PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO CRONIC| DE CARTE S\ crezi `n Ierusalim mai mult dec`t crede Ierusalimul `n el `nsu[i Florin Irimia

O cronic\ a volumului Misiunea directorului de resurse umane de A.B. Yehoshua, ap\rut `n colec]ia 1,5 „Biblioteca Polirom“ a Editurii LEI Polirom.

~N » PAGINILE 10-11 ANUL VIII » NR. 327 » 8 – 14 octombrie 2011 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected] „Marele jaf comunist“ `n varianta Nae Caranfil

Noul val al teatrului românesc la Paris Cristina Hermeziu

„Un teatru prea mult\ vreme ascuns“, titreaz\ cotidianul „Le Parisien“ despre Sala Bizantin\ a Ambasadei României la Paris [i Festivalul de teatru românesc organizat de ICR. „Nop]i teatrale la Palatul Béhague: noul val al teatrului românesc“ a avut loc `ntre 22 [i 30 septembrie 2011. ~N » PAGINILE 4-5

Adrian Cioroianu despre Cenaclul Flac\ra [i {coala de la P\ltini[ Interviu realizat de George Onofrei

„Ce te faci atunci cu omul care Regizorul Nae Caranfil lucreaz\ la lungmetrajul Closer to the Moon, ce `i are `n rolurile principale pe putea citi [i Liiceanu [i mergea [i la Cenaclu? Cum m\ pot eu decupa Vera Farmiga [i Mark Strong. Faptul c\ Nae Caranfil s-a n\scut la un an dup\ atacul B\ncii Na]ionale, `n pe din dou\ [i s\ spun c\ o parte a 1960, se adaug\ [irului de elemente care f\ceau necesar\ realizarea acestei produc]ii. Filmul are un d\n]uit la Cenaclu, iar alta voia s\ `l asculte pe Noica?“ – este dilema buget de 7 milioane de dolari [i este finan]at din surse care provin din Fran]a, România, Italia, Polonia [i de la care porne[te Cioroianu `n Statele Unite ale Americii. analiza sa. ~N » PAGINA 3 Citi]i un text de Iulia Blaga ~N » PAGINILE 8-9 » 2 Radu Pavel Gheo: „M\ `ntreb cum [i-au luat unii dintre ei PARLAMENTARI bacalaureatul. Probabil la fel cum au f\cut primul milion“. editorial

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: Citit\ uneori printre r`nduri, de[i cei care ajung prin peninsul\ alteori chiar la vedere, `ngrijo- [tiu c\, de fapt, doar o mic\ parte rarea cap\t\ `ns\ [i alte note. Ne dintre cet\]enii respectivi s-au l\- vor face [i nou\ problemele pe sat influen]a]i de xenofobia pro- Noi nu s`ntem xenofobi care le-au f\cut `n Italia? Nu vor pagat\, `n special, de c`]iva oa- putea fi integra]i cu to]ii `n „c`m- meni politici [i de c`teva ziare Lucian Dan Teodorovici serviciu care umplu forumurile de la forumurile de Internet ale zia- Articolele care st`rnesc prin- pul muncii“, deci majoritatea vor c\ut\toare de senza]ional. Noi Internet s`nt departe de orice ur- relor. Ele deschid ferestre [i de- tre cele mai multe reac]ii `n ulti- deveni [omeri. Va urma un val de `ns\ i-am ur`t pe to]i, neselectiv. violen]e aici, la noi? Ne va sc\dea C\ e mai sigur a[a. C`t de mult ne indign\m c`nd a- m\ de limbaj civilizat sau de idee scriu o lume plin\ de frustr\ri, mele zile s`nt tocmai despre Ita- tuturor nivelul de trai? Mul]i din- Exist\ `ns\ pericolul de-acum fl\m c\ printre francezi, italieni, a toleran]ei. Ne deranjeaz\ numai reprezentativ\ pentru `ntreaga lia. Mai exact, despre faptul c\ a- tre cei specializa]i pe-acolo, `n ca fra]ii no[tri care munceau cin- spanioli sau alte na]ii occidenta- perspectiva asupra noastr\. A[a noastr\ lume româneasc\, de cestei ]\ri i-a fost sc\zut ratingul construc]ii sau `n alte domenii, stit `n Italia s\ fie nevoi]i s\ revi- `nc`t, de multe ori `n c`te-un me- fapt, pe care altfel, p`n\-n ur- de c\tre anali[tii de la agen]ia de le apar voci care ne ironizeaz\ ne vor lua nou\ locurile de mun- n\ `n ]ar\. Problema e complicat\. saj care `ncepe cu `nfierarea ita- m\ cu c`]iva ani, n-o cuno[team evaluare financiar\ Moody’s. Iar ca popor, care-[[i sufl\ suspiciu- c\? Ce naiba, tot s-a obi[nuit s\ Ne sc\rpin\m pe dup\ cap, mus- nile ori aversiunile asupra ro- lienilor, spre exemplu, pentru aproape deloc. Anonimatul pe dac\ ve]i citi atent aceste texte, lucreze departe de cas\, n-ar tre- t\cim. Da, or fi ei fra]ii no[tri, dar... mânilor `n general, [i nu doar xenofobia lor, continuarea aces- care `l ofer\ aceste „noi agore“ ve]i observa c\, invariabil, `ntre- bui s\ se-ndrepte spre alte z\ri, Da, or fi ei cinsti]i, dar... Da, s-o fi asupra acelor „elemente nega- tei „atitudini civice“ e de necitit. dezinhib\ [i permite chiar celor barea fundamental\ [i `ngrijora- s\ nu se `ntoarc\ aici? Exact as- exagerat pe seama lor, dar... Mda, tive“ care le fac lor r\u `n mod Iar asta pentru c\, dup\ `nver- mai introvertite min]i s\ dever- rea aferent\ nu s`nt provocate, ca ta ne mai lipsea: s\ fim invada]i greu de spus, o s\ vedem, o s\ cu- direct... {i ne indign\m pe bun\ [unarea patriotic\ de `nceput, seze orice g`nd, oric`t de inde- `n orice alt col] al lumii, de ceea ce de „italienii“ \[tia ai no[tri... get\m. {i totu[i, n-ar putea s\ mear- dreptate: xenofobia e mai mult mesajele de genul \sta e[ueaz\ cent, care altfel s-ar pierde `n t\- se va `nt`mpla la nivel european Sun\ suspect de cunoscut? Oa- g\ ei frumos prin alte ]\ri? C\ ne-ar dec`t periculoas\, istoria ne `n- `ntr-o [i mai mare `nver[unare, ceri `ncruntate, de ne`n]eles. Dar prin sl\birea uneia dintre cele mai re nu cumva a[a-[i puneau, `[i pun cam `ncurca pe-aici. Sta]i pu]in, va]\ asta, a[a `nc`t reac]ion\m bazat\ pe [i mai crunte prejude- lumea româneasc\, fire[te, e mai importante economii ale conti- `nc\, problema italienii adev\ra]i, nu interpreta]i gre[it: adev\rat, a- pe toate c\ile, inclusiv la nive- c\]i, `mpotriva ungurilor, a ro- larg\ [i nu se reduce la forumuri, nentului. Aproape c\ nu ne pas\ de confrunta]i cu invazia de români? vem ezit\rile astea, dar nu`nseam- lul Ministerului de Externe, la milor sau, n-am sc\pat nici de oric`t de reprezentative ar fi a- asta. Preocuparea noastr\ este: ce I-am acuzat p`n\ la dispre] pen- n\ c\ s`ntem la fel ca italienii. Ce, aceste excese xenofobe venite aceast\ stupizenie, a evreilor. A- cestea. Uneori, pentru a obser- se va `nt`mpla cu românii care lu- tru modul \sta de a privi lucru- putem fi noi numi]i xenofobi? Nici din Vest. vem, adic\, unit\]i de m\sur\ va c`t e de larg\, e de-ajuns s\ creaz\ acolo, de ordinul sutelor rile. Ni s-a p\rut revolt\tor, am vorb\! Asta, conform DEX-ului, se Singura problem\ e c\, jigni]i complet diferite, `n cadrul indig- te ui]i undeva mai sus de pos- de mii, poate al milioanelor? Cre- f\cut emisiuni, am scris `n ziare, traduce prin ur\ fa]\ de str\ini. p`n\-n ad`ncuri, nu reac]ion\m n\rii noastre civice. t\rile „`nfoca]ilor forumi[ti“ [i zuser\m c\ „am sc\pat“ de ei. Ce am avut ac]iuni de protest la nivel Or, noi n-avem nimic cu str\inii de fapt la xenofobie, `n general, Nu m\ refer degeaba at`t de s\ cite[ti articolul de la care a vor face `n noile condi]ii, mul]i de ministere. Am `nceput s\-i ur`m `n cazul \sta, ci cu românii care ci la anti-românism. Indigna]ii de des `n articolele din rubrica asta pornit v`nzoleala. dintre ei se vor `ntoarce? pe italieni la unison, generaliz`nd, vor s\ se-ntoarc\ acas\...

TEO GHEO

ROMÂNII E DE{TEP}I `nv`r]i& – [i chiar reu[esc astfel. A crescut SUPLIMENTUL LUI JUP `ns\ [i ne`ncrederea `n absolven]ii de studii superioare, astfel `nc`t p\rin]ii Educa]ia absent\ ajung s\ testeze profesorii la care le ajung copiii, cet\]enii obi[nui]i caut\ s\ afle informa]ii despre medicul la Radu Pavel Gheo (c\ci n-am auzit de absolven]i de liceu care ajung [i orice posesor de diplom\ care s\ nu fie [i studen]i dac\ o vor), de licen]\ e privit cu suspiciune. Examenul de bacalaureat de anul singura sit\ de selec]ie valoric\ r\m`nea Ne`ncrederea poate ucide o societate. acesta a fost primul care s-aa desf\[u- examenul de bacalaureat. Iar exame- {i totu[i `n spa]iul politic o astfel de rat c`t de c`t corect dup\ zeci de ani. nul de anul acesta (care, reamintesc, `ncercare de primenire moral\, cum a Spun „c`t de c`t corect” fiindc\ au nici m\car nu a fost suficient de dur fost bacalaureatul din 2011, e politiza- fost destule semne – printre care [i [i de corect) a scos la iveal\ un adev\r t\ [i, culmea!, contracarat\. A f\cut discrepan]ele absurde `ntre diverse duhnitor: ne-am compl\cut `n minciu- n\ [i am `ncurajat furtul [i `ncoronarea v`lv\ un proiect de lege al doamnei jude]e `n ceea ce prive[te procentajul Ecaterina Andronescu [i al altor colegi de respin[i – c\ s-a furat [i copiat bi- prostiei. Fiindc\ ce altceva `nseamn\ crearea unor absolven]i de facultate de PSD, care propune ca absolven]ii de ni[or chiar [i acum. Cred c\ `n realita- liceu f\r\ bacalaureat, dar cu o medie te num\rul de absolven]i de liceu din care nu [tiu s\ scrie corect, dar ajung s\ predea `n liceu limba [i literatura de minimum 7 la absolvire, s\ poat\ România cu un nivel de cuno[tin]e român\? Sau a unor ingineri care nu intra la facultate `ntr-un an preg\titor, satisf\c\tor nu dep\[e[te 25-30% se pricep la calcule matematice, dar ce li se va recunoa[te ulterior, odat\ ce din total. urmeaz\ s\ proiecteze poduri? Ce s\ ob]in diploma de bacalaureat. Doamna Apoi, spun „dup\ zeci de ani” pen- mai vorbim de viitorii medici, care `[i Andronescu e ea `ns\[i profesor universi- tru c\ bacalaureatul e m\sluit nu de trec bacalaureatul copiind [i exame- tar [i rector al Politehnicii din Bucure[ti, ieri, de azi, ci dinainte de 1989. S-a nele din facultate pl\tind? Iar cercul ba a fost [i ministru al Educa]iei, a[a c\ copiat la bacalaureat [i pe vremea co- vicios se `nchide rapid: avem profe- n-avem voie s-o b\nuim de incompe- munismului, iar amploarea pe care a sori de liceu f\cu]i din ne[tiin]\ [i ten]\ – dec`t dac\ arunc\m anatema [i luat-o fenomenul `n ultimii ani e ur- furt, care educ\ elevi [i-i `nva]\ s\ asupra celor care au numit-o. Din ace- marea fireasc\ a tipului de g`ndire de scrie prost [i s\ nu citeasc\ deloc. lea[i motive ([i din lips\ de dovezi), n-o atunci, c`nd cele dou\sprezece clase Avem ingineri [i medici care... dar putem b\nui nici de interese pecuniare de studiu deveniser\ obligatorii. Doar sper c\ totu[i astfel de oameni n-au meschine, legate de foamea de studen]i c\ odinioar\, adic\ `nainte de 1989, proiectat podurile peste care trec cu ori de bani a facult\]ilor particulare. Dar bacalaureatul m\sluit nu te ajuta prea autobuzul [i c\ n-o s\ ajung s\ des- un anumit tip de educa]ie `n mod cert tare la admiterea `n `nv\]\m`ntul su- cop\r pe pielea mea de bolnav un e absent. perior. Locurile la facultate erau pu- medic f\cut din [p\gi [i copiat. Probabil c\ un astfel de proiect de lege ]ine, examenele erau dure, iar supra- ~ncercarea de normalizare a socie- nu va fi validat niciodat\ de camerele vegherea – draconic\. Erai eliminat t\]ii (fiindc\ asta `nseamn\ un examen Parlamentului. Dar `nsu[i faptul c\ el a din sala de examen [i dac\ te `ntor- c`t de c`t corect) reprezint\ [i o `ncer- ap\rut arat\ marasmul moral `n care se ceai s\ `i ceri cuiva un pix. care de recuperare a unei etici sociale. scald\ cei ce conduc ]ara. M\ `ntreb cum Azi, odat\ ce examenul de admite- Au crescut genera]ii de tineri care [tiu [i-au luat unii dintre ei bacalaureatul. Pro- re `n facultate este practic eliminat c\ po]i reu[i `n via]\ dac\ [tii s\ te babil la fel cum au f\cut primul milion.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 327 » 8 – 14 octombrie 2011 www.suplimentuldecultura.ro Adrian Cioroianu: „Haide]i s\ accept\m c\ fiecare dintre ele a avut propriul ei mesaj la acel moment, unele congruente cu 3 « ACCEPTARE ideologia epocii, altele `n r\sp\r. S\ separ\m gr`ul de neghin\ [i poate ne vom `mp\ca ceva mai mult cu noi `n[ine“. ordinea de zi

ADRIAN CIOROIANU – CENACLUL FLAC|RA {I {COALA DE LA P|LTINI{: ASEM|N|RI {I DEOSEBIRI „Nici Cenaclul nu mi-a sp\lat creierul, nici c\r]ile acelea nu m-au `nv\]at ce e dreapta româneasc\“

Istoricul Adrian Cioroianu a V\ a[tepta]i s\ st`rni]i cu aceast\ cum Gabriel Liiceanu se `nt`lnea la P\l- diaboliza. E limpede c\ dup\ 1990, nu mesaj la acel moment, unele congruen- compara]ie un scandal `n lumea tini[ cu Constantin Noica, unde mai ve- numai Ceau[escu, dar [i alte lucruri te cu ideologia epocii, altele `n r\sp\r. sus]inut la sf`r[itul lunii sep- intelectual\? neau Andrei Ple[u, Sorin Vieru sau al]ii, care ]ineau de societatea din acel mo- S\ separ\m gr`ul de neghin\ [i poate ne la fel, `n alte ora[e ale ]\rii, Adrian P\u- ment au fost condamnate mai cur`nd vom `mp\ca ceva mai mult cu noi `n[ine. tembrie, la Ateneul T\t\ra[i Nu, nici pe departe, pentru c\, din p\ca- nescu `[i ducea autocarul purt`nd tru- `n lipsa argumentelor [i s`nt c`teva lu- te, mediul intelectual românesc nu mai din Ia[i, o conferin]\ `n ca- badurii Cenaclului Flac\ra, [i ei se `n- cruri care nu s-au spus despre mici vic- A]i spus c\ l-a]i v\zut pe P\unescu exceleaz\ `n polemici. Nu m-ar deranja re a prezentat Cenaclul Fla- t`lneau cu publicul lor. torii de etap\ ale acelui regim comunist mai degrab\ ca pe un profesor de foarte tare dac\ acele c`teva pagini pe despre care vorbim at`t. Or, g`ndi]i-v\ libertinaj dec`t de patriotism. c\ra [i {coala de la P\ltini[ ca care le voi publica despre acest subiect Dar unii ar putea spune c\ pune]i `n la fenomene culturale cum ar fi apari]ia vor isca dezbateri, dar nu cred c\ se va Povestea, `n linii mari, este c\ `n ur- dou\ fenomene culturale oglind\ o mi[care de disiden]\ cul- at`tor c\r]i bune cro[etate de regim, to- `nt`mpla acest lucru, din simplul motiv m\ cu 3-4 ani, un grup de intelectuali apar]in`nd aceleia[i epoci, tural\ cu o marionet\ a regimului. lerate, spune]i-i cum vre]i, sau permi- din Craiova a scos un volum dedicat c\ inclusiv Cenaclul Flac\ra, inclusiv siunea implicit\ acordat\ acestei infor- cu deosebiri [i asem\n\ri. {coala de P\ltini[ reprezint\ deja ca- Se poate spune [i asta, pentru c\ noi acelui ora[, care este [i ora[ul meu de male [coli de la P\ltini[... Ea era tolerat\, na[tere. Mi-au cerut [i mie un text [i e- „Ce te faci atunci cu omul pitole de istorie. ~n momentul `n care excel\m la adjective, dar e mai greu a- ne place sau nu, \sta e adev\rul, dac\ le vorbesc studen]ilor despre ele, stu- tunci c`nd trebuie s\ le [i argumen- xact ce spune]i dumneavoastr\ a ridicat Ceau[escu ar fi vrut s\ o `nchid\, a doua multe spr`ncene [i la Craiova. ~n acel vo- care putea citi [i Liiceanu den]i care s`nt n\scu]i `n primii ani de tezi. {i ca unul care, adolescent fiind, zi nu s-ar mai fi `nt`lnit Noica cu Gabriel dup\ ’90, trebuie s\ le explic faptul c\ am mers [i la Cenaclul Flac\ra [i am lum, `n textul pe care `l scriam, printre [i mergea [i la Cenaclu? Liiceanu sau Andrei Ple[u. Spre deose- amintirile mele legate de Craiova pome- acea [coal\ nu a avut nici un catalog, citit [i c\r]ile privind {coala de la P\l- bire de {coala de la P\ltini[, tolerat\, Cum m\ pot eu decupa nu a avut cl\dire, n-a avut un director tini[, pot s\ spun c\ nici Cenaclul nu neam [i de aceste `nt`lniri cu Adrian Cenaclul Flac\ra era `ncurajat. Toate P\unescu – el `n calitate de animator al pe din dou\ [i s\ spun c\ [i nu a avut un portar. mi-a sp\lat creierii, nici acele c\r]i nu astea s`nt fragmente de istorie, s\ re- m-au `nv\]at ce `nseamn\ dreapta ro- Cenaclului ce venea [i pe la noi din c`nd nun]\m la prejudec\]i, la cli[eele `n `n c`nd [i liceanul care eram. Spuneam o parte a d\n]uit la Totu[i, nici acesta nu ar fi un su- mâneasc\ sau neap\rat filosofia româ- care am discutat p`n\ acum, haide]i s\ foarte limpede c\ am avut mereu impre- biect care s\ fac\ „rating“? Dup\ neasc\. ~n lipsa altor libert\]i, partici- Cenaclu, iar alta voia s\ `l accept\m c\ fiecare dintre ele a avut pro- sia c\, prin acest poet, Cenaclul Flac\- moartea poetului Adrian P\unes- parea la Cenaclu era o form\ de liber- asculte pe Noica?“ – este priul ei ra are o asemenea `nc\rc\tur\ erotic\ cu s-a vorbit foarte mult despre tate, oric`t de paradoxal ar suna asta. prin muzica lui, prin poeziile ce se dilema de la care porne[te Cenaclul Flac\ra, s-au dat filme... S\ ne amintim de discursul public de la recitau, `nc`t aceasta, la grani]a cu radio, de la televiziune din perioada Cioroianu `n analiza sa, libertinajul, deseori mi se p\rea E-adev\rat, dar c`t\ vreme eu nu pro- aceea [i s\ `l compar\m cu cel de la Ce- mai important\ dec`t discursul care va fi publicat\ `ntr-un pun nici o demonizare, dar nici o ange- naclul Flac\ra! lizare a cuiva, ci doar spun un lucru patriotic. Sigur, el ast\zi ni se pare volum ce va ap\rea la `ndem`na oricui, acela c\ e de dato- preponderent, dar `n raport cu Uneori pare c\ 20 de ani au fost su- ria noastr\ s\ accept\m c\ ambele na]ionalismul epocii, discursul toamna aceasta. ficien]i pentru a suprima memoria... fenomene, oric`t de diferite ar fi fost ele patriotic al Cenaclului era o pi- [i oric`t de diferi]i ar fi fost protagoni[- Da, pentru c\ la noi s-a mers foarte c\tur\ `ntr-un ocean, nu s\rea Interviu realizat tii lor, au fost fe]e ale aceleia[i mone- mult fie pe ideea de a ap\ra necon- `n ochi atunci. Acum da, poate de George Onofrei de, numit\ România anilor ’80. A[a di]ionat pe cineva, fie pe ideea de a-l s\ sar\.

