Raport De Mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – Com

Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

CUPRINS

1. INTRODUCERE ...... 3 2. STADIUL EXISTENT DE DEZVOLTARE URBANISTICA...... 6 2.1. Incadrarea in teritoriul localitatii...... 6 2.2. Analiza situatiei existente ...... 6 2.2.1. Aspecte generale...... 6 2.2.2. Analiza geotehnica...... 6 2.2.3. Caile de comunicatie ...... 7 2.2.4. Analiza fondului construit existent...... 8 2.2.5. Echipare edilitara ...... 9 2.2.6. Disfunctionalitati ...... 12 3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA...... 13 3.1. Elemente de tema...... 13 3.2. Descrierea solutiilor propuse...... 13 3.2.1. Dezvoltarea activitatilor...... 13 3.3. Valorificarea cadrului natural...... 15 4. ZONAREA FUNCTIONALA, REGLEMENTARI, BILANT TERITORIAL, INDICI URBANISTICI ...... 15 4.1. Obiective existente si propuse ...... 15 4.2. Zonificarea terenului, bilant teritorial...... 16 4.3. Regimul de inaltime ...... 17 4.4. Regimul de aliniere al constructiilor ...... 17 4.5. Modul de utilizare al terenului...... 18 4.6. Caile de comunicatii ...... 18 4.7. Dezvoltarea echiparii edilitare...... 19 4.7.1 Alimentarea cu apa ...... 19 4.7.2. Canalizare ...... 21 4.7.3 Canalizare pluviala...... 24 4.7.4. Alimentarea cu energie electrica ...... 24 4.7.5 Telefonie...... 25 4.7.6 Alimentarea cu caldura si gaze naturale ...... 25 5. STAREA ACTUALA A MEDIULUI...... 26 5.1.Elemente de cadru natural ...... 26 6. POLUANTII FIZICI SI BIOLOGICI AI MEDIULUI GENERATI DE ACTIVITATEA ANALIZATA ...... 33 6.1. AER ...... 33 6.1.1. Schimbari climatice. Protocolul de la Kyoto ...... 33 6.1.2. Gaze cu efect de sera si schimbari climatice ...... 39 6.1.3. Deteriorarea stratului de ozon...... 39 6.1.4. Acidifierea...... 40 6.1.5. Metale grele si poluanti organici persistenti ...... 40 6.1.6. Ozon troposferic si alti oxidanti fotochimici ...... 40 S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 1 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

6.1.7. Calitatea aerului...... 41 6.1.8. Poluari cu pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile...... 41 6.1.9. Evolutia calitatii aerului...... 42 6.1.11. Impactul asupra aerului ...... 44 6.1.12. Efectele poluarii aerului...... 45 6.2. APA ...... 49 6.2.1. Resursele de apa...... 49 6.2.2. Starea apelor de suprafata ...... 50 6.2.3. Situatia apelor uzate - surse majore si grad de epurare ...... 52 6.2.4. Impactul asupra apelor ...... 53 6.3. SOL...... 59 7. ZGOMOT SI VIBRATII ...... 62 7.1. Zgomot...... 62 7.2. Vibratii...... 63 7.3. Surse de poluare sonora si de vibratii ...... 64 7.4. Surse de vibratii, niveluri de vibratii...... 66 8. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI...... 67 9. MASURI SI RECOMANDARI...... 69 10. MONITORIZAREA ...... 71 11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC...... 72

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 2 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Raportul de mediu a fost intocmit in baza HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. In Raportul de mediu se vor face referinte in special la impactul zonei asupra mediului inconjurator si a solutiilor adoptate pentru ca acesta sa fie cat mai mic.

1. INTRODUCERE

Dezvoltarea societatilor umane la nivel global, atat din punct de vedere economic, cat si in corelatie cu cresterea continua a populatiei si cu tendinta de imbunatatire a conditiilor de nivel de trai si de confort, au favorizat cresterea din ce in ce mai accentuata a cantitatilor de deseuri solide, lichide si gazoase ce trebuiesc asimilate de mediul inconjurator. Evolutia rapida a acestui proces, provocata atat de introducerea tehnologiilor moderne, care manipuleaza materiale si substante tot mai diversificate, cat si de cresterea necesarului de produse care sa satisfaca cerintele unei populatii tot mai numeroase, a capatat proportii din ce in ce mai greu stapanite de om, cu consecinte dintre cele mai grave, intr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat. In tendinta de a reduce la minim cantitatile de deseuri cu efecte daunatoare asupra mediului, legislatia din Romania, armonizata cu legislatia UE, impune tuturor intreprinderilor, dar si populatiei, reducerea cantitatilor de reziduuri evacuate si a caracteristicilor lor nocive prin: - epurarea apelor uzate de catre cel ce le produce, pana la indicatori apropiati de cei ai apelor captate sau achitarea costurilor epurarii acestor ape. Adesea restitutia apelor uzate in emisar este in amonte de o alta priza de captare din aval, procesul de captare-restitutie fiind, in fond, un proces de recirculare a apei emisarului, iar utilizatorul devine interesat in a epura apele uzate, in scopul asigurarii calitatii optime a apei la priza de captare. - in ceea ce priveste emisia gazelor in atmosfera, se cauta, prin intermediul unei legislatii adecvate, nu numai reducerea concentratiilor pentru poluantii din aer si o dispersie adecvata a emisiilor, dar, in primul rand, reducerea la surse a cantitatilor totale de noxe emise, prin instalatii specifice de epurare a gazelor. In ceea ce priveste gazele cu "efect de sera", au fost stabilite o serie de reglementari internationale, care vizeaza reducerea (sau eliminarea acolo unde este posibil) utilizarii si producerii lor, in viitorul foarte apropiat. - cantitatile de deseuri solide evacuate trebuie reduse, prin recuperare, reciclare si refolosire, intr-o proportie cat mai mare, a materiilor refolosibile aflate in masa acestora, cat si prin adoptarea unor tehnologii cu un numar mic de rebuturi si cantitati minime de deseuri produse. De asemenea, se are in vedere ca produsul finit sa aiba o viata cat mai indelungata si sa fie usor de eliminat ca deseu, atunci cand utilizatorul va abandona acest produs. In functie de cantitatile si caracteristicile deseurilor produse, intreprinderile trebuie sa acopere costurile prelucrarii ulterioare a acestor deseuri, pana la stadiul de depozitare controlata a lor. Prin mediu sau mediu inconjurator se intelege mediul natural si cel construit, impreuna cu conditiile sociale si de viata corespunzatoare. In spiritul definitiei date, studiile de mediu (SM) care urmeaza sa se elaboreze pentru documentatiile de urbanism (DN) au in vedere, intr-o viziune integratoare, atat aspectele legate de mediul natural, cat si pe cele ale mediului construit, aflate permanent intr-o relatie de interdependenta. S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 3 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Reabilitarea, protectia si conservarea mediului reprezinta lucrari de interventii proiectate si realizate de om cu scopul pastrarii in limitele de normalitate a conditiilor de mediu. Alcatuit atat din elemente naturale, cat si provenind din desfasurarea activitatilor umane, mediul inconjurator este dificil de caracterizat, datorita multiplelor sale atribute, cat si relatiilor complexe dintre acestea, definite ca impacturi. Variabilele ce reprezinta caracteristici ale mediului sunt definite ca atribute, iar modificari ale atributelor furnizeaza indicatori ai schimbarii mediului. Datorita formei complexe a mediului, se recunoaste, in general, ca nu pot fi analizate toate atributele, implicit toate schimbarile mediului si nu pot fi luate toate masurile de protectie. In orice caz, cu cat se analizeaza mai multe atribute, cu atat se va obtine o evaluare mai corecta a acestora asupra mediului. Activitatea de elaborare a studiilor si proiectelor de amenajare a teritoriului si de urbanism, are ca scop principal, evaluarea problemelor, ameliorarea si conservarea mediului inconjurator. Corelarea se face in baza prevederilor legale, prin care sunt stabilite premizele, principiile si demersurile care se urmaresc in elaborarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism si in cadrul procedurilor de avizare si aprobare a acestora, din punct de vedere al protectiei mediului. In cadrul documentatiilor privind amenajarea teritoriului national, zonal, judetean, inter-orasenesc, inter-comunal, municipal, orasenesc sau comunal – precum si in planurile urbanistice generale, zonale sau de detaliu, problemele de protectie a mediului sunt prioritare, ele conditionand in mare masura prevederile de dezvoltare economico-sociala, urbanistica, tehnico-edilitara, etc. Astfel, prin Planul de Amenajare al Teritoriului se urmareste optimizarea utilizarii resurselor naturale, a posibilitatilor de dezvoltare si de repartitie a populatiei, pentru a asigura echilibrul necesar permanent, intre modul de valorificare a acestora si conditiile de protectie a mediului natural, in conceptia dezvoltarii durabile a teritoriului si localitatilor.

Descrierea obiectivelor principale ale planului

Reactualizare Plan Urbanistic General com. Mihail Denumirea lucrarii: Kogalniceanu Localitatea: com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomita Beneficiar: Consiliul Local al com. Mihail Kogalniceanu Proiectant general: SC TOPING COMPANY SRL

Principalele acte normative cu implicatii asupra viitoarei dezvoltarii a zonei sunt: · Legea privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor (nr. 51/1991 cu modificarile ulterioare, republicata); · Legea fondului funciar (18/1991, republicata); · Legea administratiei publice locale (nr. 69/1991, republicata) · Legea privind circulatia juridica a terenurilor (nr. 54/1998); · Legea privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica (nr. 33/1994); · Legea cadastrului imobiliar si a publicitatii imobiliare (nr. 7/ 1996); · Legea privind calitatea in constructii (nr.10/1996)

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 4 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

· Legea privind protectia mediului (nr. 265/2006, republicata); · Legea privind regimul juridic al drumurilor (nr. 82/1998 pentru aprobare OG nr. 43/1997); · Legea apelor (nr.107/1997); · Legea privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia (nr. 213/1998); · Legea privind zonele protejate (nr. 5/ 2000); · Legea nr. 96/995 pentru aprobarea OUG nr. 12/1993/1995 privind achizitiile publice; · Legile privind aprobarea sectiunilor Planului de Amenajare a Teritorilui National · H.G. 525/1996 - Regulamentul general de urbanism · H.G. 63/1994, H.G. 163/1997, H.G. 568/1998 – regulamentul privind organizarea licitatiilor pentru publice de bunuri si servicii; · Codul civil · Ordinul ministrului Sanatatii nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena si recomandarilor privind mediul de viata al populatiei; · HG nr. 1076/2004.

Tema program consta in urmatoarele:

Stabilirea obiectivelor, directiilor principale de actiune si masurilor de dezvoltare a localitatii pentru o perioada de 5 – 10 ani, pe baza analizei multicriteriale a situatiei existente si a strategiei de dezvoltare macroteritoriale. Scopurile generale sunt legate de: - raportul optim dintre amenajarea generala a teritoriului si dezvoltarea urbanistica a localitatilor sale; - relationarea localitatilor cu teritoriul sau administrativ si relationarea suprateritoriala; - stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan; - delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale sau antropice si reducerea vulnerabilitatii fondului constriit (existent si viitor); - modernizarea si dezvoltarea echiparii si a infrastructurii edilitare aferenta zonelor de extindere a intravilanului; - cresterea calitatii vietii; - precizarea conditiilor de amplasare si conformare a volumelor construite si amenajate; - corelarea intereselor publice cu cele individuale.

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 5 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

2. STADIUL EXISTENT DE DEZVOLTARE URBANISTICA

2.1. Incadrarea in teritoriul localitatii

Comuna Mihail Kogalniceanu este compusa din 2 sate, Mihail Kogalniceanu care este resedinta de comuna, si sat apartinator Hagieni. Comuna se invecineaza la vest cu orasul Tandarei si comuna Valea Ciorii, la est cu comuna Giurgeni si la sud cu comuna Vladeni.

2.2. Analiza situatiei existente

2.2.1. Aspecte generale Comuna Mihail Kogalniceanu are in componenta sa localitatile Mihail Kogalniceanu si Hagieni, si este situata in zona de nord – est a judetului Ialomita, la cca. 35 km de municipiul Slobozia. Resedinta de comuna, Mihail Kogalniceanu, este situata pe malul stang al raului Ialomita, la limita luncii acesteia cu Campia Baragan central, iar localitatea componenta, respectiv satul Hagieni, pe malul drept al raului la limita luncii cu Campia Baraganului sudic. Ca marime, comuna se incadreaza in categoria localitatilor medii cu un teritoriu administrativ de 8627 ha si o populatie de 3142 locuitori (2009).

2.2.2. Analiza geotehnica Aspectul general al terenului pe intreg teritoriul comunei este plan si stabil, specific reliefului de campie, cu denivelari la zona de contact a luncii cu campia si mici in zonele de eroziune a retelei hidrografice. In apropierea cursurilor de apa, pe zonele cu drenaj insuficient, s-au produs fenomene de baltire creand areale cu umiditate excesiva. Conform normativului privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice, NP 074/2002, in functie de relieful zonei, pe baza prospectiunii de detaliu s-au identificat urmatoarele conditii geotehnice si a fost evaluat nivelul riscului geotehnic la executarea unor constructii din categoria importanta redusa. Succesiunea litostratigrafica generala a zonei (evidentiata in forajele geotehnice executate) este urmatoarea, de la suprafata, in zonele cercetate:

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 6 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Orizontul de pietrisuri cu un continut mare de nisip si cu stratificatie practic uniforma si orizontala (inclinarea este mai mica de 4°) constituie un teren bun de fundare. Nivelul hidrostatic se afla in cea mai mare parte a teritoriului sub adancimea de 2 m si de aceea la executarea sapaturilor nu vor fi necesare epuismente.

Zona de campie: - Pamanturi de umplutura sau sol vegetal cu grosimi diferite de la punct la punct (in general variaza de la 0,50 m la 0,80 m). - Nisipuri argiloase prafoase si argile nisipoase cu grosimi variabile in baza cu concretiuni calcaroase.

Calculul terenului de fundare se va face pe baza presiunilor conventionale de calcul in conformitate cu STAS 3300/2-1985. Valorile de baza recomandate pentru toate zonele, pentru o faza preliminara, sunt urmatoarele: - Presiunea conventionala de calcul a terenului de fundare se va considera pentru B= 0,50 – 1,00 m si adancimile indicate, la incarcari in gruparea fundamentala Pconv = 150 kPa. - Presiunea conventionala pentru alte adancimi de fundare si alte latimi ale talpii de fundatie se vor aplica la calcul corectiile de latime si de adancime conform STAS 3300/2-1985, considerand Pconv barat egal cu 280 kPa. Se estimeaza tasari uniforme mici, in medie 2,5 – 2,8 cm. - Se vor prevedea sprijiniri la sapaturi mai adanci de 1,5 m, in spatii inguste.

2.2.3. Caile de comunicatie Teritoriul are un ax principal, DN 2A, ce imparte teritoriul in doua parti distincte in care este situat fiecare sat la care se face acces prin doua axe secundare: - DJ 212 spre Mihail Kogalniceanu - DJ 3 spre Hagieni Mai exista doua axe importante de circulatie: - DJ 213 leaga DN 2A de Gura ialomitei - DC 2 leaga Mihail Kogalniceanu cu Gura Ialomitei Se poate spune ca circulatia rutiera se desfasoara aproape in totalitate pe DN 2A. Accesul in teritoriu se face prin: - drumuri nationale: DN 2A Urziceni – Constanta - drumuri judetene: DJ 212 – Mihail Kogalniceanu – Luciu DJ 213 – Int. DN 2A – Gura Ialomitei - drumuri comunale: DC 3 – Int. DN 2A – Hagieni DC 2 – Mihail Kogalniceanu – DJ 213 - cale ferata: cale ferata dezafectata traverseaza teritoriul

Localitatea este relationata de resedinta de judet, Slobozia, prin intermediul DN 2A, cale de circulatie moderna. Reteaua principala de strazi este structurata in cea mai mare parte pe DJ 212 care traverseaza comuna de la nord la sud si DC 2. Localitatea Hagieni este traversata de drumul DC 3, facand legatura cu Dn 2A, traversand raul Ialomita peste un pod plutitor din pontoane. Lungimea strazilor de pe raza comunei: 25.500 km. Drumuri cu imbracaminte asfaltica: 5.966 km.

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 7 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Lungime strazi pietruite – 19.974 km. Lungime strazi neasfaltate si nepietruite / pamant – 2.376 km.

2.2.4. Analiza fondului construit existent Repartitia zonelor functionale se analizeaza pe doua trepte de teritoriu, in cadrul teritoriului administrativ al comunei Mihail Kogalniceanu si in cadrul intravilanului localitatii. Comuna Mihail Kogalniceanu se intinde pe o suprafata de 8.627 ha, din care intravilan aprobat in anul 2006 – 358 ha. Facem mentiunea ca bilantul teritorial s-a intocmit prin planimetrarea electronica a intravilanului actual, transpus pe suport topografic nou si ca exista o diferenta in plus de 32,62 ha intre suprafata totala cuprinsa in intravilanul aprobat in PUG anterior (358 ha) si suprafata rezultata acum (390,62 ha).

Situatia trupurilor de intravilan existente Suprafata (ha) Mihail Kogalniceanu – resedinta de comuna 300,46 Hagiei – sat apartinator 75,04 A1 – cimitir 0,24 A2 – locuinta 11,12 A3 – industrie 0,46 A4 – statie electrica 0,32 A5 – locuinta 0,37 B1 – cimitir 0,81 B2 0,71 B3 1,09 TOTAL 390,62

Bilantul teritorial al suprafetelor cuprinse in intravilanul existent Mihail Kogalniceanu Hagieni Trupuri izolate Total Functiuni Supr. Supr. Supr. Supr. Supr. Supr. Supr. Supr. (ha) (%) (ha) (%) (ha) (%) (ha) (%) Locuinte si functiuni 164,63 54,79 6,99 9,32 0,61 4,03 172,23 44,09 complementare Zona unitati agricole 15,19 5,06 0,54 0,72 0,00 0,00 15,73 4,03 zootehnice Institutii publice si servicii de interes 5,41 1,80 0,32 0,43 0,78 5,16 6,51 1,67 public Unitati industriale 1,14 0,38 0,00 0,00 0,00 0,00 1,14 0,29 Cai de comunicatie si 16,73 5,57 3,36 4,48 0,04 0,26 20,13 5,15 transport – strazi Cai de comunicatie si 0,18 0,06 0,00 0,00 0,00 0,00 0,18 0,05 transport – cai ferate Gospodarie 2,15 0,72 0,00 0,00 1,84 12,17 3,99 1,02 comunala, cimitir Terenuri agricole in 65,82 21,91 63,13 84,13 0,73 4,83 129,68 33,20 intravilan Zona echipare 0,01 0,00 0,00 0,00 11,12 73,54 11,13 2,85 tehnico – edilitara Zona destinatie 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 speciala Ape 0,18 0,06 0,00 0,00 0,00 0,00 0,18 0,05 S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 8 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Terenuri neproductive 4,25 1,41 0,00 0,00 0,00 0,00 4,25 1,09 Spatii plantate, 24,77 8,24 0,70 0,93 0,00 0,00 25,47 6,52 agrement, sport Terenuri forestiere 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 TOTAL 300,46 100,00 75,04 100,00 15,12 100,00 390,62 100,00

2.2.5. Echipare edilitara Alimentarea cu apa potabila in localitate se realizeaza prin retele de apa in sistem centralizat. Comuna nu beneficiaza de retea de colectare si tratare a apelor uzate. Apele pluviale din zonele de locuit amplasate in intravilanul localitatii sunt dirijate prin rigole si santuri spre lac sau spre canalele de desecare. Comuna Mihail Kogalniceanu nu este alimentata cu gaze naturale de la reateaua nationala de transport si distributie.

Gospodarirea apelor Pentru asigurarea unei eficiente gospodariri a apelor, atat in prezent cat si in perspectiva, sunt necesare o serie de masuri, legate in principal de protectia calitatii resurselor de apa de suprafata si subterana, dar si de intretinerea si corecta exploatare a lucrarilor hidrotehnice existente. In privinta asigurarii cerintei de apa a folosintelor, atentia trebuie concentrata asupra principalelor captari de apa, atat de suprafata, cat si subterane, protectia calitatii apei prelevate din aceste surse fiind o prioritate. Resursele de apa subterana sunt mai putin vulnerable decat cele de suprafata, dar odata poluate, refacerea calitatii lor este mult mai dificila, realizandu- se in timp indelungat. Actiunile de protectie a acestor resurse trebuiesc concentrate asupra apelor freatice care sunt mai expuse la poluare. In privinta captarilor de apa subterana de adancime care servesc alimentarii cu apa prin sistem centralizat este necesar a se stabili pentru fiecare in parte zona de protectie sanitara aferenta, pentru a se evita astfel orice eventuala poluare accidentala. Pentru eliminarea efectelor distructive ale apelor de suprafata sunt necesare lucrari hidrotehnice, combinate cu lucrari de imbunatatiri funciare si de impadurire.

Alimentarea cu apa In localitatea Mihail Kogalniceanu exista un sistem centralizat de alimentare cu apa, dar care nu cuprinde si satul Hagieni. Pentru asigurarea debitului de apa la sursa exista trei puturi de adancime (H = 100 m) – cu Q = 3,5 l/s, cu debit de minim QP = 3,5 l/s. Sunt existente trei rezervoare metalice, insumand o capacitate de inmagazinare de V = 410 mc, suficienta pentru intreg sistemul: - V = 30 mc, montat suprateran pe stelaj metalic la inaltimea de 8 m; - V = 80 mc, montat suprateran pe stelaj metalic la inaltimea de 9 m; - V = 300 mc, montat semiingropat.

Asigurarea presiunii de consum in toate punctele retelei se face prin intermediul unei statii de pompare echipata cu un hidromodul care asigura si debitul de incendiu corespunzator.

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 9 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Dezinfectia apei se face cu hipoclorit de sodiu. Dozarea clorului se face cu un dozator automat. Statia de clorinare reprezinta un grad inalt de fiabilitate si siguranta in exploatare si este complet automatizata. Reteaua de distributie este din tuburi de polietilena de inalta densitate tip PE SDR 17.6 Pn 6 bar. Lungimea totala a retelei este de cca. 29 000 m, repartizata pe lungimi si diametre astfel: - Dn 200 x 11,4 mm – L = 150 ml - Dn 110 x 6,3 mm – L = 13 650 ml - Dn 75 x 4,3 mm – L = 14 400 ml - Dn 63 x 3,6 mm – L = 800 ml

La dimensionarea conductelor s-a tinut cont de lungimea retelelor, debitelor medii zilnice, debite maxim orare, presiune disponibila pentru regim de inaltime P+1 (16 m), presiunea disponibila pentru hidrantii de incendiu Hmin = 7 mCA. Reteaua de distributie este prevazuta cu urmatoarele accesorii si anexe: - camine pentru vane de inchidere, ventile de aerisire, armaturi de golire; - cismele stradale din fonta cu sistem de descarcare; - hidranti de incendiu subterani Dn 65 mm STAS 695.

Pentru lucrari de alimentare cu apa, conform HG 930/2005, s-au realizat urmatoarele zone de protectie: - Raza de 10 m din centrul forajului, pentru puturile de mare adancime; - Distanta de 20 m de la zidurile exterioare ale constructiei, pentru rezervoare, statia de tratare si statia de pompare; - Distanta de 10 m de o parte si de alta a conductelor de aductiune apa.

Canalizarea si epurarea apelor uzate Pentru realizarea canalizarii, comuna Mihail Kogalniceanu s-a constituit intr-o asociatie intercomunitara impreuna cu localitatile Gura Ialomitei si Giurgeni, pentru gasirea unei surse de finantare. In prezent, comunele Mihail Kogalniceanu, Gura Ialomitei si Giurgeni nu dispun de un sistem centralizat de canalizare pentru apa uzata menajera, locuitorii utilizand pentru colectarea apelor uzate latrine uscate, puturi absorbante sau fose septice. In urma analizarii solutiilor de realizare a unui sistem centralizat de canalizare s-a stabilit in baza analizei economice ca se impune realizarea unei statii de epurare comune pentru cele trei localitati. Pentru aceasta s-a intocmit studiul de fezabilitate aferent.

Alimentarea cu energie electrica – instalatii electrice In interiorul localitatilor consumatorii de energie electrica sunt alimentati prin posturi de transformare aeriene pozate pe stalpi din beton si lemn. Toate posturile de transformare sunt de utilitate publica. Actualmente, cladirile din interiorul teritoriului localitatilor si a trupurilor izolate existente sunt racordate la retelele de alimentare cu energie electrica. In masura mobilarii suprafetelor nou introduse in intravilan, cu destinatie cu precadere ca zone de locuinte si zone destinate unitatilor de industrie prelucatoare, in fiecare din cele doua localitati, constructiile se vor putea racorda la retelele de joasa tensiune din zona amplasamentelor, acestea existand in teren.

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 10 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

In ceea ce priveste zonele destinate eventualelor unitati economice din perimetrele marginale ale localitatii, nu exista nominalizari si nici delimitari de parcele, delimitari de drumuri, acestea urmand sa constituie tematica planurilor urbanistice zonale sau de detaliu care se vor stabili in cadrul programelor de aplicare a prevederilor P.U.G. prin manageriat propriu. Consiliul Local si Primaria comunei Mihail Kogalniceanu vor trebui sa le initieze in vederea crearii destinatiei fiecarei parcele si pentru scoaterea din interdictia temporara de construire existenta. In cadrul studiilor respective, pe parcurs, se vor stabili consumatorii si necesarul de energie electrica, precum si modul de racordare la retelele si posturile de transformare existente in zona respectiva sau la distanta relativ redusa. Noii consumatori de energie electrica vor fi alimentati prin posturi de transformare aeriene, amplasate astfel incat, impreuna cu posturile de transformare existente, sa realizeze caderi de tensiune minime. Lampile de iluminat sunt din 3 in 3 stalpi, putandu-se aprecia ca bun iluminatul stradal.

Instalatii telefonice In anul 2004, localitatea a beneficiat de telefonie prin fibra optica, sistem foarte performant, putand avea acces orice gospodarie la conectare. In ultimul timp numarul de gospodarii cu telefonie fixa nu a inregistrat cresteri si datorita faptului ca in zona exista semnal pentru orice telefonie mobila. Peste 70% din gospodarii au cel putin un telefon mobil. Institutiile publice mai importante si o parte din locuitori sunt conectati la internet, iar in cladirea caminului cultural exista si un punct de informare si documentare pentru cetateni. Exista televiziune prin cablu in intreaga comuna.

Alimentarea cu caldura Nu exista un sistem centralizat de alimentare cu caldura in comuna Mihail Kogalniceanu. In prezent alimentarea cu caldura a locuintelor individuale din satele comunei este asigurata de: sobe cu combustibil solid – lemn, combustibil lichid – motorina; cu aparatura de incalzit pe baza de energie electrica, si partial cu centrale termice individuale pe baza de combustibil solid (lemn) si lichid (motorina).

Alimentarea cu gaze naturale Pe raza comunei Mihail Kogalniceanu nu exista un sistem de alimentare cu gaze naturale.

Gospodaria comunala In localitatea Mihail Kogalniceanu a fost realizata recent o platforma de compost, in vederea transformarii gunoiul de grajd in compost. Suprafata totala a amplasamentului este cca. 4000 m2 (80m x 50m). La intrarea pe amplasament este prevazuta o cabina administrativa si paza cuplata cu gospodaria de apa. Aceasta este de tip container si are dimensiunile 2 m x 2 m. Platforma propriu-zisa pentru obtinerea compostului este de forma dreptunghiulara, betonata, cu latimea de 34 m, din care 30 m spatiu de depozitare (15 m pe fiecare latura) si 4 m pe mijloc spatiu de acces al autovehiculelor de transport / incarcare / manipulare gunoi de grajd / compost. S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 11 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Activitatea de salubrizare din comuna a fost preluata de SC ADI ECO 2009 SRL Tandarei, care colecteaza si transporta deseurile menajere cu o frecventa de doua ori pe luna. Toti locuitorii comunei au incheiat contracte de salubrizare cu aceasta societate.

2.2.6. Disfunctionalitati In urma analizelor si studiilor de fundamentare privind disfunctionalitatile care apar in desfasurarea activitatilor in localitate, au fost identificate urmatoarele disfunctionalitati, precum si cauzele care le-au produs: 1. Fondul construit si utilizarea terenurilor: - Slaba deservire a comunei cu servicii medicale (policlinica, spital, statie de salvare, maternitate, etc.) - Starea precara a dotarilor culturale, acestea necesitand reabilitare. - Slaba dezvoltare a structurilor turistice (capacitati de cazare, unitati de alimentatie publica).

