantă auneirame sau ideii, nuneapărat aconţinutului operei. Ş tului şilentoarea naraţiunii pretinzând a olectură apare subintimitatea percepţiei, subiec dislocările Aurapentru mine cu fragmentări detemporalitate între („omoarte are alesinelui(„scrisul bări nevoie devenele mele”) maiîntrepătrund Se la nivelulul exacer subiectului. resimţită chiarşi oferă otensiune artificială, lecturii construieşte cuprocedee care dejuxtapunere fiind un connaisseur roman diferitelor cuprilejul Horea asocieri, Poenar matografiecontemporană în seînscriu sauartă debordantă. altfel, De pointilismul gestual. Fiecare tr tele afective (fotografii, scaune, afective)colțuri echilibrului, transcendentul sublimpentru obiec procedurale: neutralitatea carestabilire activă a tergi ceva, ceva pierzi Dincolo depreocuparea educativă, Horea În final,În Cât priveşte naraţiunea planulexpunerii, se Locuri Aura blânde pentru ș i mine”). planulautoficţiunii, În stiloul ș

i denon-narativul unuicolaj godardian, ță documentată, ceea romanu ce dăinuiedupă lectura este șiun re dinvia sau ș te deunîntreg teore repertoriu zãri creionul

 ț în acest sens a lucrurilor şiprocesualitateaa lucrurilor ș pasiunile pentru jazz,cine ț i rana rămîne caunsemn. etar dematura ș i pierdere, acela sunt semnalate cursiv), viața personajului-su este o practică de este opractică ădează o măiestrie ădează omăiestrie .

Locuri blânde ț ț ie. Dialogul uiri fantouiri erpuirea ș i doliu. ș tilor ”). ș ------i

35 STEAUA 11-12/2018 36 STEAUA 11-12/2018 A ză similitudinișiconfluențe pecare le expandează le lingvistice sunt multiple. Poemul-graf înglobea Glove.vectorilor Punctele detangență cumetode poeticesuri șicare reprezintă oîmbunătățire a verbali –vectori de producție ce aulabazăcorpu transdisciplinaritate. și media.Interdisciplinaritatea dejaserevarsă în digitale punlatreabă matematica, informatica și clasificatori computaționali. Științele umane de creație de „ca peniște liniidefugădeleuziene”. din divagație șiramificație. se Poemul-graf extin în schimbare, înconvoluție. Creațiile sezămislesc atelier-studio,Margento, specificătrupei mereu „zdrăngăneam șiemiteam”, adicăoatmosferă de tale. Cum spuneantologatorul în literaturii digi pecaleadezvoltării mai departe apărut laFrACTalia Press în2018reprezintă unpas a douaoară noutatea. Este limpedecăvolumul străinipoeți „US” Poets Foreign Poets are diferite: untitlubilingvcudeschideri odată e Surleac, Marius Vaibhav DianaInkpen) Kesarwani, originalului), «traducerii» input-ului al textual (echivalențialgoritmi celor implicați în generarea cât șiaunora digitale, traducere aplicarea prin de literară «tradițională» atât aunorpoemedepagină, tată pemaimulte detraducere: moduri „traducere Această este poeticăsuper-complexă fundamen Stefans despre Kim lui Brian poemelealgoritmice. ”. f a r g –poemulmulti- mance integratic-de-compozițional imprevizibila aacestui viață performativă „perfor nu potfitrăite deplindecât asistândcuinteres la sunt cei algoritmi”. mai(poli)ritmici ale noastre,traductibile în timp ce aceste poeme sunt,„Algoritmii așadar, cele maibunepoeme(in) creațieîntr-o încare metoda dețineprim-planul: Poetica operațională ținecont șideteoretizările Totodată, fluența și versatilitatea poemului-graf Nu segenerează doarpoezia,cișiinstrumentele Margento (Raluca Tănăsescu,(Raluca Tănăsescu,Chris Margento ntologia „asamblată computațional” decătre deleuziene i se substituie algoritmi deleuziene i se substituie algoritmi ”. Prima oară eaccentuată „străinarea”, re-creaþiei, re-generãrii , apoi A venittimpul Noi poeți „americani” Noi poeți Cuvânt înainte Mașinii Felix Nicolau Felix ------,

cul vorbește de un acaparator”,„joc de „polifonie deChris practicat tipului deartă Tănăsescu, criti ce După remarcăde lectură. proliferare enorma a un «fatal» clinamenromânesc înaceastă mecanică”. culate graf-algoritmii strecurând prin noștri, astfel traduceri „au fost retraduse înenglezășiapoirecir implicate fiindmetode deultimăgenerație. Unele zis, este interesant efortul șipentru traductologie, generarea poezieidinaceastă antologie. Propriu- improbabile înlimbațintă”. Așadar, multă știință în explorândritmi șiexploatând date șioportunități originalului, traducerea înnoialgo algoritmilor obținut cu aplicația Botnik, plecânddelavolumul obținut cuaplicația Botnik, deceniu cănouapoezieeste coding-ul. da aferentă. spus, S-a de altfel, de mai bine de un al trupului”. spațiu-timp/ arde împrejurul formelor deteroare și șisex, lalimita distorsiuniiîntre –curbura moarte tul.// Complotăm (traducere a lui „collude”, n.n.) .mov/ sunt unite, modificate; seadaugăsune minute. fixe Imaginile sunt folosite înfilm;fișierele reziduuri delucrări maiample, ca Trilby, de/35de tal șiintensitatea lirică: „Aceste fișiere sunt resturi, îmbinarea dintrefuncționează know-how-ul digi PoemulSondheim. „Please read-” aratăcum exact pagină”. e cămajoritatea autorilor din Antologie sunt „de tehno.trucuri postfațatorului Orișicât, satisfacția mai rău caz,căsunt niște neaveniți ce apeleazăla reiau experimente dadaiste șisuprarealiste; încel celecran. maibuncaz,digitalii În sunt acuzați că că cineva îiscrie/citește textele ajutându-sedeun mod deorganizare iarnulasimplulfapt alecturii, Totuși, literatura digitală sereferă launanumit de pagină șicei care practică „autorlâcul on-line”. alunecă în(deja)vechea încleștare dintre scriitorii rea teoriei grafului lagândirea poetică,discursul or acestui început promițător, care admira aplica poematică” șide „fluxuri juxtapuse”.verbale Ulteri- În În „Postfață”, Lefter IonBogdan propune trei chei Un text ca Un text Poem Doris „Stacy Automatizat” afost Graful poemuluieste redat pepagină culegen Poetul digital care deschideantologia este Alan

------

și alții).Mezostihul deaicieste dublușiaimplicat –, șitransferată aND înmediuldigital demIEKAL Cage Low –înrudităcudiastihulluiJacksonMac mezostih (oformă „inventată” șiutilizată deJohn Part of ThisTextul Story”). ca afost re-generat ceză ”HowGrandfather atextului My Became plecat dela „traducerea” sursă(versiunea fran quiatrAverRsé(„poèMe l’atlantiquE”) undes-a interesantUn cazfoarte Mencia este Mariei textul și o fapt o transmutare re-creație prin „trădare”. nolens program șiapoitradus tradițional înromână. O.Charles Hartman, „tradus” iterații prin cuacelași la „originale” generate cuprogramul Pyprose allui Funkhouser viaPyprose viaMargento aplecat de engleză șiromână. ve, treia s-apurces etapăa lacea de-a „traducerii”, în anglo-saxone. transmutarea După înrunescandina „traducerii” ulterioare cuvarianta betaaGTRînrune ca plecare GTRLanguage Workbench, însensul a runelor GTR în limba intersecție română)” a avut BigData.algoritmi (fragmente)”, de „natural”, caunpoem exact „de pagină”. Paramour Traducerea programe prin măduce Colaborarea Funkhouse/Margento în „þ (o La fel încazulluiDavid Jhvae Johnston în „1 cugândulla „traducerea” caragialescă, de alautoarei. Rezultatuleste surprinzător

unde s-aufolosit pentru generare Halocare lumească de Christopher T silvană minii dincuvinte cuvinte care oinserăm aici (realizatoarea acestui proiect) ce este această nouăediție număr aproape dubludepagini față decea dintâi ediție. Despre buna alcătuire deistorie aacestei cărţi tuturor celor care aucontribuit –cutexte, fotografii, documente –la şi istoria noastră logi, istorici, etnologi, elereaduc adăugat altele pe aceeaşi socio- de scriitori, temă. Scrise le-am textele cele maiapropiate aniversării centenare, desubiectul din precedenta eseurile, studiile, memoriile, evocările, aşadar gini tenţă, oediţieaniversară – avea anulviitor, cândFiliala clujeană rilor-filialacluj.ro, Editoriale). la secţiunea www.uniuneascriito-2005 pânăastăzi(potfi răsfoite pesite-ul: o secţiune de evocări mai pronunţat osecţiune sentimentale. Calde mulţumiri tenarului MariiUniri ransilvania dincuvinte. dedicată 1918-2018.Antologie Cen- „Transilvania dincuvinte . Pentru ediţia a doua din volens … Toate, gândit antologii pecare le-am , dar - - şi a şi unui altunivers nou. Strigătele lor se audtoată noaptea”. Organismele generație deprimă din cadșiseridică Câmpul deentropiede start. generează pământul. diale. celulare Memele îșiautomatizează condițiile își fac de cap. Totul este haos și combinații primor ală. Condițiile inițiale divid pământul. Automatele Proto-memele stare seînmulțesc într-o primordi Zvârlugele canibaleconduc pământul.Restart. zoice sedividșiconduc morfo pământul.Memele țesc. Apar sinistre canibalice figuri dintru-nceput. condusă procedural// Start”: „Automatele seînmul Johannei Drucker, – ne-naturală „EcoLaLia: selecție unii tradiționaliști. Dovadă unfragment dintextul deloc dezamăgitoare, arstrâmba oricâr dinnas generare, decreierele Rezultatele nusunt virtuale. permeată șireformulată denoileinstrumente de trebuie sătragem ultimeleconsecințe. afost Arta o lumeinformatizată, dorit atunci că dacă ne-am lor este surprinzătoare. deconstrângeri,o serie sursădeconvergențe puncte devedere puncte competente , aalbumului Clujului dinpoveşti Impresia este lamicroscop căprivim creația Erudiția luiChris Tănăsescu îndomeniulpoetici computațional) / „ computațional) Noi poeți : assembled anthology) , edițiaadouaadăugită monstruoasă „ econtinuarea firească a și americani care este Petraș rostul eiexplică Irina în Transilvania din cuvinte Viaţa literară transilvană în hic etnunc 100 deaniviaţăliterară tran

US Nota actualitate detalii importante din detaliiimportante actualitate ” ” Poets Foreign Poets , a . Eforturile luicreative. Eforturile nearată împlineşte poeți străinipoeți şi care deschidevolumul, pe , București, Editura frACTalia, 2018 literatură.” Clujului dinlegende . Viaţa literară laCluj şi (antologie asamblată și 70deaniexis- ferme. Am păstrat revizuită, are un 

(a computationally şi , am reţinut editat din Clujului din în , a ima- Lu- va va şi - - - - -

37 STEAUA 11-12/2018 38 STEAUA 11-12/2018 80 aniversare E. A.Rus de texte

L cărări umblate, darcuniște pașiaicontemporaneității, ailumiideacum. alprofesoruluicritic revizitare Mircea Braga, într-o înscriindu-se aunor literatură, plusstudiicutematică liberă, care tocmai urmează imboldul te doilea de privirea unui utopist, cel de-al semnul afirmațieicăacrede încăînsupremația cultură prin nuedepar deoevoluțiea literaturii asensibilității înfuncție estetice. șiaprivi în încercarea deoabordare sedesprinde șireușita de-a „mumificatoare” despre Nietzsche, despre geografiile literare despre ori ci rolul criticului, două volume, relevanța despre nueînafiscris clasici,tradiționaliști ori Mircea Braga, așa cum reiese din textele semnate de coordonatorii celor găsește ojustificare îninteriorul tradiții uneiideiori culturale.În cazullui mai sugestive înaarăta tocmai spațiile încare figurii celui omagiat ise cum sepoate ghici,volumele sunt incomplete șinesimetrice, darcuatât afectiv relevanța celor douăvolume constă înafi biograficconturat unportret „ființa-de-cultură” alături decare aucrescut. maestru,ori gilor aunorfoști ori fost, studenți față decel leeste care apropiat le-a Vănoagă. Oaducere aminte Aeternitas, 2018), coordonatori Chiciudean și Matilda Cristina Gabriela coordonarea Dianei Câmpan, și utopieiîn mijlocul culturale asumate literară douăvolume prin de a împlinirea celor optzeci deani,Mircea Braga este aniversat Dacă primul volumDacă primul este întotalitate „cu șidespre Mircea Braga”, sub spateleÎn caracter și oschemăarecepți și , maicuprinzător poate spus în sintagma unuiadintre ei, ului omagial șianumelui și un ei critice a scrierilor celuiei critice aniversat. ascrierilor După eseuri, impresii eseuri, șiamintiri: Festschrift. Mircea Braga –80 omagiu din partea prietenilor,omagiu dinpartea acole Mircea (Editura Aeternitas, 2018),sub Braga

cuprinde cuprinde căruiaiseadresează, și o secțiune de o secțiune Mircea Braga (Editura în lumea - -

P asumate drept comparatiste. dezbatere adisciplinei,darsunt produsul unor studiile propriu-zis literare, lornumaipropun care o obiectul prin diferite, cudirecții există șidemersuri atreia iarîntr-o secțiune, lui constituindu-se înjurulscrierilor Vasile Voia. aldoilearând În comparată, istoria, metodologia șiscopul ei,corpusul principal aceea defață. Odată, cecolecția perspectiva înseamnăliteratura țiile majore și de interes în domeniul disciplinei pe care le surprinde rani”. Făcând volumului, destructura douăsunt articula abstracție studii, recenzii șievocări aleunor „comparatiști români contempo Ursa,adunănumaipuțindedouăzeci șinouădeeseuri, Mihaela Vasile Voia a discipolului. Caracterului polemicalprofesorului i-aluat loculmodestiadiscursivă și repoziționări unornoiposibiledemersuri. critice, cidevinsuportul care unorcomentarii ideileacestuia nusunt dinurmă doarobiectul unorscrieri aspectul raportării, prisma prin Maiorescu, comparatistă, lapreocupările defactură capătă treptat, Schopenhauer,și filosofialui ori a lui reconsiderării importanței lare românești înparticular, dintre luiEminescu lirica aleraporturilor la considerațiile estetice aleacestuia îngeneral șialepoezieipopu structurate subforma une cu ideile și valorile celuiîn scris care i-a fost profesor. Voia Vasile Intersecții comparatisteIntersecții contemporane. Studiidedicate profesorului (Editura ȘcoalaArdeleană, 2018), Vasile Voia undialog poartă volumulrin dedicat modeluluisău, (Editura ȘcoalaArdeleană, 2018),volum coordonat de i monografii, despre scrierile LiviuRusu, de

Liviu Rusu. Adevăr șivaloare în spiritul luiLiviu în spiritul gândiri și gândiri perspective perspective Începute și Rusu, în - - -

39 STEAUA 11-12/2018 40 STEAUA 11-12/2018 PUNCTE CARDINALE R la tribulaţiileluiGeoffrey Braithwaite, naratorul din romanele precedente, dacănegândim,bunăoară, mai bineechilibrată dealtfel deingrediente, şiîn toate aceste ca un linţoliu scrieri, (eaaexistat, dar Prize în2011.Obsesiasfârşituluipluteşte peste scurt nuvelele din fenomenului morţii, Nothing to Afraid Be Of mai recente alelui Julian Barnes. Dovada scrieri sunt oatmosferăcritic), sumbră învăluie [„mood”] cele i-a slujitdemuză,darşiagent literar şiprim semnificaţiei lor. te, situaţii înfăţi sau stări, şându-le în plenitudinea iscusinţa cucare întoarce pefaţă şipedosinciden a scriitorului, capacitatea sadearelaţiona faptele, tului. Pe deasupra, impresionează logica riguroasă subiec tul versului adecvat liric, tonul este perfect încărcate desemnificaţieauimpac aleluiBarnes evocatoare.stil deomare forţă Frazele şi scurte faţa autorului preferat, Gustave într-un Flaubert!), construite cu economie uitare şirememorare, istorie şiprezent. sunt Cărţile existenţiale despre realitate viaţă şimoarte, şi vis, aceeaşi întoate sale:întrebări scrierile esenţialeşi preferată şifrecventată rămâne deJulianBarnes detaliu şicufinăanalizăpsihologică. Aria tematică Before SheMetMe i a tinerimii londonezeviaţa şiatinerimii ( suburbiilor ( 10 ½Chapters inedite asupra istorei ( &George Arthur Papagalul luiFlaubert încel(a luiFlaubert, maicelebru roman alsău, mergela Barnes delarecompunerea biografiilor peuntonîn ultimaperioadă, elegiac. Rescrierea să le rescrie, dacă este posibil în cheie ironică. Sau, scrise, iarcreatorilor nule rămâne decât deficţiune cum că toate poveJohn Barth, ştile au fost deja rimentală, aderând tacit la premisa formulată de England, England După moartea soţieisale, Pat moartea După (care Kavannagh tiut să imprime prozeia ştiutsăimprime saleoturnură expe omancier esenţialmente citadin,JulianBarnes The Sense ofanEnding The Sense ºi „sentimentulsfârºitului” ) sauaorganizării statale şisociale ) la propunerea unor macroviziuni ). Între ele, scurte romane). Între ele, despre scurte etc.), cusensibilitate scrise la , a lui Arthur Conan Doyle,, aluiArthur în , cuabordarea a intelectuală The History ofthe WorldThe History in şi precizie (reverenţă în , laureat Booker cu Man Julian Barnes Puls şiromanul Metroland, Virgil Stanciu Virgil - - - - minoră, înorice cazpreocupată într-un grad mai tiranul), revine JulianBarnes latematica oarecum strivitoarea putere sovietică totalitară (geniulşi D. Ş biografică, viaţaîncă oficţiune compozitorului rus Noise ofTime tea existenţei, deaelucidamisterele trecutului. asupra istoriei, dorinţa de a descoperi autenticita şi imaginar, nevoia acutădearearanja perspectiva toată morbiditatea lor, întrepătrunderea dintre real sale deviaţă). Şiînaceste găsim,însă,cu scrieri Papagalul luiFlaubert rului treaz şiresponsabil: „Dacă asta esingura ta spui.”s-o (p. 11)Darimediat vinşiprecizările auto cu adevărat, pe unasingură pânălaurmă merită în nenumărate pove unasingură conteazăşti. Însă nenumărate întâmplări, pecare letransformăm se întâmplă unsingur lucruînviaţă –sepetrec spus osingură poveste. Asta nuînseamnăcăni dintre noi” –spunenaratorul – luiBarnes „au de fericire, tristeţe şidurere autentice: „Cei maimulţi pe aceea aadevăratei generatoare iubiri, deextaz, Barnes, orice omare înviaţa saosingură poveste, de dragoste concepţia destul de originală. În lui nului atâtscrie dediferit), aroma cel dinultimasecţiune (contemporanul, dar nu posibilă compararea cu IanMcEwan luiBarnes şi adresareapersoana întâi reportericească, directă Canalizată dinspre prezent înspre trecut, împletind tare adatelor şionouăinterpretare posibilăalor. rememorare, care conduc, inevitabil, spre orese timpului,desprerii retrospecţie, introspecţie şi unei existenţe, altrece despre efectulamorţitor plenară afiecărei ore, despre ale puţinelebucurii un roman despre viaţă şi buncunoscător aluniversului luiBarnes. Este românească datorată unuitraducător priceput Story din microromanele susmenţionate, cu înalt de destinul personal ich-erzahlung După un necaracteristic roman unnecaracteristic După politic, ostakovici dintre –conflictul creator spiritul şi (2018),decurândversiune publicat şiîntr-o Atonement (Ispăşire) (2016), ilustrând recursul – prin la -ul, proza dinacest roman face

, după dispariţia partenerei partenerei , dupădispariţia şi rivalul său, de vreme ce i moarte, despreşi moarte, trăirea . Este de fapto istorisire şi psihologia individului, The Only The Only The - - - - - a generaţiei saleşiageneraţiei părinţilor: „Am fost acesteia şidiferenţele între concepţia despre amor care analizeazămorale, aspectele etice şisocialeale preocupă deontologia în aceea iubirii, şi măsură în la răbufniri deciudăşiviolenţă. Pe Casey Paul îl ciufut, cuopsihologie indescifrabilă, dedat uneori de soţulluiSusan,Gordon, şi unpersonajtaciturn o prezenţă şifiindacceptat asiduă în casa Macleod Acesta devineunfel deprieten alfamiliei,având şi micilestratageme cucare îlînrobeşte pePaul. cudelicateţedescrie şicuoarecareşie atuurile duio E ofemeie experimentată înamor, iarBarnes încare eaîlcamjoacăpe degete. flirt după unscurt nică decât el, decare seîndrăgosteşte inescapabil, pe doamnaSusanMacleod, considerabil maivârst este acceptat camembru provizoriu, ocunoaşte 1960. La clubul de tenis, adică prin în urmă, unde te dinapropierea Londrei, camcucincizeci deani este unfel localita destudiucaz),începe într-o (dezmierdat „Casey Paul”, întrucât pentru femeie vârstă, narator homodiegetic, pe numele său Paul compoziţionale cugândirea deordin metanarativ. strategie narativă că va trebui atent.”(p. săfiu foarte 12)Unplande cea reală poate fio delaudăsine.formă A faptul căte arăţi luminămaiproastă într-o decât pericolul sădeviiantieroic cândprive şti înurmă: însemne căeştimaisincer. Există,pedealtăparte, rău dinpoveste. Dacăieşimairău, s-arputea să dacă, pemăsură ce trec anii,ieşimaibinesau întâmplate? Nu prea din ce în cesau te mai mult de cele îndepărtează repovestirile astea te aducdince înce maiaproape pentru tine. aicişiîntrebarea De următoare: oare mai des, deşiaifăcut-o, caîncazuldefaţă, numai cel poveste şiaitot spus-o [,]înseamnăcăaispus-o ultimii ani,ceva mairar. Când cucâţiva amurit, aceea, vădDupă amcontinuatregulat. s-o În sub acelaşi acoperiş – zece ani sau ceva mai mult. stabilesclaLondra.Se „Am rămas împreună –adică probarea acestora, iarSusan îşipărăseş te bărbatul. eroul îşipărăse luiBarnes şte părinţii, cutoată deza noişivechi.”normele (p. vreo 69)După trei ani, cu Susans-adovedit lafel dejignitoare pentru zilei. Prin urmare, aţi putea spunecărelaţia mea şi uurătatea sentimentală ajunseseră laordinea fără conştiinţa vinovăţiei, cânddesfrâul profund al [...]plăcerilor imediate şiallegăturilorlibere şi le plăcea sănumeascăRevoluţia untimp Sexuală: numărat. Iaraniiaceia aucoincis cuceea ce ziarelor când începi şidecel sănumeri când te opreşti din zece saudoisprezece demomentul ani,înfuncţie împreună –şivreau săspunchiar ‚împreună’ –cam Unica poveste a acestui bărbat, acum înaintat în in nuce ştiu. Un mod de a verifica ar fi , combinând elementele şa - - - inevitabilul sfârşitamar, care înseamnă, totuşi, o Susan decadetot maimult, fizicşipsihic, pânăla cadeînpatima moare.ori, beţiei.Gordon Macleod depresieîntr-o profundă, se internează de multe care îiva deveni ulterior confidentă. Susanintră Aretrist. şioidilăcufemeie devârsta sa,Paula, bun şisex prost, darconstată căalluieste unsex mai este pasională.Casey Paul învaţă căexistă sex 159) Legătura celor doicontinuă, dariubirea nu singura ta teorie despre viaţă [,] deocamdată.” (p. învinge orice adversar.tea eide-a fapt, astae De nerabilitatea întenacitatea iubirii, ei,încapacita o viaţă, bachiarvieţileadoioameni.Crezi îninvul ce poate săfacă,înfelul cumpoate sătransforme Cu toate acestea, îniubire crezi şiîn maideparte despre viaţă, îicunoştidoarcâteva plăcerişi dureri. situaţie. [...]Eştipecont propriu. nuaiteorii Încă ani şieticomplet nepregătit pentru oasemenea a moralistului anonimîlprevine: „Ai douăzeci de înstupoareacufundări alcoolică. Vocea anonimă cu Gordon Macleod, încercări derupere avrăjii, ei, înfruntări fizice esenţiale:plă lucruri divorţul vitală avieţiimeleseîncheiase.” (p. întâm 112)Se atrebuitani înurmă, cea săacceptmai căpartea motto: opovestioară,„Roman: îngeneral deiubire.” JohnsonfolositeSamuel drept deJulianBarnes şi memorie, precum şioilustrare acuvintelor lui eliberare pentru Casey Paul. Singura poveste Julian Barnes, engleză de Radu Paraschivescu,engleză deRadu Bucureşti, Editura Singurapoveste este şiomeditaţie despre timp , traducere dinlimba Nemira, 2018. - - -

41 STEAUA 11-12/2018 PUNCTE CARDINALE 42 STEAUA 11-12/2018 S

nori mari de melană pe care, dacă aripi ar fi avut, arfi aripi avut, dacă care, demelană pe mari nori învizor.copil, cer ce dar îlluase copil! depe Soarele telepatic: Chatham!răspuns Pe află. coridor, undese ba ca un i-astrigat cineva între care voce coborât dintren depropria-i trezit „Toată(să-i contrazică): învis”. eunvis mea viața așa l-arfiînceput care untext, pe săletrimită clipă o gândit S-a anivisând. omul consumă șase viață, înîntreaga lui într-o unstudiu că, cum revistă Tocmai încă. nescrise citise povești propriile-i în perfect călătorca un definea Se și alunecoasă. mentul luiprotejat într-o ca mare, metalică burtă tubulatura timpului. într-o nopțileîlînsoțeau iar comună desfătare prin denotițe, încarnetul leînșiruise zilele nopți, căci șinele opresc detren? demulteunde se Călătorea Oare necunoscute. uneitraiectorii magnetismul puteai admira striațiile șifibrele admirastriațiile puteai mușchilor, siajul șiîntinsă albă pielea Prin deporțelan. și os mereu întrebându-te ce la folosește. tul geamul trenului îlcitești care abțibild depe pe ca neuita pe retină, ce-i rămase ofigură cu tâlnită, acel cu copil.nas Un copil de o urâțenie nemaiîn în nas incidentul undedăduse măcar dingară nici nimic, cu prevestit nu întâmplese fusese zi înacea denotițeșimultecaietul Ceavea foi să amestecate. cărți, deigienă, obiecte suporte săse mădeau fără îngră se încare demecanic, ca pătrățoasă, groasă, dinpiele ciudată haineșiogeantă cu marinăresc el după unsac Căra secrete. sertărașele umble la care să-i vie ființă omică pentru doar avea unloc luimai însinea sine,deși cu timpul îl avea ocupat țigărilor. lipsa nici capulculcat obosit, și-ar fi Tot IULIA Rezidenþa PAN Așa era șicopilul, Așa cu cerului azuriul nici Nimic nu îlstânjenea, Peronul Vreo curat. erafoarte șiun doioameni el. A lângă bagajele cu brusc dezmeticit S-a ce în Dar viața tren!comparti Arfitrăit toată din care nu s-ar fi oprit niciodată, atras de atras niciodată, fioprit nudin care s-ar dintren.e pregătea săcoboare Dintr-un drum Ã

pericoloso sporgersi pericoloso

, piele - - - - - gândea să nu facă cumva oîntindere cumva sănu muscula facă gândea non-fiction story deun debutant (optimist) scris în unscenariu ca Viața defață, înclipa până gratis. consumase luise chiar poate ieftin, dedormit unloc găsească să-și imediat reuși convins va dar că de-adevăratelea, gol buzunarul Acum cu plutea dehârtie. în visteria ce-ide active făceaumaitot timpul ungolimens șipierderile Monopoly verde, ce-i amintea dejocul oclădire cu delemn gară apă înminuscula cu pahar de râuri. Trenul unui buza pe oșoaptă linca oprise brațe două șinele plutitorca pe unvagon garnitură, de desprins unvagon ca orășel, deraiat înmicul simțea Acum se încremenit. unzâmbet cu în fugă autenticera unalbinos Daniel l-asalutat care pe privirea, și-aîntors Barbatul brusc spre unadult. luitransparențișiînlăcrimați ochii cu brusc zise copilul repe dar se demult, el la nepermis uitase se înretinatranslucidă. du-se luireflectân tegumentul, curiozitatea pigmenții, studiindu-i microscop, la ca în formare. L-a privit venesausângelui prin capilare șichiar osatura încă De altfel blondă, ochi albaștri, tipic americancă. Ce tipic americancă. albaștri, ochi altfelDe blondă, jumătate îicuprindeau care dinfață. adânci dioptrii cu ochelarilor dinpricina mustăcioarei, mișcarea nu surprins ea i-aprea deși amabil tinerei barmane, și marcare I-au deteritoriu. și a mulțumit sclipit untur Și-a rotit o bere. ochii, de scanare sec a cerut înaltdinlemnși unscaun pe așezat mare preț. S-a de unobiect pe ca demarmură, suportul pe posteze săo pe proprietar ei sentimentală să-lfideterminat valoarea dintr-un doar poate motivdeneexplicat, învitrină deani,pusă deosută veche o chiuvetă detimp, Alături, aproape putrezi. îngălbeniți deja un șir de dinți re și largă cu îl întâmpină o gură cu Ursul albîmpăiat intra dela ceva. așa mai văzuse sex-appeal ră șisprâncenele conturate, un migdalați, ochii Avea omustăcioa creole, trăsăturile Casanova. de tip uncocktail italian, tatăl mama sârboaică, Moștenirea eradublă, șipasional. sânge amestecat tânăr șivenelepompau umflatemișcare întrupul fiecare dansau la bicepșii Pe mulată, subpânza îngarderobă. decămăși șiunstoc tor șiîiadusese atrăgă totuși știa stimade sine, se îi întărise Asta podium. pe jocul pentru regulamentară înălțimea nu că avea pentru Prezenta cămăși, doar cămăși. de Eramanechin demanechin. glorios, dar pat, estom ușor atrecutului eraorămășiță suplețea, de scape să destul ca asta și în seara mai avea descris ră, Geanta grea îi înroși palma mâinii drepte. Se mâiniidrepte. palma Se îiînroși grea Geanta ștrengărește, săatenuezeI-a zâmbit felul încare În cale i-a ieșit primul bar din oraș, o raritate, nu din oraș, primul bar i-a ieșit În cale deadline căruia cu greu i s-ar fi rezistat. fi rezistat. is-ar greu cu căruia . . Cămașa mov pe talie îi sublinia îisublinia talie movpe . Cămașa ------pe furiș o cireașă luată de pe buza unui de pahar buza depe luată ocireașă furiș pe amâncat capabile deinspirație.Aplătit berea, dealtele maiintense, aveaîl hrăneau,apoi nevoie el sângele, sentimentelePrin cu odată scurgeau se toate cu deoameni. obișnuise categoriile se Deja îndreptat spre supraviețuire, lui s-a ce să facă? minute, cinci gândul Asuferit apoi Ei, ce nașpa! destina la îlinvitase relaxată, foarte șiea, Osunase oamericancă. luicunoscuse orașul în te, dinmotivesentimentale. Cu unan înurmă, osăptămână înain cu venise dar acolo îieralocul, acolo că trebuia Daniel știa săajungă, literară, unnouînceput. zărea Acum se îlacreditase. unomșiacesta impresionase ceva, se Și totuși reuși încercare dureroasă. era o neputință Pentru a poemelor-fantomă. el,o teorie fiecare deaavansa șimaimult ideea șiîiîntărise profund ce afișa textul se măsură pe de31/2 o dischetă pe naturaaamintirilordespre șiîlpublicase eterică poemul scrisese luipreferați. Gibson din scriitorii „profetulGibson, al întunecat” allui și semi-autobiografic electronic lung, William și romantice. triste șicel idei,întâmplări adnotând poeme maides divină, continua își care pe țele pedeapsa șicaiete avea foi, veșnic care carne pentru eramotivul Ăsta autoștergeau din să un închege capitol, jumătatereușea dintre ele se cum voodoo, defarmece păreaucurpinse paginile de-oveșnicie, scria –unroman care la vieții cartea la lui.Visa banii pe șiaceea deversuri, oplachetă decât publice să-și nu care cu reușise din încrîncenarea pornită confuză, ostareoarecum îiprovocau Cărțile erau în bar multe, cărți. multe cu prea rafturi curios, așa era scris și pe pancarta de la intrare. de la pancarta șipe era scris așa eraorașul, Chatham, ăsta scria Eraok, odată. încă citit biletul detren undemăaflu?și-a mai întrebat: nuoameni erau, el. Iar sau s-a nu-i poate vedea biciclete. Cebizar! ele, lorpe îngoana pentru doar strigând: cui, copile două mulțumeau nu Doar știu o veșnicie. mute parcă și surde, de nelocuite și case pragul, nimeninupline depraf,parcă lemaicălcase Magazine așa ceva. nucă ai mai fi întâlnit nicăieri într-un încremenită timp atâtstradă, depersonal unui noufilm.Osingură fidecorul putea acesta filmeleDavid lui ursul alb. Ați văzut Orașul Lynch? și înhămat și cele la gențiasalutat barmana două mentale mărturisirilor detristețea eliberată rea privi respirat cu șiși-aîndreptat ținuta zâmbind, înainte. clipe A câteva cu golitdecineva cocktail Undeva, la câțiva kilometri, exista o rezidență orezidență exista kilometri, câțiva la Undeva, ție, descoperise că primise o adresă falsă. falsă. oadresă primise că ție, descoperise

Auzise de poemul „agrippa”, depoemul Auzise unpoem thanks computer ! – poate unor stafii vizibile vizibile unorstafii ! –poate inch ce se auto-distrugea pe pe ce auto-distrugea se acum acum , doar câteva rezistau. rezistau. câteva , doar computer. cyberpunk- la ea, însă, ajuns însă, ea, la Îl marcase Îlmarcase ului, unul - - - -

câteva zile câteva american. uneimult înlipsa țigări. dorite înpiept adânc Trase nimic. nu-l Dar stânjenea șigări. turi aer aeropor prin întregi zile dedouă genților purtate șigreutatea Nu, oboseala eradoar atac depanică. Poate chiaravea unatac un depanică. la ca adânc, orașului, un „bulevard” de circa unkilometru. decirca un„bulevard” orașului, a principale străzii linia întoarse șiurmări se apoi și ori decâteva ciudatul Clipi la tandem. privind pozat. la șirânjetul exact ca privirea miște unpicior, să-și reuși cu dar celălalt, pe apoi aproape în greu, îlțintuise șicu frica defotoreporter.sigure dar surprindere, prin Îlluă gesturi cu gâtla și-l de fotografiat de fotografie aparatul brusc omul ridică îndepărtare? undeva sau eraunlătrat șilătra, pe șimaică picioare patru sunt cele neajutorat! întoarse pe hmm,se câinele, fără gură aprobare. pe ușor i-arfiieșit gândul cum firepăr. de ceva cu de prafamestecat unsoi mumie câinele ieșea dincare peste aplecat omul vorbele îiaruncă cinematograf, teatrului Daniel încremeni. oparte. pe șiateriză împăiatul răsuci se bruscă, ușor mișcarea orașul. cunosc trăise. decât maimult asta plimbat înstarea arătau fusese că Picioarele-i tocite împăiat. dar da, toare, uncâine, el, după într-opurta pietricele sclipi bătută cu lesă Acesta de-a dreptul neobișnuit. ceva văzu normal, Până să-i răspundă individului care părea unom părea care individului Până să-irăspundă aici? pe treabă ceva cu – Ești vreo unhotel undesădorm Caut ieftin, – Mda. tipic înspatele bine?auzi luiunglas – Ești respirând trotuarului marginea pe ușor lăsă Se Se depărtă încet, cu spatele, cu pași mici, mici, spatele, cu pași cu încet, depărtă Se mine?Nu cu amuncâine ce? că Nu vezi – La și ajut? slab, ca îngână vă abia perceptibil, – Să stomacul. ce-i apăsa degreață Simți unval înfața dreaptă, partea – Eunhotel pe maisus omul întoarse și, din se Cu seacă, oprivire Nu dealtceva. – M-ați înloc ajuta? putea bâigui prozã slow-motion

- - ,

43 STEAUA 11-12/2018 44 STEAUA 11-12/2018 înguste șiaproape teatralînguste rosti: cele revere prinse două și își imaginară ră o scamă scutu își acesta el. gândurile, Parcă citind-i pentru eraprea atunci, că până doar îlvăzuse care camera? cu mă hotărăsc fidescurcat. s-ar prea altcineva. cu împărțită camera oricine. cucerește pe așa că știa mustăcioară, măsură. tine. Șiprețul spunemnoi,pe este, ca călători pentru avem specială chiar oofertă vorba. înghiți își dar Sunt săspună, zile. întrecere,vrut spre... Eden,arfi vechi. obiectele peste fin scurgea era șiunluminator luminase dincare întavan zăbrele,filtrată de ferestrele înlobby cu deși mici debătrâni erauîncât păreau împăiați. oamenii așa Ah!nu,împăiați. numai animalele erau împăiate, într-o zâmbetul schimbă grimasă. își re, brusc dar arătos unbărbat îlîntâmpină. neașteptat, dreptul hotel, bineconservat. micului încă aapusului exact roșiatică în Daniel intrăiar înraza citită demult, când când demult, citită defăcut. copii. ceva Evidentte pentru vețigăsi că revis deradio,probabilliterare, șiceva trei posturi reviste șidouă locale Șiavem ziare cinci Cincizeci! știțicâte?cele dehârtie, maimulte șifabrici mori care a avut orașul Book: deGuinness certificările scriitori. plinde este unoraș dar nu ațiaflat, aexageratcumva cu nu dacă ultimele gândindu-se cuvinte gănându-și de pagina niște texte gestionez sau reclame săvă pentru sau săcomentez scriu local radio,săvă la un ziar călător? Părea că nu eîntr-oPărea că aude că bine,părea nuvelă și Poate orașului monografia săcitiți vreți poate acesta, domnule,– Hmmm!Dragă orașul – Păi sunt știți, eu scriitor. la să scriu putea Aș stimate dumneavoastră, pricepeți ce vă – La acelaDomnul costum avea pe cel mai frumos Până aici? pe găsi putea aș delucru ceva – Dar nu că seama dădu șiîși repede – Oh!calculă – Avem noapte pe 30 de dolari variante: două șidin șidinsprânceană – Adică? Daniel ridică – Ah,suntem tranzit, cel pentru maibunloc săstau câteva vrea aș ocameră, cât costă – Cam noi? la săședeți – Doriți lumina cu obișnuiască să se din Strânse ochii Tot holulhotelului eraplindeanimaleșioameni Daniel încântat deprimi zise găsit! – Binev-am – Bineațivenitînminunatul Chatham. și, atât cât să pășească Ușa doar deschise se Pe malulrâului Hudson apusul eunspectacol, single facebook sau 15 dolari pe noapte într-o pe sau 15dolari cameră sf , dacă aveți, zise Daniel, tără aveți,, dacă zise facebook -ul era la modă. erala -ul -ul. vintage - - - -

U dinvagon uriașă relaxare. uriașă și din plin, o simțea, așa dar să explicecum asta, altfel arăta holulhotelului, erasclipitor, n-arfiștiut aproape de cer, al hotelului. sus, recepționer De bătrânei șiastimabilului domn,presupus privirea cu înaerodată ridică care-l invizibil un elevator aer, la afară să iasă sărespire. scufundat? Nu s-a despumă. balonaș un deaerca obulă îiieși bătrâna șidingură spuse ofemeienent? împăiată vorbind. auzi Europa și… în fund, cum îl obligă moda nouă, mai precis mai precis nouă, moda îlobligă cum în fund, sunt luipantaloni cei rupți gă dragii prezenți că rotește convinse axe, propriei săse lent înjurul înel. sălăsluiește care devremea un sacînnegrit stâng Trufaș, umărul duce pe dreaptă. din urechea luișicercelul au culoare șosetele aceeași căprioară, sunt Pantofii dinpieleascuțiți de debaionetă. lame prelungi par ireproșabil, dungi alecăror călcați pantalonii cu costum cu maro impecabil, bold, cu fixat unflutureviu, scânteiază căreia gulerul la tă crem apreta cămașă îmbrăcat cu intră unbărbos, Printre libere. ultimii umple, rămân totuși locuri Vagonul grabnic. uniicoboară se îmbrățișează, bagajelor, greutatea se tare,șușotesc, vorbesc Singurãtatea MIRCEA IOAN CASIMCEA Dar ușa, hmm, ușa hotelului hmm,ușa undee?Simți ușa, Dar Maibine undenimerise? ochi, la frecă Daniel se de război, Eu– Nu, amreporter nufost e glumă. – Eoglumă? unde?DinEuropa– De acest conti ?Maiexistă – Voi din știți,vin de15dolari, ocameră lua Pășește liniștit până la mijlocul vagonului, apoi apoi vagonului, mijlocul la până liniștit Pășește pe uniiîiclatină aniiadunațiînmădulare, pe guralivi, călători posibili câțiva învagon rcă