„MIZA SPECTACOLELOR LUI P|UNESCU ESTE PRECUM MIZA COSTUMA}IILOR LUI LADY GAGA“

„Nu cumva s-ar putea s\ ajungem `ntr-un final la {coala are un loc bine definit, exista un loc din concluzia c\ at`t Scoala, c`t [i Cenaclul or fi fost care iradia mesajul. Nu puteau membrii s\ scrie `n forme de manifestare ale societ\]ii civile in nucce presa literar\, nu apar cronici ale discu]iilor. Dar din acea perioad\? Dac\ `ntre cele dou\ ai `ncerca s\ ve[tile transpirau dinspre P\ltini[ `nspre restul ]\rii. vezi care reprezint\ o premier\, aceea nu ar fi O s\ `mi spune]i c\ unii erau trimi[i la P\ltini[, nu e Jurnalul de la P\ltini[, povestea inedit\ e mai cur`nd imposibil, dar veneau `n lipsa oric\rei publicit\]i Cenaclul Flac\ra. f\cute acestei [coli. Cenaclul nu e un eveniment, e o succesiune de Cenaclul lui P\unescu nu a avut niciodat\ un evenimente unice [i irepetabile – nici un spectacol centru. O diferen]\ peste nu sem\na unul cu altul. Chiar [i cu acelea[i c`ntece care nu putem trece – Noica era `ntruchipa- [i aceia[i interpre]i, nu au existat dou\ spectacole rea discre]iei publi- identice. ce, `n timp ce men- Miza spectacolelor lui P\unescu este precum miza torul Cenaclului costuma]iilor lui Lady Gaga. {tii foarte bine c\ vor fi era `ntruchiparea acolo hainele, dar nu [tii niciodat\ ce vei vedea. {tiai unui summum c\ `i vezi pe Hru[c\ [i pe {eicaru, dar nu [tiai liantul. de calit\]i [i Cenaclul este o s\rb\toare a comunit\]ii, cum noi defecte dintre nu am mai avut niciodat\, o conducere spre un care discre]ia nu orgasm al liricii, al muzicii. f\cea parte.“ La fel cum unui t`n\r de azi i se pare bizar\ (Fragment din temperatura crescut\ pe un stadion unde evolua conferin]a sus]inut\ Cenaclul, la fel de bizar\ i se va p\rea atmosfera de Adrian Cioroianu dintr-o camer\ abia `nc\lzit\ de la P\ltini[. la Ateneul T\t\ra[i)

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 327 » 8 – 14 octombrie 2011 www.suplimentuldecultura.ro „Festivalul de teatru organizat de ICR Paris e `n fa]a unui pariu » 4 UN PARIU inedit, fiind pentru prima oar\ c`nd teatrul românesc se INEDIT pezint\ `n grup, `n forma]ie de lupt\“, apreciaz\ Mirella ordinea de zi Patureau, critic de teatru. Noul val al teatrului românesc

„Un teatru prea mult\ Cristina Hermeziu regizat\ de Alexandra Badea, nume de- nic\ieri“, explic\ Alexandra Badea. Este presupune o ruptur\ estetic\. „Spec- ja cunoscut publicului francez. N\scu- [i o radiografie a fricii ca stare natura- tacolul «pivot» de la Paris este sem- vreme ascuns“, titreaz\ Crea]ii originale sau reinterpret\ri de t\ `n România, absolvent\ a Univer- l\ a emigrantului h\r]uit pe de o parte nat de unul dintre cei mai prestigio[i cotidianul „Le Parisien“ piese clasice, tineri arti[ti polivalen]i sit\]ii de Teatru din Bucure[ti, t`n\ra de absurditatea [i dezumanizarea so- regizori români, Victor Ioan Frunz\, despre Sala Bizantin\ a [i companii franco-rromâne s`nt ingre- autoare [i regizoare tr\ie[te [i lucrea- ciet\]ii birocratizate de fenomenul e- format `nainte de 1989, premiat ade- dientele pe care mizeaz\ Institutul z\ din 2003 la Paris, continu`nd s\ fie xilului, iar pe de alta de aluviunile de sea `n festivalurile din ]ar\, dar extra- Ambasadei României la Cultural Român de la Paris pentru a prezent\ [i pe scenele din România. acas\, traumatizante fiindc\ provin ordinar de t`n\r `n alegeri, `n stil de Paris [i Festivalul de contura [i impune noul val al teatrului Dup\ Contrôle d’identité, text abrupt dintr-o educa]ie prin interdic]ie, fric\ lucru, niciodat\ «`nghe]at»“, argumen- românesc `n mediul cultural francez, despre teama visceral\ de control [i i- [i umilire. „E un spectacol despre mul- teaz\ criticul de teatru. „El `[i propune teatru românesc sedus deja `n ultimii ani de noul val al dentitatea ca incertitudine, pus `n sce- ticulturalism, dar despre partea lui ten- cu patru tineri actori s\ dinamizeze, organizat de ICR. {ase cinematografiei române[ti. „Festivalul n\ la Teatrul de la Villette, cu Mode sionat\“, m\rturise[te un francez la s\ agite «valurile» Furtunii lui Shake- dintre cele mai noi de teatru organizat de ICR Paris e `n d’emploi Alexandra Badea desf\[oar\ sf`r[itul reprezenta]iei. „La Paris sau speare.“ ~mp\r]it, o parte a publicului fa]a unui pariu inedit, fiind pentru pri- pe scena S\lii Bizantine o nou\ po- la Bucure[ti, spectacolele Alexandrei parizian a savurat registrul deloc aca- produc]ii de teatru s`nt ma oar\ c`nd teatrul românesc se pre- veste-puzzle despre experien]a unei Badea continu\ s\ «zg`nd\re» f\r\ `n- demic al mont\rii române[ti, b\[c\- prezentate la Paris `n zint\ `n grup, `n forma]ie de lupt\“, tinere emigrante, `n exil parizian. Mode cetare, f\r\ concesii, r\nile lumii con- lia [i zeflemeaua decomplexat\, de- apreciaz\ Mirella Patureau, critic de d’emploi este un poem teatral sofisti- temporane“, comenteaz\ teatrologul corul [i costumele postapocaliptice, o cadrul Festivalului teatru, traduc\toare [i autoare `n Fran- cat, care pare c\ se face [i se desface Mirella Patureau. furtun\ shakespearian\, „inedit\ [i „Nop]i teatrale la Palatul ]a a mai multor studii despre artele pe scen\, `n v\zul tuturor, o colec]ie surprinz\toare“. O alt\ parte a publi- Béhague: noul val al spectacolului [i despre teatrul româ- turbulent\ de tabuuri [i instruc]iuni Artileria t`n\r\ a cului a apreciat c\ latura burlesc\ a nesc contemporan. de folosire a lumii contemporane, cu a- microstagiunii de la Paris piesei a fost prea accentuat\, sketch- teatrului românesc“, Festivalul a debutat pe 22 septem- cide exemple din societatea româneas- urile prea `ngro[ate. „On aime ou on care a avut loc `ntre 22 brie cu piesa Mode d’emploi/Mod de c\ [i cea francez\. „E un puzzle despre Microstagiunea de la Paris ilustreaz\ n’aime pas“, sintetizeaz\ o t`n\r\ la `ntrebuin]are produs\ de compania ro- regulile at`t de multe [i de constr`n- for]a unei noi genera]ii teatrale româ- sf`r[itul reprezenta]iei, care-[i recunoa[- [i 30 septembrie 2011. mâno-francez\ Europe’artès, scris\ [i g\toare, `nc`t individul nu mai `ncape ne[ti, care nu e at`t una biologic\, c`t te sensibilitatea de factur\ clasic\.

Jocuri `n curtea din spate, de Edna Mazya

Fabrica de audien]e LA LOC teleCOMANDA Alex SAVITESCU ~n urm\ cu vreo doisprezece secund\, atunci c`nd aceasta audien]elor” cu Antena 1 a s\pt\m`na trecut\, a reu[it ani [i mai bine, c`]iva colegi avea de spus ceva despre fost, pentru a nu [tiu c`ta s\ dep\[easc\ „X Factor”. din redac]ia „Opiniei stu- ea [i despre cariera sa la oar\ `n ultimii 15-16 ani, Pro TV, la r`ndul s\u, a creat „Românii au talent”, forma- telespectatorului sentimentul den]e[ti” s-aau dus, cu arme Pro TV. P`n\ [i doamna care c`[tigat de Pro TV. Toamna [i inaugurat formatul „Vocea tul scos pe pia]a televiziunii c\ numai „acolo” se `nt`m- [i reportofoane [i muni]ii, prezenta horoscopul de acestui an a lansat o nou\ României”. Rezultatele? Peste toamna trecut\, a str`ns, con- pl\ ceva nemaiv\zut. ~n p`n\ pe litoral, s\ fac\ o se- diminea]\ avea un asemenea mod\ `n produc]iile de te- un milion de privitori `nc\ de stant, audien]e de dou\ mili- acela[i timp, privind rie de interviuri cu vedetele om l`ng\ ea! Oric`t de leviziune: emisiuni de dat cu la prima edi]ie, lider absolut oane de privitori. „Dansez produsele altor televiziuni, ai ProTV. La `ntoarcerea lor de frustrant este pentru orice talentul pe sticl\. „X Factor”, `n audien]e. pentru tine” face, de aseme- de multe ori senza]ia c\ acolo, am aflat cu stupoare ziarist lucrul \sta, postul TV produc]ia celor de la Antena 1, Unde zace explica]ia acestei nea, multe puncte de rating. emisiunile respective s`nt o chestie nou\ pentru orice `[i g`ndise, `nc\ de pe pre- [i lansat\ cu mare domina]ii proteviste? Evident, Nu mai are rost s\ men]io- f\cute „ca s\ fie”. A[a `mi [i jurnalist din România. atunci, imaginea public\ `n pomp\, nu a str`ns mai mult `n migala [i aten]ia cu care nez [tirile prezentate de explic de ce p`n\ [i desf\- Anume, cic\ fiecare v`rf de cele mai mici detalii. de 600.000 de mii de tele- produc\torii de acolo [tiu s\ Andreea Esca sau emisiunile [urarea unui banal de mic lance din institu]ia media Nu m-am apucat s\ spectatori. ~n acela[i timp cu construiasc\ un produs. {i de demult, gen „Chestiunea interviu cu doamna Neti bucure[tean\ fusese dotat povestesc `nt`mpl\tor lu- emisiunea amintit\, Pro TV a este c`t se poate de clar c\ zilei”, „Vara ispitelor” ori Sandu, `n urm\ cu 12 ani, cu o „umbr\”. O „umbr\”, crurile `n cauz\. Mi-am dat filme la popor. {i, culmea!, [tiu s\ fac\ mai bine dec`t „Roata norocului”. p\rea a sem\na `n totalitate adic\ un PR-ist care nu se amintit de ele `n ultimele a adunat cam tot at`]ia oricare al]ii, de la orice posturi Absolut toate produc]iile cu unul pe care `l faci cu dezlipea de vedet\ nici o s\pt\m`ni, dup\ ce „r\zboiul consumatori, ba chiar, TV dori]i dumneavoastr\. celor de la ProTV `i dau pre[edintele SUA.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 327 » 8 – 14 octombrie 2011 www.suplimentuldecultura.ro Festivalul de teatru organizat de ICR Paris e o bun\ ocazie de a face cunoscut teatrul românesc actual, dar [i de a sensibiliza 5 « PROMOVARE opinia public\ `n privin]a unui loc mitic aflat la doi pa[i de Turnul Eiffel, `n care merit\ investit. ordinea de zi la Paris: mod de `ntrebuin]are

„Shakespeare pop-art e fascinant“, o- biecteaz\ alt spectator. Pentru cei patru actori care au jucat toate personajele a fost un tur de for]\, nu doar la figurat, ci [i la propriu. Sarabanda tablourilor impun`nd ie[iri [i intr\ri rapide `n sce- n\ din puncte cardinale opuse, actorii au f\cut sprint prin culisele Palatului Béhague, a c\rui sal\ de teatru, spec- taculoas\ prin volume [i aur\ istoric\, are nevoie de prefaceri tehnice moder- ne [i restaurare. Festivalul de teatru organizat de ICR Paris e o bun\ ocazie de a face cunoscut teatrul românesc Furtuna, de Victor Ioan Frunz\ actual, dar [i de a sensibiliza opinia pu- blic\ `n privin]a unui loc mitic aflat la a ales „bine“. Actri]a Alina Berzun]ea- volumului Avant hier, après demain doi pa[i de Turnul Eiffel, `n care merit\ nu [i personajul ei s`nt „o Madame Bo- (nouvelles du futur) au participat, la investit pentru a intra, cu un succes ga- rantat, `n circuitul cultural parizian. vary la ora internetului [i a manipul\- ICR Paris, Beatrice Picon-Vallin, direc- rii video“, sintetizeaz\ Mirella Patureau. tor de cercetare la CNRS, Dominique Bobi Pricop a fost invitat la Paris cu Dolmieu, director al Maison d’ Europe 9 grade la Paris... piesa israeliencei Edna Mazya, Jocuri et d’Orient, [i teatrologul Mirella Patu- 9 grade la Paris de Peter Kerek, pro- `n curtea din spate. „O poveste simpl\, reau, traduc\toarea piesei. ~n prefa]a duc]ie a Teatrului Act, a oferit publi- care love[te ca un pumn `n burt\: pa- volumului, Christian Benedetti, cunos- cului parizian o poveste de iubire [i de tru adolescen]i violeaz\ o adolescent\, cut actor, regizor [i profesor de teatru p\r\sire [i mai ales performan]a acto- `ntr-o mizerabil\ «curte din spate», ac- francez, apreciaz\ c\ dup\ Sarah Kane, riceasc\ a Alinei Berzun]eanu, care, ]iunea pivoteaz\ brusc `ntre sala tri- românca Gianina C\rbunariu se num\- multiplicat\ multimediatic, `[i d\ re- bunalului – b\ie]ii joac\ avoca]ii ap\- r\ printre rarele personalit\]i din me- plica sie[i, c`nd pe scen\, c`nd pe e- r\rii, iar fata, procuroarea – [i jocu- diul teatral interna]ional care se im- cran. Monologul interior al eroinei, pe rile inocent perverse de pe maidan, un pun prin vocea lor singular\, nelini[- punctul de a-[i p\r\si so]ul [i copilul joc `ntre cele dou\ realit\]i, la fel de titoare [i problematizant\. pentru iubitul francez, se petrece pe violent, de concis, condus cu o siguran- scen\ `n fa]a publicului, `n timp ce pe ]\ uimitoare pentru ni[te debutan]i“, Declar pe propria ecranul desf\[urat pe scen\ defileaz\ subliniaz\ Mirella Patureau. „E un su- r\spundere... acela[i personaj feminin, filmat `n ca- biect dur, iar actri]a Ioana Manciu are rapacea gesturilor cotidiene din prezi- for]\“, rezum\ un spectator. S\li pline la Palatul Béhague a f\cut ua actului dramatic al p\r\sirii fami- O t`n\r\ companie franco-român\, pentru dou\ seri [i spectacolul docu- DIALOG CU ALINA BERZUN}EANU liei. Dispozitivul imaginat [i realizat de Compania 28, animat\ de Eugen Jebe- ment Declar pe propria r\spundere, al Peter Kerek func]ioneaz\ cu fine]ea leanu [i Yann Verburgh, a propus `n ca- c\rui subiect e, `n Fran]a, de o actuali- unor roti]e de ceas [i `ncarc\ emo]io- drul festivalului un spectacol-lectur\ tate tulbur\toare. Scris dup\ jurnalul nal receptarea pove[tii. „Excelent spec- dup\ piesa Poim`ine alalt\ieri, scris\ Alinei {erban, t`n\r\ actri]\ de etnie 9 grade `n Palat tacol“, apreciaz\ o spectatoare, jurna- de Gianina C\rbunariu `n 2008. Textul rom\, care e [i unica interpret\, pus `n list\ la RTBF – televiziunea belgian\ –, piesei – o fals\ utopie despre absurdi- scen\ de David Schwartz, cu aranjamen- care, `n trecere dou\ zile prin Paris [i tatea lumii contemporane – a fost, de te muzicale [i originale crea]ii sonore [i 24 `n Paris afl`nd din presa francez\ despre festi- altfel, publicat recent `n Fran]a la Edi- de C\t\lin Rulea, spectacolul scandea- valul de teatru românesc, se bucur\ c\ tura L’Espace d’un instant. La lansarea z\ povestea adev\rat\ a unei copile ca- E o zi de toamn\ indian\ la Paris, cu 24 de grade, dar spectatorii au preferat re [i-a dorit toat\ copil\ria o minune, cele 9 grade pe care le propune]i prin titlul spectacolului. Care este for]a s\ fie românc\ [i nu ]iganc\, pentru a spectacolului? asuma p`n\ la urm\ alchimia unei asu- Dincolo de faptul c\ e at`t de romantic s\ joci la Paris, Sala Bizantin\ a m\ri. Umbra de rigiditate din interpre- Ambasadei României este una dintre cele mai frumoase loca]ii `n care tarea autobiografic\ a Alinei {erban se am jucat. For]a spectacolului ]ine [i de combina]ia f\cut\ de regizor transform\ `n atu [i poezie brut\ prin `ntre film [i teatru. Eu m\ sprijin pe film [i filmul se sprijin\ pe ceea ce dubla calitate a acestei reprezenta]ii, fac eu `n scen\. {i acest lucru d\ spectacolului o frumuse]e stranie. de crea]ie artistic\ [i de document u- man. „Un spectacol, scurt, percutant, V-a speriat la `nceput un astfel de proiect care combin\ milimetric teatrul [i emo]ionant, cu mijloace simple [i efi- filmul, fiind unica protagonist\ `m am`ndou\ deodat\? cace“, apreciaz\ criticul teatral Mirella Patureau. Presa Fran]ei – cotidiene, Nu, fiindc\ Peter Kerek este [i so]ul meu, [tiam la ce s\ m\ a[tept de site-uri culturale [i posturi de radio la el, el [tia la ce s\ se a[tepte de la mine [i am fost de fapt foarte precum elitistul France Inter – a vibrat ferici]i s\ pornim acest proiect. Cel mai dificil a fost s\ g\sim echilibrul la aceast\ poveste româneasc\ de tea- `ntre teatru [i film, s\ [tim c`t teatru se suport\ la un film [i invers. Ca tru, emo]ionant contrapunct artistic la s\ nu se asfixieze reciproc. Dup\ dou\ vizion\ri am schimbat mult, actualitatea social-politic\ a Fran]ei textul `n sal\, `n direct, a c`[tigat `n amploare. unde subiectul „romi“ e declicat [i nu odat\ instrumentalizat politic. Eroina e pe punctul de a-[i p\r\si familia din România, so]ul [i b\iatul, pen- tru iubitul s\u parizian. Finalul e ambiguu, dar prin dumneavoastr\ ea ajunge Festivalul „Nop]i teatrale la Palatul `n sf`r[it la Paris... Cum arat\ Parisul Alinei Berzun]eanu? Béhague: noul val al teatrului româ- nesc“ organizat de Institutul Cultural Am fost diminea]\ la Notre Dame [i era slujba de duminic\. Eu [tiu Român de la Paris, cu sprijinul Am- francez\, dar nu c`t s\ `n]eleg toate cuvintele. Dar faptul c\ eu am fost basadei României `n Fran]a, a f\cut acolo ca orice parizian m-a f\cut s\ m\ simt bine... ca acas\. Am ie[it parte din a 10-a edi]ie a „S\pt\m`nii apoi [i am alergat pe l`ng\ al]i parizieni `n parcul de la poalele culturilor str\ine la Paris“, un eveni- Turnului Eiffel. Un actor se hr\ne[te din gesturile de fiecare zi. Da, ment FICEP (Forumul Institutelor Cul- femeia care nu [tim dac\ face ce spune `[i p\r\se[te sau nu so]ul [i 9 grade la Paris, de Peter Kerek turale Str\ine de la Paris). copilul, eroina mea ajunge la Paris...

