SC G. NEW YORK DESIGN SRL Raport Privind Impactul Asupra

RAPORT PRIVIND IMPACTUL

ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul:

„FERMA TRANCU-BALACIU” Sat Balaciu, comuna Balaciu, județul Ialomița

TITULAR:

SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Municipiul București, Sector 1, Șos. Nicolae Titulescu, nr. 1, bl A7, sc. D, et.3, ap. 101

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

Denumirea lucr ării: RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Proiect: „FERMA TRANCU-BALACIU” Amplasament: sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța Beneficiar: SC G. NEW YORK DESIGN SRL Elaborator: SC DIVORI PREST SRL SC DIVORI MEDIU EXPERT SRL Certificat de Registrul na țional al elaboratorilor de studii pentru protec ția mediului www.mmediu.ro/poz. 68 atestare:

Colectiv de elaborare: Ionica Șerban Oana Savin Iuliana Fechete Ionela Gurguiatu

Responsabil lucrare: Ionica Șerban Iuliana Fechete

Director General, Volodea FECHETE

IANUARIE 2017

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

Cuprins

1. Informa ții generale ...... 5 1.1. Cadru general ...... 5 1.2. Informa ții despre titularul proiectului ...... 8 1.3. Informa ții despre autorul atestat al studiilor de evaluare a impactului asupra mediului și al raportului la acest studiu...... 8 1.4. Denumirea proiectului ...... 8 1.5. Descrierea proiectului și descrierea etapelor acestuia (construc ție, func ționare, demontare/dezafectare/închidere/postînchidere) ...... 9

1.5.1. Considera ții generale privind proiectul propus ...... 9 1.5.2. Descrierea etapei de construc ție ...... 10 1.5.3. Descrierea lucr ărilor privind organizarea execu ției ...... 13 1.5.4. Descrierea etapei de func ționare ...... 16 1.5.5. Descrierea etapelor de demontare/dezafectare/închidere/postînchidere ...... 17

1.6. Durata etapei de func ționare ...... 20 1.7. Informa ții privind produc ția care se va realiza și resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigur ării produc ției ...... 21 1.8. Informa ții despre materiile prime, substan țele sau preparatele chimice ...... 21 1.9. Informa ții despre poluan ții fizici și biologici care afecteaz ă mediul, genera ți de activitatea propus ă ...... 24 1.10. Alte tipuri de poluare fizic ă sau biologic ă ...... 25 1.11. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului și indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele ...... 25 1.12. Localizarea geografic ă și administrativ ă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect 25 1.13. Informa ții despre utilizarea curent ă a terenului, infrastructura existent ă, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone protejate, zone de protec ție sanitar ă, etc...... 28 1.14. Informa ții despre documentele/reglement ările existente privind planificarea/amenajarea teritorial ă în zona amplasamentului proiectului ...... 30 1.15. Informa ții despre modalit ățile propuse pentru conectare la infrastructura existent ă30

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

2. Procese tehnologice ...... 31 2.1. Procese tehnologice de produc ție ...... 31 2.2. Activit ăți de dezafectare...... 44

3. De șeuri ...... 45 4. Impactul poten țial asupra componentelor mediului și m ăsuri de reducere a acestora ...... 54 4.1. Apa ...... 56

4.1.1. Condi ții hidrogeologice ale amplasamentului ...... 56 4.1.2. Alimentarea cu ap ă ...... 60 4.1.3. Managementul apelor uzate ...... 65 4.1.4. Prognozarea impactului ...... 66 4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului ...... 69

Se vor realiza foraje de hidro-observa ție amonte și aval de platforma de dejec ții, pentru monitorizarea calit ății apelor subterane. Valorile indicatorilor analizați la executarea forajelor vor constitui valori de referin ță...... 70 4.2. Aerul ...... 70 4.3. Solul ...... 76 4.4. Geologia subsolului ...... 81 4.5. Biodiversitatea ...... 86 4.6. Peisajul ...... 90 4.7. Mediul social și economic...... 91 4.8. Condi ții culturale și etnice, patrimoniul cultural ...... 91

5. Analiza alternativelor ...... 92 6. Monitorizarea ...... 93 7. Situa ții de risc ...... 95 8. Descrierea dificult ăților ...... 97 9. Rezumat f ără caracter tehnic ...... 97 10. Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului ...... 99

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

1. Informa ții generale 1.1. Cadru general Prezenta lucrare s-a întocmit la comanda beneficiarului, titularul proiectului - S.C. G. NEW YORK DESIGN S.R.L., fiind solicitat ă de autorit ățile competente de mediu (Agen ția pentru Protec ția Mediului Ialomi ța) în procedura de ob ținere a acordului de mediu pentru proiectul propus „Ferma Trancu-Balaciu”. Lucrarea respect ă con ținutul cadru al raportului privind impactul asupra mediului (RIM) prev ăzut în Ordinul ministrului apelor și protec ției mediului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului precum și cerin ţele legislative actuale privind necesitatea evalu ării impactului asupra mediului în procedura de ob ţinere a acordului de mediu în cazul proiectelor care pot avea impact semnificativ asupra mediului, prev ăzute în: ∑ H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului; ∑ Ordinul M.M.P. nr. 135/2010 pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a evalu ării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private; ∑ O.U.G. nr. 195/2005 privind protec ţia mediului, aprobat ă cu modific ări și complet ări prin Legea nr. 265/2006, cu modific ările și complet ările ulterioare. Lucrarea respect ă de asemenea cerin țele din îndrumarul transmis de Agen ția pentru Protec ția Mediului Ialomi ța prin adresa nr. 6723/13.12.2016. Evaluarea impactului asupra mediului este procesul prin care proiectele activit ăţ ilor cu poten ţial impact semnificativ asupra mediului, prin natura activit ăţ ii, m ărimea şi/sau amplasamentul lor, sunt supuse unei evalu ări a acestor efecte înainte de a li se elibera acordul de mediu. Proiectul propus de S.C. G. NEW YORK DESIGN S.R.L se încadreaz ă în Anexa nr. 1 – Lista proiectelor supuse evalu ării impactului asupra mediului a H.G. nr. 445/2009, punctul 17, 5

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

lit. a): „instala ții pentru cre șterea intensiv ă a p ăsărilor de curte având cel puțin 85.000 locuri pentru cre șterea p ăsărilor de carne” și este necesar ă parcurgerea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, cu elaborarea raportului privind impactul asupra mediului (RIM). Raportul privind impactul asupra mediului elaborat pentru proiectul „Ferm ă Trancu- Balaciu” analizeaz ă caracteristicile impactului poten țial asupra factorilor de mediu. Categoria de activitate propus ă se încadreaz ă, de asemenea la punctul 6.6., lit. a) - Cre şterea intensiv ă a p ăsărilor de curte şi a porcilor, cu capacit ăţ i de peste 40.000 de locuri pentru p ăsări de curte din Anexa 1 – Categoriile de activit ăți industriale pentru care este obligatorie ob ținerea autoriza ției integrate de mediu, potrivit prevederilor Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale. Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale transpune în legisla ția na țional ă prevederile Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale (Directiva IED ) a Parlamentului European şi a Consiliului, care regrupeaz ă într-o singur ă directiv ă, Directiva 2008/1/CE privind prevenirea și controlul integrat al polu ării (Directiva IPPC ) şi alte şase directive: - Directiva 2001/80/CE privind limitarea emisiilor în atmosfer ă a anumitor poluan ţi provenind de la instala ţii de ardere de dimensiuni mari ( LCP ) - Directiva 2000/76/CE privind incinerarea de şeurilor; - Directiva 1999/13/CE privind reducerea emisiilor de compu şi organici volatili datorate utiliz ării solven ților organici în anumite activit ăți și instala ții ( COV ); - Directiva 78/176/CEE privind de şeurile din industria dioxidului de titan; - Directiva 82/883/CEE privind modalit ățile de supraveghere şi controlul al zonelor în care exist ă emisii provenind din industria dioxidului de titan; - Directiva 92/112/CEE privind reducerea de şeurilor provenite din industria dioxidului de titan. Directiva IPPC este o directiv ă de mediu de o importan ţă major ă. Scopul s ău este de a ob ţine o abordare integrat ă în ceea ce prive şte controlul emisiilor care au un efect semnificativ asupra mediului, pentru a atinge impactul minim asupra mediului luat ca întreg. Cerin ţele de prevenire şi reducere a emisiilor sunt cuprinse în cadrul unui sistem de autorizare integrat ă.

Proiectul nu intr ă sub inciden ța Directivelor SEVESO III, COV și LCP. Conform Regulamentului (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 Ianuarie 2006 privind înfiin ţarea Registrului European al Poluan ţilor Emi şi şi Transfera ţi şi modificarea Directivelor Consiliului 91/689/CEE şi 96/61/CE, categoria de activitate analizat ă

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

se încadreaz ă la capitolul 7, lit. (a), (i) Instala ţii de cre ştere intensiv ă a p ăsărilor de curte, cu o capacitate mai mare de 40.000 locuri pentru p ăsări. În activitatea de cre ştere a p ăsărilor, impactul poten ţial asupra componentelor mediului se refer ă la emisiile de amoniac în aer, la scurgerile de azot și fosfor în sol și în apele subterane care provin de la dejec ții, dar și de suprafa ța pe care sunt depozitate acestea. Măsurile de reducere a acestor emisii nu se limiteaz ă numai la modalit ățile de depozitare, tratare sau aplicare a dejec țiilor odat ă ap ărute, ci cuprind m ăsuri pentru un întreg lan ț de evenimente, inclusiv pa și pentru minimizarea produc ției de dejec ții. Acest lucru începe cu o bun ă gospod ărire și cu adoptarea de m ăsuri privind hr ănirea și ad ăpostirea animalelor, urmând tratarea și depozitarea dejec țiilor, finalizându-se prin împr ăștierea acestora pe sol. O caracteristic ă important ă este cerin ţa de stabilire a Celor mai Bune Tehnici Disponibile (BAT). Cele Mai bune Tehnici Disponibile înseamn ă toate tehnicile, inclusiv tehnologia, planificarea, construirea, între ţinerea, exploatarea şi dezafectarea, care se pot pune în practic ă în condi ţii economice şi tehnice acceptabile şi sunt cele mai eficiente din punct de vedere al nivelului înalt de protec ţie a mediului luat ca întreg. Este important s ă se aplice conceptul Celor Mai Bune Tehnici Disponibile (BAT) la toate aspectele activit ății pentru a preveni anularea beneficiilor unei m ăsuri luate la începutul lan țului de o alta de pe parcursul acestui șir, din cauza proastei administr ări a dejec țiilor. Conceptul Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru o ferm ă înseamn ă aplicarea permanent ă a unor bune practici agricole și m ăsuri de nutri ție, împreun ă cu Cele Mai Bune Tehnici Disponibile în proiectarea ad ăposturilor. În plus, Cele Mai Bune Tehnici Disponibile pentru reducerea consumului de ap ă și energie pot fi de asemenea importante. Depozitarea dejec țiilor și prelucrarea acestora în cadrul fermei reprezint ă surse de emisii, în timp ce aplicarea Celor Mai Bune Tehnici Disponibile va avea ca rezultat reducerea substan țial ă a acestor emisii. Chiar și dup ă aplicarea m ăsurilor de nutri ție și a celor privind prelucrarea dejec țiilor în cadrul fermei vor mai exista dejec ții (de exemplu, dejec ții tratate), care sunt, în mod normal, împr ăștiate pe sol. Pentru aceast ă activitate, Cele Mai Bune Tehnici Disponibile includ instrumente de gestionare și posibilitatea alegerii echipamentului. Pentru instala ţiile noi, cerin ţele BAT trebuie s ă fie integral respectate înainte de începerea exploat ării. Din acest motiv, aceast ă lucrare identific ă încorporarea op ţiunilor titularului de proiect în op ţiunile privind Cele Mai Bune Tehnici Disponibile.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

1.2. Informa ții despre titularul proiectului

ß Numele companiei: S.C. G. NEW YORK DESIGN S.R.L.

ß Adresa sediu social: municipiul Bucure ști, Sector 1, Șos. Nicolae Titulescu, nr.1, bl. A7, sc. D, et. 3, ap. 101

ß Adresa amplasare obiectiv: sat Balaciu, comuna Balaciu , jude țul Ialomi ța

1.3. Informa ții despre autorul atestat al studiilor de evaluare a impactului asupra mediului și al raportului la acest studiu

ß Numele și adresa: S.C. DIVORI PREST S.R.L. – Foc șani, str. Horia, Clo șca și Cri șan nr. 4, jude țul Vrancea

ß Num ărul de telefon, de fax și adresa de e-mail, adresa paginii de internet: Num ăr de telefon: 0337 103 508; Fax: 0237 230 271; e-mail: [email protected] , www.divori.ro ;

ß Numele persoanei de contact: Iuliana Fechete – telefon: 0722 322 239; – e-mail: [email protected]

S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOC ŞANI este înscris ă în Registrul Na țional al elaboratorilor de studii pentru protec ția mediului la pozi ția 68, având competen ța de elaborare a urm ătoarelor tipuri de lucr ări: RM (raport de mediu), RIM (raport privind impactul asupra mediului), BM (bilan ț de mediu), RA (raport de amplasament), RS (raport de securitate) și EA (evaluare adecvat ă). Se anexeaz ă în copie Certificatul de înregistrare în Registrul Na țional al elaboratorilor de studii pentru protec ția mediului emis în data de 24.11.2009, reînnoit în data de 25.11.2014, valabil pân ă la 25.11.2019.

1.4. Denumirea proiectului Denumirea proiectului propus de titular conform Certificatului de Urbanism nr. 13 din 01.07.2016 eliberat de Prim ăria Comunei Balaciu, este „FERMA TRANCU-BALACIU”.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

1.5. Descrierea proiectului și descrierea etapelor acestuia (construc ție, func ționare, demontare/dezafectare/închidere/postînchidere)

1.5.1. Considera ții generale privind proiectul propus Titularul proiectului – S.C. G. NEW YORK DESIGN S.R.L., propune înfiin țarea unei ferme de pui de carne „FERMA TRANCU-BALACIU” în intravilanul comunei Balaciu (trup izolat intravilan), sat Balaciu (incinta fostei ferme „Trancu” a I.A.S. Balaciu), jude țul Ialomi ța. Amplasamentul dispune de acces principal pe latura de sud, din DJ 102H. Terenul are suprafa ța total ă de 39.827,86 mp, și are urm ătoarele vecin ătăți: • la N – proprietate privat ă (SC Agroindustriala SA Balaciu, Stratulat Maria Iuliana) • la E – drum exploatare (DE 12) • la S – drum jude țean DJ 102H • la V – propriet ăți private (Stratulat Maria Iuliana, Cristocea Florica, Dr ăgan Pavel, Radu Ctin, Dr ăgan Nicolae, Du țu Alexandru). Conform memoriului general elaborat de S.C. RGIC CONSULTAN ȚĂ MANAGEMENT ȘI ASISTEN ȚĂ TEHNIC Ă S.R.L. ferma va dispune de 5 hale pentru cre șterea p ăsărilor și dot ările aferente activit ăţ ii de cre ștere pui, respectiv:

• HAL Ă CRE ȘTERE PUI (5 buc ăți)

Suprafa ţă construit ă propus ă = 2.897,3 mp; Suprafa ța desf ășurat ă = 2.897,3 mp; Hmax 5.50 m (fata de cota +0.00 a pardoselii finite); Regim în ălţime Parter. • SILOZURI HRAN Ă

Se propune amplasarea unui siloz prefabricat în fiecare hal ă Suprafa ţă construit ă propus ă = 16 mp Hmax 7.65 m (fa ță de cota +0.00).

• FILTRU SANITAR Suprafa ţă construit ă propus ă = 239,1 mp ; Suprafa ța desf ășurat ă = 239,1 mp; Hmax 4.50 m (fata de cota +0.00 a pardoselii finite); Regim în ălţime Parter.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

• BAZIN SUBTERAN APE REZIDUALE Se propune montarea unui bazin subteran pentru ape uzate tehnologice, vidanjabil, cu o capacitate de 200 mc. Bazinul realizat din beton armat, hidroizolat si protejat pentru a preveni scurgerea in sol. Bazinul este prev ăzut cu goluri tehnologice pentru admisie, vidanjare si vizitare.

• LAGUNA Se propune realizarea unei lagune, prin excavarea unui volum si crearea unor taluzuri din pământ, peste care se pozeaz ă un strat de geotextil, apoi o folie de tip PVC (sau material similar).

1.5.2. Descrierea etapei de construc ție Titularul proiectului – S.C. G. NEW YORK DESIGN S.R.L., propune construirea unei ferme de pui de carne pe un teren liber de construcții, cu o suprafa ță total ă de 39828 mp, în intravilanul comunei Balaciu, sat Balaciu (incinta fostei ferme „Trancu” a I.A.S. Balaciu), jude țul Ialomi ța. Suprafe țele construc țiilor și dimensionarea amenaj ărilor propuse de titularul proiectului, conform memoriului general elaborat de S.C. RGIC CONSULTAN ȚĂ MANAGEMENT ȘI ASISTEN ȚĂ TEHNIC Ă S.R.L. sunt urm ătoarele: • Tabelul nr. 1. Construc ții propuse în proiect

Construc ții Suprafa ța (mp) Hala 1 2,897.30 Hala 2 2,897.30 Hala 3 2,897.30 Hala4 2,897.30 Hala 5 2,897.30 Celula siloz (hrana)1 16 Celula siloz (hrana)2 16 Celula siloz (hrana)3 16

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

Celula siloz (hrana)4 16 Celula siloz (hrana)5 16 Filtru sanitar 239.1 Sc 14,805.60 Scd 14,805.60

Tabelul nr. 2 POT și CUT propus

POT propus 37.2 % CUT propus 0.37 %

Tabelul nr. 3 Construc ții subterane propuse

Gospod ărie apa 25 Grup pompare 25 Rezervoare apa potabila (2 buc) 2*100 mc Bazin vidanjabil 200mc Rezervoare GPL

Tabelul nr. 4 Amenaj ări exterioare propuse

Bazin stocare ape pluviale și rezerv ă incendiu 200 (laguna) Container cântar și paz ă (tip, prefabricate) 15 Container congelare p ăsri moarte (tip, 15 prefabricate) Cântar rutier 54 Dezinfector rutier 60 Platforme betonate 3325.00 Suprafe țe macadam 1505.00 Platform ă dejec ții 2000.00

Structura halelor de cre ștere a puilor este format ă din plan şee şi funda ţii din B.A., soclu perimetral cu H=80cm din beton armat, stâlpi şi grinzi din europrofile metalice, învelitoare din ferme metalice cu contravântuiri;

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

Închideri - Soclu din beton armat cu termositem, h=80cm, izolat - Închideri verticale: Panou metalic auto-portant izolant din poliuretan cu grosime 10 cm, profila ție tip clasic, culoare gri/alb pe structur ă metalic ă secundar ă la pas de maxim 100 cm; - Învelitoare : panou metalic auto-portant izolant cu miez din poliuretan destinat acoperi șurilor înclinate cu pant ă minim ă de 7%, cu grosime de 4cm; - Închiderile interioare orizontale sunt realizate din panouri metalice auto-portante izolante cu poliuretan cu grosime de 6cm (pentru a constitui un «pod » necirculabil, cu rol termoizolant si tehnologic) Pardoseli - beton C18/22 cu grosime 15cm, hidroizolat, pozat pe hartie kraft /folie polietilen ă, termoizola ție din polistiren extrudat, strat de rupere a capilarit ății si p ământ compactat; pardoseala va avea panta de 1% în sec țiune transversal ă, c ătre fa țadele lungi unde sunt propuse ni ște șan țuri / rigole, cu o pant ă de 2‰ in sec țiune longitudinal ă. Alimentarea cu ap ă potabil ă se va realiza din pu țul forat ce va fi executat la adancimea de 70/100m. Forajul va fi echipat cu o electropomp ă submersibil ă având Q = 20 mc/h, H = 50 - 80 mCA şi P = 4,0 kw. Înmagazinarea apei se va face în dou ă rezervoare subterane, cu capacitatea total ă de 200 mc (100 mc fiecare). Distribu ţia apei la halele de cre ștere a puilor de carne se va face prin intermediul unei sta ţii de pompare tip hidrofor şi a unei reţele de conducte din PVC cu Dn= 110 mm ( conducta principal ă) şi cu Dn= 32 mm (la conductele de distribu ţie-racord in hale şi celelalte cl ădiri), în lungime de circa 750 m. Sta ţia de pompare va fi amplasat ă în gospod ăria de ap ă, lâng ă rezervorul de înmagazinare a apei și va fi echipat ă cu 2 electropompe, ce au o capacitate de : Qp = 20,0 mc/h, H = 40 - 50 mCA, P = 4,0 kw. La intrarea în fiecare hal ă, traseul se împarte astfel încat s ă fie alimentate atât centrala termic ă, cât și instala ția de ad ăpare a puilor. Acest echipament preia apa potabil ă dintr- un punct amplasat în mijlocul geometric al halei, deasupra plafonului (în pod) și o distribuie către termina țiile de hidratare. De asemenea, cu apa potabil ă se va alimenta și echipamentul de răcire (coolerul). Apa tehnologic ă, provenit ă din laguna ce colecteaz ă apele pluviale, este transportat ă printr-o conduct ă PEHD de la grupul de pompare și distribui ție către punctele de conectare a utilajului de sp ălare cu presiune (pozate pe latura interioar ă sudic ă a fiec ărei hale, din 25 în 25 m). Captarea apelor tehnologice din fiecare hal ă, se face de la nivelul pardoselii, prevazut ă cu

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

pant ă de 1% în sec țiune transversal ă, spre șan țuri / rigole laterale, respectiv pantă de 2‰ în sec țiunea longitudinal ă – prin sifoane de pardoseal ă. Transportul lichidelor uzate se va realiza printr-o conduct ă de PVC-KG 160mm, până la bazinul septic vidanjabil. Alimentarea cu energie electric ă se realizeaz ă din linia electric ă ce traverseaz ă terenul, prin partea sudic ă a fermei, amplasat ă la nord de drum, respectiv la sud fa ță de Hala 1, printr-un post de transformare. De aici se prevad solu ții de alimentare pentru echipamentele specifice de climatizare (r ăcire), pentru iluminat, și se prev ăd prize pentru centrala termic ă, utilajul de sp ălare cu presiune și utilajul de alimentare al silozurilor. Structura silozurilor pentru hran ă este format ă din echipamente prefabricate din o țel și aluminiu care se monteaz ă pe o funda ție din beton armat. Structura filtrului sanitar este format ă din plan şee şi funda ţii din B.A., stâlpi, grinzi și centuri din beton armat, învelitoare tip sarpant ă realizat ă din lemn ecarisat.Inchiderile verticale sunt construite din zid ărie portant ă, cu termosistem, tâmplarie PVC și învelitoare din tabl ă metalic ă.Pardoselile vor fi realizate din placaj ceramic sau parchet laminat, montate pe șap ă armat ă cu fibre. Pentru investi ția propus ă, în perioada realiz ării lucr ărilor de construire, se vor folosi urm ătoarele resurse naturale: ° ap ă; ° beton (ciment + agregate minerale sortate); ° arm ături metalice (ob ținute din minereu de fier) ° lemn ° carburan ți (ob ținu ți prin rafinarea țițeiului) Resursele naturale folosite în func ționarea obiectivului sunt: ° ap ă; ° paie, rumegu ș pentru așternut ° combustibili și carburan ți (ob ținu ți prin rafinarea țițeiului)

1.5.3. Descrierea lucr ărilor privind organizarea execu ției Proiectantul nu a elaborat documenta ția tehnic ă privind organizarea execu ției (DTOE) deoarece aceasta nu a fost solicitat ă prin Certificatul de Urbanism nr. 13 din 01.07.2016 emis pentru realizarea proiectului. Considera ții generale privind organizarea execu ției:

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

Organizarea de şantier se va face în sistemul „fluxuri în lan ţ” - desf ăş urarea fluxurilor tehnologice fiind urm ătoarea: - lucr ări de împrejmuire; - lucr ări de infrastructur ă; - lucr ări de suprastructur ă; - lucr ări de închidere şi compartimentare; - lucr ări de tâmpl ărie şi finisaje; - lucr ări de amenajare exterioar ă. Primele opera ţiuni care trebuie efectuate la deschiderea şantierului sunt cele legate de asigurarea baracamentelor pentru muncitori, şoproanelor/platformelor pentru depozitarea materialelor, bran şamentului electric, alimentare ap ă şi canalizare cel pu ţin în regim de şantier. Organizarea va fi împrejmuit ă cu panouri de şantier sau cu plas ă ochiuri sârm ă, dup ă disponibilit ăţ ile constructorului. Întreaga organizare de șantier se va desf ășura pe parcel ă, nefiind necesare alte suprafe țe de teren (ale vecinilor sau din domeniul public). Pentru deservirea șantierului se vor folosi c ăile de acces deja existente. Condi ţii ce vor fi îndeplinite în timpul organiz ării de şantier: - se va evita decopertarea solului şi îndep ărtarea vegeta ţiei pe o suprafa ţă mai mare decât cea strict necesar ă; - gestiunea de şeurilor se va realiza cu respectarea legisla ţiei de mediu în vigoare; - organizarea de şantier nu se va amplasa în zonele de protec ţie sanitar ă a forajelor de alimentare cu ap ă; - circula ţia cu mijloace auto se va face numai pe c ăile de acces existente; - titularul are obliga ţia de a lua m ăsuri de prevenire a evacu ărilor necontrolate de ape uzate în perioada de execu ţie a investi ţiei. Fazele în care se va asigura execu ția lucr ărilor cuprinde:

Faza 1 Aceasta faz ă demareaz ă cu aducerea unor containere care se vor amplasa în vederea cura țării terenului de gunoi și material m ărunt. Aceste containere vor fi amplasate pe parcel ă. Se vor amenaja dou ă containere ca vestiare pentru muncitori. Alimentarea cu ap ă se va organiza din bran șamentul existent (sau pu țul forat, ce va fi realizat înainte de începerea lucr ărilor de construc ție). Se vor folosi toalete ecologice pentru igiena muncitorilor.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

Faza 2 Se vor aduce mijloace de înc ărcare și transport auto-mecanizate care vor facilita transportul materialului rezultatat din lucr ările de șantier, în camioane dedicate. Accesul camioanelor se va putea face în interiorul proprietății. Faza 3 Se vor avea în vedere propriet ățile adiacente, astfel c ă prin respectarea m ăsurilor de protec ția muncii și a proiectului de desfiin țare s ă nu se produc ă daune propriet ăților învecinate. Faza 4 Se vor incepe lucr ările de construc ții, prin trasarea axelor acestora, apoi îndep ărtarea stratului vegetal și escavarea pentru turnarea funda țiilor. Lucr ările de construc ție se vor realiza sub supravegherea unui diriginte de șantier și se vor lua toate m ăsurile pentru protec ția personalului și a mediului înconjur ător. Faza 5 La sfârșitul lucr ărilor, se vor reface spa țiile verzi și terenul liber se va amenaja, aducându-se la starea ini țial ă prin completarea stratului vegetal.

