Serie nouã iulie 2010 7 Am (CIX) ACTUALITATEA 36 pagini 9 lei REVISTĂ LUNARĂ A UNIUNII COMPOZITORILOR ªI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA

Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi, ediţia 2010 Portret Livia Teodorescu-Ciocănea Divina armonie... “Bravissimo” la Nürnberg Teatrul “C. Tănase” în Herăstrău În imagine: Paula Seling Editorial În particular, un experiment sonor De zor de tipul happening-ului, environment-ului, Freies- Zusammen-Spiel-ului, fusion-ului derizoriul s.a., dincolo de faptul că amorsează predilect semnificaŃia unor gesturi limită, a căror reiterare devine Liviu DĂNCEANU gratuită, superfluă, afişează o modalitate (aproape cinică) de a Când disponibilitatea devine converti tragicul, comicul, sublimul excesivă, există toate şansele ca ori graŃiosul în platitudini curente, selecŃia să fie îmbrobodită. Ori să fie ceea ce, mai în glumă, mai în serios puse la fiert, în aceeaşi oală, fleacul şi e ca şi cum te-ai juca cu focul. De la catastrofa, eşecul şi reuşita. inocenŃa jocului pur, esenŃial, la Retragerea e în acest caz strategică: insolenŃa experienŃelor ridicole, nu pentru a nutri un abandon, ci pentru factice. De la candoare la fatuitate. a potenŃa alegerea. Deschiderea Iată o metamorfoză pe care Andrei juvenilă poate fi astfel substituită de Pleşu o descrie cu plasticitatea-i concentrarea matură, iar strategia binecunoscută: „Derizoriul este ceva distributivă complinită de logistica care putea foarte bine să nu fie. Prin focalizării. faptul că el este (s.a.) totuşi, în ciuda faptului că Să temperezi şi să triezi – iată gesturile necesare pare a fi putut să nu fie, derizoriul devine compozitorului contemporan. Mai ales acum, când traversăm o monumental (s.a.): un joc la limita între neant şi epocă în care se administrează tot mai neglijent surpriza şi fiinŃă, un salt în fiinŃă mult mai spectaculos decât aşteptarea, virtualitatea şi actualitatea. Exaltarea exteriorităŃii, saltul de la un grad (s.a.) de existenŃă la altul. angajarea copioasă a derizoriului, pe de o parte, şi Neant întrupat şi, în fond, neant eficient, activ, disponibilizarea sublimităŃilor ori ignorarea adâncimilor, pe de spunându-şi cuvântul şi jucându-şi rolul pe altă parte, duc, inevitabil, la glorificarea unor aventuri juvenile, scena fiinŃei. Expresia tipică a derizoriului indiferente la calitate ori la reflecŃiile profunde, dar deosebit de monumental este civilizaŃia omenească”. atente la cantitate şi, mai ales, la accesorii. Or, când strass-ul şi diamantul sunt pe acelaşi plan, iar adjuvantul înlocuieşte titularul asistăm, cu siguranŃă la un spectacol în care entropia DIN SUMAR valorilor generează, printre altele, suprimarea emotivităŃii şi, pe cale de consecinŃă, a sensibilităŃii. Când toate lucrurile sunt la fel de importante, nu merită Săptămâna InternaŃională a să iei nimic în serios. Aceasta este miza derizoriului: injectarea Muzicii Noi 2-12 cât mai multor doze de pseudo-magnitudine în sângele oricărei 13 întâmplări anodine, astfel încât ea să strălucească aidoma Academica evenimentelor ce luminează autentic. În componistica actuală, Universitaria 14-15 fuga pe orizontală este expresia tipică a unei voinŃe de Concerte sub... lupă 16-17 expansiune, graŃie căreia creatorul culege răzleŃ şi insignifiant de pe suprafeŃe întinse. De aici globalizarea şi uniformizarea ce Portret componistic: nu permit răgazul de a detalia şi nu iau în seamă nevoia de a Livia Teodorescu-Ciocănea 18 nuanŃa. Şi tot de aici acea voioasă pauperitate a mesajului artistic, vehiculat histrionic, aidoma unei acrobaŃii sub cupola Punctul pe j... azz 19 unui circ enorm. Divina armonie... 20 În general, derizoriul se exprimă fundamental prin două Festival românesc în Germania 21 tonalităŃi: 1) majoră - când indigenŃa e exploatată la maximum, “Glasul speranŃelor” 22-23 iar materia primă a inspiraŃiei stă sub semnul incalificabilului şi 24 a indezirabilului (situaŃie în care deviza este să faci din rahat Teatrul “C. Tănase” bici, cu orice preŃ şi în orice împrejurare); 2) minoră - când Marina Voica la Chişinău 25 lucrurile cu adevărat importante sunt golite de miezul lor Eric Clapton şi S. Winwood 26 suculent şi reduse la o coajă insalubră, putridă, iar băşcălia se Flash 28-29 revarsă torenŃial în relaŃia cu substanŃa sonoră (ipostază în care compozitorul reduce totul la deriziune şi insolenŃă; altfel spus, Gheorghe Zamfir 30-31 cioburile creaŃiei râd de oalele sparte ale istoriei muzicii). Discuri 34-35

ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 7
Iulie 2010 SIMN 2010 umor. Nu le-am sesizat. I-aş menŃiona pozitiv, însă, pe Săptămâna tinerii interpreŃi în special pe flautista Ana Chifu, prezentă şi în alte concerte, şi pe clarinetistul Constantin Urziceanu. InternaŃională a - Muzici prea lungi... De-am sta aşa şi la autostrăzi... Parafrazând vorba cuiva: compozitorul trebuie să taie de trei ori şi să scrie odată. Sau, unii, Muzicii Noi niciodată. (DespărŃirea de public) Pauză şi tăcere. Pauza-sterilă, tăcerea-gravidă. (Jurnal în zig-zag) Concert (puŃin) extraordinar de orgă - Eva Maria Houben. Când Eva (M.H.) a fost alungată din Paradis, Prima zi motivul a fost, cu siguranŃă, ciclul ei de piese (aus dem Mogoşoaia – splendoare în cvasi-ruină. “Prima Zyklus Orgelbuch), în care se vede că niciodată zi a festivalului are o poveste, are un traseu, o hartă (...) ridicolul preŃioaselor (netalentate) nu şi-a spus ultimul Povestea este dată de tema expoziŃiei de sculptură cuvânt. Câteva sunete cu intercalari de mari şi (s.n.) a artistei Raluca Ghideanu: Prison of Life”, ne insuportabile pauze. Trebuie să fii total lipsit de fler spune programul Săptămânii... (muzical), să nu realizezi, că orga este, poate, Nu, spunem şi noi, aceea nu e sculptură şi, din instrumentul care acceptă (psihologic vorbind) cel mai păcate, nu e nimic viabil artisticeşte. Mai mult, placajele puŃin pauzele lungi, mai ales după nişte acorduri desenate de pe gazon, (ca nişte Ńinte pe un poligon), “grase”. Dacă ne gândim la mulŃimea muzicilor statice, personaje infantile reprezentând prizonierii, îşi pun non-evenimenŃiale (să va traduc - plicticoase), unde amprenta asupra întregului “metatext” ce însoŃeşte tăcerea sau anemia informaŃiei sunt totuna, şi mai muzica. Sărăcie de idei, butaforie ieftină. Un tur rapid al adăugăm şi ultimele “opus”-uri cinematografice ale “locaŃiei”. Într-unul din beciuri veghează tăcute, tinerilor (titraŃi, premiaŃi, lăudaŃi de cronicari cu solid anistorice, sculpturi handicap cultural), cred că putem (adevărate) dintr-o Contrapunct în vorbi despre un adevărat sindrom al excelentă retrospectivă Magicland pauzei (atenŃie, nu al expresivelor Vasile Gorduz. tăceri din marile filme ruseşti sau Ieşim în spaŃiul poloneze). deschis, în istorie. Şi nu Intermezzo regretăm. Este soare şi Muzicologii noştri se împart în peluza cu stânjenei e mai două categorii: unu - cei care nu vin vie ca oricând. la festival şi, în genere, la muzica Ora 20:30 - noua şi - doi - Despina Petecel. MultiLudicMedia Rezerva faŃă de multe creaŃii Concertul tinerilor contemporane este, cred eu, compozitori Mihai justificată. A fi, însă, neinformat, nu Murariu, Sabina cred că intră în “fişa postului” unui Ulubeanu, Elena Apostol critic muzical. şi Darie Nemeş Bote – Ziua a doua muzici corecte, scrise Ora 18:00. Mişcătoare muzica lui sensibil, fără strălucire Myriam Marbe - Vocabular I, o sau vârfuri. Cu nimic mai stranie incantaŃie pentru mezzo sau prejos sau mai sus decât soprană (Elmira Sebat), violă piesele unora dintre mai (Thomas Beimel) şi percuŃie vârstnicii compozitori din (Christian Roderburg). Apropiată festival. Mi-a plăcut lipsa expresiv şi timbral, parcă un retoricii apăsate şi a pandant al vocabularului, este violenŃelor care popu- Hasret de Beimel. Violeta Dinescu face o frumoasă şi lează tot mai mult spaŃiul nevrotic contemporan. eleganta reverenŃă spaŃiului în care s-a născut şi Adaosul de imagine (film, joc, performance) mi s-a format, prin Din cimpoi, pentru violă. Un parfum aparte, părut a fi un lest inutil, fără logică şi expresivitate (mai o prospeŃime ieşită din şabloanele culturale europene, ales în ultimele două piese - Joacă un joc! şi Profile conceptualiste, expresioniste, minimaliste, Per4mance). De altfel, deficitul de sens se va perpetua darmstadtiene etc., ne aduc cele Trei cântece ale în aproape toate momentele de acest fel (vezi doar compozitoarei mexicane Marcela Rodriguez. Imaginez prima şi ultima zi). un festival în care Europa să fie, pusă pentru un timp, Ludicul (invocat în titlu) presupune inteligenŃă şi între paranteze. “Bătrânei Doamne” încep să i se

2 ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 7
Iulie 2010 SIMN 2010 accentueze ridurile. poetul Varujan, lângă cel vrâncean sau cel ungurean, Dincolo de vise IX de Vlad Ulpiu, se nutreşte, ca nu poŃi să aduci un didgeridoo, că-i exotic, dă bine şi mai toate piesele sale, din Mozaicul începuturilor sale să-l abandonezi după câteva secvenŃe, nu poŃi să pui o de “oniric” (botezat aşa, cu excesivă îngăduinŃă, de toacă, tot efemeră (ce vine din spaŃiul sacru-ritualic) lângă o chitară electrică ce vine dinspre discotecă, nu poŃi să pui cântările şi recitările folclorice (total neprelucrate - ca exponate de muzeu), lângă modernismele saxofoanelor lui Emil Sein. Să mai adăugăm vocea autoarei din off (de altfel, foarte frumoasă), toba, fluierul şi ce-o mai fi fost pe acolo (mă intrigă absenŃa solzului de peste). Nu poŃi pune orice lângă orice decât într-o Academie de Patafizică...... Andrei Tănăsescu este un muzician desăvârşit. Îmi plac omul, compozitorul, pianistul, îmi place curajul lui exprimat cumva juvenil, pentru care, nu o dată, a fost ironizat de şefii Uniunii. În Toccata pentru pian şi orchestră are un discurs perfect articulat formal (şi Anatol Vieru). Deficit cronic de idei (formale, estetice, temporal), orchestrează excelent (mulŃi dintre cei care culturale). Scrie Vise 1,2,3..., Dincolo de vise IX, l-am “amendat” în timp ar avea ce învăŃa de la el) are Împletirea viselor (nefericit titlu) etc. Astfel spus, forŃă şi, spre deosebire de mulŃi alŃi confraŃi, nu e o clipă visează non-stop. Aşteptăm, sincer, ca autorul să se plicticos. Cunoaşte perfect lecŃia clasicilor. trezească (într-o bună zi) şi să încerce să schimbe Nu pot să nu observ, însă, un anume retard reŃeta. Spre binele lui şi-al publicului. stilistic. PoŃi să-i resuscitezi pe Şostakovici sau pe Pe acelaşi tipar evoluează (un fel de a zice) şi Rachmaninov doar în exerciŃiile de şcoală. Andrei Fred Popovici, care-şi vede conştiincios de studiul Andrei Tănăsescu anatomiei sunetului, ignorând anatomia (rabdurie doar până la un punct) a ascultătorilor. Să ne înseninăm puŃin, amintind de excepŃionala voce a Elmirei Sebat. Stranie, extrem de personală, inteligentă, o adevărată bucurie. Ziua a treia. Cvartet pentru o lavalieră (I) poate fi un titlu simpatic, cu conotaŃii harmsiene, necum kafkiene, cum se arată a fi terifianta realitate a ideii de recluziune. Terifiantă doar în teorie, pentru că, pe scenă, viermuiala nefericiŃilor dansatori închişi într-un fel de acvariu/cabină telefonică şi amintind de gasteropodele barbiene, îşi consumă drama (câtă e) în câteva minute. Restul, până la o oră, e, din non, pauză. La 20:00 - se reia coşmarul - lavaliera se întoarce (!). Photo: Mihai Cosma © 2010 Nu sunt masochist şi plec. Un nou concept cool trebuia să “picure” măcar, în Toccata sa, ceva din - artist sonor (Julien Trambouze), deficit de simŃ al compozitorul Tănăsescu. Ştiu sigur că există. limbii, nu orice poate fi transpus oriunde (artist plastic). Masques et miroirs pentru saxofon şi orchestră “La umbra kitsch-ului în floare” au stat: omul cu - frumos titlu, şi nu doar el. Autoarea, Doina Rotaru, iese conceptu’ - Vava Ştefănescu, Julien (Neospitalierul) - (şi bine face!) din stilul doinit al cantilenei şi ne propune artist sonor (!) şi dansatorii. CoŃofană, Dancs şi Fairuz o piesă cu contururi mai ferme, cu binevenite contraste, (Liban). cu un bun simŃ şi control al percuŃiei. Din Liban, sigur, prefer cedrii. Excelent, ca de obicei, Kientzy. O seară Ziua a patra. incitantă. Am scris cândva cu simpatie despre Mihaela 17:30 - Din nou Elmira Sebat. Sper să am Vosganian. Îmi plăcea curajul ei de-a folosi o materie norocul să o întâlnesc într-o zi şi în calitate de simplă, din diferite zone folclorice ale lumii distilând-o compozitor. Bianca Manoleanu, Elmira Sebat şi inteligent. Steliana Calos - cele trei doamne ale muzicii noi. În Calea Îngerului Uman pentru artist tradiŃional, Ziua a cincea. grup experimental etc. etc. etc., lucrările par a fi Ora 18:00 - Recital de chitară - Sergio Altamura scăpate, însă, total de sub control. Nu poŃi să-l pui pe (Italia).

ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 7
Iulie 2010 3 SIMN 2010 Muzică intimista, de bar discret, în luminile ultimelor simfonii), până la atât de necesara căruia poŃi să-Ńi rememorezi, dramatic, viaŃa. Muzică reconstrucŃie a UCMR. sinceră, expresivă. SpaŃiu interzis ”elitiştilor”. Îmi place. De la Dante la Eminescu, trecând prin marile Ora 19:30 - Lui Altamira i se adaugă Irinel repere culturale europene, Bentoiu dovedeşte în ultima Anghel şi Sorin Romanescu. Experiment. Cu suflete. sa simfonie că este un autor total. Desăvârşit Primejdios, deci. Primul cuvânt care îmi vine minte - orchestrator, fapt dovedit şi în “colaborarea” sa cu voodoo. SpaŃiu deschis “etiliştilor”. Şi tristeŃea de-a Enescu, el stăpâneşte la fel de bine zone expresive din vedea un talent de excepŃie (vocal, actoricesc - Irinel), cele mai diverse, lirice, dramatice sau ludice, făcând balet pe marginea prăpastiei. Uverderode. dovedindu-se totodată şi un foarte fin cunoscător al Când lumea se mai Ńine doar într-o mică brăŃară de literaturii universale. argint, n-o mai împingi şi tu. Ziua a opta. Ziua a şasea. Excelente concertele ultimei zile de festival. 19:00 - Concertul orchestrei Radio (admirabil). Atât ca interpretare, cât şi ca programe; ansamblul Dirijat de Horia Andreescu, poate cel mai apropiat Profil Simfonietta dirijat de Tiberiu Soare şi Traiect-ul muzician, din breasla sa, de muzica nouă. condus de Sorin Lerescu sunt două dintre formaŃiile care, alături de Archaeus-ul lui Liviu Dănceanu întreŃin, cât este posibil un climat favorabil muzicii noi, pusă Dan Dediu cam de mult între paranteze de instituŃiile noastre muzicale. Îi remarc pe mai tinerii şi foarte promiŃătorii Mihai Murariu şi Mihai Măniceanu, iar din programul Traiect-ului pe Filip Pavlov (excelent servit de violonista Geanina Săveanu - Meragin, secondată la pian de Andrei Podlache) şi foarte buna prestaŃie a lui Barrie Webb în BONTROM de George Balint, aproape singura piesă dedicată trombonului în care sunt căutate şi efectele mai lirice, mai puŃin contondente, ale instrumentului. Ora 20:30 - Love Bubbles Story Din nou, la râpa Uvedenrode... Plec cu un gust amar. Păcat. Photo: Mihai Cosma © 2010 Valentin PETCULESCU Dan Dediu (în Hibernator pentru trombon şi orchestră) scrie, ca de obicei, cu faŃă spre public P.S. Dumnezeu a făcut lumea în şapte zile. Un rămânând, în acelaşi timp, el însuşi. Inteligent, ironic, festival se face mai greu, în opt zile. În ultima, vivace, bun orchestrator... cred că-i enervează pe mulŃi dintre plicticoşii muzicii. Horia Andreescu Să ai ca semn distinctiv de originalitate tocmai lipsa apetenŃei programatice pentru ea. Dacă Dan Dediu poate fi circumscris zonei ludice a post-modernismului, Sorin Lerescu (în Side by side - dublu concert pentru saxofon, violă şi orchestră) aparŃine, prin lirism şi sensibilitate, unui modernism generic, uşor nostalgic, fără contururi abrupte, dar extrem de divers şi colorat în detalii. Excelent, ca de obicei, redutabilul duo Kientzy (saxofon) - Cornelia Petroiu (violă); la fel, virtuozul trombonist Barrie Webb, din primul concert. Vârful serii, şi al întregului festival, aş zice, a fost Simfonia a 8-a de Pascal Bentoiu, impresionant monument al unei vieŃi exemplare din toate punctele de Photo: Mihai Cosma © 2010 vedere. PuŃini sunt artiştii liberi-profesionişti care să nu Dumnezeu a trebuit să inventeze sau să reinventeze datoreze aproape nimic instituŃiilor statului, dar care să muzica. Rămâne să decideŃi dumneavoastră dacă a se ofere cu atâta generozitate nevoilor cetăŃii, de la reuşit sau nu. restituirea unor capodopere enesciene (orchestrarea 4 ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 7
Iulie 2010 SIMN 2010 context. Dacă, să zicem, pe plan documentar, datorită mai ales radioului public, repertoriul festivalului s-a Impresii fugitive putut stoca, în actualitatea conştiinŃei participative, respectiv pentru marele şi chiar micul public (de elită), George BALINT SIMN a derapat/eşuat în ascundere, ajungând la talia unui eveniment de club. Tocmai a fost, tocmai s-a petrecut, tocmai s-a Ca peste tot, momentele majore ale unui sfârşit. Un festival controversat, cel puŃin la nivelul festival de tipul SIMN sunt în referinŃa concertelor reacŃiilor simple, la cald şi, desigur, oral-verbale, ale simfonice. Paradoxal, numărul celor care şi-au dorit să celor faŃă de care festivalul a fost aspectat sau, prin fie martori nemijlociŃi la acestea nu era de invidiat nici care festival, s-au pus ei înşişi în aspect. A fost o nouă pentru producătorii concertelor camerale (de salon). întâlnire, a douăzecea consecutiv-anuală. Ne putem Personal, am fost şocat să văd cât de puŃini au fost cei întreba firesc, privind retrospectiv, cam la cât o viaŃă de care au rămas şi la partea a doua a programului de om în formare (de mărimea unui set complet al ciclurilor vineri, 28 mai, al concertului Orchestrei NaŃionale de învăŃământ - de la primar la universitar şi doctoral): Radio, în care s-a interpretat măiestrit Simfonia a VIII- de unde am pornit, ivindu-ne şi unde ne aflăm, a de Pascal Bentoiu, sub bagheta lui Horia Andreescu. supravieŃuind? E greu de spus, în numai două vorbe. De la Enescu încoace, şcoala muzicală românească a Începutul, în 1991, a fost festiv, plin de speranŃe, în mai „livrat” câŃiva titani, dintr-o pleiadă de foarte buni siajul idealismului revoluŃionar al ultimului deceniu din compozitori. Să-i numim pentru a doua jumătate a secolul şi mileniul trecute. Atunci, la cadenŃa unui veac secolului XX măcar pe Anatol Vieru, Tiberiu Olah, atât de plin pentru ceea ce am putea numi fiinŃa gândirii Ştefan Niculescu, Aurel Stroe, Pascal Bentoiu, lista muzicale, ne- putând însă continua pe acelaşi palier valoric. Opera George Balint am oferit şi lor ar trebui menŃinută în conştiinŃa publică nu doar prin noi, românii, festivaluri de tipul SIMN, care, prin natura lor, pun prilejul de a accentul pe promoŃionalitate, ci prin repertoriile de ne arăta un stagiune ale instituŃiilor de spectacole şi concerte pe chip lumii din care statul le finanŃează din bugetul public. Pretutindeni al cărei în lumea civilizată de tip european, stagiunea este un contingent indicator de standard cultural iar nu de economie de ne întrupăm. piaŃă. Ar trebui să pricepem odată că ceea ce este IniŃiatorul şi cultură nu poate fi comensurat prin reperele pieŃii de organizatorul consum. A te legăna pe o manea este un fapt divers de acelei prime tip consumist (în perimetrul divertismentului), însă a ediŃii, compo- asculta o simfonie este un act de cultură, zitorul Ştefan incomensurabil în fond. Deosebirea este echivalentă Niculescu, l-a diferenŃei dintre om şi animal, dintre spirit şi materie, Photo: Mihai Cosma © 2010 conceput dintre individ şi masă, dintre libertate şi inerŃie. Căci cel după chipul ce numai consumă, se supune exclusiv necesităŃii şi asemănarea lui, conturate prin erudiŃie, obiectivă (cantitativ), pe când cel care şi actează, se seninătate, competenŃă axiologică şi mai ales, poate, autodetermină în planul propriei conştiinŃe, ca valoare onestitate. InstituŃiile statului, prin demnitarii vremii lor, spirituală. Strigăm atâta pentru drepturile naturale - ale de la preşedintele Ńării, până la cel al Uniunii omului ca animal, ale animalelor ca fiinŃe - , uitând să Compozitorilor şi Muzicologilor, împreună cu media pretindem omului individual efortul de a-şi dobândi scrisă, audio şi video, au salutat omofon, de la nivelul liberatatea prin cultură. Putem vorbi despre un drept al unor tribune ample, dorind să marcheze importanŃa acestui efort, pentru care, da, el trebuie să beneficieze evenimentului. A fost de bine, s-a început cu dreptul. An de mijloacele informaŃiei şi instrumentării, dar sub după an, SIMN a reuşit să fie. Doar că, din ceea ce era condiŃia propriei acŃiuni în a-şi exercita devenirea. Abia atunci, pare să fi rămas la fel doar stindardul, şi acesta un astfel de om merită calificativul de cetăŃean, abia purtat oarecum în diminuendo, de tot mai puŃini dintre unui atare om îmi pot încredinŃa administrarea noi. Căci în aspectul său funciar, festivalul a prins să nevoinŃelor personale în raport cu spaŃiul comunitar. gâfâie şi să se bălăngăne de inaniŃie financiară. Astfel, În lanŃul secvenŃelor sale, festivalul SIMN a a „învăŃat” să se dreagă spontan, din oportunităŃi alternat atitudinea conservatoare cu cea inovatoare. ocazionale, legându-se ca înecatul de câmpul Această ultimă ediŃie cred că s-a aflat sub semnul relaŃional cu anvergură strict personală, al unuia şi diversităŃii. O diversitate de mai multe insule plutind altuia dintre colegii compozitori, care mai degrabă moderat, nu neapărat în derivă, într-un acelaşi areal. putem spune că se jertfeau (în a-şi pierde energia, Quasi-aleatoare, întâlnirile dintre ele au fost însă timpul şi chiar banii proprii) spre reuşita de fiece dată a discrete, fără voită spectaculozitate, dar şi fără notabile încă unei ediŃii. Este adevărat că România ultimilor incidenŃe. Un festival care s-a derulat paradoxal, într-un două decenii a parcurs ea însăşi un traseu deosebit de fel de diatonism cromatic. Evident mi-a fost intervalul fluctuant, dinamic în transformare, adesea imprevizibil, dintre imaginea promovată pe site şi caietul-program de până la incoerent. Societatea noastră pare să se fi (redactate şi aspectate profesionist) şi conŃinutul depliat de sinele său ideatic, de vocaŃia tradiŃiei, de realităŃii de fapt, nu totdeauna extraordinar. Nu multe ca justa proporŃie în orice construcŃie, de constituŃia atare, disonanŃele le-am resimŃit însă pe diferite binelui public. SIMN nu avea cum să nu sufere în planuri. (Continuare în pag. 6)

ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 7
Iulie 2010 5 SIMN 2010 (Urmare din pag. 5) aparte, îi amintesc aici pe organista Eva MariaHouben Sunt de acord că într-un festival punem mai cu (Germania), pianistul Andrei Tănăsescu, violista seamă lucrurile de acum şi din apropiatul ieri să se Cornelia Petroiu, chitariştii Sergio Altamura (Italia) şi întâlnească. Dar nu orice cu oricine şi nu pe oricine Sorin Romanescu, mezzosoprana Elmira Sebat, pentru te miri ce. PuŃină axiologie nu strică, mai ales compozitorul Thomas Beimel - coordonatorul atelierului când organizatorul principal este Uniunea pentru copii „ExpediŃie în lumea sunetelor” şi pe Compozitorilor şi Muzicologilor. Iar la acest nivel de compozitoarea Irinel Anghel, în calitatea de conceptor reprezentare, axiologia nu se poate calchia perfect pe şi coordonator al programului Magicland. Pe fond, opŃiunile personale, chiar şi când este vorba de şefii repertoriul festivalului s-a susŃinut în special prin unor formaŃii/ansambluri. Însă, în general, lucrurile participarea unor ansambluri româneşti, majoritatea din bune au fost sensibil mai multe decât cele îndoielnice. capitală, devenite clasice sub aspectul orientării lor în S-au deschis o serie de ferestre către tipurile promovarea muzicii contemporane, pe care le numesc neacademice, mai ales în spaŃiul din cortul numit după ordinea apariŃiei de-a lungul întregului program, „Magicland” (din menŃionându-i şi pe managerii lor: devotioModerna, curtea UCMR). condus de Carmen Cârneci; Trio Aperto condus de Mereu prezente, Ladislau Csendes; Archaeus, condus de Liviu cele două Dănceanu; Trio Contraste (Timişoara), condus de Sorin amfitrioane, Irinel Petrescu; Profil Sinfonietta, condus de Dan Dediu; Anghel şi Mihaela Traiect, condus de Sorin Lerescu. Pe lângă acestea, Vosganian, au fost am remarcat şi o proaspătă formulă, Trio Ioachimescu constant ravisante (violoncel, flaut, live electronics), dedicată unui gen prin atitudine şi muzical ce prinde tot mai mult contur în spaŃiul costumaŃie. A lipsit românesc. La fel, a fost oportună şi deosebit de bine însă ceea ce Ńine primită de către public organizarea unui concert coral, de confortul utilitar al cărui protagonist a fost Corul Accoustic, dirijat de sau, dacă vreŃi, Daniel Jinga. Notabile au fost şi evenimentele ambiental: nici un neconvenŃionale, de muzică electronică, ambientală, chioşc, cât de mic, live electronics, coregrafic-sonoră, găzduite în de unde măcar să Magicland – un spaŃiu al nonconformismului şi poŃi accesa un creativităŃii, locat în curtea din spatele clădirii Palatului pahar cu apă, ca să Cantacuzino, ca şi proiectul MultiLudicMedia, al nu mai zic de câte Centrului de Muzică electroacustică şi Multimedia al o băncuŃă, măsuŃă UniversităŃii NaŃionale de Muzică din Bucureşti, realizat şi scăunele, unde în colaborare cu Facultatea de Teatru a UNATF, sub să te grupezi întru coordonarea lui Cătălin CreŃu şi Nicolae Mandea. mici-delicioase dar Merită să subliniem şi debutul în cadrul festivalului a utile dialoguri unei opere pentru recitatori şi ansamblu instrumental - măcar în pauzele AVE op. 126 – 132 - (cu participarea actorilor Irina dintre două Ungureanu, IonuŃ Kivu şi Alex Alexandrescu, în concerte succe- compania ans. Archaeus, dirijat de Vlad Conta), Irinel Anghel sive, derulate în purtând semnătura lui Liviu Dănceanu, în dubla calitate acelaşi stabiliment/ de compozitor şi libretist. Ca de obicei, preŃioase prin areal. Noroc (pentru unii) cu restaurantul „Taifas”, situat forŃă şi beneficiu repertorial s-au dovedit a fi concertele în vecinătate (gard în gard cu Palatul Cantacuzino). girate de cele două ansambluri simfonice – Camera şi Apoi, căile de acces. Pentru persoanele cu dizabilităŃi NaŃionala - ale SocietăŃii Române de Radiodifuziune, locomotorii (cum deocamdată se află şi subsemnatul), care au avut la pupitrul dirijoral pe Tiberiu Soare, a ajunge până la palierul unde are loc concertul este o respectiv, Horia Andreescu şi în compania cărora s-au chestiune de şansă, de performanŃă atletică şi, mai prezentat în majoritate programe de gen concertant: ales, de smerenia renunŃării la propria demnitate, prin Mihaela Vosganian – Calea îngerului Uman pentru felul în care eşti nevoit să traversezi culoarele şi, în artist tradiŃional (Grigore Leşe), grup experimental, special, scările bravelor noastre instituŃii patrimoniale. orchestră de coarde şi sunete procesate; Jessus Villa Din fericire, am fost singurul în această situaŃie, ceilalŃi Rojo (Spania) – Concierto Plateresco pentru saxofon şi posibili beneficiari renunŃând din start să-şi mai pună orchestră de coarde; Andrei Tănăsescu – Toccata măcar problema frecventării locaŃiilor în care s-a pentru pian şi orchestră; Doina Rotaru – Masques et derulat festivalul. miroirs pentru saxofon şi orchestră; Dan Dediu – Pe plan interpretativ, un marcaj al acestei ediŃii Hibernator pentru trombon şi orchestră; Sorin Lerescu l-a constituit prezenŃa, în diferite cadre de concert şi – Side by Side, Dublu Concert pentru saxofon, violă şi ansamblu, a unor solişti instrumentişti de notorietate în orchestră. performarea muzicii contemporane internaŃionale, în al Memorabilă, prin ineditul conceptului, ambianŃă căror repertoriu numărul opusurilor româneşti a devenit şi meniu repertorial, mi-a apărut prima zi (duminică, 23 semnificativ: virtuozul saxofonist francez Daniel mai) a festivalului SIMN XX. În arealul Palatului Kientzy, teatralul trombonist englez Barrie Webb, Mogoşoaia, publicului i s-a propus, ca în orice locaŃie inventivul clarinetist şi saxofonist român (stabilit acum de tip muzeal, un itinerar deopotrivă spaŃial şi în Spania) Emil Sein. Protagonişti ai unor momente repertorial, prin câteva sub-locaŃii ale prestigiosului

6 ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 7
Iulie 2010 SIMN 2010 ansamblu arhitectonic. Astfel, pe durata a aproape 8 ore, fiecare a putut fi în acelaşi timp turist, DAN CLAUDIU ascultător, liber sau călăuzit vizitator şi, totdată, contemplator al naturii, în toată splendoarea unei zile însorite de mai, până în seară. Având denumiri VORNICELU simbolice, cele 7 staŃii-porŃi propuse pentru acest excelent traseu ritualico-artistic au prefaŃat, ca într- nu mai cântă în lumea aceasta o uvertură de operă, tematica întreŃesută pe parcursul celor şapte zile ce au urmat celei de Marcel FRANDEŞ

Violonistul Dan Claudiu Vornicelu a fost un om prea sensibil pentru o lume copleşită de împietrire sufletească şi de goană trupească. Sunetul viorii lui avea o dimensiune magică, era ancorat într-o lume ireal de frumoasă. Nu pot să uit interpretarea Concertului de Piotr Ceaikovski cântat la Concursul InternaŃional George Enescu din anul 1991, când obŃinea Premiul I. Puritatea şi căldura expresiei sale muzicale îl îndreptăŃeau să aspire la culmile ale artei interpretative. S-a născut la 11 octombrie 1973 şi a început studiul viorii la patru ani şi jumătate, iar la şase ani debuta ca solist al Orchestrei Simfonice din Bacău. A fost apoi ales, la doar şapte ani să interpreteze rolul copilului George Enescu din filmul muzical de televiziune Săteasca, premiat la Festivalul Filmului Muzical de la Praga cu Marele Premiu-Creanga de aur. A studiat la Liceul de Muzică George Enescu din Bucureşti, în paralel beneficiind de îndrumările lui Mihai Constantinescu. A urmat Universitatea NaŃională de Muzică din Bucureşti, unde l-a avut ca profesor pe Ştefan Gheorghiu. S-a perfecŃionat apoi cu Ruggiero Ricci, la Berlin, în 1990. Ulterior a participat la cursuri de măiestrie cu Federico Agostini, Werner Scholtz, Ion Voicu şi Petru Munteanu. A obŃinut numeroase premii I la concursuri internaŃionale precum Wieniawski (Polonia, 1982), Kocian (Cehoslovacia, 1984), Citta di Stresa (Italia 1987), Kloster Schöntal (Germania, 1989), Tibor Varga (Premiul II, 1989), George Enescu (Premiul I şi Premiul Special pentru cea mai bună interpretare a Sonatei a deschidere a festivalului. Un foarte reuşit salut de III-a pentru pian şi vioară în caracter popular românesc, în la Bun venit şi Bun început! minor, op. 25 de George Enescu, Bucureşti, 1991) şi Pacem in Terris (Bayreuth, 1991). Cu ce ne-am ales noi, breasla Dan Claudiu Vornicelu a concertat cu orchestre simfonice compozitorimii, după efortul acestei ultime ediŃii? precum: Filarmonica George Enescu, Orchestra NaŃională Radio, Părerile, cum e şi firesc, sunt diferite, uneori radical. Suisse Romande, Orchestra Conservatorului din Metz, Numeric, compozitorii români au fost considerabili, Filarmonica din iar între ei, tinerii au fost cât se poate de bine Borna (Germania), proporŃionaŃi. De asemenea, lucrările în primă Filarmonicile din Cluj-Napoca, Iaşi, audiŃie au fost majoritare. N-ar fi însă lipsit de Timişoara, Craiova, interes ca UCMR, în calitatea de principal Bacău, Braşov, responsabil-organizator, să efectueze un sondaj de Ploieşti. Artistul a opinie sau un colocviu-dezbatere, din care s-ar fost invitat la putea desprinde concluzii utile şi soluŃii interesante. festivalul muzical de La fel, poate că integrarea festivalului SIMN într-un la Usedom proiect mai amplu, în care să fie implicată şi Editura (Germania), patronat de Kurt Masur şi a Muzicală, precum şi alte simfonice şi facultăŃi de efectuat un turneu în profil din Ńară (prin extensie itinerant naŃională în Italia, ca solist al alte câteva centre, precum Cluj, Timişoara, Iaşi) ar Filarmonicii din spori interesul din partea mai multor forŃe culturale Craiova, în Anul şi mediatice, contribuind la notorietatea acestui InternaŃional Mozart. Dan Claudiu Vornicelu a efectuat, de festival. Scopul unei analize de acest fel nu este să asemenea, un turneu în SUA, în calitate de membru al orchestrei anatemizăm şi să desfiinŃăm figurativ persoane şi Bamberg Symphoniker (Germania). A fost totodată membru al Orchestrei de Cameră a AsociaŃiei Europene a Conservatoarelor. competenŃe printr-un soi de excesivă ostilitate În anul 2008 Dan Claudiu Vornicelu a obŃinut titlul de doctor critică, ci să ne reperformăm în raport cu situaŃia în muzică, cu distincŃia magna cum laude, la Universitatea momentului dar şi cu o tradiŃie de ordin ideatic, NaŃională de Muzică din Bucureşti, unde era asistent universitar pentru şi din care fiinŃa micro-societăŃii ce suntem la Catedra de Instrumente cu coarde, vioară. În 2009 a publicat şi-a generat această formă de expresie, numită cartea Repere stilistice ale muzicii de cameră franceze. Săptămâna InternaŃională a Muzicii Noi. Merită, Îşi sporea mereu viteza mentală şi arderea trăirilor artistice. întru acest sens, să mai veghem şi să mai Nu a mai putut lupta însă cu sine. După 14 iunie 2010 s-a aşternut reflectăm. Repet însă: degeaba o tribună de tăcerea. Vioara sa nu va mai încânta auditoriul. StudenŃii lui nu vor lansare a atâtor prime audiŃii, dacă ele încremenesc mai primi darul lui pedagogic. Colegii nu se vor mai bucura de în înregistrările radioului, fără ca filarmonicele şi prezenŃa sa plină de nobleŃe. Avea doar 37 de ani. Rămâne un teatrele lirice să-şi asume instituirea lor în conştiinŃa imens regret, o traumă nevindecabilă în relaŃia interumană, un publică, prin repertoriul propriilor stagiuni. necuprins de ce… Dumnezeu să îl ierte! ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 7
Iulie 2010 7 SIMN 2010 aceste probleme deja rezolvate, îşi utilizează mintea pentru rezolvarea, pe cale tradiŃională, a problemelor Manifest elitist 3 materiale.

* pentru că primul şi cel mai important Împlinirea e drumul de la avangardă la tradiŃie. manifest al unui artist este opera sa, acest EvoluŃia e drumul de la avangardă la Manifest poartă numărul 3. avangardă. * pentru că trăim într-o lume în care Sensul experimentului semenii noştri sunt mai atenŃi la vorbe decât la evidenŃa faptelor acest Manifest există; şi, de Experimentul a existat dintotdeauna. El a apărut asemenea înaintea fiinŃei umane care nici măcar nu poate * pentru că giuvaierurile ajunse în troaca revendica brevetul asupra sa. A exista este un porcilor nu se transformă în jir; e alegerea experiment. Apa experimentează gheaŃa şi ploaia, ziua omului să pună diamantul pe deget, să-l experimentează noaptea, luna experimentează arunce sau să-l ignore. mareele. A ieşi din găoace este primul experiment al puiului de pasăre. Putem privi experimentul în sine, ca aventură, Avangardiştii anilor ’60 au anticipat vremurile şi au ca proces declanşat de o ipoteză a imaginaŃiei, de o reuşit, unul câte unul “să se mute pe o altă planetă”. Cei Ńintă a intuiŃiei. Putem rămâne interesaŃi, fascinaŃi de care au rămas, cei care s-au adăugat se simt, de impredictibilul incorporat în experiment şi desigur asemenea, pe o altă planetă, cea autentică. putem clama că acesta este cel mai de preŃ câştig al Avangarda Ńine de modul natural de dezvoltare demersului nostru. Cu atât mai uşor o putem face în lumea sunetului, unde creatorului şi interpretului li Mihaela Vosganian, Irinel Anghel se deschid traseele infinit nuanŃate ale Eu- lui emoŃional, arcul înaltei spiritualităŃi, subconştientul. “A gusta clipa” experimentului poate deveni însă o capcană, căci trăirismul este un joc steril. E bine să ne amintim că orice experiment are loc cu un anume scop. Confirmarea unei intuiŃii, justeŃea ipotezei – sunt bucuriile de netăgăduit ale unui experiment care omologhează o teorie corectă, încununând cu argumente gândirea unui artist sau a unui om de ştiinŃă. Caracteristic experimentului este faptul că, pe lângă rezultatul imediat previzibil, de confirmare sau infirmare a a spiritului uman, cel în care Dumnezeu ne-a dat proiectului propus, el poate furniza datele şi posibilitatea să experimentăm, să descoperim, să argumentele necesare unor concluzii neaşteptate, ca interpretăm. şi îndoielile care pot trasa drumul către materializarea După ce integrăm, vin tradiŃionaliştii. unor viitoare încercări. TradiŃionalismul are farmecul incontestabil al Ceea ce este tipic experimentului este deci un pluguşorului. rezultat multiplu diferenŃiat de variatele sale nivele. TradiŃionalismul reprezintă acele forme de Experimentul ca termen, ca atitudine şi ca fapt exprimare care permit celor care au evoluat să în sine a avut şi continuă să aibă o semnificaŃie cu conştientizeze de unde au plecat. evoluŃie aventuroasă şi de multe ori amuzantă. Istoria TradiŃionalismul este strict necesar pentru cuvântului aduce mult cu cea a unui alt termen excesiv justificarea tradiŃionaliştilor şi revenirea modernilor care vehiculat – provocare. au terminat de zburat (visat, creat). Prin anii ’50 era lăudabil să “nu răspundem la TradiŃionaliştii sacrifică lucruri numai de ei provocări”, cei care “provocau” fiind întotdeauna ştiute; recunoaşterea şi remuneraŃiile vin rapid şi în persoane duşmănoase, dacă nu chiar duşmani de-a cantităŃi apreciabile. binelea. Un om de bine nici nu provoca şi nici nu TradiŃionalismul începe şi sfârşeşte ca şi răspundea la provocări. democraŃia: în statistică. În zilele noastre, dimpotrivă, oricine e “gata să TradiŃionaliştii asigură descrierea şi împlinirea răspundă la provocări”, un proiect provocator este un ritualurilor existente; ei nu visează noi ritualuri, ci le proiect bun şi fiecare, întrebat sau neîntrebat susŃine cu exploatează pe cele deja create. patimă că îi plac provocările. Avangardiştii îşi utilizează mintea pentru a În România (şi nu numai) “experimentul” a avut rezolva problemele muzicale; tradiŃionaliştii, având o traiectorie comparabilă cu cea a “provocării”; în anii