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 327 » 8 – 14 octombrie 2011 www.suplimentuldecultura.ro » 6 UN LIMBAJ AL „Wordsworth, Whitman, William Carlos Williams, beatnicii – cu to]ii au dus arta scrisului c\tre un limbaj al perfec]iunii. Bukowski avanpremier\ PERFEC}IUNII a trecut aceast\ grani]\.“ („Los Angeles Times Book Review“) Charles Bukowski – {unc\ pe p`ine

„Suplimentul de cultur\“ Primul lucru pe care mi-amintesc c\ Ceilal]i n-au cobor`t din ma[in\. Bu- l-a zis bunica a fost: „O s\ v\ `ngrop pe nicul mi-a f\cut semn cu degetul s\ vin. CARTEA public\ `n avanpremier\ to]i!“. L-a spus o dat\ `nainte s\ m`nc\m Cineva mi-a deschis portiera, am co- un fragment din {unc\ pe [i apoi avea s\-l spun\ de multe ori, bor`t [i m-am dus la el. Avea p\rul lung, {unc\ pe p`ine (1982) relateaz\ cu un chiar `nainte de mas\. M`ncatul p\rea de un alb curat [i barba lung\, de un umor savuros primii ani din via]a lui p`ine, o nou\ traducere ceva foarte important. M`ncam piure de alb curat, iar `n timp ce m\ apropiam, Henry Chinaski, nonconformistul alter cartofi cu sos, asta mai ales duminica. din opera lui Charles am v\zut c\ ochii `i str\luceau, dou\ lu- ego al scriitorului, [i experien]ele Mai m`ncam [i friptur\ de vit\, knock- mini albastre care m\ urm\reau. M-am maturiz\rii sale `n perioada Marii Crize [i Bukowski, o poveste care wurst [i varz\ murat\, maz\re, rubar- oprit la c`]iva pa[i `naintea lui. `n ajunul celui de-al Doilea R\zboi ni-l readuce `n aten]ie pe b\, morcovi, spanac, fasole verde, pui, — Henry, mi-a spus, noi doi ne [tim. Mondial. Copil solitar [i ursuz, terorizat chiftelu]e [i spaghete, uneori ameste- Henry Chinaski, cunoscut Hai `n cas\. de un tat\ violent [i de spectrul sumbru cate cu ravioli; mai m`ncam [i cepe fier- A `ntins m`na. Pe m\sur\ ce m\ apro- cititorilor din bestsellerul te, sparanghel [i `n fiecare duminic\ al s\r\ciei, h\r]uit f\r\ `ncetare de piam, `i sim]eam r\suflarea puturoas\. ciuda]i [i schilozi care se proclam\ Femei. Cartea va ap\rea `n tart\ cu c\p[uni [i `nghe]at\ de vanilie. Cumplit de puturoas\, dar b\tr`nul era La micul dejun aveam p`ine pr\jit\ [i prietenii s\i, Henry se maturizeaz\ rapid, cel mai frumos b\rbat pe care `l v\zu- devenind un adolescent cinic, indolent [i cur`nd `n colec]ia c`rna]i ori cl\tite sau vafe [i omlet\ cu sem [i nu m\ temeam. [unc\ al\turi. {i cafea. Dar ce-mi amin- agresiv, lipsit de mari ambi]ii. Romanul „Biblioteca Polirom“, `n Am intrat cu el `n cas\. Mi-a ar\tat descrie `ntr-un stil de o vulgaritate tesc cel mai bine e piureul de cartofi un scaun. traducerea din limba cu sos [i pe bunica Emily spun`nd: „O adesea [ocant\, `ns\ de o cuceritoare — Stai jos, te rog. S`nt foarte fericit sinceritate [i naturale]e, lupta sa cu englez\ a Cristinei Ilie. s\ v\ `ngrop pe to]i!“. c\ te v\d. Dup\ ce ne-am mutat `n America, a acneea sever\ care `i spulber\ orice [anse la o via]\ S-a dus `n camera cealalt\. S-a `n- social\ normal\, primele sale experien]e erotice [i bahice `n cartierele `nceput s\ ne viziteze des, venea cu tro- tors cu o cutiu]\ de tabl\. – Fragment – sordide din Los Angeles, dar [i cele dint`i `ncerc\ri literare. leibuzul ro[u din Pasadena `n Los Ange- — E pentru tine. Deschide-o. les. Noi o vizitam din c`nd `n c`nd, ne du- Nu reu[eam s\-i scot capacul. * ceam la ea `n Fordul nostru Model-T. Primul lucru pe care mi-l amintesc e c\ — D\-mi-o mie, mi-a spus. ~mi pl\cea casa bunicii. Era o c\su]\ A tras capacul [i mi-a `ntins cutia. de fructe [i `n co[ c`rn\ciori, leb\r- la altul, tr\g`nd de crengile cele mai eram sub ceva. Sub o mas\, vedeam ascuns\ sub jungla de arbori-de-piper. ~n\untru era o cruce, o cruce nem]eas- vurst, sendvi[uri cu salam, chipsuri, joase [i arunc`nd portocalele `n co[. unul dintre picioarele mesei, vedeam Emily `[i ]inea canarii `n colivii separa- c\, cu o panglic\. banane [i doze de suc. Dozele se mu- — Tati, avem destule, a zis mama. picioarele oamenilor [i un col] al fe]ei te. ~mi amintesc bine una dintre vizite. — Nu, nu, p\streaz-o. tau `ntruna din cutia de metal `n co[. ~n- — Pe dracu’. de mas\ at`rn`nd. Era bezn\ acolo dede- Seara `n care a acoperit coliviile cu p`n- — E a ta, mi-a spus, e doar o deco- ghe]au repede [i trebuiau dezghe]ate. A continuat s\ culeag\. subt, `mi pl\cea acolo. Probabil eram z\ alb\, ca p\s\rile s\ poat\ dormi. Lu- ra]ie de cauciuc. Tata fuma Camel [i [tia s\ fac\ di- Un b\rbat foarte `nalt a ap\rut de `n Germania. Cred c\ aveam un an sau mea st\tea pe scaune [i vorbea. Era un — Mul]umesc. verse [mecherii cu pachetele de ]ig\ri. nic\ieri, cu o pu[c\ `n m`n\. doi. Eram `n 1922. M\ sim]eam bine pian acolo [i eu st\team la pian, ap\- — Du-te acum. Cred c\ s`nt `ngri- C`te piramide s`nt pe pachet? Num\- — Hei, amice, ce faci aici? sub mas\. Nimeni nu p\rea s\ [tie c\ sam pe clape [i ascultam sunetele, `n ra]i-le. Le num\ram [i el ne demonstra — Culeg portocale. S`nt at`tea. s`nt acolo. Raze de soare luminau covo- vreme ce oamenii vorbeau. Cel mai jora]i. apoi c\ s`nt mai multe. — S`nt ale mele. Ascult\ aici, spu- rul [i picioarele oamenilor. ~mi pl\ceau mult `mi pl\ceau clapele de la unul din — Bine. La revedere. Erau [i trucuri cu cocoa[ele c\mi- ne-i femeii tale s\ le scoat\ din co[. razele de soare. Picioarele oamenilor nu capetele pianului, care abia scoteau — La revedere, Henry. Nu, stai... lelor [i cu inscrip]iile de pe pachete. — S`nt at`tea portocale, ce dracu’, erau interesante, nu mai interesante de- vreun sunet – se auzeau ca ni[te a[chii M-am oprit. A b\gat c`teva degete }ig\rile Camel erau ]ig\ri magice. n-o s\ duci dorul la dou\-trei. c`t col]ul fe]ei de mas\ at`rn`nd, dec`t de ghea]\ ciocnindu-se u[or una de alta. `ntr-un buzunar al pantalonilor [i a piciorul mesei, dec`t razele soarelui. — Nu vrei s\ termini odat\ cu ches- scos cu cealalt\ m`n\ un lan] lung de E o duminic\ pe care mi-o amintesc — N-o s\ duc dorul nici uneia. Spu- Pe urm\, nimic... pe urm\ un brad de tia aia? a strigat tata. aur. Mi-a dat ceasul lui de aur. bine. Co[ul de picnic era gol. Dar con- ne-i femeii tale s\ le arunce. Cr\ciun. Lum`n\ri. P\s\ri decorative: — Las\ b\iatul s\ c`nte la pian, i-a zis — Mul]umesc, bunicule... tinuam s\ mergem pe l`ng\ livezile B\rbatul i-a `nfipt tatei pu[ca `n piept. p\s\ri cu crengu]e `n cioc. O stea. Doi bunica. M\ a[teptau afar\, m-am urcat `n de portocali, `ndep\rt`ndu-ne din ce — Arunc\-le, i-a zis tata mamei. oameni masivi cert`ndu-se, url`nd. Oa- Mama a z`mbit. Model-T [i am plecat. Vorbeau despre `n ce mai mult de cas\. Portocalele s-au rostogolit din co[. meni care m`ncau, tot timpul oameni — B\iatul \sta, a urmat bunica, tot felul de lucruri. Vorbeau tot tim- — Tati, a `ntrebat mama, n-o s\ r\- — {i acum, c\ra]i-v\ din livada mea. care m`ncau. {i eu m`ncam. Cu o lingu- atunci c`nd am vrut s\-l iau din p\tu] pul [i au tot vorbit p`n\ am ajuns la m`nem f\r\ benzin\? — N-ai nevoie de toate portocale- r\ `ndoit\, pe care trebuia s-o ridic cu [i s\-l pup, mi-a tras un pumn `n nas! casa bunicii. Vorbeau despre orice, — Nu, avem destul\, d\-o dracului. le astea. m`na dreapt\. Dac\ o ridicam cu st`nga, Au continuat s\ vorbeasc\ [i eu dar niciodat\ despre bunicul meu. — Unde mergem? — {tiu eu de ce am nevoie. Hai, lingura mi se `ndep\rta de gur\. Vo- am continuat s\ c`nt la pian. — M\ duc s\-mi iau naibii ni[te valea! iam s-o ridic cu st`nga. — De ce nu chemi pe cineva s\-l * portocale! — Oameni ca tine ar trebui sp`n- Doi oameni: unul mai mare, cu p\- acordeze? a `ntrebat tata. Mama n-a mai zis nimic, a r\mas zura]i. rul cre], nasul mare, gur\ mare, spr`n- Pe urm\ mi-au spus c\ mergem s\-l ~mi amintesc Model-T-ul. A[ezate la nemi[cat\. Tata a parcat l`ng\ un gard — Eu fac legea aici. Valea! cenat; `ntotdeauna furios, url`nd; cea- vedem pe bunicul. El [i bunica nu tr\- `n\l]ime, pragurile laterale p\reau prie- de s`rm\. A[teptam, ascult`nd. Tata a B\rbatul a ridicat iar pu[ca. Tata s-a lalt\ persoan\ era mai mic\, avea fa]a iau `mpreun\. Mi-au spus c\ bunicul tenoase, iar `n zilele friguroase, dimi- deschis portiera [i a ie[it. `ntors [i s-a `ndreptat spre gardul li- rotund\, palid\, cu ochi mari. ~mi era era un om r\u, c\ `i pu]ea gura. nea]a, dar [i `n alte d\]i, tata trebuia — Aduce]i co[ul. vezii. L-am urmat, cu b\rbatul \la dup\ fric\ de am`ndoi. Uneori ap\rea [i o a — De ce `i pute gura? s\ potriveasc\ manivela `n motor [i s\ Am urcat panta p`n\ la gard. noi. Ne-am urcat `n ma[in\, dar era treia, una gras\, `mbr\cat\ `ntr-o rochie Nu mi-au r\spuns. o `nv`rt\ de multe ori ca s\ porneasc\ — Veni]i dup\ mine, a zis tata. unul din acele momente c`nd nu por- legat\ cu [ireturi la g`t. Purta o bro[\ — De ce `i pute gura? ma[ina. Ne-am trezit `ntre dou\ r`nduri de nea. Tata a cobor`t s\ dea la manivel\. uria[\ [i avea mul]i negi pe fa]\, negi — C\ bea. — Po]i s\-]i rupi m`na c`nd faci asta. portocali, ad\posti]i de soare sub cren- A `nv`rtit-o de dou\ ori [i n-a mers. cu firi[oare de p\r. ~i ziceau „Emily“. Ne-am urcat `n Model-T [i ne-am E n\r\va[ ca un cal. gile `nfrunzite. Tata a `nceput s\ smul- Tata a `nceput s\ transpire. B\rbatul Oamenii \[tia nu p\reau ferici]i `mpre- dus s\-l vedem pe bunicul Leonard. ~n duminicile c`nd bunica nu ne vi- g\ portocale de pe crengile mai joase. st\tea la marginea drumului. un\. Emily era bunica, mama tat\lui C`nd am ajuns, st\tea pe verand\. Era zita, ie[eam la plimbare cu ma[ina. P\- Smulgea portocalele cu furie [i cren- — Porne[te dracului ma[ina aia! a meu. Pe tata `l chema „Henry“. Pe ma- b\tr`n, dar se ]inea drept. Fusese ofi]er rin]ilor mei le pl\ceau livezile de por- gile p\reau [i mai furioase, s\ltau `n strigat. ma o chema „Katherine“. Nu le ziceam `n Germania [i venise `n America pen- tocali, kilometri dup\ kilometri de por- sus [i-n jos. Arunca portocalele `n co[ul Tata se preg\tea s\ `nv`rt\ din nou niciodat\ pe nume. Numele meu era tru c\ auzise c\ str\zile erau pavate tocali `nflori]i sau `ngreuna]i de fructe. pe care-l ]inea mama. Uneori rata [i manivela. „Henry Jr.“. Vorbeau `n german\ de cu aur. Nu erau, a[a c\ a devenit [eful Luau cu ei un co[ de picnic [i o cutie de eu le urm\ream pe jos [i i le aduceam — Nu s`ntem pe proprietatea ta! obicei [i la `nceput vorbeam [i eu. unei firme de construc]ii. metal cu ghea]\. ~n cutie ]ineau conserve mamei. Tata se plimba de la un copac Putem sta aici c`t vrem!