Tipuri de impact asupra factorilor de mediu (aer, ap ă, sol + subsol, biodiversitate, a șez ări umane) identificate în perioada de construc ție: - impact pe termen scurt asupra factorilor de mediu produs prin emisiile de praf, noxe chimice rezultate de la mijloacele auto care vor fi utilizate la realizarea construc țiilor, zgomote, vibra ții, de șeuri gospod ărite necorespunz ător, precum și poluarea accidental ă cu produse petroliere în timpul programului de lucru în șantierul de construcții; - impact rezidual nesemnificativ asupra solului și subsolului prin existen ța construc țiilor supraterane.

Sursele de poluan ți existente în timpul organiz ării de șantier sunt date de: ° sursele mobile care genereaz ă emisii în aer: nu se pune problema unor instala ții pentru re ținerea, evacuarea și dispersia poluan ților în mediu în timpul func țion ării organiz ării de șantier; ° mijloacele auto și utilajele care pot înregistra pierderi accidentale de carburan ți și / sau lubrifian ți. Pe loca ție vor exista materiale absorbante biodegradabile. În cazul folosirii acestora, pentru îndep ărtarea unor eventuale scurgeri accidentale, materialul rezultat se va depozita temporar în pubele din plastic și se va preda c ătre companii autorizate; ° de șeurile rezultate din activitatea desf ășurat ă pe amplasament se vor colecta în recipiente special destinate și se vor preda c ătre companii specializate în vederea valorific ării, recicl ării sau elimin ării lor.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

Managementul exploat ării este asigurat de personal de specialitate conform normelor legale în vigoare. Pentru controlul emisiilor de polua ți în mediu se va recurge la: • folosirea de utilaje și mijloace auto dotate cu motoare de cel pu țin nivel minim de poluare conform normelor euro 3; • efectuarea periodic ă a reviziilor și verific ărilor tehnice (inclusiv nivelul emisiilor) a motoarelor utilajelor și mijloacelor auto care deservesc activitatea; • personalul care deserve ște utilajele/mijloacele de transport are în vedere func ționarea corect ă a utilajelor, iar eventualele defec țiuni sunt remediate rapid.

1.5.4. Descrierea etapei de func ționare Prin investi ţia propus ă se aplic ă o tehnologie modern ă, în conformitate cu standardele din Uniunea European ă şi care corespunde cerin ţelor legislative sanitar – veterinare, sanitare şi de protec ţia mediului în vigoare, în domeniul cre şterii puilor de carne. În urma realiz ării investi ţiei, ferma de p ăsări va fi dotat ă cu utilaje moderne ce vor asigura hr ănirea, ad ăparea, şi microclimatul necesar cre şterii puilor de carne. Ele formeaz ă un flux continuu, care începe cu dezinfectarea halelor în care vor fi crescu ţi puii de carne, se asigura depozitarea furajelor în bunc ăre, hr ănirea automat ă, microclimatul necesar în orice anotimp şi se încheie cu eliminarea patului epuizat şi a dejec ţiilor şi transportul lor la platforma de stocare temporar ă. Capacitatea de produc ţie dezvoltat ă la finalul implement ării proiectului va fi de 47.520 locuri/hal ă, respectiv 237.600 capete pui de carne/serie , 6 serii/an , ceea ce înseamn ă 1.425.600 capete pui/an , cu o greutate medie de 2,2 kg/cap , respectiv o cantitate de cca. 3.136,32 t pui vii/an. S.C. G. NEW YORK DESIGN S.R.L. va desf ășura în cadrul amplasamentului din comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța, activitatea de cre ștere intensiv ă a p ăsărilor de carne folosind tehnologia de cre ștere la sol pe a șternut permanent de resturi vegetale (paie, rumegu ș, coji de floarea-soarelui sau amestec). Vor fi crescute 237.600 capete p ăsări/serie –câte 6 serii/an. Durata unui ciclu de creștere va fi de 42 de zile, puii fiind crescu ți pân ă la o greutate de cca. 2.2 kg/cap. Activitatea de cre ștere

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

se va desf ășura 365 zile/an, 24 de ore/zi, exceptând perioadele de vid sanitar de cca. 10-14 zile dup ă fiecare ciclu de produc ție. În cadrul fermei se va folosi principiul „totul plin –totul gol”. Puii de carne, proveni ți de la sta ții de incuba ție specializate, vor fi crescu ți de la vârsta de o zi pân ă la 42 de zile, când se livreaz ă la abator pentru sacrificare. Într-un an vor fi crescute aproximativ 6 serii de pui. Cre șterea puilor va fi realizat ă în 5 hale cu o suprafa ță util ă total ă de 14.486,5 mp. O hal ă va avea o înc ăpere de cre ștere deservit ă de un hol de acces în care sunt montate instala țiile de control electronic pentru m ăsurarea temperaturii, pornirea sistemului de ventila ție, sistemului de înc ălzire și r ăcire a aerului când este cazul. La finalizarea lucr ărilor de construire şi a mont ării tuturor utilajelor şi echipamentelor necesare fluxului tehnologic, operatorul economic, S.C. G. NEW YORK DESIGN SRL are obliga ţia s ă solicite şi s ă ob ţin ă de la autoritatea competent ă de mediu, autoriza ţia integrat ă de mediu, înainte de punerea în func ţiune a obiectivului. Ferma va func ționa conform fluxului tehnologic descris în detaliu în capitolul 2 al lucr ării.

1.5.5. Descrierea etapelor de demontare/dezafectare/închidere/postînchidere La încetarea activit ății desf ășurate pe amplasament se va notifica autoritatea competent ă de mediu, în conformitate cu prevederile legale, pentru asumarea de c ătre titular, a obliga țiilor de mediu. Titularul activit ății trebuie s ă dezvolte un plan de închidere agreat de autoritatea competenta pentru protec ția mediului. Con ținutul planului de închidere trebuie sa respecte prevederile Ghidului Tehnic General (punctul 18), aprobat prin Ordinul 36/2004. Planul de închidere trebuie sa identifice resursele necesare pentru punerea lui in practica si sa declare mijloacele de asigurare a disponibilit ății acestor resurse, indiferent de situa ția financiara a titularului proiectului. Dezafectarea, demolarea instala țiilor și a construc țiilor se va face în baza unei documenta ții tehnice privind autorizarea lucr ărilor de demolare (D.T.A.D.), dup ă ob ținerea autoriza ţiei de demolare. În conformitate cu prevederile Ordonan ței de Urgen ță a Guvernului nr. 195/2005 privind protec ția mediului cu modific ările și complet ările ulterioare, la încetarea activit ății se aplic ă dispozi țiile art. 10 alin. (1) coroborat cu art. 15 alin. (2), lit. a), respectiv titularul activit ății are obliga ția de a notifica autoritatea competent ă pentru protec ția mediului privind încetarea activit ății. 17

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

Măsurile propuse la încetarea activit ăţ ii din Ferma de cre ştere a puilor Trancu-Balaciu, sunt: • Interzicerea depozit ării direct pe sol a oric ăror de șeuri/produse/subproduse ori materiale care ar putea afecta calitatea acestuia; • Monitorizarea de şeurilor rezultate, stocate, manipulate, valorificate sau eliminate; • Valorificarea cât mai eficient ă a de şeurilor rezultate din demolare/dezmembrare și dezafectare, prin firme specializate; • Valorificarea motoarelor, ventilatoarelor şi a instala ţiilor pe cât posibil integral f ără a fi dezmembrate pe amplasament; • Verificarea instala ţiilor la scoaterea din hale s ă nu prezinte scurgeri de produse petroliere, emulsii de ungere sau dejec ţii; • Toate de şeurile cu con ţinut de substan ţe periculoase se vor elimina de pe amplasament prin firme specializate în colectare şi neutralizare; • În caz de poluare accidental ă se procedeaz ă la limitarea propag ării şi se anun ţă Agen ţia pentru Protec ţia Mediului și Garda Na țional ă de Mediu – Comisariatul Jude țean pentru stabilirea solu ţiilor optime de depoluare. • La lucr ările de dezafectare se vor respecta toate normele de protec ţia muncii, sanitare şi PSI, pentru prevenirea accidentelor. Pentru demolarea şi dezafectarea halelor populate cu p ăsări, la încetarea activit ății, trebuie parcurse, în general, urm ătoarele etape: ‹ dezafectarea utilajelor; ‹ demolarea construc ţiilor; ‹ dezafectare re ţele de conducte tehnologice; ‹ dezafectare / dezmembrare agregate; ‹ dezafectare instala ţii electrice şi de automatizare; ‹ aducerea terenului la starea ini ţial ă În cazul în care se va hot ărî încetarea activit ății va urma o perioad ă de dezafectare a proiectului, în care se va urm ări revenirea la folosin ța ini țial ă a terenului sau crearea unei noi folosin țe. Demolarea construc țiilor trebuie s ă înceap ă de la acoperi ș, respectându-se cu stricte țe normele de protec ție a muncii. Elementele demolate vor fi sortate pe categorii în vederea elimin ării/valorific ării acestora.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

A) DEMOLAREA CONSTRUC ȚIILOR - întreruperea re ţelelor de alimentare cu energie electric ă, ap ă potabil ă şi a re ţelei de canalizare; - demontarea şi evacuarea elementelor aferente re ţelelor de alimentare cu energie electric ă, ap ă potabil ă şi canalizare; - inspectarea p ărţilor de construc ţie pe niveluri, depistarea locurilor periculoase şi marcarea lor cu pl ăci avertizoare în vederea interzicerii accesului personalului muncitor; - demontarea elementelor de construc ţie în ordine: tâmpl ăria, învelitoarea din pl ăci de azbociment de la acoperi ş, grinzile secundare longitudinale şi transversale şi cadrele de beton armat. Demolarea trebuie început ă de la învelitoare, respectându-se cu stricte ţe normele de protec ţie a muncii referitoare la lucrul la în ălţime (centura de siguran ţă legat ă de elementele sigure). Elementelor demolate vor fi sortate pe categorii în vederea elimin ării/valorific ării acestora.

B) DEZAFECTAREA UTILAJELOR Dezafectarea utilajelor se va face dup ă un program şi o tehnologie specific ă, ce cuprinde: - verificarea şi avizarea desfacerii leg ăturilor conductelor; - demontarea racordurilor tehnologice a utilajelor.

c) DEZMEMBRARE RE ŢELE DE CONDUCTE TEHNOLOGICE Dezmembrarea re ţelelor de conducte tehnologice presupune abordarea problemei sub urm ătoarele aspecte: - identificarea conductelor conform schemei tehnologice, în func ţie de fluidul vehiculat; - stabilirea condi ţiilor de lucru în vederea dezmembr ării; - preg ătirea re ţelelor de conducte tehnologice pentru dezmembrare; - dezmembrarea propriu-zis ă; - sortarea elementelor de conduct ă; - sortarea arm ăturilor; - evaluarea gradului de uzur ă pentru conducte, fitinguri, etc.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

d) DEZAFECTARE / DEZMEMBRARE AGREGATE Dezafectarea agregatelor se va face dup ă un program şi o tehnologie specific ă, ce cuprinde: - izolarea, scoaterea de sub tensiune a motorului electric, golirea şi asigurarea împotriva prezen ţei accidentale de produse periculoase; - transportarea în sec ţiile specializate pentru inspectare din punct de vedere electric şi mecanic; - în func ţie de gradul de uzur ă constatat, echipa de inspec ţie va hot ărî destina ţia agregatului de pompare, respectiv: A. Vânzare sau reutilizare în alt ă instala ţie B. Dezmembrare pentru valorificarea materialelor Rezultatele testelor de inspectare vor fi consemnate într-un proces - verbal de constatare.

d) DEZAFECTARE INSTALA ŢII ELECTRICE ŞI DE AUTOMATIZARE Dezafectarea instala ţiilor electrice şi de automatizare presupune ca prim ă m ăsur ă scoaterea lor de sub tensiune. Baza acestei activităţ i va fi, în mod obligatoriu, schema electric ă şi de automatizare a instala ţiei respective. Conform schemei, consumatorii sunt grupa ţi în: - instala ţie de iluminat; - instala ţie de for ţă ; - instala ţie de automatizare.

e) ADUCEREA TERENULUI LA STAREA INI ŢIAL Ă Se recolteaz ă probe de sol şi subsol din incinta dezafectat ă şi din amonte de aceasta, se analizeaz ă şi se compar ă rezultatele ob ținute cu valorile de referin ță (la punerea în func țiune a obiectivului). În cazul contamin ării solului şi subsolului se fac lucr ări de decontaminare în func ţie de poluantul depistat.

1.6. Durata etapei de func ționare Instala ția nu are o perioad ă limitat ă de func ționare.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

1.7. Informa ții privind produc ția care se va realiza și resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigur ării produc ției

Informa țiile privind produc ția care se va realiza și resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigur ării produc ției sunt prezentate în tabelul 5, de mai jos:

Tabelul nr. 5. Informa țiile privind produc ția și resursele folosite în scopul producerii energiei necesare

Produc ția Resurse folosite în scopul asigur ării produc ției Cantitate Cantitate anual ă Denumire Denumire Furnizor anual ă estimat ă estimat ă Ap ă 34 650 mc Surs ă proprie 3.136,32 t pui vii Energie electric ă 411 000 kW Electrica SA Carne pas ăre (1.425.600 Motorin ă 5,5 tone Sta ții PECO capete) GPL 45 tone Furnizor autorizat

1.8. Informa ții despre materiile prime, substan țele sau preparatele chimice Se vor utiliza, la punerea în func țiune a obiectivului, urm ătoarele substan țe și preparate chimice periculoase: - substan țe dezinfectante pentru igienizarea și dezinfec ția halelor la sfâr șitul perioadei de cre ștere; - antibiotice, vaccinuri, vitamine; - motorina – utilizat ă la mijloacele de transport (carburant auto) și grupul electrogen; - GPL pentru producerea agentului termic. Substan țele folosite pentru dezinfec ție/igienizare vor fi înso țite obligatoriu de fi șe cu date de securitate și vor respecta legisla ția specific ă produselor biocide. Toate produsele chimice necesare se achizi ționeaz ă de la furnizori autoriza ți și sunt înso țite de fi șe cu date de securitate. Aceste produse sunt depozitate în locuri special amenajate ținând cont de propriet ățile fiec ăruia. Eviden ța consumului se ține în registre, de c ătre personalul autorizat, numit prin decizie de conducerea societ ății. Ambalajele substan ţelor dezinfectante, dup ă golire, sunt colectate selectiv şi eliminate prin firme specializate.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

Dezinsec ţia şi deratizarea se fac periodic, de c ătre personal calificat din unitate sau ter ți, prin contracte încheiate cu ace știa. Substan țele utilizate se aprovizioneaz ă în cantit ățile care sunt aplicate, f ără a r ămâne pe stoc. Informa țiile despre materiile prime, substan țele sau preparatele chimice care vor fi utilizate în scopul asigur ării produc ției sunt cuprinse în tabelul 6, de mai jos:

Tabelul nr. 6. Materiile prime, substan țele sau preparatele chimice care vor fi utilizate

Clasificarea și etichetarea substan țelor sau a preparatelor chimice Denumirea materiei prime, a Cantitatea Categorie – substan ței sau a preparatului utilizat ă Periculoase / Periculozitate chimic Nepericuloase Fraze de pericol* (P / N)- 5069 Furaje N - tone/an Așternut (paie, rumegu ș, coji N - de floarea soarelui) Acid clavulanic 70 l/an Amoxicilin ă solu ție Antibiotice Enrofloxacin N - Gentamicina 60 kg/an sulfat pulbere Lactoz ă H314: Provoac ă arsuri grave ale Hidroxid de pielii şi lezarea ochilor sodiu H290: Poate fi corosiv pentru metale H 314 - Provoaca arsuri grave Detergen ți 200 l/an P ale pielii si lezarea ochilor Hipoclorit de H 400 - Foarte toxic pentru sodiu mediul acvatic H031- Contactul cu acizii elibereaza gaze toxice 725000 Nobilis doze Vaccinuri N - 200000 M.B. doze Vitamine N -

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

H 272 - Poate agrava un incendiu; oxidant H 302 - Nociv in caz de Clorura de Var inghitire P (hipoclorit de H 314 - Provoaca arsuri grave calciu) ale pielii si lezarea ochilor H 400 - Foarte toxic pentru mediul acvatic. H314: Provoac ă arsuri grave ale Substan țe 110 pielii şi lezarea ochilor dezinfectante kg/an H 302 - Nociv in caz de inghitire P H 272 - Poate agrava un

incendiu; oxidant VIRKON H 315 – Provoaca iritarea pielii

H 412 - Nociv pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung

*) Conform Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substan țelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

1.9. Informa ții despre poluan ții fizici și biologici care afecteaz ă mediul, genera ți de activitatea propus ă

Informa țiile despre poluan ții fizici și biologici care afecteaz ă mediul, genera ți de activitatea fermei sunt cuprinse în tabelul 7, de mai jos:

Tabelul nr. 7. Poluan ții fizici și biologici care afecteaz ă mediul

Poluare Poluare calculat ă produs ă de activitate şi m ăsuri de eliminare/ maxim ă reducere Tipul Sursa de Nr. surse de permis ă Poluare de Măsuri de polu ării poluare poluare (limita fond eliminare/ maxim ă Pe Pe zone de Pe zone reziden ţiale, de recreere sau reducere admis ă zona protec ţie/ alte zone protejate cu luare în a polu ării pentru om obiecti restric ţie considerare a polu ării de fond şi pentru vului aferente Fără m ăsuri de Cu implementarea mediu) obiectivului, eliminare/ măsurilor de conform reducere a eliminare/ reducere a legisla ţiei în polu ării polu ării vigoare continu ă ventilatoare Poluarea de fond în transport auto: zona discontinu ă activit ăți de Zgomot 65,0 dB(A) obiectivului aprovizionare, nu poate - - - - - transportul dep ăş i furajelor, limita păsărilor, maxim ă dejec țiilor admis ă

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

1.10. Alte tipuri de poluare fizic ă sau biologic ă Bioaerosolii sunt importan ţi prin rolul pe care îl au în împr ăş tierea bolilor. Tipul de hran ă și tehnicile de hr ănire pot influen ța concentra ţia și emisiile de bioaerosoli. Hr ănirea în sistem de hran ă lichid ă amestecat ă sau ad ăugarea de gr ăsimi, în cazul sistemului uscat de hr ănire, pot reduce producerea prafului. Hrana amestecat ă este mai bun ă atunci când este combinat ă cu uleiuri și aditivi de omogenizare. Sunt de dorit instala ţiile de hr ănire lichid ă. Sistemul de hr ănire uscat ă poate fi implementat numai pe baz ă de hr ănire cu l ături/laturi crude. Calitatea materialelor crude poate fi ridicat ă prin recoltare și depozitare uscat ă, fapt ce va înl ătura contaminarea microbian ă și fungic ă. Cur ăţ area regulat ă a echipamentelor și a halelor va împiedica depunerile de praf. Acest regim este asigurat prin sistemul “totul plin – totul gol”, urmat de o cur ăţ are și o dezinfectare atent ă.

1.11. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului și indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

Titularul proiectului nu a prezentat alte alternative luate în considerare privind proiectul propus.

1.12. Localizarea geografic ă și administrativ ă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect

Localizarea administrativ ă a amplasamentului analizat este în intravilanul satului Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța. Terenul, cu suprafa ța total ă de 39.827,86 mp , se afl ă în proprietatea SC G.NEW YORK DESIGN SRL și este compus din dou ă parcele cu suprafe țele de 24.938,44 mp și 14.889,42 mp. Coordonatele geografice ale amplasamentului în sistem GPS (WGS84) sunt: Latitudine: 44°37'57.44" N Longitudine: 26°54'26.07" E Coordonatele Stereo 70 ale punctelor de contur pentru cele dou ă parcele ale amplasamentului sunt urm ătoarele:

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

Tabelul nr. 8. PARCELA 1 – S = 24.938,44 mp

Nr. pct. x y Lungimi laturi 1 364381.750 655937.640 7.12 2 364388.270 655940.510 14.40 3 364402.060 655944.640 145.97 54 364535.300 656004.260 39.14 55 364551.460 655968.607 90.72 56 364588.910 655885.980 14.76 57 364574.910 655881.300 104.09 58 364479.604 655839.438 77.55 59 364408.600 655808.250 127.68 60 364358.870 655925.850 14.38 61 364372.300 655930.980 11.56

Tabelul nr. 9. PARCELA 2 – S = 14889,42 mp

Nr. pct. x y Lungimi laturi 1 364408.600 655808.250 3.53 2 364408.210 655804.740 118.64 21 364300.058 655755.979 132.39 22 364261.275 655882.556 12.07 26 364272.337 655887.373 9.77 27 364281.290 655891.272 22.71 28 364302.028 655900.537 49.42 29 364346.947 655921.143 12.82 30 364358.816 655925.979 127.82

Vecini: - Nord: proprietate privat ă (SC Agroindustriala SA Balaciu, Str ătulat Maria Iuliana); - Est: drum exploatare (DE 12); - Sud: drum jude țean DJ 102H; - Vest: propriet ăți private (Stratulat Maria Iuliana, Cristocea Florica, Dr ăgan Pavel, Radu Ctin, Dr ăgan Nicolae, Du țu Alexandru).. Accesul la teren se va realiza din partea de SUD, din drumul jude țean DJ102 H, cu trecere printr-un dezinfector rutier. 26

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

Foto nr. 1. Localizarea fermei TRANCU-BALACIU (Sursa: Google Earth) 27

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

1.13. Informa ții despre utilizarea curent ă a terenului, infrastructura existent ă, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone protejate, zone de protec ție sanitar ă, etc.

Obiectivul analizat se afl ă situat în sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța. Pe amplasamentul cercetat, a func ționat pân ă la mijlocul anilor 1990 o ferm ă zootehnic ă al carui specific nu este cunoscut. În prezent toate construc țiile, cel pu țin cele supraterane au fost demolate, ramânând numai resturi de betoane și platforme (atât cât s-a putut observa din cauza vegeta ției). Apreciem c ă la executarea s ăpăturilor pentru fundarea obiectelor proiectate se vor g ăsi funda țiile fostelor construc ții, situa ție care a infuen țat și solu ția de fundare. Amplasamentul Fermei Trancu-Balaciu se afl ă la distan ţă mai mare de 1.000 m de zonele protejate (zonele de locuit), în sensul prevederilor Ordinului ministruui s ănătății nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igien ă şi s ănătate public ă privind mediul de via ţă al popula ţiei, cu modific ările şi complet ările ulterioare. Art. 1 al actului normativ define şte teritoriul protejat, ca fiind: „ teritoriu în care nu este permis ă dep ăş irea concentra ţiilor maxime admise pentru poluan ţii fizici, chimici şi biologici din factorii de mediu; acesta include zone de locuit, parcuri, rezerva ţii naturale, zone de interes balneoclimateric, de odihn ă şi recreere, institu ţii social-culturale, de înv ăţă mânt şi medicale ”. Distan ţele minime de protec ţie sanitar ă între teritoriile protejate şi o serie de unit ăţ i care produc disconfort şi riscuri asupra s ănătăţ ii popula ţiei, prev ăzute în art. 11 al Ordinului nr. 119/2014 sunt de 1000 m pentru fermele de p ăsări cu peste 5.000 de capete şi complexe avicole industriale și de 500 m pentru platforme sau locuri de depozitare a gunoiului de grajd, în func ție de m ărimea unit ăților zootehnice deservite. Alte semnifica ții ale termenilor folosi ți în actul normativ sunt urm ătoarele: zon ă de locuit - zona constituit ă ca o grupare func ţional ă de loturi şi parcele de teren delimitate teritorial pe care predomin ă cl ădiri cu locuin ţe având ca parametru de m ăsur ă densitatea medie de locuire; perimetrul unit ăţ ii - limitele terenului pe care este amplasat un obiectiv şi pe care se desf ăş oar ă activit ăţ ile specifice; zon ă de protec ţie sanitar ă - terenul din jurul obiectivului, unde este interzis ă orice folosin ţă sau activitate care, în contact cu factorii externi, ar putea conduce la

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT poluarea/contaminarea factorilor de mediu cu repercusiuni asupra st ării de s ănătate a popula ţiei rezidente din jurul obiectivului. De asemenea, amplasamentul fermei se afl ă la distan țe foarte mari fa ță de ariile naturale protejate de interes comunitar identificate în zon ă.

Foto nr. 2 Distan ța fermei fa ță de ariile naturale protejate de interes comunitar (Sursa: Google Earth)

Dup ă cum se poate observa și în imaginea de mai sus, prin implementarea proiectului analizat nu vor fi afectate obiective protejate, monumente de interes public sau zone de interes tradi țional, construc ția fermei realizându-se la 4,16 km de Aria natural ă protejat ă ROSPA0118 Grindu-Valea M ăcri șului (Arie de protec ție Special ă Avifaunistic ă) și la 19,51 km de Aria natural ă protejat ă ROSPA0006 Balta T ătaru (Arie de protec ție Special ă Avifaunistic ă). În în ţelesul Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ţional Sec ţiunea a III – a – zone protejate, prin zone protejate se în ţelege „zonele naturale sau construite, delimitate geografic şi/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural şi/sau cultural şi sunt declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de patrimoniu”. Legea evidenţiaz ă zonele naturale protejate de interes na ţional şi identific ă valorile de patrimoniu cultural na ţional, care necesit ă instituirea de zone protejate pentru asigurarea protec ţiei acestor valori.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT Zonele naturale protejate de interes na ţional şi monumentele naturii, precum şi gruparea geografic ă şi localizarea teritorial ă a zonelor naturale protejate de interes na ţional sunt prev ăzute în anexa nr. I din lege. Nu se reg ăsesc în aceast ă anex ă zone naturale protejate de interes na țional și monumente ale naturii, în apropierea ori în vecin ătatea amplasamentului analizat.

