PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO CRONIC| DE CARTE S\ crezi `n Ierusalim mai mult dec`t crede Ierusalimul `n el `nsu[i Florin Irimia O cronic\ a volumului Misiunea directorului de resurse umane de A.B. Yehoshua, ap\rut `n colec]ia 1,5 „Biblioteca Polirom“ a Editurii LEI Polirom. ~N » PAGINILE 10-11 ANUL VIII » NR. 327 » 8 – 14 octombrie 2011 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected] „Marele jaf comunist“ `n varianta Nae Caranfil Noul val al teatrului românesc la Paris Cristina Hermeziu „Un teatru prea mult\ vreme ascuns“, titreaz\ cotidianul „Le Parisien“ despre Sala Bizantin\ a Ambasadei României la Paris [i Festivalul de teatru românesc organizat de ICR. „Nop]i teatrale la Palatul Béhague: noul val al teatrului românesc“ a avut loc `ntre 22 [i 30 septembrie 2011. ~N » PAGINILE 4-5 Adrian Cioroianu despre Cenaclul Flac\ra [i {coala de la P\ltini[ Interviu realizat de George Onofrei „Ce te faci atunci cu omul care Regizorul Nae Caranfil lucreaz\ la lungmetrajul Closer to the Moon, ce `i are `n rolurile principale pe putea citi [i Liiceanu [i mergea [i la Cenaclu? Cum m\ pot eu decupa Vera Farmiga [i Mark Strong. Faptul c\ Nae Caranfil s-a n\scut la un an dup\ atacul B\ncii Na]ionale, `n pe din dou\ [i s\ spun c\ o parte a 1960, se adaug\ [irului de elemente care f\ceau necesar\ realizarea acestei produc]ii. Filmul are un d\n]uit la Cenaclu, iar alta voia s\ `l asculte pe Noica?“ – este dilema buget de 7 milioane de dolari [i este finan]at din surse care provin din Fran]a, România, Italia, Polonia [i de la care porne[te Cioroianu `n Statele Unite ale Americii. analiza sa. ~N » PAGINA 3 Citi]i un text de Iulia Blaga ~N » PAGINILE 8-9 » 2 Radu Pavel Gheo: „M\ `ntreb cum [i-au luat unii dintre ei PARLAMENTARI bacalaureatul. Probabil la fel cum au f\cut primul milion“. editorial CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: Citit\ uneori printre r`nduri, de[i cei care ajung prin peninsul\ alteori chiar la vedere, `ngrijo- [tiu c\, de fapt, doar o mic\ parte rarea cap\t\ `ns\ [i alte note. Ne dintre cet\]enii respectivi s-au l\- vor face [i nou\ problemele pe sat influen]a]i de xenofobia pro- Noi nu s`ntem xenofobi care le-au f\cut `n Italia? Nu vor pagat\, `n special, de c`]iva oa- putea fi integra]i cu to]ii `n „c`m- meni politici [i de c`teva ziare Lucian Dan Teodorovici serviciu care umplu forumurile de la forumurile de Internet ale zia- Articolele care st`rnesc prin- pul muncii“, deci majoritatea vor c\ut\toare de senza]ional. Noi Internet s`nt departe de orice ur- relor. Ele deschid ferestre [i de- tre cele mai multe reac]ii `n ulti- deveni [omeri. Va urma un val de `ns\ i-am ur`t pe to]i, neselectiv. violen]e aici, la noi? Ne va sc\dea C\ e mai sigur a[a. C`t de mult ne indign\m c`nd a- m\ de limbaj civilizat sau de idee scriu o lume plin\ de frustr\ri, mele zile s`nt tocmai despre Ita- tuturor nivelul de trai? Mul]i din- Exist\ `ns\ pericolul de-acum fl\m c\ printre francezi, italieni, a toleran]ei. Ne deranjeaz\ numai reprezentativ\ pentru `ntreaga lia. Mai exact, despre faptul c\ a- tre cei specializa]i pe-acolo, `n ca fra]ii no[tri care munceau cin- spanioli sau alte na]ii occidenta- perspectiva asupra noastr\. A[a noastr\ lume româneasc\, de cestei ]\ri i-a fost sc\zut ratingul construc]ii sau `n alte domenii, stit `n Italia s\ fie nevoi]i s\ revi- `nc`t, de multe ori `n c`te-un me- fapt, pe care altfel, p`n\-n ur- de c\tre anali[tii de la agen]ia de le apar voci care ne ironizeaz\ ne vor lua nou\ locurile de mun- n\ `n ]ar\. Problema e complicat\. saj care `ncepe cu `nfierarea ita- m\ cu c`]iva ani, n-o cuno[team evaluare financiar\ Moody’s. Iar ca popor, care-[[i sufl\ suspiciu- c\? Ce naiba, tot s-a obi[nuit s\ Ne sc\rpin\m pe dup\ cap, mus- nile ori aversiunile asupra ro- lienilor, spre exemplu, pentru aproape deloc. Anonimatul pe dac\ ve]i citi atent aceste texte, lucreze departe de cas\, n-ar tre- t\cim. Da, or fi ei fra]ii no[tri, dar... mânilor `n general, [i nu doar xenofobia lor, continuarea aces- care `l ofer\ aceste „noi agore“ ve]i observa c\, invariabil, `ntre- bui s\ se-ndrepte spre alte z\ri, Da, or