2. Spatii plantate, agrement si sport: - insuficienta spatiilor destinate pentru agrement si sport.

3. Echipare edilitara: - Ineficienta canalizarii pluviale, existenta rigolelor stradale si a viroagelor neamenajate din punct de vedere hidrotehnic, cauza majora in producerea alunecarilor de teren. - Izolarea termica necorespunzatoare a cladirilor de locuit. - Retea electrica nemodernizata

4. Probleme de mediu: - depozitarea necontrolata de deseurilor pe malul raurilor - taierea necontrolata a padurilor, inclusiv a celor de lunca ce afecteaza mediul natural

5. Dezvoltare economica: - restructurarea unor unitati economice (activitati productive) - slaba dezvoltare a structurilor turistice si dotarilor aferente

6. Evolutie demografica: - rata mica a populatiei ocupate

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 12 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA

3.1. Elemente de tema

Analiza resurselor si a problemelor cu care se confrunta, a necesitatilor si prioritatilor de dezvoltare, a masurilor de interventie in baza prerogativelor legale, conferite Consiliului Local Mihail Kogalniceanu, face necesara identificarea unor obiective strategice menite sa constituie cadrul necesar unei evolutii economico – sociale adecvate pentru perioada 2007 – 2013. In acest scop, Consiliul Local Mihail Kogalniceanu isi propune urmatoarele obiectve: - Ridicarea calitatii vietii locuitorilor comunei; - Protectia mediului inconjurator si a naturii; dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii de mediu; - Promovarea unei agriculturi performante, modernizarea infrastructurii fizice si de utilitati publice pentru revigorarea spatiului rural in vederea crearii conditiilor de viata compatibile cu mediul rural; - Promovarea parteneriatului public – privat si crearea de oportunitati si facilitati pentru potentialii investitori autohtoni sau straini; - Sporirea competivitatii tuturor sectoarelor de activitate; - Valorificarea potentialului turistic local si zonal; - Dezvoltarea infrastructurii de afaceri; - Dezvoltarea infrastructurii de sanatate; - Dezvoltarea infrastructrii educationale si culturale; - Initierea unor masuri pentru dezvoltarea micii industrii.

3.2. Descrierea solutiilor propuse

DESCRIEREA SOLUTIEI DE ORGANIZARE URBANISTICA

3.2.1. Dezvoltarea activitatilor Pe baza analizelor la nivelul teritoriului si la nivelul asezarilor, pentru activarea functiilor economice se propun:

In domeniul agriculturii si cresterii animalelor: - reglementarea situatiei juridice a terenurilor, in corelarea cu utilizarea lor; - extinderea intravilanelor cu lotizari destinate caselor de vacanta si altor functiuni; - activarea ponderii culturii plantelor industriale; - activarea viticulturii; - activarea apiculturii; - activarea pisciculturii; - masuri de recastigare, pentru agricultura, a unor terenuri degradate.

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 13 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

In domeniul exploatarii materiilor prime, a micii industrii, serviciilor si turismului: - activarea industriei prelucratoare a materiilor prime de pe teritoriul comunei si a produselor agricole, inclusiv prin concesionarea unor terenuri ca trupuri izolate si extinderi ale intravilanelor; - activarea turismului de tranzit si local (la obiectivele turistice, culturale, naturale si agroturism); - in situatia recastigarii terenurilor forestiere de catre particulari, se impune controlul exploatarilor pentru evitarea efectelor negative ale defrisarilor haotice.

Agricultura, silvicultura si piscicultura Se prevede ca si in anii viitori, agricultura sa fie practicata in cadrul gospodariilor individuale cu orientarea spre dezvoltarea pomiculturii, a sectorului zootehnic si a albinaritului.

Activitati industriale si de constructii Datorita apropierii cu municipiul Slobozia apar oportunitati de dezvoltare a activitatilor industriale.

Serviciile Este necesara dezvoltarea in localitate a serviciilor: - reparatii aparatura casnica; - raparatii radio – TV; - raparatii incaltaminte; - croitorie, etc. De altfel, cresterea procentului de activi ocupanti in servicii pana la niveluri comparabile cu cele din tarile dezvoltate va fi semnul ca suntem pe drumul cel bun al integrarii.

Evolutia populatiei In contextul societatii contemporane, cand dezvoltarea cunoaste un ritm accelerat, nevoia prognozelor demografice devine imperioasa datorita implicatiilor evolutiei populatiei si implicit ale fenomenelor demografice in evolutia vietii socio- culturale a societatii. Prezumarea populatiei de perspectiva se poate face prin doua metode: A) Metoda de crestere biologica, bazata pe cresterea naturala. Anul 2009: 3142 locuitori P = Po-n x St P = populatia preliminara Po = populatia existenta n = numarul de ani pentru care se face calculul St = spor total Anul 2019: populatia 2009 + 10 ani x (5 loc./an) = 3142 + 10 x 5 = 3192 locuitori B) Metoda tendentioasa, prin proiectarea pentru perioada urmatoare a sporului mediu pentru o perioada de 20 ani. Anul 2009: 3142 locuitori Rata medie de crestere anuala: 0,002 Pi = Po (1 + r x n) Pi = populatia prezumata Po = populatia existenta S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 14 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

r = rata de crestere n = numarul de ani pentru prognoza Anul 2029 – Pi = 3142 x (1+ 0,002 x 20)= 3142 x 1,04 = 3267 locuitori

3.3. Valorificarea cadrului natural

Investitiile initiate prin acest proiect se vor structura astfel incat relieful zonei sa nu fie afectat. Cadrul natural va fi imbunatatit prin dezvoltarea unor masive si aliniamente plantate cu vegetatie arboricola, precum si cu peluze cu vegetatie perena, in locul suprafetelor ocupate pana acum de culturi agricole.

4. ZONAREA FUNCTIONALA, REGLEMENTARI, BILANT TERITORIAL, INDICI URBANISTICI

4.1. Obiective existente si propuse

Zonificarea generala a asezarilor ramane neschimbata. In plansa nr. 3 anexata sunt prezentate propunerile si reglementarile urbanistice pentru comuna in functie de nevoia de dezvoltare si de particularitatea sa. Fata de suprafata cuprinsa in intravilanul existent al comunei Mihail Kogalniceanu de 390,62 ha, s-a propus o marire cu 127,91 ha.

Situatia trupurilor de intravilan propuse Suprafata (ha) Mihail Kogalniceanu – resedinta de comuna 309,46 Hagieni – sat apartinator 75,04 A1 – cimitir 0,67 A2 – locuinta 0,24 A3 – industrie; halta C.F.R. 2,13 A4 – statie electrica 11,12 A5 – locuinta 0,37 A6 – releu 0,5 A7 – restaurant; benzinarie;spalatorie auto 0,32 A8 – zona cu destinatie speciala 117,92 B1 – cimitir 0,76 TOTAL 518,53

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 15 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

4.2. Zonificarea terenului, bilant teritorial

Bilantul teritorial al suprafetelor cuprinse in intravilanul propus: Mihail Hagieni Trupuri izolate TOTAL Kogalniceanu FUNCTIUNI Supr. Supr. Supr. Supr. Supr. Supr. Supr. Supr. (ha) (%) (ha) (%) (ha) (%) (ha) (%) Locuinte si functiuni 234,92 75,91 70,12 93,44 0,61 0,46 305,68 58,95 complementare Zona unitati agricole / 15,3 4,94 0,54 0,72 0,00 0,00 15,84 3,05 zootehnice Institutii publice si servicii de interes 5,41 1,75 0,32 0,43 0,32 0,24 6,05 1,17 public Unitati industriale 5,99 1,94 0,00 0,00 1,41 1,05 7,40 1,43 Cai de comunicatie si 17,89 5,78 3,36 4,48 0,00 0,00 21,25 4,10 transport – strazi Cai de comunicatie si 0,00 0,00 0,00 0,00 0,71 0,53 0,71 0,14 transport – cai ferate Gospodarie 1,48 0,48 0,00 0,00 1,44 1,07 2,92 0,56 comunala, cimitire Terenuri agricole in 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 intravilan Zona echipare 0,01 0,00 0,00 0,00 11,62 8,67 11,63 2,24 tehnico – edilitara Zona destinatie 0,00 0,00 0,00 0,00 117,92 87,98 117,92 22,74 speciala Ape 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 Terenuri 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 neproductive Spatii plantate, 28,46 9,20 0,7 0,93 0,00 0,00 29,16 5,62 agrement, sport Terenuri forestiere 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 TOTAL 309,46 100,00 75,04 100,00 134,03 100,00 518,53 100,00

Conform acestui tabel, marirea intravilanului este perfect rezonabila motivata de realitatile existente in raport cu aspiratiile privind dezvoltarea. Extinderea intravilanelor existente vine in intampinarea unor cereri in acest sens (noi lotizari pentru locuinte in zone interesante, noi zone industriale, turistice, cu respectarea normelor de protectie a mediului, noi dotari edilitare si de alta natura, etc.). Bilantul final arata ca la intravilanul existent, prin amenajari functionale, vor creste suprafetele destinate locuirii, zone industriale, agrement. In aceeasi masura, vor disparea terenurile libere (fara o definitie clara) sau neproductive.

Suprafete introduse in intravilan Mihail Kogalniceanu 9 ha Hagieni 0 ha Trupuri izolate 118,91 ha TOTAL 127,91 ha

Activitati de tip industrial si depozitare S-au creat oportunitati in zona de sud a localitatii Mihail Kogalniceanu.

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 16 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Activitati de tip agro-zootehnic Se pastreaza doar unitatile existente, pentru noi propuneri se vor elabora documentatii ulterioare.

Locuinte Odata cu cresterea gradului de urbanizare a localitatii, prin finalizarea lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare si existenta unor propuneri de alimentare cu gaze, dezvoltarea retelei de servicii si dezvoltarea unor unitati industriale, se preconizeaza ca populatia comunei o sa creasca, atat prin spor natural, cat si prin spor migrator. In toate zonele, noile constructii de locuit, social culturale, comerciale si industriale vor respecta prevederile regulamentului de urbanism, dupa aprobarea acestuia de catre organele de drept. In functie de posibilitatile populatiei vor continua imbunatatirea nivelului de confort a locuintelor, prin: - repararea, consolidarea si modernizarea constructiilor existente; - extinderea cu dependinte si anexe gospodaresti; - racordarea la lucrari de alimentare cu apa si canalizare (pe masura executiei acestora).

Constructiile noi de locuinte se vor face pe terenuri proprietate particulara in conformitate cu legislatia in vigoare pe baza unor documentatii intocmite de proiectanti autorizati, si numai dupa obtinerea tuturor avizelor.

Cai de comunicatie si transporturi S-au propus pentru modernizare mai multe strazi.

Servicii Interventiile cu caracter modificator constau in realocari de suprafete si/sau in modernizari ale constructiilor existente care isi mentin functia, fara extinderea terenului aferent.

4.3. Regimul de inaltime

Regimul de inaltime al constructiile care se autorizeaza trebuie sa se incadreze in limita maxima de inaltime parter + etaj.

4.4. Regimul de aliniere al constructiilor

Autorizarea executarii constructiilor in zona reglementata se face cu respectarea amplasarii corpurilor principale de cladire la minim 20 m fata de axul drumului comunal, respectiv la minim 15 m fata de axul drumului interior. Distanta oricarei cladiri supraterane fata de vecinatatile dinspre est si dinspre vest va fi de minim 10 m.

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 17 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

4.5. Modul de utilizare al terenului

Procent maxim de ocupare a terenului (P.O.T.): nu este prevazut un grad maxim de ocupare a terenului acest aspect va fi hotarat odata cu elaborarea unui studiu de specialitate PUZ, PUD. Coeficient maxim de utilizare a terenului [C.U.T.] nu este prevazut un coeficient maxim de utilizare a terenului acest aspect va fi hotarat odata cu elaborarea unui studiu de specialitate PUZ, PUD.

4.6. Caile de comunicatii

Prezenta documentatie de specialitate urmareste, printre altele, si alcatuirea structurii retelei majore de circulatie, amplasarea principalelor intersectii si a parcajelor, organizarea desfasurarii traficului rutier pentru diferite categorii: tranzit greu, transport local si interzonal, circulatie generala (autoturisme si trafic de servicii si interventii), dotarile principale actuale de circulatie, tinand cont de noile STAS-uri si normative, precum si de legislatia in vigoare. In vederea stabilirii si realizarii strategiei de dezvoltare rurala si regionala, pentru valorificarea la maximum a retelei existente si a potentialelor de infrastructuri si dotari, ca si pentru stabilirea posibilitatilor de interventie imediata, s-a urmarit modul in care sunt realizate legaturile intre penetratii, cum sunt rezolvate principalele noduri rutiere, sistemul major de artere pentru trafic greu, etc., analizandu-se, totodata, in ce masura caile de comunicatie aferente localitatii corespund conditiei majore de functionalitate individuala si in corelare, avand in vedere necesitatea integrarii in sistemul regional si in normele europene. Marea majoritate a strazilor necesita atat amenajari de profil, cat si aplicarea de imbracaminti. Din punct de vedere al circulatiei pietonale, disfunctionalitatile majore sunt constituite de lipsa trotuarelor pe numeroase strazi, discontinuitatea trotuarelor, precum si starea rea de viabilitate a majoritatii trotuarelor. Printre obiectivele prioritare ale administratiei publice locale in domeniul drumurilor trebuie inscrise, pe langa modernizarea strazilor, si amenajarea corespunzatoare a trotuarelor, cu o latime minima de 1,00 m. Principala problema o constituie rezervarea spatiilor necesare dezvoltarii retelei de comunicatie, cu interdictii temporare sau chiar definitive de construire, astfel incat aceste terenuri sa ramana libere pentru a fi utilizate in diferite scopuri functionale (zona de protectie si siguranta, spatiu verde, platforme si parcaje, etc.). Autoritatile locale vor urmari ca traficul sa nu fie ingreunat prin nerespectarea zonelor de siguranta si de protectie (22 m – drumul national, 20 m – drumul judetean si 18 m – drumul comunal, din ax de-o parte si alta) prin amplasarea de constructii, panouri, vegetatie inalta, etc., asigurandu-se razele de curbura, invelitoarea strazilor in zonele de intersectie, propunandu-se a se realiza cu denivelari mici in suprafata premergatoare intersectiei, astfel incat viteza autovehiculelor sa se reduca la intrarea in traficul de pe drumurile principale. In conformitate cu analiza datelor existente, a posibilitatilor de optimizare, a obiectivelor majore ale Planului Urbanistic, cu normele tehnice in vigoare pentru proiectarea strazilor, intersectiilor, profilurilor caracteristice, etc., si cu discutiile cu S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 18 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa factorii locali de specialitate, s-au propus cateva reglementari mai importante pentru eliminarea disfunctionalitatilor infrastructurii rutiere si a celor de dotare si organizare, pentru satisfacerea conditiilor de trafic si de incadrare rurala: - amenajarea intersectiilor arterelor principale cu celelalte strazi; - amenajarea penetratiilor rutiere; - modernizarea si viabilizarea strazilor prin: aplicarea de imbracaminti rutiere sau cel putin impietruiri, amenajari de profil, corectarea elementelor geometrice necorespunzatoare si largiri; - reglementarea circulatiei pietonale prin: amenajarea de trotuare, imbunatatirea generala a starii de viabilitate a trotuarelor, amenajarea de treceri pentru pietoni; - spatiile de parcare se vor asigura in concordanta cu prevederile regulamentului general de urbanism, pentru unitatile de utilitate publica in terenurile proprii, in afara domeniului public pe cat posibil, iar pentru locuinte in cadrul loturilor personale. De-a lungul strazilor se va asigura acces individual la fiecare lot sau functiune urbana; - santurile existente de-o parte si de cealalta a drumurilor si strazilor se vor decolmata periodic, asigurandu-se scurgerea apelor meteorice; - odata cu realizarea noilor strazi in intravilanele propuse (in baza proiectelor tehnice de specialitate), se vor asigura prospectele la cca. 20 m, asigurandu-se zonele de acostament, spatiul verde de aliniament, gabaritele necesare ale santurilor de preluare a apelor meteorice, razele de curbura la intersectii pentru asigurarea vizibilitatii, si se va stabili calitatea infrastructurii pentru traficul din zona.

4.7. Dezvoltarea echiparii edilitare

4.7.1 Alimentarea cu apa Configuratia actuala a sistemului de alimentare cu apa al localitatii Mihail Kogalniceanu permite extinderea fara probleme a retelei de distributie a apei si pe celelalte strazi ale localitatii necuprinse in etapele anterioare, precum si a celor corespunzatoare extinderii intravilanului. Reteaua de distributie se va realiza din conducte de polietilena de inalta densitate, montate ingropat sub adancimea de inghet, reteaua fiind prevazuta cu vane de sectionare la ramificatii. Pentru identificarea conductei, pe toata lungimea acesteia, se va monta o banda de identificare pentru a se evita deteriorarea acesteia in cazul unor lucrari de sapaturi ulterioare. Pe conductele de distributie s-au prevazut camine de intersectie si de linie, din beton, carosabile, prevazute cu vane de sectionare. Instalatiile hidraulice din camine sunt din polietilena, armaturile si piesele de legatura sunt imbinate cu flanse. Pe tronsoanele de retea ce transporta cel putin 5 l/s se vor monta hidranti supraterani de incendiu Dn = 80 mm, amplasati la circa 500 m distanta intre ei, pe conductele cu diametrul minim de 100 mm. Adancimea de pozare a tubulaturii, atat la reteaua de distributie, cat si la conducta de aductiune, masurata de la generatoarea superioara a conductei trebuie sa fie de minim 1,20 m, respectandu-se conditiile impuse de furnizor referitoare la preluarea sarcinilor.

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 19 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Latimea fundului santului de pozare va fi astfel dimensionata incat sa existe minim 10 cm liberi pe marginea fiecarei parti a conductei si sa permita pozarea corecta a acesteia. Inainte de pozare se va asterne pe fundul santului nisip in grosime de 15 cm, care constituie patul de fundare al conductei. Dupa pozarea tubulaturii, se vor umple cu nisip partile laterale si spatiul de deasupra generatoarei superioare a conductei, pana la o inaltime de 15 cm. In continuare, intervalul de deasupra umpluturii cu nisip pe o grosime de 30 cm va avea ca material de umplutura, obligatoriu, material faramitat care sa nu contina pietre, bulgari de pamant, resturi de pavaj, resturi de materiale sau ramasite organice. Zona cuprinzand partile laterale ale conductei si cea de deasupra generatoarei superioare, pana la minimum 30 cm peste generatoarea superioara, constituie zona de umplutura speciala. Executarea patului de pozare si montarea conductelor se va face numai in absenta apei. Imbinarea tuburilor si racordurilor din polietilena se va face prin sudura sau dupa caz prin flanse, sudarea realizandu-se prin metoda cap la cap sau electrofuziune. Caminele vor fi din beton armat turnate monolit sau prefabricate, hidroizolate la exterior cu carton bituminat si bitum in straturi succesive, si cu dimensiuni care sa permita realizarea instalatiilor hidraulice si accesul in interior. Caminele de vane vor fi amplasate pe conductele principale, in general la intersectii, si au structura constructiva din beton armat cu dimensiuni variabile functie de instalatiile hidraulice interioare. Trecerea conductelor prin peretii caminelor se face prin intermediul pieselor speciale de trecere si/sau etansare. Robinetii de sectionare se prevad pe ramificatiile din conductele principale. Legatura cu reteaua de distributie se realizeaza prin intermediul pieselor de legatura OL – PEHD. Hidrantii subterani de incendiu se vor conecta la teul din polietilena intercalat pe retea printr-un racord din teava de polietilena si piesele de legatura specifice. Conductele au fost proiectate astfel incat sa conlucreze cu patul de fundare si umplutura din zona conductei. Suprafata patului de pozare trebuie sa fie continua, neteda si sa nu contina particule mari care pot produce incarcari punctiforme asupra conductelor. Amplasarea retelelor in plan si pe verticala se va face vonform SR 8591 si SR 4163/1. Caminele se vor executa conform prevederilor STAS 6002 si SR ISO 4064 – 1,2. In cazul satului Hagieni, pentru alimentarea cu apa potabila, se propun doua variante: - Alimentarea cu apa din reteaua de distributie a satului Mihail Kogalniceanu, insa conducta de aductiune va avea o lungime foarte mare, respectiv cca. 6,5 km; - Realizarea unei surse de apa locale, care sa contina un foraj de exploatare (H = 110 m) si gospodarie de apa compusa din rezervor de inmagazinare, statie pompare si statie de clorinare. Solutia definitiva va fi stabilita in urma realizarii de studii de specialitate. Cerinta de apa pentru Comuna Mihail Kogalniceanu: Qs zi mediu = 682,73 mc/zi Qs zi maxim = 859,98 mc/zi S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 20 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

4.7.2. Canalizare Pentru realizarea canalizarii, comuna Mihail Kogalniceanu s-a constituit intr-o asociatie intercomunitara impreuna cu localitatile Gura Ialomitei si Giurgeni, pentru accesarea de fonduri europene. Relieful comunelor Mihail Kogalniceanu, Gura Ialomitei si Giurgeni permite realizarea canalizarii in sistem separativ: - canalizarea centralizata a apelor uzate menajere, cu deversarea lor in statia de epurare; - colectarea apelor pluviale care se face superficial la suprafata terenului prin santuri si rigole.

In perspectiva dezvoltarii zonelor rurale Mihail Kogalniceanu, Gura Ialomitei si Giurgeni, se considera necesara realizarea retelei de canalizare in comune.

Variante propuse Pentru realizarea acestei investitii se propun urmatoarele variante de implementare a proiectului: Varianta 1 – Datorita distantelor relativ mari dintre localitati si a formelor de relief variate propunem realizarea unei singure statii de epurare la marginea localitatii Gura Ialomitei si a mai multor statii de pompare care sa impinga apa uzata menajera catre aceasta. Apa epurata va fi pompata catre un canal de desecare. De asemenea, datorita reliefului care permite evacuarea apelor pluviale prin rigole stradale, propunem realizarea unui sistem de canalizare tip separativ. Datorita faptului ca in comune sunt drumuri asfaltate, propunem ca reteaua de canalizare sa se realizeze pe o parte a drumului, iar pe cealalta parte se vor prevedea camine de colectare. In acest fel racordurile la reteaua de canalizare se vor realiza pe ambele parti ale drumului fara a afecta traficul rutier si integritatea carosabilului, in momentul in care locuitorii urmeaza sa se racordeze la reteaua de canalizare. Caminele de vizitare vor avea si rol de camine de colectare si vor fi pozitionate la distanta de cel mult 50 m conform normativelor in vigoare. Varianta 2 – Pentru epurarea apelor uzate menajere se propune realizarea a trei statii de epurare, cate una pentru fiecare localitate. Pentru minimizarea cheltuielilor propunem realizarea retelei de canalizare pe mijlocul strazilor.

Varianta recomandata Luandu-se in considerare costurile de realizare a investitiei, costurile de exploatare, impactul realizarii lucrarilor de racordare la reteaua de canalizare asupra drumurilor, precum si impactul asupra mediului, consideram ca prima varianta este cea mai potrivita pentru realizarea unui sistem de canalizare si epurare a apelor uzate. Realizarea sistemului de canalizare pe o parte a drumului si avand camine de colectare pe cealalta parte este mult mai eficienta, chiar daca investitia initiala este mai mare, datorita faptului ca pentru realizarea racordurilor la sistemul de canalizare starea drumurilor nu va fi afectata in niciun fel, precum si nici traficul din zona. In cazul celui de-al doilea scenariu starea drumurilor asfaltate va fi afectata de sapaturile necesare realizarii lucrarii, ori de cate ori o gospodarie va fi racordata la sistemul de canalizare. Cheltuielile vor fi cu atat mai mari cu cat aceste lucrari vor necesita si aviz din partea institutiilor abilitate. Statia de epurare propusa este compacta, complet automatizata si nu necesita personal de supraveghere. S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 21 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Statiile de pompare necesare pentru pomparea apei uzate menajere catre statia de epurare vor fi complet automate, nefiind nevoie de prezenta operatorilor pentru functionarea acestora. Sistemul de canalizare ales este de tip separativ, deoarece relieful permite ca evacuarea apelor pluviale sa se realizeze prin intermediul santurilor si a rigolelor stradale pana in emisar. Realizarea canalizarii apelor uzate menajere in comuna Mihail Kogalniceanu se va face in prima etapa pe strazile unde exista si retea de apa potabila. Statia de epurare mecano-biologica va fi amplasata la marginea localitatii Gura Ialomitei si va deversa apa epurata intr-un canal de irigatii, si va fi dimensionata pentru intrega populatie a celor trei comune.

Retele de canalizare Pentru asigurarea racordarii cu usurinta a gospodariilor situate pe strazile asfaltate, se vor amplasa camine de racord pe ambele parti ale carosabilului, amplasate la maximum 50 m unul de celalalt. Debitul total pentru dimensionarea retelei de canalizare si a statie de epurare (pentru toate cele trei comune) este de cca.: Quz zi med = 1000 mc/zi. Pentru executarea retelei de canalizare se vor utiliza conducte din PVC multistrat SN8 care prezinta avantajul asigurarii unei etanseitati mai bune a sistemului, cheltuieli de operare si intretinere reduse, pierderi reduse si durata de executie mica. Alegerea solutiei de utilizare a conductelor din PVC multistrat SN8 a avut in vedere urmatoarele: - rezistenta la actiunea coroziva si hidratanta a apei uzate; - etanseitatea elementelor executate pentru evitarea exfiltratiilor si/sau infiltratiilor; - rezistenta mecanica ceruta in domeniul de utilizare; - rugozitatii mici in scopul limitarii pierderilor de sarcina distributie; - fiabilitate ridicata; - rezistenta la actiunea diferitilor factori externi (temperatura apei si a aerului, sarcini magnetice interioare si exterioare, actiunea agresiva a pamantului, curenti electrici vagabonzi, etc.) si a faptului ca nu se deformeaza permanent sub actiunea acestora. Tuburile se vor monta ingropat la adancimi cuprinse intre 1,5 m si 4 m, pe pat de nisip de 15 cm, conform instructiunilor furnizorului. Pe verticala, ele vor fi asezate sub conductele de apa potabila, cabluri electrice, canale de cabluri telefonice. Retelele de transport apa uzata de la statiile de pompare la caminele de colectare vor fi construite din conducte de PEHD, Pn 6 atm. Pentru supratraversarea canalelor de desecare aflate in zona se vor folosi estacade metalice. Conducta va fi din PEHD Dn 160 mm, imbracata in cochilii de spuma poliuretanica si protejata cu tabla zincata. Pentru subtraversarea caii ferate Giurgeni – Tandarei (pentru deversarea apei epurate si dezinfectate in emisar, precum si pentru conductele de colectare ape uzate menajere ale localitatilor Mihail Kogalniceanu si Giurgeni) se vor utiliza conducte din PEHD cu Dn 160 mm, fiind protejate in tub metalic din teava cu Dn 250 mm. Subtraversarea caii ferate se va realiza printr-un foraj orizontal. De o parte si de alta a caii ferate vor fi prevazute camine de separatie.

Statia de epurare S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 22 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

La calculul debitului de ape uzate menajere s-a tinut seama de STAS 1343/1995 si de GP 106-04/2005 – ”Ghid de proiectare, executie si exploatare a lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare in mediul rural”. Debitul total pentru dimensionarea retelei de canalizare si a statie de epurare (pentru toate cele trei comune) este de cca.: Quz zi med = 1000 mc/zi. Statia de epurare se va amplasa in partea de sud a localitatii Gura Ialomitei. Aceasta va fi dimensionata pentru intreaga populatie din cele trei comune. Schema de epurare cuprinde urmatoarele obiective tehnologice: - Retele tehnologice - Treapta de epurare mecanica primara - Bazin de egalizare, omogenizare si pompare apa uzata menajera - Treapta de epurare mecanica finala - Treapta de epurare biologica - Unitate de dezinfectie cu ultraviolete - Unitate de prelevare probe apa epurata si dezinfectata - Bazin colectare si pompare sediment - Instalatie automata de deshidratare namol - Unitate de monitorizare

In situatia caderii alimentarii cu energie electrica sau epuizarii volumului tampon din Bazinul de egalizare, omogenizare si pompare (pe timpul noptii), Statia de epurare compacta, containerizata, supraterana permite o intrerupere a alimentarii cu apa uzata menajera de pana la 6 ore. Dupa aceasta perioada de intrerupere, unitatea biologica este capabila sa-si continue functionarea fara nicio problema din punct de vedere al proceselor bio-chimice. Platforma statiei de epurare se amplaseaza peste cota de inundabilitate a fluviului Dunarea. Obiectivele si retelele tehnologice ale Statiei de epurare vor fi ingropate, cu exceptia unitatii de epurare biologica, de dezinfectie apa menajera, stocare-dozare coagulant si deshidratare, care vor fi amplasate suprateran, in containere, pentru exploatare si mentenanta in conditii optime.