1.14. Informa ții despre documentele/reglement ările existente privind planificarea/amenajarea teritorial ă în zona amplasamentului proiectului

Conform Certificatului de Urbanism nr. 13 din 01.07.2016 eliberat de Prim ăria Comunei Balaciu atât folosin ța actual ă a terenului, cât și folosin ța planificat ă a terenului în urma realiz ării obiectivului de investi ții este de zon ă unit ăți agroindustriale, pe acest teren func ționând fosta ferm ă „Trancu” apar ținând IAS Balaciu. În ceea ce prive ște politicile de zonare și de folosire a terenului, vor fi respectate cerin țele prev ăzute în Certificatul de Urbanism 13 din 01.07.2016, eliberat de Prim ăria Comunei Balaciu.

1.15. Informa ții despre modalit ățile propuse pentru conectare la infrastructura existent ă

Informa ţiile despre modalit ățile propuse pentru conectare la infrastructura existent ă au fost furnizate la cap. „Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia”.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT

2. Procese tehnologice 2.1. Procese tehnologice de produc ție S.C. G. NEW YORK DESIGN S.R.L. va desf ășura în cadrul amplasamentului analizat, activitatea de cre ștere intensiv ă a p ăsărilor de carne folosind tehnologia de cre ștere la sol pe a șternut permanent de resturi vegetale (paie, rumegu ș, coji de floarea-soarelui sau amestec). Vor fi crescute 237.600 capete p ăsări/serie –cate 6 serii/an. Durata unui ciclu de cre ștere va fi de 42 de zile, puii fiind crescu ți până la o greutate de 2,2 kg/cap. Activitatea de cre ștere se va desf ășura 365 zile/an, 24 de ore/zi, exceptând perioadele de vid sanitar de cca. 10-14 zile dup ă fiecare ciclu de produc ție. În cadrul fermei se va folosi principiul „totul plin –totul gol”. Puii de carne, proveni ți de la sta ții de incuba ție specializate, vor fi crescu ți de la vârsta de o zi pân ă la 42 de zile, când se vor livra la abatoare pentru sacrificare. Într-un an vor fi crescute aproximativ 6 serii de pui. Cre șterea puilor va fi realizat ă în 5 hale cu o suprafa ță util ă total ă de 14.486,5 mp. O hal ă are o înc ăpere de cre ștere deservit ă de un hol de acces în care sunt montate instala țiile de control electronic pentru m ăsurarea temperaturii, pornirea sistemului de ventila ție, sistemului de înc ălzire și r ăcire a aerului când este cazul.

Echiparea halelor Toate cele cinci hale vor dispune de acelea și dot ări. Echipamentele prezentate mai jos sunt pentru fiecare hal ă. Sisteme de furajare și ad ăpare Titularul proiectului propune dotarea halelor cu 5 linii de furajare AUGERMATIC (Foto 2) dispuse în lungul halei cu o lungime de 110 m pe care vor fi montate hr ănitori Fluxx 360 suspendate, cu dispozitiv antic ățărare și 2 senzori electronici pentru fiecare linie. Fiecare hal ă va fi prev ăzut ă la exterior cu un bunc ăr de o țel (tabl ă galvanizat ă) cu o capacitate de 41,8 mc în care se depoziteaz ă furajul. Acesta va alimenta un transportor de furaj, din bunc ărul de exterior în bunc ăra șele de pe liniile de furajare, ac ționat de un motor 0,75 kW, 400 V, 50 Hz.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT

Foto nr. 3. Sistem de furajare AUGERMATIC cu hr ănitori Fluxx 360

Sistemul de ad ăpare este compus din 10 linii de ad ăpare echipate cu picur ători tip LUBING cu cupi ță recuperatoare (Foto 3). Alimentatorul de ap ă este dotat cu sistem de reglare a presiunii, apometru cu contacte electrice, filtru decantor și dozator de medicamente care asigur ă dozarea medicamentelor sau vitaminelor atunci când este nevoie.

Foto nr. 4. P icur ător tip LUBING cu cupi ță recuperatoare

Sistemul de ventila ție și asigurarea microclimatului Controlul climei va fi asigurat prin ventila ţie și înc ălzire automatizate, controlate de un calculator de proces.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT

Foto nr. 5. Calculator pentru controlul climei

To ţi parametrii vor fi regla ţi în mod optim deoarece sistemul de microclimat ia în considerare vârsta fiec ărui animal, precum și influen ţele actuale ale mediului înconjur ător, asigurând condi ţiile optime pentru cre șterea animalelor și pentru realizarea sporului mediu zilnic. Este posibil ă evaluarea temperaturii, umidit ăţ ii aerului, presiunii negative, a nivelului de CO2 și NH3 pentru fiecare compartiment sau hal ă pentru a asigura o ventila ţie, înc ălzire, evacuare sau admisie optim ă. O curb ă de climatizare regleaz ă to ţi parametrii corespunz ător vârstei animalelor. Beneficii: > utilizare intuitiv ă prin panoul de comand ă tactil > diferite moduri de func ţionare (neocupat, înc ălzire, curba de climatizare, cur ăţ are) > raportare tendin ţe (temperatur ă, ventila ţie, înc ălzire)

Înc ălzirea halelor se va realiza cu 6 generatoare cu aer cald HEAT MASTER, 43-73 kW, alimentate cu ap ă cald ă care va fi produs ă în centrale termice, câte patru pentru fiecare hal ă.

Foto nr. 6. Generator cu aer cald HEAT MASTER

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT Centralele termice vor fi de tipul LOGOMAX PLUS BUDERUS GB 162, cu puterea termic ă instalat ă de 100 kW fiecare, dotate cu kit de evacuare orizontal a gazelor arse și vor func ționa cu GPL, alimentat din 5 rezervoare supraterane cu capacitatea de 5000 litri fiecare. Admisia aerului va fi asigurat ă printr-un sistem de 112 clape ți admisie amplasa ți pe una din lateralele halei. Volumul de aer se reglează prin ajustarea automat ă a deschiderii clape ților astfel încât s ă se men țin ă o depresiune de minim 24 Pa. Exhaustarea aerului va fi realizat ă prin 6 ventilatoare variabile de coam ă cu capacitatea de 14.130 mc/h la 0 Pa și 17 ventilatoare cu capacitatea de 42.000 mc/h la 0 Pa montate pe frontonul halei. Întreg sistemul de asigurare microclimat este controlat de un calculator dotat cu senzori de umiditate, presiune, temperatur ă care asigur ă condi ții optime pentru pui pe întreg parcursul ciclului de cre ștere de la 0-42 zile. Pentru perioada foarte cald ă (c ălduri extreme) răcirea aerului este asigurat ă cu sistemul PAD Cooling. Acest sistem presupune trecerea unui curent de aer printr-un sistem de faguri din paterial plastic sau din hârtie cerat ă prin care curge apa. În urma trecerii unui curent de aer care are o viteza de 2 m/s prin acest sistem, apa va fi vaporizată iar temperatura peretelui de fagure va sc ădea la aproximativ 16-18 grade. În acest fel, împreun ă cu efectul „wind chill” se poate ajusta temperatura halei astfel încât temperatura resim țit ă de pui s ă nu dep ășeasc ă 21 o C chiar și în cele mai c ălduroase veri. Diferen ța termic ă acceptat ă între cea mai cald ă zon ă și cea mai rece zon ă din hal ă în timpul r ăcirii este de 2 o C.

Procesul tehnologic prin care este realizat ă produc ţia este descris în continuare: A) Generalit ăţ i Pentru asigurarea calit ăţ ii c ărnii de pas ăre, este necesar ă respectarea normelor tehnologice de baz ă, şi anume se vor asigura şi respecta toate principiile tehnologice de baz ă în cre şterea p ăsărilor, privind categoria de vârst ă 0 - 42 zile cu referire la densitatea puilor în ad ăpost, temperatura, luminozitatea, ventila ţia, concentra ţia de noxe, calitatea a şternutului şi calitatea furajelor. Densitatea maxim ă acceptat ă este de 42 kg/mp f ără a se dep ăși aceast ă valoare. Ventila ţia în hale trebuie s ă asigure un minim de 0.8 m3/ kg GV, aceast ă valoare crescând în momentul în care este nevoie s ă se elimine excesul de c ăldur ă; în cadrul noii investi ţii sistemul de ventila ţie este computerizat, realizându-se deschiderea fantelor pentru aer proasp ăt mai mult sau mai pu ţin în func ţie de evolu ţia parametrilor interiori şi exteriori ai aerului.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT

B) Popularea halelor 2.1. Transportul puilor cu vârsta de o zi. Preluarea de la ter ţi a puilor de o zi şi transportul acestora de la sta ţia de incuba ţie în halele de produc ţie se face cu autospecial ă prev ăzut ă cu surs ă proprie de înc ălzire şi ventila ţie, în l ădi ţe speciale. Mijloacele de transport sunt ale furnizorului puilor de o zi. 2.2 . Introducerea puilor în hal ă Puii de g ăin ă, în sistem intensiv de cre ştere, se introduc în halele de cre ştere, la vârsta de o zi. Ace ştia se repartizeaz ă în halele preg ătite corespunz ător, pe compartimente, hale, respectând densit ăţ ile. La fermele de produc ţie a puilor de carne, densitatea maxima acceptata având în vedere prevederile anexei nr.3 la Norma sanitar ă veterinar ă privind stabilirea normelor minime de protec ţie a puilor destina ţi produc ţiei de carne, aprobat ă prin Ordinul pre şedintelui Autorit ăţ ii Na ţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguran ţa Alimentelor nr. 30/2010 este de 42 kg/mp. Dac ă densitatea puilor este mai mare decât cea tehnologic ă normal ă, mortalitatea poate cre şte, iar dezvoltarea lor va avea de suferit. Densit ățile mai mari decât cele recomandate pot produce pierderi majore din cauza imposibilit ății p ăsărilor de a avea acces la hran ă și ap ă dup ă o anumit ă vârst ă, precum și din cauza imposibilit ății p ăsărilor de a elimina c ăldura prin convec ție, toate acestea ducând și la cre șterea umidit ății în hale și implicit la cre șterea microbismului și apari ția bolilor. În cadrul Fermei de p ăsări Balaciu, p ăsările sunt crescute la sol, pe a șternut permanent. Patul de cre ştere este constituit din paie şi este r ăspândit pe toat ă suprafa ţa halei de cre ştere a p ăsărilor. Pardoseala halelor de cre ştere a p ăsărilor este realizat ă din beton. Evacuarea patului de cre ştere (pat în care sunt înglobate dejec ţii şi resturi de furaj) se face periodic, la depopularea halelor, respectiv la sfâr şitul unei perioade de cre ştere (42 zile).

C) Cre şterea puilor Hr ănirea puilor de o zi va începe cât mai repede. Pentru ca hr ănirea s ă se fac ă în condi ţii optime, trebuie asigurat frontul de furaje necesar. Cre şterea puilor destina ţi produc ţiei de carne, pe toata perioada de via ţă , pân ă la livrare, se face în sistem intensiv, la sol, pe a şternut permanent. A şternutul este format din

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT paie foarte curate, în cantitate şi grosime variabil ă, în func ţie de anotimp. Astfel, vara grosimea a şternutului este de 7 cm iar în timpul iernii este de 10 cm. Furajarea în primele 3 zile se face la discre ţie, pe o hârtie special ă întins ă pe o suprafa ță egal ă cu aproximativ 20% din suprafa ța halei. Administrarea furajului se face în strat sub ţire pentru a fi consumat în maxim 4 ore de la administrare (pentru a preveni alterarea). În acela și timp se face furajarea cu utilaj specific cre şterii la sol, la discre ţie. În ălţimea hr ănitorilor este în func ţie de vârsta şi ritmul de cre ştere, raportându-se la nivelul um ărului puiului. Ad ăparea puilor se face cu ad ăpători tip picur ător. Ad ăpătorile asigur ă permanent ap ă proasp ătă adecvat ă, temperatura apei fiind cuprins ă între 18 – 20 o C, în primele 5 zile. Distan ţa maxim ă pe care o parcurge un pui pân ă la ad ăpători nu trebuie s ă dep ăş easc ă 2 m. Cantitatea de ap ă necesar ă puilor pentru carne, este mai mare cu 50% decât cantitatea de nutre ţuri consumat ă zilnic, la temperaturi tehnologice, controlate ale aerului. În cazul în care temperatura din hal ă scade, nevoile de ap ă scad, pân ă la un coeficient de 1,2 – 1,4 % din cantitatea de nutre ţuri consumat ă de c ătre pui, iar dac ă temperatura mediului cre şte la 28 – 30 0 C, consumul de ap ă cre şte, la de dou ă ori volumul nutre ţurilor concentrate consumate. Frontul de furajare şi ad ăpare este foarte important pentru ob ţinerea de rezultate bune în cre şterea puilor broiller. Proiectul prevede achizi ționarea de instala ţii automate atât de furajare cât şi de ad ăpare, astfel vor exista conducte de transport al furajelor în lungul halelor de cre ştere care vor alimenta hr ănitoarele automat pe m ăsur ă ce cantitatea de furaje din t ăvile de furajare scade. În ceea ce prive şte ad ăparea, aceasta se realizeaz ă cu picur ătoare care sunt puse în func ţiune la atingerea de c ătre ciocul p ăsării a acestora, sistemul de alimentare a dispozitivelor se face printr-un sistem de ţevi de distribu ţie a apei în lungul halei. Pentru a se asigura ad ăparea tuturor p ăsărilor se va amplasa pe conducta de ap ă un picur ător la 12 pui. Frontul de furajare trebuie calculat pentru o înc ărc ătura de maxim 75 pui/hr ănitor. În func ţie de aceste date se alege num ărul de hr ănitoare ce se vor amplasa în lungul tubului de transport furaje. Furajele combinate vor fi aduse de la F.N.C. şi se vor depozita în bunc ărele de la capetele halelor; desc ărcarea se realizeaz ă mecanic.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT Pentru hr ănirea p ăsărilor, S.C. G. NEW YORK DESIGN S.R.L. va utiliza un furaj ale cărui principale componente sunt: porumbul, şrotul de soia, gr ăsimea, premix mineralo- vitaminic.

D) Depozitarea dejec ţiilor La sfâr şitul ciclului de cre ştere a p ăsărilor, resturile de furaje r ămase cât și dejec ţiile (a şternutul epuizat) vor fi stocate temporar pe o platform ă special amenajat ă din cadrul fermei (func ție de interdic țiile de împr ăștiere pe terenurile agricole) ori vor fi aplicate direct pe terenuri agricole. Platforma pentru stocarea temporar ă a dejec ţiilor pentru o perioad ă de 4 - 6 luni (conform recomand ărilor din Codul de bune practici agricole pentru protec ția apelor împotriva polu ării cu nitra ți din surse agricole – cap. VIII, punctele 123 – 125), este prev ăzut ă cu ziduri din beton pe trei laturi, cu în ălţimea de 200 cm, rigole și bazin betonat pentru colectare levigat. Suprafa ța construit ă a platformei este de 2100 mp, iar suprafa ța util ă de 2.000 mp. Dup ă depozitarea temporar ă, dejec ţiile se vor administra ca îngr ăşă mânt natural pe terenuri agricole, în cantit ăţ ile indicate în studiile pedologice și agrochimice şi cu respectarea prevederilor Ordinului MMGA/MAPDR nr. 242/197/2005 pentru aprobarea organiz ării Sistemului na ţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluan ţi proveni ţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie. Platforma de stocare temporar ă a dejec țiilor are în ălțimea de cca. 2 m, rezult ă c ă poate prelua cca. 4000 mc dejec ții (având o suprafa ță util ă de 2000 mp). La sfâr şitul unui ciclu de produc ţie, rezult ă din cele 5 hale cca. 1300 mc dejec ţii (13.000 mp – suprafa ța util ă total ă 5 hale x 0,1 m a șternut – în ălțimea maxim ă a a șternutului). Astfel, pentru asigurarea perioadei maxime de stocare a dejec ţiilor de 6 luni, în care se cresc cel mult 3 serii de pui, rezult ă un spa ţiu de stocare dejec ții necesar de cca. 3900 mc. Platforma de stocare temporar ă a dejec țiilor de care va dispune ferma poate prelua cca. 4000 mc dejec ții, rezult ă c ă poate prelua cantitatea estimat ă a fi generat ă în 6 luni. Având în vedere calculul privind dimensionarea platformei cu suprafata estimat ă între 1777,1 mp și 2251 mp, varianta agreat ă prin proiect ca solutie constructiv ă este de cca 2100 mp deoarece, aceasta va fi construit ă conform normelor in domeniu, respectiv, platorm ă cu

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT pant ă de înclina ție c ătre centru și canal/ șan ț de scurgere central cu fos ă colectoare la capat și pereti perimetrali, pe 3 din 4 laturi cu o înal țime de cca 1,5-2 m. Rezultatul calculului cantit ății de dejec ții generate în 6,5 luni conform Codului de bune practici agricole, pentru un num ăr mediu de p ăsări pe an de 164.042 p ăsări, este eviden țiat în tabelul de mai jos:

Volum dejec ţii, Capacitate de Categoria Sistem de Numar Aşternut Tipul de fără a şternut stocare 2 Capacitatea de de p ăsări între ţinere animale [kg/animal/zi] gunoi [m 3/1.000 [m3/1.000 stocare păsări/lun ă] păsări/lun ă] [m3/luna] Pui de Gunoi 492,126 – 623,3596 La sol 164042 0,080 3,0 3,8 carne solid 2 Aşternutul luat în considerare este de paie

TOTAL dejectii solide : 492,126 - 623,3596

dejectii semilichide 0 - 0 : PERIOADA DE STOCARE 6,5 luni

Volum total dejectii solide 3198,819 - 4051,837

semilichide 0 - 0

PLATFORMA Suprafata 1777,1 - 2251,015 m2 STOCARE necesara

E) Alimenta ţia puilor Alimenta ţia puilor pe toata perioada de cre ştere se face cu furaj echilibrat fabricat dup ă re ţete optimizate conform cerin ţelor puilor de carne. Re ţetele de furajare, care se vor fabrica în func ţie de vârsta puilor, vor cuprinde în amestec cereale, şroturi proteice, premix vitamino-mineral și al ţi aditivi furajeri, astfel incit să se realizeze un spor mediu de 50 g/zi furajata. Pe parcursul cre şterii, puiul va primi urm ătoarele re ţete de furaj: - « demaraj » furaj ce se d ă puilor în prima perioad ă de cre ştere și care constituie aproximativ 20 % din cantitatea de furaje a întregii perioade; - « cre ştere » furaj ce se d ă puilor în perioada cea mai lung ă și care constituie 60% din cantitatea de furajare a întregii perioade; - « finisare » furaj ce se d ă puilor în ultima parte a ciclului de cre ştere și îngr ăş are și reprezint ă 20% din cantitatea total ă de furaje ce revin pe cap de pui broiller . Media de consum de furaje pe serie/cap de pui este de 3,6 kg la livrare, respectiv 1,8 kg furaj pentru 1 kg carne în viu.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT Evolu ţia greut ăţ ii corporale și a compozi ţiei chimice a puilor broiller, în special în func ţie de vârst ă, conform unui calcul matematic, are loc o cre ştere treptat ă a sporului de greutate bazat pe un spor proteic, care atinge maximum la vârsta de 42 de zile.

F) Microclimat a. Temperaturi optime admise în halele de cre ştere a puilor la sol Temperatura are un rol foarte important în procesul de cre ştere și dezvoltare. Posibilitatea puilor mici de a avea control asupra temperaturii este redus, aceast ă proprietate se dezvolt ă îns ă destul de rapid, începând cu ziua a 5–a de via ță, iar dup ă 10 zile puii sunt capabili s ă se adapteze la fluctua ţiile de temperatur ă. În halele de pui, asigurarea confortului termic are o importan ță decisiv ă, pentru cre şterea și dezvoltarea acestora, de aceea, cel pu ţin cu 48 de ore înaintea popul ării halelor cu pui de o zi se pun în func ţiune sursele de înc ălzire, reglându-se temperatura necesar ă puilor în vârsta de la 1 la 10 zile. Tot cu 8 ore înainte de populare, se umple cu ap ă sistemul de ad ăpare, pentru ca apa s ă poat ă fi înc ălzit ă la temperatura tehnologic ă necesar ă puilor. În tabelul urm ător, tabelul 10, se prezint ă recomand ări privind temperatura în halele de pui, în perioada de cre ştere:

Tabelul nr. 10. Recomandarea temperaturii în perioada de cre ștere

Vârsta Temperatura oC Vârsta Temperatura oC Ziua 0 31.5 Ziua 0 22 Ziua 7 28 Ziua 0 21 Ziua 14 26 Ziua 42 și peste 19 Ziua 21 24

Comportamentul puilor este un indicator sigur al confortului termic. Dac ă temperatura este prea sc ăzuta ace ştia se vor înghesui sub sursa de c ăldura. Daca temperatura este prea ridicat ă se vor r ăspândi spre pere ţi. Daca exist ă curen ţi de aer puii se vor grupa în zona opus ă formarii curen ţilor. Daca puii se simt bine din punct de vedere al confortului termic ace ştia se r ăspândesc pe toat ă suprafa ţa compartimentului.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT b. Umiditatea relativ ă optim ă admis ă la halele de cre şterea puilor la sol Umiditatea relativ ă optim ă admis ă în halele de cre ştere a puilor de carne, variaz ă între limitele de 60 – 80 %. Umiditatea crescut ă poate sc ădea necesarul de c ăldur ă, dar în acela și timp cre ște riscul bolilor asociate aparatului respirator precum și apari ția bolilor podale. În acest sens se recomand ă ca umiditatea s ă fie astfel: - Săpt ămâna I (1 -7 zile) Umiditate 70-75 % - Săpt ămâna II - V (8 -35 zile) Umiditate 55-65 % - Săpt ămâna VI (36 - 42 zile) Umiditate 70 %

c. Viteza optim ă admis ă a curen ţilor de aer în halele de cre ştere a puilor la sol Curen ții de aer în halele de pui de carne reprezint ă un parametru intens controlat. În ălțimea admisiilor corelat ă cu depresiunea creat ă cu ajutorul ventilatoarelor variabile (uniform distribuite pe întreaga suprafa ță a halei) fac ca din prima zi pân ă la depopulare admisia de aer proaspat precum și eliminarea CO2 s ă se fac ă f ără apari ția curen ților turbionari, f ără scurtcircuitarea curen ților de aer și mai ales pe toat ă suprafa ța halei. Curen ţii de aer din halele de pui trebuie s ă se încadreze strict în limitele optime. La temperaturi sc ăzute, nu este permis ă existen ța curen ţilor de aer mai mari de 0,2 – 0,3 m/s. Viteza curen ţilor de aer, trebuie corelat ă strict cu temperatura existent ă în aceste hale și cu vârsta puilor.Viteza maxim ă a curen ţilor de aer în halele pentru pui corelat ă cu vârsta acestora și temperatura ad ăpostului, este: - pui 1-10 zile la o temperatur ă de 28-30 0 C ; v= 0,05 – 0,1 m/sec; - pui 10- 20 zile la o temperatur ă de 23 –27 0 C; v= 0,1 – 0,2 m/sec; - pui 20 – 42 zile la o temperatur ă de 21-23 0 C ; v= 0,2 – 0,5m/sec;

Pentru dimensionarea ventila ţiei maxime s-a luat în calcul 6,5 cmp suprafa ţa de admisie pentru fiecare 0,113 cm 3 / min aer evacuat.

d. Degaj ări de gaze nocive în halele de cre şterea puilor la sol Gazele nocive sunt emana ţii gazoase care provin din degradarea organic ă a dejec ţiilor și ca rezultat al proceselor fiziologice ale pas ărilor . În halele de pui de g ăin ă se admit urm ătoarele concentra ţii maxime de gaze nocive: - amoniac: 0,0025 %; - hidrogen sulfurat: 0,004 %;

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT - bioxid de carbon: 0,5 – 0,6 %; - metan: 5 % Ventila ţia este principala opera ţiune prin care se pot regla, în limitele optime admise, gazele nocive, curen ţii de aer, umiditatea relativ ă în interiorul halei. Ventila ţia realizat ă în halele de pas ări este o ventila ţie mixt ă: mecanic ă și natural ă, prin reglarea admisiei și evacu ării aerului în hale.

G) Iluminatul În prima perioad ă de via ță (prima s ăpt ămân ă) intensitatea luminii trebuie s ă fie mare, în jur de 20 lux/ mp, pentru ca puii s ă depisteze u şor sursa de hr ănire și ad ăpare. Programul de iluminat al halelor are influen ță asupra dezvolt ării puilor de carne. Astfel programul de lumin ă va fi: - primele dou ă s ăpt ămâni: 1 or ă întuneric; 23 de ore lumin ă - săpt ămâna 3-6: 4 ore întuneric, 20 ore de lumin ă.

H) Depopulare Când puii au ajuns la vârsta de sacrificare, sunt livra ţi c ătre un abator de p ăsări, la ter ţi. Livrarea se face cu mijloace de transport speciale conform graficului întocmit de c ătre abator. Înc ărcarea lor în mijloacele de transport se face manual, respectând condi ţiile tehnice de manipulare.

I) Cur ăţ irea mecanic ă Opera ţia de evacuare a a şternutului din hale se face mecanic cu utilaje echipate corespunz ător prin u şile special practicate. Acest a şternut este înc ărcat în mijloace de transport și depozitat la platforma de depozitare a şternut. Dup ă golirea halelor urmeaz ă opera ţia de m ăturare și sp ălare mecanic ă cu ap ă sub presiune. Apa uzat ă rezultat ă din sp ălare este dirijat ă prin sistemul de canalizare interior în bazinele betonate vidanjabile.

J) Igienizare Fazele tehnologice de igienizare sunt: wsp ălat

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT wdezinfec ție utilaje, pere ți, ventilatoare; dezinfec ția se face cu solu ții bactericide si virucide în concentra ție de 1–1,5 % wlimpezit, retu șat wuscare hal ă wdezinfec ție pardoseal ă, pere ți wvăruit wînc ălzit hal ă wintrodus a șternutul în sal ă wdezinfec ție a șternut, cu solu ţie dezinfectant ă, concentra ţie 0,5% wdezinfec ție coloan ă de distribu ție a apei c ătre ad ăpători cu solutie dezinfectant ă 1% concentra ție wdezinfec ție exterior hal ă

K) Preg ătirea pentru populare Halele se preg ătesc înainte de introducerea puilor de o zi, dup ă cum urmeaz ă: - asigurarea sistemului de înc ălzire a halelor, prin revizia aerotermelor dup ă care are loc înc ălzirea halei în trepte de temperatur ă, în a șa fel încât, în momentul popul ării, s ă se asigure temperatura tehnologic ă necesar ă; - punerea în stare de func ționare a sistemului de ad ăpare și de hr ănire (apa de b ăut trebuie s ă aib ă temperatura tehnologic necesar ă, apropiat ă de cea a ad ăpostului); - verificarea a şternutului format din paie foarte curate sau rumeguş de lemn, în cantitate și grosime variabil ă, în func ţie de anotimp astfel c ă vara grosimea a şternutului este de 7 cm iar în timpul iernii este de 10 cm.