[ fragment

- - - ] oho… ho-ho, câți… câți… ioi-ioi, daa… super… ioi-ioi,daa… câți… oho… ho-ho,câți… ha-ha-hao… niici… da-da-daa, lările… daaa… simu, da-da… da-da… înstrigăte: daaa, deslipesc apropie tinere. se uneidoamne Buzele debuzele untelefon neliniștit, mobilurlă șise zumzet înhohote deplâns. șiizbucnește sacul capul cu acoperă își grețos, miros din el erupe sacul, elegant Bărbatul scutură fapt nu zărește. se de care spre vagon, motivsăplece următorul telă, nu de onorata tava clien cu asaltat este Bărbatul animalele neliniștite. șipeste liniștit acest bărbat peste mâinișisare ambele destins cu tava ușor ridică jos, aflat bărbosul lângă zăbovește Chelnerul bilețelele dintre urmă spațiul la acoperă banchete. Până curios. fiecărui viitorul despre indescifrabil unbilețel text cu oferă care oricui cești, unpapagal pungulițe, pungi, plinăcu uriașă mâini,tava două cu țineferm, dinspre vagonul-restaurant, lui vine trenu Chelnerul desinestabilit. locul rămâne pe schimbam.” voitoți la dregeam, sculă puneam, căței la coada alereparam, alestricam, zdranganele, fandosele, veche, cuțituri veche, foarfeci veche, tabla veche, „… arama dezinvolt: și vagonului cântă în poditura hotărât Lovește gurii. decerul ritmic lipită în gură, învârtită vioaie, susținut delimba vesel, un cântec stăpânul înritmul încare elegant începe șiretlic, neașteptat capul cu leagănă carapacei, își scutul scoate își picioarele desub capul, apoi țestoasă Broasca albi,dolofani. șidoișoareci țestoasă că dinsacobroas iveală la dă tandru cuvinte, fără murmură unc Brusc, minore alecăzăturii. deefectele vaită se curată, pardoseala fesele pe cu desăvârșire.jumătate Cade cu cealaltă lipsește sfoară, cu locuri jumătate încâteva cusută este femeie filiformă, o doamnă cu pălărie albă, cu albă, pălărie cu odoamnă femeie filiformă, Pesăi impecabili. o plafonul lipită stă vagonului jalnicalpantalonilor nat turul totodată șiamuzat consterretrage spre capătul privesc eu vagonului, orizont. nefertil într-un iarbă, înaltă revarsă se iarba deasă, iarbă Pe punte crește eopuntedrumul balansează. care fiindcă îndoiește, șise croiește drumul Lumea își îndoiește. se deaceea îndouă, împarte Lumea se tare: glas șiciteștecu laptopul deschis sălășluiește lionți,uiu-iu…cârlionți…sii…da-da-da…dâ… daa, super… ziceam… pâr… pârlit, ooh, da-da-da… ha, câr-co… siigur… oleu, ho-da, daaa, ioi,maimult ca super, c peste daa-da, haaa… super… golplin…mișto cu peste, …glu-glu… peste Elegantul domn vâră animăluțele Elegantul în sacșise domnvâră genunchiUn pe înurechi, are tânăr cabluri Plutește denerăbdare. emitsemnale Călătorii continuă personajul cuvinte, Cântecul fără âr… câr, ho-ha-da, â ntec ntec - - - - că obiectele sunt pentru cititori, nu pentru Popa nu cititori, pentru sunt obiectele pentru că îiatrage untimp șidupă atenția desuspans de râs se prăpădește flăcăul anevoie, leamestecă ea cărți, zâmbește larându-i. vino-n coace,idisuda limbi, în patru Își aruncăprivireaînsusșioîndea totul că înordine. este privirea cu mușchii faciali, un june anevoie iese obanchetă după De ge opoșetuță. strân Sub brațulstâng minijupa. decât mai lungi chiloți cu albi, scurtă, fustă cu în carouri, bluză face un pas lateral și face unpas totuși. înpicioare, aoprit Undar ridică călător se undetrenul aici, nu coboară cine are oprire, răstit ApareFără șiîntreabă conductorul importanță. men este care alb,pe aprins inutil uncarton indică unbec căreia frontispiciul pe într-otrenul mică, staționează gară frânează, mecanicul roților amplifică, se Zgomotul ori. spate decâteva șiclipește capul pe lui, dă domnu soția este că cred alături, eu care despre telefon. de la convinsăeste vorbește Doamna că care aceea pe încruntat nuare. oprivește Domnul tot aucient timpul, despilcuiți, înconti tăcut tac Părerile sunt împărțite. stare admirabilă. această de adevătat cu aceia au care nevoie alții,pe pe ciți efortul dea-iface feri prin manifestă se normal unui Luminilor individ fericirea că din Secolul nu areșoara Jacques afirmă sutien.Jean Rousseau domni că surprins, plăcut degetele. El constată, cu dau din coate, palmele, de aceea cu răbdare, caută Nu au obanchetă. pe fericirea așteaptă cență, alfabetul. amintească astfel să-și creionul cu șiîlajutălimba albăstrește își ea burtă, întind se amândoipe chimic dehârtie, șiocoală minte uncreion literele. scoate dinpoșetuță Ea o strângelapiept. smerită ocarte,închide,sărutăprimacopertăși Prostu. Dup O doamnă și un domn din preajma mea, sufi șiundomndinpreajmaO doamnă mea, de adoles trecuți ușor și fată, băiat tineri, Doi zâmbăreț,semnalizeazăcumâini ă aceastăprecizare,doamnarăsfoiește ț săvinălângăel:Elatuca,ghilburda, ionat numele gării cu vopsea albă. albă. ionat vopsea numele cu gării El râde, afirmă că nu maiține Elrâde,afirmă El așează pe jos un teanc de unteanc jos pe Elașează înalță . Doamna coboară liniștită și liniștită coboară . Doamna picioarele pe rândsăle picioarele pe mnă pe doamnă, doamnă, mnă pe prozã le, cu le, cu

------

45 STEAUA 11-12/2018 46 STEAUA 11-12/2018 înalțe pălmașii pământul, cu tălpile să-lbătătoreas pământul, tălpile cu înalțe pălmașii tot Să boi. cu rotundă șipământ mult încăruța adus desuprafață Orază așa: Cam așa… petrece de fapt se starea pricepi, deel. imaginat Dacă bil unpersonaj nimeni,proba întreabă Pricepi? pe pământ. ori două de pământ, I-amcerut Hee… Zăroni… ministrul la Tocmai cuiva: adreseze săse fără iește pe amtrecut șiglăsu îmimulțumește meu, reverențios umărul pe plugul… trage acesta șică jugul doar el poartă că este boului îmi place: Convingerea ele… Asta pe onoma-to… alea… omului, vorbirea este astea… daa bularul sunt maimuțele dinvocabular. voca că eu Pricep Onomatopeele Aaauzi! înrâs. izbucnește în final icnit, tușește numitfacepauză, suflet. Tânărul Tristețea dinoceanul sinucigașă balena devine Toți spre aici: încotro. Mai scrie și toate evoluează asta. nu oprește lumea la lumea se Nici oameni. la nu tare: Omenirea reduce se glas cu citește iarăși înurechi genunchi laptopul cablurile cu pe șicu Cel drept. meu umărul pe moale palma așează el și duioșie, întinde cu mânastângă îl privesc Cu ce ăsta? aigreșit? locul pe aici… săte așezi greșit mie.Cu ce-ai domnule, spovedește-te Mă, liniștit: adresează mise scurtă Voi opauză După vedea. numită detineșiminetren… huidumacu asta șistrigă: mea în fața așează trecere. Se cel dezmorțe ță pe își care credin rea cu șiîltamponează învagon buzna dă dinvagon. furișează se conductorul acum Abia șinele obosite. roțile zguduie curge încet, și trenulpornește coatele. fluieră, Conductorul antebrațele, scutură își masează își dezmorțească, Drumul ți l-aș pietrui/ Tot pietrui/ ți l-aș Drumul Să cu safiu,/ și flori cu dincântecul cuvinte câteva alături zice de Domnul oară. mamade-adoua nu-i amară/Ca mamă dincântecul cuvinte te șimurmură câteva ostentativ,tușește zâmbeș Doamna înghite însec. dindinți, scrâșnește Periodic el oftează, să tacă. înainte. grăjdarilor. șef Numain-amaifost că deundel-a-nălțat oblu-ngrajdul nic șil-avărsat L-ahurducat amar semnăturăurgent, cu în regulă. retrogradat afost domnul că Zăroni așa rău detot, zburlit s-a țară, groaza-n adus-a care Petru Bumbac, aici. ei… Auzi? Ascultă să anunț satele sosesc când extratereștrii, vin cum să privesc De-acolo Înțelegi? trepte turlă. cu șicu depași, deosută Movilă auziți: Auzi? Ia săclădească. mândrășitrainică movilă că, Domnul și doamna dinapropiere șidoamna Domnul continuă de retragelinpalma cap își pe ciurlan cu Bărbosul zâmbesc, naivității, Eu boarea cu îmiînvălui fața Sunt niște gonflabili. circul – Căscăunii! Nu mai cap pe ciurlan cu Un bărbos, tânăr , auzit de la Fărâmiță Lambru: Nicio frunză frunză Nicio Fărâmiță dela , auzit Lambru: Îmi placeplugul,căarecoarnecaboul. ște oasele oasele în locdepăr în spațiul de spațiul Șaraiman Dor de Dor ------, : străin,/ În bordei să ne iubim. Doamna coboară coboară săneiubim.Doamna străin,/ Înbordei Eu străin șitu decireș…/ Dincrenguțe bordeieș/ Șine-omface-un maimult recită: cântă, doamnei, atent desface colorat, dopulșiîntimp ce oferă sticla lichid cu mijlocie, de mărime scoatedin care un pet traistă, altă iveală la dă mâini,apoi degetele ambelor din pocnește importanță, râdecu Domnul ceva? săbeau să-midai întreba,/Ai te-aș Moșule, muzical: dinfolclorul omelodie aleei,pe versuri două cântă și cască îngurgitată, de mâncarea satisfăcută cală, verti mâinilela ridică Doamna schilodite. pungile peste plictisit șioaruncă scrupulos liu, oînfășoară cu voioșie. se împrăștie firimiturile zonealepodelei, două acoperă adună îngrămezi, se devastate picioarele lorpungile La mestecău. – harnic limba râșnițe, devin Maxilarele deschise. larg guri în cele două sfială, cu apoi, uscate, palme scoase lalumi șușotesc, rostogolesc, se pungile săculeț, în afundă se Patru palme multe șiculori. mărimi pline,de pungi înburduhanul află se căreia traistă, dintre foame,eleste tragetacticos picioarele luio că-i șoptindu-i îlîntrerupe, Ea târziu. prea nu vii la rându-i, sorbind-o dinpriviri: rându-i, sorbind-o la ce dorește. eiexpiră Domnul șiîntreabă satisfăcut chip deom, cu șiciurlan, celîntreabă barbă pe cu îl doamna unele împrăștie, se și punguțe, pungi de gol grămada călcâiul cu lovește Doamna tainic. murmur clătinatul binedispus, cântă vagonului, dinPiticonia. piticii Nici depungi… movila depe Marțienii nu zăresc se continuă: movilă? Zăroni mototolite: depungi grămada pe goale tălpile cu șistă desandale descălțat s-a care doamnei adresează Se fundament. fără un păcălici este Zăroni că nuurmă împlinită i-afost dorința, W.C. la șipleacă grăbit ridică se tul când duc și recruții pleacă.Domnulrăspundesolemn:Șimă cântă: firește, verdeseacă,/ Foaie nucă și, poftă fără padimentul, stropește soarbe de ciudă, Pătrunsă Doamne… Doamne, Oof! zicea: guriță-așa Din lăcrima,/ negri Dinochi încântec: tânguie se motivsă înflorată, bluza peste colorat revarsă se lichid ostrângesănu deaceea alunece, sticla plină, palme ambele cu cuprinde orizontală, mâinile la După ce golesc traista, domnul griju oscutură traista, ce golesc După – Cevrea? întoarce domnse Celălalt W.C., dela de legănat mienu-mi– Da trebuie depungi… movilă El nu-l înseamă. umerii, ia ridică Doamna domnu’ îndurat?– Cu Ți-afăcut s-a dumneata la până că plânge cap se Cel ciurlanul cu pe mă tot duc,/ Până la izvor sub nuc. Emomen subnuc. Pânăizvor la mătot duc,/ nă plesnesc, bunătăți se revarsă în revarsă bunătăți se nă plesnesc, Mâinetoți când sunt ă - - -

două geamantane aflate pe poliță. pe aflate geamantane două între șisăodosească singuratică înhațe poșeta să bărbatul vânjos pe determină care-l eveniment neuroni, câțiva înfierbântă se ciurlani cu acoperit mine săajung undetrebuie… ceși după expiră domol,exclamă uimită: adunateei uscate, într-un strâmb: țugui Strigăttenebros buzele dezlănțuie deznădăjduită. privire revarsă zbat necontrolate, oculari globii față români. pentru dinAmerica bumbac adus-a îispui,fiindcă cum Bumbac, luiGroza… grajdurile dela scos deștept, vostru. beneficiul Pleacă amândoi, ea pășește dizgrațios. Încapul dizgrațios. pășește amândoi,ea Pleacă – Își – – – M-a numită… supapa veste fără lăsat hotărăște se Doamna el? Ceaicu Afost acela. înpace pe – Mailasă-l izbucnește: îitremură zulufii,deaceea Doamnei M-a în m-atrădat. trădat Zăroni – Zăroni Neogrăbitule! – O!Neofilule! – Parcă nu știice dorește vânjos. unbărbat seninătate: abisală cu solemn, răspunde Domnul ea. oțărăște mine!se – Nu dela știuce vrea se metamorfozează în spasm, pleoapele se se pleoapele înspasm, metamorfozează se Și Șii lipește spatele de spetează, inspirăîndelung spatele lipește despetează, Și gata ! strigă ea disperată. ea ! strigă ii? întreabă el grijuliu. … Nu ți-e rușine să-ntrebi?… Nu ți-erușine Hai cu sătacă,zâmbetuldepe care amlăsat-ocare aici. Chiar aici? poșeta? î picioare, îșicuprindemijloculcupalmele.Unde-i lor împrejur, Privește mă înicnet. degetele ambe vâră tinerețe… Râdeșioftează,ulti lamentează: ei,se locul pe așează Gata! grajduri. la bage și să vă afurisească să vă Zăroni îl oblig pe ceva, oprească. oprească. să fără roți cu a trecut haidamacul care prin gara la auitat care săcoboare cineva este întreabă dacă mâinisubfesele – N-am maifost ce se După întoarcereLa suspină. doamna suflați Dacă cei defață. pe – Pst! îiavertizează Trenul oprește între apare și stații, conductorul ntreabă cu disperare. Unde-i poșeta mea, mea, Unde-intreabă disperare. poșeta cu  bucălate, prompt av se în lumefărăchiloțidin mul oftat îltransformul oftat prozã ântă în

- -

47 STEAUA 11-12/2018 48 STEAUA 11-12/2018 N sau postdecembriste, sau silițisăofacă fost dat întâlnire este: pe cinevomlectură maiîntâlni șiascultaacum? ne imediat în mintea avizatului și a pasionatului de așteptarea fiecăruian,fireasca întrebare care survi și sunt trăite în Festivalului Internațional deCarte Transilvania sesimt Rus Adrian Emil mai multe Românii Prin FICT, despre De fel,De lipsită de retorică, mulți i-au găsit un răspuns, pus interogația debilanț, care o regăsesc fiecărei cuprilejul (re) noastră,și România cea pe care și cea au pe părăsit-o încă șianoastră. de peste dinspre și privită hotare, poate pealocuri alor,Românii saucare afost alor, aacelei Românii în ceas festiv de Centenar pentru a da glas unei Șteț(Ucraina), (Marea Întorși,iată, Mihai Britanie). (Spania), Grigore Arbore (Italia), Vasile Tărâțeanu Paul GherghelEugen Boieru,(Serbia), Mihai Gabor Calamanciuc Moldova), (Republica Mircea Măran, (Germania), Leo Butnaru, Liliana Armașu, Gheorghe Ion Taloș, Gheorghe Eugen Săsărman, Cojocaru Vieru, Alexandra Medrea, Horea Porumb (Franța), Răileanu, Virgil Tănase, Andrei Reichmann, Sebastian Invitații: Basarab Nicolescu, BujorNedelcovici, Petre De aceastăDe dată, majoritatea celor care și-au murile șiliniiledetensiunemurile alefiecărei edițiiale u maiedemultunfaptcare rit- săsurprindă, scriitori româniscriitori plecați în vechea așezare au depeSomeș funcție de invitații funcție șioaspeții săi, iar Despre mea”,„România adicăalor, în timpul perioadei comunisteîn timpulperioadei și scriitori dindiaspora. scriitori și ce amairămas dinea? în exil , debunăvoie întoarceri s-a în -

unească, dacănucel puțin cimaidegrabă comun aunuispirit care să soartă, deoastfelcapabili șiîndreptățiți de să-lțină departe Hasdeu, pare tot maifărâmițat, șinuînlipsacelor suspinele vibrează unulcătre altul”, nădejdealui și corp șiunsingursuflet,toate încare toți nervii încareal uneiRomânii artrebui săexiste „un singur fidorit mult cumne-am literaturii lucrurile, lamodulidealist, numaisunt de lăsat totuși tând șinuanțe, completări șibineînțeles diferențe, a mea!”România de altfel nusingular Reacția, unul dintre ultimiiautori aiexilului: „Asta numaie că așașieste plăcea săcredem la care amadăuga,fiindcăne-ar cu ovoce hotărâtă șicugreutatea cuvintelor tăioase,

săplutească , unregret ascuns, BujorNedelcovici, 2018 FICT impresia căniciîncetatea săfie, cășiacest avanpost să prilejuiască întâlnirea. prilejuiască

Catherine Lovey

ă , exis

trecere a fost lansată edițiabilingvă avolumului a luiLucian Blagaînlimbafranceză, ocaziecucare cea aluiJeanPoncet, traducătorul operei poetice palmei, ai Antologiei poezieiEchinox traducătorilor înlimbaebraică șiparticiparea tuit-o noastreRomâniei literare ochiialtora, prin aconsti culiteraturaunei integrări înraport dințară. lăsatea manuscriselor deautorii exilului, învederea atrăgea atenția necesității uneicercetări riguroase Franța ținute deLeonid Arcade sauMircea Eliade, finalul uneiprelegeri despre întâlnirileliterare din sale, a României iar Basarab Nicolescu,parte la Europa emisiunile ținuteprin la Radio Liberă era tre. Pentru același Nedelcovici, Lovinescu, Monica puțin voalate, noas aRomâniei șilasituația actuală s-a arătat sensibilizată, referiri prin maimultsau și aprefacerilor istoriei ultimelornoastre decenii, Cultura, numitorul lorcomun, oexpresie atimpului auîncercatRomânii săsecaute șisăsere-găsească. discuție între invitațiiîn care două de onoare ai FICT ale acestor spații, afost astfel unorteme prilejul de precum șiarememorării emblematice unorfiguri literaturii șialimbiiromâne dinexil șidiaspora, personale și proiecterile literare, șipână la starea portughez, invitat de onoareportughez, al ediției din 2018, o oră șijumătate încompania eminentului scriitor de literatură, deopotrivă)aavut șansa săpetreacă public variat (delaacademicieniamatori „civili” Î Internațional de Carte un Internațional deCarte Transilvania (FICT), 2018,încadrulFestivaluluin octombrie O prezență asupra saudouăperspective aparte, cultură”, prin România „Re-unim delaistorisi / Moshe B. Itzhaki șiPaul B. Moshe Farkaș, Itzhaki precum și Dans legrandDans passage limbajului șiluciditate. Cu Gonçalo M.TavaresCu Gonçalo . Apa strânsă-nApa căușul În marea - - - Despre limitele public doardouă,trei numeerau emblemasubcare influenței nefaste aomuluiasupra mediului. aatras Sturloni Giancarlo încăodată atenția asupra ideilor șioreconsiderare adiscursului,iaritalianul Tavares asupra apledat pentru onouăperspectivă seducă, o literatură aoamenilorsimpli,capabilăînsăsă itori elvețieni delimbăfranceză, auvorbit despre recent volum, astfel detraducere înlimbaromână acelui mai pe mapamond, fiindtraduse în zeci delimbi.O sale au ajuns să fie citite, consacrate și vehiculate (la începutul mileniului) și până astăzi, operele Manuel Gonçalo Tavares. la debutul acestuia De unuia, cuprivire la mea”,„România adicăanoastră. există încăonevoie acutădedialog, șidemediere a a FICT, dedicată Centenarului aarătat Uniri, că Marii se lansașidesfășura festivalul, edițiadinacest an Poate maimult decât înaniianteriori, cândpentru Catherine Lovey șiJean-François Haas, doiscri în timpce Enciclopedia scriitorul portughez Gonçalo Gonçalo scriitorul portughez la FICT Andrei Zamfirescu Andrei (apărutlaEditura Jean-François Haas -

49 STEAUA 11-12/2018 50 STEAUA 11-12/2018 sub semnulunuiludismomniprezent. erudit șiabsurd, volatil untriptic detrăsături aflat operelor lui Tavares, lorhâtru, caracterul punctând cea care aprezentat succint tematica stilisticăa volumului proaspăt apărut, Corina Nuțu, afost Tavares literaturii derang mondial. Traducătoarea organizatorilor dedicat contribuției adusede demarat cudecernarea unuipremiu dinpartea un entuziast „trăiască Portugalia”, conferința a de săptămânatrecută. apusulsoarelui, După cu tuit motivația arealizării principală evenimentului Școala Ardeleană, Longseller), încolecția aconsti nii dintre literatură șigândire. acest sens, În invitatul sale pasiunieste studierea fenomenului interacțiu admis delabunînceput căunadintre principalele fiind totodată șiproducător defilme), Tavares a stilistic cuHanekesauvon Trier (scriitorul lusitan care mizează pefilozofia lui Wittgenstein, asemuit actual, deinterlocutorulDescris săucaunKafka fiind tradus deSimona Popa și VeronicaManole. Aurel Codoban, schimbul de întrebări și răspunsuri ia cuvântul șisăintre îndialogcueseistulșifilosoful Pentruconfort. restul serii, Tavares afost invitat să ce constant pecititor săîșipărăsească zona de oare, nesfiindu-sesăîlprovoa scriitorul portughez volume anteri cât și la propriile-i tului îndepărtat, atâttrimiteri laopere literare șifilozofice ale trecu că romanele lui Tavares cunoscoabundență de Potențialii cititori aufost cublândețe avertizați - - - - - non-aristotelic, plindeumorșicontradicții, pedeplin schițarea unui introductivă aportretului Tavares lor, râsete astârnit apreciative șitotodată avalidat ambiguitatea, concomitent evitândîntrebuințarea tezelor academice care tratează umorul, ironia sau preferată descriitor. parabolă aabsurdității Mica sa pentruexplicative discursuri narative. mod conceptual,orientală, șifilosofiacu preferința obișnuită săgândeascășiexplice realitatea în a trasat oparalelă inițialăîntre filosofia occidentală, pătruns denuminoasasubstanță. cititorului, pânăce întregul săucorp ardeveni, ideal, farmaceutic, doze succesive de luciditate în ființa de luciditate, constantă lectura adăugând, aproape fost aceea să fie ca fiecareprecum 100 de carte grame rului, cristalizată spre maximălaconică, a finalîntr-o esteticăcititorilor săi.Dorința cea maiacerbă aauto elemente debazăideilepe care vrea să le transmită bătut încercare deperpetua deadistilașireduce la afirmația invitatului, căreia potrivit săuestră scrisul cuvintelor,libertatea afost rotunjit șicompletat de iar acest deziderat allui Wittgenstein, pledândpentru limbajului sunt într-adevăr limitele lumiilui Tavares, asupra omuluișirealității.semi-optimistă) Limitele capabil săîșiargumenteze poziția semi-pesimistă(sau Cea abordare dinurmă este, lesnedeintuit, cea în această imaginecuAurel Codoban Sus: Gonçalo M.Tavares,  - -

U țită șiamplificată deola fel deîngrijorătoare și nuseîntrevede niciunsemncăs-aropri. reglementare, această degradare este continuă pofida existenței de În unorinstituții cu funcții cale șiortografice, cașial vocabularului utilizat. de vederedin punctul al corectitudinii gramati vente –aatins unnivel îngrijorător descăzut categorii publice de persoane cu apariții frec de media, „vedete” șialte aledivertismentului spațiul public–decătre politicieni, oameni limbaromână Uniri, vorbită în Marii șiscrisă pregătirii șicompetenței. ței corespunzătoare, uneiculturi deciallipsei este șicel semnalabsen primul maielocvent mai mult, cucât incorectitudinea exprimării este puținprobabil săgândeascăbine, cuatât gândirii Văcărescu, oechivala cupatriotismul. unul dintre precursorii modernității, Ienăchiță pat decultivarea limbii,preocupare pecare păturile luminate alesocietății s-aupreocu statul român chiarșiatunci, nuexista. Însă onale, încare chiarînepocile maiîndepărtate, esențială aidentității șiunliant alunității nați ment de comunicare. Eaeste ocomponentă de către categorii largi decetățeni. rolulprin lorsocial, sunt luați drept exemple ral celor general, care, înspecialdinpartea folosite înspațiul public, cașianivelului cultu față dedegradarea continuă alimbiiromâne române, îșimanifestă profunda îngrijorare șimoștenitoareturii atradiției cultivăriilimbii Limba română nueste unsimpluinstru Degradarea limbiiromâne vorbite este înso Astăzi, în anul în care aniversăm Centenarul Limba este, deasemenea,instrumentul nizație debreaslă a profesioniștilor litera ca orga din România, niunea Scriitorilor . Cineva care vorbește incorect șiscrie Uniunea Scriitorilor dinRomânia atrage atenția asupradegradării continue alimbiiromâne ------și anivelului decultură societatea românească rând, (înprimul tinerii) la viața publică,exemplul pecare îlprimește cât calitatea șiprin prestațiilor participanților scăzut inadmisibil. Atât temele prin abordate, dar șinivelul cultural alcelorlalte emisiunia totul dinprogramele deradio șiteleviziune, că emisiunile culturale au dispărut aproape cu prăbușire anivelului cultural general. Nu doar ca stat european modern. rate României obstacole încaleafuncționării lități, înainte caelesăsetransforme înadevă decis pentru corectarea acestor disfuncționa dea dovadă de responsabilitate șisă acționeze rea degradării limbii și a nivelului cultural, să țiile care, natura prin lor, pot contribui la opri viețiipublice,apel latoți actorii cașilainstitu pentru corectarea acestei delucruri. stări celor încauză întreaga eiexperiență culturală, mă disponibilitatea deapuneladispoziția titatea îșiexpri națională. UniuneaScriitorilor evoluții negative, care periclitează însășiiden re, întimp, înfața alelipseidereacție acestor public și,maiales, față deefectele devastatoa la starea șimorală intelectuală aspațiului fața acestor semnaleîngrijorătoare cuprivire îșimanifestăRomânia adâncapreocupare în ilor) sunt cunoscute. din UniuneaScriitorilor resul față deînvățământ laerodarea instituți moral șidăunătoare intelectual. românească oferă contra-exemple, ruinătoare tră, cașiprezentul, nuduclipsă–,viața publică ofere repere șimodele–decare istoria noas este descurajant. loc să cultive În valorile, să Uniunea Scriitorilor din România face dinRomânia un Uniunea Scriitorilor Cauzele acestor fenomene (deladezinte din spațiul public al Uniunii Scriitorilor din România al UniuniiScriitorilor Comitetul Director ------

51 STEAUA 11-12/2018 52 STEAUA 11-12/2018 C Russell andN.G. Wilson, Oxford at The Clarendon Edited by with translation D.A. andcommentary 1902, p. 120; Literature, Studies in Classical Philology și rația), pe care viața ileaduce omului), dreptatea, temperanța șiprudența), cardinale: curajul, respectarearității, prin virtuților le) sauceea ce omulaîmplinitpânălavârsta matu ἐπιτηδεύματα εὐφυΐα nic, viețiiinterioare: erau onorate virtuțile fizică: este tânăr, epitafulva vorbi despre frumusețea (nașterea), le, unuiepitaf: înstructura despre anumiți din Laodiceea,Menandru vorbea în secolul al IV-lea tesc deepitafșiorațiile funebre antice. Retorul fragmentară șiimaginarul accesat deautor amin mai/ vorbi/ niciodată/ cutine” (p. 34).Structura vei/ îndrăzni/ sămă-nvii/ fără voia/ mea/nuvoi care numaipoate învia”: „dacă/ șidedata/ aceasta/ Sorescu, cel care spunea „sunt caunDumnezeu aceeași îndrăzneală caaluiIona,profetul luiMarin vedea, invers. anulare, descuamare sau parcurgere a unui traseu ce trimite spre odescoperire desineasumată șica poemul conține și cuDumnezeu subforma ceremonialului funerar. care întâlnirea poetulîșidescrie cusine, culumea intim,mul seconstituie aunuiritual în caurmă alură expresionistă aleSuzaneiFântânariu, volu februarie 201613h34 une. cuprecizie, Scris aflămlafinal, pe „ se hrănește șidevineaccesibil ideea de vizi prin 2017, Înmormântările ca ritual de purificare ºi cãlãtorie ἐπίλογος Ca într-una dindedicațiile saledeautor, aflămcă dacă vom păstra grafia depe copertă), luiNicolae artea Tzone (saunicolae tzone, este un σώματος θρῆνος –, Înmormântări șinuînmormântare,Înmormântări căci,vom poetul îl „somează” pe

ἀνατροφή (cf. Theodore ChalonBurgess, φύσις Poezia luiNicolaeTzone (lamentația), (maniera, felul deafi), corp

, publicată deeditura Vinea, φύσις Menander Rhetor. A commentary τόποι „înmormântări „înmormântări (natura) –dacăcel care amurit poematic care seconstruiește, (creșterea), ”, completat de 19 ilustrații cu , locuri, sau , locuri, , iar dacă acesta era un vârst παραμύθια γένος Însuși Însuși care mănasc”, ceea παιδεία σύγκρισις κεφάλαια

(familia), τύχη πράξεις Dumnezeu, cu (consolarea) , III (educația), („darurile” , Chicago, Epideictic Epideictic (compa , capito 1, 2 și 3 Florin Balotescu Florin (fapte γένεσις ψυχῆς în ------,

misiunea de a-i însoți sufletul șidea-ilumina amin lui Dumnezeu Însuși. despre plângerea care nuva fidoaraomului,ci despre pregătirea casărbătoare, înmormântării trupului celui înecat, despre abluțiune și purificare, citim despreos, descoperirea implacabil, definitiv; careînsă, cicatext sedorește esențializat, sentenți aceste etape;nucaomare desfășurare discursivă, de versuri-inscripție, găsim din București, p. Convertite 22șiurm.). funebră antică. Studiudecaz Press, 1981,p.174; P.E. Oprea-Călin, stranie, post-inițiatică, masculin,decastă unritual vii îlvor alegepecel maifrumos;o „competiție” de bocet. Dintre „ de doină,nudeparte vechiului fluviu;nudeparte de subDunăre”, p. zonă tainică,a 38-39),dintr-o „înecați” spre episoadearhaice șitragice ritualuri, despre o poveste, care, defapt, larândul ei,coboară o va avea în lumea oamenilor. Poemul conține își plânge, ca Iona, doar starea pe care, prezumtiv, alt poet „mai degrabă/ decât trist/ mort” (p. 8),care nar alDivineiComedii. microscopic recuperat dintr-un imagi manuscris poetizând, am putea spune că e un fragment nici detensiunea dintr-un chinul saupărăsirea nupare totală. străină Cartea unde îșiva consuma pentru veșnicie seninătatea, sufletul care migrează căutândun fel deanti-topos nimic, încare totul rămâne înafară împietrit, de laolumeîncare nusemaipoateraportat schimba fel dediscursimposibil, caînviziunileluiBacovia, Găsim, se află dincolo demoarte. nu avem oreprezentare convențională aceea ce pecarede puținstările leva avea „dincolo”, așadar sine, cel de aici. El nu pare să experimenteze câtuși poetul vorbește de dincolo deviziunetot pentru versuri fragmentate până la nivelul sunetelor, după legearegresiunii limbajuluispre origini, cu de n. tzone,tirea, aproape scris în textul spartan Dacă, însă, Nu găsim un Dante aici, nici un Vergiliu, ci peun și ființe în epitaf, submerse („peștiimei/frații mei șapte/ discursul era băieți/ kaddish , 2018,Universitatea și aicicâteva și bărbați , dacănucumva, către în schimb Cuvântarea

celălalt, cu într-un dintre morți”, , un fel - - - ale căror suflete pentru leprimesc totdeauna. se amestecă, întocmai cumapeleîiacoperă pecei lele; măștilepoetice rămân ambigue, iaripostazele degrabă menităsărăscolească cuoinscripție seco sparg unulîncelălalt într-un poemcare aduce mai dar șicătre „posibilul” Dumnezeu). se Discursurile care – poate va darurile primi ca ofrandă către om, însuși (fiecare dintre cei șapte are în față un coș în votului” –este defapt–așteptarea luiDumnezeu carelui. Așteptarea așteaptă mortului „vremea ale omului,aceea legată depierderea paradisu unadintre cele maiprofundesa camort, nostalgii și,maiales, odatăodată cuplângerea cumoartea divinitate, Fiul divindevineomdeplincare trăiește, aideiidechenozăpostmodernă –golitdepropria poemul arputea binesăfieointepretare foarte în ipostazadetată care îșiplângefiul.De altfel, nicio/femeie”, p. 66),asistată deDumnezeu însuși, săfie/ („nu vrusese/soarte/ Enciclopedia unguresc culitere scris româno-maghiaro-latin etimologizantă: latine şiortografie dicţionar luiFilotei,la scrierile depela1400,șipânăîn2decembrie 1840,când „Încetează dinviață IoanBobb, autorul primului românitate, literatură parenetică, oratorică, populare științifică, etc.).ceremonială, utilă cărțile O foarte însemnătateprimă pentru cercetarea (bizantinism, perioadei baroc, iluminismromânesc, slavonism, romanitate– pune ladispoziția noastră unveritabil tezaur. prezintă Cele personalități, 500dearticole opere, teme șicurente de Probă deerudiție, depedantă organizare prezentare amaterialului într-o grafică deelegantă,extrem asupra traducerilor românești, de textedoar asuprareligioase scrieri ci și asupra și primelor tipăriturilor manuscriselor în limbaslavonă, O exigență seopresc motivată sărăci recurs în mod nepermis. prin nu deinflexibilă lacriterii severitate Articolele ne-ar semnificative într-un fel saualtulpentrude-a cultura rândulsubocupații apărutăînspațiul străine”. nostru, aflat secole soluția rațională devedere„de aunipunctul alistoricului cuacela, estetic, literar, alcriticului acceptând toate scrierile Ioana Vasiloiu, Cătălina Velculescu) sunt lacurent cutoate discuțiilelegate deînceputurile literaturii noastre, daraleg Moroianu,Cristian Eugen Pavel, Ioan-Aurel Pop, Eugen Simion, Simota, Algeria Rodica Luminiţa Kövary,Mihăilescu, Levonian, Gabriel Raluca Mihăilă, SilviaMarin-Barutcieff,Ileana Mihăilă, Mazilu, G. DanHoria Bîrsan, Gheorghe Chivu, IoanaCosta, Creţu, Svetlana Bogdan Gherman, Alin-Mihai Korolevski, Alexandru Gafton, formidabila alcătuire: Bădescu. Autori –îiînșircuregretul cănuamlocpentru apomenitoate zecile denumealecelor care aucolaborat la (Coordonator general la originipână1900 (2 vol., Cluj, 1822-1823)”, alăturidebibliografiaarticol generalătransformă înparte, șide cea însoțind fiecare înmodeldevalorificare amoștenirii culturale. ( în

Simona Antofi,Manuela Anton, Laurenţiu Balinte, LauraMartha Avram, Bădescu, Cristina Cristina și : (Bucureşti, 1979)i Eugen Simion.Coordonare şirevizie: din limba latinăneogreacă. ori Ea fructifică alte douălucrări de Ea fructifică referință, șianume, Monumentala arid, depuținfrecventat. aisberg, căcipărea sălasemulte lucruri „nesplicate” despre unteritoriu destulde lui –lucrările dereferință alvremii forte –,dardădeasenzația nuerau de punctul Dedicat literaturii populare și literaturii române vechi, impresiona masivitatea prin Acum obunăjumătate deveac, apărea pagini cuilustrații șicolor. alb-negru al Literaturii Române, București, 2018.Cuvânt literaturii române vechi deIstorieAcademia şi Institutul Română, Teorie Literară „G. Călinescu”, literaturiiEnciclopedia române vechi între noi/ Dicţionarul generalDicţionarul alliteraturii române moartă/ moartă/ Enciclopedie aliteraturiiEnciclopedie române vechi , Fundația Muzeul Național Națională pentru Știință șiArtă, - - își găsescrăspunsuri, iată, dinnou, spre dată”, p. 36-37),care, cusubtilereverențe, se van gogh/[...]/ tot ceea ce beethoven nu a auzit vreo gaugain/ tăiată/cupeste/ înurmă/ osută/deani/ sângelui/dinurechea/ lui imposibile („zgomotul sunetele inaudibile, cuvintele inefabile, asocierile enigmatictext despre posteritatea poetului,despre și,totodatălic unacuei).Unpoemalinscripțiilor un celorlațiadică înmemoria și,astfel, devenind simbo ce va fi vid, oaltăviață, paradisul, nimicul),iaraltacătre ceea către ceeaa celui ce mort va fi sufletul se îndreaptă, imposibil, în același timp – una, include șiocălătorie dublă,spre alecărei capete tă”, p. 104);unpoemdublu, căciideeademoarte călătorie („pornim/ ficare („m-auspălat/ denisip/

Red. Dan Horia Mazilu, GheorgheDan Horia Chivu, Eugen Pavel, Laura Citim unpoemcare între sescrie depuri unritual ) Nichita Stănescu,Nichita ale căruiconversații cu îngerul aici (intrând stare într-o posibilănumaiașa, Istoria literaturii române ‑ înainte deacad. Eugen Simion,1040 pecer/ (I-VII, Bucureşti, 2004-2009).Autorii vine să pună lucrurile lalocullor.vine săpunălucrurile Dictionariu rumanesc, lateinescDictionariu si Dicţionarul literaturiiDicţionarul române de Şuiu, Constantin Teodorovici, în/ toate/ deoda direcțiile/ și defrunze”, p. 7)șio dincolo și aici. , volumul I(1964). (unspațiu, un Cronologie, Enciclopedia Enciclopedia Enciclopedia  întoarce de - - - -

53 STEAUA 11-12/2018 54 STEAUA 11-12/2018 a proeee it snvcui etu săracii pentru dansatori. sandviciuri niște portofelele Iar Nord, pentru că aveaminimilepline Prin restaurante, barosanidin Mai devreme amaruncat cumonede (Am cumpărat lămâi și am făcut fețe acre la portocale.) Se scurgeaupicături de sângeprin toate găurile. Unde dinpuiiatârnați cucapetele înjos Mai devreme amfost lamercado Din întunericul gării. Și pentrucâiniiadormiți Invizibili pentru taxiuri șipentru catâri Unde noiașteptăm, Omarșicumine, Iar morgaepestrada asta Cadavrul eînmorgă, în carecorpurile suntpurtate spreț Ars poetica sau Mazatlan, într-ozi se poate manifesta cultură asărăciei. chiarșiîntr-o sau hispanici,sunt dovada bogăției interioare care rinței. Personajele poeziilorsale, fieeiamericani melanj al pierderii și rezistenței, și sufe al bucuriei situația șiproblemele etnicității șialeclasei,într-un abordează, într-un șiplindeintensități, stil direct Își mănâncătortuldeînghețată depebrațe. Iar copiii, cândva ocupațicumingile, Taxiurile sunt adormite înstații blocate, Căldura face frunzele copacilor săsclipească. Nu că numaisuntem atât desiguri. nu sepoate cățăra. furnica care pe lumea din jumătate lui, burta Cu Cu părulbiciuindu-iochiisănuvadă, Cu brațele îndoite forțat înL, Moartea ecadavrul unuiom Cu alb,acolo undealbastrul nudispărea. Cu spatele sprețărm, șicerul eracrestat În timpcestăteamcuapapânălaglezne, Moartea-i cea care aintrat călare cuvalurile Acum numaisuntem atât desiguri. titluri pe care le-a publicat, Soto pe caretitluri le-a cele maibinededouăzeciÎn de clase dinStatele Unite șiMexic. resul pentru acestei portretizarea clasei muncitoare. undeșiinte De California dinpărințiaparținând Soto Gary autoportret înoglindaconvexă (32) (n.1952)s-anăscutîn

