25-26 iulie Congresul al III-lea al F.C.E.R.- C.M. Revista „Realitatea Evreiască” PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA va apărea la începutul lunii august pentru a putea insera ANUL LVI = NR. 474-475 (1274-1275) = 1 – 30 IUNIE 2016 =24 IYAR – 24 SIVAN 5776 = 24 PAGINI – 3 LEI informaţiile de la Congres.
Victime ale pogromului 75 de ani de la de la Iaşi POGROMUL DE LA IAŞI iunie 1941
La ordinul lui Ion Antonescu soldaţii români au împuşcat mii de evrei din Iaşi. Foto: Arhiva C.S.I.E.R. şi C.N.S.A.S. Foto:
uminica aceea Succese ale literaturii Combaterea antisemi- PogromulD de la Iaşi, care a debutat cu a tuturor evreilor aflaţi pe teritoriul rural; evreieşti la Bookfest tismului – preocupare unele violenţe în 26 iunie 1941 şi a durat închiderea în ghetouri a evreilor de pe până pe 29 iunie 1941, când a avut loc teritoriul urban; arestarea tuturor suspec- PAG. 6-7 masacrul de la Chestură, a fost cel mai vi- ţilor...” etc. În după-amiaza zilei de vineri, 2016 pe plan naţional olent pogrom din istoria evreilor din Româ- 28 iunie 1941, la cinci zile după intrarea şi internaţional nia, ordonat de generalul Ion Antonescu, României în război, Ion Antonescu a te- secondat de autorităţile publice locale, îm- lefonat colonelului Constantin Lupu şi i-a Şavuot 5776 la Templul PAG. 5 potriva cetăţenilor de etnie evreiască din ordonat executarea celor ce trag în soldaţi acest oraş. Conform datelor prezentate de şi evacuarea totală a populaţiei evreieşti. Coral din Capitală autorităţile române, în cele trei zile au fost În acea duminică neagră, soldaţii români Avangarda evreiască, ucişi 13.266 de evrei. Încă înainte de 22 au împuşcat mii de evrei, care fuseseră iunie 1941, în cadrul planurilor regimului încarceraţi în secţia de poliţie. Aproximativ pilon al literaturii Antonescu de purificare etnică, sub nume- 4.000 de evrei, strânşi din tot oraşul, au le de cod „Curăţirea terenului”, în România fost înghesuiţi în vagoane de vite. „Tre- române PAG. 15 au fost luate o serie de măsuri cu caracter nurile morţii” au fost închise ermetic şi au antisemit. Jandarmeria a primit ordinul de circulat începând de pe 30 iunie între mai „curăţire a terenului” cu câteva zile înainte multe gări din Moldova. Nimeni nu avea „Un băiat din Lăpuş” – de 21 iunie 1941, la Roman, Inspectorul voie să se apropie de trenuri în gări, să le PAG. 3 general al Jandarmeriei, generalul Con- dea apă sau să le deschidă pentru a avea medicul familiei stantin (Piki) Vasiliu, a declarat în faţa aer. Din cauza mirosului cadavrelor şi a subofiţerilor şi a ofiţerilor de jandarmi de mizeriei rezultate ca urmare a condiţiilor Netanyahu PAG. 9 la Roman că „prima măsură pe care sunt inumane la care au fost supuşi, aproxi- Instantanee cu familia datori s-o aducă la îndeplinire (în special mativ 2.650 de evrei au murit de sufocare în Basarabia şi Bucovina, dar nu numai – sau de sete, iar alţii şi-au pierdut minţile. campionilor Grünberg „Dar Hari nu vine azi?” n.red.) va fi aceea de curăţire a terenului, O parte dintre ei au fost salvaţi în gara PAG. 17 prin care se înţelege: exterminarea pe loc Roman, prin intervenţia energică a pre- PAG. 19 şedintei Crucii Roşii din Roman, Viorica Agarici. Pentru că a salvat vieţi de oameni Norman Manea, nevinovaţi, cu riscul oprobriului public (din Informaţii suplimentare despre legislaţia cauza atitudinii autorităţilor, Agarici a fost o viaţă nevoită să se refugieze la Bucureşti), ea reparatorie pentru cei care au suferit PAG. 13 BORIS MARIAN MEHR PAG. 2 (Continuare în pag. 23) în Holocaust 2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 474-475 (1274-1275) - 1 - 30 iunie 2016
deputatului ºi Ecouri ale evenimentului dedicat Agenda preºedintelui F.C.E.R. amintirii victimelor Holocaustului Într-un mesaj adresat preşedintelui Viktor Ullmann şi Gideon Klein, precum Din retrospectiva lunară a principale- intenţia de a candida pentru funcţia de F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, deputat, E.S. şi documentarul „Paşaport turcesc”, ne- lor direcţii de activitate înscrise în agen- preşedinte al F.C.E.R. Actualul director Osman Koray Ertaş, ambasadorul Turciei au reamintit de importanţa conştientizării da preşedintelui şi deputatului F.C.E.R., al Departamentului Economic, ec. Ovi- la Bucureşti, precizează: Holocaustului. dr. Aurel Vainer, reiese diversitatea şi diu Bănescu, şi-a anunţat intenţia de a „Aş dori să vă mulţumesc Excelenţei Suntem ferm angajaţi să continuăm amplitudinea acestora: • participarea la candida la funcţia de vicepreşedinte al Voastre şi Federaţiei Comunităţilor Evre- comemorarea Holocaustului, să ne viaţa parlamentară, în cadrul GPMN şi în F.C.E.R. Activităţile legate de pregătirea ieşti din România pentru sprijinul acordat educăm societatea despre Holocaust plen; • coordonarea recentelor reuniuni Congresului au fost continuate pe par- în timpul organizării evenimentului semni- şi să luptăm împotriva tuturor formelor ale Comitetului Director al Federaţiei şi cursul lunii iunie. La CIR „Be’ Yahad” ficativ din data de 17 aprilie 2016, dedicat de rasism şi discriminare. Ca atare, ne a unei reuniuni, prin corespondenţă, a – Cristian, în 19 iunie a.c., a avut loc o amintirii victimelor Holocaustului. propunem să continuăm organizarea de Consiliului de Conducere, în perspec- întâlnire între candidaţii la organele de Acesta a fost mai mult decât un simplu evenimente şi activităţi care ajută la înde- tiva pregătirii Congresului al III-lea al conducere ale F.C.E.R. şi delegaţii din eveniment realizat în comun de respec- plinirea obiectivului nostru de dezvoltare a F.C.E.R.; • intervenţii la lansări de car- comunităţile din Transilvania şi Banat. tata Federaţie, de Uniunea Democrată gradului de conştientizare despre aceste te – Editurile Hasefer şi Meteor-Press La 30 iunie a.c. va avea loc o întâlnire Turcă din România (UDTR), dar şi de evenimente istorice importante pentru so- precum şi luări de cuvânt la dezbateri similară la Iaşi, cu delegaţii la Congres şi Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci din cietatea noastră şi pentru întreaga lume. de la Standul Israelului – ţară invitată candidaţii din comunităţile din Moldova. România (TIAD). Aştept cu nerăbdare colaborarea de onoare a actualei ediţii a Salonului • În cadrul lansărilor de carte Ha- Oaspetele nostru important din Tur- noastră în viitor şi aş dori să îmi exprim re- Internaţional de Carte Bookfest, 2016; sefer la Salonul Internaţional de Carte cia, doamna Renan Koen, a fost profund cunoştinţa pentru sprijinul dumneavoas- • alocuţiunea despre „Holocaust în Bookfest 2016, preşedintele F.C.E.R. a emoţionată de primirea dumneavoastră tră. Vă doresc toate cele bune Excelenţei Europa Centrală şi de Est”, susţinută la realizat o retrospectivă a activităţii edi- călduroasă. Recitalul domniei sale, plin Voastre şi distinşilor membri ai comunităţii Ambasada Republicii Cehia; • participa- toriale Hasefer, evidenţiind preocupările de sens, în care a cântat din lucrările evreieşti din România”. rea la evenimentul de la Piatra Neamţ din prezent pentru diversificare şi actu- celor două victime ale Holocaustului, „Viaţa lui Victor Brauner la 50 de ani alizare tematică şi relevând contribuţia după moarte”, dedicat vieţii şi operei întregului colectiv, condus de directorul pictorului de faimă internaţională, origi- CIEP, Alexandru Marinescu, pentru Din nou despre legislaţia reparatorie nar din acest oraş; • mesaje de felicitare punerea în practică a acestor dezide- postelectorale trimise primarului general rate. Domnia sa a recomandat cititorilor al Capitalei, tuturor primarilor de Sector cartea profesorului universitar doctor pentru supravieţuitori din Bucureşti, primarilor din mari oraşe Andrei Marga „Emancipare, asimilare, După cum am menţionat şi în numărul nr.41/2015 pentru modificarea şi com- ale ţării, dar şi primarilor unor localităţi disimilare”, comentând remarcabilele precedent al „Realităţii Evreieşti”, deputa- pletarea unor acte normative, precum de interes turistic, ca Vatra Dornei, Gura calităţi ştiinţifice ale autorului, concomi- tul F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, a promovat şi pentru reglementarea unor măsuri Humorului. tent cu prietenia, dovedită în timp, faţă la Parlament, împreună cu alţi iniţiatori, bugetare, publicată recent în M.O. nr. • Deputatul F.C.E.R. a participat la de evreii români şi originarii din Româ- mai multe amendamente la Codul Fiscal, 408/30.05.2016. votul în plen al Camerei Deputaţilor, nia stabiliţi în Israel. Dr. Aurel Vainer precum şi la Legea privind restituirea Un alt element de noutate şi cu un prin care a fost adoptată Legea privind a considerat cartea „de mare valoare imobilelor preluate în mod abuziv în pe- caracter reparatoriu este faptul că cererile promovarea produselor româneşti în în cunoaşterea istoriei şi a contribuţiei rioada regimului comunist în România, pentru restituirea proprietăţilor formulate supermarket-uri şi hipermarket-uri: evreilor români la dezvoltarea culturii respectiv Legea privind retrocedarea unor de supravieţuitorii Holocaustului certificaţi obligativitatea ca minimum 51% din române”. Participând la dialogul între bunuri imobile care au aparţinut cultelor ca atare de instituţiile competente din produsele agro-alimentare prezente la directorul CIEP, Alexandru Marinescu, religioase din România. România şi alte state ale UE, vor fi „ana- raft să provină din ţară. Legea – a con- şi criticul literar Răzvan Voncu despre Întrucât la momentul apariţiei docu- lizate cu prioritate”. Astfel se va accelera siderat domnia sa – va avea un impact „Unicitatea Editurii Hasefer în peisa- mentelor, acestea nu fuseseră promul- rezolvarea acestor solicitări, multe aflate complex asupra produselor autohtone; jul editorial românesc”, preşedintele gate şi nici publicate în Monitorul Oficial, în aşteptare de ani de zile. pozitive, dar şi cu efecte „perverse”. Dr. F.C.E.R. a pus în valoare noile valenţe revenim asupra subiectului şi facem În plus, documentul legislativ stipu- Aurel Vainer a urmărit cu atenţie dez- pozitive adăugate prestigioasei edituri cuvenitele precizări. lează şi că imobilele care au aparţinut baterea pe teme de actualitate politică a Federaţiei. Modificările legislative au fost nece- organizaţiilor evreieşti, trecute în pro- internă şi internaţională între partide • Tot la Bookfest, actuala ediţie, sare deoarece, de la 1 ianuarie 2016, prietatea Statului Român prin acte de cu reprezentare parlamentară şi alte preşedintele F.C.E.R., alături de preşe- victimele şi supravieţuitorii Holocaustului donaţie în perioada regimului totalitar formaţiuni politice, cum sunt Partidul dintele AERVH, dr. Liviu Beris, directorul nu mai beneficiau de scutirile de taxe şi comunist, „se prezumă ca fiind preluate Mişcarea Populară (PMP), Uniunea revistei Historia, istoricul Ion M. Ioniţă, impozite prevăzute în Codul Fiscal prece- în mod abuziv”. O prevedere separată Salvaţi Bucureştiul (USB). • relaţiile jurnalistul şi scriitorul Bedros Horasan- dent. Eliminarea acestor înlesniri fiscale a completează cadrul legal prin care Fe- Federaţia Rusă – NATO şi atitudinea gian, a recomandat, la standul Editurii creat o nouă discriminare între cei care au deraţiei i-a fost recunoscută calitatea de corespunzătoare a României; • conso- Meteor-Press, bucurându-se de un aflux suferit din raţiuni etnice şi cei care au fost continuatoare de drept a “tuturor formelor lidarea prezenţei NATO în ţări din estul considerabil de vizitatori, două cărţi pri- persecutaţi din motive politice în perioada de organizare comunitară evreiască” şi Europei şi implicarea mai puternică a vind istoria Holocaustului: „Torţionarele 1945-1989. În documentele aprobate de a tuturor organizaţiilor evreieşti care au trupelor româneşti în manevrele NATO lui Hitler” de Wendy Lower (traducerea Camera Deputaţilor se prevede că per- funcţionat pe teritoriul românesc anterior din ţări aflate în flancul său de est. în română – Eugen Damian) şi „Alice soanele persecutate din motive etnice de anului 1948. Pe această bază, Autoritatea • În cadrul recentelor reuniuni ale Herz-Sommer. Grădina Edenului în către regimurile instaurate în România cu Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor Comitetului Director al F.C.E.R. au fost mijlocul iadului”, de Melissa Müller şi Re- începere de la 6 septembrie 1940 şi până va putea analiza soluţionarea unui număr discutate subiecte privind organizarea inhard Piechocki (traducerea în română la 6 martie 1945, şi anume cele deportate, important de cereri, formulate de Funda- şi desfăşurarea Congresului al III-lea al private de libertate, care au făcut muncă ţia Caritatea, pentru retrocedarea unor IULIA DELEANU forţată, supravieţuitorii Trenurilor Morţii, bunuri comunitare evreieşti. F.C.E.R. La prima din aceste reuniuni, în (Continuare în pag. 23) 20 mai a.c., dr. Aurel Vainer şi-a anunţat soţul sau soţia persoanelor asasinate Aceste aspecte sunt reglementate în sau executate din motive etnice sau în Legea 103/2016 privind aprobarea Ordo- masacrele care au avut loc, cei evacuaţi nanţei de urgenţă a Guvernului nr.21/2015 Cel de-al III-lea Congres al F.C.E.R.: prima din propriile locuinţe, dar şi refugiaţii din pentru modificarea şi completarea Legii teritoriile cedate în urma Dictatului de la nr.165/2013 privind măsurile pentru fina- Viena şi Pactului Ribbentrop-Molotov, lizarea procesului de restituire, în natură întâlnire a candidaţilor cu delegaţii sunt scutite de impozite şi taxe pe te- sau prin echivalent, a imobilelor preluate La 19 iunie a.c., la CIR Cristian s-a echipe care va fi aleasă – Ovidiu Bănescu ren, pe un mijloc de transport, de taxa în mod abuziv în perioada regimului desfăşurat prima întâlnire zonală dintre vicepreşedinte, Silvian Horn sau Eduard pentru eliberarea certificatelor, avize- comunist în România, precum şi a art.3 candidaţii pentru conducerea F.C.E.R. şi Kupferberg secretar general. La rândul lor şi autorizaţiilor. Aceleaşi categorii din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului delegaţii din comunităţile din Transilvania lor, cei trei candidaţi au vorbit despre felul de persoane pot beneficia de scutiri de nr.94/2000 privind retrocedarea unor bu- şi Banat. Cu mici excepţii (Arad, Satu în care vor putea contribui la punerea în la plata unor taxe speciale. nuri imobile care au aparţinut cultelor re- Mare, Dej), au fost prezenţi candidaţii şi aplicare a programului preşedintelui. Doi Din acest motiv a fost necesară ligioase din România, publicată în Mo- delegaţii acestor comunităţi, inclusiv cei dintre cei trei candidaţi pentru preşedinţia Legea 112/2016 privind aprobarea nitorul Oficial nr. 394/24.05.2016. (M.O.) din Bucureşti. Întâlnirea a oferit candida- Comisiei de etică – Aurel Ioviţu şi Silviu Ordonanţei de urgenţă a Guvernului ţilor – în primul rând celor care aspiră la Vexler (Alin Boingiu fiind absent) – şi-au funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte, prezentat viziunea despre rolul acestei secretar general, preşedinte al Consi- comisii şi al preşedintelui ei, amândoi liului pentru etică – prilejul să-şi prezinte pronunţându-se pentru îmbunătăţirea Decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie obiectivele, ideile pentru următorul eficienţei activităţii. De un interes deosebit Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Prin Decizia Civilă nr.466/23.02.2016, mandat care să ducă la îmbunătăţirea s-au bucurat prezentările făcute de candi- (ICCJ) a comunicat recent Decizia Civilă ICCJ a respins ca nefondat recursul de- parametrilor de activitate a F.C.E.R., la daţii la Consiliul de Conducere. Aceasta cu numărul 466/23.02.2016, prin care a clarat de Moise Marcu Katz, Hotărârea îmbunătăţirea Statutului F.C.E.R.-C.M., deoarece au apărut o serie de oameni noi, respins ca nefondate solicitările formulate Înaltei Curţi fiind definitivă. În motivarea la legături mai apropiate între Federaţie tineri, mulţi dintre ei din afara sistemului, de Moise Marcu Katz, după cum ne-a soluţiei amintite, Instanţa Supremă a şi comunităţi, la o mai bună repartiţie a cu idei proaspete, de unde concluzia că informat Oficiul Juridic al F.C.E.R. Marcu arătat că nu a fost încălcat dreptul la in- fondurilor. în toată ţara există o rezervă de „urmaşi” Katz a cerut, iar Curtea de Apel Bucureşti formare al reclamantului, care „nu a fost Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, care să ducă mai departe viaţa evreiască a respins şi ea ca neîntemeiate respecti- în măsură să facă dovada încălcării dispo- care candidează la aceeaşi funcţie, s-a din România. vele pretenţii, ca F.C.E.R. să îi transmită ziţiilor legale statutare de către F.C.E.R.”. pronunţat pentru continuitate, transparen- Întâlnirea s-a desfăşurat în mod di- „un exemplar al Raportului de Audit De asemenea, ICCJ a stabilit că ţă, democraţie, o mai mare unitate a Fe- namic, la obiect, spre satisfacţia partici- Financiar Intern al organelor de Control F.C.E.R. nu a refuzat în mod nejustificat deraţiei, menţinerea realizărilor de până panţilor. Să sperăm că următoarele două Financiar Intern efectuat în perioada soluţionarea cererii reclamantului, după acum şi finalizarea unor proiecte începu- „adunări electorale” de la Iaşi (30 iunie 23.10.2012-06.02.2013 şi aprilie 2009 cum susţinuse Marcu Katz, Înalta Curte te, toate vizând păstrarea moştenirii cul- a.c.) şi de la Bucureşti (10 iulie a.c.) se – decembrie 2012 împreună cu toate decizând că instanţa de fond (Curtea de turale şi de cult iudaice. El şi-a exprimat vor desfăşura în aceeaşi atmosferă de anexele acestui raport privind activitatea Apel Bucureşti) a pronunţat o hotărâre speranţa că va avea sprijinul deplin al noii colegialitate. (E.G.) Comunităţii Evreilor din Bucureşti”. legală şi temeinică. (M.O.) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 474-475 (1274-1275) - 1 - 30 iunie 2016 3 ªAVUOT 5776 la Templul Coral din Capitală Tikkun Şavuot la Templul Coral din Capitală a fost una dintre celebrările de spiritualitate iudaică la care au participat lideri F.C.E.R., C.E.B., JCC, înalţi ierarhi, personalităţi culturale, un numeros public, din care nu au lipsit tine- rii. Desfăşurarea sărbătorii şi a prezentărilor pe teme de mare interes au fost moderate de Eduard Kupferberg, directorul Cancelariei Rabinice. amintirea miracolului, sinagogile, casele Spiritualizarea materiei sunt împodobite cu frunze şi flori. Prezentarea semnificaţiilor şi a obice- iurilor sărbătorii a fost făcută de vicepre- Cartiere evreieºti, teatru idiº şedintele F.C.E.R. şi preşedinte C.E.B., la Bucureºti, anii interbelici ing. Paul Schwartz. Încheierea numărătorii Omer-ului, 49 de zile începând din a doua „Calea Văcăreşti”, titlul uneia din cele tatori neevrei; mulţi – scriitori de marcă ai Mijlociu, de la proclamarea Statului Israel seară de Pesah, Sfirat Omer, era marca- mai bune proze de Isac Peltz, a făcut vremii; a montat spectacole la Bukarester încoace, caracterizate prin „constantă tă prin sărbătoarea secerişului, ziua în obiectul comunicării, însoţită de imagini Idişer Teater Studie, la care venea şi instabilitate”. După 2010, falsa „primăvară care cele dintâi roade ale câmpului erau la retroproiector, susţinute de dr. Anca Arghezi, în postură de cronicar teatral, arabă”a agravat situaţia: ţări neguvernabi- aduse ofrandă lui Dumnezeu la Templul Tudorancea – CSIER. Viaţa cartierului apreciindu-le la superlativ. Montare de le, conflicte armate între şiiţi şi suniţi, criza din Ierusalim. Conexiunea între Şavuot şi evreiesc, azi dispărut, s-a păstrat în amin- referinţă: „Noaptea în târgul vechi” de I.L. migraţiei. Deşi în Tunisia s-au produs primirea Torei apare într-un comentariu tiri şi în fotografii de epocă. Era un cartier Peretz. Regizorul a fost invitat de teatre schimbări democratice, Egiptul e condus talmudic privitor la Exod, din care reieşea, de oameni săraci care iubeau viaţa, cu româneşti să pună în scenă spectacole. de armată, există provocări majore de potrivit calculelor făcute de cărturari, că mezelării caşer, ceainării, cofetării, grădini securitate pentru Israel: tentative de dele- popasul făcut de evrei la poalele Muntelui de vară cu cinema. Pogromul din 1941 de gitimizare a ţării, mişcarea BDS – boicot, Sinai a fost în 6 Sivan. Zilei de Şavuot i se la Bucureşti „a lovit brutal” magazinele Dumnezeu perceput prin eticã, sabotaj, sancţiuni –, pericol crescut de adăugau noi valenţe; sărbătoarea agricolă evreieşti prin jaf şi devastare. Încercările ºtiinþã, suflet atentate teroriste, acordul Iran-Occident, căpăta sensuri morale, filozofice, civiliza- din prezent, de reconstituire a Bucureştiu- conflictul israeliano-palestinian. torii. Noaptea de învăţătură din ajun avea lui interbelic în Centrul vechi, au în vizor O schiţă de portret Moişe Rabeinu, Comentând pericopa Bamidbar, ci- menirea să sporească virtuţile spirituale şi fostele cartiere evreieşti. „marele profet, învăţător, legiuitor” care tită de Şavuot, Eduard Kupferberg s-a ale sărbătorii, pornind de la o povestire O inserţie în viaţa culturală evreiască a primit Tora de la Dumnezeu pe Mun- concentrat asupra momentului în care midraşică: evreii dormeau în noaptea interbelică a fost făcută de dr. Camelia tele Sinai, a fost realizată de preşedin- Dumnezeu i se adresează lui Moşe în premergătoare primirii Torei. De unde – Crăciun, lector la Secţia de „Studii iu- tele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer. O viaţă Tabernacol, în pustiul Sinai: „Număraţi dorinţa de a-şi repara greşala prin studiu. daice”, Facultatea de Limbi şi Literaturi împărţită în trei „cicluri”: primii 40 de fiecare membru al adunării copiilor lui Lectura Cărţii lui Ruth de Şavuot are Străine, Universitatea din Bucureşti, care ani – educaţie de prinţ egiptean primită Israel după familia sa, după casa părinţilor motivaţii temporale – acţiunea se petrece a vorbit despre renumitul regizor, poet, la curtea faraonului. Gestul în apărarea săi” (Numeri, 1: 1-2). Nu e recensământ în în vremea secerişului; comportamentale jurnalist, critic literar de limbă idiş Iacob sclavului evreu, gata să fie omorât de sensul actual al termenului, ci nevoia de – Ruth moabita e hotărâtă să-i fie sprijin Sternberg. În 1913, Iacob Sternberg se un egiptean, îl costă exilul. Alţi 40 de ani cunoaştere a capilor de familie pentru a lui Naomi, mama fostului ei soţ, rămasă mută la Bucureşti. Citându-l pe Ezra Men- în Midian, în preajma preotului midianit fi creată comunitatea. O meditaţie asupra singură pe lume, chiar dacă pentru asta delsohn, unul din cei mai importanţi cer- Itro; păstor, căsătorit cu una dintre fiicele individualităţii, dar şi a unităţii comunitare. trebuia să-şi părăsească familia, ţara, cetători actuali ai culturii idiş, dr. Camelia acestuia. Acolo primeşte de la Dumnezeu Serviciul divin de Kabalat Şabat a fost să adopte credinţa în Dumnezeu Unicul; Crăciun a arătat că „Sternberg a creat „un misiunea să scoată evreii din sclavie şi oficiat de rabinul Rafael Shaffer, cantorul istorice – Ruth a fost strămoaşa regelui teatru social-politic, un teatru-revistă […], să-i conducă spre Ţara Sfântă. Ultimii 40 Emanuel Pusztai, Corul Templului Coral, David. Viaţa lui a început şi s-a sfârşit de primul teatru de acest fel în limba idiş”. În de ani: lider al unui popor care nu avea condus de Robert Levensohn. Şavuot. „Miere şi lapte sub buzele tale”. 1930, revista Adam publica un editorial în încă un îndreptar moral puternic; dovadă, Versetul din Cântarea Cântărilor are co- care se scria: „Îmi cereţi părerea asupra tentativa de recădere în idolatrie; reacţia notaţii materiale, dând cinstire culinară teatrului lui Sternberg? Răspund după im- sa dramatică – spargerea primelor Table „O viziune cabalisticã a lumii” sărbătorii, şi metaforice: bucuria de a presia primului spectacol: o revelaţiune”. ale Legii. Moşe reurcă pe Muntele Sinai cu ramificaþii în arte studia Tora. În momentul primirii Torei, Sternberg a fost director artistic al Trupei şi revine cu al doilea rând de Table ale iarbă şi flori au acoperit Muntele Sinai. În din Vilna între 1924 – 1927, cu 40% spec- Legii. Dumnezeu îi refuză intrarea în Ţara O selecţie a celor mai importante piese Sfântă pentru păcatul „de-a fi lovit o piatră de teatru cu tematică iudaică, montate cu toiagul” ca să dea apă, în loc s-o roage, după ’90 pe scene bucureştene şi din Ziua Eroilor la Cimitirul Filantropia cum îi fusese poruncit. „Dumnezeu este ţară, a fost prezentată de regizorul Erwin măreţ, îndurător, dar şi aspru, pedepsitor”. Şimşensohn. Menţionabile – „Ghetoul” de Cu ocazia Zilei Eroilor, Federaţia împletit şi destinul şi efortul şi sângele cu Despre „credinţa raţională şi credinţa Joshua Sobol, la Naţionalul bucureştean, Comunităţilor Evreieşti din România a or- naţiunea română, în atingerea idealurilor morală” a vorbit decanul Facultăţii de cu premiul pentru cel mai bun spectacol, ganizat, pe 9 iunie, la Cimitirul Filantropia acesteia”. Teologie Romano-Catolică din Bucureşti, cea mai bună regie, cea mai bună sceno- din Capitală, o ceremonie de comemorare Ing. José Iacobescu, preşedintele prof. univ. dr. Wilhelm Dancă, membru grafie; „Teibale şi demonul ei”, „O poveste a soldaţilor evrei căzuţi în Războiul de B’nai B’rith România, s-a referit la contri- corespondent al Academiei Române. A evreiască”, după Isaac Bashevis Singer. Independenţă şi în primul război mondial. buţia comunităţii evreieşti, dar şi a BBR fost o exegeză a sinuoaselor relaţii între Primirea Torei şi studiul ei însufleţesc Au luat parte la comemorări preşedintele care, în primul război mondial, a pus la ştiinţă şi religie din evul mediu timpuriu creaţia, oferindu-ne mai multă lumină şi F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, deputat, vice- dispoziţia Armatei Române două sanitare până în prezent, la nivel de cardinali, papi, cunoaştere a voinţei lui Dumnezeu, a afir- preşedintele F.C.E.R., ing. Paul Schwartz, dotate cu echipament medical şi medi- iluştri savanţi, din care a reieşit, în unele mat rabinul Rafael Shaffer. Dacă Halaha preşedinte al C.E.B., g-ral (r.) Mihail Io- camente. „Evreii sunt parte importantă a cazuri, neînţelegerea la timp că ştiinţa şi ne îndrumă existenţa, Hagada ne inspiră nescu, preşedintele Asociaţiei Centrale României, prin efortul lor şi prin contribu- religia sunt complementare în materie sufletele, Cabala oferă o interpretare me- de Prietenie şi Colaborare Culturală cu ţia la dezvoltarea României. [...] Vom fi de cunoaştere, în altele – o concordanţă taforică a Torei, evidenţiind interacţiunea Israelul, ing. José Iacobescu, preşedinte- întotdeauna alături de cei care vor binele benefică. „Intuiţia precedă raţiunea, raţi- Divinitate, om, univers. le Forumului B’nai B’rith România, mem- României”, a conchis vorbitorul. unea poate întări intuiţia. […] Ele nu se Cantorul Emanuel Pusztai a schiţat o bri ai comunităţii şi reprezentanţi ai MApN. Cu ocazia acestei comemorări au exclud”. „Cine cântă, se roagă de două istorie a Hazanut-ului, ale cărei origini se Dr. Aurel Vainer a evocat participarea fost depuse coroane de flori din partea ori”, iar profesorul a încheiat expozeul cu află în începuturile organizării serviciului semnificativă a evreilor la Războiul de Ambasadei Statului Israel în România, o cântare sacră. divin în mozaism. Particularităţile sale Independenţă, în care au luptat 883 de Ministerului Apărării Naţionale, Asociaţiei sunt determinate de interferenţele între evrei, care încă nu primiseră cetăţenia Naţionale a Veteranilor de Război din Ro- muzica evreiască şi cea a zonelor geo- română. De asemenea, în timpul primului mânia, Federaţiei Comunităţilor Evreieşti Valoarea unitãþii din vremea grafice din Galut. Trataţia tradiţională a război mondial s-au înrolat 23.000 de din România-Cultul Mozaic, Comunităţii lui Moºe în vremea noastrã încheiat Tikun Leil Şavuot. Organizarea evrei, circa 10% din populaţia evreiască Evreilor Bucureşti, Asociaţiei Centrale – şeful Serviciului Administraţie, Jean din acea perioadă, dintre care au pierit de Prietenie şi Colaborare Culturală cu E.S. Edward Iosiper, fost ambasador Bercu. Transmisia pe net – Silviu Vexler. circa 1000. „Anul viitor se vor împlini 100 Israelul şi Forumului B’nai B’rith România. al României în Israel, director în MAE, IULIA DELEANU de ani de la formarea României Mari, iar (D.D.) a trecut în revistă evoluţiile din Orientul DAN DRUŢĂ acei evrei de atunci, nefiind cetăţeni ai României, şi-au vărsat sângele pe câmpul de luptă şi au contribuit astfel la Marea F.C.E.R. – C.M.: indignare faţă de atentatul sângeros Unire”. Vorbitorul a menţionat faptul că evreilor distinşi pe câmpul de bătălie nu li s-au putut înlătura recunoaşterea şi de la Orlando (SUA) meritele nici măcar în perioada regimului Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România – Cultul Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România – Cultul Mozaic generalului Ion Antonescu. Printre figurile Mozaic a transmis luni, 13 iunie, un mesaj Ambasadei Statelor exprimă profunda solidaritate cu SUA, transmiţând cele mai amintite de vorbitor se numără şi ofiţerul Unite ale Americii la Bucureşti, prin care îşi exprimă durerea şi sincere condoleanţe familiilor îndurerate şi dorind o cât mai Valter Mărăcineanu, cunoscut pentru mâhnirea pentru pierderea de vieţi omeneşti, precum şi indigna- grabnică însănătoşire tuturor celor răniţi în acest atac mârşav. actele de vitejie din timpul Războiului de rea faţă de recurgerea din nou la un atentat sângeros îndreptat Din păcate, şi autorul acestei noi tragedii, care revoltă întrea- Independenţă din 1877, înhumat chiar în împotriva civililor, asigurându-l pe ambasadorul SUA, E.S. Hans ga lume civilizată şi democratică, pare a fi fost un simpatizant Cimitirul Filantropia. Klemm, de solidaritatea comunităţii evreieşti din România cu al Statului Islamic. G-ral (r) Mihail Ionescu a apreciat tra- statul american şi cetăţenii acestuia în lupta lor împotriva tero- Este o mare mâhnire pentru noi, evreii din România, şi ne diţia F.C.E.R. de a comemora eroii militari rismului. Redăm mai jos textul integral al scrisorii: alăturăm întregului popor american şi autorităţilor din SUA cu evrei căzuţi în războaiele României şi a „Am aflat cu indignare şi mâhnire despre atacul terorist din sentimente de profundă compasiune. amintit un episod mai puţin cunoscut, clubul de noapte „Pulse”, din Orlando, SUA, soldat cu peste 50 Dumnezeu să îi odihnească în pace pe cei ucişi şi să ne cu un soldat evreu din Divizia „Tudor de morţi şi 53 de răniţi, considerat a fi cel mai sângeros atentat apere pe toţi cei în viaţă.” Vladimirescu”, care a luptat pentru elibe- terorist individual din istoria SUA. rarea Cehoslovaciei, după august 1944. În numele evreilor din România, care sunt profund îndure- Preşedinte „Comunitatea evreiască din România şi-a raţi de acest nou şi tragic atentat laş, de o maximă brutalitate, dr. AUREL VAINER – deputat 4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 474-475 (1274-1275) - 1 - 30 iunie 2016 IUDAICA
Rabi Yehudah HaChasid Ş I R H A - K AV O D ŞIR HA-KAVOD (CÂNTECUL DE SLAVĂ) (CÂNTECUL DE SLAVĂ) Învăţaţii Torei consideră că poemul respecta metrica versului. sinagogal ”Şir ha-kavod” (Cântecul de Unii cercetători ai istoriei evului mediu Doamne, îngăduie-mi să cânt imnuri Casa Dreptăţii, precum coroana mărea- slavă), cunoscut şi după primele două au afirmat că versul (respectiv distihul) de slavă şi cântece să compun, ţă ca de cerb a strălucirii Sale cuvinte ale primului vers, folosite ca titlu, numărul 22 (Ţach we-adom, lilevuşo ca să crească Se va înălţa până la culmea bucuriei Sale. „Aniym Zemiroth” (Doamne, îngăduie- adom / Purah be-darekho be-vo’u me- Iar sufletul meu, ce către Tine se înalţă, mi să cânt imnuri de slavă), este de o Edom) ar fi o aluzie la împăratul german într-o cunună să le împletească. Neamul ales de El va fi a Lui cunună, sfinţenie excepţională. El este cântat în Friedrich I Barbarossa (1155-1190) şi la Iar turbanul regesc frumos ca un cerb sinagogi după rugăciunea de Musaf (su- un pogrom organizat de el şi armata lui în Sufletul meu doreşte ca-n umbra puterii pe fruntea Lui se adună. plimentară) în zilele de Şabat şi sărbători. Italia şi ar urma să fie tradus: Strălucitor Tale să fie, Cântecul exprimă dragostea profundă şi roşcovan, îmbrăcat în haine purpurii Tot străfundul secretului Tău Va înălţa pe cei împovăraţi şi o coroană a omului faţă de Dumnezeu, melodia / Pogromizează (împotriva neamului lui vrea să-l ştie. pe frunte le va pune, amintind un adevărat imn de slavă. Există Israel) pe drumul lui din Edom (Italia) Pe cei vrednici în ochii Lui, îi va onora două variante ale melodiei. În mod tradi- spre Germania. Este vorba de revenirea În orice clipă în care versul meu pentru faptele lor bune. ţional, el este prezent numai în liturghia împăratului german din una dintre cam- se îndreaptă spre a Ta slavă şi mărire, aşkenază. Unii evrei sefarzi l-au preluat paniile din Italia, în perioada 1158-1174, Inima mea freamătă, bate către Tine Podoaba măreţiei Lui va fi a mea, abia în ultimele generaţii. Cântecul are sau după „mutarea” sa în Italia (1184), cu iubire. podoaba mea va fi a Sa, 31 de versuri. Începând de la versul al deoarece el a fost şi rege al Italiei. Aceas- Iar El va fi alături de mine, oricând cincilea începe un acrostih, care indică tă interpretare istorică nu este sigură. De De aceea Ţie îţi voi vorbi cu cuvinte îl voi chema. întregul alfabet ebraic, de la litera alef la aceea am preferat să traduc textul într-o de slavă litera thav. Traducerea cântecului a fost formă tradiţională, interpretarea lui fiind Şi Numele Tău îl voi preamări Cel strălucitor şi roşcaliu, îmbrăcat introdusă în cărţile de rugăciune în limba diferită. Verbul purah poate fi tradus şi cu cântece şoptite cu bravă. în haine purpurii, română, printre care cea a lui A. S. Gold, pogromizează, dar şi rodeşte ; A. S. Gold Rodi atunci când din ţara lui Roşu dar în proză. Am încercat o traducere foloseşte expresia tescuitor în cramă. Voi povesti mărirea Ta, deşi Împărat veni. versificată dar, nefiind poet, nu am putut nu Te-am văzut, Mi Te-am închipuit, Te-am numit Legătura prin filacterii în faţa celui umil şi chemat, dar nu Te-am cunoscut. fu adusă, Un om între oameni: Rabinul Eliezer Papo Imaginea Domnului în faţa ochilor lui Prin profeţii Tăi ai vorbit robilor Tăi, care fu pusă. Primit-au imaginea slavei Tale, cu splendoare. Poporul Său îi este drag, El îi laudă pe cei smeriţi şi îi iubeşte, Ei au numit a Ta măreţie şi putere Şade pe tron slăvit de ei şi cu ei După faptele Tale şi a Ta vrere. se mândreşte.
Ei Te-au imaginat, dar nu după a Ta fire, Primul Tău cuvânt este adevărul, aşa cum eşti, pe care de la început îl spui, Ci după asemuirea cu ale Tale făpturi, Poporul Tău îl păstrează pentru vecie, fapte şi poveşti. fiindcă altul nu-i.