L) Asigurarea calit ăţ ii produselor Pentru ob ţinerea de pui de carne s ănăto și, la pre țuri de cost reduse, se impune respectarea de c ătre cresc ător a tuturor m ăsurilor ce decurg din cele dou ă principii ce se aplic ă în mod curent în zootehnia modern ă: Biosecuritate și Bun ăstare în cre șterea animalelor. a. Biosecuritatea este totalitatea m ăsurilor de siguran ța în ceea ce prive ște p ătrunderea agen ților biotici d ăun ători în incintele în care cresc pas ările și în hrana și apa pe care acestea le consum ă. Toate aceste m ăsuri sunt cele mai simple și cele mai ieftine pentru reducerea pierderilor de orice natur ă din activitatea de cre ștere a pas ărilor.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT Principalii vectori care pot transmite îmboln ăvirile la animale sunt: apa, furajul, ad ăpostul și echipamentele, a șternutul, aerul, vehiculele, echipamentul vizitatorilor, oamenii, insectele, roz ătoare, pas ările s ălbatice și chiar puii la populare. Proiectul va face posibil ă implementarea unui sistem HACCP adaptat pentru controlul tuturor oamenilor, a tuturor obiectelor și materialelor ce vin în contact cu pas ările. Astfel prin controlul riguros al acestor vectori și prin reducerea înc ărc ăturii microbiene a lor, se va reduce sim țitor riscul de îmboln ăvire a pas ărilor. b. Bun ăstarea în cre șterea animalelor este cumulul de condi ții optime de via ță pe care cresc ătorul este obligat s ă le asigure pas ărilor pentru ca acestea s ă î și pun ă în valoare capacit ățile productive f ără ca via ța lor s ă fie vreodat ă în pericol. În acest sens, cresc ătorul trebuie s ă respecte normele de bun ă cre ștere a pas ărilor, norme care se refer ă la: 1. Condi ții de securitate - să nu fie expuse la calamit ăți naturale; alunec ări de teren, inunda ții; - să nu fie accidentate prin electrocutare sau lovite la manipulare. 2. Condi ții de mediu - densitatea nu mai mult de 42 kg /m 2 - temperatura care s ă fie corespunz ătoare vârstei și greut ății (de la 32 0C la 20 0C) f ără a depăși aceste limite în caz de extreme atmosferice; - umiditatea s ă fie corespunz ătoare vârstei; - calitatea aerului de inspirat s ă fie cat mai natural ă; - așternutul pe care cresc pas ările s ă nu fie dur și umed; - intensitatea luminii și a zgomotelor s ă nu fie deranjant ă. 3. Calitatea furajului - să nu fie toxic și s ă fie salubru. 4. Calitatea apei - să fie potabil ă și la o temperatur ă normal ă, ca cea a ambientului. 5. Accesul liber la furajare, ad ăpare și mi șcare.

Pentru a controla toate aceste condi ții, proiectul prevede utilizarea de echipamente și instala ții moderne, automatizate care s ă reduc ă interven ția omului prin asistarea de c ătre calculator a cat mai multor opera țiuni.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT 2.2. Activit ăți de dezafectare Terenul este liber de construc ții. Investi ția este de tip Greenfield. Pe amplasamentul propus pentru realizarea proiectului, în suprafa ţă total ă de 39.828 mp (conform Certificatului de Urbanism nr. 13 din 01.07.2016), a func ționat fosta Ferm ă „Trancu” apar ținând IAS Balaciu. În prezent, construc țiile apar ținând fostei ferme sunt degradate/demolate, r ămânând par țial funda ția acestora (foto).

Foto nr. 7. Situa ția actual ă a amplasamentului propus

Dezafectarea funda țiilor existente pe amplasament se face prin spargere și extragere cu utilaje specializate: cu un picamer hidraulic se vor fragmenta/sparge funda țiile în vederea extragerii; segmentele rezultate vor fi extrase de c ătre excavatoare și înc ărcate în autobasculante în vederea transportului c ătre loca ții autorizate în acest scop. Aceast ă loca ție va fi stabilit ă de c ătre autoritatea public ă local ă iar transportul se va realiza în baza unui aviz. Ca m ăsuri se impune ob ținerea avizului pentru depozitarea materialelor rezultate în urma dezafect ării. Materiale rezultate din dezafectarea funda țiilor sunt considerate de șeuri, încadrate în Anexa nr. 2 a Hot ărârii de Guvern nr. 856/2002 în categoria 17 – de șeuri din construc ții și demol ări, codurile 17 01 01 – beton și 17 04 05 – fier și o țel. Se impune gestionarea acestora în conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011 privind regimul de șeurilor. Înainte de începerea lucr ărilor de construire, de șeurile din construc ții și desfiin țări existente pe amplasament vor fi eliminate/valorificate prin operatori autoriza ți.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT

3. De șeuri

De șeurile rezultate din activitatea fermei de p ăsări TRANCU BALACIU sunt de dou ă categorii și anume: ° de șeuri de la personalul care deserve ște ferma; ° de șeuri din activitatea de cre ștere a p ăsărilor. Deșeurile menajere se vor colecta în recipien ți de plastic - europubele, în spa țiul special amenajat în incint ă. Depozitarea de șeurilor colectate selectiv în incinta fermei se va realiza în recipiente etan șe amplasate pe suprafe țe betonate ori în spa ții special amenajate și dimensionate corespunz ător. Se va aplica un management corespunz ător al dejec țiilor, la evacuarea din hale, transport, stocare temporar ă și împr ăștiere pe terenuri agricole, cu respectarea prevederilor documentului BREF și a codului de bune practici agricole. Tipul și modul de gestionare a de șeurilor generate sunt prezentate în tabelul de mai jos:

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

Nr. Cantitate estimat ă a fi Sursa de șeului Tip de șeu Cod de șeu 1 Mod de eliminare / valorificare a de șeurilor Crt. generat ă (tone) Se colecteaz ă în incint ă special amenajat ă dotat ă cu 1 Hale p ăsări Cadavre p ăsări 02 01 02 30 ladă frigorific ă apoi se incinereaz ă în incineratorul propriu Se transport ă din hale pentru stocare temporar ă, apoi 2 Hale p ăsări Dejec ții animaliere 02 01 06 800 sunt prelucrate în îngr ășământ și utilizate pe terenurile agricole și/sau comercializate c ătre ter ți Administrativ Se colecteaz ă selectiv și se valorific ă prin unit ăți 3 Ambalaje de hârtie și carton 15 01 01 0.1 specializate Administrativ Se colecteaz ă selectiv și se valorific ă prin unit ăți 4 Ambalaje de materiale plastice 15 01 02 0.1 specializate Filtru sanitar Ambalaje de la substan țele Se colecteaz ă în recipiente speciale și se predau 5 15 01 10* 0.05 dezinfectante către unit ăți specializate Se colecteaz ă în recipiente de plastic și se predau 6 Filtru sanitar Echipamente de protec ție 15 02 03 0.05 unit ăților specializate Hale p ăsări Se colecteaz ă în recipiente de plastic și se predau 7 Ambalaje de la medicamente 18 02 03 0.01 Filtru sanitar unit ăților specializate Hale p ăsări 8 Incinta fermei Tuburi fluorescente 20 01 21* 0.01 Se elimin ă prin unit ăți specializate

Administrativ 9 Menajere 20 03 01 2 Se elimin ă prin unit ăți specializate

Tabelul nr. 11. Tipul și modul de gestionare a de șeurilor

1 În conformitate cu ART. 7 din Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare: (1) Clasificarea şi codificarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase, se realizează potrivit: a) Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, cu modificările şi completările ulterioare; b) Deciziei Comisiei 2000/532/CE din 3 mai 2000 de înlocuire a Deciziei 94/3/CE de stabilire a unei liste de deşeuri în temeiul art. 1 lit. (a) din Directiva 75/442/CEE a Consiliului privind deşeurile şi a Directivei 94/904/CE a Consiliului de stabilire a unei liste de deşeuri periculoase în temeiul art. 1 alin. (4) din Directiva 91/689/CEE a Consiliului privind deşeurile periculoase cu modificările ulterioare; c) Deciziei Comisiei 2014/955/UE din 18 decembrie 2014 de modificare a Deciziei 2000/532/CE de stabilire a unei liste de deşeuri în temeiul Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

În CAP. 2 din BREF – „Sisteme şi tehnici de produc ţie aplicate”, în care sunt descrise activit ăţ ile majore şi sistemele de produc ţie întâlnite în cre şterea intensiv ă de p ăsări, inclusiv materialele şi echipamentele folosite şi tehnicile aplicate (tehnici care servesc ca referin ţă sau baz ă de date pentru realiz ările din domeniul mediului), la punctul 2.10. este prezentat modul de utilizare şi evacuare a reziduurilor: Operarea unei unit ăţ i de p ăsări produce diferite reziduuri, dintre care unele sunt identificate în urm ătoarea list ă: * pesticide; * produse veterinare; * uleiuri şi lubrifian ţi; * de şeuri metalice; * cauciucuri; * ambalaje (plastic rigid, plastic în folie, carton, hârtie, sticl ă, pale ţi etc.); * reziduuri de nutrien ţi; * reziduuri de construc ţii (ciment, azbest şi metal). Procesarea dejec ţiilor, cadavrelor şi apei reziduale este subiectul unor prevederi speciale şi este tratat ă în alte sec ţiuni din documentul BREF. Cele mai multe dintre reziduuri sunt din materialul de ambalare, constând din hârtie sau plastic. Cel mai adesea întâlnit hazard provine din administrarea unor medicamente care au fost expirate ca dat ă de valabilitate, din mici cantit ăți de reziduuri rezultate din materialul de cur ățare și de la chimicalele folosite în procesele speciale de func ționare care se pot depune și pe pere ții cl ădirilor fermei. Modul în care sunt tratate reziduurile variaz ă foarte mult. Legisla ţia european ă şi na ţional ă existent ă referitoare la protec ţia mediului şi la administrarea reziduurilor reglementeaz ă depozitarea şi evacuarea reziduurilor şi promoveaz ă minimizarea cantit ăţ ii de gunoi şi reziduuri şi utilizarea de materiale reciclabile. În capitolul 4 al documentului de referin ță (BREF) - Tehnicile de avut în vedere la determinarea BAT , sunt descrise tehnicile de procesare a dejec ţiilor în interiorul fermei. Aceste tehnici au derivat dintr-un num ăr mare de ini ţiative pentru tratarea dejec ţiilor de p ăsări în cadrul fermelor sau în instala ţii de sine st ătătoare. În general, sistemele care necesit ă multe expertiz ări tehnologice şi/sau sunt posibile pentru aplica ţii pe scar ă larg ă sunt realizate în instala ţii de sine st ătătoare. Toate tehnicile men ţionate în Sec ţiunea 2.6 au fost testate în instala ţii de ferm ă în Danemarca, Olanda, Germania, Belgia sau Fran ţa. Unele

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT tehnici nu au fost înc ă pe deplin dezvoltate, sau necesit ă o aplicare pe scar ă mai larg ă pentru a li se putea evalua performan ţele. De multe ori, tratamentul dejec ţiilor nu cuprinde o singur ă tehnic ă, ci o secven ţă de tehnici diferite, unde performan ţele tehnice şi ambientale pot fi afectate de: - caracteristicile dejec ţiilor; - tratamentul individual aplicat; - modul în care opereaz ă tehnicile. Aspectul cel mai important este controlul emisiilor de nitrogen şi fosfa ţi în mediul înconjur ător. Aceasta poate fi cuantificat ă ca o pierdere de nutrient relativ, exprimat ca un coeficient de pierdere de N şi P în aer, ap ă şi sol în compara ţie cu cantitatea ini ţial ă de nutrient. Cu cât e mai mare acest coeficient, cu atât sunt mai mari pierderile în mediul înconjur ător. O evaluare a unui tratament ar trebui s ă includ ă poten ţialul de utilizare în ferm ă (biogaz, împr ăş tiere pe teren) sau pentru vânzarea produselor rezultate (compost, cenu şă ) pentru a fi aplicate în alt ă parte. Datele raportate nu permit o astfel de evaluare, având în vedere c ă sunt implica ţi mai mul ţi factori şi în plus motivul aplic ării tratamentului (sc ăderea mirosului sau a volumului pentru transport). Aplicarea unor anume tehnici de tratament poate fi restric ţionat ă de legisla ţia na ţional ă sau regional ă, cum este cazul digestiei anaerobice, în Olanda. În aceast ă sec ţiune se poate face numai o evaluare tehnico / ambiental ă. Se presupune c ă aceast ă evaluare va include unele din elementele pe care sunt bazate restric ţiile legale. Aceste restric ţii (na ţionale) nu vor împiedica tehnica s ă fie considerat ă BAT. Atât tehnicile de tratare a dejec ţiilor cât şi combina ţiile de tehnici sunt descrise în func ţie de datele primite. De fapt, pentru o evaluare integrat ă, aceste emisii ar trebui comparate cu cele din cazul împr ăş tierii în teren (adic ă emisiile în apele de suprafa ţă a 24% de nutrien ţi, emisia de NH 3 cu 25% con ţinut de azot). Acest exerci ţiu este puternic dependent de loca ţie, şi de aceea nu se poate generaliza ca BAT. De şi reducerea de nitra ți a fost preocuparea principal ă, reducerea nivelului fosfa ţilor în dejec ţii este de asemenea important ă. Recuperarea fosfatului din dejec ţiile de p ăsări incinerate este considerat cel mai important mod în care poate fi recuperat fosfatul în mod economic din dejec ţiile animaliere pentru folosirea în industrie. Dejec ţiile de p ăsări pot fi incinerate cu uşurin ţă pentru con ţinutul lor ridicat de material solid şi de energie, dar cenu şa care are con ţinut bogat de fosfa ţi, este greu de împr ăş tiat.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT În mod curent, pentru a face ca procedeul de recuperare a fosfa ţilor din cenu şa rezultat ă s ă fie economic pentru produc ătorii de fosfa ţi individuali, trebuie ca s ă fie pus la dispozi ţie un volum minim de incinerare şi la un pre ţ competitiv în compara ţie cu roca fosfatic ă. Referitor la aplicarea corespunz ătoare a dejec ţiilor pe sol, concluziile detaliate ale Celor Mai Bune Tehnici Disponibile sunt prezentate mai jos. Directiva privind Nitra ţii (Directiva Consiliului nr. 91 / 676 / EEC din 12.12.1991 privind protec ţia apelor împotriva polu ării cauzate de nitra ţi din surse agricole), cuprinde prevederi minime cu privire la aplicarea dejec țiilor pe sol, cu scopul de a asigura tuturor apelor un nivel general de protec ție împotriva polu ării cu compu și ai azotului, dar și prevederi suplimentare privind aplicarea dejec țiilor pe sol în zone desemnate ca fiind vulnerabile. Cele Mai Bune Tehnici Disponibile privind împr ăștierea pe sol sunt acceptate în mod egal în interiorul și în exteriorul acestor zone vulnerabile. Exista mai multe etape ale procesului, începând cu pre-producerea dejec țiilor, pana la post-produc ție și terminând cu împr ăștierea acestora pe sol, unde emisiile pot fi reduse sau/si controlate. Diferitele tehnici care sunt Cele Mai Bune Tehnici Disponibile și care pot fi aplicate în diferite etape ale procesului sunt prezentate mai jos. Oricum, principiul Celor Mai Bune Tehnici Disponibile se bazeaz ă pe îndeplinirea urm ătoarelor patru ac țiuni: - aplicarea masurilor de nutri ţie; - stabilirea unui echilibru între cantitatea de dejecţii care urmeaz ă s ă fie împr ăștiat ă și terenul disponibil și cerin țele privind recolta și – dac ă este cazul – alte îngr ășăminte - gestionarea împr ăștierii pe sol a dejec țiilor si - folosirea numai a acelor tehnici care sunt considerate Cele Mai Bune Tehnici Disponibile pentru împr ăștierea dejec țiilor pe sol și – dac ă este cazul – finisarea. Aceste principii sunt detaliate mai jos. 1. Cele Mai Bune Tehnici Disponibile înseamn ă aplicarea masurilor de nutri ție la sursa, prin hr ănirea p ăsărilor cu cantit ăți mai mici de substan țe nutritive.

Tehnici de nutri ție Masurile preventive vor reduce cantit ățile de substan țe nutritive eliminate prin excre ție de animale, reducând astfel necesitatea masurilor curative ulterioare pe parcursul ciclului de produc ție. A șadar, urm ătoarele Cele Mai Bune Tehnici nutri ționale Disponibile se aplica de preferat înaintea Celor Mai Bune Tehnici Disponibile din avalul ciclului de produc ție.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT Managementul nutri țional urm ăre ște adaptarea cantit ăților de hrana conform cerin țelor animalelor în diferite stadii de cre ștere, sc ăzând astfel excre țiile inutile de substan țe nutritive din dejec ții. Masurile de hr ănire cuprind o larga varietate de tehnici care pot fi implementate individual sau simultan pentru a realiza cea mai înalta reducere a excre ției de substan țe nutritive. Masurile de hr ănire includ hr ănirea pe faze, diete pe baza de substan țe nutritive digerabile/disponibile, folosind diete pe baza de aminoacizi, cu un con ținut sc ăzut de proteine și diete pe baza de fitaz ă, cu cantit ăți sc ăzute de fosfor si/sau fosfa ți alimentari anorganici care se digera aproape în întregime. Mai mult, folosirea aditivilor alimentari poate creste eficienta în hr ănire, îmbun ătățind astfel reten ția substan țelor nutritive și diminuând cantitatea celor din dejec ții. Noi tehnici sunt în mod curent analizate (de exemplu, hr ănirea pe sexe, reducerea suplimentara a con ținutului de proteine si/sau fosfor din cadrul dietelor) și ar putea fi în mod suplimentar disponibile în viitor. Tehnici de nutri ție aplicate excre ției de azot Cele Mai Bune Tehnici Disponibile înseamn ă aplicarea masurilor de hr ănire pentru a minimiza excre ția de azot. Din moment ce ne referim la produc ția de azot, respectiv de nitra ți și amoniac, o baza a Celor Mai Bune Tehnici Disponibile este aceea de a hr ăni animalele prin diete succesive (hr ănirea pe etape) cu con ținut sc ăzut de proteine brute. Aceste diete trebuie s ă fie sus ținute printr-o suplimentare optima cu aminoacizi proveni ți din hrana si/sau aminoacizi industriali (lizina, metionina, teronin ă, triptofan) . O reducere a proteinei crude de 1 pân ă la 2% (10 pana la 20 g/kg de hrana) poate fi realizata în func ție de specie/genotip și de punctul de pornire actual. Gama rezultata a dietelor cu con ținut de proteine crude este prezentata în Eroare! F ără surs ă de referin ță.. Valorile din tabel sunt doar orientative, pentru ca, printre altele, depind și de con ținutul energetic al alimenta ției. Din acest motiv nivelurile pot necesita adaptarea la condi țiile locale. Cercet ări suplimentare privind tehnicile nutri ționale sunt realizate în prezent în câteva State Membre și acestea pot recomanda în viitor posibile reduceri suplimentare, în func ție de efectele schimb ării genotipului.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT Tabelul nr. 12. Nivelurile orientative al proteinei crude în ceea ce prive ște Cele Mai Bune Tehnici Disponibile – alimenta ția pentru p ăsările de curte

Specii Faze Con ținutul Remarca proteinei crude (% în alimenta ție) Pui Început 20 - 22 Cu administrarea de Cre ștere 19 - 21 aminoacizi optim Maturitate 18 - 20 digerabili și adecvat echilibra ți

Tehnicile de nutri ție aplicate excre ției de fosfor Cele Mai Bune Tehnici Disponibile înseamn ă aplicarea masurilor de hr ănire pentru a minimiza excre ția de fosfor. In ceea ce prive ște fosforul, o baza a Celor Mai Bune Tehnici Disponibile este aceea de a hr ăni animalele prin diete succesive (hr ănirea pe etape) cu con ținut sc ăzut de fosfor total. În aceste diete, trebuie folosite alimente bogate în fitaza si/sau fosfa ți anorganici integral digerabili pentru a asigura cantitatea suficienta de fosfor digerabil. O reducere totala a fosforului de 0,05 pana la 0,01% (0,5 pana la 1 g/kg de hrana) poate fi atinsa în func ție de rasa/genotip, de materia prima folosita pentru hr ănire, de momentul propriu-zis al aplic ării în hrana a fitazei si/sau fosfa ților anorganici integral digerabili. Gama rezultata a con ținutului total de fosfor pe dieta este prezentata în Tabelul 1. Valorile din tabel sunt numai orientative, pentru ca, printre altele, depind de con ținutul energetic al alimenta ției. Din acest motiv nivelurile pot necesita adaptarea la condi țiile locale. Cercet ări suplimentare privind tehnicile de nutri ție sunt realizate în prezent în câteva State Membre și acestea pot recomanda în viitor posibile reduceri suplimentare, în func ție de efectele schimb ării genotipurilor.

Tabelul nr. 13. Nivelurile orientative ale fosforului total în Cele Mai Bune Tehnici Disponibile – hrana pentru p ăsările de curte

Specie Faze Con ținutul fosforului Remarca total (% în hrana) Pui Început 0,65 – 0,75 Cu fosforul digestibil Cre ștere 0,6 – 0,7 adecvat prin folosirea de Maturitate 0,57 – 0,67 exemplu a fitazei si/sau fosfa ților alimentari anorganici care se digera integral 51

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT

2. Cele Mai Bune Tehnici Disponibile înseamn ă minimizarea emisiilor provenite de la dejec ții în sol și în apele subterane prin stabilirea unui echilibru între cantitatea de dejec ții și cerin țele recoltei (azot și fosfor și aprovizionarea recoltei cu minerale din sol și din îngr ășăminte). Sunt disponibile diferite instrumente pentru a echilibra absorb ția totala de substan țe nutritive de c ătre sol și vegeta ție cu rezultatul total de substan țe nutritive provenite de la dejec ții, cum ar fi o balan ța nutritiva a solului sau prin raportarea num ărului de animale la terenul disponibil. 3. Cele Mai Bune Tehnici Disponibile înseamn ă luarea în considerare a caracteristicilor solului atunci când se aplica dejec țiile, în special condi țiile de sol, tipul de sol și diferen țele de nivel, condi țiile climatice, precipita țiile și iriga țiile, folosirea terenului și practicile agricole, inclusiv sistemele de rota ție a culturilor. Cele Mai Bune Tehnici Disponibile înseamn ă reducerea polu ării apei, în particular prin • neaplicarea dejec țiilor pe p ământ când terenul este: - saturat de apa; - inundat; - înghe țat; - acoperit de z ăpada. • neaplicarea îngr ășământului pe terenuri în pante abrupte; • neaplicarea îngr ășământului în vecin ătatea oric ărui curs de ap ă (l ăsând o fâ șie de teren netratata), si • împr ăștierea dejec țiilor pe sol cat mai aproape posibil înainte de perioada de maxim ă cre ștere a recoltei și de absorb ție de substan țe nutritive.

