CACICA – SOLONEȚU NOU

1. Nume localitate: Comuna Cacica - Sat Solonețu Nou

2. Date contact administraţie locală: Primăria Cacica Adresa: Strada Principală Nr. 234 Pîrteștii de Sus Județul Suceava Contact: Tel. +40 230 237002 Fax. +40 230 237085 Website: http://www.comuna-cacica.ro/

3. Istoric localitate

Comuna Cacica îşi conturează teritoriul administrativ în forma actuală din anul 1968 (odată cu reorganizarea administrativ-teritorială), când, comuna Cacica se uneşte cu comuna Pîrteştii de sus formând o singură unitate administrativă cu satul de reşedinţă Pîrteştii de Sus, incluzând şi satele Soloneţu Nou, Maidan şi Runcu (populate majoritar cu polonezi, slovaci şi ucraineni – colonizări de după 1836). Deşi, documentar, satul Cacica nu deţine, aşa cum s-a văzut, o vechime deosebită, pe teritoriul său de astăzi, cercetările arheologice au identificat urme de locuire foarte vechi şi variate: neolitic (cultura Cucuteni), epoca bronzului (cultura Nouă), importante vestigii dacice şi din perioada de formare a poporului român (Dealul Troian – sec. VII-IX) şi evul mediu (sec. XIV-XVII). Astfel, în documentele vremii, satul Pîrteştii de Sus este menţionat încă de la începutul secolului al XV-lea. Cea dintâi ştire care atestă existenţa satului în aceste locuri, o avem de la voievodul Alexandru cel Bun. Acesta, prin hrisovul din 13 aprilie 1415, face danie „mănăstirii panului Ion Vornic, Adormirea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, care este Umor, un sat (la) obîrşia Soloneţului, unde au fost Tadomir şi Pirtea şi seliştea lui Dianis”. Aşezat nu departe de Ctitoria lui Ioan Vornicul de la Umor, satul lui Tadomir şi Pirtea, avea să cunoască timp de peste trei veacuri şi jumătate stăpânirea mănăstirească. De aceea, şi dezvoltarea sa economică, social- politică şi culturală, va fi legată, în tot acest timp, de istoria acestui lăcaş. Până la înfiinţarea în veacul al XIX – lea a aşezării Soloneţu Nou, din colonişti polonezi (slovaci) aduşi aici de regimul austriac pentru pădurărit, satul Pîrteştii de Sus a fost singura aşezare de la obârşia Soloneţului. În acest timp, o creştere similară cunoaşte şi aşezarea de la gura ocnei Cacica, care-şi are „începuturile” o dată cu ocuparea Bucovinei de către Imperiul habsburgic şi întocmirea de noua administraţie a primelor hărţi şi recensăminte, unde apar notificate, pentru început, doar denumirea pârâului şi a văii „KASIKS” (1774), „KACZIKA” (1775), TKACSIKA” (1790) şi, apoi, menţionate şi redate grafic 11-17 locuinţe, unele poate doar sezoniere, ridicate de către sătenii din Pîrteşti care foloseau păşunile din acest fund de vale. Pe la anul 1780 s-a descoperit zăcământul de sare, iar în anul 1791 s-a deschis salina (sub conducerea austriacului Paul Hoffman), cu care ocazie au fost aduși mineri și tehnicieni din diferite provincii ale Imperiului Habsburgic, cei mai mulți fiind de religie romano-catolică. Întrucât la Cacica nu exista un lăcaș de cult romano-catolic, a fost săpată în masivul de sare o mare capelă cu hramul Sfânta Varvara (protectoarea minerilor). Activităţile de profil industrial legate, în primul rând, de salina şi de fabrica de cherestea creată ulterior, dar şi cele meşteşugăreşti, au dus la dezvoltarea rapidă a localităţii, care căpăta spre sfârşitul veacului trecut satul de târg, unde convieţuirea interetnică, în deplina concordie, i-a conferit aşezări calificativului de „Mica Austrie” Localitatea Solonețu Nou a fost întemeiată în 1834 de 30 de familii de munteni polonezi (gorali) veniți din Adâncata. În 1842 erau atestate 200 de familii de polonezi. În 1910 în localitate erau 813 locuitori. În prezent în satul Solonețu Nou se află cea mai mare comunitate compactă de polonezi din țară. 1

4. Etimologia numelui

Numele satului își are originea din limba poloneză, cuvântul „kaczka” însemnând „rață”.