fi ei cinsti]i, dar... Da, s-o fi asupra acelor „elemente nega- tei „atitudini civice“ e de necitit. dezinhib\ [i permite chiar celor barea fundamental\ [i `ngrijora- s\ nu se `ntoarc\ aici? Exact as- exagerat pe seama lor, dar... Mda, tive“ care le fac lor r\u `n mod Iar asta pentru c\, dup\ `nver- mai introvertite min]i s\ dever- rea aferent\ nu s`nt provocate, ca ta ne mai lipsea: s\ fim invada]i greu de spus, o s\ vedem, o s\ cu- direct... {i ne indign\m pe bun\ [unarea patriotic\ de `nceput, seze orice g`nd, oric`t de inde- `n orice alt col] al lumii, de ceea ce de „italienii“ \[tia ai no[tri... get\m. {i totu[i, n-ar putea s\ mear- dreptate: xenofobia e mai mult mesajele de genul \sta e[ueaz\ cent, care altfel s-ar pierde `n t\- se va `nt`mpla la nivel european Sun\ suspect de cunoscut? Oa- g\ ei frumos prin alte ]\ri? C\ ne-ar dec`t periculoas\, istoria ne `n- `ntr-o [i mai mare `nver[unare, ceri `ncruntate, de ne`n]eles. Dar prin sl\birea uneia dintre cele mai re nu cumva a[a-[i puneau, `[i pun cam `ncurca pe-aici. Sta]i pu]in, va]\ asta, a[a `nc`t reac]ion\m bazat\ pe [i mai crunte prejude- lumea româneasc\, fire[te, e mai importante economii ale conti- `nc\, problema italienii adev\ra]i, nu interpreta]i gre[it: adev\rat, a- pe toate c\ile, inclusiv la nive- c\]i, `mpotriva ungurilor, a ro- larg\ [i nu se reduce la forumuri, nentului. Aproape c\ nu ne pas\ de confrunta]i cu invazia de români? vem ezit\rile astea, dar nu`nseam- lul Ministerului de Externe, la milor sau, n-am sc\pat nici de oric`t de reprezentative ar fi a- asta. Preocuparea noastr\ este: ce I-am acuzat p`n\ la dispre] pen- n\ c\ s`ntem la fel ca italienii. Ce, aceste excese xenofobe venite aceast\ stupizenie, a evreilor. A- cestea. Uneori, pentru a obser- se va `nt`mpla cu românii care lu- tru modul \sta de a privi lucru- putem fi noi numi]i xenofobi? Nici din Vest. vem, adic\, unit\]i de m\sur\ va c`t e de larg\, e de-ajuns s\ creaz\ acolo, de ordinul sutelor rile. Ni s-a p\rut revolt\tor, am vorb\! Asta, conform DEX-ului, se Singura problem\ e c\, jigni]i complet diferite, `n cadrul indig- te ui]i undeva mai sus de pos- de mii, poate al milioanelor? Cre- f\cut emisiuni, am scris `n ziare, traduce prin ur\ fa]\ de str\ini. p`n\-n ad`ncuri, nu reac]ion\m n\rii noastre civice. t\rile „`nfoca]ilor forumi[ti“ [i zuser\m c\ „am sc\pat“ de ei. Ce am avut ac]iuni de protest la nivel Or, noi n-avem nimic cu str\inii de fapt la xenofobie, `n general, Nu m\ refer degeaba at`t de s\ cite[ti articolul de la care a vor face `n noile condi]ii, mul]i de ministere. Am `nceput s\-i ur`m `n cazul \sta, ci cu românii care ci la anti-românism. Indigna]ii de des `n articolele din rubrica asta pornit v`nzoleala. dintre ei se vor `ntoarce? pe italieni la unison, generaliz`nd, vor s\ se-ntoarc\ acas\... TEO GHEO ROMÂNII E DE{TEP}I `nv`r]i& – [i chiar reu[esc astfel. A crescut SUPLIMENTUL LUI JUP `ns\ [i ne`ncrederea `n absolven]ii de studii superioare, astfel `nc`t p\rin]ii Educa]ia absent\ ajung s\ testeze profesorii la care le ajung copiii, cet\]enii obi[nui]i caut\ s\ afle informa]ii despre medicul la Radu Pavel Gheo (c\ci n-am auzit de absolven]i de liceu care ajung [i orice posesor de diplom\ care s\ nu fie [i studen]i dac\ o vor), de licen]\ e privit cu suspiciune. Examenul de bacalaureat de anul singura sit\ de selec]ie valoric\ r\m`nea Ne`ncrederea poate ucide o societate. acesta a fost primul care s-aa desf\[u- examenul de bacalaureat. Iar exame- {i totu[i `n spa]iul politic o astfel de rat c`t de c`t corect dup\ zeci de ani. nul de anul acesta (care, reamintesc, `ncercare de primenire moral\, cum a Spun „c`t de c`t corect” fiindc\ au nici m\car nu a fost suficient de dur fost bacalaureatul din 2011, e politiza- fost destule semne – printre care [i [i de corect) a scos la iveal\ un adev\r t\ [i, culmea!, contracarat\. A f\cut discrepan]ele absurde `ntre diverse duhnitor: ne-am compl\cut `n minciu- n\ [i am `ncurajat furtul [i `ncoronarea v`lv\ un proiect de lege al doamnei jude]e `n ceea ce prive[te procentajul Ecaterina Andronescu [i al altor colegi de respin[i – c\ s-a furat [i copiat bi- prostiei.