Apa epurata mecanic curge gravitational in bazinul de namol activat. In acest bazin are loc nitrificarea – denitrificarea. Aerarea se realizeaza cu panouri de aerare cu bule fine, sursa de aer comprimat fiind asigurata de Suflante comandate de senzorul de oxigen dizolvat. Amestecul de apa cu namol activ curge gravitational in decantorul secundar unde are loc separarea solid – lichid prin sedimentare. Inainte de evacuarea spre emisar apa epurata se trateaza pentru dezinfectie cu ultraviolete. Apa epurata este evacuata prin pompare in emisar. Namolul sedimentat este recirculat partial in bazinul cu namol activ, iar namolul in exces este evacuat automat in bazinul de stocare – ingrosare de unde se pompeaza in instalatia de deshidratare. Deshidratarea namolului se realizeaza intr-o instalatie automata de deshidratare namol cu melc si sita speciala. Namolul deshidratat se evacueaza direct in container sau saci. Pentru spalarea instalatiei de deshidratat namol se utilizeaza apa potabila de la retea. Parametrii apei epurate se pot controla automat cu senzori speciali de proces. La iesirea din statie, pe conducta de deversare, se monteaza un debitmetru electromagnetic. Intreaga statie este comandata de la un modul de comanda si deservire care asigura functionarea in regim automat.

4.7.3 Canalizare pluviala Colectarea apele pluviale din zona comunei se va face in continuare prin rigole si santuri de scurgere amplasate pe marginea strazilor, cu conditia intretinerii corespunzatoare a acestora.

4.7.4. Alimentarea cu energie electrica Prezentul P.U.G. propune extinderea retelei de alimentare cu energie electrica in zonele de extindere a intravilanului si asigurarea iluminatului public, in special in zonele de concentrare a unitatilor social – culturale si administrative. Proiectul pentru lucrarile de extindere si reconstituire a surselor si retelelor electrice va fi intocmit de proiectantii de specialitate. Avand in vedere disfunctionalitatile semnalate, se impune in primul rand o revigorare a retelelor electrice, atat cele de medie tensiune, cat si cele de joasa tensiune. Se va urmari utilizarea unor conductori de sectiune marita pe tronsoanele unde se constata o crestere accentuata a necesarului de putere. Totodata, o serie de posturi de transformare realizate dupa tehnologii invechite vor fi inlocuite cu tipuri noi, uscate, de gabarit mai mic, si de fiabilitate marita. Pentru asigurarea cu energie electrica a consumatorilor la nivelul anilor urmatori (se estimeaza o crestere a numarului de abonati), sunt necesare lucrari de amplificare a puterilor posturilor de transformare si a maririi sectiunii conductorilor retelelor aeriene. La realizarea de obiective noi, conform punctului de vedere al furnizorului de electricitate, se va obtine in mod obligatoriu aviz de amplasare de la aceasta unitate, pentru a se respecta conditiile de amplasare la distantele de protectie normate fata de retelele existente si pentru evitarea accidentelor.

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 24 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Astfel, in conformitate cu Normativul PE 104/93, pe traseul liniilor electrice aeriene existente se stabilesc zone de protectie (distante de protectie – culoare) in care nu se vor amplasa constructii. Initial, la aparitia primelor noi gospodarii, sporul de putere necesar va fi preluat din reteaua existenta. Ulterior, cand numarul acestora va fi suficient de mare, se va trece la instalarea de noi posturi.

4.7.5 Telefonie Localitatea Mihail Kogalniceanu are asigurata posibilitatea de conectare a tuturor locuitorilor la telefonia fixa. Exista de asemenea acoperire 90% cu telefonie mobila.

4.7.6 Alimentarea cu caldura si gaze naturale Comuna Mihail Kogalniceanu va ramane in continuare pe sistem de incalzire local – sobe sau centrale termice pe lemne si combustibili lichizi, pana la introducerea sistemului de alimentare cu gaze.

Pentru comuna Mihail Kogalniceanu exista studiu de fezabilitate pentru infiintare sistem de alimentare cu gaze. Alimentarea cu gaze a comunei se va realiza din statia de reglare – masurare, executata pentru orasul Tandarei. Pana la statia de reglare de sector din comuna, reteaua de medie presiune va fi dimensionata sa preia si debitul comunei Giurgeni. Comuna va fi alimentata prin dezvoltarea retelei de medie presiune din conducta de inalta presiune Dn 250 mm, ce alimenteaza orasul Tandarei, racordata inaintea statiei de reglare sector a acestei localitati. Infiintarea sistemului de distributie gaze naturale in comuna Mihail Kogalniceanu presupune realizarea urmatoarelor obiective: - retea medie presiune Dn 150 mm; - statie de reglare masurare de sector; - retele de distributie gaz natural presiune redusa cu Dn 80 mm – Dn 150 mm, pe toate strazile localitatilor comunei.

Concomitent cu extinderea retelelor de distributie gaze se propun microcentrale termice proprii care sa asigure incalzirea si prepararea apei calde menajere la gospodariile particulare si la unitatile social – culturale. Este recomandabil ca bransamentele sa fie realizate cate unul pentru doi consumatori alaturati, pentru a se micsora numarul de racorduri si de traversare a strazilor.

4.7.7 Gospodaria comunala Pentru implementarea colectarii selective este necesara introducerea sau modernizarea serviciului de colectare, sistemul dezvoltandu-se in acelasi timp cu procesul de constientizare si informare a cetatenilor. Consideram ca acest tip de sistem se desfasoara gradual, pentru a putea permite desfasurarea in timp a investitiilor necesare, evitandu-se astfel o crestere prea mare si prea rapida a costurilor gestionarii deseurilor fata de capacitatea de suportabilitate a populatiei. S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 25 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Trebuie mentionat ca in momentul de fata este pus la punct un sistem de colectare a deseurilor menajere in pubele, care sunt ridicate de 2 ori pe luna de catre SC ADI ECO 2009 Tandarei; iar pentru gunoiul de grajd rezultat in cadrul gospodariilor a fost realizata o platforma de compostare.

5. STAREA ACTUALA A MEDIULUI

5.1.Elemente de cadru natural

Generalitati Comuna Mihail Kogalniceanu este compusa din doua sate, Mihail Kogalniceanu, care este resedinta de comuna, si Hagieni, sat apartinator. Satul Kogalniceanu este mentionat pentru prima data pe harta judetului Ialomita in harta Romaniei a Institutului Cartigrafic Unirea din 1929. Satul Hagieni este o asezare ce dateaza din secolul XVII, documentata prin marturii arheologice si inscrisuri pe hartile vremii, localitatea Mihail Kogalniceanu are doar cca. 100 de ani. Teritoriul comunei se afla pe un drum istoric de transhumanta ce urmeaza cursul raului Ialomita spre varsarea sa in Dunare, in drptul localitatii Giurgeni. La sfarsitul secolului XX, comuna Mihail Kogalniceanu s-a dezvoltat pe aceleasi componente traditionale, functiunea economica predominanta fiind agricultura relationata cu zootehnia.

Date hidrografice Teritoriul comunei se gaseste in bazinul hidrografic (BH) al raului Ialomita (BH. de ord. I, cod XI-1), pe malul stang si drept al raului Ialomita, la contactul dintre Campia Baraganului de Sud cu Campia Baraganului Central. Reteaua hidrografica de pe teritoriul administrativ al comunei apartine sistemului hidrografic Ialomita, care strabate zona de la vest la est, aducand un important aport de debite, si este alcatuita din: - Cursuri permanente de apa; - Cursuri temporare - Canale de irigatii - Balti

Raul Ialomita constituie limita nord-estica a teritoriului si colecteaza apele din zona. Datorita unui coeficient de sinuozitate foarte mare si a pantei foarte scazute (diferenta de nivel de la intrarea pe teritoriul administrativ al comunei si iesirea din acesta este de numai 20 m), eroziunea laterala a favorizat un grad de meandrare foarte ridicat si s-au luat masuri de regularizare si de taieri de meandre. In lunca se regasesc brate parasite (in urma taierilor de meandre), lacuri de lunca, sectoare mlastinoase, portiuni uscate de grinduri si plaje, care constituie habitate excelente pentru diferite specii de pasari, in special acvatice. Lacul de lunca S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 26 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa propriu-zis din zona este in sud-vestul comunei si este alimentat din precipitatii si din izvoarele de la baza terasei. Existenta unei retele hidrografice de origine antropica, formata din canale de irigare – desecare. Aceasta retea este constituita din canale cu dimensiuni variabile. Reteaua hidrografica antropica a fost construita si utilizata mai ales intre anii 1950 – 1990, dupa care a urmat o perioada de abandonare si degradare a sa, in prezent existand preocupari legate de refacerea si redarea in folosinta pentru agricultura.

Clima Prin asezarea in partea de sud-est a tarii comuna Mihail Kogalniceanu este supusa influentei maselor de aer estice - continentale, vestice - oceanice si sudice - mediteraneene, ceea ce conditioneaza un climat de tip continental excesiv. Acest tip de climat se caracterizeaza prin contraste pronuntate de la iarna la vara, concretizate in amplitudini termice mari (peste 50°C). Valorile medii ale temperaturii aerului sunt de 10 – 11°C, luna cea mai calda este iulie (medie +30°C), iar cea mai rece este ianuarie (medie - 3°C). Vanturile dominante sunt din sectorul nordic si nord-estic pe timpul sezonului rece. Precipitatiile au un caracter continental, producandu-se diferentiat de la un an la altul, cantitatea medie anuala fiind de 400 - 600 mm/an, deci un regim deficitar. Acest regim al precipitatiilor are influente importante asupra dinamicii apelor freatice, precipitatiile fiind principala sursa de alimentare a celor din urma.

Relieful

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 27 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Situata in judetul Ialomita, comuna Mihail Kogalniceanu pastreaza caracteristicile reliefului si poarta amprenta situarii in subdiviziunea estica a Campiei Romane – Baraganul. Intregul Baragan Ialomitean este acoperit cu un strat de loess, efect al evolutiei sale geologice indelungate ca bazin de sedimentare maritime lacustre. Din punct de vedere geomorfologic, comuna se gaseste in zonele de lunca si de terasa joasa ale Dunarii si Ialomitei care se racordeaza in acest sector. De asemenea, se remarca si prezenta, in partea de sud a comunei, a Campul Inalt – Podisul Hagieni. Altitudinile medii ale luncii au valori de 8-12 m, iar cele ale terasei de 20-23 m. „Podisul Hagieni” este o forma de relief ce contrasteaza cu ansamblul peisajului, care reprezinta cote absolute de 65-90 m, cu pante locale accentuate si diferentiate, determinate pe de o parte, de actiunea Dunarii (spre sud-est) si a Ialomitei (spre nord), aspectul morfologic al acestei subunitati este perturbat de mici vai, sapate in depozite argiloase – loessoide, pleistocene, in rest apar numeroase movile, dune si crovuri, ceea ce denota si o neomogenitate litologica a formatiunilor geologice superficiale. Zona studiata este situata pe malul stang si drept al raului Ialomita, la contactul dintre Campia Baraganului de Sud cu Campia Baraganului Central. Campia Baraganului Central se invecineaza cu Campia Baraganului de Sud, fata de care este delimitata de Valea Ialomitei, incepand din dreptul localitatii Cosereni si pana la confluenta Ialomitei cu Dunarea. Limita este foarte clara deoarece contactul dintre camp si lunca se face printr-un abrupt inalt si cu pante ce depasesc pe alocuri 70°. Geomorfologic, este situata la contactul luncii Ialomitei cu marea unitate a Campiei Romane (Campia Romana de Est), iar ca subunitate, cu Campia Baraganului. Relieful este tabular, fragmentat de valea Raului Ialomita.

Solurile S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 28 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Pe teritoriul comunei Mihail Kogalniceanu, in principal, apar cernoziomurile carbonatice. Conditiile pedogenetice in care s-au format cernoziomurile sunt determinate de: clima cu un pronuntat caracter continental (contraste mari de temperatura de la un sezon la altul, precipitatii reduse, evapotraspiratie ridicata, vanturi uscate), roca-mama formata din loess sau depozite loessoide (ale caror proprietati fizico-chimice, friabilitate, compozitie granulometrica, permeabilitate etc. - confera posibilitati de formare a acestor soluri), relief de campie cu altitudini reduse (25 - 40 m) etc. Cernoziomurile sunt caracterizate printr-o fertilitate ridicata datorita cantitatii ridicate de humus. Prezenta unei bogate flore microbiene si faune (rame etc.) determina o mineralizare rapida a materiei organice cu eliberare de elemente nutritive necesare plantelor. La acestea se adauga cernoziomurile freatic-umede, caracteristice zonelor in care panza freatica este situata la mica adancime, determinand in final aparitia de saraturi. Acest lucru face ca cernoziomurile freatic- umede sa fie considerate ca un tip genetic de tranzitie de la cernoziomurile zonale la soiurile intrazonale de lacovisti, soloneturi si solonceacuri.

Caracteristici geologice Teritoriul comunei Mihail Kogalniceanu apartine marii unitati structurale cunoscuta in literatura de specialitate de Platforma Moesica. Se compune dintr-un fundament foarte vechi (soclul) - este reprezentat prin sisturi verzi care au fost interceptate si printr-un foraj executat la Piua Petrii, precum si la Bordei Verde. Sisturile verzi din fundamentul Campiei Romane, asemenea celor din Dobrogea centrala, sunt puternic dislocate, prezentand inclinari de 50-70°. Paleozoicul este, prin depozite, apartinand Ordovicianului, Silurianului, Devonianului si Carboniferului inferior. Ordovician - este constituit in majoritate din gresii cuartitice. Silurian - este reprezentat prin argilite si sisturi argiloase putin siltice, in parte bituminoase.

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 29 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Devonian - gresii cuartitice in alternanta cu sisturi argilo-siltice (in partea inferioara), roci carbonatice - calcare, calcare dolomitice si dolomite bituminoase cu intercalatii de anhidrit (in partea superioara). Devonianul superior sub fades lagunar, a fost interceptat si la Smirna, determinandu-se o succesiune groasa pana la 825 m de calcare, calcare dolomitice si dolomite bituminoase, negre si brune cu intercalatii de anhidrit. Carbonifer inferior - dolomite cenusii si negre, cu doua intercalatii de curgeri de bazaite, una in baza de 70 m grosime si alta in partea terminala de 90 m grosime (Smirna). Mezozoicul este reprezentat prin: Triasic - argile rosii si verzui cu grosimi reduse (38 m la Bordei Verde). Jurasic mediu - gresii, calcare, calcare grezoase, gresii microconglomeratice. Jurasic superior - calcare albe stratificate, dolomite, calcare si dolomite masive. Cretacic - prezinta o cadere in trepte catre nord-vest, avand coperisul la adancimi de 1000 - 1200 m si este constituit din calcare, calcarenite, dolomite, marne depozite grezoase (nisipuri, gresii glauconitice). Neozoic este reprezentat prin: Neogen - constituit din mame, nisipuri, gresii, marno-calcare, argile. Cuaternar Pleistocen inferior - este reprezentat prin depozite de nisipuri fine, argile nisipoase si argile care constituie stratele de Fratesti, ce cantoneaza ape subterane. Pleistocen mediu - este reprezentat printr-o alternanta de marne, argile si nisipuri, care constituie "complexul marnos". Pleistocen superior - este constituit din nisipurile de Mostistea, nisipuri argiloase cu intercalatii de pietrisuri si depozitele loessoide (prafuri nisipoase) care acopera interfluviul Calmatui-lalomita. Holocen Holocen superior - este reprezentat de acumularile aluvionare ale luncii Valea Lata, precum si de nisipurile eoliene din regiune. Se mentioneaza ca Valea Lata separa zona cu nisipuri eoliene, situata la nord de vale, de cea cu depozite deluvial- proluviale, situata la sud. Pentru activitatea de constructii si, implicit de organizarea teritoriului, intereseaza ultima perioada - perioada cuaternara.

Caracteristici hidrogeologice In zona sunt prezentate mai multe acvifere, respectiv: S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 30 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

- nisipurile cu pietris ale Holocenului superior din lunca, cu nivelul hidrostatic situat la cote de 4-16 m; - nisipurile cu pietris ale Holocenului inferior de pe terasa joasa a Ialomitei, cu nivelul hidrostatic situat la cote de 6-20 m; - nisipurile cu pietris ale Pleistocenului superior de pe terasa inferioara cu nivelul hidrostatic situat la cote de 10-15 m; - nisipurile medii si grosiere ale Pleistocenului superior de pe terasa superioara, cu nivelul hidrostatic situat la cote de 25-30 m; - depozitele loessoide ale Pleistocenului mediu-superior de pe Podisul Hagieni, cu nivelul hidrostatic situat la cote de 20-40 m; - „Stratele de Fratesti" ale Pleistocenului inferior de pe terasa superioara, situate la adancimi de 80 – 100 m. Dintre aceste acvifere, doar „Stratele de Fratesti" ofera apa in cantitati si de calitate corespunzatoare unor captari organizate; deoarece, orizonturile holocene din lunca pot oferi debite medii, dar calitatea apei este, in general, necorespunzatoare.

Evolutia probabila a mediului in situatia neimplementarii planului sau programului propus

In cazul neimplementarii proiectului propus in evolutia zonei, din punct de vedere al factorilor de mediu se va accentua poluarea apelor de suprafata si subterane, degradarea solului, si vor apare disfunctionalitati si probleme de sanatate ale populatiei din zona, acestea conducand implicit si la incetinirea dezvoltarii socio – economice a localitatilor din cadrul comunei.

Ape pluviale

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 31 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Neimplementare propuneri PUG Implementare propuneri PUG-solutii

1. ape uzate menajere aruncate pe sol 1. Canalizare, statie de sau stocate bazine gen “latrina” epurare

Ape pluviale contaminate, levigat Ape pluviale curate

Se produce accentuarea Se diminuaza poluarea apelor poluarii si degradarii existente pluviale si in timp se deja a: imbunatateste calitatea apelor - Apelor de suprafata subterane si de suprafata, a - Solurilor solurilor - Panzei freatice

Schema de producere/reducere a poluarii in cazul neimplementarii/implementarii propunerilor din PUG

Cadrul natural specific amplasamentului se prezinta ca un spatiu de campie, utilizat in mod traditional ca teren agricol, fara valente speciale. Prin propunerile si initiativele prezentate, caracteristicile naturale ale amplasamentului se vor schimba prin imbunatatirea caracteristicilor factorilor de mediu, zona devenind mai atractiva pentru o dezvoltare socio-economica mai accentuata. Pe amplasament se vor imbunatatii sistemele de circulatie, se vor implementa proiecte de canalizarea si epurare a apelor uzate, de gestionare a deseurilor menajere si a celor rezultate de la cresterea animalelor, toate aceste conducand la imbunatatirea calitatii factorilor de mediu afectati in prezent (ape de suprafata, subterane, sol, subsol) si la marirea gradului de confort al populatiei, dar cu implicatii importante si asupra starii de sanatate a acesteia In cadrul initiativelor investitionale se va acorda un interes special aspectelor de natura ecologica. Zonele verzi si spatiile plantate au o pondere importanta in bilantul teritorial al folosintelor terenului, iar reziduurile de productie (emisii atmosferice, ape uzate, deseuri solide), ca si zgomotele si vibratiile vor beneficia de un sistem de gestionare stricta pentru mentinerea permanenta sub limitele admisibile. In procesul de proiectare a fiecarei zone se va urmari diminuarea pana la eliminare a surselor de poluare (emisii, deversari, vibratii s.a.), precum si a riscurilor. Pentru diminuarea urmarilor riscurilor naturale (seism, inundatii, tornade, intemperii toxice, incendii catastrofale, trasnete, alte calamitati) prin proiectele tehnice se vor prevedea masurile legale de punere in siguranta a persoanelor si

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 32 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa bunurilor, precum si mijloacele de adapostire, protectie si interventie in caz de necesitate. Gestionarea deseurilor menajere se va face in mod controlat si va fi tratata in mod specific. In scopul asigurarii unui microclimat sanatos in zona studiata, planul urbanistic a prevazut alocarea unei importante suprafete de teren pentru inierbare si impadurire. In ceea ce priveste spatiile verzi inierbate sau plantate din cadrul zonei studiate, acestea au fost dispuse intr-un sistem echilibrat in raport cu amplasamentul viitoarelor constructii si amenajari construite. Zona studiata se afla asezata la 3 km S-V de situl „Orasul de floci”, pe terasa numita „Crucea Movila Inalta”, in punctul „La Catun” fiind reperate fundatiile unui edificiu religios.

6. POLUANTII FIZICI SI BIOLOGICI AI MEDIULUI GENERATI DE ACTIVITATEA ANALIZATA

Dupa cum am amintit in capitolele anterioare zona se confrunta cu urmatoarele probleme: gestiunea deseurilor menajere si a dejectiilor de la animale evacuarea si epurarea apelor uzate

Acestea conducand la poluarea solurilor si in special a apelor din panza freatica de unde se alimenteaza la acest moment majoritatea locuitorilor. Apele subterane au depasirii importante la parametrii nitriti, nitrati, materii in suspensie, incarcare microbiologica ceea ce afecteaza starea de sanatate a populatiei.

alimentarea cu apa

6.1. AER

DATELE SUNT PRELUATE DIN LUCRAREA: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN JUDETUL IALOMITA – ELABORATA DE AGENTIA DE PROTECTIA MEDIULUI SLOBOZIA

6.1.1. Schimbari climatice. Protocolul de la Kyoto

Clima: Datorita pozitiei sale, judetul Ialomita are un climat temperat, cu un pronuntat grad de continentalism, caracterizat prin contraste mari de la vara la iarna. Pozitia si relieful judetului Ialomita favorizeaza patrunderea maselor de aer rece continental de origine euro - asiatice iarna, iar vara, mase de aer foarte cald, fierbinte S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 33 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa si uscat, din Asia, ori Mediterana si Africa, ceea ce imprima acestei zone o nota specifica de ariditate.

Temperaturi caracteristice Temperaturile medii anuale ale aerului pe teritoriul judetului sunt cuprinse intre 10 - 11°C; respectiv 11°C in est, la Fetesti, si peste 10°C (10.6 - 10.4°C) in restul judetului. Luna cea mai rece este ianuarie, cand media temperaturii coboara sub -2°C in estul judetului, la Fetesti, si sub –2.5°C la –3°C in restul judetului; media minimelor zilnice in ianuarie oscileaza intre –5°C si –6°C. Luna cea mai calda, iulie, se caracterizeaza prin medii termice de peste 22°C; media maximelor zilnice putand urca pana la 29 - 30°C. Extremele termice absolute au variat intre limite apreciabile, respectiv 40 - 41°C vara, in August si sub -28°C, pana la –30°C iarna, in Ianuarie.

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 34 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 35 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Precipitatii Ca si temperatura aerului, precipitatiile atmosferice au o caracteristica tipic continentala, respectiv cu diferentiere pronuntata de la o luna la alta si de la un an la altul. Anual, pe teritoriul judetului Ialomita, cad intre 470 - 480 mm in partea estica si sud - estica si 500 - 518 mm in nordul si vestul zonei. Cele mai mari cantitati anuale de precipitatii de la 60 la 75 mm cad la inceputul verii, in iunie, iar cele mai reduse iarna, in februarie - martie cand totalizeaza doar 26 - 30 mm. Variabilitatea precipitatiilor de la un an la altul este foarte pronuntata, astfel, in unii ani, ca de exemplu 1901, 1943, 1954 sau 1971 s-au inregistrat cantitati de precipitatii care au depasit 1040 mm la Marculesti, 956 mm la Urziceni si 750 - 800 mm in restul teritoriului. In alti ani (1906, 1921, 1926, 1945 etc) cantitatile de precipitatii au fost sub 256 - 300 mm. Ca perioade ploioase, in zona, pot fi mentionate intervalele 1886 - 1901 si 1969 - 1972 cand cantitatile mari de precipitatii de peste 500 - 600 mm au generat pe suprafete intinse excese de umiditate. Dintre perioadele secetoase, cea mai semnificativa a fost 1945 – 1946 cand cantitatile anuale au fost sub 250 – 350 mm.

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 36 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 37 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Vanturi dominante Intrucat, caracteristicele reliefului judetului, specific campiei, nu determina modificari in circulatia generala a aerului, liniile mari de relief din vecinatatea sa (Carpatii si Subcarpatii de curbura in nord si nord - vest respectiv Valea Dunarii si Podisul Dobrogei in est), influenteaza vizibil traiectoria si viteza lor. Astfel, in vestul si centrul judetului predomina in tot cursul anului vanturile din sectorul nord - estic, cu frecvente de peste 25 - 29% toamna, 22 - 34% iarna, 26 - 36% primavara si 22 - 25% vara. Vanturile din directie opusa, respectiv din sectorul sud - vestic, reprezinta o a doua directie predominanta in tot cursul anului la Urziceni - cu frecvente cuprinse intre 6 - 18% - iar la Mihail Kogalniceanu, aceasta directie, predomina doar in intervalul octombrie - martie (cu frecvente de 11 - 20%). Oricum, in judet, predominante sunt vanturile din nord - vest, sud - vest, nord si vest. Frecventa calmului este mai mare in extremitatile judetului si mai mica in partea centrala si nordica. Ceea ce da o nota aparte judetului sunt fenomenele de seceta care se pot produce in cursul anului. Astfel, in cursul unui an mediu, pot avea loc cca. 7 perioade de seceta cu o durata medie de 16 zile, cel mai mare numar de perioade de seceta a fost 12, in 1980.

Radiatia solara Radiatia solara globala variaza intre 125 si 127,5 kcal/cm2, valorile crescand de la NV catre SE, mai ales datorita micsorarii nebulozitatii pe aceeasi directie. Temperatura medie anuala este de 10,3 – 10,5°C in NV si creste la 11,1°C in SE. Luna cea mai calduroasa, iulie, are temperaturi medii de 22,4 - 23°C, iar luna cea mai rece, ianuarie, temperaturi medii intre – 3,2 si –2,2°C.

Culoare microclimatice Pe teritoriu judetului pot fi intalnite mai multe zone mari cu un microclimat caracteristic. Aceste suprafete sunt reprezentate de teritoriile ocupate de orase, paduri si ape. Apele genereaza suprafata cea mai mare in care este putin atenuat caracterul continental excesiv al climatului local. Fasia in lungul Ialomitei si in jurul lacurilor mari unde se simte efectul apei este aproximativ 400 m in stanga raului si 500 m in dreapta raului, mergand pana la 1 – 1,5 km in jurul lacurilor importante. Culuarul in care se simte influenta Dunarii este de cca 2 – 2,5 km de la malurile fluviului, cuprinzand si ostroavele Dunarii. Padurile in Ialomita ocupa un procent nesemnificativ din suprafata judetului (5,8%), iar influenta microclimatului generata de ele este direct proportionala cu suprafata lor. Un alt tip de microclimat intalnit este acela produs de suprafetele ocupate de constructii in asezarile umane mai mari. Ca pondere, aceste suprafete, nu sunt mari dar afecteaza cea mai mare parte a locuitorilor judetului. Asezarile care pot da nastere acestui tip de microclimat sunt Slobozia, Urziceni, Tandarei si Fetesti. In climatul judetului Ialomita, seceta este un fenomen specific, care da o nota de personalitate acestui teritoriu. Nicaieri in tara fenomenul de seceta nu se mai produce cu aceeasi intensitate, frecventa si durata ca in aceasta zona. Atenuarea efectelor acestui fenomen se poate realiza numai prin plantarea perdelelor forestiere sau pomicole pentru diminuarea efectelor vantului, ale evapotranspiratiei, ca si pentru marirea gradului de umiditate. S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 38 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Se poate considera ca fenomenul de seceta are o anumita ciclicitate, astfel la un sir de 2 - 3 ani ploiosi urmeaza un sir de 6 - 7 ani secetosi.

6.1.2. Gaze cu efect de sera si schimbari climatice

Situatia emisiilor de gaze cu efect de sera Principalele substante poluante emise in aer in judetul Ialomita sunt rezultate in urma activitatilor specifice proceselor de productie din unitatile economice apartinand urmatoarelor ramuri: - industria chimica; - industria alimentara; - agricultura; - transporturi ( A.N.D. - S.D.N., Slobozia si Fetesti); - gospodarire comunala (S.C. URBAN S.A. Slobozia); - alte ramuri.