8 ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 7
Iulie 2010 SIMN 2010 50 – 70 atitudinea oficială academizant - conservatoare din spaŃiul socialist îl OPINII DE MELOMAN împingea în zona derizoriului, considerându-l în cel mai bun caz un fel Lelia ŞERBĂNESCU-RĂDULESCU de acnee juvenilă. A stărui pe această cale dincolo de limitele adolescenŃei Festivalul InternaŃional al Muzicii Noi s-a bucurat de un suflu artistice friza infantilismul, dacă nu proaspăt, aş spune feminin făcând referire la cele două cunoscute compozitoare Irinel Anghel şi Mihaela Vosganian, care au asigurat indecenŃa. directoratul artistic al festivalului. Această poziŃionare nu a făcut Din introducerea programului semnat de Irinel Anghel aflu că decât să stimuleze (cât pe ce să zic “să Săptămâna InternaŃională a Muzicii Noi a reprezentat munca unei provoace”) şi mai mult apetitul inovator al întregi echipe entuziaste, grupată în jurul motto-ului „I’m Alive!” celor mai buni din cei ce formau pe atunci („Trăiesc!”), arătând astfel că Muzica Nouă, aflată la răspântii de tânăra generaŃie. drumuri între secole greu încercate, a supravieŃuit şi este mai dornică Faptul că atitudinea academizantă de a trăi ca niciodată. Este „o atitudine” în faŃa atâtor probleme aduse se cupla (în majoritatea cazurilor) cu artei de rutina cotidianului, probleme cu care artiştii luptă şi pe care le obedienŃa faŃă de cerinŃele ideologice ale transformă în materie primă pentru creaŃiile lor cu o debordantă poftă unui statu-quo politic profund antipatizat de viaŃă. Spun „artiştii” pentru că, aşa cum va preciza Mihaela infuza adrenalină iniŃiativei tinereşti. Vosganian, s-au adunat viziuni ale mai multor creatori de artă proveniŃi din domenii diferite, ca muzica, dansul sau arta vizuală, care „îşi Putem constata acum că – exprimă manifestul… într-un art market al momentului prezent”. S-a paradoxal – datorăm naşterea unor gândit un festival accesibil publicului cuprinzând toate generaŃiile, lucrări absolut unice ca originalitate dorindu-se o adevărată sărbătoare a artei, privită din perspectiva opoziŃiei socialism / capitalism, acum călătoriei spirituale. Astfel s-a născut şi ideea implicării mai multor dispărută. locaŃii într-un proiect de anvergură, fiecare purtând un titlu semnificativ Încă o dată Goethe are dreptate: pentru evenimentul găzduit: „Călătorie muzicală la Palatul Mogoşoaia”, doar îngrădirile pot stimula „Magicland la Palatul Cantacuzino”, „I’m Alive!” cu muzică de Jazz la personalitatea. Îngrădirea este fertilă AFI Palace Cotroceni sau Muzeul NaŃional de Geologie ca „new enter” pentru imaginaŃie deoarece creează în clubul societăŃilor culturale deschise publicului, alături de nemulŃumiri, impune soluŃii, devine un tradiŃionalele săli de concerte ale Radiodifuziunii Române ori noua motor al creativităŃii. Sală de Operă a UNMB. Din bogatele oferte ale pliantului mi-am oprit paşii miercuri În mod evident, ideală este după-amiază la Palatul Cantacuzino, atrasă fiind de conceptul de îngrădirea estetică sudată cu cea social – Magic Land în care, cum specifica Alina Manole în paginile de politică. prezentare, „totul este posibil”, iar „elementul predominant poate fi Faptul că acum nu mai avem considerat efectul de levitaŃie”. Aveam să descopăr Ansamblul cenzură plictiseşte pe toată lumea şi devotioModerna condus de Carmen Cârneci într-o desfăşurare veştejeşte din start orice iniŃiativă sonoră cu titlu polisemantic: ECOURI, adaptat perfect conceptului de înnoitoare. Dacă e permis, dacă nici „levitaŃie sonoră”. Deschizând poarta łării Minunilor am întâlnit măcar nu e imoral, ce haz mai are ? copilăria prin lucrările semnate Felicia Donceanu şi intitulate „SecvenŃe În concluzie, cea mai bună pentru voce şi pian” cu texte preluate din folclorul copiilor, având drept metodă de a distruge experimentul este idee directoare celebrul vers eminescian: „Unde eşti, copilărie?” Astăzi să-i dai toată libertatea şi de ce nu, să-l chiar mă întorc şi o pot încă înŃelege în interpretarea atractivă a mezzosopranei Elmira Sebat şi pianistului Mihai Vârtosu. comentezi excesiv. „Melc, melc” într-o împletitură de muzică şi recitare creează Vremurile de acum sunt din ce în premizele unui adevărat joc de copii, fiind un teatru instrumental naiv, ce mai mult vremuri ale cuvintelor. uşor de urmărit, ce aduce în prim-plan un interesant efect acustic Persoane care nu au nimic în obŃinut prin schimbări de unghi scenic sau de timbru vocal. comun cu domeniul experimentului, care „Lună nouă”, alt cântec preluat din folclorul copiilor inserat nu au nici-o înclinaŃie spre aşa ceva, pe discursului muzical, ridică un frumos edificiu sonor închegat tocmai care nu-i mână nici-o curiozitate, se prin derularea tablourilor diverse, al căror liant rămâne conceptul unitar declară doritoare de “experimente al copilăriei, căreia compozitoarea îi aduce un nostalgic omagiu. îndrăzneŃe”; sunt aceleaşi persoane care Din prezentarea pe care Carmen Cârneci a făcut-o lui Liviu au “proiecte provocatoare” şi care Marinescu am aflat că trăieşte la Los Angeles şi că lucrarea propusă şi Echoes “răspund la provocări”. intitulată „ ” pentru flaut solo şi sunete pre-înregistrate (pe bandă) este chiar o primă audiŃie românească. „Ecouri” intenŃionează Snobismul e up-datat şi nimic nou să surprindă „acel Univers închis ce se împlineşte prin unduiri de flaut, sub soare nu apare din mimarea a cărui existenŃă se găseşte undeva departe, înainte chiar de a se conformistă a nonconformismului. naşte”. Ascult o muzică învăluitoare, izvorâta parcă din pereŃii Aulei ca E însă păcat să se confunde fumul într-o catedrală gotică, efectele acustice fiind obŃinute printr-un joc cu focul şi gălăgia şmecheră cu arta ingenios al flautului ajutat de sunete tot de flaut pre-înregistrate în a autentică. crea acea atmosferă stelară din muzica sferelor. Sunt sunete ciupite, Putem folosi vorbele pentru a linii pulverizate ce lovesc un zid imaginar şi apoi se întorc, apelând limpezi comunicarea, pentru a face şi mai tehnica augmentării şi diminuării, obŃinând adevărate „pliuri” sonore vizibil adevărul; după cum putem de într-un joc flaut/bandă ce urmăreşte obŃinerea efectelor prelungi, ce se asemenea să fabricăm cuvinte care să sting şi reapar într-o existenŃă nesfârşită, polifonizată. Melanj de nai, adâncească confuziile şi nonvalorile deja aspiraŃii-expiraŃii, sunete onomatopeice şi un dialog continuu şi surprinzător într-un val permanent ce urmăreşte jocul sunetelor aerate, instalate. interpretate cu virtuozitate şi imaginaŃie de talentata flautistă Ana Chifu. Maia CIOBANU (Continuare în pag. 10) ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 7
Iulie 2010 9 SIMN 2010 (Urmare din pag. 9) Pancec (vioara), Dan Cavassi (violoncel) şi Alexandru A treia piesă a recitalului - „Trias” a Sturzu (percuŃie), deşi la efectele percutistice au reprezentativei compozitoare românce Cornelia Tăutu, participat conform dorinŃei creatoarei toŃi instrumentiştii, propune o triadă în stil hegelian, urmând principiul agitând din când în când mici instrumente zornăitoare, „Teză-Antiteză-Sinteză” într-o uluitoare şi mătăsoasă dorindu-se sublinierea strălucirii tezaurului. PercuŃia împletitură sonoră bazată pe trei dintre cele mai bogat tratată (prin sunete combinate de talangă, cunoscute poeme eminesciene, respectiv: „Peste chimes-uri, cinele, tobă mare sau vibrafon) se vârfuri”, „Strigoii” şi „Stelele-n cer”. Duo-ul vocal- împleteşte permanent cu glissandouri sticloase emise instrumental avea să fie asigurat de către aceiaşi de instrumentele formaŃiei prin alunecări pe corzi protagonişti din debutul concertului şi anume (incluzându-le pe cele ale pianului) sau pizzicato-uri mezzosoprana Elmira Sebat şi pianistul Mihai Vârtosu. picurate în curgeri întrerupte, totul într-o dispunere Se poate uşor observa fascinaŃia Corneliei Tăutu clasică a instrumentelor soliste, creând atmosfera pentru peliculă şi lumea celei de a 7-a arte! Muzica aici misterioasă a unei peşteri sclipinde, luminată de este abordată într-un limbaj Neo-Romantic, obiectele vechi şi rare sub al căror praf se ascund de conectându-se uşor prin cea de a treia piesă a lucrării secole valori împovărate de ani şi glorie. Ritmul intens la curentul minimalist, punând accent pe imaginea format din tronsoane asimetrice, aluzii ale aksakului artistică pictată sonor, muzica nefiind altceva decât un folcloric, constat că devine ideea centrală în jurul căreia efect al acesteia. Cuvântul „pustiităŃi” marcat de gravitează sunetele instrumentelor participante, sferturile de ton într-o tehnică vocală voit mixtă, arată o închegate în efecte sonore ce construiesc o adevărată perfectă stăpânire a elementelor specifice scriiturii piramidă muzicală, ale cărei vârfuri ascuŃite vibrează vocale contemporane de către mezzosoprana Elmira prin străluciri tainice. Este o construcŃie unitară prin Sebat, recomandându-se totodată drept o desăvârşită sunet şi culoare, aproape total lipsită de respiro, amplă actriŃă în obŃinerea acelor imagini mişcate, extrem de şi divers abordată din punct de vedere timbral şi ritmic. greu de redat prin „falsuri controlate” ale vocii, ce mă Nu-mi rămâne decât să o felicit pe muziciana trimit direct la partitura oedipiană a lui George Enescu! polivalentă, care a reuşit să mă surprindă, să mă Un moment surpriză a fost prezenŃa convingă şi să mă cucerească în totalitate prin această compozitoarei din Serbia, Ivana Stefanovic şi a lucrării triplă ipostază de creatoare-dirijoare-organizatoare de sale intitulate „Ona”, în traducere românească: „EA”! evenimente culturale într-o viziune de înaltă Ńinută Este portretul sonor al unui personaj artistică. feminin, care se mişcă într-un Sergio Altamura univers limitat şi controlat de Fac abstracŃie de faptul Cronos, ca zeu-ceas. Cuvinte că sunt muziciană şi alerg ca aparent fără sens reprezintă firul orice consumator de artă la Sala director în curgerea implacabilă a „Mihail Jora” a Radiodifuziunii timpului, care rutinează şi Române în cea mai pură stare devorează femeia. de spontaneitate, neinvitată şi Ansamblul format din fără a avea certitudinea unui pianistul M. Vârtosu, mezzosoprana bilet, dar fiind sigură că voi găsi Elmira Sebat, flautista Ana Chifu şi oportunităŃi pentru a avea acces violoncelistul Dan Cavassi avea să la concertul Festivalului de fie condus cu rigoare şi măiestrie de Muzică Nouă, simŃindu-mă amfitrioana acestei după-amieze pentru prima oară în existenŃa muzicale, compozitoarea Carmen mea părtaşă fără voie a Cârneci. În dialogul melodic stabilit curentului oportunist al între flaut şi violoncel, combinaŃia vremurilor bizare şi pline de pian-cello are rolul de adâncire a ilogic pe care le trăiesc. trăirilor psihologice ale personajului. Aceeaşi zi de 26 mai, cu Am apreciat juxtapunerile simetrice castani înfloriŃi şi mult soare evocând curgerea impasibilă a chiar la orele 19:30 când timpului. Printre acestea, vocea începea concertul Orchestrei de recită într-o perfectă simbioză cu Cameră Radio condusă de ticăitul ceasului, ce măsoară, bagheta tânărului şi energicului măsoară, măsoară… Cuvântul se dirijor Tiberiu Soare. mulează perfect discursului Programul va fi deschis melodico-ritmic, picurând vorbe cu cu piesa Mihaelei Vosganian, sensuri multiple în sacade, menite a „Calea Îngerului Uman” scrisă evidenŃia rutina căreia femeia îi pentru artist tradiŃional cade victimă. (reprezentat magistral de către Despre compozitoarea Ivana Stefanovic am interpretul popular Grigore Leşe), grup experimental toată aprecierea faŃă de subtilitatea şi ingeniozitatea (intitulat Grupul InterArt format din chiar compozitoarea arătate în genul teatrului instrumental, recomandând-o Mihaela Vosganian - voce şi percuŃie midi, Emil Sein – ca pe o creatoare imaginativă ce se înscrie liniei saxofoane, Barrie Webb – trombon şi didgeridoo - un compozitorilor-psihologi, cum este şi Cornelia Tăutu. soi de tulnic mai scurt ce emite sunete similare Ultima lucrare a concertului a fost „Thesaurós”, instrumentelor de suflat tibetane, Irinel Anghel – creată, prezentată şi interpretată cu ajutorul sintetizator, Cătălin OpriŃoiu – flaut, Costin Petrescu ansamblului pe care îl conduce chiar de gazda serii –percuŃie midi şi Călin Grigoriu – chitară electrică), muzicale, compozitoarea Carmen Cârneci. Piesa face orchestră de coarde (evident Orchestra de Cameră parte din ciclul „Omens” şi este scrisă pentru formaŃie Radio) şi sunete procesate (adică efecte obŃinute prin de sextet, alcătuit din Ana Chifu (flaut), Elmira Sebat procedee electronice de către inginerul de sunet, de la (voce), Cristian Mancaş (clarinet), Natalia Colotelo- pupitrul special amenajat în sala de concert). O lucrare

10 ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 7
Iulie 2010 SIMN 2010 monumentală aflată în primă audiŃie absolută, Grieg” şi sunt uimită de ştiinŃa în arta orchestraŃiei de adevărată alegorie ce conduce ascultătorul deopotrivă care dă dovadă compozitorul, în special în mânuirea prin muzica sferelor, muzica tradiŃional românească partidei suflătorilor de alamă. Cu o Coda mai bine (interpretată în cel mai autentic stil şi cu o forŃă a echilibrată, „Toccata” va deveni cu siguranŃă o lucrare mesajului impresionantă de către menŃionatul Grigore dezirabilă pentru repertoriul oricărui mare interpret. Leşe, care face astfel demonstraŃia calităŃii sale artistice „Masque et miroirs” – Măştile şi oglinzile Doinei impecabil şlefuite, reuşind un rol dificil, transpozabil aş Rotaru sunt cuceritor redate prin nenumărate efecte spune, cu o limpezime de invidiat chiar şi de cei mai percuŃionistice, reproduse cu adevărată artă de celebri actori) şi muzica avangardistă axată pe efect şi magician de către percuŃionistul Alexandru Matei, vechi experiment acustic, totul într-o curgere continuă de colaborator şi cunoscător al caracteristicilor de stil ale aproximativ 30 de minute. creatoarei. Oglinzile în interpretarea Orchestrei de „Copilul nostru va fi fiul Lunii…” şoptit amplificat în ecouri cosmice se va dezvolta ulterior într-un fragment polifonizat tip canon în oglindă, preluat din MioriŃa (purtându-mă cu gândul spre modurile „Mio” ale lui Ştefan Niculescu), utilizând tehnicile de inversare sau recurenŃă chiar şi în citatele textului: „Şi de-i vedea maicuŃă bătrână cu brâul de lână/ Să-i spui curat că m-am însurat/ Soarele şi Luna mi-au Ńinut cununa…”, dorindu-se sublinierea mesajului dramatic şi complex, intenŃionând evidenŃierea uniunii permanente cu Universul din care venim pentru a ne întoarce, unificând astfel Destinul Omenirii, condus şi influenŃat de Înaltele Spirite – aici FIUL! Am apreciat Ńextura dialogală dintre fluierele tradiŃionale şi saxofoane, ca şi efectele obŃinute cu ajutorul percuŃiei midi (un soi de laptop- Cameră Radio, a ansamblului percutistic condus cum uri mai mari cu butoane cauciucate în loc de taste) spuneam de Alexandru Matei, a saxofonistului de talie împletite cu declamaŃiile şi strigăturile vocii bărbăteşti. internaŃională Daniel Kientzy şi mai ales a dirijorului A doua lucrare a serii aparŃinea compozitorului Tiberiu Soare (care se anunŃă un viitor vrăjitor al spaniol Jesus Villa Rojo şi aducea ceva din spiritul baghetei şi un conducător redutabil al orchestrelor, iberic în muzica ce purta titlul de „Concierto Plateresco” având viziune, inspiraŃie şi putere de sinteză), a pentru saxofon şi orchestră de coarde, prezentat într-o reprezentat o interpretare fascinantă şi hipnotică a primă audiŃie românescă. Forma concertului se înscrie partiturii, reuşindu-se implicarea tuturor interpreŃilor şi stilului lisztian, însumând cele trei mişcări specifice într- orchestranŃilor deopotrivă. Sclipiri răsfrânte şi una singură ca într-un Poem simfonic, aducându-l în multicolore, spărturi şi multiplicări de imagini atenŃia publicului pe saxofonistul Emil Sein, bine surprinzând măştile în diferite ipostaze, descompunând cunoscut, deşi este de multă vreme rezident în Spania. şi recompunând imaginea. Culoare, efect, timbru – totul Într-o interpretare sigură, Poemul părea o descriere într-o curgere fluentă şi lucitoare, arătând-o pe Doina istorică reactualizată, un adevărat „El Cid” modern, uşor Rotaru ca pe-o Mare Maestră a formei şi efectelor confuz dar având un scop clar conturat: cucerirea unor sonore, reuşind captarea ascultătorului într-o lume noi şi vaste teritorii „pentru gloria muzicii”. O partitură magică, transpunându-l într-o adevărată „łară a fără contraste violente, plăcută şi caldă ca o zi de vară minunilor”, în care fiecare interpret – membru al petrecută într-o grădină maură. orchestrei sau solist, participă necondiŃionat, devenind Pauza concertului simfonic anunŃa alte prime fie o mică Alice, fie un „Vrăjitor din Oz”. audiŃii, semnate de doi dintre cei mai profunzi şi Admir, admir, admir şi rămân câteva zile sub remarcabili muzicieni români ai creaŃiei contemporane: impresia unui concert de foarte bună calitate inclus prin Andrei Tănăsescu şi Doina Rotaru. tradiŃie Săptămânii InternaŃionale a Muzicii Noi, dar şi „Toccata” pentru pian şi orchestră în stagiunii de concerte a Radiodifuziunii. Felicit aşadar interpretarea compozitorului însuşi, avea să surprindă organizatorii şi deopotrivă pe cei ce au dat viaŃă acestor total prin limbajul romantic şi orchestraŃia amplă, proiecte îndrăzneŃe – artiştii participanŃi în variatele lor minunat realizată, deşi depăşea evident forŃele unei ipostaze: creatori, interpreŃi, dirijori. Şi sper! Sper că orchestre de cameră, chiar prin suplimentarea muzica nu este o lume moartă şi neinteresantă, ci că va partidelor. O pianistică virtuoză, rahmaninoviană sau dăinui veşnic prin valorile ei, ce trebuie însă protejate şi brahmsiană, într-o interpretare de-o amploare sonoră ajutate să iasă la iveală. Poate totuşi viitorul va aduce de nebănuit din partea unui pianist de talie medie şi cu sălilor de concert şi de spectacole ale Ńării un public ce aspect potrivit mai degrabă stilurilor voalate chopiniene va include şi membri ai unei clase politice bine sau debussiene. De altfel, episoadele „dolce” au scos la reprezentate de persoane mature, purtând respectul suprafaŃă un tuşeu rafinat şi o sonoritate caldă, care mă cuvenit artei, educaŃiei şi culturii în general, înŃelegând face să regret că nu am avut ocazia mai des să-l ascult implicarea în activităŃile comunităŃii intelectuale ca pe-o pe pianistul Andrei Tănăsescu în marile concerte sau strategie de stat care asigură tocmai progresul recitaluri de muzică a secolelor XVIII-XIX! acestuia… Accept tumultul sonor sincronizat cu acordurile pianistice desfăşurate pe întreaga claviatură „á la ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 7
Iulie 2010 11 SIMN 2010 cu noise-ul produs de plasticul frecat, fost martor, în stare de deplină dansatorul libanez, mascat în bărbos conştienŃă la derularea lor. Fumul, Experimente (în arab, taliban?!), dotat cu un fel de plasticul, muzica frenetică nu m-au aripi de plastic, a „oficiat” un rit cuprins într-atât încât să uit unde mă suprem „eliberator”, conectându-se la aflu, cine sunt şi ce este ceea ce este de magie Puterea interioară (sintagma aparŃine terfelit pe pardoseala de plastic. lui Irinel pentru prima seară a Totuşi, o altă întrebare mă festivalului), creând o atmosferă ca chinuia: poate totul nu e decât un joc albă/neagră de transă. Părea că asistăm la un mai mult sau mai puŃin nevinovat şi real dans de posedare. nu ascunde defel o intenŃie malefică. Dar, instrumentul acestui Întors acasă, încercând să aflu mai Nicolae TEODOREANU dans orgiastic era nici mai mult nici mult despre cei doi dansatori şi mai puŃin decât o Biblie, având pe despre underground-ul lor spiritual, Ultima manifestare din cadrul copertă Sfânta Cruce, pe care artistul aveam să descopăr în presa SIMN 2010 a constituit un element principal a purtat-o şi legănat-o internautică lucruri absolut emblematic, cheie, pentru curgerea senzual în dreptul pantalonilor, sub surprinzătoare. În primul rând, Farid întregului festival şi mai ales pentru ochii vrăjiŃi ai publicului, Biblie care a Fairuz nici nu există! Acest personaj desfăşurarea acelui segment aparte, fost apoi azvârlită într-un colŃ, pentru nu este decât rezultatul unui proiect denumit Magicland, creat de Irinel ca magul să poată binecuvânta cu de biografie ficŃională iniŃiat de Anghel, directoarea artistică, alături semnul Crucii publicul, dar care să coregraful român Mihai Mihalcea, cel de Mihaela Vosganian, a festivalului ajungă – ca din întâmplare – sub care, ca artist, şi-a creat o identitate din anul acesta. picioarele sale frenetice, în timp ce virtuală. Este ceea îi permite lui M. Dar, mai întâi: ce este spărgea nişte baloane („bubble”) tot Mihalcea să se exprime într-un mod Magicland? Este un perimetru din plastic (Semnalăm în treacăt o dezinhibat, necenzurat, ca în „delir”, delimitat în spaŃiu şi timp, situat în paronimie posibilă: Bible-bubble, asupra unor lucruri ce Ńin de politica şi curtea Palatului Cantacuzino, un cort, care ar da un tâlc mai aparte etica conaŃionalilor săi români, fapte în care totul este „altfel” decât în întregului spectacol: în loc de despre care altfel nu se cade a vorbi. lumea noastră, în primul rând fiindcă LoveBubbleStory am avea Tipul este un pretins „libanez” (de aici aici totul este de plastic. Magicland LoveBibleStory – povestea „iubirii” probabil masca de taliban!), venit de este ca o incintă „sacră”, un fel de Bibliei). Probabil că au fost şi alte nicăieri, care, chipurile, este Centru imaginar al lumii sonore, un momente de asemenea „trăire” entuziasmat, pe deoparte, de darurile spaŃiu care se doreşte magică, dar pe care eu nu le-am mai spirituale ale poporului gazdă, dar „neconvenŃional”, „ne-mărginit”, un putut viziona, fiind la rându-mi unul care constată, pe de alta, tarele tărâm în care „totul este posibil”, o din baloanele care a... plesnit. acestei lumi rămase în urmă, zonă de maximă libertate, în care Asistasem aşadar, mut, prostit, la un „medievale” şi ipocrite. Acest eşti chemat să îŃi descoperi puterile adevărat ritual demonic: călcarea în personaj, creat la începutul lui 2010 creatoare (conform caietului picioare a Sfintei Scripturi şi a Sfintei sau puŃin înainte, este de două ori program). Oricum, un câmp Cruci. experimental. Astfel definit, tărâmul În felul magic se delimitează net de lumea acesta, cuvinte ca „convenŃională”, „clasică”, rămasă în libertate şi putere afara incintei „sacre”, reprezentată în interioară şi-au cadrul festivalului de concertele de atins supremul muzică tradiŃional-moderne, înŃeles. Într-o lume concertele cu piese, compozitori, deplin liberă, într-o partituri, interpreŃi şi public, artă care de desfăşurate obişnuit în sălile de asemenea a lăsat concert. Dar în cadrul SIMN 2010 demult să cadă totul a fost dublu, căci au fost nu doar orice tabu, de la două spaŃii: înăuntrul şi în afara formă la cadru de Magicland-ului (centru şi periferie), manifestare, de la dar şi două serii de manifestări, ca funcŃie sacră până două festivaluri separate, care au la conştiinŃă, ce rulat în paralel şi, ca o confirmare, limită mai putea fi două caiete program: pentru SIMN şi înlăturată pentru a pentru Magicland. atinge un grad încă mai mare de magic: odată fiindcă este o ficŃiune, Aşadar, în seara zilei de 30 „libertate”? Ultimul bastion, batjocorit apoi deoarece este – pe cât lasă să mai a avut loc o manifestare intitulată: oricum destul de-a lungul secolelor se înŃeleagă – dotat cu „puteri LoveBubbleStory, având ca de revoluŃii politice şi artistice, a fost paranormale”, cu înclinaŃii „oculte”. În protagonişti doi dansatori, ale căror şi rămâne, pentru nihiliştii şi anarhiştii felul acesta jocul între realitate – nume figurau în program drept Farid de toate felurile: Hristos Cel Răstignit, ficŃiune – supranatural devine Fairuz (Liban) şi Angelika Adalbert Cel urât de „ai Săi”, atunci ca şi fascinant şi captivant pentru el, (Israel), acompaniaŃi acustic de astăzi. partenerii săi, public. Nimeni nu mai nelipsitul, la astfel de manifestări, Ieşind de la spectacol, m-am ştie când vorbim serios şi când Sorin Romanescu. În incinta cea mai întrebat dacă nu cumva m-am glumim (De altfel, personajul mizează „sacră” a cortului de plastic, în înşelat. Poate fusesem victima doar a în spectacolele sale în bună măsură interiorul interiorului, într-un mediu unei „iluzii”. Eram doar într-un spaŃiu pe factorul comic). ceŃos, fumegând, într-o ambianŃă magic. Dar, nu, acestea nu erau iluzii, muzicală de tip death metal, colorată ci faptele aşa cum s-au petrecut. Am (Continuare în pag. 18)