5. Prezentare localitate

Având suprafaţa de 67,55 km², comuna Cacica este considerată de mărime medie, situându-se pe locul 45 între localităţile judeţului (oraşe şi comune).Din cele 90 de comune ale judeţului, comuna Cacica se află pe locul 54 în ceea ce priveşte numărul de locuitori. Comuna Cacica este situată în centrul județului Suceava, în zona de podiș și a dealurilor subcarpatice la intersecția drumurilor naționale DN 2E Păltinoasa - Solca și drumurile județene DJ 178A Pîrteștii de Sus - Costîna, DJ 178E Botoșana - Pîrteștii de Sus, la o distanță de 40 de km de municipiul reședinta de județ Suceava și la 10 km de orașul Solca. Clima este temperată de tip continental, specifică zonei de podiș (200 - 800 m). Temperatura medie anuală se situează între 6ºC și 8ºC, iar precipitațiile sunt între 600 și 1000 l / mp pe an. Vegetația zonei se caracterizează prin păduri de amestec foioase cu conifere ce acoperă 3.000 ha. Solurile din Cacica sunt podzolice brune de pădure. Principalele ocupaţii ale sătenilor au fost agricultura şi creşterea vitelor şi a oilor. Lucrul la pădure, exploatarea şi prelucrarea lemnului produceau alături de lemnul pentru foc cele necesare construcţiei locuinţei şi anexelor gospodăreşti. Meşterii satului confecţionau draniţă, coveţi, ciubere, linguri, roţi de fântână, căruţe ş.a. Ca în toate satele din Bucovina, se confecţionau cojoace, sumane, opinci, scoarţe, lăicere, ştergare, catrinţe, etc. Femeile din sat păstreazăşi acum, e drept, mult mai puţine, meşteşugul ţesutului covoarelor, lăicerelor, brodatul cămăşilor de sărbătoare, a costumului tradiţional, specific zonei, cunoscut şi peste hotare prin dansatorii comunei, tineri sau adulţi. Comuna Cacica dispune de două cămine culturale situate în satele Pîrteştii de Sus şi Cacica, ambele cu o capacitate de aproximativ 400 de locuri, fiecare. În satul Soloneţu Nou activează Asociaţia „Dom Polski”, într-un sediu amenajat, de aproximativ 250 locuri. Satul Cacica are în componenţă „Casa Pelerinului” care este în administraţia Parohiei Romano - Catolică. În comuna Cacica activează ansamblul Pădureţul din anul 1999 şi formaţia de dansuri şi obiceiuri tradiţionale poloneze Solonceanca.2 Programul evenimentelor culturale ale comunei este următorul: - Balul Gospodarilor - a doua zi de Paștele Ortodox - anual în Pîrteștii de Sus - Bal de Hramul Bisericii - 2 iunie - anual în Cacica

1 http://www.ecomunitate.ro/Istoric(8167).html 2 http://www.comuna-cacica.ro/ Descriere - Ziua Minerului - spectacol organizat în perioada de 10 - 12 august - anual în Cacica - Pelerinaj la Sfânta Maria - 15 august - Spectacole cu dansatori din zonele limitrofe - anual în Cacica - Ziua Recoltei - Spectacol și Bal - Solonețu Nou - septembrie - anual în Solonețu Nou - Bal de Hramul Bisericii - 8 noiembrie - anual în Pîrteștii de Sus - Petreceri de lăsat de Sec (înainte de postul Paștelui și al Crăciunului) - Festivalul Cetina de Brad - 26 decembrie - anual - Ședințe informative populație - adunări populare - periodic - Spectacole în colaborare cu școlile - 8 Martie, 1 Iunie, 1 Decembrie, 26 Decembrie - Activități și spectacole diverse (circ, prezentări, reclame etc.) 6. Dezvoltarea turismului

Localitatea Cacica, aflată geografic în inima spațiului mioritic bucovinean, oferă călătorului numeroase facilități de recreere și de turism.