Dintre poluantii reglementati prin Protocolul de la Kyoto, in urma efectuarii inventarierii emisiilor pe anul 2002, la nivelul judetului Ialomita, s-au inregistrat urmatoarele cantitati de gaze cu efect de sera: · CO2 498664,02 t/an · N2O 1066,642 t/an · CH4 523,073 t/an

6.1.3. Deteriorarea stratului de ozon Emisiile de substante care distrug stratul de ozon din stratosfera sunt in principal compusii de hidrocarburi fluoro - clorurate si/sau bromurate, tetraclorura de carbon, metil cloroformul. In judetul Ialomita nu au fost agenti economici care sa produca, importe, exporte, distruga substante care epuizeaza stratul de ozon. Au fost identificati 9 agenti economici cu activitate principala: reparatii aparate electronice destinate producerii frigului de uz casnic pentru care utilizeaza urmatorii agenti frigorifici (R12, R22, R134a, R502, R11). Dintre acestia, unul comercializeaza si agenti frigorifici. Potrivit programului ONUDI nr. MP/ROM/99/080, patru agenti economici au fost dotati gratuit cu instalatii de recuperarea freonului R12 si predarea la Centrul zonal de reciclarea agentilor frigorifici - S.C. DELATREID SRL Constanta. In anul 2002 s-a facut raportarea pentru anul 2001 pentru urmatoarele: - cantitati de agenti frigorifici utilizati: à R12 1369.7 kg à R11 2.0 kg à R22 309.0 kg à R134a 78.6 kg à R502 183.2 kg

- cantitati de agenti frigorifici consumati: à R12 676.0 kg à R11 2.0 kg

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 39 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

à R22 241.0 kg à R134a 78.6 kg à R502 183.2 kg - cantitati de agenti frigorifici comercializati: à R12 693.6 kg à R22 68.0 kg - cantitati de agenti frigorifici recuperati in vederea reciclarii: à R12 68.0 kg

6.1.4. Acidifierea Anual se inregistreaza cantitati de emisii de substante acidifiante: dioxid de sulf, monoxid de azot, dioxid de azot si amoniac. In anul 2002 aceste cantitati sunt: · SO2 3013.327 t/an · NOx 4065.836 t/an · NH3 3569.443 t/an

6.1.5. Metale grele si poluanti organici persistenti La nivelul anului 2002 s-au inregistrat urmatoarele cantitati de emisii de metale grele si compusi organici persistenti:

Metale grele t/an 1 Cd 0.036 2 Cr 3.398 x 10-3 3 Cu 0.105 4 Hg 0.035 5 Ni 4.569 x 10-3 6 Pb 25.165 7 Se 0.62 x 10-3 8 Zn 0.131 Poluanti organici persistenti 1 PAH 0.141 x 10-3

6.1.6. Ozon troposferic si alti oxidanti fotochimici Cantitatea de compusi organici volatili inregistrata in Inventarul emisiilor in anul 2002 a fost de 1120.757 t/an. In judetul Ialomita nu se efectueaza masuratori a concentratiei ozonului troposferic.

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 40 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

6.1.7. Calitatea aerului Poluarea de fond este reprezentata de poluarea existenta in zone asupra carora nu se manifesta direct influente de la diferite surse de poluare. In judetul Ialomita exista statii de supraveghere a poluarii de fond.

Poluarea de impact este reprezentata de poluarea datorata emisiilor de gaze si particule rezultate in urma actiunilor umane. Principalii poluatori sunt gazele cu efect de sera, substantele acidifiante, substantele care distrug stratul de ozon, metalele grele si poluantii organici persistenti, compusii organici volatili, particulele fine, etc.

6.1.8. Poluari cu pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile Emisiile de particule fine inregistrate in anul 2002, la nivelul judetului Ialomita, au fost de 93.888 t/an.

Poluari cu pulberi sedimentabile In anul 2002 s-au efectuat determinari de pulberi sedimentabile la 30 de zile. In Slobozia sunt stabilite sase puncte fixe de supraveghere. Valorile obtinute nu au depasit limita maxima admisa (17 g/mp/luna), cea mai mare valoare fiind inregistrata in luna mai in punctul de recoltare "Statie Meteo" – 16.923 g/mp/luna.

PULBERI SEDIMENTABILE -Valori maxime-1995 - 2002 Punct 1995 1996 1997 1998 prelevare Luna Val. max. Luna Val. max. Luna Val. max. Luna Val. max. nr. 1 Mai 11.411 Iunie 13.847 Martie 16.044 Iulie 60.171 2 Feb. 9.214 Mai 13.542 August 8.550 Iulie 49.133 3 Aprilie 7.072 Mai 17.294 Iulie 9.170 Iulie 54.191 4 Iunie 25.878 Mai 13.700 Iunie 8.597 Sept. 10.725 5 Iunie 14.806 Iunie 21.882 Sept. 10.101 Iulie 55.469 ------

1999 2000 2001 2002 Val. Luna Val. max. Luna Luna Val. max. Luna Val. max. max. August 14.322 Martie 9.921 Iunie 6.52 August 6.229 Iunie 20.622 Iunie 9.208 Mai 10.24 Sept. 6.833 Iulie 10.031 Mai 10.875 Feb. 16.101 Mai 16.923 August 12.871 Oct 6.828 Aprilie 9.053 Martie 11.12 August 32.332 Iunie 10.822 Iunie 6.465 Aprilie 10.516 - - Aprilie 14.371 August 7.462 Sept. 12.205

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 41 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

18 16 14 Luna 12 Iunie 10 Mai 8 Feb. 6 Aprilie 4 Iunie 2 August 0 2001 2002

Evolutiile valorilor obtinute pentru pulberi sedimentabile in anul 2002 fata de valorile din anul 2001.

6.1.9. Evolutia calitatii aerului In zona Slobozia, punctele din care s-au efectuat prelevari si determinari de catre laboratorul I.P.M. Ialomita, la interval de 24 de ore si la 30 de minute, in vederea stabilirii concentratiilor indicatorilor de calitate ai aerului sunt: a) sediul I.P.M.: • dioxid de sulf probe la 24 ore • dioxid de azot probe la 24 ore si la 30 de min. • amoniac probe la 24 ore si la 30 de min. • pulberi in suspensie probe la 24 ore b) S.C. FARMAVET S.A. • dioxid de sulf probe la 24 ore • dioxid de azot probe la 24 ore • amoniac probe la 24 ore

Evolutia concentratiilor de SO2, NO2 si NH3 in anul 2002 este reprezentata in graficul 2.9.

Evolutia calitatii aerului in perioada 1995 – 2002 Analizand comparativ situatia poluarii atmosferei, pentru zona Slobozia, in perioada 1995-2002 au rezultat urmatoarele:

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 Poluant concentr. concentr. concentr. concentr. concentr. concentr. concentr. concentr. medie/an medie/an medie/an medie/an medie/an medie/an medie/an medie/an mg/mc mg/mc mg/mc mg/mc mg/mc mg/mc mg/mc mg/mc

SO2 0.0015 0.0017 0.0022 0.0008 0.0011 0.0005 0.0003 0.0007

NO2 0.0097 0.0093 0.0088 0.0083 0.0065 0.0044 0.0118 0.0080

NH3 0.0430 0.0550 0.0200 0.0150 0.0170 0.0190 0.0400 0.0187

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 42 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

0,06

0,05

0,04

SO2 0,03 NO2

mg / mc mg NH3

0,02

0,01

0 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 Anul

6.1.10. Poluarea specifica lucrarilor de constructie Am considerat necesar acest capitol, deoarece, in perioada imediata sau mai indepartata in zona se va incepe implementarea diverselor proiecte cuprinse in plan. Sursele de poluare specifice lucrarilor de constructie sunt diverse si semnificative. Constructia, unui sector de drum, amenajarea pentru circulatie a platformei drumului, complexelor (cladirilor) de locuit, necesita excavarea, transportul si punerea in opera a unor volume importante de materii si materiale. Realizarea acestor lucrari precum si a celorlalte care vor fi prevazute in proiect: santuri, rigole, drenaje, semnalizari, etc., necesita ocuparea definitiva sau temporara a unor suprafete de teren, activitatea unui parc divers de utilaje de constructie, organizarea sediilor de santier, bazelor de utilaje, depozitelor de materiale, statiilor de betoane si asfalt. Aceste activitati constituie surse de poluare a apelor, solului, aerului. Emisiile de poluatii (g/kg de combustibil) s-au estimat pe baza factorilor de emisie indicati in Metodologia Copert si sunt prezentati in tabelul 3.1.1. Estimarea parcului s-a facut dupa numarul posibil de utilaje folosite, comparativ cu lucrari similare, si de lungimea traseului, natura terenului, unitatile de relief, structura drumului, etc.

Tabelul 3.1.1 - Emisiile de poluanti pe tipuri de utilaje Emisii de poluanti (kg/zi) Emisii de poluanti (t/luna) Tip utilaj NOX CO COV particule NOX CO COV particule excavator 11,589 3,686 1,675 1,352 0,232 0,074 0,034 0,027 autogreder 14,084 4,480 2,036 1,644 0,282 0,090 0,041 0,033 buldozer 19,436 6,182 2,809 2,268 0,389 0,124 0,056 0,045 autoincarcator 38,630 12,288 5,583 4,508 0,773 0,246 0,112 0,090 repartitor asfalt si 6,760 2,150 0,977 0,789 0,135 0,043 0,020 0,016 stabilizator Cilindru 19,315 6,144 2,792 2,254 0,386 0,123 0,056 0,045 compresor compactor cu 28,973 9,216 4,188 3,381 0,579 0,184 0,084 0,068 pneuri

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 43 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Proiectele trebuie sa prevada finantarea lucrarilor de monitorizare in perioada de executie, lucrari in cadrul carora se va urmari impactul asupra factorilor de mediu prin analize pe probe prelevate din sol, aer, apa si masurarea zgomotului in zona.

6.1.11. Impactul asupra aerului Activitatile specifice, vietii de zi de zi a locuitorilor se constituie intr-o serie de surse de poluare a aerului specifice mediului rural si care determina doua tipuri de poluare si anume: • Poluarea in timpului sezonului rece: prin incalzirea spatiilor de locuit, comerciale, unitati de productie; • Poluarea permanenta: pregatirea hranei, traficul rutier, servicii si activitati productive, depozitarea deseurilor solide; cresterea animalelor reprezinta un potential de emisii in atmosfera (amoniac, hidrogen sulfurat, pulberi)

Traficul rutier reprezinta una din sursele majore de poluare a atmosferei, cu efecte severe asupra sanatatii si conditiilor de viata ale populatiei. Autovehicolele evacueaza in atmosfera un complex de poluanti gazosi si solizi, de natura organica si anorganica: monoxid de carbon, oxizi de azot, pulberi cu continut de plumb, hidrocarburi si alti compusi organici volantili (aldehide, acizi organici). Efectele adverse asupra populatiei imbraca o plaja larga de aspecte, de la afectuarea directa a sanatatii, prin actiune singulara si sinergetica, pana la deteriorarea generala a mediului sau de viata. Cele mai frecvente situatii de poluare datorita traficului care conduc la afectarea sanatatii populatiei sunt expuneri pe termen scurt (de ordinul zecilor de minute) la concentratii mari. Totusi, nu sunt de neglijat nici expunerile pe termen lung la concentratii moderate, in special atunci cand sunt implicati poluanti cu grad ridicat de toxicitate (plumbul, care are si posibilitatea de a se acumula in organism). Propunerea referitoare la reducerea emisiilor datorate traficului rutier; in vederea evitarii aparitiei situatiilor critice de poluare pentru populatie (pietoni si rezidenti) este necesara elaborarea, cu concursul serviciilor de circulatie ale Politiei, a unui program de optimizare a traficului rutier care sa aiba in vedere masuri urgente si de perspectiva.

Masuri urgente: - asigurarea unei viteze curente a fluxului de autovehicole de circa 30 km/h, care conduce la un minim al emisiilor de NOX (poluantul pricipal); - eliminarea, pe cat posibil, a traficului greu din perimetrul comunei.

Masuri de perspectiva: - folosirea integrala a benzinei cu continut redus de Pb; - implementarea unui sistem de control al emisiilor.

Majoritatea poluantilor gazosi generati de sursele urbane si anume: oxizi de sulf, oxizi de azot, oxizi de carbon, compusi organici volatili au natura acida, contribuind la acidifierea, nu numai a atmosferei, ci si a tuturor celorlalte componente ale mediului natural si artificial. Mai mult, unii dintre acesti poluanti primari conduc, datorita prezentei apei in atmosfera si reactiilor fotochimice, la formarea unor poluanti secundari, dintre care in primul rand oxidantii fotochimici (ozon, S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 44 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa peroxiacetilnitrat, apa oxigenata, acid formic etc), acidul sulfuric si acidul azotic, cu un grad de agresivitate ridicat. Agresivitatea poluantilor atmosferici se manifesta: • asupra sanatatii umane, prin cresterea morbiditatii si a mortalitatii; • asupra constructiilor civile si industriale, determinand cresterea substantiala a ratei de coroziune si de degradare a materialelor: beton, metal, sticla, lemn, cauciuc, vopsele, etc. Efectul acestor daune se rasfrange, asupra factorului uman astfel: • in plan economic (cheltuieli de intretinere, restaurare, conservare); • in plan psihic si moral, atat la nivelul individului, cat si la cel al societatii. Alt factor asupra caruia se repercuteaza in mod direct poluarea atmosferei este vegetatia: • sanatatea plantelor de cultura; • spatiile verzi, plantele ornamentale, parcurile atat de necesare populatiei. Acestea reprezinta un element deosebit de important in mentinerea echilibrului fizic si psihic al populatiei.

6.1.12. Efectele poluarii aerului

Efecte asupra sanatatii umane Elementele care au efect negativ asupra sanatatii oamenilor sunt:

Monoxidul de carbon (CO) Studiile epidemiologice au pus in evidenta patru tipuri de efecte asupra sanatatii, asociate cu expunerile la monoxid de carbon (in special cele care produc niveluri ale carboxihemoglobinei COHb sub 10%): • efecte cardiovasculare; • efecte neurocomportamentale; • efecte asupra fibrinolizei; • efecte perinale.

Hipozia cauzata de CO determina deficiente in functiile organelor senzoriale si tesaturilor. Efectele cardiovasculare se manifesta prin: • o scadere a capacitatii de preluare a oxigenului si scaderea rezultanta a capacitatii de munca, acestea s-au pus clar in evidenta, incepand de la concentratie de 5% a COHb. Unele studii raporteaza aceste efecte chiar de la 3,3 - 4,3% COHb. • asupra sanatatii populatiei largi sub aspectul reducerii potentialului fizic in timpul activitatilor profesionale sau recreative.

Un segment important al populatiei asupra caruia se manifesta efectele cardiovasculare ale expunerii la CO sunt: - bolnavii de angina pectorala. La acestia, agravarea anginei apare la 2,9 – 4,5% COHb, iar uneori chiar sub 2% COHb, si determina si efecte secundare, ca de exemplu schimbari in pH-ul sangelui si in fibrinoliza, reducerea greutatii fatului la nastere si dezvoltarea postnatala intarziata. - femeile insarcinate si copii mici - varstnicii - bolnavii de bronsita cronica si enfizem pulmonar

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 45 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

- tinerii cu tulburari cardiace sau respiratorii grave - persoanele cu tulburari hematologice - persoanele cu forme genetice neuzuale ale hemoglobinei asociate cu reducerea capacitatii de oxigenare - persoanele tratate cu medicamente depresive.

Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda un nivel de 2,5-3,0 COHb pentru protectia sanatatii populatiei, incluzand si grupurile sensibile. Pentru aceasta, concentratiile de CO in aer nu trebuie sa depaseasca urmatoarele valori (recomandate ca valori ghid pentru protectia sanatatii populatiei): - 60 mg/mc pentru 30 minute - 30mg/mc pentru 1ora - 10 mg/mc pentu 8ore

Standardul romanesc (STAS 12574-87) prevede urmatoarele limite sanitare: - 6 mg/mc pentru 30 minute - 2 mg/mc pentru 24 ore

Pragurile concentratiei de Pb in sange sub care nu apare prima categorie de efecte sunt: -0,2 mg/ml la adulti -0,1 mg/ml la copii. Pragul pentru a doua categorie de efecte se situeaza sub 0,3 mg/ml. Pentru a treia categorie de efecte nu s-a putut stabili un prag, dar intrucat populatia prezinta, intr-o proportie ridicata, hipertensiune arteriala, iar studiile au dovedit ca reducerea nivelului de Pb in sange reduce numarul hipertensivilor, pentru protejarea populatiei se recomanda pe cat posibil reducerea emisiilor de Pb. Este de mentionat ca aportul de Pb in organismele umane este adus nu numai din aerul atmosferic, prin inhalare, ci si prin ingurgitare, din alimente si apa. La populatia adulta, circa 40% din Pb introdus in organism provine din aer, in timp ce la copii acest aport scade la 6%. Aportul mult mai mare de Pb prin ingurgitare, la copii, se datoreaza urmatoarelor cauze: - copiii mananca si beau mai mult, pe unitatea de greutate corporala, decat adultii; - inghitirea prafului incarcat cu plumb de pe maini; - absortia plumbului pe tractul intestinal este de circa 50%, fata de 10% la adulti; - printre copii prevaleaza deficientele nutritionale care favorizeaza absortia Pb; - caracteristicile comportamentale (nepastrarea igienei, joaca in afara casei) ale copilului, cresc riscul expunerii. Segmentul de populatie care prezinta cel mai ridicat risc la expunerea la Pb il reprezinta copiii pana la 6 ani. Cauzele principale ale acestui risc sunt: - bariera sange – creier nu este complet dezvoltata; S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 46 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

- efectele hematologice si neurologice apar la praguri mai coborate. Al doilea segment cu grad ridicat de risc sunt femeile insarcinate, intrucat placenta nu reprezinta o bariera in expunerea fatului la Pb. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) recomanda ca valoare – ghid concentratia de 0,5 mg/mc de Pb in aer, pentru un timp de mediere de un an. Este de mentionat ca o concentratie medie anuala de Pb intre limitele 0,5 – 1 mg /mc este bazata pe presupunerea ca pentru 98% din populatie se va mentine concentratia de Pb in sange sub 0,2 mg/ml. In plus, este recunoscut faptul ca pot apare unele efecte pentru care nu se poate stabili o limita, deci in mod normal Pb ar trebui sa nu existe. De asemenea, limitele de 0,5 – 1 mg/mc nu asigura protectia suficienta a copiilor, ceea ce conduce la necesitatea luarii unor masuri drastice de limitare a emisiilor de Pb. STAS 12574-87 prevede valoarea de 0,7 mg/mc ca norma sanitara pentru un timp de mediere de 24 ore, neprevazand o norma pentru un timp lung de expunere (an).

Dioxidul de sulf Calea de patrundere in organism este tractul respirator. Efectele, atat la expunerea pe termen scurt (10-30 minute), cat si la expunerea pe termen mediu (24 ore) si lung (an), sunt legate de alterarea functiei respiratorii. In concentratii peste 1000 mg/mc (in general, numai la locul de munca) timp de 10 minute pot apare efecte severe ca: bronhoconstrictie, bronsite si traheite chimice. La concentratii de 2600 – 2700 mg/mc pe 10 minute creste riscul aparitiei spasmului bronsic la astmatici. De remarcat ca exista o mare variabilitate a sensibilitatii la SO2 a subiectilor umani. Expunerea repetata la concentratii mari pe termen scurt, combinata cu expunerea pe termen lung la concentratii mai mici creste riscul aparitiei bronsitelor cronice, in special la fumatori. Expunerea pe termen lung la concentratii mici conduce la efecte in special asupra subiectilor sensibili (astmatici, copii, oameni in varsta). Bioxidul de sulf si particulele in suspensie au efect sinergic, asocierea acestor poluanti (prezenti simultan in gazele de ardere de la centrale termice) conduce la cresterea mortalitatii, morbiditatii prin afectiuni cardiorespiratorii si a deficientelor pulmonare.

Dioxidul de azot Expuneri pe termen scurt conduc la schimbari in functia respiratorie atat la subiecti normali, cat si la cei cu bronsita. In amestec cu ozonul are efecte sinergice, ca si in prezenta pulberilor in suspensie. Expuneri pe termen lung conduc la efecte asupra plamanului, splinei, ficatului si sangelui. Efectele asupra plamanului pot fi reversibile si ireversibile. S-au observat: aparitia enfizemelor, alterarea celulelor pulmonare, cresterea susceptibilitatii la infectii bacteoriologice ale plamanului.

Particule in suspensie In cadrul acestui poluant se inscriu particulele solide netoxice cu diametrul pana la 20 mm. Dintre acestea, cele cu diametre micronice si submicronice patrund prin tractul respirator in plaman, unde se depun. Atunci cand cantitatea inhalata intr- un interval de timp depaseste cantitatea ce poate fi eliminata in mod natural, apar disfunctii ale plamanului, incepand cu diminuarea capacitatii respiratorii si a suprafetei de schimb a gazelor din sange. Aceste fenomene favorizeaza instalarea sau cronicizarea afectiunilor cardiorespiratorii, in cazul in care particulele contin substante toxice, ca de exemplu metale grele, in cazul cenusii de carbune, acestea

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 47 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa devin foarte agresive, eliberarea in plasma si in sange a ionilor metalici conducand, in functie de metal si doza, la tulburari foarte serioase.

Efecte asupra vegetatiei

Dioxidul de sulf Efectele fitotoxice ale SO2 sunt puternic influentate de abilitatea tesuturilor plantei de a converti SO2 in forme relativ netoxice. In functie de cantitatea de SO2 pe unitatea de timp la care este expusa planta, apar efecte biochimice si fiziologice ca: degradarea clorofilei, reducerea fotosintezei, cresterea ratei respiratorii, schimbari in metabolismul proteinelor, in bilantul lipidelor si al apei, si in activitatea enzimatica. Aceste efecte se traduc prin necroze, reducerea cresterii plantelor, cresterea sensibilitatii la agentii patogeni si la conditii climatice excesive. Uniunea Internationala a Organizatiilor pentru Cercetarea Padurilor recomanda urmatoarele concentratii, ca valori-ghid, pentru protectia plantelor: ü medie anuala – 50 mg/mc pentru a se mentine productia in cele mai multe locuri si 25 mg/mc pentru a mentine intreaga productie si a proteja mediul; ü medie pe 30 minute – 150 mg/mc si respectiv 75 mg/mc pentru cele doua situatii de mai sus (se admite depasirea acestor valori cu o frecventa anuala de maximum 2,5%). Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda limita de 30 mg/mc ca medie anuala.

Oxizii de azot Pana la anumite concentratii, oxizii de azot au efect benefic asupra plantelor, contribuind la cresterea acestora. Totusi, s-a constatat ca in aceste cazuri creste sensibilitatea la atacul insectelor si la conditiile de mediu (de exemplu la geruri). Peste pragurile toxice, oxizii de azot au actiune fitotoxica foarte clara. Marimea daunelor suferite de plante este functie de concentratia poluantului, timpul de expunere, varsta plantei, factorii edafici, lumina si umezeala.

Oxizii de azot in combinatie cu alti poluanti Studiile au pus in evidenta efectul sinergic al bioxidului de azot si al bioxidului de sulf, precum si al acestor doua gaze cu ozonul. Pe baza acestor studii se recomanda ca valoare-ghid de protectie anuala pentru NO2 – 30 mg/mc, in prezenta unor nivele maxime de 30 mg/mc pentru SO2 si de 60 mg/mc pentru SO3.

Efectele asupra materialelor de constructii Problema efectelor poluantilor atmosferici asupra constructiilor si materialelor trebuie sa-si focalizeze raspunsurile in trei directii: - identitatea si definirea a ceea ce constituie "dauna"; - atribuirea cauzelor daunelor; - estimarea costurilor atribuite poluantilor atmosferici.

Enumeram cativa poluanti si efectele lor asupra materialelor: MATERIALUL DAUNA POLUANTI Piatra Eroziunea suprafetei SOx si alte gaze acide Metale Coroziune, matuire, gaurire SOx,H2S si alte gaze acide

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 48 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Vopsea si alte acoperiri Decolorare, murdarire, SOx, H2S +aerosoli organice alcalini+, oxidanti Ceramica Eroziunea suprafetei, formare Gaze acide, in special cu crusta continut de floruri Cauciuc Crapare Ozon

Alaturi de poluanti, in degradarea constructiilor si materialelor, intervin factori naturali ca: viteza si directia vantului, temperatura si umezeala relativa a aerului, frecventa si intensitatea precipitatiilor. Ratele de fond ale degradarii sunt dificil de apreciat, in primul rand datorita efectelor localizate. In Romania a fost elaborata o clasificare a mediilor atmosferice agresive asupra elementelor supraterane din beton armat si beton precomprimat, precum si instructiuni tehnice pentru protectia acestora.

6.2. APA

6.2.1. Resursele de apa

Resurse de apa teoretice si tehnic utilizabile

Resursele de apa potentiale si tehnic utilizabile in judetul Ialomita sunt: • Fluviul Dunarea – pentru alimentari cu apa potabila si industriala • Lac acumulare Dridu – pentru utilizari industriale, irigatii si piscicultura • Raul Ialomita – pentru utilizari industriale • Surse subterane – pentru alimentari cu apa potabila si industriala

Resurse teoretice: Total 688000 mii mc Ialomita Suprafata 395000 mii mc Subteran 293000 mii mc

Dunare Total 1650000 mii mc Suprafata 1500000 mii mc Subteran 150000 mii mc

Resurse utilizabile: Total 312000 mii mc Ialomita Suprafata 186000 mii mc Subteran 126000 mii mc

Dunare Total 1255000 mii mc Suprafata 1200000 mii mc Subteran 55000 mii mc

Prelevarile de apa Volumul de apa captat in anul 2002:

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 49 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

B.H. Ialomita -mii mc - Sursa Populatie Industrie Zootehnie Irigatii Piscicultura Total Suprafata - 4 - 2701 232 2937 Subteran 3904 3515 1220 - - 8639 Total 3904 3519 1220 2701 232 11576

B.H. Dunare -mii mc - Sursa Populatie Industrie Zootehnie Irigatii Piscicultura Total Suprafata - 15948 - 7418 - 23366 Subteran 2458 1142 140 - - 3740 Total 2458 17090 140 7418 - 27106

6.2.2. Starea apelor de suprafata

Starea raurilor interioare

Sectiunile de control in ordinea amplasarii lor sunt: à Silistea Snagov rau Ialomita à Adancata rau Prahova à Cosereni rau Ialomita à Sarata parau Sarata à Ciochina rau Ialomita à Slobozia rau Ialomita à Cosambesti rau Ialomita à Tandarei rau Ialomita

INCADRAREA SECTIUNILOR DE SUPRAVEGHERE IN ZONE DE SAPROBITATE IN ANUL 2002

Grad de Cursul de Sectiunea de Zona de Nr.crt. curatenie - c apa supraveghere saprobitate % 1 Ialomita Cosereni 58 b-a mezo 2 Sarata amonte Urziceni 44,6 b-a mezo 3 Ialomita Ciochina 57 b-a mezo 4 Ialomita Slobozia 54 b-a mezo 5 Ialomita Tandarei 48 b-a mezo

° Sectiunea Sarata

Pana la sectiunea urmatoare, raul Ialomita, primeste in amonte de orasul Urziceni apele paraului Sarata, care au o incarcare organica apreciabila. Categoria de calitate in aceasta sectiune este „degradata” potrivit valorilor medii inregistrate la indicatorii: pH – 8.1 – 8.9, CBO5 – 18.6 mg/l, reziduu fix – 2114 mg/l si cloruri – 586.2 mg/l. Valorile maxime la indicatorii mai sus mentionati s-au S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 50 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa inregistrat astfel: in luna februarie la pH – 8.9, CBO5 – 28.8 mg/l, reziduu fix – 2936 mg/l si cloruri – 830.8 mg/l. La indicatorul CCO-Mn categoria de calitate este a III – a, valoarea medie inregistrata fiind de 17.8 mg/l. Valoarea maxima a fost inregistrata in luna iunie - 30 mg/l. La indicatorul amoniu categoria de calitate este a II – a, valoarea medie inregistrata fiind de 1.412 mg/l. Valoarea maxima a fost inregistrata in luna iunie - 2.055 mg/l. La indicatorii oxigen dizolvat si fier total categoria de calitate este a I-a, valorile medii inregistrate fiind de 8.86 mg/l la O2 si 0.16 mg/l la fier total. Valoarea maxima la fier total a fost inregistrata in luna noiembrie - 0.33 mg/l La indicatorul oxigen dizolvat cea mai scazuta valoare s-a inregistrat in luna octombrie – 6.7 mg/l. Comparativ cu anul precedent se constata mentinerea aceleasi categorii de calitate. Urmarind dezvoltarea planctonului in aceasta sectiune s-au constatat ca acesta a avut o buna dezvoltare, atat sub aspect calitativ, cat si cantitativ. Fitoplanctonul s-a caracterizat printr-o diversitate accentuata si densitati de pana la 6970000 cel/l. Zooplanctonul s-a caracterizat printr-o diversitate specifica buna intalnindu-se in structura sa specii din principalele grupe de organisme zooplanctonice: protozoare, rotifere, copepode si cladoceri (in sezonul de toamna). In aceasta sectiune, dezvoltarea fitoplanctonului este influentata de conditiile specifice acestui ecosisitem si anume: nivelul scazut al apei, transparenta relativ buna, si deci o luminozitate ridicata, fapt ce determina prezenta pe tot parcursul anului a cianofitelor, clorofitelor si euglenofitelor. De remarcat este diversitatea accentuata a biocenozei bentonice, in structura acesteia intalnindu-se organisme din grupul Oligocheta cu Tubifex, Hirudineea cu Glossiphonia complanata, Diptera cu Chironomus sp., Crustaceea cu Gammarus sp., Gasteropoda cu Physa fontinalis, Heteroptera cu Ilyocoris cimicoides, Odonata cu Enallagma cyatigerum, Trichoptera cu Rhyacophila dorsalis. Dupa prezenta organismelor bioindicatoare s-a apreciat o valoare medie anuala a gradului de curatenie de 44.6%.