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 327 » 8 – 14 octombrie 2011 www.suplimentuldecultura.ro CHARLES „Dac\ vrei s\ salvezi lumea, trebuie s-o faci cu fiecare om `n 7 « parte. Cine zice c\ o face altfel este fie vreun romantic BUKOWSKI grandoman, fie politician“. avanpremier\

— Pe dracu’! Porne[te odat\ ches- — Copiii trebuie v\zu]i, nu auzi]i, a una cu un chibrit. A tras un fum lung tia aia, [i repede! zis tata. Apoi a urmat: O, Leonard \la, [i apoi l-a suflat afar\. Tata a ac]ionat din nou motorul. A se purta bine cu noi c`nd eram mici nu- — {tii c\ n-ai voie ]ig\ri, a zis tata. duduit, apoi s-a oprit. Mama st\tea cu mai dac\ se-mb\ta. Se juca cu noi [i {tiu [i cum faci rost de ele. }i le aduc co[ul de picnic gol `n poal\. ~mi era ne d\dea bani. Dar a doua zi, c`nd era curvele alea. O s\ le spun doctorilor [i fric\ s\ m\ uit la omul \la. Tata a r\- treaz, era cel mai r\u om din lume. o s\-i for]ez s\ nu le mai lase pe curve- sucit iar manivela [i motorul a pornit. Ma[ina urca u[or drumul de mun- le alea aici! A s\rit `n ma[in\ [i a `nceput s\ mane- te. Aerul era curat [i luminos. — O s\ faci un c\cat, a zis unchiul. vreze volanul. — Gata, am ajuns, a spus tata. — ~mi vine `n minte s\-]i smulg ]i- — S\ nu te mai prind pe-aici, a A parcat ma[ina `n fa]a sanatoriu- gara aia din gur\! a spus tata. spus b\rbatul, altfel `]i ar\t eu. lui [i am cobor`t. Am intrat dup\ ma- — Tu n-ai avut niciodat\ prea mul- Tata a pus Model-T-ul `n mi[care. ma [i tata `n cl\dire. C`nd am ajuns `n t\ minte, i-a r\spuns unchiul. B\rbatul st\tea `nc\ pe marginea dru- salonul lui, unchiul Ben st\tea `n capul — Ben, a zis mama, n-ar trebui s\ mului. Tata [ofa cu vitez\. Pe urm\ a `n- oaselor pe pat [i se uita pe fereastr\. fumezi, o s\ te omoare. cetinit [i-a `ntors. A ajuns din nou l`ng\ S-a `ntors [i ne-a privit. Era un b\rbat — Am avut o via]\ bun\, i-a r\s- livad\. B\rbatul plecase. Model-T-ul chipe[, zvelt, brunet, cu ochi negri str\- puns unchiul. nostru a pornit `n tromb\. lucitori, ochi negri lumino[i. — N-ai avut o via]\ bun\, i-a zis tata. — M\ `ntorc eu `ntr-o zi [i-l prind — Bun\, Ben, a zis mama. Ai min]it, ai b\ut, ai `mprumutat bani, pe tic\losul \la, a spus tata. — Bun\, Katy, a r\spuns el [i m-a ai curvit, te-ai pilit. N-ai muncit o sin- — Tati, o s\ m`nc\m bine disear\. privit. El e Henry? gur\ zi `n toat\ via]a ta! {i acum mori Ce-ai vrea s\ avem la cin\? l-a `ntrebat — Da. la dou\[patru de ani! mama. — Stai jos. — A fost bine, a zis unchiul. Tata s-a a[ezat [i am f\cut [i eu la fel. — Cotlete de porc, i-a r\spuns el. A mai tras un fum lung din ]igara Mama a r\mas `n picioare. Nu-l mai v\zusem niciodat\ con- Camel. — }i-am adus florile astea, Ben. duc`nd cu a[a o vitez\. — Hai s\ plec\m de-aici, a spus Nu v\d nici o vaz\ pe-aici. tata. Omul \sta e nebun! — S`nt frumoase, Katy, mul]umesc. * Tata s-a ridicat `n picioare. Apoi s-a Nu, n-am nici o vaz\. ridicat mama. Pe urm\ eu. Tata avea doi fra]i. Pe cel mai t`n\r `l — M\ duc s\ caut una, a spus mama. — La revedere, Katy, a zis unchiul, chema Ben [i pe cel mai `n v`rst\ John. A ie[it din camer\, cu florile `n la revedere, Henry. Am`ndoi erau alcoolici [i neispr\vi]i. bra]e. {i s-a uitat la mine, ca s\ se `n]elea- P\rin]ii mei vorbeau des despre ei. — Unde-]i s`nt acum iubitele, Ben? g\ despre care Henry era vorba. — Nici unul din ei nu-i bun de ni- l-a `ntrebat tata. L-am urmat pe tata pe coridoarele mic, spunea tata. — Au fost pe-aici. sanatoriului [i am ie[it `n parcare. — Vii dintr-o familie deocheat\, — S`nt sigur. Ne-am urcat `n ma[in\ [i am luat-o la tati, zicea mama. — Au fost. vale pe [oseaua [erpuit\. — P\i, nici frate-t\u nu-i bun de — Noi am venit pentru c\ voia Ka- — Ar fi trebuit s\ mai st\m, a zis nimic! therine s\ te vad\. mama. Fratele mamei era `n Germania. Ta- — {tiu. — Nu [tii c\ TBC-ul e molipsitor? ta `l vorbea tot timpul de r\u. — {i eu voiam s\ te v\d, unchiule Ben. Mai aveam un unchi, Jack, care era Cred c\ e[ti un b\rbat foarte dr\gu]. i-a r\spuns tata. `nsurat cu sora tatei, Elinore. Nu i-am — Dr\gu] ca curu’ meu, a spus tata. — Cred c\ e un b\rbat foarte dr\- v\zut niciodat\ pe unchiul Jack [i pe Mama a intrat cu florile `ntr-o vaz\. gu], am spus. m\tu[a Elinore pentru c\ nu se `n]ele- — Uite, le pun pe masa asta de — E din cauza bolii, a zis tata. ~i geau cu tata. l`ng\ fereastr\. face s\ arate a[a. {i `n afar\ de TBC, a — Vezi cicatricea asta de pe m`n\? — S`nt frumoase, Katy. mai luat el [i altele. mi-a ar\tat tata odat\. Aici mi-a `nfipt Mama s-a a[ezat. — Care altele? am `ntrebat. Elinore un creion ascu]it c`nd eram — Nu putem sta prea mult, a spus — Nu pot s\-]i spun, mi-a r\spuns mic. Cicatricea asta nu se mai duce. tata. tata. Tatei nu-i pl\ceau oamenii. Nu-i pl\- Unchiul Ben a scotocit sub saltea [i A r\sucit volanul la o curb\, iar eu cea nici de mine. a scos un pachet de ]ig\ri. {i-a aprins m\ `ntrebam ce-o fi vrut s\ zic\. — Pe copii ar trebui numai s\-i ve- dem, nu [i s\-i auzim, `mi spunea. Era o dup\-amiaz\ de duminic\, AUTORUL una f\r\ bunica Emily. — Ar trebui s\ mergem s\-l vedem Charles Bukowski s-a n\scut `n Germa- pe Ben, a spus mama. E pe moarte. nia, la Andernach, `n 1920. C`nd avea — A `mprumutat at`]ia bani de la doi ani, p\rin]ii s\i au emigrat `n Statele Emily. I-a aruncat pe jocuri de noroc, Unite, stabilindu-se `n Los Angeles, un- pe femei [i pe b\utur\. de scriitorul a copil\rit [i [i-a petrecut — {tiu, tati. mare parte din via]\. A studiat la Los — Emily o s\ moar\ s\rac\. Angeles City College, `ns\ a abandonat — Dar ar trebui s\ mergem s\-l ve- cursurile dup\ doi ani [i a dus o via]\ dem pe Ben. Au spus c\ mai are numai dezordonat\, dedic`ndu-se scrisului [i dou\ s\pt\m`ni. `ntre]in`ndu-se din diverse slujbe m\- — Bine, bine, mergem! runte. A debutat la dou\zeci [i patru Ne-am urcat `n Model-T [i am por- de ani, cu o povestire publicat\ `n re- nit. Ne-a luat ceva vreme, iar mama a vista „Story“, dar s-a orientat `n scurt timp mai [i oprit ca s\ culeag\ flori. A fost spre poezie [i roman, care i-au adus re- un drum lung c\tre mun]i. Am ajuns cunoa[terea interna]ional\. S-a stins din la poale [i am urcat pe [oseaua [erpu- via]\ `n 1994, `n San Pedro, California. itoare. Unchiul Ben se afla `ntr-un sa- Bukowski se num\r\ printre cei mai natoriu, unde murea de TBC. citi]i scriitori americani contempo- — Cred c\ pe Emily o cost\ o gr\- rani, volumele sale de poezii sau de mad\ de bani s\-l ]in\ pe Ben acolo, a povestiri [i romanele sale fiind spus tata. traduse `n nenum\rate limbi. La — Poate o ajut\ [i Leonard. Editura Polirom au ap\rut romanele — Leonard nu are nimic. A b\ut [i Femei (2003), De duzin\ (2003), a risipit tot. Factotum (2004), Po[ta (2004) [i — ~mi place de bunicu’ Leonard, antologia de poezie Dragostea e un am spus eu. c`ine venit din iad (2007).

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 327 » 8 – 14 octombrie 2011 www.suplimentuldecultura.ro „E foarte clar c\ acest tip de poveste `n care o `ntreag\ lume » 8 rena[te `ntr-un spectacol cinematografic de anvergur\ ar fi fost NAE CARANFIL condamnat\ s\ ajung\ la un public extrem de restr`ns dac\ ar ordinea de zi fi fost spus\ `n limba român\.“ Marele jaf comun

„Vara anului 1959. istorie al Universit\]ii, unui astrofi- Gesta]ia a fost lung\ Michael Fitzgerald, actorii Harry Lloyd, Bobby P\unescu vorbe[te despre „a[- zician celebru, unui ziarist reputat [i Joe Armstrong, Christian McKay [i Tim tept\ri mari“ de la aceast\ coproduc]ie V\zut\ de la Bucure[ti, unui [ef al departamentului judiciar din Nae Caranfil recunoa[te c\ a ajuns la Plester, scenograful Cristian Niculescu România-Fran]a-Italia-Polonia-SUA planeta albastr\ a devenit Mili]ie nu le-ar lipsi ocaziile de a-[i um- formula unui film cu actori de limb\ en- (directorul de imagine Marius Panduru, care cost\ [apte milioane de dolari, ceea ple buzunarele f\r\ riscuri. {i atunci, glez\ [i dintr-o pornire adolescentin\, persoan\ foarte discret\, a [ters-o engle- ce `nseamn\ c\ nu e vizat numai Can- ro[ie. Pentru popula]ia de ce ar recurge la un atac armat?“ pentru c\ a vrut s\ restituie ceva cinema- ze[te mai devreme, probabil ca s\ nu dea nes-ul, ci se sper\ [i v`nzarea lui `n c`t r\mas\ nearestat\, via]a Aceast\ dilem\ precum cea enun- tografului anglo-saxon care l-a format. ochii cu presa). S`ntem invita]i `n ultima mai multe teritorii. Doar de aceea e f\- pare destul de calm\.“ ]at\ `n sinopsisul filmului primit de la Recunoa[te c\ pl\nuia acest lucru de zi petrecut\ de echip\ `n cel mai spec- cut `n englez\ [i cu doi actori foarte Mandragora Movies i-a `ncercat [i pe ceva vreme. A avut noroc s\-l cunoasc\ taculos platou al filmului, care arat\ ca cunoscu]i `n capul distribu]iei. Dac\ interpre]ii majoritar britanici ai filmu- acum trei ani, c`nd au fost `n acela[i ju- un studio adev\rat, de[i e amenajat `n- aceste lucruri se vor `nt`mpla, e posibil riu la Salonic, pe produc\torul ameri- Iulia Blaga lui, [i pe Vera Farmiga, care a venit din tr-o curte interioar\ a Institutului Poli- ca filmul nici s\ nu ajung\ anul viitor Statele Unite. Dilema l-a `ncercat [i pe can Michael Fitzgerald care, dup\ ce a tehnic din Bucure[ti de pe strada Polizu `n s\lile din România sau s\ ajung\ spre Nae Caranfil, dar poate mai mult tenta- produs filme de John Houston, Bruce (pentru care Nae Caranfil nu uit\ s\-i iarna lui 2012. „E ceva mai pu]in\ teroare dec`t pe vre- ]ia ramelor, a filmului `n film, cu care Beresford sau Bertrand Tavernier, s-a mul]umeasc\ Ecaterinei Andronescu). mea lui Stalin, ceva mai mult\ p`ine [i a flirtat `n aproape toate crea]iile sale de ar\tat interesat s\ se implice `n acest nou Scenograful Cristian Niculescu a r\mas ceva mai mult «circ»: televiziunea, jazzul Primele impresii p`n\ acum. Ea `i este servit\ de-a gata proiect al românului (despre al c\rui sce- aproape interzis c`nd a g\sit acest loc [i filmele str\ine au devenit accesibile, de istorie. Dup\ arestarea vinova]ilor, nariu a spus c\ e fermec\tor). (pe care `l compar\ acum cu o scen\ de Deocamdat\ afl\m primele impresii. De `n doze homeopatice. Femeile viseaz\ Securitatea `i pune s\-[i joace propriile Faptul c\ Nae Caranfil s-a n\scut la teatru) pentru c\ avea tot ce trebuie [i, fapt, e pu]in devreme [i pentru actori s\ la Chanel 5; tinerii, la un disc cu Elvis; roluri `ntr-un documentar-reconstituire un an dup\ atacul b\ncii, `n 1960, se a- `n plus, dimensiunile exacte pentru pia- vorbeasc\ despre personajele lor ([i noi b\tr`nii, la o sticl\ de Dom Perignon. destinat mai-marilor partidului. Dac\ daug\ [irului de elemente care f\ceau ]eta din cartierul Giule[ti unde a avut care credeam c\ un actor `[i cunoa[te Nimic grav, cu condi]ia ca lucrurile s\ r`deau c`nd filmau (reconstituirea s-a p\- necesar\ realizarea acestui film. Gesta- loc jaful asupra Filialei 16 Februarie a personajul imediat ce a `nv\]at replici- se opreasc\ aici. ~ntr-o frumoas\ dimi- strat p`n\ azi) era pentru c\ li se promi- ]ia a fost `ns\ lung\. Primul scenariu a B\ncii Na]ionale a României. A acope- le...). Vera Farmiga, care a fost nomina- nea]\ de august, cinci tovar\[i masca]i sese c\ n-o s\ fie omor`]i `n schimbul fost scris `n român\ `n 2004 [i se nu- rit ce trebuia acoperit [i a construit de lizat\ la Oscar pentru rol secundar pen- [i `narma]i p`n\ `n din]i atac\ ma[ina particip\rii la filmare (iar ei crezuser\). mea Alice `n }ara Tovar\[ilor. Pentru c\ la zero carcase de cl\diri, magazine, o tru din Sus, `n aer/Up in the Air [i care a B\ncii Na]ionale [i dispar cu echivalen- Juc`ndu-se cu ramele, Nae Caranfil s-a n-a avut toate finan]\rile, proiectul s-a frizerie, o flor\rie, Cantina Victoria [i mai jucat `n C`rti]a/The Departed de Mar- tul unui milion de dolari `n lei române[ti. [i fotografiat pentru posteritate al\turi oprit [i regizorul a rezolvat `ntre timp Maternitatea Filantropia, dar nu prea tin Scorsese sau The Boy in the Striped O lovitur\ demn\ de cele mai «tari» fil- de cel care `l joac\ pe regizorul reconsti- o alt\ restan]\, Restul e t\cere. Acum, `]i dai seama ce e real [i ce e mucava. Pyjamas, spune c\ are senza]ia c\ n-a me poli]iste americane. Dup\ o lun\ de tuirii, iar operatorul de camer\ din zi- Alice e Vera Farmiga [i se uit\ cu ochii Inclusiv piatra cubic\ e pus\ pe jos spe- f\cut dec`t s\ zg`rie suprafa]a persona- cercet\ri, Securitatea reu[e[te s\-i ares- lele noastre, George D\sc\lescu, a stat ei alba[tri din Sus, `n aer/Up in the Air cial pentru film. De m`ine, decorul se va jului [i c\ `nc\ n-a reu[it s\-l `n]eleag\ `n teze pe vinova]i. Stupoare total\... Cei al\turi de cel care `l joac\ pe operato- la noi, jurnali[tii români, afla]i la c`]iva strica, pentru c\ echipa se mut\ `n alte `ntregime. Venind din America `nso]it\ cinci «gangsteri» (patru b\rba]i [i o fe- rul reconstituirii (iar cel care `l joac\ metri distan]\. La aceea[i mas\ e loca]ii unde va filma p`n\ pe 7 noiembrie de cei doi copii ai s\i (un b\iat n\scut `n meie) s`nt to]i intelectuali; mai mult, pe secretarul de platou al reconstitui- britanicul Mark Strong, mult mai (film\rile au `nceput pe 5 septem- 2009 [i o feti]\ n\scut\ anul trecut), ac- personaje cu func]ii importante `n ierar- rii a stat l`ng\ secretara de platou a fil- sexy `n realitate dec`t `n filmele brie). La jum\tatea lui noiembrie tri]a se simte legat\ de Alice mai ales hia de partid. Unul dintre ei e `nsu[i cum- mului de fa]\). ~n plus, actorii `i spun `n care se ur`]e[te cu bun\ [ti- filmul intr\ `n montaj, iar Nae prin postura de mam\. De natul ministrului de Interne. ~n plus, au lui Nae Caranfil Naestro, dup\ regizo- in]\ (Syriana, Sherlock Holmes, Caranfil sper\ s\-l aib\ gata la maternitate la sacri- fost cu to]ii activi `n timpul r\zboiului, `n rul reconstituirii c\ruia i se mai spune Green Lantern: Protectorul Uni- `n aprilie 2012 sau pu]in ficiu trecerea se face cadrul ac]iunilor conspirative antifascis- Maestro. Iar pentru c\ regizorul le-a versului sau The Way Back). De mai devreme, oricum firesc. Monica S\- te. ~n fine – s`nt c`ntat `ntr-o sear\, la restaurant, My asemenea, Nae Caranfil, produ- pentru a-l trimite veanu a vrut s\ le cu to]ii evrei... Way, ca `n Filantropica, i-au botezat [i c\torii Bobby P\unescu [i la Cannes. ofere un viitor mai ~ntr-o «]ar\ de piesa-feti[ care acum se nume[te Nae bun copiilor s\i – tovar\[i», unui Way. s-ar p\rea c\ pe a- profesor de ceast\ explica]ie mer- ge Vera Farmiga. Fap- tul c\ bunica actri]ei s-a n\scut `n Ucraina (ambii s\i p\rin]i s`nt, de fapt, ucraine- ni) i-a dat un atu `n plus `n fa]a celor- lal]i actori, dar nu i-a oferit [i cheia per- sonajului. „M-a aju- tat faptul c\ am venit aici pentru a putea `n- ]elege ravagiile pe ca- re le-a f\cut comunis- mul – lucru pe care, n\s- cut\ fiind `n America, nu-l `n]elegeam la `nceput. M\ duc `n Ci[migiu [i stau de vorb\ cu m\micile de acolo, iar ele `mi povestesc despre co- pil\ria lor [i despre cum se tr\ia pe a- tunci, [i asta e o do- cumentare foarte im- portant\ pentru mine.“ Nici Mark Strong, care `l joac\ pe Ale- xandru Ioanid –