Unități de cazare: Complex Turistic Casa Naționalităților din Cacica Adresa: Cacica, Str. Principala nr. 953 Tel: 0746 782 144 (Ilisoi Constantin)

Figura 1. Complex Turistic Casa Naționalităților din Cacica Sursa: http://www.plecat.ro/

Facilități cazare: Acces la bucătărie, Grătar/Barbeque, Jacuzzi, Loc amenajat de joacă, Parcare, Sală de conferințe, Sanie trasă de cai, Se acceptă animale, Teren de sport, TV în living, Cutie de valori, Frigider în unitate, Internet prin cablu, Piscină, Restaurant, Sală de fitness, Saună, Seif la recepție, Bar, Living, Masaj, Sală de mese, Schimb valutar, Terasă, Transport auto Capacitate: 20 locuri în 10 camere (dublă matrimonială sau twin) Tarif cameră: 75 lei/zi, pat suplimentar-25 lei Tarife masă: Mic dejun: 15 lei/pers.; Prânz: 35 lei/pers.; Cină: 15 lei/pers.; Reducere de 10% pentru sejururi de minim 4 nopți. Reducere de 10% pentru grupuri de minim 15 persoane. (http://www.bucovina360.ro/bucovina-Complex_Turistic_Casa_Nationalitatilor-463.html)

Hotelul Mărţişorul

Adresa: Str. Principală Pârteştii de Sus, Comuna Cacica Tel. +40 730 808 727 http://www.hotel-martisorul.ro/

Figura 2. Hotelul Mărţişorul Sursa: http://www.hotel-martisorul.ro/

Facilităţi: Conexiune internet în camere, pe terasă şi în restaurant; Acces la bucatarie pentru două din apartamente; Frigider; Parcare gratuită pentru clienți; Se acceptă animale de companie; Coafor; Room service; Living cu TV; Sală de conferinţe. Hotelul Mărţisorul, cu o clasificare de 3 stele vă pune la dispoziţie 36 locuri de cazare în 7 camere duble matrimoniale, 4 camere duble twin, 4 apartamente şi 3 camere duble matrimoniale cu baie comună. Tarife: Cameră dublă twin sau matrimonială cu baie proprie - 80 lei/zi Cameră dublă cu baie proprie in regim single - 70 lei/zi Cameră dublă matrimonială cu baie comună – 60 lei /zi Miniapartament nedecomandat (4 locuri)- 130 lei/zi Miniapartament decomandat (4 locuri) – 140 lei/zi Apartament decomandat cu bucătărie utilată– 170lei/zi

Pensiunea CASA DOMNEASCĂ

Com. Cacica, jud. Suceava Tel. 0740 829 978, 0722 888 954, 0330 562 999 http://www.cacica.ro/

Figura 3. Pensiunea CASA DOMNEASCĂ Sursa: http://www.cacica.ro/

Facilităţi: Conexiune internet în camere, pe terasă şi în restaurant, Parcare gratuită pentru clienți, Room service; Living cu TV; Sală de conferinţe, piscină, saună, aparate de fitness, biliard și masă de tenis. Tarife: Cameră twin în regim Single – 120 lei Camera Dublă/ Twin – 140 lei Camera Triplă – 180 lei Apartament – 220 lei

Dom Polski

Adresă: Solonețu Nou comuna Cacica http://dompolski.ro/orase-poloneze/solonetul-nou-2/

Figura 4. Dom Polski(Casa Polonă)

Facilități: sală mare de festivități,restaurant, bibliotecă, șapte camere de cazare la etaj. Casa Polonă servește nu doar polonezilor localnici, cazând și câte 15 turisti pe serie. Aceștia pot găsi cazare și în gospodăriile localnicilor.

Oferta de agrement:

Centrul de tratament Cacica

Adresa Cacica, strada Principala, nr 554. Incinta statie Peco Tel: 0758 / 100.371 http://bazinapasaratacacica.ro/ Program: Zilnic Orele: 9:00 - 24:00 Tarife: 20 lei \adulti la piscina, jacuzzi si sala fitness 10 lei pentru sauna copii cu varsta intre 5- 14 ani 10 lei; Intrare libera pentru copii pana la 5 ani. Facilități: Piscină cu apă sărată, Jacuzzi, Saună & sală fitness, masaj terapeutic și de relaxare, restaurant.

