Nr. 1(16), Martie 2010 AREALUL SÂNGEREI. CONSIDERAŢII GEOGRAFICE, ISTORICE, SOCIOLINGVISTICE
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Akademos AREALUL SÂNGEREI. costişele dealurilor din preajmă fi ind prelungite, domoa- le. Mai repezi sunt versanţii colinelor ce împrejmuiesc CONSIDERAŢII vâlcelele semiînchise, hârtoapele, zăvoaiele. GEOGRAFICE, ISTORICE, Reţeaua h i d r o g r a f i c ă este formată de ape SOCIOLINGVISTICE curgătoare (râuri, râuleţe, pâraie) şi stătătoare de diferite dimensiuni (lacuri, heleşteie, iazuri). Limitele de nord şi de est ale zonei sunt marcate de râul Răut, pe cursul Dr. hab. în fi lologie Anatol EREMIA său mediu. Partea de vest este străbătută de Ciulucul Mare (60 km), cu afl uentul său Ciulucul Mic (58 km) SÂNGEREI’S AREA. GEOGRAPHIC, şi coafl uentul Ciulucul de Mijloc (45 km). Aceste râuri HISTORIC AND SOCIOLINGUISTIC acumulează apele mai multor pâraie, fi ecare formând CONSIDERATIONS. microbazinele lor cu trăsături hidrografi ce mai mult ori The study treats problems and aspects that mai puţin comune. În Răut se varsă râuleţele Soloneţul regard the historical-geographic and sociolinguistic area of Sângerei. There are highlighted in (40 km), Iligacea (20 km) şi Chiua (19 km), care synchronic and diachronic plan the polyvalent străbat partea de est a zonei. peculiarities regarding the evolution and actual Pe văile şi vâlcelele din zonă se afl ă o mulţime state of the respective territorial unit. In the process de lacuri şi lăcuşoare, iazuri, iezere şi iezurcane. of investigation are applied more research methods, Cele mai mari şi mai vechi sunt lacurile din preajma being used information from different spheres of satelor Iezăreni, Chişcăreni, Dumbrăviţa, Bilicenii science (geography, history, ethnology, linguistics). Vechi. Odinioară şi apele mari, şi apele mici erau Teritoriul bazinelor hidrografi ce ale Răutului deosebit de bogate în peşte, faima de altă dată (cursul mediu) şi ale celor trei Ciulucuri (Mare, păstrând-o până astăzi doar unele dintre ele. Mic şi de Mijloc) reprezintă un areal cu trăsături C l i m a locală are un caracter continental specifi ce şi cu un caracter unitar din punct de vedere temperat, cu temperaturi medii anuale pozitive. geografi c, istoric şi sociolingvistic. Arealul Sângerei Temperatura aerului oscilează vara între +18° şi + şi-a păstrat identitatea proprie din cele mai vechi 30°C, iar iarna între -3° şi -13°C. Pe întreg parcursul timpuri, purtând amprentele principalelor epoci din anului predomină vânturile cu direcţiile dinspre nord istoria ţinutului. În prezent, acest spaţiul este cuprins şi nord-vest, precum şi din sud şi sud-est. Presiunea parţial între limitele actualului raion Sângerei. medie anuală este cea generală pe republică – 763- Cadrul geografi c. Raionul Sângerei este situat 764 mm a coloanei de mercur. Cantitatea medie în partea central-nordică a Republicii Moldova, anuală de precipitaţii atmosferice este de 500 mm. între paralelele 47°28’ şi 47°50’ latitudine nordică şi În zonă predomină s o l u r i l e de ciornoziom, în meridianele 27°54’ şi 28°23’ longitudine estică. Se amestec cu cele cenuşii şi brune de pădure. Şi clima, şi învecinează cu raioanele Drochia la nord, Floreşti la solurile sunt favorabile agriculturii. V e g e t a ţ i a este nord-est, Teleneşti la est şi sud-est, Ungheni la sud- reprezentată de plante