4. Cele Mai Bune Tehnici Disponibile înseamn ă gestionarea împrăștierii dejec ţiilor pe sol pentru reducerea nepl ăcerilor provocate de miros acolo unde vecin ătatea ar putea fi afectata, în particular prin: ° împr ăștierea în timpul zilei când este foarte probabil ca lumea s ă nu fie acas ă și evitarea sfâr șiturilor de s ăpt ămâna și a s ărb ătorilor ; ° observarea direc ției vântului în raport cu casele vecinilor.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT Dejec țiile pot fi tratate pentru a minimiza emisiile de mirosuri care pot atunci permite o mai mare flexibilitate în identificarea terenurilor potrivite și a condi țiilor climatice pentru aplicarea pe sol. Cele Mai Bune Tehnici Disponibile privind echipamentul pentru împr ăștierea pe sol a dejec țiilor de p ăsări prev ăd c ă împr ăștierea rotativ ă este insuficient ă, deoarece dejec țiile păsărilor au un con ținut ridicat de azot disponibil și de aceea este important s ă se realizeze o distribu ție uniforma și o rat ă precis ă de aplicare. Pentru a reduce emisiile de amoniac provenite de la împr ăștierea pe sol a dejec țiilor de păsări, incorporarea este factorul important, nu tehnica de împr ăștiere. Pentru p ășuni incorporarea nu este posibil ă. Cele Mai Bune Tehnici Disponibile privind împr ăștierea pe sol a dejec țiilor solide – uscate sau umede – provenite de la p ăsări înseamn ă incorporarea lor în mai pu țin de 12 ore. Incorporarea poate fi aplicata doar p ământului arabil care poate fi u șor cultivat. Poate fi atinsa o reducere a emisiei de 90%, dar aceasta este specifica fiec ărui amplasament și este numai orientativa. Modul de gestionare a dejec țiilor propus de titular a fost descris în capitolul anterior. Referitor la modul de eliminare a cadavrelor, legisla ţia româneasc ă interzice îngroparea sau incinerarea neautorizat ă a acestora, fiind acceptat ă numai neutralizarea în unit ăți autorizate şi aprobate sanitar – veterinar şi de mediu, prin de ţinerea de instala ţii proprii de neutralizare autorizate şi folosite exclusiv pentru necesit ăţ ile proprii sau încheierea unui contract valabil cu unit ăţ i de ecarisare autorizate şi aprobate (Ordonan ţa Guvernului nr. 24/2016 privind organizarea şi desfăş urarea activit ăţ ii de neutralizare a de şeurilor de origine animal ă). Din activitatea fermei de p ăsări Trancu-Balaciu apar ținând S.C. G. NEW YORK DESIGN S.R.L. vor rezulta anual cca. 80 t cadavre pas ăre (cca. 2,5 % din produc ţia anual ă), care se colecteaz ă în saci de polietilen ă şi se depoziteaz ă temporar în spa ţiu special amenajat (frigorific) de unde vor fi ridicate de o unitate tip PROTAN. În perioada cald ă a anului este obligatorie utilizarea instala ției frigorifice. Managementul dejec țiilor propus de titular este descris în capitolul 2 al lucr ării. Proiectul propus de S.C. G. NEW YORK S.R.L. aplic ă cele mai bune tehnici disponibile privind managementul de șeurilor.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT

4. Impactul poten țial asupra componentelor mediului și m ăsuri de reducere a acestora

În activitatea de cre ştere a p ăsărilor, impactul poten ţial asupra componentelor mediului se refer ă la emisiile de amoniac în aer, la scurgerile de azot și fosfor în sol, în apele subterane și de suprafa ță și care provin de la dejec ții. M ăsurile de reducere a acestor emisii nu se limiteaz ă numai la modalit ățile de depozitare, tratare sau aplicare a dejec țiilor odat ă ap ărute, ci cuprind masuri pentru un întreg lan ț de evenimente, inclusiv pa și pentru minimizarea produc ției de dejec ții. Acest lucru începe cu o bun ă gospod ărire și cu adoptarea de m ăsuri privind hr ănirea și ad ăpostirea animalelor, urmând tratarea și depozitarea dejec țiilor, finalizându-se prin împr ăștierea acestora pe sol. Este important s ă se aplice conceptul Celor Mai Bune Tehnici Disponibile, la toate aspectele activit ății, pentru a preveni anularea beneficiilor unei m ăsuri luate la începutul lan țului de o alta de pe parcursul acestui sir, din cauza proastei administr ări a dejec țiilor. Conceptul Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru o ferm ă înseamn ă aplicarea permanentă a unor bune practici agricole și masuri de nutri ție, împreun ă cu Cele Mai Bune Tehnici Disponibile în proiectarea ad ăposturilor. În plus, Cele Mai Bune Tehnici Disponibile pentru reducerea consumului de ap ă și energie pot fi de asemenea importante. Depozitarea dejec țiilor și prelucrarea acestora în cadrul fermei reprezint ă surse de emisii, în timp ce aplicarea Celor Mai Bune Tehnici Disponibile va avea ca rezultat reducerea substan țial ă a acestor emisii. Chiar și dup ă aplicarea masurilor de nutri ție și a celor privind prelucrarea dejec țiilor în cadrul fermei vor mai exista dejec ții (de exemplu, dejec ții tratate), care sunt, în mod normal, împr ăștiate pe sol. Pentru aceast ă activitate, Cele Mai Bune Tehnici Disponibile includ instrumente de gestionare și posibilitatea alegerii echipamentului. Oricum, date fiind varia țiile în climatul local de la o zon ă la alta a Comunit ății Europene și datorit ă preferin țelor locale pentru rasa și greutatea final ă a animalelor în cauză, exist ă îndoieli c ă o tehnic ă de ad ăpostire bine dezvoltat ă într-o țar ă va fi la fel de viabil ă și eficient ă într-o alt ă țar ă. Este cunoscut faptul c ă, în acest sector, mai multe sisteme de ad ăpostire sunt dezvoltate și testate doar în interiorul unei singure țari și nu au fost însu șite în afara acesteia. Ar fi gre șit, din punct de vedere știin țific, să presupunem ca anumite tehnici ar putea atinge acela și nivel de performan ță pe întreaga suprafa ță a CE. 54

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT O caracteristic ă a acestui sector este aceea c ă proiectarea și realizarea sistemului de ad ăpostire a animalelor reprezint ă ele însele o tehnic ă fundamental ă ce contribuie, de asemenea, la performan țele generale de mediu. În mod tradi țional, sistemul de ad ăpostire este o investi ție pe termen lung și acest aspect trebuie luat în considerare atunci când se stabilesc priorit ățile privind implementarea Celor Mai Bune Tehnici Disponibile în fiecare caz. Buna practic ă agricol ă este o parte important ă a Celor Mai Bune Tehnici Disponibile. De și este dificil ă măsurarea beneficiilor de mediu în ceea ce prive ște reducerea emisiilor sau a consumului de ap ă și energie, este clar c ă managementul con știent al fermelor va contribui la îmbun ătățirea performan țelor de mediu ale fermelor de cre ștere intensiv ă a păsărilor. Pentru îmbun ătățirea performan țelor generale de mediu ale unei ferme de cre ștere intensiv ă a animalelor, Cele Mai Bune Tehnici Disponibile trebuie s ă: ‹ identifice și s ă implementeze programe educa ționale și de instruire pentru personalul din cadrul fermei; ‹ înregistreze consumul de ap ă și energie, cantit ățile de hran ă pentru animale, de șeurile rezultate și folosirea fertilizatorilor anorganici și a dejec țiilor; ‹ de țin ă o procedura de urgen ță pentru abordarea incidentelor și emisiilor neplanificate; ‹ implementeze un program de repara ție și între ținere, care s ă asigure c ă structura și echipamentul se afl ă într-o bun ă stare de func ționare, iar instala țiile sunt p ăstrate curate; ‹ planifice corespunz ător activit ățile pe amplasament, cum ar fi livrarea materialelor și îndep ărtarea produselor și a de șeurilor; ‹ planifice aplicarea corespunz ătoare a îngr ășămintelor naturale pe sol. Una dintre provoc ările majore în cadrul moderniz ării produc ției de p ăsări este nevoia de a echilibra reducerea sau eliminarea efectelor polu ării asupra mediului cu cre şterea cerin ţelor de trai ale animalelor, şi în acela şi timp men ţinerea profitabilit ăţ ii afacerii.

Activit ățile agricole în cre șterea intensiv ă a p ăsărilor pot duce la un num ăr de fenomene de mediu :

- acidificarea (NH 3, SO 2, NO x); - eutrofizarea (N, P);

- reducerea stratului de ozon (CH 3Br);

- cre şterea efectului de ser ă (CO 2, CH 4, N 2O);

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT - nepl ăceri locale (miros, zgomot); - răspândirea de metale grele şi pesticide. Identificarea diferitelor surse responsabile pentru aceste fenomene de mediu, a dus la sporirea aten ţiei pentru un num ăr de aspecte privitoare la mediu asociate cu cre şterea intensiv ă de p ăsări. Aspectul cheie al cre şterii intensive de animale este cel legat de procesele naturale, deoarece p ăsările metabolizeaz ă hrana şi excret ă aproape to ţi nutrien ţii prin dejec ţii. Calitatea şi compozi ţia dejec ţiilor, precum şi modul de stocare şi de manipulare sunt factori determinan ţi pentru nivelul de emisii. Întrucât cercet ările au început relativ recent, multe aspecte nu sunt înc ă cunoscute sau măsurate. Emisiile sunt adesea difuze şi foarte greu de m ăsurat. Se creeaz ă modele pentru a permite o estimare corect ă a emisiilor acolo unde nu este posibil ă m ăsurarea. De asemenea, au fost identificate o serie de aspecte, cu focalizare pe emisiile de amoniac (NH 3) şi emisiile de N şi P în sol şi în apele subterane sau de suprafa ţă .

4.1. Apa 4.1.1. Condi ții hidrogeologice ale amplasamentului 2 În zona N Balaciu - Grindu - Colelia - Cocora, judeţul Ialomi ţa, cart ările hidrogeologice de suprafa ţă şi analiza datelor provenite din forajele hidrogeologice au pus în eviden ţă urm ătoarele trei acvifere mai importante, diferen ţiate pe criterii de adâncime, litofacies şi vârst ă cronostratigrafic ă:

• acviferul de mic ă adâncime (acviferul freatic) localizat în lunci, la baza depozitelor loessoide sau în Pietri şurile de Colentina;

• complexul acvifer de medie adâncime din Nisipurile de Mosti ştea şi Complexul marnos;

• complexul acvifer de mare adâncime din Stratele de Fr ăţ eşti.

Acviferul de mic ă adâncime (acviferul freatic) este alimentat din apele de suprafa ţă şi din precipita ţiile atmosferice. Acviferul prezint ă varia ţii mari din punct de vedere al capacit ăţ ii de debitare şi este

2 Datele privind condi țiile hidrogeologice ale amplasamentului au fost preluate din Studiul hidrogeologic preliminar elaborat de SC COMINSANT PROIECT SRL Buzău

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT constituit din unul sau dou ă strate plasate, în general, pân ă la adâncimea de 25 de metri. Acviferul freatic a fost interceptat prin numeroase foraje executate în zon ă, îns ă nu este captat decât în pu ţuri forate de mic ă adâncime, deoarece, datorit ă pozi ţiei sale, se afl ă în strâns ă interdependen ţă cu apele de suprafa ţă , fiind vulnerabil la poluare. Acviferul freatic a fost interceptat în baza depozitelor loessoide şi a depozitelor aluvionare ale şesului aluvial al râului Ialomi ţa, fiind alimentat în principal prin infiltrarea direct ă a precipita ţiilor atmosferice. Grosimea redus ă a acviferului conduce la valori relativ mici ale transmisivit ăţ ii de 150 - 200 m 2/zi. Conductivitatea hidraulic ă a freaticului din lunc ă au valori ridicate, 35 - 40 m/zi, local mai mari. Direc ţiile de curgere sunt influen ţate de regimul precipita ţiilor, alternând perioadele în care râul Ialomi ţa alimenteaz ă acviferul cu cele în care râul se alimenteaz ă din acviferul freatic al luncii. Pe harta hidrogeologic ă a zonei Pogoanele-Grindu-Colelia (fig. 4), direc ţia general ă de curgere a acviferului freatic este orientat ă de la nord- vest la sud-est.

Pentru stratele acvifere freatice si partea superioara a acviferului de medie adâncime din Nisipurile de Mostistea si partea superioara a Complexului marnos, au fost executate foraje în multe localit ăţ i din jude ţele C ălăra şi şi Ialomi ţa, între care şi în cele aflate în jurul arealului cercetat. Forajele hidrogeologice de mica adâncime au debite diferite de la un foraj la altul, în func ţie de litologie, granulometrie, num ărul şi grosimea stratelor acvifere etc. În sectorul cercetat, forajul F s ăpat la Grindu pân ă la 25 m (fig. 1) a interceptat stratul acvifer de la 10,5 - 22,5 m adâncime, obtinându-se un debit de 1,5 l/s, la o denivelare de 9,7 m, iar nivelul piezometric a fost la 3,3 m. Forajul F1 Grindu din re ţeaua de ordin II s ăpat la 20 m a avut nivelul piezometric la 3,62 m iar debitele la exploatare au fost: Q1 = 0,25 l/s (la o denivelare de 9,76 m) si Q2 = 0,23 l/s (la o denivelare de 8,28 m), iar F6 Colelia Sud, sapat la 18 m, a avut nivelul piezometric la 3,2 m iar debitele la exploatare au fost: Q1 = 4 l/s (la o denivelare de 5,6 m) si Q2 = 3,891 l/s (la o denivelare de 4,75 m). Pentru stratele acvifere freatice si partea superioara a acviferului de medie adâncime din Nisipurile de Mostistea, au fost executate mai multe foraje în multe localit ăţ i din jude ţul Ialomi ţa, între care şi în cele aflate în jurul arealului cercetat. 57

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT Complexul acvifer de medie adâncime se situeaz ă în nivelele poros-permeabile ale depozitelor pleistocen mediu-pleistocen superioare din intervalul 25 m - 175 m. Complexul este constituit din 4 - 9 strate permeabile sub ţiri, f ără mare continuitate areal ă, cu o granulometrie fin ă pân ă la grosier ă şi cu o comunicare hidraulic ă pe vertical ă destul de redus ă, separate de intercala ţii argiloase sau argilo-marnoase impermeabile. Forajul F3 s ăpat la Colelia pân ă la 40 m (fig. 1) a interceptat stratul acvifer de la 7 - 34,5 m adâncime, obtinându-se un debit de 5,1 l/s, la o denivelare de 5,3 m, iar nivelul piezometric a fost la 8,5 m, Forajul F s ăpat la Cocora pân ă la 50,5 m (fig. 1) a interceptat stratul acvifer de la 7 - 33,5 m adâncime, obtinându-se un debit de 7,6 l/s, la o denivelare de 7,5 m, iar nivelul piezometric a fost la 5,5 m.

Foraje de adâncime au fost executate la Grindu de către ISPIF in anul 1964 pana la adancimea de 50 m si pana la 168 m, de c ătre Foradex, in anul 1989. In forajul de la Grindu de 50 m adâncime au fost interceptate trei strate acvifere in urm ătoarele intervalele de adâncime: 7 m - 9,5 m, 12 m - 18 m, 36,6 m - 40,7 m. La execu ţie au debitat 5 l/s la o denivelare de 8,9 m, iar nivelul piezometric a fost la 3,6 m. În forajul F5 sapat la Grindu până la 168 m s-au identificat si probat stratele acvifere din tabelul de mai jos. La execu ţie au debitat 2 l/s la o denivelare de 43 m, iar nivelul piezometric a fost la 8 m, iar nivelul hidrostatic la 51 m. Forajul F4 sapat pana la 100 m la Cocora a interceptat 4 strate acvifere intre 39 - 44 m, 57 - 60 m, 74 - 77 m, 87 - 93 m, obtinându-se un debit de 7,5 l/s, la o denivelare de 3,6 m, iar nivelul piezometric a fost la 5,2 m. Men ţion ăm c ă direc ţia de curgere a apelor din Nisipurile de Mosti ştea este orientat ă, în general, de la nord - vest spre sud - est. Gradien ţii hidraulici prezint ă valori cuprinse între 1 şi 1,5 °/oo.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT

Tabelul nr. 14. Caracteristicile forajelor din perimetrul Grindu-Colelia-Balaciu N

Adâncimea Debit Strat acvifer Nivel Localitatea - Forajului/ (l/s) captat piezo Denivelare indicativ foraj anul (m) metric execu iei ţ

F Grindu 25 m / 1968 5,2-8,5 14-22,8 4,1 m 2,77 3,2 m

F Grindu 29,7 m / 1968 6,4-26 3,2 m 0,1 3,3 m

Ql=0,25 Sl=9,76 m S2=8,28 F1 Grindu 20 m / 3,62 m Q2=0,23 l/s

F3 Colelia 40 m/1977 7-34,5 6,8 m 1,1 16,2 Ql=0,4 Sl = 5,6 m S2=4,75 F6 Colelia 18 m/ 3,2 m Q2=3,81 m Sud F4 Cocora 100/1983 30-93 5,2 m 7,5 3,6

F Cocora 50,5m /1977 7 - 33,5 5,5 m 7,6 7,5 m

7 - 9,5 12 - 18 F Grindu 50/1964 36,6 - 40,7 3,6 m 5 8,9

47,05 - 51,85 m F5 Grindu 168/1989 57,8 - 64,9 m 8 m 2 43 82,85 - 90 m 95,7 -100,45 m 105,25 - 110 m 120,65 - 123 m 128,95 - 136 m 141,7 -146,4 m 151,2 - 156 m.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT

4.1.2. Alimentarea cu ap ă3 V Sursa de ap ă Alimentarea cu ap ă a obiectivului se va realiza dintr-un foraj cu adancimea de cca. 70/100 m, ce va fi echipat cu o pomp ă submersibil ă având: Q = 20 mc/h, H = 50 - 80 m, P = 4 kw, aflate în incinta societ ății G. NEW YORK DESIGN SRL. Având în vedere cadrul geologic şi hidrogeologic din zona studiat ă, pentru acoperirea debitului de ap ă necesar consumului de ap ă în vederea construirii fermei de p ăsari la Nord de localitatea Balaciu, proiectantul propune amplasarea unui foraj de explorare-exploatare cu adâncimea de cca 70/100 de metri care va intercepta partea superioar ă a acviferului de medie adâncime din regiune, acvifere cantonate în depozitele holocene şi pleistocen superioare. Aceste acvifere au fost interceptate la Grindu si Cocora. Debitul estimat va fi de cca. 2,5 l/s. În ferm ă, apa se folose ște în urm ătoarele scopuri: - potabil și igienico-sanitar la personalul de deservire; - ad ăparea p ăsărilor; - sp ălarea halelor dup ă depopulare; - instala ția de r ăcire-umidificare a aerului (utilizare doar periodică, în zile foarte calduroase vara) ; - asigurarea rezervei intangibile pentru incendiu. V Instala ții de captare Captarea apei se realizeaz ă din sursa subteran ă proprie (descris ă mai sus) compus ă dintr-un foraj care va fi executat la adancimea de 70/100 m. Forajul va fi echipat cu o electropomp ă submersibil ă având: Q = 20 mc/h, H = 50 - 80 mCA şi P = 4,0 kw.

V Instala ții de tratare Tratarea apei s-a prev ăzut pe baza datelor hidrochimice din studiul hidrogeologic preliminar, astfel:

3 Datele privind alimentarea cu ap ă au fost preluate din documenta ția tehnic ă de fundamentare a solicit ării avizului de gospod ărire a apelor, elaborat de SC COMINSANT PROIECT SRL Buz ău

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT „Apele freatice au indicatorul pH cuprins între 6,5 la sud de Grindu, iar duritatea total ă oscileaz ă între 14,3 “germ. (la Grindu) şi 104,2 grade germane la Gârbovi. Mineralizata total ă este de 999,2 mg/l la Grindu. Apele probate dintr-o fantana, de la 7,1 m adâncime, la 6 km sud de Grindu, în anul 1993 au indicat pH 6,7, duritatea total ă 33,7 grade germane a prezentat: anionul Clor = + 42,7 mg/l, S0 4 =217,7 mg/l, HC0 3 = 1114,3 mg/l, NO 2 = 0,1 mg/l, NO 3 = 25 mg/l, Na = 212,4 mg/l, K += 1,8 mg/l, Ca += 108,9 mg/l, Mg += 45,4 mg/l, Fe += 0,3 mg/l, iar mineralizatia totala 1786,7 mg/l. Apele probate dintr-o fantana de la 6 m adâncime, la 5 km est de Grindu, în anul 1993 au indicat pH 7,2 Duritatea total ă 45,5 grade germane a prezentat: anionul Clor = 148,3 mg/l, S04 =153,2 mg/l, HC03 = 719,9 mg/l, N02 = 0,1 mg/l, N03 = 10 mg/l, Na += 66 mg/l, K += 9,5 mg/l, Ca + = 59,3 mg/l, Mg += 161,5 mg/l, Fe += 0,3 mg/l, iar mineralizatia totala 1364,8 mg/l. Din punct de vedere chimic, apele sunt predominant bicarbonatat-calcice. Apele freatice din perimetrul cercetat pot prezenta dep ăş iri la fier, azota ţi, azoti ţi sau amoniu peste concentra ţiile maxim admise de Legea privind calitatea apei potabile nr. 458/2002, modificat ă şi completat ă cu Legea nr. 311/2004.” Pentru tratarea apei s-a prev ăzut amplasarea unei sta ții de denitrificare, amplasat ă în cadrul gospod ăriei de ap ă a fermei (dupa caz).

V Instala ții de aduc țiune și înmagazinare Aduc ţiunea apei de la foraj la rezervorul de înmagazinare, se va face prin intermediul unei conducte din PVC cu Dn = 110 mm, în lungime de circa 50 m. Înmagazinarea apei se va face într-un rezervor subteran, cu capacitatea total ă de 200 mc. Rezerva intangibil ă pentru incendiu va fi asigurat ă într-un rezervor îngropat tip lagun ă impermeabilizat cu geomembran ă cu capacitatea de 400 mc. Timpul de refacere a rezervei de incendiu este de 20 ore de func ționare a pompei cu care este echipat forajul. ( Q = 20 mc/h, P = 4 kw ) Sta ția de pompare pentru asigurarea apei de incendiu la hidran ții exteriori va fi amplasat ă lâng ă rezervorul îngropat pentru apa de incendiu și va fi echipat ă cu 2 pompe (1 + 1 ) av ănd Q = 20 mc/h, H = 20 mcA, P = 4,0 kw.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT V Instala ții de distribu ție Distribu ţia apei la halele de cre ștere a puilor de carne se va face prin intermediul unei sta ţii de pompare tip hidrofor şi a unei re ţele de conducte din PVC cu Dn = 110 mm (conducta principal ă) şi cu Dn = 32 mm (la conductele de distribu ţie-racord în hale şi celelalte cl ădiri), în lungime de circa 750 m. Sta ţia de pompare va fi amplasat ă în gospodaria de ap ă, lâng ă rezervorul de înmagazinare a apei si va fi echipat ă cu 2 electropompe având: Qp = 20,0 mc/h, H = 40 - 50 mCA, P = 4,0 kw. Media nivelelor consumului de ap ă din Tabelul 3.11 din B.A.T. este urm ătoarea:

Tabelul nr. 15. Consumul de ap ă la diferite specii de p ăsări

Specia de p ăsări Raport mediu Consum de ap ă per ciclu Consum de ap ă anual ap ă/hran ă (litri /kg) (l/cap/ciclu) (l/loc pas ăre/an)

Pui de carne 1,7 - 1,9 4,5 - 11 40 - 70

Volumul de ap ă utilizat pentru cur ăţ ire este variabil şi depinde de tehnica aplicat ă şi de presiunea apei a cur ăţ itorului cu ap ă la înalt ă presiune. De asemenea, utilizând ap ă cald ă sau abur în loc de ap ă rece, se va reduce volumul de ap ă pentru cur ăţ ire utilizat.

Tabelul nr. 16. Volumul de ap ă utilizat pentru cur ăţ ire

Utilizare în m 3 per m 2 la Utilizare în m 3 per m 2 per Specia de p ăsări cicluri per an cur ăţ enie an Pui gril 0,002 - 0,020 6 0,012 - 0,120

Debitele de ap ă ce vor fi captate din sursa subteran ă proprie, volumele de ape uzate menajere și tehnologice evacuate, s-au stabilit prin breviarul de calcul care face parte integrant ă din documenta ția tehnic ă de fundamentare a solicit ării avizului de gospod ărire a apelor, elaborat ă de SC COMINSANT PROIECT SRL Buz ău, prezentat mai jos: Breviar de calcul Determinarea cantit ăţ ilor pentru alimentarea cu apa s-a efectuat conform: STAS : 1342 / 2-87, 1343 / 1-90, 1478 / 90, Ord. M.S. nr.1957 / 95; 62

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT Determinarea debitelor de ap ă de canalizare conform STAS 1846 / 90. Determinarea cantit ăţ ilor de ape pluviale conform STAS 1846 / 90.

►A Necesar de apa pentru consumul igienico-sanitar la angajati- Nig

►B Necesar de apa tehnologica N t

►C Necesar de apa pentru rezerva de incendiu N inc

A Necesar de apa pentru consumul igienico sanitar la angajati - Npi

Npi = 10 x 60 = 600 l/zi = 0,60 mc/zi.

B Necesar de ap ă tehnologica N t compus din: - Ap ă pentru pui: Nap; - Ap ă pentru umidificarea aerului din hale: Nua ; - Ap ă pentru stropit platforme betonate şi c ăi de acces: Nst; - Ap ă pentru sp ălarea halelor: Nsh ; - Ap ă pentru F.N.C.: Nfnc .

Nap = 237.600 cap/serie x 0,30 l/cap = 71,28 mc/zi. Nua = 30 l/hal ă/or ă x 24 ore= 720 l/zi x 100 zile/an =72 mc/an x 6 hale = 432 mc/an= 5,0 mc/zi. Nst = 2.000 mp x 5,0 l/mp = 10 mc/zi x 60 zile/an = 600,0 mc/an = 1,64 mc/zi. Nsh = 17.658 mp (6 hale) x 11 litri ap ă/mp = 194,238 mc/o sp ălare x 6 sp ălări/an = 1.165,4 mc/an : 365 zile = 3,20 mc/zi. Nfnc (umectare nutreturi ) = 3,0 mc/zi; Nt = Nap+Nua+ Nst+Nsh+Nfnc = 71,28 + 5,0 + 1,64 + 3,20 +3,0 = 84,12 mc/zi.

Necesarul de ap ă al folosin ţei, N: N mediu = Np+ Nt = 0,60 + 84,12 = 84,72 mc/zi. - Q zi maxim = 101,66 mc/zi = 1,18 l/s = 37,10 mii mc/an; - Q zi mediu = 84,72 mc/zi = 0,98 l/s = 30,88 mii mc/an. - Q zi minim = 67,70 mc/zi = 0,78 l/s = 24,71 mii mc/an.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT

Cerin ţa de ap ă Qs :

Qs = K s x K p x N / 1.000 = 1,02 x 1,1 x 84,72 /1.000 = 116,0 mc/zi. - Q zi maxim = 114,06 mc/zi = 1,1,32 l/s = 41,63 mii mc/an; - Q zi mediu = 95,05 mc/zi = 1.098 l/s = 34,65 mii mc/an. - Q zi minim = 76,04 mc/zi = 0,88 l/s = 27,72 mii mc/an.

Cerin ţa de ap ă potabil ă : Ks x Kp x Ni =1,02 x 1,1 x 0,60 = 0,67 mc/zi ; Q zi max = 0,72 mc/zi = 0,0083 l/s = 262,80 mc/an. Q zi mediu = 0,67 mc/zi = 0,0069 l/s = 219,00 mc/an. Q zi minim = 0,536 mc/zi = 0,0062 l/s = 195,64 mc/an.

Cerin ţa de ap ă tehnologic ă : Ks x Kp x Nt =1,02 x 1,1 x 84,38 = 94,38 mc/zi . - Q zi maxim = 113,26 mc/zi = 1,31 l/s = 41,34 mii mc/an. - Q zi maxim = 94,38 mc/zi = 1,09 l/s = 34,44 mii mc/an. - Q zi minim = 75,50 mc/zi = 0,87 l/s = 27,55 mii mc/an.

Cerin ța total ă de ap ă din surs ă subteran ă: - Q zi maxim = 114,06 mc/zi = 1,32 l/s = 41,63 mii mc/an; - Q zi mediu = 95,05 mc/zi = 1,10 l/s = 34,65 mii mc/an. - Q zi minim = 76,04 mc/zi = 0,88 l/s = 27,72 mii mc/an.

Apa pentru stingerea incendiilor: - se va asigura din surs ă subteran ă proprie, respectiv din rezervorul de înmagazinare a apei. - volumul intangibil (rezerva de ap ă de incendiu) = 400 mc. - rezerva de incendiu este cantonat ă în bazinul impermeabilizat cu membran ă, tip lagun ă, realizat îngropat cu capacitatea de 400 mc. - timpul de refacere a rezervei de incendiu este de 20 ore de func ționare a pompei cu care este echipat forajul. ( Q = 20 mc/h, P = 4 kw ) - sta ția de pompare pentru asigurarea apei de incendiu la hidran ții exteriori este amplasat ă lâng ă rezervorul îngropat pentru apa de incendiu și este echipat ă cu 2 pompe (1 + 1 ) având Q = 20 mc/h, H = 20 mcA, P = 4,0 kw.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT Instala ţii de m ăsurare a apei: - la punerea în func țiune a obiectivului, pe conducta de refulare a forajului, beneficiarul va monta apometru, pentru contorizarea volumelor de apă prelevate din subteran.