ărm - - bicicletele lor. Un b Celor care s-auadunat– semnale luminoase Dacă neridicăm, dinții noștri vor transmite apă. apă, pe sta vor ne capetele când Până în ea intra vom și piciorului vârful cu apa verifica Vom Și vom coborî troncănind precum catârii spre țărm, Încă treaba.Știuasta;ȘtieșiOmar. Nu, nuputem pleca. Nune-amterminat Și aprindeoflacărăalbastră. Bate oțigarădedegetul mareîngălbenit Își ridicăfațaspremine, În America.Omar,îlîntreb,ți-aajuns? Și sănetrezimmiraculos Să dispăremînfumulalbaltrenului, Adevărul e că vremsămergemacasă, Brazilia edescâlcită de râurileei. Lima eapăsată deceață. treacă. să niciodată gândit s-au nu Pestebătrâni cei care Peste garduldepiatră Ca untermometru Și x-uriîntr-unlanțmuntoscareurcă păianjenilor, Face puncte deploaie peste Bogotá, orașul Într-o vânătaie; Înnegrește Panama Desface ohartă și,cucreionul, La umbraschimbătoare aunuileandru. E amiază, iarMolinaseghemuiește Ca unlaț, Când albeața soareluisestrânge înjurulnostru Harta Spre mal,cupicioareleînainte. purtați noi fi vom că ei cred unde pe locul spre întrec Se Trăim! Trăim! Crabii,cucleștii lorpocnitori, ărbat voinic,douămamebătrâne,copiiși învelite în

sa. Sunt cele ale unui copil care se întinde după mama Gâtul eoțeavă pentru apă,mâinile Un corp semișcă sublaculîntunecat – Avocado Lake numeșteIar Molinaîl loculsăudenaștere. Din câmp deschis, Se ivește unnourâufără nume Unde râulOrinoco oiaspreest, Zăpada și-abrodat răcoarea peste câmp. Unde apareomâzgălitură, pentru Ben La fel cumi-aplutitșiviața. Flegma plutindu-ilasuprafață, Pe ceea ce arămasdinel– Aruncă pietre pelac, Pe malul de unde un prieten i-a dispărut dedesupt, Țin Și acum,înzori,sălciile Degetul răsucitfrecat șisărutat. Pielița cenușie jupuită ca banda adezivă de pe ochi. Plămânii trebuiestorși ca buretele. Să sufliaerîneleinutil– Și chiarmaimultpânăcândcorpulegăsit. La suprafață. Ar putea trece oreînainte ca corpul săseridice din noudecald, iarotânără, traducere șiprezentare de Alex Văsieș

55 STEAUA 11-12/2018 56 STEAUA 11-12/2018 patru care direcții seîntretaie. Oinvestigație e privilegiată acordată investigației ramificată în și momentele biografice invocate, există o atenție școalaprincipală Gusti,cutoate referințele critice chiar dacănuavem unroman care are catemă regimul comunist, canibalizându-și odraslele. Dar militantismul saudoar idealismullorl-aedificat, stânga confruntați ulterior curegimul pecare tea decomuniști cazurilor saudoaroamenide ”teroarea istoriei” lecreează. Evorba în majorita imprevizibilă adevenirii pecare cuscurtcircuitele zonele lacunare, seregăsește această dinamică pe care naratoarea o prezintă, subliniind onest lapidarebios-uri alecelor optsprezece cercetători unei generații prodigioase. intelectuale listade În majusculă care atulburat șiresemnificat destinele agustiștilor,istoria particulară cea darșiprin cu Pantazopol, care oferă ovedere prin însecțiune fapt avem ocomplicată cronică defamilie, familia eliberate desubocupația În sovietică? Nicidecum. a inventaria populația românească peteritoriile prezentede riscuri șiviitoare, cumseva dovedi, de anului1941înmisiuneadificilă,deloclipsită iarna cercetători pecare Anton i-acondus Golopenția în roman despre școala Gusti? Unul despre grupul de nefrecventat pânăastăziînliteratura română. Un tare sociologică inițiate Gusti,uncapitol deDimitrie au încomun șiprezența încadrulechipelordecerce Bentoiu. Surorile Alexandrina și Tatiana Pantazopol dat” cusintagma destinalrevelatoare a lui Annie sități ciocnite derelieful dur „al timpuluice lis-a emană același fascinaliregularului, alunorinten cronica literară Ce nespune Angelo Mitchievici istoria? existenței adouăpersonajecare istoria pecanavauaiectează fluturelui doilea roman al scriitoarei, personaj charismatic. Cel de-al epoci înfășurate înjurulunui interesat dereconstrucția unei Jela,revelaDoinei unromancier Villa Margareta (Polirom, Iași, 2018), , primul roman, primul al Efectul Efectul pro- - - -

nuanțează. Oinvestigație propriu-zis biografistă traume pecare investigația nuoexorcizează, cio marca1940. Această unei istorie defamiliepoartă mului delaJilava din noaptea de26-27noiembrie anonimșidouăfotografii apogrojurnal mărturie rată abuniciitardiv alfabetizate, unfragment de desen copilăresc pe mamă, o frază ilite ilustrând-o descoperite într-un dosarascuns, printre care un la propria mamăsunt câteva documente disparate de fiicasa. Ceea ce sporește însămisterul cuprivire departe cudomiciliuforțat urmată dedeportarea dedetențieperioadă comuniste, înînchisorile păstrează cuprivire latrecutul eicare includeo ei, Alexandrina Pantazopol șisecretele pecare le Pantazopolde Maria șioare învedere pemama personal,gație are este condusă strict caracter legionară. deactivitate Oaltăinvestisuspectă și săfacăparte că și-arfidorit Tatiana Pantazopol CentralInstitutul deStatistică, echipădincare știm coordonată deAnton șiinițiată Golopenția de condusă chiardecercetătorii constituiți înechipa Ricoeur privilegia relevanțaRicoeur istorii”,„marilor Michel vedea sau știdespre el, ci ceea ce el devine.” Dacă Certeau, „un eveniment nueste ceea ce putem de natură diferită.Michel de Așa cumoafirmă eclipsei evenimentului și corelarea sa cu registre propunea printre temele dediscuțieșiproblema pe Pierre-Jean șiJeanGreisch, Labarrièrre Ricoeur maicuprindea ocazia uneimeserotunde care-i în1983cu auavut-o deCerteau șiMichel Ricoeur la developare discuțiapecare aistoriei. În Paul acestor două surori se sincronizează cu rezistența substanțiale. Rezistența ladevelopare aexistenței cului autoinstitituit documentare prin și lecturi tența deinvestigație, jurnalistului darșiaistori unește firele celorlalte investigații, având compe ego Ultima investigație este condusă chiarde legionare, producătoarea sângeroși”.„martirilor darizeze pe Tatiana defebra amișcării criminală să identifice toate desoli probele înmăsură s-o neutralitatea necesară cercetării științifice, căutând este alimentată deopasiunecare transcende asemenea detraumă. NumaicăLarisa Vartolomei vagi reflexeparvin aleunei existențe marcate de Tatianei disparîntăcere înOccident deunde arest, reușită săevadeze în cala unuivapor, urmele întregi în generații intelectuale. Supusătorturii angajamentele ideologice obscure, patosul unei legătură cu Tatiana Pantazopol șieasurprinde o întreprinde cercetătoarea Larisa Vartolomei în -ul naratorial alautoarei înroman, cea care alter ------romanul Doinei Jela. În fond,romanul Jela.În Doinei toate aceste căutări Tema istoriei catraumă eprofund diseminată în între generații, între și călăi, între victime istorii. sigență eroică, eunulalreconcilierii imposibile pe Căpitan, loialiuneicauze pierdute, cuointra venereazălează pedeținuțiipoliticicare-l încă efect puternic. sunt reproduse autenticist înroman șicreează un frazei naive abunicii „Nui maiscrieț?”. Toate acestea mentul de inocență al desenuluicopilăresc și al un fragment genocidarbeneficiazăde comple așa cumcele douăfotografii care documentează niste apare pefundalulpogromurilor interbelice, comuincomode închisorilor aleistoriei. Golgota de contrast, revelatorul inaderenței laadevărurile Alexandrina Pantazopol,mari, stabilește substanța devine revelator înacest sens. Discursulsurorii mai giei legionare decătre grupul dedeținuțipolitici rării” Tatianei Pantazopol încontextul martirolo zoriu, grotesc șiirelevanță. Momentul „comemo- ideologic radical este împinsultimativ spre deri ale istoriei consistă înaceea căorice angajament faptul (istoric, s.n.)”. Unadintre „lecțiile” nemiloase Nicolas, faptulcă „semnificațiile ajungdinurmă cu cuvintele unuialtpersonajavizat dinroman, și sensibilități contrariate, darși „devenirea” lor, sau evenimentelor trecute filtrul prin atâtor ideologii istorii defamilie, deopotrivăeclipsa șisurprinde acestui intermediul metabolismalistoriei prin unei de comprehensiune. Jelaintră Doina înmiezul sată la nivelul angajate subiectivităților în efortul una integratoareambele perspective și una disper romanulRomâniei, Jelaaduce Doinei întensiune la unadintre cele maiagitate dinistoria perioade privește recuperarea adevărului istoric cuprivire mizape de Certeau „istoriile atomizate”. ceea ce În Un eveniment insignifinat pânălaimperceptibil coastelor Japoniei.Suntesențiale. aicidouălucruri în Brazilia arputea declanșaunuragan înlargul în acest sens:bătaiade fluture uneiaripi undeva Efectul fluturelui eo metaforămixtă. revelatoare epistemologie într-o șisubiectivitate obiectivitate gațiile corelate șianumeaîntrepătrunderii dintre înstudiulistoriei șiînoricare dininvestisurvine lui principale. Titlul acestui paradox servește care romanului, câmp în care sunt imersate personajele toate polemicileconfigurează al uncâmpde forțe sului, reflexul tatonant, ezitant al formulărilor, dinamică intensă aintepretării. Imprecizia răspun atitudini care decurg dinaceste avem căutări, o soteriologice? Nuavemvirtuți concluzii, daravem Există unadevăr istoric? Dacăda,posedăacesta conduc laaceleași interogații. Ce neînvață istoria? Discursul Alexandrinei Pantazopol oripi care-i ------

romanului. „lebede negre” seplimbămaiestuoseste cel al o „lebădă neagră”. Iarlaculpreferat pecare aceste la ceea ce Nassim Taleb numeatot cuometaforă invitând cuprivire laoreflecție lahazardul istoriei, de echivocul determinismului înstudiulistoriei, fluturelui ne vorbește într-un fel defragilitatea, dificultate, dacănuimposibildedetectat.Efectul efect astfel încât relația dintre cele douăpoate ficu de Pe departe cauza seaflă dealtăparte, foarte deponderesare între araportului cauzășiefect. poate genera unefect considerabil, avem oinver sună pledoaria autoruluisună pledoaria pentru poezia codificată stilistic) alnotației, șiafectelor. memoriei Iată cum pe fluxulincontrolabil urmare, (și,prin imprevizibil în cazulgenerației maitinere depoeți)șimizând sedovedescpână launpunct, lămuritoare maiales (cu argumentele teorii de împrumut, care, câtorva convenție estetic pecare uniisaualțiiarvalida-o și liberalizarea său, scrisului renunțând la orice generația mea din moment ce optează, în naturadefinitorii prin lor. recenteliricii (din diverse abordări critice), decât mai degrabă construite teoretic șiimprumutate înfavoareaaltă parte, șisensibilități unordiscursuri individualiste,și, uneori, este toate nuanțele eitraumatice, obsesive, hiberbolice Oastfel depoezieaangoasei,cu socio-culturale. incompatibile cunoileconfigurații alegeografiei rate astăziafiprea teatrale, manieriste, vetuste sau Cosmin Perța a prevăzut și își asumă acest risc, Cântec pentru postmemoriei generaþia (Paralela 45,2018),pentru libertatea lungă tradiție), care sunt conside rest estetice al unor practici (cu o nut, este tot maidesrepudiată ca angoasei, gravă înretorică șiconți mea Cântec generația deleagăn pentru un autor săîșiintituleze volumul Este, firește,riscant destuldeca Marius Conkan Marius , încontextul încare poezia Cântec deleagănpentru

retrogradată, pe de - - -

57 STEAUA 11-12/2018 CRONICA LITERARĂ 58 STEAUA 11-12/2018 CRONICA LITERARĂ prieten către și înapoi țară jurul căruiagravitează imaginarul „depresiei dețară”, ca săfolosesc un diagnostic în în contextul care uneiRomânii stăsubsemnul devine tot mai necesară,imersiune în socio-politic tenței (cuorecuzită stilistică pemăsură), onouă liminale șiintermediate –inclusivdigital –aleexis autori explorează infrareale, în special aspectele încareo perioadă poeziagenerației maitinere de cum nualipsitnicicânddinliteratură. după Însă, de pildă,dinpoemeleunorautori douămiiști,așa a poeticilorconfesive. Firește, socialulnualipsit, lă atunci cândvorbim despre dimensiunearecentă ne oputernică încărcătură socială,delocneglijabi „uzat” mai ales în ultimele decenii), critic care conți a IV-a, cu un limbaj destul de numită pe coperta „o poezieatraumelor șiaobsesiilor” (cumeste lism demulte impenetrabil, ori ciscrie, într-adevăr, inseparabilă deviațăretrasă ori într-un individua Cosmin însă,purșisimplu, Perța nuscrie opoezie deoarece oconsider singuruleiferment autentic”. dar nuvoi putea eludaniciodată viața dinartă astfel, poate fi considerat impudic, chiarobscen, în cursdedesfășurare. Eteribil deriscant săscrii mult cred înpoeziatrăită șiasumată caexperiență acesta): „Cred înpoezialivrescă, sofisticată, darmai (fără ca poetul să se revendice învreun fel de la atitudini specific douămiiste în fața ratării, morții, atitudini specificdouămiiste înfața ratării, morții, tizează, înmodsubtil, câteva estetice direcții și uneia biologice, chiardacăanumite poemesinte rații: nuneapărat aluneigenerații cât descriitori, al poate fi considerat tocmai manifestul uneigene titlu, de Ruxandra Cesereanu. ADN-ul estetic al existențial, manieră care într-o conține întrucâtva aici eloculîncare iubesc, aicielocul, aicieștitu. nimic, aici eloculîncare ținminte sărut,/ primul locul încare amocasă,aicieloculîncare/ nuam locul încare/ săfi mi-așfidorit fostaltceva,// aicie de ce scriu,/ aicieloculîncare îmipare rău, aicie care beaușifumez,//aicieloculîncare nuînțeleg care măgândesclasupraviețuire,/ aicieloculîn e loculîncare vreau sămorrepede,/ aicieloculîn învăț sămăbucur,// aicieloculîncare plâng, aici ale creierului:/ aici estemici secțiuni locul în care cerebrală/un experimentșiamnotat ohartă pe dintreliniei subțiri ceva șinimic.// Am făcutpentru înfațafrică neputinței,/ aeșeculuipremeditat,/ a vedem limpede/adâncimea.// Tuturor niseface „Toți avem momente/ încare și negândimserios intitulată acărții, (vezi parte prima șideriveideziluziei, depersonalizării existențiale Din acest punct devedere,Din acest punct cutoată ironia din Cântecul generația deleagăn pentru mea Manifestului fracturist , volum recent publicat Scriisorii cătreScriisorii un De războiDe din 1998 ): ------

colective șiindividuale alegenerațiilor anterioare. au retrăit-ointermediul ulterior prin narațiunilor comunistea României în care au copilărit și pe care tranziție, realizând la modul inconștient și o critică despre anxietățile șiprecaritarea uneisocietăți în dintre poeticileautorilor douămiișticare auscris așa cum sunt,al postmemoriei, de altfel, multe avolumului constituie,parte așadar, unconstruct ției” (t. m.).Iconografia (post)distopică dinprima rememorare, și creația proiecția ci prin imagina ei cu trecutul nu este, astfel, efectiv mediată prin respectivă acrescut […]Conexiunea postmemori înmijloculcărorași comportamentelor generația tite» intermediul doarprin narațiunilor, imaginilor le celor dinaintea ei,experiențe care sunt «reamin uneitraumerii culturale saucolective șiexperiențe dintre generația ulterioară celor care aufost marto care,Hirsch, descrie Mariannei în definiția „relația generații a „postmemoriei”, uncelebru concept 53-55) e loculîncare nuosămăîntorc niciodată (pp. mărunt,/ amscris ilizibil,/ aici părticică /.../ Într-o liniștit, căcidespre liniște era vorba”. (p. 71) m-aș uitalasângelemeu strâns/ într-un lighean,/ nu s-anăscutniciozeiță// uitlamarea Mă astacum niciunde. marea În aceasta sticloasă,compactă,/ te, de faptnuvorbim, gesticulăm/șiliniște nueste mare lucioasășialbăcasarea/ vorbim despre liniș volumului, cum este acesta: „Limbi de soare peste o pună înumbră pasajeleizbutite (șidelocpuține)ale puteau fi retușate,asemenea imperfecțiuni casănu ca atitudinea noastră intimă înfața existenței”, este gângav,„scris întocmai infantil șiimperfect, Chiar dacăsuntem decătre avertizați autor cătotul riscantă aaltora saudespre naivitatea expresiei. despre lungirea inutilăaunorpoemeșifinalizarea vorbim despre tautologice asocieri deimagini, o neglijență aautorului față depropriul stil, fiecă la modă.Cu toate acestea, învolum există uneori afectelorsofisticării dedragul unorachizițiistilistice asumat, deoarece Cosmin Perța nupare aiciadeptul este (auto)subversiv, iarpathosul lorintenționat și erotism imposibil. Sentimentalismul acestor poeme tatea explorată îndeclinulei)șiconștientizarea unui lând între extazul „reîndrăgostirii” (inclusivdereali discursul amoros încheieparodică), (uneori osci intitulată care neconduce treptat adouacărții, spre partea mecanismele de rezistență în fața acesteia. Fapt alratării,Perța despre nueste ciscrie unpractician intimă șisocialăaflată înpragul dezastrului, Cosmin (adesea ironic) cucare o cartografiază realitate În fond,În Cosmin manifestul Perța ascris unei În ciudaacurateței,În incisivității șiatonului anxios De dragosteDe , undeautorul revizitează ------întăre dintre ele, cîtorva de lectura înmanuscris, îmi modificat prozatorul,textele dar, amintindu-mi douăzeci deani.Egreu despuscîtradical Ț receptarea critică. Volumul depovestiri defa sincron cudeplasarea ghe teribilă. greu,scrie darcusiguran părea prea Nu tîrziu. din 2012avenit caorepara din nefericire deocircula poezie apărute înacei ani(1999),daraavut parte dintre cele maisolide Poeme dinmers calea spre poeziadeexcepție aluiCosmin Perța. generațiapentru mea angajate socialșiexistențial, receptat decei care preferă alte maipuțin stiluri texte debordînd de vitalitate, de nerv, capabile să torii. IarDaniel Mo ț deplin libere ca literatură. Capacitatea de a poten imediat, prozele se văd în postura de a func dedialogasupra cotidianului a fiimplicitunpunct tată. Dar tocmai pentru că alită anii nouăzeci. Atunci arfi fost odezbatere aactu entuziasm, degringoladă ș comunismului, în marasmul ordinar al anilor ’80 ale lui Daniel Mo scurte momentului desfîr ar fi fost unul deactualitate, binearondat foarte superficiale. a olume, dearevitaliza o atmosferă devindefini i înrăbufnirile destrălucire de occidentală kitch, igări umede Dacă arfiapărutacumdouădecade, volumul șioricâtdedrastic arstalucrurile arfiOricum ț Þ ii. Astăzi sînt pove ș te convingerea cădiferen igãri labucatã Unii arputea acesta spunechiarcăritmul , era aproape gata deacumaproape Victor Cubleșan , apărutîndouăedi e lăudat. Volumul săudedebut, lui clujean.Atunci cîndeamintit, deloc timidă,dealtfel –aautoru chiar par săcontureze destuldeacurat altfel, aceste omisiunirepetate ț fost vehiculat prea des Numele luiDanielMo iile despre literatura noastră. De ș oiu ș it alanilornouăzeci. Prozele este volumul care pavează ș ș ș i atitudinea retrasă – dar i convingătoare volume de ș îș ș ti din istoria u oiu sînt ancorate în finalul tiu dacăDanielMo i onorează cititorii livrînd ș ță publicăcuolentoare ț ț i marasm care audefinit ș arilor i-arinfluen arilor ie restrînsă. Reeditarea i-au pierdut func ț ie, dar, într-un fel, Cântec deleagăn ț ele sînt maimult ț ii, este unul ș or îndepăr ș oiu nua în discu ț a fatal ț ț ia de iona ș ș oiu i-a ță, ------autor care folose o descriere coerentă, vie Este genul de autor care din cîteva fraze reu cu precizie materialul decare exact are nevoie. reflectă parcimonie, ceea ce, glumind, sepoate spunecăse asisten dă arputea fi,fără apierde osingură clipă aten capabil săspunăorice fel deistorie, deinsipi oricît de ointui O prea pritocită nici nuîn de munte, iarcititorul neexperimentat pesemnecă astfel curge suplă,textul cufirescul uneiape vesele frazareprintr-o tăiată lamilimetru. Lectura devine că, săsacadeze, controlînd permanent tempoul nararitmul Autorule dusămaideparte. stăpîne aproapefoarte deaceastă senza care seascundeunstilistexersat. Proza saeste pentru simplitatea aparentă cesibil înafara reîntoarcerii ghidate sentimental. dincuvinte untimpcarearticuleze a devenit inac cititori, înfunc efectulasupra diferitelorde urmărit generaț spună ceva despre via bilă este,în prim-plan, meudevedere, dinpunctul credi studiu asupra unuipersonajsauunorpersonaje. logia personajelor, nara volumului sînt sus ș personajele secundare saumarginale aunuan gii, ciocartografiere de indivizidistinc gici. Textele salenusînt o multiplicare detipolo personaje, de indivizi complec modelării ca observator. DanielMo de vocea naratorială cel întext mult proiectîndu-se joace cuvaria nu-i place săseincludăcapersonaj, nu-iplace săse este depersonajedezvoltate. galeria Prozatorului percutantă. foarte amprentă distinctă, personală,foarte stilistică care îi permite să- dar înmodevident DanielMo Hrabal, dinGro Al care includecîteva absolutsuperb. texte scrise sondare apsihologiei. de caracterizare a personajelor, ca element de du-l atît caelement alnara i tu ț i comentatori au găsit modele din Cehov, din Poezia luiDanielMo Lumea volumului, cea pecare reu Un altpalierunde ș ș e define i umană.Prozatorul este, dealtfel, hotărît „ ț ei. DanielMo ș i înlungimea volumului, dar ț ț elege deundevineacea curgere firească. ie nativă apovesta ț iunii, ț ț ț e. altfel, De multe dintre povestirile ie demodulîncare iuni alepropriei persoane, dincolo ș ș tiin an etc. există, desigur, Modelele ș ș ț te dialogullamaxim,exploatîn tiind săaccelereze, sălîncezeas inute aproape exclusiv de psiho ță ascriituri ță“. Ț ș igări umede Ț oiu folose Cu siguran ț igări umede ș iunea fiinddublată de un ș oiu este unanimlăudată ș oiu are voca i memorabilă, genulde ț ș iunii, ș i configureze propria ș i inocen ului înn ș oiu are maturitatea ț i, dublată pesemne ie, dar, constructiv, cîtș ș surprinde plăcut surprinde ță va fiinteresant ș ș te cuvintele cu i ace e ș este unvolum ș te bine foarte ș te săorepună ț ă i caelement ț tie săaleagă a jucată sub scut, acelui ia creării de ș ț ș tia percep i. Chiar i psiholo ș ii de e ș ț să ț te ia ș e ------i

59 STEAUA 11-12/2018 CRONICA LITERARĂ 60 STEAUA 11-12/2018 CRONICA LITERARĂ prozatori aigenera Daniel Moș rul volum, arputea, criticii înfine, autorul cîteva nuva maiîntîrzia decadecuurmăto narativ. Cu pu rafinat, odemonstra foate umane, subtile. foarte Volumul este unul discu Acum numaieste doarunpoten a volumului artrebui săseîntoarcă înfavoarea sa. au trăit-o indirect. au trăit-o despre, nuatît Revolu Fane descoperind, firesc aproape înmijloculuneimul ș volumului, poate cea maidelicată, oîntîlnire între el „E trasează dinpeneltabloulClujuluianiinouăzeci. odisee cufinalàla Pavel Dan,undrumzigzagat care vie mai alesoîntreagă atmosferă care nuamaisupra cial, mare fine e oplonjare înboemaanilor’90,evocînd directă cu Povestirea care dă reu bine niciînmediuldincare provin, darnicinuau este universul acelor oamenicare nus-aufixat foarte al cîrciumilor populare, albirourilor func zonă periferică. Este universul cafenelelor boeme, p adesea pepersonajecueduca preferă săseconcetreze pe aceste contestate episoade din istorie. Daniel Mo i ea,amîndoicocli ț ș ie simplistă,levitînddeasupra momentului dintr-o Surprinzător, darcred căîntîrzierea lapublicare ț ti ofemeie frumoasă” este povestea dedragoste a ș uit decîtînliteratură. „Bilete depapagal” it săajungăacolo undeauvisat, poate, săofacă. ș

Gurău” este opiesăextremdeinteligent scrisă ț i subliniindcu fine ii despre actualitate, este osumădepove ț e un univers dizolvat între timp în comer oiu unuldintre cei maisolizi ț in noroc la difuzare ș ț ț ș i titlulvolumului, „ i lamarginea societă iei sale. i salvator, iubirea. „Revoluția lui ț ț ie, cîtdespre aceia mul ie deconstruc ț e o  ț întreagă mentalitate ș ț „ imi triviale imi triviale ie simplă lumea mică“, cel mai sărecunoască în ț ș ial pretext de Ț i dacă, poate, igări umede”,igări ț ș ie i cuoperce ț ș ș ii, pierdu i agresive, ț i valoro ionăre ș i talent ț i care

ș e o oiu ș ș ti, ș ti ț - - - - i i i una pentru îndoielilenoastre una pentru noi, două corăbii, Ahab: Nu nemairămînedecîtsăașteptăm în întuneric ca obibliotecă încuiată animulți zbătîndu-se tot maineputincioase cu principiile pînă aici cu fragilitatea iluziei pînă aiciamajuns „Leul deaurvamînca Vițelul deaur” poezie fericiți ca unîngerincult cîrtitori ca otrestie gînditoare pînă lacapăt Nu nemairămînedecîtsăpîlpîim Va înfloriînalte păduri” Tot ce esînge „Tot ce nueaursevastinge de lamasaprofeților să-miîngădui: Doamne, măcar ofărîmă Leul deaurnuexistă să nedecoreze pentru răzvrătire: să nehrănească dinnimic să despice marea la margineapustiei – elsănescoată să slăvimVițelul deaur Nu nemairămanedecît două corăbii fără întoarcere Trestie cîrtitoare Ioan T. Morar atârne foarte greu.atârne foarte Unfinal de război mondial, evenimente, cei parsă 100deaniaiRomâniei pentru vârstaDacăesă-icântărim în unei țări? iești întrecut. înțelegi dece eașacumșisimți nevoia sărăsfo matură decuriozitate. Ca atunci cândvrei să sănătoasă: entuziasmul înțelegerii. O formă mai asm, maialesînrândul generațiilor tinere, mai tului. Darseîntrevede onouăformă deentuzi firesc prezen sălipseascăentuziasmul serbării mulțidintrepe care cetățenii și-ardori-o ei,e România deazinuesteRomânia nicipedeparte totuși, ceva: unanumitentuziasm sincer. Cum și atâtea proiecte festivaliere, părea călipsește, Î sărbătoriri sub toatesărbătoriri formele acelor 100deani ntre a E mult?puțin?Ce înseamnă100deani tâtea manifestări deCentenar, atâtea Tunelul celor100 deani - - - unde dovada clară aentuziasmului înțelegerii. donații, chiardecătreprin comunitate. De de Istorie a darvalidat,Transilvaniei (MNIT), inedit,un proiect inițiat de Muzeul Național Napoca, peBulevardul Eroilor. Este vorba despre capsule reprezentând zece decenii, situat înCluj- traversând untunelaltimpului,format dinzece 100 deanipotfiparcurși încâteva zeci demetri, șiundeamajuns.unde ampornit Acum, toți cei – un secol dinamic, foarte dacă e să ne uităm de generate denoilelegăturicreate desocialmedia ca stat membrualUniunii Europene, protestele TV, România Internetului, apariţia Mineriadele, românprimul încosmos, orevoluție la îndirect I,patruregelui decenii deregim Mihai comunist, Mondial, abdicarea Război Alba Iulia,alDoilea Marea Unire, încoronarea regelui Ferdinand Ila de România G. Simion G.

61 STEAUA 11-12/2018 62 STEAUA 11-12/2018 Culturală Minerva din Cluj etc. Selecţia pieselor dinClujetc.Culturală Selecţia Minerva Agenția de Presă instituţii,muzee,cu diverși biblioteci, parteneri: le muzeului, dar comunității, s-așiimplementat. și,astfel,proiectului votul primind pozitiv al lor, dinsumanecesară s-aadunat omare parte de imagini”. contribuțiilor urma participanți În MNIT – „10x10: zece decenii în100 deRomânia Unul dintre proiecte afost propus proiectul de susține împreună proiecte dindiverse domenii. individuali saucorporate se(re)unesc pentru a din Transilvania, uneveniment încare donatori a organizat edițiaașaptea aSferei Donatorilor (alcătuită dinantreprenori dinCluj), șimanageri Apoi, îniunie2018,Asociația Oameni”„Niște Pe aexistat ideeaunuiastfel deproiect. scurt, mână delamână,casăînțelegem ce ecunoi. aceasta oformă Numânăcumână,dar aunirii. pentru oasumare corectă atrecutului. Este și mente șifotografii văzute pentrudată, prima școală, proaspăt scoase dinarhive, pentru docu pentru momente istorice altfel, neînvățate la Oamenii sunt dispușisădoneze, săplătească Piesele aufost de lacolecţii pornind selectate un real câștigafost colaborarea Agerpres Bucureşti, Asociaţia - - - interesul” (Dr. IoanaGruiță,Muzeograf IA,PR, va regăsi unmoment evocat care să-istârnească accepte propunerea noastră şicăfiecare înparte relevantă pentru preocupările celor care alegsă trăită. aceearie De nădăjduimcăinformaţia va fi seamă căvorbim despre untrecut recent, oisto maicu şi emoţionalăpe care acestea o poartă, simple imagini, citoată încărcătura simbolică aduce înfaţa trecătorului –vizitator nudoar general. Astfel, „expoziția pecare opropunem amprenta asupra ora în şului ClujiaRomâniei, sauinstituţionale,urbanistică care şi-aupus denatură șipânălaschimbări culturală, sportivă la evenimente deistorie politică,economică, deladestineleunorpersonalităţi de subiecte: precădere istoria localășiacoperă opaletă largă dintremare evenimentele parte alesevizează cu tativ, pentru care auexistat imagini deosebite. O subiectiv, s-aalesevenimentul cel maireprezen multiple pentru anumiţiani.Fireşte că,înmod roase evenimentele cazuri interesante aufost nume deproiect.În contactele cupartenerii care aidentificat evenimentele şiastabilit a fost realizată deechipamuzeografi aiMNIT, Muzeul Național deIstorie a Transilvaniei).

 - - - ghizdurile fontanelor transilvane se dezlănțuie printre de huhurezi plecați dinHorezu fiindcă huzurul nostru Emil Hurezeanu clar îi transcriunumeleîn la ieșire să-mi distrugă iluziile unde cei dinjurfăceau tot posibilul apoi amplecat laserviciu poate luaopauză – cine nu mairezistă platitudini clarificări pentru mine locuri comune cu ura– frenetic despre opasiune învecinată a eventual cumarisforțări la 80deani) (d.ex. buniculmeu adevărat cums-arzice frumos despre cineva pecare-l iubesc să scriunimicviabil că nusunt capabil realizai oripilat trezit cugreu creierul somnolent) umezindu-ne fără voia noastră (memoria laptelui latentă mi-a bântuit unvis fosta mea iubită unele fapte: s-au întâmplat al spălatuluipedinți când recompun ritualuleternel până acum orele 24 de ieri noaptea Periplu 1977 poezie ș p utea compune ceva lizibil întâlnii / Virgil Mihaiu unamic însumi picta oicoană sub care fiecare joacă dinprima copilărie cu măduvaplutindu-mi imponderabil admirativ plinde ferigi calde să-i ascult muzicalilor drepților frumoșilor înțelepților șibunilor doresc reconcilierea și dinsângele fiecărei mele sperări autumnale dislocând răceala metalizată aobiectelor urcând treptele tocite ale redacțiilor școlii ardelene ocolind mângâietor statuia să punem capul succesive pe care trebuie deslănțuirea apocalipselor pârjolirea uciderea pruncilor la ce bun fierăstrăul ce ne despică peria noastră de dinți duse la spălat tacâmurile așezate pemasă sfredelind somnul burghiele întrebărilor se apropie seara Welt-Verlag, 43Essen, Postfach 38. 4169, – bărbat” un precis are frumoasă, femeie o „E Ingles: del Playa din de voce amicilor ce-l însoțeau la Metro-Snack-Bar jumătate de aurcare cu inel brunetă Canaria/Damă Gran în sateliții secontrazic pe orbite de peglob lagărele n-audispărut dar viața se dezvață ziaruldie weltapare anunțul țărilor în și aa e . 6 le-a O6. 5. de data și l og s- sre e dea Z adresa pe scrie să-i roagă -l săadormim în țeasta: arborii îl ? caută pe domnul pe caută șoptit cu

63 STEAUA 11-12/2018 64 STEAUA 11-12/2018 P regăsim între paginile lucrării defață este orela adevăruri nespuse, spuseșirespuse. Ceea ce unconglomeratuneori clișeic, care accelerează ironic. limitează laocondamnare cuunsimț abarbariei predici, cilasăfaptele săvorbească delasineșise statistici fără sărămână împotmolitînele. Nuţine să povestească despre şisăofere oamenişilocuri altarul discursuluiacademic. Istoricul literar ştie fluenţa nusacrifică naraţiuniiacestea, pe cartea dedocumentare enorm spate și,cutoate unefort nerea evenimentelor; Sergiu Pavel Danare în autorului la cititorii săi în ceea ce privește expu adevărat remarcabil onestăa este raportarea șurate între anii 1789 și 1799.Ceea ce este cu ocupă înmodprogresiv deevenimentele desfă încadrulRevoluției Franceze.surprinse crestăturace epicăaevenimentelor dezvăluie ză istoricul literar sunt interșanjabile pemăsură românesc. pecare Nivelele dememorie lucrea ce privește șiistoria literară critica dinspațiul literar numele autorului seimpunecaoevidență înceea discurs completează liniarealității exponențiale. complementare. Ritmicitateașialunecarea în trivă. Autorul reconstrucția de lumi forțează de Sergiu Pavel Dancuunsimț ludic, deopo poate citi istoria Revoluției Franceze relatată recuperarea densității vieții. istoriceluiri este marginală direcția conturată prin Contribuția autorului înexpunerea acestor dezvă șirul deevenimente petrecut între anii1789-1799. un pragmatism cinematografic în ceea ce privește umane. manieră originală diversitateaîntr-o existenței nuiți, darșiacelor aflați laputere, care surprinde este ocronică universală aviețiioamenilorobiș tare aistoriei faptelor semnificative.Rezultatul Numai cines-auitatlentilele prin lucidității moduniversal,În s Istoria Revoluției Franceze portretizează în șase capitole, se împarte careCartea se Pavel Dan, arcurg ând cea mairecentă lucrare aluiSergiu O istorie lucidăaRevoluției Franceze, -a vorbit despre unrealism și O istoriesurprinsã între lucidºiludic Ana-Maria Parasca ------grotești, societate alcăruifundament este unul creionează osocietate cuaccente aspectacolului paradigmă eticăaspațiului francez. realitate încare revin tensiunile încadrate într-o respective.timpurilor Cititorul asistă laonouă sului care construiește ogramatică a ficțională particule. zintă, lentila prin naratorului, unaccelerator de fismul lumilorde Revoluțiaatunci. Franceză repre credibilă, întrucât este unacare polimor urmează realitățiiConstrucția dinacest volum este una funcție deapartenen funcție istorice este regândit decătre Sergiu Pavel Danîn abordare lucidă. Altfel spus, corpusul acestor fapte lizarea uneiistorii refulate, încare este nevoie deo un trecut cucare polemizează. în timpce privirea naratorului este întoarsă către pune cititorului înspre oprivire vertiginoasă viitor, specifică. lasuprafațăcare cuonaturalețe aduce artificiul la tehnica bricolajului, redând astfel unscenariu tatea minimalistă.Enumerarea acestora face apel reînnodând imagini cinematografice cuautentici sunt redate printr-un soideestetizare absurdă, darea oamenilor de cultură din timpul republicii ultimul experiment. capitală să și care asolicitat caînainte dea-șiispășipedeapsa Laurent Lavoisier, care afost condamnat lamoarte a venit drept răspuns oferit chimistuluiAntoine- n’a pasbesoindesavants) (p. 67)Această replică n-are„Republica nevoie desavanți” (LaRépublique În acest amintită sensmerită lozinca superficial. Făcând apellaironia Sergiu Pavel instinctivă, Dan La nivel stilistic, regăsim oemergență adiscur Sergiu Pavel Dan, Investigația constă însintetizarea șiconceptua Viziunea lucidă,experimentală aautorului pro- îi fie permis săîșiducălabunsfârșit îi fiepermis Cluj-Napoca, Editura Școala Ardeleană, 2018 O istorie lucidăa Revoluției Franceze, Ostracizarea, lichi respectiv țe șireprezentare.

------

şi dincăptuşealaei se întoarce pedos iar lumeaîncă odată şi saltădebucuriesătule, că măruntele păsărileînghit mari şigustoase şinuzici le aruncboabeleorelor, dintr-un vasmareşismălţuit se uită lamine,iareu, Ca înfaţ cele maiîndepărtate alenop păsări, dintoate colţurile în faţamea,ascultătoareşiflămânde şi toatevinse dimineaţ Pui, pui,pui!strig secundelor Pe răcoare Să fie cenuşa eicălătoare?! îl străbatesoarele. numai prafulpecare în odaie,nimeni pe scări, nimeni, La intrare, nimeni, Sunt învizită laobătrânăDoamnă! Pe strada Neagră A sositziuaVântului, limpedepasăre! şi cântândslavăsoarelui? care ieşeaudinvaluriame Cine vascriedesprenoişicei şi ne-amspălatdepăcatuluitării. Amândoi ne-amîncălzit înnisipuri atâta iarbăsălbatică am călcat! A fost atât debineîmpreunăpeţ şi-ţi voilăsaumbrasăcadăpestemine. În stolultăuplutitortevoiurmăricuprivirea printre frunzele pomilorşivor speriapaianjenii. numai flăcările ei vor maipluti Când veiputea zbura,varavafitrecută, Pe vecieloculrămânegoldupănoi! Când veiveninuvoi maifiaici. Sunt copt pentru nefericire, tulburepasăre! Ziua vântului poezie a unuistăpân a, pui,pui! / Marcel Mureşeanu aşază ţi ţ i ţii şialezilei. ărmul mării, Va fi care săneîndemnemurim. Acolo nuvafinimeni curge dinele. alt timp,incestuos, se umflăşicrapă burţile secundelor gura amuţ nu maiaipecinechema, nu maiaiundete întoarce, iar dupătoate acestea şi unşuieratlungdisperat iese unprafînecăcios se îndreaptă către cuibulei. şi aşamoartă iar cea rămasăîn văzduh moare iar cele căzute înlutseridică mai rămâneînvăzduh, câte-o pasăre,pânădoaruna şi aruncdinzborpepământ mă joccupetalele lor trec stolurile decorbi pecer Ca ofloareasoareluineagră O înscenare se vor zidi. Apoi unacâte unaelesingure ferestrele ochilor! Nefericit cel care nevasparge focurilor deartificii. peste puţingândulvafisubstan Peste puţinlimbilenisevorşi vor umfla cădea, Ce-am greşitpentr-o pedeapsă atât demare? ne vor uita veşniciile. În alveoleîngheţate,cupereţilunecoşi Dincolo demoarte suntem singurişivii. Numai durereaenesfârşită. În somnulmorţiisenascfiinţeletrecătoare. Numai tăcerea emaiadâncă decât întunericul. cu totul înpământ. până lagauraîncare neascundem de lacoaja ouluinostru Ca şerpiinetârâm eş te, ţ a

65 STEAUA 11-12/2018 66 STEAUA 11-12/2018 C Această teorie estetică este, practic, „o ontologie șiteoria luiestetică„practica mea), motivpentru care literar criticul numește Press,University ofOklahoma 1978 The Final Island: The Fiction ofJulio Cortázar, în exersarea imaginației critice” Alazraki, (Jaime ofLiterature”,Theory „ființa pentru el[...]segăsește tulat „Ontological Fabulation: Toward Cortázar’s Conform săuinti Sarei Castro-Klarén înarticolul ta este, înainte de toate, o căutare ontologică. înlanț,reacții fisiunișitransmutații” ( s-ar produce cele maiciudate șimaineliniștitoare în chimiaprofundă acelorlalți șiinvers, așaîncât „anumiți indivizi ar pătrunde, propună, fără să și-o dramă”, iarpersonajelesunt fluidizate, astfel încât care leagășidezleagăițele grupului angajat în unea este înlocuităcu „nivelurile subliminale[…] recognoscibile, în de cauzalitate, precum șipersonajeindividuale Șotron intitulat ovacare folosi Cortázar peste 5aniînromanul 2011,p. Mehedinți, Șandru 375). șipentrucheia prin ele[...]” (Polirom, trad. Tudora bănuiască într-adevăr căviața încearcă săschimbe distruge, s-arrecunoaște s-ariubi,ori ori fără să că arceda descumpănitășiaceste marionete s-ar continuă, unteritoriu undecauzalitatea psihologi fi caun fel deneliniște, unzbucium,osmulgere instrumentarulprin psihologic uzual. [...] Totul ar standardcomportamentele ționează să îlscrie: aceasta, cartea „Dacă aș scrie romanuluicaracteristicile pecare acesta inten Î țele personajului-narator-autor penumeMorelli n Fabulație ontologică Acest fragment constituie schița teoretică pe confluențe Șotron Șotron metaficțiunii autorului argentinian,metaficțiunii iaraceas ăutarea luiMorelli coincide, firește, cumiza încă maiexistă onarațiune liniară, marcată 62: Model deasamblare62: Model de Julio Cortázar citimîntr-una dinnoti de JulioCortázar 62: Model deasamblare62: Model Ontologia ficþiunii lui JulioCortázar [...] fabulație ontologică arfiinexplicabile . În vreme. În ce în , ibid. p. 141,trad. ) Cristina Popescu Cristina narați ” ------.

lui de a scrie nunumaidesprelui deascrie ce cunoaște ciși Felisberto asupra Hernandez obligației autoru carăspuns la estetică aluiCortázar „mottoul lui sau, purșisimplu, deafi” ( deafi tânjiri Celălalt (asemeneacameleonului) fenomenologică) și2)unsimț aluneiconstante (pline dealtceva decât desine=intenționalitate (asemenea buretelui) a conștiinței sale și a actelor om decât 1) o recunoaștere a condiției poroase a devenirii”, care nimic altceva„nu afirmă despre conform căreia semnificația rezidă înarticulația Cortázar „de la opera lui p. 526). State ofFiction inLatin America” înAlazraki, treia frontiere, alunui altreilea ochi” („The Present tipic rațiunii umane, aposibilității latente aunei ofrântură,prindem înmecanismulbinarcare este momente pentru anepermite să saudouăacte l-am putea numiinterstițial, alunecândîntre două tăios, cimaidegrabă seprezintă într-un fel pecare nu apare într-un modbrutalsaudirect,cănueste rului însuși: „Întotdeauna am simțit căfantasticul întotdeauna unspațiu lul obișnuit, fiindcăloculsăudemanifestare este Celălalt necunoscutșiimposibildefixat înmenta fantasticul este întocmai această întâlnire cu Valencia, 2002,p. 161,trad. mea).Pentru Cortázar, fulgurant în momente epifanice” (Universidad de ene vicleneșicare nupoate fipercepută decât care seascundeînspatele uneirealități cotidi în anumite instanțe, unei întrucât aparține „sfere interpelat înmoddirect,cinumaiîntrezărit, intuit vorbește despre cumCelălalt nupoate finiciodată perspectiva interamericana Postmodernismo y metaficción historiográfica: una începutul transcendenței” este cunoscutșiCelălalt, pentru căacolo seaflă este deci „aceea deaatinge limitaîntre ceea ce despre Această căutare aCeluilalt apare înteoria Această ideeainterstițialității erevendicată de celălalt ” ( ibid. , 142). interstițial. Mallarmé ibid. , Santiago JuanNavarro (

ibid.