12 ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 7
Iulie 2010 Academica multor instituŃii: Centrul JudeŃean pentru Cultură şi Consiliul JudeŃean BistriŃa-Năsăud, Primăria BistriŃa Bârgăului şi, Proiecte, desigur, Academia de Muzică „Gh. Dima”, care a răspuns solicitărilor printr-o prezenŃă numerică însemnată, în cele două zile dedicate muzicii de operă pe meleaguri bistriŃene. Programul a început în localitatea natală a solistului, colaborări, BistriŃa Bârgăului, a inclus o slujbă de pomenire a lui Constantin Pavel (1881-1945), un simpozion şi un recital susŃinut de studenŃi şi absolvenŃi bistriŃeni ai FacultăŃii de împliniri Artă scenică, continuând la Centrul Multicultural – Sinagoga BistriŃa, cu un recital vocal-instrumental la care şi-au dat concursul studenŃi şi cadre didactice ale Academiei clujene. Elena CHIRCEV ViaŃa şi activitatea marelui solist, rolul său în edificarea Operei române au fost evocate în cadrul simpozionului, de Primăvara anului 2010 a fost bogată în realizări oaspeŃi de onoare, între care muzicologul Octavian Lazăr artistice la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj- Cosma de la Bucureşti, prof. univ. dr. Bujor Dânşorean şi Napoca. Stagiunea de recitaluri şi concerte, ajunsă la ediŃia asist. univ. dr. Tatiana Oltean, de la Cluj, precum şi de cu numărul 45, a prilejuit afirmarea unor tineri interpreŃi şi a principalul organizator, prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, din adus bucuria reîntâlnirii cu personalităŃi consacrate şi BistriŃa. Cu această ocazie a fost prezentată şi valoroasa opusuri de mare valoare din literatura muzicală universală şi lucrare „Opera Română din Cluj” (vol. I), monografie românească. Artişti de marcă, din prestigioase instituŃii realizată de prof. univ. dr. Octavian Lazăr Cosma şi tipărită europene (Universitatea „Mozarteum” din Salzburg şi prin străduinŃa bistriŃenilor, în acest an. Centrul Cultural Academia de Muzică „Liszt Ferenc” din Budapesta, Municipal „George Coşbuc” BistriŃa a găzduit, în cea de a Orchestra simfonică a Filarmonicii din Berlin) au atras un doua zi, spectacolul de operă: „Cafe – belcanto”, în cadrul număr însemnat de studenŃi şi profesori la cursurile căruia au evoluat mai mulŃi studenŃi ai Academiei, îndrumaŃi susŃinute în cadrul Programului Erasmus, iar Simpozioanele de prof. univ. dr. Ionel Pantea, prof. univ. dr. Victor Gh. de muzicologie au stârnit interesul prin valoroase contribuŃii Dumănescu şi prof. univ. dr. Francisc Fuchs. Colaborarea exegetice. Contacte şi parteneriate recente ale Academiei fructuoasă dintre Academia de Muzică şi Centrul JudeŃean au condus la apariŃia unor manifestări noi în agenda anuală. pentru cultură BistriŃa-Năsăud a deschis noi perspective De aceea, alegem pentru detaliere, doar trei dintre unui parteneriat care va fi dezvoltat, cu siguranŃă, în anii numeroasele succese ale lunilor anterioare, care reprezintă următori. tot atâtea proiecte şi colaborări al Academiei cu diferite Cea e a treia colaborare a Academiei de Muzică, instituŃii, având drept rezultat organizarea unor manifestări asupra căreia dorim să atragem atenŃia, s-a concretizat între de anvergură: Festivalul „Viva vox”, „Zilele Operei 10-15 iunie, când au avut loc la Cluj-Napoca „Zilele artei Constantin Pavel” şi „Zilele artei bizantine”. bizantine”, manifestare aflată la cea de a VI-a ediŃie. Aflat la cea de a doua ediŃie, Festivalul studenŃesc Organizatorul principal este Grupul „Sf. Ioan Damaschin”, de operă „Viva vox” (05 – 15 mai 2010) a început sub iar Academia a devenit co-organizator de la ediŃia semnul recentului triumf al şcolii clujene de canto: premiile precedentă. Deosebit de apreciate de tinerii teologi, artişti câştigate de tenorul Ştefan Pop la Seul şi Milano. Festivalul plastici şi muzicieni încă de la prima ediŃie, „Zilele artei a fost şi în acest an o desfăşurare remarcabilă de forŃe, bizantine” se află sub înaltul patronaj al Mitropoliei Clujului, reunite pentru punerea în scenă a douăsprezece spectacole Albei, Crişanei şi Maramureşului şi au inclus în fiecare an de operă (zece dintre acestea aparŃinând formaŃiilor invitate) conferinŃe pe teme de iconografie sau de muzică bizantină, şi a altor câteva mini-spectacole în locaŃii alternative, pentru lansări de carte, vernisaje ale unor expoziŃii de icoane, desfăşurarea a patru clase de măiestrie, pentru reuşita concerte de muzică psaltică şi slujbe religioase, toate lansării volumului “Ludovic Spiess” (autor Costin Popa) şi a acestea realizate cu aportul unor personalităŃi din lumea unei licitaŃiei inedite. Efortul considerabil pretins de un teologică şi artistică; putem aminti, în acest sens, prezenŃa proiect de o asemenea consistenŃă (au fost prezenŃi în jur în anii trecuŃi a pr. prof. dr. Nicolai Ozolin de la Institutul de 400 de participanŃi), a necesitat şi parteneri pe măsură ai Teologic „Saint Serge” din Paris şi a prof. univ. dr. Giorgios Academiei de Muzică, adică AsociaŃia Patronilor şi Kordis de la Institutul Teologic din Atena, a ProtopsaŃilor Meseriaşilor, Opera Maghiară şi Opera NaŃională Română greci Theodor Vassilikos şi Vasilios Nonis. Programul a fost Cluj-Napoca, trei ministere (EducaŃie, Cultură, Muncă) şi generos şi în acest an, incluzând printre altele, un Workshop alte câteva organisme locale - Consiliului NaŃional de de frescă bizantină susŃinut de maestrul Grigore Popescu şi Formare Profesională a AdulŃilor, Consiliul judeŃean şi local, grupul „Sf. Ioan Damaschin”, finalizat cu expoziŃia de frescă Primăria Municipiului Cluj-Napoca. PrezenŃa la Cluj a bizantină din subsolul Bisericii StudenŃilor (Complexul mezzosopranei Viorica Cortez, în calitate de Preşedinte de Haşdeu), o expoziŃie de icoane, arhitectură şi artă onoare al Festivalului, a permis şi organizarea unei fotografică, al cărei vernisaj a continuat cu un micro-recital impresionante ceremonii de decernare a titlului de Doctor de muzică psaltică, Masa rotundă cu tema „Artele în biserică Honoris Causa al Academiei de Muzică „Gh. Dima”, în semn – muzică, pictură, arhitectură” şi conferinŃa „Aisthesis şi de preŃuire pentru întreaga sa carieră. CalităŃile şi pregătirea Theoria. Repere filocalice ale cântării bizantine”, susŃinută studenŃilor prezenŃi în cadrul festivalului ne îndreptăŃesc să de cercetător ştiinŃific dr. Constantin Secară de la Bucureşti. credem că mulŃi dintre aceştia vor urma un traseu artistic cu Deşi concertele de muzică psaltică, nelipsite de la alte ediŃii, succese similare celor însumate de distinsa solistă s-au lăsat aşteptate în acest an (din motive obiective), omagiată în mai, la Cluj. Pe de altă parte, rezultatele bune continuarea colaborării cu Academia de Muzică oferă ale colaborării Academiei cu instituŃiile partenere sunt o perspectiva unei amplificări a acestui domeniu, la ediŃiile garanŃie a reuşitelor viitoare. următoare. Doar la câteva zile după „Viva vox”, un proiect nou Realizări remarcabile şi finalizări ale unor proiecte, şi un alt parteneriat al Academiei de Muzică: „Zilele Operei rezultat al colaborărilor şi parteneriatelor Academiei de Constantin Pavel”, manifestare care a debutat în acest an la Muzică „Gheorghe Dima”, s-au alăturat în acest an BistriŃa, având ca obiectiv readucerea personalităŃii celui succeselor obişnuite în plan didactic, artistic şi de cercetare; care a fost, în 1919, primul director al Operei Române din cele amintite de noi sunt doar o parte a împlinirilor de care Cluj, în atenŃia melomanilor şi a muzicienilor. Desfăşurate în s-au bucurat deopotrivă cadrele didactice şi studenŃii clujeni, 19 şi 20 mai, sub patronajul Ministerului Culturii şi Cultelor şi în ultima parte a anul universitar 2009-2010. a Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi Clujului, „Zilele Operei...” au beneficiat de sprijinul mai

ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 7
Iulie 2010 13 Universitaria 900 de pagini!), pe baza unei Bădescu”, „Ionel Tudoran confirmă”, extraordinare documentări, a unei „Stella Simonetti – o profundă O importantă selecŃii profesioniste şi a unui interpretă”, „Maria Moreanu, Şerban comentariu de aleasă clasă. Slova lui Tassian şi Emil Marinescu pe scena cercetare Octavian Lazăr Cosma reŃine din primul clujeană”, „Lucia Stănescu – o moment atenŃia. În ansamblul sensibilitate artistică vie”. Dar nu numai abundenŃei faptice, pe lângă inerenta pe acestea. Sunt remarcaŃi Petre istoriografică Ştefănescu-Goangă, David Ohanesian, Octav Enigărescu, Ion Piso şi mulŃi alŃii. Alături de cântăreŃii cu nume Costin POPA rezonante, marii dirijori George Georgescu, Jean Bobescu, Egizio A apărut în acest an la editura Massini, Ionel Perlea, George Enescu, bistriŃeană Charmides, în colaborare cu Constantin Bugeanu etc. şi sarabanda Uniunea de CreaŃie Interpretativă a directorilor instituŃiei, completează Muzicienilor din România, în condiŃii tabloul. Grăitor este faptul că „Indexul grafice cu totul deosebite, primul volum de nume proprii” de la sfârşitul al unei monografii monumentale, volumului însumează nu mai puŃin de Opera Română din Cluj, 1919-1999. 20 de pagini! Autor, distinsul muzicolog, cercetător PrezenŃele unor iluştri oaspeŃi ştiinŃific şi profesor universitar Octavian străini sunt consemnate cu acribie. Lazăr Cosma, binecunoscută Citim despre „Iovita Fuentes la Cluj” şi personalitate a exegezelor în sfera artei „Tenorul John Sullivan” sau că „Pietro sunetelor, teoretician erudit, de Mascagni dirijează Cavalleria profundă cultură, constructor de rusticana” iar „Celebrul tenor Piccaver şcoală. În cele aproape 900 de pagini nu impresionează”, cât însumează cartea, s-a oprit acum la Importante secŃiuni sunt perioada 1919-1959. Aşadar un dedicate prezentării pe larg a demers care pune în lumină primele premierelor. DistribuŃiile, numele patru decenii din bogatul istoric al unuia realizatorilor, descrierea contextului, a dintre teatrele lirice reprezentative ale atmosferei şi, desigur, extrasele din României, instituŃie fondată chiar cu doi povestire, indispensabilă unui astfel de presa vremii dau o imagine completă ani înainte de înfiinŃarea Operei gen de carte, se remarcă fluenŃa evenimentelor. De fapt, citatele din bucureştene. discursului, bogăŃia lexicului, publicaŃiile timpului sunt prezente peste Solida tradiŃie a Operei conexiunile ideatice, analiza temeinică, tot, atent şi elocvent alese. Nu mai Române din Cluj, marii cântăreŃi care adresarea precisă, totul conferind vorbesc de bogata iconografie, au evoluat pe scenă în cei peste 90 de volumului calitatea de operă literară. excelent prelucrată de LuminiŃa ani de existenŃă, spectacolele de Era firesc ca structura să fie Ciobanu şi prezentată într-o tentă sepia remarcabilă Ńinută artistică, fundamentată pe cele 40 de stagiuni. care reproduce parfumul epocii şi numeroasele premiere, repertoriul şi, Dar în cadrul fiecăreia sunt evidenŃiate aduce un plus de atractivitate lecturii. adiacent, şcoala locală de canto, fac teme definitorii pentru respectiva Culoarea de literă se armonizează cu parte din patrimoniul naŃional intangibil, perioadă, bine sesizate, cu titluri cea a fotografiilor, paginaŃia este cu puternic răsunet peste hotare. incitante. Aş nota: „Expulzarea lui aerisită, caldă, plăcută şi faptul este Numai între 1919 şi 1959, cu toate Egisto Tango”, „Pericolul comasării”, clar datorat lui Mihai Cosma, autorul perioadele grele străbătute – refugiul „Împotriva hipertrofierii criticii”, editării computerizate. din timpul războiului, presiunile „PăstraŃi-ne Opera!”, „Conflict la nivelul Remarcabile prin utilitate sunt ideologice comuniste -, instituŃia a direcŃiunii”, „Florile de mucegai ale şi sintezele. La fiecare stagiune se adunat pe afiş nu mai puŃin de 126 de formalismului”, „Afrontul soliştilor”, prezintă tabelar frecvenŃa operelor titluri (101 opere, 13 operete, 8 balete şi „Desconsiderarea publicului?”, aflate pe afiş iar la final, în capitolul 4 lucrări vocal-simfonice). „Pericolul actualizărilor vulgare”, „O „Evaluări statistice”, găsim sugestive Strădaniile compozitorului cădere aplaudată”, „Laurii se diagrame privind configuraŃia raportului Tiberiu Brediceanu s-au văzut preschimbă în autoliniştire” etc. Sunt dintre spectacolele de operă, operetă, încununate prin actul de înfiinŃare, datat subiecte în care autorul forează balet şi oratorii, sinteza titlurilor pe 18 septembrie 1919, care l-a şi numit extrăgând esenŃialul şi relevând stagiuni şi spectrul autorilor, cu pe tenorul şi regizorul Constantin Pavel frământările pentru menŃinerea onoranta precizare privitoare la ca întâiul director al Operei şi Operetei ştachetei teatrului la nivelul cel mai înalt prezenŃa aproape egală a componisticii din cadrul Teatrului de Stat din Cluj. al calităŃii. româneşti cu cea din patria operei, Spectacolul de lansare din 25 mai Alături de toate acestea, marile Italia. 1920, Aida de Verdi, a fost startul unei nume ale Operei din Cluj sunt prezente Volumul I 1919-1959 din evoluŃii ulterioare prodigioase, în la tot pasul, consfinŃind pentru monografia lui Octavian Lazăr Cosma condiŃiile în care, după reconcilieri de posteritate panoplia de valori care a Opera Română din Cluj 1919-1999 culise, Tiberiu Brediceanu preluase statuat reputaŃia teatrului. Rostindu-le, este o carte fundamentală. Clujul şi deja conducerea instituŃiei, aflată încă se parcurge un traiect de glorie: România au cu ce se mândri. Rămâne de la data inaugurării sub numele „Tripletă ideală – Aca de Barbu, Traian doar ca volumul al doilea, 1959-1999, Opera NaŃională Cluj şi avându-l ca Grozăvescu, Nicu Apostolescu”, „Lya să vadă cât mai curând lumina tiparului. director artistic pe legendarul bariton Pop – o neegalată mezzosoprană”, Şi, indispensabil, deşi neanunŃată, Dimitrie Popovici-Bayreuth. „Mimi Nestorescu – voce wagneriană”, trebuie să urmeze o a treia carte, Monografia scrisă de Octavian „Jean Athanasiu încântă”, „Ana Rozsa pentru perioada de la 1999 până în Lazăr Cosma tratează istoria Operei – voce ca o bijuterie”, „Gheorghe prezent. Le aşteptăm. clujene cu o rară minuŃiozitate (repet, Folescu în Năpasta”, „Debutul lui Dinu