Starea apelor subterane

La SGA Slobozia s-a urmarit evolutia calitatii apelor subterane freatice prin 56 foraje de studiu, din care 14 foraje in bazinul hidrografic Ialomita, 9 foraje in bazinul hidrografic Dunarea si 15 foraje pentru lacuri. SGA Ialomita a efectuat in cursul anului 2002 analize de probe de apa din forajele de supraveghere a calitatii apelor subterane. Determinarile fizico-chimice indica o mineralizare accentuata a apelor subterane freatice. Se constata concentratii ridicate la compusi ai azotului si sulfati, ale caror valori se incadreaza in cea mai mare parte a forajelor, in limita exceptional admisa (Amara, Luciu - Giurgeni, Ciochina, Tandarei, etc.). Analizele fizico-chimice la forajele de ordinul I lac Amara pun in evidenta o usoara crestere a mineralizarii apei freatice, precum si prezenta substantelor organice.

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 51 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

6.2.3. Situatia apelor uzate - surse majore si grad de epurare

Apa industriala uzata

In judetul Ialomita, in anul 2002, s-a evacuat un volum de ape uzate de 9 897 mii mc, potrivit Balantei Apei, dupa cum urmeaza:

mii mc Nr. crt UTILIZATORI B.h. Ialomita B.h. Dunare 1 de la unitati industriale 3248 314 2 de la unitati de gospodarire comunala 5258 418 3 de la unitati zootehnice si piscicultura 212 447 TOTAL 8718 1179

Raul Ialomita EVOLUTIA VALORILOR REZIDUULUI FIX (mg/l)

anul 2001 anul 2002 2000 1800 Ianuarie 961.1 953 1600 Februarie 1159.3 919 1400 1200 Martie 1212 948 1000 mg/l anul 2001 Aprilie 1105 937 800 600 anul 2002 Mai 1048.8 977 400 Iunie 1064 1813 200 0 Iulie 1010.6 1351 Ianuarie Mai Septembrie August 1180 780 Luna Septembrie 767 795 Octombrie 809 765 Noiembrie 833 893 Decembrie 984 697

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 52 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

EVOLUTIA VALORILOR CCO-Mn (mg O2/l) anul anul 2001 2002 Ianuarie 5.4 4 70 Februarie 5.6 3.3 60 Martie 6.3 2.8 50 Aprilie 5.9 3.7 40

Mai 6.3 7.5 mg/l 30 anul 2001 Iunie 6.4 6.5 20 anul 2002 Iulie 13.5 5.8 10 0 August 4.7 10.1 Ianuarie M ai Septembrie Septembrie 11.6 4.1 Luna Octombrie 5.5 5.3 Noiembrie 4.6 7.5 Decembrie 4.9 60.6

6.2.4. Impactul asupra apelor Impactul asupra apelor de suprafata si in special al apelor subterane se manifesta prin: ü Infiltrarea apelor uzate menajere in sol si apele subterane, degradandu-le ü Deseurile menajere si dejectiile de animale depozitate necontrolat (apele pluviale spala aceste deseuri si dizolva poluantii pe care apoi ii antreneaza in sol si apele de suprafata si subterane)

Reteaua de canalizare

Pentru evitarea pierderilor accidentale de ape uzate din reteaua de canalizare se impun urmatoarele masuri: La realizarea receptiei se impune verificarea: - operatiilor de constructii montaj; - etanseitatea imbinarilor; - verificarea debitului de transport; - verificarea pantelor prin masurarea nivelelor. La exploatarea retelelor de canalizare: - control periodic pentru asigurarea functionarii normale a retelelor de canalizare si a constructiilor aferente lor; - controlul cantitativ al apelor uzate prin determinarea debitului de apa uzata vehiculata in scopul verificarii capacitatii de preluare; - controlul calitativ al apelor uzate consta in prelevari de probe si analize fizico- chimice ale indicatorilor de calitate ai apei evacuate din statia de epurare, care trebuie sa corespunda conditiilor impuse de normativele legale in vigoare, NTPA 001-2005.

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 53 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Conditiile de baza care se impun apelor uzate evacuate dintr-o statie de epurare intr-un emisar: - sa nu aiba caracter agresiv pentru materialele din care sunt executate retelele; - sa nu aiba un grad mare de toxicitate sau sa elimine gaze toxice; - sa nu prezinte pericol de explozie; - sa nu contina substante care pot sa precipite in sectiunea canalizarii; - sa nu contina materii sau materiale care ar putea obtura sectiunea de scurgere. Nerespectarea acestor conditii de baza privind constructia si exploatarea retelelor de canalizare duce la: - poluarea solului si a apei subterane, prin: o poluare termica; o modificarea hidrochimismului apelor freatice si de suprafata (amoniu, azotati, fenoli, metale grele, substante organice oxidabile, substante extractibile etc); - denivelari si tasari; - surparea terenurilor din zona; o obturarea completa a sectiunii de scurgere o depuneri de material in caminele de vizitare Prin sistemul de canalizare propus apele uzate vor fi colectate si transportate la statia de epurare.

Reteaua de alimentare cu apa

Din punct de vedere social-economic, extinderea sistemului de alimentare cu apa are un impact pozitiv. Pierderile accidentale din sistemul de alimentare cu apa au insa un impact negativ din punct de vedere al consumului de resurse naturale (dezvoltarea durabila). Pentru evitarea acestui impact negativ trebuie luate masuri incepand cu perioada de executie a lucrarilor de extindere a sistemului de alimentare cu apa prin respectarea proiectului si prin calitatea lucrarilor. Pentru zona studiata pierderile accidentale de apa din reteaua de alimentare pot duce la variatii ale nivelului apei subterane si chiar la inmlastinirea terenului.

O dezvoltare urbanistica adecvata preintampina elementele necontrolate in relatie cu mediul si prin el insusi constituie o masura de protectie a mediului. El trebuie sa prevada toate elementele de infrastructura stradala, organizarea circulatiei, a managementului deseurilor solide, utilitatilor de apa, aspectelor sociale si peisagistice, si incadrarea adecvata in mediul existent, care trebuie conservat si ameliorat in raport cu toti factorii de mediu, inclusiv habitate si biodiversitate. Problemele legate de alimentarea cu apa sunt legate in general de calitatea ei, si mai rar de cantitate. Prin contorizare si adaptarea pretului la toate cheltuielile implicate, inclusiv pentru protectia mediul (de refacere a calitatii ecologice a apelor de suprafata) consumul de apa s-a redus cam la jumatate, iar atentia este pentru calitate. Toate acestea sunt posibile prin sisteme centralizate si concentrarea lor la operatori care pot asigura si reinnoirea si extinderea instalatiilor aferente. Toate acestea fac parte din politica actuala in domeniul apei, iar rezolvarea problemelor de mediu legate de apa nu se pot realiza decat sub forma participativa la o politica coerenta. Transferul ei catre populatie este prin intermediul autoritatilor locale (si planul de urbanism) si participarea activa a populatiei pentru a asigura viabilitate acestei politici. In cadrul politicii sunt prevazute stimulente pentru cei care protejeaza resursele de apa prin consum si poluare redusa, dar si penalitati pentru cei care risipesc, polueaza. Parghia pentru durabilitate tine de asigurarea resurselor financiare, iar acestea se asigura pe baza recuperarii costurilor integrale de la consumator. Gestionarul este operatorul de apa care ofera servicii la calitatea necesara si are capacitatea tehnica si financiara pentru a se incadra cerintelor de protectie a mediului. In acest fel se acorda importanta cuvenita zonelor protejate, intre care si cele sensibile sau vulnerabile, inclusiv pentru habitate si specii. · Asigurarea alimentǎrii continue cu apǎ a folosintelor si, in special, a populatiei: Ø realizarea de noi surse de apǎ, in special a unor lacuri de acumulare cu folosintǎ complexǎ in zonele deficitare in apǎ; Ø realizarea de retele de distributie separate de alimentare cu apǎ, pentru populatie si pentru industrie; Ø economisirea apei si reducerea pierderilor din retelele de distributie a apei. · Imbunatatirea calitatii resurselor de apǎ: Ø Re-tehnologizarea proceselor de productie prin utilizarea unor tehnologii curate, nepoluante; Ø Realizarea de noi statii de epurare si modernizarea celor existente; Ø Implementarea unor mijloace de prevenire, limitare si diminuare a efectelor poluarii accidentale. · Reconstructia ecologicǎ a raurilor: Ø Imbunatatirea si realizarea de habitate corespunzatoare conservarii biodiversitatii; Ø Asigurarea de debite corespunzatoare pe cursurile de apǎ in scopul protectiei ecosistemelor acvatice; Ø Asigurarea continuitatii debitului pe cursurile de apǎ pentru facilitarea migratiei speciilor piscicole.

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 55 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

6.2.5 Gestionarea deseurilor

Elemente pentru elaborarea unei strategii de gestiune a deseurilor:

Strategia de Gestiune a Deseurilor este un obiectiv de prima importanta, dezvoltarea viitoare a localitatiilor fiind de neconceput fara imbunatatirea acestei activitati. Elaborarea unei strategii de gestiune a deseurilor la nivel judetean, respectiv pentru comuna Mihail Kogalniceanu, ar trebui realizata in mod logic prin adaptarea strategiei la nivel national, dar tinandu-se cont de PRGD - regiunea sud- Muntenia si intr-un viitor nu prea indepartat de Planul judetean de Gestionare a Deseurilor – Ialomita. Pentru stabilirea unei strategii de gestiune a deseurilor trebuie parcurse mai multe etape, a caror scop final este identificarea obiectivelor specifice pentru durate de timp diferite si a mijloacelor adecvate de realizare. Planificarea realizarii acestor objective prin mijloace identificate face obiectul Planului de Gestiune a Deseurilor, plan ce urmeaza a se reactualiza periodic, in functie de realizarea fiecarei etape. Etapele de parcurs in stabilirea unei Strategii si a unui Plan de Gestiune a Deseurilor sunt urmatoarele: - Analiza situatiei actuale in domeniul gospodaririi deseurilor. - Cadrul legislativ si institutional existent. - Evaluarea practicilor de gestiune a deseurilor. - Identificarea problemelor din domeniu. - Formularea principiilor care vor sta la baza strategiei. - Analiza pretabilitatii optiunilor generale de gestionare a deseurilor la situatia concreta din judetul Ialomita. - Stabilirea obiectivelor strategiei. - Selectionarea cailor de atingere a obiectivelor propuse.

Planurile de gestionare a deseurilor au un rol cheie in dezvoltarea unei gestionari durabile a deseurilor. Principalul lor scop este acela de a prezenta fluxurile de deseuri si optiunile de gestionare a acestora. Mai in detaliu, planurile de gestionare a deseurilor prezinta cadrul de planificare pentru urmatoarele aspecte: - Conformarea cu politica de deseuri si atingerea tintelor propuse: planurile de gestionare a deseurilor constituie instrumente importante care contribuie la implementarea politicilor si la atingerea tintelor stabilite in domeniul gestionarii deseurilor. - Stabilirea capacitatilor suficiente si caracteristice pentru gestionarea deseurilor. Planurile de gestionare a deseurilor prezinta fluxurile si cantitatile de deseuri care trebuie colectate, reciclate, tratate si/sau eliminate. Mai mult, ele contribuie la asigurarea de capacitati si moduri de colectare, reciclare, tratare si/sau eliminare a deseurilor functie de deseurile care trebuie gestionate. - Controlul masurilor tehnologice: prezentarea fluxurilor de deseuri asigura identificarea zonelor in care sunt necesare masuri tehnologice pentru eliminarea sau minimizarea anumitor tipuri de deseuri. - Prezentarea cerintelor economice si de investitie: planurile de gestionare a deseurilor constituie un punct de plecare pentru stabilirea cerintelor financiare pentru operarea schemelor de colectare, reciclare, tratare si eliminare a deseurilor. Pe aceasta baza, pot fi determinate necesitatile pentru investitiile in instalatii de S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 56 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa reciclare, tratare si eliminare a deseurilor. Complexitatea in continua crestere a problemelor si standardelor in domeniul gestionarii deseurilor conduc la cresterea cerintelor privind instalatiile de reciclare, tratare si/sau eliminare. In multe cazuri, aceasta presupune facilitati de reciclare, tratare si/sau eliminare a deseurilor mai mari si mai complexe, ceea ce implica cooperarea a mai multor unitati regionale privind stabilirea si operarea acestor facilitati. Trebuie luate in considerare, in ceea ce priveste fluxurile de deseuri, sursele de generare, fluxuri si cantitati de deseuri generate, sistemele actuale de colectare, transport si tratare a deseurilor si modul cum acestea vor evolua in viitor. Aditional, se vor considera si defini fluxurile de deseuri prioritare. Procesul de planificare are ca principal obiect, dezvoltarea unui sistem controlat de gestionare a deseurilor si s-a concentrat pe principalele cerinte care au tinte asociate: - recuperare si reciclare (tintele de recuperare si reciclare trebuie atinse asa dupa cum sunt stabilite in legislatie); - depozitare (inchiderea depozitelor neconforme); - depozitarea deseurilor biodegradabile (reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate). Din punct de vedere tehnic, nu au fost considerate prea multe optiuni tehnice, datorita nivelului scazut al dezvoltarii tehnologiilor in domeniul gestionarii deseurilor. Mai mult, acest lucru se datoreaza faptului ca, pana de curand, fluxul deseurilor era unul extrem de simplu, constand in foarte putine etape (un flux mai mult logistic, decat un flux tehnologic). Astazi, avand in vedere noile evolutii, obiective si directii in gestionarea deseurilor, noi tehnologii trebuie luate in considerare. Totusi, optiunile tehnologice care ar conduce la atingerea obiectivelor si tintelor trebuie sa fie fezabile pentru caracteristicile Romaniei si regiunii, sa nu fie prea complexe pentru a fi usor de implementat.

Pentru partea de reducere a deseurilor biodegradabile depozitate, au fost selectate numai doua tehnologii: - compostarea - datorita cunostintelor traditionale legate de aceasta tehnologie in mediul rural, ca urmare implementarea ar necesita eforturi sumplimentare mai reduse; - tratarea mecano-biologica - datorita cerintelor reduse in ceea ce priveste calitatea materialului de intrare. Pe baza obiectivelor si tintelor aplicate situatiei existente in judet (in special in ceea ce priveste posibilitatile si capacitatile existente si potentialul acestora de dezoltare) au fost create alternative. Obligatiile in ceea ce priveste recuperarea si reciclarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje sunt stabilite pentru toti generatorii si detinatorii de deseuri. Din analiza situatiei existente in judet nu exista posibilitati/facilitati de reciclare si nici capacitati de recuperare energetica (cuptoare de ciment). Pentru implementarea recuperarii si reciclarii amabalajelor si deseurilor de ambalaje, accentul va trebui pus pe categoria de deseuri care urmeaza a fi recuperate si reciclate. Este cunoscut faptul ca reciclarea materiala este o practica raspandita in tara, dar pentru materiale care nu provin din ambalaje (in special pentru metale).

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 57 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Problema se va pune pe extinderea catre deseurile de ambalaje in vederea cresterii constiintei in ceea ce priveste colectarea separata a deseurilor de ambalaje si recuperarea acestora. In ceea ce priveste reducerea deseurilor biodegradabile depozitate, implementarea se va concentra asupra a doua aspecte: - zona rurala - implementarea se va baza pe compostarea traditionala, in curte, extinderea acestei practici si asigurarea ca tehnologia indeplineste cerintele proprii (material de intrare, metoda de procesare, utilizarea produsului final); - zona urbana - implementarea va trebui sa se concentreze pe cerintele specifice. Va presupune, de asemenea, necesitatea de capacitati de tratare.

Compozitia medie a deseurilor in mediul rural

Structura planului este urmatoarea: - analiza situatiei existente in judet; - fluxul actual de deseuri; - analiza reglementarilor in vigoare legate de gestionarea deseurilor si dezvoltarea obiectivelor, cu sau fara tinte asociate; - elaborarea scenariilor: ■ crearea noului flux de deseuri prin alternative; ■ analiza, ierarhizarea scenariilor si alternativelor; ■ alegerea scenariului si alternativei optime; ■ crearea planurilor de actiune/implementare si monitorizare.

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 58 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Fluxul actual al deseurilor- Judetul Ialomita (mii tone) Colectare selectiva la sursa (la nivelul fiecarei localitati)

Deseuri amestecate- se depoziteaza temporar in containere de 40 m3. (fiecare comuna este arondata la o statie de transfer in functie de distanta)

Reciclare- deseuri ambalaje

Statii de transfer: Urziceni, Fetesti, Tandarei, Balaciu

Depozitare finala Depozit zonal conform pentru deseuri nepericuloase Slobozia

Ambalaje selectate din deseuri ce au scapat de la colectare selectiva

6.3. SOL

Principalele restrictii ale calitatii solurilor in judetul Ialomita sunt urmatoarele: ° Salinizare si/sau alcalinizare; ° Rezerva de humus; ° Textura; ° Compactitatea; ° Panta terenulu; ° Eroziunea de suprafata; ° Deficitul sau excesul de umiditate.

Pentru diminuarea efectelor negative de saraturare si acidifiere a solului se recomanda lucrari de drenaj, care au scopul de a colecta apele de spalare bogate in saruri solubile si de a cobori nivelul panzei freatice, aplicarea de ingrasaminte fertilizante, cultivarea cu plante tolerante la salinitate. Pentru diminuarea gradului de tasare se efectueaza afanarea adanca a solului. Pentru diminuarea efectelor negative ale excesului de umiditate se recomanda drenajul si desecarile, iar pentru perioadele de seceta se recomanda irigatiile. Pentru refacerea (restaurarea) ecologica a solurilor sunt necesare atat masuri agricole generale, cat si speciale. Pentru masurile de interes general se numara

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 59 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa realizarea structurii folosintelor, monitorizarea starii de calitate a solurilor, construirea de perimetre de ameliorare a terenurilor in care sa se aplice masuri adecvate de prevenire si reducere a degradarii solurilor si altele.

Pe teritoriul comunei Mihail Kogalniceanu, in principal, apar cernoziomuri carbonatice. Conditiile pedogenetice in care s-au format cernoziomurile sunt determinate de: clima cu un pronuntat caracter continental (contraste mari de temperatura de la un sezon la altul, precipitatii reduse, evapotraspiratie ridicata, vanturi uscate), roca-mama formata din loess sau depozite loessoide (ale caror proprietati fizico-chimice, friabilitate, compozitie granulometrica, permeabilitate etc. - confera posibilitati de formare a acestor soluri), relief de campie cu altitudini reduse (25 - 40 m) etc. Cernoziomurile sunt caracterizate printr-o fertilitate ridicata datorita cantitatii ridicate de humus. Prezenta unei bogate flore microbiene si faune (rame etc.) determina o mineralizare rapida a materiei organice cu eliberare de elemente nutritive necesare plantelor. La acestea se adauga cernoziomurile freatic-umede, caracteristice zonelor in care panza freatica este situata la mica adancime, determinand in final aparitia de saraturi. Acest lucru face ca cernoziomurile freatic-umede sa fie considerate ca un tip genetic de tranzitie de la cernoziomurile zonale la solurile intrazonale de lacovisti, soloneturi si solonceacuri.

Soluri sarace sau erodate Utilizarea in agricultura a solurilor (terenurilor) este afectata de o serie de factori limitativi pentru productia agricola, de care se tine seama la bonitarea terenurilor si la incadrarea acestora in clase de pretabilitate. Deficitul de umiditate climatic este un factor limitativ general si cel mai important, datorita cantitatii reduse de precipitatii si distributie nefavorabile a acestora in timpul perioadei de vegetatie (in special la porumb). Prin irigare se

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 60 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa realizeaza conditii pentru diminuarea acestui factor si pentru valorificarea potentialului de fertilitate a solurilor. Introducerea irigatiilor atrage insa dupa sine pericolul ridicarii nivelului apei freatice in arealele slab drenate si aparitia excesului de umiditate care s-ar constitui intr-un alt factor limitativ. Pentru extinderea si intensificarea irigatiilor este necesara mentinerea in stare de functionare a canalelor existente precum si completarea cu alte canale, dupa caz. De asemenea, este necesara rationalizarea normelor de udare sau reducerea lor in arealele cu apa freatica la adancime foarte mica. Excesul de apa de suprafata este, de obicei, temporar insa, suficient ca sa intarzie efectuarea lucrarilor agricole la timp. Poate fi indepartat prin canale nepermanente, nesistematice, spre emisarii invecinati. Alt factor limitativ natural este saraturarea unor soluri, atat de pe camp, cat si din lunci. Prin irigare exista pericolul extinderii acestui fenomen sau aparitiei unor areale noi cu saraturi, daca nu se iau masuri corespunzatoare care sa asigure drenarea eficienta a teritoriilor cu apa la mica adancime. Pe de alta parte, prin irigare cu norme sporite si cu drenare eficienta, solurile saraturate slab moderat pot fi desalinizate. Pantele cu inclinare slaba reprezinta pericole de degradare prin declansarea eroziunii de suprafata daca nu se respecta o agrotehnica antierozionala adecvata; cele cu inclinare puternica pot fi utilizate ca pajisti. Dar extinderea terenurilor in panta este neinsemnata. Inundabilitatea reprezinta alt factor limitativ important pentru productia agricola ducand la compromiterea recoltelor. Regularizarile de consum de apa, dupa caz, indiguiri, ar determina prevenirea acestui fenomen. In afara factorilor limitativi mentionati, solurile prezinta o oarecare fragilitate la cultivare, generata de urmatoarele procese: dehumificare, scaderea valorilor pH, degradarea fizica, salinizare. Dehumificarea consta intr-o scadere a continutului si rezervei de humus. Aceste reduceri se coreleaza cu fertilitatea minerala intensiva cu azot, cu aplicarea irigatiei, cu lipsa unor asolamente adecvate si cu lipsa fertilizarii organice. Principalele procese de degradare fizica sunt destructurarea si crustificarea, in special pe solurile balane, datorita structurii slab dezvoltate si stabilitatii hidrice relativ reduse a agregatelor, mai ales in regim irigat. La majoritatea solurilor apare o compactare sub stratul arat care inrautateste insusirile fizice, in general, foarte bune. Dupa cum s-a mai aratat, exista riscul extinderii sau accentuarii salinizarii in zonele cu potential de saraturare (apa freatica mineralizata la adancime mica, aport suplimentar de apa la contactul camp – terasa) pe un fond climatic cu perioada de uscaciune in timpul verii. Dintre degradarile antropice sunt de mentionat: depunerea haotica de gunoaie si depozite menajere pe soluri fertile din apropierea asezarilor; excavarea unor suprafete si transformarea lor in neproductiv; bararea unor cursuri de apa pentru iazuri care poate impiedica rolul de drenari naturali ai teritoriului, cu repercursiuni in ridicarea niveluli freatic in zonele invecinate.

Poluarea solului Calitatile naturale ale solului pot fi afectate de o serie de factori antropici, dintre care pentru mediul rural, cei mai important sunt: • depozitarea deseurilor menajere, industriale; • depozitarea necontrolata sau utilizarea excesiva a substantelor a substantelor fertilizante sau fitosanitare; • demolarea partiala a unor constructii si lasarea in paragina a terenurilor respective.

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 61 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

7. ZGOMOT SI VIBRATII

7.1. Zgomot

Generalitati Definit de fiziologi, zgomotul este orice sunet suparator. Definit de fizicieni, zgomotul este o suprapunere dezordonata de diferite sunete si se datoreaza variatiei rapide a presiunii atmosferice. Caracteristicile principale ale zgomotului sunt: frecventa, care pentru domeniul audibil este cuprinsa intre 20 Hz si 20 kHz. Sensibilitatea maxima a urechii omenesti este pentru frecvente in intervalul 2000÷5000 Hz. lungimea de unda: distanta intre doua maxime sau minime succesive undelor sonore. Se defineste prin raportul intre viteza sunetului in aer (340 m/s) si frecventa. Amplitudinea, ce se refera la: o presiunea sonora (variatia presiunii atmosferice datorata undelor sonore), masurata in Pa; o intensitatea sonora (fluxul mediu de energie in unitatea de timp, care strabate unitatea de suprafata perpendicular pe directia de propagarea a undelor sonore), masurata in W/m2; o puterea sonora (energia acustica totala radiata de o sursa in unitatea de timp), masurata in W. nivelul sonor, notat L (level), care caracterizeaza sensibilitatea urechii omenesti la variatia amplitudinii zgomotului. Unitatea de masura a nivelului sonor este decibelul (dB), iar scara de variatie se bazeaza pe legea Weber- Fechner (pentru o crestere de 10 ori a excitatiei sonore, exprimata prin numerele 10n, cu n=0÷12, senzatia auditiva creste cu logaritmul zecimal al I excitatiei). Nivelul intensitatii sonore este definit de relatia: LI = 10lg ; I min - in care: I este intensitatea sonora, variind intre pragurile domeniului -12 2 2 audibil: Imin=10 W/m si Imax=1W/m . Scara nivelului intensitatii sonore este cuprinsa intre 0 si 120 dB. ponderea zgomotelor, se refera la corectia, in functie de frecventa, ce se aduce valorilor nivelului de zgomot masurat cu aparate acustice, pentru a le apropia de cele percepute de urechea umana. Corectia se realizeaza conform unor curbe (A ÷ D) adoptate in functie de nivelul zgomotului. Pentru zgomotele din transporturile terestre se foloseste curba ponderata A, iar rezultatele masuratorilor sunt forma dB(A), adica decibeli ponderati A; analiza statistica a zgomotelor, se foloseste in cazul semnalelor stationare si nestationare (tranzitorii), ca cele din transporturi. Pentru a cuantifica astfel de semnale se recurge la analiza corelatiei timp-amplitudine a zgomotului si reprezentarea acestei corelatii prin histograme sau prin curbe cumulative. Cu ajutorul acestor curbe se stabilesc valorile medii statistice ale nivelurilor de zgomot: maxim (L10), mediu sau de baza (L50), si minim sau de fond (L90), in care indicii 10÷90 reprezinta proportiile procentuale din timpul de masurare, in care nivelurile respective au fost atinse sau depasite;

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 62 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

zgomotul echivalent (Lech): este notiunea folosita pentru cuantificarea potentialului nociv al zgomotului ambiant. Nivelul zgomotului echivalent este nivelul constant, exprimat in dB(A), deci Lech A, care ar produce aceeasi energie sonora, intr-un interval de timp dat, ca si zgomotul real, care are o variatie aleatorie sau in trepte. Nivelul de zgomot echivalent este functie de timpul de masurare: daca acesta este mai scurt Lech are valoare mai mare si invers.

Factorii care influenteaza nivelul de zgomot Zgomotul produs de circulatia rutiera depinde de doua grupuri de factori: de emisie si de propagare.

Factorii de propagare - Distanta fata de sursa de zgomot, influenteaza nivelul de zgomot conform relatiei: d L = L x20xK x lg n ; in care: n 7 S 7 Ln - nivelul de zgomot la distanta dn (in m), in dB(A); L7 - nivelul de zgomot la distanta de 7 m de sursa de zgomot; KS - coeficient; (intre 0,9÷1,1)

Factorii meteorologici

Efectele zgomotelor Zgomotele, care insotesc practic permanent activitatile civilizatiei tehnice actuale, genereaza efecte de natura si gravitate diferita in functie de: nivelul acustic, durata de expunere la zgomot, gradul de solicitare psihica a omului, atitudinea omului fata de zgomot. In functie de nivelul zgomotelor, efectele pot fi urmatoarele: Ø la zgomote izolate avand nivelul de 40÷50 dB(A), este perturbat somnul normal de noapte, omul fiind lipsit de odihna necesara. In timpul zilei, zgomotele de acelasi nivel perturba munca intelectuala, caracterizata printr-un grad sporit de concentrare si atentie; Ø la niveluri mai ridicate ale zgomotelor, de pana la 65 dB(A), sunt afectati si oamenii care presteaza o munca fizica. La niveluri de 65÷85 dB(A), zgomotul afecteaza in mod diferit; apar afectiuni psihice (nevroze), afectiuni organice (hipertensiune arteriala). Aceste efecte sunt accentuate de zgomote intermitente, imprevizibile si insotite de vibratii.