Şi Te-au imaginat de multe ori cu-a lor Te rog primeşte multele mele cântări viziune, pentru Tine Cum Unic eşti, cu ale Tale pilde bune. Şi lasă cântul meu să se apropie de Tine, fiindcă de la mine vine. Şi-n Tine am văzut bătrâneţe şi tinereţe, Păr nins pe capul Tău şi zorii Cântul meu de laudă pe capul Tău unei dimineţe. să fie cunună Şi ruga mea să fie ca o mirodenie bună. Chibzuinţa bătrâneţii în Ziua Judecăţii, iar în ziua de luptă, a tinereţii vigoare, Să-Ţi fie scumpă cântarea omului Ca un luptător în război, când în mâinile sărac, sărman. lui este putere mare. Aşa cum fusese cântul cântat la jertfe, La 5 iunie 2016, Cancelaria Rabinică angajat-angajator. Atunci când locuitorii demult, din an în an. a reluat un obicei care dăinuie de sute de din Silistra au fost în pericol să moară din Pe capul Lui poartă pălăria mântuirii ani în întreaga lume iudaică: pelerinajul la cauza epidemiei de holeră care izbucnise pe pământ, Cântul meu de slavă să se ridice spre mormântul rabinului Eliezer Papo, aflat la în tabăra ruşilor, rabinul Eliezer Papo şi-a Dreapta Lui mântuieşte, precum culmea talazului înălţător, Silistra (până la 1940 în Cadrilater, acum încredinţat viaţa divinităţii, rostind: „Ia-mă şi braţul Lui sfânt. Ziditor al Dreptului, Atotputernicul în Bulgaria). Rabinul Rafael Shaffer şi pe mine şi salvează comunitatea!”. generator. Yehuda Livnat, oficiant de cult, alături de A fost înmormântat într-un complex Picături de rouă sunt în părul Lui alţi membri ai comunităţii evreieşti, l-au memorial şi religios, construit în onoarea şi luminează sorţii, Şi la cântul meu de slavă înclină-Ţi întâmpinat la Templul Coral pe tânărul ra- sa pe malul Dunării; ruşii nu au putut să Cârlionţii părului Lui poartă fărâmele capul cu plăcere bin David Ţvi Rosenboim (vezi foto), venit distrugă locul în care se află, ceea ce a nopţii. Şi primeşte-l ca pe mirodenii plăcute, împreună cu alţi credincioşi să participe întărit credinţa în viaţa sfântă pe care a cu a Ta vrere. la drumul către Silistra. dus-o şi în puterea de a ajuta şi dincolo El se făleşte cu mine, fiindcă îi sunt Cine a fost rabinul sefard la al cărui de moarte. Momentul predilect pentru drag la faţă Te rog, glasul meu sunând a cântec mormânt evreii din Israel, SUA, Europa vizita la mormântul său (şi, în general, Şi tot El îmi va fi cunună, ca cea primeşte-l, către Tine e plecat, vin să se roage? Din povestirea domnului de a ne ruga la morminte) este ajunul de de cerb, măreaţă. Fiindcă sufletul meu către Tine Yehuda Livnat, Eliezer Papo (1785-1828) Roş Hodeş, prima zi a fiecărei luni din e îndreptat. a fost un copil precoce, care la 20 de ani calendarul ebraic. Este momentul în care Spre farmec şi spre slavă, cununa ca devenea rabin la Silistra şi în timpul vieţii cerurile se deschid şi primesc rugăciunile cea de cerb, de strălucire, Doamne, a Ta e mărirea, puterea căruia oamenii nu erau atinşi de boli sau celor care vin aici cu inima smerită, ce- Poporul Lui îi pregăteşte încoronarea şi splendoarea, izbânda şi strălucirea de accidente, ci mureau abia la o vârstă rând rezolvarea unor probleme sau dorind cu coroana de mulţumire. Şi tot ce este în cer şi pe pământ; înaintată, fără suferinţă. Foarte ataşat de să împărtăşească fericirea pe care o simt A Ta e împărăţia, a Ta e înălţarea, comunitatea sa, a lăsat o operă literară într-o etapă a vieţii. Mormântul de la Si- Firele părului Lui ca-n tinereţe Tu eşti în fruntea tuturor, Tu, de tip musar (etica evreiască), numită listra este al doilea mare loc de pelerinaj strălucesc la soare, Doamne Sfânt. „Pele Yoeţ”, un tratat în care oferea norme după cel al rabinului Nahman din Breslav, Buclele lui cârlionţate sunt negre halahice şi modele de conduită evreilor aflat la Uman, în Ucraina. strălucitoare. Prezentare şi traducere versificată credincioşi, în toate aspectele vieţii – de LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI exemplu, relaţiile părinte-copil, soţ-soţie, CLAUDIA BOSOI Rabinul şi Sulurile Sfinte În drum spre Iaşi şi Dorohoi, Rabinul Shaffer a po- rea ştersăturilor din textul Torei s-a făcut, adesea, cu posit o noapte la camera de oaspeţi de la noul sediu ajutorul lupei. S-a lucrat în special pe Sulul 1 (Sulurile al Comunităţii din Bacău. A doua zi dimineaţă, de la au fost numerotate în prealabil), cel pe care îl folosim prima oră, rabinul a început evaluarea şi corectarea, permanent la Sinagogă. acolo unde se impune, a celor şapte Suluri de Tora, În operaţiunile de manipulare şi derulare a Sulu- din proprietatea C.E. Bacău. rilor de Tora, am avut un important ajutor din partea Am avut ocazia să cunosc câteva elemente legate ing. Florin Goldring, care a făcut şi câteva poze foarte de această operaţiune, atât de pretenţioasă. Rabinul interesante. La finalul unei zile grele de lucru, două a folosit o pană de curcan, prelucrată special chiar Suluri au fost declarate caşer, celelalte urmând a fi de către domnia sa, şi o cerneală specială, caşer, prelucrate şi evaluate la o dată ulterioară. preparată de specialişti după reţetele biblice. Depista- Brif Hainrich REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 474-475 (1274-1275) - 1 - 30 iunie 2016 5 Combaterea antisemitismului – preocupare pe plan naţional şi internaţional Plenara IHRA de la Bucureºti a adoptat definiþia antisemitismului Începând din 8 martie a.c., România deţine pentru un an preşedinţia IHRA (Ali- anţa Internaţională pentru Memoria Holocaustului). În zilele de 23-26 mai a.c. a avut loc la Bucureşti prima plenară a IHRA sub mandat românesc. Timp de patru zile, 240 de experţi şi factori de decizie s-au întâlnit pentru a discuta despre Holocaust, antisemitism şi extremism. Principalul subiect dezbătut a fost antisemitismul care, după cum se ştie, în ultimii ani s-a manifestat cu pregnanţă în numeroase state europene. În combaterea lui s-au implicat numeroase organizaţii internaţionale, guvernamentale şi ONG-uri. În acest spirit, la reuniunea plenarei IHRA de la Bu- cureşti a fost adoptată, prin consens, după discuţii aprofundate, definiţia de lucru a antisemitismului. a lupta împotriva tuturor elementelor care trecutului istoric, comemorării a victimelor au dus la tragedia Holocaustului, dar şi a Holocaustului şi a continuării proiectelor mitismului”. ”Antisemitismul, se arată formelor în care acestea continuă să se în care ne-am angajat”. Referindu-se Preºedintele în exerciþiu în documentul care defineşte conceptul, manifeste… Actualul context european la comemorarea Pogromului de la Iaşi, al IHRA, ambasadorul este un mod de a percepe evreii, ex- ne-a arătat că rolul IHRA este absolut preşedintele României a declarat că primat în ura faţă de evrei. Manifestări esenţial pentru întreaga lume. Asumarea ”onorarea victimelor Holocaustului este, Mihnea Constantinescu: retorice şi fizice de antisemitism în- trecutului, onorarea memoriei victimelor înainte de toate, o datorie fundamentală Sunt necesare dreptate împotriva evreilor sau a nee- Holocaustului, combaterea manifestărilor a statului român democratic”. După ce a vreilor şi/ sau împotriva proprietăţilor xenofobe şi antisemite sunt unele dintre enumerat obiectivele pe care ţara noastră instrumente politice lor, împotriva instituţiilor comunitare cele mai importante obiective ale activi- şi le-a propus în calitatea de preşedinte al pentru combaterea evreieşti şi a celor religioase.” tăţii Alianţei, transformate cu numeroase IHRA, el a arătat că demersurile României ocazii în fapte concrete”, a precizat vice- vor continua şi după expirarea mandatu- antisemitismului Ing. Paul Schwartz, preşedintele F.C.E.R. lui, că vor fi implementate proiecte menite Referindu-se la documentul vizând să păstreze memoria Holocaustului, ca de adoptarea definiţiei de lucru a antisemi- vicepreºedinte F.C.E.R. Ceremonia de decorare pildă ”crearea unui Muzeu al Evreilor şi al tismului, preşedintele IHRA a atras atenţia ºi preºedinte C.E.B.: a prof. Yehuda Bauer, Memoriei Holocaustului, iar pe plan extern asupra necesităţii unor instrumente poli- organizarea la Bucureşti, la începutul tice pentru a combate acest flagel. Prin Avem datoria sã luptãm preºedintele anului viitor, a unui summit internaţional adoptarea acestei definiţii, „IHRA demon- împotriva uitãrii de onoare al IHRA dedicat acţiunii comune împotriva ma- strează că reprezintă un for internaţional nifestărilor antisemite, precum şi a altor responsabil şi constituie un exemplu Invitat la plenară, ing. Paul Schwartz a Preşedintele Klaus Iohannis a con- forme de manifestări extremiste”. pentru celelalte organizaţii, care, la rândul prezentat suferinţele populaţiei evreieşti ferit prof. Yehuda Bauer Ordinul Naţio- lor, pot conferi forţă juridică unor concepte din România în perioada celui de-al doilea nal „Pentru Merit” în grad de Mare Ofiţer. Primarul General internaţionale”. IHRA, a mai spus el, a război mondial, determinate de politica În alocuţiunea ţinută cu acest prilej, pre- reprezentat organismul adecvat pentru antisemită dusă de regimul Antonescu. şedintele României a apreciat activitatea al Bucureºtiului se alãturã adoptarea unei definiţii a antisemitismului. Aceasta, în pofida faptului că evreii s-au ştiinţifică a prof. Bauer în cercetarea condamnãrii antisemitismului Preşedintele Comitetului IHRA privind dovedit întotdeauna loiali României, chiar fenomenului Holocaustului, pentru cola- Antisemitismul şi Negarea Holocaustului, când nu aveau cetăţenie, aşa cum s-a borarea lui cu România şi pentru efortu- Primarul General al Municipiului Bu- Mark Weitzman, care a propus adoptarea întâmplat în timpul Războiului de Inde- rile depuse vizând crearea IHRA. ”Unul cureşti a decis să se alăture apelului din unei definiţii în 2015, a salutat faptul în pendenţă şi al primului război mondial. dintre îndemnurile care vă aparţin redă, 2015 al American Jewish Committee, sine şi a subliniat că „definiţia antisemitis- Vorbitorul a atras atenţia asupra necesi- în definitiv, adevărata faţă şi dimensiune adresat primarilor şi liderilor municipali mului, alături de cea referitoare la negarea tăţii de a păstra memoria istoriei evreilor a Holocaustului: «Să nu fii victimă. Să nu ai marilor oraşe ale lumii de condamnare şi distorsionarea Holocaustului, reprezintă din România şi a subliniat importanţa fii agresor. Mai presus de toate, să nu fii a antisemitismului. Până acum apelul a un alt instrument de lucru al IHRA pentru Raportului Comisiei Internaţionale pentru spectator». Atent la acest fenomen, care fost semnat de peste 250 de primari şi îndeplinirea mandatului său în ceea ce Studierea Holocaustului din România. a făcut milioane de victime, aţi dorit să vă lideri municipali din întreaga lume, printre priveşte consolidarea combaterii antise- ”Chiar şi după 70 de ani, avem datoria de asiguraţi că marele public are acces la care şi noul primar al Londrei, musulma- înţelegerea istoriei acestei drame unice în nul Sadiq Khan. În apel se subliniază, sine. Apreciez claritatea mesajului dum- printre altele: ”Ne exprimăm îngrijorarea O definiţie de lucru neavoastră de a atrage atenţia asupra profundă cu privire la larga extindere a consecinţelor pe care lipsa cunoaşterii antisemitismului din lume, cel mai violent atrocităţilor din perioada Holocaustului şi vizibil în Europa…Antisemitismul nu a antisemitismului le-ar putea avea în viitor”, a subliniat este doar un atac asupra evreilor, ci şi un Definiţia de lucru a antisemitismului a fost adoptată în cadrul reuniunii Alianţei preşedintele Iohannis. Faptul că România atac asupra valorilor centrale ale oricărei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului, care a avut loc la Bucureşti. deţine anul acesta preşedinţia IHRA, a societăţi democratice şi pluraliste. De Scopul acestui document este să fur- de exemplu, mitul despre conspiraţia arătat el, ”demonstrează recunoaşterea aceea se impune un răspuns comun şi nizeze un ghid practic pentru identifica- mondială a evreilor sau cel al controlului eforturilor pe care România le-a depus, având la bază o serie de principii”. rea incidentelor, colectarea informaţiilor evreilor asupra presei, economiei, guver- în ultimul deceniu, în privinţa asumării EVA GALAMBOS şi sprijinirea implementării şi aplicării nului sau altor instituţii sociale; legislaţiei referitoare la antisemitism. • Acuzarea evreilor, ca popor, de a Definiţie de lucru: „Antisemitismul fi responsabili pentru fapte reprobabile OSLO Prima reuniune a Alianţei este o anumită percepţie despre evrei, comise de o persoană sau de un grup de care poate fi exprimată prin ura contra persoane de origine evreiască sau chiar evreilor. Manifestările verbale şi fizice pentru fapte comise de ne-evrei; Europene pentru Israel de antisemitism sunt îndreptate con- • Negarea faptului, scopului şi me- În perioada 15-17 aprilie 2016 a avut loc la Oslo prima reuniune anuală a Alianţei tra unor indivizi evrei şi ne-evrei sau/ canismelor (spre exemplu, a camerelor Europene pentru Israel (AEI). Organizaţia a fost constituită la 15 mai 2015 la Berlin, şi contra proprietăţilor lor, împotriva de gazare) sau negarea intenţionată a la iniţiativa Asociaţiei de Prietenie Germania-Israel, cu ocazia împlinirii a 50 de ani instituţiilor comunitare evreieşti şi a genocidului poporului evreu în mâinile de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Germania şi Israel. La înfiinţarea AEI au unor lăcaşuri religioase”. Germaniei Naţional Socialiste, ale supor- participat 21 de organizaţii de prietenie cu Israelul din Europa (inclusiv din Româ- De asemenea, astfel de manifestări terilor şi complicilor ei în timpul celui de- nia) dar, pe parcurs, i s-au alăturat şi i se alătură şi alte organizaţii. La ora actuală, pot să privească statul Israel, perceput al doilea război mondial (Holocaustul); numărul de membri ai asociaţiilor naţionale componente este de aproximativ 30 000. ca o colectivitate evreiască. Antisemitis- • Acuzarea evreilor ca popor sau a La reuniunea de la Oslo au avut loc mai multe evenimente: reuniunea anuală a mul acuză frecvent evreii de a conspira Israelului ca stat, de a fi inventat sau Asociaţiei de Prietenie cu Israelul din Norvegia (prima zi),reuniunea anuală a AEI în scopul de a aduce daune umanităţii exagerat Holocaustul; şi lucrări comune ale celor doua organizaţii (următoarele două zile). Din partea şi este deseori utilizat pentru a-i acuza • Acuzarea cetăţenilor evrei din alte Asociaţiei Centrale de Prietenie şi Colaborare Culturală cu Israelul – Bucureşti, pe evrei „pentru lucrurile care au luat-o state de a fi mai loiali Israelului sau România au participat gen. Mihail Ionescu (preşedintele organizaţiei) şi ing. Paul într-o direcţie greşită”. Antisemitismul pretinselor priorităţi mondiale evreieşti, Schwartz, vicepreşedinte F.C.E.R. şi preşedinte C.E.B. este exprimat în discursuri, în scris, în decât intereselor propriilor state. În cadrul reuniunii de la Oslo a avut loc şi lansarea primului proiect al organizaţiei: formele vizuale şi de acţiune şi foloseşte Luând în considerare contextul gene- formarea Grupului Parlamentar al AEI, respectiv Alianţa Parlamentară Europeană stereotipii sinistre şi negative ale trăsă- ral, exemple de căi prin care se manifes- pentru Israel. România a fost reprezentată la Oslo de trei parlamentari, unul dintre turilor de caracter. Luând în considerare tă antisemitismul pot include: ei, Florin Alexe (PNL), fiind ales preşedintele acestui for, al cărui principal obiectiv contextul global, exemple contemporane • Negarea dreptului poporului evreu este să unească toţi parlamentarii pro-Israel din Parlamentele naţionale, Parlamentul de antisemitism în viaţa publică, presă, la autodeterminare, spre exemplu, sus- European şi Consiliul Europei. şcoli, locuri de muncă şi în sfera religioa- ţinând că existenţa statului Israel este o Din partea Israelului a vorbit Hilik Bar, vicepreşedintele Knesset-ului şi secretar să pot să includă, dar nu se limitează la: acţiune rasistă; general al Partidului Muncii, care, după ce a prezentat punctul de vedere al partidului • Incitare, sprijin sau justificare a • Aplicarea dublului standard prin pre- său despre principalele probleme ale Israelului, a cerut AEI să devină o porta-voce uciderii sau vătămării evreilor în numele tinderea unui comportament care nu este a Israelului în Europa, să explice opiniei publice europene acţiunile Israelului, să unei ideologii radicale sau al unei inter- cerut sau aşteptat din partea niciunei alte combată încercările de boicotare a ţării, precum şi atitudinile părtinitoare ale unor pretări extremiste a religiei; naţiuni democratice; organisme europene faţă de Israel. • Producerea de afirmaţii mincinoa- • Compararea politicii israeliene con- Viitoarea reuniune a AEI se va desfăşura la Bucureşti în 2017 iar gen. Mihail se, dezumanizante, demonizante sau temporane cu cea a naziştilor; Ionescu a prezentat stadiul în care se află pregătirile pentru acest eveniment. La stereotipizante despre evrei ca atare • A face pe evrei responsabili colectiv adunarea generală au participat şi reprezentanţi ai altor organizaţii evreieşti, între sau despre puterea colectivă a evreilor, pentru acţiunile statului Israel. care cei ai B’nai B’rith Europe (preşedinte Daniel Citone). (E.G.) 6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 474-475 (1274-1275) - 1 - 30 iunie 2016 S u ccese ale literaturii evreieşti la ookf e st 2 0 1 6 Salonul Internaţional de Carte „Bookfest” a fost un nou prilej pentru Editura Hasefer să se facă remarcată prin calitatea, specificul, diversi- tatea apariţiilor editoriale, interesul potenţialilor cititori, numărul mare Bde participanţi la lansări. Editura a venit la această ediţie cu trei noutăţi: un volum de articole (unele inedite), purtând semnătura profesorului universitar doctor în filozofie Andrei Marga, intitulat „Emancipare, asimilare, disimilare”; un roman complex despre tăcere şi comunicare între generaţii al scriitoarei Criticul Răzvan Voncu, vorbind la standul
israeliene de limbă română Madeleine Davidsohn, „O îngheţată cu gust amar”; Editurii Hasefer Antonio Cioarek Foto: o meditaţie despre nevoia de Dumnezeu în contemporaneitate şi nevoia de a întemeia religia pe înţelegere raţională, aparţinând rabinului Raphael Shuchat, de povara memoriei” este ideea-pivot şi rezolvate contradicţiile dintre raţiune „Credinţa evreiască într-o lume schimbătoare”. Moderatorul evenimentului a cărţii. Scrierile Madeleinei Davidsohn şi credinţă; persoanei seculare îi poate a fost directorul CIEP, Alexandru Marinescu. Au participat lideri ai F.C.E.R., poartă memoria ţării de naştere, dovedesc îmbunătăţi înţelegerea cu privire la locul C.E.B., AERVH, ai Cancelariei Rabinice, ai Şcolii „Magna cum laude – Reut”. integrare în societatea israeliană, dar au religiei în lumea modernă.” A fost prezentă E.S. Tamar Samash, ambasadorul Israelului în România. şi deschidere universală. Mulţumind prezentatorului, publicului, Retrospectivã ºi prezent două monoteisme – cel musulman şi Madeleine Davidsohn a recunoscut că Cãrþi ale scriitorilor evrei cel creştin. Ca ministru al învăţământului „deşi e la al cincilea roman, tracul e pre- la alte edituri Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel după 1989, prof. Marga a insistat pentru zent”. A mulţumit celor care au contribuit Vainer, a realizat o succintă retrospectivă predarea culturii civice pentru copiii din să iasă cartea frumoasă: redactorului de a Editurii Hasefer. „Părinţii spirituali nu România, un loc important acordându- carte Ileana Buculei, nurorii sale, Şlomit Andrei Oiºteanu mai sunt în viaţă: preşedinţii Federaţiei se discutării Holocaustului şi participării Davidsohn, realizatoarea copertei. „De- cu un nou bestseller Comunităţilor Evreieşti din România Şef României în Holocaust. Prof. Morar s-a parte de a fi o autobiografie, cartea se Rabin Moses Rosen z.l., acad. Nicolae plâns de lipsa de informaţie a tineretului bazează pe date reale”, a refăcut drumul Antropologul şi etnologul dr. Andrei Cajal z.l., şi reputatul istoric literar şi edi- în ceea ce priveşte istoria evreilor, a scos romanului de la concepere la realizare: Oişteanu a lansat la standul ”Polirom” tor, cărturarul evreu român Zigu Ornea în evidenţă faptul că prof. Marga a scris povestirile de familie despre un unchi din ultima sa lucrare, ”Sexualitate şi socie- z.l. O editură care a publicat în două despre relaţiile dintre evrei şi români şi Ploieşti, care, înainte de Holocaust, a ple- tate”. Andrei Oişteanu a lucrat la acest decenii peste 400 de titluri. După 2005, a menţionat existenţa antisemitismului cat la studii în Bologna; prezenţa bunicii volum mai mulţi ani, ştiind că abordează când am devenit preşedinte al Federaţiei, insidios, chiar în rândul unei părţi a inte- în viaţa ei; părinţii deportaţi şi întorşi din un subiect tabu şi a folosit un material preocupările editoriale ale Hasefer-ului lectualităţii române. Transnistria; reintegrarea familiei în viaţa uriaş pentru a plasa subiectul în istoria s-au diversificat […] Din 2012, a fost creat În cuvântul său, prof. univ. dr. Andrei israeliană. Iancu Ţucărman, supravieţui- culturii, a subliniat criticul literar Mircea Centrul Iudaic de Editură şi Publicistică, Marga a amintit despre colaborarea în- tor al Pogromului de la Iaşi, a remarcat Anghelescu. „Această lucrare poate de- prin unificarea EdituriiHasefer cu revista delungată cu editura Hasefer şi a arătat uşurinţa cu care se citeşte cartea. Martin veni o bază pentru reevaluarea culturii Realitatea Evreiască, Centru condus de că în volumul lansat a plecat de la ideea Vaisman a mulţumit autoarei că s-a re- noastre, trecând peste pudorile noastre”, Alexandru Marinescu. De la ultima ediţie filozofului israelian Yirmiyahu Yovel, po- ferit la tatăl lui, unchiul plecat la studii în a apreciat vorbitorul. a Bookfest-ului până la cea prezentă, la trivit căruia Europa nu are probleme cu Bologna. Scriitorul Mircea Cărtărescu a reliefat Hasefer au apărut 21 de titluri, cărţi de real evreii, ci cu ea însăşi, dacă vrea să se ”curiozitatea” lui Andrei Oişteanu de a succes”. Pulsul bun, din prezent, al editurii despartă de trecutul său tragic, de Holo- Credinþa ºi raþiunea, scotoci, căuta lucruri interesante, aşa cum a fost un alt palier al discursului: „Pe noi caust. Cartea are două tematici principale: au dovedit ultimele sale cărţi – despre ne bucură, fiindcă avem o mare datorie sincronizarea conştiinţei româneşti cu într-o perspectivã modernã imaginea evreului sau despre narcoticele morală: aceea de a pune în valoare con- evreii, în condiţiile în care la ora actuală în cultura română. Sexualitatea este un tribuţia scriitorilor evrei români la cultura este o nesincronizare, şi prezenţa evreilor Cartea „Credinţa evreiască într-o lume aspect foarte important al vieţii, ea repre- română, de a recupera scriitorii israelieni în cultura europeană şi mondială şi ceea schimbătoare”, de Raphael Shuchat, ara- zintă a treia parte a culturii noastre, ne- de limbă română la literatura-mamă, de ce a rezultat din simbioza evreilor cu po- tă, în viziunea rabinului Rafael Shaffer, cercetată până acum, a arătat el. Cartea a facilita, prin traduceri, accesul cititorilor poarele în mijlocul cărora trăiau. În acest esenţa filozofiei iudaice: „Atât credinţa, cât se ocupă de servitutea femeii de-a lungul români la învăţătura iudaică […]. În urmă context merită de studiată şi simbioza şi raţiunea pot duce la aceleaşi concluzii; istoriei iar în context românesc schimbă cu doi ani, la Târgul de Carte Gaudeamus, evreo-românească, a arătat prof. Marga. niciodată credinţa nu poate fi abordată imaginea despre societatea tradiţională am creat Salonul de Carte Iudaica. Am fără înţelegere”. Iudaismul este privit de românească semănătoristă. Se poate beneficiat de sprijinul deosebit al organi- autor drept „expresia vie şi corectă a unor constata că literatura românească este zatorilor, dar şi de interesul multor edituri. „Nepoþii nu trebuie scutiþi tradiţii”, în privinţa cărora este indicat mult mai sexualizată decât se credea, a La prima strigare au venit 16 edituri cu de povara memoriei” „să avem curajul să punem întrebări, să afirmat scriitorul. volume aparţinând unor autori evrei de trăim în pace cu gândirea noastră”. Ma- La rândul său, Andrei Oişteanu a renume din ţară şi de peste hotare”, a „Această carte nu este despre Holo- rele atribut al cărţii propuse de Raphael subliniat că a scris cartea ca o ”încercare declarat preşedintele F.C.E.R. caust”, a afirmat criticul literarRăzvan Vo- Shuchat rămâne caracterul ei accesibil de a înţelege delicatele şi misterioasele ncu, referitor la romanul „O îngheţată cu – atribut la care rabinul Rafael Shaffer a mecanisme (ale sexualităţii) şi modul în gust amar” de Madeleine Davidsohn, deşi alăturat meritul traducătoarei, dr. Diana care ele influenţează (şi sunt la rândul Viziunea profesorului „Holocaustul este pânza pe care autoarea Medan. lor influenţate de) mecanismele sociale, Marga despre rolul brodează povestiri despre dragoste şi Rafael Shuchat, rabin şi profesor la morale şi culturale”. „Suntem o societate oameni; o literatură a memoriei, în care Universitatea Bar Ilan din Israel, a arătat ipocrită şi ne e ruşine să spunem şi să evreilor în istoria culturii România este o componentă afectivă. că, în viziunea lui, răspunsul la între- explicăm aceste mecanisme”, a fost con- Este „un roman complex, cu o capaci- barea „Ce este omul?” diferă, conform cluzia autorului. Prima carte lansată a fost ”Emanci- tate de introspecţie a personajelor din perspectivei fiecărui specialist; biologul, pare, asimilare, disimilare”, o culegere spiţa analizelor psihologice întreprinse de sociologul, filozoful grec, existenţialistul, de studii şi articole a prof. univ. dr. Andrei Hortensia Papadat-Bengescu. Madeleine cabalistul vor oferi răspunsuri distincte. Permanenþa culturalã Marga. ”M-a impresionat, din această car- Davidsohn are darul de a crea personaje. Coexistenţa tuturor acestor perspective a lui Leon Volovici te, în primul rând prefaţa, un credo al unui Fiecare este credibil. Între nepoata Bea- poate fi interpretată prin filozofia iudaică: intelectual contemporan, român, univer- trice şi bunica Matilda există o alianţă „Scopul filozofiei evreieşti, la fel ca şi al La 3 iunie 2016, la cafeneaua „Julius sal”, a spus dr. Aurel Vainer. „Interesantă împotriva încercărilor făcute de părinţi de întregii filozofii religioase, este încercarea Meinl” amenajată la Bookfest, a avut loc este prezentarea simbiozelor culturilor, a nu vorbi despre durerile din trecut”. Dar de a aplica lumii moderne sistemele de lansarea cărţii „Eseuri pe teme delicate”, cum a fost cazul la evreii spanioli, evreii „acest traseu al istoriei” nu poate fi şters. credinţă străvechi şi de a explica modul aparţinând lui Leon Volovici. Volumul a francezi, evreii germani; poate că aici s-ar Prin darul făcut nepoatei, o călătorie la în care acestea pot fi utile omului mo- apărut la editura Universităţii „Al. I. Cuza” putea adăuga şi evreii români”, a subliniat Bologna, bunica o ajută să descopere dern. Pentru persoana religioasă, acest din Iaşi, în colecţia „Observatorul social”, vorbitorul, care a scos în evidenţă accesi- adevărul. „Nepoţii nu trebuie să fie scutiţi lucru explică modul în care pot fi înţelese coordonată de prof. univ. dr. Mihai Dinu bilitatea limbajului folosit de autor, precum Gheorghiu, de la Facultatea de Psihologie şi calitatea de a crea portrete. şi Ştiinţe ale Educaţiei a aceleiaşi Univer- E. S. Tamar Samash, ambasadorul sităţi. La eveniment au luat cuvântul Paul Statului Israel, a felicitat editura Hasefer Cornea, George Voicu, Camelia Crăciun pentru activitatea ei, menţionând impor- şi Mihai Dinu Gheorghiu. tanţa publicării unor cărţi cu tematică Paul Cornea, profesor asociat la Cate- diversă – scriitori evrei, istoria evreilor, dra de Teoria Literaturii în cadrul Facultăţii legătura dintre Israel, comunitatea evrei- de Litere a Universităţii din Bucureşti, şi-a lor şi statul român. Toate acestea vor servi structurat discursul pe două paliere: omul pentru ca tânăra generaţie să cunoască Leon Volovici şi volumul care îi apare bogăţia vieţii evreieşti, a spus domnia sa postum. Pe Leon Volovici l-a descris drept Prof. univ. dr. Vasile Morar, rectorul „tipul omului care ştia să asculte până la Facultăţii de Filozofie, a prezentat cari- capăt şi să sfătuiască”, fiind caracterizat era profesorului Marga, subliniind lipsa prejudecăţilor în gândirea lui. Cartea CLAUDIA BOSOI semnată de prof. Marga prezintă destinul IULIA DELEANU unui popor, evreii, care au inventat mono- DAN DRUŢĂ teismul cu o componentă etică specifică EVA GALAMBOS E.S. Tamar Samash şi acad. Răzvan Theodorescu şi aceasta îl deosebeşte de celelalte Antonio Cioarek Foto: (Continuare în pag. 7) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 474-475 (1274-1275) - 1 - 30 iunie 2016 7 Succese ale literaturii evreieşti la BOOKF E S T 2 0 1 6 (Urmare din pag. 6) de „blândeţe, umor, mare curaj: Zigu Ornea (z.l.)”. Revenind de a ajuta”. În acest context, întrebarea părinţii s-au asigurat că nimeni nu va vorbi înţelepciune – cali- la prezent, a relevat simbioza realizată este cum se explică ambivalenţa relaţiilor în jurul lui nicio altă limbă decât ebraica. tăţi care se îmbină destul de greu”. Meritul între editură şi revistă, sub directoratul politico-diplomatice sub conducerea rabi- Realizarea majoră din timpul vieţii lui cărţii este de a „deschide căi spre alte lui Alexandru Marinescu, buna conlucrare nului Moses Rosen. Eliezer Ben Yehuda, înnoirea şi predarea lucrări”, de a oferi repere ce pot fi valori- între cele două colective. Răspunzând Dr. Anca Tudorancea, în calitate de limbii ebraice, a fost dublată de una care ficate în cadrul unor cercetări literare mai genericului sub care s-a desfăşurat autor al culegerii de documente „Acţiu- va fi încheiată după moartea sa: publica- ample. Prof. univ. dr. George Voicu, de la dialogul, „Unicitatea Editurii Hasefer în nea Credinciosul. Şef-Rabinul dr. Moses rea Dicţionarului Complet al Limbii Ebraice Departamentul de Relaţii Internaţionale şi peisajul editorial românesc”, vorbitorul a Rosen şi comunitatea evreiască în arhi- Antice şi Moderne. În opinia lui Gil Hovav, Integrare Europeană din cadrul SNSPA, arătat interesul de care se bucură oferta vele CNSAS” (Hasefer, 2008), a explicat limba ebraică este „o comoară de care toţi a identificat posibilele „teme delicate” pe ei de carte în rândul cititorilor neevrei, nu această ambivalenţă prin acţiunile de se bucură, datorită străbunicului său”. Tre- care le acoperă volumul lui Leon Volovici: doar al studenţilor de la Facultatea de promovare a relaţiilor de prietenie româ- cerea de la ebraica biblică la cea modernă „relaţia tensionată, uneori explozivă, a ra- Teologie sau de la Centrele de iudaistică no-israeliene şi de negociere permanentă ar descrie-o printr-un proces de libertate porturilor româno-evreieşti”, „aculturarea din ţară, dar şi al oamenilor din cele mai în favoarea emigrării, precum şi prin mă- a creaţiei, pe care Eliezer Ben Yehuda şi la tentaţiile de repliere intelectuală”. diverse medii sociale, care „vor să meargă surile luate de Şef Rabin pentru salvarea l-a permis, în numele idealului său de a Lector univ dr.Camelia Crăciun, cer- la sursă: să afle ce-i Biblia, ce-i Talmudul, sinagogilor din Bucureşti. reînvia limba: „Ebraica a câştigat bătălia: cetător la Centrul pentru Studiul Istoriei vor să cunoască cât mai mult din opera is- Dr. Răzvan Voncu a analizat litera- ne naştem, murim, scriem poezie, suntem Evreilor din România, a relevat „ideea toricului Jean Ancel, israelian originar din tura israeliană, care apare într-o ţară cu proşti – în ebraică. Acest om micuţ, roşcat, excelentă de a reuni textele lui Leon Vo- România”. Cărţile Hasefer se adresează probleme complexe, dar care răspunde singur împotriva tuturor, bolnav, având lovici într-o formulă structurată, coerentă”, evreilor cărora „trebuie să le redeşteptăm cerinţelor lumii democratice. „Literatura şase copii şi fiind o dată văduv, a câştigat!” texte care i-au fost cunoscute încă de la conştiinţa identitară, fiindcă înainte de dezvăluie un Israel care nu luptă pentru începutul elaborării lor, „din prisma docto- 1989 doar Editura Kriterion, care promova cucerire, ci pentru existenţă; un Israel Rãul primordial în Cabala randului şi a cercetătorului de mai târziu”. cultura minorităţilor naţionale, publica şi care îşi pune sub semnul întrebării pro- Mihai Dinu Gheorghiu a conturat pro- carte evreiască”. O altă categorie de citi- cedeele, mijloacele de acţiune şi, cel Editat la ”Polirom”, volumul „Răul pri- filul academic al lui Leon Volovici. tori sunt israelienii originari din România. mai important, profunzimea mijloacelor mordial în Cabala. Totalitate, perfecţiune, Calitatea cărţilor Hasefer satisface „cititori democratice, în care singura «regulă» perfectibilitate”, de Moshe Idel, a fost lan- avizaţi” de limbă română, oriunde trăiesc. devine: E interzis să interzici!”. sat la standul Israelului. La prezentarea Israel – þarã invitatã Toate acestea îndreptăţesc o mai mare cărţii, moderată de Andrei Şerban, au de onoare diversificare a activităţii editoriale. Masã rotundã a ASILR: participat traducătoarea volumului, Ma- După ce a răspuns la întrebările din ria-Magdalena Anghelescu şi dr. Eugen public despre alegerea tematicii, modali- „De peste 50 de ani Ciurtin. Maria-Magdalena Anghelescu a ”Unicitatea Hasefer în peisajul tatea de lucru a editurii, Alexandru Mari- afirmat că, deşi nu este o iniţiată în do- editorial românesc” nescu a arătat că Hasefer nu mai este o în slujba condeiului” meniul Cabalei, „simpla lectură a acestui editură comunitară şi trebuie să ţină cont volum îţi stârneşte curiozitatea, ridicând În calitate de ţară invitată, Israelul a de piaţă. Există un plan editorial şi se România n-a plecat, lingvistic, din fi- multe întrebări”. Eugen Ciurtin s-a referit organizat o serie de acţiuni, multe dintre stabileşte un tiraj care nu este mai mare inţa celor 400 000 de originari români din la istoricul simbolisticii răului şi interesul ele legate şi de prezenţa comunităţii evre- de 300 de exemplare, iar dacă există Israel. Deşi pentru unii ciclul biologic şi-a pe care şi alţi cercetători ai domeniului, ilor din România. Una dintre ele s-a referit cerere, se poate tipări un supliment de spus cuvântul, ASILR (Asociaţia Scriitori- precum Gershom Scholem, l-au arătat, iar lor Israelieni de Limbă Română) şi-a găsit acum este reluat cu măiestrie de Moshe forţa reînnoirii, a apreciat preşedintele Idel. El a subliniat anvergura lucrărilor ei, G. Mosari. Pentru a atenua diferenţa publicate de autor, care se dovedeşte nu dintre scriitorii din România şi cei din numai un cercetător al Cabalei, ci şi un Israel, limba fiind în continuă schimbare, adevărat comparatist al istoriei religiilor. membri ai ASILR fac lansări de carte în România, colaborează cu USR, cărţile Uimitoarea istorie a lui ªabbatai lor apar la Editurile Hasefer, Sigma şi 24 de Ore, au contacte cu ICR. Între temele Mesia – credinþã, erezie, exil abordate de vorbitori au fost: rolul inter- La Şabbatai Mesia şi istoria acestui netului în răspândirea scrierilor (Adrian episod din istoria evreilor s-au referit prof. Graunfeld); bucuria recunoaşterii în dr. Ioana Pârvulescu, dr. Răzvan Voncu şi România (Magdalena Brătescu); evocări autorul romanului, Andrei Cornea. din istoria Asociaţiei (Teşu Solomovici). Potrivit Ioanei Pârvulescu, personajele Vicepreşedintele F.C.E.R. şi preşedintele cărţii stau sub cheia exilului, iar noţiunea C.E.B., ing. Paul Schwartz, le-a lăudat de evreitate este depăşită de aceea de activitatea. Criticul literar Răzvan Voncu om, exilat din propria viaţă. Conf. univ. a vorbit despre contactul ASILR cu viaţa