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 327 » 8 – 14 octombrie 2011 Bobby P\unescu vorbe[te despre „a[tept\ri mari“ de la aceast\ SPERAN}E coproduc]ie România-Fran]a-Italia-Polonia-SUA care cost\ [apte 9 « MARI milioane de dolari, ceea ce `nseamn\ c\ nu e vizat numai Cannes-ul, ci se sper\ [i v`nzarea lui `n c`t mai multe teritorii. ordinea de zi unist `n Nae Way

al c\rui nume `n film va fi Max Rosenthal (nu s`nt folosite numele reale) – nu cuno[- tea de dinainte istoria atacului B\ncii Na]ionale Române. C`nd a primit sce- nariul, povestea i s-a p\rut incredibil\, de aceea a tot repetat-o cunoscu]ilor [i, cu c`t o spunea mai mult, cu at`t dorea mai mult s\ fac\ rolul. Actorul britanic spune c\ ce i s-a p\rut ciudat la scena- riu era felul cum comedia se transform\ `n tragedie, ceea ce nu e deloc o chestie „British“. „Cred c\ unul dintre motivele pentru care am ]inut mult s\ fiu prezent `n acest proiect e c\ `ntr-un film de acest tip te sim]i mai aproape de izvorul cre- a]iei. ~n marile filme americane – [i am avut aceast\ experien]\ recent –, e[ti un element foarte mic `ntr-o ma[in\ mare, lucru care te poate demoraliza. ~n marile produc]ii americane e[ti se- parat de acest proces de crea]ie, nu iei parte la dezbatere. E[ti a[teptat doar s\ apari, s\-]i faci treaba [i s\ taci din gu- r\.“ ~ntrebat\ de „Suplimentul de cultur\“ c`t de important e pentru ea s\ echilibre- ze marile produc]ii cu filmele mici, inde- pendente, Vera Farmiga a fost de aceea[i p\rere cu colegul ei, dar a nuan]at pu]in r\spunsul: „Nu m\ g`ndesc la o echilibra- re. ~n general, m\ duc dup\ pove[tile care m\ inspir\ [i m\ motiveaz\, care m\ fac s\ evoluez, deschiz`ndu-mi noi perspec- tive. Nu m\ g`ndesc: «Vai, trebuie s\ fac acum un film nu [tiu de care». Sigur, ca un familist care trebuie s\ aduc\ bani `n cas\ – mai ales c\, cu doi copii, cheltu- ielile au crescut, e [i ipoteca, `n fine – englez, care e str\-str\-str\nepotul scri- [tiu din experien]\ c\ cel mai stimulativ itorului Charles Dickens [i care `l joac\ NAE CARANFIL: „MI SE PARE FOARTE INTERESANT S| LUCREZ e s\ lucrezi `n cinematograful indepen- pe Viserys Targaryen `n serialul HBO R\z- ~N CADRUL UNOR CONVEN}II CLAR ASUMATE“ dent. Mai ales acolo am g\sit personaje boiul tronurilor, timpul petrecut `n Ro- feminine care s\ m\ fac\ s\-mi sucesc mânia e o continu\ documentare: „Mi s-a ~n primul r`nd, e foarte clar c\ acest tip de poveste `n nu aveam nici m\car o echip\ care s\ m\ `n]eleag\ `n g`tul dup\ ele, pentru c\ s`nt complexe. Am p\rut foarte interesant [i a fost o premie- care o `ntreag\ lume rena[te `ntr-un spectacol cine- limba matern\, ci, dimpotriv\, se vorbea mai ales `n observat c\ muncesc mai greu la Holly- r\ pentru mine pentru c\ n-am mai mers matografic de anvergur\ ar fi fost condamnat\ s\ italian\, iar eu nu st\p`neam italiana prea bine (cum wood ca s\ dau mai mult\ dimensiune niciodat\ `ntr-o ]ar\ str\in\ ca s\ joc un ajung\ la un public extrem de restr`ns dac\ ar fi fost n-o st\p`nesc nici azi). unui personaj, dar nu mi-am propus nici- personaj din acea ]ar\. Mi se pare fasci- odat\ un anume rol. Cred, `n schimb, `n nant s\ fac asta `n România, unde orice te spus\ `n limba român\. Din p\cate – dar asta e Cred c\ acest film se preteaz\ acestei conven]ii de a magnetism, cred c\ pove[tile vin singu- ajut\ pentru rol – de la trenul pe care `l realitatea –, tr\im `ntr-o lume `n care, pentru ca un adapta pove[ti care se petrec `n alte limbi [i de a le asu- re la mine [i c\, dac\ am ceva de `nv\]at iei p`n\ la oamenii cu care vorbe[ti. Totul film-spectacol s\ aib\ expunere, trebuie s\ fie `n ma `n limba englez\. E foarte amuzant c\, atunci c`nd dintr-o poveste, m\ va g\si ea pe mine. e important. Nu trebuie s\ te scufunzi `n englez\. au `nceput film\rile, pe indieWIRE.com a ap\rut un ~ntotdeauna mi-am urmat instinctul“. c\r]i, trebuie doar s\ ie[i `n strad\ [i s\ `i Pentru mine nu e u[or, pentru c\ trebuie articola[ care anun]a proiectul [i care se termina cu: Actri]a a debutat `n acest an [i ca regi- `ntrebi pe oameni cum a fost. Asta `]i d\ un s\ g`ndesc cu imens\ vitez\ formul\ri, „Thick Eastearn European accents guaranteed“. Ei zor de film, cu Higher Grounds, un lung- soi de `ncredere pentru c\ atunci c`nd ai g`nduri, observa]ii, diagnostice sau idei bine, `n acest film `ncerc\m s\ p\str\m o englez\ metraj independent care a f\cut-o, spune, ajuns aici, nu credeai c\ ai vreun drept de terapie rapid\. Dar probabil c\ neutr\. Nu `ncerc\m s\ parodiem, s\ distorsio- s\ dea mult mai mult\ aten]ie continui- s\ fii `n aceast\ poveste. {i, cu c`t petreci mul]i ani `n care am scris scenarii n\m engleza pentru a fi mai aproape geografic t\]ii [i postproduc]iei. De fapt, Nae Ca- mai mult timp aici, cu at`t e[ti mai `ncre- `n englez\, `n care am tr\it `n ]\ri de locul unde film\m. ranfil a dorit-o `n rolul principal pe Uma z\tor `n tine“. Dup\ aceste cuvinte, Nae str\ine unde de C`t despre scenariul care a fost ini]ial scris `n ro- Thurman, dar c`nd vezi fotografiile de Caranfil ne-a spus c\ Harry Lloyd a dus multe ori tre- mân\ [i g`ndit pentru un casting de actori români, platou ai senza]ia c\ Vera Farmiga era de preg\tirea pentru rol at`t de departe p`n\ buia s\ m\ schimbarea are mai degrab\ aspecte pozitive. departe mult mai potrivit\ [i te `ntrebi la a-[i imagina cam cum ar fi trebuit s\ ara- descurc `n Mi se pare foarte interesant s\ lucrez `n ca- cum de nu s-a g`ndit regizorul la ea. te scrisul personajului s\u dintr-o scrisoare englez\ `n drul unor conven]ii clar asumate. Exist\ o Referindu-se [i el la c`t de bine e pen- care, oricum, nu se vedea bine la camer\, situa]ii nu lung\ tradi]ie a cinematografului anglofon tru un actor s\ joace `n filme indepen- pentru a le face la final un compliment `ntotdeauna s\ preia ni[te universuri ne-anglofone, de la dente, cel mai t`n\r actor din distribu]ie, actorilor spun`ndu-le: „Motivul pentru relaxante m\ Dr Jivago p`n\ la titluri foarte recente. Si- Harry Lloyd (care `l joac\ pe camerama- care am organizat, de fapt, aceast\ con- ajut\ azi s\ fac gur c\ savoarea replicilor `n român\ se nul reconstituirii), i-a f\cut un compli- ferin]\ de pres\ e pentru a v\ spune cu fa]\ acestei pro- pierde, dar se c`[tig\ alte lucruri, `n spe- ment românului: „N-am mai v\zut nici martori ce bucuros s`nt s\ v\ am al\turi voc\ri. C`nd am f\cut cial presta]ia acestor actori, [i nu vorbesc un regizor ca Nae Caranfil `n Marea Bri- de mine“. ~mi dau seama c\ am uitat s\ pun Dolce far niente eram delo- de c`]iva, ci de o mic\ armat\ de 30 [i tanie“, ad\ug`nd c\ nu e vorba doar de o `ntrebare important\: dat fiind titlul calizat total. Era un film franco- ceva de oameni veni]i din Marea Britanie, stil, dar [i de libertatea pe care o ai de a-]i Closer to the Moon, vom asculta Fly Me italian `n care se vorbea `n ambele cu excep]ia Verei Farmiga, care vine din lucra personajul [i de a participa la pro- to the Moon cu Frank Sinatra `n film? Pu- limbi, pe un subiect str\in de Româ- America. Lucrul cu o asemenea echip\ e o cesul de crea]ie. Pentru t`n\rul actor nem pariu? nia. Acolo era [i mai greu pentru c\ experien]\ formidabil\, de nepovestit.

www.suplimentuldecultura.ro » 10 Romanul Misiunea directorului de resurse umane a fost FILM ecranizat `n 2010 `n regia lui Eran Riklis, `n film fosta republic\ printre r`nduri sovietic\ devenind România (de[i nu i se spune pe nume). S\ crezi `n Ierusalim mai mult dec`t crede Ierusalimul `n el `nsu[i

Ierusalim, anii 2000. c\ lucra la o binecunoscut\ fabric\ de este de a descoperi cum a fost posibi- directorul de resur- panifica]ie, cea mai veche din ora[. l\ o asemenea neglijen]\. Ce afl\ aces- se umane, ar `nso- Un atac terorist dintr-o „Cum este posibil\ at`ta lips\ de ome- ta este c\ Iulia Ragaiev era rezident ]i sicriul pe toat\ pe- pia]\ destul de aglo- nie la cei ce ne furnizeaz\ p`inea cea de temporar, avea diplom\ de inginer me- rioada c\l\toriei toate zilele?“, se `ntreab\ ulterior zia- canic, dar lucra pe un post de femeie de lui din }ara Sf`nt\ merat\ a capitalei ristul care scrie un amplu articol def\i- serviciu. Mai afl\ c\ a fost dat\ afar\ p`n\ `n aceast\ fos- israeliene las\ pe asfalt m\tor, articol ce ar fi ap\rut f\r\ [tirea de [eful de tur\ de noapte pentru c\ t\ republic\ sovie- tic\, s`ntem l\sa]i mai multe trupuri conducerii fabricii, dac\ redactorul- prezen]a ei `l tulbura din cale-afar\, [ef [i `n acela[i timp patronul ziarului iar el, b\rbat c\s\torit [i f\r\ dorin]a s\ `n]elegem, unde s`nger`nde. n-ar fi [tiut c\ h`rtia tip\ririi lui este de a-[i strica mariajul, a considerat c\ ad\posturile antia- furnizat\ de firma aceleia[i persoane dac\ n-o mai vede, are s-o uite, `ns\ tomice au devenit o atrac]ie turistic\ Florin Irimia care de]ine [i fabrica de p`ine. Drept `n acela[i timp n-a putut s-o lase pe [i, implicit, o sur- pentru care, se g`nde[te el, ar fi poli- drumuri, chiar a[a, f\r\ nici un venit, s\ de venit pentru Dintre acestea, doar unul r\m`ne ne- ticos s\-l avertizeze pe b\tr`nul patron drept pentru care n-a anun]at condu- personalul militar revendicat, la morg\, dup\ dou\ zile cerea, iar salariul ei a continuat s\ mear- asupra con]inutului edi]iei de luni (a- care le administrea- g\ p`n\ `n ziua atentatului, adic\ vreo de `ncerc\ri disperate ale medicilor de cum fiind vineri), `n ideea de a-i oferi z\? Ce-ar fi dac\ ar c`teva luni bune dup\ ce fusese pus\ a-ll salva, cel al Iuliei Ragaiev, o femeie un r\gaz pentru a veni cu o explica]ie, lua cu el [i ni[te bani pe liber. `n jur de cincizeci de ani, care la mo- eventual `nso]it\ [i de scuze. Aceasta drept compensa]ie mentul exploziei nu avea asupra ei nici este premisa de la care `ncepe romanul pentru adolescentul un act de identitate, cu excep]ia flutu- lui Yehoshua, iar misiunea directorului Lovitura de teatru r\mas f\r\ mam\, ca- ra[ului de salariu, rupt [i p\tat de s`n- de resurse umane (l\sat special f\r\ nu- vine la final re a `nso]it-o la Ierusalim, ge acum, dar care indic\ clar faptul me), `n calitate de angajator al femeii, dar mai apoi s-a `ntors acas\, pentru Teoretic, lucrurile ar fi trebuit s\ se o- biata mam\ a femeii, o b\tr`n\ biseri- ~ntre preasc\ aici. Misterul a fost rezolvat, coas\ [i s\rac\ care va r\m`ne pe veci el [i Iulia Ragaiev iar nota explicativ\, prin care fabrica neconsolat\ [i, de ce nu, chiar [i pentru s-a creat, aproape pe nesim]ite, o leg\- `[i cerea scuze pentru situa]ia creat\ fostul so] de care ea a divor]at `nainte tur\ stranie, care sfideaz\ barierele [i-[i asuma `ntreaga responsabilitate, de a pleca `n Israel? De fapt, nu ce-ar fi religioase, culturale, de v`rst\, chiar inclusiv suportarea cheltuielilor trimi- dac\. Propunerea patronului nu este o [i pe cele dintre via]\ [i moarte. Dup\ terii cadavrului `n ]ara de ba[tin\, re- propunere, este un ordin. Un mod de ce a fost `n baraca unde locuia [i i-a dactat\ [i expediat\ ziarului. ~ns\ pa- a-[i isp\[i el `nsu[i o vin\ [i de a-l face umblat prin lucruri, aleg`nd el `nsu[i tronul nu e mul]umit, s-ar fi putut face [i pe director s\-[i isp\[easc\ propria ce va pune deoparte pentru a trimite mai mult. „Cum adic\ mai mult?“, se sa vin\. Sau, dac\ vre]i, un mod de a-[i acas\, simte c\ o cunoa[te mai bine arat\ intrigat directorul de resurse u- ar\ta generozitatea, acum la b\tr`ne]e, pe cea despre care toat\ lumea cu care mane. „Nu e suficient c\ fabrica [i-a asu- c`nd are prea mul]i bani pentru c`]i ani a interac]ionat spune c\ avea ceva de- mat vina f\r\ s\ fi avut neap\rat una? mai are de tr\it. Drept pentru care, di- osebit, o frumuse]e aparte, t\tar\, ce C\ acea lips\ de umanitate de care au rectorul de resurse umane, un b\rbat sucise min]ile [efului de tur\, dar nu fost tenden]ios acuza]i `n articolul de divor]at, care oricum `[i cam neglijea- trecuse neobservat\ nici de personalul ziar nu e dec`t o neglijen]\ birocratic\? z\ feti]a adolescent\ din cauza servi- spitalului, nici chiar de b\rbatul care P`n\ unde vrea s\ mearg\ patronul cu ciului, se vede acum `n ipostaza de a-[i a `mb\ls\mat-o dup\ moarte. „Un `n- atitudinea asta plin\ de smerenie [i po- dezam\gi din nou copilul, plec`nd peste ger care doarme“, o descrie acesta, iar c\in]\?“ „P`n\ `n p`nzele albe“, pare s\ m\ri [i ]\ri, `n loc s\ mearg\ cu ea `n- directorul de resurse umane se simte fie r\spunsul patronului care are pla- tr-o tab\r\. Ceea ce nu-nseamn\ c\ ves- vinovat, c\ci el nu-[i mai amintea nuri mari pentru angajatul s\u cel mai tea plec\rii `n aceast\ nou\ misiune `i nimic despre ea, de[i cu el d\duse in- Secven]\ din Misiunea directorului de resurse umane, `n regia lui Eran Riklis destoinic. Prin urmare, ce-ar fi dac\ el, d\ prea multe frisoane. Dimpotriv\. terviu, iar `n dosarul ei ap\rea scrisul

SEMNALE

Charles Bukowski, {unc\ pe p`ine, traducere din limba englez\ de Ion Vianu, Apropieri, colec]ia „Ego-grafii“, Editura Polirom, 320 de pagini, 24.95 lei Cristina Ilie, colec]ia „Biblioteca Polirom. Proz\ XX“, Editura Polirom, 384 de pagini, 32.95 lei Ion Vianu scrie despre c\r]i mai mult sau mai pu]in celebre, mari muzicieni [i capodopere cinematografice, purt`ndu-ne `ntr-un fascinant periplu prin lumea O nou\ traducere din opera lui Charles Bukowski, cel mai citit scriitor literar\ [i artistic\, prin realitatea cotidian\, dar [i prin meandrele psihicului american contemporan; o poveste care ni-l readuce `n aten]ie pe Henry uman. Chinaski, cunoscut cititorilor din bestsellerul Femei. „Apropieri: titlul sugereaz\ o privire de aproape asupra unor subiecte din {unc\ pe p`ine (1982) relateaz\ cu un umor savuros primii ani din sfera literar\, istoric\ sau a ideilor. ~n acela[i timp, Apropieri poate s\ `nsemne via]a lui Henry Chinaski, nonconformistul alter ego al scriitorului, [i demersul de a sesiza proximit\]i acolo unde aparent nu exist\ dec`t dep\rt\ri. experien]ele maturiz\rii sale `n perioada Marii Crize [i `n ajunul celui Fie c\ `ncerc s\ renun] la iluzii pe care mi le-am f\cut despre mersul lumii (din- de-al Doilea R\zboi Mondial. Copil solitar [i ursuz, terorizat de un tat\ violent [i de spectrul sumbru al s\r\ciei, h\r]uit f\r\ `ncetare de tre care unele au fost crud dezmin]ite), fie c\ citesc, recitesc sau privesc opere ciuda]i [i schilozi care se proclam\ prietenii s\i, Henry se maturizea- literare, filmice, imaginea mintal\ care mi se impune este zoom-ul, «apropie- z\ rapid, devenind un adolescent cinic, indolent [i agresiv, lipsit de rea». ~n fine, nu am pierdut referin]ele esen]iale ale tinere]ii mele, medicina [i mari ambi]ii. Romanul descrie `ntr-un stil de o vulgaritate adesea [o- psihanaliza, ca [i `n trecut `n afara oric\rei vederi dogmatice.“ (Ion Vianu) cant\, `ns\ de o cuceritoare sinceritate [i naturale]e, lupta sa cu acneea Din cuprins: Despre `mb\tr`nire [i b\tr`ne]e • Apocalipsa ratat\ • Cum devine sever\ care `i spulber\ orice [anse la o via]\ social\ normal\, primele boala ideologie: reflec]ii despre români • Cella Delavrancea despre George Enes- sale experien]e erotice [i bahice `n cartierele sordide din Los Angeles, cu • Nenorocirea de-a fi boier, fericirea de-a fi român • Lena Constante • Lars von dar [i cele dint`i `ncerc\ri literare. Trier [i Antichrist • Moartea ca via]\ autentic\ • Soljeni]`n, dreptul la utopie