7.2. Vibratii

Generalitati Vibratiile sunt unde elastice transmise prin medii solide, motiv pentru care se numesc si unde solidiene. Parametrii care caracterizeaza vibratiile, frecvent masurati, sunt: - deplasarea (d), in m si cm; - viteza (v), in m/s si cm/s; - acceleratia (a), in m/s2 si cm/s2; - frecventa (f), in Hz

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 63 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Surse de vibratii Functionarea si circulatia autovehiculelor genereaza vibratii care sunt amplificate prin: o cresterea sarcinii totale si a sarcinii pe osie; o repartizarea inegala a sarcinii pe roti sau osii; o cresterea vitezei de circulatie, valorile maxime ale vibratiilor fiind inregistrate la viteze de 40÷60 km/h; o variatii rapide ale vitezei de circulatiei; o starea suprafetei de rulare, caracterizata prin prezenta denivelarilor ca: degradari de suprafata mica (cuiburi de gaina), guri de canalizare denivelate, etc. Din studiile de specialitate rezulta ca o ridicatura de 2,1 cm inaltime produce o crestere puternica a vitezei vibratiilor, care ajunge sa fie de 5÷10 ori mai mare decat cele aparute pe calea de rulare neteda; o circulatie rutiera intensa, cu pondere mare a vehiculelor grele, in functie de alcatuirea structurii rutiere, genereaza vibratii cu frecventa de 19÷30 Hz si cu acceleratia de 0,98÷127cm/s2. Vibratiile generate de circulatia rutiera, in special de traficul greu, se propaga la cladirile invecinate prin intermediul semispatiului structura rutiera – teren de fundare.

Efectele vibratiilor Sunt afectate de vibratii in primul rand constructiile vechi datorita fenomenului de oboseala a materialelor din alcatuire. Oboseala este intensificata de vibratiile avand viteza de peste 2 mm/s si se concretizeaza prin aparitia si extinderea fisurilor. Efectul de rezonanta, care poate antrena o dublare a vitezei vibratiilor sporeste riscul de oboseala. Efect maxim asupra structurilor de cladiri au vibratiile cu frecventa redusa, de sub 1Hz.

Nivelul de poluare sonora Estimam ca nivelul de poluare sonora va fi sub limitele admise, atat pe amplasament, cat si in zona de influenta a acestuia.

7.3. Surse de poluare sonora si de vibratii

Lucrarile de constructie implica mai multe surse de zgomot si vibratii: - procesele tehnologice de executie a constructiilor, drumului, retelelor utilitare datorita functionarii unor grupuri de utilaje cu functii adecvate. Aceste utilaje in lucru reprezinta tot atatea surse de zgomot; - circulatia mijloacelor de transport de la Bazele de Productie la fronturile de lucru.

Nivelul sonor depinde in mare masura de urmatorii factori: - fenomene meteorologice, viteza si directia vantului, gradientul de temperatura si de vant; - absorbtia undelor acustice de catre sol, fenomen denumit „efect de sol”; - absorbtia in aer, dependenta de presiune, temperatura, umiditatea relativa, componenta spectrala a zgomotului; - topografia terenului; - vegetatie. S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 64 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Principala sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de functionarea utilajelor. Suplimentar impactului acustic, utilajele de constructie, cu mase proprii mari, datorita deplasarii si activitatii desfasurate in punctele de lucru, constituie surse de vibratii. A doua sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de circulatia mijloacelor de transport. Pentru transportul materialelor (pamant, balast, prefabricate, beton, asfalt etc.) se presupune ca vor fi folosite basculante/autovehicule grele, cu sarcina cuprinsa intre cateva tone si cel mult de 40 tone. Evolutia nivelului sonor depinde de evolutia lucrarilor si marimea fronturilor de lucru. Afectate de zgomot si vibratii sunt in principal zonele de locuit traversate de traficul de vehicule grele aferent. Din literatura de specialitate si din observatiile efectuate de-a lungul timpului pe santiere, se poate face afirmatia ca la parcurgerea unei localitati de catre autobasculantele ce deservesc santierul, se pot atinge niveluri echivalente de zgomot, pentru perioadele de referinta de 24 ore, de peste 50 dB(A), daca numarul trecerilor depaseste 20. Se inregistreaza nivele echivalente de zgomot de 60 - 65 dB(A) in cazul unui numar de treceri de ordinul a 100 si mai mult de 65 dB(A) in cazul unui numar de treceri de peste 150. Limitele maxim admisibile pe baza carora se apreciaza starea mediului din punct de vedere acustic in zona unui obiectiv, in exterior, sunt precizate in STAS 10 009-88 si prevad, la limita incintei, valoarea de 65 dB(A) (tabelul 3 din STAS-10009- 88), iar in ceea ce priveste amplasarea cladirilor de locuit (§2.5 din acelasi referential), aceasta se va face in asa fel incat sa nu se depaseasca valoarea maxima de 50 dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior cladirii, masurat la 2 m de fatada acesteia in conformitate cu STAS 6161/1-89. Pentru intervalul 6.00 – 22.00, Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/1997, stabileste aceeasi limita. Pentru intervalul 22.00 – 6.00, limita admisibila pentru nivelul de presiune sonora, continuu echivalent, ponderat A este de 40 dB(A). Circulatia mijloacelor de transport este insotita de deseuri energetice, sub forma de zgomote si vibratii. La reuniunea de la Paris 1990, s-a conchis ca transporturile rutiere constituie principala sursa de zgomot in societatea moderna, cca 80% din zgomotul unui oras fiind cel emis de autovehicule; In cazul de fata, principala sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de functionarea utilajelor si autovehiculelor folosite in perioada de constructie, in special in perioada lucrarilor de terasamente si fundatii unde datorita cantitatilor de materii si materiale folosite sunt necesare si utilaje de capacitati. In cele ce urmeaza se prezinta tipurile de utilajele folosite, in lucrari de constructii (terasamente) si puterile acustice asociate: · buldozere Lw » 115 dB(A) · incarcatoare tip Wolla Lw » 112 dB(A) · excavatoare Lw » 117 dB(A) · autogredere Lw » 112 dB(A) · compactoare Lw » 105 dB(A) · finisoare Lw » 115 dB(A) · basculante Lw » 107 dB(A)

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 65 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

7.4. Surse de vibratii, niveluri de vibratii

Vibratiile generate prin traficul rutier se datoreaza in principal deplasarii vehiculelor grele si sunt influentate de starea suprafetei drumului. Efectul pe care il au vibratiile asupra cladirilor si ocupantilor este un subiect tehnic foarte complex. Specialistii din intreaga lume au incercat si incearca in continuare, folosind echipamente stiintifice performante, sa determine cat de mult este influentata structura cladirilor (pereti, tencuiala) de zgomote si vibratii. Traficul greu poate genera vibratii ale ferestrelor si/sau zornaitul unor obiecte din locuinta, dar acest fapt nu conduce si la concluzia ca structura si/sau tencuiala vor fi afectate. Aceste vibratii ale ferestrelor au un efect emotiv puternic asupra ocupantilor. Studiile arata ca nivelul vibratiilor, generate de traficul rutier este puternic influentat si de nivelul ridicat al apei subterane; se remarca a crestere, in aceleasi conditii de trafic, in lunile de primavara cand regimul precipitatiilor este ridicat si o reducere a nivelului vibratiilor in lunile secetoase din timpul verii. Efectul vibratiilor asupra cladirilor se poate interpreta daca se calculeaza intensitatea lor, pe baza masurarilor, folosind apoi tabelul de mai jos. (Definitia intensitatii, sau nivel de tarie, masurata in vibrar este prezentata in STAS 12 025 - 1994).

Intensitatea Clasa Efectul asupra cladirilor trepidatiei, [vibrar] trepidatiilor 10...20 Usoare Nu este pericol 20...30 Mijlocii Nu este pericol 30...40 Puternice Deteriorari usoare, fisuri in ziduri 40...50 Dure Fisuri in zidurile de sustinere 50...60 Foarte dure Distrugerea cladirilor

Intr-o organizare urbanistica adecvata, zona poate deveni o zona linistita prin izolarea spatiului de zonele cu circulatie intensa si organizarea adecvata a traficului interior. De asemenea, prin caracterul de zona linistita, riscul de vibratii care sa creeze probleme constructiilor si/sau disconfort locatarilor este foarte redus pornind de la insasi conceptia de amenajare a zonei.

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 66 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

8. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

Potentiale efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitatea, populatia, sanatatea umana, flora, fauna, solul, apa, aerul, factori climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic si arheologic, peisajul si asupra relatiilor dintre acesti factori.

Zone protejate Orice problema de mediu existenta, care este relevanta pentru plan sau program, inclusiv, in particular, cele legate de orice zona care prezinta o importanta speciala pentru mediu, cum ar fi ariile de protectie speciala avifaunistica sau ariile speciale de conservare reglementate conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 462/2001. Din punct de vedere al biodiversitatii zona este populata de specii comune si pe amplasament nu se afla specii de fauna si flora ocrotie de lege. Fauna este reprezentata de arbori de salcie, plop si salcam si ierburi comune zonei de campie. Zona proiectata se afla pe depozite sedimentare cu permebilitate ridicata in care riscul de mediu deriva din lipsa de dinamica pentru eliminarea poluantilor ajunsi pe sol, fie direct fie prin depuneri din atmosfera, care a fost insa redusa prin fragmentarea teritoriului de cai rutiere. Aceasta are ca efect cresterea capacitatii de acumulare a poluantilor putin dizolvabili in apa (metale grele). Dezvoltarea acestei zone diferite de caracterul trepidant al metropolei este favorabila si speciilor faunistice, ca zona de tranzitie / atenuare a efectului orasului spre zonele cu peisaj natural. Lista Monumentelor Istorice publicata in anul 2000, luand act de separarea Comunei Mihail Kogalniceanu intre satele Hagieni, Mihail Kogalniecanu, pe de o parte, si satele Gura Ialomitei si Luciu, pe cealalta parte, cuprinde o singura pozitie (Situl arheologic hagieni) cu doua subpozitii: asezare sec. XVII – XVIII si necropola sec. IX – XI. Situri arheologice: - IL-I-s-B-14052 Situl arheologic de la Hagieni, sat Hagieni, comuna Mihail Kogalniceanu, sec. IX-XI. - IL-I-m-B-14052 Asezare sat Hagieni, Comuna Mihail Kogalniceanu, sec. XVII- XVIII Epoca medievala - IL-I-m-B-14052.02 Asezare sat Hagieni, Comuna Mihail Kogalniceanu, sec. XVII-XVIII Epoca medievala

Obiective nationale de protectie a mediului Obiective de protectie a mediului, stabilite la nivel national, comunitar sau international, care sunt relevante pentru plan sau program si modul in care s-a tinut cont de aceste obiective si de orice consideratii de mediu in timpul pregatirii planului sau programului

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 67 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Obiectivul de protectia mediului stabilit la nivel national de care s-a tinut cont, este:

Planul National de Dezvoltare 2007-2013, prin: Imbunatatirea standardelor de viata prin asigurarea serviciilor de utilitati publice la standardele de calitate si cantitate. Imbunatatirea serviciilor de utilitati publice in sectorul de apa este strans legata de managementul eficient al resurselor de apa, contribuind la utilizarea durabile a acestora. Principalele obiective in ceea ce priveste protectia apelor in Romania, in conformitate cu cerintele UE, includ urmatoarele aspecte: imbunatatirea starii resurselor de apa si a ecosistemelor acvatice; protectia apei potabile; incurajarea utilizarii durabile a apei; reducerea efectelor adverse ale inundatiilor si secetei. O atentie importanta trebuie acordata prevenirii generarii deseurilor de ambalaje, asigurarii valorificarii/reciclarii acestora, precum si minimizarii riscului determinat de prezenta substantelor periculoase in ambalaje. Colectarea separata, sortarea, procesarea si reciclarea finala a deseurilor de ambalaje se vor realiza astfel incat sa se asigure atingerea unei rate de reciclare a deseurilor de ambalaje de 55,1% si a unei rate de valorificare a deseurilor de ambalaje de 62% (785 225 tone) pana in anul 2013. Pentru a evita impactul ecologic asupra solurilor si asupra apei subterane, trebuie sa se asigure colectarea deseurilor din constructii si demolari in toate regiunile (urban dens, urban si rural) si utilizarea acestora, dupa pretratare, in reamenajari de drumuri sau alte activitati. In ciuda imbunatatirilor majore in ceea ce priveste protectia calitatii aerului, sunt necesare eforturi suplimentare, care sa vizeze, in special, imbunatatirea calitatii aerului, indeosebi in zonele urbane si industriale, scaderea consumului de energie si schimbarea combustibililor folositi, in vederea utilizarii frecvente a combustibililor mai putin poluanti si a resurselor de energie regenerabile, atunci cand este posibil.

In situatia prezenta insa, noul plan urbanistic constituie tot o masura de ameliorare a mediului, avand in vedere impactul istoric asupra terenului. Prin realizarea de utilitati noi si infrastructura, impreuna cu alte forme de organizare urbana realizate la cerintele actuale, impactul lor va fi benefic pentru mediu la scara intregii zone, fata de varianta in care proiectul nu se realizeaza. In prezentul Raport la studiul de mediu s-a analizat implementarea proiectului „Reactualizare Plan Urbanistic General Comuna Mihail Kogalniceanu” in care se prevede: Concluziile studiilor de diagnosticare a disfunctionalitatilor au condus la necesitatea de a extinde teritoriul intravilan de la 390,62 ha la 518,53 ha, in vederea venirii in intampinare a cererilor in acest sens (noi lotizari pentru locuinte, noi zone industriale, turistice, noi dotari edilitare si de alta natura). Zona unitatilor industriale si de depozitare va fi inglobata in suprafata noului intravilan, in zona de sud a localitatii Mihail Kogalniceanu, cu o suprafata de 6,26 ha, in acest mod ocupand o pondere de 1,43% raportat la suprafata noului intravilan [518,53 ha]. Zona agro-zootehnica din jurul satelor Mihail Kogalniceanu, Hagieni este propusa a fi inclusa in intravilan deoarece, prin modernizare, retehnologizare, si reconsiderare functionala - va avea potential S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 68 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

de dezvoltare, gazduind functiuni noi - importante pentru locuitorii satului, preluand o parte din forta de munca existenta. Suprafata zonei agro- zootehnice este de 15,84 ha, reprezentand 3,05% din intravilanul propus. In privinta institutiilor si dotarilor de interes public - propunerea va urmari consolidarea si reabilitarea cladirilor existente, aflate intr-o stare necorespunzatoare, precum si amenajarea corespunzatoare a spatiilor verzi aferente. Zona centrala a fiecarui sat va beneficia de un tratament special, in vederea inchegarii unui spatiu comunitar. Suprafata aferenta institutiilor si serviciilor de interes public este de 6,05 ha, adica 1,17% din totalul noului intravilan. Caile de comunicatie vor fi modernizate. Suprafata aferenta cailor de comunicatie va ocupa in intravilanul propus o pondere de 4,24%. Spatiile plantate, agrement, sport ocupa o suprafata de 28,46 ha in intravilanul propus, adica o ponadere de 9,20%.

9. MASURI SI RECOMANDARI

Masuri de protectie Proiectul este prevazut intr-o zona greenfield, in care terenuri saracite ca peisaj si habitate naturale sa devina o zona de locuire avand cladiri cu regim de inaltime redusa si cu utilitatile necesare realizate la standardele actuale. Autoritatile publice locale si judetene sunt favorabile initiativei investitionale, iar populatia este interesata de extinderea teritoriului intravilan. In comuna Mihail Kogalniceanu se vor produce transformari importante, atat in ceea ce priveste bunastarea populatiei si confortul tehnico-edilitar, cat si in privinta ocupatiilor de baza si a mentalitatilor de tip rural ale populatiei. La scara stricta a proiectului sunt mai multe avantaje decat dezavantaje, iar la o scara mai mare relatia este mult in favoarea avantajelor. In planificarea urbana se tine seama de toate principiile din legislatia orizontala, intre care si cele specifice protectiei mediului. Ca orice proiect, aspectele de mediu sunt de tipului prognozei sau asteptarilor prin planul respectiv, dar controlul riguros tine de monitorizare si interventii imediate prin programul de management sau masuri de remediere. In general, se controleaza mult mai usor impacturile adverse la scara proiectului, care tin de managementul general al deseurilor si mai putin de relatiile cu zonele invecinate, intre care problema habitatelor si biodiversitatii. Acestea insa tin de capacitatea de conlucrarea cu autoritatile de resort, in cadrul politicilor specifice si integrare pe orizontala. In acest sens, suportul recunoscut este prin participarea societatii civile, atat prin implicare directa, cat si ca releu catre publicul larg. Intelegerea mediului in care traim, cu drepturile si obligatiile ce revin fiecaruia, sunt mult mai eficiente decat masurile coercitive neintelese. Orice actiune durabila are nevoie de resurse umane si financiare care sa fie judicios folosite in scopul pentru care au fost colectate, iar aceasta implica o serie de contributii si taxe care au

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 69 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa destinatia expresa „de mediu”. Instrumente de baza sunt legislativ institutional si publicul, fara de care nu se poate vorbi de dezvoltare durabila.

Recomandari Amenajarea si dezvoltarea comunei Mihail Kogalniceanu este orientata in vederea valorificarii sanselor de relansare economico-sociala, coreland programul propriu de dezvoltare cu programele de dezvoltare propuse intr-un context mai larg, de amenajare regionala a intregului judet. Materializarea programului de dezvoltare se va realiza urmarind urmatoarele prioritati: 1. cresterea calitatii vietii si intarirea spiritului comunitar prin dezvoltarea institutiilor de interes public; 2. promovarea progresului tehnic, care sa conduca la cresterea randamentului la productiile vegetale si animale; 3. ridicarea potentialului productiv al pamantului prin imbunatatiri funciare; 4. intarirea gospodariilor bazate pe munca familiala; 5. stimularea organizarii de asociatii pentru exploatarea rentabila a terenurilor agricole; 6. colaborarea cu programele PHARE, Banca Mondiala, etc., in finantarea unor proiecte de: ü canalizare ü statie de epurare ü gestionarea deseurilor ü refacerea infrastructurii rutiere ü modernizarea institutiilor de interes public Dupa obtinerea avizelor legale, PUG se va supune aprobarii Consiliului Local al comunei. Hotararea de aprobare a PUG, confera valoare juridica acestuia, devenind instrument de lucru pentru administratiile publice locale pentru: • eliberarea certificatelor de urbanism si autorizatiilor de construire • respingerea unor solicitari de construire, care nu respecta PUG • rezolvarea unor litigii care vor aparea intre persoanele fizice, juridice si autoritatilor administratiei publice locale • rezolvarea unor probleme referitoare la terenuri • lotizarea terenurilor pentru locuinte • dezvoltarea investiilor pentru infrastructura • dezvoltarea spatiilor verzi • reabilitarea si dezvoltarea investitiilor pentru protectia mediului • investitii pentru institutii publice, invatamant, sanatate • investitii pentru dezvoltarea economica a comunei

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 70 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

10. MONITORIZAREA

Masurile propuse in plan si a caror efecte la acest moment le-am estimat, vor putea fi cuantificate prin monitorizarea factorilor de mediu, dupa implementarea proiectelor propuse. Monitorizarea factorilor de mediu se va putea face prin prelevarea de probe si efectuarea de determinari in laboratoare autorizate.

Astfel pentru: ü ape subterane, prelevarea de probe de apa din sistemul de alimentare existent in localitatea Mihail Kogalniecanu – aceste determinari sunt necesare si acum pentru ca mare parte a locuitorilor consuma apa din acesta. ü sol – in zonele sensibile ü ape uzate – acestea se vor realiza la punerea in functiune a statiei de epurare ü aer – masuratori de emisii in zonele cu trafic rutier intens si in zona fermelor de animale

Dezvoltarea economico-sociala este un proces firesc din care deriva cresterea calitatii vietii si a mediului inconjurator, cand in proiect sunt prevazute toate masurile de integrare in mediul ambiant. Este un proiect la o scara mai mare, cu efecte putine, daca nu inaccesibile observarii (chiar si interpretarii) directe. Din acest motiv, monitorizarea trebuie realizata comparativ intre noua zona de locuinte si zona traditionala (pentru emisii, zgomot si vibratii), sau intre perioada actuala si cea viitoare pe relatia cu biodiversitatea si sanatatea umana. In acest fel se vor putea masura efectele la nivelul mediului in variantele de mai sus, care au fost anticipate in studiul de fata pe seama presiunilor care pot fi reduse prin realizarea proiectului. Concluziile monitorizarii vor oferi informatii utile pentru o planificare judicioasa a modului de dezvoltare urbana pe termen lung.

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 71 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

11.1. Incadrarea in teritoriul localitatii

11.2. Analiza situatiei existente

11.2.1. Aspecte generale Comuna Mihail Kogalniceanu are in componenta sa localitatile Mihail Kogalniceanu si Hagieni, si este situata in zona de nord – est a judetului Ialomita, la cca. 35 km de municipiul Slobozia. Resedinta de comuna, Mihail Kogalniceanu, este situata pe malul stang al raului Ialomita, la limita luncii acesteia cu Campia Baragan central, iar localitatea componenta, respectiv satul Hagieni, pe malul drept al raului, la limita luncii cu Campia Baraganului sudic. Ca marime, comuna se incadreaza in categoria localitatilor medii, cu un teritoriu administrativ de 8627 ha si o populatie de 3142 locuitori (2009).

11.2.2. Analiza geotehnica Aspectul general al terenului pe intreg teritoriul comunei este plan si stabil, specific reliefului de campie, cu denivelari la zona de contact a luncii cu campia si mici in zonele de eroziune a retelei hidrografice. In apropierea cursurilor de apa, pe zonele cu drenaj insuficient, s-au produs fenomene de baltire, creand areale cu umiditate excesiva. Conform normativului privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice, NP 074/2002, in functie de relieful zonei, pe baza prospectiunii de detaliu s- au identificat urmatoarele conditii geotehnice si a fost evaluat nivelul riscului geotehnic la executarea unor constructii din categoria importanta redusa. Succesiunea litostratigrafica generala a zonei (evidentiata in forajele geotehnice executate) este urmatoarea, de la suprafata, in zonele cercetate:

Zona de lunca: - Pamanturi de umplutura sau sol vegetal cu grosimi diferite de la punct la punct (in general variaza de la 0,50 la 0,80 m). - Nisipuri argiloase prafoase si argile nisipoase cu grosimi variabile. - Pietrisuri si nisipuri, cu grosimi mari de zeci de metri, continand mai putin de 20% nisip, cu un grad de compactare suficient. Complexul nisipos argilos prafos si complexul argilos prafos nisipos prezinta o consistenta variabila in functie de zone si de adancimea la care apare stratul acvifer freatic, de la plastic consistent la plastic vartos, fiind incadrat la terenuri bune de fundare. S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 72 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Calculul terenului de fundare se va face pe baza presiunilor conventionale de calcul in conformitate cu STAS 3300/2-1985. Valorile de baza recomandate pentru toate zonele, pentru o faza preliminara, sunt urmatoarele: - Presiunea conventionala de calcul a terenului de fundare se va considera pentru B = 0,50 – 1,00 m si adancimile indicate, la incarcari in gruparea fundamentala Pconv = 150 kPa. - Presiunea conventionala pentru alte adancimi de fundare si alte latimi ale talpii de fundatie se vor aplica la calcul corectiile de latime si de adancime conform STAS 3300/2-1985, considerand Pconv barat egal cu 280 kPa. Se estimeaza tasari uniforme mici, in medie 2,5 – 2,8 cm. Se vor prevedea sprijiniri la sapaturi mai adanci de 1,5 m, in spatii inguste.

11.2.3. Caile de comunicatie Teritoriul are un ax principal, DN 2A, ce imparte teritoriul in doua parti distincte in care este situat fiecare sat la care se face acces prin doua axe secundare: - DJ 212 spre Mihail Kogalniceanu - DJ 3 spre Hagieni Mai exista doua axe importante de circulatie: - DJ 213 leaga DN 2A de Gura Ialomitei - DC 2 leaga Mihail Kogalniceanu cu Gura Ialomitei Se poate spune ca circulatia rutiera se desfasoara aproape in totalitate pe DN 2A. Accesul in teritoriu se face prin: - drumuri nationale: DN 2A Urziceni – Constanta - drumuri judetene: DJ 212 – Mihail Kogalniceanu – Luciu DJ 213 – Int. DN 2A – Gura Ialomitei - drumuri comunale: DC 3 – Int. DN 2A – Hagieni DC 2 – Mihail Kogalniceanu – DJ 213 - cale ferata: cale ferata dezafectata traverseaza teritoriul Localitatea este relationata de resedinta de judet, Slobozia, prin intermediul DN 2A, cale de circulatie moderna. Reteaua principala de strazi este structurata in cea mai mare parte pe DJ 212 care traverseaza comuna de la nord la sud, si DC 2. Localitatea Hagieni este traversata de drumul DC 3, facand legatura cu Dn 2A, traversand raul Ialomita peste un pod plutitor din pontoane. Lungimea strazilor de pe raza comunei: 25 500 km. Drumuri cu imbracaminte asfaltica: 5 966 km. Lungime strazi pietruite – 19 974 km. Lungime strazi neasfaltate si nepietruite / pamant – 2 376 km.

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 73 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

11.2.4. Analiza fondului construit existent Repartitia zonelor functionale se analizeaza pe doua trepte de teritoriu, in cadrul teritoriului administrativ al comunei Mihail Kogalniceanu si in cadrul intravilanului localitatii. Comuna Mihail Kogalniceanu se intinde pe o suprafata de 8 627 ha, din care intravilan aprobat in anul 2006 – 358 ha. Facem mentiunea ca bilantul teritorial s-a intocmit prin planimetrarea electronica a intravilanului actual, transpus pe suport topografic nou si ca exista o diferenta in plus de 32,62 ha intre suprafata totala cuprinsa in intravilanul aprobat in PUG anterior (358 ha) si suprafata rezultata acum (390,62 ha). Situatia trupurilor de intravilan existente Suprafata (ha) Mihail Kogalniceanu – resedinta de comuna 300,46 Hagiei – sat apartinator 75,04 A1 – cimitir 0,24 A2 – locuinta 11,12 A3 – industrie 0,46 A4 – statie electrica 0,32 A5 – locuinta 0,37 B1 – cimitir 0,81 B2 0,71 B3 1,09 TOTAL 390,62

Bilantul teritorial al suprafetelor cuprinse in intravilanul existent Mihail Kogalniceanu Hagieni Trupuri izolate Total Functiuni Supr. Supr. Supr. Supr. Supr. Supr. Supr. Supr. (ha) (%) (ha) (%) (ha) (%) (ha) (%) Locuinte si functiuni 164,63 54,79 6,99 9,32 0,61 4,03 172,23 44,09 complementare Zona unitati agricole 15,19 5,06 0,54 0,72 0,00 0,00 15,73 4,03 zootehnice Institutii publice si servicii de interes 5,41 1,80 0,32 0,43 0,78 5,16 6,51 1,67 public Unitati industriale 1,14 0,38 0,00 0,00 0,00 0,00 1,14 0,29 Cai de comunicatie si 16,73 5,57 3,36 4,48 0,04 0,26 20,13 5,15 transport – strazi Cai de comunicatie si 0,18 0,06 0,00 0,00 0,00 0,00 0,18 0,05 transport – cai ferate Gospodarie comunala, 2,15 0,72 0,00 0,00 1,84 12,17 3,99 1,02 cimitir Terenuri agricole in 65,82 21,91 63,13 84,13 0,73 4,83 129,68 33,20 intravilan Zona echipare tehnico 0,01 0,00 0,00 0,00 11,12 73,54 11,13 2,85 – edilitara Zona destinatie 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 speciala Ape 0,18 0,06 0,00 0,00 0,00 0,00 0,18 0,05 Terenuri neproductive 4,25 1,41 0,00 0,00 0,00 0,00 4,25 1,09 Spatii plantate, 24,77 8,24 0,70 0,93 0,00 0,00 25,47 6,52 agrement, sport Terenuri forestiere 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 TOTAL 300,46 100,00 75,04 100,00 15,12 100,00 390,62 100,00

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 74 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

11.2.5. Echipare edilitara Alimentarea cu apa potabila in localitate se realizeaza prin retele de apa in sistem centralizat. Comuna nu beneficiaza de retea de colectare si tratare a apelor uzate. Apele pluviale din zonele de locuit amplasate in intravilanul localitatii sunt dirijate prin rigole si santuri spre lac sau spre canalele de desecare. Comuna Mihail Kogalniceanu nu este alimentata cu gaze naturale de la reteaua nationala de transport si distributie.

Gospodarirea apelor Pentru asigurarea unei eficiente gospodariri a apelor, atat in prezent, cat si in perspectiva, sunt necesare o serie de masuri, legate in principal de protectia calitatii resurselor de apa de suprafata si subterana, dar si de intretinerea si corecta exploatare a lucrarilor hidrotehnice existente. In privinta asigurarii cerintei de apa a folosintelor, atentia trebuie concentrata asupra principalelor captari de apa, atat de suprafata, cat si subterane, protectia calitatii apei prelevate din aceste surse fiind o prioritate. Resursele de apa subterana sunt mai putin vulnerabile decat cele de suprafata, dar odata poluate, refacerea calitatii lor este mult mai dificila, realizandu-se in timp indelungat. Actiunile de protectie a acestor resurse trebuiesc concentrate asupra apelor freatice care sunt mai expuse la poluare. In privinta captarilor de apa subterana de adancime care servesc alimentarii cu apa prin sistem centralizat este necesar a se stabili pentru fiecare in parte zona de protectie sanitara aferenta, pentru a se evita astfel orice eventuala poluare accidentala. Pentru eliminarea efectelor distructive ale apelor de suprafata sunt necesare lucrari hidrotehnice, combinate cu lucrari de imbunatatiri funciare si de impadurire.