Foto: Antonio Cioarek Foto: dr. Răzvan Voncu s-a referit la romanul culturală din România, rolul ICR – Tel Aviv, prezentat ca la un “minunat exemplu publicitatea făcută Asociaţiei de regretatul despre ce poate literatura”, el făcând tri- la editura Hasefer, organizându-se un tiraj. Există şi excepţii, când se bănuieşte Shaul Carmel (z.l.). mitere la intinerariul dialogului dintre cele dialog între criticul literar Răzvan Voncu că cererea este mai mare; de pildă, Me- două personaje centrale ale cărţii, dar şi şi directorul editurii, Alexandru Marinescu. moriile lui Filderman se vor tipări în 1000 la împrejurările acţiunii romanului, care După un scurt istoric al apariţiei editurii de exemplare. Tirajul este un instrument Eliezer Ben Yehuda – denotă o paradigmă a exilului survenită şi sublinierea scopul ei – promovarea cul- de penetrare a cărţii dar nu acest aspect evocãri ºi demitizãri pe fondul destrămării „imperiilor” de la turii şi valorilor evreieşti în diferite dome- este cel mai important, ci promovarea sfârşitul secolului al XX-lea. nii –, Alexandru Marinescu a relevat câte- valorilor iudaice. Un interesant dialog, intitulat ”Limba va particularităţi: editura nu este orientată ebraică ieri şi azi” s-a desfăşurat între Autorul Andrei Cornea a mărturisit că către succesul comercial; sunt promovaţi prof. univ. dr. Madeea Axinciuc, directorul a pornit la scrierea acestui roman, animat scriitori care nu apar la alte edituri; necesi- Specificitatea comunitãþii programului de master „Studii religioase de fascinaţia faţă de personajul Şabbatai tatea de a găsi calea de aur între promo- evreilor din România – Texte şi tradiţii” din cadrul Facultăţii de Mesia. varea iudaismului şi accesibilitate. Chiar Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii dacă editura ar dori să promoveze marii În cadrul manifestărilor organizate din Bucureşti, şi Gil Hovav, jurnalist re- Pentru un scriitor, scriitori evrei din lume, nu există fonduri de Israel s-a desfăşurat şi dialogul din- putat, strănepotul lui Eliezer Ben Yehuda pentru acest scop, editura supravieţuind tre scriitorul Mircea Vasilescu şi Andrei (creatorul limbii ebraice moderne). cel mai important şi graţie unei subvenţii guvernamentale. Oişteanu. Deşi subiectul trebuia să fie După ce a mărturisit că ebraica este este o poveste bunã Ţinând cont de numărul mic al evreilor din imaginea evreului, discuţia s-a referit mai „hrana sufletului” său şi nu ar putea scrie România, editura nu se adresează numai ales la istoria evreilor din Ţările Române în nicio altă ţară decât Israelul, Gil Hovav Scriitorul Meir Shalev este cunoscut comunităţii evreieşti. Trebuie să depăşim şi la specificul comunităţii evreilor din Ro- a făcut un portret al străbunicului său, Eli- în România mai ales prin cartea ”Roman bariera etnică. Acelaşi lucru este valabil mânia, comparativ cu celelalte comunităţi ezer Ben Yehuda: „Era un mare om, dar rusesc”, o poveste despre familia lui, care şi pentru revista ”Realitatea Evreiască”. din Europa centrală şi de est, datorat scund, roşcat, de nesuportat, sensibil faţă a emigrat prin anii ’20 din Ucraina. El este Conf. univ. dr. Răzvan Voncu, de la condiţiilor istorice în care s-a format. de onoarea sa, intra în conflict cu toată însă şi autorul altor romane, a 13 cărţi Facultatea de Litere, a afirmat căHasefer lumea, îi lipsea un deget (a vrut să evite pentru copii, fiind şi ziarist la „Yediot Aha- a fost „o sursă de informaţie esenţială”. stagiul militar). Un om oribil, dar un profet. ronot”. La întâlnirea pe care a avut-o cu „Datorez cam tot ceea ce ştiu despre cul- „Istorie, politicã ºi memorie Profeţii au drepturi speciale: nu au simţul cititorii români, în compania lui Florin Iaru, tura evreiască editurii Hasefer şi revistei în relaþiile româno-israeliene” umorului, pentru că ştiu adevărul”. Soţiile Vasile Ernu şi Simona Kessler, scriitorul Realitatea Evreiască şi sunt recunoscător sale au fost, pe rând, două surori originare a insistat asupra importanţei unei „poveşti că m-aţi primit în acest cerc de prieteni”. Dezbaterea acestui subiect a fost din Belarus, dintr-o familie bogată. Deşi bune”, dezvăluind că bunica lui a fost o Vorbitorul a evocat literatura israeliană moderată de Adrian Cioflâncă, directorul era sărac şi bolnav, a reuşit, după moar- importantă sursă de înformaţii pentru a de limbă română, pe care a caracteri- CSIER, avându-i ca invitaţi pe dr. Anca tea primei soţii, să se căsătorească şi cu scrie ”Roman rusesc”. zat-o drept „o parte integrantă, organică Tudorancea şi pe dr. Răzvan Voncu. sora ei, iar cea de-a treia soră a regretat a culturii române”. El a amintit faptul că, Adrian Cioflâncă a integrat Israelul în ca- că ea nu a mai urmat. Ce le-a făcut să-l ”Evreii ºi cuvintele” din păcate, reglementările juridice inter- tegoria statelor cu „realitatea politică cea îndrăgească, este greu de spus!”, a relatat naţionale fac ca literatura israeliană să mai ficţională”, întrucât toţi au cunoştinţe, strănepotul. Un eveniment excepţional a fost pătrundă cu oarece dificultate în spaţiul fie şi trunchiate, despre el şi nimeni nu Ben Tzion Ben Yehuda, bunicul lui masa rotundă dedicată eseului ”Evreii cultural românesc. rămâne indiferent la ceea ce află. După Gil Hovav, fiu al lui Eliezer şi al primei şi cuvintele”, de Amos Oz şi Fania Oz- Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, al doilea război mondial, în România an- soţii, Dvora, este primul vorbitor nativ de Salzberger. Aceasta din urmă, fiica s-a referit la începuturile Editurii Hasefer, tisemitismul şi naţionalismul devin politică limbă ebraică. Cum a început acesta să scriitorului, a fost prezentă la dezbatere. aşa cum o ştim azi, „opera unui mare de stat, în timp ce Israelul este „un stat- vorbească ebraica este semnificativ pen- De fapt, a fost o sesiune de întrebări şi cărturar evreu român şi, totodată, om de levier, influent, dezvoltat, cu capacitate tru firea tatălui său: de când s-a născut, (Continuare în pag. 23) 8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 474-475 (1274-1275) - 1 - 30 iunie 2016 C o m u n i tAT i Bacău Lag Baomer şi Adunare Piatra Neamţ Simpozion dedicat artistului Victor Brauner Cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la Neamţ, din partea F.C.E.R. şi C.E.B. au Brauner, care au avut loc la Sinagoga Generală trecerea în universul paralel al eternităţii, luat parte preşedintele deputat dr. Aurel Catedrală “Ba’al Şem Tov”. Două evenimente au animat comuni- Federaţia Comunităţilor Evreieşti din Vainer, vicepreşedintele F.C.E.R., ing. Relatarea pe larg, în numărul viitor. tatea băcăuană: sărbătorirea zilei de Lag România, Comunitatea Evreilor din Piatra Paul Schwartz, consilierul Silviu Vexler (D.D.) Baomer şi Adunarea Generală pentru Neamţ, alături de instituţii publice de cultu- şi coordonatorul Oficiului Cultură, Artă, alegerea delegaţilor la Congresul al III- ră şi învăţământ din judeţ au organizat, la Ştiinţă, Robert Schorr. Roman Diplomă lea al F.C.E.R. Ele au fost organizate în iniţiativa preşedintelui C.E. Piatra Neamţ, Prima parte a evenimentului – verni- aceeaşi zi la noul sediu comunitar. Emil Nadler, simpozionul “Viaţa lui Victor sajul şi expoziţia de pictură – a fost găz- Cei doi candidaţi, preşedintele şi Brauner la 50 de ani după moarte”. duită de Muzeul de Artă din Piatra Neamţ, de Excelenţă secretarul C.E. Bacău, ing. Izu Butnaru Evenimentul, gândit pe mai multe urmată fiind de un colocviu şi vizionarea „Zilele Municipiului Roman”, eveni- şi, respectiv, ing. Hainrich Brif, au fost paliere – vernisaj şi expoziţie de pictură, unui film documentar dedicat lui Victor ment organizat de Primăria locală în aleşi delegaţi cu 35 de voturi pentru şi colocviu dedicat artistului şi vizionare de perioada 14-22 mai 2016, sunt menite o abţinere. film –, s-a bucurat de prezenţa unui public Zalău să reliefeze dimensiunea europeană a A urmat tradiţionala petrecere de Lag numeros. Alături de membri ai C.E. Piatra KESHET VIII oraşului, prin amploarea şi diversitatea Baomer în curtea sediului comunitar: În ziua de 8 mai 2016, la Colegiul activităţilor sale. Una dintre secţiunile cele grătar, pregătit de ing. Florin Goldring şi Satu Concert Tehnic “Alesandru Papiu Ilarian” din Za- mai prestigioase este aceea a „Seniori- Moise Anişoara; cântec – la chitară, ing. lău a avut loc KESHET VIII, eveniment lor”, întrucât arată aprecierea contribuţiei Hari Rubingher; dans – cu participare Mare la care au participat numeroşi membri etnicilor evrei la dezvoltarea zonei, prin generală. la Sinagogă ai Comunităţii Evreilor din Sălaj dar şi ai implicarea lor în numeroase domenii de Mulţumiri pentru sprijin directorului Sinagoga din Satu Mare a găzduit comunităţilor din Dej şi Baia Mare. Tema cunoaştere şi de activitate. În cadrul „Ga- Joint pentru România, Israel Sabag, şi pe 9 iunie a.c. concertul de jazz al for- acestei ediţii a fost “Israel – limbă, popor, lei Excelenţei Romaşcane”, la secţiunea directorului Cancelariei Rabinice, Eduard maţiunii timişorene Bega Blues Band. pământ”. Pentru a discuta şi a aprofunda menţionată, Diploma de Excelenţă i-a Kupferberg. Manifestarea se înscrie într-un şir de acest subiect au fost invitate profesoarele fost acordată preşedintelui C.E. Roman, Coresp. IZU BUTNARU evenimente ce se va desfăşura sub Mariana Iuga şi pe Doina Gross. Modera- prof. Iancu Wexler, distincţie motivată preşedinte C.E. Bacău denumirea ”Smart Days”, organizate de torul evenimentului a fost Dan Has, pre- de „întreaga activitate, desfăşurată cu HAINRICH BRIF Centrul cultural ”G.M. Zamfirescu” şi Pri- şedintele Comunităţii Evreilor Zalău-Sălaj. pasiune şi profesionalism”. secretar C.E. Bacău măria Satu Mare. În această formaţiune S-a încheiat cu o expoziţie de pictură, a cântat şi artistul de blues şi jazz A. G. prezentată de Mariana Iuga. Programul a Weinberger . Concertul s-a bucurat de un fost susţinut de J.D.C. România, Colegiul mare succes de public. Tehnic “Alesandru Papiu Ilarian” din Zalău AD MEA VEESRIM! (După „Informaţia Zilei”, Satu Mare) şi Comunitatea Evreilor din Dej. Preşedinţi de comunităţi nãscuþi în luna iulie Iaşi „Nu există vârstă pentru dragoste” n Preşedintele cunoaşte omul: energic, dornic să-şi do- C.E. Tecuci, IANCU vedească eficienţa acolo unde munceş- Pot mărturisi cu convingere că m-am ne lăsăm doborâţi. Rezistăm de mii de AIZIC a fost printre te; adept al zicalei „dacă eşti măturător, îndrăgostit de cea mai recentă apariţie ani, noi, voi, toţi am avut acelaşi destin. primii lideri comunitari fii măturător bun, dacă eşti director, fii editorială semnată Hedi S.Simon: roma- Iar în ceea ce priveşte Gaza şi arabii din care a reuşit ca, din director bun”. Nu se înghesuie să iasă nul “Dragoste târzie”, publicat în 2016 la jur, cu ei avem, desigur, probleme grele. donaţii şi fireşte şi cu în faţă, dar nici nu se eschivează de la Editura Familia. Vedeţi, într-o căsnicie ambii soţi trebuie sprijinul F.C.E.R. şi o misiune încredinţată când se simte Autoarea ne spune că “locul lui Dum- să cedeze ceva din personalitatea lor în al Joint-ului, să reno- capabil s-o îndeplinească. nezeu este peste tot şi totodată nicăieri; favoarea celuilalt pentru ca menajul să veze sinagoga şi să n Noul preşedin- nu aparţine nimănui în mod special, ci nu se destrame. Ceva asemănător se modernizeze sediul te al C.E. Dorohoi, tuturor vieţuitoarelor de pe acest pământ”. petrece şi la noi, ne destrămăm pentru că comunitar, unde a amenajat şi o civiliza- IOJI SACAGIU, are Dar, consider eu, o părticică din Dumne- nicio parte nu cedează. Încăpăţânarea, tă cameră de oaspeţi; printre primii care ţelul de a continua zeu este cuibărită şi în sufletul fiecăruia frica unora de ceilalţi, lipsa de încredere a scris şi tipărit, tot cu sponsorizare, o opera începută de dintre noi. şi înţelegere a poziţiei celuilalt, toate îm- monografie a comunităţii tecucene. Ci- predecesorul său, În Postfaţă, Gabi Moscovici începe dis- preună dau naştere la ură reciprocă”. A mitirul evreiesc este bine întreţinut. Este Iancu Isidor z.l.: să fie cuţia despre această carte cu o sugestivă urmat o foarte sugestivă întrebare a Iuliei: gazdă ireproşabilă, cu harul prieteniei. bun organizator, să frază a autoarei: „Când se întâlnesc două „M-ar interesa să aflu cum vă simţiţi voi, n Preşedintele sară în ajutorul oricui nefericiri, se poate naşte uneori o mare evrei israelieni sau evrei austrieci, atunci C.E. Alba Iulia, LIA îl solicită, să menţină fericire”. când treceţi pe o stradă şi daţi peste un BORZA, are în cus- viaţa Muzeului de Istorie a Evreilor din Romanul „Dragoste târzie” vorbeşte grup de demonstranţi antisemiţi, care urlă todie o comunitate Moldova de Sus, inaugurat anul trecut, tocmai despre o astfel de mare fericire: Iu- lozinci şi ard steagul israelian. Noi ne-am mică, dar pusă – cu când am comemorat 75 de ani de la lia Bergman (Yael) este o femeie energică, simţit îngrozitor văzând aşa ceva tocmai ajutorul Primăriei – Pogromul din Dorohoi, să fie în bune aflată într-o funcţie de conducere a unei în centrul lumii civilizate. Dar voi? Vă tre- pe fapte mari. De relaţii cu autorităţile locale, clerul, orga- mari instituţii de comerţ exterior. Soţul ei a ce prin minte că a mai fost cândva ceva pildă: restaurarea nizaţiile de minorităţi naţionale din zonă, fost ucis într-un atac terorist, iar Iulia şi-a asemănător pe aici, iar părinţii voştri erau pietrelor funerare să continue conlucrarea cu conducerea crescut singură băieţelul, ajuns acum un cei vizaţi sau bunicii...?” din cimitirul evreiesc Comunităţii din Botoşani. tânăr foarte bine pregătit profesional, cu Dar pe lume toate trec...bucurii, neca- vechi cu ajutorul voluntarilor, studenţi n Preşedintele perspective de perfecţionare în străinătate. zuri. Un nou atac terorist îi răpeşte Iuliei pasionaţi de arheologie, cimitir care C.E. Sibiu, OTTO Şi aşa cum se întâmplă deseori, viaţa dragostea, Ari dispărând pentru totdeauna poate deveni un interesant obiectiv DEUTSCH, este de îi aduce faţă în faţă pe Yael şi pe medicul în neantul veşniciei. turistic. Ajutor coroborat cu cel al ani buni un destoi- veterinar Aharon Braun (Ari). Cu timpul, Arta de a îmbătrâni constă în a păstra, F.C.E.R. Curăţenia – în sinagogă, se- nic lider comunitar: cei doi trec prin frumoase momente îm- mereu, o anumită speranţă, iar în cazul diu comunitar – este cuvânt de ordine. catifea şi oţel. Cine preună, ceea ce o face pe Iulia să se Iuliei, speranţa este Ari, viitorul nepot, O femeie care se distinge prin delicate- păşeşte în Sinagoga întrebe: „Cine a fost idiotul care a hotărât simbol al continuităţii vieţii şi al dragostei, ţe, căldură sufletească, fermitate, tact. din Sibiu, una dintre că dragostea aparţine numai celor tineri? dovada că „Am Israel Hai”. Soţie, mamă, bunică puţinele sinagogi din Cine are dreptul să hotărască limita de Din minunatele pagini ale acestui admirabilă. Un om ţară care n-au avut vârstă pentru iubire?” roman se desprind învăţăminte ce pot fi realizat. nevoie de restaurare, vede că aprecierea Şi la ei apar necazuri legate de boli şi rezumate succint: “O viaţă este o piesă n Preşedintele are acoperire în fapte. Sediul comunitar suferinţe. Ari îi explică partenerei sale că de teatru care nu permite repetiţii.Trăieşte C.E. Bistriţa, FREDI modern – farmacie. Cimitirul – bine între- „necazurile sunt mult mai uşoare când le intens fiecare moment al vieţii tale înainte DEAC, dăruieşte su- ţinut. Frumos cultivate relaţiile interetnice împarţi în doi”. Împreună se bucură de să coboare cortina şi piesa să se termine flet din sufletul lui şi interconfesionale. Lucrează cu înţelep- fiecare clipă trăită în armonie şi înţelegere. fără aplauze, ci doar cu suferinţe sufleteşti comunităţii. Nimic de ciune, îmbinând umorul cu autoritatea, Sunt fericiţi ca la prima tinereţe şi gândesc şi multe regrete!” mirare pentru cine totul – rafinat prin cultură, sensibilitate. la unison: „Hotărât lucru, nu există vârstă MARTHA EŞANU pentru dragoste!” Îşi fac planuri de vacanţă, doresc să Galaţi viziteze Viena. Printre obiectivele vizitate Memoria răscumpărată a inginerului Rosenberg a fost şi Marea Sinagogă. Apoi familia Aurel Rozei Rosenberg s-a născut la Galaţi, pe 27 noiem- din oraşul Galaţi va purta numele lui Aurel Rozei Rosenberg. Braun a fost invitată la un restaurant ca- brie, 1907. Specialist în planificare, cu studii în Franţa, a fost De asemenea, cererea ziaristului Radu Petrescu-Muscel a fost şer, unde a întâlnit mulţi evrei din Viena, funcţionar la Canalul Dunăre – Marea Neagră. acceptată, iar prin Hotărârea de Consiliu nr. 158 din 20.04.2016 dornici să afle noutăţi despre situaţia din Pe 29 iulie 1952 a fost arestat şi judecat pentru ”sabotarea s-a dispus acordarea titlului simbolic de Cetăţean de Onoare Liban, despre războiul din Gaza, despre propăşirii economice naţionale şi ameninţarea păcii popoarelor”. post-mortem. Daesh etc… Despre cum se descurcă De fapt, a fost un proces înscenat, în urma căruia inginerul Ro- ”Mi-am dorit mult ca astfel omul Aurel Rozei Rosenberg, ca israelienii cu tensiunea permanentă din senberg a fost condamnat la moarte, pe 13 octombrie 1952. La şi posibilii săi urmaşi, să poată reintra, cu fruntea sus, în me- ţara lor, dr. Aharon Braun spune: „Trăim, 16 ani de la execuţie, a fost achitat post-mortem, prin recursul moria colectivă a gălăţenilor şi a noastră, a celor care trebuie muncim, creştem copii, uneori îi pierdem Tribunalului Suprem. să încercăm în continuare să facem cunoscute şi să corectăm în război şi trecem prin adevărate tragedii La mulţi ani distanţă, ziaristul Radu Petrescu-Muscel a cerut greşelile şi vinovăţiile aferente unui trecut despre care am ştiut umane. A doua zi ne sculăm şi mergem autorităţilor din Galaţi recuperarea memoriei lui Aurel Rozei mult prea puţin”, spune Radu Petrescu-Muscel despre gestul la muncă, vineri-sâmbătă sărbătorim în Rosenberg, prin acordarea titlului de Cetăţean de Onoare său de răscumpărare a memoriei inginerului evreu ucis de familie sau plecăm până la Tveria sau în post-mortem. În semn de omagiu pentru memoria inginerului regimul communist. alt loc, după care o luăm de la capăt. Nu gălăţean, dar şi pentru victimele nevinovate de la Canal, o stradă GEORGE GÎLEA REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 474-475 (1274-1275) - 1 - 30 iunie 2016 9 Israelul se mândreşte cu originarii din România Contribuţia israelienilor originari din Ro- Nume sonore mânia la dezvoltarea economică remarcabilă în sectoare economice diverse a statului numit “naţiunea start-up” a fost evi- denţiată recent printr-un simpozion, organizat A fost vernisată o expoziţie despre 38 de la Tel Aviv, de către A.M.I.R., pe data de 17 personalităţi marcante originare din România, mai 2016. A fost comemorat şi Itzhak Artzi care au contribuit la dezvoltarea economiei is- (z.l.). Iris Lackner, de la A.M.I.R, şi-a întâmpi- raeliene, printre care: Bruno Landesberg, fraţii nat sutele de oaspeţi veniţi din toate colţurile Ofer, familiile Schnitzer şi Ganz din industria De la stânga la dreapta: Nava Semel, ţării. A avut loc o masă rotundă, moderată de diamantelor, Shlomo Schmeltzer, Mordechai Liora Ofer şi Micha Harish jurnalistul Atilla Somfalvi, cu: Micha Harish, Ben Ari (El Al), Uzia Galil, Shraga Rottman fost ministru al industriei şi economiei, Liora (Solel Boneh), Israel Pollack (Polgat), Oved în economia sindicalistă pe Iosef Givol la ”Koor Industries”, Ofer, director general al societăţilor ”Ofer Ben Ami, Avraham Klir, Micha Harish, Michael Landau (Mifal unde a organizat şi coordonat activitatea întreprinderii de Investments”, Tzvika Oren, fost director Ha Pais), Orna Berry (EMC), Richard Armon (Bank Hapoa- ceramică, şi pe Shraga Rottman, celebrul director general general adjunct al Asociaţiei Industriaşilor, lim), Reaya Yaglom (WIZO), Ephraim Hertzano (Remmikub), al lui ”Solel Boneh”, iar în economia privată pe Avraham Klir av.Yehuda Talmon, fost director general al Iosef Givol, Meir Shamir, Zeev Sharff, Assaf Barnea, Shmuel de la ”Argaman”, unul dintre ctitorii industriei textile din ţară societaţii ”Lahav”, Assaf Barnea, baschet- Aharonson, David Yudelevitch şi alţii. şi pe Asher Daskal, fondator al industriei diamantelor. (...) balist de excelenţă în trecut, actualmente A fost lansată şi o carte despre modul cum s-au integrat Sunt şi cei care au ocupat posturi economice de răspundere personalitate din Hi-Tech. La simpozion au evreii români în peisajul atât de dinamic al economiei isra- în diverse guverne, ca Zeev Sharff, ministru de finanţe, sau fost prezenţi: E.S. Andreea Păstârnac, amba- eliene. Volumul a fost realizat de colonel în rezervă Benny Micha Harish, ministru al industriei şi economiei, dar şi per- sador al României în Israel, Dan Ben Eliezer, Michelshon, directorul Asociaţiei Israeliene de Istorie Militară, soane individuale, care şi-au lăsat amprenta în diferite funcţii fost ambasador al Statului Israel în România, care precizează: Contribuţia evreilor originari din România importante, spre exemplu: Reaya Yaglom, preşedinte WIZO Yuval Landesberg, director general al con- la dezvoltarea economiei Israelului a depăşit limitele tem- International, şi Efraim Hertzano, unul dintre inventatorii cernului ”Sano”, Itzhak Abercohen, director porale şi sectoriale. Încă de la începutul noului sionism, Rummykub-ului, de asemenea părinţii Hi Tech-ului israelian: general al reţelei ”Shufersal”, Naava Semel, cu implementarea primelor aşezări agricole şi dezvoltarea Uzia Galil, laureat al Premiului Israel; în aer – Mordechai scriitoare, fiica lui Itzhak Artzi şi soţul său, agriculturii – cel mai important sector economic al timpu- Ben-Ari, director general şi director al consiliului directorial la Noam Semel, directorul teatrului ”HaCameri”, lui – în Ereţ Israelul perioadei otomane, trecând apoi prin El Al, într-o perioadă care a configurat compania aeriană; pe av. Abraham Poraz, fost ministru de interne, perioada mandatului britanic, când Alexander Aaronson, mare – Samy Ofer, care de la posesorul unui singur vapor s-a av. Eytan Tzchor, Shlomo Gantz, director purtând încă uniforma armatei britanice, a devenit deja în transformat într-una dintre cele mai influente personalităţi din general al Primăriei Haifa, Avi Rosenthal, 1919 o figură centrală în planificarea financiară care a pus lume în domeniul maritim şi comercial. Această varietate de director general al Centrului Asociaţiilor Su- bazele reconstruirii aşezământului evreiesc în Ereţ Israel, ea personalităţi şi sferele de activitate atât de diverse şi diferite pravieţuitorilor Holocaustului, Yudke Segev, a continuat, ajungând la Yehuda Talmon, din a doua gene- unele de altele, indică fără umbră de îndoială integrarea director general al Asociaţiei Industriaşilor, raţie a imigranţilor originari din România, care a prezentat reuşită şi implicarea profundă a comunităţii originare din prof. Asher Maoz, ing. Baruch Tercatin. Un de curând ideea promovării unui sistem bancar inovator. România în ţară. program artistic a fost susţinut de harpista Găsim originari din România în poziţii cheie, în perioade de DINA MEDAN Abigail Lozneanu şi actorul Dror Keren. timp diferite şi în diverse sectoare de activitate. (...) Îi găsim „Un băiat din Lăpuş” – medicul familiei Netanyahu ”Sunt un băiat din Lăpuş” – mi s-a recomandat doctorul Ţvica Berkovits când am pe cineva cu o astfel de ofertă. Dar eu făcut cunoştinţă la evenimentul ”Podurile Toleranţei”, unde domnia-sa a spus câteva m-am gândit că am nevoie de experienţa cuvinte despre ataşamentul lui faţă de România, deşi a plecat de peste 40 de ani unui spital din Israel dacă vreau să mă din ţară. Ca mulţi de-aici, de la noi, şi eu auzisem despre el şi mai ales despre ce a angajez. După câteva luni, când au văzut făcut pentru victimele de la ”Colectiv”. Am scris atunci despre eforturile lui şi doctorul cum muncesc, au început să mă lase să Berkovits a şi citit articolul, astfel că fiecare dintre noi ştia cine este celălalt. De aceea fac gărzi, care erau plătite, iar la sfârşitul am şi avut curajul să-i cer un interviu. Cu o amabilitate cu totul excepţională (de fapt, anului mi-au oferit un contract de anga- nu a fost nimic excepţional, aşa este felul lui de a fi ca şi al soţiei lui, Elizabeta), mi jare la pediatrie. În sfârşit, am început să l-a acordat. Timp de peste două ore mi-a vorbit despre viaţa lui, despre zbaterile câştig şi eu, ne-am putut cumpăra mobilă îndelungi ale ”băiatului din Lăpuş” pe pământ israelian, care nu au fost în zadar. şi ne-am mutat într-o casă mai spaţioasă. În scurt timp lumea a început să mă cu- Medicină de la Cluj şi s-a specializat în noască şi mi s-a dus vestea în Ierusalim Medicul Ţvica Berkovits Prima generaþie dupã Holocaust pediatrie. Numai că, acolo unde a fost că sunt un medic conştiincios. De fapt, şi soţia sa Elizabeta Ţvica (Herman) Berkovits s-a născut repartizat, într-o comună aproape de Gura aşa eram. Întotdeauna explicam părinţilor la Lăpuş, un târg maramureşean, odini- Humorului, a trebuit să facă de toate: a ce se întâmplă cu copiii, ce tratament le devenit medicul întregii familii, nu numai oară cu o populaţie evreiască numeroasă fost generalist, ba şi mamoş, a asistat dau, urmăream cazurile şi, dacă nu eram al copiilor. Pe premierul Netanyahu l-am şi credincioasă. Numai că, atunci când şi la naşteri. S-a înţeles bine cu sătenii, mulţumit cu evoluţia lucrurilor, încercam însoţit în multe călătorii, inclusiv în Ro- s-a născut el, nu a mai fost numeroasă, pacienţii îl iubeau şi îl respectau. ”Ştii cum un alt tratament până îl găseam pe cel mânia. El are o mare admiraţie pentru tăvălugul nazist a trecut şi pe acolo iar e, acolo unde dai cinste, capeţi cinste”, corespunzător. După opt ani, când am această ţară şi pentru membrii comunităţii evreii din Târgul Lăpuş, localitate aflată îmi spune el. văzut cum creşte numărul pacienţilor, evreilor români din Israel. Sunt în perma- în Ardealul de nord ocupat în timpul celui După cele şase luni de armată la infan- m-am sfătuit cu Elizabeta şi am decis nentă legătură cu el, mă sună frecvent şi, de-al doilea război mondial de Ungaria terie la Oradea, a fost trimis la Apold, lân- să-mi deschid cabinet. Am păstrat câteva în afara faptului că suntem prieteni buni, horthystă, au fost duşi în ghetoul de la gă Sighişoara, apoi la Glodeni, nu departe ore şi la spital, unde sunt coordonatorul sunt consilierul lui în tot ceea ce priveşte Baia Mare şi apoi – deportaţi la Auschwitz. de Târgu Mureş (oraşul soţiei, pe care a studenţilor care fac practică. Elizabeta a România.” Părinţii lui – care pe atunci încă nu se cu- cunoscut-o la Cluj, unde era studentă la fost mai norocoasă, ea a găsit de lucru noşteau – au fost singurii din familiile lor Conservator la pian; părinţii ei au fost de mai repede, la Academia de Muzică din Consul Onorific al României care au supravieţuit şi s-au întors. Mama asemenea supravieţuitori ai Holocaustu- Ierusalim, unde este şi astăzi profesoară lui nu a uitat niciodată cumplita călătorie lui). ”La Glodeni erau condiţii mai bune, de pian şi directoarea adjunctă a Acade- Doctorul Berkovits mi-a vorbit şi la Auschwitz şi selecţia făcută de Menge- dar între timp am aflat că se poate pleca miei. Nu este simplu să fii medic la Ieru- despre aportul lui în consolidarea foarte le. ”Eu nu-i spun «doctor». Nu era, chiar în Israel. Am cerut şi noi, dar la început salim, există o concurenţă imensă atât cu bunelor relaţii ale României cu Israelul, dacă avea titlul, a explicat doctorul Ber- ne-a venit răspuns negativ. Apoi, la un al medicii israelieni, cât şi cu cei care vin din despre eforturile pe care le-a făcut pentru kovits. Ştiu prin ce au trecut cei din lagăr, doilea val, am primit aprobarea şi a trebuit străinătate, de pildă din Africa de Sud sau a sprijini apropierea româno-israeliană, mi-au povestit ai mei, mai ales mama, şi să plecăm foarte repede, într-o lună”. din Rusia, toţi bine pregătiţi. Între timp am despre oamenii politici români pe care eu am simţit obligaţia să transmit copiilor făcut şi armata şi am luat parte la războiul i-a ajutat când au venit în vizită în Israel, şi nepoţilor mei ca să nu uite”. Amândoi din Liban din 1981. Acolo, cei mai feroce intermediind diferite întâlniri până la cel părinţii se trăgeau dintr-o familie care Deºi ne-a fost greu, inamici s-au dovedit a fi... scorpionii.” mai înalt nivel. ”Caut să ajut cât mai mul- respecta tradiţiile, astfel încât l-au dat pe ºtiam cã voi reuºi tă lume, pe toţi care au nevoie. Aşa s-a fiul lor la heder, unde a prins ceva ebraică. întâmplat şi în cazul tragediei de la Colec- Oricum, a învăţat să citească, chiar ştia să ”Am emigrat în 1975 şi în primii ani M-a sunat la telefon tiv”, mi-a spus el. Aici, în România, noi am citească şi din Tora. ”Puţina ebraică mi-a nu ne-a fost uşor, şi-a continuat relatarea Benjamin Netanyahu aflat doar despre rezultatele intervenţiilor fost de mare ajutor în Israel, totuşi, spre dr.Berkovits. Eu, după numai trei luni de sale (la solicitarea preşedintelui BBR), dar deosebire de alţii, nu eram analfabet”, a ulpan, a trebuit să-mi găsesc de lucru. La „Aveam pacienţi de toate felurile, din dr. Berkovits mi-a povestit drumul extrem făcut el observaţia. După ce a terminat început ne-a fost greu, ca oricărui emi- toate păturile sociale, de la elite la oameni de dificil pe care l-a parcurs pentru a face liceul, a plecat la Cluj la facultate grant, dar totdeauna am avut încredere în simpli. Într-o zi mă trezesc cu un telefon rost, sub formă de donaţie, de o cantitate mine, amândoi eram firi optimiste. Ne-am de la Benjamin Netanyahu. Era disperat, cât mai mare din acel gel pentru îngrijirea Cum aþi ales medicina? stabilit la Ierusalim deoarece am simţit Avner, băiatul cel mic, pe atunci de trei arsurilor, care înlocuieşte nişte operaţii că acolo voi reuşi în carieră. Primul lucru luni, plângea încontinuu. Au venit cu el, dureroase. El a obţinut la spitalele din Ca să fiu sincer, nu eu am ales-o ci pe care l-am făcut a fost să mă prezint l-am făcut bine şi aşa a început relaţia Israel şi locuri pentru un număr de 12 mama. Avea o mare admiraţie faţă de la Bikur Holim, cel mai bun spital din Ie- mea cu familia. Sigur, pe atunci el nu victime dar nu au fost solicitate decât medici, mai ales faţă de unul de la noi, rusalim. Nu cunoşteam pe nimeni. Când era decât secretar de stat la Ministerul două. Pentru tot ceea ce a făcut în trecut doctorul Solomon. Aşa că m-am lăsat con- cei de la spital mi-au văzut diploma de la de Externe. Am stat de vorbă de multe şi face în prezent în favoarea României şi vins. Au fost ani frumoşi şi de învăţătură Cluj, s-au mirat şi mi-au spus că nici nu ori, ne-am descoperit afinităţi, familiile a evreilor români, doctorul Berkovits a fost şi de distracţie, cu mulţi prieteni evrei cu ştiau că în acel oraş există facultate de noastre s-au apropiat, ne întâlnim ade- numit Consul Onorific al României. Cred care petreceam sărbătorile evreieşti, dar medicină. S-au uitat foarte ciudat la mine sea şi vorbim nu numai despre medicină că este un titlu pe deplin meritat. eram în relaţii bune şi cu ceilalţi colegi. când le-am spus că vreau să lucrez aici la şi politică, ci şi despre istorie, filozofie şi A consemnat Dr. Berkovits a absolvit Facultatea de spital pe gratis. Nu cred că au mai întâlnit subiecte din alte domenii. Între timp, am EVA GALAMBOS 10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 474-475 (1274-1275) - 1 - 30 iunie 2016 Premiile Wolf – ediţia 2016 Ca în fiecare an, Fundaţia Wolf, fonda- subliniat: “Trăim într-o lume în care politica Nicolaou şi Stuart L. Schreiber (SUA) – tă de Ricardo Wolf, a desemnat laureaţii joacă un rol major. Dar trebuie să fim atenţi Chimie; Yoseph Imry, Institutul Weizmann Premiului Wolf, ediţia 2016. Evenimentul să nu distrugem ştiinţa şi arta de dragul (Israel) – Fizică; şi Lewis Cantley (SUA) s-a bucurat de prezenţa preşedintelui politicii. Un boicot academic nu este rău – Medicină. Statului Israel, Reuven Rivlin, care a doar pentru Israel, ci este ruşinos pentru Premiul Wolf, instituit în anul 1978, se adresat felicitări tuturor celor premiaţi. ştiinţă. Cooperarea, şi nu boicotul, este acordă anual oamenilor de ştiinţă şi artiş- ŞTIINŢA “Premiul Wolf recompensează realizările calea de a merge mai departe, pentru a tilor pentru realizări în interesul omenirii, profesionale şi academice, dar reprezintă găsi noi modalităţi de a câştiga încrederea precum şi al relaţiilor de prietenie între mult mai mult: el onorează umanitatea, între israelieni şi palestinieni”. popoare. Premiul constă într-o diplomă promovează solidaritatea şi arată că ideea Laureaţii acestei ediţii a Premiului de recunoaştere a meritelor şi suma de ŞI VIAŢA cooperării în domeniul ştiinţei poate depă- Wolf sunt: Phyllis Lambert (Canada) – 100.000 de dolari. şi barierele şi frontierele şi aduce oamenii Arhitectură; Trudy Frances Charlene împreună”. De asemenea, preşedintele a Mackay (SUA) – Agricultură; Kyriacos.C. Concert Gustav Mahler Comoară submarină de pe vremea lui Constantin cel Mare „Să te rogi sau Autoritatea Israeliană pentru Antichi- zdrobit de stânci, în timpul unei furtuni, vedea chipul zeului Soare, o statuie a tăţi a anunţat cea mai importantă desco- lângă portul antic Cesareea, a declarat zeiţei Luna, precum şi o altă lampă, cu să faci muzică nu-i perire arheologică submarină din ultimii arheologul Jacob Sharvit de la AIAP. În imaginea unui sclav african. Monedele au 30 de ani, constând în epava unui vas nisipul de pe fundul mării din acea zonă fost încrustate cu portretele împăratului comercial care s-a scufundat, în urmă doi scufundători au găsit aproximativ 20 roman Constantin cel Mare, care a trăit acelaşi lucru?” cu 1.600 de ani, în apropiere de ţărmul kg. de monede, statui din bronz, ancore între 272-337, şi al lui Licinius, care a Templul Coral din Capitală a găz Israelului de azi. Se pare că nava s-a de fier şi de lemn, obiecte folosite pentru domnit în partea de est a Imperiului Ro- duit, în premieră, un concert de muzică navigaţie de echipajele navei scufundate. man între 308-324 şi care a fost un rival clasică, cu Simfonia a IV-a de Gustav Cercetarea care a scos la lumină al lui Constantin. Localizarea obiectelor Mahler, şi a intrat cu dreptul în circuitul aceste comori a fost efectuată în ultime- descoperite sugerează că nava, care lăcaşurilor de cult unde au loc eveni- Studii privind le săptămâni, pornind de a o informaţie transporta o încărcătură de metal pentru mente muzicale live, transmise în eter. primită de AIAP de la cei doi scufundători. reciclare, a fost surprinsă de o furtună la Ideea s-a născut – amintea preşedintele efectele stresului Multe dintre obiectele descoperite recent intrarea în port şi s-a scufundat după ce F.C.E.R., dr. Aurel Vainer – după vizita O echipă de cercetători din cadrul au fost foarte bine conservate, aşa cum s-a lovit de malurile stâncoase’, a declarat la Templu a dirijorului Orchestrei de Institutului de Ştiinţă „Weizmann” a este cazul unei lămpi pe care se poate Jacob Sharvit. Cameră „Unirea” din Focşani, Vincent realizat un studiu cu privire la mutaţiile Grüger, care a avansat-o; propunere care se produc în organismul uman şi finanţată de Ministerul Culturii şi pusă în efectele pe care stresul le are asupra practică de şeful Oficiului Cultură, Ştiin- metabolismului. Prof. dr. Alon Chen şi ţă, Artă, Robert Schorr şi echipa: Silvia dr. Yael Kuperman au stabilit, în urma Solomonovici, Sandu Câlţia, Laurenţiu cercetărilor efectuate, că în creierul Zilberman, Silviu Vexler. Concertul a nostru se găseşte un receptor care are atras, în afară de evreii bucureşteni pre- menirea de a reglementa răspunsurile zenţi la acţiunile culturale al Federaţiei faţă de situaţiile de stres, acestea fiind şi C.E.B., un public nou la Templu, mulţi diferite în cazul cobailor, în funcţie de tineri. Invitaţi de onoare – preşedintele sex. interimar al Camerei Deputaţilor, Florin Stresul este cel care, printre altele, Iordache; secretarul de stat la Secretari- face ca organismul nostru să devieze atul de Stat pentru Culte, Victor Opaschi. resursele de bază spre funcţiile nee- „Nimic nu este mai evreiesc decât senţiale, afectându-ne viaţa noastră de muzica, afirma Jacques Attali: de la şo- zi cu zi. Cercetarea celor doi s-a axat pe farul lui Moşe, harpa lui David, cântecele o zonă a creierului numită hipotalamus, tuturor hazanim-ilor, până la operele care are un anumit număr de funcţii, muzicienilor evrei, de la Offenbach la printre care se află şi capacitatea or- Schönberg, de la Meyerbeer la Bern- ganismului de a se adapta la situaţiile stein, de la Halévy la Gershwin. Sonuri de stres, controlul senzaţiei de foame iudaice există structural şi în pagini de şi saţietate, precum şi reglarea glucozei Plan de combatere a jefuirii Felix Mendelssohn-Bartholdy”, a sub- din sânge şi a producerii de energie. liniat Victor Opaschi. Alte argumente: Când stresul atinge limite superioare, celebrul musical „Scripcarul pe acoperiş” siturilor arheologice de Jerry Bock, opera lui Giorgyi Ligeti, celulele din hipotalamus intensifică Autoritatea Israeliană pentru Antichi- Iudeei în ultimii treizeci de ani”, a declarat producţia unui receptor numit CRFR1. originar din Târnăveni, creaţii ale unor tăţi şi Patrimoniu, alături de Ministerul Amir Ganor, directorul Unităţii AIAP pentru importanţi compozitori evrei români: Este binecunoscut faptul că acest Culturii şi Sportului, derulează un plan prevenirea jefuirii siturilor arheologice. Un receptor contribuie la activarea rapidă Anatol Vieru, Paul Constantinescu, naţional pentru excavarea peşterilor din exemplu elocvent îl constituie descope- Ludovic Feldman, Alfred Mendelsohn. a unei reţele nervoase simpatice ca deşertul Iudeei şi salvarea eventualelor rirea în 2009, a unui papirus antic, scris răspuns la stres, care se manifestă prin Biblia a inspirat compozitori celebri, pergamente. Prima operaţiune de acest în ebraică şi datat din anul 139 e.n. Pa- aserţiune exemplificată prin oratoriul creşterea frecvenţei cardiace şi anumi- gen se află în curs de desfăşurare la Peş- pirusul a fost confiscat într-o operaţiune te dereglări ale funcţiilor corporale. De „Saul” de Händel, „Jerusalem” şi „Na- tera Craniilor din Nahal Tse’elim. comună realizată de Unitatea AIAP poliţia bucco” de Verdi, „Samson şi Dalila” de asemenea, sindromul CRFR1 induce Israel Hasson, directorul general al israeliană, în cadrul căreia traficanţii de senzaţia de foame la cobaii de sex Saint-Saëns. Observaţiile sale despre AIAP, a declarat că în decursul anilor antichităţi au fost prinşi oferindu-l spre destinul antum şi postum al Simfoniei feminin, fapt care explică predispoziţia trecuţi o serie de pergamente şi vestigii vânzare pentru suma de 2 milioane de femeilor de a creşte în greutate când a IV-a de Mahler au fost completate de arheologice au fost sustrase în mod ilicit şi dolari. Investigaţia a arătat că acest pa- date bio-bibliografice ale compozito- sunt supuse situaţiilor de stres. Aces- s-a încercat scoaterea lor din ţară. Actua- pirus fusese descoperit în Nahal Tse’elim. te rezultate şi cele viitoare ar putea fi rului, prezentate de Iancu Ţucărman. lul demers îşi propune evitarea unor astfel Conţinutul scrierilor menţiona oraşe şi La încheiere – aplauze şi flori pentru relevante pentru dezvoltarea de trata- de incidente care periclitează integritatea aşezări din zona muntelui Hebron şi su- mente pentru reglarea centrului foamei muzicieni, sala-n picioare. Şi un gând patrimoniului cultural israelian. “Săpătura gerează că papirusul făcea parte dintr-o rostit cândva de Comissiona: „să te rogi ca răspuns la situaţiile de stres. Astfel din Nahal Tse’elim este o operaţiune de arhivă de documente aparţinând evreilor ar putea fi tratate afecţiunile anorexice sau să faci muzică nu-i acelaşi lucru?”