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 327 » 8 – 14 octombrie 2011 www.suplimentuldecultura.ro Premiul Nobel pentru literatur\ pe anul 2011 a fost atribuit scriitorului suedez Tomas Tranströmer, „deoarece, prin imaginile 11 « MOTIVA}IE sale condensate [i diafane, ne-a oferit o perspectiv\ proasp\t\ asupra realit\]ii“, se precizeaz\ `n comunicatul comitetului Nobel. printre r`nduri lui de m`n\, dup\ dictarea ei anevoioa- `n satul unde se afl\ b\tr`na ei mam\, O ecranizare nici proast\, BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBU s\, c\ci Iulia de-abia dac\ rupea c`teva bunica lui, ca s\ fie `nmorm`ntat\ aco- nici bun\ cuvinte `n ebraic\, dar\mite s\ le mai lo. ~i vor `nso]i nu doar sicriul, dar [i [i scrie. Apoi, ajuns `n ]ara ei, friguroa- ziaristul de la care pornise totul, „vi- Romanul a fost ecranizat `n 2010 `n re- s\, s\rac\ [i `napoiat\, este `nchis, pera“ care `i acuzase de lips\ de ome- gia lui Eran Riklis. Acolo, fosta republi- numai el [i sicriul `ntr-o camer\ `ngus- nie [i care dorise s\ fac\ [i el drumul c\ sovietic\ devine România (de[i nu i t\, iar b\rbatul `ncepe s\ vorbeasc\ cu cu avionul, al\turi de director, dar care se spune pe nume), Iulia Ragaiev devi- ea, pun`ndu-[i m`inile pe co[ciug. C`te- se dovede[te a nu fi chiar at`t de hain ne Iulia Petrache, b\tr`nul patron de va zile mai t`rziu, o viseaz\, vie, viseaz\ cum s-ar fi crezut. Lovitura de teatru 87 de ani este transformat `ntr-o v\du- cum o `mbr\]i[eaz\, cum o s\rut\, a- vine la sf`r[itul romanului [i are loc v\, nu foarte `n v`rst\, [opronul `n ca- proape c\ simte cum fac dragoste. A dup\ ce c\l\torii reu[esc `n cele din re st\tea rezidenta ajunge un modest doua zi, m\n`nc\ o fiertur\ dubioas\, urm\ s\ se `nt`lneasc\ cu mama fe- apartament, ma[ina blindat\ cu care face o intoxica]ie sever\ [i, suspendat meii. Nu vreau s\ o dezv\lui aici, cert grupul se deplaseaz\ spre satul b\tr`- `n spa]iul acela obscur dintre vis [i rea- e c\ misiunea directorului de resurse nei se transform\ `ntr-un TAB etc. Luat litate, se `ntreab\ dac\ nu cumva este umane nu s-a `ncheiat. ~ns\ spre deo- `n ansamblu, filmul nu e prost, dar nici pedepsit pentru faptul de a fi visat c\ sebire de p`n\ acum, urm\toarea mi- bun nu e. Ce-l stric\ e jocul unora din face dragoste cu o moart\. Dar nu, siune [i-o `ncredin]eaz\ el singur. actori (adolescentul, de exemplu, este aceast\ c\l\torie nu este o pedeaps\ jucat de-un actor str\in care trebuie [i nici o form\ de isp\[ire. Aceast\ c\- s\-n jure tot timpul – e revoltat! –, dar l\torie, aceast\ nou\ misiune, este e- vorbind o român\ aproximativ\, efec- minamente un mod de purificare. La tul nu e cel scontat, unde mai pui c\, sf`r[itul chinurilor intestinale, b\r- de[i `mbr\cat s\r\c\cios [i murdar pe batul are sentimentul c\ „trupul [i fa]\, are o coafur\ foarte... ochioas\), sufletul s\u au dat afar\ nu numai dar mai ales lipsa explica]iei (oferit\ `n veninul fierturii din pia]a femeilor, roman) legat\ de motivul pentru ca- dar [i veninul altor otr\viri, ante- re, la final, directorul hot\r\[te s\ `n- rioare, uitate, din anii [colii sau ai deplineasc\ rug\mintea b\tr`nei, cea serviciului militar“. La momentul a- pe care m-am g`ndit s\ n-o dezv\lui cesta se afl\ `ntr-un bunker antia- pentru a nu v\ r\pi din pl\cerea des- tomic sovietic, la sute de kilometri coperirii ei pe cont propriu. Totu[i, da- distan]\ de locul unde credea c-o vor c\ citi]i cu aten]ie, o ve]i g\si pe un- `ngropa ini]ial. Motivul? Fiul ei deva pe aici. adolescent [i rebel, `ntr-un acces de responsabilita- te moral\, dar poate [i A.B. Yehoshua, Misiunea ca s\ mai am`ne mo- directorului de resurse umane, traducere mentul desp\r]irii de [i note de Any Shilon, mama lui (chiar da- colec]ia „Biblioteca c\ aceasta se afl\ Polirom. Proz\ moart\, `n sicriu) le XXI“, Editura Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer! propune s\ c\l\to- Polirom, 2011 reasc\ tocmai p`n\ SUPLIMENTUL DE CULTUR| SE AUDE LA

`n fiecare vineri, de la 20.00 Cu George Onofrei

cifr\ deosebit\ pentru poezie. indu-i afectat\ de apoplexie, C`[tig\torul Nobelului pentru literatur\: Dup\ acest succes, poetul n-a a povestit so]ia lui `ntr-un mai publicat nimic timp de interviu acordat cotidianului opt ani. Ultima sa apari]ie edi- suedez „Dagens Nyheter“. poetul suedez Tomas Tranströmer torial\ a fost `n 2004, o La Editura Polirom, au ap\- culegere de poeme haiku rut volumele Pagini din car- (Marea enigm\). tea nop]ii [i Taina cea mare. Laureatul Premiului Nobel oferit o perspectiv\ proas- N\scut pe 15 aprilie 1931 studen]iei. Scriitorul a primit S-a dedicat muzicii, inter- ~n 2010, premiul Nobel pentru literatur\ pe anul p\t\ asupra realit\]ii“, se la Stockholm, Tomas Trans- `n 1966 prestigiosul Premiu pret`nd `n fiecare zi c`teva pentru literatur\ a fost 2011 este poetul suedez precizeaz\ `n comunicatul trömer a fost crescut de ma- Bellman, dup\ care au urmat piese muzicale la pian, cu atribuit scriitorului peruan Tomas Tranströmer, a comitetului Nobel. m\, dup\ dispari]ia timpurie alte numeroase distinc]ii, prin- m`na st`ng\, cea dreapt\ fi- Mario Vargas Llosa. anun]at joi, la Stockholm, Psiholog, Tomas Tranströmer a tat\lui s\u. Dup\ ob]inerea tre care Premiul Petrarca Comitetul Nobel. Suedezul sugereaz\ `n operele sale diplomei `n psihologie, `n (Germania, 1981) [i Neu- Tomas Tranströmer, `n v`rst\ faptul c\ examinarea poetic\ 1956, a fost angajat la Insti- stadt Interna]ional Prize de 80 de ani, este cel mai a naturii permite plonjarea tutul psihotehnic al Univer- (Statele Unite, 1990). cunoscut dintre poe]ii scan- `n profunzimile identit\]ii sit\]ii din Stockholm, ocu- Dup\ ce a publicat peste dinavi `n via]\, cu o oper\ umane [i ale dimensiunii p`ndu-se apoi de delincven]ii zece culegeri de poeme, literar\ `n care a explorat `n spirituale ale acesteia. adolescen]i `ntr-un institut de Tranströmer a fost victima mod frecvent rela]ia dintre „Existen]a unei fiin]e u- specialitate. Paralel cu reali- unui atac de apoplexie, `n intimitatea oamenilor [i mane nu se termin\ acolo zarea unei bogate crea]ii po- 1990, `n urma c\ruia a r\mas lumea care ne `nconjoar\. unde sf`r[esc degetele ei“, a etice, a lucrat cu persoane par]ial paralizat [i afazic [i a Premiul Nobel pentru lite- spus un critic suedez, refe- handicapate, condamna]i [i trebuit s\-[i reduc\ drastic ratur\ pe anul 2011 a fost rindu-se la poemele lui toxicomani. activit\]ile. Prima culegere atribuit scriitorului suedez Tranströmer, descrise ca A publicat prima culegere publicat\ la [ase ani dup\ Tomas Tranströmer, „deoa- „rug\ciuni laice“. de versuri, intitulat\ 17 poeme, atac, Gondola durere, s-a rece, prin imaginile sale con- Poezia sa a fost tradus\ `n la cea mai mare editur\ sue- v`ndut `n 30.000 de exem- densate [i diafane, ne-a peste 50 de limbi. dez\, Bonniers, `n timpul plare, ceea ce reprezint\ o

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 327 » 8 – 14 octombrie 2011 www.suplimentuldecultura.ro ~nt`lnirea cu America a englezului Jeremy Pordage este bine » 12 MAESTRUL realizat\ din punct de vedere artistic. Fiecare scen\ e regizat\ `n HUXLEY cele mai mici detalii, fiecare gest al personajelor fiind preg\tit cu printre r`nduri grij\, pentru c\ maestrul Huxley nu las\ nimic la voia `nt`mpl\rii. ~nt`lnire cu America

C`ntec de leb\d\ este o Bogdan Romaniuc m`n\, cel\lalt cu o mu[cat\ la buto- Un roman nier\. Dou\ simple `ntreb\ri reunesc halucinant critic\ acid\ a societ\]ii Personajul central este Jo Stoyte, un America [i Europa `ntr-o gar\ din Los [i culturii americane, milionar californian care pleac\ `n An- Angeles: „{oferul domnului Stoyte?, Castelul lui Jo Stoyte nu semnat\ Aldous Huxley. glia, la zvonul c\ aici ar fi ascuns\ li- {oferul domnului Pordage?“. Acesta e avea doar rolul de locu- coarea care l-aar fi ajutat s\ sfideze moar- primul contact cu America a lui Jere- in]\ privat\ a unui milio- Romanul apare pentru tea [i s\-[[i prelungeasc\ via]a. Fiecare my Pordage, urmat de intrarea „`ntr-o nar. Pe una dintre fa]ade prima oar\ `n 1939. A personaj din roman reprezint\ o viziu- lume suburban\, imens\, murdar\, de era scris cu litere aurite ne diferit\ asupra vie]ii. Cartea `nce- benzin\rii [i panouri publicitare, de ca- „Azilul Stoyte pentru co- fost scris `n California, pe brusc, cu `nt`lnirea dintre englezul se joase cu gr\din\, terenuri virane [i pii bolnavi“. Al treilea capi- dup\ ce Huxley Jeremy Pordage [i americanul de culoa- h`rtii aruncate“, cu birouri [i biserici la tol al romanului `ncepe cu un loc, cu africani, filipinezi, japonezi o vizit\ `n salonul 16, un- p\r\se[te Anglia. re, [oferul domnului Stoyte: primul cu opera poetic\ a lui Wordsworth `n [i mexicani, cu biserici catolice sem\- de Jeremy descoper\ „tru- n`nd cu catedrala Canterbury [i sina- purile mici distorsionate gogi deghizate `n Sf`nta Sofia. Panou- de scrofuloz\ [i paralizie, rile publicitare uria[e acoper\ ora[ul. fe]e mici [i emaciate re- America i se dezv\luie `ncetul cu `nce- semnate `n fa]a suferin- tul, prin geamul ma[inii, pe drumul de ]ei, mici `ngera[i murinzi la gar\, c\tre casa uria[\ a domnului [i inocen]i martiriza]i, dr\- Stoyte. Era de fapt mai mult un castel, cu[ori neast`mp\ra]i cu na- coco]at pe un v`rf de deal, `nconjurat suri c`rne redu[i de chinuri de un [an] cu ap\ [i de portocali, o enor- la o t\cere nedorit\“. Sto- mitate `n stil medieval, opera unui ar- yte este primit cu strig\te hitect modern iresponsabil, cum spu- de bucurie: „Unchiule Jo! ne Huxley. Unchiule Jo!“. Figura ne- Domnul Stoyte este un mare colec- lini[titor de sever\ care `l ]ionar de art\, iar misiunea lui Pordage `nt`mpinase pe Jeremy la `n America este tocmai aceea de a se o- sosire disp\ruse f\r\ urm\ cupa de c\r]ile milionarului excentric, pentru c`teva clipe. Jo Sto- mai precis de catalogarea legendare- yte este un personaj ciudat, lor documente Hauberk. Imaginea lui pe care domnul Pordage a- Jo Stoyte, aceea de colec]ionar rafinat, vea s\-l cunoasc\ foarte bine de-a pe care Jeremy [i-o construise `nainte lungul vizitei sale la Los Angeles. ~nt`lnirea de venirea `n America, dispare `n mo- La `nceputul celei de-a doua p\r]i cu America a englezului Jeremy mentul `nt`lnirii cu americanul. La un a romanului, Jeremy `i scrie mamei Pordage este bine realizat\ din punct citat `n limba francez\, care avea rolul sale despre America, despre castelul de vedere artistic. Fiecare scen\ e re- de a destinde o atmosfer\ `nc\rcat\ [i dintre portocali, despre colec]ionarul gizat\ `n cele mai mici detalii, fiecare de a construi un dialog politicos, Jere- Jo Stoyte care, `n ciuda faptului c\ u- gest al personajelor fiind preg\tit cu my prime[te urm\toarea replic\: „Nu r\[te cultura, nu vrea s\ dea foc monu- grij\, pentru c\ maestrul Huxley nu la- are nici un rost s\-mi vorbe[ti `n limbi mentelor culturii, ci s\ le cumpere. Jo s\ nimic la voia `nt`mpl\rii. str\ine. Eu s`nt [ef de companie petro- `[i exprim\ superioritatea fa]\ de ta- C`ntec de leb\d\ este un roman ha- lier\. Am dou\ mii de benzin\rii doar lent [i educa]ie „mai degrab\ prin in- lucinant, care aduce aminte[te de Mun- `n California. {i `n toate benzin\riile termediul posesiunii dec`t al distru- tele vr\jit a lui Thomas Mann. gerii; prin `nchiriere [i apoi prin insul- astea nu exist\ un singur om care s\ nu Aldous Huxley, C`ntec de leb\d\, traducere fie absolvent de colegiu! Apoi zbier\ tare a celor talenta]i [i educa]i, mai din limba englez\ de Ciprian {iulea, colec]ia iar, triumf\tor: Du-te [i vorbe[te `n degrab\ dec`t prin uciderea lor“, „Biblioteca Polirom. Clasicii modernit\]ii“, limbi str\ine cu ei!“. scrie Jeremy. Editura Polirom, 2010, 28.95 lei

de la cap\t, eliber`ndu-se: poe- unelte de dormit: lectur\ mele din noul volum unelte de Te voi r\pi la noapte! de Stelian dormit, o carte aflat\ sub ap\- bilingv\ [i proiect vizual sarea desenelor unuia dintre }urlea se lanseaz\ la Bucure[ti cei mai valoro[i [i controversa]i arti[ti contemporani, Dumitru Miercuri, 12 octombrie, de la ora periculoas\. Ileana nimere[te `n miezul Joi, 13 octombrie, de la ora criticul literar Daniel Cristea-Ena- Gorzo, [i a celor dou\ versuri 18.00, la libr\ria Dalles din Bucure[ti, unei re]ele hispano-române de trafican]i 18.00, la Libr\ria C\rture[ti che. Evenimentul va fi moderat de pe copert\: „istoria este va avea loc lansarea celui mai nou ro- de carne vie [i droguri ai c\rei membri, Verona (ceain\rie) va avea loc de Bogdan-Alexandru St\nescu, poezia `nving\torilor,/ iar man semnat de Stelian }urlea, Te voi care nu se dau `n l\turi nici de la asasi- lansarea ultimului volum de director editorial Polirom. poezia – istoria celor `nvin[i“. r\pi la noapte!, ap\rut la nat pentru a-[i men]ine Editura Cartea Româneasc\. afacerea, `ncearc\ s\ o poezii semnat de Ioan Es. Pop – Artistul vizual Dumitru Gorzo „Este limpede c\ 1994, ~n cadrul evenimentului sperie. R\sturn\rile de unelte de dormit, ap\rut re- va expune `n cadrul lans\rii un 1996 [i 1999 Ieudul – f\r\ moderat de Daniel Cristea- situa]ie, ac]iunile-surpriz\ cent la Cartea Româneasc\. proiect vizual alc\tuit din lu- ie[ire, Porcec [i Pantelimon Enache, vor lua cuv`ntul: tipice unui roman poli]ist ~n cadrul evenimentului, cr\ri grafice diferite de cele 113 bis – configureaz\ o geo- Dan C. Mih\ilescu, Alex sf`r[esc cu dezmembrarea actorul Viorel P\unescu va citi care `nso]esc poeziile din volu- grafie hipnotic\ a mor]ii vii [i a {tef\nescu [i George Arion. re]elei, dar, a[a cum se c`teva poeme din volum, iar mul unelte de dormit. agoniei ca tr\ire substan]ial\. Ileana, eroina din best- `nt`mpl\ [i `n realitatea cu Elena Borrás García va lectura Care s`nt uneltele care pot O hart\ a suferin]ei expiatorii sellerul Arunc-o pe sor\-mea care ne bombardeaz\ zil- poeme `n limba spaniol\ din aduce somnul unui suflet chi- de unic\ for]\ [i frumuse]e `n din tren!, este rugat\ de un nic mass-media, capii nu acela[i volum, `n traducere nuit, risipind amintirile negre [i poezia noastr\ de dup\ 1989. t`n\r om de afaceri s\-i s`nt prin[i, ba chiar se proprie. pornind timpul de la zero? M\ `ntreb: oare se poate caute sora disp\rut\ `n sub`n]elege c\ `[i vor Al\turi de autor, vor participa ar- S`nt cele pres\rate pe dru- merge mai departe? Unde? {i Spania. Misiunea se continua nestingheri]i tistul plastic Dumitru Gorzo [i mul pe care poetul `l ia mereu cum?“ (Dan C. Mih\ilescu) dovede[te a fi dificil\ [i activitatea.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 327 » 8 – 14 octombrie 2011 www.suplimentuldecultura.ro CAMPIONI Victor Eskenasy: „Dup\ acest Festival «Enescu», noi am intrat `n «circuitul interna]ional» sau, mai pe [leau, `n «gura lumii» mai 13 « LA ACUSTIC| pu]in ca organizatori ai unui mare festival, c`t `n calitate de INCALIFICABIL| campioni la acustic\ incalificabil\...“. muzic\