Atribuția scriitorului ). ) În cuvinteleÎn auto . În studiulsău, . În asupra teoriei op. cit., - - - - legile psihologiei clasice, acesta poate filesneapli pe ceilalți într-un mod imposibil de explicat după ale celuilalt șichiarajungândsăsetrăiască unii de ontologie, psihice unullastările conectându-se ușurinței cucare personajelefacschimb în virtutea citatul. ditatea personajelorromanului dincare provine între douăape” –,simptomatic pentru însășiflui realității șiîntr-un cuoniricul spațiu fluid– „săînoți perceput înstrăfulgerări care emerg laintersecția de mai sus reiese faptul că tărâmul Celuilalt este se” (Castro-Klarén, existe existenței înintervale, îngolurile saleporoa înspre olumeîncăinexistentă, darcare arputea să e mereu îndreptat înspre ceea ce nueste ( rămâne cuceea ce s-aconstituit. Din contră, omul din cauzăcăomulnueniciodată mulțumitcua terea sausemnficația este generatoare desine, e M e atât deadevărat: nemulțumita” trad. (Editura Art, un nume, unnumecare bineșicare te foarte prinde acel momentochii deschișiîlnegăm.În ți-amdat înstomac,aici, direct adevărul pecare maiapoicu de; săînoțiîntre douăape, cândadevărul sesimte ieșeam dinvisamvăzut totul cât sepoate delimpe pe Nicole „nemulțumita”: „Și casăvezi,când exact pe care înmomentul încare aavut-o anumit-o deasamblare62: Model acest sens,142) În este interesant modulîncare, în simultan ambele«lucruri»” (Castro-Klarén, tea sclipește» aeliminat cândconștiința intervalului universalitatea teoriei înseși,care că«realita afirmă dintr-un probabil Hindu, text pentru asugera create deele. Cu toate acestea elalegesăciteze a ceea ce seaflăîntre semne, șiintervale îngoluri de asamblare (Alazraki, sfidarea legilor fizicii aparcafantastice”întâmplări geometric, se soluționează în metafore care prin afara timpuluișiunspațiu care transcende spațiul personajeloruntimpîn unei epifanii,dezvăluie dintre o realitate găunoasă și una care, asemenea sale, drumul este o întâmplare fantastică; conflictul dorinței» pe care îlcaută Oliveira? povestirile În scrie: în căutarea Horacio Oliveiraraționalismul cartezian, pornește occidentală care îșiare sorgintea îniluminismși ira din dintre care cel maiemblematic este Horacio Olive- îngeneral,cat tuturor personajelorcortázariene arin Mălaicu-Hondrari, București, Mălaicu-Hondrari, arin 2016,p. 91). Acest spațiu arputea fichiarOrașul din Cât despre numeledat luiNicole, „nemulțumita”, cuvinteleÎn Sarei Castro-Klarén, „dacă cunoaș

„Cum ajunge cineva la centru, «kibbutzul Șotron op. cit. unui kibbutz aldorințeiunui kibbutz întrucât în acesta toate personajele . Nemulțumit de structura mentală . Nemulțumitdestructura , p.13). op. cit. , Marrast explică viziunea , Marrast , p. 143).Dinfragmentul . Jaime Alazraki . JaimeAlazraki 62. Model 62. Model op. cit. lo otro , p. ), ------

cărată Tell, există tot maipuține, oameniiși-audat continentul, fața controlorului. asta, zise înflă De orice diferență seșterge, nucontează linia,orașul, tă? Toate sunt același tramvai, urcat imediat ce-ai știai că toate văzut nicioda sunt Nemesis, nu le-ai aproape întotdeauna destinată săseproducă: „Nu spații interstițiale încare întâlnirea cuCelălalt este călător, iareufăceam stânga[...]” ( care trecea piață, prin deparcă arfi recunoscut un subit, Juan sărea brusc într-unîndepărtau tramvai străzi, pânăcândse lungulcâtorva celuilalt de-a ne vorbim, fiecare paralelă odirecție cua urmând cu arcade [...],ammersîmpreună cuJuanfără să retrăit fazacândm-amîntâlnit cuJuanpestrada sentiment, erau ostare, uninterregn efemer, am recurențe aleorașului țineaudeviziuneși diferite —Londra, Paris și Viena: „Pentru căaceste că, teoretic, ele se află în același timp în trei orașe se întâlnesc șidevinosmotice, indiferent defaptul supraviețui Celălalt, sănuiseșteargă alteritatea, adică cele douănoțiunisănuîșipiardă identitatea. Poate ne șideacel Celălalt cucare seintersectează fără ca ta contrariile reprezentate depersonajelecortázarie loc, dealtfel, între intersecții liniiparalele. neeuclidiană, singurao geometrie în care pot avea Orașuluigeometria din ta sau, Astfel, dimpotrivă,intersecta. înțelegem că vorbind, liniileparalele nusepotniciodată îndepăr iar eufăceam stânga[...]” ( trecea piață, prin deparcă arfi recunoscut uncălător, subit, Juansărea bruscîntr-un tramvaipărtau care străzi, până când se înde lungul câtorva lalt de-a vorbim, fiecare paralelă odirecție cua urmând celui îl reluăm — „am mersîmpreună cuJuanfără săne pusă subsemnulîntrebării înfragmentul pecare jele se remarcă ontologie printr-o fluidăși osmotică. întâlnirile cuCelălalt aulocinterstițial, iar persona o mitologie atemporală urbană, șiatopică, încare mitologiei. Ceea ce reușește săcreeze în fantasticului și ale categoriilor estetice aparținând lație ontologică” vechile postmodernă elemente deasamblare62: Model ticului clasicșimitologiei. Ceea în ce face Cortázar fantasambele desemnândelemente care aparțin „dragoni” șila „gorgone” nuedelocîntâmplătoare, gorgone” ( seama șileomoară, sunt ultimiidragoni, ultimele T Întâlnirea cuCelălalt S-ar putea întrebareaS-ar ridica despre cumpotcoexis Conștiința existenței în le în ramvaiele înacest roman, precum metrouri Însemnări dintr-un carnet ibid. , p. 250-251).Referirea făcutăla este săgrefeze într-o „fabu 62: Model deasamblare62: Model ibid. paralel ) —fiindcă,matematic cuCelălalt este ibid ,

sunt astfel de ., p. 102). Oraș este este ------

67 STEAUA 11-12/2018 CONFLUENȚE 68 STEAUA 11-12/2018 CONFLUENȚE pânze de păianjen. [...] Buretele exală și inhalează gur țesătura asemănătoare sa—saustructura unei „Caracteristica fundamentală a buretelui este desi p. 141).Eaelucideazămetafora înfelul următor: buretelui) aconștiinței sale” șiaactelor ( „o recunoaștere acondiției poroase (asemenea – pentru ontologia lui Cortázar ficțiunii Sara Castro-Klarén găsește o metaforă edificatoare caută săoficționalizeze este unaalui zul dorinței pentru aajunge, încuvintele luiOliveira, la fragmentele pentru textului aobțineoviziune, care să activ cu autorul —unlector presupune ocolaborarea luiCortázar acititorului înnăscute aautorului. Așa cumontologia textuală gie cioemanație textuală, aconștiinței fantastice o problemă teoretică sau o pură strate la Cortázar diferită denoțiunearealului [...]” (trad. mea) noțiunea meadefantastic nueste, încele dinurmă, calea logicii. Astfel, dupăcumvedeți, pentru mine ceea ce te amenință pealtede aîndepărta căidecât re, este ocoincidență, oexcepție. Toate sunt maniere manieră rațională, oameniispunând:este oîntâmpla unde acestea scandalizaușierau reduse imediat de să fiuscandalizat.Mă găseamîntr-un sistem social sau înviața meareală, leasumamfără proteste șifără întâmplărifantasticeAtunci încărți cândsurveneau fantasticului fără săîlpotdistingeprea multdereal. mărturisește: mișcamcunaturalețe„Mă înteritoriul ța fantastică încădelaovârstă fragedă, Cortázar sa șidespre modulîncare și-adescoperit conștiin fondo dincadrulemisiuniispaniole luiCortázar mărturia Un posibilrăspuns laaceastă întrebare segăsește în o proprie ființă, ci se contopește cu cel care îl caută? identitatea deCelălalt, dinmoment ce numaideține modernismul latinoamerican. modernismul de asamblare de teoria relativității, acestea îșigăsescîn mecanica cuantică, neeuclidieneși degeometriile asamblare unei „stări”, unui „interregn efemer” ( sau speranțelor” unei fiindcă aparțin „viziuni”, na peneașteptate, niciodată obediente chemărilor suprarealul. Toate aceste întâlniriauloc „întotdeau realitateîntr-o definită de împletirea realului cu ca subiectului încădincopilărie,care odețineaCortázar aceea a toate sale” aspectele (Castro-Klarén, fixă șilimitată înspațiu șio completă identitate în aristoteliene fundamentale aleființei: ounitate alteritate, șifăcândaceasta compromite principiile Înțelegem asfel, șilanivel teoretic, intuiția pe Așadar, problema alterității fantasticului nueste , difuzată înanul1977. Vorbind despre copilăria , p. 102).Caracteristice de lumiidescrise —, întreaga ontologie pe care Cortázar oontologie coerentă șiunică înpost țesătură șinucaindividualitate, trăind  op. cit. 62: Model de 62: Model împreună cu asambleze 62: Model 62: Model buretele , p. 142). op. cit. kibbut A ------, : . M-am odihnitșieu ascuns laumbraunuipinbătrân. era mormântul luiAbsalom, La câțiva pași să răsunetoată valea. iar clopoțeii delagâtfăceau Rumega încet, scuturându-șiușorcapul, în fața mormântului luiZaharia. cămila ce seodihnea Le-am pierdutșirul,atentă la până înValea Regilor. câte scări amcoborât Nu maiținminte poezie Le-am pierdutșirul,recunoscătoare. închiși. ochii cu murmurat am apăsate mulțumiri câte și curs peobraji mi-au fierbinți lacrimi câte amintesc mai Nu-mi Câtă bucurie eraînsufletul meu! peste care selăsa,încet, înserarea. Și-apoi am continuat să cuprind cu privirea Cetatea Adevărul acesta m-afăcut sătresar. să trăiască”. Toți ceilalți sunt multpreaocupați „Doar înțeleptul segândește lamoarte. spus. așteptare”, mi-am în dorm aceștia „Toțioamenii undeva, îndepărtare, zăream Poarta deaur. Peste miiledemorminte șivaleadintre ele, orașul sfânt ce miseașternea lapicioare. Le-am pierdutșirul,fascinată de până învârfulMuntelui Măslinilor. câte scări amurcat Nu maiștiu acompania cântul clopoțeilor cămilei. Tânguirea gravă aevreilor bătrâni mi-a atrasprivirea. O ceremonie deîngropăciune ce acopereau muntele dinfață. și amprivitmiiledepietre funerarealbe Muntele Măslinilor Mihaela Gligor A unor cunoscute reviste decultură, printrecare şi are dejaoexperienţă deluat înseamă,paginile diferit literară, critică cândscrie domeniuîncare – 2015, un cititor viucăruianu-idăvoie săseplictisească. şipareetaleze nedumeririle săaibămereu înfaţă textele pecare lecomentează, nusesfieşte să-şi Hedeş de diversificat, unitatea este dată destilul Andreei că, publicistică,traduceri etc.). registru Într-un atât proză, teatru, literară, istorie şicritică memorialisti comentate volume deomare diversitate (poezie, volum cronologic, uncriteriu respectă deşisunt opţiune, deastădată literar. acriticului Textele din a IV-a), încare mărul discordiei rămâne mereu o lui este consolidatăauctorială şide opţiune personală,rămâne unulsubiectiv. Poziţia faptul căseîntemeiazăacademic aretala,prin peo sa,oricâtdemers de riguroasă arfi construcţia ce este ungestdeonestitate. Discursulcritic, oricât titlu,prin într-unalevaluării, ceea spaţiu subiectiv recenzii ( precum într-un discursaloratorilor demare succes tocmai deaceea ţinesăînceapă comentariile de necesară de întâmpinare. uneicritici Poate zează o comunicare mai vie, mai atractivă, atât volum ciconvingerea nudepuţineori!), că reali unor mijloace teoretice reduse (odovedeşte în pentru oasemeneamodalitate nueste expresia ne vom maimultînrândurile care opri urmează. modalitatenu stălaîndemânaoricui, asupra căreia taţiei venind dinspre poetului,ceea ce perspectiva trăiesc, precum şioineditămodalitate aargumen a valorilorliterare încontextele încare acestea pinare. Atuurile sunt criticului ointuiţie accentuată permanentăpentrudeîntâmnut orubrică critica Luceafărul dedimineaţă exordium exabrupto i textul escortă de pe coperta depecoperta (deundeprovine escortă şitextul Vom spunedelaînceput căopţiuneacriticului Poetă de succes ( critică literarăcritică ndrea H.Hedeşîiintitulează recentul volum de . Easemişcăcumultădezinvoltură printre (Editura Neuma,2018)şisesitueazăastfel, Orele aspre –2017),autoarea nueste unom Celei mai frumoase. Cartea cufluturi Cartea ), pentru a capta interesul cu Un registrupoetic , publicaţie încare adeţi al criticiiliterare Cuvântul autoru – 2008, Ş apte ani de Andrei Moldovan Aritmii ------

cul pământului,Poezie?” scrie (Andrea H.Hedeş aude gingăşiile Graţiilor şiMuzelor şi,închiarburi Surduc, surd lazgomotullumiişialtimpuluirotitor, de treizeci deani la unliceu dinJibou, retras în careprin unprofesor care predă limbaromână de versuri allui Viorel Mureşan: „Care săfiecalea efect. Iată cumdebutează despre untext unvolum cuoretoricăcuit uneori denatură săobţinăacela şi parcursul întregului comentariu. Citatul este înlo dileme, săţinătrează oricum, atenţia cititorului pe citate denatură sănascăîntrebări, săremarce dinautoruldeseori, comentat saudinalţiautori, orice preţ. Sunt numeroase citate cucare începe trădează oevaluare care arputea fiobţinutăşicu p. remarcat 111)De faptul căregistrul poeticnu pentru alungarea tristeţii.”leac parfumat ( şi serpentin, sentiment, emoţie, gând, s-au făcut pentru deversuri. vitrina-i Trecute alambic prin diferite, ainfuzat misterul, preţiosul, esenţa rară aceleia culeseînzilediferiteşi flori auproprietăţi volatilitatea deFată Morgană aclipei,cumpetalele tămâios, căciAurel cuminuţie, Rău, cunoscând riu, delicat lucrate dinpetalerulate detrandafir murmurate cugrijă, caosutădeboaberoza Spre exemplu: „Cele osutădesonete trebuiesc concurează imagine comentat. prin poetică textul ştiinţifice. Sunt frecvente situaţiile încare criticul în care metafora ţineloculargumentaţiei riguros despre care opinează este una dominant poetică, despre şipoetclujean. cunoscutulcritic efect: vadis„Quo IonPop?”, îşiîncheiecomentariul taculară, ceea ce demare nuîmpiedicăexprimări peroraţia cu tipuldediscurscare oratorică), aconsacrat arta finală a „discursului” (deastădată critic comparat polemice. acelaşi registru, căpartea În săobservăm aleAndreeică textele Hedeşnusunt despre cărţi Pe bunădreptate, acest lucruseîntâmplă pentru deinflamaţie, partea văm cădindiscursulclasic, cel ciceronian, lipseşte retorică alimbajului critic, suntem datori săobser Celei mai frumoase A şa cumprecizam deja,evaluarea textelor , este şieaunaatenuată, maipuţinspec , p. 19)Iardacătot amintim deo respingerea

sau combaterea Op. cit. - - - - - , , .

69 STEAUA 11-12/2018 70 STEAUA 11-12/2018 pare să fie de generos, curesurse deluat înseamă.Aceasta de omare diversitate, terenul explorat fiind extrem lui, volumul îndiscuţiedovedind căelepotsăfie de puţin o simplificare a mijloacelor comentatoru metaforă, prin critic textului nupresupune câtuşi care mulţioînmormântaseră deja. ne interesul multor cititori spre oformă pe acriticii, onestitatea şi,dacănurecuperează, măcarîntreţi este care ocaleprin literar criticul îşipăstrează cititorului spre cronica deîntâmpinare. Cred că că interesul pentru metatext, săsimplifice accesul comunicareîntr-o fluidă,este denatură săsporeas tice cupoematicul, împlinităcumultănaturaleţe, Tocmai teore oasemeneainterferenţă arigorilor ( după cum spunea Jakob Böhme «proces de transformare în metaforă», a lucrurilor „ nu ezităsăofacă,cusiguranţa profesionistului: se cer o teoretice,seamă de clarificări literar criticul formulare argheziană.” ( de huzurşilentoare, un«rai beteag», dupăfericita deseori: „Paradisul nueste unul Gârbea luiHoria face căsemnealeerudiţieiselasăidentificate chiar dacăputem vorbi deodominantă. A interfereze mijloacele dupănevoile comunicării, delumini.”)ţăndări din umbre şiîntunecimi, dinacăror orgă ţâşnesc îşi viseazăpropria-i poezieînălţândcatedrale a valorilorînprofunzimea lor(„DanDamaschin diversificate, modalităţi pânălaurmă de relevare în vedere oamplificare a în comunicării, mai forme ale textelor comentate, superficiale ciau aspecte în privinţamodalităţilor nueste unacare săvizeze mijloace mairiguros teoretice. Opţiuneacriticului putem trece cuvederea excelentele lirice, portrete rea ca preocupare constantă Nu (Regina Maria). reconfirmării (Răzvanvalorilor Voncu), actualiza (V. G.Dâncu),necesitatea revizuirilor învederea neconvenţionalcaracterul al reluării unor teme durabile (M.Gălăţeanu), atenţia crescândă pentru tendinţa constantă în a releva adevărurile poetice precum călătorie iniţiatică într-o comentat (Alex. Ştefănescu), lirice însoţirile şi atenţia acordată moduluidelucrualautorului comentate în îndrepţi cumjjloace deacelaşi fel. excelenţă, prin subiectivităţii pare maiuşorsăte Sergiu Ruba,pentruRadu căspre unteritoriu al cum seîntâmplătextelor lui şiîncazuldiscutării pătrunde înspaţiul atât desensibilal Manuscrisul fanariot În paletalargă asupra aperspectivelor În volumelor Propunerea Andreei Hedeş Andrea Hedeşnueste oexclusivistă. Eaştiesă şi una dintre care căile prin se poate Celei maifrumoase i mărturia fascinantului este şimărturia Ibid. , p. mult, când 226) Mai , de concentrare a (Horia Bădescu), (Horia sămaiamintim Ibid. poiesisului , p. 291). şa se - - - - - , limitele relativităţii, este oacumulare deenergii păstrarea decente unei măsuri a evaluării între frumoase peapă.” picturii sauarta norilor ( în magica, fascinanta şistrăvechea artă un chip, mereu acela şi, dar parcă niciodată la fel, ca vals ce acontura alnorilor sfârşescprin oimagine, al imaginilor pesuprafaţa delicată aamintirii,un sa: „Volumul Petraţialului poematic alIrinei ş evaluare aresurselor salelirice sausinteza poten interesantăde poetaluiMircea Muthu, printr-o obişnuite aleunorcunoscuţiautori. A „un înfrânt alfrumuseţii.”) cel poeticcomentat altextului Bădescueste (Horia mirare concurează călimbajulcriticului cu uneori Grazia Dima. asemenea Într-un context nu este de depoetalSimonei aminti înplusdoarportretul le literare sunt destuldefrecvente învolum. Am de argumentaţie riguroasă. Precizăm căportrete vante, încare metafora suplineşte multe rânduri realizate cumijloace deacelaşi fel, sintetice, rele criticul literarcriticul nueste exclus. deopotrivă „au inimalavedere”, ecuaţie dincare vulnerabilităţii autorului, cât şialcititorului, care etc.). Şitoate seîntâmplă subunsemnconstant al ale altor spaţii lingvistice turc (italian,german, care dialogheazăsaupotdialogacuvoci literare respiraţie avalorilor româneşti într-un context în şi unspaţiu mailarg deinterferenţe culturale, de veni cusiguranţă, abordările prin saledeschide care prevestesc desfăşurări mailargi, ceea ce va Volumul acesta literară, de critică Volumul aduce înatenţie şiipostaze maipuţin , alcătuit cuprea multămodestie, prin Andrea H.Hedeş de recenzii Petru Poantă. Memoriale , Cluj-Napoca,Editura Neuma,2018 , Celei maifrumoase. Ş , în memorialistica , înmemorialistica Ibid. , p. 260) pare un dans şa arfi cea ebru Celei mai apte ani , arta , arta - - -

„N embrionară seprelungea dincolo de orice termen da o explicație specific blagiană: „Poate că starea mea muțeniei patru dinprimii aniaicopilăriei, poetulîiva cuvântului” –va spune mele stau subsemnul unei fabuloase absențe a blagian face Corin Braga înstudiilesale, darșialții. irumpe cuvântul. Opsihanalizăaplicată auniversului asâmbureluio proiecție originar detăcere, dincare matricefătului imensă cât într-o lumea este de fapt psihoanalitică arputea săvadă unsimbolalcreșterii de sus. aceasta Imaginea încare ointerpretare tăcere, grotă într-o unde cerul uriașă, este limita cu un „ascet depiatră”, crescând în cuostalactită într-una dinpoeziiledeînceput, asemănându-se creația sa. „Tăcerea îmieste duhul”, el mărturisea din care a/auluat ființă atât creatorul Blaga,cât și atunci cândseaflaîncăutarea lor. Pascale atât demult, încât blestema pânășiluna tăcere pe speriau eternă aspațiilor infinite care-l toare saleviitoare amarilor opere. Mallarmé, Valéry, darșilaacea tăcere premergă aparent precum scriitori alunormari Racine, spunea François Mauriac,referindu-se ladebutul foarte sunt toatefoarte cuvintele. („Către cititori”) și sesimt suferind, seîntrupează Din bătăile „t gător-suferitoare, lipsită poetul. bătaia Numai prin unei inimi iubitor-în de mut” („Pământul”), descoperă odată cu înfiorare a cosmosului neumanizat. Pământul este „ucigător tot răspunsuri laîntrebările sale, starea demuțenie tulburătoare pentru omulcare așteaptă depeste este felul netulburate firii decuvântul omenesc, primordială anecreatului, apreumanului. Acesta va apărea înfelurite ipostaze înopera lui:starea anidetăceredeci, înprimii stare aivieții,într-o care „păcatul originar alneamuluiomenesc”. afla, Se ele era încercat deociudată sfial normal”. Cuvintele îierau știute, cu darîncontact ă cere apăsătoare”, pământul răspunde întreb Acestei „tăceri inițiale”, straniei de detașări „logos”, Pentru Blaga,laînceput afost tăcerea. „Începuturile Tăcerea este starea primordială, rădăcina mitică Poate căaceste cuvinte factrimitere laaceeași rului. Orice operă mare senaște dintăcere”, u mairămâne decât tăcerea. Tăcerea scriito inimii, ca Cântecul și dinvaietul celor care suferă în de pământul stăpânit de o Hronicul șicântecul vârstelor ă cuvântul. Amare , eleconstituind Ovidiu Constantin Cornilă Constantin Ovidiu tãcerii ărilor. țele - - - .

tatea cuvintelor, vocea luiBlagaare timbrulsolemn altfel, rostind săucuprivire avertismentul lagravi închide într-însul suferin și pentru lumea suferinței, atimpuluimăsurat. Pentru el, ca metafizic. Lumea cuvintelor, pentru Blaga, este pe poet, are îneconomia sufletuluisăuunsens ispiteșteteama deaieșidintr-însa, uneori care-l maiadâncialeacesteisensuri voințe detăcere. pot damulte explicații, dardincolo deeleexistă această dorință dea-llepădaodată dobândit?Se cuvintelor. ce De această teamă decuvânt, dece râvnește poetuldupă ce agustat dinamărăciunea rupă,îicorespunde aceastăs-o muțenie lacare prin cuvântulprin său, afăcutlumea: „Zic: Tată, mersul mână cuMarele orb”, poetulîivorbește celui care, îi este – după Lui Dumnezeu, Lui necreatului Însuși, excelență prin marea pace anecreatului, eternitate într-o atăcerii. aspirația fundamentală blagiană: aceea deaieșidin renunțare, ori voi”). Refuz voința detăcere derivădin cu dorința muțeniei („lăsați-mă săumblumutprintre una însenscuispitaretragerii dinlumeacuvintelor, primire cuvântul, „păcatul originar alomenirii”, este în „Liniște între bătrâne”). lucruri Sfialadealuaîn rău că eram cadeocopil Milton: aminte devremea„Mi-aduc cândîncănu pierdut alnecuvântării, acel lă apare înpoezialuicaonostalgie dup maturității sale. Părerea derău dupăstarea prenata poetul atribuiecopilului deodinioară aprehensiunile de umană, lume a fică teama decuvânt cu teama deaintra înlumea de bineșirău, necunoscândsuferința, elidenti logică echivalentă cuostare paradisiacă, neștiutoare infantilă drept oîncercare de aprelungi ostare fizio rar. nunejucămcumormintele”. Să („Domnițele”) sfintele, ebine, tuștii,să maipuțin/și vorbim și-a-nchis suferințele/ [...] morminte, care timpul nucrezi?/ Morminte-n al vocii hölderiene: cuvintele„Domniță, noastre-s asumat, acreației, asuferinței Teama deaintra înlumeacuvântului, cași Muțeniei din vârsta întâi, pe care copilul nu voia Așadar, atunci când poetulexplică acea tăcere n-amrămas înțara fără nume”. poetul (afirmă Hölderlin, cuvântul Hölderlin, este prime laBlaga Blaga – frică de cuvânt. Blaga – frică Hălăduind „De răspunsurilor de dat și a răspunderilor ărie depărtată ărie ț a și implică moartea. De De a șiimplicămoartea. Sub bolțileacestea, sub Lost Paradise și , a morții. Desigur, amorții. și-mi pare așade ă unparadis alluiJohn jdios, căci - - - -

71 STEAUA 11-12/2018 72 STEAUA 11-12/2018 ul. această mută căutare În întrezărim însă,dincolo revela absolutului. Poetul înceea îlexprimă, ce are mai beul. Tăcerea blagiană d ză dupăimposibilulapeicurate dincare beacurcu își beaputerea și care beacurcubeul./ Elcautăapa,dincare curcubeul cuvântului. Ce cautăLucian Blaga? „El cautăapadin iește spre absolutuldedincolo delumeacreației șia încetare, „mută, seculară căutare” a lui Blaga, năzu ceva dedincolo delumeavăzutelor, căutarea fără necreatul, cunevinovăția. necreatul Întrucât este decât oexperiență, este olegătură cunenumitul, vinovat. Starea originară este de cuvântul nepângărită aceea a neprihănirii, mută Blaga cu anularea în albul lebedei plutind culorilor Neantul cuvântului seasociază existen aceasta este ostranie confesiune aunuiomcărui de totdeauna șipânălacele Sufletul luieîncăutare, înmută,seculară căutare,/ patriasa, În matur: artistului „Lucian Blaga e mut ca o lebădă./ tă cucăutarea apare încunoscutul „Autoportret” al încăutare.cuvântul șipierzându-se Tăcerea vede pe sine, la patruzeci de ani, sugrumându- om alcuvântului, legat deostare detăcere. Else Blaga îșivede, așadar, destinul, acela alPoetului, existenței, deoarece înaceasta seintră cuvânt. prin zofia lui Blagacare, nenumit, nu intră înlumea cuvintele El tace –fiindcăorice laelseschimbă-nfaptă”.vorbă e bun;/ El tacesorilor – pentru că care-l va readucecare-l înlumeamuritorilor. Poezia este poeților, mântuire cuvântul origine așteaptă orfica în rariște, sonor” izvor („Poeții”). această tăcere În a într-înșii sursa cântării, acuvântului, sefac „izvor „tac caroua. Ca sămânța. Ca undor” („Poeții”) au esențial, cuvintelor. izvorul Poeții care, dupăBlaga comune umane, s-arefugiat cuvântul dintâi, obiș tăcerea poetuluicare suspend cuvinteÎn laLucian Blagaeste denatura orfică. dedincoloîn căutarea alfrumuseții. izvorului condamnă lalimbajulnecreatului, cidevineOrfeu pe sinedrept cel ce caută,Blagacel mutnuse hotare” afrumuseții,poeziei.Descoperindu-se autentică „de totdeauna șipânălacele dinurmă de tot ceea ce pare afisete deneființă, căutarea Se poateSe călegătura afirma dintre tăcere și Poetul râvnește launtranscendent pur, însetea dacăavem altăperspectivă, Dintr-o învizor poezia, Marele Orb, căruiaîieste teamă sărostească nuite, banale, uneletocite alesensibilității toriu, printr-o metaforătoriu, printr-o fastuoasă – curcube și ță pare să se fi al , amintește deMarele Anonim dinfilo zăpezilortăcute. Patria albă a poetului zăpada făpturii ținelocde cuvânt./ zăpadafăpturii neființa”. („Autoportret”) identificat cu lumea cuvântului. a mu ă naștere a uneicăutări din urmă hotare”.din urmă ț în eniei este mai mult ă lumeacuvintelor îi e frică „Autoportretul” lui de cuvinte, asocia și ------magică, nu una logic lor. putea S-ar spunecă,pentru el, cuvântul are opriz nu dăsensullor, nicidupămuzicalor, cidupăputerea se pierde pesinepoetul, aiciseslujește decuvinte, atunci cândcântă, poetulînsușidevinecântare. Aici de mare/să nusepreschimbe suferința sepoate transfigura: suferin „Nicio transmuta în cântare, căci totul este ocântare. Chiar și descoperă, înesența eicare eocântare. Totul sepoate singur săcred călumeaeocântare” („Biografie”) ivit dinlumin or cântarea lumiiîntregi. Lumea caută mereu acest cuvânt și-ldescoperă afară, în Dar,ei”(„Stihuitorul”). deși îl poart care inima mea/mi-l spune, îngânat suav, în limba na. Traduc/ în limba românească/ un cântec pe originar, cântarea din inima sa. „Traduc întotdeau care învie, tălmăcindîncuvintele toate zilele”. Poetul poartă de cuvinte, de găunoasăaretoricii umanede „arta tului nudetăcere, căcidoardintăceri ețesut, ci oizbăvireasemenea unuicuvânt acuvân orfic, haos. Poetul știecăeste condamnat săsestingă ce dinhaos aapărutșis-arîntoarce-n Hyperion, jinduiește săseîntoarcă întăcere, asemenea lui în căutare. Dintăcerea luipurcede cuvântul care nebănuitele trepte.”ea, îțidezvăluie („Epitaf”) re. numaioclipăuitată„Numai târziu, peurmă doar rodul unuifulgurații, aluneiclipedeilumina care durează,în tainenu-idăocertitudine cieste să recunoască, într-un ceas o clipă”(„Poezia”) fulger care nutrăiește/ singurînluminasa,/decât Ea este ca unfulgercare lumineazăo clipă, „un adevărul, nuofer stele răsar și-mi fac semn să tac.” („Taina inițiatului”) zadar,spune maimult, dare-n –și-nafar inițiatului”, poetulrefuză deslușirile: „Omule, ți-aș stelară auneisensibilități ascunse. Purtând „taina lumina solară arațiunii logice, ciaceea lunară ori nu face decât să proclamând-o. Poezia este inițiere întaine, darpoetul a poetului ant șideciuninițiator. Tăcerea poetuluieste aceea else considerăcalitate pesineuniniți depoetorfic, nici oformulă magică, oincantație exorcistică. În luiBlaganuestepoezia înspiritul ovorbire explicită, Dar lumeasanueste universul logic, nicicel magic; fic Poetul orfic nucântă lumea,ciofacePoetul săcânte, orfic o Astfel, orficul Blaga,mut Astfel,vorbind, înainteaz orficul Poetul, al încalitate depurtător O asemeneapoezieinițiatică nurevelează deci operația În poetică ă -blagiană, este ocântare: „Unde șicândm-am și inițiatului care p ă, nuștiu anunțe taina, ă certitudini, oluminădurabilă. certitudini, ă asupra lumii și ascultă blagiană prezidează nu , dinumbră melancolic în cântare” („ fără să în sine cuvântul orfic în sinecuvântul orfic ăstrează o taină chiar însăși de rând cuvântul ă cântării,trebuie o elucideze. , înperspectiv în sine, poetul mă căiniț Catren”), iar ă deaceea, ță nu-iașa ispitesc torului. ierea ș ă ă ă - - - - i

L Așadar, înacest context, cuvântul este unsubstitutal Amare sunt foarte toate cuvintele”. („Către cititori”) celor dearfi voit/ Așa demultsăplângășin-auputut. să vorbești cât vrei [...]Darcuvintele sunt lacrimile cuvânt: „Crede „bucuria”. generațiile, îșicântă „peste veacuri” „dorul” și ment din substanța absolută a lumii, traversând mine undor, ce nu-ialmeu” („Liniște”) piept mis-atrezit un glasstrăin și-un cântec cântă-n razele că audcumseizbescdegeamuri delună.În nemuritoare aființei: înjur, „Atâta liniște-i pare de-mi a individualității, liniștea este condiția revelării p logic consacrat, este timpulluiPan. sfera În cealaltă, veacuriridică fierbinți” („Somn”).Într-un limbajmito a luminiișifocului: /se surde„Cu arbori prin zvonuri s-ar lăți timpulmiticalînceputului, epocafabuloasă și cumpeste loculastfel golitaltimpuluisuperficial trivă, totul intră într-un fenomenale, eanulat, adicănumaieperceput, dimpo /fără„Dăinuie unsufletînadieri, azi,/fără ieri”. mereu recazi”, nusemaisimte decât suflul cosmic: și „se liniștesc sânge, păsări, țară/ și aventuri în care „dănțuiesc în iarbă”, când nu mai vorbește”„gornicul noaptea În „întreagă”, custele deplină,apădurii ce audă pe care ocânt dauînprimire cuvintele.”glii Îți Tăcerea („Epitaf”) Atunci: „Mumele, sfintele – Mume sub Luminile mii cuvântul săușicăodată va coborî metafizică”). Adevăratul limbaj poeticeste cântec, s-au făcutlumea,stihiile, ziuașifocul” – „Tristețe cu Marele Orb”, „cu cuvintele simplecaalenoastre/ („orice vorb ce De m-aitrimis?”(„Scrisoare”)Mamă?/ se stinge:eprea pu miseoprește:frumos?/ Mâna eprea pu spunându-le/ șis lucruri/ Numai casăumbluprin este sinonimă cuierarhizarea date: lucrurilor „Ulise”). Condiția și poetuluipentru Blagaeste incertă născocire/numește. evorba ce („Deșartă sețese” – tă, pentru cănuinstituie existență, nucreează, cidoar tristețile lui,n-are de ce să-lcultive, onăscocire deșar pecarelacrimii, poetulce încearcă mereu săscapede mă auda tăcerii devineexplicit Poetul anăzuitlalimbajulcosmogonic aldivinului „Nu știuniciazipentru ce lumină./ m-aitrimis tăceriiLauda Numai aici, în acest cadru feeric, sufletul, frag Timpul care măsoară curgerea vieții aparente, pulsația viețiiuniversale, este otăcere sonoră. rturisesc neîncredere sauchiardisprețrturisesc față de ă la elseschimbă-nfaptă” – mână „De ți-mă, credeți-mă, ă care-i maiadev care-i Blagaeste t țin./ illo tempore De ce înlumină, De m-aitrimis ăcerea care lasăsăse ă ărat și care-i ărat șicare-i despre orișice poți

în tăcerea morț , înveșnicie. Eca în poemecare ă lefacdreptate țin./ Glasul ărții ărții mai ii. - - - - imaginat deelînsușial „diferențialelor divine”. Poetul oferit demitulcosmogonic biblic, celălalt –demitul spijinindu-se pedouăprecedente mitice: unul mă, demiurgică, care prin să sporească existența, limbaj care să-lapropie deesențe a cărei ipostazăabsolutăeste. Blagaanăzuitlaun multiplicând, prin „diferențiale divine”, existența, creează dinsineînsuși,reproducându-se pesine, torul lumii.Eleste fondul originar saugenerator: el cosmogonic. absolutalpoetuluieste Modelul crea graiulperpetuează inițial, creator deexistență, ce nuspun”), un „neîntrerupt popor”, care prin se /Îșisuntceea se-ntrec. asemeneaprin s-ar despărți, dincolo delimbilepropriu-zise („Prin sunet șicuvânt („Poeții”) sefacînrariște, sonor.” izvor Izvor cul privighetorilor apele eitac, ce umblăsubtogor, de mult [...] Ei tac ca roua. Ca sămânța. Ca un dor. Ca nasc și mor, Cântând, ei mai slujesc un crai pierdut neîntrerupt popor. Vorbind, sunt muți.Prin eviice se Poeții eviice senascșimor, unsingur, ne-mpărțit, mai aproape detăcere decât devorbire: „Nu vă mirați. confundându-se cuvibrația muzicalăalumiișifiind univers secund. „Prieten aladâncului”, șideaceea coerență, șiprin impresionantă proporții un prin fervent alcuvântului, dincare aconstruit ooperă compus omască învins mereu cuvântul. Blagaalăudat tăcerea și la eldeotensiune între tăcere șicuvânt, încare a Astfel, maimultdecât o „poezie atăcerii”, este vorba decât ea,este tendința vocația activă, creatoare. lui Blaga,cea contemplativă, chiarmaiputernică contemplației, darface imposibilăcreația poetului. ale poeziei „Autoportret”. Tăcerea este necesară a „făpturii”, versuri înprimele așacummărturisește secunde acuvintel al existenței, care prefer care știisătaci.”taine șiluminăe-aceea-n („Catren”) faci. Singura limbă,limbatadeplină,stăpânăpeste care neînsușimuniversul: „Limba nuevorba ce o este șieaînlimbaj, limbajulcontemplației, unulprin intra nic, iartăcerea este calea,singura care prin putem cum oimaginează Blaga,este unlimbajcosmogo cânt...” – „Biografie”), este oprelungire agenezei așa cuvânt („Cu cuvinte stinseîngură/ amcântat șimai Cântecul poetului,maiapropiat detăcere decât de „diferențialelor dincare se alcătuiește cosmosul”. tat depline” ce amintesc haosuldiafanșimuzicalal du-și învânt ființa”, sublimându-seîn trep „armonii caută „cuvintele originare” saucreează „destrămân Cântecul face dinpoeți,dincolo detimpșiloc, Alături detendința fundamentală aspiritului Această exaltare a „limbii” tăcerii este aunuipoet în comunicare cu a muțeniei, darafost totodată un or realitatea primară, deplină,pură substanța muzicalăalumiiși ă, pânălaexcludere, realității Și și -apoi subcânte ambițiesupre și-a ------