specifi ce zonelor de câmpie, cu vest şi Făleşti la vest. Suprafaţa raionului Sângerei unele particularităţi de stepă şi silvostepă. Pădurile sunt este aproximativ de 1100 km2. rare, acestea ocupând suprafeţe neînsemnate pe culmile Oraşul de reşedinţă administrativă a raionului colinare şi pe văile din apropierea satelor Rădoaia este Sângerei. Din componenţa raionului mai fac (Pădurea Rădoaiei), Heciul Vechi (Pădurea Veche), parte încă un oraş (Biruinţa) şi 68 de localităţi rurale, Chişcăreni (Pădurea Popii), Coşcodeni (Zimbroaia), dintre care 24 cu statut de comună. Cele mai mari Dumbrăviţa (Rădiul), Prepeliţa (Schinăriile). Speciile localităţi din această zonă sunt Sângerei, Bilicenii de arbori şi arbuşti mai răspândite sunt stejarul, carpenul, Vechi, Heciul Nou, Copăceni, Drăgăneşti, Rădoaia, fagul, frasinul, arţarul, plopul, salcâmul. Flora este Pepeni, Prepeliţa, Coşcodeni, Dumbrăviţa. bogată şi în plante de cultură: cerealiere, legumicole, R e l i e f u l raionului este predominat de tehnice, fl oricole; pomi fructiferi, viţă-de-vie. câmpie deluroasă, aceasta făcând parte din Câmpia F a u n a o alcătuiesc speciile tipice de câmpie: Colinară a Bălţilor. Partea central-vestică a zonei o vulpea, iepurele, mistreţul, bursucul, ţistarul, iar ocupă Dealurile Ciulucurilor, cu înălţimi marcante dintre păsări – vrabia, ciocârlia, graurul, piţigoiul, de 250 - 350 m: Chiciorul (253 m), Huhurezul cucul, cioara, potârnichea, prepeliţa, porumbelul (257 m), Strigoiul Mare (266 m), Chetrişul (272 m), de câmp, ciocănitoarea. Speciile de peşti cele mai Dealul Galben (296 m), Rădiul (350 m). Partea de răspândite, din lacuri şi iazuri, sunt crapul, carasul, est se învecinează cu Podişul Nistrului, unde culmile ştiuca, şalăul, plătica, baboiul, ţiparul. colinare şi vârfurile dealurilor au şi aici mari altitudini: R e s u r s e l e d e s u b s o l cele mai însemnate sunt: Călimănelul (267 m), Chiatra (279), Dumanul (280 calcarul, gresia, nisipul, argila. Resursele energetice m), Oituzul (288 m), Dealul Vechi (313 m). naturale lipsesc cu desăvârşire. Pentru alte informaţii a Văile râurilor mari sunt în general largi şi întinse, se vedea “Referinţele bibliografi ce”, nr. 1 – 5. 104 - nr. 1(16), martie 2010 Cercetări interdisciplinare Evoluţia istorică. Descoperirile arheologice pământurile noastre fi ind ocupate de triburile asiatice: probează în această zonă o străveche viţă umană. pecenegi, cumani, tătaro-mongoli. Zădarnice au fost şi Sondajele şi cercetările de teren demonstrează că războaiele cu turcii şi tătarii (sec. XV-XVIII). În urma oamenii au locuit aici permanent încă din epoca acestor calamităţi social-istorice au avut de suferit şi paleoliticului, cea mai veche perioadă a istoriei omenirii, oamenii, şi aşezările umane, ţara în întregime. caracterizată prin folosirea uneltelor şi armelor din piatră Multe dintre satele băştinaşilor au fost devastate, cioplită. Principala lor ocupaţie era vânatul, pescuitul, incendiate şi distruse până la temelie, altele au culesul fructelor şi poamelor de pădure. Prezente sunt şi fost părăsite de locuitorii care s-au retras din calea vestigiile arheologice din epocile de mai târziu. năvălitorilor şi s-au refugiat în regiunile de munte, Din p a l e o l i t i c (mil. XV-XI a.Hr.) s-au găsit în codri, în locurile ferite de pericolul invaziei obiecte din cremene pe teritoriul satelor