ROCKIN’ BY MYSELF Post-festivaliere Dumitru UNGUREANU g`nduri Top 10 A scrie sau a nu scrie Am fost invitat s\ fac, pentru o Titlul exprim\ suficient de clar SCRISOARE PENTRU MELOMANI enciclopedie, lista celor zece n\zuin]a unei genera]ii prea mult „melomanul“ – aceasta preferin]e personale din muzica ]inute sub Cortina de fier, gene- „Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen) mi-a fost dilema s\pt\m`- rock româneasc\ [i s\ le co- ra]ie care a reu[it, `n pofida tutu- Victor ESKENASY, Praga mentez. Iat\ ce-aa ie[it: ror impedimentelor, s\ arate c\ e nii. ~n fond, mi-am zis, 1. Phoenix – Cei ce ne-au dat vie, `n orice ]ar\ de dincoace! exist\ destui critici [i nume 6. Anca Graterol & Catena – muzicologi ce pot nara regie. {i m\ g`ndeam c\ acela ce va `n- m\rturie scurt\ [i `n general strict li- Explozie de creativitate dintr-o Hopatina cerca peste decenii s\ scrie o istorie c`t mitat\ a presta]iilor festivalului. surs\ generoas\, autentic autoh- De[i un album cu acest titlu un film al „peisajului de c`t obiectiv\, critic\, a festivalului, va P`n\ acum nu am v\zut dec`t o singu- ton\, `ntr-un moment c`nd lu- n-a existat (va fi gata cur`nd!), dup\ b\t\lie“ de la `nt`mpina dificult\]ile cele mai mari de r\ cronic\ `ntr-o revist\ de mare circu- crurile p\reau c\ merg bine `n ceea ce-au izbutit Anca, Lidia, a g\si surse fiabile de apreciere a pres- la]ie – „Classica“, num\rul pe octombrie România. Discul probeaz\ Emilia [i Ortansa nu poate fi Festivalul „Enescu“. Iar ta]iilor soli[tilor sau orchestrelor. (fostul „Le Monde de la Musique“) – c\ arti[tii acestei ]\ri, trecut sub t\cere, asta ]ine de meseria, de Entuziasmul tineresc [i hiper excitat semnat\ de Franck Mallet, `n trecere l\sa]i s\ se mani- m\car din simplul al multor comentarii este de `n]eles – prin Bucure[ti pentru trei zile. Criticul feste cum [tiu motiv c\ a[a menirea [i de rolul lor atmosfera oric\rui festival bine garni- remarc\ „covorul ro[u excep]ional al ei, pot face cum lumea nu social, nu de ale mele, sit `n concerte este `nc`nt\toare. Pe de arti[tilor [i orchestrelor“ prezente, are opere valo- exist\ f\r\ alt\ parte, aceast\ unanim\ excita]ie, cuvinte apreciative pentru dirijorul Zol- roase, pa- Eva, nici simplu meloman [i ob- aceste ridic\ri `n sl\vi, glorific\ri chiar, tan Kocsis [i simfonia enescian\, pentru triotice rockul româ- servator de la distan]\. p`n\ la a sl\vi un „]ar“ etc. reflect\ pe pianistul Alexandre Kobrin [i duo-ul f\r\ na- nesc nu e- Dup\ ce am citit `ns\ undeva o realitate ascuns\. Melomanul Fanny Clamagiand-Antoine Tamestit, ]ionalism, xist\ f\r\ român [i, vai, tinerii r\m`n [i ast\zi, dar, contrar opus hiperbolelor bucu- universale Catena! apologetice [i entuziaste dup\ dou\ decenii de libertate, `n ace- re[tene, vorbe[te despre „pianul ruti- f\r\ sno- 7. Alexan- auto-felicitatoare bilan- ea[i izolare fa]\ de lumea muzical\ in- nier [i absent al lui Daniel Barenboim bism. Pa- dru Andrie[ – terna]ional\ ca [i `n ultimele decade [i al Capelei de Stat din Berlin, `n Mo- radoxul Interzis ]uri `n presa scris\, ca [i ale apusului dictatorului. zart“. {i tot contrar m`ndrelor hore apari]iei Oricare din pe cea online, am decis F\r\ o stagiune de concert normal\, na]ionale, Franck Mallet scrie: „S\ tre- poate fi v\zut albumele lui cu dirijori, soli[ti [i orchestre de renu- cem peste o nou\ produc]ie a lui Oedipe, peste timp: `n Andrie[ poate s\ m\ a[ez `n fa]a me, vizit`nd regulat ]ara, f\r\ o stagiu- unica oper\ a lui Enescu, care, `n ciuda 1971 au fost date figura `n orice Top ecranului laptop-ului. ne care s\ pun\ `n valoare inteligent unei puneri `n scen\ preten]ioase [i a celebrele [i sinistrele 10. ~l prefer pe acesta mul]imea de soli[ti excep]ionali ro- costumelor revizit`nd abil tradi]ia, se Teze din iulie, prin care se din 1990, pentru c\ a venit la mâni r\sp`ndi]i `n lume, o majoritate pierde gra]ie unei limbi franceze de ne- `nchidea cincinalul de libertate momentul potrivit [i nu a pierdut Festivalul Interna]ional „George Enes- a melomanilor obi[nui]i tr\iesc Festi- `n]eles [i a asprimii interpre]ilor“. atent supravegheat\. Miracolul nici azi farmecul [i valoarea cu“ nu a fost [i nu poate fi „C`ntarea valul „Enescu“ – a[ spune a[a cum `l Acestea fiind zise, ce r\m`ne `n urma Phoenix asta a fost [i a r\mas – mesajului. Nu vede]i c\ mereu României“, oric`t se delireaz\ `n jurul doresc politicienii genero[i `n sponso- edi]iei aniversare a Festivalului „Enes- un miracol, ilustr`nd `n rock tr\im `ntr-o societate interzis\? efectelor sale tonice pentru chipul [i rizare cu banii statului – ca un fenomen cu“? S`nt `nclinat s\ r\spund: seria de situa]ia general\ a societ\]ii. 8. George Baicea – Trafic greu imaginea psiho-ssomatic\ cam ve[teji- de tip panem et circensem. De unde [i discuri istorice publicate de Editura 2. Sfinx – Zalmoxe Baicea nu-i doar cel mai valo- te ale ]\rii [i vie]ii ei muzicale interne. delirul verbal de rigoare... Casa Radio, despre care aproape nu Aceea[i substan]\ local\ vi- ros chitarist român `n activitate, Or, nu e nimic de auto-felicitat c`nd `n Oric`t au mimat organizatorii inver- s-a vorbit [i nici nu s`nt accesibile pe guroas\, ridicat\ pe lujerul unei ci [i un bluesman parc\ tem\tor presa cultural\ [i pe internet circul\ au- sul, realitatea a fost c\ pu]ini ziari[ti de pia]a interna]ional\. Poate s\ fie lan- p\p\dii, cu aroma [i gustul fagu- de ce poate s\ scoat\ din ad`ncul tografele, cu pre] bun, ale unui Zubin specialitate din str\in\tate s-au depla- sate de editori, cum merit\, s\ le v\d, relui de miere. Opera lui Dan sufletului s\u de artist 100% de- Mehta sau Antonio Pappano puse pe sat la festival. Cei mai mul]i din cei ca- s\ le c\p\t\m, noi, ziari[tii de pe alte Aldea, cel mai dotat muzician al dicat instrumentului care a re- scrisori deplorabile [i atest`nd lumii `n- re au venit au fost din categoria ace- meleaguri, de la standul românesc al genera]iei sale, venea `n 1979 ca volu]ionat psihologia maselor tregi starea catastrofal\, binecunoscut\ lora care, `n mod obi[nuit, `nso]esc o T`rgului Interna]ional de Carte de la un acord final maiestuos al peri- ultimei jum\t\]i de veac, din San altfel, a S\lii Palatului. Desigur, „patri- orchestr\ `ntr-un turneu, deci dau o Frankfurt... Poate? oadei ce poate fi numit\ „deceni- Francisco p`n\ la Osaka, trec`nd o]ii“ vor m`r`i, `ntreb`nd ce caut\ a- ul de aur” al rockului românesc. `ns\ prin Europa [i Asia, nu peste ce[ti domni la festival dac\ sala nu le 3. Metropol – Din nou `mpreun\ Pacific... miroase bine. Iar cei mai bine informa]i Ce e rockul, dac\ nu „hai s\ 9. Semnal M – C`ntece transil- [i „toleran]i“ (unde e[ti tu Mircea Cri- lucr\m `mpreun\” `n matca unui vane [an?...) `l vor pune `n fa]\, pe post de p\m`nt care ne rabd\ [i ne (va) R\mas c`ndva aproape singur scut, pe Norman Lebrecht, criticul bri- cuprinde pe to]i? Albumul e s\ ]in\ griful Fender-ului ridicat, tanic care se pl`ngea recent de acustica dovada limpede c\ oamenii aces- Iuliu Merca n-a prea avut `ncotro proast\ a marilor s\li londoneze, `ntre tui p\m`nt primitor, români, ma- [i-a cedat c`te ceva politicului, care Royal Festival Hall [i Barbican. ghiari, evrei, germani [i ceilal]i, fanilor, f\neselor [i turneelor prin Sigur, s`nt pu]ine s\li `n lume cu a- reu[esc lucruri de calitate, indife- cele mai obscure localit\]i uitate custic\ perfect\, ca Muskiverein la Vie- rent c`te piedici pun dobitocii de `n bezna ceau[ismului. C`t voi na, de exemplu, dar cert este c\, dup\ a- cest Festival „Enescu“, noi am intrat `n toate na]iile, vremelnic numi]i tr\i, sper s\ nu uit noaptea aceea „circuitul interna]ional“ sau, mai pe [leau, responsabili la cultur\ `ntr-un sis- din iarna lui 1985, c`nd Merca & `n „gura lumii“ mai pu]in ca organizatori tem clientelar. comp. au iluminat [i-au `nc\lzit ai unui mare festival, c`t `n calitate de 4. Experimental Q – Amintiri pere]ii unei case de cultur\ `n- campioni la acustica incalificabil\... despre viitor gropate `n z\pada secular\! Res- Ascult\tor de la distan]\, via transmi- Poate c\ s`nt eu anormal de pectul meu n-a putut fi exprimat siunile SRR, TVR Cultural sau prin gene- melancolic ([i prea pu]in alcoolic, la timp, nici direct. Uite-l aici! rozitatea celui care a urcat pe internet dup\ opinia amicilor), dar albu- 10. Iris, Ro[u [i Negru, o serie de spectacole de oper\ [i con- mul reprezint\ tot ce putea s\ fie Tectonic, Thy Veils, Zdob [i certe de la festival, nu-mi pot spune [i n-a fost s\ fie, ca s\ se adeve- Zdub, Nightloosers, Holograf, dec`t – cum ar r`de de mine `n hohote reasc\ spusa unui filosof supralici- Mircea Florian, FFN, Timpuri Noi, Sergiu Celibidache – o epi-p\rere, sclav tat, aceea despre sentimentul Voltaj – oricare disc semnat cu al microfoanelor, al inginerului de sunet românesc al (ne)fiin]ei... aceste nume poate `ncheia glo- [i talentului s\u de a butona pupitrul de 5. Progresiv TM – Dreptul de a visa rios topul, greu s\ aleg...

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 327 » 8 – 14 octombrie 2011 www.suplimentuldecultura.ro ~n serialul Sherlock pe care AXN l-a prezentat `n premier\ pe » 14 SERIAL 2 octombrie, celebrul detectiv tr\ie[te o nou\ via]\ `n Londra anului PE AXN 2010. Serial e mult spus; `n stil britanic, primul sezon al acestei serii slow/fast food con]ine numai trei episoade, fiecare de dimensiunea unui film. Un Holmes pentru secolul XXI

Este uluitor cum un personaj creat `n Drago[ Cojocaru urm\ cu aproape un secol, Sherlock Evident, un mare merit le re- Holmes, reu[e[te s\ fie popular [i vine lui Robert Downey Jr. [i relevant chiar [i ast\zi, descoperind regizorului Guy Ritchie care au reu[it s\ g\seasc\ `n `nsu[i periodic c`te o modalitate de a canonul holmesian (adic\ to- `ntineri. {i dac\ azi pu]ini s`nt talitatea povestirilor [i c\r]ilor scrise de Arthur Conan Doyle, probabil aceia care `i mai citesc privite ca o adev\rat\ Biblie aventurile (chiar [i `n edi]ii ieftine, de c\tre fani) acele elemente care s\ `l rescrie pe Holmes date la pachet cu ziarele), Holmes pe `n]elesul unei noi genera- este un personaj la mod\. ]ii, f\r\ a-ll extrage `ns\ din contextul victorian al aven- turilor sale. Dar, `n timp ce Downey ex- ploda pe marile ecrane, doi autori britanici au descoperit cum Holmes poate fi adus, cu acela[i farmec [i m\car acela[i succes, `n contextul epocii noastre, `n care practicile le- giste de tip CSI au `ntrecut de mult\ vreme nobila „art\ a deduc]iei“. ~n serialul Sherlock pe care AXN l-a prezentat `n premier\ pe 2 octombrie, de la 21.00, celebrul detectiv al lui Conan Doyle tr\ie[te o nou\ via]\ `n Londra anului 2010. Serial e mult spus; `n stil britanic, pri- mul sezon al acestei serii con- ]ine de fapt numai trei episoa- principal, din anii ’80 [i p`n\ cosmopolit [i ultramodern al Al doilea sezon – anul de, fiecare de dimensiunea `n anii ’90, fidel\ la cuv`nt Londrei anului 2010, `ntr-o viitor unui film. scrierilor lui Doyle. Mai re- combina]ie de elemente Aceast\ ajustare la moda cent, `n 2000, BBC a produs tradi]ionale [i versiuni „up- Unul dintre punctele forte ale zilei a fost conceput\ de doi cinci filme dintr-o serie nu- datate“: Holmes este un ma- seriei este distribu]ia. Martin tipi cu vechi state de plat\ la mit\ Murder Rooms: The Dark niac al deduc]iei, Dr. Watson Freeman face un Watson foar- BBC. Unul este Steven Moffat, Beginnings of Sherlock Holmes, este un fost medic militar te credibil [i deloc idiot (cum scenarist [i produc\tor sco- cu Ian Richardson [i Charles r\nit `n Afghanistan, locuiesc ne-au obi[nuit alte seriale) [i ]ian de mare succes [i talent, Edwards, care `ncerca s\ re- am`ndoi pe 221B Baker Street, este cel mai bun partener pentru actualul responsabil pentru constituie pretinsele enigme pe proprietara casei o cheam\ un Holmes excelent interpre- serialul Doctor Who (monu- poli]iste descifrate de Arthur tot dna Hudson, iar Lestrade tat de Benedict Cumberbatch, ment al TV-ului din Albion) [i Doyle `n tinere]e [i de c\tre este detectivul de la Scotland actor pe care l-a]i v\zut poate autor al scenariului noului profesorul s\u, Dr. Joseph Yard care apeleaz\ la serviciile `n recentul Atonement, `l ve]i Spielberg, Aventurile lui Bell, cazuri care ar fi inspirat „detectivului consultant“. vedea `n viitorul Spielberg (War Tintin). Cel\lalt este Mark seria de povestiri cu Holmes ~n acela[i timp, este un om Horse) [i care are deja mult\ ex- Gatiss, actor de comedie [i de mai t`rziu. Ambele serii al `nceputului de secol XXI: perien]\ `n interpretarea unor scenarist, interpret `n serial al s`nt extrem de fidele c\r]ilor nu fumeaz\ pip\, ci folose[te personaje aparte dup\ ce a jucat lui Mycroft Holmes, fratele lui lui Conan Doyle. Cum s\ mai plasturi cu nicotin\ („Asta e o rolul lui Vincent Van Gogh [i Sherlock. Lucr`nd `mpreun\ faci un Holmes cu totul nou? enigm\ de trei plasturi, Wat- pe cel al fizicianului Stephen mul]i ani la Doctor Who, cei Moffatt [i Gatis au ajuns la son!“), nu trimite telegrame, Hawking `n dou\ produc]ii TV doi au descoperit c\ au `n co- concluzia c\ ultimele `ncar- ci SMS-uri, urm\re[te suspec]i recente. mun o mare pasiune pentru n\ri televizate ale celebrului prin GPS, are un website de- Mai trebuie spus c\ un al opera lui Conan Doyle [i au detectiv sufer\ tocmai din ca- dicat „artei deduc]iei“, iar doilea sezon al acestui serial discutat mai mul]i ani, `n uza acestei fidelit\]i exagerate Watson nu mai trimite poves- va fi gata anul viitor, cele trei trenul spre Cardiff (unde se fa]\ de canonul holmesian [i tiri la Strand Magazine, ci le noi filme adapt`nd c`teva din- filmeaz\ Dr. Who), despre au optat pentru o abordare public\ pe blogul personal. tre cele mai celebre texte ale cum Holmes ar putea fi adus mult mai liber\, `n stilul, spun (Autorii seriei s-au folosit de lui Conan Doyle: Un scandal `n zilele noastre. ei, al filmelor din anii ’30-’40, acestea ca scule moderne de `n Belgravia, C`inii din Basker- cu Basil Rathbone `n rolul prin- marketing, prin urmare site-ul ville [i Cascada Reichenbach. Nu fumeaz\ pip\, cipal. (Culmea este c\ tocmai [i blogul exist\ pe bune [i pot ci folose[te plasturi acele filme au impus cea mai fi accesate la adresele www. cu nicotin\ persistent\ imagine a lui Holmes thescienceofdeduction.co.uk P.S.: Fanii lui Tolkien ar `n con[tiin]a public\, inclusiv [i http://www.johnwatson- trebui s\ fie [i ei interesa]i de Holmes a p\r\sit rareori, `n celebra fraz\ „Elementar, drag\ blog.co.uk). Aceast\ `mbinare acest Sherlock: Martin Free- Anglia, micile ecrane. Nu Watson!“ pe care, de fapt, Co- de vechi [i nou, realizat\ `ntr-un man `l va juca pe Bilbo Bag- poate fi uitat\, de exemplu, nan Doyle n-a scris-o niciodat\). ritm foarte alert, este f\cut\ gins `n adaptarea de anul vi- excelenta serie produs\ de Prin urmare, noul Holmes cu pricepere [i, prin urmare, itor a romanului Hobbit, iar Granda, cu Jeremy Brett este dezb\rat complet de serialul s-a bucurat de o Benedict Cumberbatch va fi (probabil cel mai bun Holmes tenebroasa atmosfer\ victori- groaz\ de cronici pozitive vocea dragonului Smaug [i a din toate timpurile) `n rolul an\ [i evolueaz\ `n decorul imediat dup\ lansare. Necromantului.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 327 » 8 – 14 octombrie 2011 www.suplimentuldecultura.ro FILM, Olti]a C`ntec: „Pentru a ajunge la miezul lumii, Pommerat a 15 « TEATRU, f\cut film, face teatru, mai recent oper\; scrie texte, nu piese, OPER| ci texte de spectacol“. slow/fast food