4.1.3. Managementul apelor uzate 4

Evacuarea apelor uzate menajere Evacuarea apelor rezultate din consumul menajer, provenite de la filtrul sanitar utilizat de c ătre cei 10 angaja ți, se va face prin tuburi din PVC cu Dn 110 mm într-un bazin etan ş vidanjabil, cu capacitatea Vbev=30 mc. Bazinul etan ş va fi vidanjat ori de câte ori va fi necesar (când se va atinge un anumit grad de umplere), de c ătre un operator autorizat în acest sens. Evacuarea apelor uzate tehnologice Evacuarea apelor uzate tehnologice rezultate de la sp ălarea și igienizarea spa țiilor celor 5 hale de cre ştere a puilor de carne, vor fi preluate de o re ţea de rigole și de canalizare prin care vor ajunge în bazinul de decantare a suspensiilo r de cca. 4,0 mc și în continuare vor fi colectate și stocate într-un bazin vidanjabil îngropat, etan ș, cu V = 200 mc. Periodic, aceste ape uzate (menajere si tehnologice) vor fi vidanjate, transportate şi desc ărcate într-o sta ţie de epurare autorizat ă, pe baz ă de contract sau comand ă.

Apa utilizat ă la sp ălarea, igienizarea si dezinfec ția halelor Opera țiile de sp ălare Pentru toate halele, durata unui ciclu de cre ștere a p ăsărilor este de cca 42 de zile, dup ă care urmeaz ă perioadele obligatorii de evacuare a dejec țiilor, de cur ățare, dezinfectare și vid sanitar, care dureaz ă circa 12 zile. Dup ă expirarea perioadei unui ciclu de cre ștere a p ăsărilor, halele sunt depopulate. Depopularea halelor const ă în evacuarea p ăsărilor din hala de cre ștere, ele fiind înc ărcate în mijloace de transport auto speciale dotate cu cu ști și transportate la abatoare pentru a fi sacrificate. Între momentul depopul ării unei hale și momentul repopul ării ei, se efectueaz ă opera ții de preg ătire a halei pentru o nou ă serie de p ăsări.

4 Datele privind managementul apelor uzate, inclusiv debitele de calcul, au fost preluate din documentația tehnic ă de fundamentare a solicit ării avizului de gospod ărire a apelor, elaborat de SC COMINSANT PROIECT SRL Buz ău 65

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT

Evacuarea apelor pluviale Apele pluviale colectate de pe acoperi șurile halelor şi din incinta amenajat ă vor fi preluate de o re ţea de rigole pluviale şi vor fi desc ărcate gravita ţional spre spa țiile verzi din incint ă și pe terenurile adiacente fermei. Bazinul etan ş va fi vidanjat ori de câte ori este nevoie, încheindu-se un contract în acest sens cu o unitate de profil. Cantitatea estimat ă de ape uzate evacuate din ferm ă este urm ătoarea:

Menajere

Maxim zilnic = 0,576 mc/zi = 210,24 mc/an.. Mediu zilnic = 0,536 mc/zi= 195,64 mc/an. Minim zilnic = 0,429 mc/zi =156,51 mc/an.

Tehnologice: Maxim zilnic = 3,84 mc/zi = 1401,6 mc/an. Mediu zilnic = 3,20 mc/zi = 1.168,0 mc/an. Minim zilnic = 2,56 mc/zi = 934,4 mc/an.

4.1.4. Prognozarea impactului Apele uzate tehnologice nu constituie o surs ă important ă de emisii rezultate din activitatea de cre ştere a p ăsărilor, acestea având un regim discontinuu şi putând fi colectate şi tratate separat. În func ţie de capacitatea de asimilare a solurilor pe care le de ţine titularul proiectului şi de analize, acestea vor putea fi aplicate pe câmp prin irigatoare de debit mic (tehnologie BAT) sau vor fi vidanjate de c ătre operatori autoriza ți. Dezinfec ţia halelor de p ăsări se face la depopularea acestora, în regim propriu sau prin ter ți specializa ți în astfel de servicii și dureaz ă o zi. Cantitatea de solu ții dezinfectante concentrate utilizat ă în ferm ă este de 1l/mp, 2.943 l/hala , circa 17,65 mc/ciclu, 105,9 mc/an, și este pus ă la dispozi ție de firma autorizat ă (care poate realiza și dezinfec ția). Analiza impactului poten țial datorat atât perioadei de construc ție, cât și perioadei de func ționare a proiectului:

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT A. Perioada de construc ție

Tabelul nr. 17. Perioada de construc ție

B. Perioada de exploatare a investi ției

Tabelul nr. 18. Perioada de exploatare a investi ției

Factor de Cauz ă Efect Tip impact Evaluare -concluzii mediu Apa Pierderi Înr ăut ățirea Indirect – Impact negativ subteran ă accidentale de calit ății apei poluantul nu nesemnificativ, produse subterane cu ajunge direct în reprezentând o degradare petroliere sau produs apa subteran ă. minor ă, pu țin probabil ă, a uleiuri petrolier Temporar și calit ății existente a minerale, accidental, la factorului de mediu. posibile tranzitarea fermei Sunt posibile m ăsuri de infiltra ții in sol- de c ătre diminuare. subsol, mijloacele de freatic transport (pui, furaje, de șeuri, etc.) Scurgeri de Înr ăut ățirea Indirect Impact negativ levigat de la calit ății apei nesemnificativ, platforma de subterane cu reprezentând o degradare stocare azota ți, minor ă, pu țin probabil ă, a temporar ă a fosfa ți, din calit ății existente a dejec țiilor dejec ții factorului de mediu. Sunt posibile m ăsuri de

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT diminuare.

Apa de Nu exist ă - - - suprafață impact asupra apelor de suprafa ță

Pregatirea halelor pentru repopulare const ă în opera ții de: - cur ățare; - sp ălare, dezinfec ție, dezinsec ție și deratizare.

Opera ția de cur ățare a halelor const ă în: - ridicarea liniilor de ad ăpare și hr ănire; - îndep ărtarea așternutului și a dejec țiilor de pas ăre, a resturilor de furaj din spa țiile de ad ăpostire a p ăsărilor; - cur ățarea ventilatoarelor, a senzorilor, a instala țiilor de furajare și ad ăpare; - sp ălarea halelor cu ap ă, cu ajutorul unei instala ții dotat ă cu furtune sub presiune; - efectuarea lucr ărilor de repara ții, dac ă e cazul (pardoseal ă, instala ții, zid ărie, ventilatoare etc), văruirea halelor cu lapte de var (pardoseala, pere ții, tavanele); - dezinfectarea cu virocid sau alte substan țe/solu ții biocide; - introducerea a șternutului curat de paie cu grosimea de 7 - 10 cm; - dezinfec ția final ă a halei cu a șternut, închis ă ermetic, asigurarea vidului sanitar 24 ore; - ventilarea halei în vederea popul ării.

Îndepartarea dejec țiilor se face mecanizat și se completeaz ă cu opera țiuni manuale, folosindu-se lope ți, furci, șpacluri, perii și m ături. Dejec țiile (a șternutul epuizat) colectate sunt stocate temporar pe platforma din incinta fermei și apoi înc ărcate în mijloace de transport și împra știate pe terenuri agricole, în baza contractelor cu ter ți. Opera ția de sp ălare a halelor se face dup ă îndepartarea din hale a resturilor de dejec ții. Sp ălarea halelor se face cu pompe de mare presiune și cu debit mic de ap ă. Consumul de ap ă pentru sp ălarea unei hale este de cca. 8 l/mp, ceea ce conduce la un consum de cca. 23,5 mc /hal ă. Sunt sp ălate at ăt pardoseala halelor, pere ții și tavanul acestora, cât și instala țiile de

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT hr ănire, de ad ăpare, radian ții de înc ălzire, instala țiile de iluminat etc. Întreaga cantitate de ap ă uzat ă provenit ă de la sp ălarea halelor este colectat ă de re țeaua de canalizare intern ă a fermei și este descarcat ă prin decantor în bazinul vidanjabil de 200 mc, amplasat la cap ătul halelor. Dezinfec ția halelor se face în regim propriu sau prin ter ți specializa ți în astfel de servicii și dureaz ă o zi. Cantitatea de solu ții dezinfectante concentrate utilizat ă în ferm ă este de 1l/mp, 2.943 l/hal ă , circa 17,65 mc/ciclu, 105,9 mc/an, și este pus ă la dispozi ție de firma autorizat ă (care poate realiza și dezinfec ția). Dup ă efectuarea opera ției de dezinfec ție, din halele de producție sunt prelevate tampoane de sanita ție din pardoseal ă, pere ți, hr ănitori, ad ăpători, ventila ție și u și de acces. Acestea sunt analizate în cadrul laboratorului Direc ției Sanitar Veterinare. Referitor la consumul de substan țe dezinfectante preciz ăm c ă recomand ările BREF/BAT sunt de 1l/mp. Repopularea halelor cu p ăsări se face doar dac ă rezultatele analizelor probelor recoltate din halele de cre ștere a p ăsărilor arată c ă opera ția de dezinfec ție a avut eficien ța scontat ă.

4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului

O reducere a consumului de ap ă la ferme poate fi realizat ă reducând pierderile prin scurgere când se adap ă p ăsările şi reducând toate celelalte utiliz ări nu neap ărat legate de necesit ăţ ile nutri ţionale. Utilizarea ra ţional ă a apei poate fi considerat ă a fi o parte a unei bune practici şi poate cuprinde urm ătoarele ac ţiuni, care sunt şi Cele Mai Bune Tehnici Disponibile: * cur ăţ irea ad ăposturilor pentru p ăsări şi a echipamentelor cu cur ăţ itoare de înalt ă presiune la sfâr şitul fiec ărui ciclu de produc ţie. Cu toate acestea este important a se g ăsi un echilibru în ceea ce prive şte cur ăţ enia şi utilizare a cât mai pu ţin ă ap ă; * calibrarea regulat ă a instala ţiilor pentru ap ă de b ăut pentru evitarea pierderilor prin scurgere; * ţinerea de înregistr ări referitor la consumul de ap ă prin folosirea contoarelor de ap ă (apometre); * detectarea şi repararea scurgerilor. Reducerea consumului de ap ă al p ăsărilor nu este considerat ă a fi o m ăsur ă practic ă. Acesta va varia în concordan ţă cu dieta lor şi, de şi câteva strategii de produc ţie includ

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT alimentarea restric ţionat ă cu ap ă, alimentarea permanent ă cu ap ă este în general considerat ă a fi o obliga ţie. Pentru diminuarea impactului prognozat asupra apelor subterane, atât în perioada de modernizare, cât și de func ționare a fermei li se va interzice accesul mijloacelor de transport de orice fel care tranziteaz ă amplasamentul analizat, în situa ția în care prezint ă scurgeri de ulei uzat. Se vor realiza foraje de hidro-observa ție amonte și aval de platforma de dejec ții, pentru monitorizarea calit ății apelor subterane. Valorile indicatorilor analizați la executarea forajelor vor constitui valori de referin ță.

4.2. Aerul Perimetrul care face obiectul acestui studiu se încadreaz ă într-o zon ă cu clim ă temperat continental ă. Din punct de vedere climatic, zona investigat ă, în perioada 1961-2000, a avut temperatura medie anual ă de 10 o C, iar cantitatea medie anual ă de precipita țiide aproximativ 510mm.

Foto nr. 8. Zonarea teritoriului României dup ă adâncimea de înghe ţ, conform STAS 6054/77 „Adâncimi maxime de înghe ţ” 70

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT Clima jude ţului Ialomi ţa este temperat-continental ă caracterizându-se prin veri foarte calde şi ierni foarte reci, printr-o amplitudine termic ă anual ă, diurn ă relativ mare şi prin precipita ţii în cantit ăţ i reduse. În câmpia B ăraganului se constat ă un continentalism accentuat.

‹ Regimul precipita ţiilor:

Volumul precipita ţiilor dep ăş eşte 400 mm, lunile cele mai ploioase fiind mai – iunie, iar cele mai secetoase decembrie – februarie. Precipita ţiile atmosferice prezint ă varia ţii importante de la un loc la altul, atât datorit ă altitudinii cât şi a circula ţiei diferite a maselor de aer. - precipita ţiile medii multianuale: 400 - 550 mm - luna cea mai ploioas ă: mai – iunie - luna cea mai secetoas ă: decembrie - februarie

∑ Înc ărc ări date de z ăpad ă :

- înc ărcarea din z ăpad ă pe sol, pentru o perioad ă de revenire IMR=50 ani: 2kN/mp ∑ Înc ărc ări date de vânt:

- presiunea de referin ţă a vântului, mediat ă pe 10 min. la 10 m şi 50 ani interval mediu de recuren ţă : 0,6 kPa

Foto nr. 9. Zonarea teritoriului României conform STAS 10101/20-90, „Înc ărc ări date de vânt” 71

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT ‹ Regimul vânturilor: Vânturile dominante sunt cele de NV – SE. La începutul verii, mase de aer cald se deplaseaz ă dinspre Africa spre nord, determinând o vreme caldă şi cu precipita ţii reduse. Dinspre nord – vest şi nord vânturile aduc o vreme rece şi umed ă. Efectul de fohn 5 este prezent în toate anotimpurile, dar cu frecven ţă mai mare iarna. Vânturile calde, mai rare, bat dinspre sud, sud-est.

Caracterizarea surselor de poluan ți atmosferici aferente obiectivului:

În activitatea de cre ștere a p ăsărilor, a șa cum se va desf ășura în cadrul Fermei Trancu- Balaciu de ținut ă de SC G.NEW YORK DESIGN SRL, au fost identificate urm ătoarele surse de poluare a aerului:

- mijloacele de transport auto care particip ă la activit ățile de înc ărcare-desc ărcare pui,

transport furaje, colectare de șeuri, etc. (SO x, NO x, pulberi, CO) – surse mobile ;

- halele de p ăsări – sistemul de ventila ție (NH 3, CH 4, H 2S, pulberi) – surse sta ționare difuze (fugitive, nedirijate);

- centrale termice utilizate pentru înc ălzirea halelor, care func ționeaz ă cu GPL (SO x,

NO x, pulberi, CO) – surse sta ționare dirijate ; - central ă termic ă utilizat ă pentru înc ălzirea și producerea apei calde menajere în filtru

sanitar și spa țiul administrativ, care func ționeaz ă cu GPL (SO x, NO x, pulberi, CO) – surse sta ționare dirijate; - motorul diesel al generatorului electric (grup electrogen) reprezint ă surs ă sta ționare dirijate , evacuarea gazelor realizându-se printr-un co ș de fum.

Principale surse de emisii de noxe din ferma de cre ștere a p ăsărilor sunt prezentate în tabelul 19, de mai jos:

5 Conform www.geografie.uvt.ro Efectul de fohn se produce atunci când, din diferite cauze, pe doi versanţi ai unui munte avem diferenţă de presiune (pe unul maxim şi pe altul minim), aerul mai dens urcă pe munte şi coboară pe partea cealaltă a acestuia. Aerul antrenat pe panta ascendentă se răceste după adiabata uscată (se răceste cu 1°C/100m), până la saturaţie, când, prin condensare, eliberându-se căldura latentă, se va răci după adiabata umedă (0,5oC/100m). Pe creastă norul se precipită sau îsi urmează calea pe orizontală, iar un fileu de aer uscat coboară cu panta. La coborâre, prin comprimare aerul se încălzeste şi fiind uscat, se va încălzi după adiabata uscată (1°C/100m). Vântul cald şi uscat care coboară pe panta unui munte reprezintă efectul de fohn . 72

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT Tabelul nr. 19 Principale surse de emisii de noxe din ferm ă

Emisii aer - Sursa de emisii poluan ţi în aer poluan ţi

Amoniac (NH 3) Halele de p ăsări, sistemul de ventila ție

Metan (CH 4) Halele de p ăsări, sistemul de ventila ție

H2S Halele de p ăsări, sistemul de ventila ție

SO 2, NO x, CO, Instala ții de combustie: pulberi - centrale termice (GPL)

- generator electric (motorin ă) Mijloacele de transport auto

Dioxid de carbon Halele de p ăsări, combustibil utilizat la înc ălzire și transport, arderea (CO 2) resturilor

Miros (H 2S) Halele de p ăsări, platforma de dejec ții Praf Stocarea hranei - furaje, halele de p ăsări Fum /CO Arderea resturilor

Prevederi ale BREF pentru emisiile în aer Majoritatea emisiilor pot fi asociate cu cantitatea, structura şi compozi ţia dejec ţiilor. Din punct de vedere al mediului, dejec ţiile sunt cel mai important reziduu din activitatea fermelor, coonform tabelului 20, de mai jos:

Tabelul nr. 20 Pierderi ale dejec țiilor

Pierderi totale kt % Pierderi prin hala 29.21 68.6 Pierderi prin stocare 0.21 0.5 Pierderi la împr ăștiere pe 12.4 29.1 terenuri agricole Pierderi de mirosuri 0.74 1.8 Total 42.58 100

Caracteristicile dejec ţiilor depind, în primul rând, de calitatea hranei, exprimat ă în % materii uscate şi în concentra ţia de nutrien ţi (N, P, etc.) şi de eficien ţa cu care animalul poate 73

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT converti hrana în produs (FCR). Caracteristicile hranei pot fi foarte variate, iar concentra ţiile în dejec ţiile proaspete urmeaz ă aceea şi varia ţie ca şi a hranei. Măsurile aplicate pentru a reduce emisiile, asociate cu colectarea, depozitarea şi tratarea dejec ţiilor afecteaz ă structura şi compozi ţia dejec ţiilor şi în final influen ţeaz ă emisiile asociate aplic ării dejec ţiilor pe terenurile agricole.

1. Emisia de amoniac din managementul dejec ţiilor şi a gunoiului de grajd Pentru calculul emisiilor de amoniac se va aplica metodologia recomandat ă în documentul “EMEP/EEA Air Polluant Emission Inventory Guidebook 2016“ . Din capitolul 3.Agriculture , subcapitolul 3.B.Manure management , se va aplica metodologia 3.3 Tier 1 default approach. Abordarea prin aceast ă metod ă a emisiilor de amoniac rezultate din cre şterea în ad ăpost a p ăsărilor se refer ă la folosirea unui factor de emisie mediu pe cap de pas ăre. Acesta se multiplic ă cu num ărul de animale crescute pe durata unui an ce fac parte din aceea şi categorie. Vom folosi factorii de emisie prezenta ţi de documentul men ţionat în tabelul 17. Ace ştia sunt calcula ţi ca o medie european ă a tehnicilor de cre ştere intensiv ă a animalelor începând cu o emisie medie de azot în excre ţia pe cap de animal şi folosind un procentaj de volatilizare pentru pierderile de amoniac în ad ăposturi ca şi factori de volatilizare pentru emisia de azot din fermenta ţia enteric ă a dejec ţiilor. Factorul de emisie este calculat pentru fiecare tip de animal care se consider ă a fi prezent 365 zile/an în ad ăpost. Ca urmare a golirii ad ăpostului între dou ă cicluri de produc ţie num ărul de locuri pentru animale într-o ferm ă este mai mare decât num ărul mediu de animale care sunt prezente în ferm ă pe durata unui an.

Formula de calcul a emisiilor de amoniac pentru fiecare categorie de animal este urm ătoarea :

E poluant, animal = P animal × EF poluant,animal [ Kg NH 3 / an] unde :

E poluant, animal – emisia de poluant respectiv de amoniac pentru fiecare tip de

animal crescut intensiv [KgNH 3/an];

P animal – num ărul de animale de acela şi tip crescute pe durata unui an;

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT

EF poluant,animal – factorul de emisie pentru fiecare tip de animal crescut pe durata unui an prezentat în tabelul 17.

Factorul de emisie EF poluant, animal se ob ţine din tabelul 17 prin însumarea factorilor de emisie propu şi pe fiecare etap ă de gestionare a dejec țiilor: emisii provenite din cre şterea în ad ăpost (emissions from housing storage and yards), emisii provenite de la împr ăștierea dejec țiilor (emissions following manure application), emisii provenite din p ășunat (emissions from grazed pastures).

Tabelul nr. 21. Factorii de emisie pentru amoniac utiliza ţi în metoda implicit ă de calcul a emisiei de amoniac din managementul dejec ţiilor exprimat în Kg NH3/tip animal/an

EF NH3 for EF NH3 for EF NH3 for Emissions emissions from emissions Revised Manure Total following Livestock housing, from NFR type EF NH3 manure storage and grazed aplication yards pastures

Broilers 3B4gii (broilers and Litter 0,22 0,15 0,15 0 parents)

E poluant, animal =1.425.600 × 0,22= 313 632 [ Kg NH 3 / an]

2. Emisia de metan din managementul dejec ţiilor şi a gunoiului de grajd

Pentru calcului emisiilor de metan se vor aplica prevederile subcapitolului 4.3 CH 4 EMISSIONS FROM MANURE MANAGEMENT al IPCC GPC 2000 utilizându-se ecua ţia 4.15 pentru determinarea cantit ăţ ii de metan emis anual, rezultat ă din activitatea de gestionare a gunoiului de grajd dup ă cum urmeaz ă : 6 Emisii de CH 4 (Gg/an) = EF × popula ţia / (10 kg / Gg ) [ecua ţia 4.15] unde : EF – factor de emisie pentru metan corespunz ător popula ţiei respective de animale (kg/cap animal/an). Acesta se va alege din documentul “2006 IPCC Guidelines for National Greenhouse Gas Inventories“, Volumul 4. Agriculture, Forestry and other Land Use, Capitolul 10. Emissions from Livestock and Manure Management, astfel:

- pentru p ăsări EF=0,02 kg CH 4/animal/an; Popula ţia – num ărul de capete de animale pentru popula ţia respectiv ă

Emisia de metan = 1.425.600 × 0,02 = 285 120 kg CH 4/an 75

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT

În faza de construc ție sunt prev ăzute urm ătoarele m ăsuri pentru reducerea emisiilor de poluan ţi pentru aer: ∑ stropirea drumurilor de acces din incinta obiectivului în perioadele secetoase; ∑ rularea mijloacelor auto și a utilajelor cu viteze reduse; ∑ optimizarea sistemului de transport intern a materialelor de construc ție în vederea elimin ării manevrelor inutile.

4.3. Solul

Din punct de vedere morfologic, amplasamentul cercetat apar ține B ărăganului Padinei, din marea unitate a Câmpiei Române, și anume o câmpie de subziden ță. Terenul pe amplasament este cvasiorizontal și nu prezint ă fenomene de instabilitate. Din punct de vedere geologic-structural solul amplasamentului este caracterizat prin prezen ța forma țiunilor pr ăfoase argiloase. Distribu ția teritorial ă a claselor de sol este condi ționat ă în mare parte de principalele unit ăți de relief și de condi țiile climatice, iar a tipurilor și subtipurilor de sol mai ales de forma de relief, de apele curg ătoare și de cele freatice sau de roca parental ă.

SURSE DE POLUARE A SOLURILOR O cantitate mare de azot, fosfor, potasiu sub formă de diferi ţi compu şi ai acestora sunt elimina ţi în urma activit ăţ ii ce se va desf ăş ura pe amplasament, de cre ştere a p ăsărilor. Dejec ţiile animaliere con ţin cantit ăţ i variabile din ace şti nutrien ţi precum şi o serie de minerale şi elemente elementare sulf, magneziu, etc. Principalele surse de poluare cu N şi P sunt: - pentru N – scurgeri accidentale de ape de sp ălare, procesele de denitrificare a compu şilor cu azot, NO 2, NO, N 2, sp ălarea cu ape pluviale a solului pe care s-au împr ăş tiat dejec ţiile animaliere cu poluarea apelor subterane; - pentru fosfor - scurgeri accidentale de ape de spălare şi sp ălarea cu ape pluviale a solului pe care s-au împr ăş tiat dejec ţiile animaliere cu poluarea apelor subterane; - acumularea N şi P în componenta organic ă a solului.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT Tabelul nr. 22 Principalele substan ţe poluante ale solului şi apelor subterane rezultate din împr ăş tierea direct ă a dejec ţiilor pe sol

Soluri şi ape subterane Opera ţia tehnologic ă Compu şi cu azot Fosfor K şi Na Împr ăş tierea dejec ţiilor direct pe sol Metale grele Antibiotice

Emisiile de poluan ţi şi influen ţa lor asupra solului şi apelor subterane a fost exprimat ă prin cantitatea de dejec ţii animaliere datorate cre şterii intensive a animalelor în sisteme zootehnice.

Azotul Poluarea din agricultura și în special poluarea cu azot, a fost identificata în timpul cercet ărilor ca un risc pentru calitatea solurilor şi apelor marine ale Europei. Riscurile se refera la un nivel ridicat de nitra ți în apa de b ăut, eutrofizarea apelor de suprafa ța ( în asocia ție cu fosforul) și a apelor de coasta, precum și acidificarea solurilor și a apelor. (Eutrofizarea implica cre şteri excesive ale algelor și poate duce la efecte adverse pentru biodiversitatea acvatica sau pentru folosirea apelor de către oameni ). Obiectivul Directivei UE 91/676/EEC este de a reduce aceste riscuri prin reducerea și limitarea aplic ării de azot pe hectarul de teren arabil. Statele membre sunt obligate s ă identifice zonele vulnerabile la poluarea cu compu și de azot prin infiltrarea în ape și s ă ia masuri speciale de protec ție. În aceste zone împr ăștierea pe teren este restric ționata la un nivel maxim de 170 kg. N/ha pe an. În 2000 totalul zonelor vulnerabile la azot acoperea 38% din totalul terenurilor EU-15. [205, EC, 2001] Mai pu ține probleme se ridica pentru zonele unde este suficient teren disponibil pentru cantitatea de dejec ţii produs ă. Cre şterea intensiva de animale şi implicit poluarea cu azot sunt concentrate în diferite tari și regiuni din UE. Nivel critic pentru surplusul de azot se g ăse ște la fermele de p ăsări. Fosfor Fosforul este un element esen țial în agricultura şi joaca un rol important pentru toate formele de via ță. În sistem natural (nu la ferme) P este reciclat în sol prin gunoi și reziduuri naturale și vegetale și acolo r ămâne. într-un asemenea ecosistem P este eliminat prin recolte sau produse animale și suplimentar se aduce P pentru a sus ține productivitatea. Cum numai o 77

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT parte din P este preluata de sol (5-10%) cantit ăți mari sunt aplicate în exces sporind astfel cantitatea de P din b ălegar. Ca sursa de fosfor, aplicarea b ălegarului se estimeaz ă cu un aport de 50% din cantitatea de P din apele de suprafa ța și sol. Concentra ții de 20-30 micrograme P/l. în lacuri sau râuri cu curgere lenta pot cauza eutrofizarea apei, cu pericolul de cre ștere de alge albastre toxice (cianofite) în ap ă proasp ătă, în care P este limitat.