Alexăndreni, duşmanilor din afară. Vechile aşezări au fost „şterse” Coşcodeni, Cotiujenii Mici, Dumbrăviţa, Iezărenii de pe faţa pământului, aşa încât nu s-au mai păstrat Vechi, Pepeni, Prepeliţa, Rădoaia. În preajma nici urmele şi nici numele lor. Doar cercetările aceloraşi sate şi pe moşiile altor localităţi (Bilicenii arheologice şi, mai rar, documente scrise atestă Vechi, Copăceni, Chirileni, Chişcăreni, Mândreştii existenţa în trecut a unor sate şi cătune vechi. Vetre ale Noi, Pelinia) au fost identifi cate obiecte din m e - aşezărilor din acele vremi au fost descoperite pe locul z o l i t i c (mil. XII-VII a. Hr.) şi n e o l i t i c (mil. sau în apropierea localităţilor de astăzi Alexăndreni, VI-V a. Hr.). Perioada n e o l i t i c u l u i şi cea a Brejeni, Bursuceni, Chirileni, Ciuciuieni, Drăgăneşti, e n e o l i t i c u l u i (mil. IV-III a. Hr.) se caracterizează Pepeni, Răzălăi, Sângerei, Sângereii Noi, Vrăneşti. prin folosirea uneltelor de piatră deja şlefuită, de oase Pentru aceste şi alte informaţii de istorie veche a se de animale şi din aramă. Îşi fac apariţia, în faza lor vedea “Referinţele bibliografi ce”, nr. 6-9. primitivă, agricultura, creşterea animalelor, olăritul. Unele popoare şi triburi migratoare s-au afl at Din epocile f i e r u l u i (mil. II-I a. Hr.) şi b r o n- doar în trecere pe teritoriul pruto-nistrean, altele z u l u i (sec. X-VII a. Hr.), perioade istorice când au poposit aici mai mult timp sau au rămas pentru au fost descoperite fi erul şi bronzul şi s-a început totdeauna. Cu pecenejii şi cumanii, dar mai ales producerea uneltelor de fi er şi a obiectelor de bronz, cu slavii, îndeosebi cu slavii de răsărit (vechii ruşi datează reminiscenţele de cultură materială găsite pe şi vechii ucraineni), strămoşii noştri au convieţuit teritoriul satelor Bilicenii Vechi, Bursuceni, Chişcăreni, câteva secole, până la asimilarea acestora de Copăceni, Grigoreşti, Gura Oituz, Rădoaia. Pe întreg către populaţia autohtonă, sedentară şi mult mai teritoriul raionului au fost descoperite urme de aşezări numeroasă în regiune. De pe urma turanicilor omeneşti din epoca r o m a n ă, perioadă a istoriei pecenegi şi cumani ne-au rămas unele nume de geto-dacilor (sec. II-IV), când spaţiul geografi c râuri (Căinar, Ciuhur, Ciuluc, Cogâlnic, Cula ş.a.) carpato-danubiano-pontic, inclusiv regatul Daciei, a şi doar câteva cuvinte din lexicul comun. Slavii fost ocupat de romani sau, parţial unele regiuni, s-au orientali au infl uenţat mai mult lexicul apelativ şi afl at sub controlul şi infl uenţa Imperiului Roman, şi cel onimic (Bucovăţ, Drabişte, Horodişte, Işnovăţ, când în acest spaţiu a avut loc romanizarea populaţiei Lozova, Sadova, Târnova, Terebna, Zamca), fără autohtone. În această perioadă băştinaşii se ocupau însă a modifi ca esenţial sistemul şi structura limbii. cu agricultura, creşterea vitelor, vânatul, pescuitul. În zona cercetată au fost identifi cate arheologic Îşi construiau case din bârne şi nuiele, lipite cu lut, multe aşezări slave existente în sec. XI-XII. confecţionau vase din argilă, ornamentate şi colorate, Printr-o perioadă destul de difi cilă a trecut practicau diferite meşteşuguri. Monedele străine populaţia românească şi în sec. XIII-XIV. În anul descoperite sunt o dovadă că locuitorii băştinaşi 1241 hoardele tătaro-mongole năvălesc de peste practicau comerţul cu ţările învecinate.