. o complexitate extraordinară, iar o astfel care au fugit în deşert după revolta lui IULIA DELEANU sau bulimice. de acţiune nu a mai avut loc în Deşertul Bar Kochba. „Găurile negre” pot propulsa lumina? Studiile privind existenţa aşa-numi- neagră” din unde sonore, şi că, mai mult, telor „găuri negre” sau a halourilor care au observat că atunci când echipamen stochează informaţia datează încă din tului i se aplică un impuls, obiectul format vremea lui Albert Einstein. Pe baza stu- emite particule care îi absorb din masă. diilor sale, el afirma că orice corp care Rezultatele experimentului realizat de depăşeşte linia orizontului de evenimente echipa israeliană au fost publicate pe site- al unei „găuri negre” dispare definitiv. În ul arXiv.org. Steinhauer menţionează că acest sens, la sfârşitul lunii mai a fost a răcit heliu la o temperatură apropiată de dat publicităţii rezultatul cercetării a două zero absolut, după care a agitat substanţa echipe de savanţi israelieni care susţin atât de puternic încât s-a format o “barie- că au găsit dovezi care indică faptul că ră”, prin care sunetul nu putea pătrunde. savantul Stephen Hawking are dreptate Steinhauer susţine că a găsit dovezi care în privinţa teoriei sale de la sfârşitul ani- demonstrează faptul că „găurile negre” lor ’70. Unul dintre cele două grupuri de pot propulsa particule de lumină, aşa cum cercetători a fost coordonat de fizicianul a afirmat Stephen Hawking, se menţione- israelian Jeff Steinhauer, de la Universi- ză într-un articol referitor la această temă, tatea Technion din Haifa. publicat în „The Times”. Specialiştii susţin că au reuşit să creeze în laborator o asemenea “gaură Pagină coordonată de DAN DRUŢĂ REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 474-475 (1274-1275) - 1 - 30 iunie 2016 11
„Duminica aceia” Mărturii fot grafice Este titlul unui album, apărut în anul 1945, cu ima- #Numenunumere gini create de Continuăm rubrica de imagini relevan- artistul Sol. te din istoria comunităţilor evreieşti din Omovici des- România semnalând unul dintre cele mai pre Pogromul importante proiecte de recuperare a me- din Iaşi. Din moriei victimelor Holocaustului, iniţiat de păcate, infor- Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din maţiile privind România (coordonat de Adrian Cioflâncă), i d e n t i t a t e a legat de comemorarea a 75 de ani de la artistului sunt Pogromul din Iaşi. extrem de la- Proiectul # Numenunumere prezintă cunare. Princi- istorii personale de victime (pe pagina de pala dovadă a Facebook a CSIER), încercând recupe- existenţei sale rarea şi suprapunerea detaliilor dintr-o o constituie în- multitudine de surse arhivistice, inclusiv săşi creaţia sa fotografii de familie. O astfel de imagine artistică, uni- se afla în fototeca CSIER, la categoria că în felul ei. comunităţi, o fotografie de nuntă din 1928 Albumul este (foto Sigmund Paks, Iaşi). Doar înscrisul prefaţat de de pe spate trădează dramele ce vor veni: prof. univ. Ior- Ştrul (Israel) Moscovici, decedat în Trenul gu Iordan, iar Morţii, în Pogromul de la Iaşi. introducerea De aici a început căutarea urmelor poartă sem- documentare a ceea ce s-a întâmplat nătura Con- acestui om. Au început să apară date în gresului Mon- Registrul General de evidenţă al victimelor dial Evreiesc, de la Iaşi, unde este trecut succint că era Secţiunea din comerciant, în vârstă de 43 de ani şi lo- România. În cuia pe strada Procopie 18. Apoi, căutând ambele texte declaraţiile soţiei în dosarele Congresului se menţionează că Sol. Omovici a fost un supravieţuitor al Trenului Morţii. Mondial Evreiesc (1945) şi dosarul C.D.E. Prof. Iorgu Iordan evidenţiază expresivitatea creaţiei sale. „Sol.Omovici, – I.O.V.R. (1948), pentru acordarea unei scrie el, a izbutit, cu ajutorul unor imagini, în general foarte reuşite, să pensii văduvei sale, lucrurile au început reînvie atmosfera de adevărat infern dantesc a Iaşiului din acele zile de să capete contur. În dosarul IOVR există pomină. Este o cronică veridică, alcătuită din fapte care s-au petrecut o copie a actului de căsătorie, a celui de Ştrul Lupu şi Henia Malca Moscovici, aievea”. naştere al copilului lor (1933) şi a celui de Iaşi, 20 decembrie 1928 (ACSIER) Introducerea subliniază „valoarea documentară a pânzelor reproduse deces. Aflăm deci că Ştrul Lupu Moscovici în album, care vor vorbi vremurilor viitoare despre această sângeroasă (30 ani), fiul lui Haim Israil şi Surei Mos- 7650/1942 a Tribunalului Iaşi, înmormântat epopee a unei întregi comunităţi, aflată la un pas de totală suprimare”. covici (din Podu Iloaiei) s-a căsătorit la Iaşi, la Târgu Frumos): Pornind de la aceste criterii, cei de la Congresul Mondial Evreiesc au pe 20 decembrie 1928, cu Henia Malca Klein La apariţia legilor rasiale antievreieşti, so- „socotit necesar” să dea la lumină albumul cu „lucrările pictorului Sol. (21 ani, născută în Rohatin, Polonia), fiica lui ţului meu i s-a radiat firma de comerciant de Omovici, supravieţuitor al faimosului Tren al Morţii şi martor ocular al Solomon şi a Ţirlei Klein (din Iaşi, str. Ştefan cereale, luându-i-se mijloacele de existenţă. cumplitei tragedii. Prin prezentarea lui opiniei publice se slujeşte nu doar cel Mare 32). Am suferit persecuţii, iar în ziua de 29 iunie cauza evreiască, conchide introducerea, ci se aduce o contribuţie la Un alt act din dosarul IOVR atestă în soţul meu a fost ridicat cu mine şi copilul (8 ani, înfierarea şi condamnarea fascismului asasin sub toate formele sale”. 1931 înregistrarea la Registrul Comerţului al la data respectivă, n.n.) şi aduşi la Chestură. Comparând cu fotografiile de epocă, în care se reflectă din plin desfăşu- Camerei de Comerţ şi Industrie în calitate de Eu şi copilul am fost eliberaţi, iar el a murit asfi- rarea evenimentelor în zilele pogromului, opera lui Sol. Omovici aduce comerciant de cereale pe numele Ştrul Mos- xiat în vagonul CFR. Am rămas fără mijloace un plus de cunoaştere datorită forţei ei dramatice, dar în special prin covici, domiciliat în Iaşi, pe strada Cuza Vodă de existenţă. Totuşi a trebuit să plătesc pentru imaginile cutremurătoare despre condiţiile create pentru cei înghesuiţi în 52, cu adresa firmei în Podu Iloaiei. soţul meu decedat taxe militare fixe şi poprire vagoanele Trenurilor Morţii. În 1933, actul de naştere al lui Camil Mos- pe venit pe anul financiar 1940 -1941: 12.000 Cu mijloace de exprimare specifice artistului, S. O. sugerează conse- covici (2 noiembrie, ora 1), fiul lui Ştrul Lupu lei. Din cauza evacuărilor evreilor din anumite cinţele distrugătoare ale lipsei de apă şi de aer; vedem oameni ajunşi în (35) şi al Heniei Malca (26) atestă adresa cartiere ale oraşului, conform ordonanţei, am stare de demenţă, precum strălucitul intelectual Carol Drimer, aruncat până familiei în strada Academiei 3, Iaşi. Declaraţia fost nevoită să vând cu preţuri derizorii obiecte la urmă într-o groapă comună, după unii la Roman, după alte informaţii este dată chiar a doua zi după naştere de tatăl şi mobilă. la Podu Iloaiei. copilului, cu siguranţă fericit de naşterea unui După cum se vede în dosarele menţionate, Despre acest tragic epilog al Pogromului nu există decât relatări verbale băiat. Probabil au urmat zile frumoase. adresa Heniei Malca (devenită cap de familie) ale supravieţuitorilor; singurele mărturii iconografice sunt cele create de Declaraţia Heniei Malca (în manuscris şi este în 1945 şi 1948 strada Ştefan cel Mare Sol. Omovici, nu ca produs al imagi- cu semnătură) din dosarul 32 (adică, în fapt, casa părinţilor săi). naţiei, pe baza celor povestite de alţii, Din activităţile de cercetare ale CME, nr. 1578, din 29 mai Vorbind despre istoria obştii evreieşti din ci ca mărturie despre cele văzute şi 1945, ne dă o mărturie a Podu Iloaiei, I. Kara (Hasefer, 1990) spunea că trăite de el. Dar, desigur, exista o re- fracturării destinului fa- monografia lui este în fapt un Kadiş pentru un laţie reciprocă între cuvânt şi imagine: miliei lui Ştrul Moscovici ştetl care a dispărut cu totul la sfârşitul anilor prin cuvânt se pătrunde mai profund (asfixiat în Trenul Morţii 1960. Sperăm ca acest proiect de memorie semnificaţia imaginii iar prin imagine, Iaşi - Călăraşi, în 29 iunie al numelor victimelor să aibă aceeaşi valoare semnificaţia cuvântului. 1 9 4 1 , a c t d e d e c e s simbolică. emis în 1942, adresa nr. LYA BENJAMIN Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România Anca Tudorancea AURORA Una dintre cele mai vechi societăţi evreieşti de gimnastică din Europa La 1 octombrie 1897 lua fiinţă una pe anul societar 1907). elit” din 14 august 1924: reconstruit al Societăţii, din 2 martie 1924, dintre cele mai vechi societăţi evreieşti Încă de la începuturile “Am fost cu deosebire a reprezentat un moment de recunoaştere de gimnastică din Europa, care a fost sale, „Aurora” a căutat plăcut surprinşi de fru- a activităţii desfaşurate pe parcursul celor denumită iniţial “Clubul de gimnastică, să atragă un public cât moasa şi higienica sală 27 de ani de la înfiinţare. Evenimentul scrimă şi lectură”. mai divers şi numeros. În ce această societate po- este consemnat într-o cronică festivă: “In- În 1897, în toată Ţara Românească nu acest scop au fost crea- sedă în Capitală. Cu un tr-o atmosferă de entuziasm din cele mai existau decât două societăţi de gimnas- te secţii de gimnastică vestiar încăpător pentru înălţătoare şi în faţa unui public numeros tică şi amândouă se aflau la Bucureşti: (H. Weissmann, Hans o sută de persoane, cu format din reprezentanţi ai clerului, Pri- „Bukarester Deutscher Turnverein”, care Krack), box (Zizi Hal- sală de duş şi spălător, măriei Capitalei, Ministerului Instrucţiunei era accesibilă numai germanilor, şi “So- pern) sau scrimă pentru cu un bogat deposit de Publice, comunităţii israelite şi a nenumă- cietatea de dare la semn” de pe cheiul copii, elevi, adulţi, secţi- aparate de gimnastică raţi colegi şi prieteni ai Societăţei noastre, Dâmboviţei, unde evreii nu erau admişi. uni de gimnastică pentru din cele mai moderne, a avut loc inaugurarea sălii”. Practicarea sportului avea să joace un domnişoare (Margarete sala de sport prezintă un Sediul Societăţii de Gimnastică „Auro- dublu rol: de consolidare a identităţii evre- Saphir), secţiuni atletice acord frumos şi în adevăr ra” se afla în strada Mircea Voda nr. 20, ieşti şi de integrare în societate. sportive sau de dansuri, ori cursuri ce practic. Prevăzută cu luminatoare largi, într-o clădire destinată iniţial a fi şcoală, “Societatea noastră îşi datoreşte fiin- ieşeau din sfera educaţiei fizice: cercuri parchete, lumină electrică, calorifer şi cu pusă la dispoziţie de Comunitatea Tem- ţa ei unui scop nobil, inspirat de tristele literare, cursuri de limbi străine sau de pereţii în ulei, totul îţi întăreşte încrede- plului Coral. După înfiinţarea Gimnaziului împrejurări în care ne găseam în acea stenografie, serate, concursuri, excursii, rea în sănătate şi voiciunea ce se poate Evreiesc “Emanoil F. Libros”, “Aurora” perioadă. Ea a fost înfiinţată într’un mo- producţii de teatru. Finanţarea societăţii dobândi din folosirea lui obicinuită...Apa- cedează liceului două dintre sălile sale, ment de entuziasm, spre a fi un simbol al se realiza prin donaţii, cotizaţii, taxe de ratele de gimnastică, toate demontabile rămânând cu sala de gimnastică, pe care unor inspiraţiuni nobile, a căror realizare, înscriere sau din fondurile strânse la ser- şi portative ce abundă cu prisosinţă în o pune la dispoziţia gimnaziului pe întreg renaşterea fizică, era întrezărită ca «Au- bările organizate. această sală, demonstră şi spiritul practic parcursul existenţei sale. rora» unor vremuri mai bune”. (Dare de Un articol elogios avea să îi rezerve ce a călăuzit pe conducătorii societăţii”. seamă a Societăţii de gimnastică “Aurora” ziarul “Sportul”, reprodus în “Curierul Isra- Festivitatea de inaugurare a sediului PAUL ROSENFELD 12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 474-475 (1274-1275) - 1 - 30 iunie 2016 JCC ŞTIRI DESPRE ROMÂNIA Centrele Comunitare Evreieşti
cu vişine şi budinca de brânză dulce, care acesta a dezvăluit cele mai profunde ”Unul dintre cele mai importante şi-au făcut loc şi reţete mai puţin obişnui- secrete ala Cabalei, în forma Zoharului elemente ale sărbătorii este aprinderea JCC te, cum ar fi prăjitura cu făină din migdale (Cartea Splendorii), un text-reper al mis- focului şi aici este şi legătura reprezen- şi mălai, budinca oboreană de brânză ticismului evreiesc. De asemenea, Lag tativă cu istoria Cabalei. Aşa cum am şi specialităţi argentiniene. Pe lângă Ba’omer marchează victoria temporară încercat să le explic astăzi celor care au Bucureşti membrii comunităţii, au mai oferit spre a oamenilor lui Bar Kochba asupra ro- fost prezenţi la eveniment, focul este una Premierã de ªavuot degustare preparate lactate Restaurantul manilor. dintre formele de manifestare în gândirea La JCC Bucureşti, sărbătoarea de Aubergine şi Covalact. Tradiţiile acestei sărbători s-au dezvol- cabalistă, a aprecierii lui Dumnezeu faţă Şavuot a debutat cu o premieră: organi- Târgul gastronomic a fost urmat de tat în timpul perioadei moderne. Mişcarea de creaţie, faţă de tot ceea ce a făcut zarea unui târg tradiţional de Şavuot, la un Seder de Şavuot, în care participanţii sionistă a amplificat semnificaţia luptei atunci când a creat lumea. Focul este care membri ai comunităţii au participat s-au delectat cu produse lactate, au în- pentru eliberare naţională a revoltei lui Bar văzut ca ceva pozitiv, care aduce lumină cu reţeta favorită, preparată în prealabil văţat despre Şavuot de la rabinul Rafael Kochba şi a transformat-o într-un simbol şi reprezintă viaţă. Din acest punct de acasă şi pe care au oferit-o spre degusta- Shaffer şi au cântat împreună cu Corul al luptei pentru libertate. vedere, multe dintre comunităţile care ce- re celorlalţi participanţi şi vizitatori. Alături Copiilor şi Corul Hazamir. Lag Ba’omer nu este o sărbătoare de lebrează Lag Ba’omer chiar menţionează de brioşe, prăjitura cu mere, pandişpanul odihnă, aşa că se lucrează în toate dome- legătura cu istoria şi „gândirea cabalistă”, Un curs intensiv niile, iar în afară de rugăciunile speciale a afirmat Felicia Waldman, într-un interviu se observă şi alte obiceiuri specifice. De pentru „Realitatea Evreiască”. de istoria Cabalei exemplu, focurile de tabără sau trasul la Lag Ba’omer are loc în a 33-a zi nu- ţintă cu arcul, dar şi celebrări ale lui Rabbi mărată de la Omer, care începe din a Shimon bar Yochai. doua noapte de Pesah şi se sfârşeşte Cu prilejul sărbătorii de Lag Ba’omer, JCC la viitor de Şavuot. la JCC Bucureşti, membrii comunităţii au Duminică, 24 iulie, ora 11:00 - Această zi marchează Hilula, celebra- avut parte de o conferinţă foarte intere- Recital extraordinar: Special re interpretată de unii ca fiind comemo- santă: un adevărat curs intensiv de istorie Menorah Winston rarea morţii lui Rabbi Shimon bar Yochai, şi filozofie a Cabalei, susţinut de dr. Felicia un înţelept mişnaic, lider şi discipol al Waldman, profesor al Centrului de Studii M e n o r a h lui Rabbi Akiva în secolul al II-lea. Ziua Iudaice din Cadrul Facultăţii de Litere a W i n s t o n s - a marchează, de asemenea, momentul în Universităţii Bucureşti. născut în Ro- mânia şi şi-a început cariera O altă întâlni- la Teatrul Liric re importantă s-a din Constanţa. desfăşurat la Sinago- JCC A urmat Opera ga Neologă Zion, de Naţională Bu- pe malul Crişului Re- cureşti, iar în ORADEA pede, unde a avut loc 1982, Menorah Israelul, în inima evreilor un concert de muzică Winston a făcut evreiască al formaţiei În afara întâlnirilor obişnuite din cadrul Alia în Israel, Comunităţii Evreilor JCC Oradea, în ultima lună, mai multe continuându-şi studiile la Rubin Aca- din Oradea, Hake evenimente au avut în centru atenţiei demy of Music, în Ierusalim. A mai shet Klezmer Band. Israelul. Membrii comunităţii au participat studiat la Manhattan School of Music, Concertul s-a bucurat pe 5 mai la comemorarea Holocaustului Hebrew Union College-Jewish Institute de un real succes, în Israel. of Religion şi CUNY (Lehman College având peste 700 de Trei zile mai târziu, când a avut loc and Hunter College). Au urmat concerte spectatori. programul Keshet VIII, discuţiile s-au în întreaga lume, iar în această vară Evreii orădeni s-au centrat, de asemenea, în jurul Israelului, susţine un turneu în România. bucurat şi de o lansare al limbii ebraice, poporului şi pământului Participarea se face pe bază de in- de carte. Este vorba sfânt. vitaţie ce se distibuie în mod gratuit la despre lucrarea “Un Pe 12 mai, evreii din Oradea au sediul JCC Bucureşti, în limita locurilor aşhkenaz între România şi Eritreea”, a au primit pachete cu alimente, dulciuri şi sărbătorit Ziua Independenţei Statului disponibile. Israel. Cu ocazia sărbătorii, participanţii scriitoarei israeliene Dova Cahan. fructe, dar şi cu o sărbătorire a membrilor au vizionat un film legat de această zi Şirul celor mai recente evenimente “generaţiei de aur”, născuţi în luna mai: şi au petrecut împreună ca într-o mare s-a încheiat cu Mitzva Day, ziua faptelor Kincses Ecaterina şi Bodor Susana. familie. bune, ocazie cu care copiii şi vârstnicii IUDITA GAVOR
lui, a reuşit şi de această dată să capteze arădean Rabinul Aron Chorin. Getta Neu- aplauzele publicului. mann a abordat subiectul vieţii evreieşti, JCC Cel de-al treilea eveniment al zilei a al importanţei păstrării tradiţiei, fapt pe avut loc în sediul JCC. În ziua comemo- care l-a trăit ca fiică de rabin. O imagine Din eter rării plecării dintre noi a Prim-Rabinului mai largă asupra subiectului a oferit rabi- Timişoara Dr. Ernest Neumann z.l., s-au întâlnit în nul Zvika Kfir. Acesta s-a referit la diver- „Trei în unu” cadrul unei mese rotunde rabinul Zvika sele curente iudaice, pornind din cele mai pe hârtie Sintagma publicitară şi-a găsit va- Kfir, prof.dr. Victor Neumann, Getta Neu- vechi timpuri, ajungând apoi la hasidism Emisiunea Mari Muzicieni rianta reală în programul desfăşurat, mann, fiica regretatului rabin, şi Luciana şi, mai târziu, la reformă. Domnia-sa a „Mari Muzicieni” este o emisiune rea- într-o singură duminică, la Comunitatea Friedmann, preşedinta C.E.Timişoara. vorbit şi despre subiectul asimilării, care lizată la Radio Shalom România de Ian- Evreilor din Timişoara şi JCC Timişoara. Dezbaterea s-a referit la Curentul Neo- reprezintă un pericol mai mare pentru cu Ţucărman, supravieţuitor al Trenurilor La ora amiezei, voluntarii au participat la log, ramură a reformei cultului evreiesc curentele reformiste. Concluzia sa, ca de Morţii. În cadrul emisiunii sunt prezen- cea de-a doua ediţie a Mitzva Day. De din secolul al XIX-lea, care a cunoscut altfel şi a Lucianei Friedmann, este că tre- tate şi difuzate fragmente sau concerte acestă dată au dus pachetele cu alimen- o perioadă de înflorire şi în secolul al buie să fim o comunitate integratoare, în integrale de muzică clasică, scrisă sau te la Fundaţia Timişoara 89, coordonată XX-lea. Provenit dintr-o familie tradiţional care toţi cei cu ascendenţă evreiască să interpretată de muzicieni evrei, cum ar de scriitorul Petru Ilieşu, singurul refugiu ortodoxă din Ceica, Rabinul Neumann a se poată regăsi, păstrând, însă, tradiţia. fi Jascha Heifetz sau Itzhak Perlman. pentru adulţii fără adăpost din oraşul de urmat facultatea şi doctoratul la Buda- LUCIANA FRIEDMANN Iancu Ţucărman, distinsul realizator al pe Bega. pesta, fiind un absolvent emisiunii, prezintă cu justeţe subtilităţile La doar două ore distanţă, la Muzeul emerit al Institutului Teolo- muzicii secolelor XVIII-XX. Satului de la Pădurea Verde a avut loc gic Evreiesc Neolog de la Printre colaboratorii de seamă ai Festivalul Etniilor, eveniment anual la Budapesta. Prof. dr. Victor emisiunii putem să îi menţionăm, pen- care participă corul comunităţii. Şi de Neumann le-a vorbit celor tru generozitatea lor, pe Dan Grigore, această dată, oaspeţii „casei evreieşti” prezenţi despre evoluţia Şerban Lupu, Sabin Păuţa, Valentin au fost întâmpinaţi cu maţot şi miere, în istorică a iudaismului, Gheorghiu precum şi Cvartetul Voces timp ce alte comunităţi au etalat produse începând cu Haskala, de la Iaşi, condus de Bujor Prelipcean, tradiţionale, cele mai multe preparate în iluminismul iudaic iniţiat director general al Filarmonicii de Stat satele bănăţene. Publicul vizitator s-a de Moses Mendelsohn, „Moldova” din Iaşi. interesat despre tradiţia evreiască şi şi continuând cu rabini Tribuna Marilor Muzicieni se difu- despre melodiile interpretate în limba adepţi ai reformei, printre zează în direct joia de la ora 18:00 şi în ebraică. Alexandru Fischer, dirijorul coru- care şi cunoscutul cărturar reluare vineri la ora 13:00. JCC BUCUREŞTI Jcc IaŞi Jcc Oradea Jcc TimiŞoara Str. Popa Soare 18 Str. Elena Doamna 15 Str. Mihai Viteazu 4 Str. Gh. Lazăr 5 Telefon: 021.320.26.08 Telefon: 023.231.37.11 Telefon: 025.943.48.43 Telefon: 025.620.16.98 E-mail: [email protected] www.facebook.com/groups/ www.facebook.com/JccOra- Pagină coordonată de www.jcc.ro jcciasi deaEvenimente GEORGE GÎLEA REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 474-475 (1274-1275) - 1 - 30 iunie 2016 13
TRECUTUL CITIT ÎN CHEIA PREZENTULUI „Norman Manea, o viaţă” Faimosul scriitor Norman Manea a fă- fost sesizate de co-moderator dr. Claudiu Luca Formati a povestit că a vrut să cut o vizită în ţara sa de baştină, la aniver- Turcuş, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj. devină editorul italian al lui Manea sarea celor 80 de ani de viaţă, pentru care după ce a stat de mai multe ori a rostit un laudatio prof. univ. dr. Carmen de vorbă cu scriitorul şi abia după Muşat, redactor-şef al revistei Observator „Cel mai strãlucit reprezentant aceea i-a citit opera. Cultural, co-moderatoare a evenimentului al literaturii est-europene” de la Biblioteca Academiei Române. „Scri- ”Intervenþia lui Norman ind, s-a salvat”, a subscris aserţiunii lui Potrivit eseistei spaniole Mercedes Antonio Tabucchi ministrul Culturii, Corina Monmany, Norman Manea este cel mai Manea în problema Eliade Şuteu. „A făcut extraordinar de mult pen- strălucit reprezentant al literaturii est-eu- a fost salvatoare” tru literatura română”, declara directorul ropene, încoronarea umanistului. Nicolas Editurii Polirom, Silviu Lupescu, cel care, Cavaillès (Franţa) a afirmat că în opera Stelian Tănase s-a referit la articolul lui la rândul său, a făcut foarte mult pentru lui Manea s-au întâlnit ”tandreţea, genero- Norman Manea ”Felix Culpa”, despre Mir- „reîntoarcerea huliganului”, editându-l în zitatea, umorul şi intransigenţa”. Bogdan cea Eliade, care în urmă cu 25 de ani, când ţară. În biografie şi operă, România şi Alexandru Stănescu a vorbit despre „gân- a fost publicat, a stârnit critici acerbe în evreitatea joacă roluri-cheie, observa E.S. direa magică” prezentă în povestirile scri- comunitatea literară din România. ”Această tute. Când s-a născut şi viitorul lui părea Emil Hurezeanu, ambasadorul României itorului. Prof. univ. Victor Ianovici (Thes- intervenţie atunci a fost salvatoare, deoa- nesigur, bunicul i-a prezis o viaţă lungă. în Germania. Opera lui poate fi răspuns saloniki) a subliniat că Manea ”a păstrat rece a provocat o discuţie care ţine până În deceniile care au urmat i s-a predat, afirmativ la întrebarea: „mai prezintă stu- copilul din noi iar copilăria a reprezentat azi. Este bine că a spus ceea ar fi trebuit fără succes, „importanţa ghearelor într-o diul umanioarelor interes pentru tineri?”, pentru el o experienţă fundamentală”. spus”, a declarat vorbitorul. Mircea Eliade, lume a sălbăticiei”, dar a rămas deficitar opina rectorul Universităţii Bucureşti, Scriitorul reprezintă conştiinţa umanist- a arătat în continuare Stelian Tănase, nu cu această înzestrare. După ce s-a întors prof. univ. dr. Mircea Dumitru. Este bun contemporană, o conştiinţă a epocii, este s-a delimitat niciodată faţă de mişcarea din lagăr, a fost un timp amăgit de iluziile patrimonial, susţinea directorul Muzeului un purtător al unui destin provenind din legionară. Apropierea de Zelea Codreanu a bine manipulate ale vremii, dar ghinionul lui Literaturii Române, dr. Ioan Cristescu. A cultura traumei. Dar această situaţie i-a fost mult mai mare decât se afirmă, iar Nor- a fost că a aparţinut unei minorităţi etnice „plătit scump dreptul de a fi diferit”, dar nu întărit literatura rezistenţei interioare, a man Manea a fost dezamăgit că Eliade nu nu prea iubite, a spus el. A purtat prea mult în zadar, considera decanul Facultăţii de spus conf. univ. dr. Paul Cernat. După Ma- şi-a clarificat poziţia. ”Eliade a lăsat în urmă timp povara unei meserii inadecvate, dar Litere, prof. univ. dr. Emil Ionescu. Opera riana Gorczyca, ”exilul a scos tot ce e mai foarte multe texte negative, uneori oribile”, a avut şi bucuria unor momente frumoa- lui este „o contemplare lucidă a unei istorii bun din Norman Manea”. Mircea Martin a a declarat Stelian Tănase, adăugând că se – marea, codrul, literatura, prietenia şi recente”. A fost sinteza sesiunii de deschi- scos în evidenţă valoroasa activitate a lui Eliade nu a înţeles şi nu şi-a asumat nicio iubirea –, cel mai important fiind găsirea dere, încheiată cu mulţumirile lui Norman Manea în calitate de comentator al litera- dată trecutul. Legat de tematica scrierilor unei zâne, Cella, partenera lui de viaţă, Manea pentru organizatori şi prieteni. turii române moderne. Monika Zgustova lui Manea, Stelian Tănase s-a referit la cele care-i este aproape şi acum. „Până în Temele profunde ale operei lui Norman (Spania) îl consideră cel mai bun scriitor două subiecte esenţiale – Holocaustul şi ultima clipă nu am vrut să părăsesc locul Manea sunt „originea iudaică şi condiţia al subiectului totalitarismului. exilul –, subliniind că tema timpului este unde m-am născut şi limba, dar am fost silit de exilat”, îşi rezuma eseul „Afrontul cum- ”Norman Manea este un gentil sar- prezentă în toate scrierile lui: mai întâi de condiţii. Atunci am devenit un perpetuu secădeniei” prof. univ. dr. Paul Cornea: donic sau un melancolic liberal”, a spus Transnistria, apoi exilul interior, ieşirea din pribeag, dar am avut şi posibilitatea să am „norocul nu e un destin, ci o oportunitate”; Andrei Pleşu, care a apreciat modul în exil în America şi, în sfârşit, pătrunderea o altă înţelegere a efemerităţii, a înfrăţirii, a „cumsecădenia” îi amplifică opera; centrul care scriitorul a abordat şi a dezbătut pro- exilului în literatură. Ioana Gruia s-a referit învrăjbirii între oameni. Nu este puţin lucru de greutate – „lupta împotriva apologeţilor blemele fascismului, nazismului, Holoca- la romanul „Vizuina”, având de asemenea să poţi compara ce poate face omul seme- urii”. De la „admiraţie” şi „sentiment de ustului şi comunismului. A avut nu numai o ca subiect exilul. Temele lui Norman Manea nului său în condiţii de libertate, după ce ai părăsire”, când a auzit că scriitorul pleacă privire fermă şi atentă la detalii dar a făcut sunt memoria, exilul şi suferinţele umanită- scrutat isprăvile tale sub dictatură. Revin din ţară, la descoperirea problemelor co- şi o trimitere la realitatea condiţiei umane, ţii, a constatat Bedros Horasangian. azi la locul meu primordial cu melancolia şi mune, după ’90, la Berlin, au fost etape ale la o dramă a condiţiei umane, a spus el. modestia pribeagului încercat de traumă, convergenţelor spirituale cu sărbătoritul, Pleşu admiră definiţia dată de scriitor ”Ghinionul meu a fost supravieţuind prin tenacitate şi copleşit de rememorate de Ana Blandiana. Retrăiri exilului – ”o radicală deposedare” – şi în atitudinea omenescului atât de prolific în ale unei prietenii de 50 de ani au fost punc- acest sens consideră că atât iudaismul, cã aparþineam unei minoritãþi noile sale ameninţări şi izbânzi”, a spus tate de Nora Iuga. Maria Nadotti (Italia) a cât şi creştinismul reprezintă exiluri. Dr. etnice nu prea iubite” scriitorul, care a subliniat, în încheiere, evidenţiat un nou tip de personaj, masca He Lea Wakeman (SUA-China) a apre- citându-l pe Henry James, necesitatea de carnaval, circulând în scrierile lui Nor- ciat că, deşi scrierile lui Manea reflectă Norman Manea a mulţumit tuturor celor continuării activităţii de creaţie. man Manea. Florence Noiville (Franţa) i-a ”o disperare şi o solitudine profunde”, el prezenţi la aniversarea lui, care este inevi- IULIA DELEANU înrămat peisajul în „literatura rezistenţei”. a reuşit să depăşească această condiţie. tabil o retrospectivă a tot ce ţine de senec- EVA GALAMBOS Gabriela Adameşteanu a „jucat” o scenă adevărată, definind întregul proces de (re)cunoaştere a trecutului în România: „Secretul unei vieţi oarecum împlinite” „Era prin ’79. Lucram la fosta Casă a Ar putea fi mottoul însemnărilor primite la redacţie de la Jeana şi Stelu. Sunt amintite şi alte prietenii ale Rodicăi. Una dintre ele Scânteii. Stăteam de vorbă cu Norman Goldsfarb, aproape centenară, membră a comunităţii evreilor plo- – Sandu (Mazor); plecat în Israel şi revenit, după ani, în ţară ca Manea. Eu: Cel puţin, noi, românii, n-am ieşteni. Ceea ce le deosebeşte de rememorările, multe – retrăiri ambasador al Israelului în România. Referitor la prieteniile proprii, avut lagăre. El: Ba am avut. Eu: De unde din anii Holocaustului, ale celor din generaţia ei, este accentul Jeana are a se mândri cu scriitorul Nik Dumitrescu; cu Alexandru ştii? El: Pentru că am fost acolo. A făcut pus pe luminile vieţii: dragoste familială, prietenie, bune relaţii Bărbulescu, directorul Casei Memoriale „Paul Constantinescu”. şi referiri la operă, caracterizând-o prin interetnice, pasiune pentru Frumos. Fratele, Silviu: o poveste de „El m-a ajutat să particip la Festivalul Enescu, scrie. „Tot el m-a fineţe a ironiei, inteligenţă, înţelepciune, dragoste începută la 13 ani, el cu soţia şi fiul lui, Cornel, pleacă în sărbătorit la 90 şi apoi la 95 de ani, când mi-a oferit Diploma de scepticism. Apropieri între istoria Spaniei Israel, la scurt timp, soţia moare. „Îşi întemeiază o nouă familie, Excelenţă”. Ceea ce-o ajută pe Jeana să-şi păstreze integritatea şi a României – cele două dictaturi post- în care Cornel se realizează strălucit”. Îndepărtarea geografică intelectuală este conectarea la prezent: întâlnirea, facilitată de belice, Franco şi Ceauşescu –, au fost n-a fost şi îndepărtare sufletească. Mai mult, Silviu a fost gazdă nepoata ei, Lavinia, cu Victor Bortaş, (re)editorul unei cărţi de reperate de Antonio Muňoz Molina (Spa- ireproşabilă pentru prietenii Jeanei care au vizitat Israelul. Cores- Alexis Carrel, „L’homme, cet inconnu”, scrisă în 1935, care i-a nia). Problema identităţii, constantă în pondenta noastră îşi judecă fără menajamente viaţa personală: marcat tinereţea; lansarea de carte a lui Mircea Peneş, la Buzău, opera sărbătoritului, este generală în zilele profesoară fiind, cu o frumoasă carieră administrativă – inspector unde a fost încântată s-o reîntâlnească pe Passionaria Stoicescu, noastre: „suntem toţi prizonierii identităţii”. în Inspectoratul Judeţean de Învăţământ, director al Casei Re- cea care a recomandat volumul. A impresionat-o faptul că Passi Numai acum? „Mare dadaist, mare român, gionale a Creaţiei Populare din Ploieşti -, îşi oferă note bune ca a declarat că „talentul i-a fost recunoscut printre primii de ea şi mare scriitor”, şi-a sintetizat opinia Olivier soţie şi noră, mai puţin bune ca mamă: „Nu am scuze că munca de Corneliu Şerban”. „Recent am mai avut o întâlnire de suflet Guez (Strasbourg), amintind că probleme profesională, căreia m-am dăruit cu tot sufletul […], a făcut ca eu – scrie Jeana – cu prolificul dramaturg Mihai Ispirescu, de care ale dictaturilor în Europa Centrală şi de să lipsesc mult timp de acasă. Rodica a fost crescută mai mult mă leagă multe amintiri frumoase pe minunatul tărâm al culturii Est în secolul al XX-lea i-au marcat opera. de soacra mea”. Fiica „i-a dat un nou sens vieţii” când Milian, prahovene”. Ce-o susţine moral? „Activitatea mea profesională a Cum percepe România, citită în cărţile soţul ei, a părăsit această lume. Bucurii – căsătoria fiicei, nepoţii fost elogiată prin numeroase distincţii oferite de stat şi de forurile lui Manea un scriitor englez? A spus-o Lavinia şi Virgil –, şi necazuri – moartea prematură a ginerelui, superioare ale instituţiilor în care am activat; decoraţii, medalii, recitând în română Paul Bailey: „Mai suna- lipsa unei familii proprii în cazul nepoţilor – sunt notate fără exal- diplome de excelenţă şi de fidelitate, premii”. Dar mai mult decât vei dulce corn, pentru mine, vreodată?”; tare şi fără lamentări. orice îi dă tărie „aprecierea şi dragostea celor întâlniţi în drumul „O ţară tristă, plină de umor”. Plecând de Capitolul „prietenii” are ca fundal România postbelică: Claris- spinos al vieţii”. (I.D.) la opera sărbătoritului, Magda Cârneci a sa, cunoscută în ’46, ca secretară a şcolii evreieşti unde Milian pus sub lupă prezentul românesc: ne-am era director, apoi - colegă la Inspectorat. „La sfârşitul vieţii, a avut Primim la redacţie eliberat cu totul de regulile de existenţă o atitudine reprobabilă, nu numai faţă de mine, ci şi de ceilalţi impuse de totalitarism?; sunt scriitorii prieteni. M-a durut, dar nu a diminuat preţuirea […] pentru ce a În cartea „Cântările Tzionului” (editura Dellart, 2013, Cluj- români mai puţin bizantini şi supuşi com- însemnat ea în viaţa mea”. Anul 1961 a fost cel al începutului unei Napoca) autorul Ştefan Farcaş din Turţ (Satu Mare) precizează promisurilor?; avem sau nu de-a face frumoase prietenii cu vecinii: familia Popescu, cu mulţi copii, care în Cuvântul înainte: „La vârsta de 45 de ani am trecut printr-o cu-n fel de „autism civic”, cu „aşteptarea au devenit, la rându-le, prieteni ai Rodicăi. Unii dintre ei – aici, suferinţă trupească. M-am rugat lui Dumnezeu să fiu vindecat; prudentă”?; cât ne interesează soarta ce- însemnările ajung la zi - cu realizări notabile: Graţiela, deputat, dacă am văzut că nu sunt ascultat, am zis aşa, ca Ilie: Dum- lor din alte părţi ale lumii?; ce se-ntâmplă ministru; Tiberiu, procuror general al ţării. Rodica şi regretatul ei nezeule, ia-mi viaţa! Nu puteam să văd copiii ducând lipsă. cu „libertatea conştiinţei” în „capitalismul soţ Ovidiu au fost naşii a doi copii din familia Popescu: Graţiela Nici de data aceasta nu am fost ascultat. Am luat o hotărâre, dezlănţuit”?. Contrapunct: Norman Ma- să nu mai cânt niciodată pentru Dumnezeu şi am zis că nici nea – scriitor responsabil. Tot în cheia nu vreau să mai aud de numele Lui, dar Creatorul m-a lăsat actualităţii i-a privit opera Juan Tarrida ANUNŢ un timp să mă liniştesc. Ca un cântăreţ iscusit, s-a apropiat de (Barcelona): după dezastrele secolului Comunitatea Evreilor din Bucureşti angajează un juriscon- mine şi mi-a lăsat în minte câteva cuvinte pline de farmec, care al XX-lea, ascensiunea extremei drepte sult, cu program redus de 4 ore, cu o perioadă de probă de 3 fredonau stăruitor: Cântă despre Israel! Iată câteva versuri din din primul deceniu al veacului al XXI-lea. luni. Doritorii vor depune o cerere la secretariatul C.E.B., din volum: Am stat singur, m-am gândit/ La singurul popor evreu,/ Apropieri Norman Manea-Paul Celan au strada Sf. Vineri nr. 9-11, tel. 021 313 17 82. De mulţi vrejmaşi a fost lovit,/ La suferinţă i-a fost greu. 14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 474-475 (1274-1275) - 1 - 30 iunie 2016