VOI N-A}I ~NTREBAT f\r\ zah\r V| R|SPUNDE Pommerat. BOBO 12

Joël Pommerat Pompier Lego cu musta]\: Bun. {i Pompier Lego negru: Oricine ar fi cangurul ce f\cea `n tot timpul \sta? fost `n locul ei, ar fi avut aceea[i fa]\. G`nde[te-te un pic ce `nseamn\ s\ Un spectacol pe sezon, T\cere. DATUL ~N SPECTACOL Pompier Lego negru: A[a e. Dom- nu mai exi[ti dintr-odat\! S\ fii rupt vreme de 40 de ani, `[i nul are dreptate. Nimeni nu a po- `n buc\]ele [i aruncat la gunoi. S\-]i anun]a Joël Pommerat Olti]a C~NTEC menit nimic de cangur p`n\ acum. road\ [obolanii un picior sau o m`n\! Gormit albastru: {i de ce ar fi po- Sau o roat\. proiectul de carier\ `n menit cineva de cangur? Ce leg\tur\ Buburuza de lemn: A[a e. Pompie- 1990, c`nd `nfiin]a la are cangurul? Cazul e simplu, prie- rul are dreptate. A[ dori s\-mi schimb teni: Motocicleta gri era invidioas\ [i eu votul. Motocicleta e nevinovat\! Paris Compania „Louis pe raton [i l-a `mpins de pe raft. Albi- Cartea puzzle: Nu se poate a[a Brouillard“. Un plan nu]a muzical\ era cu un raft mai jos ceva, domnilor... profesional pe care l-a [i [i l-a v\zut pe raton c\z`nd, apoi Buburuza de lemn: Ba da. M-am motocicleta fugind imediat dup\ g`ndit mai bine. Aminti]i-v\ de avo- dep\[it cu fervoarea c\z\tur\. Mai clar de at`t nu se poa- catul ap\r\rii. artistului ce are multe de te. Eu nu `n]eleg ce-i a[a greu! St\m Cartea puzzle: Eu nu-mi amintesc. de 12 ore aici [i nu ajungem la nici Buburuza de lemn: Exact. Tot pro- `mp\rt\[it, pentru care un rezultat! Acu[i se lumineaz\ de cesul a stat impasibil, plictisit chiar, existen]a reprezint\ o per- ziu\, prieteni! ca [i cum n-ar fi existat. N-a sus]inut iDog: Cu tot respectul, dac\ `mi `n nici un fel cauza motocicletei. petu\ c\utare [i o acut\ permite]i. Albinu]a muzical\ e o ju- Avionul Air China: Dac\ era totul nevoie de comunicare. c\rie veche. Foarte mult timp a stat at`t de clar, nu avea ce s\ sus]in\. `nchis\ `ntr-un co[ de juc\rii. Se prea Buburuza de lemn: {i apoi ce fel poate ca sim]urile s\ i se fi atrofiat. {i de avocat e o tamburin\? A fost Interesant\ pentru Pommerat este rea- apoi, ca s\ vad\ motocicleta fugind desemnat din oficiu. Pentru el era litatea din spatele realit\]ii, „realitatea imediat dup\ c\z\tur\, ar fi trebuit `nc\ o slujb\ pe care trebuie s\ o fa- fantomatic\“, aceea ce se cere desco- s\ parcurg\ jum\tate din lungimea c\. Dar aici e vorba de soarta unei perit\ dincolo de aparen]e. Pentru a raftului `ntr-un timp foarte scurt, ceea juc\rii, o juc\rie ca noi to]i. ajunge la miezul lumii, Pommerat a f\- Scufi]a ro[ie, de Joël Pommerat ce mi se pare foarte greu de crezut. Gormit albastru: Pe lume s`nt juc\- cut film, face teatru, mai recent oper\; Motocicleta e mult mai nou\ [i mai rii [i juc\rii. Fel de fel de juc\rii. Unele scrie texte, nu piese, ci texte de specta- a c\rui identitate o urm\re[te chiar [i adolescent `n carne [i oase, c\ci din rapid\. s`nt bune, altele s`nt rele, asta-i firea col, la care trude[te p`n\ `n prag de pre- atunci c`nd abordeaz\ basme. Ca stil gre[eli se `nva]\ cel mai bine. Fiat 500 ro[u: Hade]i s\ mai vo- lucrurilor. Dar motocicletele trebuie mier\, spre a le g\si forma potrivit\ dramaturgic, prefer\ scenele scurte, a- Admira]ia lui Pommerat pentru Pe- t\m o dat\. st`rpite de pe fa]a p\m`ntului! pentru reprezenta]ia teatral\ `n]elea- parent f\r\ leg\tur\, ca un caleidoscop ter Brook, pe care l-a urm\rit la Bouffes Gormit albastru: Ce s\ mai vot\m?! Avionul Air China: Termin\ odat\ cu s\ ca past\ sincretic\. E marele talent care finalmente reface un microunivers du Nord, [i spa]iul s\u gol e evident\ `n Ce s\ mai vot\m? Ce ne tot g`ndim [i porc\ria asta personal\ `mpotriva mo- al artistului, pe care apropia]ii `l carac- specific; dialogul, dar [i nara]iunea. maniera de construire a perimetrului de ne sucim at`t? S\ dezmembr\m mo- tocicletelor! Am prieteni foarte buni terizeaz\ ca un anxios neobosit s\ fore- Iube[te scena goal\, pe care o mode- joc. Vidul, sugerat de „cutia neagr\“, tocicleta aia blestemat\! S-o rupem motociclete! Despre ce vorbim aici? ze `n profunzimea subiectului ales, s\ leaz\ din ecleraj, `ntotdeauna cu Eric cortinele de `ntuneric, heblul, lumina buc\]i pe nenorocit\, `nainte s\ ne Despre ratonul `mpins de pe raft sau arate c\ existen]a are mai multe straturi Soyer la pupitrul de lumini. Personajele concentrat\ `n spoturi, d`re, f`[ii, um- rup\ capetele la to]i! Ea nici nu e ca despre anihilarea juc\riilor cu dou\ ro]i? ontologice [i c\ cele mai pu]in vizibile s`nt polifonice, au ceva eteric, le scapi brele, decorul de lumin\ nasc un areal noi, voi nu-n]elege]i? Ea nu are T\cere. s`nt [i cele mai atr\g\toare. „Teatrul mereu printre degete. individualizat, ambiguizat inten]ionat, sentimente, prieteni! Nu g`nde[te. Pompier Lego cu musta]\: {i to- trebuie s\ intensifice realitatea“ e cre- care te captiveaz\ ca spectator, te aspi- N-are ochi! N-are cap! A]i v\zut ce tu[i... n-a pomenit nimeni nimic de can- doul s\u, indiciu al unui hiperrealism Lucr\ri aparent r\, la figurat, din sal\, proiect`ndu-te `n fa]\ t`mp\ avea la proces?! gur. St\tea pe acela[i raft cu ratonul... care ]inte[te substan]a uman\, substan- pentru copii atmosfera scenic\. Efectele de sunet – ]a emo]ional\. muzica, zgomotele, t\cerile, vocile –, Artist cu pronun]at contur estetic, Nu am reu[it s\ v\d at`t de multe spec- plasticitatea corporal\ a interpre]ilor Pommerat [i-a individualizat poetica tacole ale francezului pe c`t mi-a[ fi do- completeaz\ cosmosul fiec\rei mon- Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“. scenic\ prin c`teva linii. Tematic, e atras de rit. Hazardul a fost totu[i generos cu t\ri. Scufi]a Ro[ie [i Cenu[\reasa nu Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu problematica individului contemporan, mine [i mi-a r`nduit c`teva legate tema- s`nt pove[ti pentru copii, sus]ine Pom- „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ tic, concentrate pe rela]ia delicat\, com- merat, iar mizanscenele o [i dovedesc. cu „Ziarul de Ia[i“. plex\ dintre p\rin]i [i descenden]i. Mai Cenu[\reasa va avea premiera peste Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu. `nt`i, am v\zut Scufi]a Ro[ie [i Pinocchio, c`teva zile la Bruxelles, la Theatre de la 266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec. dou\ lucr\ri doar aparent pentru copii, Monnaie, iar focusul spectacolul e ob- 0232/ 214111 Caricatur\: sau, mai exact, la primul nivel de com- sesia Cenu[\resei pentru mama sa tre- Senior editor: Lucian Amarii (Jup). Lucian Dan Teodorovici prehensiune pentru copii. Pommerat a cut\ `n nefiin]\ [i consecin]ele acestei Grafic\: Redactor-[[ef: Ion Barbu. aflat `n ele nucleul de filosofie de via]\ obsesii. Voletul va `ncheia trilogia pentru George Onofrei care excede arhicunoscuta suit\ de `n- copii, artistul recunosc`nd c\ are o mare TV: Redactor-[[ef adjunct: Alex Savitescu. t`mpl\ri: c\l\toria ini]iatic\. Scufi]a Ro- admira]ie fa]\ de cifra trei. Anca Baraboi [ie e un eseu scenic despre raporturile Din seria proiectelor pentru „oameni Secretar general de redac]ie: Actualitate: Florin Iorga R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu, dintre mam\ [i fiic\, bunic\-mam\- mari“, `n Copilul acesta, cele zece sec- Elena Vl\d\reanu. Rubrici permanente: nepoat\, despre team\ ca accelerator ven]e ale scenariului dramatic utilizeaz\ Publicitate: tel. 0232/ 252294 de maturizare. Versiunea sa e o mostr\ interviuri reale pentru a pune pe tapet, Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Emil Brumaru, Drago[ Cojocaru, Radu Pavel Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. de teatru narativ `n care un povestitor din diverse unghiuri, la diverse v`rste, Gheo, Veronica D. Niculescu, Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112 [i trei personaje rescriu o istorioar\ po- `n diverse conjuncturi, leg\turile filiale. Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu. Abonamente: tel. 0232/214100 pular\, revel`ndu-i substratul metafi- ~ntr-un registru dramatic intens, cum Carte: Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru Doris Mironescu, C. Rogozanu, 3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei zic: gestionarea fricii e un demers obli- s`nt toate crea]iile sale; voit `n cea]\, ca Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin Liviu gatoriu al biografiei infantile, al traseului brouillard-ul din numele companiei, Cu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia, (690.000) pentru 12 luni personal c\tre via]a de adult. Pinocchio un nume care nu desemneaz\ de fapt pe Bogdan Romaniuc. Tipar: Print Multicolor e un naiv pe care gre[elile persona- cineva anume. Ca `n realitatea fantoma- Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului » Joël Pommerat le `l transform\ din p\pu[\ de lemn `n tic\ de care vorbe[te Pommerat. Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 327 » 8 – 14 octombrie 2011 www.suplimentuldecultura.ro Iulia Blaga: „Von Trier a spus c\ nu [i-ar dori ca oamenii s\ vad\ » 16 `n film doar imagini frumoase. V\z`nd Melancholia de mai multe IMPRESIE ori, o s\ ai, poate, senza]ia c\ e f\cut dintr-o materie care-[i fast food schimb\ `n permanen]\ forma. Nu se las\ prins din prima“.

EN}ICLOPEDIA ENCARTA Luiza VASILIU Furt

Pe-aatunci, Patti Smith avea zece ani [i-oo chema Patricia. Tat\l n-avea slujb\, mama era chelneri]\, iar cump\r\turile se f\ceau cu banii nu- m\ra]i dinainte. ~ntr-o zi, la magazin a ap\rut o superofert\, puteai lua acas\ primul volum din World Book Encyclopedia cu doar 99 de cen]i da- c\ f\ceai cump\r\turi `n valoare de 10 dolari. Patricia [i mama ei au ajuns la cas\, totalul era de 11 dolari, mama n-avea destui bani, a[a c\ a renun]at la o cutie de maz\re. Patricia a `n- dr\znit totu[i s\ `ntrebe dac\ nu s-ar putea s\ ia [i Enciclopedia, la care mama i-a r\spuns: „Today is not a good day“ (adic\ „Azi nu-i o zi bun\ pentru enciclopedii“). Peste o s\pt\- m`n\, Patricia s-a dus iar la magazin, s\ cumpere p`ine [i lapte. A luat exem- plarul din enciclopedie (ultimul!), l-a sprijinit de c\rucior [i a tot citit, p`n\ c`nd s-a hot\r`t s\-l strecoare pe sub FILM bluz\ („Eram un copil `nalt [i slab, s`nt convins\ c\ fiecare contur al c\r- Iulia BLAGA ]ii st`rnea suspiciuni“). Dac\ a fost prins\ sau nu, afla]i din textul publi- Melancholia cat de Patti Smith `n cel mai recent num\r din „The New Yorker“ (aici: Filmul lui Lars von Trier s\ exploreze romantismul german [i moarte. Un animal nu-[i bate capul cu sensibilitate care `i face s\ vad\ nu www.newyorker.com/reporting/ c\ [i-aa dorit „tone de Wagner“. Ceea asta, dar pentru om e un eveniment doar ce se ascunde sub realitatea ime- 2011/10/10/111010fa_fact_smith). e, din orice parte te ui]i, ce se [i `nt`mpl\. Preludiul la Tristan major al vie]ii. Nimeni nu poate [ti diat\, ci [i viitorul. A[a s`nt arti[tii. {i tot acolo g\si]i „Free Everything“, trist [i, `n acela[i timp, [i Isolda, care sus]ine `ntr-o armonie c`t din ce a f\cut von Trier `n film e Von Trier e a[a – iar lipsa de supune- o istorie zglobie a ispr\vilor de furt perfect\ introducerea filmului (care e, instinct sau ra]ionament, dar probabil re fa]\ de ritualuri [i reguli l-a f\cut comise dup\ v`rsta de 19 ani de tonic. E ca teoria cu de fapt, finalul, dar [i visul eroinei, Jus- c\ prefer\ s\ g`ndeasc\, s\ g\seasc\ s\ ias\ la ramp\ la Cannes cu afirma- sl\b\noaga [i adorabila Miranda July jum\tatea plin\ sau tine) revine pe urm\ ca un leitmotiv. explica]iile dup\ ce [i-a folosit intui- ]iile de copil r\sf\]at despre Hitler [i (apropo, [tie cineva unde a putut s\ goal\ a paharului, cu Montajul a urmat `ndeaproape linia ]ia, dup\ ce opera e gata. (Asta ar ex- nazism (care l-au costat, p`n\ la ur- dispar\ autograful meu de la Miran- muzical\, ceea ce la un moment dat plica de ce ai de multe ori dificult\]i m\, un premiu mai important dec`t da, primit la New York pe un bilet precizarea c\ paharul e devine – ca s\ folosim cuv`ntul de `n a-i `n]elege logic filmele.) cel de interpretare primit de Kristen de cinema de la Berlin [i lipit cu un plin pe jum\tate, dar `n care von Trier se teme `n leg\tur\ cu Dunst). magnet pe frigiderul din Bucure[ti? filmul – „trivial“. E ceva ad`nc [i pro- Un film-catastrof\ acela[i timp e [i pe fund „kitschy“ `n demersul cineastu- ~ntr-o vineri diminea]\, n-am mai de o poezie aparte Nelini[titor, grav, lui danez, care a ar\tat de mai de mult g\sit dec`t magnetul...). Miranda a jum\tate gol. nostalgic, autentic `n furat prima dat\ un tub de unguent c\ „[tie cu melodrama“. Din nou, e des- Despre Melancholia se [tie c\ a ap\- antibiotic, trec`nd dup-aia la petty tul de greu s\ g\se[ti ie[irea din [antaj. rut dup\ ce von Trier a experimentat detalii Cu cea mai „lejer\“ oper\ a sa de p`n\ Poate pentru c\ e o „trestie g`nditoare“, crimes din ce `n ce mai ingenioase. pe pielea sa depresia (acum spune c\ Von Trier a mai spus c\ nu [i-ar dori acum Lars von Trier spune c\ a dorit omul a fost fascinat dintotdeauna de „Banii s`nt doar un concept inventat „orice om de bun-sim] trebuie s\ fi a- ca oamenii s\ vad\ `n film doar ima- de-un mare tic\los“, crede Miranda. vut o depresie o dat\-n via]\“). Dane- gini frumoase. V\z`nd Melancholia Simt c-a venit momentul s\ m\rtu- zul a fost dintotdeauna o persoan\ de mai multe ori, o s\ ai, poate, sen- risesc public c\ [i eu am furat. delicat\ [i dificil\ – printre altele, `i e za]ia c\ e f\cut dintr-o materie care-[i Aveam 14 ani [i plecam `n Fran]a cu fric\ de zbor –, iar cinema-ul a fost o schimb\ `n permanen]\ forma. Nu se un grup de elevi de la un liceu indu- modalitate de a profita la maxim de las\ prins din prima. Chiar dac\ nu e strial. Eu, fata cu ochelari care tocmai aceast\ sensibilitate [i de a o justifica. mai mult dec`t credem, substan]a a- descoperise Nostalgia lui C\rt\rescu, Lupt`nd cu depresia (probabil c\ nar- ceasta poroas\ `i face un mare servi- ei, fani de BUG Mafia, cu totul neim- cisismul `l face s\ se [i alimenteze), ciu. ~ntre romantismul german so- presiona]i de literatur\ [i alte fine- von Trier a dat peste teoriile despre lemn, carnalitatea imaginilor tridi- ]uri. Ne-am `mprietenit instantaneu. planeta Saturn v\zut\ ca planet\ a mensionale ale sf`r[itului parc\ de- La Poitiers, mi-au predat primele melancoliei [i a ajuns, nu se [tie cum, cupate din arta video [i realismul lec]ii de furti[ag: mai `nt`i vederi, la teoriile despre sf`r[itul lumii care film\rilor cu camera pe um\r, Melan- apoi inele [i cercei din Meli Melo [i, ar putea veni prin ciocnirea P\m`n- cholia bifeaz\/imagineaz\ nu doar `n final, un tricou de la Naf Naf. At`t. tului de un alt corp ceresc. Fandaxia sf`r[itul lumii, ci [i modul de rapor- Devenisem cool [i era bine. ~ntoars\ a fost gata. Ce se vede acum pe ecran tare al artistului/omului la realitate. acas\, m-am bucurat c-am f\cut-o [i e un film-catastrof\ de o poezie a- E nelini[titor, grav, nostalgic, autentic pe-asta, am bifat activitatea „furt“ parte ([i tr\d`nd acela[i egocentrism `n detalii. Dac\ sf`r[itul e at`t de fru- `n jurnal [i m-am `ntors la c\r]ile auctorial care l-a f\cut pe Terrence mos, via]a `n sine e – retrospectiv – [i mele. M\ crede]i pe cuv`nt? Malick s\ creeze lumea `n The Tree mai frumoas\. of Life), care se concentreaz\ (`n func- ]ie de dispozi]ia [i umorile spectato- Melancholia, de Lars von Trier. Cu: Kirsten Dunst, Charlotte Gainsbourg, rului) fie pe extinc]ia rasei umane, Alexander Skarsgård, Kiefer Sutherland, fie pe lumea terestr\ cu oameni care Charlotte Rampling, John Hurt, nu-[i g\sesc locul, nu se supun nici Jesper Christensen, Stellan Skarsgård, unei conven]ii [i care s`nt dota]i cu o Udo Kier, Brady Corbet

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 327 » 8 – 14 octombrie 2011 www.suplimentuldecultura.ro