Emisii de metale grele Metalele grele sunt considerate a fi metalele cu o densitate mai mare de 5 g/cm 3. Elementele care se încadreaz ă în aceast ă categorie sunt nutrien ţi esen ţiali Cu, Cr, Fe, Mn, Ni şi Zn, dar şi Cd, Hg şi Pb care nu sunt elemente esen ţiale. Acestea din urm ă au tendin ţa de a se acumula în mediul în care sunt elibera ţi şi la dep ăş irea unei anumite concentra ţii devin toxice pentru microorganisme, animale şi plante deci pentru mediu. Un studiu german arat ă c ă principalele surse de metale grele în agricultur ă sunt: Depunerile atmosferice – Cd, Pb, Zn; Îngr ăşă minte de natur ă organic ă – Cr, Cd; Emisii difuze din dejec ţii animaliere – Cu, Zn, Ni.

Tabelul nr. 23. Con ținutul de metale grele din dejec țiile de p ăsări

Tipul Metale grele dejec ţiilor (mg/kg materie uscat ă) Cd Cr Cu Ni Pb Zn Dejec ţii de 0,2 - 0,3 <0,1 - 7,7 48 - 78 7,1 şi 9,0 6,0 şi 8,4 330 - 456 păsări – cu umiditate mare

Tot în studiul german s-a f ăcut o estimare a înc ărc ării solurilor la împr ăş tierea direct ă a dejec ţiilor pe sol prezentat ă în tabelul urm ător: Estimarea înc ărc ării cu metale grele datorat ă împr ăş tierii dejec ţiilor animaliere direct pe sol.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT Tabelul nr. 24. Estimarea înc ărc ării cu metale grele datorat ă împr ăş tierii dejec ţiilor animaliere direct pe sol.

Tipul Metale grele dejec ţiilor (g/ha/an) Ie şiri Cd Cr Cu Ni Pb Zn 106 tone materie uscat ă Dejec ţii de 0,3 0,00 0,14 1,07 0,14 0,13 7,01 păsări – cu umiditate mare

• MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI

Emisia, în sol şi în apele de suprafa ţă , datorit ă aplic ării îngr ăşă mintelor (composturilor), poate fi prevenit ă prin corelarea ratei de aplicare cu cerin țele solului, exprimate în func ție de necesarul de nutrien ţi al solului şi vegeta ției. Rata aplic ării este raportul între concentra ția de nutrien ți din îngr ășăminte (composturi), volumul acestora și suprafa ța disponibila pentru aplicare (kg/ha/an). În general, cerin ța de P 2O5 a culturilor este de 3-4 ori mai sc ăzuta decât cea de N, astfel, o fertilizare echilibrata va include atât aport de N cat și de P, îns ă în a șa fel încât s ă se evite saturarea progresiva cu fosfor a solului. Aportul de nutrien ți în sol și vegeta ție este complex și dependent de sol, de condi țiile meteorologice din timpul aplic ării, de anotimp și de tipul de iarba sau de recolta. În mod ideal, pentru a preveni aplicarea unui exces de nutrien ți, nu mai trebuie aplicate îngr ășăminte (composturi) pana când solul/recolta vor permite. Având date concentra ția de nutrien ți și volumul îngr ășământului, se poate determina macheta cerin ței cantitative de nutrien ți pentru combina ția cultura/sol. Cu alte cuvinte, rata maxima de aplicare a N și P poate modifica tipul de sol, care la rândul sau poate avea impact asupra produc ției șeptelului (inclusiv a num ărului de animale care pot fi crescute). Instrumentele care pot fi aplicate pentru echilibrarea fertiliz ării solului sunt: - balan ța nutrien ților din sol; - evaluarea sistemului, a num ărului de animale pe terenul disponibil.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT Balan ța nutrien ților calculeaz ă diferen ța între intr ările și ie șirile totale de nutrien ți în și respectiv din sol. A fost creat un model universal pentru calcularea balan ței necesare scopurilor na ționale. Aceasta arat ă orice exces de nutrien ți aplica ți (N și P) și ofer ă indicații asupra eficientei nutrien ților utiliza ți în sectorul agricol. Calculele dau indica ții referitoare la utilizarea fertilizatorilor minerali, a ingrasamintelor naturale și ale altor de șeuri organice, la depunerile atmosferice de azot și fixarea biologica a acestuia, precum și la utilizarea culturilor. La nivelul fermelor, se aplica o versiune derivata, care tine evidenta tuturor mineralelor care intra și ies din sistemul de produc ție animala, corelata cu aplicarea tehnicilor de management nutri țional. Aceasta indica eficienta nutrien ților utiliza ți. Urm ătorul pas este utilizarea nivelului de nutrien ți necesar culturii pentru calcularea ariei disponibile împr ăștierii ingrasamantului organic. Evaluarea num ărului de animale în func ție de terenul disponibil este o abordare mai pragmatica și este aplicata, de exemplu, în Italia, Portugalia și Finlanda. Comunitatea Europeana a calculat balan ța și Standardele de produc ție a azotului pentru diferite categorii de animale și le-a prezentat în referin țele date. Beneficiul pentru mediu dobândit: Este dificil de estimat efectul utiliz ării balan ței nutrien ților asupra solului. Ținta este s ă se evite acumularea unui exces de nutrien ți în sol, datorita aplic ării ingrasamintelor (composturilor). Câteodat ă, este posibil, ca în mod deliberat să se cauzeze un exces temporar de nutrien ți, cum ar fi fosforul, pentru al face disponibil pentru culturile ce se vor dezvolta pe acela și teren. Măsuri de diminuare a impactului asupra solului in perioada de func ționare: ‹ lucr ările de între ţinere şi repara ţii ale utilajelor şi mijloacelor de transport se vor efectua numai în locuri special amenajate în acest sens, în afara zonei de construc ție; ‹ este interzis ă sp ălarea utilajelor în zona de exploatare, iar alimentarea cu motorin ă se va face cu asigurarea tuturor condi ţiilor de evitare a polu ării solului; ‹ împr ăş tierea dejec ţiilor pe terenuri agricole se va face în perioadele men ționate în studiul pedologic și agrochimic; ‹ se vor face verific ări periodice ale platformei pentru stocarea temporar ă a dejec ţiilor, pentru a evita polu ări accidentale; ‹ se vor amenaja căi de acces betonate și se vor între ține spatiile verzi create;

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT ‹ se vor amenaja spa ții pentru colectarea selectiv ă a de șeurilor urmând ca acestea sa fie eliminate sau valorificate, dup ă caz, prin unit ăți specializate.

4.4. Geologia subsolului

Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul studiat este situat în Câmpia Român ă Oriental ă care, în interfluviul Ialomi ţa - Călm ăţ ui, este cunoscut ă în literatura de specialitate sub denumirea de Bărăganul Central, B ărăganul l de Mijloc sau B ărăganul Ialomi ţei, in func ție de autorii care au cercetat regiunea din punct de vedere geomorfologic (Mihailescu, Posea, Cote ţ). Subunitatea B ărăganul Ialomi ţei este o câmpie de subsiden ţă de la nord de râul Ialomi ţa, în care s-au acumulat cele mai tinere depozite care afloreaz ă în regiune. Date Geologice 6 Perimetrul cercetat este situat la NV de ora şul Slobozia, în jude ţul Ialomi ţa şi apar ţine, din punct de vedere geologic, Platformei Moesice. Începând cu anul 1950, forajele executate au permis elaborarea schemei stratigrafice complexe a forma ţiunilor de cuvertur ă. Depozitele care afloreaz ă sau care au fost interceptate prin foraje, în zona cercetat ă şi în împrejurimi apar ţin Cuaternarului, grupându-se astfel: depozite pleistocen - superioare; depozite holocen – inferioare; depozite holocen-superiore (depozitele luncilor, ale conurilor aluviale).

Stratele de Fr ăte şti , de vârst ă pleistocen inferioar ă (qp 1) sunt reprezentate prin sedimente acumulate într-un sistem de vaste conuri aluviale, alc ătuite din pietri şuri, bolov ăni şuri şi nisipuri, în general, cu intercala ţii de argile. În regiunea cercetat ă depozitele sunt predominant pelitice, în alternan ţă cu nisipuri fine şi medii. Granulometria devine din ce în ce mai fin ă din zona colinar ă spre câmpie, odat ă cu afundarea sub depozite mai recente, astfel c ă baza acestei entit ăţ i litostratigrafice ajunge în zona Urziceni în jurul adâncimii de 660 m.

6 Datele geologice au fost preluate din Studiul Hidrogeologic elaborat de SC COMINSANT PROIECT SRL

Buz ău

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT Spre partea central ă a Bazinului Dacic, procesele de subsiden ţă au determinat afundarea acestei forma ţiuni sub depozite mai recente. Din punct de vedere paleontologic, în Stratele de Fr ăte şti s-au identificat resturi de micromamifere şi macromamifere ( Anancus, Archidiskodon, Equus, Praemegaceros etc.) care permit încadrarea forma ţiunii în intervalul Romanian superior-baza Pleistocenului mediu. Complexul marnos. Depozitele pleistocen-medii sunt reprezentate in subsolul Bărăganului printr-un orizont de argile cu intercala ţii nisipoase, suportat de stratele de Fr ăte şti, cunoscut sub numele de “Complexul marnos” (E. Liteanu, 1952). Complexul marnos nu apare la zi, constatandu-se numai în foraje, cu grosimi mici în partea de sud a câmpului B ărăgan, de 10-15 m, în N atingând grosimi de 50-100 m, iar în partea de E a B ărăganului, complexul marnos se sub ţiaz ă din ce in ce mai mult, ajungand doar la cativa metri de Bordu șani.

Complexul marnos a fost atribuit Pleistocenului mediu (qp 2) şi este alcătuit din nisipuri, argile nisipoase, argile carbonatice sau argile negre cu rare intercala ţii de nisipuri fine argiloase, cenu şii. Sporadic, în interiorul forma ţiunii se întâlnesc intercala ţii de nisipuri şi pietri şuri. Culoarea este g ălbuie sau cenu şie. Argilele nisipoase au culoare cenu şiu-verzuie, iar argilele carbonatice, de culoare cenu şiu- albicioas ă. Nisipurile de Mosti ştea (E. Liteanu, 1953) sunt încadrate la Pleistocenul superior

(qp 3) şi sunt reprezentate prin depozite acumulate în facies pelito-psamitic, care în aria Urziceni se reduc mult. În sectorul de lunc ă şi de teras ă a Ialomi ţei, aceast ă entitate litologic ă a fost îndep ărtat ă de eroziune şi înlocuit ă cu aluviuni mai recente, astfel c ă, Nisipurile de Mosti ştea se pot intercepta doar în sectoarele de câmp înalt ce delimiteaz ă lunca şi terasa Ialomi ţei.

Depozitele loessoide (Pleistocen mediu – superior) (qp 2 +qp 3) ale câmpului Bărăganului, care au grosimi de pân ă la 25 m acoper ă diver şi termeni, începând cu Stratele de Frate şti şi sunt reprezentate prin nisipuri fine, pr ăfoase, g ălbui, cu concre ţiuni calcaroase. Fauna depozitelor loessoide din aceast ă regiune este alcatuit ă, în general, din gasteropode terestre, printre Chondrula sp., Pupa sp., Caracollina sp., Exychilus sp., Succinea sp., Pomatias sp., Chondrula sp., Pupa sp., Caracollina sp., Oxychilus sp.,Succinea sp., Pomatias sp., Caepea sp . etc.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT

Depozitele holocen superioare (qh 2) sunt reprezentate prin acumul ările aluviale din lunca Ialomi ţei, constituite în baz ă din nisipuri predominant grosiere cu pietri ş , iar c ătre partea superioar ă din nisipuri fine, nisipuri argiloase şi argile, care dep ăş esc, uneori, 15 m. Pentru studiul de fa ţă , importan ţă prezint ă depozitele cuaternare în care sunt cantonate acviferele ce urmeaz ă a fi exploatate. Suprafata cercetata este situata pe aria de dezvoltare a forma ţiunilor cuaternare, a căror grosime cre şte de la SE la NV, spre sectorul puternic scufundat, plasat în fa ţa ramurii sudice a Carp ţilor Orientali.Aceast ă litologie indic ă un facies lacustru-deltaic care se continu ă de la N de regiunea cercetat ă, având o mare extindere pe vertical ă, dar şi pe orizontal ă. Cronostratigrafic, acest complex litologic lacustru-deltaic în intervalul Pleistocen mediu – nivelul inferior al Pleistocenului superior. Forajele hidrogeologice executate pentru exploatarea acviferului freatic au permis urm ărirea caracteristicilor sub care se prezint ă depozitele holocene din regiune. Litologic, sunt reprezentate prin nisipuri, nisipuri siltice şi silturi nisipoase. Ele se suprapun peste sedimentele acumulate în faciesul lacustru-deltaic. Separarea de acestea din urm ă este dificil ă deoarece spre baz ă, depozitele holocene au o granula ţie fin ă, greu de diferen ţiat de cea a depozitelor subiacente.Cele trei tipuri litologice au, în general, o culoare cenu şiu – galbuie şi con ţin, pe alocuri, intercala ţii argiloase şi concre ţiuni calcaroase. Sunt acoperite de o cuvertur ă de soluri reprezentative prin cernoziomuri levigate slab şi moderat şi prin cernoziomuri castanii şi ciocolatii. Din punct de vedere structural - tectonic , regiunea cercetat ă este situat ă în extremitatea de nord a Platformei Moesice, aproape de limita dintre aceast ă unitate geostructural ă şi flancul extern necutat (epicratonic) al Avanfosei Carpatice (S ăndulescu, 1984 şi 1994). Platforma Moesic ă este delimitat ă astfel: la nord, de Avanfosa Carpatic ă şi Orogenul Nord Dobrogean: la est, de depresiunea M ării Negre; la vest şi la sud, de Orogenul Balcanic (Balcanidele externe). S-au înregistrat trei etape în evolu ţia morfostructural ă a Platformei Moesice: - prima în Paleozoic, cu prelungiri în Triasic, în care a existat un sistem de zone în ălţate şi afundate (cu diferen ţe foarte mari), elementele majore fiind ridic ările nord Craiova- sud Peri ş şi Însur ăţ ei - Bordei Verde; -a doua în Jurasic şi Cretacic, relativ uniform ă, cu apari ţia unei afund ări în partea central-vestic ă, la nivelul Malmului şi Cretacicului inferior;

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT -a treia în Neogen, cu afundarea marginii nordice. Dup ă depunerea Stratelor de Fr ăte şti şi a nisipurilor, siltitelor şi argilelor de Uzunu, care s-a încheiat în Pleistocenul mediu, partea vestic ă a platformei a suferit o mi şcare de ridicare ce a condus la apari ţia uscatului şi a re ţelei hidrografice.Mi şcarea de în ălţare a continuat episodic, mai nuan ţat în sectorul de nord-vest, unde se reflect ă prin interfluvii înalte şi adâncirea re ţelei hidrografice. În partea estic ă se men ţine o sedimentare lacustr ă, argilo-marnoas ă, înso ţit ă de subsiden ţă , corespunz ătoare acumul ării Complexului marnos (Pleistocen mediu).Nisipurile de Mosti ştea şi Pietri şurile de Colentina reflect ă încetarea subsiden ţei şi declan şarea unui proces de în ălţare şi de instalare a uscatului şi a re ţelei hidrografice.Mult mai târziu, în Holocen, dup ă acumularea depozitelor loessoide, afundarea se reia mai ales în sectorul de nord-est, atestat ă de fenomenul de divagare şi interfluvii joase, la nivelul sau sub luncile actuale. Sub aspect fizico-geografic zona Balaciu face parte dintr-o subunitate a Câmpiei Române, respectiv din Câmpia B ărăganului. Configura ţia terenului pe amplasamentul analizat este cvasiplan ă. Sub aspect morfologic, relieful se caracterizeaz ă prin uniformitate, suprafa ţa topografic ă prezentând neregularit ăţ i nesemnificative. Câmpul B ărăganului in zona raului Ialomita este afectat de procese de tasare de tipul crovurilor pu ţin adânci (1,0 – 3,0 m) iar în jum ătatea nordic ă a acestuia exist ă un relief de dune, în general consolidate, dezvoltate pe o fâ şie de teren orientat ă V – E şi care se l ărge şte spre est. Sub aspect morfometric, altitudinea medie înregistrat ă pe amplasamentul analizat, este de circa 54,0 m.Sub aspect geologic , depozitele care afloreaz ă în zona Balaciu aparţin, dup ă Murgeanu şi al ţii (1967), Holocenului (nisipuri aluviale, nisipuri cu pietri şuri şi depozite loessoide). Nisipurile de Mosti ştea s-au depus în continuitate de sedimentare peste Forma ţiunea de Coconi, pe un areal redus, în partea de est a Bazinului Dacic. Ele au pân ă la 30 m grosime, fiind reprezentate prin silturi şi nisipuri fine pân ă la grosiere, cu intercala ţii de pietri şuri. Caracteristicile biostratigrafice situeaz ă aceste nisipuri în partea inferioar ă a Pleistocenului superior. Nivelul mediu al acestui etaj stratigrafic este constituit din depozite loessoide alc ătuite din prafuri nisipoase-argiloase g ălbui, cu concre ţiuni calcaroase, cu o grosime de 9- 12 m. Ultimul nivel al Pleistocenului superior este reprezentat prin depozite loessoide apar ţinând câmpiei de la nord de râul Ialomi ţa, cu o grosime de 4 - 6 m.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT Holocenul , constituit din depozitele aluvionare recente ale luncilor râurilor, este alc ătuit spre baz ă din lentile sub ţiri de nisipuri grosiere şi m ărunte iar la partea superioar ă din nisipuri galbene şi argil ă compact ă.

Litologia solului 7 Pentru stabilirea litologiei terenului de fundare și ale caracteristicilor fizico-mecanice ale acestuia s-au executat patru pentrari dinamice cu PDU pân ă la adâncimea de 6.00 m. Datele ob ținute în teren au fost prelucrate cu programul specializat Dynamic Probing, respectandu-se prevederile standardului SR EN 1997/2-2008. În cele patru sondaje, s-a interceptat urm ătoarea litologie: a) S1: • 0.00m – 0.40m sol vegetal și umplutur ă • 0.40m – 6.00m alternan ță de argil ă pr ăfoas ă și praf slab argilos, cu indice de consisten ță variind între tare și plastic vârtos, cu compresibilitate foarte mare b) S2: • 0.00m – 0.60m sol vegetal și umplutur ă • 0.60m – 3.30m praf nisipos, plastic vârtos, compressibilitate mare • 3.90m - 5.00m praf nisipos argilos, plastic vârtos, compresibilitate mare • 5.00m – 5.40m praf slab argilos • 5.40m – 6.00m praf nisipos argilos, plastic vârtos, compresibilitate mare c) S3: • 0.00m – 0.70m sol vegetal și umplutur ă • 0.70m – 6.00m alternan ță de argilă pr ăfoas ă și praf slab argilos, cu indice de consisten ță d) S4: • 0.00m - 0.80m sol vegetal și umplutur ă • 0.80m -6.00m alternan ță de argil ă pr ăfoas ă și praf slab argilos cu indice de consisten ță variind între tare și plastic v ărtos, cu compresabilitate mare

7 Datele privind litologia solului au fost preluate din Studiul Geotehnic elaborat de SC GEO 7 SRL

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT Orizontul freatic, cu nivel liber, a fost interceptat în sondaje la adâncimea de 5.30m. Pământurile care alc ătuiesc terenul de fundare au indicele de consisten ță cuprins între tare și plastic vârtos, cu o porozitate care variaz ă între 47-50% și care se caracterizeaz ă printr-o compresibilitate mare și foarte mare. Din punct de vedere litologic se constat ă în general o uniformitate atât pe vertical cât și pe orizontal ă în zona sondajelor 1, 3 și 4- alternan ță de argil ă pr ăfoas ă și praf argilos. Excep ție face litologia din zona sondajului 2 în care este preponderant cu con ținut nisipos.

4.5. Biodiversitatea Flora şi fauna s ălbatic ă În jude ţul Ialomi ţa se reg ăsesc diferite tipuri de habitate naturale, relieful fiind dominat de câmpuri tabulare întinse şi lunci; vegeta ţia are caracter stepic pe întreaga suprafa ţa jude ţului. De fapt, stepele primare la ora actual ă, practic nu mai exist ă, din cauza des ţelenirii şi ar ăturilor. Dintre forma ţiunile secundare ale stepei, azi foarte degradate şi ele, mici fragmente se mai întâlnesc pe teritoriul comunelor Cocora, S ălcioara, Movila, pe terenuri improprii agriculturii. Ele se încadreaz ă în categoria stepelor vest-pontice cu graminee ( Stipa ucrainica , Stipa lessingiana ) şi dicotiledonate cu Caragana mollis . Dintre multele specii xerotermofile ale acestei asocia ţii, prin p ăş unat excesiv şi bătătorirea solului, azi au mai r ămas doar specii lipsite de valoare furajer ă. Partea de SV a jude ţului este domeniul silvostepei, cu o serie de mari p ăduri (Groasa, Odaia C ălugarului, Sine şti, Stroiasca, Deleanca, Mor ăreanca), unde se p ăstreaz ă înc ă arborete de stejar pufos (Quercus pubescens ) şi mai ales brum ăriu ( Quercus pedunculiflora ) şi chiar gârli ţa ( Quercus frainetto ) sau cer ( Quercus cerris ) al ături de salcâm ( Robinia pseudoacacia ). În subarboret, p ădurile jude ţului au în flora spontan ă m ăce ş ( Rosa canina ), p ăducel (Crataegus monogyna ), porumbar ( Prunus spinosa ) care de altfel se recolteaz ă pentru comercializare, lemn câinesc ( Ligustrum vulgare ), corn ( Cornus mas ), sânger ( Cornus saguinea ). În luncile Ialomi ţei şi Dun ării sunt resturi de vegeta ţie cu stuf, papur ă şi rogoz ca şi zăvoaie de tip sud-european cu s ălcii şi plop, iar ca p ăduri mari de salcie, plop şi stejar sunt întâlnite la B ărc ăne şti, Alexeni, Slobozia, Andr ăş eşti, în lunca Ialomiţei şi la Bordu şani, Săltava, Balaban în lunca Dun ării. Fauna este reprezentat ă prin specii de step ă: popând ău ( Citellus citellus ), hârciog (Cricetus cricetus ), orbete ( Spalax leucodon ), şoarecele de câmp ( Mesocricetus newtoni ), 86

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT dihor de step ă ( Mustela eversmani ), iepure de câmp ( Lepus europaeus ), prepeli ţa ( Coturnix coturnix ), potârniche ( Perdix perdix ), şoarecele de mi şun ă ( Musculus spigilegus ), nev ăstuic ă (Mustela nivalis ), apoi specii de p ădure: c ăpriorul ( Capreolus capreolus ), mistre ţul ( Sus scrofa ), vulpea ( Vulpes vulpes ), şoarecele de p ădure ( Apodemus sylvaticus ), viezurele ( Meles Meles ). Dintre reptile apar şarpele r ău ( Coluber caspius ), şopârla de step ă ( Lacerta taurica ), şopârla de câmp ( Lacerta agilis chersonensis ). Păsările sunt cele mai numeroase: prigoria ( Merops apiaster ), fluierarul ( Tringa totanus ), dumbr ăveanca (Coracias garrulus), ciocârlia ( Melanocory-phycalandra ), cioara (Corvus corone ), co ţofana ( Pica pica ), vrabia ( Paser domesticus ), graurul ( Sturnus vulgaris ), turturica ( Streptopelia turtur ), gugu ştiucul ( Streptopelia decaocto ), fazanul colonizat (Phasianus colchicus ). Re țeaua Natura 2000 – Arii naturale protejate de interes comunitar Amplasamentul propus de titularul proiectului pentru realizarea fermei de pui de carne nu se afl ă în interiorul s ău în vecin ătatea vreunei arii naturale protejate de interes național sau ca parte integranta a re țelei Natura 2000 în Romania. Distan țele între amplasamentul propus al fermei Trancu-Balaciu și cele mai apropiate arii naturale protejate de interes comunitar sunt de 4,16 km fa ță de Aria natural ă protejat ă ROSPA0118 Grindu-Valea M ăcri șului (Arie de protec ție Special ă Avifaunistic ă) și de 19,51 km fa ță de Aria natural ă protejat ă ROSPA0006 Balta T ătaru (Arie de protec ție Special ă Avifaunistic ă). a) Aria de Protec ție Special ă Avifaunistic ă ROSPA 0006 Balta T ătaru 8 Scopul desemn ării Sitului ROSPA0006 Balta T ătaru îl constituie conservarea valorilor naturale deosebite pentru România și Uniunea European ă, adic ă speciile de p ăsări s ălbatice de interes conservativ nominalizate în Anexa I a Directivei 2009/147/CE privind conservarea păsărilor s ălbatice existente în perimetrul s ău, men ținerea/restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor de p ăsări de interes conservativ și a habitatelor specifice ale acestora. Aria de Protec ție Special ă Avifaunistic ă ROSPA0006 Balta T ătaru este desemnat ă prin Hot ărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protec ție special ă

8 Date despre Ariile naturale protejate ROSPA0006 și ROSPA00118 au fost preluate de pe site-ul http://biodiversitate.mmediu.ro/romanian-biodiversity/despre-arii-protejate

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT avifaunistic ă ca parte integrant ă a re țelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat ă și completat ă prin Hot ărârea Guvernului nr. 971/2011. Aria Special ă de Protec ţie Avifaunistic ă Balta T ătaru are o suprafa ţă de 9.981 ha, desf ăş urându-se pe teritoriul administrativ al jude ţelor Ialomi ţa (14%) şi Br ăila (86%). Lacurile care se g ăsesc în cadrul ariei sunt: T ătaru, Pla şcu şi Chioib ăş eşti, care datorit ă salinit ăţ ii ridicate nu înghea ţă peste iarn ă, oferind astfel resurse şi refugiu speciilor de p ăsări. Pădurile care fac parte din ROSPA0006 sunt: Col ţea şi T ătaru. Aria este important ă pentru coloniile de Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Glareola pratincola şi Falco vespertinus care cuib ăresc în zon ă. Al ături de aceste specii protejate (incluse în Anexa I a Directivei P ăsări 147/2009 a Uniunii Europene şi în Anexa 3 a OUG 57/2007) sunt men ţionate şi: Aythya nyroca, Ardea purpurea, Botaurus stellaris, Ixobrychus minutus, Branta ruficollis, Pelecanus onocrotalus, Pelecanus crispus, Phalacrocorax pygmeus, Buteo ruffinus, Circus aeruginosus, Calandrella brachydactyla, Melanocorypha calandra .

b) Aria de Protec ție Special ă Avifaunistic ă ROSPA0118 Grindu-Valea M ăcri șului Aria special ă de protec ție Avifaunistic ă Grindu-Valea M ăcri șului are o suprafa ță de 3.258 ha, fiind situat ă în intregime pe teritoriul jude țului Ialomi ța, în regiunea biogeografic ă stepic ă. Principalele tipuri de habitate întâlnite în zon ă sunt: culturi (terenuri arabile)- 93% și pășuni- 7%. Speciile de p ăsări, pe baza c ărora situl a intrat sub statut de protec ție (incluse în ANEXA I a Directivei P ăsări 147/2009 a Uniunii Europene și Anexa 3 a OUG 57/2007) sunt: Falco vespertinus, Anthus campestris, Melanocorypha calandra, Emberiza hortulana, Lanius minor, Coracias garrulus . Situl se încadreaz ă în regiunea biogeografic ă stepic ă şi ecoregiunea de silvostep ă a Câmpiei Române.Suprafa ţa cuprins ă în acest sit este reprezentat ă în cea mai mare parte de agroecosisteme. Caracteristicile hidrometeorologice din zon ă sunt: -T medie multianuala +11 C; -Directia predominanta a vantului de la N la S; -Precipitatii 138,24 l/mp. Izlazurile cuprinse în perimetrul sitului prezint ă o vegeta ţie specifica paji ştilor stepice derivate. Din punct de vedere fitogeografic,zona se înscrie în subzona de vegeta ţie natural ă a stepei, mult modificată în prezent datorita agriculturii. Adesea apar specii rezistente la uscaciune: Poa bulbosa, Artemisia austriaca in asociatii cu Cynodorn dactylon. Caracterul stepic al acestor pajisti derivate este evidentiat si de existenta speciilor de Andropogon ischaemum si Eryngium campestre.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT Cea mai important ă valoare avifaunistic ă a sitului este reprezentat ă de colonia de Falco vespertinus , care se g ăse şte pe aliniamentul de arbori (majoritatea plopi foarte b ătrâni) dintre localit ăţ ile Valea M ăcri şului şi Grindu. P ăsările cuib ăresc în scorburile naturale din copacii b ătrâni, majoritatea perechilor se afl ă în partea dinspre localitatea Grindu. P ăsările se hr ănesc pe pu ţinele p ăş uni r ămase în zon ă (inclusiv cea din imediata apropiere a localit ăţ ii Grindu) respectiv pe zonele arabile.