73 STEAUA 11-12/2018 74 STEAUA 11-12/2018 cuvintele înstarea lorde „grație”, elredă limbaju alîntreguluisensul trist univers. Poetul folosește tacă, refuzând săfacăauzitmarele plânsalființei, mult” semeniloreste „în zadar”, deaceea preferă să este unmare tragedian, convins c a universului, înțelege cătrebuie sătacă.Inițiatul încât poetul, strecurat revelație prin înmarea taină cu greu descifrate, opunoevidentă rezistență, astfel se lasă plânset alvieții,venirii înlumină.Obiectele spațiu securizant, di a t în st inițiatului. Poetul devineuninițiat posedat, luând lor, decantarea semnelor criptografice este taina poetică blagiană. Punerea îndecantare amistere a tăcea subsemnulconștiinței sedesfășoar unui cuvânt”. lui”. „Tăcerea –spuneBlagaîntr-un aforism –eumbra aparent,Golul care elînsușiera expresia preaplinu o expresie automat Ceea cemă maiservea. spuneamsereducea lacâte cuvântului îmidevenea cuneputin țele dimprejur. asemeneaclipe, În orice saltjucăușal să seangajeze înlegăturilemeleculumeașifiin acestea ieșeaudeasupra începeau cândadâncurile prelungire măstingherea pemineînsumi. Tăcerile Trebuia s pin, în tăceri fără ieșire. N-aveam putere sălepreîntâm întâmpladup uneori, „Se să semnul t care oproducea prezența lui. El însușiși-apussub ca fiind cea maiputernică cei care l-aucunoscut „închinat tăcerii” nunumaicapoet, ci „tovarăș alliniștei” („Fiu Blagafost alfaptei nusunt”), sevelor alesângelui ori tăcere germinativă, străbătută doar de tulburările impune acum,cicontrarul său, tăcerea, liniștea –o să serostească în ea.Nucuvântul este cel ce se tăcută, care preferă sălasemai degrabă lumea aceeablagian de fiin este, două cărți, în primele Așadar, ipostazacea maidefinitorie aomului margini, făptura...” („Inscripție”) Cuvintele ce rămân în noi,Descoperă și ele, fără de cu tăcerile șitainele: „Cuvintele pecare nulerostim, nu serostesc, cele care leg rămân lanoi,într-o ale aceleiași poezii.Sunt adevărate cuvintele care misterele. Tăcerea șimisterul sunt, defapt, douăfețe mai semnificativă șimaiprofundă care potențiaz Dincolo decuvinte seinstituietăcerea caorealitate recuperatoarelui ofuncție pierdute. asensurilor u deafidintotdeauna, în ceea ce avea maipropriu: âlcurilor. Darînaceste revelații nuîntâlnește un Cuvintele tulbură misterele și, deci, ființa. ă și, pânire lumeaodată curevelarea semnelor odată ăcerii nu numai primii anideviață,ăcerii nunumaiprimii cifelul ă lelassă-șifacădecap, Erau tăceri acăror Î înființate ntre atăcea subsemnulmisterului și ă , destinată să întrerupă golul. mpotrivă, descoperă marele , n-aveam mijlocsălecurm. și au scris despreși au scris el notează și ă luminii,ce căile urmează conversații deore, săcad , impresia demuțenie pe ă ță aspune „mai . Cuvântul nu și caom. Toți ă drama ătură ță și ă - - - - -

Cântecul marchează, cașităcerea, realitatea făptu de dincolo decuvinte, a adeplineiarmonii Totului. se nu-i este ostilă.Făcând tăcere însine, fiin lui Blaga cântecul luminii, nu mai puțin învăluitor. poezia În însă, maicurând tentat săasculte șisărecepteze universul cuoluminăblândînvăluitoare este, se strivesc corola deminunialumii”, întâmpina re amarelui tumultalstihiilor. Cel care, în „Eu nu sonoră adezlănțuitei energii dionisiace, prelungi dimpotrivă,devinestrigăt, chiot,ori, debordare îi poate lualo aproape inutilatâta vreme cât trăirea nemijlocită devenind elînsușiunelement printre elemente. și tăcere eulcomunică înprofunzime cuuniversul, unreceptacul umbrăori, lumii.În pasivalmișcărilor că „stropi deliniș elementare: „zăcând” poetul în „Stalactita”, identificându-se unei realități trolabile. „Tăcerea-mi este duhul” – se definește vitale celorascunse ale impulsurilor mai incon nice după ce a participat laea. nice dupăce aparticipat pecarearmonii cântărețul comu nuface decât s-o atotcuprinz numai alzeului, cișial „lumilor”, dinmuzica parte cântam dinnai” (Pan cântă). Uncântec care e nu st excelențăsimbol prin aluneiatariintegrări: „Am care, înpragul sfâr integraterii cosmică. înarmonia Ecântecul pe ă deschide defaptcântecului universal, expresie pânit cândva uncer destele /șilumiloreule Când apare însă,cuvântul selasădoarșoptit, cosmica tă În cântecul este ătoare și mărturie aei,exp ătoare șimărturie cul exprimând plenitudineaființei;cul exprimând cere, e, decele subiectul maimulte te îicurg vine, prin nudesânge”. ș itului, îlevoc în umbra gorunului,isepare pretutindeni, iartăcerea  ă Pan, zeul naturii, resie aunei ța umană - - - - valurile sclipitoare din admirăm într-un tablou alături decățeaua meacredincioasăMarta, la picioarelelui. și cumarmate deacarieni urlășiseînchină minuni poate realiza corpul uman. ce uit să încep dar tanăr,bătran, nici nici sunt nu și structuri decarbon. o muzică paliativă coboară peste pelegrini prin tunelurișibucle, ies înșlapi deschide multiplerealități. sub cupoladecamfor undeimanența să-mi arunc vreau gunoaiele peoaleeîntunecată, de viață resturi ultimele cu lor. ascunse între ziduri mătăsoase, departe de privirea și toate aveaudurericubrațe șispirale banale, triviale și toate fețele pe care le-am cunoscut aveau dureri am vrutsă-mitrăiescviața ca unfilmdeartă Humpty Dumpty de peplaneta Marte. pe glezna unui roboțel halucinogen cu portretul lui am înfipt șieuun steag Cosmos când priveamîmpreunăundocumentar despre într-o varălaunhotel dinNice, de când numaiștiam nimicdeel- Trecuse maibinedetreiani Frederick Seidel din toată nebuniacuarta. ea nuînțelege mainimic care alăsatoepocă deconstrângeri înurmă. mă bucurpentru eaca unpărinte poezie

/ Dan Dediu

simulații.

din orașulTelos, pentru tribulațiileastronomice aleuneieroine scenariu motivațional: Am născocit peloc,dininvidie saumelancolie, un și oameniposedați. oratori impetuoși într-o arenă:poeme postmortem, despre proscriși, pământului O voce de călău care putea adunatoate lighioanele cartier Stupini. pe Youtube, într-o casă depestrada Livezilor, audio ca să-mimențin arderile,searaîicaut poemele din Brașov Acum, ziuamuncesc într-o fabrică deautomotive cartier Stupini. reflectat înbăltoacele depe strada Livezilor, planeta Marte cu roboțelul halucinogendepe în sincron În cinstea eroineidinTelos, dansulmeuposedat dar maialescheiledelamotocicletele Ducati. toate secretele, Am să-lcaut printoată America șiamsă-iaflu altfel înpoem:vreaurăzbunare. cu mariipoeți americani, secvență minorăde barman laoagapă ucisă într-un poemdictat deFrederick unui

75 STEAUA 11-12/2018 76 STEAUA 11-12/2018 C Bună-ntrebare!”). Forma fragmentară nu dehaiku păreri convertite?/suspendate („Privirile tale-s/ metafore, problematizări fără soluție, interogații ample, construite acumularea prin deimpresii și corecteze. ineficientă pecare poeziase vede nevoită săo concentrat în reia insistent unsingursimptom alpatologiei, umane resimțite dinmodernitate încoace, ci aidegradării conglomeratul obiectivi defactori construite nuindicăînsă lalimitaermetismului post-umanului șiaglobalizării. Versurile succinte, ficație) îșidovedesc perenitatea maialesînepoca matizarea existenței, alienarea șividuldesemni cărei coordonate angoasante (tehnicizarea, auto este,Milea astfel, crizei actualitatea moderne, ale asociate lor. Premisa implicităapoezieiluiIoan simboliștilor francezi șideconcepțiile filozofice poetică lansată incipient demodernismul al de pepoziția scriitorului desecol XXI viziunea volume,că aprimelor cișiintenția dearecupera stilisti șidirecția nudoarstructura 2010, urmând 2018) seîncadrează începute colecției încădin cuprinse înparticular.cuprinse final, În nuar fi exagerată și identificareasens din lumea obiectelor esenței arbitrarului cotidian șia multitudinii lipsite de fundamentală a poeticii salerămâne decodarea a realității interpretate drept criptogramă; miza continuădecenii, liniaimpresionistă Ioan Milea filozofice, tehnice și implicit estetice ale ultimelor la Al. Cistelecan): imunlamutațiile socio-culturale, literarproiect discutat (delaIonPop dejadecritică vele voit bulversante trimite laacelași aletextului, firul conceptual care, dindiapoziti odată extras spatele discursuluidiscontinuu seîntrevede însă sul poeticparamalgamate suprarealist, încolaj. În ce mobileazăuniver șiobiectele livresc-culturale narul eterogen, în care simbolurile, referințele minimaliste,de terține disparate, cișideimagi ține, deci,doarde corpul poeziei–oînlănțuire Cele douăvolume sunt, defapt, poeme Milea Milea ele mairecente plachete deversuri aleluiIoan Reautenticizarea percepþiei: (Fulgurații V reinventarea unuiproiect privirea și VI bolnavă, astigmatică și , editura Limes, 2017- Maria Chiorean Maria ------a lui Ioan Milea într-o dinamică reductivă. De dinamicăreductivă. De într-o a luiIoanMilea te conceptualizare prin aruncălumeasinestezică zat, ordonării normative amirajelor subconștien impecabilraționale, verbalirii cartezianismului limbajului poetic. Tot ceea ce corespunde gândi desensibilizate. încontemporaneitateași oprindu-se percepției pentru corespondențele ascunseînplanulsensibil platonician, trecând pasiuneavizionaristă prin începe cuobsesiadualismului de poezialuiMilea afirmația conform căreia moștenirea valorificată mesteacăn/ sunt rariști” în percepții automate – Între frunze/„Respiri. de oexistențăopri irosită înraționalism osificat și doarînmăsura încarelui IoanMilea eapoate poeziei douămiiste. Melancolia dominălirica dezorientare, așacumseîntâmplă înmajoritatea casursedirecte deanxietatenu funcționează și cu luminischimbătoare: ...reclame...totemuri...”) canonice deinteracțiune uman și digitalizarea pentru tiparele deconcertantă prelungi”)de atunci/rotundă/ România înItalii mele salecolective (exodul populației – „Tot fuge locale oarecare. Prezentul problematic, cutrau din străzi, peisajebanale, deilustrată, branduri făr tul clar”) Atâtamur; sătreacă/ necuvân dinvorbe măcar:/ („Când cadeofrunză/dinplopulideic/ecutre poetice bazate peacelași imaginarmicro-arte de cod/ ePantera/ luiRilke”) sau, intermitent, nor/ îndesenulcopilului,/ bare nuplouă;După de defamiliarizare însensșlovskian deșiră un „(Se Triadele deversuri sunt adeseasimpleindicații Altfel uneori./ se-aude”). să taci/maipescurt graba intelectualizantă –detăcere („Ebine aceea, întrebarea trebuie înlocuită de uimire, ă excepție, cadrulurban Aceasta concentrării este șifuncția drastice a Ioan Milea, Ioan Milea, . Punctul deplecare alpoemeloreste, Fulgurații V și VI . , Cluj-Napoca,editura Limes, apropiat, asamblat ă („Pe ofațadă/ 2017-2018 ------

A avut un rol important înistoriaavut literaturii unrol române. important Mureşanu, ca să amintim doar cele trei repere ce au i-au dat peLiviuRebreanu, George Coşbuc iAndrei despre care depemeleagurile ooglindăascrisului atenția cuvenită”, spuneAndrei Moldovan. în presa despecialitate ne a depăşiprovincialismul mărunt), civizibilitatea lor acesta putândsăfieimpresionant (chiarfără uneori receptarea decătre vremii. critica în revistele cât țării, şiprin „luarea înseamă” prin lungul timpului atât publicarea prin impus de-a putem spunecăaceştia s-au adicționarului, parte literară Referindu-ne dinprima ațării). lascriitorii darcare înviațao carte, nuauavut unimpact se adaugăolistăcualți71(care aueditată măcar în ordine alfabetică,peste cărora 120descriitori li după 1990.Lucrarea luiAndrei Moldovan prezintă, re aliteraturii din Ținutul Bistriței şiNăsăuduluide Şcoala Ardeleană.sub siglaediturii critic 10 anidicționarul Năsăud descriitori dinBistrița- texte. Antologie-dicționar aşeze literatura bistrițeană însfera largă aliteraturii calitativă.”îngrijită selecție premisa calității. Bogăția cantitativă permite o mai din ce anumesăalegi. Cantitatea devineastfel râvnei creatoare. Înaintedeaalege, trebuie săai indiferent devaloare, dovedeşte totu şi bogăția la standardele dicționarului. prezenta obiografie „pompoasă”, ciauniformizat-o acesteia). Nu a lăsat la voia autorului pentru a-şi şiafilialelor din România UniuniiScriitorilor partea tare premiile critică, venind şinominalizările din la presa despecialitate, volume publicate, recep ce sevede dinCV-ul prezentat (debut, colaborări pagini, pefiecare autor laloculbinemeritat, fapt din þinutulBistriþeiºiNãsãudului Andrei Moldovan reuşete, propria prin grilă, să cumspuneaLiviu Rebreanu:După „Cantitatea, Andrei Moldovan aşează,încele peste 400de „Nu număruldevolume pecare le Pentru dată, prima avem o imagine cuprinzătoa scriitorilor dinBistrița-Năsăud,scriitorilor editând ndrei Moldovan s-aocupat recent deistoria , laEditura Eikonîn2008,iarlaodistanță de O imagineavieþiiliterare Scriitori dinBistrița-Năsăud Scriitori ‑a determinat săledăm

‑au publicat, Menuț Maximinian Vorbim Pre- - - ,

în funcție dereferințeleîn funcție critice, atent deundevin lorliterară, deactivitatea funcție darmaicuseamă naționale. Cititorul interesat îi va putea distinge în literare planalactualității se situeazăînprimul convingătoare,una foarte care alături de scriitori trec cumultpeste această barieră, vocea lornefiind ghidat, darcare nu ceîndeplinesc criteriile ne-au itoricească este unaeterogenă. Existăautori care înacestscrisului spațiu dinnordul țării. zi a ceea de cevedere se întâmplă din punctul al avem la acestuicu apariția dicționar un portret române Moldovan ca „unul dintre române piloniiculturii proprii”.lecturii tot mai decis va şti să introducă pata de culoare a polemici cuunulsaualtul. fiecare [...]De dată şi intră îndetaliate dezbateri însuave monolog ori la fiecare pas, laspuselealtor literari critici şichiar textelor comentate. reticențăa gustuluiori în apunedegetulperana decât echilibruşimăsură, nicidecumnesiguranță PetraIrina ş spune: nuînseamnă titlurilor „Modestia lui”. Vorbind luiAndrei Moldovan, despre cărțile naşterii, cideimplicarea înviața literară ajudețu de asemenea,aținutseamanuneapărat delocul în presa despecialitate. geografică, Apartenența de volume acontat, civizibilitatea acestor scriitori patriotismul localcuexigența... A autorulUniri, înțelege săcombine generozitatea şi Pentru dinAnul Centenarului acest dicționar Marii le recunoaşte meritele şileştienumăra carențele. grafice precedente, unelechiar de el însuşilucrate, Moldovan cunoaşte binelucrările lexico foarte care săsepoată lucra înaniiurmători… Andrei de referință”, spune că „aşază o bună temelie pe Bistrița-Năsăud literară reşte criticul. informații, nustabileşte ierarhii valorice”, nelămu acestea şicare este consistența lor. dă Dicționarul „Se înțelege,„Se caînorice dicționar, gruparea scri Ovidiu PecicanOvidiu vorbeşte despre Andrei Şi câteva dinpărerile celor avizați. , despre dicționarul critic critic , despre dicționarul şi a celei internaționale astfel încât odată , Irina Petraş,, Irina subgenericul „O carte

[...] Andrei Moldovan sereferă, şadar, nunumărul

Scriitori din Scriitori În În

România - - - -

77 STEAUA 11-12/2018 78 STEAUA 11-12/2018 literară ova înregistra caunmoment important nită cusucces, șipecare, cusiguranță, istoria Moldovan s-a angajat la o muncă sisifică, împli acesteicu scriitorii constelații literare, Andrei mod deexistență fundamentală. Contemporan și spațiu bine definit, oglindește mentalități și un filolog, și istoric literar, critic fixează în timp valori apărate”. „Opera luiAndrei Moldovan, renumit trancritic şant, cusingurătatea şi inocența bine ale lui(petot ce spune),Andrei Moldovan eun tot pecesublinieze. spune, nuezităs-o Ferm pe problematizează cuacuratețe. Când esigurde Andrei Moldovan escrupuloslaconcepte şile etc.), ci,eventual, cel multdialogcucartea. pentru Andrei Moldovan, (simpozion trialog deranjeze niciunaltcomentator. nu-i, Critica şi comentează îndeplinăinocență, fără să-l şi Andrei Moldovan esingurpelume. Citeşte Cistelecan spune: „Ca român orice buncritic care aparcurs traseul corect alcriticului”, iarAl. - acum. literară seconturează dicționar aici. După prima Şinuseopreşte alețării. înstații importante opriri ce poartă „trenul” dinBistrița-Năsăud, cuscriitori cu şi care, tot prin ceea ce face, este cao locomotivă înregulă,cu acte ce locuieşte peSomeş în Beclean lumea”. neamului nostru, cea maiunitară poate întoată din care sealcătuieşte fizionomiasufletească a s-ar numi particularismele nismul sau oricum deopotrivă ardelenismul, moldovenismul, munte Rebreanu: „ lui românescşte şi porne de la vorbele luiLiviu cu 100deaniluptaupentru întregirea neamu o ofrandă literară, înaintacareşilor notri înurmă dedicată dicționarului. în evoluția ei”, cronică într-o Milea Nicoleta scrie Am mai spus-o: Am maispus-o: Proiectul lui Andrei Moldovan este dedicat, ca aacestor delaînceputuri până meleaguri  Spiritul românescSpiritul eunicşicuprinde Andrei Moldovan este criticul, Istorie - - O tal manifestă cele maimulte crize existențiale, a tot ceea ce gândește șitotuși, omulocciden de aavea control saleșiasupra asupra acțiunilor dat cel maimare dar, acela deaseautoguverna, Sandu și afirmă Frunză, omuluioccidental is-a pună în aplicare în conduita zilnică. Așa cum trebui sălestocheze înmemorie, iar apoisăle pecareideilor principale uncititor interesat ar pe odocumentare demare selectivă, importanță. manieră cu totulomenești într-o originală și bazată editura Eikon,înanul2018,răspunde nesiguranței Ești oființăautentică plutească înderivacrizelor, anesiguranței, cartea de anumite soluțiipentru anu-șilăsasufletulsă lucrurile, însăpentru cei care cred căaunevoie unii dintre ei. Totuși, uniioameninuprivesc astfel ale necunoscutuluidelocblândsaucaptivant cu acea soluțiesalvatoare dinghearele singurătății, soluție laostare derău, seva agăța cuorice preț de sau diferite crize, tocmai pentru căomul, găsindo de anxietate,nat unorstări înurma neîncredere e mult mai statornic șiînrădăciaducă satisfacție și benefice, deoarece, echilibruluneiviețicare să-i însăși sunt fenomene pe cât sepoate de normale caredirecții să-iofere încredere șiiubire față deea încât existențială, criza nesiguranța, lipsaunei lă, va fi reticent șineîncrezător înaceastă soluție. –nevoia desens, stabi importantă de odirecție își satisface toate nevoile, maipuținpecea mai ostilă față despiritualitate, pecândunomcare devederepunct material nu va adoptaoatitudine spirituale. unomsăracci lipsurile din Niciodată materialenu lipsurile aducoamenii în fața crizelor, care căci săîiaducăbeneficiipeplanulspiritual; propria filosofie deviațăurmeze șisă o direcție să îiofere încredere, poate totuși săîșiconceapă etate încare religia opțiunecare numaieoprimă măsură un om occidental, care trăiește soci într-o occidental, cum îl influențează acestea și în ce unui concept șiomul nou, șianumeleadership-ul a legăturii dintre comunicare, religie, dezvoltarea ce?propunestabilită. De Autorul oanaliză cărții nesiguranță șiîșipierde cel maifrecvent direcția Ordinea facilitează tratării fixarea subiectelor controversată de vedere din punct spiritual, menirea atât trăiește perioadă de aziîntr-o Conexiuni autentice , de Sandu Frunză,, deSandu apărutăla Florina Cușmir Cușmir Florina - - - - cu valorilepersonale. tocmai această Însă, lipsăde mod deviață, proprie cadirecție înconformitate de sensșireligie? Prin asumarea filosofieica șialeîndepărtării de subghearele incertitudinii acută. Cum poate filosofiaajutaomulsăscape să seimplice însoluționarea acestei crize, este perioada „crizei valorilor” șicănevoia cafilosofia Frunză căperioada contemporană afirmă este propria percepție șiînțelegere alucrurilor. Sandu cumediulînconjurător,sa înraport societatea, nevoia absolutădedepășire desine, emanciparea omul,privim șianume „supraomul”, de caracterizat nou moddereinventare care prin aperspectivei cații dinfilosofianietzscheană,care propune un conceptului devaloare, șiexpli cu uneletrimiteri Capitolul doioferă detaliată asupra operspectivă însuși, iarazistăfață înfață cuomulțimedevalori nu areușit săseidentifice îndeajunspentru a șile premature a valorilortradiționale cucare individul această avaloriloreste criză rezultatul îndepărtării salespirituale.pe listapriorităților Eu consider că scop, unsenssaucentru pecare săîlsitueze tențială decătre omulcare îșidorește săaibăun pot fi și reactualizate exis reprimite în construcția sau traumatizante, dar elesepotmetamorfoza, în viațauneiexperiențe omuluiînurma fericite și autorul, valorilesunt dinamice, seuită,reapar influența înbine existența umană. Așa cum afirmă acestuia occidental, cu unulmodern, care arputea interpretăm conceptul devaloare șiînlocuirea stratului tradițional cuajutorulpărtarea căruianoi a ficât sepoate de contemporană, șianumeînde da încare atrăit, secolul XIX,soluțiecare searată propus osoluțiepentru valorilordinperioa criza el definitînpaginileNietzsche a capitolului doi. te refuzul „unei morale asclavilor”, așacumeste cerc monoton șicontrolat deautoritate senumeș unei lumice dorește să-șiarunce oameniiîntr-un nirea propriilor valori. Acest refuz deafislujitorul în alegerea unuimoddeviață autentic șiîndefi universale șicătocmai aceste autorități îllimitează istoria teritoriului încare s-anăscut, auneirațiuni omul este dependent demulțime, desocietate, de este susținătorullui Nietzsche. Nietzsche ideii că semnul similarității crizei valorilordinperioada valori este evidențiată înacest capitol șipusăsub ------

79 STEAUA 11-12/2018 80 STEAUA 11-12/2018 dominarea șiviolența, adeseaseducătorii sunt tive cărora prisma suntprin este seducția privită calități inexistente înrealitate. Alte nega aspecte om care dorește binele poporului,atribuindu-i promovarea imaginii lideruluicafiindsingurul populiste,cum arfidiscursurile propagandiste, multe forme și poate fi găsită în diverse tehnici, putere. poate acest îmbrăca caz, seducția În mai rul învederea exercitării dorinței grupului dela publice, manipuleazăconștiințe șiseducpopo sistemele totalitare acaparează vocea opiniei negativ sereferă lamodulîncare ideologiile din Exemplul dat caproces interpretării seducției efectele negative lacele pozitive. aleseducției, tol seîncearcă explicarea diferenței trecerii dela sare pentru afiunbunlider. Astfel, înacest capi introducerea înrândul calităților nece seducției noi interpretări susținute cu argumente solide și concept pozitive, șiaduce plan,aspectele înprim schimbe aerul negativ cucare este învăluit acest cu ochi negativi și ezitanți. Autorul încearcă să sire, deoarece afost multtimp seducția privită versat este înacest rolul proces seducției deregă destuldecontroproductivitate. unaspect Însă, omului șiaunuisenscare săîiofere încredere și în discuțierolul filosofieiîncăutarea autenticității unei individualități pierdute învalul majorității. ajutorul diferitelor forme demeditație, regăsire a e nevoie deintrospecție, cunoaștere desinecu fiecăruia, dar, maiales, înainte deaceastă hotărâre filosofie, moralitate și similare valori cucaracterul că este, șiîncartea așacumafirmă re omuluicontemporan, șinesigur. incert Soluția influențeze gândirea balcanicășioferă neîncrede occidentale, adusedevalul european, care tindsă variabilă încărcată cucalitățile șicaracteristicile o transmitere demesaje, ciuntransfer desens, o exercitatăcazul acesta, seducția delidernuedoar pozitiv, transmis În celorlalți cuajutorul seducției. ales aadoptaunstilde viață autentic, productiv, asupra organizației pecare oconduce, cimai doar aconduce șiaexercita oanumităputere unui bunlider, deoarece, afilider, nu înseamnă beneficenicării și mai ales în contextul calităților este plasatăAstăzi, îndomeniulcomu seducția și is-aatribuitovariantă a minimale”.„seducției s-a depășitînmare măsură această perspectivă plasată înacelași cerc cuviolența saudominația, contemporană, perioada numaie În seducția și mai apoi violența atribuită acestui termen. și astfel procesul s-adezvoltat desubordonare cei care auomare influență asupra sedusului , îmbrățișarea unui mod de viață acompaniat de Sandu Frunză,Sandu încel dealtreilea capitol, aduce Ești oființăautenti ------am conștientizat căoexistență fericită este rezul sauscepticilor.criticilor o exercită garanția existenței înciudapărerilor degândire,de activitatea ce oferă entității care tot ceea ce există poate fipuslaîndoială,înafară mație care permite omuluisăconștientizeze că Descartes: fului René „Gândesc, deciexist!”, afir FrunzăSandu aduce îndiscuțieafirmația filoso sate. Pentru aîntări semnificația acestui concept, dispune existența sașicare așteaptă săfieacce a spiritualitățiiși a resurselor nelimitate de care ca metodă deaccesare ainteriorității, deregăsire vorba despre saualțioamenișimaiales obiecte poran lui,indiferent șilumeaexterioară dacăe de accesare aunei legături dintre omulcontem discuție conceptul degândire pozitivă cametodă experiență autentică. Capitolul patru aduce în care îlscoate dinbanalulmulțimiișiîiconferă o însuși trebuie săadopte această filosofiedeviață însăînainteajutorul deaceasta, seducției, el transmită organizației acest tipdegândire cu plină desuccese Liderultrebuie șiîmpliniri. să liderului benefice pentru a construi o existență îndepărtează deadevăratul lorsens.îndepărtează pie șisăofere oamenilorîncredere, îidezbinăși nalități, dumnezei șicredințe care, înlocsăapro societăți supraîncărcate de valori, cultură, perso și valide înacest merscontinuu șihaoticalunei de necesitatea accesării unei existențe autentice conținând argumente care săconvingă oamenii afiecăruia, ghid pentru spirituală dezvoltarea te deoautoritate. lăsa pradă mulțimii,mersuluisocietății controla și deznădejdea îi vor îmbolnăvi gândirea și se va odatăderii, înstrăinat deacest scop, dezbinarea niciodată pradă crizelor existențiale sau neîncre lită, unidealsauscop suprem, nuva cădea o simplăfrază: dacăomulare binestabi odirecție asumată. Filosofia mea deviață se poate reduce la căi spre fericire încomuniune cuospiritualitate a limitelor sau a crizelor și îmbrățișarea propriei înseamnă șiate descătușa derobia neîncrederii, om,darnuînultimulrând, oricărui direcția mai în vederea deciziilorcare asumării potschimba înseamnă ate regăsi, aconlucra cupropria ființă autenticității.pe caleadobândirii Afiautentic sistem devaloricapabilsăconducă individul tatul uneimuncisistematice deformare aunui Citind fie, comunicare,personală șileadership dezvoltare Frunză,Sandu Ești oființăautentică Ești oființăautentică.Despre tine, filoso Ești oființăautentică Napoca, Editura Eikon,2018 de Sandu Frunză, de Sandu este un , Cluj------în liniace apare am reînceput săfiupeatracții în publicfărăsăne atingemmâinile un obicei ciudat pe interval 9-11nue nevoie deoră când vorbim despre eșec adaug filosofie și totul devine mai erotic pe pixeli multicolori schimb deexperiență în3faze sunt unînceputdemagnolie *mănâncă-mă de fiecare bărbat care mi-aatinsvreodată piciorul îmi aducaminte(decelelalte nopți) * discuția despre karma în timpancontactvizualsau după 10minute_ unbumputernic efectul păunuluiintensificat în seri cublugistrâmțipe fețe cumorfină fără săatingempereți folosim cod roșu o săînțelegem pe parcurs în luminaastaneon ce e cuexpunere supernove mașinisaunave spațiale o linie dreaptă pe termen lung în scări ** e onouăplăcere eca vorbitul însomn proiecții înstructura internă când se formează biluțe de substanță fără repere –sentiment de vinovăție e soultrainingspre direcții cu schimbare detemperatură cromatică debucătărie/ pe plastic ars în cameraasta– simt radiațiileemisede găurilenegre dezorientarea mălovește de fiecare dată o să seîndeplinească și dacă spunvisulpe stomacul gol am visat sâmbătă cămăsărut cuvladimir poezie spirală cufixarea perfectă / Diana Cornea

e-o stare pe care nuams-omaisimt vreodată în bucuriaasta strâng dindinți fără aprobare • se întâmplă mă simt afectată și privireacuochiiminusculi când detergent printre degete ajunge strângere personală la fiecare despărțire e mesaj scurt (după ce îmicurățpielea) și înjurulmeu o instalație formată pe jos ce te privește când dormi cu stickere lipite pe pereți ca o față de om găsește loculdeprimadată e uncrystalfilm aruncat înmintea ta flux de amintiri pe portocaliu ** mă ținladistanță ---înspatele tău de câte ieșirienevoie închid ochiișiștiu asociere înpsihic estetic vreau săuitceva acopăr fiecare suprafață cuplasturi când fără react angry (depinde cumoprivești) care te motivează o formă de mental breakdown antrenament pentru creier călătoriile inverse sprecasă potfiun * sunt 20deminute înreluare nimeni nuascultă aici când ne amintim sănumai vorbim înșoaptă un sentiment reciproc care ne mângâiepecreștet electro jazz&space trip forma finalăîn Thanks for The Last Day OfGravity

81 STEAUA 11-12/2018 82 STEAUA 11-12/2018 P și sincretismele tematice amintesc de iluminările încutiatoracică”se-nvârt (p. unorfraze 60).Ritmul chiul meuacrescut devată” ocrimee (p. 25);,,străzile aliniindu-se uneiexperiențe suprarealiste: ,,în genun ca reverie acelui care vrea să-iatingă, să-i obsesia recurentă fiind coapsele, sânii,genunchii mâinii care scriiturii, contur și prinde scrie în actul același timp, lează deopotrivă desfătarea de a scrie. actului ,,pielea unui continent de dorință” (p. 22) echiva tre frunze” (p. 60). Poetica senzualității și a dorinței: precum cireșele roșii,,sfârcurile talese-nalță prin dechemare” aburind chii tăiîndepărtați, (p. 49); întotdeaun puternic marcat deocorporalitate voluptoasă, își regăsesc plenitudineaînimaginarul feminin dianului. Pe cele de altă parte, mai reușite versuri țiile vocii poetice fiinddublate deîntâmplările coti Versurile pulseazădemișcare, întotdeauna reflec cârciumi,cartiere, stații deautobuz, terase, gări. cotidiene gesturile dinpiețe,citadin, surprinzând spațiu fantasmatic, aldesfătărilorși alviselor. de banalitatedesprinde și-l proiectează într-un îl ancorează pepoetînrealitate, șierosul, care îl tematice:distingându-se douădirecții orașul, care fapt, incoerența aparentă este învestită cusens, către ideeadedestrămare șidiscontinuitate. tum marcat deoliniefluidă,faliecare converge lumea. Acesteacelui care observă conțin un punc ostaretă săexprime sauoviziuneapercepției decorul poetic, fotografiile minimaliste, care insis poetică detiprococo. Lapolulopus, echilibrează care sintactice coagulate cultivă o înstructuri de cuvinte,sensuri, și de senzații, de obiecte fotografii alb-negru realizate deautor. Agol este completată 2017. Cartea de cu o serie recenzii Combinațiile inedite întregesc barocul poetic, Pe poetulconfigurează deoparte, un topos Volumul seconstruiește caoaglomerare de poezie semnat deDanIancu, apărutlaEditura oemul orașului târziu Rococo, eros a suavă, niciodată vulgarizată:,,genun femeia este explorată intermediul prin ºi oraºe Maria Fărîmă Maria este ultimul volum de mângâie.

În În În În ------S decât ireal șifantasmatic. rarea spațiilor fizice șipsihice nupoate luanaștere volumul capeunmare poem-vis, încare aglome tate cititorul. proiectează Oaltăcheiedelectură orizontul altor teme șisenzații, punândîndificul care serupabruptșimișcăcătrefraze-afluenți cu cele baudelairiene. rimbauldiene, iarversurile sintestezice seîntrudesc supusă unorprobe petărâmul imaginar pentru a-și de responsabilitate, să îi salveze. dorind Ea este sunt supușievreii, unsentiment fetița dezvoltă tren.” Conștientizând condițiile inumanelacare găsi „destulă apăpentru toți acești oamenidin basm, spre care Hannya zboară cu scopul de a unuitărâma Limelfieiare decupat din aspectul de escapismșirezistență. Lumea compensatorie decreațiecaptivi. Actul devineastfel omodalitate protagonistei, cât și descumpănirea celorlalți evrei care estompează atât sentimentul deteamă al fia are inventarea locprin depovești, uneiserii AccesulRoșilă. laacest devis”„tărîm numitLimel- cu trei și prieteni imaginari, piticiiNegrilă, Gălbilă personal, tainic, pecare îlexplorează împreună alegând sătransforme lumeareală într-un tărâm Hannya înțelege duritatea situației, însă „ morții”, făcând este îmbarcată împreună cu familiasa în „trenul Hannya, „fetița care știa să zîmbească tot timpul”, conturarea uneiprotagoniste cuovârstă fragedă. realitatea sumbră alagăruluinazistapelândla roman intitulat Dărămuș apublicat în2018,laeditura Polirom, un care înghițea sute desuflete.” rea, poeta,autoarea de piesedeteatru Lucia tabilită înprezent înMarea Britanie, prozatoa Dan Iancu, este construităCartea caunpoem-fluviu cu Înzestrată cu inteligență și spontaneitate, Din Auschwitz spre Limelfia poemul orașuluipoemul târziu, călătoria cumplităspre cuptorul Convoiul mieilor Andreea Stoica . Scriitoarea evocă București, Editura Agol, 2017 o refuză, - - -

M departe deAuschwitz.departe Mengele, desadismulmedicului Limelfia, departe Prin intermediul imaginației, fetița privește spre ochii deschiși” tărâmul unde „era bine, bine.” foarte laboratoarele Auschwitzului, Hannya „visează cu dului creativ. Pradă experimentelor medicaledin toriului deaprovoca distrugerea psihicăaindivi sfârșitul romanului relevă incapacitatea crema mul evreiesc format din „cîini care trebuiau uciși.” nazistului înipostaza „supraomului” față denea- în care este atitudinea descrisă rece, caustică a lui. Lucia Dărămuș inserează deepisoade oserie la Auschwitz marchează însă proximitatea sfârșitu oferă îmbrățisări strânse, părintești. Sosirea trenului cuceilalți,din trecutul personal, împărtășindu-le spirate, lipsite deviață” rememorează evenimente cutorilor naziști.Oameniicu livide,„chipuri tran blânde, umanealecaptivilorșibrutalitatea perse soldațilorliniște germani. venit dinpartea cântece evreiești, înpofidaapeluluiimperativ la duce laîndeplinireDe aici,îngână misiuneadificilă. utile pentru uncititor neinițiat. țiale dinliteratură analogii curioase, șidezvoltând o eseisticăușorimpresionistă, rezumând ideiesen curge textul ușor,altă parte, M.Pilchin practicând ușurință printre ideilacare marile face apel. Pe de încâtși citări argumentele autoarei sepotpierde cu receptor avizat, întrucât abundăînreferințe textul ce. devedere, Dinacest punct îșicautăun eseurile lafragmentecitând sautrimițând teoretice șicriti Autoarea utilizează bibliografie mână, de primă atentă trecută grila unormodeleculturale. prin dependența dintre poezieși putere analiză printr-o Așa cum anunță titlul, auîncentru eseurile (inter) un volum intitulat deeseuri Editura Univers Educațional, Chișinău, reprezintă dova. Cea mairecentă apărutăîn2017la carte Deși ilustreazăDeși inevitabila fragilitate trupească, Autoarea discrepanța surprinde dintre gesturile scriitoare contemporane Mol- dinRepublica Pilchinaria este unadintre cele maiactive Lucia Dărămuș, pentru poezie Pledoarie Maria Fărîmă Maria Convoiul mieilor Poezie, eros și putere. , Iași,Editura Polirom,

2018 și ------

A ale literaturii basarabene. zată să trasezea omului-lut, urmând câteva repere șicea iubirea-canon diferența dintre utopie șipoezie șicumsedefinește cine este omultentat deutopii, care care epactul, e ,,Utopiile” propune neobișnuită despre o reflecție un eros divertismentului”. public sub ,,dictatura aumodificat paradigma,mass-media actuală trăind cumcapitalismulși ajungândsăobserve litarism, cu precăderedescrie poziția îndrăgostitului în tota analiză diacronică. Scriitoareaale individului printr-o înrelațiile statului-căpcăun intime intervenția prin investighează om-eros-putere conflictual triunghiul credituluihipnotizată șiadebitului. deforța dresate pavlovian cunevoi comucaționale” (p. 18), argumentație are încentru existența unei,,societăți tatea poeziei.Premiza delacare pornește întreaga reprezintăcărții unmanifest pentru rolul șinecesi ca posibilăsalvare. aceea, De întreaga a construcție pare să fie o mare romantică, care încă crede înpoezie contemporane, oanalizălucidă,aceasta practicând scoasă a desubtiparcâteva luni,ultima carte un roman, lămâie debutul literar cuvolumul deproză scurtă să publice învolume colective înanul2013,își face poate avea efecte înreal. PilchinMariei aucurajul deadeclara că poezia mai rală sinceră asensibilității iarinterogațiile actuale, puțin cunoscutdespre aceștia. Grigore Vieru prezentați mai catraducători, aspect resantă o reprezintă despre eseurile Ion Vatamanu și la foile volante alecotidianului”. Odescoperire inte contextualizate istoric ,,delafoaia verde acâmpiilor etapeledefinitorii alepoezieibasarabenepunctează Sã cauþiadevãrul? Partea adouadebutează cuoclasificare metafori Intitulate simbolic, capitolele parte dinprima Chiar dacă autoarea societății înțelege structurile Maria Pilchin,Maria Poezie, eros șiputere de lumea științelor umaniste, Anca Vieru începe bsolventă dePolitehnică, darulterior captivată (Editura Polirom, 2015), iar apoi continuă cu Spulberatic Sã uiþi? Poezie, eros șiputere Maria Barbu Maria în afara canonului. (Editura Polirom, 2018).Abia propune oradiografie cultu În consecință,În e Univers Educațional, 2017 , Chișinău, Editura