14 ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 7
Iulie 2010 Universitaria din debut, oprite brusc, aminteau de faliile beethoveniene. Remus Manoleanu În interpretarea lui Remus Manoleanu, melancolia copleşitoare, caracteristică melodicii părŃii secunde a la Ateneu sonatei (Largo e Mesto) căpăta impulsuri dramatice. Artistul concentra în tema iniŃială sentimentul de durere, printr-o Marcel FRANDEŞ mare forŃă de transmisie. Câtă artă a gradării tensionale în stingerea din secŃiunea Codei! După această nobilă Audierea unui recital cu muzică de Ludwig van exteriorizare a sentimentului tragic, relaxarea a fost adusă Beethoven stimulează fără îndoială purificarea sufletească. natural, prin apariŃia vechiului dans – Menuet, ce a încheiat Însuşi titanul spunea: Cine ajunge să cunoască şi să Sonata nr. 7, în Re major. înŃeleagă muzica mea, va fi eliberat de toată mizeria care îi Cu o deosebită abilitate a contrastelor a fost interpretată trage în jos pe alŃii. Sonata nr. 27 în mi minor op. 90. Dacă prima mişcare, Mit Pianistul Remus Manoleanu a susŃinut un recital pe 24 Lebhaftigkeit und durchaus mit Empfindung und Ausdruck ar aprilie, la Ateneu, cuprinzând trei sonate din creaŃia lui putea fi simbolizată prin cap, cea de-a doua, Nicht zu Ludwig van Beethoven. La fiecare apariŃie scenică, artistul geschwind und sehr singbar vorgetragen, ar fi reprezentată ne dezvăluie adâncimile estetice şi filozofice ale muzicii metaforic de inimă. pentru pian, într-un mod atât de firesc încât, ascultându-l În finalul recitalului său, pianistul Remus Manoleanu a percepi un îndemn: să-Ńi reevaluezi modul de comunicare, oferit publicului aflat în sala Ateneului, Sonata nr. 23 în fa până la contopirea cu limbajul muzical. De la ludic la minor op. 57, Appassionata - acest suprem document dramatic, de la dansant la sobru, ‘glasul’ său pianistic, artistic beethovenian şi mărturie a unor forŃe morale îmbrăcat cu o timbralitate focalizată în funcŃie de repertoriul pilduitoare (Ioana Ştefănescu). Însuşi compozitorul sugera cântat, surprinde spiritul şi afectul publicului meloman de pe similitudini cu tragicomedia lui William Shakespeare, orice meridian. Furtuna. Cu o virtuozitate şi o trăire artistică demne de Remus Manoleanu a studiat pianul la Liceul de Muzică această creaŃie a pasiunii, Remus Manoleanu ne-a relevat Sigismund ToduŃă din Cluj-Napoca, apoi la Conservatorul programatismul filozofic al acestei Sonate op. 57 într-un Ciprian Porumbescu, cu Ovidiu Drîmba, Gabriel Amiraş şi chip unic. Ascultam fascinat concentrarea elementelor de conflict dintre motivul construit pe arpegiul ascendent al tonicii şi trilul de încheiere (prevestind neliniştea), din prima parte a sonatei, Allegro assai. Cu câtă adâncime era pus în vibraŃie apoi motivul laconic, format din patru sunete, amintind de începutul Simfoniei a cincea a Destinului! El se afla situat între cele două idei muzicale din ExpoziŃia formei de sonată. Se putea percepe în expresia muzicală a lui Remus Manoleanu semnificaŃia ameninŃării sumbre, cu rol de memento. Aspectul simfonic al scriiturii răsărea peste tot. Aşa se face că, uneori, era uşor de imaginat un tremolo al corzilor unui ansamblu, alteori, se iveau parcă sonorităŃi de harpă. Minunat a sunat Andantele, un răgaz vremelnic oferit de variaŃiunile cântate cu o sonoritate de argint. Se distingea Photo: MIhai Cosma © 2010 filigranul treizecidoimilor de la mâna dreaptă, iar firele Gheorghe Halmoş. S-a perfecŃionat la Conservatorul dantelate pluteau peste tema densă, cântată marcat la Ceaikovski din Moscova, la clasa profesorului Stanislas mâna stângă. Neuhaus. A absolvit şi Facultatea de Filozofie a UniversităŃii Interpretarea finalului sonatei, Allegro ma non troppo, a din Bucureşti, iar în anul 2001 a obŃinut doctoratul în muzică readus atmosfera de încleştare a primei mişcări. Acele la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj. A susŃinut veritabile strigăte din debutul părŃii a treia, cu acordurile de concerte şi recitaluri în Anglia, Irlanda, ElveŃia, Germania, septimă micşorată (repetate obsedant în fortissimo), au Olanda, FranŃa, Brazilia, Coreea de Nord, Rusia, Siria şi creat o tensiune suficientă pentru ca ultima secŃiune, Coda, SUA. O serie de compozitori români i-au dedicat lucrări pe să pară extrem de luminoasă. Era astfel întruchipat idealul care le-a cântat în primă audiŃie. etic beethovenian: încrederea în forŃa VieŃii. Ne bucurăm În recitalul de la sala Ateneului Român, l-am ascultat pe mereu în muzica acestui geniu al muzicii de monumentalele Remus Manoleanu interpretând câteva opusuri pianistice suprafeŃe proiectate sonor prin etalarea principalelor beethoveniene cu o deosebită acurateŃe stilistică şi o mare funcŃiuni tonale. Redescoperim acolo arpegii desfăşurate pe inspiraŃie : Sonata în Re major, op. 10 nr. 3, Sonata în mi mai multe octave ori maree de game. minor, op. 90 şi Sonata în fa minor op. 57, Appassionata. La cererea publicului, pianistul Remus Manoleanu a Pornind muzica primei părŃi din Sonata nr. 7 op. 10 nr. oferit un Preludiu de Dmitri Şostakovici. Un vals în care 3, în Presto, printr-un lung şir de unisonuri, pianistul îi melodia dansantă, structurată ternar, evolua firesc, pentru amplifică convingător expresia gravă. Realizarea fluenŃei ca apoi, la un moment dat, ea să treacă pe o altă orbită acestei muzici, aparent improvizatorice, ascundea de fapt o dilatată (măsura de 3 timpi era urmată de una de 4 timpi). elaborare îndelungată, cât şi o admirabilă maturitate a Impresionantă interpretarea dintr-un foc a unui program atât gândirii. Devenită substanŃă primordială, ideea muzicală, de dens, la un nivel artistic de excepŃie! infiltra structura arhitectonică, dându-i viaŃă. Acele octave ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 7
Iulie 2010 15 Concerte sub... lupă balerină, cât şi aici. Mi-a plăcut şi m-a totodată, piatra de încercare pentru impresionat de fiecare dată, indiferent marii balerini, fie ei bărbaŃi sau femei. O seară de rolul interpretat. Pentru că, intuitiv Iar faptul că Alina Cojocaru s-a sau nu, ea combină într-un mod consacrat cu el, spune totul. Cred că unică, cu original tehnica rusă, unică şi atât de dacă nu ar fi fost scris până acum, cu performantă, cu naturaleŃea siguranŃă s-ar fi inventat pentru ea. Alina convingătoare a actoriei englezeşti, Nu degeaba este considerată pe plan unică la rândul ei. Iar gingăşia, mondial cea mai buna Giselle a Cojocaru sensibilitatea şi fineŃea-i înnăscută o tuturor timpurilor. Seara a marcat un completează perfect. Acum, când a răsunător succes. La care a contribuit Deşi de-a lungul anilor am dansat la distanŃă de câŃiva ani, a în mare parte şi partenerul ei, Johan fost martora multor seri memorabile, doua oară acest rol pe scena ONB, a Kobborg – un talentat şi dotat prim în care nume mari din arta mondială a fost ca un vis, fiindcă ea nu a balerin al aceluiaşi teatru londonez muzicii şi baletului au tălmăcit partituri interpretat-o pe Giselle, ea a fost (linie impecabilă, săritură înaltă, celebre, rar mi-a fost dat ca, revăzând Giselle însăşi, om şi spirit, ingenios uşoară, precizie, mişcare elegantă), acelaşi rol în aceeaşi interpretare, să legat şi despărŃit în acelaşi timp, de cu care Alina formează un admirabil mă înfioare, atât de diferit şi spectaculoasa săritură frântă a morŃii cuplu, dezvăluind spectatorilor în pas irepetabil, ca în seara zilei de 30 mai, (din finalul actului I) pe care a trăit-o la de deux-uri, pe lângă emoŃie dusă când am văzut-o pe Alina Cojocaru în fel ca viaŃa, la fel ca visul. Tehnica până la lacrimi şi efecte scenice ,,Giselle”. A fost ca o sculptură în fum, impecabilă, echilibrul desăvârşit, rafinate, dar pline de forŃă expresivă. care te fascinează, te uimeşte şi te acurateŃea mişcărilor, uşurinŃa Cât despre acompaniamentul luminează, cât timp o urmăreşti, iar săriturilor şi muzicalitatea, îmbrăcate departamentului de balet al Operei după lăsarea cortinei, parcă te lasă în eleganŃa gestică, expresivitatea NaŃionale din Bucureşti: corpul de golit, singur, cumva părăsit, dar năuc artistică şi dăruirea-i totală, au făcut balet, soliştii, orchestra şi dirijorul, pot de bucurie că ai fost martorul creării din personajul Giselle o partitură spune că au făcut ce au putut, ei. O mai admirasem pe Alina magică. Baletul de Adolphe Adam rămânând totuşi părtaşi la o pagină Cojocaru în repetate rânduri, atât la este poate cel mai frumos, bine scris ce va rămâne de referinŃă în istoria Coven Garden, unde este prim- şi dificil din istoria celor clasice şi, primei noastre scene lirice. Doina MOGA reuşit să schimbe amprenta sonoră a orchestrei simfonice, obŃinând intensităŃi şi densităŃi muzicale incredibile. ExigenŃa Fantastica baghetă sa faŃă de interpreŃi are ca motivaŃie aspiraŃia spre perfecŃiune în creaŃia interpretativă. a lui Christian Badea Prima lucrare oferită publicului a fost Frenesia pentru orchestră, op. 84 de Dan Dediu, din care se percepeau strălucirea, vigoarea, inspiraŃia de sorginte folclorică, precum Marcel FRANDEŞ şi verva ideilor muzicale, toate într-un mod asociativ inedit. Diversitatea melodiilor tradiŃionale româneşti din folclor (o Dirijorul Christian Badea este aclamat în cele mai horă moldovenească din satul Zece Prăjini, două colinde prestigioase săli de concert şi de operă din Europa, America de Nord şi Asia. În concertul din 20 mai 2010, Orchestra Christian Badea simfonică a Filarmonicii George Enescu din Bucureşti, avându-l la pupitrul dirijoral, a prezentat Frenesia pentru orchestră, op. 84 de Dan Dediu, Concertul pentru pian şi orchestră în la minor op. 16 de Edvard Grieg, solist Eduard Stan şi Simfonia fantastică, op. 14 de Hector Berlioz. Un concert de mare Ńinută, unul dintre cele mai bune din această stagiune, cu succes deosebit la public. Ansamblul simfonic a sunat cu totul altfel decât cu alŃi dirijori, mult mai viu, mai fluent, iar interpreŃii răspundeau la mână, într-un efort benefic de concentrare şi emoŃie. Christian Badea a studiat vioara la Conservatorul din Bucureşti, apoi dirijatul la Bruxelles. S-a perfecŃionat cu Herbert von Karajan, la Mozarteum din Salzburg şi apoi cu Leonard Bernstein, la Juilliard School din New York. A condus cele mai importante orchestre ale lumii: Royal Philharmonic, BBC Symphony, orchestrele Radio şi lIle de France din Paris, Santa Cecilia, Maggio Musicale, Orchestra NaŃională din Lyon, Orchestra Beethovenhalle din Bonn, Orchestra RAI din Torino, Amsterdam Philharmonic, Residentie Orchestra, transilvane, un joc muntenesc şi altul dobrogean) şi din Orchestra Radio din Olanda, Filarmonica din Budapesta, tradiŃia bisericească bizantină. Acestea erau aduse la zi prin Orchestra NaŃională a Spaniei, orchestrele din Valencia, utilizarea tehnicilor componistice şi a unei orchestraŃii Sevilla, Bilbao, Filarmonica din Hong-Kong şi din Tokyo, contemporane. Folosirea unui amplu compartiment de multe orchestre simfonice americane, apoi cele din Moscova percuŃie a indus într-adevăr o puternică stare de frenezie şi Sankt Petersburg. A dirijat spectacole de operă la Covent ascultătorilor. Un anumit motiv grav te ducea cu gândul la o Garden, Viena, München, Hamburg, Geneva, Bruxelles, horă lungă. Am ascultat o muzică densă, ce degaja energie Amsterdam, Torino, Bologna, Lyon, Copenhaga, Stockholm, şi pregnanŃă melodico-armonică. Toronto, Montreal, Houston, Dallas, Baltimore şi Detroit. În În continuarea concertului simfonic a evoluat ultimul deceniu el a dirijat peste 170 de opere la Metropolitan pianistul Eduard Stan. L-am ascultat pe Eduard Stan de mai Opera din New York. multe ori în recitaluri de duo la Bucureşti, împreună cu În concertul de la Ateneul Român, Christian Badea a 16 ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 7
Iulie 2010 Concerte sub... lupă partitură, fie prin strigătura maramureşeană, prin motricitatea dansului arhaic, fie prin nostalgia şi Repere de stagiune interiorizarea unui cântec de departe. Telos are forma unui poem configurat în 4 tablouri, succedate fără întrerupere, cu o continuitate ideatică şi o individualizare a structurilor Ruxandra ARZOIU între care dedicaŃia din titlu îşi află şi întruchiparea sonoră, în pagini de eterofonie cu trimitere directă către orizontul de Muzica românească în impas! O stare şi o rezonanŃă al muzicii lui Ştefan Niculescu, maestrul căruia constatare cu care ne confruntăm de mai mult timp. Sunt ani buni de când remarcăm cu tristeŃe refuzul, dezinteresul Horia Andreescu unor instituŃii, ansambluri şi interpreŃi de a lua în seamă traseul actual al muzicii româneşti, în special creaŃia care ne reprezintă în fond, înainte de toate, în spaŃiul artistic al tuturor timpurilor. Din fericire nu este însă o atitudine generalizată! Am avut şi avem personalităŃi artistice care au 2009 © Oprina Eugen Photo: slujit întotdeauna componistica românească cu prinosul talentului şi responsabilitatea profesionistului şi au reuşit astfel a da mereu un impuls binemeritat vieŃii muzicale autohtone. Sunt momente încurajatoare care luminează înnorările temporare ale unor vremuri neprielnice. Şi am remarcat astfel configuraŃia unui afiş recent din stagiunea Orchestrei de cameră Radio, reprezentativ pentru viaŃa muzicală contemporană, pentru aspiraŃiile unei culturi autentice: Dirijor HORIA ANDREESCU, Solista MIHAELA URSULEASA – pian, în program G. Balint – Telos – în memoriam Ştefan Niculescu, L. van Beethoven – Concertul nr. 3 în do minor pentru pian şi orchestră, op.37, i-a fost un fidel discipol. Un ethos profund românesc, o J. Haydn – Simfonia nr. 103 în mi bemol major Tremolo varietate de planuri sonore şi ideatice, pe care o A fost o primă audiŃie românească, la cerinŃa unui interpretare ferm condusă de la baghetă şi supravegheată şef de orchestră a cărui carieră are drept pietre de temelie aproape de auzul creatorului, le poate pune în statutul multe asemenea realizări. Cum menŃiona şi compozitorul ridicând momentul la valoare de eveniment. Evident, pentru George Balint în programul de sală: „faptul însuşi de a fi cei interesaŃi de fenomenul contemporan românesc şi compus TELOS îl datorez reputatului dirijor Horia pentru melomanii preocupaŃi în aflarea bucuriilor muzicii. Andreescu, care o va glăsui acum pentru întâia oară, la Bucurii pe care le-au aşteptat, fără îndoială, auditorii din pupitrul Orchestrei de cameră Radio.” CreaŃia lui George sala “Mihail Jora”, odată revenirea pe scenele noastre, a Balint cuprinde opusuri camerale, simfonice, corale şi îndrăgitei pianiste Mihaela Ursuleasa. Concertul nr.3 în do muzică pentru spectacol coregrafic relevând o aplecare minor pentru pian şi orchestră, op.37 de L.van Beethoven specială către poetica muzicii şi profunzimile fenomenului a apărut acum, în viziunea sa ,într-o imagine evident sonor, fie că se referă la tradiŃie sau la implicaŃiile socio- tinerească, plină de elan şi impetuozitate, cu mai puŃin filozofice ale gândirii artistice. obişnuite oscilaŃii dinamice şi temporale, cu imprevizibile George Balint a dezvăluit şi în această pagină noi schimbări de ton şi atitudine. Cantilene inspirate şi perlaje disponibilităŃi ale creatorului, de obicei regăsit în cuceritoare nu au reuşit a stăvili însă o revărsare introspecŃie, în straturile profunde ale gândirii şi meditaŃiei. surprinzătoare de accente şi gesturi sonore abrupte, Iată-l acum însă într-un registru lirico-dramatic cu o departe de spiritul clasic, deci echilibrat al partiturii. Spiritul aplecare specială către melodicitate, cu o privire întoarsă clasic în accepŃiunea originală, se afla însă plenar în către expresia neoclasică şi o apetenŃă pentru culoare. sonorităŃile simfoniei de Haydn din final. Toate par a veni din filonul folcloric apelat în această violonistul Remus AzoiŃei din Londra. Simfonia fantastică op. 14 de neobişnuit de profundă pe care De fiecare dată am rămas cu o Hector Berlioz a încheiat într-un chip compartimentul başilor o realiza. Părea impresie deosebit de bună, în special grandios concertul simfonic. Am fost că însuşi dirijorul contribuia la în faŃa echilibrului sonorităŃii şi a ştiinŃei iniŃial uimit de concepŃia interpretativă a susŃinerea energetică a unor dozărilor planurilor dinamice. lui Christian Badea, însă în timp ce crescendo-uri. Totul avea substanŃă. O Eduard Stan este un pianist ce ascultam totul devenea fascinant. Pe anumită trepidaŃie sonoră părea că concertează în majoritatea Ńărilor de-o parte aparatul orchestral era vine de nu se ştie unde : tremollo-ul europene şi în SUA. Aici la Bucureşti foarte bine întărit, pe de altă parte corzilor avea o calitate aparte şi era artistul a interpretat cu o mare inspiraŃie intensitatea la care cânta orchestra executat la mijlocul arcuşului şi nu în poetică Concertul pentru pian şi pornea de la alt minim decât cel realizat manieră tradiŃională, doar la vârful lui. orchestră în la minor, op. 16 de Edvard cu prilejul concertelor din stagiune; însă Hiperbolizarea fluxului sonor deriva Grieg. Puternica influenŃă a stilului lui calitatea emisiei era deosebit de bună. astfel din viziunea ameŃitoare a unui Robert Schumann asupra În modul în care fraza discursul muzical opioman. Sunetul de clopote din Dies compozitorului norvegian putea fi se observa eliminarea ideii de oprire Irae te ducea cu gândul la clopotele de resimŃită în aerul romantic al muzicii şi definitivă după enunŃarea la bazilica Sacre Coeur din Paris. în atmosfera de visare pe care microstructurilor formale. El înlocuia Impresionante erau şi efectele col interpretul a creat-o încă de la primele pauza cu o cezură infimă, ‘din mers’, legno ale corzilor. Totul suna foarte clar, sunete emise. El a relevat cu un mare inoculând astfel senzaŃia de fluenŃă, de fără teamă, întârziere ori şovăire în rafinament frumuseŃea armonică de mare cursivitate în comunicarea atacul sunetului. sorginte nordică. În Adagio acele artistică. InterpreŃii cântau con slancio, Efortul interpretativ al broderii pe arpegiul tonicii lui Reb urmând gesturile clare şi solicitante ale ansamblului simfonic aflat sub bagheta major, au sporit starea de reverie pe baghetei lui Christian Badea. Şi dacă lui Christian Badea a generat un care interpretarea acestui atât de ne amintim că Hector Berlioz este cel spectacol muzical deosebit de elevat. îndrăgit concert o generează. Finalul a care a orchestrat La Marseillaise, Publicul a răsplătit cu aplauze adus prin contrast, avântul tineresc şi actualul imn al FranŃei, înŃelegem puternice artiştii serii, invitându-i astfel sentimentul dragostei împlinite. La bis opŃiunea avântată. Ideea fixă, tema să revină cât de curând pe scena Eduard Stan a interpretat o Nocturnă iubitei străbate toate cele cinci mişcări Ateneului Român din Bucureşti. de Chopin. ale simfoniei. Am remarcat o sonoritate ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 7
Iulie 2010 17 Portrete (Urmare din pag. 12) (vertigo), în versiunea paidia. Dar, Cercetând mai departe dincolo de astfel de jocuri cam Portret Livia universul „magic”, nu puteam să nu riscante cu necuratul, repet, în cazul constatăm că partenera sa, „una ei, jocul nu pare să ascundă vreun dintre partenerele sale de scenă mesaj politico-religios. Teodorescu preferate” (conform programului), cea Odată misterul dezlegat şi cu nume de înger: Angelika A., nu este înŃelegând că totul nu e decât joc, m- decât tot o ficŃiune (fiind o dansatoare am întrebat din nou, dacă nu Valentin PETCULESCU lipsită de biografie artistică), că nici ea greşisem, pripindu-mă, în a descifra nu există cu adevărat. În spatele sensuri luciferice într-o formă de artă PuŃin riscant, la prima acestei măşti se ascunde tot un ce pretindea nu mai mult decât o vedere, să dedici un recital, aproape „înger”: Anghel I., autoarea de drept a libertate deplină de expresie, cel mult exclusiv, tonurilor minore ale toamnei. întregii feerii magice şi a întregii un pic „faustică”. Oare Biblia şi Crucea Şi asta în miezul primăverii. Există însă în cele 7 lieduri ale Liviei „compoziŃii” muzical-scenice denumite au fost profanate în realitate sau doar Teodorescu o anumită robusteŃe, în Magicland. în joc?! Dar, este vreo deosebire? Mă special a armoniei, dar şi o diversitate Desigur, dincolo de supăra oare prea marea libertate de remarcabilă a scărilor muzicale, a similitudinea alterităŃii identitare a expresie pe care şi-o asumă artistul?! dinamicii, a stărilor emoŃionale celor doi, deosebirile motivaŃionale par Şi nu este libertatea scopul principal al mergând de la inefabilul şi purul lirism destul de mari: pentru Fairuz alias oricărei arte, a avangardei de care eu eminescian (din Melancolie şi Odă în Mihalcea, jocul camuflează un mesaj însumi sunt interesat? Dar, răspunsul metru antic) la accentele expresioniste social-politic-religios, este un fel de la această întrebare este dez- (din Toamna, pe versurile lui Rilke), ce satiră a moravurilor româneşti actuale amăgitor: libertatea cuiva încetează au făcut din recitalul Biancăi şi a sloganurilor populiste de orice fel, când se încalcă libertatea altuia. Nu Manoleanu, secondată discret dar eficient de pianistul Remus în timp ce pentru Angelika Adalbert sunt liber să sfidez libertatea de Manoleanu, un regal de muzică şi alias Irinel Anghel jocul ia naştere din conştiinŃă a aproapelui şi să-i profanez poezie de cea mai bună calitate. plăcerea în sine, din gratuitate, mobilul idealurile. Libertatea de expresie Impresionează la soprana ei nefiind altul decât ludic-artistic. încetează când este atinsă o valoare serii, mereu aproape de Compozitoarea Irinel Anghel sacră, milenară, a omului precum contemporanii săi, nu doar o “perfectă este exponenta unei linii aproape credinŃa în Dumnezeu, valoare dicŃie” a ideilor muzicale, ci şi o singulare în peisajul componistic intangibilă, chiar dacă adesea sensibilitate aparte, inteligentă, nobilă, românesc, care s-ar putea compromisă de de la o piesă la alta, în ce priveşte defini prin sintagma: Irinel Anghel, regimuri şi oameni nuanŃele extrem de fine ale textelor, senzual-experimentală. Sorin Romanescu nedemni. Faptul că pe care doar un iubitor de poezie le poate sesiza. Aceasta ca o completare nu există libertate Chanson d’automne la lista celor trei „tendinŃe deplină, reiese şi (Verlaine) şi S’amor non e... componistice contem- din faptul că însuşi (Petrarca), momente de vârf ale porane” identificate de Dumnezeu nu este recitalului, aduc noi faŃete ale Corneliu D. Georgescu absolut liber, o orizontului stilistic; în primul găsim pentru muzica spun PărinŃii picături de fină ironie, foarte românească: liric- Bisericii: libertatea franŃuzească, în cel de al doilea contemplativă, structural- Sa încetează în lirismul e subliniat în expresie constructivistă, arhetipal- faŃă libertăŃii omului monumentală, solemnă, într-o reflexivă. Iar meritul care spune „Nu!” lui excelentă oglindire a textului în muzică. incontestabil al Dumnezeu. A doua parte a concertului- compozitoarei este De aici, portret, aduce încă un plus de contrast sinceritatea ei şi gustul amar. Nu, prin Sonatina buffa - omagii lui Charlie raportarea nemijlocită la Irinel! Nu „totul este Chaplin (la pian Livia Teodorescu şi materia şi ideatica sonoră, posibil”! Cel puŃin în Remus Manoleanu), o piesă dedicată ocolind şi sfidând orice lumea de aici. Iar în copiilor, dar care şi-a păstrat vii umorul formă de convenŃionalitate cealaltă, cred că cu şi expresivitatea; la fel ca Alice în Ńara şi de închistare artistică atât mai puŃin. minunilor, “întâmplările” sale muzicale sau conceptuală. Arta ei este un „Puterea interioară” a eului meu nu îi pot amuza pe cei mici şi seduce pe protest soft faŃă de rutina şi ipocrizia poate călca în picioare „puterea cei mari. alt eu. Gândite în interstiŃiile muzicii, din artă, care aminteşte cumva stilul interioară” a unui ca nişte antracte, prezentările hippie de altă dată. De aici şi o Închei fără „cadenŃă compozitorilor Doina Rotaru, Octavian oarecare orientare „subculturală” a picardiană”, remarcând o coincidenŃă Nemescu şi Nicolae Coman, au ultimelor ei demersuri. Pentru ea, arta ciudată: în seara aceleaşi zile (când întregit, în cuvinte calde, simple, este joc, iar ceea ce îngrădeşte jocul Creştinii sărbătoreau Duminica uneori cu umor, portretul unei liber, raŃiunea, trebuie abolit. În act, Tuturor SfinŃilor) la nici un kilometru de creatoare complexe, la fel de jocul devine incantanŃie, raŃiunea este Magicland, la studio Martin, exact la convingătoare în toate ipostazele, anesteziată, muzicianul-dansator aceeaşi oră, concerta o formaŃie dublate de o exemplară modestie. („soundancer”) devine un receptacul intitulată Deicide, executând piese La fel de împlinit şi de al unor energii de dincolo, a unor gen: „Kill the Christian”, „Blame it on exemplar, cuplul îndelung şlefuit în recitaluri de muzică clasică sau inspiraŃii supranaturale şi de aici până God”?! Iată aici „libertate”, iată oameni modernă – Bianca şi Remus la un fel de şamanism modern (deci care ştiu ce vor, iată artă în versiunea Manoleanu. PregnanŃă şi fineŃe, „posedare”) nu e decât un pas, pe hardcore! În faŃa acestor fapte, nu poŃi profesionalism şi imaginaŃie vie, care creatoarea nu pare să ezite a-l decât să te înfiori şi să zici: „Părinte, dăruire. face. Jocul practicat de ea iartă-le lor, că nu ştiu ce fac!” Parafrazându-l pe Arghezi, cel corespunde întru totul categoriei din Niciodată toamna, “Niciodată definite de Roger Caillois drept ilinx muzica nu fu mai frumoasă ... “ 18 ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 7
Iulie 2010 Punctul pe j...azz Marcus Miller, Wende Snijders, Rudder, Mariana NICOLESCO Jason Moran, Caro Emerald, Macy Gray, North Sea Jazz- nemaivorbind de Herbie Hancock, The Roots, Waylon, Al Green, Dee Dee Darclée în Bridgewater, Christian Scott, Chick 35 Corea. În cele 15 săli din complexul “Ahoy” evoluau, de multe ori în paralel, conştiinŃa sumedenie de monştri sacri, aşa încât cu Octavian URSULESCU regret trebuia să optezi şi să tai de pe noilor listă artişti pe care altminteri nu i-ai fi ratat Cine a fost odată la marele pentru nimic în lume-legendarul Sonny festival din Olanda nu-l poate uita R o l l i n s generaŃii niciodată. Personal am “prins” (turneu manifestarea în spaŃiul ei de baştină, la mondial la 80 S-au împlinit, pe 10 iunie, Haga, în impresionantul Palat al de ani!), 150 de ani de la naşterea legendarei Congreselor, dar iată că acum este deja a Buddy Guy, soprane Hariclea Darclée, artistă 5-a ediŃie găzduită de Rotterdam, oraş Joss Stone, care a dominat scena lirică mondială care are, după cum se ştie, un primar... Ben Harper, timp de 3 decenii. musulman, Ahmed Aboutaleb! Dat fiind Dave Holland, «Cu o voce somptuoasă, specificul festivalului, cu o multitudine de R a n d y rară, de soprană drammatico Crawford, d’agilità teme şi secŃiuni, este foarte greu să te – declară Mariana opreşti la doar câteva nume, căci tentaŃia Elvis Costello, Nicolesco – stăpânind secretele de a comenta tot programul, cu adevărat Lee Konitz, imuabile ale stilului, cu o linie de magnific, este foarte mare. Vom începe T o m a s z canto desăvârşită, dispunând de un cu uriaşa personalitate căreia îi este Stanko (îmi temperament scenic ieşit din consacrată secŃiunea tradiŃională “Artist aduc aminte comun, ea a cucerit imediat la Paris in Residence”, Ornette Coleman, marele când l-am admiraŃia lui Gounod şi la Milano pe inovator al jazz-ului free din anii ’50 şi ’60. “descoperit” aceea a lui Verdi, odată cu ovaŃiile După 30 de ani el s-a reîntâlnit în la Jazz nesfârşite ale publicului. quartetul său cu vechiul prieten Charlie Jamboree, la În istoria muzicii ea rămâne Haden. Alte segmente de mare atracŃie: Varşovia...), Earth, Wind & Fire, David în primul rând prin impactul Legends of the New Era, Hyperrhythm, Sanborn, Gilberto Gil, Stevie Wonder, extraordinar pe care l-a avut asupra McCoy Tyner, Stanley Clarke, Diana veriştii Global Brooklyn. Miile de iubitori ai compozitorilor contemporani, jazzului veniŃi din întreaga lume s-au Krall, Carmen Souza... Mai că-Ńi vine să din generaŃia postverdiană. Nu mai înghesuit s-o asculte pe Norah Jones, te întrebi: lipseşte cineva? Când aveŃi puŃin de 13 opere au fost scrise pentru prima dată aici, dar şi pe Roberta drum prin Rotterdam în iulie şi dacă iubiŃi pentru vocea ei şi interpretate de ea Gambarini, Kurt Elling, Pat Metheny, muzica de calitate, nu neapărat jazz-ul, cu un enorm succes. Unele au intrat nu rataŃi acest uriaş festival! în patrimoniul mondial al culturii, Tosca de Puccini, La Wally de Concursul internaŃional mentele muzicale Catalani, Iris de Mascagni. Galele studenŃesc de la Tg. inspirate şi calitatea Concursul InternaŃional de Mureş, care deşi se află la interpretărilor, care au Canto şi Festivalul de la Brăila, ce-i studenŃeşti a II-a ediŃie, au reuşit să-şi favorizat-o pe solistă. poartă numele, împlinesc la rândul împartă bugetul în aşa fel Dezamăgiri : lor, în această vară, 15 ani de Marele premiu încît să rămână ceva şi Regulamentul, după ce că existenŃă. Nu mai puŃin de 1700 de SORIN ZLAT TRIO – pentru premii/ premiaŃi, nu e discutabil ca alcătuire, tinere talente din 47 de Ńări s-au Bucureşti (Sorin Zlat este ca la Sibiu, doar cu nici nu e respectat întrecut pe sine în contextul student la UNMB, la clasa Diplome; că încă sînt mulŃi integral; nu s-a respectat manifestărilor de la Brăila, înainte lui Mircea Tiberian) tineri care vin spre jazz cu cu stricteŃe minutajul de-a se afirma pe scenele naŃionale Premii: pentru multe speranŃe, trecînd fiecărui participant, şi şi internaŃionale. solist vocal – Suzana prin învăŃămîntul mediu şi desfăşurătorul final a fost «PrezenŃa la manifestările Laşcu; pentru solist universitar de jazz şi/sau finalizat chiar în ziua de din acest an, ce vor avea loc între 27 instrumentist – IonuŃ de muzică clasică; că concurs; în acest iulie şi 8 august, a unui număr Bica-pian; pentru cel mai Marele premiu a fost dat regulament nu sunt record de peste 180 de concurenŃi bun aranjament orchestral pe merit şi cu unanimitate specificate criteriile de veniŃi din 27 de Ńări, şi din toate - Grupul The Jazz de voturi. înscriere/admitere în continentele, – continuă Mariana Basement Trio; pentru cel Nedumeriri: că concurs; nu există juriu de Nicolesco mai bun band - Hot Vocal juriul a fost alcătuit DOAR preselecŃie; firesc ar fi să – ne arată Quartet; de popularitate din patru membri - Darius se anunŃe din timp în că misi- Laura Bagrii; de Brubeck, Mike Rossi, Pitty regulament fondul de unea pe excelenŃă al juriului - Vintilă şi Constantin Iridon. premii alocat pentru care ne-am Toma Dimitriu – pian. AlŃi doi anunŃaŃi - Marius concurs şi/sau în ce propus-o, În urma unei Popp şi Horia Moculescu - constau premiile; deşi de a readu- contestaŃii, Premiul special din păcate au absentat. organizator al acestui ce în al juriului (premiu Premiul de popularitate a eveniment este Casa de conştiinŃa individual) a fost acordat fost atribuit unei soliste cultură a studenŃilor Sibiu, publică nu- violonistului Constantuin care din păcate nu avea încă nu se ştie clar cine şi mele marii Mirea. nici voce cultivată şi nici cum ia unele decizii, artiste SatisfacŃii: că tehnică vocală şi directorul aceste instiuŃii cunoaşte aceste Gale încă mai improvizatorică perfec- sau directorul Festivalului un succes deplin. Cu atât mai mult există în aceste condiŃii Ńionată, ci doar o prezenŃă/ de jazz... cu cât evenimentele create de noi şi vitrege pentru artă şi mişcare scenică... Sugestiile rezultă Cursurile Master Classes au orientat cultură; că au reuşit să sexoasă... Mai degrabă ar din text... spre înalta performanŃă nenumărate ajungă la ediŃia a X-a, dar fi meritat un premiu Alexandru ŞIPA vocaŃii, afirmate azi în teatre de atenŃie, dacă nu vor fi formaŃia de acompa- prestigiu de pretutindeni». organizate mai bine, riscă niament-Academic Jazz să fie întrecute de Grup - pentru aranja-

ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 7
Iulie 2010 19 Concerte numeroasele distincŃii cucerite până în De o mare diversitate a fost prezent:premiul „In memoriam Dorin programul orchestrei „Angely’s”, Divina Teodorescu”, premiul special al sprijinind cele afirmate de noi mai sus: FundaŃiei „Hariclea Darclée”, pr. I la „African Symphony” de Van McCoy, un armonie... concursul internaŃional „Traian adevărat geniu al muzicii americane, Grozăvescu”, premiul revistei „VIP” stins din viaŃă la numai 39 de ani, după Mihai CHIHER pentru cel mai bun solist al anului, ce fusese cel dintâi care introducea Ordinul Meritul cultural în grad de corzile şi instrumentele de tip simfonic Am preluat în titlu numele uneia OfiŃer, nemaivorbind de triumfurile din în muzica pop; celebrul vals „Valurile dintre cele două formaŃii care au reuşit turneele întreprinse în Italia, SUA, Dunării” de Ivanovici; „Leichtes Blut” de o performanŃă rară în aceste vremuri de Spania, Germania, Olanda, Belgia, Johann Strauss fiul. Prima parte a criză:o sală Radio arhiplină,mai mult, într-o seară ploioasă! Am amintit de criză tocmai pentru că formaŃiile fiinŃează datorită unei admirabile iniŃiative private, acum, când toŃi îşi întorc faŃa de la cultură! Este vorba de dl. Ionel Ilie Ciuclea (manager general Supercom), cel care susŃine, din postura de Mecena al muzicii, moral şi mai ales financiar, atât orchestra, cât şi corul. Corul academic „Divina Armonie - Club UNESCO” a luat fiinŃă în 1997, în cadrul FundaŃiei „Cavalerii Daciei” , condusă de prof. Paula Ciuclea, mentor spiritual şi mai ales o mare iubitoare a muzicii corale. Este singurul cor particular din Ńară, cu 8 albume la activ, costumaŃii superbe de scenă şi numeroase turnee peste hotare, în Italia, Grecia, Turcia, Rep. Moldova, Slovenia, Bulgaria, între altele având la Israel, Egipt, ş.a. După cum se ştie, concertului a mai inclus celebra temă activ un premiu I obŃinut la un mare Alfredo Pascu a colaborat cu faimosul din banda sonoră a filmului „1492: concurs internaŃional desfăşurat la regizor Franco Zeffirelli la filmul „Callas Conquest of Paradise”, aparŃinând Ankara. Avându-l ca dirijor pe grecului Vangelis, precum şi „Corul profesorul şi compozitorul sclavilor evrei” din „Nabucco” de Verdi, Cristian Marius Firca, corul este unde ”Divina Armonie” şi-a dovedit din membru din 2006 al AsociaŃiei plin forŃa. NaŃionale Corale din România. Celălalt ansamblu este mult mai Partea a doua a aparŃinut în tânăr, bazele sale fiind puse exclusivitate orchestrei ”Angely s”, cu abia la 1 iunie 2009, el făcând şapte secvenŃe de mare varietate, parte de asemenea din fundaŃia alese ideal pentru a evidenŃia amintită, având o vechime de l4 versatilitatea excepŃională a ani. Părinte spiritual al ansamblului: „Moment for Morricone”- orchestrei de estradă „Angely’s” dedicat fireşte lui Ennio Morricone, un este acelaşi Ionel Ilie Ciuclea, moment Rossini, două dansuri spaniole care vorbeşte despre orchestră de Texidor, „Les Humphries in concert”, ca despre „o investiŃie de legendarul „In the Mood” de Garland suflet”. Alcătuit din studenŃi sau (cine poate uita versiunea din 1939 a absolvenŃi ai UniversităŃii orchestrei lui Glenn Miller din filmul naŃionale de muzică,ansamblul „Serenada din Valea Soarelui”?), abordează absolut orice gen de binecunoscutul cântec evreiesc ”Hava muzică, de la operă, operetă, Naghila” (câŃi ştiu că el s-a născut în jazz, rock, folclor la muzică micuŃul orăşel Sadigora din Bucovina, simfonică,fiind prima orchestră acum aflat în Ucraina?). Finalul a fost particulară de acest gen din apoteotic, cu o „Suită folclorică România. Ea a luat fiinŃă cu scopul Forever”. El a cântat magistral „O sole tradiŃională românească” (un taraf s-a declarat de a promova muzica mio” de Di Capua, „Granada” de Lara, adăugat orchestrei), cu câteva bis-uri şi instrumentală, românească şi precum şi „Nessun dorma” de Puccini, toată sala în picioare. Alegând judicios, internaŃională, dar şi de a afirma forŃa iar alături de cealaltă invitată, soprana cu pagini de mare popularitate, şcolii autohtone de suflători. Sunt 40 de Daniela Vlădescu, duetul „Brindisi” din repertoriul celor două ansambluri ale instrumentişti de mare valoare, fiecare „La Traviata” de Verdi şi duetul lor, dar şi invitaŃii, soŃii Ciuclea au reuşit putând fi solist, bagheta dirijorală „Luceafărul” din opereta „Voievodul nu numai să umple Studioul de aparŃinând profesorilor Cristian Marius Ńiganilor” de Johann Strauss-fiul. La concerte Radio într-o seară mohorâtă, Firca şi Petrică Ilinescu. La concertul rândul ei, Daniela Vlădescu, prim dar mai ales au înseninat inimile amintit, orchestra „Angely’s” a avut doi solistă a teatrului naŃional de operetă spectatorilor într-o perioadă în care invitaŃi de onoare. Tenorul Alfredo „Ion Dacian” şi director general al aceştia au mare nevoie de bucuria Pascu, prim solist al Teatrului naŃional Teatrului naŃional de operă şi balet sufletului, potopiŃi de griji şi nesiguranŃa de operetă „Ion Dacian”, a confirmat din „Oleg Danovski” din ConstanŃa, a dat zilei de mâine... plin, printr-o evoluŃie superlativă, viaŃă cuceritor ariei Viljei din opereta „Văduva veselă” de Lehar. 20 ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 7
Iulie 2010 Musical organizatorii FESTIVALULUI care s-au bucurat a fost dată mai Bravissimo ROMÂNESC de la Nürnberg, prin întâi de sutele de spectatori (l-am FundaŃia Culturală Româno- remarcat şi pe Emil Conta, Germană „ROMANImA”. directorul muzical al Teatrului de la Nürnberg Programul celei de-a VI-a Stat din Nürnberg) care au preferat ediŃii a deja celebrului Festival al să se uite la spectacol, decât să românilor, din Nürnberg şi nu privească meciul dintre Germania Samdra LIBUłIU numai, a fost unul de excepŃie. şi Anglia aflat în plină desfăşurare Timp de două zile PiaŃa Jacobs în cadrul C.N.din Africa de Sud. Imediat după ce Opera (Jacobs Plaz) din centrul oraşului a PiaŃa era practic înconjurată de Comică pentru Copii a inaugurat fost neîncăpătoare pentru sutele de ecrane pe care se putea urmări Grădina de Vară “Giuleşti” cu două români dornici să se întâlnească, meciul. spectacole extraordinare - să se distreze, să danseze, să Recunoaşterea talentului şi “Primăvara Magnoliilor” (mozaic asculte muzică românească şi mai profesionalismului artiştilor şi mai muzical-coregrafic pe arii celebre ales să-şi întâlnească artiştii ales a calităŃii spectacolelor avea din operă şi operetă) şi musicalul preferaŃi. Marea “Coana ChiriŃa” (muzica Al. actriŃă Stela Flechtenmacher), cu Stela Popescu Popescu, Mihai în rolul principal, colectivul condus Constantinescu, de Smaranda OŃeanu-Bunea a Simona Secrier plecat spre Germania. Artiştii erau sau Ricky Dandel invitaŃi de onoare ai organizatorilor au susŃinut Doina şi Vasile Dolbea, iniŃiatorii şi recitaluri în ambele zile ale Festivalului, care au alternat cu programele de cântece şi dansuri populare sus- Ńinute de Ansam- Stela Popescu înconjurată de colegi blul Folcloric „Făgăraşul”. Două să vină la final, când inimoşii au fost momentele artistice cele organizatori Doina şi Vasile Dolbea mai aşteptate ale ediŃiei din acest au acordat Operei Comice Premiul an – spectacolele susŃinute de „BRAVISSIMO”, odată cu invitaŃia artiştii Operei Comice, în frunte cu oficială pentru a participa şi la ediŃia Stela Popescu – „Primăvara de anul viitor. ActriŃei Stela Popescu Mihai Magnoliilor” şi „Coana ChiriŃa”. i s-a conferit titlul de cetăŃean de Constantinescu Măsura succesului şi a aprecierii de onoare al oraşului Nürnberg. situează cele nu mai puŃin de 46(!) de albume de autor, Recordurile lui la care se adaugă prezenŃe pe alte l7 albume colective! Câteva din compoziŃiile sale, între care “MulŃumesc, iubită mamă”, “VeniŃi, privighetoarea cântă!”, Marian Nistor “Domnişoară”, “Frunza mea albastră” figurează pe poziŃii fruntaşe în clasamentele de popularitate “all time” alcătuite de diverse publicaŃii (“Jurnalul Ana-Maria SZABO naŃional”), posturi de televiziune (TVR) sau de radio. Cum el duce mai departe legenda Savoy prin concerte După 45 de în Ńară şi peste hotare, de curând a fost invitat, alături ani de carieră de soŃia sa Dorina Paraschiv Nistor (care a abordat cu artistică prodigioasă, mult succes cele două genuri muzicale promovate de compozitorul Marian Marian Nistor pe cele mai recente discuri Savoy, pop- Nistor, lider al popular şi pop-lăutăresc), să susŃină concerte la formaŃiei Savoy, se Chişinău, în Republica Moldova, precum şi în Ungaria. mândreşte pe drept De fiecare dată, şlagărele Savoy au fost aclamate la cuvânt cu recorduri scenă deschisă de mii de spectatori, semn că muzica greu de egalat. La românească de calitate se bucură de preŃuire loc de frunte se pretutindeni şi oricând!

ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 7
Iulie 2010 21 Juniorii care vor urma să susŃină recitaluri pe Triumful scena ediŃiei 2010 a manifestării. Este vorba de foarte compozitorilor promiŃătoarele solis- te Teodora Murg Mihai CHIHER (care, iată, a cucerit două distincŃii importante la actuala Da, putem vorbi de un triumf al compozitorilor ediŃie!), Abduraman de valoare, la această a IX-a ediŃie a Festivalului Suher, Andreea “Glasul speranŃelor” de la Techirghiol! Ce altceva este Potlogea, Elena faptul că 70 de copii şi adolescenŃi au cântat creaŃii de Petcu şi Anda Nicolae Kirculescu, Aurel Giroveanu, Ion Cristinoiu sau Georgescu. Şi soŃul Temistocle Popa, de pildă? Sau că din juriul de Olgăi Ciolacu, specialitate au făcut parte producătorul Valen- Teodora Murg membri marcanŃi ai Vanessa Carolina Culeafă tin Bătrânac (preşe- UCMR, cum ar fi Nicolae şi dansatoarele sale dinte al AsociaŃiei muzicanŃilor, interpreŃilor, Caragia (preşedinte), compozitorilor, actorilor din Rep. Moldova), a Ńinut să Virgil Popescu, Dan premieze o micuŃă talentată. Dimitriu sau cunoscuta textieră Carmen Aldea Gala a fost una care a Ńinut cu sufletul la gură Vlad? O listă a numeroşii spectatori, pe măsura eforturilor încununate compozitorilor ale căror de succes ale primarului Adrian Stan (omagiat la melodii au fost cântate de microfon, pe drept cuvânt, pentru performanŃa de a concurenŃi ne dă şi o idee menŃine festivalul pe linia de plutire în această despre preferinŃele perioadă de criză), compozitorului Gigi Rădulescu aspiranŃilor la glorie, ca şi (director artistic) şi directorului festivalului, Florin Zisu. ale profesorilor lor (nu o Organizatorii (Primăria şi Consiliul local, Casa de dată neinspiraŃi, însă, în cultură “C. Tănase”) au “presărat” spectacolul final cu ceea ce priveşte opŃiunea atractive momente coregrafice: surorile gemene de 17 repertorială, în raport cu ani Emanuela şi Gabriela Dragomir (balet clasic), vârsta competitorilor). Aşadar, s-au cântat piese de ansamblul Ńigănesc “Rada”, condus de scriitoarea Marcel Dragomir, George Natsis, Gabriela Sauciuc ConstanŃa Vlăgea, şi cel tătăresc “Cansu”-coordonator Cicone, Viorela Filip, Jolt Kerestely, Adrian Doxan, Borali Birsen. EmoŃionant a fost micro-recitalul Mihai Alexandru, Bujor MişcuŃia, Cristian Alivej, Viorel tânărului tenor Alexandru-Marius Adrian (un dar pentru Gavrilă, Nicolae Caragia, Dan Dimitriu, Mihai festival din partea marii iubitoare de muzică Maria Constantinescu, Claudiu Bulete, Corina Chiriac, Paladi), cu piesele “IubiŃi-l pe Vieru” (Timofei Ioachim Petre, Dumitru Lupu, LaurenŃiu Cazan, Marius Trecubenco/ Carmen Aldea Vlad, orchestraŃie Dan łeicu, Horia Moculescu, Marcel Iorga, Virgil Popescu, Dimitriu) şi “Basarabie” (N. Caragia-Gr. Vieru). Laura Stoica, Cornel Fugaru, Ionel Tudor, Holograf, RevelaŃiile festivalului au fost cele două interprete care Cristian Faur, Andrei Tudor, Gabriel BăruŃă, Mihai au reuşit să câştige câte două distincŃii importante. Trăistariu, Phoenix. ObservaŃi varietatea repertorială Teodora Murg, mică vedetă a Operei Comice pentru extraordinară, care a avut drept corespondent pe Copii, 9 ani, din Bucureşti (a cântat superb scenă o mare diversitate ritmică şi melodică. Ca de “Pescăruşul” de L. Cazan), a fost recompensată şi cu obicei, revista noastră a fost la loc de frunte între prestigiosul Premiu Special al Festivalului. La rândul ei, partenerii media, aşa încât suntem în măsură să vă Vanessa Caroline Culeafă, 11 ani, ConstanŃa, a oferim detalii de la acest festival remarcabil. dobândit şi Premiul pentru Show acordat de revista “Actualitatea Muzicală”, datorită evoluŃiei elegante (a Am amintit de patru dintre membrii juriului. făcut dans modern şi este campioană de aerobic) şi CeilalŃi au fost vedeta din Republica Moldova, Olga modului în care a ştiut asocieze celor două cântece Ciolacu (care a susŃinut un recital aplaudat în seara remarcabile imagini coregrafice (dans sportiv şi Galei), Bogdan Dragomir (Radio România), prof. Ion aerobic). Chiar dacă n-a intrat în palmares (au fost Petrache – deci o comisie competentă, un juriu mic şi mulŃi în această situaŃie, în ciuda evoluŃiei bune) a compact, nu cum se întâmplă în alte părŃi, inclusiv la impresionat prin graŃie şi şarm micuŃa de 8 ani Iolanda Mamaia, când “juraŃii” sunt mai numeroşi decât Răileanu, din Bucureşti, fiică a componentului formaŃiei concurenŃii, între ei găsindu-şi loc neaveniŃi proveniŃi Todomondo, Valer Răileanu (aşchia...). Ea a făcut din rândul politicienilor sau sponsorilor! Unii dintre parte din “delegaŃia” de nu mai puŃin de 8 concurenŃi membrii juriului au acordat premii speciale, cum ar fi B. din Capitală deplasată aici de soprana Lavinia Bujor, Dragomir, dar mai ales Dan Dimitriu. Apreciatul conducătoarea cercului muzical “Copii talentaŃi”. Nu compozitor, care după cum se ştie este organizatorul ştim câŃi dintre ei au rămas în ierarhia finală (au fost puternicului festival “Cerbul de aur Junior”, a destule omisiuni), important este că s-au prezentat recompensat cu premii speciale cinci valori autentice, bine. Trofeul a fost acordat Iulianei Puşchilă, 14 ani,

22 ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 7
Iulie 2010 Juniorii şi... idolii Mangalia (cel mai mare punctaj la Andrei Stoichin, Mihai Cristea, pe care nu o dată i-au imitat pe cele 3 grupe de vârstă), dar el Claudiu BăluŃă, Nicoleta Ciobanu, scenă. Au fost nu mai puŃin de 13 putea fi cucerit la fel de bine de duetul Andreea Boboc-Cristian laureaŃi din jud. ConstanŃa oricare dintre talentaŃii laureaŃi: GheorghiŃă (un sincer bravo (felicitări profesorilor lor, între care CodruŃa Barariu, Cristian Goaie, copiilor din com. IndependenŃa!), Gigi Rădulescu şi cunoscuta Bianca NiŃă, Lavinia IoniŃă, Alina Iolanda UlmeŃeanu, Anca interpretă Marina Scupra!) şi doar Dragomir, Elena Păunescu, Diana Munteanu, Abduraman Suher, 8 din alte zone ale Ńării-poate că Mihalaşcu (şi ea cu câteva premii nemaivorbind de cele două totuşi procentul acordat localnicilor speciale la activ), Eduard Pintilei, amintite mai sus, Murg şi Culeafă. trebuie să mai scadă, altminteri Adriana Gavrilă, Andreea La urma urmei premiile trec, festivalul îşi va pierde din Plotogea, Ştefania Chesar (ce talentul rămâne, toŃi aceştia credibilitate. temperament pentru fetiŃa de 9 ani trebuie să muncească mult pentru de la agenŃia “Kao Fashion”!), a ajunge la performanŃele idolilor

premiu a rămas în Italia, dar solista noastră a cucerit definitiv inimile celor aflaŃi în sală, prin prestaŃia ei Locul 3 la San vocală impecabilă şi sinceritatea dezarmantă pe care a manifestat-o pe scenă. Maria a fost singura premiantă de numai 10 ani, ocupanŃii primelor două Remo junior locuri având 14-15 ani. O realizare absolut remarcabilă după ce aflăm că acum 3 ani Maria Crăciun – o fetiŃă talentată, un micuŃa interpretă abia îşi făcea nume de reŃinut, o voce de aur, care a fost debutul la Estrada Copiilor de la încununată cu aur la numeroase festivaluri Casa de Cultură a Sindicatelor naŃionale şi internaŃionale şi care i-a atras din GalaŃi. După trei ani şi 22 de comparaŃii cu Céline Dion. participări la festivaluri, ea se Palmaresul impresionant al micuŃei întoarce de la San Remo cu Shirley Temple a României s-a îmbogăŃit cu o bronzul. nouă distincŃie, Maria întorcându-se acasă cu Maria Crăciun este fără bronzul primei ediŃii a festivalului San Remo îndoială una dintre viitoarele mari Junior, pe care l-a obŃinut în urma unei competiŃii voci ale României… cu 24 de copii din întreaga Europă. Marele Daniel LUNGU Anca Badiu Holograf Holograf întâmpină vara cu un nou videoclip: după ce a “More&More” ajuns una dintre cele mai difuzate piese ale primăverii, „Fericire După o în dar” are acum şi varianta video. scurtă pauză, Anca Noul single Holograf a fost lansat pe 1 martie drept cadou Badiu revine în prim de mărŃişor pentru toate doamnele şi domnişoarele, iar pe 8 planul industriei martie a ajuns în topul preferinŃelor ascultătorilor. Clipul muzicale cu un nou cântecului este o producŃie care a presupus filmări pe parcursul single: “More & celor două concerte de anul acesta de Dragobete de la Sala More”, lansat Palatului şi un împreună cu montaj ce a MediaPro Music. durat mai bine Cântecul compus de două de IonuŃ Radu (aka săptămâni. John Puzzle) este o piesă dance cu un „ A m sound extrem de actual şi un beat perfect vrut să fie o pentru club. piesă vie, “Am căutat un an o piesă care să tonică şi mă convingă şi iată că am găsit-o. Piesa credem că am îmi caracterizează stilul şi este în reuşit să concordanŃă cu tendinŃele actuale şi nivelul readucem ceva muzical la care am ajuns. Am lucrat la mai dintr-un anume multe melodii şi din peste 25 de piese de la optimism care a diferiŃi compozitori am ales-o pe aceasta. caracterizat muzica Holograf, indiferent de perioadă”. Momentan Mi-a plăcut din prima, are un sound nou, formaŃia lucrează la un nou album pe care va fi inclus şi „Fericire fresh şi foarte optimist”, povesteşte Anca. în dar”. Dan CHIRIAC Gabi MATEI

ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 7
Iulie 2010 23 Music-hall Teatrul de Revistă fulgere cu momente Alexandru Arşinel „Constantin Tănase” senzaŃionale de balet şi o grindină de melodii interpretate de Premieră floarea-cea-vestită a soliştilor Teatrului de Revistă”. estivală la Aşa că, fie ploaie, fie soare, timp Grădina de mai bine de două ore, publicul trebuie „HERĂSTRĂU” doar să râdă, să cânte şi să danseze toată luna iulie! Cu Oana GEORGESCU Alexandru Arşinel, Nae Lăzărescu şi Spectacolul intitulat sugestiv Vasile Muraru, „VARA NU-I CA IARNA” a avut la Alexandru Lulescu, început de iulie una dintre cele mai Cristina Stamate, aşteptate premiere oficiale la Valentina Fătu sau Adrian Enache şi cu Baletul Tea- trului de Revistă con- dus de coregraful Cornel Popovici. Revistă „Constantin Tănase” a „VARA NU-I CA revenit pe Calea Victoriei, la Sala IARNA” este un pretext SAVOY (cu Premiera „REVISTA muzical-umoristic de Nae REVISTELOR” care a avut loc în Lăzărescu, Vasile Muraru, luna mai) şi unde se joacă toate Florin Petrescu şi Aurel spectacolele Stagiunii 2010. Storin şi Nae Cosmescu. Momentele de umor, Adrian Enache reprizele de dans şi recita- lurile soliştilor Adrian Ena- che, Mirela Boureanu, Alin Gheor- ghişan şi Daniela Cris- Grădina de Vară „HERĂSTRĂU” a tea se succed Teatrului de Revistă „Constantin într-un ritm alert, iar Tănase”. Un spectacol estival succesul este total. conceput special de maestrul BiŃu Directorul Teatrului, Fălticineanu pentru o vară fierbinte, marele actor Alexan- pentru spectatorii de toate vârstele, dru Arşinel, are şi un pentru bucureşteni şi nu numai. moment muzical Că „VARA NU-I CA IARNA”, special în acest aceasta este şi părerea reputatului spectacol – inter- şi neobositului regizor care, până a pretarea piesei „Hai - fi „meteorologul de serviciu” a primit Hui”, pe muzica şi şi transmite mai departe informaŃia textul lui Ilie Gilbert că, cităm „în această stagiune vor fi (Brazilia). ploi torenŃiale cu vedete, tunete şi Teatrul de