Sub aura splendorii: elogiul timpului prezent Emoţionantă a literaturii pe care o practică, fără a se neapărat. Vorbitoarea imaginează cartea plasa în acelaşi canon cu ceilalţi. Vorbitoa- Andreei Nanu ca pe o „ţesătură narativă”, rea şi-a exprimat „respectul faţă de munca în care firele principale – literatura şi mu- lansare a cărţii intelectuală şi literară a Andreei Nanu”. zica – se întrepătrund cu grijă. La librăria „Cărtureşti”, de pe strada Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, Andreea Nanu a adus mulţumiri celor despre piticii Verona, a avut loc lansarea volumului s-a declarat onorat de reîntâlnirea cu ante- care i-au fost alături la acest eveniment – Timpul splendorii, de Andreea Nanu, care vorbitorii săi, numind-o pe Ana Blandiana data calendaristică la care a fost organizat închide cercul „Tetralogiei AnoTimpurilor”, „regina civismului românesc”, „campi- a coincis cu ziua de naştere a autoarei –, din Rozavlea apărută la editura Eikon. În cadrul acestui oana altruismului scriitorilor români”. Pe afirmând că prezenţa publicului a fost cel (Bucureşti, sala Cinematicii eveniment, moderat de jurnalistul cultural Andreea Nanu vorbitorul a caracterizat-o mai frumos dar care îi putea fi oferit. După Eforiei, 26 mai 2016) Teodora Stanciu, au luat cuvântul, în or- drept „o scriitoare talentată, profundă, ce a scris foarte mult despre trecut şi a dinea enunţată, Christian Crăciun, Daniel informată”, făcând trimitere la sferele de privilegiat memoria, „podul” acestei cărţi îi La iniţiativa Fundaţiei Tarbut Sighet- Cristea-Enache, Ana Blandiana, dr. Aurel cunoaştere pe care le acoperă autoarea era necesar pentru racordarea la prezent. Cultură şi Educaţie iudaică, preşedinte Vainer, Dumitru Avakian, Andreea Nanu „Tetralogiei AnoTimpurilor” (tehnica scrie- Volumul de faţă constituie „încercarea de Peninah Zilberman, cu sprijinul Amba- şi Virgil Nanu. rii, istoria artei, muzica, baletul, expertiză a extrage o esenţă a timpului, de a vedea sadei Statului Israel şi al societăţii El-Al, Criticul Christian Crăciun, care a sem- în ştiinţe politice – două doctorate în acest ce putem face cu el, fără a ne lăsa devoraţi ca şi al Asociaţiei Oamenilor Mici, a nat prefaţa a trei dintre cele patru volume domeniu). Prin corelarea prezentului de întâmplări”. În acest sens, imaginea avut loc lansarea cărţii „În inimile noas- ale tetralogiei, a integrat tipul de proză al eveniment editorial cu acela al „Podurilor „şarpelui ridicat de evrei în pustie” arată, tre eram nişte uriaşi” (despre care am Andreei Nanu într-o „literatură anti-realis- Toleranţei”, desfăşurat în aceeaşi perioa- în viziunea autoarei, cum „iubirea poate scris în revista “Realitatea Evreiască” tă”, care propune un alt concept asupra dă, dr. Aurel Vainer a explicat recurenţa vindeca un suflet muşcat de moarte; totul din aprilie 2016). Au luat cuvântul Peni- legăturii care uneşte arta şi literatura; cuvântului „pod” în interiorul Talmudului: e vrednic de a fi iubit, doar să nu cazi în nah Zilberman, moderatoarea întâlnirii, decurge de aici un „roman muzical, cu l-a identificat cu existenţa omului – „o idolatrie, să nu risipeşti marile iubiri în ES. Tamar Samash, ambasadoarea personaje mistuite de dorinţa de a trăi po- cale îngustă care, de la naştere până la lucruri mici”. Statului Israel, reprezentantul comunei lifonic”, sub aspect estetic şi etic, ilustrând moarte, trebuie parcursă cu atenţie, des- Soţul Andreei Nanu, preotul Virgil Rozavlea, dr. în istorie Vasile Mârza, o saga, o cronică de familie. Evocarea unor chidere, grijă”. Nanu, şi-a exprimat recunoştinţa faţă de Alina Tătucu, membru fondator al Aso- momente istorice atroce este făcută pentru Dumitru Avaki- cei care au luat cuvântul în cadrul lansării ciaţiei Oamenilor Mici, Eilat Negev şi a arăta îndepărtarea omului de esenţa lui. an, critic muzical, şi, pentru conduita lor, i-a descris drept Yahuda Koren, autorii lucrării, conf. dr. Şi totuşi, personajele i se par mai puţin s-a raportat la im- „prieteni, nu judecători literari”. El a atribuit Felicia Waldman. individualizate prin limbaj, cele care capătă presiile primului cărţilor Andreei Nanu o „dimensiune tau- Cartea urma să fie lansată în Israel. contur fiind mai degrabă casele şi obiecte- volum al Tetralo- maturgică, vindecătoare”: „ne detensio- În septembrie 2016, în perioada Zile- le – „obiecte care au în ele veşnicia unui giei (Ziua cea mai năm, ne curăţăm, ne uităm încrâncenările, lor Patrimoniului Evreiesc European, suflet”. Ele duc la ocaloterapie („vindecare albă) şi a detaliat urâtul care ne agresează în fiecare zi”. va fi lansată în principalele oraşe din prin frumos de toate căderile şi decăderile motivele pentru [...] „Uneori uit de propria copilărie. Citind România. Vorbitorii au pus accentul pe umane”) şi la salvarea dostoievskiană a care îi place stilul câteva pagini, îmi reamintesc. Mă redes- ineditul lucrării, pe odiseea talentaţilor lumii, în virtutea criteriului estetic. literar al Andreei copăr; [lectura] îmi vindecă memoria”. artişti care au fost evocaţi şi în filmul Daniel Cristea-Enache, critic literar Nanu: „aspectul „Ce fac eu la amvon face Andreea prin vizionat – „ Warwick Davis şi cei şapte şi conferenţiar la Facultatea de Litere a construcţiei muzi- scris. Scrisul ei are o funcţie revelatoare: pitici de la Auschwitz”. Pe ecran au Universităţii din Bucureşti, a mărturisit că cale – denotă o po- Dumnezeu este Frumosul, Sensibilitatea, fost proiectate şi imagini ale întâlnirii într-o literatură contemporană care ade- lifonie care apar- Cineva care se află în imediata ta apro- autorilor cărţii cu una dintre supravieţi- sea îi rezervă surprize neplăcute, cronica ţine unui revolut secol XIX – de regăsit piere, discret, şi brodează cu migală la uitoare, Perla. de întâmpinare şi activitatea de critic literar în simfonismul wagnerian”; „răbdarea şi propria ta istorie”. B.M.M. „capătă sens prin scriitori ca Andreea bucuria de a urca pe o culme de pe care CLAUDIA BOSOI Nanu”. Vorbitorul a afirmat că autoarea poţi să observi multe, atât împrejurimi, cât „scrie ca în epoca interbelică, pare din şi depărtări”, „îmbinarea abilităţilor tehnice generaţia criterioniştilor”. Nu ar echivala cu dorinţa de a oferi un spectacol interior, Povestea unui aşkenaz în Eritreea cartea cu o frescă a timpului nostru, ci cu al muzicii”. Interpretarea contemporană a În prezenţa autoarei Dova Kahan, între localitatea natală a autoarei – Iveşti, una care „amplifică şi restrânge mereu trecutului prin muzica lui Bach – laitmotiv Centrul de Studii Ebraice din cadrul Facul- jud. Galaţi – şi Eritreea poate fi realizată, centrii de greutate ai cărţii, secţionează al volumului lansat astăzi – ilustrează, în tăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti a întrucât în ambele locuri nu mai există po- epocile istorice, face salturi în timp, relevă accepţia lui Dumitru Avakian, „un timp al găzduit la 24 mai o dezbatere asupra cărţii pulaţie evreiască numeroasă; mai precis, experienţele personajelor”. „Capacitatea splendorii de la nivelul căruia se poate „Un aşkenaz între România şi Eritreea”. în Eritreea mai trăieşte numai un singur Andreei Nanu de a extrage cititorul din observa construcţia de amplă respiraţie, Evenimentul a fost moderat de conf. univ. evreu, Sami Cohen. universul mundan şi a-l duce într-o altă asemenea unei catedrale”. dr. Felicia Waldman, alături de studenţi şi Dova Cahan, fiica protagonistului cărţii, calitate a atenţiei, într-un alt ritm” sunt tot În completarea imaginii catedralei, masteranzi, au luat cuvântul Adrian Cio- Herşcu Şaim Cahan, a înfăţişat povestea atâtea argumente ale situării autoarei pe a măreţiei arhitectonice şi artistice pe flâncă, directorul C.S.I.E.R. şi lector dr. unui evreu sionist, care pleacă din târgu- un palier al literaturii elevate. care o degajă, Teodora Stanciu a reliefat Adrian Niculescu, din partea S.N.S.P.A. şorul Iveşti din judeţul Galaţi, rămâne la Ana Blandiana, în calitate de poetă şi „enorma informaţie pe care o deţine, dar Conf.univ.dr. Felicia Waldman a apre- Bucureşti, iar în 1947 emigrează; petrece nu de critic literar, a prelungit paralela cu nu în modul plat, demonstrativ; totul este ciat subiectul inedit, respectiv povestea o perioadă scurtă în Israel, înainte de pro- literatura interbelică şi a alăturat proza trecut prin darul narativ”, în virtutea unui unor români care au parcurs destinaţii mai clamarea Statului, apoi, în februarie 1948, Andreei Nanu de aceea a Hortensiei Pa- „romantism elevat”, care conferă trecutului puţin obişnuite, precum statul nord-afri- ajunge la Asmara, în Eritreea, unde va trăi padat-Bengescu, are o valoare intrinsecă o esenţă modelatoare, fără a-l idealiza can. În opinia sa, o abordare comparativă până la sfârşitul vieţii (1974). De profesie fabricant de textile, Herşcu Şaim Cahan lăsase totul în urmă, din cauza regimului „Tata a păstrat paşaportul turcesc toată viaţa” comunist. Dova Cahan a scris pentru a Mai înainte să fi fost turnat fil- de nazişti doi ani după sosirea familiei sale acolo, când a fost salva de la uitare numele tatălui său. mul documentar şi strânse mărtu- arestat. Şi-a rugat prietenul să-i spună mamei. După două luni Conf. univ. dr. Adrian Niculescu riile într-o carte, „Paşaport turcesc” la Drancy, a fost eliberat. Împreună cu familia a plecat în Turcia, (SNSPA) a conturat profilul Iveştiului de a însemnat, în 1944, „trenul vieţii” cu primul convoi. „Mama avea cetăţenie turcă, tata nu. Mama astăzi, din micul ştetl nemairămânând pentru evrei cu cetăţenie turceas- şi cu mine am ajuns la Istanbul. Tata a murit la Auschwitz”, decât Cimitirul Israelit Referindu-se la că din ţări europene aflate sub istoriseşte Albert Saul. Arlette Mizrahi şi părinţii săi au ajuns în specificul trecutului localităţii, Adrian Cio- ocupaţie nazistă. O spune subtitlul Turcia; fratele tatălui a fost ucis de nazişti. În memoria afectivă flâncă, directorul C.S.I.E.R., a afirmat că volumului editat în condiţii grafice a lui Bella Lustyk, Istanbulul trăieşte-n expresii vizuale, olfactive, această carte răspunde atributelor istoriilor excepţionale: „O povestire a sal- gustative: „culorile, priveliştile, prăvăliile, bazarurile, dulciurile personale. Vorbitorul a subliniat că această vării”. Semnificativ, mottoul cărţii: şi iaurtul…”. „Dacă n-ar fi fost Turcia, n-aş mai fi existat. Tata localitate întruchipa paradigma unei boga- un citat identic în Coran şi Talmud: a păstrat paşaportul turcesc toată viaţa”, declară Claire Arditti. te vieţi comunitare, care a dispărut treptat „Cine salvează o viaţă, salvează La Drancy, Jacqueline Simantov s-a îmbolnăvit de febră tifoidă. după cel de-al doilea război mondial. lumea”, fiindcă a acţiona în numele A scăpat. În autobuzul care-o transporta afară, nu ştia încotro Volumul a fost lansat şi la Sinagoga lui Dumnezeu, indiferent de felul se îndrepta: credea că spre moarte. A fost spre viaţă. Mireille Neologă din Arad în organizarea Clubului în care-L slujim, echivalează cu Transman n-avea cetăţenie turcă. Mama ei s-a zbătut să i-o Femeilor de Afaceri din Arad, a Comunită- a acţiona în numele iubirii de semeni, fără deosebire de etnie, obţină. Mamă şi fiică au plecat în Turcia. Tatăl ei se ascundea ţii evreilor şi a Centrului de Studii Iudaice confesiune. A fost spiritul în care Selahattin Űlkűmen, consul în la Paris. S-au reîntâlnit la Marsilia în 1950. Victor Saul şi fratele “Academician Nicolae Cajal” al Universită- Rodos, şi-a pledat cauza în faţa unui general SS: „Constituţia lui au făcut serviciul militar în Turcia. După război, au decis ţii de Vest „Vasile Goldiş” (UVVG). Cartea turcească nu face diferenţă de rasă sau religie”. Declarându-se să rămână acolo. O secţiune relevantă a cărţii: depoziţii ale a fost prezentată de prof. universitar Ma- neutră în timpul războiului, Turcia „a făptuit acte de umanism urmaşilor unor diplomaţi turci, activi în epocă. Referindu-se la rius Grec, care a subliniat în primul rând în pofida condiţiilor politice şi economice grele ale timpului”. Holocaust, Mehmet Űlkűmen, fiul unui fost consul în Rodos, dragostea autoarei, prezentă la lansare, „O istorisire a salvării” concentrează într-un punct comun is- observa o reacţie care dă de gândit şi azi: prea mulţi oameni faţă de tatăl ei şi faţă de idealul sionist pe torisirile martorilor: călătoria cu trenul dintr-o lume în care viaţa le au întors capul în faţa suferinţelor îndurate de semenii lor. Nu- care-l reprezenta Herşcu Cahal şi pentru era ameninţată într-una a ocrotirii, retrăită de fiecare prin prisma mai curajul poate salva vieţi; a învăţat Mina Őydoğanci, fiica care a militat întreaga viaţă: “Tatăl meu a propriilor împrejurări. Iată câteva. Mama lui Albert Barbouth era fostului consul general al Parisului în 1942, care s-a dus la fost un sionist, un filantrop, un om mare, prizonieră la Drancy. A fost eliberată. Călătoria a durat nouă zile comandantul militar al Parisului, generalul Dietrich von Choitik, un erou, un mit…”, a declarat autoarea şi jumătate. Mereu – controale ale soldaţilor nazişti, dătătoare şi i-a spus: „Aceşti turci [evrei] trebuie să ajungă în Turcia să-şi volumului. de nelinişti. „La 24 aprilie 1944 am ajuns la Istanbul, notează facă stagiul militar”. Gülyüz Yolga, fiica viceconsulului din Paris Iniţiatoarea şi organizatoarea acestui Barbouth. A fost a doua mea naştere”. Recunoştinţa lui Albert între 1940-1945, citează din spusele tatălui ei: „Am acţionat eveniment a fost Dana Sas, preşedinta Carel a fost şi pentru posibilitatea oferită copiilor refugiaţi să cum mi-a cerut conştiinţa, benefic pentru onoarea ţării noastre”. Clubului Femeilor de Afaceri din Arad. urmeze cursurile Liceului „Papillon”, la Istanbul. „Nimeni nu ne-a O carte – contrapunct la preconcepţia confundând islamul cu Gazdă primitoare a fost Comunitatea întrebat, pe mine şi pe fratele meu – îşi aminteşte – dacă eram radicalismul islamic, care neagă iubirea de oameni. Evreilor din Arad, prin preşedintele Co- evrei, protestanţi, catolici, musulmani”. Albert Hassan se afla pe munităţii, ing. Ionel Schlesinger. stradă, cu prietenul lui catolic la Quentin, în Bretania ocupată IULIA DELEANU DAN DRUŢĂ REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 474-475 (1274-1275) - 1 - 30 iunie 2016 15 Avangarda evreiască, pilon al literaturii române În finalul seriei de evenimente „Po- nizarea culturii române cu cea europeană durile Toleranţei”, prezentate în numărul şi integrarea plenară a evreilor în cultura precedent al revistei, s-a desfăşurat, la română. Ilarie Voronca (Eduard Marcus) 18 mai 2016, comunicarea „Trei forme ale are acces la toate cuceririle lumii moder- avangardei: Tristan Tzara, Ilarie Voronca, ne – avionul, radioul, trenurile, călătoriile Saşa Pană”, susţinută de conf. univ. dr. (apanajul statutului demn al artiştilor) – şi Răzvan Voncu la Facultatea de Litere a face loc, în creaţia sa, acestor elemente Universităţii din Bucureşti. de industrie şi mecanizare. Prin manifes- Mult timp considerat un fenomen tul „Poezia nouă”, el arată că avangarda marginal (G. Călinescu îl trata ca pe un nu este o anulare nihilistă a tradiţiei, ci exerciţiu, înaintea marii arte), avangarda o încercare de refacere a unităţii orga- începe să fie văzută drept etapă a moder- nice originare a artei – destructurarea nismului românesc (Eugen Lovinescu) şi elementelor anterioare şi instituirea unei va fi recuperată integral de Saşa Pană continuităţi neîntrerupte, arta conţinând (editor) şi Ion Pop (critic literar). Astfel, mereu un element de dezagregare şi unul celor doi piloni care structurează perioada de agregare. Avangarda susţine triumful interbelică în literatură – modernismul şi ideii de restaurare, despovărare de zgură, tradiţionalismul – li se adaugă un al trei- redare a forţei organice, poezia erijându- lea: avangarda. se în „poezie-ciment” („Arta îşi desfundă Tristan Tzara (Samuel Rosenstock) culoare nebănuite”). îşi are debutul literar în revista Simbolul, Saşa Pană (Alexandru Binder), de CARUSEL - EVA CERBU alături de Ion Vinea şi Marcel Iancu, pro- profesie medic militar, este şi un co- Retrospectiva Evei Cerbu şi-a găsit împrietenea, drumurile pe soare, ploaie, movând o îndepărtare de simbolism şi un mentator inteligent şi erudit de literatură spaţiu la Muzeul Ţăranului Român, de- oraşele, târgurile cu oameni în costu- refuz al artei, aşa cum fusese configurată universală şi artă plastică. Excepţional oarece creaţia celei care „a marcat istoria me populare, muzicanţii, bâlciurile…”. până atunci. Primul război mondial gene- editor, de o mare modestie, publică poe- artelor plastice din secolul al XX-lea şi Nostalgia e departe de idilism. Îşi erau rează o criză de mari proporţii în gândirea zia avangardistă în paginile revistei Unu începutul de veac al XXI-lea e legată de una alteia critic. Veneau amintiri despre europeană, conflagraţia fiind identificată şi îi pune în valoare pe ceilalţi; înainte de cultura tradiţională românească”, spunea primele excursii în străinătate făcute îm- cu o ură abisală, nejustificată de secolele a fi autorul propriilor creaţii, se ocupă de la vernisaj directorul Muzeului, Virgil Ni- preună; observaţii de artă: „Lucrările Evei de cultură şi civilizaţie. Tânărul Samuel alţii, le finanţează publicarea cărţilor. ţulescu. Retrospectiva s-a realizat graţie au o particularitate aparte, au freamăt, Rosenstock îşi alege refugiul în Elveţia, Autorul nu mai este omniscient, ci perseverenţei sensibile a criticului şi mişcare, o construcţie specială, o gamă singurul stat neutru, dintr-o conştiinţă a un modest agent care descoperă textul istoricului de artă Adrian Buga, susţinerii cromatică deosebită; culori de pământ şi pacifismului. În viziunea lui, arta devenise odată cu cititorul. Răzvan Voncu şi-a venite din partea colecţionarului Dorin de pomi ruginiţi”. prea slabă pentru a opri canibalizarea încheiat prelegerea printr-un elogiu adus Mihalache şi a vărului pictoriţei, custo- În câteva fraze, Adrian Buga a schiţat omului, carnagiul. Astfel, insuficienţa ab- minorităţii evreieşti, ca factor creator dele operei, Gabriel Rado. etapele parcurse timp de zece ani pen- solută a artei anterioare şi imposibilitatea indeniabil, care a dat atâtea genii, şi a Eva Cerbu a învăţat la Secţia de Arte tru realizarea retrospectivei: de la primii de a o corecta echivalează cu exigenţa de subliniat importanţa principiilor care de- Decorative a Şcolii tehnice unde preda paşi, când Eva Cerbu mai trăia încă, la a o reinventa. Avangarda poartă cu sine finesc instituţiile sub egida cărora a fost şi Maxy, apoi la Şcoala de Arte pentru revelaţia titlului, „Carusel”, descoperit pluralitatea perspectivei – importanţa Ce- organizat evenimentul de astăzi – simbi- evrei din anii prigoanei. Cum rămâne împreună cu soţia sa, Andreea. Şi una luilalt, a diversităţii. Formula dadaismului oză, toleranţă, trăirea împreună. Eva în memoria prietenei de-a pururi, din rarele zile frumoase în ultimii ani (cu multiple etimologii posibile) este reca- Robert Schorr, şeful Oficiului de Cul- Alma Redlinger? „Am fost cu colegii ai artistei: vizita la ea acasă a reginei librată de Tristan Tzara prin identificarea tură, Artă, Ştiinţă, a adus mulţumiri pentru de la Şcoala Maxy la Vălenii de Munte, Ana a României, darul făcut reginei la artei cu un fenomen viu, în mişcare; dacă conferinţa care a echivalat cu un „studiu Casa Iorga, în 1944. Aveam 20 de ani. plecare: un arlechin, jongler cu mingi pe se osifică, nu mai este artă, ci ideologie. de arheologie literară” şi şi-a exprimat […] Eram la început de drum”. Vernisajul sârmă, pentru Colecţia Regală de Artă Ca artă autentică, avangarda se supu- respectul faţă de Universitatea din Bucu- expozi iei retrospective a fost una din ra- Particulară. „Uitase că mâinile n-o mai ne propriilor legi, îşi redimensionează reşti şi faţă de lumea academică, în sens rele ocazii în care Alma a recreat oameni, ascultau şi a dorit să-i scrie o dedicaţie. cercul valorilor şi se clasicizează; şi-a extins, al căror „reviriment în interesul locuri, țatmosferă cu ajutorul cuvântului. A durat aproape o oră, dar a reuşit”. De păstrat caracterul de manifest, trăsătura acordat iudaismului este demn de înaltă „Avea păreri clare, era la curent cu toa- ce „Carusel?”. Caruselul e viaţa însăşi, programatică, tendinţa de provocare, dar apreciere”. te evenimentele, citea mult, îi plăceau rotire nesfârşită. E mişcare: graţioasă şi metafora şocantă, ruptura de planuri. Radu Homescu, fost ambasador al spectacolele, filmele, îi plăcea viaţa […] – horele, muzicanţii, şantierul, fabricile; Conştiinţa civică (exemplificată de poeţii României în Israel, a mărturisit fascinaţia Nu exista să plecăm în documentare gravă – delta, pescarii, năvoadele cu care se înscriu în Rezistenţă, între care pe care i-a produs-o evocarea personali- una fără alta”, a trecut cu spontaneitatea peşte, lotcile aşteptând neliniştite la mal Tristan Tzara şi Ilarie Voronca) devine firul tăţii lui Tristan Tzara şi, totodată, afinităţile fluxului afectiv jucându-se cu timpul, la sau spintecând apa; sarcastic-ludică roşu care străbate fenomenul avangardei, intelectuale în raport cu pictura avan- altă epocă, anii ’50 - ’60. „[Fiecare popas] – bâlciul; încărcată de povestiri tăcute – fenomen care nu ascunde un joc gratuit, gardistă (Victor Brauner, Marcel Iancu). devenea casa noastră. Ne apropiam de oameni, pomi, case. „Viaţa Evei Cerbu e copilăros, ci arată o conştiinţă intelectuală Felicitările s-au îndreptat către conf. univ. oameni, de locuri, lucram cu pasiune şi munca Evei Cerbu”, mi-a spus odată, în şi umanitară ultragiată. dr. Răzvan Voncu, a cărui comunicare i-a plăcere”. Pluralul continuă. „Avem mul- atelier. Căluşeii ei din lemn se-nvârt mai Cu Tristan Tzara, Ion Vinea, Ilarie deschis noi piste de analiză a fenomenu- te poveşti frumoase din documentare: departe peste capete. Voronca, Stephan Roll (Gheorghe Dinu), lui avangardei. mâncarea simplă, locuinţele sătenilor avangarda capătă o dublă valenţă: sincro- CLAUDIA BOSOI unde ne cazam, şoriceii cu care Eva se IULIA DELEANU O întrebare incitantă: în ce limbă au vorbit strămoşii noştri? Mireille Hadas-Lebel, profesoară De fapt, a subliniat Mireille Hadas-Lebel, ci alfabetul fenician, foarte uşor de învăţat, Referindu-se la Hascala, la recunoaş- la Sorbona, este specialistă în istoria limba ebraică a premers crearea statului a făcut din ei ”poporul Cărţii”, a arătat vor- terea necesităţii de a învăţa limbile ţărilor antică a evreilor şi în limba ebraică. evreu deoarece oficialităţile britanice din bitoarea. Limba ebraică s-a păstrat şi în în care trăiesc evreii şi la faptul că tot Cine parcurge numai câteva titluri dintre Palestina de dinainte de 1948 au recunos- timpul exilului babilonian, iar Manuscrisele mai multe lucrări despre evrei şi limba lucrările ei îşi dă seama de gama largă cut ebraica drept limbă oficială. de la Marea Moartă sunt lizibile contem- ebraică au fost scrise în aceste limbi, de preocupări şi tematici pe care le-a Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, poranilor care cunosc ebraica. Limba era prof. Mireille Hadas-Lebel a subliniat şi abordat, toate trezind interesul evreilor moderatorul simpozionului, a apreciat vorbită şi de evreii care au rămas la Ieru- un fenomen paralel în Europa centrală şi şi al neevreilor, deopotrivă. Vom aminti prelegerea ca un eveniment deosebit şi salim după exilul babilonian. Între timp, prin de est: revirimentul limbii ebraice în nu- doar câteva: ”Ierusalim contra Roma”, a subliniat că noi, evreii din România, convieţuirea cu popoarele vecine – asirieni, meroase comunităţi din această regiune. ”Massada”, ”Roma, Iudeea şi evreii”, ”O suntem lipsiţi de limba noastră deoarece babilonieni etc. – s-a răspândit aramaica. Se traduceau cărţi în ebraică, inclusiv istorie a lui Mesia” şi ”Ebraica: 3000 de nu ştim să o folosim. Nu avem nici prea Treptat, aceasta a devenit limba populară, romane, gen literar necunoscut până ani de istorie”. Această din urmă lucrare multe informaţii despre istoria limbii, de iar ebraica – limba cultă. Chiar şi după dis- atunci în această limbă. De asemenea, a fost prezentată în matineul duminical aceea prezenţa oaspetelui este importan- trugerea celui de-al doilea Templu şi revolta se dezvoltă limba idiş, creându-se o lite- din 15 mai a.c., desfăşurat într-un cadru tă. Interesul trezit de acest subiect este lui Bar Kohba, alături de aramaică se mai ratură de înalt nivel. În sfârşit, vorbitoarea potrivit subiectului, la Sinagoga Mare, de ilustrat şi de prezenţa în rândul publicului cunoştea ebraica. În perioada medievală, a punctat momentul Ben Yehuda, cel care către autoarea însăşi. Prof. Mireille Ha- a unor intelectuali de marcă, evrei şi ne ebraica s-a refugiat în cărţile sfinte şi de a elaborat un program de resuscitare a das-Lebel a venit în România fiind invitată evrei, a remarcat preşedintele F.C.E.R. El cult, doar intelectualii şi rabinii o foloseau. limbii ebraice şi a lansat o campanie de de F.C.E.R., la sugestia lui Carol Iancu, a mulţumit prof. univ. Carol Iancu pentru Chiar şi o parte din lucrările lui Maimonide învăţare a acestei limbi. Eforturile lui au profesor la Universitatea din Montpellier, sugestia făcută, subliniind faptul că acesta a fost scrisă în arabă şi tradusă apoi în dat roade şi, în pofida opoziţiei unei părţi care a susţinut-o şi a completat-o în cadrul nu a pierdut niciodată legătura cu comu- ebraică. În munca lor, traducătorii aveau a intelectualităţii din Işuv, marile instituţii dialogului purtat cu publicul. La întâlnirea nitatea natală din România. La rândul nevoie de noţiuni abstracte, filozofice, care de cultură şi de învăţământ create în anii care a durat aproape trei ore, prof. Lebel său, prof. Iancu a vorbit despre prezenţa nu existau în Biblie, deci s-a impus o cale 1920 au adoptat limba ebraică. a schiţat drumul sinuos al limbii ebraice, ebraicii în perimetrul românesc, mai ales de îmbogăţire a limbii. În Evul Mediu înce- Prelegerea a fost urmată de un dialog de la primele consemnări şi inscripţii din în Basarabia, unde funcţiona reţeaua şco- pe să se formeze limba populară ebraică, viu, întrebări şi exprimarea unor puncte Antichitate la ceea ce se vorbeşte azi în lară ”Tarbut”, precum şi despre eforturile influenţată de limbile locale, şi aşa se naşte de vedere legate de istoria limbii ebraice, Israel. Aspectul cel mai interesant al în- sioniştilor de a cultiva ebraica. idişul, ladino, dialectul ebraico-arab şi alte- răspunsurile fiind date de prof. Mireille tregii prelegeri a fost unicitatea evoluţiei În prelegerea sa, prof. Mireille Hadas- le. O influenţă pozitivă a avut-o renaşterea Hadas-Lebel şi de prof. Carol Iancu. Cei limbii ebraice, readusă la viaţă din cărţile Lebel a punctat principalele etape ale literară din Spania, poeziile fiind scrise prezenţi au salutat şi au apreciat alegerea sfinte prin eforturile şi încăpăţânarea istoriei limbii. Primele inscripţii, care da- în ebraică, folosindu-se limba Bibliei. Se acestui subiect, care a elucidat aspecte unui profesor evreu originar din Belarus, tează din perioada regelui Solomon, erau codifică şi gramatica dar, din cauza con- mai puţin cunoscute ale culturii noastre. Eliezer Perlman, devenit faimosul Eliezer într-o limbă înrudită cu feniciana. Faptul că diţiilor istorice, de gramatică s-au ocupat Ben Yehuda, părintele ebraicii moderne. evreii nu au adoptat sistemul hieroglifelor, mai târziu erudiţii creştini. Eva Galambos 16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 474-475 (1274-1275) - 1 - 30 iunie 2016 Periplu european al unor viitori diplomaţi 13 elevi care urmează Secţia de di- dini, cluburi. Impresionant, Berlinul este evreieşti. La Memorialul plomaţie a Complexului Educaţional Lau plin de menţiuni, sub o formă sau alta, Şoah-ului este interesan- der-Reut din Bucureşti, însoţiţi de Tova a prezenţei evreilor şi a suferinţelor lor. tă concepţia clădirii. În Ben Nun-Cherbis, preşedinta Fundaţiei Inscripţii în locul sinagogilor dărâmate, curtea interioară, pe nişte Lauder România, şi de patru profesori mici grupuri statuare la fostele şcoli sau ziduri, sunt inscripţionate de la şcoală, au efectuat, la început de spitale evreieşti, acele de-acum binecu- numele tuturor deportaţi- mai, un mic periplu european. Scopul noscute ”pietre de poticnire”, pe care le lor, iar pe un zid exterior urmărit a fost dublu: de a se familiariza vezi cu sutele – mici plăcuţe din alamă în – numele Drepţilor între cu ambasadele României de la Berlin şi faţa caselor, cu numele locuitorilor evrei Popoare francezi care au Paris, în condiţiile în care au fost invitaţi care au fost deportaţi. În fostul cartier salvat evrei. A fost vizitat chiar de cei doi ambasadori ai noştri, Emil evreiesc – elegant, locuit odinioară de şi vechiul cartier evreiesc Hurezeanu şi Luca Niculescu, şi – fiind în artişti, scriitori, medici, nu străzi înguste parizian, Marais, unde, preajma comemorării Iom HaŞoah – de a ca în fostele ghetouri, au fost montate, nu departe de Place de vedea câteva monumente evreieşti sem- din loc în loc, afişe cu interdicţiile din anii Vosges, o minune arhi- nificative din cele două capitale. Punct 30 pentru evrei. tecturală de pe vremea ochit, punct lovit – ambele obiective au lui Henric al IV-lea, se fost realizate. găsesc străduţe cu mici La ambasada de la Berlin ”s-au con- Oneg ªabat la Ambasada restaurante evreieşti şi unde lumea stătea noilor generaţii a interesului pentru di- sumat” două evenimente: întâlnirea cu României de la Paris la coadă pentru... falafel. plomaţie. Ambasadorul Statului Israel, ambasadorul Emil Hurezeanu, un vechi Atelierul lui Brâncuşi de la Centrul E.S. Tamar Samash, le-a vorbit elevilor prieten al şcolii Lauder, dar şi cu un oas- La Ambasada României de la Paris, Pompidou, Notre Dame, Luvrul (din pă- despre importanţa diplomaţiei ca moda- pete neaşteptat, scriitorul Norman Manea. grupul viitorilor diplomaţi a fost întâmpinat cate, din lipsă de timp, numai curtea cu litate de rezolvare paşnică a conflictelor. A fost un prilej de dialog într-un cadru de ambasadorul Luca Niculescu şi de piramidele), Champs Elysées, Trocadero, Preşedintele Complexului Educaţional neformal pe subiecte atât internaţionale, Adrian Cioroianu, ambasadorul României turnul Eiffel şi o plimbare cu vaporaşul Lauder-Reut, Tova Ben Nun-Cherbis, a cât şi literare, elevii aflând despre multe la UNESCO. Aici, o altă surpriză: fiind noaptea pe Sena au fost încununarea adus mulţumiri tuturor celor implicaţi în dintre preocupările actuale ale diploma- vineri seara, comunitatea evreilor din acestui periplu de cinci zile în Europa desfăşurarea cursului de diplomaţie – tului şi ale scriitorului. arondisment a oferit o masă de Oneg al elevilor de la Complexul Educaţional parteneri, profesori, elevi – şi a prezentat A doua zi a vizitei a fost dedicată Şabat, invitând numeroşi adolescenţi Lauder-Reut. pe scurt evenimentele cheie ale acestuia memoriei evreilor germani, victime ale pentru a-i cunoaşte pe colegii lor din Ro- pentru anul şcolar 2015-2016. Holocaustului. Mai întâi, Monumentul Ho- mânia. S-au respectat toate tradiţiile, au Au mai vorbit dr. Aurel Vainer, care a locaustului, o construcţie specială, plasa- fost spuse rugăciunile şi binecuvântările, O nouã promoþie subliniat necesitatea diplomaţiei în viaţa tă în centrul Berlinului, alături de clădirile s-a cântat, s-a mâncat (feluri sefarde), de viitori diplomaþi de zi cu zi, Dan Petre, drectorul general cele mai reprezentative ale ceea ce a fost a fost veselie. N-au lipsit nici cuvântă- al Institutului Diplomatic Român, care cunoscut ca al treilea Reich. Aşa a fost rile, partea franceză, respectiv rabinul La 6 iunie a.c., în Sala „Gafencu” a le-a oferit sfaturi pentru a deveni buni conceput, ca un memento al conştiinţei şi lideri ai comunităţii subliniind foarte MAE român a avut loc ceremonia de diplomaţi; dr. Radu Dudău, profesor Germaniei. După vizitarea monumentului bunele relaţii cu Ambasada României şi absolvire a cursurilor de diplomaţie şi asociat la Universitatea Bucureşti; şi dr. propriu-zis şi a centrului de informare personal cu E.S. Luca Niculescu. Tova afaceri internaţionale de către elevii Li- Ruxandra Ivan, profesor la Universitatea inspirat, dar în dimensiuni mai mici, de Ben Nun-Cherbis a donat celor prezenţi ceului bilingv Lauder-Reut. Evenimentul din Bucureşti, care i-a felicitat pe elevi Yad Vashem, copiii au plecat impresio- exemplare în franceză şi în română din s-a desfăşurat în prezenţa ministrului pentru entuziasmul dovedit în acest an naţi şi cu multe cunoştinţe noi. Cum s-a cartea lui Felix Zandman ”Niciodată nu Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, a şcolar, când au studiat împreună tainele ajuns la Holocaust, au aflat mergând la eşti pe ultimul drum”. ambasadorului Statului Israel, E.S Tamar diplomaţiei. muzeul ”Topografia terorii”, situat în locul In programul de vizitare a Parisului din Samash, a preşedintelui F.C. E. R., dr. EVA GALAMBOS unde odinioară s-a aflat cartierul general următoarele două zile au figurat mai multe Aurel Vainer, a preşedintelui Fundaţiei al Gestapo-ului. Panourile cu explicaţii obiective legate de Holocaust şi viaţa Ronald S. Lauder România, Tova Ben şi fotografii plus completările ghidului au evreiască. Printre ele, impresionantul Me- Nun-Cherbis, precum şi cu participarea a Cadou teatral reuşit să ofere o imagine exactă a struc- morial al Martirilor Deportărilor, aflat nu numeroşi oficiali şi membri ai Corpului di- turii şi modului în care a acţionat puterea întâmplător în apropierea catedralei Notre plomatic acreditaţi la Bucureşti, diplomaţi nazistă. Drumul a continuat la ”linia 17”, Dame, Memorialul Şoah-ului, ambele fiind de carieră, elevi şi profesori. pentru copii gara de unde au plecat trenurile cu de- şi centre de informare şi documentare Ministrul Lazăr Comănescu, care a Un spectacol în lectură special, într-o portaţii berlinezi. Ca o ironie a soartei, despre martiriul evreilor din Franţa, atât înmânat personal diplomele elevilor, şi-a zi specială, într-unul din vestitele lăcaşuri voit sau nevoit, acest loc se află în cel francezi cât şi refugiaţi, precum şi Mu- exprimat aprecierea pentru conducerea bucureştene ale cărţii: Biblioteca Me- mai frumos şi elegant cartier al Berlinului, zeul de artă şi istorie a iudaismului, care Complexului Educaţional Lauder-Reut tropolitană. De la bun început, serialul un cartier vechi cu vile, mici palate, gră- adăposteşte adevărate comori ale artei în ceea ce priveşte sprijinirea în rândul inaugurat odată cu directoratul Maiei Morgenstern la TES a adus un public nou, majoritatea tânăr, distanţa scenă – sală a Dobrogea, ţinutul multietnic dispărut, s-au făcut poze de grup: Maia ”Multiculturalismul a eşuat”, spuneau suficientă experienţă în acest domeniu, ne-am întâlnit cu reprezentanţii Uniunii cu adolescenţi dornici să arate prieteni- în 2011, în inima Germaniei, prim-minis- prin urmare, am gândit acest proiect şi Democrate a Turcilor din România. Ra- lor fotografii cu „cine credeţi?!”