Felii de seista - - - - -

83 STEAUA 11-12/2018 RECENZII 84 STEAUA 11-12/2018 RECENZII acesta face oalegere, pânăla urmă darplătește și re într-un mediumediocrușidorințadelibertate, din țară. Prins între osenzație acutădeneaparține dorește nimicaltceva decât săfie regizor șisăplece familiei Vreme, cât șipedestinul lui Tibi, care nu își regimului comunist apasăgreu atât petrecutul Totuși, amputea spunecă auoscuză.Presiunea fi deschimbare.fost frică primite, dacănule-ar persoana iubită, dacă ar fi profitat de toate șansele barea „oare ce arfi fost dacă...?”:dacăarfifugit cu se uită cu tristețe și revin în urmă mereu la între element comun: regretul. Majoritatea personajelor tive diferite, fiecare cuspecificulei,darșiun derelatărise construiește serie șiperspec dintr-o a sedescoperi peeleînsele. întorc mereu laelșiîncearcă să-lînțeleagă pentru lanivel ideatic,important, căcipersonajelese asemenea, trecutul190). De este și el un element de vinovăție șinuamputea merge maideparte”(p. lui, dar fără uitare am fi paralizați derușine, defrică, ale uitării: între utilitatea șiproprietățile memoriei salvatoare clare, narațiunea realizează interesantă odialectică și amintirimaimultsaupuțindureroase sau Oscilând mereu între evenimente aleprezentului dimensiune meditativă șioarecum nostalgică. poți săuițiunom?”(p. o 9),îidăacestuia dinstart să mergi pânălacapăt pedrumultău. este și săaicurajul visurile săîțiurmezi important care seîntinde petrei generații șicare arată cât de maimultor personaje,ții, spusădinperspectiva Altfel spus, este o poveste cu mai multe ramifica lasă iubirea, despre șidespre memorie absență”. într-un interviu, scriitoarei este, așacumeaînsășimărturisește te auzită într-o noaptete geroasă, auzităîntr-o înfața focului, personajelorșicuunstilcald,gândurile depoves 138). înbrațelemori dincauza eișipentru iubirii, ea?”(p. telor personajelor, sau din gheață. Cât despre intensitatea sentimen făcute din materiale dinnisip, perisabile: dinceară fragilitate șinesiguranță”(p. faptulcăsunt 202),prin creând lucrări care vorbesc reușește săseîmpace cutrecutul sculptură, prin tă înașteptarea uneiabsențe, Andrei, fiullui Tibi, oamenilor. încămarcat Deși deocopilărie petrecu putea fi niciodată desufletele ținute prea departe plu melancolic și dureros, și iubirea nu vor căci arta un preț pentru asta. Cu oscriitură fluidăcare penduleazăprintre desperanțăExistă însășiourmă înacest peri Povestea personajuluiprincipal, Tiberiu Vreme, Întrebarea cucare începe romanul, „ „memoria neferește„memoria degreșelile trecutu „ o carte despre pecare urmele le o carte „ ce poate fimaifrumosdecât să „ despre efemer, despre în câte feluri ------S artă, orice sufletîșipoate (re)găsi paceaartă, interioară. deja în lada de gunoi”(p. 45), dar, cu puțină iubire și murdar șiîilovește depreferință pecei care sunt țiile dintre noinuartrebui săfieașa; să îiținăpeloc. Dar dacă viața e spulberatică, rela nu îilasăsăseagațe deceva saudecineva care ei ceva acesteia dincaracterul e nestatornică șiefemeră, iaroamenii împrumută suntem preveniți chiardintitlu, lumea în care trăim de recentă șiinimilelor. înmemoria cum După lumecare levorbeștetr-o profund, fiindîncă atât romanul Ancăi Vieru îșiplimbăașadarcititorii prin la marile modeleliterarela marile precum Eliot, Poe, Trakl, sausugerată,fie directă este constantă șiface apel tuse” (p. 43).Predilecția pentru intertextualitate, nutul înstradă,/ învrac, caunacces nestăpânitde este: nuviseazădecât ,,Dulapul să-șiverse conți realitățile înconjurătoare. remarcabilă Osecvență esteReichmann unulcontrolat, lucid, adaptat la sau nu, suprarealismul cultivat de Sebastian șiotopică complexă.luri intelectuală Paradoxal mai multe înimagini ori ermetice, plinede simbo înconjurătoare” (p. 8)care sematerializează decele une suprarealistă. aici, ,,revolta De contra lucrurilor vieții, pecare autorul opercepe dimensi printr-o acele ,,momentea surprinde degrație” (p. 53)ale înpoemelesaleunsoidefobienoastră. Sesizăm în care prin spectaculare se desfășoară existența semantic, încercând sădescopere noiformule tele limbajului,atât lanivel stilistic, cât șilanivel titivității. Dimpotrivă,autorul explorează limi capacitatea limbajuluideanucădeapradă repe mele culturale aleacestuia. riența autorului, regândind șiinterogând fantas dinpreocupărileîn 2017,reunește șiexpe oparte Biografobii intitulată Cartea limba română dupămaibinedetreizeci de ani. Micile momente în Franța, revine cu un volum de poezie în scriitor românebastian Reichmann, stabilit Una dintre calitățile acestui tipdepoezieeste Anca Vieru, , apărută la Editura Cartea Românească Românească , apărutălaEditura Cartea de graþie Maria Fărîmă Maria Spulberatic Acceleratorul deîncarnări șialte , Iași,Editura Polirom, 2018 prin neliniștea prin care „ viața joacă și ------S căutarea misterului dedincolo. își propune sătrangreseze granițele realului în ale existenței, Reichmann iarpoezialuiSebastian pură șistranietate sepoate aflamicilemiracole între perenitate șiefemeritate, întrezărește fragilitatea lumiiînconjurătoare. te deo,,amânare perpetuă” (p. 18)printre care se Astfel,ezitării. străfulgerările vizionare sunt marca tea, deșiprocesul însinesedesfășoară subsemnul căutarea frumusețiicare echivalează cueternita tablou lingvistic. Căutarea esențelor are încentru te rând dinelesunt vizuale. intitula aceea, De oparte 56). pe Facebook/ răspunsuri la nevoia lor de sens” (p. în catedrală/ câțiva îngenulcelor tineri/ care caută isterici obsesionaliparanoici” (p. fața intrării 21);,,În video depeecranele noastre/ continuăm săjucăm/ al catendință a societății contemporane: ,,jocurile cinice. Unelepoemedenunță căderea însuperfici intercalateBeckett, adeseadeaccente ironice sau Mira, protagonistaMira, romanului, inițiază demersurile nu) subsemnulhazardului. prietenie aflatămod continuu (sau viețileprintr-o darcareși binearticulate, îșiinterconectează în feminine, alecăror trasee personalesunt coerente oniric. mizează Romanul peconturarea atrei figuri unuisubstrat etno-mitologic, magic,ce aparțin deelementetangibilă, prezintă invizibile inserții incipitul cărții, ursitoarepentru Donovetsky apublicat în2018romanul Informatică „Tudor Vianu” din București, Ohara Scenă și literatură română aColegiului Național de criitoare și profesor titular la catedra de limbă Pe fondul unei moșteniri neașteptate,obținerii Reichmann, Sebastian Între haosșiordine, între șiaccelerări, ezitări Pe lângădiversitate, poemelesunt înprimul Biografobii ..., volumul construindu-se caunadevărat organizarea hazardului , Pitești, 2017 Românească, Editura Cartea Despre , laEditura Polirom. Andreea Stoica realitatea „văzută”,cotidiană, Acceleratorul deîncarnări șialte între frumusețe Încă din Încă Casting - - - - dinamica prieteniei șiparcursul protagonistei. care echilibrează, firea și prin rațională, sapractică deopoziție față deHaia,este personajul raport nea mamei,de acestea auscopul dearecupera șiapăstra imagi imposibil deperceput deurechea umană.” Toate basme, capabile de a auzi voci „cu o frecvență pentru nimfe, sirene, ființe fantastice preluate din tatea legende, cumituri, superstițiișioadmirație o gândire metaforică, magică, infuzându-șireali mamei,aceasta dezvoltă ța traumatizantă amorții latura invizibilă arealității. de Influențată experien ale romanului anticipează interesul Haieipentru pagini spre înprimele Saltul descris lumeaonirică realități, deaobține o înțelegere dincolo dediurn. dorințadea accesaun aerarhaic, noi dezvoltă angoase. Împreunăînsăsedescurcau.” Haia,cu de unasingură, cuseninătate șicuraj saufără pregătită săfacăfață celorlalți, lumii,îngeneral, na dintre ele, înciuda aparențelor, nu era foarte asupra existenței, însăconștientizează că „niciu Lenca. Cele trei auviziunifundamental diferite șoare colaborarea prin cuprietenele sale, Haiași identitare,unei căutări pe care reușește săodesfă fiecare personajoferă un răspuns diferit. oferind acceptate caatare. nustabilește Romanul osoluție, cărora nutrebuie plasate noiînțelesuri, cisecuvin acestea sunt doarincidente întâmplătoare, asupra hazardului? înjocurile o simetrie Sau, dimpotrivă, conturate înviețilepersonajelor. poate Se întrezări tentativa deadetermina natura coincidențelor Unelement rămâne însăconstant, șianume morții. nilor sau ca o încercare de depășire a granițelor nul poate ficititca Ohara Donovetsky, deunghiuldincare este funcție roma- privit, În în schimb a amăgi moartea. Lenca, aamăgi situată moartea. în mai multe perspective, întrucât Casting ursitoare pentru un efort de (re)găsireun efort aorigi Polirom, 2018 , Iași, Editura ------

85 STEAUA 11-12/2018 RECENZII 86 STEAUA 11-12/2018 foto: Ilya Yakover/ Unsplash Nicoleta Popa Profesor coordonator Cluj-Napoca Seminarul TeologicOrtodox, Clasa aX-a A Marcel Rus Căutare liceenilor pagina :

A este viața. era, Dumnezeu viața. lipsește le oamenilor era: Asta Viața”. și Adevărul Calea, sunt „Eu Hristos: bisericii. pereții pe pictați sfințior privirile de jat care în poarta deschidea se pătrundeau vag sunetele produse de Aici lumea de afară. Mă sim miraculoase. zone acestei afara din dezlănțuite, lumii restul de desprins Păream biserici. unei fața în Eram îngândurat. Mergeam semiîntunericului. al și muzicii spatele în ascunsă țină o să moment un pentru reușesc ei că Numai arată. așa deși diferită, ronțăite în fața lui. produselor și televizorului datorat banalitate, de fel alt într-un introduc îi ci speciale, mai cele sunt nu acestea Nici concediilor. intermediul prin viaț de dați în gânduri, nu mai contează locul unde se află. Poate că sunt obosiți care stare ajunge să le domine viața, această în capturați de atât sunt interminabil, traseu acest râu interminabil. Mi-am dat seama că restul oamenilor, cei care continuă acel din bucățică o nu iar persoană, O eu. fiu să început am că puhoi, din parte fac mai nu să început am că seama dat mi-am moment acel din și oprit M-am interminabile. dori le-am uneori care pe drumuri aceste cu începe, care stare o este scânteie o produsă de ca două pietre, m-am întrebat Brusc, dacă această stare de indiferență dominatoare? indiferență de starea de bucur mă să lăsa mă atunci până care puhoi acel părăsesc să nevoit fi voi care în uriaș Apoi am început se va întâmpla când vorajunge la locul dorit. jurau erau fără nicio expresie pe față, ca și cum nu le-ar mai fi păsat de ce mulțumiți de faptul că vor ajunge acolo. Majoritatea celor care mă încon îndreapt se ce spre măcar știu oameni acești toți dacă întrebat M-am indiferent. sale, vărsării locul spre mergea care nep oprire, de oameni care mergeau în direcția dorit direcția în mergeau care oameni de casă. din ieșit m râu colorat. râu ă . Plictisiți de felul în care trăiesc și din care sunt eliberați doar eliberați sunt care din și trăiesc care în felul de Plictisiți . ă sători la ceea ce se întâmplă în jur. Erau asemenea unui râu unui asemenea Erau jur. în întâmplă se ce ceea la sători să mă întreb dacă Ce căutam? Ce aveam de gând să fac din momentul din fac să gând de aveam Ce căutam? Ce Și nici categoria celor care sunt Ș i, odată ieșit, am fost luat de unul dintre puhoaieledintre unul de luat fost am ieșit, odată i, încetul cu încetul cu încetul încât ajung să fie la fel de indiferenți și sunt și eu doar o mic , să ne domine întreaga viață întreaga domine ne să ă ă

de mine. Mergeau fără Mergeau mine. de ș i dacă sunt într-adevăr sunt dacă i „petrecăreți” nu este ă parte din acest ț eam prote , cufun - - , - D anecdote păstrează sau descripții, o consecventă lui,deformeriile șiabordări diferite, care nusunt fond tradițional și de afectivitate. Privim vrăjito șiconcret, și motivelorrii abstract simboluri, peun trăirilor, și temeritate, impetuozitate, aculo vervă album. despre care dă seamășiunelegant șiprețios ș demersul său inventiv, cântând de spontaneit cumpănite, în prealabil lucrările noi, la cuvinte înflorate, darși eveniment plastic. mare retrospectivă,80 deaniprintr-o unadevărat unei vârste, iaracumelîșisărbătorește vârsta de cascriitor,multe prilejuri, deregulă laîmplinirea i oprețuire, admirația pentru opasionată creație; E oplăcere săconstați oaceeași prospețime a Am recurs de fiecare dată, după ce i-amprivit și forță, și forță, espre Teodor Botiș, de anvergură un pictor ș și de un i mi-amexprimat mereu încrederea în dinamism, am vorbit cu mai Expoziție Teodor Botiș ăți - - ; dorim! dorim! forelor să șiimaginilor lacare neface părtași, g evenimentuluispiritul românesc național, el seva fi numărul delucrări, pentru care s-adecisacum,în muzicale, armonii șisugestiileluideanotimpuri, lui deculori ideograme șifrumuseți,cald comunicative, înjocul să ne vorbeascăcinci, să ne dorim în pildele lui de mental. Cum Teodor înmulțește Botiș mereu cu ungest monu osutădetablouri, Muzeului deArtă în anulCentenarului expune însălile Uniri, Marii Teodor organizate Botiș tot la cinci an în eleoplăcere aspunerii. sau vindinspre ea,conținuturi sufletești – care construcții urcă și armonii, ritmuri șispre idee, defigurativ,îndepărtare darnușidesens, sunt â ndind Vârstă, pe care, la fel, expoziții amintesc alelui Îmi deimportante  și laoîntrevedere laosutădeani. ș la 80deani i launproxim peste cinciani!Dardupă în ambianța corală a i. De astă dată,i. De Aurel Rău ș i găsim meta i-o i-o - -

87 STEAUA 11-12/2018 ARTE PLASTICE 88 STEAUA 11-12/2018 ARTE PLASTICE D (vezi expozițiile tablou al monumentelor străvechii Transilvanii bilul! Neobositulcălător însuflețeşte fermecătorul nestăvilite avremii, durata, stabilul, imua uneori tempus tră percepând înpofidaacestui ce etrecător cipermanența, ochiulşimintea noas autorul oficiazădin exemplele trecutului nu ceea de mare reverberație artistică în țara „de dincolo decodri”, întregind astfel călătoria peninsulară cuodrumeție pastelist şiacuarelist aşazămărturiile Transilvaniei, Bolyai” Cluj-Napoca,2015),talentatul desenator, venețiene, ită între şiFranța careartei, Italia ( primează ClubuluiCaseizant, Universitarilor Galeria dinCluj. adică acolo undeînanul1984adebutat caexpo expoziții clujene, Liviu Vlad sereîntoarce acasă, expuseasupra pesimezele operelor unor artistice Sabău,Nicolae Vasile Scorobete) Miron Radu, Alexandra Rus, Gheorghe Mândrescu, LiviaDrăgoi, Mircea Gh.Arion, GuyMarica, Țoca,clujeană (Viorica cronicile deartă specialiştilorînistoria şicritica Pecican,nostru Ovidiu încare aufost adunate Avalon, Cluj-Napoca,2016),îngrijit deprietenul şi Lăzarea, aleevuluimediu, dedouăfortificații de monumentele reformate şicatolice dinAiud Lup întregitşa, Copalnicştur), repertoriu Mănă nilor ardeleniş (Densu dar şilaasestrăvechi aleromâ dezidărie lăca şuri monumente) dinMaramureş mente), la pitore delemnromâneştile biserici şti (14 săseşti(13monu fortificate la puternicile biserici evanghelică, Drumulîlpoartă calvinăşiunitariană. biserica religioasă, lamesaînălțătoare participă o frățească comuniune ardeleană încare laslujba un adevărat de unelevat pelerinaj nivel sacral, de 2015) cu o altă călătorie autohtonă, de data aceasta trasilvani antiqui, Napoca; Bonțida, 2011; , Alianța Artelor, Cluj-Napoca, 2010; De dataDe aceasta între teritoriile sacralizate ale Lumină desenşiculoare. şilocuri, Pictura upă minunatul album/volum cu genericul din care face parte: adică, ortodoxă, unită, adică,ortodoxă, dincare face parte: (Vergilius, Kolozsvári műemlek templomok, Galeria PaulGaleria Sima,Universitatea „Babeş- Clujul gotic Bonțida înclar-obscur.Bonțida Muzeul deIstorie al Transilvaniei, Georgica Transilvania vetera Transilvania , Gurasada, Ribița, Gârbova, Gârbova, , Gurasada, Ribița, şi baroc, , 3,284),aacestei treceri

ilustrată imagini prin , Sălaj, Bihor,ş Some i spirituală în careşi spirituală Fugit irreparabile Gal. Daniel, Cluj- Castelul din Italia retrăItalia 2012; Secvențe Secvențe Omul cu Omul Nicolae Sabău (Ed. Muri ------, sprijinul Universitățiisprijinul „Babeş-Bolyai” pentru acest ției propuse de Liviu Vlad. Lăudabil cuuşurință,tascabilfiind, drept ghidaldrume servi Victoria Sima apreciaților istorici aiUniversității noastre, Ana profundă reverberație spiritual-afectivă,datorate rat „livre depoche”, deo douăeseuri de însuflețit Sa, înpofida Domnia treceriiafirma anilor. istorică i-arămas„scafanderia vie”, dupăcum nemaipotolita sacuriozitate exploratoare, încare şi aceea vernaculară românească, ranforsată de autorului predilecția dezidărie pentru arhitectura bastionul Croitorilor dinCluj. ruinele cetății delaBálványos/Unguraş otomane amobilizat comunitățile rurale laridicarea cu bolțiîncruce şibolțipeogive. Pericolul invaziilor interiorul tăvănit sau boltite corespunzător epocii, lea: tipurile, bazilical, cu sală,hală/Halenkirchen, jumătatea secolului alXIII-leapânăînsecolul alXVII- le stilistice, romanică, goticăşirenascentistă dela specifice Europei medievale, începând cuperioade rativă elaborate demodeleletradiționale funcție compozițional-arhitecturalăplanimetrică, şideco trează bogate Aceste ecleziastice construcții ilus- Bogeschdorf). şiBăgaciu/ Biertan/Bierthälm şna/Meschen; Mo Târnavelor (Axente Buzd/Bussd; Sever/Frauendorf; nită lanord depământul comitatens, regiunea apoi mai reprezentata de graniță”„zonă mărgi Slimnic/Stolzenburg, fortificată Sibiului cubiserica şiCața/Katzendorf dorf/Meschendorf din Zona Cincului (Archita/Arkaden -Cetate;şen- Me thal Frumos/Schönberg;Dealu Merghindeal/Mergen- pitoreasca Vale (Apold/Trappold; a Hârtibaciului fice alescaunelorşiapoiUniversității săseşti: între dezonele geogra anii1993-1998–funcție monumentele istorice din 120 de localități săseşti, şisubsemnatul,din care ainventariat afăcutparte clujeni, tințele noastre –echipaistoricilor deartă săseşti,rânduitelor fortificate înmintea şicuno acestUrmând îndemnnevom înfața opri biserici (20x20cm). albumului dedimensiuniadecvate decultură, editarea prin unuialtexemplaract al Expoziția baneficiazăşideunalbum,adevă înfațade pesimezădesluşim Opriți tablourilor şi Hozmann/Holzmengen), fortificate biserici şi pilduitoare modalități de construire şi Ioan-Aurel Pop, album ce poate şi generos este ( ), jud. Cluj)şi din zona ------

ale lui Viktor (1905), Roth Walther (1940), Horwath este bogată mergând foarte delavolumele clasice teoretică şiilustrativ/imagistică laaceastă temă XVII-lea). până lafinelesecolului al deapărareturnuri (delasfârşitulsecolului alXV-lea alcătuite din una până la trei incinte ramforsate prin împrejmuitoarefortificațiilor bisericilor, fortificații zentând documente unice deviață şiistorice.” cetățile țărăne şibisericile şti din Transilvania repre conviețuire, aceasta prin înpeisajulspecificțării, al localnicilor, integrate familiar, lungă printr-o şigeniulconstructiv despre efortul mărturisind apăsat amprenta unorepoci istorice zbuciumate, şi desen)aacestor care obiective poartă „foarte obiectiv, iarperevers (acuarelă imaginea pictată mare peaversul cuprinde referitor planşeitextul la şi cetățile țărăneşti dinjurullor. Albumul deformat silvănene, unde s-au mai păstrat fortificate biserici între anii1968-1978,vizând150delocalități tran Dancu (1980)cutemeinica sacercetare peteren, privința desenuluilamonument, JulianaFabritius- FabiniHermann (1985, 2002)darmaicuseamă,în George Oprescu (1961),Christoph(1978), Machat Phleps (1941), Herrmann Virgil Vătăşianu (1959), Vreau săprecizez căbibliografia despecialitate, - - obiectivelor arhitecturale vernaculare arhitecturale obiectivelor româneşti notabile fiindînceputurile cercetării şiilustrării din nevoia lucruluibinefăcut, rezistent neostentativ. Este purş i simpluunfrumosizvorât bet devalențe alefrumosuluifiresc, necăutat şi emoție intensă. Apropiindu-te descoperi unalfa strecurateturnuri printre crengi deo eşticuprins luminile şiumbrele deseneazăpecer siluete de vremea răsăritului sauaapusuluidesoare, când acuarelate, aceste privind încremenite biserici la românească: înfața„oprindu-ne acestor mărturii gită exemplele prin vernaculară dearhitectură să crezi căte afliiînfața unor reprezentări 3D! Coroborate, cele dereprezentare douătipuri te fac diferite decât cele alesedecercetătoarea din Sibiu. metriile, sunt redate deLiviu Vlad cutotul din locuri rioarele curtinelor, detaliilearhitecturale, axono fațadelor monumentelor, deapărare, turnurile inte a operei Julianei Fabritius-Dancu, unde unghiurile înmoduldefericităaspectul, completare/întregire de Liviu Vlad, constă dincolo şiîn dedatul artistic, dintre monumentele săseştitransilvane pictate Bibliografia la temă este la fel deimportantă, Topografia expoziției este închip întrefericit Valoarea deosebităaplanşelorilustrând oparte . ” - - - -

89 STEAUA 11-12/2018 ARTE PLASTICE 90 STEAUA 11-12/2018 ARTE PLASTICE âme, Focillon, care înlucrarea sa profesor laUniversitateade artă, dinLyon, Henri lemn care admirația austârnit unuireputat istoric (1927) volumele sale, (1919-1945), Coriolan Petranu (1893-1945)prin profesor laUniversitatea deistoria artei dinCluj Viena, 1866darmaicuseamăopera primului ArchitecktonischeBisthume Bemerkungen, Szathmár; datorate luiFranz la 1866 ( Schulz notăm acea transmisă seninăbucurie privitorului (2010). Medeleanu (2007),Horia Man Emil Costin (1999),Joby Patterson (2001),Grigore Pr. (1987, 1988), Ioan Godea, Cristache-Panait Arh. (1982,2015), Ioan Sabău (1980), Nicolae Toşa, Ioana Bogdana Tarnavschi (1980),Gheorghe Mândrescu PorumbCincheza-Buculei (1980), Marius (1980), ților temei pe Victor Brătulescu (1941),Ecaterina în lunamaiaanului1937. Vom adăugalistei exege această împreună biserică, cuProf. Coriolan Petranu, inventatorul betonului armat, atunci cândavizitat francezularhitect, Auguste Perret (1874-1954), Cluj)şimarele delemndinAgârbiciubisericii (jud. anonime încare pulseazăoviață misterioasă”. „Iată ieşinddinadânculvremilor capodopere Revenind laacuarelele profesorului Liviu Vlad, Sentimente trăit înfața asemănătoare le-a admirând, prețuind lăcaşuldinlemn,nota: şi Bihor (1931),cupitore din ştile biserici Monumentele artistice alejud.Monumentele Arad artistice La Roumanie, visageet Die Holzkirchen Holzkirchen Die im -

răzlețe/ printre şiapetresărind o-nfioară/ păşuni plonjând înceruri pare,/ dareaveghează satele ului-străjer alamintitei delemndin biserici Vidra. ța căutate precum într-un simbolasemănător gorun înfruntarea cu efemerul, de statornicia permanent deimaginativ, derigoare, dearmonie, de tatea care prin încreația luiLiviu Vlad realul eînsoțit trecut veacuri prin pânălavârsta de500ani. aflat delemndin lângăbiserica Vidra rul saugorunul, asemeneaacelui falnicexemplar uneori „copacul/copacii detrăznit”, deregulă steja arboriferă cea mairezistentă înzonă. Lise spuneau era sădituncopacconstrucției, din Transilvania, înmomentul începerii ridicării Vlad ştieielcăpelângăfiecare delemn biserică fiecare dată deseninul cerului protector. Liviu peisajului înconjurător iluminat aproape de de lemnreprezentate seintegrează firesc, intim, simbolistica, darşitransfigurarea poetică.Bisericile comuniunea frățească între desenşiculoare, nante muzicale, uneiplăcute şiîndrăgite partituri modalitățileprin specifice de exprimare, conso M. Ionescu). înaltar mereudemodată/ Hristos e-acasă dacă n-aifost Iubindu-țisimplitatea cusfinți pictată,/ destejar.../ne daibinețe/ dinbârne biserică Şichiar veacşi molcomedecând fânețe.../ multde-un Mai „Pe sfântul semnalcrucii,/opasăre zveltă turla încheiereÎn vreau săadaug, săsubliniez,modali  protector şi permanen

(jud. Arad), (jud. dinspecia . ”

(Victor (Victor - - - - - C și vast, problematica discuțiilor, s-anumit, generos, direct marginea vizionărilor. teri corespunzătoare, analitice și argumentative pe ladezba deînaltăclasășiauluat parte spectacole calităţii. Dimpotrivă. Invitaţii au fost răsfăţaţi cu cât sepoate de fără unteatru invitat dinafară, a VIII-a ediţieafost mai internaţionali (dacăsepoate spuneaşa),dar la Cluj. merituoase: spectacole de CreaţieReactor şi Experiment din Cluj cudouă profesioniştilor cutaifafost echipadela primită entare spre interiorul cetății, întrucât înfamilia Dimpotrivă, aş spune, este şor u sesizabilă o reori putem menţiona modeste contribuţii dinexterior. colele lor), „internaţionale” maipuţin,întrucât „Întâlniri”, da (între oameni de teatru de la Cluj celei dea VIII-a ediţiia puţin onorabil, calitatea manifestărilor. Este cazul reuşesc sămenţină lanivelul, cel dacănu dorit la anan,organizatorii facce facşiîntr-un final Craii Veche deCurtea (foto: NicuCherciu) majore dintezaurul cultural național, reflectate înstare săreliefeze Implementări Uniri. Marii teme românești înanulcare marchează Centenarul Tema propusă, înjurulcăreia s-acoagulat culturale de anvergură se subţiază drastic de u toate că bugetele de la stat pentru reuniuni Sigur, ne place să ne dăminternaţionali, cât Viziuni , desfăşurate între 2018. 9-14octombrie Întâlnirilor de la Cluj la de Întâlnirilor Viziuni teatraleîncadrul ; așadar viziuni în arta mizanscenei ; așadarviziuniînarta naţională M.I.S.A.părut M.I.S.A.părut şiastanuîndetrimentul Întâlnirilor internaţionale şi Miracolul de şi specta Adrian Ţion - - - tacole puternice, poate cel maiputernic dintre ele claritate, regizorale. casolideconstrucții Sunt spec VecheCurtea mitice și baroce)structuri (impresionante de asamblări spectacole-mamut asupacelorcritic șaseziledefestival, cele trei discuțiile. amschimbaunghiuldevedere Oricum au constituit repere înjurulcărora s-auorganizat stagiune încheiată și din începutul noii stagiuni ale Teatrului Național „Lucian Blaga” dinultima Ecourile aufost pemăsură. Ambițioasele montări curajoase, copleșitor asupra de impact publicului. în abordări regizorale originale șiadeseafoarte o cursivitate rar fără întâlnită fisuri, spectacolului, promovat deBudai-Deleanu. Actorii au asigurat rilor. Asta îndeplinacord cusarcasmul săgetător arhaic, dimensiunileîngroșat comice aleîntâmplă reușind limbajnuanțat, prin săcuprindă pitoresc și deosavoaretextului Alexandru Dabija aparte, s-a săltat cugreu dinnarativitatea explicită a exagerări reproșabile, neamendate de vorbitori. evidențiate înspectacol, înciudaunorstridențe, în care secomplac personajelesunt real șimotivat său. Fixarea atmosferei orientaleșiadecadențelor Poincaré, așezat deMateiu laînceputul romanului luată încultura noastră decitatul dinRaymond Alexandrescu s-a arătat oripilat de amploarea drează „povestea” crailor. sa,Sorin intervenția În spectacol, șistilul rafinat în care prozatorul înca a secvențelor imaginate dincasaArnotenilor, din dintre viziuneaexcesivmai alesperaportul lubrică Vechede Curtea regizorul pentru adaptării scenă aromanului Mureșan, Oișteanu, Ioan Pop-Curșeu și Răzvan sexualitatea șinarcoticele transmite sobrietate, tragism, iluminare. dinedificiulancestraluluipostmodern Mesajul mit. poetic al limbajului blagian. Un decupaj în registru de literaturitate excesivă, fără să fie afectat fondul proaspătlui Andrei lectura prin epurată Măjeni, este Suflul epopeii eroi-comico-satirice Suflul epopeii eroi-comico-satirice cadruldezbaterii petemaÎn Meșterul Manole și Țiganiada de Mateiu Caragiale, aumarșat 2018 după Lucian Blagaînregia iesînevidență cuvădită Meșterul Manole, Craii de ,

antropologul Andrei Teatrul, literatura, Țiganiada Craii - - -

91 STEAUA 11-12/2018 TEATRU 92 STEAUA 11-12/2018 TEATRU tă fizicde Patricia Brad printre capeterinocer de Eugène Ionesco, Cântăreața chealăeîntruchipa eseistic nu lipsită de surprize. Absentă lui în textul cadrave rea negru, lumeatotalitarismului românesc înmonta viziunelugubră, cuaccentecând într-o decomic Vișniec Mureșan dovedește îmbră din nou Răzvan creativă pentru empatizarea cupersonajelelui inventivitate Multă Misirianțu. și Sorin șiînțelegere registru IoanIsaiu Crișan, melodramatic deOvidiu relor. Dansultristeților șialamăgirilor este jucat în circului scoșitori desubluminareflectoa aiartei înpsihologiile atreiintrospecție sluji dulce-amară acreat Misirianțu în Sorin ultimele edițiialeacestui regal alteatrului clujean. Vișniec nelipsitdela este dramaturgul deserviciu bucureștean aținutmaimultundiscurspro domo. șiprofesorulMircea Cărtărescu IonPop. Invitatul în dialogulprogramat dintre laMuzeul deArtă țele acestei dificiledramatizări s-a maipuțin vorbit fără trenări, fără Dinpăcate, ezitări. despre valen Meșterul Manole(foto: NicuCherciu) pentru personajele din Normalitatea ia chipul zilelor care trec insignifiant corit dezborul omuluicontemporan printre stele. anacronic,asemenea unuititansui-generis, batjo înspate globulpământescpersonajul săpoarte Molière. eșipedeapsadată deregizor Ilară ca ca acum350deani,cândaavut locpremiera lui aceeași dorință deparvenire, insidiospersiflată, interpretat Bács prezintă magistral deMiklós dedansgrotesc, ritm În monsieurJourdain actualul și regia Măniuțiu luiMihai relativproducții recente: clujean, Teatrul dinClujaprezentat Maghiar două repetă îndurerat Matei Vișniec. absurdul audevenit realitate crudăsubcomunism, executate Lörincz. impecabildeIlona Stranietatea, Cu în cadrul două spectacole În concurențăÎn permanentăcuNaționalul Despre senzațiadeelasticitate cândDespre pășimpeste . Este oglisare lentă, elastică,între ludicși Ilegitim. Ilegitim Burghezul gentilom Angajare declovnAngajare Lentoarea derulării Întâlnirilor de Adrian Sitaru. , Matei o în ------a avut loc, personalitățile psihoza participante, propriu-zis, contextul socialșipoliticîncare acesta halucinante?lătorie Joculpiramidal deproporții anii fenomenul Caritas care în afăcutfurori șivictime os jocinteractiv detipdocumentarist, inspirat din auprezentatdirijați deDavid Schwartz, uningeni avidspectatorul deacțiune. momentelor banale de viață descumpănește pe venite imemoriale. dintimpuri ofrumusețe De momente coregrafice, derulate sacraleritualuri ca îmbinând elemente religioase cusurprinzătoare cal-coregrafic, și înegalămăsurăconcret, abstract auditiv, are unuipoem muzi spectacolul structura Alternanță între verbal șinonverbal, între vizual și Jon Fosse Eminescu” din Timișoara cupiesanorvegianului afosttărilor producția Teatrului Național „Mihai vizibilitate înafara intimității scrisului. legătura lorcuteatrul cainteracțiune cu lumeași la participanți avut locdouăreprezentații șiodiscuțiecutextierii te laprimavedere desfășurat show-ul detippuzzle Bittel, Paraschivescu IoanaPârvulescu șiRadu s-a caracterologic. specifică trăirilor unormarginalizați bine conturați stagiuni. Dialogullorinduce tensiune dramatică orice, afirmat ca talent de excepție în ultimele citat actor, minunat, inteligent, capabil să joace alături deMateiMrozek, Rotaru, acest suprasoli Lucanu înrolul XX din recente, gustat depublic. foarte este undocu-show investigărilor dinseria istoriei de exemplificări edificatoare. generală aufost devoalate fără rețineri, într-un tur „Copiii” decreație delaReactor șiexperiment, Cel din programul mai radical punct manifes prezențaÎn Ana scriitorilor Blandiana,Adriana Surprinzătoare regizorului apariția Tudor ’ 90 laCluj. Afost unadevărat miracol, oînșe Rambuku Întâlniri înregia lui Tudor Lucanu. Au înregia Măniuțiu. luiMihai , determinați să precizeze Emigranții Țiganiada (foto: NicuCherciu) Miracolul de la Cluj Povești dedragos lui Slawomir ------de alte montărifanteziste marca Măniuțiu. Trupa stanie acest poem muzical-coregrafic ce amintește acestor să încheieocompetiție teatrală dedimensiunea faima.Esteperpetuându-i piesatocmai binealeasă ei cucerește noișiadmiratori, succesul decasă te căsepoate șimaimultdecât atât spectacolul îndrăgit alluiHašekpescenă? Adadovedeș Milea Ionuț Caras. Augmentare dereal efectatensiunii, prevăzută de pe masa împodobită funerar aprinse. cu lumânări emarcatMomentul ridicarea prin celor doitineri culminantîntr-un deuntulburător punct tragism. aștepta acasă,seconstituie defataprimită care-l înAfganistan.trimiși Vestea soldatului, morții ale, soldaților români pluspasajedinscrisorile experiențe tragice din cele două războaie mondi soldaților plecați pefront, într-un colaj detexte cu ei săleasculte, plangândurile auadusînprim o masălungă,printre adunați înjurul spectatorii citite la emoționant. Scrisorile spectacol-lectură grafic dirijat de AndreaGavriliu. teatrului timișorean –minunată caansamblucore Se poateSe pune Ionuț Caras aadus Întâlniri de laClujdin2018. Švejk în concert Scrisori de pe front depe Scrisori  , personajul într-un - - -

93 STEAUA 11-12/2018 TEATRU 94 STEAUA 11-12/2018 L Eugenia Sarvari: Eugenia Sarvari: fost pentru unbunprilej a-iadresa cîteva întrebări. cole. Punerea înscenă aoperei a luiBudai-Deleanu regizorul amontat pescena clujeanăzece specta a-ți vorbi corect propria artistic”. limbăedejaunact despre polemică” „perioada în care „în ne aflăm, care acest La primaîntîlnire text? pomeneați cuactorii de la Ștefănescu, înregia luiAlexandru Dabija.Din1979, după IonBudai-Deleanu, peunscenariu deCătălin Dabija Alexandru a valorifica/ valoriza te române șidecicuomisiuneaculturii –aceea de părerea multora, face cuo nedrepta căavem de-a și ungestrecuperator. Șiaicinufacdecîtsăconfirm limba română, pentru literatura română veche este noi este, timp, teatrale. Pentru practicăm căteatrul pecare-l care nușilepundoarfilologii, cisînt, în același s-a făcutlimbaromână literară. Sînt întrebări pe a mea.Întotdeauna m-amîntrebat deundeșicum veche românească afost opreocupare constantă Chiar dacăacumanumaieste opasiune, limba limba română șipentru scriitura înlimbaromână. Darmaiexistă unmotiv.artistic. Pasiunea pentru astacred.exact Avorbi corect olimbăeunact Alexandru Dabija: Această ideesăfifost„motorul”? încă noi este, practicăm „Teatrul pecare-l a avut locpremiera spectacolului a sfârșitulluniiseptembrie, laNaționalul clujean Schițe Schițe , vorbit“ încă de I.L.Caragiale șipînăla , vorbit. Revenind –pasiuneapentru Ce v-a îndemnatsăpunețiînscenăCe v-a

Răspunsul eda,pentru că Răspunsul Țiganiada

lui Budai-Deleanu,

Țiganiada Țiganiada - - ,

ne vom întoarce normale. lalucruri Iată, oamenii ascultatul. vorbitul astacred Deci înlimbata.De că cere tradiționale, lalucrurile cumarfipovestitul și înmodfiresc,urmează este întotdeauna oîntoar lucru care ne mai poate ajuta acum, singurul care atingîndu-se saturația tehnologiilor noi, singurul o răbdare. Șivorbind despre răbdare, cred că solide.la lucruri Oîntoarcere laforme verificate, aparemodernă, firească, șioreacție deîntoarcere lacarescăpări sîntem provocați non-stop delumea A.D. puțin? Sînteți amabilsădezvoltați și deadadingură unul limbaromână”. cualtulpe „Trebuie sănerecăpătăm răbdarea astadeaauzi E.S. Ștefănescu făcutăpelimbascriitorului. ciestecolectivă, ocreație literară aluiCătălin este vorba despre un spectacol. Și cu multefort. Țin săprecizez cănu cu multăvreme înainte deînceperea lucruluila re. eoscriitură aluiCătălin Deci Ștefănescu făcută Deleanu. Așa încîti-ampropus săfacăodramatiza Ștefănescu, care îladmiră peste măsură peBudai- nevoie deorecuperare. Am găsitunaliat înCătălin aceea clasici.De amconsiderat noștri marilor căe când afost scris, imensasupra arfi avut unimpact cunoscut din vreme,text din vreme, foarte atunci culturală mare. foarte Pentru cădacăarfi fost un vreme îndelungată nebăgată înseamă.Oscăpare : Notamlaaceeași primăîntîlnire cuactorii: : Cred derapaje căpe lîngămarile șimarile workshop , despre ooperă - - foto: Nicu Cherciu exprimă multeexprimă Parafrazîndu-l lucruri. pe Caragiale, –, extrem delățită șideîntinsă peorizontală. Se gie –catoată literatura șicontemporană modernă prostse scrie teatru înlimbaromână. Eodramatur decât ideilelor. delalimbăplec. Deci Adevărul ecă spunemaimultdecât temele autorilor,și care-mi sînt care scriitori auolimbăromână formidabilă pur șisimplutexte, nu-miface nicioplăcere. Însă nu deodambladramatizare. dramatizez Să aproape tot. evorba Deci deodamblalimbă, A.D. E.S. rare românești. că amdamblaleliterare, într-un fel, damblalelite idei, traversînd operele dar recunosc unorscriitori, un chin.Nuținneapărat propriile să-miexprim gata scrise. Dar prefer în loc de o piesă bine scrisă pean.Nugăseștiatâteaspectacole texte bune, care lucrează mult, adicăpatru, șișase cinci,uneori o mare problemă pentru majoritatea regizorilor re, prefer, săfacopiesă.Există,însă, dedeparte, îndemînare săfaclucrulacesta. Cît despre plăce A.D. zările saupreferați teatru? scrispentru special textul nedramatic?a unui text Vă placmaimult dramati E.S. fel, damblaleliterare românești” asemănător. dintr-un procesliniștiți. Șilimbaface parte natural să aibă grădini, să mănânce natural, să fie mai ne: eoreîntoarcere lanormalitate. Oameniivor încep săsemute încet, încet dinorașe mailamargi așa. zeci deani,tot teatrul occidental contemporan e A.S. spre unteatru maiapropiat depalpitulvieții? E.S. vreau sărămîn așa” peste noi. vreo cîndadat sutădeani.De năvală sau peoprivată îngară. Darastase întîmplă de mașe cutot ce tupeunperete, scrii peofițuică să te manifești, darnueobligatoriu săpublicivolu așa eșiculiteratura –eabsolutliberă. Sigurcăpoți care spunecăopiniilesînt libere, darnuobligatorii: „Întotdeauna sînt amspuscă unlăutarși amdamblaleliterare,„Recunosc că într-un : : Ca depildă? punerea unde vine opțiunea pentru în scenă: De : Toată dramaturgia ultimilorpatruzeci-cinci : În primul rînd Creangă, rînd primul dincare: În amfăcut : Dinîndemînare. Numălaud, daramo Blood andsperm Blood Credeți că asositmomentulsă ne întoarcem . Este unteatru dur, violent. Gutenberg -ul ------poți săfacialtceva, cîndpoțisăcâștigi banimai fi pusășilamodulpenibil:de ce faci teatru cînd menire aitupelumeaasta.Darproblema poate la rost, lasens, laexistență, laomîngeneral, lace cu degetul deceambele cazuri: faciteatru? Poți sărăspunzi fizice saupenibile. Darîntrebarea eaceeași în și-atunci șiîmipunîntrebări măuitînurmă meta care vinedupăanișidezile. Am îmbătrînit bil căevorba, totuși, deovocație. Este oexplicație A.D. E.S. așa. credcu texte dinsms-uri că se va face șiteatru tot romanesă ducideealaextrem:așacums-auscris restrîns. Vrem săcomunicăm cîtmairepede. Șica limbă încomunicare, s-asărăcit, s-apipernicit, s-a ca lexic, cabogăție, canuanțare, tot ce aduce o a limbii;lamodulgeneral, canumărdecuvinte, orașe, urbanizarea exagerată aduslaodiminuare pentru asta.Concentrareaun efort astaexcesivă în așa șivorbitul. nucred Deci cătrebuie săfacem Așa cum e ceva cosmic. Așa am făcut. Asta a devenit o vocație. Da. Dar nu e bine, dacăerău ce amfăcut... Darăstaeadevărul. cam așaamfăcutșieucuteatrul. Cam astae. Dacă pejosșitragela doiani:îltîrîie dinburduful ăla, cum țiganul poate exact să cînteDeci la acordeon tatăl meu. Era opreocupare care era pelîngămine. exemplul A venit cu lăutăria. din bunica mea, din meditat. Nu știu, e ceva ce mi s-a dat. aia prefer De apărut launmoment dat, lacare amgîndit sauam asta dintotdeauna, cumarveni. Nueceva care a de cuvîntul întîmplare, Am făcut chestia soartă. altceva.Nimic Și vocația de multe se leagă ori cred căeste vorba purșisimpludespre vocație. ce?“, demulte chiarînverșunat, ori răspunsul este: sînt uncompozitor. Întrebîndu-mă laaniiăștia „de Noi lateatru cîntăm întaraf. Cînt lacomandă, nu altceva decât teatrul, care deechipă. este unefort nuanțe decreație. Creația deautor presupune Chiar cred căeste vorba despre olăutărie, cumici am spuscăsînt unlăutarșivreau sărămîn așa. e vorba deomare creație lamijloc. Întotdeauna decomplicată.o discuțieextrem nucred Deci că părereaDupă mea.E vorba de o simulare. Asta e casăzicașa.Lateatrumai normală, nueșticreator. probleme, maipuținstresat. Adică poțisăaioviață ușor, cîndpoțifimailiniștit, cîndpoțitrăi maifără : De ce faceți: De teatru? : Acuma, Dar, cănumaiamlocde-ntors. proba hip-hop hip-hop în (interviul a apărut într-o formă aapărutîntr-o restrînsă (interviul tîmplă,metafizic, adică gîndindu-te pe site-ul pe site-ul Teatrului Național dinCluj) a devenit unfenomen poetic,