Ferma turistică Solonețu Nou – Cacica Iazuri piscicole, zonă de agrement, loc de joacă pentru copii, stână Tarife: pescuit sportiv 50 lei/zi (se poate reține 3 kg crap sau 5 kg caras) Pește: caras- 8 lei/kg, crap românesc/cteno 15 lei/kg Program agrement 10 lei/persoana/zi

Figurile 5. și 6. Ferma turistică Solonețu Nou – Cacica

7. Tradiții și obiceiuri

Costumul popular

Materiile prime folosite sunt: pânza de in cu bumbac, cânepă cu bumbac, cânepă (pentru cămăşile de purtat şi pentru poale), iar pentru decor se folosea lâna colorată, strămătura, bumbacul, mătasea, firul metalizat auriu şi argintiu, mărgelele şi paietele (fluturii). Portul din Cacica, prin linia sa sobră şi prin decorul pe care îl poartă, prezintă însuşiri artistice deosebite. O piesă de port caracteristică este ştergarul de cap, ţesut din bumbac şi in, în cinci sau şapte iţe, cu ajutorul cărora se realiza decorul de culoare albă, dispus în registre. Capetele sunt ornamentate cu motive geometrice colorate, dispuse în două-trei registre, sau cu câte două-trei registre brodate cu mărgele colorate şi terminate cu franjuri. Costumul popular polonez se prezintă astfel: la fete, o fustă largăşi creaţă, înflorată (in ţesut de casă), numită „spudnica”, peste care se pune un şorţ din dantelă („fartuszek”), o bluză albă cu dantelă la gât şi mâneci („błuska”), un ilic/vestă din pânză albă, brodată cu flori („kamiźełka”), la care se adaugă cizme roşii, coroniţă cu panglici colorate şi mărgele la gât; la băieţi, pantaloni largi strânşi pe glezne, albi cu dungi roşii („spodni”), cămaşă albă („koszuła”), un ilic mai lung („kątusz”), pălărie cu panglici colorate şi cizme negre.

Figura 7. Costume populare poloneze Sursa: https://www.facebook.com/uniuneapolonezilor.dinromania

Obiceiuri calendaristice

Cele mai spectaculoase obiceiuri sunt cele legate de sărbătoarea Crăciunului şi a Anului Nou. În ajunul Crăciunului colindă copii, tinerii. Cu steaua vin oameni şi din alte sate. Preotul sfinţeşte casele şi bucatele. Masa din ajunul Crăciunului era alcătuită din mâncare de post: sarmale cu crupe, bob fiert, bureţi, prune uscate, grâu fiert cu mac şi miere, colac. Sub faţa de masă se aşează fân legat în cruce cu fir de lână roşie. Din fiecare fel de mâncare se dădea şi animalelor, pentru spor şi rod. Membrii familiei mănâncă aşezaţi pe laiţe sau pe scaune. De Bobotează, Botezul Domnului, la pârâu se face cruce de gheaţă şi se sfinţeşte agheazmă într-un ciubăr; fiecare vine cu vasul său şi-l umple cu apă sfinţită din ciubăr. Din fânul pe care stă preotul când sfinţeşte agheazma, ia fiecare şi-l va folosi pentru apărarea de grindină, de furtună; se pune puţin pe foc pentru a domoli furtuna. Cu agheazmă se toarnă în fântâni, se stropeşte întâi în grajd, apoi în casă; în timpul postului mare, se ia agheazmă în loc de nafură; se foloseşte împotriva vrăjilor. De Sfântul Haralambie, preotul oficiază slujbă pentru vite, sfinţeşte drob de sare, tărâţe şi agheazmă care se pun în hrana animalelor pentru spor, pentru lapte mult. La sărbătoarea celor Patruzeci de Mucenici (9 martie) se fac 40 de colăcei în formă de opt, cu miere şi nucă, copţi şi se dau de pomană celor ce intră în casă sau se duc la alţii. Se crede că aşa cum va fi vremea în aceastăzi, aşa va fi în următoarele patruzeci de zile. De Sfântul Gheorghe se pune la poartă brazdă cu iarbă, cu ramuri de răchită pentru ca anul să fie roditor, iar vitelor li se dau dimineaţa iarbăşi flori cu rouă, culese de cu seară pentru a avea lapte mult şi bun. Băieţii şi fetele se urzicau pentru a fi „iuţi”, harnici tot anul. În Duminica Floriilor se sfinţesc crenguţe de răchită (mâţişori) care se leagă apoi la pomii din livadă pentru a da rod bogat sau în grajd pentru a feri animalele de boli. Joia Mare, dimineaţa, imediat după miezul nopţii, se făceau focuri din coji de copac şi alte resturi vegetale pe ogor, pe dealuri şi oamenii săreau peste foc. Localnicii credeau că acela care aprinde focul mai repede, va termina de făcut fânul mai devreme şi nu-l va mai ploua. Sărbătoarea Paştilor, cea mai mare sărbătoare creştină, era marcată de împuşcături cu „săcăluşul” (o ţeavă din lemn cu praf de puşcă detonat cu un cui). Coşul pentru sfinţit, din nuiele împletite şi vopsite, în care femeile pun pască rotundă, cozonac, ouă roşii, slănină, cârnaţ, sare (altă dată huscă), unt, floarea paştelui, lumânare este acoperit cu un ştergar frumos; pentru biserică se strângea o păscuţă şi un ou şi se primea anafură. După sfinţirea coşurilor, toată lumea merge la cimitir, se aprind lumânări la morminte, apoi se merge acasă. Dimineaţa, toţi membrii familiei se spală cu apă dintr-o strachină în care se pune un ou roşu, un ban , un fir de busuioc pentru a fi sănătoşi, bogaţi şi iubiţi. La Duminica Mare se pun ramuri de tei sau de mesteacăn, din care se fac mai târziu măturoaie. De Sânziene, fetele fac coroniţe din flori de sânziene şi se aşează peste noapte în grădină, pe flori, iar dimineaţa, ceea ce era pe coroniţă (pană, păr de vacă, lână) simboliza viitorul fetei în căsnicie (va avea păsări, vite, oi). Sfânta Maria (15 August) este hramul satului cu mare pelerinaj la Biserica catolică unde se adună credincioşi catolici din toată ţara, iar bâlciul este atracţia copiilor din sat cât şi din satele învecinate. De Sfântul Andrei, fetele făceau anumite gesturi magice pentru a-şi cunoaşte ursitul; noaptea leagă pari de la gard iar dimineaţa văd ce au legat.