. De data trul britanic David Cameron şi cancelarul pentru a-i ajuta pe ei să se perfecţioneze dio T funcţionează în FM, pe frecvenţa asta, era Ziua Internaţională a Copilului. german Angela Merkel. în această meserie. Să înveţe câte ceva 104,4 care aparţine Patriarhiei Române. Maia a venit să joace „teatru în lectură” Se vede treaba că nu prea aţi dat pe de la ceilalţi care lucrează de mai mult În urma înţelegerii cu cele două minorităţi chiar cu doi dintre copiii ei, care i-au la noi, dragi lideri ai Europei. Mai cu sea- timp în domeniu. În al doilea rând, am şi cu Muftiatul, Patriarhia a cedat spaţiul moştenit talentul, Tudor Istodor, de-acum mă prin Dobrogea, acest ţinut din estul constatat că majoritatea jurnaliştilor, care de emisie până la ora 14.00, în fiecare zi, consacrat, Cabiria Morgenstern – în as- României, unde de sute de ani trăiesc în lucrează în presa minorităţilor etnice, nu pentru ca turcii şi tătarii din Constanţa să censiune, împreună cu Natalie Ester şi armonie zeci de minorităţi etnice. În pofida se cunosc între ei. Este şi factorul geo- poată avea propriile emisiuni. Cristina Cârcei, redutabile forţe ale TES, conflictelor istorice, aici nu doar că trăiesc grafic la mijloc. Unii trăiesc în Dobrogea, Studioul de radio funcţionează în prezente-n spectacol. Toţi – pentru copiii unul lângă altul, dar colaborează şi con- alţii în Moldova, alţii în Banat şi aşa mai sediul Muftiatului şi nu este cu nimic mai care-i aşteptau. struiesc împreună tătari şi ruşi, turci, greci departe. Aşa se face că ne-am întâlnit prejos, faţă de oricare alt studio profe- A fost special, fiindcă şi tabletele de şi lipoveni, evrei, italieni şi încă mulţi alţii. acum pentru a ne cunoaşte, pentru face sionist de radio în care am intrat până scriitori idiş, în versiunea concepută de La noi minorităţile au, dragii mei, uniuni, schimb de experienţă şi pentru a crea un acum. Cât despre realizatorii emisiunilor, dr. Camelia Crăciun, au fost adaptate federaţii, asociaţii, reviste, edituri, posturi grup care pe viitor să colaboreze mult mai tineri ai comunităţilor turcă şi tătară, i-am pe înţelesul copiilor. În locul imaginilor de radio şi chiar TV. bine”, mi-a mai spus Borislav Velimirovici. găsit la fel de pasionaţi şi dedicaţi ca pe despre „viaţă şi operă” la retroproiec- Sigur, avem şi noi patriotarzii noştri, cu Prima vizită am făcut-o la sediul colegii mei de la Radio Shalom Româ- tor, fragmentele din Iţic Manger, Şalom nelipsitele lor sloganuri ultranaţionaliste, Uniunii Tătarilor Turco-Musulmani din nia, postul minorităţii evreieşti din sediul Alehem, Eliezer Steinberg, Iţhak Leibuş dar am învăţat, cu timpul, să-i margina- România. Aici am găsit o redacţie foarte JCC Bucureşti. ”Radio T este un vis pe Peretz au fost însoţite de reproduceri ale lizăm. Noi am reuşit să vedem mai cu serioasă de ziar, dar şi un studio de tele- care l-am avut şi care ni s-a îndeplinit în unora din cele mai vestite tablouri ale lui seamă ceea ce ne uneşte, decât ceea viziune. Pe lângă revista lunară pe care urmă cu şapte ani”, îmi spune doamna Chagall. Special, fiindcă „sala” dialoga la ce ne desparte de vecinii noştri de alte o editează, tătarii noştri s-au înţeles de Serin Turkoglu, preşedintele Comisiei de propriu, într-un dozaj perfect, cu textele etnii, având grijă în acelaşi timp ca ei să- curând cu un post de televiziune local şi Cultură a Uniunii Democrate a Turcilor citite-jucate. Plăcerea jocului era totală, şi poată păstra tradiţiile şi să fructificăm difuzează în fiecare vineri, de la ora 18.00 din România şi preşedintele Comisiei cuprinzându-i pe toţi, cei mari şi cei mici. bogăţia multiculturalităţii. la ora 19.00, o emisiune proprie. de Cultură a Consiliului Minorităţilor Pivotul care susţinea spectacolul era toc- În România trăiesc, după ultimul re- ”Activităţile Uniunii Tătarilor sunt din ce Naţionale. ”Atunci când am lansat acest mai copilăria: scenele dulci-acrişoare din censământ, 32.000 de tătari şi 35.000 de în ce mai dese şi mai ample. Toate aces- post de radio nu ştiam ce înseamnă. Nu „raiul” lui Manger şi poemul de dureroasă turci, cei mai mulţi dintre ei în Dobrogea, tea le ilustrăm în ziarul nostru, Kara Deniz, aveam tineri specializaţi, dar am învăţat sensibilitate despre copilul care a vrut să în zona Constanţei. iar de curând ne-am axat şi pe partea de din mers. Astăzi, Radio T se adresează se facă pasăre, metaforă a propriei vieţi, Am fost şi eu să-i vizitez, în cadrul televiziune. Difuzăm săptămânal o emisi- unui public larg şi ne este de foarte mare cu prea-târziul „iartă-mă” spus-nespus unui proiect susţinut de Departamentul une la postul regional Litoral TV. Pe lângă ajutor. Spre exemplu, prin acest post de mamei; veselia tragică din peripeţiile lui pentru Relaţii Interetnice, care şi-a propus revistă şi TV, avem şi un post de radio radio se transmite chiar şi chemarea la Eli cu cvasul, din „Halal de mine, sunt or- să aducă în acelaşi loc reprezentanţi ai local. Se numeşte Radio T şi este o co- rugăciune”, a mai spus Serin Turkoglu. fan” de Şalom Alehem; disputa-parabolă, presei minorităţilor naţionale. Iniţiativa laborare între Uniunea Tătarilor, Uniunea Am plecat din Constanţa cu vorbele în care excela fabulistul Steinberg, acum, de a ne întâlni la Constanţa a fost a lui Turcilor şi Muftiatul Cultului Musulman”, lui David Cameron, răsunându-mi în între „ciocan şi clopote”. „Desertul” a fost Borislav Velimirovici, vicepreşedintele mi-a spus Geafez Dincer, preşedintele minte: state multiculturalism has failed!, o fabulă mai mult amară despre drepta- Uniunii Sârbilor din România şi jurnalist Organizaţiei de Tineret „Ismail Gaspirali”, gândindu-mă în acelaşi timp la toate câte te – laitmotiv al textelor – dar „servit” în la TVR. ”Când am gândit acest proiect, a Uniunii Tătarilor Turco-Musulmani din se întâmplă în Europa de Vest. ambalaj savuros, de I. L. Peretz; marţipan am plecat de la două idei. Prima ar fi România. Şi, totuşi, poate nu ne-am străduit actoricesc irezistibil. Totul viu, peren, „fără faptul că în domeniul presei minorităţilor Postul regional Radio T a fost şi ur- îndeajuns, dragă domnule! frontiere” de timp, loc, etnie. naţionale lucrează mulţi tineri care nu au mătoarea noastră destinaţie, acolo unde GEORGE GÎLEA IULIA DELEANU REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 474-475 (1274-1275) - 1 - 30 iunie 2016 17 Instantanee cu familia campionilor Grünberg Eşichierul de acasă... Când intri în apartamentul familiei “sub centură”?, l-am întrebat eu, cu o Grünberg din Timişoara, ai senzaţia că mare doză de curiozitate. „Prima dată ai păşit în sediul unui club sportiv de când trebuia să plec în străinătate, după succes sau într-un magazin de medalii ce am ieşit pe locul doi în turneul de şi decoraţii sportive... Nimeni nu a stat, selecţie, un şef de personal din M.A.I. din câte am înţeles, să numere cupele a considerat că sunt prea multe nume etalate şi nici pe cele care stau prin du- neromâneşti. În echipă erau, ce e drept, lapuri. Ele luminează camera cu auriul Mozes şi Segal şi încă doi, care nu erau lor, care reflectă candelabrul şi îţi atrag evrei, dar nici nu aveau nume româneşti, privirea într-un mod special. Între zecile Pantazi şi Zara. M-au înlocuit pe mine şi, (sau cele peste 100?) de medalii, ve- poate, din acel moment am devenit mai dem poze cu generaţia a treia... nepoţii încrâncenat...”, mi-a răspuns el. David, Marc şi Patrick. Ei poartă acelaşi Sergiu Grünberg vorbeşte cu pasiune nume consacrat în şahul românesc şi despre întâlnirile competiţionale, şi nu internaţional: Grünberg. Atunci când ne numai, pe care le-a avut cu marii şahişti referim la comunitatea actuală a evreilor ai lumii. Descoperim, discutând, că între din România, încercăm să numărăm şi „deschidere”, „mat” şi „remiză” se nasc numele consacrate. Cu modestia celei relaţii interumane puternice, dar... „senti- care a venit din Capitală în (aşa-zisa) mentalismul este un handicap în marea provinicie, familia Grünberg se numără, performanţă şi acesta m-a afectat atât pe fără dubiu, într-un prim eşalon. mine, cât şi pe Mihai. În concurs trebuie Discuţia noastră începe de la nepoţi... să dai dovadă de detaşare faţă de ceilalţi”, David, pe care îl cunoaştem mai bine, consideră cel care, în calitate de antre- fiul lui Mihai Grünberg, e o mare figură. nor, câştiga în 1998 Cupa Campionilor La şase ani este de o sinceritate dezar- Europeni cu echipa feminină a AEM-ului, mantă şi deja un mic şahist. Mă întreb performanţă neegalată până în prezent. fiind o şansă visată. „Şahul era considerat mândrea cu aceasta”, constată el. cum se desfăşoară o discuţie în familia O spune, însă, fără regret, pentru că este în multe sisteme o chestie decadentă”, Tematica evreiască îl preocupă, în Grünberg... Este vocaţia întregii familii, clar că ştie că acest „defect” este şi o rară spune Sergiu Grünberg. „Chiar biserica mod evident. La fel şi pe băieţi, în special Sergiu, Emilia, Mihai şi Florin au cu toţii calitate. l-a considerat astfel, într-un timp... La ruşi pe Mihai, laureat al Macabiadei. De altfel, titluri de Maeştri ai Şahului, de diferite Împreună cu soţia sa, i-a învăţat, încă a fost reintrodus de Petru cel Mare, care Mihai este, în calitatea sa de economist, şi de mici, pe băieţii săi Mihai şi Florin să a şi adus jocul modern de şah, pentru că cenzor al Comunităţii Evreilor din Timişoa- joace şah. Consideră că aceştia au trăit ei jucau într-un stil învechit”. ra. Cu modestia celor cu adevărat valo- cu presiunea tatălui-antrenor, care sigur Cu Sergiu Grünberg poţi călători, roşi, Mihai nu vorbeşte aproape niciodată îşi dorea performanţa. Încă din 1991, fără paşaport, din China în India, din despre propriile realizări, deşi chiar are cu Sergiu Grünberg a promovat introducerea Israel în Iran, din fosta URSS în Statele ce se mândri. În discuţia purtată cu părinţii şahului în şcoală şi acest lucru s-a întâm- Unite... Vremurile, regimurile, costurile săi a intervenit rar, cu remarci inteligente plat, chiar dacă experimental, datorită nu reprezintă un impediment, dar şahul şi bine punctate. La 17 ani după tatăl său, deschiderii ministrului Învăţământului de este întotdeauna vehiculul, chiar dacă nu în 2003, Mihai a obţinut titlul de Campion la acea vreme, Mihai Şora. De altfel, le-a destinaţia. Este o enciclopedie culturală şi al României. Palmaresul său mai include şi predat secretele „jocului minţii” copiilor politică, pe care merită să îl asculţi. alte titluri naţionale cu echipa, numeroase talentaţi la matematică. „Este greu să „Părinţii au fost în Bucureşti în timpul turnee internaţionale câştigate, dar şi un predai pentru că sunt niveluri de învăţare rebeliunii?”, încerc o altfel de abordare. loc 6 la Campionatul Mondial, pe vremea prea diferite, unul învaţă într-o săptămână „Părinţii mei au stat în blocul lipit de Uni- când era junior! Mihai şi Sergiu Grünberg ceea ce altul învaţă în şase luni. Deci, e rea Sfântă, pe Văcăreşti colţ cu Mămulari, Am extras doar câteva secvenţe foarte greu să te ţii după o programă”, ar- într-o clădire unde aproape toţi chiriaşii fugare dintr-o discuţie mult mai amplă. gumentează el. Este în continuare şahul erau evrei. Când a venit rebeliunea, pro- Chiar dacă Florin nu a fost prezent, fratele categorii. Aşa că nu cred că este un su- „jocul minţii”, îl întreb? Sunt două şcoli prietarul i-a ascuns pe toţi în beci. Le-a mai mic, actualmente managerul unei biect care se poate evita într-o întâlnire de şah – îmi răspunde –, care în prezent spus legionarilor: «Dacă vedeam picior importante firme timişorene de traduceri, de familie. Dacă deschidem Wikipedia, îşi dispută supremaţia. Şcoala rusă, care de evreu, îi omoram cu mâna mea». a fost adesea evocat. Între atâţia oameni citim următoarele: „Sergiu Grünberg, promovează creativitatea şi surpriza de- Cu această atitudine i-a salvat”, susţine încrâncenaţi, familia Grünberg are o anu- şahist român evreu, campion de şah al cizilor momentane, şi o şcoală vestică, maestrul. „Rămâi cu o anumită timiditate mită lumină specială. Să fie, oare, lumina României, maestru internaţional, tatăl unde memoria este cea hotărâtoare. indusă de vremuri, referitor la identitatea înţelepciunii pe care ţi-o conferă şahul ? lui Mihai Grünberg, fost campion de Chinezii şi indienii vin puternic din urmă, evreiască, dar mi-a trecut în timpul facul- şah al României, soţul şahistei Emilia cu o calitate foarte ridicată a jocului, şahul tăţii, în compania unui coleg evreu care se LUCIANA FRIEDMANN Grünberg, preşedintele Clubului Sportiv AEM Luxten Timişoara”. O caracterizare trunchiată şi foarte sumară pentru decenii „Trilogia belgrădeană”, în regia lui Erwin Şimşensohn dedicate echipei naţionale a României, cu La Teatrul Dramatic „Fani Tardini” din îndrăgosteşte de un băiat (Jovan – Ciprian numeroase medalii aduse în calitate de Galaţi se joacă, din noiembrie 2015, piesa Spectator la Galaţi Braşoveanu) cu mai multe servicii – actor antrenor emerit al acesteia. „Trilogia belgrădeană”, de Biljana Srblja- în reclame, personal pentru curăţenie –, dar Cu Sergiu Grünberg se poate discuta nović, în regia lui Erwin Şimşensohn. Trei în aceeaşi seară în care cei doi se cunosc, (aproape) despre orice! Şahul l-a învăţat poveşti ale emigrării (în Cehia, Australia şi SUA) îşi află tânărul este împuşcat de un puşti (Daca – Vlad Volf) venit tot de la tatăl său, un amator care juca, însă, punctul de congruenţă în Serbia, de unde, singuri sau cu familia, din Belgrad, din rândurile unor grupuri care întreţineau teroarea excepţional. „Câteodată viaţa îţi rezervă plecaseră – şi în cartierele în care locuiseră, dat fiind că toţi se pe străzile oraşului. evenimente, de parcă ar fi un destin... cunoşteau şi aveau un trecut comun. În studiul teoretic ”Understanding Identity”, Kath Woodward Eram la «Matei Basarab» şi la un mo- În Cehia, doi fraţi (Kika şi Mica – Cristian Gheorghe şi Adrian identifică două motivaţii majore ale migraţiei, şi anume factori ment dat a venit ca profesor de sport unul Ştefan) fac striptease într-un club de noapte, cel mare fiind prag- de tip push şi pull, pe care îi putem vedea ca pe un conflict Pintea, care fusese campion de box. Eu matic şi adaptabil vieţii pe care o duc, cel mic fiind sentimental, latent între libertate şi necesitate. Factorii de tip push implică jucam foarte bine şah, dar nu m-am dus în cu o sensibilitate care alunecă spre labilitate. La Sydney, două necesitatea plecării, pentru eliberarea de experienţe traumati- turnee oficiale. La un moment dat a venit cupluri îşi schimbă unilateral soţiile, unul (Milos – Florin Toma) zante (precum sclavie, genocid, pogromuri), în timp ce factorii la mine spunând: «Hai să jucăm un şah». avându-le pe amândouă şi un copil, celălalt (Dule – Vlad Ajder) subsumaţi categoriei pull denotă o libertate a alegerii, în numele L-am bătut vreo cinci partide, eu fiind în nici una, nefiind părinte şi devenind impotent odată cu şocul prosperităţii ori măcar a unei vieţi mai bune, prin urmare exclud clasa a VIII-a. Poate că am făcut şi niţel aclimatizării pe un alt continent şi temerile de a nu găsi o soluţie componenta tragică. Prin raportare la personajele piesei de mişto şi mi-a purtat sâmbetele, iar din viabilă la nivel material. Protagoniştii poveştii desfăşurate la teatru evocate, resortul interior se înscrie în categoria pull, cu cauza asta părinţii m-au mutat la «Spiru Sydney sunt poate singurii care au ajuns la o relativă relaxare excepţia lui Daca, personaj care păstrase legăturile cu grupurile Haret». Acolo eram în clasă cu Sorin financiară, dar cu preţul spulberării iluziilor unor relaţii familiale de o violenţă extremă din Belgrad. Însă în cazul lui Daca, nu se Segal, care era un junior cunoscut. El şi umane fireşti. În Los Angeles, o fată (Mara – Oana Mogoş) poate spune nici că a acţionat un factor de tip push, întrucât el m-a prezentat la Federaţie şi am început, câştigă loteria vizelor, deşi o altă prietenă o înscrisese; având nu plecase din oraş ca victimă. sărind câteva etape, dar destul de târziu, pregătire de pianistă, Mara rămâne pentru câteva luni, pe teri- În regia lui Erwin Şimşensohn, povestea capătă contururi să joc în campionatul de juniori. Întâm- toriul american, pentru a nu regreta ratarea unei experienţe la care o individualizează. La fel ca în cazul piesei „Yentl”, impresia plător am ajuns la şahul de performanţă. care nu aspirase neapărat. Se adaptează nesperat de bine, se spectatorului atent este nu a unor actori care joacă, ci a unor Apoi am ajuns la Universitatea Bucureşti, personaje care trăiesc. Regia este caracterizată de inteligenţă după ce l-am învins într-o competiţie pe şi sensibilitate, intuiţie şi emoţie. Nu este singura montare în Gică Alexandrescu, care m-a invitat în România a „Trilogiei” Biljanei Srbljanović – din 2013 s-a jucat selecţionata lor. Serios am jucat de la la Teatrul „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea, în viziunea lui 16 ani, o vârstă înaintată pentru şah. Cristi Juncu (piesă prezentată la Festivalul Naţional de Teatru Campionul României am ajuns la 38 de din 2014). ani, dar am fost de două ori Campionul În structura de tip filologic a gradelor de comparaţie,super - Bucureştiului, Campionul Timişoarei, etc. lativul absolut va triumfa mereu asupra superlativului relativ de Eu am avut o problemă, faţă de mulţi alţii, superioritate; prin urmare, a ficel mai bun nu este neapărat de- că am lucrat... În perioada în care am zirabil, substanţial este a fifoarte bun. Similar, a stabili o ierarhie venit la AEM, m-am ocupat doar de şah de tip piramidal a spectacolelor de teatru este o sarcină dificilă şi situaţia s-a schimbat radical. Într-un şi presupune o autoritate de necontestat în domeniul exegezei an am devenit Maestru Internaţional şi, dramatice. Un gest de onestitate este recunoaşterea nivelului după încă un an, Campionul României”, foarte înalt pe care unele piese de teatru îl ocupă, unul la care îşi aminteşte acesta. se situează şi „Trilogia belgrădeană”. Vi s-a întâmplat să primiţi lovituri... Vlad Volf şi Ciprian Braşoveanu CLAUDIA BOSOI 18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 474-475 (1274-1275) - 1 - 30 iunie 2016
Top din 30 Un protest O posibilă selecţie a trei3 evenimente întâmplate în ultimele treizeci de zile (2012) fiind de 56,2% (44,2% în Bucureşti), de economisire mai ridicată decât restul al Comunităţii Banalitatea corupþiei faţă de 48,4% anul acesta, cu numai 33,3% populaţiei, crescând şi economiile plasate 1 De această dată, electoratul în Capitală. în fonduri de pensii şi asigurări de viaţă. român a reuşit să uluiască pe În aceste condiţii, până şi parlamentarii Introducerea contribuţiilor obligatorii la Evreilor din toată lumea. De la alegerile locale încoace, noştri, mulţi dintre ei certaţi cu legea, au propria pensie a ridicat şi ea economisirea (1947) majoritatea comentatorilor subliniază un considerat că trebuie să ia o măsură şi în vederea pensionării. Bucureşti fapt aparent inexplicabil, unii încercând senatorii au propus ca aleşii locali care îşi să avanseze şi un motiv pentru o stare pierd mandatele din cauza unor anche- Documentul pe care îl reproducem în de lucruri de neîntâlnit în alte mari oraşe te începute înainte de alegeri să achite China investeºte articolul de faţă a apărut în ziarul „Nea- europene: numai în municipii, 16 primari personal costurile unui nou scrutin. Ar fi o 3 tot mai mult în strãinãtate mul Evreiesc” din 25 iunie 1947. Este o nou aleşi au probleme majore cu legea, unii idee, numai că până se va pronunţa justiţia luare de poziţie a conducerii Comunităţii aflându-se chiar în arest preventiv. printr-o decizie definitivă şi irevocabilă, sunt În condiţiile în care investiţiile străine împotriva amânării sistematice a proce- Este firesc faptul că ambasadorului şanse să înceapă mandatul 2020-2024! directe în economia globală se diminuează, sului Pogromului de la Iaşi, a judecării SUA la Bucureşti, Hans Klemm, îi vine greu Şi până atunci, vin la toamnă alegerile China plasează tot mai multe fonduri peste militarilor şi civililor implicaţi în organi- să înţeleagă modul în care au gândit ale- parlamentare. Dacă şi acolo vom avea o hotare, devenind al treilea mare investitor zarea şi executarea pogromului, a celor gătorii, dar această dificultate o întâmpină ofertă electorală croită după modelul de la mondial. Un studiu recent al KPMG arăta responsabili pentru punerea în circulaţie oricine vine dintr-o ţară în care se încearcă locale, probabil că primele şedinţe ale vii- că numai investiţiile directe chineze s-au a Trenului Morţii. Emil Dorian, atunci apropierea valorilor morale de cele ale lumii torului Legislativ vor fi ţinute pe Facebook! ridicat la 120 de miliarde de dolari în 2014, încă secretar general al Comunităţii, politice. La noi, cele două sunt decuplate la care se adaugă cele nefinanciare, de 102 nota în jurnalul său: ”Procesul măcelului într-un mod care, culmea, apare multora Israelienii ajung miliarde. În următorul deceniu, Beijingul va de la Iaşi a devenit un basm cu cocoşul ca firesc. aloca 1,25 trilioane de dolari pentru investi- roşu. S-a întins de eI Pentru a-i ajuta să se dumirească pe cei 2 la un salariu mediu ţiile străine directe. O altă cifră interesantă doi ani, fiind vorba să Din care se mai miră că un candidat ca băimă- de 10.128 shekeli este că 90% din investiţiile externe chineze se judece azi-mâine reanul Cătălin Cherecheş, care şi-a condus se realizează în SUA, UE şi Australia. la Iaşi, pe urmă s-au activitatea campania pe Facebook, de la răcoare, a Salariul mediu a crescut în Israel cu În acest ritm, evident că există riscul ca depus stăruinţe să fie C.E.B. câştigat cu 70% din voturi, o parafrazez pe 4,7% în primele trei luni ale anului, ajun- marile economii să fie deţinute în proporţie judecat la Bucureşti, Hannah Arendt şi afirm că la noi s-a ajuns gând la nivelul record de 10 128 shekeli, tot mai mare de China, iar ministrul german cu scopul vădit de a evita atmosfera la un fel de „banalitate a corupţiei”. Dovadă adică 2329 euro sau 10506 lei, după cum al economiei, Sigmar Gabriel, solicită deja localităţii unde s-au desfăşurat crime- că proverbul „cine umblă cu miere, se linge informează agenţia Ynetnews, citând Biroul guvernului german să se opună investiţiilor le. În genere, conchidea el, spiritul de pe degete” este adesea folosit în România Israelian de Statistică. din ţări care nu au economii deschise de conciliere, dispoziţia de a uita, dorinţa şi el nu face decât să arate că pe plaiurile Conform aceloraşi surse, vestea nu piaţă în domenii vizând securitatea sau de a şterge urmele asasinatelor şi ale mioritice corupţia e privită cu îngăduinţă şi este însă la fel de bună pentru toată lumea, ordinea publică. Ministrul de la Berlin a hoţiilor domină acum toată societatea acceptată ca fiind ceva firesc. De exemplu, dat fiind că două treimi dintre salariaţi au reacţionat după ce Beijingul şi-a manifes- românească de sus până jos”. despre Adrian Mladin, primar reales la Jila- lefuri care se situează sub acest nivel. În tat intenţia de a prelua firma germană de În această atmosferă generală de va, băgat la zdup de DNA, localnicii, citaţi topul celor mai bine plătite meserii se află roboţi Kuka, unde compania chineză Midea nemulţumire a populaţiei evreieşti, în de „Adevărul”, afirmă: „E băiat bun. Fiecare specialiştii în IT, ale căror câştiguri lunare deţine deja 13,5% din acţiuni. special a celor din Iaşi, dar şi a celor îşi trage un ban când ajunge primar”. Sau: se ridică, în medie, la 20.960 NIS, urmaţi După investiţiile din Europa în industria din Bucureşti, conducerea Comunităţii „Nu mă interesează ce a făcut”. „Chiar dacă de cei din industria extractivă şi de lucrătorii de vârf, transporturi (doua treimi din portul se adresează Guvernului şi cere jude- şi-a luat şi el, a făcut şi pentru comună“. din sectorul bancar şi al asigurărilor, pentru Pireu sunt deja exploatate de chinezi, care carea şi pedepsirea vinovaţilor. După Un alt aspect scos în evidenţă de care salariul mediu lunar este de peste vor să cumpere şi compania feroviară ştirea noastră, este primul act de impli- aceste alegeri este că fenomenul prima- 20.490 de shekeli şi de cei care au fost elenă), China investeşte masiv în sport, care a Comunităţii în politica Guvenu- rilor anchetaţi, dar aleşi cu peste 50% din ani de zile pe primul loc, respectiv cei din cluburile de fotbal Milano, Aston Villa şi lui, în noua etapă istorică de după 23 sufragii, nu este unul specific unei anumite companiile de electricitate (19.336 NIS). Manchester United fiind câteva exemple. august 1944. „Comunitatea constată zone sau unui singur partid. Primari realeşi, La celălalt capăt al ierarhiei sunt anga- În România, unde investiţiile străine cu durere, se scria în document, că deşi cercetaţi de ANI sau DNA, cărora jaţii din alimentaţie publică şi hoteluri, care directe au scăzut cu 25% în primele patru judecarea procesului măcelului din trebuie încă să le acordăm prezumţia de abia depăşesc 4600 shekeli. luni ale anului 2016 faţă de acelaşi interval iunie 1941 de la Iaşi a fost tărăgănată nevinovăţie găsim la Bucureşti, Baia Mare, În aceste condiţii, apare surprinzător din 2015, China vrea să investească 118 aproape trei ani de zile, timp în care Botoşani, Braşov, Craiova, Miercurea Ciuc, faptul că Israelul se clasează pe locul al milioane de euro pentru a construi o fabri- asasinii celor 12 000 de victime ne- Deva, Paşcani, Râmnicu Vâlcea, Sfântu şaptelea în OECD la rata de economisire, că de componente auto la Braşov, una de vinovate circulau liber, sfidând jalea Gheorghe, Sinaia, Târgu Mureş, Târgu Jiu, care se ridică la 12,1% din veniturile anua- ornamente auto, o centrală solară şi mai văduvelor şi orfanilor rămaşi de pe Tulcea şi Urziceni, adică peste tot. Ei sunt le. Sunt luate în calcul economiile realizate multe complexe imobiliare la Bucureşti, dar urma masacrelor. Elemente duşmă- din aproape toate partidele (PSD, PNL, de gospodăriile cetăţenilor şi de firme, atât intenţionează să investească şi în proiecte noase, călcând peste revolta legitimă UDMR, PSRO, PER), dar şi independenţi cele private, cât şi cele de stat. educaţionale la Hunedoara. a acestor supravieţuitori precum şi sadea sau fugiţi din vreun partid, ca să Conform Biroului Israelian de Statistică, În ceea ce ne priveşte, nici nu avem peste sentimentele de demnitate ale ocupe un loc, să nu îl lase duşmanului, dar deşi economiile au crescut în ultimele două multe alte opţiuni de dezvoltare, atâta timp poporului român, uneltesc să ocoleas- fără a-şi compromite partidul. decenii, ele au stagnat recent, când au cât absorbţia fondurilor europene rămâne că hotărârea Guvernului democrat de Alcătuirea ofertei electorale din astfel scăzut şi dobânzile la depozite. Oamenii deficitară. a-i judeca şi pedepsi pentru odioasele de persoane a generat un pronunţat ab- din grupa de vârstă aflată între 52-70 de crime săvârşite. Populaţia evreiască senteism, prezenţa la precedentele alegeri ani, adică în prag de pensie, au o rată ALX. MARINESCU a Capitalei, care numără multe rude printre fraţii lor asasinaţi, protestează Martie, Israel – A fost ales un Comi- din toate puterile împotriva acestei este înfiinţat Consi- Relaþii bilaterale ROMÂNIA - ISRAEL (1957) tet Central al orga- încercări de a se surpa adevărul şi liul Superior al Alialei nizaţiei şi un preşe- dreptatea sustrăgând pe autorii băii Continuăm trecerea în revistă a principalelor momente Române, condus de dinte, în persoana de sânge de la Iaşi de la sancţiunea din istoria relaţiilor diplomatice româno-israeliene. un prezidiu format lui Ytzhak Korn. S-a meritată. Comunitatea Evreilor din din: avocat M. Ben- adoptat o rezoluţie Bucureşti cere Guvernului democra- venisti, avocat Jean Cohen, Itzhak Korn din partea HOR şi Idov cu privire la reîntregirea familiilor, transmiţându-se Guvernului tic, în numele acestei populaţii, să Cohen din partea IRGUN IOTZEI ROMANIA. român ca în numele umanităţii şi dreptăţii să desfăşoare toată vigilenţa pentru a Unul dintre principalele scopuri ale Consiliului faciliteze “reîntregirea familiilor dezmembra- curma cât mai curând aceste manevre era “găsirea unor căi pentru promovarea rela- te prin permiterea [emigrării] tuturor evreilor ruşinoase ale persoanelor care nu ţiilor dintre Israel şi guvernul R.P.R. în sensul din R.P.R. care doresc a veni în Israel”. S-a văd cu ochi buni întronarea justiţiei rezolvării satisfăcătoare a problemei unificării apelat pentru aceasta inclusiv la intervenţia democratice în ţară şi să stabilească familiilor şi a alialei”. organizaţiilor evreieşti internaţionale. calitatea de criminali de război pentru 31 martie, Tel Aviv – derularea unei gale de film de artă 31 octombrie, Geneva – încheierea Protocolului de pre- toţi părtaşii crimei de la Iaşi, aplicân- Teodor Aman şi Nicolae Grigorescu, în cadrul căreia au luat lungire a acordurilor comercial şi de plăţi între R.P.R. şi Statul du-le pedeapsa cea justă. Aceasta cuvântul directorul muzeului din localitate, dr. Eugen Kolb, Israel, din 9 septembrie 1954. Se prevedea un volum de mărfuri nu din spirit de răzbunare, ci spre a precum şi Marcel Iancu. în valoare de 4.550.000 de dolari de fiecare parte. se realiza dreptatea pentru trecut şi 1 aprilie, Bucureşti – sosirea la post a trimisului extraordi- 24 noiembrie, Ierusalim – David Ben-Gurion, prim-ministrul securitatea pentru viitor.” nar şi ministrul plenipotenţiar al Israelului în România, dr. Arieh Israelului, a transmis lui Chivu Stoica, preşedintele Consiliului Semnificaţia documentului nu poate Harell. de Miniştri de la Bucureşti, o scrisoare în care roagă intervenţia fi subestimată. Căci, în ultimă instanţă, 31 mai, Bucureşti – prin Decretul nr. 248 al Prezidiului Marii personală în problema reîntregirii familiilor cetăţenilor israelieni el acuza în mod indirect Guvernul, Adunări Naţionale a R.P.R., dr. Petre Manu a fost acreditat în originari din România. S-a apreciat aici că, după război, noile care, cum bine se ştia, a fost implicat în calitate de trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar în Israel. autorităţi române “au pornit întru repararea nedreptăţii ce s-a tergiversarea procesului. Sunt semnifi- 3 octombrie, Israel – ziarul israelian de limbă română făcut de către asupritorii populaţiei evreieşti. Dintr-o atitudine cative în acest sens poziţiile ministrului „Adevărul” a publicat un material cuprinzând declaraţiile de- profund umanitară s-a permis multora, care au dorit-o, să-şi de Justiţie, în persoana lui Lucreţiu putatului Idov Cohen privind problema familiilor dezmembrate. refacă pe pământul Israelului viaţa distrusă. Ca urmare a acestei Pătrăşcanu, şi a ministrului de Război, Acesta revenise dintr-un turneu de vizite în Argentina, Brazilia, atitudini generoase s-a permis multora să plece din România în persoana lui Mihail Lascăr. Chile, Uruguay, SUA şi Canada unde, după propria mărturisire, şi să ajungă în Israel. Aceasta a durat până în anul 1951 (...). Aşadar, în amânarea procesului nu efectuase “o dublă misiune: în favoarea Israelului, a mişcării Tempoul în care guvernul român acordă vizele de ieşire mem- a fost interesată „monarhia şi acoliţii sioniste şi a lui United Jewish Campaign, precum şi în interesele brilor familiilor despărţite nu poate rezolva problema, dacă săi”, după cum se scria într-un limbaj colectivităţii evreo-române”. În faţa presei, I. Cohen a subliniat tempoul nu va fi accelerat. Este vorba de mii de persoane (...), proletcultist în ”Scânteia” din 24 iunie că “tragedia familiilor dezmembrate din România este un corolar iar vizele de ieşire se acordă doar la câteva zeci de persoane 1948, ci însuşi Partidul Comunist aflat al «alialei vârstnice» din R.P.R. din 1950-1952”, fiind prea puţin în fiecare lună”. la putere. cunoscută de opinia publică mondială. Dr. FLORIN C. STAN LYA BENJAMIN 20 - 21 octombrie, Israel – desfăşurarea Congresului HOR. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 474-475 (1274-1275) - 1 - 30 iunie 2016 19