- -

95 STEAUA 11-12/2018 TEATRU 96 STEAUA 11-12/2018 text deIoan-Paveltext Azap Toma). mântuire asufletului coscenarist, alăturideOanaCajal), după oideedeCătălin Cocriş), Eva Sîrbu), Valéry-Grossu), a romanului autobiograficNicole omonimde alături deCătălin Cocriş, Tudor Voican, adaptare Binecuvântată fii,închisoare! Faimosul paparazzo înainte cu mânie nului alături deAugustin Buzura, adaptare aroma Iacoban), Radu de humă Arhanghelii comori a nuvelei omonimealuiIoanSlavici), Pădureanca tare anuvelei „Jandarmul” deIonAgârbiceanu), coscenarist, alăturidePetre Sălcudeanu, adap alături deIosifNaghiu), magnetofon după romanul acestuia coscenarist, alăturideHaralamb Zincă,adaptare L FILMOGRAFIE

ungmetraj ficţiune: ungmetraj ficţiune: Feţele tăcerii

(1988,sc. IonBrad, adaptare aromanului (1990,coscenarist, alături deMircea Schimb valutarSchimb deIonAgârbiceanu), (1987,sc. ), Ştefan Luchian Undeva înEst Logodnicii dinAmerica (1993,sc. Petre Sălcudeanu), deAugustin Buzura), (1999,sc. Popescu), Răsvan (2018,sc. Un omînloden Augustin Buzura, adaptare Moartea vine pe bandăde vinepe Moartea Î ntoarcerea dinIad (2008, sc. Tudor(2008, Voican

(2002, coscenarist, (1991,coscenarist, (1981, coscenarist, Bogdan AdrianBogdan Poarta Albă Poarta Un bulgăre Fals tratat de (1979, NICOLAE MĂRGINEANU Flăcări pe (2007,sc. Priveşte (1983, (2014, - - N l-a descumpănit, nu l-a zăpăcit, nu l-a debusolat, estetic. Este regizorul român pecare Revoluţia nu evitând pecât posibilcompromisul ideologic sau şi-aconstruit filmografiaexemplar”), cu migală, Tatos (care îlnumea,în ş Veroiu, DanPiţa, Mircea Daneliuc, Constantin Vaeni decât congenerii săi–Mircea mai puţinspectaculos film român alultimelordecenii, şinunumai. Iosif Demian, Nicu Stan). Se lanseazăîn1971,cu Stan). Se Nicu Iosif Demian, mulți dintre confrați: George Cornea, Dinu Tănase, de filmîncepând cusfârșitulanilor ’70(cadealtfel mai regiei Bucureşti, Ed. Meronia, 2013,p.dedică se 336), sului încotidian” (Bujor T. Rîpeanu, zona elaborării de forme, cât atât înzona poeticului,cât şiadramatismului, atât în un dovedindu-se „maestru sensibilalimaginii, 1978]), Pița [ Andrei Cătălin Băleanu[ în alertă 1970; [ imagine îl absolvă în1969.Afirmat maiîntâi caoperator de Caragiale” film,pecare Imagine București, Secția deArtă Institutul Teatrală șiCinematografică „I.L. dreptul dea-șicontinua studiileșidăexamen la culat dincauzadosarului.Peste câțiva aniprimește Facultatea deChimiedinClujundeeste exmatri marcat la Iniţial seînscrie definitivpeviitorul cineast. a petrecut comuniste, 16 ani în închisorile fapt ce l-a Cluj.NicolaeMărgineanu Este fiulpsihologului care şi deridicol. marchează întreaga operă şicare l-auferit deexcese care-i simţ şiunfunciarsimţcaracteristici almăsurii, atât înainte cât şidupă1990denotăechilibru, bun covârșitoare acolegilor. Filmele realizat pecare le-a nu l-a(sur)prins „nepregătit” ca pe majoritatea Alerta .a. –,Mărgineanu, lafel caregretatul Alexandru Regizorul s-anăscutîn25septembrie 1938,în constant, cel maiconsecvent cusineregizor de icolae Mărgineanu este, probabil, cel mai Tănase Scatiu B.D. lamunte șilamare , 1967], Mircea Drăgan [

, 1971; (ca operator alucrat cuMircea Săucan Explozia , 1976; Muntele ascuns , 1972, Profetul, aurulșiardelenii Jurnalul şi în descoperirea frumo , 1971; B.D. intră în acțiune Frații Jderi Cinematografiştii său, „un coleg Brigada Diverse 80 , 1975],Dan , 1974], şi De Apa Apa - - , , ,

rând unexercițiu stilistic, odemonstrație devirtu împreună curegizorul. Haralamb Zincă,peunscenariu semnat descriitor polițist este pecarelungmetraj îl deficțiune regizează singur dezastru natural: tragicul cutremur din1977.Primul cu și DanMutașcu) alăturidePița, co-scenarist Iosif Demian, Mărgineanu trie” sau interioară”„rimă maifigureaza (pegeneric și de orice dată încalitate deco-regizor, semnează ardelenii cind” casecundpelângăDanPița la în sensuldeautentic, un „cinema aladevărului”. mentelor ideologice șideaface uncinemarealist, deformalismula sedesprinde epocii,alcomanda ulterioare alecineaștilorcare audebutat acum,de unei încercări, ce dintre amarcat filmele șiparte în cinematografia șidovadă a română, mărturie 2011, p. 290-291). nesc (1897-2010) unui programatic,caracter mesajul lor având atributele studenți printr-un – se afirmau film de atitudine, cu cineaști–majoritatea tinerii încă lor de-atunci: în mai1971!)anunța destinulfastalrealizatori din miezulstihiei,darprezentat peecrane abia (filmat «lacald»,înprimăvara lui1970,cuimagini eseistic lui: „Documentarul asumat detoți cei care aucontribuit larealizarea Este filmul-reper, filmul-manifest algeneraței ’70, Dinu IonMarinescu, Gulea, IosifDemian, Tănase. Băleanu, Peter Bokor, DanPița, Mircea Veroiu, Stere căruiaîimaiîntâlnimricul (și)pe:Andrei Cătălin ca unbivol negru nu numaieuşiera, îndrăznesc săspun,uncod între povestenoastră într-o deepocă. Asta am încercat încercat defaptsămaschez,camuflez actualitatea adevărul. făcutam toate În filmelepecare le-am nu era spunând posibilsăfacifilmedeactualitate filme deactualitate. Spunaşfivrutpentru căînainte sau tocmai pentru că: „Eu aş fi vrutîntotdeauna săfac filme construite solid, „ardeleneşte”, înciudafaptului, ( Un om în loden cinematografic un desen plastic elegant modern, [...] Mărgineanu: filmulsău avearitm, suspans, unlimbaj simțit, delaînceput, vocația regizorală aluiNicolae dovedit a ține nu de capriciu, ci de vocație: „S-a aptitudinile decineast, aptitudini care ulterior s-au ozitate care prin Mărgineanu Nicolae (își)vădește Ibidem Urmează un,înmareUrmează lungşirdeecranizări, parte, NicolaeMărgineanu Regia defilm oîncepe „uceni Un omînloden manifest , p. 340-341). (1978),documentar inspirat –printr-o „sime Moartea vine pe bandădemagnetofon vinepe Moartea (1978). Tot întandemcuDanPița, deastă ” ( inaugura ofilmografie substanțială” Călin Căliman, , București, Ed. Contemporanul,

, debut colectiv, film pe gene Este unfilmcu valoare deunicat Apa caApa unbivol negru (1979),adaptare dupăromanul Un omînloden Apa caApa unbivol negru Istoria filmului româ Profetul, aurul și este înprimul –tot deun Mai presus de ------

sori Gulagul românesc, printre care zează dedocumentare, oserie despre înprincipal Tot înultimeledecenii, Mărgineanu Nicolae reali relativă constanţă şicuoperseverenţă deadmirat. apropiată, regizorul iseva dedicadupă1990,cu Ed. Tribuna, p. realizat în1995). 110–interviu curegizoriinterviuri români defilm,Cluj-Napoca, provoace spectatorul”, înIoan-Pavel Azap, noastre”actualităţii făcut filmedeepocă,încercam să răspundă caidee de actualitate. Noi, din păcate, n-am reuşit întrecutfilme extraordinare, cumultînfilmul ne-au chiar,făcut cehii, bulgarii polonezii,ungurii, aufăcut au făcutcelelalte cinematografii socialiste, cumau cuadevărat, casăseafirme filme deactualitate cum că cinematografia românească arfi avutnevoie de greu.foarte A făcută larealitatea pecare cutoţii oînduram foarte, că era o foame extraordinară de a recepta o aluzie nicimăcarnulebănuiam, erau pentruuneori prinse eră căcele maifinenuanţe nunumaicăsesimţeau, realizator şispectator. dădeamseamalapremi Îmi discret, dareficient. timpului, confirmă datele esenţiale aleunuitalent excese. Oricare dintre filmelesale rezistă cusucces tor rânduri, bun-simţ şisimţulferindu-l măsurii de atâţia dintre confraţi, amintitul, laînceputul aces MărgineanuNicolae nu este un fals revoltat, ca fără ostentaţie pe verticală, şifără didacticism. dimensiuneamoralăprin asumată înprofunzime, plasticitateaprin cadrului,aimaginii şi,maiales, personajeleputernice,prin atmosfera veridică, Mărgineanu rămân, marea majoritate, în memorie Filmului de actualitate, sau celui vizând istoria Chiar dacănedesăvâr şite,Nicolae filmelelui (2010), unomagiu tatălui adusmemoriei său. ş fivrutiînainte săfac şi simţeam

(A sevedea: „Filmul trebuie să  şi Amfiteatre Traveling şi închi şi am - - - - ,

97 STEAUA 11-12/2018 CINEMA 98 STEAUA 11-12/2018 MUZICĂ D Geanina Simion Geanina pentru primadatălaCluj Când numeroase deconținut șideimagine. Dacăpână un traseu atât delung, și TMC asuferit transformări istorie clujeană șinumai. muzical pentru maibinedeojumătate desecol de universale. Aasigurat, practic, background-ul și un brand consacrat în domeniul muzicii clasice mai longevivă manifestare deacest gendințară nit, întimp, oenciclopedie cultural-muzicală, cea cu festivalul. „Toamna Clujeană” Muzicală adeve „Teleenciclopedia”, care s-a „născut” înacelași an lungultimpuluieste emisiunea s-a întâmplat de-a Un reper asupra consecvenței cucare acest festival dupăfestivalulRomânia, bianual „George Enescu”. Evident, caorice produs cultural care urmează tant festival internațional demuzicăclasicădin in 1965, Clujul găzduiește, anual, cel mai impor Valkiria ajunge - - de inteligența artificială), s-asimțit nevoiade inteligența unei artificială), poate fi reprodusă la nivel spontan și conceptual uman stă doar încultură (fiindsingura care nu lume în care într-o de artă, „salvarea” elementului adânc chiarșiîncele maivechi șimaipure forme lume în care tehnologialui. Într-o a pătruns foarte de vedere și,implicit, alpublicu almarketingului această nouăabordarede fapt, exact dinpunctul mentată încă din ediția de anul trecut reprezintă, atras. Schimbarea completă deimagine imple te alescenei muzicaleinternaționale pecare le-a producții mai densșiputernic, atât concertele prin nou, elși-aschimbat formatul, devenind maiscurt, propriu-zisă șiseîntindea peolunăîntreagă, mai nu demultfestivalul seconfunda custagiunea le abordate, câtnumeleimportan șiprin

și - - - a dusla crearea unui nou instrument – aşa-nu combinaţie între corn ş i trombon. Această căutare Valhalla, Wagner a căutat o sonoritate specială: o lucru. exemplu, De casăsugereze lumeazeilor, anumit personajsaudece seîntâmplă unanumit trebuieMuzica sătransmită chiarșice gândeşte un faptul orchestra majorîndramaturgie este unfactor prin de furtuni). Trebuie menționat că,pentru Wagner, de Wagner însuși(tubelewagneriene, vestitoare muzicale inventate numaipentru această operă, așa ceva (teatrul delaBayreuth). Instrumente zeilor muzică ( de animuncăpentru Wagner. Peste 14ore de complexă, care arevoluționat muzica.Peste 26 să audăașaceva, live, Este înRomânia. ooperă de iubitori demuzicăclasicăcare nuauavut unde anii’70.Existăgenerații deprin România întregi ca săfieîmbrățișat decătre melomani. inelelor Wagner, care astat, defapt, labaza ceva grandios. nibelungilor deRichard IarInelul inelelor Așa seexplică seriilor succesul șiimpactul tenței șiultratehnologizate urbane afiecăruiom. medievale și cu eroi, dau o nouă dimensiune exis deauna, unsens. Iarpoveștile ample, curădăcini de poveste. Pentru căpovestea dă,aproape întot combinând încăutare muzicașistory-ul, desensși evenimentele au devenit oarecum mai interactive, aceea, De care combină maimulte deartă. stiluri sincretice,mult cuproducții multimedia,ample, emoția. Iarpubliculpare sărezoneze cel mai de viață șilaceea ce trezește, înpubliculdeacum, împrospătări, afestivalului unei adaptări lastilul compromiți vocal. Dinteama deanu-șipierde poți aborda așaceva, altfel casolist, săte riști, încât numailaoanumitămaturitate profesională wagneriene. devoce Eforturile sunt atât demari, degete soliștiiinternaționali specializați înopere vocale, c scenă și să cânți Wagner. Și trebuie resurse. Atât avut implicaţii multdincolo dedomeniuloperei. de muzicii. Toate acestea aucondus spre conceptul a dat, pentrudată, prima roluri și egaletextului adus mutaţii fundamentale această prin operă și ajutat deparametrul armonic. Așadar, Wagner a în planmelodic, fenomenul de „melodie infinită”, conceput. Tot înlucrarea lui Wagner s-anăscut, mita tubăwagneriană, pecare Wagner însuşil-a Trebuie săaicuraj pentru aîncerca săpuiîn Tetralogia wagneriană nus-amaicântat în Gesamtkunstwerk ). Unteatru deoperă specialconstruit pentru că nu doar susţine acţiunea , , părea săaibă „terenul” emoționalperfect Aurul Rinului Game of ThronesGame ât șiinstr umentale. potnumăra pe Se + , totală”,„opera deartă care a Valkiria etc. cerea Se șiînmuzică + Siegfried , ci o şi produce. Stăpânului + Stăpânul Amurgul - - - scene deteatru japonez,dispunerea soliștilor în albastre, montate pe fețele animații, lor), proiecții, deinteracțiunea cuacestespecial înfuncție lumini lumini (inclusivmachiajele Valkiriilor aufost create afostlucrării, spectacolul combinat ingenioscu vreodată. Dincolo decomplexitatea muzicalăa dintre cele mai sofisticate lucrări muzicalescrise Valkiria atetralogiei, șianume iat cuadouaparte glorios astfel că,ediția dinacest anafestivalului s-aînche și mai departe, a împins lucrurile al producției – parte prima cadrul „Toamnei Clujene” Muzicale deanultrecut, numai 30 de ani, și-a propus să implementeze, în care, Bebeșelea, principal,al dirijorului Gabriel la ducă până la capăt. rolulAici a intervenit cheie de omulcare sălanseze această provocare șis-o țialul deaimplementa așaceva, daravea nevoie care avea, devedere dinpunct calitativ, poten către Orchestra Filarmonicii deStat „Transilvania”, de unanumitnivel. așaafost șide Șiexact primită deautodepășireun prilej pentru orice orchestră tetralogiaeforturi, wagneriană este oprovocare și la distanțe mari. portate Totuși, dincolo de aceste într-un singurloc. Eletrebuie închiriate șitrans tubele wagneriene nu se găsesc deloc sau se găsesc specifice, acestea suntrare. foarte încare Existățări cânte Wagner. ceea ce În privește instrumentele vocea, buni profesional, unii, deși foarte refuză să . Publicul, a aplaudat extaziat, Aurul Rinului . Succesul extraordinar îndelung una - - -

99 STEAUA 11-12/2018 MUZICĂ 100 STEAUA 11-12/2018 MUZICĂ trăire. Creația lui Wagner are un efect hipnotic cel total, cumîldenumea Wagner însuși),cieo (chiarși spectacolului că nuemuzică,arta care nuautrăit peviuaceastă experiență. Pentru asta însemnândcăexistă generații demelomani e realizată, lacâteva înRomânia, decenii distanță, interpretativălipsă înarta românească. Tetralogia Cluj? Acest este, proiect după părerea mea, veriga general valabile, indiferent ce deepocă.De la fapt, veșnice probleme ale societății și umanității, Ascunse însubsidiarulpoveștii mitologice, stau, de puterniceridică dileme asupra condiției umane. concentrat pedetaliu. Dar, maiales, tetralogia inevitabil, unmuzicianmaibun,rafinat, mai devedere.punctele această După experiență, ieși, Tetralogia lui Wagner eoprovocare dintoate arăspuns:Bebeșelea implementeze laClujunastfel despectacol, Gabriel Bebeșelea. reprezentat viziuneaproprie Gabriel adirijorului niat și amplificat grandoarea și au spectacolului Veress înrolul luiFricka). Toate acestea ausubli lui Wotan, Alin Anca înrolul luiHunding, Orsolya Wessels înrolul luiBrünnhilde, Andrei Yvan înrolul Ruxandra înrolul Donose luiSiegliende, Heike le lui Wagner (Corby Welch înrolul luiSiegmund, internaționale șinaționale, specializate peopere diverse zone alesălii,voci excelente alescenei Întrebat lace s-agânditcândhotărât să „De ce„De Inelul Nibelungilor îți ? - - mai impunătoare șimaicontradictorie operă din provocărilor acestor stagiuni”. clujean a acestui e culminația ambițios proiect nici uncazignorat, prezentarea înfața publicului iubit pânălanivel dereligie, detestat, ori darîn doar cuastfel deprovocări. Cum Wagner afost ori și dorințădeautodepășire, care poate fihrănită « «înainte» în și efiresc faptulcăistoria muziciis-aîmpărțit se potgăsimereu valențe noi. dacă va fivreodată –pedeplin formulat șiîncare autocunoaștere, al cărui înţeles nu a fost încă – tul dintre iubire șiputere, despre compromis și muziciiculte,repertoriul opoveste despre conflic Transilvania Publicul clujeanaavut ocaziadeaasistalacea și « » după eunansambluîncontinuă creștere » tetralogie. Filarmonica deStat 

- I onestitate fiindunadevărat intelectuală, ambasa demnitategogică cuvocație aspiritului, artistică, lumii. Și-a îndeplinit misiunea muzicală și peda șirecitalurisusținând concerte înrenumite săliale Szász deține un palmares impresionant de premii, internațional, arborescentă, cuoactivitate Tibor citatea saspirituală. însă îighicești cugreu şiviva dincolo deaspectul Szász s-anăscutlaCluj, la9iunie1948),pecare onoare, deaniversarea dictată a70deani(Tibor Cluj. Totodată, este evocarea odatorie de artistului școliiprincipiilor ElizaCiolan, distinsului dascăl, continuitatea ocaziedeaurmări studiu, amavut privilegiul deaasistalacursurile predă dinanul1993. profesor Freiburg, laHochschulefürMusik unde pianist de renume internațional, actualmente tea muzicalăeuropeană arealizat-o Tibor Szász, sensuri sele învățături primite, conferind noidimensiuniși preluat și au răspândit cu profesionalism valoroa talentului Descendenții șialdedicării. acesteia au prestigioase Lupu alepianisticiiromânești: Radu și Enescu”,Internațional „George laConcursulîmbogățește. anul1967aparticipat În Filarmonicii Clujene. Palmaresul pianistuluise stra subbaghetaluiAntonin Ciolan, fondatorul pedagogiei românești dindiaspora”). (Ecaterina Stan, Emisiunearadiofonică „Maeștrii îndrumare”, m Ciolan. Am fost norocos cea –Am primit maibună pianului l muzică. De pentru apropiereași elevată, de cadrulperfect casa părințilorsăioferindu-i, atmosfera prin caldă Tibor Szászacunoscutdemicnoblețea spiritului, dor alșcolii prestigioase încare s-aformat. „Gheorghe Dima” înregistrul s-ascris vocației, al storia catedrei depianaAcademiei deMuzică În martie 1965,adebutat casolistcuorche martie În familiecupreocupări intelectuale,Născut într-o Pianist puternic ancorat încircuitul artistic O proiectare atradiției transilvane înactualita identității cu profesoară„prima veritabilă, Eliza a unsprezece ani ărturisește pianistul într-un interviu pianistulîntr-un interviu ărturisește noastre muzicale. Tibor Szász:evocare Î n cadruluneibursede la ceasaniversar a aprofundat profesoara sadela alături de studiul nume Cristina Pascu ------Concursul InternaționaldePian alUniversității cariera saafost dintre cele maisemnificative (Boston, Arlington). concursuri importante educației solide, câștigarea prin anumeroase să releve șia bogăția înzestrărilor saleartistice Schwalb Fisher. șiCharles acontinuat Muzicianul Theodore Lettvin, Miklós RussellSherman, unde astudiat pianulcuprofesorii Leon Fleisher, de înaltnivel. competiție remarcabilă într-o pentru tânărulartist Dan Grigore, obțin activitatea profesorului,activitatea clasasadepian având o pianistică clujeanăeste, astfel, răspândită prin Freiburg. laHochschule fürMusik didactică Școala în 1993pianistulaînceput obogată activitate este țara care i-aoferit oslujbăpeviață; astfel, Universitatea Ann Arbor. din Michigan, Germania muzicalela înarte în 1983diplomadedoctor pregătirii saleprofesionale, Tibor Szászaobținut Dayton University. șiDuke Ca oîncununare a Bowling Green State University, University of pe tărâm launiversități american, deprestigiu: Americii transmis dePostuldin interviul deradio îi rămân îndatorat toata pentru viața laCluj, deladoamnaCiolan,căreiaam primit-o am continuat studiilemele, juriul. șiaprins LaBoston imediat s-aobservat obținerea tehnicii pianistice, faptcare laconcurs datorezdouăzeci și doi de ani.Îi cel mai mult în de minelavârsta deunsprezece anipânăla muzicală șipianistică,s-aocupat înmodspecial mi-a format dineducația cea mea maimare parte mitului dirijor, Antonin Ciolan Ciolan. Doamna profesoară laConservatoruldinCluj, soțiarenu marea fericire deafielevuldoamneiEliza Ciolan, cea care uitat săprivească înapoicurecunoștință, spre Aflat penoiculmialesuccesului, pianistulnua reușită ce i-adeschisnoiorizonturi. Maryland, În februarie În 1970, pianistul a plecat în SUA, A desfășurat o bogată activitate didactică A desfășurat obogată didactică activitate , la21august1974). i- a pusbazaeducației sale:

obținerea ând prima mențiune, prima orealizare Premiul însă bazaadevărată

evenimente ui I,în1974,la ” (fragment „Am avut Vocea Unul în -

101 STEAUA 11-12/2018 MUZICĂ 102 STEAUA 11-12/2018 MUZICĂ și nivelul studentului, Tibor Szászasigura astfel un continuă înprocesul de adaptare lapersonalitatea înțelegerea Cu oversatilitate profundă apartiturii. sofice șichiarfilologice necesare pentru aasigura livreze informațiile istorice, muzicale, culturale, filo comentarii lămuritoare,observații, de natură să tehnică saumuzicală,darlecompleta mereu cu pianistică universală care vizauaceeași problemă că oferea exemplificări revelatoare dinliteratura joncțiuni șiexplicații dialectice. Profesoruljoncțiuni nudoar apetitul studenților pentru istoria muzicii, prin cu replici șiideimemorabile, salehrăneau cursurile re decultura șițara student, sa:saturate înfuncție excurs, explicații, implicații terminologice la fieca Dascălul s-apliat atât denatural atitudine, prin varietate etnică și culturală consistentă. foarte provenițisăi: tineri dincontinente ce alcătuiau o de piansusținute dedistinsulprofesor custudenți am avut privilegiul deaasistalacâteva dinorele Toduță, Țăranu.Massiaen, Bartók, Beethoven, Chopin,Liszt, Debussy, Ravel, Enescu, Haydn, vast: Couperin, Bach,Mozart, repertoriu Franța, Spania, Islanda, Taiwan, acoperind un scene SUA, pemari dinRomânia, luri Germania, pianist: asusținutpeste omiedeconcerte, recita România. Uniune Sovietică, Bulgaria, Filipine, Spania,Brazilia, Argentina, Franța, fosta componență multietnică: Japonia, Taiwan, China, După cum menționam la începutul articolului, cummenționamDupă laînceputul articolului, Succesul săucaprofesor afost dublat decel ca - - - postmodern, să recunoaștempostmodern, în Tibor Szász și în mentului generalizat șiarelativismului valoric săfimcapabili,înepoca dori resenti noi, ne-aș rostirii șiveritabila sabonomie. datorez decirecunoștință șiîladmirpentru curajul patern, încele șiîncele intelectuale umane. Îi forma oamenideplini,vii, „simfonici”. acela deaoferi oeducație rotundă, plenară, dea atinge unuldintre deziderate, cele maiimportante cae deagreși.riscul Totodată, este un liber, săgândeștipecont propriu șisă-țiasumi Szász este genuldedascălcare te invită sărespiri autentice. Astfel, crispată, lumeuneori într-o Tibor regenerării afective, necesar oricărei interpretări doar unstimulintelectual, cișiadjuvantul aferent plus, oferitsorului. În profesorulnu tinerilor le-a dar șipropriile soluții,dincolo desugestiileprofe bilitatea să-și pună la încercare propriile gânduri, tonul cordial. ,,asistată” științific, dublată deerudițiapedantă și șioparcurgeredemaraj înlectură apieselorsolid respectat. căruia este dereflectat, de de vorbit, construit, de personalități aletimpuluinostru, ungândpebaza în același timpcuunadintre șiautenticele marile șidemuzicolog; săconștientizămlectual cătrăim de intepuținii ca el modele autentice de artist, Iar nouă, și în special tinerilor careIar nouă,șiînspecialtinerilor vindupă Personal, m-a încurajat discret, dar aproape acăruiconfigurație psihologică șisufletească  Mai departe, studentul avea departe, Mai posi magister musi - - - - -

detaliu D muzicii române, săfie armerita recuperat tabloul medic și jazzofil dr. Ion Pitty Vintilă. Pentru istoria Emil Simon,Francisc Laszloși,îndeosebi, viitorul val adiacent Franciscane): Bisericii Cornel Țăranu, dinCluj(amplasatde Muzică înedificiulmedie care seîmprietenise pecândera elevalLiceului despre eldelacolegii degenerațiemărturii cu înainteÎncă de a-l cunoaște, aflasem numeroase fu incitat șideepisodulclujeanalbiografiei sale. polite șiatașamentul față devalorileidentitare. echilibruîntremențină cosmo unfertil impulsurile se șiintitulează unuldintre albumelesale)aștiutsă naj de referință al dar șicontinentală fond, −alBrăilei. În acest perso quasi-magic, românească, nudoardinperspectivă copilăriei sale, petrecută − urban înperimetrul se referea aproape deaura obsesivlaperioada discuțiile informale cudânsul, Johnny Răducanu luat, sauîn altfel,De pecare ile-am îninterviurile tantului nostrujazzman,câtsanatală. șideurbea salutară, binemeritatăatât deposteritatea impor de laBrăila. Certamente, evorba despre oinițiativă Festivalul InternaționaldeJazzJohnny Răducanu și formații dejazzcuetatea între cuprinsă 16-35 concurs.serios interpreți Laacesta potluaparte în fapt, festivalul eindisolubillegat deunfoarte originală a manifestării: caracteristică principala organizatorică.acțiune Vine vorba acum despre titlul standard-ului în impecabila and Soul”) „Body cu trupșisuflet(sintagmă„jazzificată” odată cu Pușcaciu,de distinsadoamnăMaria s-aimplicat Tradiționale. Această instituție, dinurmă condusă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Brăila,Municipiului precum șiaCentrului Județean Brăilei, subegida Consiliului Județean șiaPrimăriei ținut înmagnificul Maria Teatru Filotti din centrul Crețu...Răducanu și fotografia numele unuisurâzător elev purtând de absolvire dinaniistalinismului,pecare figura Ediția 2018aFestivalului Johnny s-a Răducanu Interesul meupentru muzicașipersoanaluiJ.R. aflasem multe debine lucruri referitoare la e laînființarea cușase saînurmă toamne, în BrãilaluiJohnnyR. Jazzului Made in Romania Festival-concurs Virgil Mihaiu Virgil (cum - - - - compatriot de-al nostrucât sepoate deatașant:compatriot de-al menținut atributele care intacte prin rămâne un de aproximativ trei decenii în Anglia, dl. Crețu și-a zile deadevărată celebrare trăiește ajazzului.Deși nepot defrate alluiJohnny −lasuccesul celor trei Crețu muzicianului Michael − fără aelogia aportul pot trece laconsemnarea celor văzute pescenă, doua, recitaluri aleunormuzicieniconsacrați. Nu dedicată Concursului,secțiune iarîncea de-a dintre cele trei o galeacuprins, parte, înprima Argentina, Bulgaria, Franța.Spania, Italia, Fiecare ediție, auapărutpescenă concurenți dinRomânia, depretutindeni.de ani,originari Laprezenta lismului de factură coltraneană.lismului defactură Laacest capitol manifestat ca un consecvent discipol al moda saxofonistul Oliver spaniolEnrique ce Gomez, s-a promițător tânăr interpret” a fost câștigat de către pentru interpretare vocală. Premiul pentru „cel mai dintre cele menționate i-a fost atribuit premiul ultimei juriului, obținutdin partea punctajului noastrecal alețării −București, Iași,Cluj. Conform trei puternice centre deînvățământ muzi superior vare acântului vocal dejazzdin lanivelul secțiilor Spînu șiAnita Petruescu −atestă intensa promo Notărescu,Maria Oana Laura Mureșan, Teodora România. de laRadio comperaj asigurat de realizatorul Marica Cristian coordonate ded-naPușcaciu, darșideagreabilul facilitată desolicitudineaechipeiorganizatorice Cluj. Bunaconlucrare dintre afost juriului membrii Chișinău, Mircea Tiberian și Virgil născuțila Mihaiu/ la București, DanSpânudinIași,Petru Haruțădin un secol: Florian Lungu Crețu/ șiMichael născuți Provincii Istorice alepatriei,reunite cuexact înurmă din muzicieni, jazzologi, profesori din cele trei −n-afostRadio ușoară. Apropo: era juriul alcătuit de Ionel Tudor, apreciatul alBigBand-ului dirijor valoric ridicat. Ca atare, −condus misiuneajuriului de origuroasă ceea selecție, ce i-a asigurat unnivel al humorului,convivialitate. jovialitate, deschidere culturală, maleabilitate, simț Cele patru vocaliste înConcurs înscrise −Dora Cât privește Concursul, acesta fuseseprecedat

- - -

103 STEAUA 11-12/2018 JAZZ CONTEXT 104 STEAUA 11-12/2018 JAZZ CONTEXT a seimpune formație. Trupa dispunedeatributele necesare spre rie. Lorenzo contrabas, Scipioni/ Jacopo Ausili/ bate Marche: liderullaghitară, Nico Tangherlini/ pian, dinregiunea − originari tineri, esticăaItaliei an era intonat de gratitudine, încare numeleveneratului muzici (aceasta o insolită declarație cuprindea Răducanu ziție, grație inspiratei sale piese dedicate lui Johnny binemeritat premiul pentru cea mai bună compo altfel,său compatriot De Gato Barbieri. Gagliardi a vivacitate, oarecum îndescendența faimosului s-a impussuveran, cainstrumentist deoardentă (cunumeitalian)GianniGagliardi tiniano-spaniol premii regulamentdacă actualul nupermite acordarea de premiul pentru cel maibuninstrumentist. Chiar șiprestațiastrat-o sadelaBrăila, undeacâștigat Nürnberg) este debunaugur, dupăcumademon (înspeță,la Mangelsdorff re înpatrialuiAlbert destudiipost-universita saperioadă iar actuala Deocamdată, Cozma seaflăînplinăascensiune, cu afirme atâta claritate cainterpret latrombon. noastre caunjunejazzmansăse părțile plă prin de Jazz de la Târgu Mureș. Într-adevăr, rar se întâm Concursului din juriul Studențescfăcusem parte îl apreciasem încădeacumcâțiva ani,pecând evaluarea premiilor Cozma peRobert „de vârf”: dozaj între sunetșităcere. bun gust, învederând de asemenea un ponderat Rotaru. discreție, Eis-audistinsprin Sorina finețe, din pianistulAlex Olteanu împreună cuvocalista tânărului duet (originar din Oltenia)foarte alcătuit aș menționa evoluția extremdepromițătoare a altfel, mi-amverificat ulterior intuițiile, descoperind sensibilitate improvizatorică jazzistică.De defactură napolitan dincare provine) seîmbinăcuosimilară irepresibilă deacânta (cumva inerentă spațiului însă de pe coasta de vest). cazul său, vocațiaÎn vocalistului &pianistului Walter (tot Ricci italian, româncă italian). aghitaristului pline debunsim în introdus șiuncitat reprezentativ dintr-un interviu Coppari a mai puțincunoscutăaluiRăducanu), piesădinconcurs,prima „La Mouffe” (o compozi tică evocând universul Rota. pealocuri luiNino dinamicii, toate girate deoconcep aranjamentecolectivă, incitante, unbuncontrol al contemporan: coeziune șidezinvoltură inconfundabila rostire amuzicianului(cuvinte În fine,În Trofeul JohnnyRăducanu i-a revenit ealcătuit dinpatruStefano Coppari Quartet bucuratM-a quasi-unanimitatea în juriului Ei și-auadjudecat Premiul pentru cea maibună ex aequo în rubato peisajulsupraaglomerat aljazzului , larândul său, saxofonistul argen ț șide petrei voci). humor, deoamică selectate ț ie componis în ac ț iunea ț În ie ------

cu atâtea estetice, satisfacții încât așpledapentru cele treiÎn gale festivaliere, regalat ne-a cvintetul atingeau cote maximedeintensitate emoțională. te stelar. acestor Adeseori instrumentiști solo-urile bas șiLaurențiu realmen Zmău/baterie −uncvintet LiviuNegru/horn, ghitară, Adrian Flautistu/ contra cu colegii Burneci/trompetă săiSebastian &flugel tul pianistAndrei Tudor. Elalcătuiește −împreună a formației de acompaniament conduse de rafina beneficiat de extraordinara capacitate deadaptare ându-i chiarcâteva versuri proprii. pe care l-areformulat într-un limbajcomplex, adăug Concurs afost „Blues Unison” deJohnny Răducanu, Buble sauJamieCullum. Iaradouasaopțiunepentru ra interpretativă aunorcrooner-i precum Michael preferințele nuezităsă-șiafirme Ricci pentru manie meu.” Optândsăcânte opiesădeCindy Walker, Walter pecântărețiiîi distingeadeseori dinținutul originari provin constă înponderea acordată a ADN-uluimeu. Indubitabil,secretul dincare urbei napolitană, întrucât eaeocomponentă intrinsecă nufaceconomie concerte demelodicitate„În asolistului: următoareaîntr-un interviu mărturisire vorba înanii despre consecvent dezvoltat un proiect Trohin/ voce, intitulat tal altandemuluiMircea Tiberian/ pian&Nadia ție șivioloncel aleslovenului Krajncan. Kristijan complinite tribulațiunilescindate prin între percu Franzrările armonice alegermanului von Chossy, pasajele deviolă(George sauînexplo Dimitriu) cumpătarea melodică−așacums-aîntâmplat în cel maieficient revelate își recapătă cândsolo-urile evocative.anticipează despirit stări Acestea sunt de improvizațieîn crescendo-uri sau colectivă, originar. Prelungile pasaje repetitive debordează rea amplelor suite impregnate cu aluzii la spațiul rarisimului oboed’amore) seresimte încoordona cazul ciclului instrument alcăruiefectcoloristic eaugmentat, în Alex Simu(liderromân înmaterie declarinet-bas, deexpresie.cât maimultălibertate Amprenta lui cu toate că fiecare dintre componenți aspiră spre creează omuzicăinflexibilă în conceptualismul ei, știu) preponderent laAmsterdam. Oformație ce mai întâi, Alex SimuQuintet, ce (dincâte activează gale, eles-audesfășurat înurmătoarea succesiune: pecare săneputemcombo-uri baza încapitalanoastrăRăducanu, n-auprea maiexistat Jazz București, însușiJohnny dincare făcuseparte legendaruluiCvintetde alta,dardupădispariția de permanentizarea acestei formule interpretative. Nu Aci ecazulsămenționez cătoți concurenții au În seara a douaamsavurat reciÎn unspectaculos Cât privește recitalurile „vedetă” alefiecărei Ecourile Bucureștiului La margine deBucurești , și prin utilizarea, șiprin melodiei à lalongue , ceea ce . . E ------Șolcanu, dedunăreni care auînmiresmat cucântec dintatăde lăutari înfiu, lui dinstirpea Petre Crețu au împletitsimțirișisunete, depărințișicopii, generațiifrământări depălmașicare alecâtorva neostoită simțire șicare izbucnescînmuzică.Sunt din sudoarea frământărilor de pornite dinadâncuri este un poem,poem iscat din sunet și trăire, aproxima după cum urmează: „Johnny Răducanu ca unecou laceea ce muzicologul Avakian Dumitru moștenire întermenii sensibilității noastre actuale, să uite. Tentativa sa constă în a transfigura această tul luiJohnny nicinuvrea, nicinupoate Răducanu părut referințele laproprii antecesori, decare nepo de lapreclasic Interesante lapostmodern. mis-au complexe, diverse tematice orientări șistilistice, și Myke Wilson/ reunea, baterie. fără Repertoriul colegilor săide Trio, Ed britanicii Barnwell/ pian oferit unreconfortant program,ne-a încompania muzică (aparent) ușoară născuttot laBrăila. Georgefiica lui Grigoriu, celebrul compozitor de a uitat să-idedice opiesădoamneiAndreea Tudor, teriilor acustice astfel remodelate, protagonistul nu zentantă derularea biju În ajazzuluinostruactual. repreultimii aniorecomandă capeoimportantă și individualizarea interpretativă aNadiei Trohin din ța copleșitoare aAurei Urziceanu, darmaturizarea cultivată devocalistă. Frazarea emarcată deinfluen află pendantul îninterpretarea puternic dramatizată Fantezia astfel armonică descătușată peclaviatură își Tiberian neașteptate le detectează valențe jazzistice. belică șipânăspre finele regimului totalitar, cărora așa-numite șlagăre românești, inter dinperioada anvergură alediscipoleisale. Avem face cu de-a de minunedisponibilităților interpretative decertă jazz alUniversității Naționale șiadaptat deMuzică decătredin urmă reputatul jazzman șiprofesor de îl așteptasem cumaximinteres: studiulmonografic române Florian Lungu mi-adăruitunvolum pecare la public, deacesta primit cuovații. caraibiene. Unprogram cuincontestabilă aderență percuționistică evident marcată derădăcinile sale în timp ce Wilson excelează flexibilitate printr-o pare tutelată Lewis, adeseori demaniera luiRamsey tin, brazilian, saubalcanic. Componenta pianistică tăți muzicale, cumarfi cele ținânddemelosulbizan Crețu2006). Michael deschisșialte îșiexprimă afini Răducanu − Brăilei.”ele lor așezările Î bucurii, deordinbucurii, personal:1.)pontiful jazzologiei n planpersonal, vizitalaBrăila mi-aadusîncădouă Epilog Last butnotleast