Alte tradiţii şi obiceiuri

La construcţia casei noi: lemnul pentru construcţia casei se taie iarna, pe lună plină, pentru „a le merge bine, din plin, celor ce vor locui în ea”. Casa se construieşte pe loc uscat şi „curat”. La sfinţirea casei, la talpă, în cele patru colţuri, pe pânză curată se pune tămâie şi agheazmă; după ridicarea căpriorilor, se ridică un , un brăduţ împodobit cu hârtie coloratăşi cu o sticlă de vin. „Unsul”, lipitul casei se făcea cu clacă iar la sfârşit cânta muzica şi se petrecea. Pământul amestecat cu paiele tăiate cu toporul, se frământă cu caii, pe un loc tare. La sfinţirea casei, în cele patru colţuri ale casei se face câte o gaură în care se pune tămâie şi fiecare membru al familiei bate de câte trei ori în cui şi înconjoară casa de trei ori. Hora satului avea loc vara pe o platformă special amenajată, iar iarna în casele mai mari ale unor gospodari, în fiecare duminică din câşlegi cu muzicanţi (instrumentele folosite erau fluierul şi scripca).3

8. Trasee turistice

3 http://www.comuna-cacica.ro/ Tradiții

Cacica – Putna – Rădăuți – Marginea – Cacica (120 km) – timp total 7h30min Obiective: Mănăstirea Putna – mormântul lui Ștefan cel Mare – 40min; Chilia Daniil Sihastrul – Putna – 30 min; Biserica Bogdan Vodă – Rădăuți – 30 min; Muzeul Etnografic Rădăuți – 40 min; Templul evreiesc Rădăuți – 20 min; Grădina zoologică Rădăuți – 45 min; A telierul de ceramică neagră Marginea – 30 min.

Cacica –Voroneț – Vama –Sucevița – Marginea – Cacica (130 km) – timp total 6h30min Obiective: Muzeul obiceiurilor populare din Bucovina – Gura Humorului – 40 min; Mănăstirea Voroneț – 40 min; Muzeul ouălor + casa Olarului – Vama – 30 min; Mănăstirea Sucevița – 40 min; Atelierul de ceramică neagră Marginea – 30 min.