Afinităţi iudaice în literatura română „Dar Hari Abia am pomenit de Gabriela Meli- O altă naraţiune interesantă se inti- de a o recuceri, Feifel se apucase să o nescu, în legătură cu traducerea unei tulează „Nebunul lui Emanuel”. S-ar fi ajute, cu mult zel, în gospodărie. A dus cărţi a prietenei sale suedeze Hedi Fried, putut intitula, cum se exprimă autoarea, şi rufe la spălătorie, chiar şi trenciul ei nu vine azi?” evreică originară din Sighet („O carte „Nebunia cu sulul”. Noah avea 90 de ani, murdar, dar vai, acolo ea ascunsese toţi memorabilă”, R.E. 1-30 aprilie 2016) dar era încă sprinten şi elegant. Încă de la banii. Scandal. Ea fuge în lume cu Saşa. când, dintr-un raft burduşit de cărţi al 75 de ani se gândise să se dedice studiilor El se refugiază în Cabala (scria un studiu bibliotecii mele a căzut, providenţial, o religioase, de fapt să-şi regăsească rădă- despre Miturile Cabalei în lumea actuală), carte a româncei suedeze Gabriela Meli- cinile şi să-şi afirme identitatea evreiască. când sora lui de la Tel Aviv îi propune o nescu, intitulată „Ghetele fericirii”, nuvele Mai mult, considerând că „datoria unui înlocuitoare a Ritei, pe Olga Davidovici, (tradusă din suedeză chiar de autoare, bărbat este să scrie”, se hotărâse să re- vechea lor cunoştinţă, acum văduvă cu Polirom, 2006). Am considerat „fenome- scrie cu mâna lui pe un sul de pergament doi copii. El aprobă, căci o râvnise când- nul„ un semn de luat în considerare. Patru cele cinci Cărţi ale lui Moise în amintirea va. Între timp, Feifel află la Sinagogă nuvele, din nouă, au conotaţii evreieşti. părinţilor săi, pe care să-l că au sosit refugiaţi din Dintre acestea, „Ghetele fericirii” conferă dăruiască Sinagogii din Rusia. A cunoscut-o ast- şi titlul cărţii. Este povestea anticarului Bruxelles.Treaba cerea fel pe Tamara, o pianistă Rudi, evreu singuratic şi sărac, pios în atenţie şi migală. Cea evreică, cu un copil. O felul său, care când îi moare soţia „devine mai mică greşeală ar face altă propunere de căsă- şi mai singur şi mai sărac”. La rugăciuni, sulul de nefolosit. Noah torie. În fond, o Miţvă. el neştiind bine nici suedeza, nici ebraica, cumpărase cel mai scump Colac peste pupăză, o Cărturarul Henri Zalis a devenit o se auzeau din glasul lui mai mult bolbo- pergament şi cerneluri întâmplare îi scoate în amintire binecuvântată. roseli, pe care numai Dumnezeu le putea speciale. Soţia sa era cale un italian haios, bun „Cărţile dumneavoastră rămân vii- înţelege.Printre picături, aflăm câte ceva însă furioasă că dăduse povestitor despre mafioţi torimii”. Nu ştiu dacă i-am spus textual despre sărăntocul nostru cu ghete gata banii pe aşa ceva, în loc şi şmecheri, căruia Feifel aşa, dar asta voia să fie. Ştiam amân- rupte, mai ales când trebuie să fugi de un s-o plimbe pe ea prin îi acordă adăpost şi între- doi: însemna... Eram în camera lui de incendiu devastator, care îi aminteşte de lume. Aşa încât, nu-i de ţinere. E italian, îi place la Căminul „Rosen”. Părea că priveşte cel de-al doilea război mondial, de anul mirare că începuse să-i opera. Feifel cumpără peretele din faţă. De fapt, privea dincolo. cel mai greu al Bucovinei,de unde era de dea supa rece, să nu-i bilete, dar când vine aca- L-am cunoscut colaborator statornic la obârşie, anul pogromului şi al morţii. Rudi mai facă ştrudelul prefe- să găseşte doar pereţii Revista Cultului Mozaic, pe când eu îşi amintea de soţia sa Ana, gravidă, fu- rat. Mai mult, se încurca- goi. Şi râde! Aşa-i când abia intrasem. Fusese sărbătorit la 50 gind împreună de nemţi. Peste tot oameni se cu un turist japonez, ai inima prea largă! Te de ani. O vârstă, credeam. Abia avân- bănuitori şi plini de ură. Dar cineva s-a pe care îl călăuzea, iar înşală toţi! Ce urmează? du-l invitat la „Confesiuni esenţiale”, îndurat atunci de ei, ascunzându-i într-o cu Noah nu mai comuni- Rita, gravidă, părăsită de rubrică pe care-o ţineam la nou-nouţa pivniţă. În aceleaşi ghete, Rudi a emigrat ca decât în scris, prin bileţele, veritabile Saşa, îşi anunţă întoarcerea, (dar, după Realitate Evreiască, ne-am apropiat, şi tot în ele, la bătrâneţe, s-a îndrăgostit comunicate de război. Noah se refugiase ce naşte, Saşa, care s-a îmbogăţit, o ră- descoperindu-ne o prietenie de două de Tula, aşa încât nu putea să renunţe cu lucrul în pivniţă, dar şoarecii i-au ronţăit peşte a doua oară). Olga îi mulţumeşte generaţii. Cel care o lega era unchiul şi la ghetele fericirii, adică ale iubirii, deşi pergamentul. Bietul om a luat treaba de la pentru bunătate, dar şi-a găsit un israeli- mentorul lui, medicul, cronicarul muzi- comunitatea strângea bani să-i cumpere început, de astă dată pe hârtie obişnuită. an, iar Tamara a învăţat, între timp, arta cal, compozitorul Isac Rossman. „Era ghete noi. Când a terminat şi-a adunat pe cei pre- de a fi suedeză. Ce-i rămâne de făcut prieten cu mama mea”, nu m-am putut Subiectul e mai sofisticat, dar mi-a feraţi, ca la un adio (aşa a interpretat un lui Feifel altceva decât să filozofeze? reţine auzindu-i numele. Afinităţile se atras atenţia o predică a unui rabin des- prieten participant), scoţând şi un coniac Totul trebuie luat de la început. Chiar şi transformau în încredere. pre importanţa Şabatului,la care asistase Napoleon, bine dosit, dar i-a replicat pri- dragostea. Nu-i spusese soţia? „Iubirea Cel mai bine se simţea la biroul lui, Rudi la Sinagogă. Un evreu nevoiaş îşi etenului... cu privire la „adio”... „Crezi că e ceva care trebuie învăţat, ca orice alt- înţesat de cărţi şi manuscrise, peste vânduse boul, necesar la arat, unui vecin. e destul loc pe lumea cealaltă? Nu crezi ceva, de exemplu, ca înotul”. Şi cum se care domnea Puşuc, motanul meloman Acesta fusese mulţumit de prestaţia ani- că totul e plin, până la refuz?” şi a surâs termină nuvela „Marea bunătăţii”? Feifel a – al câtelea? –, de care au făcut vorbire malului, exceptând de Şabat, când refuza enigmatic... ajuns, din nou, singur, sărac şi în adâncul fiica şi prietenii în frânturi de viaţă strân- să lucreze chiar dacă era biciuit crunt. Cea de-a treia nuvelă e un fel de para- fiinţei, liber. se la catafalcul lui de la Cimitirul Giur- L-a reclamat pe bou vânzătorului. Atunci bolă. Feifel e jurnalist la un ziar evreiesc, În sfârşit, periplul iudaic se încheie cu giului din Capitală. Fiecare reconstituia vecinul, mângâind boul, îi şopti la ureche: om minunat, inimă fierbinte. Rita, soţia lui, „Schimbarea de pene”, având drept motto epoci în care paşii lui se întâlniseră cu Când voi avea bani, te voi răscumpăra. vânzătoare ambulantă, se căsătorise cu un vers de Wilhelm Müller: „Străin am ai lor. Admiram puterea de obiectivare a Înţeleg că eşti obişnuit să respecţi Şa- el fiindcă era diferit, dar pentru o suedeză Danei, fiica plecată din ţară, pe care am batul, dar fă acum o excepţie. Şi boul s-a nu e de ajuns, aşa încât se combinase cu ŢICU GOLDSTEIN cunoscut-o întâi din povestirile lui, apoi supus...vorbelor calde ale fostului stăpân. colegul de afaceri, Saşa. În încercarea (Continuare în pag. 23) aievea, când Henri Zalis, octogenar, a fost sărbătorit la Biblioteca „Şafran”: „Tatăl meu – critic literar, scriitor, jurna- Mozaic Salvată din ceaţa uitării list, membru al Uniunii Scriitorilor din De o bună bucată de vreme nu mai cir- România, evreu, român, bucureştean, cula nicio ştire cu privire la pictoriţa Mimi francofon, intelectual, autor cu mai bine Şaraga Maxy. Mai exact, din 1982, când de douăzeci şi trei de cărţi”. Mulţumind emigrase în Israel şi, ca toţi cei plecaţi, comunităţii pentru grija din ultimii lui nu mai era îngăduit să fie pomenită nici ani marcaţi de suferinţă, cu menţiune la grămadă. Era în acel moment văduva specială pentru medicul Stela Anghel, lui M.H Maxy, iar notorietatea soţului se a citit scrisoarea Ayalei către bunicul mai răsfrângea şi asupra ei. Realizase în ei, Relu, „expert în literatura franceză”. plus câteva expoziţii personale, înregis- Pentru prof. univ. dr. Ştefan Cazimir şi trate laudativ în cronicile de actualitate Victor Vişinescu, colegi de promoţie, din perimetrul artelor plastice. N-a contat. Henri Zalis rămâne legat de tinereţea Tăcerea impusă s-a aşternut ca o ceaţă lor comună. Profesorul Cazimir i-a densă şi doar prin turiştii întorşi din Ţara sintetizat opera de istoric literar, poet, Sfântă se mai putea auzi câte ceva cu memorialist. Foştii colegi se întâlneau privire la pictoriţă. Dar şi „zvonurile” îşi anual la facultatea absolvită acum 65 pierd treptat din rezonanţă. de ani. În ultimul timp, Zalis lipsea. A trebuit să se publice, cu doi-trei ani „Dar Hari nu vine azi?”, întreba Victor. în urmă, un fel de catalog retrospectiv, iar Hari va veni, sigur, cât timp ei vor veni. norocul să facă a ajunge un exemplar pe o Adrian Mihalache s-a referit la cărţile şi masă de lucru în Bucureşti, pentru a risipi articolele de după 2000. „La noi, la că- golul informativ. Autoarea acestei tipări- min, Zalis conferenţia pe teme literare”, turi, Ana-Maria Vicol, a beneficiat pe tot şi-l va aminti Pompiliu Sterian. Sprijinul parcursul explorării surselor şi redactării critic vestit pentru exigenţele bazate pe să picteze în mediul francez şi să se primit de la el ca membru al Consiliului studiului său de un dialog susţinut cu Mimi o solidă cultură estetică, pe nume Eugen confrunte cu rafinamentele publicului Editorial la Hasefer, apariţia în aceeaşi Şaraga Maxy, încât reperele de referinţă Schileru. Pentru o deplină izbândă, mai respectiv. În decembrie 1998 participa la editură a „Amintirilor răscumpărate”, ru- puse la contribuţie în vederea sintezei era nevoie de un efort care să-i demon- o expoziţie colectivă, deschisă la Paris. brica „Siluete” în R.E. au alcătuit schiţa evolutive prezintă o garanţie absolută. streze ei înseşi că se poate dezvolta Concomitent s-a integrat într-un şir de de portret făcută de directorul CIEP, Când lua decizia strămutării în Israel, artistic deplin autonom, desprinsă de activităţi cetăţeneşti, acordând eficient Alexandru Marinescu. În numele gru- pictoriţa sta să împlinească 60 de ani. influenţa inevitabilă exercitată anterior de sprijin combaterii discriminărilor şovine. pului literar de la Târgovişte, unde Zalis Poate altcineva ar fi zis că se confruntă fostul ei profesor, M.H. Maxy. Ca expo- Între documentele fotografice, etalate a activat după ’90, Florentin Popescu cu finalul carierei. Nu în cazul nostru. O nent al avangardei, acesta îi transmisese de catalogul-album din 2012, figurează şi Emil Stănescu i-au pus în valoare tenacitate extraordinară avea s-o ajute să opţiunea pentru o linie viguroasă a dese- instantanee de la vernisajul parizian. Mimi cultul prieteniei şi al muncii. O vacanţă depăşească repede impasul adaptării şi nului. În ambianţa israeliană, inundată Şaraga are o înfăţişare care probează împreună cu familia Zalis la mare a fost să se aştearnă la lucru cu spor. O primă de luminozitate mediteraneană, ochiul mulţumire de sine, asemeni oricărei fiinţe retrăită de Viorica Greculovski Prodan, expoziţie se deschidea încă în 1983. Apoi pictoriţei capătă un accentuat exerciţiu al ce-şi vede împlinit idealul de viaţă. Soro- fostă colegă la Biblioteca Universitară. alta în 1987 şi, din nou, în 1993. Aceste percepţiei culorilor. Nu prevedea că, ast- cul decidea să fie răpită acestei lumi în Puterea de a transcende suferinţa fizică repetate apariţii pe afişul cultural al Tel fel îmbogăţită, devenea aptă a face faţă ziua de 6 februarie 2006. Aproape întreg prin spirit a impresionat-o pe dr. Stela Aviv-ului erau menite să confirme bunele încă unei schimbări de domiciliu. Graţie materialul depozitat în atelierul său bucu- Anghel. aprecieri profesionale aduse de Mimi Şa- unui generos protector, în 1995 urma să reştean a fost încredinţat spre păstrare, „Doamne, ce-i omul?”; rabinul Rafael raga în valiza ei de emigrantă. Şi nu era se stabilească pentru restul existenţei conform voinţei testamentare exprimate Shaffer şi Emanuel Diamant au rostit puţin lucru să posede în dosarul opiniilor într-un mic orăşel din centrul Franţei. I de pictoriţă, Muzeului de Artă din Brăila. întrebarea fără răspuns a Psalmistului. colectate în timp elogii semnate de un se împlinea astfel un vis al adolescenţei: GEO ŞERBAN IULIA DELEANU 20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 474-475 (1274-1275) - 1 - 30 iunie 2016 JEWISH REALITY The Pogrom Jewish Literature Successes at Bookfest 2016 International book fair Bookfest 2016 in Iaşi 11th edition was again the occasion to The Pogrom in Iaşi (June 26 to June launch a series of Jewish and Israeli 29, 1941), the most violent massacre authors – both by the Hasefer Publishing of Jews in the history of Romania, was House, and other publishers. A large ordered by General Ion Antonescu and number of Israeli authors attended this supported by local authorities. According edition because Israel was the guest of to the current Romanian authorities in honor. the three days of the pogrom, 13,266 Hasefer came with three new Jews were killed. Even before June 22, books: a collection of articles signed by 1941, Romania had taken a number of Professor Andrei Marga, “Emancipation, anti-Semitic measures, generated by Assimilation, Dissimilarity”, “Bitter Ice Antonescu regime’s plans for ethnic cream”, a complex novel about silence cleansing. The gendarmerie received the and communication between generations order to “cleanse the land” (extermination signed by Madeleine Davidsohn, an of all Jews in rural areas, closure of Israeli writer in Romanian language, Jewish ghettos in urban areas; the arrest and a meditation on reason and the of all suspects etc.) in three cities in need of faith in God in contemporary Adrian Cioflâncă (left), Anca Tudorancea and Răzvan Voncu at the stand of Israel Moldavia: Roman, Fălticeni, and Galaţi. world, belonging to Rabbi Raphael On Friday June 27, 1941, five days Shuchi, “The Jewish faith in a changing director Alexandru Marinescu and Răzvan almost all being translated in Romanian: after Romania entered the war, Ion world”. Alexandru Marinescu was the Voncu, literary critic took place. It focused Zeruya Shalev; Meir Shalev; Fania Oz- Antonescu ordered to Colonel Constantin moderator of the event. Dr. Aurel Vainer, on the specificity of the publisher, on the Salzberger, daughter of writer Amos Oz, Lupu to “cleanse Iasi of Jews”. On FJCR president, other leaders of the peculiarities that distinguish it from other who had a special time dedicated to his “Black Sunday,” Romanian soldiers shot Federation, JCB, AERVH, the Rabbinical publishers in Romania, on its mission. At father’s work, beside the debate on the thousands of Jews who had been in Chancellery, the School “Magna cum the same stand there was a debate about book that they wrote together “Jews and detention at the police station. laude - Reut” also participated. Her the history and specificity of the Jewish the words”; and Dror Mishan. The other About 4,000 Jews across the city Excellency Tamar Samash, Israel’s community in Romania (a dialogue Andrei two writers, Roni Oren and Gil Hovev, were packed into cattle cars and cargo ambassador in Romania, attended the Oişteanu - Răzvan Voncu), the debate grandson of Eliezer Ben Yehuda, the trucks. The “Death Trains” were sealed book fair. The public who attended in large “History, politics and memory in the creator of modern Hebrew language, and circulated among several railway numbers the book release received with Romanian-Israeli relations”, moderated even if they were not translated, they also stations in Moldova. No one was allowed great interest the three volumes. by Adrian Cioflâncă, director of CSIER, attracted the public. Finally, we have to to approach the trains in stations in Hasefer Publishing House was also and a panel of the Association of Israeli mention the presence of some Jewish order to give water or to open the cars present at the Israeli stand, where an Writers in Romanian Language “Serving writers and their latest volumes, published for air. Due to the smell of corpses and event called “The uniqueness of Hasefer the pen for more than 50 years”. by other publishers in Romania: Andrei the inhumane conditions to which they in the Romanian editorial landscape”, a The public of Bookfest was also Oşteanu, Leon Volovici, Moshe Idel, were subjected, about 2,650 Jews died dialogue between the publishing house attracted to meet the Israeli writers, Andrei Cornea. of suffocation or thirst, while others lost their minds. Some of them were rescued in the Roman train station, through the SHAVUOT 5776 at the Choral Temple in Bucharest intervention of the president of the Red Cross in Roman, Viorica Agarici, later – Tikkun Shavuot, the learning night of today. The commentary on BeMidbar the choir of the Choral Temple, led by devoted to Shavuot, a symposium pericope made by Eduard Kupferberg was Robert Levensohn. “A Kabbalistic view moderated by Eduard Kupferberg, director a meditation on human individuality and of the world”, with ramifications in theater of the Rabbinical Chancellery at the Choral community union. The Kabbalah Shabbat and music, embedded the conferences of Temple in Bucharest, was an anthology of worship service was officiated by Rabbi Rabbi Rafael Shaffer, Erwin Şimşensohn, journeys into Jewish history and literature, Rafael Shaffer, cantor Pusztai Emanuel, Emanuel Pusztai. religious observations, reviews about political issues of the modern Israel. FJCR, JCB, JCC leaders, hierarchs, cultural figures, many young persons Norman Manea, a life attended the event. Eng. Paul Schwartz, Norman Manea, well-known writer, Faculty of Letters, Magda Cârneci, FJCR vice president and JCB president, has returned in his homeland, at age 80, Juan Tarrida (Barcelona), Andrei Pleşu; one of the 54 Romanian the State of Israel made a documented presentation of an occasion for the laudatio delivered spiritual convergences – Ana Blandiana, honored with the title “Righteous among the feast meanings and habits: the by Professor Carmen Muşat, editor Nora Iuga; “the literature of resistance” the Nations”. Feast of Weeks, of an agricultural value of Observator Cultural review, and – Maria Nadotti (Italy), Florence Noiville On August 30, 1941, the survivors at the beginning, received over time Dr. Claudiu Turcuş from Babeş-Bolyai (France), Professor Paul Cernat, Monica were transported back to Iaşi. Andrei other meanings, moral, philosophical, University, Cluj, the co-moderators of Zgustava (Spain); assuming the past - Călăraşu, director (born Bernard Gropper) a civilizing significance through the the event that took place in the Library Gabriela Adameşteanu, Antonio Muñoz chose this name because the Jewish celebration of the Ten Commandments of the Romanian Academy. There were Molina (Spain); humanism, “tenderness, population in Călăraşi cared for him and God gave to the Jewish people and to several pivotal themes of interventions: generosity, humor, intransigence – saved his life when he was taken from the humanity. Dr. Anca Tudorancea and the power saving of writing – Minister Mercedes Monmany (Spain), Nicolas “death trains”. In 2010, historian Adrian Dr. Camelia Crăciun had as themes of Culture Corina Şuteu, Bucharest Cavailles (France); “Magical thinking” Cioflâncă found in Popricani, near Iaşi, a of lectures the daily life of the interwar University Rector, Professor Mircea combined with “keeping the child from mass grave containing skeletons of about Jewish neighborhoods, the Yiddish Dumitru, He Lea Wakeman, PhD (USA, and in childhood” – Bogdan Alexandru 100 Jews killed in 1941. cultural cross-fertilization in the same China); the important contribution to Stănescu, Victor Ianovici (Thessaloniki); The first official recognition of the period. FJCR President Dr. Aurel Vainer contemporary Romanian literature – the exile, generator of literature and massacre appeared in the communiqué lectured on „Moshe - prophet, teacher Silviu Lupescu, Polirom Publishing criticism – Mariana Gorczyca, Mircea of the Romanian authorities, published in legislator”, complemented by Professor House director, Dr. Ioan Cristescu, Martin, Stelian Tănase, Ioana Gruia; the “Official Monitor” of July 1, 1941 (“In Wilhelm Dancă who spoke on “rational Romanian Literature Museum Director, Strengths: “memory, exile, sufferings of Iaşi 500 Jewish communists who had faith and moral belief”. H.E. Edward Luca Formati, editor (Italy); Romania humanity” – Bedros Horasagian. fired from their houses on the Romanian Iosiper, former romanian ambassador in and Jewishness – H.E. Emil Hurezeanu, “Today I return to my primary place with and German troops were executed”). In Israel, reviewed the developments in the Romanian Ambassador in Germany, the melancholy and modesty of a pilgrim subsequent historical studies, we have Middle East since the proclamation of the professor Paul Cornea, Olivier Guez exposed to trauma, surviving through found that in those days about a third State of Israel, characterized by “constant (Strasbourg), Paul Bailey (England); “the tenacity”, for whom to continue the work of the Jewish population of Iaşi was instability” aggravated after 2010, with the lucid contemplation of recent history” that is vital, thanked the celebrated writer. murdered. false “Arab Spring” leading to the threats – professor Emil Ionescu, Dean of the
club on literary themes. Alexandru Marinescu, director CIEP, made a portrait sketch, including the support “But Hari is not coming today?” received from him as a member of the editorial board at Henri Zalis’ z.l. funeral ceremony at Giurgiului hardly restrained her tears, while she read the letter of Hasefer, about the release of his “Redeemed Memories”, Cemetery in the capital came out of the pattern. her own daughter, Ayala, to her grandfather. For Prof. the column “Silhouettes” in the Jewish Reality. On Everyone tried to re-create the era in which his steps Ştefan Cazimir and Victor Vişinescu, co-promotion, behalf of the literary group in Târgovişte, where Zalis had met with theirs. Dana, his daughter, who left the Henri Zalis remains bound to their shared youth. worked after ‘90, Florentin Popescu and Emil Stănescu country, had the power to be objective: “my father – Professor Cazimir synthesized Zalis’ concerns as a highlighted his cult of friendship and work. The love for literary critic, writer, journalist, member of the Writers’ literary historian, poet, memoirist. Former colleagues family - flower brought by Viorica Greculovski Prodan, Union from Romania, Jew, Romanian from Bucharest, now octogenarians, used to meet annually. Lately, a former colleague at the University library. Dr. Stela francophone, intellectual, author of more than twenty Zalis was missing. “But Hari is not coming today?” Anghel expressed her admiration for his strength of spirit and three volumes”. She thanked the Jewish community asked Victor Vişinescu. Hari will always come in their transcending the physical suffering. for assuming his assistance in his later years marked by thoughts to the meeting. Adrian Mihalache referred to The Psalms and El Male Rahamim led by Rabbi suffering, mentioning particularly doctor Stela Anghel, his books and publishing since 2000. Pompiliu Sterian Rafael Shaffer and Emanuel Diamant made pass a shiver from the “Rosen” Home. The daughter of Henri Zalis spoke about Zalis in the nursing home, lecturing in the of sacredness in public. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 474-475 (1274-1275) - 1 - 30 iunie 2016 21
F.C.E.R. – C.M. Solidaritate cu Israelul 6 FILE DE CALENDAR 6 şi familiile victimelor atentatelor Evrei nãscuþi în luna iulie Iosif Samuilovici Shklovsky la Ierusalim, 1970. de la Tel Aviv – astrofizician. Născut la Hlukhiv, Janusz Korczak (Henryk Goldsz- Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România – Cultul Mozaic a transmis un mesaj Ucraina, 1 iulie 1916. Premiul Lenin, mit) – medic, pedagog, scriitor. Născut Ambasadei Statului Israel la Bucureşti, prin care îşi exprimă mâhnirea şi durerea pentru 1960. Decedat la Moscova, 1985. la Varşovia, 22 iulie 1878. Director pierderea de vieţi omeneşti, precum şi solidaritatea cu Statul Israel. Mesajul a fost transmis Asteroidul 2849 Shklovsky, precum al orfelinatului din ghetoul Varşoviei, E.S. doamnei Tamar Samash, ambasadorul Statului Israel în România. Redăm mai jos şi craterul Shklovsky de pe Lună îi deportat voluntar odată cu orfanii în textul integral al scrisorii: poartă numele. lagărul de la Treblinka, unde a fost Gerald Edelman – biolog şi imuno- ucis, 1942. Am aflat cu indignare despre noul atac Medinat Israel cu sentimente de profundă log. Născut la New York, 1 iulie 1929. Moses (David Moşe) Rosen – ra- terorist din ziua de 8 iunie a.c. de la Tel Aviv, compasiune. Premiul Nobel pentru medicină, 1972. bin. Născut la Moineşti, 23 iulie 1912. în urma căruia au fost ucise patru persoane Asigurându-vă că vom fi mereu împreună, Decedat la La Jolla, California, 2014. Şef Rabin al evreilor din România, nevinovate, la care se alătură un număr de în ceea ce ne priveşte vom lua de urgenţă noi Lion Feuchtwanger – scriitor. 1948-1994 şi preşedinte al F.C.E.R., 10 răniţi. măsuri care să asigure liniştea şi securitatea Născut la München, 7 iulie 1884, în 1964-1994. Decedat la Bucureşti, În numele evreilor din România, care evreilor din România, dar şi desfăşurarea în exil din 1933. Dintre romane: Evreica înmormântat la Ierusalim, 1994. au aflat cu mâhnire şi adâncă durere de condiţii normale a vieţii noastre comunitare din Toledo; Fraţii Opperman. Decedat Avram Goldfaden (Avrum Gold- recentele atentate, Federaţia Comunităţilor şi de cult mozaic, cu atât mai mult cu cât la Los Angeles, 1958. nfoden) – scriitor idiş. Născut la Sta- Evreieşti din România îşi exprimă profunda în zilele următoare vom fi împreună la im- Amedeo (Clemente) Modigliani – rokostiantyniv, Ucraina, 24 iulie 1840. solidaritate cu Statul Israel, cu poporul atât portanta sărbătoare de Şavuot, celebrând pictor. Născut la Livorno, 12 iulie 1884. Fondator al teatrului idiş profesionist, de greu încercat, cu familiile îndoliate şi cu aducerea de către Moşe Rabeinu a Torei de Mutat la Paris, 1906. Stil modern, Iaşi, 1876. Decedat la New York, 1908. toţi cei aflaţi în suferinţă în urma acestui pe Muntele Sinai. prin alungirea trăsăturilor. Decedat la Elias Canetti – scriitor. Născut la atac mârşav. Fie ca memoria celor ucişi să fie bine- Paris, 1920. Ruse, Bulgaria, 25 iulie 1905, educat Din păcate, o nouă tragedie a avut loc cuvântată şi Dumnezeul nostru atotputernic Isaak Emmanuilovici Babel – la Viena, plecat la Londra după An- în Ţara Sfântă, iar criminalii au ucis oameni să ne apere de tot ce plănuiesc duşmanii scriitor, traducător din idiş în rusă. schluss, 1938. Premiul Nobel pentru nevinovaţi. poporului lui Israel. Născut la Odesa,13 iulie 1894. Arestat, literatură, 1981. Decedat la Zürich, Este o mare durere pentru noi, evreii din Preşedinte executat în închisoarea Butyrka, 27 1994. România, şi ne alăturăm fraţilor noştri din dr. AUREL VAINER – deputat ianuarie 1940. Menachem Hacohen – rabin. Walter (Bendix Schonflies) Ben- Născut la Ierusalim, 26 iulie 1932. jamin – filozof. Născut la Berlin, 15 Mare Rabin al evreilor din România, Iarţait pentru Iancu Isidor iulie 1892. Exilat în Franţa, 1933, trece 1997-2011. Dintre scrieri: Tora pentru în Spania şi se sinucide în arest la popor; Cartea vieţii omului. Portbou, 26 septembrie 1940. Max Simon Nordau – medic şi şi Dolphi Drimer Abraham (Avrom) Sutzkever critic social. Născut la Budapesta, cum a organizat comemorarea a 70 de ani de – poet idiş. Născut la Smorhon, Bela- 29 iulie 1849, stabilit la Paris, 1880. la Pogromul din Dorohoi; cât efort l-a costat rus,15 iulie 1913. Mutat la Vilna,1930, Co-fondator al Organizaţiei Sioniste renovarea celor două sinagogi din oraş, una partizan, 1943, stabilit la Tel Aviv,1947. Mondiale. Decedat la Paris, 1923. devenită Muzeul de Istorie a Evreilor din Premiul Israel pentru literatură idiş, Patrick Modiano – scriitor. Născut nordul Moldovei, cealaltă păstrându-şi funcţia 1985. Decedat la Tel Aviv, 2010. la Boulogne-Billancourt, Paris, 30 iulie iniţială. Solidaritatea îi aduce alinare, a spus Leon Max Lederman – fizician. 1945. Premiul Nobel pentru literatură, Măriuţa, fosta parteneră de viaţă. Născut la New York, 15 iulie 1922. A 2014. Dintre romane: La Place de Colegi de la Universitatea Ecologică, întemeiat Illinois Mathematics and Sci- l’Etoile. prima universitate particulară de după ’90, ence Academy,1986. Premiul Nobel Milton Friedman – economist. fondată de prof. univ. dr. Dolphi Drimer z.l., pentru fizică, 1988. Născut la New York, 31 iulie 1912. „Nu există comunitate în care să nu fi fost i-au adus celui din urmă flori de gând: coautor Shmuel Yosef (Shai) Agnon Susţinător al monetarismului şi eco- prezent când era nevoie”, a spus vicepreşe- a peste 20 de volume, autor a peste 300 de (Czaczkes) – scriitor ebraic. Născut la nomiei de piaţă. Premiul Nobel pentru dintele F.C.E.R. şi preşedinte al C.E.B., ing. articole şi comunicări, a 60 de contracte de Buczacz, Galiţia, 17 iulie 1888. Stabilit economie, 1976. Decedat la San Paul Schwartz, în Templul Coral, arhiplin, la cercetare ştiinţifică, membru al echipei naţi- definitiv în Palestina, 1929. Premiul Francisco, 2006. un an de la plecarea lui Iancu Isidor z.l., fos- onale de şah, al echipei olimpice, participant Nobel pentru literatură, 1966. Decedat tul preşedintele al Comunităţii dorohoiene şi la patru Olimpiade, maestru internaţional de Evrei decedaþi în luna iulie oficiant de cult. Nu-l uită nici turiştii de la Vila şah. „A lăsa o virgulă pe harta care se întin- de de la zero la infinit”, îi era motto în truda Theodor (Benjamin Zeev) Herzl George Gershwin – compozitor. F.C.E.R. din Borsec, unde a fost administrator. – vizionarul întemeierii statului evreu. Născut la New York, 1899. A cultivat „Devotat întru totul oamenilor, devotat întru de-o viaţă, a recunoscut soţia lui, Cleopatra. Rămân cuvinte sacre, în rostirea rabinului Născut la Budapesta, 1860, stabilit atât genul muzical clasic, cât şi cel totul comunităţii: acesta era Iancu Isidor”, l-a la Viena, 1878. În 1897 a convocat popular. Decedat la Los Angeles, 11 Rafael Shaffer. (I.D.) definit preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer: primul Congres sionist şi a întemeiat iulie 1937. Organizaţia Sionistă Mondială. Dece- Alfred Dreyfus – ofiţer francez, Hazkara la Cluj dat la Viena, 3 iulie 1904, reînhumat acuzat fals de trădare. Născut la Mul- În 9 iunie, evreii clujeni şi-au comemorat Feleac, a evocat figura emblematică a buni- la Ierusalim. house (Alsacia)1859, deportat în Île martirii. Comemorarea celor 18.000 de evrei, cului ei, unul dintre miile de clujeni lipsiţi de Mordecai Richler – scriitor. Năs- du Diable, Guyana, 1895, rejudecat deportaţi la Auschwitz în vara anului 1944, a apărare care au pierit în lagărele naziste. Pé- cut la Montreal, 1931. Dintre romane: după dovedirea falsului şi reabilitat, început cu o ceremonie de doliu la Monumen- ter Csulák, consul al Ungariei la Cluj, a vorbit The Apprenticeship of Duddy Kravitz; 1906. Decedat la Paris, 12 iulie 1935. tul Memorial al Martirilor Evrei din Cluj. Au despre responsabilitatea Ungariei în ducerea Solomon Gursky was here. Decedat Nadine Gordimer – scriitoare. fost depuse coroane de flori din partea Admi- la îndeplinire a soluţiei finale, pusă la cale de la Montreal, 3 iulie 2001. Născută la Springs, Transvaal, 1923. nistraţiei municipale şi judeţene, a bisericilor Germania nazistă. Reprezentanţii cultelor Yonatan (Yoni) Netanyahu – Premiul Nobel pentru literatură, 1991. creştine, a organizaţiilor minorităţilor naţionale religioase: ÎPS Andrei Andreicuţ, Mitropolitul colonel în Armata de Apărare a Is- Dintre romane: Burger’s Daughter. maghiară, germană şi armeană şi a Centrelor ortodox al Clujului, SS Cristian Sabău, proto- raelului. Născut la New York, 1946. Decedată la Johannesburg, 13 iulie Culturale german şi francez. Cetăţenii Clujului pop greco-catolic, şi György Fodor, confrater Comandant al unităţii care a eliberat 2014. au aşezat flori şi pietre ale neuitării în memoria piarist, au omagiat memoria victimelor Holo- ostatecii pe aeroportul de la Enteb- Mauriciu Brociner – militar. Năs- concitadinilor pieriţi în Holocaust. caustului şi au reiterat importanţa promovării be, unde a căzut eroic, 4 iulie 1976, cut la Iaşi, 1854. Sergent, a preluat Manifestarea a continuat în Templul Me- spiritului armoniei interconfesionale. Izabella înmormântat la Ierusalim. comanda batalionului care a cucerit morial al Deportaţilor unde, după alocuţiunile Veibel, realizatoarea emisiunii germane de Moshe Sharett (Shertok) – po- redutele de la Plevna, 30 august 1977 rostite de Robert Schwartz, preşedintele, şi la TVR Cluj, şi-a împărtăşit experienţa legată litician israelian. Născut la Kherson, şi a devenit primul ofiţer evreu din ar- Emeric Rónai, secretarul Comunităţii Evreilor de cunoaşterea Holocaustului şi a sublini- Ucraina,1894, imigrat în Palestina cu mata română. Decedat la Bucureşti, din Cluj, şase supravieţuitori au aprins şase at importanţa culturii memoriei. Corul Şira familia,1906. Prim-ministru al Israelu- 18 iulie 1946. lumânări pentru cele şase milioane de victime Hadaşa, condus de prof. Ecaterina Halmos, a lui, 26.1.1954 – 3.11.1955. Decedat Isaac Bashevis Singer (Izaak ale Holocaustului. Scriitoarea Júlia Szilágyi, prezentat un program de cântece evocatoare la Ierusalim, 7 iulie 1965. Baszewis Zynger) – scriitor idiş. care a supravieţuit la vârsta de opt ani, având ale Holocaustului. Alexandru Graur – filolog. Născut Născut la Leoncin (Polonia), 1902, la Botoşani, 9 iulie 1900. Director al stabilit la New York, 1935. Premiul norocul uriaş de a putea trece graniţa de la ANDREA GHIŢĂ Liceului Particular Evreiesc din Bu- Nobel pentru literatură, 1978. Dece- cureşti, 1941-1944; profesor la Uni- dat la Surfside, Florida, 24 iulie 1991. Y D E C E S E Y COMEMORĂRI Y versitatea din Bucureşti; membru al Isaac Luria Ashkenazi, HaAry Academiei Române, 1955. Decedat Hakadosh – rabin. Născut la Ierusa- • Ing. SALOM GEORGE a trecut la cele veşnice la vârsta Înhumaţi în cimitirele la Bucureşti, 9 iulie 1988. lim, 1534, unul din principalii cabalişti de 88 de ani, după cum ne informează C.E. Craiova. C.E.B. în luna mai 2016: David Joshua Azrieli – arhitect, de la Safed, fondatorul Cabalei Luri- • În 19 iunie 2016 ŞTRAIFELD LEON în vârstă de 76 GHIMPEL ARON (62 de om de afaceri în construcţii, filan- ane. Decedat la Safed, 25 iulie 1572. de ani, asistat al C.E. Craiova, a decedat la Drobeta-Turnu ani, Cimitirul Giurgiului); trop. Născut la Makow Mazowiecki, Ezra Fleischer (I. Gole) – poet şi Severin după o grea suferinţă. BRĂNIŞTEANU LISETTE Polonia, 1922, ajuns la Haifa, 1943, filolog. Născut la Timişoara, 14 iulie • Comemorăm, cu mare durere în suflet, plecarea dintre (79 de ani, Cimitirul Giurgiu- stabilit la Montreal, 1954. Fondatorul 1928. Premiul Israel pentru literatură, noi a bunilor noştri prieteni IACOB şi GINA ARON, EMIL şi lui); CONSTANTIN BENONE fundaţiei filantropice Azrieli Foundati- 1959. Redactor la Revista Cultului ROZICA HERESCU, PACH LEOPOLD şi MAX ŞMILOVICI. (95 de ani, Cimitirul Giurgiu- on. Decedat la Montreal, 9 iulie 2014. Mozaic, 1956-1960; emigrat în Is- Dumnezeu să îi odihnească în pace. Roca Dan. lui); MOSCOVICI TIRL (95 Yehuda Leib Maimon (Fisch- rael, 1960, profesor la Universitatea • Cu aceeaşi adâncă durere, amintim celor care l-au de ani, Cimitirul Giurgiului); man) – rabin. Născut la Mărculeşti Ebraică din Ierusalim. Decedat la cunoscut şi apreciat că pe 3 iunie 2016 s-au împlinit trei ani BRAUN ROBERT (85 de ani, (Basarabia), 1875, imigrat în Pa- Ierusalim, 25 iulie 2006. de când ne-a părăsit pentru totdeauna dragul nostru IOSIF Cimitirul Giurgiului); AILENI lestina, 1913. Premiul Israel pentru SALATER. Îl vom purta veşnic în sufletele noastre. Erica – VALI (88 de ani, Cimitirul literatură rabinică, 1958. Decedat la LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI soţie, Victor – fiu, Elena – noră. Giurgiului) Ierusalim, 10 iulie 1962. 