24 ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 7
Iulie 2010 Vedete a premiilor “A. M. “, a fost invitată la postul de Marina Voica, televiziune Moldova 1, la populara emisiune “Bună dimineaŃa, Mol- dova!”, care în idol la Chişinău urma succesului extraordinar a fost reluată de 3 ori! În Marius GHERMAN cadrul emisiunii artista a interpretat Popularitatea uriaşă de care se bucură Marina compoziŃiile proprii Voica în Republica Moldova a fost reconfirmată strălucit “Bucureştiul e de curând. Astfel, vedeta noastră, de două ori laureată micul Paris”, “Şi afară plouă, plouă” (adevărat imn la Chişinău, trecătorii o opreau pe stradă pentru a-i fredona refrenul!), “Apar- tament 23”. ApariŃiei la televiziune i s-au adăugat trei interviuri la cele mai importante posturi de radio, precum şi un amplu interviu, cu copertă, la una din revistele de mare tiraj. N-au ocolit-o, fireşte, nici impresarii, în luna septembrie urmând să susŃină un concert extraordinar pe scena celei mai mari săli de În studio la TV Moldova 1 spectacole din Chişinău. Sistem şi Depeche Mode

După 5 ani de la concertul susŃinut în deschiderea celor de la Depeche Mode, SISTEM lansează cel mai nou single al trupei – un remake după piesa People Are People a grupului Depeche Mode. Deşi nu este primul cover din repertoriul SISTEM, People Are People este primul pe care trupa a hotărât să-l lanseze ca single. Această variantă a piesei a fost realizată de Bogdan Popoiag în colaborare cu SISTEM, iar vocea feminină aparŃine soŃiei lui Bogdan, Ema, care se află la prima colaborare cu trupa. percuŃionişti au făcut ca trupa să fie sCOOL ECO TOUR, care s-a În cei zece ani de carieră solicitată în cele mai importante desfăşurat în licee şi facultăŃi, în SISTEM şi-a consolidat poziŃia de concerte şi festivaluri, atât pe plan care, pe lângă muzică şi show, s-a cea mai bună trupă de show din naŃional, cât şi internaŃional. pus accent pe reciclarea produselor România. Set-up-ul unic, efectele Să nu uităm că SISTEM a electrice şi electronice. speciale şi energia degajată de cei 5 iniŃiat un turneu de 8 oraşe intitulat Dan CHIRIAC

ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 7
Iulie 2010 25 OaspeŃi spectatorii au răsplătit fiecare melodie cu ropote de Eric Clapton şi aplauze. Cei doi au împărŃit în mod egal lumina reflectoarelor, dar vedeta incontestabilă a serii a fost Eric Clapton. Steve Winwood Câteva din momentele de virtuozitate ale celor doi artişti au fost „Voodoo Chile” (a lui Jimi Hendrix) care l-a avut ca protagonist pe Steve Winwood, la Together live orgă, şi „Driftin’ Blues”, chitara semi-acustică a lui Clapton aducând publicul în extaz. Primele acorduri Roxana BĂDESCU ale piesei „Layla” au ridicat întreg stadionul în picioare, refrenul fiind fredonat de mii de oameni. Cover-ul Se întâmplă tot mai des ca Bucureştiul să melodiei lui JJ Cale, „Cocaine”, a fost, cu siguranŃă, găzduiască evenimente muzicale de mare calibru. „vârful” concertului, publicul aplaudând frenetic minute După extraordinarul concert al celor de la AC/DC, din în şir. 16 mai, atmosfera s-a mai liniştit pe ritmuri de blues- Din păcate, în program nu au fost incluse hit- rock, alături de Eric Clapton şi Steve Winwood, pentru urile „Tears in Heaven” şi „Wonderful tonight”, pe care ca apoi capitala să fie „zguduită”, pe 18 iunie, de le aşteptam după fiecare melodie. chitarele „băieŃilor răi din Boston”, cum sunt numiŃi cei Alături de Eric Clapton şi Steve Winwood au urcat pe scenă: Michelle John şi Sharon White-backing vocals, Chris Stainton-clape, Willie Weeks-bas şi Steve Gadd-percuŃie. A fost un concert de zile mari, iar vorbele sunt insuficiente pentru a descrie atmosfera şi bucuria miilor de fani. Poate că artiştii noştri ar trebui să privească mai des peste graniŃe la adevărata muzică şi să ia aminte ce înseamnă arta şi respectul faŃă de public. Deşi cei doi interpreŃi nu se mai află la prima tinereŃe, prestaŃia lor artistică a fost exemplară, reuşind să emoŃioneze cu fiecare vers, cei prezenŃi trăind la maxim fiecare cântec. „Clapton is God” spuneau englezii, exagerat, dar adevărat, raportându-ne doar la dimensiunea muzicală. Un zeu al chitarei, al blues-ului, al rock-ului, un artist desăvârşit care ne-a cucerit pe toŃi. de la Aerosmith. Pentru iubitorii genului se anunŃă o vară incendiară. În cadrul „Tuborg Green Fest presented by Sonisphere Festival”, desfăşurat în perioada 25-27 iunie, la Romexpo, au concertat: Metallica, Rammstein, Slayer, Megadeth & Antrax, Alice in Chains, Stone Sour, Manowar şi Volbeat. Între aceşti giganŃi ai muzicii rock, o prezenŃă deosebită a fost cea a giganŃilor blues-ului. În ziua de 11 iunie, pe Stadionul Tineretului “Iolanda Balş-Soter”, peste 10.000 de oameni s-au adunat cu mic cu mare pentru a-i asculta, preŃ de două ore, pe Eric Clapton şi Steve Winwood. Distins cu 11 premii Grammy, un premiu Emmy, singurul artist inclus de trei ori în „Rock and Roll Hall of Fame”, pe locul patru în topul „Celor mai buni 100 de chitarişti ai tuturor timpurilor” realizat de revista Rolling Stone, Eric Clapton a încântat publicul alături de Steve Winwood, fostul coleg din trupa „Blind Faith”, unul dintre primele supergrupuri din istroria rock-ului. Deşi au fost puŃin comunicativi, adresând doar un simplu „Hello”, în deschidere, şi uneori „Thank you”,

26 ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 7
Iulie 2010 Sărbătoare generală anuală, într-o demonstraŃie de forŃă colectivă. Bucurie colectivă Meritul revine preşedintelui asociaŃiei, Emil Drăghici, şi vicepreşedintelui Mariana Gâju, care au apelat din nou la experimentatul impresar Ionel Petre, care a reuşit să Marius GHERMAN ne propună o distribuŃie artistică de excepŃie, alăturând ansambluri ale comunelor participante şi artişti În vremurile tot mai grele pe care le trăim, profesionişti de primă mână. Din prima categorie fac îndeosebi pentru cultură, este un adevărat miracol să parte „BrâuleŃul Dunării” din com. Grădiştea, jud. constaŃi că mai există oameni şi reuniuni publice unde Călăraşi – 40 de ani această criză vechime, 80 de membri din 3 Alesis (care este mai generaŃii! - şi „Vestitorii mult una a Aninoasei” din com. iniŃiativelor, a Aninoasa, jud. DâmboviŃa - proiectelor via- 15 ani vechime, cu o suită de bile!) nu ne mai dansuri, „Căluşul” şi solista este aruncată vocală Ionela Plavie. Au fost ostentativ în faŃă, de fapt, la hotel Rin, două cu oftaturile de seri festive, în prima rigoare! Sute de programul muzical fiind primari din susŃinut în totalitate de întreaga Ńară s-au apreciata formaŃie Alesis, cu reunit ca de obicei Alina şi Romeo Negoiasă în sub stindardul mare formă. În cea de-a AsociaŃiei doua, pe lângă Alesis au comunelor din ocupat ringul, ca la un mare România (ACOR), festival, IonuŃ Dolănescu, Ilie la Adunarea Ştefan (talentatul primar de

IonuŃ Dolănescu

la LuncaviŃa, jud. Tulcea), Andreea Bălan şi Petrişor Ruge, plus dansatoarele lor, veteranul Nicolae Sabău (fost primar în Maramureş), Emilia Ghinescu, Mirela Boureanu, Marius Ciprian Pop, Mirela Petrean şi formaŃia sa bănăŃeană, condusă de „generalul” Florin Ionaş, Elena Pădure, Andrada. Toată lumea a cântat şi a dansat, semn că primarii destoinici ştiu să facă uitată criza în comunele pe care le păstoresc!

ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 7
Iulie 2010 27 Ştiri românilor. Artiştii au susŃinut un concert extraordinar, Flash în care se prezintă (în premieră) în ambele faŃete: acustic şi electric. # Aşa cum a promis încă din momentul în care # Paula Seling declara în preajma sărbătorilor a acceptat funcŃia de consilier de finanŃe, Dan Bittman pascale: “Mi-am dorit foarte mult ca, de Paşte, să vă şi-a donat toate salariile pe care le-a primit unor familii pot oferi un care aveau mare nevoie de ajutor. Artistul MediaPro album de suflet, Music a donat toŃi banii câştigaŃi în primele trei luni de un album de când lucrează la Ministerul de FinanŃe. Astfel, primul a Cântece Sfinte fost pentru operaŃia unui copil, în Germania, copil care şi de Pricesne. L-am înregistrat, o parte, de-a lungul timpului, cu ajutorul lui Călin Ionce, şi am reuşit să îl definitivez cu ajutorul lui Sergiu Tuhutiu, care a muncit cu tot sufletul pentru a-l termina şi pentru a fi disponibil în provine dintr-o familie defavorizată, al doilea unei fete Săptămâna Sfântă.” Albumul este disponibil acum care a intrat cu nota maximă la Conservator, la pian, în gratuit în format digital şi îl puteŃi descărca de pe Italia, iar mama ei suferea de un handicap şi nu o putea www.paulaseling.ro. Foto credits: Radu Bucura întreŃine, iar al treilea unor fraŃi care învaŃă bine, orfani # Annamari Dancs, timp de două săptămâni, a de părinŃi, crescuŃi de o mătuşă şi ea bolnavă de susŃinut 5 spectacole în Toronto şi Calgary. “Repertoriul cancer. meu conŃine un amalgam de genuri (de la operetă la pop) şi a reuşit să pună în mişcare toata sala. Am simŃit # Dj Rynno & Sylvia, cei doi care au introdus Feel bucuria din suflete lor, iar pentru un artist acest lucru ritmul de club la radio odată cu lansarea piesei , au un noul single. Piesa se numeşte STEREO şi deşi înseamnă totul ! Cei aproape 300 de spectatori din poartă amprenta inconfundabilă DJ RYNNO & SYLVIA, primul popas al este altceva: ritmul este mai alert, iar vocea Sylviei turneului cana- sună mai provocatoare ca oricând. dian (Brandfort) s-au bucurat şi de # După ce anul trecut single-ul “Burning Love“ prezenŃa formaŃiei a “incendiat” topurile muzicale fiind cea mai difuzată Hungarya (alături piesă românească, Connect-R revine cu o nouă piesă de care Annamari de club, o colaborare cu Chris Mayer - “Still”. S-a şi-a reamintit de filmat videoclipul piesei cu aceeaşi echipă cu care s-a debuturile “folclo- realizat şi videoclipul piesei Burning Love: Ciprian ristice” ale carierei Florea & Lulu Hillerin. Videoclipul este unul de imagine. ei). La cel de al # În cea frumoasă sală de LIVE din Buzău, doilea spectacol T’ESSENCE, afişul BALKANIC ZEPPELIN a reunit o (Windsor), în parte dintre artiştii care au făcut să se scrie atât de mult public se aflau şi şi de “multe” după apariŃia de la STUFSTOCK 2009: locuitori din MIKE GODOROJA & BLUE SPIRIT, alături de învecinata metro- MARIUS MIHALACHE, împreună cu ansamblul de polă americană muzică veche românească TREI PARALE. Iar la Tg. Detroit. Jiu, la Casa de Cultură a Sindicatelor – poezie şi blues. # Sarmalele Reci, adică Zoltan Andraş, Emil Spectacolul BLUES POEMS a umplut sala până la Viciu, Gabriel Drăgan, Mircea Laszlo Horvath şi Dan refuz, în sală şi pe scenă erau -2 grade, dar MIKE Georgescu aniversează, 16 ani de muzică bună. GODOROJA şi DAN MIRCEA CIPARIU au incendiat Sarmalele Reci au demonstrat că au rămas în lista sală până la urma !... bucatelor tradiŃionale specialitatea cea mai îndrăgită a # După ce a impresionat piaŃa muzicală cu videoclipul piesei “Take the lead”, Xonia a lansat noul 28 ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 7
Iulie 2010 Femina ei single” My Beautiful de pe site-ul www.mysong.ro Xonia One”. Piesa a fost # O nouă formaŃie: Mono Jacks compusă şi orchestrată adică Doru Trăscău, Dorian Cazacu, de George Calin, Florentin Vasile, Hasan Nabulsi. Trupa jumătatea Deepcentral. a fost formată de Doru la sfârşitul anului # Liliana 2008. Au devenit în scurt timp o voce Ştefan, producătoarea distinctă pe scena muzicii alternative. seriei CutiuŃa Muzicală, Primelor lor înregistrări de studio sunt lansează un nou prezente prin single-ul de debut al concept, în premieră trupei, Maria absolută în România - # Loredana a fost invitată Muzica Personalizată la CNN într-un material extins despre pentru Copii - “Copilul RevoluŃie, un raport amănunŃit din toate tău este vedetă!”. domeniile despre evenimentele din Personalizarea este decembrie ’89. Artista MediaPro Music făcută atât la nivel a fost aleasă ca exponent al muzicii grafic, cât şi sonor: uşoare româneşti şi vorbeşte despre ce numele fiecărui copil se însemnă să fii artist înainte de căderea află pe copertă, iar în comunismului, cum a fost să fie timpul melodiilor interzisă de mass-media acelei interpreta se adresează perioade, despre ce a însemnat pentru personal fiecărui copil ea un atât de mare succes cu milioane în parte. Alina Chinie, de discuri vândute încă din alias “VeveriŃa roşcată“ adolescenŃă, cum a evoluat industria de la Happy Hour, a muzicală după evenimentele din făcut un tur de forŃă şi decembrie ’89, dar şi despre ce a interpretat fiecare presupune să fii artist în România în melodie în parte, pentru peste 550 de nume proprii. ziua de astăzi. PoŃi descărca un CD personalizat cu orice nume doreşti Mihai ANTON

Marius BaŃu (croazieră pe Dunăre), premii Baladele consistente în bani, recitaluri de marcă: nu este de mirare că prestigiul festivalului se Dunării - menŃine la cote ridicate, iar sala este plină în fiecare seară. În palmaresul 2010 îi XIV găsim pe Atanasiu Alexandru Adrian (GalaŃi) - premiul 3, Cantatorii studenŃi se Mihaela Pătran (Craiova) - 2, întâlnesc în fiecare an la Casa de Alina Amon (Craiova) - 1, la cultură a studenŃilor GalaŃi, unde se Solişti, iar la Grupuri – desfăşoară, timp de două zile, Catharsis (Braşov) - 3, Festivalul naŃional studenŃesc de Legende (Bucureşti) - 2, muzică folk, ajuns la cea de-a 14-a Descântec (Iaşi) - 1. Marele ediŃie. Pot participa atât solişti cât şi Premiu, în valoare de 2000 de grupuri, cu câte două cântece, lei, a revenit unui duet, Proiecul dintre care unul obligatoriu creaŃie Tivodar din Bucureşti. proprie. EvoluŃia live este Recitaluri consistente şi completată prin prezentarea unui mult aplaudate au oferit grupul slide show (fotografii sau videoclip) local Strada Mare (trei care este proiectat pe un ecran “veterani” de incontestabilă alăturat scenei. valoare), Marius BaŃu (solo, fără Poesis) şi Mircea Vintilă. Ca de obicei organizarea Amintim: afişele atractive, emblema Un final strălucitor pentru un festival fost impecabilă, noul director reuşită, tricouri cu sigla festivalului, de nota 10… coordonator, Cristian Mortu, cazarea concurenŃilor la nivel de Florin-Silviu URSULESCU continuând cu pricepere iniŃiativa vedete, juriu competent, un inedit predecesorului său – Dinu Gându. program auxiliar cu specific…local

ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 7
Iulie 2010 29 Maeştri compoziŃii – adevărate OPUS-uri – aşa cum miraculos Gheorghe Zamfir de frumos şi musical sună în limba latină “opus, poeris”. Lumea a fost fascinată, a alergat după el să-l asculte, să se convingă că este aievea, că muzica lui nu e vis. Eugen BLAGA Catedralele catolice, protestante, greco-catolice ale vestului european îşi deschideau larg …Zamfir este un magnific. L-am văzut şi eu în maiestuoasele şi masivele porŃi şi se umpleau ori de concert, l-am auzit într-un lung interviu, i-am citit câte ori Zamfir îşi anunŃa prezenŃa. Notre-Dame de interviurile, puŃine ce-i drept, în presă. Paris i-a aparŃinut de nenumărate ori. Omul Zamfir, poate chiar mai mult decât artistul, Liniştea de dinaintea concertelor era cea de este fascinant. Este de-o complexitate rar întâlnită, dinaintea liturghiei, meditativă şi somptuoasă, caldă şi poate fi, sau chiar este un gânditor, un filosof al afectuoasă, întreruptă doar vremurilor noastre. de murmurul celor care se Este, în schimb, trist, aflau la al nu ştiu câtelea foarte trist, atât de trist încât spectacol şi care le îŃi trezeşte compasiunea, şopteau vecinilor ce-i culmea, tocmai el, care a aşteaptă cu acea fost în perioada de glorie, nerăbdare a celui care a lunga perioadă de glorie, ascultat, a fost fascinat şi “prinŃul Parisului”, cel mai devine, oarecum, părtaş, bine îmbrăcat bărbat al alături de artist, la actul acestui oraş, cel mai adulat creaŃiei. Pentru că Zamfir de femei, cel prezent cu este unic de fiecare dată, discurile lui în toată lumea. de fiecare dată aceleaşi Primul meu contact cu note, aceleaşi portative străinătatea după RevoluŃie sună altfel. El nu-şi poate a fost marcat de prezenŃa reproduce, multiplica CD-urilor sale în magazine trăirile. De fiecare dată specializate, staŃii de sufletul lui vibrează într-un benzină, metrouri, peste tot. alt fel. Legătura care se Din păcate, viaŃa, în creează între el şi ultimii ani, a fost rea cu el. divinitate, cu fiecare Este sărac, sărăcit de tot prezenŃă în faŃa oamenilor, felul de escroci, neavând priceperea să se ferească de îi dă acea unicitate pe care nimeni nu o mai realizează ei. A rămas, în schimb, acelaşi artist cu vocaŃie de în afară de el. Când cânta pentru oameni, Zamfir cânta geniu, poate mai matur, nu din cauza vârstei, cât din pentru Dumnezeu. Sobrietatea lui, maiestuozitatea cauza trăirilor excepŃionale pe care le transmite cu o prezenŃei sale, frumuseŃea Ńinutei, mângâierea naiului, bunătate şi fericire, rar întâlnite, tuturor celor care pe care-l atinge de fiecare dată doar cu vârful degetelor doresc să-l asculte. (niciodată nu-l apucă altfel), fascinaŃia poziŃiei corpului Nu demult, la căpătâiul lui Dobrin, a cântat – dreaptă, unduitoare, vibrând odată cu ritmurile muzicii câteva bocete, unul scris chiar de el. A fost fascinant, sale -, dansul, pe care îl exprimă uneori mişcarea cânta şi plângea în ploaie, apa se amesteca pe faŃa lui corpului, ochii ce nu se deschid decât în final, şi atunci cu lacrimile, plângeau şi el şi Dumnezeu. Clipele au doar pentru a căuta în ochii privitorilor şi ascultătorilor fost unice, îşi scotea rând pe rând de sub pardesiu câte confirmarea receptării mesajelor trimise, sau poate în a un nai şi cânta, şi cânta. Gestul de a ascunde sub haină căuta bucuria de a-l fi ascultat, toate acestea compun naiul lui drag şi de a-l scoate pentru a cânta cu el părea arta şi frumuseŃea rostirii sale muzicale. gestul unui om simplu, dar care îşi protejează bogăŃia Am remarcat, nu o dată, şi regretul că timpul sau sărăcia în locul cel mai sigur, lângă sufletul lui, ca alocat cântului, tânguirii lui s-a sfârşit, iar prezenŃa lui în să nu-i fure cineva comoara, de altfel, nişte tuburi din faŃa noastră se sfârşeşte mai repede decât şi-ar fi dorit- lemn care nu pot folosi decât unui ARTIST. o. Şi atunci, o lacrimă îşi face drum pe obrajii săi. A cântat în toate marile catedrale, domuri, Plânge pentru că suferinŃa creatorului se biserici ale lumii, pentru că este un mare, sincer şi transformă în fericire, plânge pentru că ne-a dat totul, nepreŃuit creştin. pentru că s-a golit de fericire dându-ne-o nouă. A fost primul mare artist care a adus muzica Finalul fiecărui cânt al său este la fel de laică în spaŃiul religios, şi nu orice muzică, a adus acele fascinant ca şi începutul. Deşi plângi regretând că s-a fantastice şi uluitoare armonii, fie ele ale geniului clasic, terminat, te şi bucuri că “suferinŃa” lui a luat sfârşit. romantic, fie generate de folclorul pe care nimeni altul Minunile pe care le-ai primit sunt deja prea multe şi nu nu a ştiut să-l prelucreze şi interpreteze, fie propriile lui le poŃi primi la nesfârşit, trebuie să te opreşti, trebuie să

30 ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 7
Iulie 2010 Eveniment savurezi bucuriile, trăirile, sunetele cutremurat lumea, ştie că este promova. Dar Zamfir crede în pe care Ńi le-a oferit Zamfir pentru a prezent peste tot, chiar şi acolo continuare, nu dezarmează, se putea căpăta apoi şi altele. După unde nu a fost niciodată. Inventează încăpăŃânează să spere, să se fiecare bucurie pe care Ńi-o dă ansambluri naŃionale din dorinŃa de bată. Zamfir, simŃi uluitoarea nevoie să a readuce folclorul adevărat acolo Din nefericire, mulŃi dintre comunici cu cei dragi, să meditezi, unde îi este locul, de a-l transforma puternicii zilei nu-i cunosc Gloria, să înŃelegi în liniştea sufletului tău nu-i cunosc geniul, ce Ńi-a dat Artistul. Şi abia atunci se preferând refrenul împlineşte actul artistic, abia acum “supărat sunt Doamne înŃelegi totul, şi apoi se aşează iară, supărat” sau textele liniştea, sufletul se odihneşte referitoare la bani, împăcat. Este ceea ce doar geniul dragoste, femei, maşini. îŃi poate oferi. PuŃini sunt cei care-l mai Acum, când anii s-au ştiu şi-l respectă pe Zamfir. înmulŃit, când marile case de discuri Ce altceva poate ale lumii l-au uitat pe cel care le-a “exporta” România mai adus fabuloase averi şi prestigiu, bun decât cultura, decât când sărăcia îşi arată faŃa hidoasă, muzica, decât numele de când părul s-a împuŃinat şi a valoare? Produsele încărunŃit, dar Ńinuta a rămas la fel materiale, atât cât mai de dreaptă şi frumoasă, s-ar fi putut producem, nu înseamnă crede că Zamfir va muri. nimic pentru prestigiul, Nu a murit. Zamfir este nobleŃea, verticalitatea nemuritor pentru că este geniu, iar în armă împotriva poluării, a unei Ńări. Zamfir este geniu şi poate geniile nu pot să dispară, nici chiar manelismului trivial şi jegos, dar, aduce Ńării ceea ce nimeni altcineva atunci când Dumnezeu le vrea vai, dorinŃele lui nu se împlinesc. nu poate: nobleŃe, culturalitate, lângă El. Într-o lume în care toŃi valoare, respectabilitate. Şi toate Zamfir uluieşte în aleargă după bani, după “cântări” la acestea printr-un singur om, prin continuare. În primul rând, prin nunŃi, botezuri, la “evenimente” Gheorghe Zamfir. muzică, dar cel mai mult prin liniştea politice, la cumetriile potentaŃilor Asta poate face Zamfir care s-a aşternut în toată fiinŃa lui. zilei, la magnaŃii de carton ai anilor pentru Ńară, pentru cultura Este împăcat cu soarta şi cu de început de mileniu, este aproape europeană şi nu numai, dar mai oamenii, ştie că este geniu, ştie că a imposibil să poŃi menŃine un ales pentru muzică. ansamblu uriaş, să-l poŃi finanŃa şi

“Numele Experimentul proiectului a venit după ce am aflat că în Japonia Moshi Moshi oamenii răspund la telefon cu “Moshi Moshi”. Maria Cârstea şi George Hora Este un proiect propun un proiect electro-pop de radio cu de studio născut influenŃe japoneze, alternative-rock, iar din dorinŃa de a primul single pe care îl promovează se combina feelingul intitulează “Call From Japan”. de rock, voce, În 2007 producătorul George chitară, atitu- Hora, pe atunci cunoscut doar pentru dinea oarecum piesele “Never”, “Soare” (Sistem) şi “Doar agresivă dar cu tine” (Activ), a remarcat un timbru sinceră cu special în timpul unui concert studenŃesc soundul electro- la Costineşti. Era exact ce căuta pentru o club”, povesteşte piesă inedită în japoneză şi engleză. George. CoincidenŃa a fost ca Maria, solista Daniel LUNGU proiectului, studia japoneza la facultate în Bucureşti. Abia spre sfârşitul lui 2008 piesa ,,Call From Japan“ a fost înregistrată în Timişoara.

ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 7
Iulie 2010 31 Pe scene John Puzzle… în culori

Dacă până în prezent publicul a putut doar să “audă culorile” lui John Puzzle (DJ autohton şi producător de muzică electronică cu “All About you” şi apoi cu “I Miss You” în colaborare cu LLP), acum fanii au posibilitatea să le şi vadă, deoarece artistul lansează videoclipul piesei “Hear The Colours”, cel de-al treilea single al său. Regia clipului poartă semnătura lui Marius Leftarache, iar montajul, editarea şi post-producŃia au avut loc sub atenta supraveghere a regizorului şi a lui Mihai Codleanu. Pe lângă întreg conceptul videoclipului şi multe idei de scenariu, John Puzzle a folosit pentru aceste filmări o “Vinylitara”, sau o chitară modificată pe care artistul a lipit un vinyl, transformând-o astfel într-o “vinylitara”. Gabi MATEI

desemnată prin voturile publicului islandez. Cazarea la luxosul hotel Români peste câştigătoare la categoria “Cea mai St. Gilles din centrul Londrei, unde bună piesă românească din Balkani” au locuit toate delegaŃiile, un sunet hotare la “Balkan Music Awards”, impecabil, un profesionalism ceremonie desfăşurată la Sofia. Dar desăvârşit în organizarea show-lui şi Menestrelii hunedoreni la iată că AKCENT se întorc acasă nu a finalei mondiale GBOB dar şi Strasbourg doar cu unul ci cu două trofee, al alăturarea celor mai bune formaŃii După un drum de 1 600 de doilea fiind cel de “Best group/ actuale din peste 20 de Ńări de pe kilometri, menestrelii hunedoreni au band”, titlu pentru care au concurat întreg mapamondul au conturat ajuns în… inima Uniunii Europei. cu alte 4 formaŃii balcanice, printre intrarea formaŃiei româneşti Evenimentul a fost pregătit în cele care şi Morandi. ReacŃia publicului la PhenomenOn din rândul unei mai mici amănunte, de la pliantele şi prestaŃia live a fost pe măsură. formaŃii de copii în galeria trupelor programele de sală până la Aşadar, cel mai bun grup, profesioniste. Trecând peste amplasarea în spaŃiul de concert, cea mai bună piesă, iar Adi, Mihai şi emoŃiile inerente asocierii cu un Parlamentul European neavând un Sorin au impus numele AKCENT la asemenea eveniment, spaŃiu special amenajat pentru nivel nu doar european ci şi mondial, PhenomenOn s-a prezentat la asemenea momente, care au loc de băieŃii susŃinând un concert tocmai înălŃime şi a primit aprecieri pozitive obicei la sediul din Bruxelles. în Canada. BăieŃii pleacă din nou la din tot spectrul music-bizz-ului După cum relatează Mircea drum şi vor urca pe scenă pentru a internaŃional. Ar mai fi de menŃionat Goian, corespondent al cotidianului susŃine un show în Atena şi apoi în că băieŃii au cântat piesa “Baga Servus Hunedoara, echipa Amman. Deşi de abia au timp să îşi Riffu’” jumătate în limba română şi coordonată de domnul tragă sufletul între un concert şi jumătate în engleză. europarlamentar Iuliu Winkler a altul, momentele petrecute în piaŃa Cei 4 “Phenomeni” au reuşit să invite la concert un număr centrală din Sofia, umplută până la revenit la Bucureşti cu Trofeul impresionant de politicieni, demn de refuz de fani care remarcat fiind numărul mare al au scandat alături Akcent românilor. de băieŃi refrenul Cei peste 250 de participanŃi piesei “That’s My au urmărit cu real interes prestaŃia Name”, vor rămâne grupurilor Huniadi Cantores şi cu adevărat Cimpoierii din Transilvania şi al deosebite. ansamblului “Românaşul” de la Liceul de Muzică şi Arte Plastice PhenomenOn la “Sigismund ToduŃă“ din Deva. În Londra timpul concertului pe un ecran mare FormaŃia s-au derulat imagini cu Castelul PhenomenOn s-a Corvinilor şi cu Magna Curia. întors de la Finala Programul a acoperit o zonă vastă Mondială THE din cultura românească, muzica GLOBAL BATTLE medievală şi renascentistă OF THE BANDS GBOB “THE BEST BAND FROM împletindu-se fericit cu folclorul 2009 care a avut loc la Scala în ROMANIA 2009” şi cu un tricou românesc. Londra. Ei au reprezentat România special acordat chiar cu succes, la fel ca şi predecesorii de preşedintele GBOB, Tore Lande Akcent - câştigători la “Balkan lor, Grimus în 2007 şi The Marker în (A-ha, Roxette, Europe) care l-a Music Awards” 2008. remarcat în mod special pe tânărul Piesa băieŃilor de la Finala era cât pe ce să fie virtuoz chitarist Andrei Bălaşa, AKCENT - “That’s My Name” a fost amânată din cauza vulcanului 32 ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 7
Iulie 2010 Vedete despre care nu a putut crede ca are doar 15 ani... carisma solistei. Drept dovadă stă faptul că după numai Actualul Director InternaŃional al o săptămână de la lansare, HOT a ajuns direct pe GBOB Worldwide, belgianul de origine română Cristin prima poziŃie în UK TOP 40 DANCE SINGLES, Tomeci: “Fără o promovare reală şi efectivă a muzicii devansând nume internaŃionale de succes. pop şi rock româneşti contemporane de către mass- Se pare că indiferent de tradiŃii, naŃionalitate media naŃională, toŃi aceşti artişti minunaŃi pe care sau preferinŃe, absolut nimeni nu poate să îi reziste INNEI, ultima “victimă“ pe lista de Ńări cucerite de solistă PhenomenOn fiind FranŃa. Piesa HOT este în topul Nielsen Music Chart franŃuzesc, unde s-a instalat pe poziŃia fruntaşă. Topul Nielsen din FranŃa contorizează difuzările pe posturile de radio şi de televiziune, unde la ora actuală HOT este cea mai ascultată piesă. Nici la nivel european nu se lasă mai prejos, piesa tronând pe

GBOB îi descoperă şi promovează se vor pierde în peisajul prăfuit autohton”.

Inna i-a cucerit şi pe francezi Recent desemnată “Artistul Anului” la Premiile Muzicale Eska din Polonia, frumoasă, sexy, talentată, foarte HOT şi cât se poate de AMAZING: INNA. Iată că poziŃia a 7-a a Topului European Nielsen. Aşadar, una dintre cele mai elitiste pieŃe muzicale europene, fenomenul Inna este în plină expansiune europeană. Marea Britanie, a fost recent cucerită irevocabil de Gabi MATEI

Când simt că „Trăies”c şi „Dacă n-ai fi existat”, „Tu La mulŃi ani, că „Am viaŃa mea”, ca orice iubirea mea” n-aş fi cunoscut femeie care „Cheamă iubirea”, „Cuvântul tău”, n-aş fi avut Angela! mă gândesc la „Un roman de puterea să-i spun iubitului: „De iubire”. Atunci „Voi râde iar”, „Voi ce m-ai minŃit” când îŃi spuneam Când mi-a fost prea dor cânta”, voi dansa – „Tangoul” – „Iubeşte-mă” – chiar dacă „Nu de „Un albastru infinit” meritai” un „Suflet pierdut”. m-am retras cu „Mi-ai spus adio” când te „Nostalgie” în „Casa rugam „Nu-mi lua iubirea”, mea” şi m-am gândit dar… „ViaŃa merge înainte” „Ce-ar fi să fiu”, şi cu timpul care trece, „Flacăra nestinsei vreau tot mai mult… „Vreau iubiri” – imaginându- ziua ce-o să vină”, iar dacă mi că „Iubesc la aş începe o nouă viaŃă „Te- nebunie” şi că aş alege din nou” – „Fericirea trăieşte în IUBIRE. noi”, că pot să „Cred în minuni”, chiar dacă DedicaŃie pentru cea care e doar un „Vis de a făcut să nască în noi femeie” care ştie ce-i astfel de sentimente şi trăiri „Singurătatea” şi care- care mi-a adus atâta „Iubire”, – vibraŃii ce ne însoŃesc şi spune mereu „Nu voi plânge dar… „Lasă-mă să visez” doar întreaga viaŃă, pe numele ei: niciodată” – cu toate că ştie ce- ştii că am „Lumea mea” şi că Angela Similea. nseamnă „Să mori de dragoste „Iubesc această zi” a rănită”. melancoliei. Cătălina Margareta MICLOŞ ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 7
Iulie 2010 33 CD-uri Corul „Madrigal”: interpretul colaborează perfect. Între textierii mai speciali, ca să Centenar Paul zicem aşa, se numără celebrul Constantinescu avocat Catalin Dancu (la piesa lui A.Kerestely ”Într-o zi”) şi Enache însuşi, la ”Imnul OŃelul Cu o oarecare întârziere GalaŃi” (s-o cânta oare pe semnalăm un CD de excepŃie editat de casa Electrecord pentru a marca centenarul Paul Constantinescu, CD pe care sunt gravate 8 lucrări ale compozitorului, în interpretarea magistrală a Corului naŃional de ştii la care să te opreşti mai întâi, cameră „Madrigal”, dirijor Marin avem şi mult umor, şi ironie, şi Constantin. Este vorba de ritmuri orientale. Poate o „MioriŃa”, „Doină oltenească”, preferinŃă specială pentru „Freamăt de codru”, „La mijloc „Rossignol de Moscou” (duet cu de codru des”, „Peste vîrfuri”, compozitorul) sau pentru solo-ul de chitară bas al lui Caragia din „Virtuoso”, ca şi pentru „E viaŃa stadion? Va mai trece timp până mea”, „Soare mov”, „O rochie de când suporterii vor face şi mireasă”. Backing vocal: Nicolae altceva decât să huiduie şi să Caragia şi fiul său Ivan, Liviu şi înjure...). Nu lipsesc melodii de Liana Elekeş, mama sa-deci mare succes cum ar fi „Doar o totul în familie! Un disc de nota singură noapte” (premiul I la 10, care ne face să aşteptăm cu Mamaia), „Aşa că ne distrăm”, sufletul la gură volumul 4 „Best „Eşti o simplă amintire”, „Nebun of” de la Electrecord! după femei”, „ViaŃa de artist”, „Zile şi nopŃi”, „Vodca de la Adrian Enache: Moscova”. Albumul include şi „Stelele-n cer”, precum şi „Best of” două piese din folclor, un remix, „Condacul naşterii” şi „Podobia”, precum şi un duet cu Adriana Vlad la piesa „Sunt ani între noi”. din „Oratoriu bizantin de Ovidiu Komornyik, prin Crăciun”. Personalitatea casa sa de discuri, Ovo Music, compozitorului şi lucrările sunt este producătorul care acordă Ramona Bădescu: prezentate în booklet de atenŃie maximă vedetelor muzicii „Jumi Juma” muzicologul Vasile Tomescu. uşoare. Aşa s-a născut şi această impresionantă colecŃie După o lungă pauză (şi de 19 titluri, între care, ca bonus, Corina Chiriac: „O aşteptare, pentru noi), frumoasa imnul echipei de fotbal OŃelul craioveancă revine la prima rochie de mireasă” GalaŃi, din oraşul natal al iubire, muzica. După cum se protagonistului, el însuşi fotbalist ştie, ea este dublu laureată a Cum artista este destul de remarcabil. Nu lipsesc creaŃiile festivalului de la Mamaia şi parcimonioasă cu apariŃiile care au marcat cariera de 20 de câştigătoare a trofeului „Steaua discografice, albumul de faŃă, ani a solistului, semnate de Ionel fără nume” al TVR, dar în Italia, editat de Cat Music-Media Tudor, Viorel Gavrilă, Andrei unde este stabilită de 20 de ani, Services, a fost aşteptat cu mare Kerestely, Călin Geambaşu, a pus accentul pe cariera de interes. Şi nu dezamăgeşte Adrian Ordean, Dan actriŃă şi vedetă TV, cântând nicidecum! Sunt aici 16 piese Teodorescu, Daniel Iordăchioae, doar ocazional. În acest prim remarcabile-muzica şi Cristian Nistor, plus nu mai puŃin album al său, editat de Cat orchestraŃia Nicolae Caragia, de 6 cântece semnate Papa Jr., Music, ea ne dovedeşte că a versurile-Corina Chiriac. Nici nu tânăr compozitor cu care rămas aceeaşi cântăreaŃă 34 ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 7
Iulie 2010 CD-uri redutabilă, propunându-şi în plus absolut încântător, care repune să apropie, să armonizeze două în drepturile sale legitime muzica culturi de care se simte legată în lăutărească autentică, atât de mod egal. Astfel, albumul alătură agresată în ultima vreme de 5 celebre cântece populare kitsch-uri jenante. Având româneşti (Ramona a fost colaboratori de marcă – taraful dintotdeauna o mare condus de Nicu łane (dirijorul admiratoare a Mariei Tănase) – semnează şi orchestraŃiile) şi pe care le-a cântat nu o dată la maestrul de sunet Andrei posturile TV din Italia celebra Kerestely (discul a fost compoziŃie a lui Richard Stein înregistrat la Midi Sound Studio) „Sanie cu zurgălăi”, precum şi 6 – frumoasa interpretă Marinela dintre cele mai cunoscute (mai Pârvu, cu glasul ei senzaŃional, am constatat cât de îndrăgite şi, puŃin la noi, dar vor fi acum!) redă frumuseŃea originară unor implicit, de cântate sunt cântece napolitane, în frunte cu refrene celebre. Astfel, compoziŃiile lui Virgil Popescu. „Reginella”, „Resta cu mme”, „O reascultăm cu încântare cântece Multe dintre acestea sunt între surdato nnammurato”. O idee faimoase, cum ar fi „La Bolintinul cele 20 incluse pe CD-ul de faŃă, originală, dusă la bun sfârşit din Vale”, „O bătrână într-o editat de Ovo Music, în datorită acompaniamentului gară”, „Căpitane de judeŃ”, interpretarea artistei sale remarcabil asigurat de trupa „Inimioară, inimioară”, „Dac-ar fi preferate, Oana Sîrbu – cea care Millenium din Chişinău şi să mor ca mâine”. Este meritul ştie să dea viaŃă ca nimeni alta incontestabil al acelora care au muzicii atât de speciale a sprijinit acest proiect, înŃelegând compozitorului. Astfel, regăsim necesitatea promovării acestei cu încântare titluri de mare succes cum ar fi „Cântă şi dansează”, „Lumea basmelor” (ambele pe versurile solistei), „Dacă te-am minŃit cândva”, „Te iubeam”, „Preafrumoasa lună mai”, „Fără noroc”, „Cabaret”, ş.a. După 25 de ani de carieră exemplară, în care şi-a ilustrat talentul şi în film sau teatru, aranjamentelor muzicale Oana Sârbu este mai frumoasă semnate de Alexandru Gorgos. ca oricând, aşa cum o Invitat special, la două piese, înfăŃişează booklet-ul, în care ea Gigi Finizio. Un booklet de clasă, însăşi îşi retrasează viaŃa şi cu toate textele, dar mai ales cu succesele. Cu o supervizare mai voci de excepŃie-este vorba de superbele fotografii semnate atentă, însă, o serie de greşeli, Stelian Gheorghe, Cosmin Alessandro Dobici, sunet de inclusiv gramaticale, puteau fi Olăroiu şi Gino Iorgulescu calitate şi o Ramona mai evitate, dar cum probabil va fi un (fotbalul alături de muzică, de seducătoare ca oricând – iată de al doilea tiraj, ele pot fi corijate. salutat!). Un booklet frumos, pus ce vă recomandăm călduros Virgil Popescu-Oana Sîrbu - cu în valoare de fotografiile acest album! certitudine cel mai longeviv colaboratorului nostru Gabi cuplu de succes din muzica BoholŃ (din păcate din nou noastră uşoară! lipsesc diacriticile...), un CD care Oana Sîrbu: o situează pe Marinela Pârvu în „Best of” Marinela Pârvu: „Cu galeria artistelor de mare valoare şi un parteneriat media care ne Recent, la un festival taraful după mine” onorează. pentru copii şi adolescenŃi de la Techirghiol, „Glasul speranŃelor”, Casa de producŃie Big Man ne propune un album

ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 7
Iulie 2010 35 Pe micul ecran nemŃi care cântă (preluări) în deschiderea recitalurilor Din toamnă, poveşti... diverselor nume cu firmă care tranzitează Germania: „Sweet”, „Slade”, „T-Rex”, „The Equals”, „Brotherhood cu cântec! (I) Of Men”, „Middle Of The Road”. Mi se pare corect, la urma urmei e generaŃia sa în joc. Deja, din mai este mai mult pe drumuri, până în octombrie. Cu entuziasm, bis- Doru IONESCU uri şi autografe, ce mai, ca-n zilele bune. Altfel păr alb am şi eu, iar în rest daŃi o căutare pe site-ul agonia.ro Aşa cum anunŃam în nr. 5 al revistei, am început să vă minunaŃi de ultimele sale producŃii! o serie de filmări pentru TVR InternaŃional (emisiunea Vă mai amintiŃi de Nicky DorobanŃu, celebrul „Lumea şi noi”) pentru portretele unor muzicieni chitarist „Roşu şi Negru” din perioada cu Nancy români stabiliŃi în Brandes şi „łăndărică”, dar şi Liviu străinătate. După Germania Tudan? Rămas în străinătate ca şi şi Austria (la Bad Ischl Aldea, de prin 1981, a traversat activează cu acŃiune în continentele cântând... şi schimbând toată Austria cel mai până la urmă chitara cu pianul (care important organizator român oferă mai multă independenŃă, ce-i de jazz, Emilian Tantana!), drept). De vreo şase ani cântă într-una urmează ElveŃia şi FranŃa, dintre cele mai vechi cafenele din apoi Olanda şi Suedia. Un Germania (un local somptuos, unde l- making of al emisiunilor am şi filmat), în vechiul oraş Koblenz, care vor fi difuzate în pe Rin. Are un băiat mare din ultima toamnă începe chiar aici, căsătorie, foarte interesat de... rap, fără a divulga toate asta-i generaŃia! surprizele video... De Erlend Krauser, celebrul Deşi nu l-am filmat, ultim chitarist de la „Phoenix”, care a evadat în grup în trebuie să ştiŃi despre Dan Andrei Aldea, „Sfinx”-ul cutiile de difuzoare în 1977, v-am mai povestit. Are şi el rockului românesc, că o duce bine şi e sănătos. Alături o odraslă captivată de rap, dar... În noiembrie 2008 s-a de soŃia Dana, l-am simŃit eliberat de angoase vechi, a întors la Timişoara pentru un concert extraordinar în slăbit binişor şi trăieşte o nouă provocare muzicală. cadrul festivalului de jazz organizat pe Bega de acelaşi Dacă studioul său din München merge... la comandă, în inimos Marius Giura. Nu oricum, ci în compania fratelui paralel Dan a revenit cu forŃe proaspete în activitatea său, Dixie, la bas şi a claviaturistului Doru Apreotesei. scenică, de peste un an. A renunŃat pe moment la Întors la Hamburg, şi-a reluat colaborarea deja celebră cluburi şi country pentru a se alătura unei trupe de

– chitarist invitat al Orchestrei „James Last” – cu o REVISTĂ LUNARĂ EDITATĂ DE EDITURA MUZICALĂ CU SPRIJINUL UCMR-ADA DIN FONDUL SOCIAL CULTURAL piesă inedită (daŃi de ea pe YouTube, live la Moscova!). ŞI ÎN COLABORARE CU U.N.M.B. Dar mai important, în ceea ce ne priveşte, e că are gata un DVD „Journey to Here and Now” cu filmul întreg al vizitei la Timişoara, absolut emoŃionant (produs cu un ACTUALITATEA prieten de la studio) dar şi un nou album discografic (al MUZICALĂ şaptelea), pe care le vede musai editate în România - un pachet pe care îşi doreşte foarte mult să-l Director: Costin ASLAM Redactori: promoveze aici printr-un turneu! Mihai COSMA Că veni vorba de „Phoenix”, n-am putut ajunge Octavian URSULESCU în nord-vestul Germaniei şi la Osnabruck, pentru a-l Editorialist: Liviu DĂNCEANU filma acasă pe Ioji Kappl, legendarul basist din perioada etno, dar am vorbit la telefon, mai cu seamă Semnează în acest număr: că are aproape gata libretul unui musical intitulat Ruxandra ARZOIU, George BALINT, Elena CHIRCEV, Maia CIOBANU, Marcel FRANDEŞ, Oana GEORGESCU, „Meşterul Manole”, în colaborare cu Victor Cârcu Doru IONESCU, Doina MOGA, Valentin PETCULESCU, (textier notoriu al timişorenilor), pe care am putut să-l Costin POPA, Lelia ŞERBĂNESCU-RĂDULESCU, filmez acasă la Karlsruhe. „Meşterul” va fi fireşte Alexandru ŞIPA, Nicolae TEODOREANU, Mircea Baniciu, însă distribuŃia mai are de descoperit Florin-Silviu URSULESCU destule personaje. Mai mult, echipa caută un Pentru ediŃia electronică vezi: www.ucmr.org.ro producător care să pună în scenă, în primul rând la Bucureşti, noua (veche) operă – în sensul că libretul Adresa redacŃiei: Bucureşti, Calea Victoriei 141, sect.1, 010071, România. Tel./Fax: +40-21-312.98.67 iniŃial a dispărut la Comitetul Culturii Timiş în primii ani E-mail: [email protected], [email protected] ’70, reapărând miraculos după peste 20 de ani. Va TIPOGRAFIA - ERICOM PRINT SRL urma... TEL: 021-410.64.88 ISSN: 1220-742x