Cacica – Ciprian Porumbescu – Suceava Cetate – Suceava – Cacica (90 km) – timp total 7h30min Obiective: Casa memorial Ciprian Porumbescu – 30 min; Cetatea de scaun a lui Ștefan cel Mare – Suceava – 30 min; Muzeul satului Bucovinean – Suceava – 30 min; Muzeul de istorie – Suceava – 40 min; Muzeul de Științe ale Naturii – Suceava – 40 min; Complexele comerciale “Iullius Mall” și “Shoping City” – Suceava – 2h.

Cacica – Mălini – Mănăstirea Slătioara – Mănăstirea Râșca – Fălticeni – Cacica (130 Km) -timp total 7h30 min Obiective: Casa memorială “Nicolae Labis” – Mălini – 30 min; Mănăstirea Slătioara – 40 min; Mănăstirea Râșca – 40 min; Muzeul de artă “Ion Irimescu” – Fălticeni – 30 min; Galeria Oamenilor de Seamă – Fălticeni – 30 min; Muzeul apelor “Mihai Băcescu” – Fălticeni – 30 min; Casa Memorială “Mihail Sadoveanu” – Fălticeni – 30 min.

Cacica – Arbore – Rădăuți – Sucevița – Cacica (95km) – timp total 6h30min Obiective: Biserica Arbore – 30 min; Herghelia Rădăuți – 2 h; Centrul de echitație Sucevița -2h30min.

Cacica – Mănăstirea Humorului – Vatra Moldoviței – Moldovița – Cacica (120 km) – timp total 8h30min Obiecive: Mănăstirea Humorului – 40 min; Mănăstirea Moldovița – Mărul de Aur UNESCO 1975 – Vatra Moldovitei – 40 min; Mocănița Hutulca – Moldovița – 3h30min.

Cacica – Câmpulung Moldovenesc – Pojorâta – Vârful Rarăul – Cacica (145 km) – timp total 7h30min Obiective: Muzeul Arta Lemnului – Câmpulung Moldovenesc – 40 min; Colectia etnografică “Ion Tugui” – Câmpulung Moldovenesc – 30 min; Biserica Pojorâta – 30 min; Vârful Rarău – 2 h.4

9. Analiza comunicării destinaţiei cu piaţa turistică şi vizitatorii

 panouri, indicatoare, semne

Figura 8. Indicator intrare în localitate

4 http://www.cacica.ro/trasee-turistice/

Figura 9. Banner intrare în localitate

Figurile 10. și 11. Indicatoare intrare și ieșire din localitatea Solonețu Nou

Figura 12. Intrare în Solonețu Nou Figura 13. Indicator de direcție spre Solonețu Nou

 materiale de promovare a destinaţiei

Figura 14. Pliant promovare al comunei Cacica

Figura 15. Pliant promovare al comunei Cacica

Figura 16. Pliant de promovare al Ansablului folcloric ”Solonczanka” Sursa: http://www.comuna-cacica.ro/

Figura 17. Pliant de promovare ale obiectivelor turistice și culturale din comuna Cacica Sursa: http://www.comuna-cacica.ro/

10. Obiective turistice

Mina de sare

Marea atractie a localități este salina care are un scop industrial de peste două veacuri, în plus aceasta este cunoscută datorită izvorului cu apă sărată (saramura) care există aici de cel puțin 20.000 de ani. Vizitarea minei se face pe un traseu care cuprinde expoziția muzeală din camera alăturată intrării, capela Sfânta Varvara - patroana minierilor catolici - aflată la adancimea de 27 metri față de nivelul solului, lacul sărat (38 m), sala de dans (44 m) și expoziția utilajelor.

Figura 18. Capela Sfânta Varvara. Salină Cacica

Figura 19. Salina Cacica

Sanctuarul Adormirea Maicii Domnului, Grota Lourdes

Biserica Romano-Catolică din Cacica a fost construită în anul 1904 de către comunitatea poloneză din satul Cacica (judetul Suceava). Este realizată din piatră cioplită si cărămidă rosie presată, fiind acoperită cu eternit. Edificiul are 40 m lungime, 23 m lătime, 14 m înăltimea interioară si 50 m înăltimea turnului. În turla bisericii se află patru clopote. Icoana Madona Neagră este o copie a Icoanei miraculoase a Maicii Domnului “Madona Neagră” de la Częstochowa (Silezia) și se presupune că a fost pictată la începutul secolului al XVII-lea. De asemenea, un interes deosebit prezintă și „Grota Lourdes” de lângă biserică, aceasta fiind o reprezentare a celei din Franța. La începutul anului 1908, în mijlocul zidurilor de consolidare construite în spatele bisericii a fost construită o grotă din bucăți de stâncă în cinstea Maicii Domnului de la Lourdes. Figura 20. Biserica Romano-Catolică din Cacica