Asigurarea presiunii de consum in toate punctele retelei se face prin intermediul unei statii de pompare echipata cu un hidromodul care asigura si debitul de incendiu corespunzator. Dezinfectia apei se face cu hipoclorit de sodiu. Dozarea clorului se face cu un dozator automat. Statia de clorinare reprezinta un grad inalt de fiabilitate si siguranta in exploatare si este complet automatizata. Reteaua de distributie este din tuburi de polietilena de inalta densitate tip PE SDR 17.6 Pn 6 bar. Lungimea totala a retelei este de cca. 29 000 m, repartizata pe lungimi si diametre astfel:

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 75 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

- Dn 200 x 11,4 mm – L = 150 ml - Dn 110 x 6,3 mm – L = 13 650 ml - Dn 75 x 4,3 mm – L = 14 400 ml - Dn 63 x 3,6 mm – L = 800 ml

Pentru lucrari de alimentare cu apa, conform HG 930/2005, s-au realizat urmatoarele zone de protectie: - Raza de 10 m din centrul forajului, pentru puturile de mare adancime - Distanta de 20 m de la zidurile exterioare ale constructiei, pentru rezervoare, statia de tratare si statia de pompare; - Distanta de 10 m de o parte si de alta a conductelor de aductiune apa.

Canalizarea si epurarea apelor uzate Pentru realizarea canalizarii, comuna Mihail Kogalniceanu s-a constituit intr-o asociatie intercomunitara impreuna cu localitatile Gura Ialomitei si Giurgeni, pentru gasirea unei surse de finantare. In prezent, comunele Mihail Kogalniceanu, Gura Ialomitei si Giurgeni nu dispun de un sistem centralizat de canalizare pentru apa uzata menajera, locuitorii utilizand pentru colectarea apelor uzate latrine uscate, puturi absorbante sau fose septice. In urma analizarii solutiilor de realizare a unui sistem centralizat de canalizare s-a stabilit, in baza analizei economice, ca se impune realizarea unei statii de epurare comune pentru cele trei localitati. Pentru aceasta s-a intocmit studiul de fezabilitate aferent.

Alimentarea cu energie electrica - instalatii electrice In interiorul localitatilor consumatorii de energie electrica sunt alimentati prin posturi de transformare aeriene pozate pe stalpi din beton si lemn. Toate posturile de transformare sunt de utilitate publica. Actualmente cladirile din interiorul teritoriului localitatilor si a trupurilor izolate existente sunt racordate la retelele de alimentare cu energie electrica. In masura mobilarii suprafetelor nou introduse in intravilan, cu destinatie cu precadere ca zone de locuinte si zone destinate unitatilor de industrie prelucatoare, in fiecare din cele doua localitati, constructiile se vor putea racorda la retelele de joasa tensiune din zona amplasamentelor, acestea existand in teren. In ceea ce priveste zonele destinate eventualelor unitati economice din perimetrele marginale ale localitatii, nu exista nominalizari si nici delimitari de parcele, delimitari de drumuri, acestea urmand sa constituie tematica planurilor urbanistice zonale sau de detaliu care se vor stabili in cadrul programelor de aplicare a prevederilor P.U.G. prin manageriat propriu. Consiliul Local si Primaria comunei Mihail Kogalniceanu vor trebui sa le initieze in vederea crearii destinatiei fiecarei parcele si pentru scoaterea din interdictia temporara de construire existenta. In cadrul studiilor respective, pe parcurs, se vor stabili consumatorii si necesarul de energie electrica, precum si modul S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 76 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa de racordare la retelele si posturile de transformare existente in zona respectiva sau la distanta relativ redusa. Noii consumatori de energie electrica vor fi alimentati prin posturi de transformare aeriene, amplasate astfel incat, impreuna cu posturile de transformare existente, sa realizeze caderi de tensiune minime. Lampile de iluminat sunt din 3 in 3 stalpi, putandu-se aprecia ca bun iluminatul stradal.

Alimentarea cu gaze naturale Pe raza comunei Mihail Kogalniceanu nu exista un sistem de alimentare cu gaze naturale.

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 77 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

11.2.6. Disfunctionalitati In urma analizelor si studiilor de fundamentare privind disfunctionalitatile care apar in desfasurarea activitatilor in localitate, au fost identificate urmatoarele disfunctionalitati, precum si cauzele care le-au produs: 1. Fondul construit si utilizarea terenurilor: - Slaba deservire a comunei cu servicii medicale (policlinica, spital, statie de salvare, maternitate, etc.) - Starea precara a dotarilor culturale, acestea necesitand reabilitare. - Slaba dezvoltare a structurilor turistice (capacitati de cazare, unitati de alimentatie publica).

2. Spatii plantate, agrement si sport: - insuficienta spatiilor destinate pentru agrement si sport.

4. Probleme de mediu: - depozitarea necontrolata de deseurilor pe malul raurilor - taierea necontrolata a padurilor, inclusiv a celor de lunca ce afecteaza mediul natural

5. Dezvoltare economica: - restructurarea unor unitati economice (activitati productive) - slaba dezvoltare a structurilor turistice si dotarilor aferente

6. Evolutie demografica: - rata mica a populatiei ocupate

11.3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA

11.3.1 Elemente de tema Analiza resurselor si a problemelor cu care se confrunta, a necesitatilor si prioritatilor de dezvoltare, a masurilor de interventie in baza prerogativelor legale, conferite Consiliului Local Mihail Kogalniceanu, face necesara identificarea unor obiective strategice menite sa constituie cadrul necesar unei evolutii economico – sociale adecvate pentru perioada 2007 – 2013. In acest scop, Consiliul Local Mihail Kogalniceanu isi propune urmatoarele obiective: - Ridicarea calitatii vietii locuitorilor comunei; - Protectia mediului inconjurator si a naturii; dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii de mediu;

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 78 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

- Promovarea unei agriculturi performante, modernizarea infrastructurii fizice si de utilitati publice pentru revigorarea spatiului rural in vederea crearii conditiilor de viata compatibile cu mediul rural; - Promovarea parteneriatului public – privat si crearea de oportunitati si facilitati pentru potentialii investitori autohtoni sau straini; - Sporirea competivitatii tuturor sectoarelor de activitate; - Valorificarea potentialului turistic local si zonal; - Dezvoltarea infrastructurii de afaceri; - Dezvoltarea infrastructurii de sanatate; - Dezvoltarea infrastructurii educationale si culturale; - Initierea unor masuri pentru dezvoltarea micii industrii.

11.3.2. Descrierea solutiilor propuse

DESCRIEREA SOLUTIEI DE ORGANIZARE URBANISTICA

Dezvoltarea activitatilor Pe baza analizelor la nivelul teritoriului si la nivelul asezarilor, pentru activarea functiilor economice se propun:

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 79 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Activitati industriale si de constructii Datorita apropierii cu municipiul Slobozia apar oportunitati de dezvoltare a activitatilor industriale.

Evolutia populatiei In contextul societatii contemporane, cand dezvoltarea cunoste un ritm accelerat, nevoia prognozelor demografice devine imperioasa datorita implicatiilor evolutiei populatiei si implicit ale fenomenelor demografice in evolutia vietii socio-culturale a societatii. Prezumarea populatiei de perspectiva se poate face prin doua metode: A) Metoda de crestere biologica, bazata pe cresterea naturala. Anul 2009: 3142 locuitori P = Po-n x St P = populatia preliminara Po = populatia existenta n = numarul de ani pentru care se face calculul St = spor total Anul 2019: populatia 2009 + 10 ani x (5 loc./an) = 3142 + 10 x 5 = 3192 locuitori B) Metoda tendentioasa, prin proiectarea pentru perioada urmatoare a sporului mediu pentru o perioada de 20 ani. Anul 2009: 3142 locuitori Rata medie de crestere anuala: 0,002 Pi = Po (1 + r x n) Pi = populatia prezumata Po = populatia existenta r = rata de crestere n = numarul de ani pentru prognoza Anul 2029 – Pi = 3142 x (1+ 0,002 x 20)= 3142 x 1,04 = 3267 locuitori

11.4 Dezvoltarea echiparii edilitare

11.4.1 Alimentarea cu apa Configuratia actuala a sistemului de alimentare cu apa al localitatii Mihail Kogalniceanu permite extinderea fara probleme a retelei de distributie a apei si pe celelalte strazi ale localitatii necuprinse in etapele anterioare, precum si a celor corespunzatoare extinderii intravilanului.

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 80 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Reteaua de distributie se va realiza din conducte de polietilena de inalta densitate, montate ingropat sub adancimea de inghet, reteaua fiind prevazuta cu vane de sectionare la ramificatii. Pentru identificarea conductei, pe toata lungimea acesteia, se va monta o banda de identificare pentru a se evita deteriorarea acesteia in cazul unor lucrari de sapaturi ulterioare. Pe conductele de distributie s-au prevazut camine de intersectie si de linie, din beton, carosabile, prevazute cu vane de sectionare. Instalatiile hidraulice din camine sunt din polietilena, armaturile si piesele de legatura sunt imbinate cu flanse. Pe tronsoanele de retea ce transporta cel putin 5 l/s se vor monta hidranti supraterani de incendiu Dn = 80 mm, amplasati la circa 500 m distanta intre ei, pe conductele cu diametrul minim de 100 mm. Adancimea de pozare a tubulaturii, atat la reteaua de distributie, cat si la conducta de aductiune, masurata de la generatoarea superioara a conductei trebuie sa fie de minim 1,20 m, respectandu-se conditiile impuse de furnizor, referitoare la preluarea sarcinilor. Latimea fundului santului de pozare va fi astfel dimensionata incat sa existe minim 10 cm liberi pe marginea fiecarei parti a conductei si sa permita pozarea corecta a acesteia. Inainte de pozare se va asterne pe fundul santului nisip in grosime de 15 cm, care constituie patul de fundare al conductei. Dupa pozarea tubulaturii, se vor umple cu nisip partile laterale si spatiul de deasupra generatoarei superioare a conductei, pana la o inaltime de 15 cm. In continuare, intervalul de deasupra umpluturii cu nisip pe o grosime de 30 cm va avea ca material de umplutura, obligatoriu, material faramitat care sa nu contina pietre, bulgari de pamant, resturi de pavaj, resturi de materiale sau ramasite organice. Zona cuprinzand partile laterale ale conductei si cea de deasupra generatoarei superioare, pana la minimum 30 cm peste generatoarea superioara, constituie zona de umplutura speciala. Executarea patului de pozare si montarea conductelor se va face numai in absenta apei. Imbinarea tuburilor si racordurilor din polietilena se va face prin sudura, sau dupa caz, prin flanse, sudarea realizandu-se prin metoda cap la cap sau electrofuziune. Caminele vor fi din beton armat turnate monolit sau prefabricate, hidroizolate la exterior cu carton bituminat si bitum in straturi succesive si cu dimensiuni care sa permita realizarea instalatiilor hidraulice si accesul in interior. Caminele de vane vor fi amplasate pe conductele principale, in general la intersectii, si au structura constructiva din beton armat cu dimensiuni variabile functie de instalatiile hidraulice interioare. Trecerea conductelor prin peretii caminelor se face prin intermediul pieselor speciale de trecere si/sau etansare. Robinetii de sectionare se prevad pe ramificatiile din conductele principale. Legatura cu reteaua de distributie se realizeaza prin intermediul pieselor de legatura OL – PEHD. Hidrantii subterani de incendiu se vor conecta la teul din polietilena intercalat pe retea printr-un racord din teava de polietilena si piesele de legatura specifice. Conductele au fost proiectate astfel incat sa conlucreze cu patul de fundare si umplutura din zona conductei. Suprafata patului de pozare trebuie sa fie continua, neteda si sa nu contina particule mari care pot produce incarcari punctiforme asupra conductelor.

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 81 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Amplasarea retelelor in plan si pe verticala se va face vonform SR 8591 si SR 4163/1. Caminele se vor executa conform prevederilor STAS 6002 si SR ISO 4064 – 1,2.

In cazul satului Hagieni, pentru alimentarea cu apa potabila, se propun doua variante: - Alimentarea cu apa din reteaua de distributie a satului Mihail Kogalniceanu, insa conducta de aductiune va avea o lungime foarte mare, respectiv cca. 6,5 km; - Realizarea unei surse de apa locale, care sa contina un foraj de exploatare (H = 110 m) si gospodarie de apa compusa din rezervor de inmagazinare, statie pompare si statie de clorinare. Solutia definitiva va fi stabilita in urma realizarii de studii de specialitate.

11.4.2. Canalizare Pentru realizarea canalizarii, comuna Mihail Kogalniceanu s-a constituit intr-o asociatie intercomunitara impreuna cu localitatile Gura Ialomitei si Giurgeni, pentru accesarea de fonduri europene. Relieful comunelor Mihail Kogalniceanu, Gura Ialomitei si Giurgeni permite realizarea canalizarii in sistem separativ: - canalizarea centralizata a apelor uzate menajere, cu deversarea lor in statia de epurare; - colectarea apelor pluviale care se face superficial la suprafata terenului prin santuri si rigole.

In perspectiva dezvoltarii zonelor rurale Mihail Kogalniceanu, Gura Ialomitei si Giurgeni, se considera necesara realizarea retelei de canalizare in comune.

Variante propuse Pentru realizarea acestei investitii se propun urmatoarele variante de implementare a proiectului: Varianta 1 – Datorita distantelor relativ mari dintre localitati si a formelor de relief variate, propunem realizarea unei singure statii de epurare la marginea localitatii Gura Ialomitei si a mai multor statii de pompare care sa impinga apa uzata menajera catre aceasta. Apa epurata va fi pompata catre un canal de desecare. De asemenea, datorita reliefului care permite evacuarea apelor pluviale prin rigole stradale, propunem realizarea unui sistem de canalizare tip separativ. Datorita faptului ca in comune sunt drumuri asfaltate, propunem ca reteaua de canalizare sa se realizeze pe o parte a drumului, iar pe cealalta parte se vor prevedea camine de colectare. In acest fel racordurile la reteaua de canalizare se vor realiza pe ambele parti ale drumului fara a afecta traficul rutier si integritatea carosabilului in momentul in care locuitorii urmeaza sa se racordeze la reteaua de canalizare. Caminele de vizitare vor avea si rol de camine de colectare si vor fi pozitionate la distanta de cel mult 50 m conform normativelor in vigoare. Varianta 2 – Pentru epurarea apelor uzate menajere se propune realizarea a trei statii de epurare, cate una pentru fiecare localitate. Pentru minimizarea cheltuielilor propunem realizarea retelei de canalizare pe mijlocul strazilor.

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 82 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Varianta recomandata Luandu-se in considerare costurile de realizare a investitiei, costurile de exploatare, impactul realizarii lucrarilor de racordare la reteaua de canalizare asupra drumurilor, precum si impactul asupra mediului, consideram ca prima varianta este cea mai potrivita pentru realizarea unui sistem de canalizare si epurare a apelor uzate. Realizarea sistemului de canalizare pe o parte a drumului si avand camine de colectare pe cealalta parte este mult mai eficienta, chiar daca investitia initiala este mai mare, datorita faptului ca pentru realizarea racordurilor la sistemul de canalizare starea drumurilor nu va fi afectata in niciun fel, precum si nici traficul din zona. In cazul celui de-al doilea scenariu starea drumurilor asfaltate va fi afectata de sapaturile necesare realizarii lucrarii, ori de cate ori o gospodarie va fi racordata la sistemul de canalizare. Cheltuielile vor fi cu atat mai mari cu cat aceste lucrari vor necesita si aviz din partea institutiilor abilitate. Statia de epurare propusa este compacta, complet automatizata si nu necesita personal de supraveghere. Statiile de pompare necesare pentru pomparea apei uzate menajere catre statia de epurare vor fi complet automate, nefiind nevoie de prezenta operatorilor pentru functionarea acestora. Sistemul de canalizare ales este de tip separativ, deoarece relieful permite ca evacuarea apelor pluviale sa se realizeze prin intermediul santurilor si a rigolelor stradale pana in emisar. Realizarea canalizarii apelor uzate menajere in comuna Mihail Kogalniceanu se va face in prima etapa pe strazile unde exista si retea de apa potabila. Statia de epurare mecano-biologica va fi amplasata la marginea localitatii Gura Ialomitei si va deversa apa epurata intr-un canal de irigatii, si va fi dimensionata pentru intreaga populatie a celor trei comune.

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 83 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Tuburile se vor monta ingropat la adancimi cuprinse intre 1,5 m si 4 m, pe pat de nisip de 15 cm, conform instructiunilor furnizorului. Pe verticala, ele vor fi asezate sub conductele de apa potabila, cabluri electrice, canale de cabluri telefonice. Retelele de transport apa uzata de la statiile de pompare la caminele de colectare vor fi construite din conducte de PEHD, Pn 6 atm. Pentru supratraversarea canalelor de desecare aflate in zona se vor folosi estacade metalice. Conducta va fi din PEHD Dn 160 mm, imbracata in cochilii de spuma poliuretanica si protejata cu tabla zincata. Pentru subtraversarea caii ferate Giurgeni – Tandarei (pentru deversarea apei epurate si dezinfectate in emisar, precum si pentru conductele de colectare ape uzate menajere ale localitatilor Mihail Kogalniceanu si Giurgeni) se vor utiliza conducte din PEHD cu Dn 160 mm, fiind protejate in tub metalic din teava cu Dn 250 mm. Subtraversarea caii ferate se va realiza printr-un foraj orizontal. De o parte si de alta a caii ferate vor fi prevazute camine de separatie.

Statia de epurare La calculul debitului de ape uzate menajere s-a tinut seama de STAS 1343/1995 si de GP 106-04/2005 – ”Ghid de proiectare, executie si exploatare a lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare in mediul rural”. Debitul total pentru dimensionarea retelei de canalizare si a statie de epurare (pentru toate cele trei comune) este cca.: Quz zi med = 1000 mc/zi. Statia de epurare se va amplasa in partea de sud a localitatii Gura Ialomitei. Aceasta va fi dimensionata pentru intreaga populatie din cele trei comune. Schema de epurare cuprinde urmatoarele obiective tehnologice: - Retele tehnologice - Treapta de epurare mecanica primara - Bazin de egalizare, omogenizare si pompare apa uzata menajera - Treapta de epurare mecanica finala - Treapta de epurare biologica - Unitate de dezinfectie cu ultraviolete - Unitate de prelevare probe apa epurata si dezinfectata - Bazin colectare si pompare sediment - Instalatie automata de deshidratare namol - Unitate de monitorizare

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 84 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Descrierea schemei tehnologice Apa uzata menajera ajunge in Caminul de la intrarea pe platforma Statiei de epurare (camin prevazut cu vana cutit). Mai departe, in functionare normala, apa ajunge la Gratarul manual. Dupa retinerea materiilor solide in suspensie in Gratarul manual, apa ajunge in Bazinul de egalizare, omogenizare si pompare. De aici apa este pompata in Instalatia de sitare si desnisipare, unde materialele solide sunt retinute pe o sita fina cu fante de 1-3 mm si deversate direct in saci sau container. Apa sitata si desnisipata se aduna gravitational intr-un bazin de stocare. De aici este preluata de un echipament de pompare cu pompe submersibile si dirijata spre Modulul mecano-biologic. In apa sitata se injecteaza precipitat pentru reducerea fosforului si o sedimentare mai rapida. Apa sitata si tratata cu precipitat este evacuata gravitational in decantorul primar unde are loc separarea nisipului, suspensiilor grosiere si a grasimilor. Namolul colectat in partea inferioara a decantorului este evacuat ciclic prin pompare in bazinul de stocare si ingrosare namol primar si in exces. Grasimile se evacueaza prin deversare in bazinul de stocare grasimi de unde se pot vidanja periodic. Apa epurata mecanic curge gravitational in bazinul de namol activat. In acest bazin are loc nitrificarea – denitrificarrea. Aerarea se realizeaza cu panouri de aerare cu bule fine, sursa de aer comprimat fiind asigurata de Suflante comandate de senzorul de oxigen dizolvat. Amestecul de apa cu manol activ curge gravitational in decantorul secundar unde are loc separarea solid – lichid prin sedimentare. Inainte de evacuarea spre emisar apa epurata se trateaza pentru dezinfectie cu ultraviolete. Apa epurata este evacuata prin pompare in emisar. Namolul sedimentat este recirculat partial in bazinul cu namol activ, iar namolul in exces este evacuat automat in bazinul de stocare – ingrosare, de unde se pompeaza in instalatia de deshidratare. Deshidratarea namolului se realizeaza intr-o instalatie automata de deshidratare namol cu melc si sita speciala. Namolul deshidratat se evacueaza direct in container sau saci. Pentru spalarea instalatiei de deshidratat namol se utilizeaza apa potabila de la retea. Parametrii apei epurate se pot controla automat cu senzori speciali de proces. La iesirea din statie, pe conducta de deversare, se monteaza un debitmetru electromagnetic. Intreaga statie este comandata de la un modul de comanda si deservire care asigura functionarea in regim automat.

11.4.3 Canalizare pluviala Colectarea apelelor pluviale din zona comunei se va face in continuare prin rigole si santuri de scurgere amplasate pe marginea strazilor, cu conditia intretinerii corespunzatoare a acestora.

11.4.4. Alimentarea cu energie electrica Prezentul P.U.G. propune extinderea retelei de alimentare cu energie electrica in zonele de extindere a intravilanului si asigurarea iluminatului public, in special in zonele de concentrare a unitatilor social – culturale si administrative. Proiectul pentru lucrarile de extindere si reconstituire a surselor si retelelor electrice va fi intocmit de proiectantii de specialitate.

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 85 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Avand in vedere disfunctionalitatile semnalate, se impune in primul rand o revigorare a retelelor electrice, atat cele de medie tensiune, cat si cele de joasa tensiune. Se va urmari utilizarea unor conductori de sectiune marita pe tronsoanele unde se constata o crestere accentuata a necesarului de putere. Totodata, o serie de posturi de transformare realizate dupa tehnologii invechite vor fi inlocuite cu tipuri noi, uscate, de gabarit mai mic, si de fiabilitate marita. Pentru asigurarea cu energie electrica a consumatorilor la nivelul anilor urmatori (se estimeaza o crestere a numarului de abonati), sunt necesare lucrari de amplificare a puterilor posturilor de transformare si a maririi sectiunii conductorilor retelelor aeriene. La realizarea de obiective noi, conform punctului de vedere al furnizorului de electricitate, se va obtine in mod obligatoriu aviz de amplasare de la aceasta unitate, pentru a se respecta conditiile de amplasare si distantele de protectie normate fata de retelele existente si pentru evitarea accidentelor. Astfel, in conformitate cu Normativul PE 104/93, pe traseul liniilor electrice aeriene existente se stabilesc zone de protectie (distante de protectie – culoare) in care nu se vor amplasa constructii. Initial, la aparitia primelor noi gospodarii, sporul de putere necesar va fi preluat din reteaua existenta. Ulterior, cand numarul acestora va fi suficient de mare, se va trece la instalarea de noi posturi.

11.4.5 Telefonie Localitatea Mihail Kogalniceanu are asigurata posibilitatea de conectare a tuturor locuitorilor la telefonia fixa. Exista de asemenea acoperire 90% cu telefonie mobila.

11.4.6 Alimentarea cu caldura si gaze naturale Comuna Mihail Kogalniceanu va ramane in continuare pe sistem de incalzire local – sobe sau centrale termice pe lemne si combustibili lichizi, pana la introducerea sistemului de alimentare cu gaze.

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 86 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Este recomandabil ca bransamentele sa fie realizate cate unul pentru doi consumatori alaturati, pentru a se micsora numarul de racorduri si de traversare a strazilor.

11.4.7 Gospodaria comunala Pentru implementarea colectarii selective este necesara introducerea sau modernizarea serviciului de colectare, sistemul dezvoltandu-se in acelasi timp cu procesul de constientizare si informare a cetatenilor. Consideram ca acest tip de sistem se desfasoara gradual, pentru a putea permite desfasurarea in timp a investitiilor necesare, evitandu-se astfel o crestere prea mare si prea rapida a costurilor gestionarii deseurilor fata de capacitatea de suportabilitate a populatiei. Trebuie mentionat ca in momentul de fata este pus la punct un sistem de colectare a deseurilor menajere in pubele, care sunt ridicate de 2 ori pe luna de catre SC ADI ECO 2009 Tandarei; iar pentru gunoiul de grajd rezultat in cadrul gospodariilor a fost realizata o platforma de compostare.

Standarde si normative de referinta: - STAS 1343/1-91 – Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati; - STAS 1478/90 – Alimentarea cu apa la constructiile civile si industriale; - STAS 4163/1,2,3 – Alimentari cu apa – Retele de distributie - STAS 1795 – Canalizare interioara – Prescriptii de proiectare - STAS 1846 – Canalizari exterioare – Determinarea debitelor de canalizare - STAS 3051/91 – Sisteme de canalizare – Canale ale retelelor exterioare - STAS 8591/1-91 – Amplasarea in localitati a retelelor edilitare subterane - I 9/90 – Normativ pentru proiectarea instalatiilor sanitare - I 22/99 – Normativ pentru proiectarea conductelor de apa si canalizare ale localitatilor - I 118/2001 – Normativ de siguranta la foc a constructiilor - C56/2002 – Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de instalatii in constructii.

Evolutia probabila a mediului in situatia neimplementarii planului sau programului propus

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 87 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Ape pluviale

Neimplementare propuneri PUG Implementare propuneri PUG-solutii

1. ape uzate menajere aruncate pe sol 1. Canalizare, statie de sau stocate bazine gen “latrina” epurare

Ape pluviale contaminate, levigat Ape pluviale curate

Schema de producere/reducere a poluarii in cazul neimplementarii/implementarii propunerilor din PUG

Cadrul natural specific amplasamentului se prezinta ca un spatiu de campie, utilizat in mod traditional ca teren agricol, fara valente speciale. Prin propunerile si initiativele prezentate, caracteristicile naturale ale amplasamentului se vor schimba prin imbunatatirea caracteristicilor factorilor de mediu, zona devenind mai atractiva pentru o dezvoltare socio-economica mai accentuata. Pe amplasament se vor imbunatatii sistemele de circulatie, implementa proiecte de canalizarea si epurare a apelor uzate, gestionarea deseurilor menajere si a celor rezultate de la cresterea animalelor, toate aceste conducand la imbunatatirea calitatii factorilor de mediu afectati in prezent (ape de suprafata, subterane, sol, subsol) si la marirea gradului de confort al populatiei, dar cu implicatii importante si asupra starii de sanatate a acesteia In cadrul initiativelor investitionale se va acorda un interes special aspectelor de natura ecologica. Zonele verzi si spatiile plantate au o pondere importanta in bilantul teritorial al folosintelor terenului, iar reziduurile de productie (emisii atmosferice, ape uzate, deseuri solide), ca si zgomotele si vibratiile vor beneficia de un sistem de gestionare stricta pentru mentinerea permanenta sub limitele admisibile. In procesul de proiectare a fiecarei zone se va urmari diminuarea pana la eliminare a surselor de poluare (emisii, deversari, vibratii s.a.), precum si a riscurilor. Pentru diminuarea urmarilor riscurilor naturale (seism, inundatii, tornade, intemperii toxice, incendii catastrofale, trasnete, alte calamitati) prin proiectele tehnice se vor prevedea masurile legale de punere in siguranta a persoanelor si bunurilor, precum si mijloacele de adapostire, protectie si interventie in caz de necesitate. S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 88 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Gestionarea deseurilor menajere se va face in mod controlat si va fi tratata in mod specific. In scopul asigurarii unui microclimat sanatos in zona studiata, planul urbanistic a prevazut alocarea unei importante suprafete de teren pentru inierbare si impadurire. In ceea ce priveste spatiile verzi inierbate sau plantate din cadrul zonei studiate, acestea au fost dispuse intr-un sistem echilibrat in raport cu amplasamentul viitoarelor constructii si amenajari construite. Zona studiata se afla asezata la 3 km S-V de situl „Orasul de floci”, pe terasa numita „Crucea Movila Inalta”, in punctul „La Catun” fiind reperate fundatiile unui edificiu religios.

POLUANTII FIZICI SI BIOLOGICI AI MEDIULUI GENERATI DE ACTIVITATEA ANALIZATA

Dupa cum am amintit in capitolele anterioare zona se confrunta cu urmatoarele probleme: gestiunea deseurilor menajere si a dejectiilor de la animale evacuarea si epurarea apelor uzate

alimentarea cu apa

AER

Temperaturi caracteristice Temperaturile medii anuale ale aerului pe teritoriul judetului sunt cuprinse intre 10 - 11°C; respectiv 11°C in est la Fetesti si peste 10°C (10,6 – 10,4°C) in restul judetului. Luna cea mai rece este ianuarie cand media temperaturii coboara sub -2°C in estul judetului, la Fetesti si sub -2,5°C la -3°C in restul judetului; media minimelor zilnice in ianuarie oscileaza intre -5°C si -6°C. Luna cea mai calda, iulie, se caracterizeaza prin medii termice de peste 22°C; media maximelor zilnice putand urca pana la 29 - 30°C. Extremele termice absolute au variat intre limite apreciabile, respectiv 40 - 41°C vara, in august si sub -28°C pana la -30°C iarna, in ianuarie.