22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 474-475 (1274-1275) - 1 - 30 iunie 2016 zicedid ze`ivnd כ"ד אייר תשע"ו - כ"ד סיוון תשע"ו z כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה פרעות יאסי חג שבועות תשע"ו בבית הכנסת הכוראלי פרעות יאסי (27 ביוני – 29 ביוני בהם חיו, כ2,650- יהודים מתו בחנק או 1941) היו הטבח הקשה ביותר בתולדות בצמא, ואחרים נטרפה עליהם דעתם. שבבוקרשט הבירה יהודי רומניה. את הטבח יזם הגנרל יון חלק מהם ניצלו בתחנת הרכבת של בתיקון ליל שבועות, ליל לימוד של חג מלחמות העולם, ההתפתחות הרוחנית אנטונסקו, בתמיכת הרשות המקומית. העיר רומן, בעקבות התערבותה של יו"ר השבועות, כנס שהתקיים בבית הכנסת ביידיש באותןשנים היו הנושאים על פי הנתונים של שלטונות רומניה, הצלב האדום המקומי, ויוריקה אגאריץ. הכוראלי שבבוקרשט הבירה ויו"ר שלו בהרצאותיהן של ד"ר אנקה טודוראנצ'אה בשלושת ימי הפרעות נרצחו 13,266 בעקבות מעשיה אלה, זכתה מאוחר יותר היה אדוארד קופפרברג, ראש לשכת ושל ד"ר קאמליה קראצ'יון. משה – יהודים. עוד לפני ה22- ביוני 1941, בתואר "חסידת אומות עולם" והיא אחת הרבנות, הובאו התייחסויות שונות הנביא, המורה, המחוקק – היה נושא ננקטו ברומניה צעדים בעלי אופי מבין 54 הרומנים שקיבלו את התואר מתולדות עם ישראל וספרותו, פירושים ההרצאה של יו"ר הפדרציה, ד"ר אאורל אנטישמי, בעקבות התוכנית לטהרה הנ"ל ממדינת ישראל. דתיים, ייצוגים על מעמדה המדינית ויינר. אליו הצטרף פרופ' וילהלם דנקא, לאומית של משטר אנטונסקו. המשטרה ב30- באוגוסט 1941, 980 היהודים החדשה של מדינת ישראל החדשה. שדיבר על "האמונה ההגיונית והאמונה קיבלה פקודה "לנקות את השטח" הניצולים של המחנה קאלאראשי באירוע השתתפו ראשי הפדרציה של המוסרית". השגריר אדוארד יוסיפר דיבר (השמדתם של כל יהודי הכפרים; הוחזרו ליאסי. ביניהם היה ברנרד הקהילות היהודיות מרומניה, של קהילת על ההתפתחויות במזרח התיכון מאז העברתם של כל יהודי הערים לגטאות; גרופר, שמאוחר יותר קיבל על עצמו את יהודי בוקרשט, של המרכז הקהילתי הקמתה של מדינת ישראל, המסובבים וכליאת כל החשודים ועוד) בשלושה השם אנדרי קאלאראשו, בתור כבוד היהודי, אנשי דת בכירים, אישיי תרבות, ב"חוסר יציבות מתמדת", שהחמיר אחרי יישובים במולדובה: רומן, פאלטיצ'ני, כלפי האוכלוסייה היהודית של העיר צעירים רבים. הרצאה בעלת חומר תיעודי "האביב הערבי" המזויף שהוביל לאיומים גאלאץ. קאלאראשי, שטיפלו בו והצילו את חייו של סמליות חג השבועות ושל המנהגים הקולניים שבהווה. הפירוש לפרשת ביום שישי, 27 ביוני 1941, חמישה כאשר הוצא מ"רכבת המוות". מאוחר הקשורים בו הועברה על ידי סגן יו"ר "במדבר" מן התורה, שנעשה על ידי ימים אחרי כניסתה של רומניה יותר הוא היה במאי קולנוע. בשנת 2010, הפדרציה, יו"ר קהילת יהודי בוקרשט, אדוארד קופפרברג, היה דיון על ייחודיות במלחמה, יון אנטונסקו ציווה את ההיסטוריון אדריאן צ'יופלנקא גילה המהנדס פאול שווארץ. הוא אמר שלחג האדם ועל ייחודיות האחדות הקהילתית. הקולונל קונסטנטין לופו "לנקות את בכפר פופריקאני שליד יאסי קבר-אחים השבועות, בעל סמליות חקלאית, הצטרפו שליחי ציבור בתפילת ערב שבת היו העיר יאסי מיהודים". ב"יום ראשון שבו נקברו כ100- גופות של יהודים עם הזמן יעדים מוסריים, פילוסופיים, הרב רפאל שפר והחזן רוברט לוונזון. השחור" החיילים הרומניים ירו באלפי שנרצחו בשנת 1941. תרבותיים דרך חגיגת היום שבו הקב"ה "מראה המתבסס על חוכמת הקבלה לגבי יהודים שנעצרו במחלקה המקומית ההכרה הרשמית הראשונה הופיעה נתן את עשרת הדיברות לעם ישראל העולם", עם השלכות בתיאטרון ובמוזיקה של המשטרה. כ4,000- יהודים מכל בהודעה הרשמית של שלטונות רומניה, ולאנושות כולה. חיי היום-יום של היה נושא ההרצאות של הרב רפאל שפר, העיר הוכנסו וצופפו בקרונות בקר שפורסמה ב"ביטאון הרשמי" (מוניטורול השכונות היהודיות בשנים שבין שתי ארווין שימשנזון ושל עמנואל פושטאי. וסחורות. דלתות וחלונות "רכבות אופיצ'יאל) מתאריך 1 ביולי 1941: המוות" נאטמו ונסעו בין כמה תחנות "ביאסי הוצאו להורג 500 קומוניסטים רכבת שבמולדובה. היה אסור לכל אדם יהודים שירו בנשק מבתיהם על הצלחותיה של הספרות היהודית ביריד להתקרב לרכבות הנ"ל בתחנות הרכבות, החיילים הגרמנים והרומנים". לתת מים לאסירים או לפתוח להם במחקרים היסטוריים מאוחרים יותר חלון כדי שיהיה להם אוויר. בגלל ריח נאמר שבימים הנ"ל נרצחה כשליש מן הספרים הבינלאומי "בוקפסט" 2016 הגופות ובגלל התנאים התת-אנושיים האוכלוסייה היהודית של העיר יאסי. יריד הספרים הבינלאומי "בוקפסט" 2016, מהדורה י"א, היה הזדמנות להשקה מחדש של סופרים יהודים וישראלים נורמן מאנאה, חיים שכאלה רבים – בהוצאת הספרים "הספר" הסופר נורמן מאנאה חזר בכבוד רב קארנצ'י, חואן טאורידא (ברצלונה), ובהוצאות ספרים אחרות. במהדורה הזאת לארץ מולדתו בגיל 80 שנה, מעשה אנדרי פלשו; "נטיות רוחניות", מאת של היריד נכחו סופרים ישראלים רבים, שזיכה אותו בדברי שבח שנאמרו אנה בלאנדיאנה, נורה יוגא; "ספרות היות שמדינת ישראל הייתה מוזמנת כבוד. עליו ("לאודאציו") על ידי פרופ' העמידה הרוחנית", מאת מאריה נאדוטי הוצאת הספרים "הספר" השתתפה עם קרמןמושאט, עורכת ראשית של כתב (איטליה), פלורנס נואוויל (צרפת), שלושה ספרים חדשים: קובץ מאמרים העת "אוריזונטקולטוראל" (אופקים פרופ' פאול צ'רנאט, מוניקה זוסטאבה של הפרופסור לפילוסופיה אנדרי של תרבות) וד"ר קלאודוטורקוש (ספרד); "לקיחת אחריות על העבר", מארגא:"אמנציפציה, התבוללות, דחיית מאוניברסיטת "באבש-בוליאי" מאת גבריאלה אדמשטאנו, אנטוניו ההתבוללות"; רומן מורכב על שקט ויצירת שבעיר קלוז', שהיו יושבי ראש האירוע מוניוזמולינה (ספרד); "ההומניזם, החיבה, קשר בין דורות של הסופרת הישראלית שהתקיים בספריית האקדמיה הרומנית. הנדבנות, ההומור, הפעילות ללא פשרות", הכותבת בשפה הרומנית מדליין דוידסון, נושאי היסוד של ההרצאות היו: "הכוח מאת מרצדס מונמאני (ספרד), ניקולא "גלידה בטעם מר"; מחשבה על היגיון, המושיע של הכתב", מאת שרת התרבות, קאבאיי (צרפת); "המחשבה המקסימה, אמונה וצורך האלוהים בעולם בן זמננו, קורינהשוטאו, פרופ' מירצ'אדומיטרו, יחד עם שמירת הילד מן הילדות של הרב רפאל שוחט, "האמונה היהודית הוצאת הספרים "הספר" נכחה גם בדוכן הרקטור של אוניברסיטת בוקרשט, ד"ר ובילדות", מאת בוגדאן אלכסנדרו בעולם משתנה". יו"ר האירוע היה של מדינת ישראל.בדוכן זה התקיים ליאואקמן(ארצות-הבריתוסין); "התרומה סטאנסקו, ויקטור ינוביץ (תיסאלוניקי); מנהל המרכז להוצאה לאור ולעיתונות, האירוע "ייחודיותה של הוצאת 'הספר' החשובה לספרות הרומנית בת-זמננו", "הגלות המולידה ספרות ופירושים אלכסנדרו מארינסקו. השתתפו: ד"ר בנוף של הוצאות הספרים הרומניות", מאת מנהל הוצאת הספרים "פולירום", ביקורתיים", מאת מאיראנה גורצ'יקא, אאורל ויינר, יו"ר הפדרציה של הקהילות שהיה דו-שיח בין מנהל ההוצאה, סילביולופסקו, מנהל המוזאון של מירצ'א מארטין, סטליאן תנאסה, היהודיות מרומניה; ראשי פדרציה אחרים; אלכסנדרו מארינסקו, והמבקר הספרותי הספרות הרומנית, ד"ר יואן קריסטסקו, יואנה גרויא; "נקודות חזקות: הזיכרון, ראשי קהילת יהודי בוקרשט, של אגודת רזוואן ואונקו. הדגש היה על המיוחד המוציא לאור לוקה פורמאטי מאיטליה; הגלות, סבלותיה של האנושות", מאת היהודים מרומניה קורבנות השואה, של בהוצאת הספרים "הספר", ביסודות "רומניה והיהדות", מאת אמיל חורזאנו, בדרוס חוראסאנג'יאן. "היום אני חוזר לשכת הרבנות, של בית הספר המצטיין המיוחדים שמבדילים אותה משאר שגריר רומניה בגרמניה, פרופ' פאול למקום הראשוני שלי עם המרה השחורה "מאגנא קום לאודא– רעות". נכחה הוצאות הספרים מרומניה, על יעדה. קורנאה, אוליביירגואז (סטרסבורג), פול והצניעות של הנודד שעבר הלם, ששרד גם הגברת תמר שמש, שגרירת ישראל באותו דוכן נערך גם דיון על ההיסטוריה ביילי (אנגליה); "ההתבוננות הצלולה על בעקבות עקשנות", שזה חשוב על מנת ברומניה. כל שלושת הספרים הנ"ל ועל מה שמיוחד בקהילה היהודית (דו- ההיסטוריה החדשה", מאת פרופ' אמיל להמשיך את היצירה, אמר והודה החוגג. התקבלו בעניין רב על ידי הציבור הרב שיח בין אנדרי אוישטאנו לבין רזוואן יונסקו, דיקן הפקולטה לספרות, מאגדה שהשתתף בהשקתם. ואונקו); דיון "היסטוריה, מדיניות וזיכרון ביחסים בין רומניה לבין ישראל", שהיו"ר שלו היה אדריאן צ'יופלנקא, מנהל המרכז לחקר תולדות יהודי רומניה; ושולחן "אבל ָה ִרי מגיע היום?" עגול של "אגודת הסופרים הישראלים" טקס האשכבה שליד ארונו של הנרי זליס ז"ל, בבית העלמין על זליס המתגורר בבית האבות, שהיה מרצה שם בנושאים הכותבים בשפה הרומנית, "למעלה ג'יורג'יו שבבוקרשט הבירה, היה מיוחד ומרגש. כל אחד מבין ספרותיים, דיבר פומפיליו סטריאן. על העזרה שהתקבלה ממנו מחמישים שנה בשירות העט הכתובה". המספידים שיחזר תקופות שבהן צעדיו פגשו את צעדי המנוח. בתור חבר במועצה של ההוצאה לאור "הספר", על הופעתו ציבור המשתתפים ב"בוקפסט" נמשך לדנה, בתו, שעזבה את מדינת רומניה היה הכוח לדבר ללא באותה הוצאת ספרים של הספר "זיכרונות מגואלים" ועל הטור גם בפגישות עם הסופרים הישראלים, משוא פנים: "אבי – מבקר הספרות, סופר, עיתונאי, חבר שלו "צלליות" בעיתון "המציאות היהודית" דיבר אלכסנדרו כמעט כולם מתורגמים לרומנית: צרויה באגודת הסופרים מרומניה, יהודי, רומני, בוקרשטאי, פרנקופוני, מארינסקו, מנהל המרכז להוצאה לאור ולעיתונות של הפדרציה שלו, מאיר שלו, פניה עוז זלצברגר, בתו אינטלקטואל, מחברם של יותר מ23- ספרים". תוך כדי של הקהילות היהודיות מרומניה, שתיאר את דמותו של המנוח. של הסופר עמוס עוז, שלה היה רגע מיוחד אמירת דברי תודה לקהילה היהודית על הדאגה לאביה בשנים בשם החוג הספרותי מן העיר טרגובישטה, שבו פעל זליס אחרי מוקדש ליצירתו של אביה, נוסף לדיון האחרונות של חייו, בהן הוא סבל הרבה, עם ציון מיוחד של 1990, דיברו פלורנטין פופסקו וגם אמיל סטאנסקו, שהעריכו על הספר ששניהם כתבו יחד "יהודים דברי תודה לרופאה ד"ר סטלה אנגל מבית האבות "רוזן". תוך את פולחן הידידות ואת עבודתו של הנפטר. על אהבת המשפחה ומילים"; דרור משעני. שני הסופרים כדי התאפקות לא להזיל דמעות, בתו של הנרי זליס קראה את אצלו דיברה ויוריקה גרקולובסקי פרודאן, עמיתה לשעבר שלו האחרים, רוני אורן וגיל חובב, נינו של מכתבה של איילה, בתה,אל סבה. בשביל פרופ' שטפאן קאזימיר בספרייה האוניברסיטאית. דבריה היו כמו פרח לזכרו. היודעת אליעזר בן יהודה, מחיה השפה העברית, ובשביל ויקטור וישינסקו, חברים לספסל הלימודים של המנוח, את התוודויותיו האחרונות, ד"ר סטלה אנגל, הרופאה שטיפלה גם אם לא תורגמו לרומנית, זכולהצלחה הנרי זליס נשאר חבר בנעורים, קשור בנעוריהם המשותפים. בו עד לרגע האחרון, וראתה מקרוב את התמודדותו, סיפרה עד בציבור. אחרון-אחרון חביב יש להזכיר פרופ' קאז'ימיר התייחס לעיסוקיו: היסטוריון של הספרות, כמה היא מעריצה את כוחו להתגבר על הסבל הפיזי באמצעות את נוכחותם של סופרים יהודים משורר, כותב זיכרונות. החברים לספסל הלימודים, עכשיו בני רוחניות. ושל ספריהם האחרונים, שראו אור 80, נהגו להיפגש מדי שנה בשנה. בזמן האחרון, זליס היה חסר. קריאת תהילים ותפילת "אל מלא רחמים" שנאמרו על ידי בהוצאות ספרים אחרות ברומניה: אנדרי "אבל הרי לא מגיע היום?" היה שואל ויקטור וישינסקו. ָה ִרי הרב רפאל שפר ועל ידי עמנואל דיאמנט, עוררו הרגשת קדושה אוישטאנו, ליאון וולוביץ, משה אידל, יבוא תמיד, במחשבה, לפגישה. אדריאן מיכאלאקי התייחס בציבור. אנדרי קורנאה. לספריו ולמאמריו הפובליציסטיים של המנוח אחרי שנת 2000. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 474-475 (1274-1275) - 1 - 30 iunie 2016 23 deputatului ºi Succese ale literaturii evreieşti la Agenda preºedintelui F.C.E.R. BOOKFEST 2016 (Urmare din pag. 2) – Catrina Alexan- Cu acest prilej, preşedintele F.C.E.R. (Urmare din pag. 7) răspunsuri, în ca- certitudine. Acest fapt reiese şi din datele dra Ciornei). În cea a putut întâlni personalităţi din lumea drul căreia Ma- statistice referitoare la vânzările cărţilor de-a doua carte este prezentată viaţa ştiinţifică şi literară a României aflate deea Axinciuc, Ioana Petridean (tradu- autorilor israelieni, aflate în topul celor mai unei tinere mame evreice în lagărul în contact direct cu viaţa culturală cehă. cătoarea cărţii), Andrei Cornea şi Andrei bine vândute titluri. Astfel, ”Durere”, cea de la Terezin, pianistă putând ajunge • Preşedintele F.C.E.R. a participat Oişteanu au cerut lămuriri asupra unor mai recentă traducere în limba română performeră în condiţii normale, care la evenimentul consacrat lui Victor Bra- probleme abordate de cei doi autori. Fa- din opera Zeruyei Shalev, se află în frun- reuşeşte să supravieţuiască prin muzi- uner la Piatra Neamţ, oraşul său natal, nia Oz-Salzberger a dat explicaţii asupra tea clasamentului celor mai bine vândute că, insuflându-i speranţă şi putere de a „Viaţa lui Victor Brauner la 50 de ani principalelor concepte care i-au călăuzit titluri de ficţiune de la Polirom. se bucura de marile valori ale culturii. după moarte”, organizat de F.C.E.R., pe cei doi în elaborarea volumului şi a pus Cel mai bine vândut titlu de ficţiune • În cadrul unui simpozion la Amba- C.E. Piatra Neamţ, UAP – filiala Neamţ, accentul pe creativitatea omului, a imagi- din oferta Editurii Humanitas Fiction a sada Republicii Cehia, dedicat apreci- Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, naţiei sale în a contura personaje mitice fost romanul „Iuda”, al lui Amos Oz, re- atului scriitor evreu ceh Branco Lustig, Muzeul de Artă din Piatra Neamţ, şi a elabora texte minunate, nemuritoare. cent apărut în limba română. „Evreii şi supravieţuitor al Holocaustului, despre Biblioteca „G.T. Kirileanu” din oraş, Li- cuvintele”, cartea semnată de Amos Oz a cărui operă a vorbit fiica lui, Petra ceul de Arte „Victor Brauner”, Asociaţia împreună cu fiica sa Fania Oz-Salzberger, Lustigova, referindu-se la forţa omeniei „Piatra Neamţ, te iubesc!”. Programul Autorii israelieni – s-a aflat în topul celor mai bine vândute care l-a ajutat să reziste în lagăr, pre- a constat într-o expoziţie de pictură în topul vânzãrilor cinci titluri ale Editurii Humanitas Ficti- şedintele F.C.E.R. a fost invitat de E.S. Victor Brauner la Muzeul de Artă; un on. Sigura traducere din opera lui Meir Vladimír Války, ambasadorul Republicii spectacol oferit de elevii Liceului de de la „Bookfest” Shalev, „Roman rusesc”, carte care se Cehia în România, să vorbească des- Arte; o expoziţie colectivă de pictură află în topul celor mai bine vândute cinci pre „Holocaust în Europa Centrală şi contemporană, dedicată comemorării, Standul Israelului a mai adăpostit o cărţi israeliene ale tuturor timpurilor, s-a de Est”. Fără a fi avut posibilitatea unei la Sinagoga Catedrală „Ba’al Şem Tov”; serie de alte evenimente, multe dedicate bucurat de reacţii entuziaste din partea pregătiri prealabile, dr. Aurel Vainer a instituirea Premiului „Victor Brauner”, copiilor, care nu au fost incluse în acest cititorilor şi la „Bookfest”. În topul celor prezentat pe larg particularităţile Holo- ediţia întâi; simpozionul „Victor Brau- round-up. Una peste alta, succesul ediţiei mai bine vândute romane poliţiste ale caustului în România, Cehoslovacia, ner şi avangarda românească”; filmul din acest an al „Bookfest”-ului, la care o Editurii Trei este romanul semnat de Dror Polonia, Ungaria, care şi-au pus am- documentar „Victor Brauner, la grand contribuţie esenţială a avut Israelul, este o Mishani, „Dispariţia”. prenta asupra comunităţilor respective illuminateur totémique” de Frabrice sub raport demografic: pierderi foarte Maze. „Este de subliniat – a observat mari în Polonia, mari în Ungaria, ceva dr. Aurel Vainer – atracţia manifestată Afinităţi iudaice în literatura română mai mici în Cehoslovacia, deosebit de de pictor pentru arta unor popoare mai (Urmare din pag. 19) venit odată în acest loc, străin voi pleca de aici” din ciclul de semnificative în România, cu trimitere puţin agreate de lumea europeană, lieduri „Călătorie de iarnă” de Schubert. Autoarea trece aici la situaţia evreilor din Vechiul Regat dar cu o mare bogăţie a inspiraţiei povestirea la persoana întâi, evocând soarta unui papagal pe nume Sucki. Colivia era şi a celor din Transilvania de Nord, şi realizări artistice. Un eveniment în sufragerie, unde lucra autoarea. În dorinţa de libertate, pasărea a încercat de câteva vremelnic ocupată de Ungaria fascistă. remarcabil”. ori să evadeze. Stăpâna s-a gândit să-i schimbe colivia cu una mai mare, dându-i iluzia libertăţii, dar pasărea nu voia să schimbe o închisoare cu alta... Experienţa a eşuat. Un prieten, medic evreu, era de altă părere. Papagalul avea nevoie de... o pereche! Papalitatea şi evreii – Aducându-i o „logodnică”, pe care Sucki a jumulit-o cu dragoste, acesta s-a potolit. Pa- pagaliţa s-a redresat rapid şi pentru alte aventuri amoroase. Evenimentul a fost sărbă- torit de un Şabat, laolaltă cu prietenul medic, cel care pusese un diagnostic exact. S-a o relaţie complexă aprins o menora şi, spre surpriza oaspetelui şi după cuvenita binecuvântare, a urmat Un nou volum „Popes and Jews. care a recunoscut importanţa moştenirii dialogul: „– Semeni cu o logodnică evreică, Matilda! – Nu ştiai că bunicul Matildei 1095-1291”, publicat în 2016 de prof. dr. spirituale iudaice pentru creştinism, dar era un evreu pios? – Nu! Matilda mi-a interzis să vorbesc despre asta. A fi român şi Rebecca Rist la prestigioasa Editură a care s-a arătat nemulţumit de prezenţa evreu e ca şi cum ai avea ciumă şi holeră în acelaşi timp!”. Universităţii Oxford, îşi propune cerce- evreilor, ordonând ca aceştia să evite a Gabriela Melinescu e o excepţie. Unicul scriitor/scriitoare din literatura română tarea relaţiei dintre Vatican şi evrei de-a se afişa în public cu prilejul marilor săr- contemporană interesat/interesată de valenţele umaniste şi mistice ale iudaismului. lungul secolelor XI-XIII ale Evului Mediu bători creştine. Între secolele XIV-XV, în european. mediile evreieşti din provinciile germane Marea majoritate a istoricilor care din zona Rinului circula o legendă despre Duminica aceea tratează acest subiect au remarcat impor- o presupusă existenţă a unui papă evreu (Urmare din pag. 1) este unul dintre cei O aşa-zisă recunoaştere oficială a masa- tanţa perioadei dintre emiterea scrisorii de pe nume Andreas sau Elhanan. Ea apare 54 de români oma- crului a apărut în Comunicatul autorităţilor protecţie asupra evreilor – Sicut Judaeis în Cartea Ma’aseh, care a pătruns şi în giaţi de Statul Israel cu titlul „Drept între române, publicat în „Monitorul Oficial” din – de către Papa Calixtus al II-lea (1220) spaţiul ruso-polon ca urmare a migraţiei Popoare”. După 15 septembrie 1941, 1 iulie 1941, care anunţa că „la Iaşi au şi bula papală Turbato corde, emisă în spre est. În ceea ce priveşte atitudinea evreii supravieţuitori au fost transportaţi fost executaţi 500 iudeo-comunişti, cari timpul pontificatului Papei Clement al generală a evreilor din vestul Europei, ea înapoi, la Iaşi. Regizorul Andrei Călăra- trăseseră focuri de armă din case, asupra IV-lea care avea ca scop evitarea contac- se concentra pe necesitatea îndeplinirii a şu (n. Bernard Gropper) şi-a ales acest soldaţilor germani şi români”. În studii is- tului creştinilor catolici cu mediul religios două obiective majore: păstrarea valorilor nume deoarece populaţia evreiască din torice ulterioare s-a apreciat că, în acele iudaic. De-a lungul acestei perioade, iudaice şi siguranţa comunităţii. Dacă Călăraşi l-a îngrijit şi i-a salvat viaţa când zile, a fost asasinată circa o treime din atitudinea Vaticanului a fost ambivalen- noţiunea de securitate era una relativă, a fost scos muribund, singurul din fami- populaţia evreiască a Iaşiului. În timpul tă, deoarece, în pofida unor edicte de construirea de noi sinagogi era în mare lia sa dintr-unul dintre „Trenurile morţii”. procesului, Ion Antonescu nu şi-a amintit toleranţă, ea înfăţişa o luare de poziţie parte interzisă, permisă fiind doar reabi- În anul 2010, istoricul Adrian Cioflâncă nici de telefonul dat colonelului Lupu, nici circumspectă cu privire la implicarea evre- litarea sau modernizarea celor existente. a descoperit la Popricani, lângă Iaşi, o de ordinul dat de generalul Şteflea, cu ilor în viaţa cetăţii. Un exemplu elocvent DAN DRUŢĂ groapă comună care conţinea circa 100 privire la deportarea evreilor din Iaşi, „la este cel al Papei Inocenţiu al III-lea, cel de schelete ale unor evrei ucişi în 1941. momentul oportun”.
LeIsrael). Menţionez că David Weisz a fost bunelul meu Un armean şi un evreu la Gherla din partea mamei. (După cum se va vedea din comple- În comuna Orman, aflată la o distanţă de vreo zece mare şi David îi oferi o sumă mică. După ce se tocmiră tarea de mai jos, casa bunelului lui Mihai Eisikovits a kilometri de oraşul Gherla, trăiau trei fraţi evrei: Jechil, zile în şir, la un moment dat, armeanul i-a spus: avut un rol important în „filele istoriei sionismului” din David şi Ancel Weisz, cu familiile lor. Îşi cultivau pământul – Măi, Davide, ţie nu ţi-o vând nicicum! Să nici nu Gherla – n. red.). cu pricepere şi chibzuială, dar se ocupau şi de creşterea mai discutăm despre casă. După instalarea în casa cea mare şi spaţioasă, vitelor, care erau foarte căutate la export. Pentru toate – Nu mai vorbim, dacă aşa vrei tu, fu răspunsul lui bunelul meu David Weisz, generos din fire, oferi una nevoile gospodăreşti, dădeau câte o fugă cu trăsura David, care se ţinu de cuvânt, deşi tare mult îşi dorea dintre camerele care prisoseau familiei, unei văduve de până la Gherla, de unde se aprovizionau şi unde aveau casa aceea foarte potrivită pentru nevoile lui. Se mai război, Frime néni, şi fiicei sale Matika, iar o altă cameră mulţi cunoscuţi. Cel mai priceput în probleme gospodă- întâlni de multe ori cu armeanul, dar nu mai scoase nicio cu anexă o puse la dispoziţia tinerilor sionişti din Gherla. reşti, în creşterea vitelor şi în prelucrarea pământului vorbă despre casă. Aceştia erau un grup de băieţi care se numea „Barisia” era David. Peste un timp, proprietarul se întâlni cu David şi îi şi un altul de fete care se numea „Aviva”. Deci, toată Cam prin 1918-1919, după ce copiii, nu puţini la nu- spuse: activitatea sionistă din Gherla acelor ani (1925) se des- măr, au crescut mari, neavând niciun viitor în comună, – Măi, Davide, am vândut casa unei evreice. Mi-a şi făşura în sediul din casa bunicului de pe strada Dragoş au hotărât să se mute tustrei la Gherla. Jechil şi-a găsit plătit, totu-i în ordine, am făcut şi actele. Vodă şi era condusă de Iumi Herskovits. Mătuşile mele o casă pe placul lui în aşa-zisa stradă evreiască, nu – Cine-i femeia aceea? şi singurul unchi neînsurat, David, făceau parte şi ei din departe de sinagogă. Ancel şi-a găsit o locuinţă în casa – Una originară din Beclean. O cheamă Aranka grupele de tineri sionişti. numită „Pomul Verde”, iar David a pus ochii pe o casă Schwartz. Prin 1933-1934 s-a înfiinţat organizaţia „Habonim”, mare, de pe strada Dragoş Vodă. Casa era formată din – Da? – întrebă David. de care se ocupa Ferenc Frenkel, un om foarte potrivit două corpuri cu intrarea atelajelor între ele, avea odăi – Da! pentru a se ocupa de copii. Din câte-mi amintesc din multe, chiar peste nevoi, două grajduri spaţioase cu – Apoi, află că aceea este soţia mea! anii copilăriei, tinerii sionişti făceau excursii, participau la iesle, anexe gospodăreşti, şopron pentru trăsură şi că- Mai întâi, proprietarul rămase mut de mirare, apoi tabere şi acţiuni de strângere de fonduri. În toate casele ruţă, fântână cu cumpănă şi uluc de adăpat vite, grădină sudui armeneşte şi după aceea îi zise lui David: evreieşti din Gherla, puşculiţele KKL (Keren Kayemeth mare pentru zarzavaturi şi chiar un lot de porumb. Totul – Mai uşor am târguit cu nevastă-ta, tu eşti un om LeIsrael) erau la mare cinste. era după placul lui. tare zgârcit şi rău în afaceri! O parte dintre tinerii sionişti au reuşit să plece în Proprietarul era un armean cu care mai învârteau În final, s-au îmbrăţişat şi problema s-a rezolvat la Palestina cu certificat, salvându-se de Holocaust. Aşa „pietrele” dominoului în cafeneaua „Corona” lângă câte un şnaps. David Weisz s-a mutat la Gherla, în casa s-a întâmplat şi cu fiica văduvei Frime, Matika, a cărei un şvarţ, ba uneori mai băteau şi „blatul” pe lângă un mult dorită. Având odăi multe, a cedat una Organizaţiei familie aveam s-o reîntâlnesc, peste decenii, în Israel. şnaps, deci erau cunoştinţe vechi. Sioniste. Aici se întruneau asociaţiile „Barisia” şi „Aviva” Veni vorba despre casă, dar armeanul ceru o sumă şi tot aici aveau loc activităţile KKL (Keren Kayemeth MIHAI EISIKOVITS 24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 474-475 (1274-1275) - 1 - 30 iunie 2016
Din nou, cu Gândul Drumul Sentinţă ... cu cântec scris spre teatru Colinda „Îngerul Domnului” a fost difuzată de studioul asupra cazului a considerat că Andrei Strihan teritorial Cluj al TVR 3 în ziua de 6 decembrie 2013, „este uşor de realizat de către orice observator obiectiv Seria scrierilor lui Andrei textul interpretat de ansamblul folcloric „Dor transilvan” caracterul jignitor al mesajului antisemit al unor versuri Strihan „The Same Play, Di- conţinând şi versurile „A născut un fiu frumos / Anume din cuprinsul textului colindei”. E la fel de adevărat că fferent Masks” (titlu ce traduce liber versul Iisus Hristos / Toată lumea i se-nchină, / Numai jidovii-l presa (Mediafax, Agerpres, Hotnews, Revista 22, Re- eminescian „Alte măşti, aceeaşi piesă”) au îngână. / Jidovan afuristit / Nu l-ar răbda Domnul sfânt / alitatea Evreiască şi altele) a sesizat pe loc caracterul ajuns la volumul al IV-lea. Ultima apariţie (tot Nici în cer, nici pe pământ. Numai la corlan [= horn], la jignitor şi antisemit al colindei, cum au făcut-o şi Am- în Familia Publishing House şi tot cu sprijinul fum, / Acolo-i jidovul bun, / Să iasă sfară [= fum] în drum”. basada SUA şi cea a Israelului, dar Radu Anghel nu a Universităţii din Tel Aviv) aduce panorama La vremea respectivă, am scris despre această gafă, avut această perspicacitate, iar şeful său, Adrian Roca vieţii teatrale din Israel la zi (2013-2016). alături de majoritatea mijloacelor de informare, sperând Rosenberg, se ascunde după deget, zicând că el l-a Urmărim profesorul în periplul său de cronicar neobosit că nu voi mai avea prilejul să revin, dar o sentinţă, răma- delegat pe Radu Anghel să realizeze emisiunea, drept (chiar şi la 92 de ani!). Avem în faţă un tablou al activităţii să deja definitivă, a Tribunalului Cluj-Napoca, mă obligă care nu ar avea nicio vină. Probabil că vina e a TVR şi principalelor instituţii teatrale din Israel: de la Habima şi Ca- să reiau subiectul, având în vedere că persoanele care a modului în care sunt selectaţi unii salariaţi, cărora li se meri la Bet Lessin şi Gesher (despre care aflăm şi o scurtă au permis difuzarea colindei au scăpat basma curată, permite să ajungă şi în funcţii de răspundere. istorie)”; la Kaarow, Yiddishpiel ori Sifria (unde Lya Koenig fără vreo condamnare şi fără vreo amendă penală. Noroc Din păcate, lucrurile au mers mai departe, iar Radu a fost ovaţionată într-un „Quartet” de zile mari!). Deducem că legea interzicea, şi atunci, manifestările antisemite! Anghel a obţinut până şi clasarea cauzei de neglijenţă ampla deschidere în timp şi în universalitate a repertoriilor. Judecătoarea clujeană a decis însă că nimeni nu putea în serviciu întrucât, se arată în dosar, el nu ascultase Înţelegem de câtă consideraţie să bucură fondatorii teatrului să prevadă că biata colindă va fi considerată antisemită! integral colinda şi deci nu putuse aprecia caracterul an- idiş, evreii din întreaga lume şi, mai ales, scriitori de azi din Un principiu de drept arhicunoscut spune că nimeni tisemit al acesteia şi nici nu putuse prevedea reacţiile de Israel. Beneficiem, orientaţi de gustul şi vocaţia hermeneutică nu poate fi absolvit de vină pe motiv că nu cunoaşte după difuzare, inclusiv cele ale F.C.E.R., care a depus a profesorului, de incitante duble „spectacole în fotoliu”, texte legea. Ce ne facem însă cu cei care, din motive strict o plângere penală. şi montări ce ne parvin prin imaginile, ideile şi reverberaţiile personale, ţinând probabil de ascuţimea minţii fiecăru- Desigur că nici un şef din presă de pe lumea asta emoţionale aşternute pe hârtie. ia, sunt în situaţia de a nu putea cunoaşte prevederile nu s-ar fi putut scuza, într-o societate normală, că nu a Pentru mine şi acest volum (tot în engleză) al lui Strihan legii? Se ştie că până şi un criminal scapă de răspun- ştiut la ce dă drumul pe post. Nu stă în picioare (sau, a fost în primul rând un prilej de a afla mai multe valorizări dere, dacă se dovedeşte că, la data săvârşirii faptei, nu mai bine zis, nu ar fi trebuit să stea) nici argumentul, pertinente ale unor dramaturgi din Israel, cunoscuţi şi la noi; avea discernământ. Aşa că şi cei care răspundeau de reţinut de Tribunal în favoarea producătorului TV Radu despre Topol şi Edna Mazya, despre A.B. Yehoshua ori David respectarea legii la studioul din Cluj al TVR ar fi trebuit Anghel, că nimeni nu ar fi putut suspecta de antisemitism Grossman etc. Mi s-au părut interesante, de pildă, în privinţa să răspundă, dacă amintitul Tribunal nu i-ar fi găsit în o colindă veche de un secol, mai ales că era inclusă pe lui Hannoch Levin, atât fixarea simbiozei tragic-grotesc, cât şi incapacitate atât de a înţelege „conţinutul antisemit al CD-ul unei formaţii apreciate şi propusă de un specialist punerea stării de înstrăinare ori a violenţei eroilor pe seama colindei”, cât şi de a prevedea că amintita colindă „ar ca Tiberiu Groza (care a şi demisionat, în urma scanda- spaimei de moarte. putea conţine un mesaj antisemit” (am citat din Sentinţa lului). Producătorul emisiunii TV „Alege verde” susţine, Am descoperit, de asemenea, personalităţi mai puţin penală 1452/2015). în apărarea sa, iar judecătoarea îl crede, că „o colindă cunoscute în România, precum Hillel Mittelpunct, scriitor şi Desigur, ca să nu se spună că am pus cumva în este un cântec tradiţional cu caracter religios, inspirat de regizor interesant prin modul în care s-a raportat atât la istoria pericol „independenţa justiţiei” (deşi, chiar dacă s-ar textele din Biblie şi nu se poate considera că mesajele neamului său cât şi la evoluţiile politice din Israel, ori la noile spune, nu mi-aş pierde somnul din cauza asta), am să Scripturilor ar putea incita publicul la ură”! Să îi amintim moduri de viaţă individuale şi colective. Cum turneele ajunse mă feresc, pe cât să poate, să pun sub semnul întrebării realizatorului lipsit de darul prevederii şi instanţei clujene în România ne-au familiarizat şi cu proeminenţi regizori din Tel decizia judecătoarei Gabriela Maria Moţ, dar nu pot să că deicidul este una dintre principalele surse ale anti- Aviv sau Haifa, aflăm şi ce au mai realizat în ultimii ani Ilan nu remarc faptul că, pe măsură ce creşte originalitatea semitismului şi că, privind în istorie, vom găsi destule Ronen, Omri Nitzan ori Nico Nitai. Mereu, cronicile şi eseurile unei democraţii, se măreşte şi distanţa dintre noţiunile momente în care interpretarea rău-voitoare a Scripturilor rămân exemplare prin echilibrul dintre preţuirea tradiţiei vii şi de „justiţie” şi „dreptate”. Dovadă şi cazul lui Radu Anghel şi folosirea lor pentru incitare a dus la cruciade, războaie, accentul pe necesitatea înnoirilor artistice (orientări subliniate şi (la care se referă sentinţa) şi a şefului său, Adrian Roca schisme, Inchiziţie, Noaptea Sf. Bartolomeu şi altele, ca în substanţiala şi subtila postfaţă a lui Titus Vîjeu). Aspectul cel Rosenberg (rămas la calitatea de suspect). şi la alungarea evreilor din Spania şi Portugalia. mai important: cu ochii larg deschişi spre universuri scenice şi Ridicolul modului în care a luat sfârşit aventura juri- Judecătoarea Tribunalului din Cluj mai afirmă, în literare, Strihan rămâne obsedat de problemele vieţii, de gradul dică a celor doi provine din faptul că instanţa susţine că sentinţă, că regulamentele şi fişele de post nu conţin în care arta este un ecou şi o sursă de speranţe pentru om, de nu a putut stabili care din ei ar fi trebuit, în conformitate decât „obligaţii de serviciu exprimate în termeni generali”, salvarea valorilor omului şi ale spiritualităţii sale. cu fişa postului, să aibă geniala intuiţie că versurile erau motiv pentru care „nu se poate determina fără nici un Aş mai nota, încă: neobosita activare comparatistă a zestrei antisemite şi să oprească difuzarea colindei. Instanţa a dubiu” dacă difuzarea colindei ar fi trebuit să fie oprită de idei şi impresii acumulate în România de către „ucenicul” acceptat clasarea acuzaţiei de incitare la ură şi discri- de Adrian Roca Rosenberg sau de Radu Anghel. Drept lui Tudor Vianu: aşa, de pildă, repetatele referiri la comedio- minare şi nu a putut determina cu precizie nici măcar care, onorata instanţă nu mai sancţionează pe nimeni, graful şi teoreticianul Caragiale; ori punerea în oglinzi paralele dacă Radu Anghel s-a făcut sau nu vinovat de neglijenţă aşa că, liber la astfel de „gafe”, că oricum nu păţeşte a „Revizorului” de la Teatrul Gensher ori de la Yiddishpiel, cu în serviciu, dat fiind că aceasta din urmă presupune fie nimeni nimic! montarea lui Pintilie de la Bulandra. O legătură cu pământul pe că inculpatul „prevede rezultatul faptei sale, dar nu îl Acum înţeleg eu de ce justiţia e fie oarbă, fie legată care s-a născut Andrei Strihan, reflectată şi în caldele „profiluri” acceptă”, fie că „nu îl prevede, deşi putea şi trebuia să la ochi! Dar sabia o are în mână, şi cine ştie pe cine consacrate lui Alexandru Şafran, Carol Iancu, lui Iancu şi Iosif îl prevadă”. nimereşte! Guttman ori lui Mirodan şi I. Schecter, reîntâlniţi la Tel Aviv. E adevărat că unul dintre judecătorii care s-au aplecat ALX. MARINESCU NATALIA STANCU şi se autoanalizează, găsind mereu resur- sele psihologice pentru a surmonta piedi- Două noi romane de Ada Shaulov-Enghelberg cile pe care un destin ironic li le aruncä în Realitatea Cu ocazia Book care ne obişnuise până acum. cale. E apreciabil, în opinia mea, refuzul cărţii fest 2016, scriitoarea În Eu sunt omul tău, romanul se con- sentimentalismului, nota finală a ambelor israeliană de limbă struieşte pe structura clasicului triunghi romane fiind dulce-amăruie: dragostea română Ada Shaulov- conjugal. Engel este căsătorită cu Şaul, este elementul fundamental al existenţei Enghelberg a lansat dar - victimă a datoriei, profund respec- umane, însă ea nu aduce fericire. Ci, cel două noi romane*, tuoasă faţă de etica evreiască a familiei mult, înţelepciunea de a înţelege şi ac- care continuă şi îm- - trăieşte o adevărată dramă conjugală. cepta condiţia fragilă a omului, care este plinesc ciclul început Şaul este şarmant, talentat şi amoral, nu dator să îşi asume şi să îşi trăiască viaţa cu Aici şi acolo, Mărul respectă morala iudaică şi, treptat, alune- până la capăt, indiferent de dificultăţi. dulce amar şi Tovarăşi că pe panta dezinteresului şi a violenţei. Sunt cele mai bune romane pe care de drum. Miki, în schimb, este omul predestinat, Ada Shaulov-Enghelberg le-a scris până Intitulate Eu sunt însă Engel îl întâlneşte prea târziu. De acum. Ca şi precedentele, se citesc pe omul tău şi, respec- aceea, întâlnirea lor se petrece cu greu, iar nerăsuflate, dar au mai multă complexitate tiv, Primul tangou, ultima iubire, cele timpul care le mai rămâne, până când el se Nota comună a celor două romane, epică, personajele au profunzimi, iar intra- două romane dau măsura talentului şi a îmbolnăveşte grav, este mult prea scurt. dincolo de diferenţele apreciabile de teh- rea pe teritoriul ficţiunii face bine poveştii amplitudinii construcţiei epice imaginate Celălalt roman, Primul tangou, ultima nică narativă, o constituie contrapunctul erotice. Sunt semnele îmbucurătoare ale de Ada Shaulov-Enghelberg. Ele sunt iubire, este construit ca o parabolă, por- dintre perspectiva tragică asupra iubirii maturităţii scrisului Adei Shaulov-Enghel- complementare ca tramă şi viziune, dar nind de la legenda biblică a lui Amnon şi (care e nefericită chiar şi în trecătoarele berg, una dintre cele mai cunoscute scri- contrastive ca tehnică narativă: în timp Tamar, copiii Regelui David. Tamar, cea momente de împlinire) şi tonicul optimism itoare de limbă română din Ţara Sfântă. ce primul continuă modalitatea autobio- din romanul Adei Shaulov-Enghelberg, îl al personajului feminin. Engel şi Tamar RĂZVAN VONCU grafică din cele trei romane anterioare, în “fură” pe Amnon, care îşi abandonează au în comun tăria cu care recepţionează *ADA SHAULOV-ENGHELBERG - Eu sunt omul Primul tangou, ultima iubire scriitoarea se familia, serviciul şi chiar ţara, făcând alia loviturile destinului, preţuirea pe care o au tău; Primul tangou, ultima iubire, Editura Familia, desprinde de bagajul propriei memorii şi numai pentru a o vedea din când în când pentru darul vieţii şi înţelepciunea cu care Rishon Letzion, 2016. inventează un personaj feminin, Tamar, pe Tamar, fără speranţa de a fi vreodată îşi analizează condiţia. Intelectuale, ele Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei. Abonamentele complet diferit de tipologia feminină cu o familie. pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti despică firul vieţii lor în patru, analizează din localitatea respectivă. ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM- PLETEZE ADRESA EXPEDITORULUI PE CUPON! Pentru Redactor-şef: Foto: Sandu CÂLŢIA DTP: Gabriel IONESCU cei din Bucureşti – la sediul F.C.E.R. din str. Sfânta Vineri nr. REALITATEA EVREIASCĂ [email protected] 9 – 11, cod poştal 030202. Cod fiscal F.C.E.R.: 7426470. Alexandru MARINESCU Traducători: Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe Ebraică: Sarit BLONDER REDACŢIA: Bucureşti, Tiparul executat de adresa F.C.E.R. – la oficiile poştale din localitate, fie la BCR Lucian-Zeev HERŞCOVICI SECTOR 3, SUCURSALA UNIREA. Adresa băncii: BD-UL str. Maria Rosetti, nr. 17, sector 2 Secretar general de redacţie: Tipografia ArtPRINT Engleză: Sanda LEPOIEV UNIRII NR. 43-45 BL. E2-E3, SECTOR 3, BUCUREŞTI. Contul COD POŞTAL 020481 OP 9 Elena MARINESCU IBAN: BCR RO51RNCB0074011952750001(LEI), RO40R- Tel. / fax: 021-322.75.60 Redactori: Tehnoredactor: Cosmin MIUŢE NCB0074011952750005 (USD), RO94RNCB0074011952750003 Claudia BOSOI (EURO), swift: RNCBROBU, sau BANK LEUMI ROMÂNIA, www.jewishfed.ro Relaţii, administrator: Mihail TUNSOIU SUCURSALA MOŞILOR, Adresa băncii: CALEA MOŞILOR Iulia DELEANU [email protected] Telefon: 021-314.96.90 NR. 280, SECTOR 2, BUCUREŞTI, Contul IBAN: RO89DAF- Dan DRUŢĂ, Luciana FRIEDMANN B108000090989RO02, RO06DAFB108000090989US02, Serie nouă a [email protected] RO46DAFB108000090989EU02, swift: DAFB RO22. Pentru REVISTEI CULTULUI MOZAIC Eva GALAMBOS (senior editor), EUROPA, un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate Fondată în 1956 George GÎLEA, Boris M. MEHR, Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine auto- taxele incluse). Pentru EXTRA EUROPA, un abonament costă de Şef-Rabin dr. Moses Rosen Mihaela OBERSCHI rului. Redacţia nu împărtăşeşte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse). Pentru Israel, un semnate de colaboratori. Redacţia nu primeşte spre publicare decât articole scrise cu diacritice. abonament pe un an costă 40 de dolari USA.