Legacy forJazz , contrabasistul Crețu Michael (cf. introductiv la text , Ed. București, Muzicală, Johnny ------iar ceva maiîncolo, seaflăo elegantătot construcție din splendidulparc Jardim daEstrela dinLisabona, un chioșcpentru fanfară,asemănător foarte cucel albumul nostrudefamilie).Lacâțiva pașieamplasat (uneia îilipsește brațul drept, caînpozele exact din spațiu deagrement încădin1894,sunt neschimbate grației mondiale. Cele douăstatuete, plasate înacel unde aveau sărevină înpatrieabialafinele confla uniforme deofițeri, înașteptarea pefront, plecării de unchiul Nae−Politehnica laBucurești); ambiipurtau viseră studiile universitare laCluj, (tata −Medicina iar fratele săus-aufotografiat în1941,cândabiaabsol din Grădina Publică undepărintele aurbei, meuși nu maisperam, amreușit grota sădetectez alegorică Lungu titlul poartă Domnului Patimile Domnului relor luiPaul Constantinescu, Oratoriul dePaști a condus corul exemplara profesorală saactivitate șidirijorală (el salecomponisticepentru performanțele șipentru unmare Lungu respect (1900-1993),căruiaîiport despre părintele său, ilustrulmuzician Nicolae bil cucele existențiale. dată revelațiile melejazzistice seîmpletiră inextrica Gherasim. Ca înnenumărate alte situații, șideastă întrucât prenumele labotez primit deIstrati era vizita chiardeziuaSfântului Gherasim dinKefalonia, de custode m-afelicitat căavusesem inspirația dea-l PanaitMuseu Istrati. ce Doamna îndeplineafuncția în stil art nouveau art (editura Basilica,București, 2013).2.)cândnici ). Lucrarea Moldoveanu semnată deNicu Profesorul, dirijorulșicompozitorul Nicolae

România lapremiereleRomânia capodope , care adăpostește interesantisimul șiOratoriul deCrăciun −  Nașterea − - - - -

105 STEAUA 11-12/2018 JAZZ CONTEXT 106 STEAUA 11-12/2018 N în fața ficțiunii suprarealisteîn fața ficțiunii obținute astfel, iar evaluare bazată peconcepte consacrate nurezistă tare apost-umanului. Nicio sauextaziată) (critică tuturor judecăților, a tuturor teoriilor deinterpre în cea privată duce spre anularea eliberatoare a excesivă, care sfideazăintruziunea sferei publice Baudrillard) –unmanifest oexpunere delibertate, devine –dinsubstitutalreferentului (înlinia lui amplu defluxal conștiinței. Faptul căimaginea și cenzură, Ghiuconstruiește Bogdan unexercițiu unui stat polițienesc vertebrat desupraveghere te doarca imagine șifluxinformațional cuipoteza specifice existențeiludică aartificialității proiecta universalizate:lizării delaosuprapunere pornind artă poetică în vremea digitafilozoficăuriașă șio în același timpunexercițiu deimaginație cumiză receptarea literare. producțiilor ratul instituționalimplicat încenzura, și distribuția doaranalizamentalitară,cuprinde cișiconglome privința literaturii ce postbelice nu –perspectivă fi, înfinal, necesitatea ampleîn uneiperspective o revenire laistoria politică. Teza eseuluisăuva de reabilitarea ideologiei, IonSimuțpropune chiar tecul dintre dincolo estetic șiteorie politică.Însă eliberată de angoasa manolesciană față de ames ca preocupare esențială a generației douămiiste, estetic. ideologică Critica este, dealtfel, anunțată instanțele deautoritate statală șiladomeniul individuală la sine,determinând raportarea la atât înplanpolitic,funcționează cât șiontologic, șicategoriilesuprastructură dominate, ideologia dintrede atraduce deforță exclusiv raporturile țiilor ei(logica reductivă aluptei declasă):departe odată șiarestric cueliminarea schemeimarxiste prezintă diversitatea definițiilordate ideologiei literaturii înpostcomunismul românesc Pornind Iovănel, delastudiulluiMihai și aprejudecăților literară dincritica autohtonă. credibilitatea dincauzaunorconfuzii conceptuale unei astfel critice îilipsește dedirecții înprezent zat de Î Ion Simuțdiscutăconceptul prea puținteoreti n număruldinseptembrie alrevistei Revista revistelor versuri Ghiu. deBogdan umărul 10alrevistei istorie politică aliteraturii Viața Românească ≈ De ce poem De , demonstrând că reprezintă Ideologiile Ideologiile , Simuț

Familia publică ------, E R instanțe narative sauelemente – deconstrucție componentele eigreu deconceptualizat îndiverse tegiile care prin autoarea sintetizează oepocăși accepțiunea dată lordeAgamben), stra maiexact le stilistice deconcretizare a deinterpretareIpoteza vizează tocmai modalități Andreei Răsuceanu, mele sincopate aleacestei lumiîncriză. și tranșant dubleazăimaginarul, arătând mecanis Discursul inegal, alternativ tumultuos-explicativ rămas necontaminat desuspiciuneafalsului. de rebeliune, orupere atăcerii însingurullimbaj poezia însășidevineoimagine salvatoare șiunact dar și și înechilibrulsocialnecesar conserv umană, înpotențialul deameliorare alindividului permanenta încredereo parte, în demnitatea te ale filozofiei personale a lui Steinhardt: pe de răzbunării, Antonio Patraș douăconstan extrage de propriultină a detașării orgoliu și de tentația ca formă decoeziune socială–cuapologia creș dinaintea –ce închisorii susțineaureligiozitatea convertit devenit călugăr. Comparând textele de liberalismului conservator, șiipostazalui târzie, de Steinhardt, construită pecoordonatele etice ale nalitatea maioresciană Nicolae aintelectualului particularizări. prin de viață fotografiilor inserția abis prin înimaginar) balzacianismul defațadă, denunțândîn punerile scoate mereu laiveală (investigând, deconstruind firelor epice întortocheate și,maiales, pentru a stilistice și narative, pentru a expune substratul a tehnicilor construieșterității. Mitchievici o hartă aparentă ascundetocmai metabolizarea exterio ce lestrăbat, protagoniste acăror psihologie poralității, încărcate locuri deafectele personajelor lentoarea narațiunii proiectată asupra spațio-tem (9/2018) seul lui Antonio Patraș din lui Angelo Mitchievici laromanullui Angelo Mitchievici dedebutal omânia literară oformă ce îl așazăpe de conservatorism ambigue, disimulate, manifestate doar

dezbate compatibilitatea dintre perso

(numărul 46) O formădeviațănecunoscută ≈ ≈ formelor deviață

Convorbiri literare cuprinde cronicacuprinde ării libertății, libertății, ării formele (în ------.

S impus deregim. despre blocajulculturalideologizat ce dămărturie daritate precum demonstrarea relativității inerente unorconcepte dimensiuneadocumentaristică,prin mai alesprin tice aduseîndiscuție, rămâne textul însărelevant re politicăasumată. Dincolo depozițiile problema personalității declanșat maiapoi) arfi fost omișca (indiferenttă, fiindcădeciziapartidului decultul consideră această judecată inadecva Ioan Scurtu invazie ar fi constituit o metodă propagandistică, apărarea Cehoslovaciei la șirefuzul deaparticipa Vladimir Tismăneanu, conform căreia discursulîn ale deciziilorluiCeaușescu. viziunealui Criticând comentariu laadresa distorsiunilor istoriografice sovietici, însăcronologia este întreruptă deun saualeconvorbirilorale discursurilor dintre liderii enumerând stenogrameobiectivă, șitranscrieri este îngeneral AbordareaRomân. lui Scurtu și atitudinea controversată aPartidului Comunist conducerea Kremlinului intervenția luiDubcek, evenimentelereia punctual reformei ratate sub 1968: solidaritate cureformele dinCehoslovacia documentată aprimăverii delaPraga. șichiarînopera luiSteinhardt. epocii, înmărturii așezarea coerentă apieselorrăspândite înscrierile tată maialesspre nuanțareașispre portretului paradoxurile libertății monograficGeorge allui Ardelean, de sentimentul absurdului. Bazându-se pe studiul poziții polemice față de avangardă și, implicit, față teatrul în punctul zeroteatrul în punctul alexperienței comunitare materialismului vestic, nevoia deareaduce fascinația neoromantică pentru exotismul opus lonială ce anunța generația Beat și contra-cultura, cuOccidentul –atitudinea anti-co nală înraport ției exercitate margi asupra lordeoformă deartă așezate caleidoscopic motivațiile posibilealeatrac sunt Grotowski, sauMnouchkine, Barba Brook, hibridare șidefamiliarizare aunorregizori precum oriental.spectacolului Pe fondul experienței de a ritualică teatrului european cuarta încontact (10/2018), Î Scurtu face oprezentareScurtu echidistantă șibine n ultimul număr al ’60 înmișcarea Orientului educția teatrală aanilor , articolul lui Liviu Malița dinultimul luiLiviuMalița , articolul democrație, revoluție, contrarevoluție și, înfinal, prin

analizează fenomenul transformării Pro Saeculum , analizaluiPatraș este orien consemnarea unuilimbaj ≈ ≈ (5-6/2018), Ioan N. Steinhardt și Apostrof August și soli ------

E cători din și în norvegiană, ocronicăcători dinșiînnorvegiană, deteatru la altele, cronici deroman nordic, cutradu interviuri scandinavpublicistică. Dosarul aduce, printre o viață culturală tânără, scoasă dinsubterane prin vă ce seferește grațios declișeușinotațiile despre Primele texte se compun din nostalgia autoreflexi dintrede contact cultura română șicea nordică. ție, și perează experiența recentă de redac a membrilor teatru european. tal șiactivarea latențelor alevechiului participative trasează paralele între ceremonialul teatral orien căreia Liviu Malița îi sunt spectatori, dentali la arta totodată accesul mediat, impuralregizorilor occi la desprinderea derealismul psihologic. Discutând tiv în mutații interne ale procesuluiobservabile crea însă mai ales consecințele călătoriilor orientale, reprezentate detragedia greacă. Relevante sunt a peisajuluicultural efervescent șiaracordării lael. entuziasmant despre Rambuku , dela Echinox 50, chinox Focus Scandinavia abolirea autorității până deplineatextului în regia șiun luiMăniuțiu 2/2018 o colecție de texte personale ceo colecție recu

propune douădosare tematice: Bj ör , grupaj dedicat punctelor ≈ k Archives: articol densși articol dovada plină ( M. Chio ------)

107 STEAUA 11-12/2018 108 STEAUA 11-12/2018 CHIOREAN, MARIA, ediția Dezbaterile lui Descartes, CESEREANU, RUXANDRA, Scotocind dupălicornele BUZAŞI, ION,Unsfânt alexilului românesc, nr.1; BRAGA, CORIN, Enciclopediaimaginariilor din BOSTAN, CONSTANTIN, „Criminalul” Slavici, nr. 6; Unzeppelin CĂLINA, românesc,BORA, nr. 1; BERCE, SANDA, Europenitatea româ modernismelor BALOTESCU, FLORIN, Pedonirologi șisplendide BALÁZS, IMREJÓZSEF, cuvagabonzi cultu Ocarte D.ABRAMS, SAM, „Nu sunt altceva decât opată de revistelor,***, Revista nr. revistelor, 9;Revista nr. ***, Proiectul Blaga(traducere șiprezentare de ***, IonCocora –60deaniladebutul ***, Festivalul Național deLiteratură Festlit Cluj, –U.S.R.***, Alegeri 2018:Convocator, nr. 3; Cuprinsul revisteiCuprinsul peanul2018 Articole, studii,eseuri,portrete marginile literaturii 6; Ambiguitatea corpului expus, nr. 8;Despre 21, nr. 4;Analiza genetică a imaginarului, nr. Iuliu Hossurecitite în2018,nr. 11-12; transfigurării.Memoriile Cardinalului Cartea nr. 4;Ofotografie un veac, nr. de-acum 5; Nicolae nr.gourmet), 2; Casa nr. onirică, 3; Profesorul de neîmpăiate aunuireportaj (atreia parte Iuliu HossuşiBlajul, nr. 11-12; O antologie comemorativă, nr. 10;Cardinalul Revelațiile uneicorespondențe familiale, nr. 9; români, insolitalscriitorilor nr.dicționar 8; (1928-2018), nr.rea Micu de Dumitru 7; Un „Limba vechilor cazanii”, nr. 6;Ladespărți Țiganiada (II),nr.din România 10; (I),nr.România 9; Enciclopediaimaginariilor nești, nr. 3; Tzone de purificare ca ritual șicălătorie, nr. 11-12; 2; Tropicele bicaniene, nr. 5;Poezia luiNicolae stranietăți, nr. nr. burlești, splendorilor 1;Cartea rali, nr. 3; sânge care vorbește”, nr. 7; 11-12; Bădescu),nr.Horia 6; nr. 8; ediția a5-a(2-4Iunie2018),nr. 6; nr.România, 5;Comunicat U.S.R., nr. 11-12; din Rezultatele UniuniiScriitorilor laalegerile

Mărgineanu ș într-o versiune într-o modernizată,nr. 4; ș i memoria lorincomodă,i memoria i Cardinalul IuliuHossu, în

Steaua - - - , ELVIREANU, SONIA,Joculomonimelorîntr-o CUȘMIR, FLORINA, Conexiuni autentice, nr. 11-12; CUPȘA, acum,plecată De fiind...,VICTOR, nr. 6; CUBLEŞAN, AmVICTOR, omisstabilopozii, nr. 2; CUBLEŞAN, CONSTANTIN, Poet înSpania, nr. 1;Fasci- CORNILĂ, OVIDIUCONSTANTIN, Cântecul t CODOBAN, AUREL, Unardelean cusimțul propor CIOBANU, VITALIE, imaginea mai Regina Maria, MAXIMINIAN, MENUȚ, Oimagine aviețiiliterare MARIAN, RODICA, Transgresarea melancoliei întru MANASIA, IVANOVICI, IonAgârbiceanuVICTOR, șiAlexandros IGNA, VASILE, Mareș Nicolae 80,nr. 4; IGNA, ION, Delegat la Alba Iulia, 1918: p HOSSU, GELU, Episcopul IuliuHossușiMarea Unire FRĂȚILĂ, (un alt fel MIHAI, Portret de mărturisitor FĂRÂMĂ, MARIA, „Deasupra împușcau, euscriam contemporană, nr. 8; poveste, nr. deliteratură 6;Secvențe română nr. esoterică, nr. 6;Eminescudinperspectivă 10; nantele călătorii, nr. 5;Poetizând înespectativă, Blaga, nr. 11-12; țiilor, nr. 5; centenare,bună aRomâniei nr. 11-12; nr.unui proiect, 11-12; nr. 9;Reautenticizarea percepției: reinventarea din ținutulBistriței șiN ireal, nr. 5; Lecția decaligrafie nr. americană, 9; Argentinei, nr. 5; C de provincie, nr. 4; ca Infernul sinonim al Papadiamantis înoglindă,nr. 7; hîrtie Aloisie Tăutu, nr. 4; (III),nr.memorie 11-12; (II),nr.memorie 10; DrumulRezoluției: presă (I),nr.și memorie 9;DrumulRezoluției: presă și jubiliar 1968(II) Iuliu HossușiMarea Unire în presa anuluijubiliar1968(I) de celebritate), nr. 6; fost dat ne-a umbră sedestramă, nr. lungă 8;Ce moarte la tombolă”, nr. 5;AxaNew York-București, o toate zilele, nr. 4; „Istoria românilor (ex)trasă gândirea celuilalt, nr. 3;Poezia noastră cea de acasă cătotul ebine”, nr. 1;Naufragii, nr. 2;(Re) , nr. 9; ȘTEFAN

să avem!, nr. 10; , Cartea demijlocaunuijedi , Cartea , nr. 4;DrumulRezoluției: presă împ (minat) literar ăsăudului în presa anului , nr. 4;Episcopul , nr. 11-12; Statuile de ăcerii ărintele , nr. 7; la ș - i

POPA, NICOLETA, Limbaromână înliteratura popu POPA, Suferințele MIRCEA, unuipreot greco-cato POP, ROXANA, Privind dinspre capătul luminat al POP, ION,Eugen Simionlaora marilor POANTĂ, PETRU, Universitatea (I),nr. 2;Fragment PIŢOIU, cudemnitate, Cornea ION,Doina –portret OVIDIU,PECICAN, PÂRVU, IULIU, Uneveniment editorial: IonAgâr- PAVEL, caforme de IOANA, șilibertatea Memoria PARASCA, ANA-MARIA, spre oaltă Incursiune NICOLAU, re-ge FELIX,Avenit timpulre-creației, MUREȘAN, ADRIAN,Nemoianu și Steinhardt: COSMINA,MOROȘAN, șigândirea Performance-ul MOLDOVAN, ANDREI, Un registru poetic al criticii RĂU, AUREL, Victor Felea –95,nr. 5; POPESCU, TITU, nr. Principiul lecturii, 1;Moralitatea POPESCU, CRISTINA,Poetici Cortá- metaficționale: POPESCU, ADRIAN, 9; Premiul Nobelpentru literatură, nr. 10; românilor, nr. 4; „Chestiunea Transilvaniei”, nr. Cortázar, nr. 11-12; zar șiS Echinoxul –stilșiutopie, nr. 11-12; nr. 9;Orevistă semicentenară –Echinox, nr. 10; române, nr. 8;Mircea Zaciu, ordinea aventurii, contemporanelor noastre, nr. 7;Elogiul limbii de demnitate: Cornea, Doina nr. 6;Poezia nr. 4;Cafeaua domnuluiFulga, nr. 5;Exerciții Umbrele centenarului, nr. 3;Unpreot unionist, e pedos, nr. 2; Excelența baladistului,nr. 2; lară șiazi,nr. –ieri 8; lic, nr. 5; tunelului, nr. 6; 6; nr.Universitatea (VIII), 9; 7; Universitatea (VII): nr. nr. 6;Universitatea (VI), Universitatea (V), versitatea (III),nr. nr. 4;Universitatea 5; (IV), nr.de interviu, 2;Universitatea (II), nr. 3; Uni- 8; Valorizări nr. șistilizări, 11-12; nr. 3;Pentru agenuluiutopic, omorfologie nr. Citadine, intelectuale, blăjene, nr. 10; biceanu, supraviețuire, nr. 8; istorie surprinsă morala romantică la pasiuneafatală, nr. 9;O nr. șitentația neo-goticului, Morton la 8;De anilor ’20,nr.O panoplieaRomâniei 6;Kate literatură, nr. 3;Șiașava crește nr. iarba..., 5; nerării, nr. 11-12; regelui diversiunii,curtea nr. 5; și contemporană (II),nr. 2; literare, nr. 11-12;

practica ábato Opere secundarului,nr.1; la Undetectiv , nr. 5;Ontologia luiJulio ficțiunii

, volumele VII-VIII, nr. 4; Î ntoarcerea regelui, nr. 1; Totul Tânărul Agârbiceanu între lucidșiludic ș coala medicală, nr. 8; , nr. 11-12; împliniri , nr. 7; teoria , nr. - - -

TURCU, ALEXANDRA, Volumul de „bătrânețe” allui TONU, CONSTANTIN, Obsesiianimaliere înopera ȘTEFĂNESCU STOICA, încultura terorii, ANDREEA,Incursiune nr. STANCIU, Rushdie, luiSalman America VIRGIL, nr. EVA,SĂRĂȘAN, nr. aleiubirii, dicționare Două RUS, ADRIANEMIL,Unicorni încaptivitate, nr. 4; CONKAN, MARIUS, ALEX,Mitologii douămiiste,CIOROGAR, nr. 1;Istoria ZAMFIRESCU, ANDREI, Explorări teoretice aleisto WERNER, MARINA, Vorbind corect: coduri, creoli VOȘLOBAN, ADRIANA,Recuperarea umanului VONCU, RĂZVAN, Pe bandaluiM VALLASEK, JÚLIA,Pe marginea unormanuscrise ŢION, ADRIAN, Cronică literară luminoase ment poeticalElenei Vlădăreanu, nr. 7;R unei autoare douămiiste, nr. 6;Noulexperi Like someoneinlove Dan Coman, nr.1; Șipoetele potficinice, nr. 2; lui JoséSaramago, nr. 1; 11-12; „sentimentul sfârșitului”, nr. 11-12; învață nr. cum să scriem, și 9;Julian Barnes nr. nr. lecturii, 7;Mrejele ne 8;Stephen King Phiilip nr. Roth, umbra lui Shakespeare, 6; În Graham3; Remember Greene, nr. 5; Goodbye, noapte, în2018,nr. 9; 6; Lungul către drumalzileișimemoriei nr.Românii, 11-12; matma, nr. 10; Prin FICT, despre mai multe –unalbumînproză,Attila nr. Bartis 9;Kukulla Dickens sivă, nr. 1;Cinci poeme fără cusur, nr. 3; română postbelicăfață nr. cureacțiunea, 5; literară delaHerder laRousseau, nr. 4;Literatura Tavares laFICT limitele limbajului șideazi,nr. deieri ale Americii 8;Despre autohtone,iurilor nr. 6;Reminiscențe literare 5; Oincursiuneînsubstratul datinilor șiobice nr. 4; „Cornucopia” depoesii literaturiiriei române Mudure), nr. 9; șitrecerizări defrontieră (traducere deMihaela post-comunism literatură șiistorie, nr. 6; pierdute, nr. 1; Povestiri dinrealitatea trăită, nr. 9; Unire susținutădepersonalități străine, nr. 6; nr. 1; Transilvania – „starea inimii”, nr. 5;Marea șipoetica „waif”, nr. 5;Cartografia ca , ALEX.,Poezia casinteză, nr. 7; , nr. 10; Continuum poeticlaAurel Pantea, Non stress test , nr. 11-12. , nr. 7; și luciditate. Cu M. Gonçalo , nr. 5;Poetica maternităţii în context transnațional șiestetica subver și bucate alese öbius. 1918,între Charles , nr. ăni în - - - - - ,

109 STEAUA 11-12/2018 110 STEAUA 11-12/2018 DARIE, nr. ANA,Unpuzzlepostmodernist, 1; Vina CRĂCIUN, MARIA, Nostalgia călătoriei, nr. 5; CHIOREAN, MARIA, Omicroscopie nr. atextului, BOLEA, BARBU, MARIA, S POP, Petreu ION,Marta laaldoilearoman, nr. 1; OVIDIU,PECICAN, Ciulei, nr. 6;Nostalgie șivocabu NICOLAU, FELIX,Postmodernizări parabolice, nr. 2; MITCHIEVICI, ANGELO, totalitarismu Rusiașispectrele CUBLEŞAN, IustinșifrumoasafărăVICTOR, nume, STOICA, ANDREEA, Borderline, nr.1; Colaborare EVA,SĂRĂȘAN, Despre teatrul contemporan. Ce PIȚOIU, ION, PARASCA, ANA-MARIA, Oodiseeretrăită prin HANDRU, CIPRIAND., Trăire, nuscriere, nr. 3; FORȚIU, NOEMI,Homoviator, nr. 2; FĂRÎMĂ, MARIA, „Aglomerarea ființei înpunct”, nr. DUMAN, ANDA, Despre singurătate șiviciileafe- Miniaturi, semnalări,recenzii 11-12; Despre organizarea hazardului, nr. 11-12; poetică, nr. 1; Din Auschwitz spre Limelfia,nr. nu s-azis, nr. 7; povești, nr. 7;Oaltfel nr. deenergie electrică, 10; momente degrație,11-12; Micile nr. 11-12; orașe, nr. 11-12;Pledoarie pentru poezie, nr. 7; Anacronisme cronice, nr. 10;Rococo, eros și rente, nr. 4; inței, nr. 4; unei generații, nr. 3;C Cei ce locuiescîndiscurs, nr. 10; 5; Tehnica fotografică adiscontinuității, nr. 10; occidentaleproiecții române, aleculturii nr. 2; Orețea îninteriorul obiectelor, nr. 5;Noi jocul ideilorcufantezia, nr. 10. dezmoșteniților, nr. 9;Noiarabescuri lirice în 7; Despre puterea fragilității, nr. lumea 8;În imaginarul rus, nr. devorbe, 6;Unherbar nr. noi deConstantin Abăluță, nr. în 5;Incursiuni tal, nr. 3; Un cronicar la Snagov, nr. 4; Versuri Ion Vinea recitit, nr. bazarsentimen 2;Într-un lă, nr. 8; nr. poetic, nr. 3;Uninterval 10; „Prin grădina spre întristării havuzul șoaptelor”, spre interbelic, nr. 2;Ce nespuneistoria?, nr. 11-12; lui, nr. 1; O istorie literară alternativă cu vedere Ţigări labucată, nr. 11-12; savant, nr. 9;Echinox, varianta proză, nr. 10; nr. 5;Alcoolul înfîșii,nr. 6;Fitilul, nr. 7;Jocul hrăneşte ogaură, nr. 4;Subacoperire șipeste, nr. 2;Gheaţă pentru revoluţie, nr. 3;Cu ce se C autocunoaștere, nr. 6;Epistolar dedincolo, nr. 8; ântec pentru generația ȘTEFAN Politica , Meursault laChemnitz,nr., Meursault 6; ă uiți? , nr. 5; S ă cauțiadevărul? ăutând tărâmul postmemoriei, nr. postmemoriei, 11-12; , nr. 11-12; făgădu - - - -

DEDIU, DAN, Poeme, nr. 11-12; DĂNILĂ, DAN, Poeme, nr. 2; IOANA,CURTEAN, Viață nudă,nr. 8; COSAC, EVA, Poeme, nr. 5; COROAMĂ, IOAN, Poeme, nr. 6; CORNEA, DIANA,Poeme, nr. 11-12; CIUNGAN, VALERIU MARIUS, Poem, nr. 8; CHIFU, GABRIEL,Poeme, nr. 3; BUTNARU, LEO, Poeme, nr. 8; BUCUR, OANA CĂTĂLINA, Poem, nr. 1; BANCIU, MIHAI,Poeme, nr. 8; BACIU, MIORIȚA, Poem, nr. 1; ABĂLUȚĂ, CONSTANTIN, Poeme, nr. 10; ZAMFIRESCU, ANDREI,Oincursiunefantomatică în VLAD, SOFIA, „Spectactactentacul”, nr. 3; ŢION, ADRIAN, ȚAPU TONU, CONSTANTIN, Subzodia binelui,nr. 6; ȘTEFANCU BARRY, AMY, Poeme (traducere nr. de Elena Boldor), 9; BAILEY, PAUL, Poeme (traducere Chivu), deMarius ABINADER, ELMAZ, Poeme (traducere șiprezenta SUDE, EMILIULIAN,Poeme, nr. 4. SIMIOANĂ, MĂLINA, Poem, nr. 5; SAFTA, CRISTINAELENA,Poeme, nr. 9; Poeme, MONICA, ROHAN, nr. 8; POP, TUDOR, Poem, nr. 8; șieu, nr.PINTEA, ANDREEA,Marți 1; PANTEA, AUREL, Poem, nr. 1; OATU, LUCA ȘTEFAN, Poeme, nr. 6; MUREȘEANU, MARCEL, Poeme, nr. 5;Poeme, nr. MILOȘ, ALEXANDRU CRISTIAN,LaArizona. nr. Odă, 1; MIHAIU, Poem,VIRGIL, nr. 11-12; MĂRGHITAȘ, VLAD, Copilăria învene îngropată, nr. MAREȘ, NICOLAE, Poem, nr. 5; IACOB, IULIA,Lucruri fragile &colorate, nr. 1;Deter- HOLOBÂCĂ, GEORGE, Poem, nr. 2; GLIGOR, MIHAELA,Poem, nr. 6;Poem, nr. 11-12; FLORESCU, RADU, Poeme, nr. 5; DORIAN, GELLU, Poem, nr. 4; DIACONESCU, IOANA, Poeme, nr. 5; Poezie românească Poezie străină Sulina, nr. 4. nr. 5; nr. 8; re deAlex Văsie ş), nr. 6; 11-12; 9; gent, nr. 3;Logodne, nr. 4; , MIHAI,Despre arheu, nr. 2;Între douălumi, , IOANA, UnnouPetru Popescu?, nr. 10; Downshifting , nr. 5; -

BUCUR, DAN, C UPDIKE, JOHN,Poeme (traducere șiprezentare de STERN, GERALD, Poeme (traducere șiprezentare STAFFORD, WILLIAM E., Poeme (traducere și SOTO, GARY, Poeme (traducere și prezentare de SKURTU, TARA, Poeme (traducere de Alexandra ROTH, RUDY, Poeme (traducere deCostin Tuchilă), PLUT, KATJA, Poeme (traducere deElenaBoldor), MIHAILOVA, AKSINIA,Poeme (traducere deIrina MCCARTHY, GERALD, Poeme (traducere șiprezen MARJAŃSKA, LUDMIŁA, Poeme (traducere de LEHMAN, DAVID, Poeme (traducere șiprezentare HILBERRY, CONRAD, Poeme (traducere șiprezenta HARJO, JOY, Poeme (traducere șiprezentare de GRISWOLD, ELIZA,Poeme (traducere șiprezentare IOSIF,BRODSKI, Poeme (traducere deLeo Butnaru), BILBAO, LEIRE, Poeme (traducere Chivu), de Marius OANȚĂ, Ataraxia, REBECA, nr. 1; NICOLAE, VALI, roșu. Malu Sarea, noaptea, munca, NASTA, MIHAI, Trei încercări ființei. petărîmul KADAR, SZONJA, nr. Irinușca, 7; ICONAR, IOANA, Pagină unui visător, din jurnalul IACOB, IULIA,Zahărbrun,nr. 10; GOCIU, GABRIEL ALEXANDRU, nobile, Obiecte nr. 3; DONȚU, ANA, Varșava, nr. 3; DERȘIDAN, IOAN, Viața bate filmul, nr. 4; CESEREANU, RUXANDRA, Farid şibrăţara cupoveşti IOAN, MIRCEA CASIMCEA, Proză românească, dramaturgie Fane Zmeu, nr. 3; Prima încercare: „dinspre neființă”, nr. 8; nr. 6; (câteva tunisiene),nr. istorisiri 8; nr. 11-12; onirice,practici nr. 2;Singurătatea dinvagon, nr. 7; Alex Văsieş), nr. 4. de Alex Văsieş), nr. 1; prezentare deAlex Văsieş), nr. 5; Alex Văsieş), nr. 11-12; Turcu) nr. 8; nr. 9; nr. 11-12; Nechit), nr. 8; tare deAlex Văsieş), nr. 8; Mareș)Nicolae nr. 8; de Alex Văsieş), nr. 9; re deAlex Văsieş), nr. 2; Alex Văsieş), nr. 3; de Alex Văsieş), nr. 10; nr. 9; nr. 11-12; âteodată, ceaiul demușețel Ș coala superioară de eamar, - - 100 DE CĂRȚI DE PROZĂ ÎN100DEANI,ungrupaj DEPROZĂ de 100 DECĂRȚI ***, Cuprinsul revistei peanul2018,nr. 11-12; SARVARI, EUGENIA,Alexandru Dabija, „teatrul pe Mészáros, nr. cuMárta ***, Interviu 6; VOINESCU, Stupul, MARK, nr. 3. ȘERBAN RUS, MARCEL, RĂSUCEANU, ANDREEA,Ioana/Stanca, nr. 7; PANĂ, IULIA,Rezidența,nr. 11-12; POETE CONTEMPORANE,POETE un grupaj de Ruxandra PĂRINȚI ȘICOPII. DINTR-UNALBUMDE SECVENȚE NEDEBUTAȚI 2018, ungrupaj de Vlad Moldovan MODERNITATE –MODERN(ISME),ungrupaj deSanda NICOLAEEVOCARE: BOT: Ion Taloș, Rusan, Dumitru ECHINOX 50:DinuFlămând, Virgil Ruxandra Mihaiu, ECHINOX 50:Aurel Petreu, Șorobetea, Marta Al. ECHINOX 50: Adrian Tudurachi, Ioan Groșan, Ale- ANIVERSARE: 80 - Mircea Braga & Vasile Voia (texte Grupaje, dosare Anchete, meserotunde, interviuri Cornel Cotuțiu, Radu Voinescu, nr. 10; Moldovan, Laura Poantă, Rad, Ilie Virgil Stanciu, Adrian Lesenciuc, Andrei Maximinian, Menuț Gârbea, Horia Dorian, Gellu Curticăpeanu, Gheorghe Glodeanu, OlimpiuNușfelean, Doina Cerna,Dumitru Icu Crăciun, M. Croitoru, Grigorie PetrașIrina și Victor Cubleșan: SimonaAntonescu, viu), nr. 11-12. noieste, practicăm care-l Cesereanu: Marta Petreu,Cesereanu: Marta Ioana Iulia Militaru, Adameșteanu, Ruxandra Cesereanu, nr. 1; Ciobanu, Chivu, Marius Pârvulescu, Robert Andrei Codrescu, Ana Blandiana,Dora Pavel, Ioana Petraș,Codruț, Irina Ana Barton, Mihail Vakulovski, FAMILIE, ungrupaj deRuxandra Cesereanu: Mariana Temneanu, Valeriu Cuc, Otay, Deniz nr. 3; Florea, Teona Galgoțiu, Lucian Brad, Irina Bâlici:ElenaBoldor,& Mihnea Mircea Andrei Popescu,Cristina DianaDupu, nr. 2; Carmen-Veronica Borbely, Petronia Popa Petrar, Vlad Melnic, Moldovan, Rareș Alina Preda, Berce: Călina Părău, ElenaPăcurar, Diana Melnic, Sabău, nr. Sorin Benga, 4; IuliaHossu, Ileana Alexander Baumgarten, Cornel Cotuțiu, Eleonora Sava, Achim Stoian, Cesereanu, nr. 9; Cistelecan, nr. 10; xandru Vlad, Petraș, Irina Petru Poantă, nr. 11-12; de A.E. Rus),nr. 11-12; , MARIA, Ploaia, nr. 3;

Căutare , nr. 11-12; Șerban, Florin Irimia, FlorinȘerban, Irimia, Vitalie SimonaPopescu, Gabriela încă , vorbit” (inter -

111 STEAUA 11-12/2018 112 STEAUA 11-12/2018 MIHAIU, 20deaniesteticaVIRGIL, jazzuluila ALEXANDRU,JURCAN, șisclavia perverse Oglinzile AZAP, IOAN-PAVEL, VaANDRIEȘ, VICTOR, ***, Preda***, Marius laChișinău, nr. 10; TEMPORALITĂȚILE ANTINOMICEALEMODERNIS- P ASCU, CRISTINA, Cronică deteatru, filmşimuzică Ștefan B 11-12; 9; Tibor Szász:evocare laceas aniversar, nr. Arts pe unfel debibliotecă” nr. 5;Festivalul „ Dior –succesul unuicompozitor ratat, nr. 4; muziciipeste nr.triumful timp(uri), 3;Christian succes laParis, nr. șiH 2;Jaroussky în Brăila luiJohhny R.,nr. 11-12; înfrânge cuvântatul Muntenegru, nr. 9;Creativitatea Pop, evocat deAdrian Pop, nr. 9;Jamînbine embargoul, nr. 8;Magistrul cântului coral, Dorin Interludiu, nr.jazz cubanez(IV): 7;Sfidând – pianistmexican lavârf, nr. 7;Neastâmpăratul Fonseca,nez (III): Roberto nr. 6; Alex Mercado cubanez (II),nr. 5;Neastâmpăratul jazzcuba jazz cubanez(I),nr. 4;Neastâmpăratul jazz decât Taylor nr. sauBraxton, 3;Neastâmpăratul Leo Feigin, Tavitian șiStroe sunt maiimportanți t Academia dinCluj(II),nr. deMuzică 1;Etern- nr.modernă, 8; Mărgineanu10; Nicolae –80,nr. 11-12; românești AndreiRemember Blaier, nr. 5;C nr.capodoperei: onoapte furtunoasă, 3; cunoscut?, nr. 8; nr.modern, 1; Rabaté, PatrickJean-Michel McGuiness, nr. 8. Stevenson,Kiberd, Randall Moraru, Christian MELOR, ungrupaj Berce: deSanda Declan Ioana Ieronim, Ruxandra Cesereanu, nr. 7; Crăsnaru, Georgescu, Irina-Roxana Andra Rotaru, Vlada, SimonaPopescu, Daniela Chirian, Rita Urs, Alina Purcaru, Drumea,Miruna Domnica Draghincescu,Rodica Carmen Firan, Luminița Stănilă, LiaFaur, Cârneci, Codruța Magda Simina, Maru, Eugenia Țarălungă, Angela Marcovici, Moni Turcu, Floarea Țuțuianu, Iancu, Medeea Aura Vlădăreanu, IuliaPană, Letiția Alexandra Ilea, Cârstean, Nechit, Elena Ana Blandiana,Irina Codruț,Nicolaie, Mariana OlgaȘtefan, Svetlana ânărul Gaio BigBand ânărul Gaio Î ntotdeauna mi-am imaginat paradisul ca , nr. cualte (ne)cuvinte, 8;Despre artă, nr. raborescu, inițiatorul teatrului clujean vicisitudinile, nr. 10;Festival-concurs „necanonice”, nr. 6;DanPița –80,nr. Noël angelique Noël

rămâne „Fratele A rămâne „Fratele Pororoca la35deani,nr. 2;Pentru , nr. 2;Perenitatea . Români de . Români h” quasi-ne âteva filme ändel Elektro sau - - -

MICU, ALICE VALERIA, singurătății, nr. Îngerii 6: FLORIN,GHERASIM, peregrin, nr. Unartist 9; BĂDESCU, HORIA,Cu penelulluiDumnezeu, nr. 9; ANASTASIEI, IOLANDA, #808080,unspațiu al ZAMFIRESCU, ANDREI,Analize șiautopsii ale ŢION, ADRIAN, ȚĂRANU TODERICI, RADU, O adevărată premieră, nr. 2;Un SIMION, GEANINA,Când VERDIANU, DUMITRU, nr. 9. ȚUȚUIANU TUREA, VALERIU, nr. 4; ȘERBAN MIHĂILESCU, DOINA,nr. 5; MANEA, IOANA-STELUȚA, nr. 3; IVAN, DUMITRU, nr. 1; GHEORGHIȚĂ, VASILE, nr. 10 IOAN,CUCIURCĂ, nr. 2; BRUDAȘCĂ, MARIA, nr.6; BOUR, OCTAVIAN, Caricaturi, nr. 1;Caricaturi, nr. 2; BOTIȘ, TEODOR, nr. 11-12; VLASIU, IOANA, Discreția luiIoanCuciurcă, nr. 2. SIMION, G., Tunelul celor 100deaniRomânia, SABĂU, NICOLAE, RĂU, AUREL, Expoziție Teodor la80deani,nr. Botiș PIŢOIU, – Ivan ION,Dumitru OLIV, șigrația Invertirea MIRCEA, centrului, nr. 5; MIHAIU, LuminosulVIRGIL, dor lusitan al lui Valeriu Cronică plastică Ilustraţiile numerelor media –trei vernisaje laînceput dean,nr. 2; nr.memoriei, 1;Kierkegaard, sateliți, mixed Bergman, nr. 7. teoreticeperspective asupra luiStrindberg și cinemaului românesc nouăzecist, nr. 3;Noi 2018 Viziuni teatrale încadrul era femeia, nr. 2;Molière înpasdedans, nr. 7; Eminescu șiEnescu, nr. 10; dent, nr. Jude, luiRadu nr. 7;Barbarii 10; an clasic, nr. 6;Note despre unfilmindepen datăprima laCluj, nr. 11-12; nr. 11-12; 8; Caricaturi, nr. 9;Caricaturi, nr. 10;Caricaturi, 5; Caricaturi, nr. 6;Caricaturi, nr. 7;Caricaturi, nr. Caricaturi, nr. 3;Caricaturi, nr. 4;Caricaturi, nr. nr. 11-12; 11-12; șimîngîieri Ape Turea, nr. 4; , RADU, nr. 8; , CORNEL, , nr. 11-12; , FLOAREA, nr. 7; Contrabasul era nimfași Transilvania vetera , nr. 8; Strigoii Valkyria : un poem-oratoriu de : unpoem-oratoriu persona artistica persona  Întâlnirilor delaCluj Întâlnirilor ajungepentru , nr. 11-12; , nr. 1; -