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 89 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 90 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Precipitatii Ca si temperatura aerului, precipitatiile atmosferice au o caracteristica tipic continentala, respectiv cu diferentiere pronuntata de la o luna la alta si de la un an la altul. Anual, pe teritoriul judetului Ialomita, cad intre 470 - 480 mm in partea estica si sud - estica si 500 - 518 mm in nordul si vestul zonei. Cele mai mari cantitati anuale de precipitatii de la 60 la 75 mm cad la inceputul verii, in iunie, iar cele mai reduse iarna, in februarie - martie cand totalizeaza doar 26 - 30 mm. Variabilitatea precipitatiilor de la un an la altul este foarte pronuntata, astfel, in unii ani, ca de exemplu 1901, 1943, 1954 sau 1971 s-au inregistrat cantitati de precipitatii care au depasit 1040 mm la Marculesti, 956 mm la Urziceni si 750 - 800 mm in restul teritoriului. In alti ani insa (1906, 1921, 1926, 1945 etc) cantitatile de precipitatii au fost sub 256 - 300 mm. Ca perioade ploioase, in zona, pot fi mentionate intervalele 1886 - 1901 si 1969 - 1972 cand cantitatile mari de precipitatii de peste 500 - 600 mm au generat pe suprafete intinse excese de umiditate. Dintre perioadele secetoase, cea mai semnificativa a fost 1945 - 1946 cand cantitatile anuale au fost sub 250 - 350 mm.

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 91 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 92 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Vanturi dominante Intrucat, caracteristicele reliefului judetului, specific campiei, nu determina modificari in circulatia generala a aerului, liniile mari de relief din vecinatatea sa (Carpatii si Subcarpatii de curbura in nord si nord – vest, respectiv Valea Dunarii si Podisul Dobrogei in est), influenteaza vizibil traiectoria si viteza lor. Astfel, in vestul si centrul judetului predomina in tot cursul anului vanturile din sectorul nord - estic, cu frecvente de peste 25 - 29% toamna, 22 - 34% iarna, 26 - 36% primavara si 22 - 25% vara. Vanturile din directie opusa, repectiv din sectorul sud - vestic, reprezinta o a doua directie predominanta in tot cursul anului la Urziceni - cu frecvente cuprinse intre 6 - 18% - iar la Mihail Kogalniceanu, aceasta directie, predomina doar in intervalul octombrie - martie (cu frecvente de 11 - 20%). Oricum, in judet, predominante sunt vanturile din nord - vest, sud - vest, nord si vest. Frecventa calmului este mai mare in extremitatile judetului si mai mica in partea centrala si nordica. Ceea ce da o nota aparte judetului sunt fenomenele de seceta care se pot produce in cursul anului. Astfel, in cursul unui an mediu, pot avea loc cca 7 perioade de seceta cu o durata medie de 16 zile, cel mai mare numar de perioade de seceta a fost 12 in 1980.

Culoare microclimatice Pe teritoriu judetului pot fi intalnite mai multe zone mari cu un microclimat caracteristic. Aceste suprafete sunt reprezentate de teritoriile ocupate de orase, paduri si ape. Apele genereaza suprafata cea mai mare in care este putin atenuat caracterul continental excesiv al climatului local. Fasia in lungul Ialomitei si in jurul lacurilor mari unde se simte efectul apei este aproximativ 400 m in stanga raului si 500 m in dreapta raului, mergand pana la 1 – 1,5 km in jurul lacurilor importante. Culuarul in care se simte influenta Dunarii este de cca 2 – 2,5 km de la malurile fluviului, cuprinzand si ostroavele Dunarii. Padurile in Ialomita ocupa un procent nesemnificativ din suprafata judetului (5,8 %), iar influenta microclimatului generata de ele este direct proportionala cu suprafata lor. Un alt tip de microclimat intalnit este acela produs de suprafetele ocupate de constructii, in asezarile umane mai mari. Ca pondere, aceste suprafete, nu sunt mari dar afecteaza cea mai mare parte a locuitorilor judetului. Asezarile care pot da nastere acestui tip de microclimat sunt Slobozia, Urziceni, Tandarei si Fetesti. In climatul judetului Ialomita, seceta este un fenomen specific, care da o nota de personalitate acestui teritoriu. Nicaieri in tara fenomenul de seceta nu se mai produce cu aceeasi intensitate, frecventa si durata ca in aceasta zona. Atenuarea efectelor acestui fenomen se poate realiza numai prin plantarea perdelelor forestiere sau pomicole pentru diminuarea efectelor vantului, ale evapotranspiratiei, ca si pentru marirea gradului de umiditate. S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 93 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Se poate considera ca fenomenul de seceta are o anumita ciclicitate, astfel la un sir de 2 - 3 ani ploiosi urmeaza un sir de 6 - 7 ani secetosi.

Efectele poluarii aerului

Efecte asupra sanatatii umane Elementele care au efect negativ asupra sanatatii oamenilor sunt:

Monoxidul de carbon (CO) Studiile epidemiologice au pus in evidenta patru tipuri de efecte asupra sanatatii asociate cu expunerile la monoxid de carbon (in special cele care produc niveluri ale carboxihemoglobinei COHb sub 10%): • efecte cardiovasculare • efecte neurocomportamentale • efecte asupra fibrinolizei • efecte perinale Hipozia cauzata de CO determina deficiente in functiile organelor senzoriale si tesaturilor. Efectele cardiovasculare se manifesta prin: • o scadere a capacitatii de preluare a oxigenului si scaderea rezultanta a capacitatii de munca, acestea s-au pus clar in evidenta, incepand de la concentratie de 5% a COHb. Unele studii raporteaza aceste efecte chiar de la 3,3 - 4,3 % COHb. • asupra sanatatii populatiei largi sub aspectul reducerii potentialului fizic in timpul activitatilor profesionale sau recreative. Un segment important al populatiei asupra caruia se manifesta efectele cardiovasculare ale expunerii la CO sunt: - bolnavii de angina pectorala. La acestia, agravarea anginei apare la 2,9 – 4,5% COHb, iar uneori chiar sub 2% COHb determina si efecte secundare ca, de exemplu schimbari in pH-ul sangelui si in fibrinoliza, reducerea greutatii fatului la nastere si dezvoltarea postnatala intarziata. - femeile insarcinate si copii mici - varstnicii - bolnavii de bronsita cronica si enfizem pulmonar - tinerii cu tulburari cardiace sau respiratorii grave - persoanele cu tulburari hematologice - persoanele cu forme genetice neuzuale ale hemoglobinei asociate cu reducerea capacitatii de oxigenare - persoanele tratate cu medicamente depresive. Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda un nivel de 2,5 – 3,0 COHb pentru protectia sanatatii populatiei, incluzand si grupurile sensibile. Pentru aceasta, concentratiile de CO in aer nu trebuie sa depaseasca urmatoarele valori (recomandate ca valori ghid pentru protectia sanatatii populatiei): - 60 mg/mc pentru 30 minute - 30 mg/mc pentru 1 ora - 10 mg/mc pentu 8 ore

Standardul romanesc (STAS 12574-87) prevede urmatoarele limite sanitare: - 6 mg/mc pentru 30 minute - 2 mg/mc pentru 24 ore

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 94 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Plumbul Intrucat organismul uman are proprietatea de a acumula plumbul, efectele asupra populatiei au fost studiate pentru expuneri pe termen lung la niveluri scazute ale concentratiilor de plumb in atmosfera. Aceste efecte se clasifica in trei categorii: - asupra biosintezei hemoglobinei - asupra sistemului nervos - asupra presiunii sangelui Pragurile concentratiei de Pb in sange sub care nu apare prima categorie de efecte sunt: 0,2 mg/ml la adulti si 0,1 mg/ml la copii. Pragul pentru a doua categorie de efecte se situeaza sub 0,3 mg/ml. Pentru a treia categorie de efecte nu s-a putut stabili un prag, dar intrucat populatia prezinta intr- o proportie ridicata, hipertensiune arteriala, iar studiile au dovedit ca reducerea nivelului de Pb in sange reduce numarul hipertensivilor, pentru protejarea populatiei se recomanda pe cat posibil reducerea emisiilor de Pb. Este de mentionat ca aportul de Pb in organismele umane este adus nu numai din aerul atmosferic, prin inhalare, ci si prin ingurgitare, din alimente si apa. La populatia adulta, circa 40% din Pb introdus in organism provine din aer, in timp ce la copii acest aport scade la 6%. Aportul mult mai mare de Pb prin ingurgitare, la copii, se datoreaza urmatoarelor cauze: - copiii mananca si beau mai mult, pe unitatea de greutate corporala, decat adultii; - inghitirea prafului incarcat cu plumb de pe maini; - absortia plumbului pe tractul intestinal este de circa 50%, fata de 10% la adulti; - printre copii prevaleaza deficientele nutritionale care favorizeaza absortia Pb; - caracteristicile comportamentale (nepastrarea igienei, joaca in afara casei) ale copilului, cresc riscul expunerii. Segmentul de populatie care prezinta cel mai ridicat risc la expunerea la Pb il reprezinta copii pana la 6 ani. Cauzele principale ale acestui risc sunt: - bariera sange-creier nu este complet dezvoltata; - efectele hematologice si neurologice apar la praguri mai coborate. Al doilea segment cu grad ridicat de risc sunt femeile insarcinate, intrucat placenta nu reprezinta o bariera in expunerea fatului la Pb. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) recomanda ca valoare - ghid concentratia de 0,5 mg/mc de Pb in aer, pentru un timp de mediere de un an. Este de mentionat ca o concentratie medie anuala de Pb intre limitele 0,5 - 1 mg /mc este bazata pe presupunerea ca pentru 98% din populatie se va mentine concentratia de Pb in sange sub 0,2 mg/ml. In plus, este recunoscut faptul ca pot apare unele efecte pentru care nu se poate stabili o limita, deci in mod normal Pb artrebui sa nu existe. De asemenea, limitele de 0,5 – 1 mg/mc nu exista protectia suficienta a copiilor, ceea ce conduce la necesitatea luarii unor masuri drastice de limitare a emisiilor de Pb. STAS 12574-87 prevede valoarea de 0,7 mg/mc ca norma sanitara pentru un timp de mediere de 24 ore, neprevazand o norma pentru un timp lung de expunere (an).

Dioxidul de sulf Calea de patrundere in organism este tractul respirator. Efectele atat la expunerea pe termen scurt (10-30 minute), cat si la expunerea pe termen mediu (24 ore) si lung (an) sunt legate de alterarea functiei respiratorii. In concentratii peste 1000 mg/mc (apar, in general, numai la locul de munca) timp de 10 minute pot apare efecte S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 95 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa severe ca: bronhoconstrictie, bronsite si traheite chimice. La concentratii de 2600 – 2700 mg/mc pe 10 minute creste riscul aparitiei spasmului bronsic la astmatici. De remarcat ca exista o mare variabilitate a sensibilitatii la SO2 a subiectilor umani. Expunerea repetata la concentratii mari pe termen scurt, combinata cu expunerea pe termen lung la concentratii mai mici creste riscul aparitiei bronsitelor cronice, in special la fumatori. Expunerea pe termen lung la concentratii mici conduce la efecte in special asupra subiectilor sensibili (astmatici, copii, oameni in varsta). Bioxidul de sulf si partuculele in suspensie au efect sinergie, asocierea acestor poluanti (prezenti simultan in gazele de ardere de la centrale termice) conduce la cresterea mortalitatii, morbiditatii, prin afectiuni cardiorespiratorii si a deficientelor pulmonare.

Particule in suspensie In cadrul acestui poluant se inscriu particulele solide netoxice cu diametrul pana la 20 mm. Dintre acestea, cele cu diametre micronice si submicronice patrund prin tractul respirator in plaman, unde se depun. Atunci cand cantitatea inhalata intr-un interval de timp depaseste cantitatea ce poate fi eliminata in mod natural, apar disfunctii ale plamanului, incepand cu diminuarea capacitatii respiratorii si a suprafetei de schimb a gazelor din sange. Aceste fenomene favorizeaza instalarea sau cronicizarea afectiunilor cardiorespiratorii, in cazul in care particulele contin substante toxice, ca de exemplu metale grele, in cazul cenusii de carbune, acestea devin foarte agresive, eliberarea in plasma si in sange a ionilor metalici conducand, in functie de metal si doza, la tulburari foarte serioase.

Efecte asupra vegetatiei

Dioxidul de sulf Efecte fitotoxice ale SO2 sunt puternic influentate de abilitatea tesuturilor plantei de a converti SO2 in forme reletiv netoxice. In functie de cantitatea de SO2 pe unitatea de timp la care este expusa planta, apar efecte biochimice si fiziologice ca: degradarea clorofilei, reducerea fotosintezei, cresterea ratei respiratorii, schimbari in metabolismul proteinelor, in bilantul lipidelor si al apei si in activitatea enzimatica. Aceste efecte se traduc prin necroze, reducerea cresterii plantelor, cresterea sensibilitatii la agentii patogeni si la conditii climatice excesive . Uniunea International a Organizatiilor pentru Cercetarea Padurilor recomanda urmatoarele concentratii, ca valori-ghid pentru protectia plantelor: ü medie anuala – 50 mg/mc pentru a se mentine productia in cele mai multe locuri si 25 mg/mc pentru a mentine intreaga productie si a proteja mediul; ü medie pe 30 minute – 150 mg/mc si respectiv 75 mg/mc pentru cele doua situatii de mai sus (se admite depasirea acestor valori cu o frecventa anuala de maximum 2,5%). Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda limita de 30 mg/mc ca medie anuala.

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 96 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Oxizii de azot in combinatie cu alti poluanti Studiile au pus in evidenta efectul sinergic al bioxidului de azot si al bioxidului de sulf, precum si al acestor doua gaze cu ozonul. Pe baza acestor studii se recomanda ca valoare – ghid de protectie anuala pentru NO2 - 30mg/mc, in prezenta unor nivele maxime de 30 mg/mc pentru SO2 si de 60 mg/mc pentru SO3.

Alaturi de poluanti, in degradarea constructiilor si materialelor intervin factori naturali ca: viteza si directia vantului, temperatura si umezeala relativa a aerului, frecventa si intensitatea precipitatiilor. Ratele de fond ale degradarii sunt dificil de apreciat, in primul rand datorita efectelor localizate. In Romania a fost elaborata o clasificare a mediilor atmosferice agresive asupra elementelor supraterane din beton armat si beton precomprimat, precum si instructiuni tehnice pentru protectia acestora.

APA

Impactul asupra apelor de suprafata si in special al apelor subterane se manifesta prin: ü Infiltrarea apelor uzate menajere in sol si in apele subterane, degradandu-le; ü Deseurile menajere si dejectiile de animale depozitate necontrolat (apele pluviale spala aceste deseuri si dizolva poluantii pe care apoi ii antreneaza in sol si apele de suprafata si subterane)

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 97 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Reteaua de canalizare Pentru evitarea pierderilor accidentale de ape uzate din reteaua de canalizare se impun urmatoarele masuri: La realizarea receptiei se impune verificarea: - operatiilor de constructii montaj; - etanseitatea imbinarilor; - verificarea debitului de transport; - verificarea pantelor prin masurarea nivelelor.

La exploatarea retelelor de canalizare: - control periodic pentru asigurarea functionarii normale a retelelor de canalizare si a constructiilor aferente lor; - controlul cantitativ al apelor uzate prin determinarea debitului de apa uzata vehiculata in scopul verificarii capacitatii de preluare; - controlul calitativ al apelor uzate consta in prelevari de probe si analize fizico- chimice ale indicatorilor de calitate ai apei evacuate din statia de epurare, care trebuie sa corespunda conditiilor impuse de normativele legale in vigoare, NTPA 001-2005.

Nerespectarea acestor conditii de baza privind constructia si exploatarea retelelor de canalizare duce la: - poluarea solului si a apei subterane, prin: o poluare termica; o modificarea hidrochimismului apelor freatice si de suprafata (amoniu, azotati, fenoli, metale grele, substante organice oxidabile, substante extractibile etc); - denivelari si tasari; - surparea terenurilor din zona; o obturarea completa a sectiunii de scurgere o depuneri de material in caminele de vizitare

Prin sistemul de canalizare propus apele uzate vor fi colectate si transportate la statia de epurare.

Extinderea retelei de alimentare cu apa Din punct de vedere social-economic, extinderea sistemului de alimentare cu apa are un impact pozitiv. Pierderile accidentale din sistemul de alimentare cu apa au insa un impact negativ din punct de vedere al consumului de resurse naturale (dezvoltarea durabila). Pentru evitarea acestui impact negativ trebuie luate masuri incepand cu perioada de executie a lucrarilor de extindere a sistemului de alimentare cu apa, prin respectarea proiectului si prin calitatea lucrarilor. S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 98 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Pentru zona studiata pierderile accidentale de apa din reteaua de alimentare pot duce la variatii ale nivelului apei subterane si chiar la inmlastinirea terenului.

Prioritati de mediu in domeniul gestionǎrii resurselor de apǎ Directivele Europene, prin Directiva Cadru a Apei si Directivele fiice, au ca scop atingerea unei starii ecologice bune a tuturor apelor prin intermediul unui plan de management bazinal si plan de masuri cu recuperarea tuturor costurilor prin pretul apei. O parte din masuri se refera la controlul surselor de poluare. Prioritati de mediu in acest context sunt de incadrare in acest plan de management bazinal, care este cadrul general de mentinere sau refacere ecologica a tuturor apelor. O componenta importanta in aceasta noua politica in domeniul apei este relatia cu publicul cu implicare activa a tuturor partilor interesate. Aceasta politica in domeniul apei este singura cale catre dezvoltarea durabila. Ca actiuni imediate, ele tin in principal de modul cum este conceput planul de urbanism al zonei, inclusiv pentru regimul deseurilor si al spatiilor verzi, si de respectarea lui cu strictete. O dezvoltare urbanistica adecvata preintampina elementele necontrolate in relatie cu mediul si prin el insusi constituie o masura de protectie a mediului. El trebuie sa prevada toate elementele de infrastructura stradala, organizarea circulatiei, a managementului deseurilor solide, utilitatilor de apa, aspectelor sociale si peisagistice, si incadrarea adecvata in mediul existent, care trebuie conservat si ameliorat in raport cu toti factorii de mediu, inclusiv habitate si biodiversitate. Problemele legate de alimentarea cu apa sunt legate in general de calitatea ei si mai rar de cantitate. Prin contorizare si adaptarea pretului la toate cheltuielile implicate, inclusiv pentru protectia mediul (de refacere a calitatii ecologice a apelor de suprafata) consumul de apa s-a redus cam la jumatate, iar atentia este pentru calitate. Toate acestea sunt posibile prin sisteme centralizate si concentrarea lor la operatori care pot asigura si reinnoirea si extinderea instalatiilor aferente. Toate acestea fac parte din politica actuala in domeniul apei, iar rezolvarea problemelor de mediu legate de apa nu se pot realiza decat sub forma participativa la o politica coerenta. Transferul ei catre populatie este prin intermediul autoritatilor locale si participarea activa a populatiei pentru a asigura viabilitate acestei politici. In cadrul politicii sunt prevazute stimulente pentru cei care protejeaza resursele de apa prin consum si poluare redusa, dar si penalitati pentru cei care risipesc, polueaza. Parghia pentru durabilitate tine de asigurarea resurselor financiare, iar acestea se asigura pe baza recuperarii costurilor integrale de la consumator. Gestionarul este operatorul de apa care ofera servicii la calitatea necesara si are capacitatea tehnica si financiara pentru a se incadra cerintelor de protectie a mediului. In acest fel se acorda importanta cuvenita zonelor protejate, intre care si cele sensibile sau vulnerabile, inclusiv pentru habitate si specii. · Asigurarea alimentǎrii continue cu apǎ a folosintelor si, in special, a populatiei: Ø realizarea de noi surse de apǎ, in special a unor lacuri de acumulare cu folosintǎ complexǎ in zonele deficitare in apǎ; Ø realizarea de retele de distributie separate de alimentare cu apǎ pentru populatie si pentru industrie; Ø economisirea apei si reducerea pierderilor din retelele de distributie a apei.

· Imbunatatirea calitatii resurselor de apǎ: Ø Re-tehnologizarea proceselor de productie prin utilizarea unor tehnologii curate, nepoluante; S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 99 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Ø Realizarea de noi statii de epurare si modernizarea celor existente; Ø Implementarea unor mijloace de prevenire, limitare si diminuare a efectelor poluarii accidentale;

· Reconstructia ecologicǎ a raurilor: Ø Imbunatatirea si realizarea de habitate corespunzatoare conservarii biodiversitatii; Ø Asigurarea de debite corespunzatoare pe cursurile de apǎ in scopul protectiei ecosistemelor acvatice; Ø Asigurarea continuitatii debitului pe cursurile de apǎ pentru facilitarea migratiei speciilor piscicole.

Gestionarea deseurilor

Elemente pentru elaborarea unei strategii de gestiune a deseurilor:

Strategia de Gestiune a Deseurilor este un obiectiv de prima importanta, dezvoltarea viitoare a localitatiilor fiind de neconceput fara imbunatatirea acestei activitati. Elaborarea unei strategii de gestiune a deseurilor la nivel judetean, respectiv pentru comuna Mihail Kogalniceanu, ar trebui realizata in mod logic prin adaptarea strategiei la nivel national, dar tinandu-se cont de PRGD – regiunea sud – Muntenia si intr-un viitor nu prea indepartat de Planul judetean de Gestionare a Deseurilor – Ialomita. Pentru stabilirea unei strategii de gestiune a deseurilor trebuie parcurse mai multe etape, a caror scop final este identificarea obiectivelor specifice pentru durate de timp diferite si a mijloacelor adecvate de realizare. Planificarea realizarii acestor obiective prin mijloace identificate face obiectul Planului de Gestiune a Deseurilor, plan ce urmeaza a se reactualiza periodic, in functie de realizarea fiecarei etape. Etapele de parcurs in stabilirea unei Strategii si a unui Plan de Gestiune a Deseurilor sunt urmatoarele: - Analiza situatiei actuale in domeniul gospodaririi deseurilor. - Cadrul legislativ si institutional existent. - Evaluarea practicilor de gestiune a deseurilor - Identificarea problemelor din domeniu. - Formularea principiilor care vor sta la baza strategiei. - Analiza pretabilitatii optiunilor generale de gestionare a deseurilor la situatia concreta din judetul Ialomita - Stabilirea obiectivelor strategiei. - Selectionarea cailor de atingere a obiectivelor propuse.

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 100 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

Fluxul actual al deseurilor- Judetul Ialomita (mii tone)

Colectare selectiva la sursa (la nivelulu fiecarei localitati)

Deseuri amestecate- se depoziteaza temporar in containere de 40 m3. (fiecare comuna este arondata la o statie de transfer in functie de distanta)

Reciclare- deseuri ambalaje

Statii de transfer*: Urziceni, Fetesti, Tandarei, Balaciu

Depozitare finala Depozit zonal conform pentru deseuri nepericuloase Slobozia

Ambalaje selectate din deseuri ce au scapat de la colectare selectiva

SOL

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 101 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa tasare se efectueaza afanarea adanca a solului. Pentru diminuarea efectelor negative ale excesului de umiditate se recomanda drenajul si desecarile, iar pentru perioadele de seceta se recomanda irigatiile. Pentru refacerea (restaurarea) ecologica a solurilor sunt necesare atat masuri agricole generale, cat si speciale. Pentru masurile de interes general se numara realizarea structurii folosintelor, monitorizarea starii de calitate a solurilor, construirea de perimetre de ameliorare a terenurilor in care sa se aplice masuri adecvate de prevenire si reducere a degradarii solurilor si altele.

MASURI SI RECOMANDARI

Masuri de protectie Proiectul este prevazut intr-o zona greenfield, in care terenuri saracite ca peisaj si habitate naturale sa devina o zona de locuire avand cladiri cu regim de inaltime redusa si cu utilitatile necesare realizate la standardele actuale. Autoritatile publice locale si judetene sunt favorabile initiativei investitionale, iar populatia este interesata de extinderea teritoriului intravilan. In comuna Mihail Kogalniceanu se vor produce transformari importante, atat in ceea ce priveste bunastarea populatiei si confortul tehnico-edilitar, cat si in privinta ocupatiilor de baza si a mentalitatilor de tip rural ale populatiei La scara stricta a proiectului sunt mai multe avantaje decat dezavantaje, iar la o scara mai mare relatia este mult in favoarea avantajelor. In planificarea urbana se tine seama de toate principiile din legislatia orizontala, intre care si cele specifice protectiei mediului. Ca orice proiect, aspectele de mediu sunt de tipului prognozei sau asteptarilor prin planul respectiv, dar controlul riguros tine de monitorizare si interventii imediate prin programul de management sau masuri de remediere. In general, se controleaza mult mai usor impacturile adverse la scara proiectului, care tin de managementul general al deseurilor si mai putin de relatiile cu zonele invecinate, intre care problema habitatelor si biodiversitatii. Acestea insa tin de capacitatea de conlucrarea cu autoritatile de resort in cadrul politicilor specifice si integrare pe orizontala. In acest sens, suportul recunoscut este prin participarea societatii civile, atat prin implicare directa, cat si ca releu catre publicul larg. Intelegerea mediului in care traim cu drepturile si obligatiile ce revin fiecaruia sunt mult mai eficiente decat masurile coercitive neintelese. Orice actiune durabila are nevoie de resurse umane si financiare care sa fie judicios folosite in scopul pentru care au fost colectate, iar aceasta implica o serie de contributii si taxe care au destinatia expresa „de mediu”. Instrumente de baza sunt legislativ institutional si publicul, fara de care nu se poate vorbi de dezvoltare durabila.

1. Cresterea calitatii vietii si intarirea spiritului comunitar prin dezvoltarea institutiilor de interes public; 2. Promovarea progresului tehnic, care sa conduca la cresterea randamentului la productiile vegetale si animale; 3. Ridicarea potentialului productiv al pamantului prin imbunatatiri funciare; 4. Intarirea gospodariilor bazate pe munca familiala; 5. Stimularea organizarii de asociatii pentru exploatarea rentabila a terenurilor agricole; 6. Colaborarea cu programele PHARE, Banca Mondiala, etc., in finantarea unor proiecte de: ü canalizare ü statie de epurare ü gestionarea deseurilor ü refacerea infrastructurii rutiere ü modernizarea institutiilor de interes public Dupa obtinerea avizelor legale, PUG se va supune aprobarii Consiliului Local al comunei. Hotararea de aprobare a PUG, confera valoare juridica acestuia, devenind instrument de lucru pentru administratiile publice locale pentru: • eliberarea certificatelor de urbanism si autorizatiilor de construire • respingerea unor solicitari de construire, care nu respecta PUG • rezolvarea unor litigii care vor aparea intre persoanele fizice, juridice si autoritatilor administratiei publice locale • rezolvarea unor probleme referitoare la terenuri • lotizarea terenurilor pentru locuinte • dezvoltarea investiilor pentru infrastructura • dezvoltarea spatiilor verzi • reabilitarea si dezvoltarea investitiilor pentru protectia mediului • investitii pentru institutii publice, invatamant, sanatate • investitii pentru dezvoltarea economica a comunei

MONITORIZAREA

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 103 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro Raport de mediu – Reactualizare Plan Urbanistic General – com. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa

ü ape uzate – acestea se vor realiza la punerea in functiune a statiei de epurare ü aer – masuratori de emisii in zonele cu trafic rutier intens si in zona fermelor de animale

Dezvoltarea economico-sociala este un proces firesc din care deriva cresterea calitatii vietii si a mediului inconjurator cand in proiect sunt prevazute toate masurile de integrare in mediul ambiant. Este un proiect la o scara mai mare, cu efecte putine daca nu inaccesibile observarii (chiar si interpretarii) directe. Din acest motiv, monitorizarea trebuie realizata comparativ intre noua zona de locuinte si zona traditionala (pentru emisii, zgomot si vibratii), sau intre perioada actuala si cea viitoare pe relatia cu biodiversitatea si sanatatea umana. In acest fel se vor putea masura efectele la nivelul mediului in variantele de mai sus, care au fost anticipate in studiul de fata pe seama presiunilor care pot fi reduse prin realizarea proiectului. Concluziile monitorizarii vor oferi informatii utile pentru o planificare judicioasa a modului de dezvoltare urbana pe termen lung.

Intocmit Ing. Al. David Ing. Neacşu Andrei

S.C. D&V Environment S.R.L. Slobozia, jud. Ialomiţa – Consultanţă si documentaţii de mediu; 104 înscrisă în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 16 Tel./fax 0243-230246; e-mail: [email protected]; web: www.dvwaste.ro