Foto nr. 10. Localizarea obiectivului în raport cu ariile naturale protejate învecinate (Sursa: natura2000.eea.europa.eu)

Zone naturale protejate de interes na țional În în ţelesul Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ţional _ Sec ţiunea a III – a – zone protejate, prin zone protejate se în ţelege „zonele naturale sau construite, delimitate geografic şi/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural şi/sau cultural şi sunt declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de patrimoniu”. Legea eviden ţiaz ă zonele naturale protejate de interes na ţional şi identific ă valorile de patrimoniu cultural na ţional, care necesit ă instituirea de zone protejate pentru asigurarea protec ţiei acestor valori.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

4.6. Peisajul

Peisajul desemneaz ă o parte de teritoriu perceput ca atare de c ătre popula ţie, al c ărui caracter este rezultatul ac ţiunii şi interac ţiunii factorilor naturali şi/sau umani. Aceast ă defini ţie a peisajului este dat ă în Legea nr. 451/23.07.2002, pentru “Ratificarea Conven ţiei europene a peisajului, adoptat ă la Floren ţa la 20 octombrie 2000”. Legea nr. 451/23.07.2002, pentru “Ratificarea Conven ţiei europene a peisajului, adoptat ă la Floren ţa la 20 octombrie 2000”, a fost adoptat ă din preocuparea Statelor membre ale Consiliului Europei - de a realiza o mai bun ă cooperare între membrii s ăi în vederea: - protej ării şi promov ării idealurilor şi principiilor care constituie patrimoniul lor comun şi c ă acest scop este atins, în particular, prin acorduri în domeniul economic şi social; - preocup ării s ă se ajung ă la o dezvoltare durabil ă bazat ă pe o rela ţie echitabil ă şi armonioas ă între necesit ăţ ile sociale, activit ăţ ile economice şi mediu. Totodat ă, prin Conven ția european ă a peisajului, s-a urm ărit promovarea protec ției peisajelor, managementul și amenajarea acestora, precum și organizarea cooper ării europene în acest domeniu .De asemenea, s-a creat cadrul cooper ării europene în acest domeniu. Este primul și singurul tratat interna țional consacrat peisajului. În România, Conven ția european ă a peisajului a fost ratificat ă prin Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Conven ţiei europene a peisajului, adoptat ă la Floren ţa la 20 octombrie 2000. În sensul conven ţiei, sunt defini ți urm ătorii termeni: a) peisajul desemneaz ă o parte de teritoriu perceput ca atare de c ătre popula ţie, al c ărui caracter este rezultatul ac ţiunii şi interac țiunii factorilor naturali şi/sau umani; b) politica peisajului este o expresie prin care autorit ăţ ile publice competente desemneaz ă principii generale, strategii şi linii directoare care permit adoptarea de m ăsuri specifice care au ca scop protec ţia, managementul şi amenajarea peisajului; c) obiectiv de calitate peisajera desemneaz ă formularea de c ătre autorit ăţ ile publice competente, pentru un anumit peisaj, a aspira țiilor popula țiilor cu privire la caracteristicile peisajere ale cadrului lor de via ţa; 90

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT d) protec ţia peisajului cuprinde ac ţiunile de conservare şi men ţinere a aspectelor semnificative sau caracteristice ale unui peisaj, justificate prin valoarea sa patrimonial ă derivata din configura ţia naturala şi/sau de interven ţia uman ă; e) managementul peisajelor cuprinde ac ţiunile vizând, într-o perspectiva de dezvoltare durabila, între ţinerea peisajului în scopul direc țion ării şi armoniz ării transform ărilor induse de evolu țiile sociale, economice şi de mediu; f) amenajarea peisajului reprezint ă ac ţiunile cu caracter de perspectiv ă ce au ca scop dezvoltarea, restaurarea sau crearea de peisaje. Prin construirea fermei de p ăsări pe amplasamentul analizat, în prezent fiind un teren neproductiv, va exista un impact local asupra peisajului, care este nesemnificativ, deoarece destina ția actual ă a terenului este de zon ă unit ăți agroindustriale. Nu se impun m ăsuri pentru protejarea peisajului.

4.7. Mediul social și economic

Proiectul propus va avea un impact pozitiv asupra mediului social și economic prin atragerea for ței de munc ă, plata taxelor locale, dezvoltarea sectorului agro-zootehnic al zonei, etc. Localizarea amplasamentului propus pentru realizarea proiectului respect ă distan ța minim ă recomandată în art. 11 al Ordinului Ministerului S ănătății nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igien ă și sănătate public ă privind mediul de via ță al popula ției (respectiv 1000 m). Amplasamentul propus se afl ă la o distan ță de 2.260 m de cea mai apropiat ă locuin ță (distan ță m ăsurat ă cu ajutorul Google Earth).

4.8. Condi ții culturale și etnice, patrimoniul cultural

Nu sunt afectate prin proiectul propus, obiectivele din patrimoniul cultural, arheologic sau monumentele istorice.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT

5. Analiza alternativelor

Titularul proiectului nu dispune de un amplasament alternativ pentru construirea fermei de păsări. Loca ţia se preteaz ă foarte bine desf ăş ur ării activit ăţ ii de cre ştere a p ăsărilor deoarece a avut în trecut aceea și destina ție, dispune de posibilitatea de a fi racordat ă la re țelele de utilit ăți existente în zon ă (energie electric ă) și se afl ă la distan ță foarte mare de cea mai apropiat ă locuin ță. În conformitate cu prevederile Ghidului metodologic privind etapa de definire a domeniului evalu ării şi de realizare a raportului la studiul de evaluare (Anexa nr. 2 a Ordinului M.A.P.M. nr. 863/2002), prin variante posibile se în ţelege celelalte moduri fezabile în care titularul proiectului ar putea atinge scopul pentru care realizeaz ă proiectul, ca de exemplu un alt mod de ac ţiune, alegerea unui alt amplasament sau modificarea proiectului. Tot în ghid se precizeaz ă c ă, dac ă titularul proiectului a adoptat o atitudine pozitiv ă în considerarea aspectelor de mediu înc ă din fazele timpurii ale planific ării proiectului, variantele ar trebui sa fi fost explorate deja, iar definirea domeniului va trebui numai s ă confirme c ă au fost luate în considerare toate variantele posibile. Este binecunoscut faptul c ă, în special operatorii care urmeaz ă s ă desf ășoare activit ăți care intr ă sub inciden ța Directivei IPPC sunt obliga ți s ă ia în considerare înc ă din faza de proiect, toate tehnicile, inclusiv tehnologia, planificarea, construirea, între ţinerea, exploatarea şi dezafectarea care se pot pune în practic ă în condi ţii economice şi tehnice acceptabile şi sunt cele mai eficiente din punct de vedere al nivelului înalt de protec ţie a mediului luat ca întreg. Se poate considera c ă motivul alegerii variantei prezentate este acela al impunerii de către titularul activit ății a celor mai bune tehnologii disponibile în realizarea proiectului.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT

6. Monitorizarea

Nu sunt necesare dot ări şi m ăsuri pentru controlul emisiilor de poluan ţi în mediu. Acestea se refer ă la practicarea de orificii în co șurile de evacuare a gazelor arse, platforme pentru prelevare gaze arse la anumite în ălțimi, laboratoare de analiz ă, etc. Nu sunt necesare aceste tipuri de dot ări pentru monitorizarea calit ății factorilor de mediu. În Directiva IPPC 96/61 EC, art. 9.5 se acord ă fermierilor un statut special în ceea ce prive ște monitorizarea: “ Autorizarea trebuie s ă con țin ă și reglementarile de monitorizare a emisiilor, specificând metodologia de m ăsurare și frecven ță, procedura de evaluare și obliga ția de a furniza autorit ăților competente datele necesare cerute în autoriza ție. Pentru instala țiile necesare prev ăzute la pct. 6.6 în Anexa 1, trebuie avute în vedere costurile și beneficiile realizate ”. Acest text nu trebuie v ăzut ca un semnal de obliga ţii de monitorizare excesiv ă dar ele trebuie aplicate la fermele de p ăsări. În continuare sunt date câteva practici comune de monitorizare. Fermierii vor înregistra, cheltuielile făcute de ei în special pentru furajare, combustibili (inclusiv electricitate), consumurile de ap ă etc. Întrucât furajele și ap ă sunt principalele intr ări pentru şeptelul fermei, acestea pot fi trecute la înregistrări indiferent dac ă sunt sau nu sunt păstrate chitan ţele (facturile). Înregistrarea computerizat ă și administrarea costurilor, intr ările-ie şirile etc., sunt tot mai mult aplicate la unit ăţ ile mari. Acolo unde se aplic ă sistemul de înregistr ări, unitatea trebuie s ă fie echipat ă cu apometre, contoare de electricitate și calculatoare astfel s ă se asigure și un control al climatului din interiorul halelor . Trebuie de asemenea avut în vedere c ă depozitele de dejec ţii trebuie verificate pentru a depista scurgerile. În mod curent, fermierii nu monitorizeaz ă și controleaz ă emisiile în aer, dac ă aceasta nu se impune ca rezultat al plângerilor vecinilor. Aceste plângeri se refer ă în special la zgomot și emisii odorizante. Este esen ţial s ă în ţelegem nivelul de utilizare a intr ărilor şi crearea de reziduuri pentru a decide dac ă şi cum pot s ă fie f ăcute schimb ări pentru îmbun ătăţ irea profitabilit ăţ ii şi în beneficiul mediului. Monitorizarea regulat ă a consumului de ap ă, a consumului de energie

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT (gaz, electricitate, combustibil), cantit ăţ ile de hran ă pentru animale, reziduurile ap ărute şi aplicarea în teren a fertilizatorilor anorganici şi b ălegarului va constitui baza pentru analiz ă şi evaluare. Unde e posibil, monitorizarea, analiza şi evaluarea trebuie s ă fie legate de grupele de animale, opera ţiunile specifice sau s ă fie f ăcute gradual, dup ă caz, pentru a oferi şanse de a identifica ariile ce se preteaz ă la îmbun ătăţ iri. De asemenea, monitorizarea ar trebui s ă ajute în identificarea de situa ţii anormale şi s ă permit ă s ă fie întreprinse ac ţiuni corespunz ătoare. Propunem un Plan de monitorizare a mediului, cu indicarea componentelor de mediu care urmeaz ă a fi monitorizate, periodicitatea, parametrii şi amplasamentul ales pentru monitorizarea fiec ărui factor, conform tabelului 18: Tabelul nr. 25. Plan de monitorizare a mediului

Valori limit ă Componenta de emisie – Periodicitatea Parametri analiza ți Locul de prelevare de mediu acte normative pH Materii totale în suspensie CCO-Cr Ape uzate CBO 5 Bazine vidanjabil de pe menajere și Semestrial Substan țe extractibile cu NTPA 002 amplasamentul fermei tehnologice solven ți organici Detergen ți sintetici Azot amoniacal Fosfor total Fenoli Cu Lâng ă platforma de Zn Ordinul depozitare a dejec țiilor Sol Anual Pb MAPPM nr. (la adâncimea de 5 și 30 Azoti ți 756/1997 cm) Fosfor pH Azota ți Valori de Azoti ți referin ță din Ap ă Anual Amoniu primele Foraje de observa ție subteran ă Sulfa ți buletine de Sulfuri analiz ă H2S O dat ă la 3 ani SO 2 în condi ții de NO x Ordin nr. Co ș evacuare gaze arse Aer – emisii func ționare Pulberi 462/1993 de la centrale termice normal ă CO Amoniac STAS Aer – imisii Semestrial Pulberi în suspensie Între hale 12574/87 Hidrogen sulfurat STAS Zgomot Anual - Zona poart ă acces 10009/88

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT

7. Situa ții de risc

Un plan pentru evenimente neprev ăzute va ajuta titularul activit ăţ ii s ă rezolve situa ţii neplanificate referitoare la emisii şi incidente cum ar fi poluarea apei sau a altor factori de mediu, dac ă acestea apar. Aceasta poate de asemenea acoperi orice riscuri de incendiu şi posibilitatea unui act de vandalism. Planul pentru evenimente neprev ăzute va include: * un plan al fermei ar ătând sistemele de drenaj şi surse de ap ă; * detalii despre echipamentele disponibile în ferm ă, sau disponibile la cerere, care pot fi utilizate la rezolvarea problemei de poluare; * numere de telefon de la serviciile de urgen ţă şi autorit ăţ i, şi altele, cum ar fi de la proprietarii de teren din aval şi de la anali ştii în probleme de ap ă; * planuri de ac ţiune pentru anumite evenimente poten ţiale, cum ar fi incendii, scurgeri de la depozitele de mixtur ă de dejec ţii, pr ăbu şirea depozitelor de mixtur ă de dejecţii, deversare necontrolat ă din supra-plinul de dejec ţii sau pierderi de produse petroliere prin scurgeri. Dup ă finalizarea investi ției se va realiza îndep ărtarea de pe amplasament a tuturor materialelor/de șeurilor rezultate în urma moderniz ării propuse. În cazul apari ției unor polu ări accidentale se vor respecta prevederile din ”Planul de prevenire și de interven ție în caz de polu ări accidentale” întocmit pentru amplasamentul analizat. La încetarea activit ății se vor efectua lucr ările specifice acestei etape, respectiv: ‹ demontarea tuturor instala țiilor; ‹ transportul acestora pe o loca ție prestabilit ă; ‹ integrarea terenului în func țiunile prev ăzute pentru aceast ă zon ă. Este important s ă se analizeze procedurile dup ă orice incident pentru a vedea dac ă se pot trage înv ăţă minte şi ce amelior ări trebuie implementate. Este necesar a se verifica structurile şi echipamentele pentru a se asigura c ă acestea sunt în bun ă stare de func ţionare.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT Identificarea şi implementarea unui program structurat pentru activitatea care se va desf ăş ura va reduce probabilitatea de apari ţie a problemelor. Se vor pune la dispozi ţie c ărţi cu instruc ţiuni şi manuale şi personalul va primi o calificare corespunz ătoare. Pentru prevenirea unor polu ări accidentale se parcurg urm ătorii pa și: 1. identificarea punctelor critice de pe amplasament 2. stabilirea echipelor pentru: • inspectarea zilnic ă a amplasamentului; • coordonarea ac țiunilor în cazul apari ției unor polu ări accidentale; • ac țiunea de limitare și îndep ărtare a efectelor unei polu ări accidentale; 3. aprovizionarea cu materiale absorbante biodegradabile. Depozitul de dejec ţii va fi verificat regulat pentru orice semne de scurgere şi trebuie s ă fie corectate orice defec ţiuni, cu asisten ţă profesional ă dac ă este necesar. Depozitele ar trebui să fie golite de câte ori va fi necesar, depinzând de calitatea construc ţiei lor şi senzitivitatea solului şi apei freatice, astfel ca suprafa ţa s ă poat ă fi verificat ă şi orice probleme structurale, defec ţiune sau degradare s ă fie remediate. În câteva situa ţii unde inspec ţia vizual ă la asemenea construc ţii este limitat ă este recomandat ă monitorizarea apei freatice cu un indicator de scurgeri. Dup ă finalizarea lucr ărilor, înainte de punerea în func ţiune, titularul activit ăţ ii va elabora toate documentele solicitate în procedura de autorizare şi care vizeaz ă situa ţiile de risc, respectiv: • Plan de prevenire și combatere a polu ărilor accidentale; • Plan de m ăsuri şi interven ţie privind pericolul îmboln ăvirilor cu grip ă aviar ă; • Alte asemenea planuri de m ăsuri solicitate de autorit ăţ ile competente. Echipa responsabil ă cu coordonarea ac țiunilor în cazul apari ției unor polu ări accidentale ac ționeaz ă în sensul: ‹ identific ă sursa de poluare accidental ă; ‹ stabile ște imediat m ăsurile pentru limitarea polu ării accidentale; ‹ coordoneaz ă ac țiunea de limitare și îndep ărtare a efectelor polu ării accidentale; ‹ anun ță imediat reprezentan ții: • Gărzii Na ționale de Mediu – Comisariatul Jude țean Ialomi ța; • Agen ției pentru Protec ția Mediului Ialomi ța; • dup ă caz, SGA Ialomi ța.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT

8. Descrierea dificult ăților

Nu au fost întâmpinate dificult ăţ i tehnice sau practice în timpul efectu ării evalu ării impactului asupra mediului.

9. Rezumat f ără caracter tehnic

Titularul proiectului – S.C. G. NEW YORK DESIGN S.R.L., propune înfiin țarea unei ferme de pui de carne „FERM Ă TRANCU-BALACIU” în intravilanul comunei Balaciu (trup izolat intravilan), sat Balaciu (incinta fostei ferme „Trancu” a I.A.S. Balaciu), jude țul Ialomi ța. Amplasamentul dispune de acces principal pe latura de sud, din DJ 102H. Terenul are suprafa ța total ă de 39.827,86 mp, cu are urm ătoarele vecin ătăți: • la N – proprietate privata (SC Agroindustriala SA Balaciu, Stratulat Maria Iuliana) • la E – drum exploatare (DE 12) • la S – drum jude țean DJ 102H • la V – propriet ăți private (Stratulat Maria Iuliana, Cristocea Florica, Dr ăgan Pavel, Radu Ctin, Dr ăgan Nicolae, Du țu Alexandru). Conform memoriului general elaborat de S.C. RGIC CONSULTAN ȚĂ MANAGEMENT ȘI ASISTEN ȚĂ TEHNIC Ă S.R.L. ferma va dispune de 5 hale pentru cre șterea p ăsărilor și dot ările aferente activit ăţ ii de cre ștere pui, respectiv: HAL Ă CRE ȘTERE PUI (5 hale) SILOZURI HRAN Ă (5 silozuri – câte un siloz pentru fiecare hal ă) FILTRU SANITAR PU Ț FORAT (H=70-100 m) GOSPOD ĂRIE DE AP Ă (sta ție de denitrificare/clorinare, rezervor de înmagazinare de 200 mc) BAZINE SUBTERANE APE REZIDUALE ( cu o capacitatea de 30 mc pentru filtrul sanitar și cu capacitatea de 200 mc pentru ape tehnologice) LAGUNA (bazin cu capacitatea de 400 mc pentru asigurarea rezervei intangibile de incendiu)

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT

PLATFORM Ă DEJEC ȚII (S u = 2000 mp) GRUP ELECTROGEN REZERVOARE GPL REZERVOR MOTORIN Ă CABIN Ă CÂNTAR ȘI PAZ Ă

Capacitatea de populare a fermei va fi de 47520 capete/hal ă, iar în cele 5 hale efectivul total va fi de 237.600 pui/serie. Efectivul anual în cele 6 serii, va fi de 1.425.600 pui/an. Cele 5 hale vor fi echipate cu echipamente moderne de ad ăpare, furajare și asigurare a microclimatului BIG DUTCHMAN. Prin realizarea investi ţiei titularul proiectului î şi propune s ă construiasc ă hale pentru cre şterea puilor de carne și toate dot ările unei ferme de pui de carne, în conformitate cu standardele na ţionale armonizate cu cele din Uniunea European ă. Investi ţia urmeaz ă a fi realizat ă prin cofinan ţare din fonduri Programul Na țional de Dezvoltare Rural ă PNDR 2014 – 2020, m ăsura 4.1. – Investi ții în exploata ții agricole.

Activitatea care se va desf ășura la finalizarea lucr ărilor prev ăzute în proiect este „cre șterea p ăsărilor” – corespunz ătoare cod CAEN 0147 (Rev. 2). Prin investi ţia propus ă se aplic ă o tehnologie modern ă, în conformitate cu standardele din Uniunea European ă şi care corespunde cerin ţelor legislative sanitar – veterinare, sanitare şi de protec ţia mediului în vigoare, în domeniul cre şterii puilor de carne. În urma realiz ării investi ţiei, ferma de p ăsări va fi dotat ă cu utilaje moderne ce vor asigura hr ănirea, ad ăparea, şi microclimatul necesar cre şterii puilor de carne. Ele formeaz ă un flux continuu, care începe cu dezinfectarea halelor în care vor fi crescu ţi puii de carne, se asigura depozitarea furajelor în bunc ăre, hr ănirea automat ă, microclimatul necesar în orice anotimp.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT

10. Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului

Analiza impactului asupra factorilor de mediu realizat ă pentru proiectul „FERMA TRANCU-BALACIU” propus de S.C. G. NEW YORK S.R.L. eviden ţiaz ă urm ătoarele aspecte: V proiectul propus de titular încorporeaz ă Cele Mai Bune Tehnici Disponibile privind sistemul de cre ştere aplicat; sistemele/echipamentele utilizate pentru ad ăpare, hr ănire, microclimat; consumurile de ap ă şi energie electric ă; managementul dejec ţiilor ; V nu exist ă un impact negativ semnificativ asupra factorilor de mediu, generat de proiectul propus și analizat în prezenta lucrare; V se va folosi tehnologia de cre ștere la sol pe a șternut permanent și echipamente moderne pentru ad ăpare, hr ănire, iluminat și asigurarea microclimatului, care vor minimiza consumurile de ap ă, gaze naturale și energie electric ă; condi ţiile de microclimat propuse de titularul proiectului vor avea ca rezultat emisii sc ăzute de amoniac din ad ăposturi; V depozitarea temporar ă a dejec ţiilor pe platforma special amenajat ă din incinta fermei permite aplicarea unui management corespunz ător al împr ăş tierii pe terenuri a acestora, prin corelarea ratei de aplicare cu cerinţele solului, exprimate în func ţie de necesarul de nutrien ţi ai solului şi vegeta ţiei; V cantit ăţ ile şi concentra ţiile emisiilor în sol prin împr ăş tierea pe sol a dejec ţiilor se reduc prin aplicarea tehnicilor nutri ţionale, utilizarea eficient ă a apei și tehnicile de împr ăștiere corelate cu respectarea prevederilor Codurilor de bune practici agricole în ferm ă și pentru protec ția apelor împotriva polu ării cu nitra ți din surse agricole; V de şeurile vor fi colectate selectiv şi eliminate în conformitate cu prevederile legislative sau valorificate prin unit ăţ i specializate; s-au prev ăzut spa ţii pentru stocarea temporar ă a tipurilor de de şeuri generate din activitate;

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul: „FERMA TRANCU-BALACIU ” sat Balaciu, comuna Balaciu, jude țul Ialomi ța TITULAR: SC G. NEW YORK DESIGN S.R.L. Bucure ști

FI ȘĂ DE PREZENTARE ȘI DECLARA ȚIE pentru SERVICE AUT V Pentru evitarea poluării solului de la scurgerile de carburan ți/lubrifian ți auto se vor realiza platforme betonate pe traseul de circula ție al mijloacelor de transport care deservesc obiectivul; V Depozitarea de șeurilor colectate selectiv în incinta fermei se va realiza în recipiente etan șe amplasate pe suprafe țe betonate ori în spa ții special amenajate și dimensionate corespunz ător; V Se va aplica un management corespunz ător al dejec țiilor de la evacuarea din hale, transport, stocare temporar ă și împr ăștiere pe terenuri agricole, cu respectarea prevederilor documentului BREF și a codului de bune practici agricole. V Amplasarea terenului pe care se dore ște realizarea investi ției în raport cu zonele protejate – locuin țe, respect ă distan ța minim ă recomandat ă în art. 11 al Ordinului Ministerului S ănătății nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igien ă și s ănătate public ă privind mediul de via ță al popula ției.

Pe baza informa ţiilor oferite de titularul proiectului, ţinând cont de toate aspectele analizate în prezenta lucrare, incluzând recomand ările BAT/BREF, apreciem că proiectul poate primi decizia favorabil ă a autorit ăţ ii competente pentru protec ţia mediului, dup ă evaluarea propunerilor motivate ale publicului în etapa de dezbatere public ă a prezentului raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. Se apreciaz ă c ă proiectul propus de S.C. G. NEW YORK S.R.L. respect ă recomand ările BAT/BREF şi se încadreaz ă în cerin ţele privind ob ţinerea acordului de mediu, în vederea promov ării investi ţiei. În condi ţiile respect ării proiectului şi a normelor tehnice de exploatare, al ături de măsurile de reducere a polu ării factorilor de mediu, impactul se apreciaz ă ca fiind în limite admisibile.

Elaborat: SC DIVORI PREST SRL SC DIVORI MEDIU EXPERT SRL Ionica Șerban Oana Savin Iuliana Fechete Ionela Gurguiatu

100