Figura 21. „Grota Lourdes” din Cacica Sursa: http://www.comuna-cacica.ro/

Monumentul de arhitectură Biserica Sf. Voievozi Mihail și Gavril – Pîrteștii de Sus

Biserica de lemn cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Pârteștii de Sus a fost construită în anul 1779. Ea se află localizată în centrul satului Pârteștii de Sus din comuna Cacica. Biserica este construită din bârne de brad, cioplite în patru muchii și încheiate în "coadă de rândunică". Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Edificiul are un acoperiș din șindrilă în două pante, cu o turlă octogonală deasupra naosului. Streașina edificiului este foarte largă, având 1.40 m. 5

5 http://www.cacica.ro/category/hai-in-bucovina/ http://www.comuna-cacica.ro/ Turism

Figurile 22. Și 23. Biserica Sf. Voievozi Mihail și Gavril – Pîrteștii de Sus Sursa: http://www.comuna-cacica.ro/ Biserica romano-catolică din Solonețu Nou

Biserica "Coborârea Duhului Sfânt" din Solonețu Nou este o biserică romano-catolică construită în perioada 1937-1940 de către credincioșii romano-catolici polonezi din satul Solonețu Nou comuna Cacica. Până la începutul secolului al XX-lea, credincioșii romano- catolici din Solonețu Nou nu au avut preot. După sosirea la Cacica în 1902 a preoților misionari lazariști din Cracovia (Polonia), a fost delegat un preot misionar care să se ocupe de comunitatea din Solonețu Nou. În prezent, Parohia Coborârea Duhului Sfânt din Solonețu Nou are 3 filiale, dintre care 2 cu biserică (Arbore - cu Biserica "Nașterea Sfintei Fecioare Maria" din 1902, Solca - cu Biserica "Sfinții Arhangheli Mihail, Gabriel și Rafael" construită în jurul anului 1868) și una fără biserică (Poieni-Solca). În biserică se oficiază zilnic liturghii în limbile română și poloneză.

Figura 24. Biserica romano-catolică din Solonețu Nou 11. Legende

Crucea sculptată în sare

Câțiva metri mai jos de capela Sf. Varvara, la o adâncime de 35-38 de metri se află capela Ortodoxă. Crucea sculptată în sare a fost descoperită într-o lucrare minieră veche (cam de 150 de ani), în 1971, în timp ce sarea măruntă era scoasă dintr-o cameră de exploatare. Legenda spune că această cruce a fost sculptată în sare după viziunea unui miner și însoțea echipa de lucrători la deschiderea de noi lucrări miniere.

Statuetele din grota Lourdes

În grotă s-a amenajat încă începând din anul 1908, un altar din piatră masivă pentru a servi la oficierea Sfintei Liturghii în timpul pelerinajelor credincioşilor de diferite naţionalităţi. După doi ani, au fost amplasate aici statuetele Preasfintei Fecioare Maria şi a Sf. Bernadeta Soubirous (cea căreia i s-a arătat în anul 1858 Sfânta Fecioară Maria în localitatea franceză Lourdes), executate din ghips, probabil de un credincios ortodox, locuitor al unui sat din apropiere. După cum scris pr. Wojciech Grabowski, în scrisoarea către Preotul Vizitator: noile statui din grotă nu sunt prea artistice, dar sunt cu gust şi nu şochează . Legenda spune că statueta a fost adusă odată în biserică, dar a doua zi dimineaţa a fost găsită înapoi în grotă. Alături de grotă, în galeria din dreapta, se află un izvoraş din care locuitorii din Cacica şi numeroşi pelerini iau apă ca să-şi stropească gospodăriile şi casele, această apă având puteri tămăduitoare. - Cacica=rață Cacica înseamnă rață în limba polonă și legenda spune că atunci când au venit primii polonezi, o fetiță a văzut o rață sălbatică pe o baltă și a exclamat Cacica și așa i-a rămas numele așezării.

12. Personalități

Dragoş Vicol (1920 -1981) - poet, prozator şi traducător Valeriu Alaci (1884 - 1955) – matematician Teodor Bălan (1885 – 1972) – istoric