DOCSLIB.ORG

Acta Musei Napocensis, 31, Preistorie–Istorie Perioadele De Varã

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Acta Musei Napocensis, 31, Preistorie–Istorie Perioadele De Varã Virgil GHIURCA Lugoj–Ilia, fie pe ºoseaua naþionalã DN 7 Arad–Deva–Sibiu. De regulã, localitatea princi - palã de plecare în expediþii ar fi preferabil sã fie oraºul Deva, reºedinþa judeþului Hunedoara, de unde se poate face o aprovizionare mai uºoarã. Aria de apariþie a mineralelor- Pentru cei care preferã un cadru mai rustic, acce - sul în zonã este mai facil din localitatea Ilia, si- geme silicioase de pe Culoarul tuatã mai aproape de zonele cu aglomerate vul - Mureºului canice. Din aceste localitãþi zonele cu vulca- noclastite din Culoarul Mureºului – situate fie la (Rezumat) nord de Mureº, fie la sud de Mureº – pot fi cer- Lucrarea prezintã aria de rãspândire a mi- cetate fie deplasându-ne cu trenul, fie de pe ºo- neralelor-geme silicioase în Culoarul Mu- seaua naþionalã sau de pe drumurile vicinale. reºului, la vest de Deva. Sectorul din nor - Sectorul cu aglomerate vulcanice ºi vulcanite si- dul Mureºului se extinde pe direcþie E–V, tuat la sud de Mureº poate fi mai uºor cercetat de între vãile Boz ºi Bãrãºti ºi Valea Zamu- pe calea feratã Ilia–Lugoj sau de pe ºoseaua DN lui, cel din sudul Mureºului pe direcþie 68 A Deva–Lugoj. NE–SV între Valea Dobrei ºi Somoniþei. De la Deva, cel mai apropiat sector din Apariþiile de minerale geme silicioase (în aria situatã la nord de Mureº (aria Sârbi) este si- special opale, calcedonii, jaspuri, lemne tuatã la o distanþã de 24 km mergând pe ºoseaua silicifiate), se leagã mai ales de ofiolitele Deva–ªoimuº–Brãniºca–Bretea Mureºanã–Sârbi. jurasic–neocomiene, de corpuri de bana- Cel mai îndepãrtat sector din aria nordicã (Bur- tite maastrichtian–paleocene. Zona este juc–Zam–Gloghileºti) este situat faþã de Deva la una din cele mai importante din þarã între o distanþã de 45 km. zonele cu resurse gemologice (câteva sute În aria sudicã, cel mai apropiat sector faþã de kilograme pe an). de Deva (Dobra–Mihãieºti–Lãpugiu de Jos) este situat la o distanþã ce variazã între 32–36 km. Introducere Cele mai îndepãrtate zone din acest sector (Ne- În general, zonele cu minerale geme din meºeºti–Pietroasa–Groºi–Bulza–Coºteiul de Sus – familia cuarþului microcristalin ºi amorf din Tisa–Sãlciva–Pojoga–Cãprioara) sunt situate în- Transilvania au fost semnalate ºi cercetate încã tre 39–57 km. din secolul trecut de cãtre geologii austromaghiari Pe ºosea, de la Arad la Ilia sunt 134 km, (Trestia, Rachiº, Techereu, Chirui etc.). Referirile de la Brad la Ilia 45 km, de la Lugoj la Ilia sunt literaturii vechi ºi chiar mai noi cu privire la 78 km, iar de la Deva la Ilia 24 km. apariþia acestor minerale în Culoarul Mureºului Pentru o cercetare mai amãnunþitã a dife- (la vest de Deva) sunt destul de rare ºi, din acest ritelor arii e bine sã ne stabilim domiciliul tempo - motiv, am considerat utilã o prezentare ceva mai rar în diferite localitãþi situate în imediata vecinã - detaliatã a ariei de rãspândire a lor în aceastã zonã tate a zonelor cu aglomerate vulcanice, din care sã pentru a servi ca sursã de documentare pentru putem acoperi un teren situat pânã la o depãrtare colecþionarii amatori ºi ca bazã de pornire pentru cuprinsã între 6–12 km faþã de aceastã localitate. noile cercetãri gemologice mai aprofundate ce se Astfel, de la Cuieº sau Bacea (nord de Ilia) se poate vor efectua în viitor de cãtre geologi-gemologi. acoperi terenul cuprins între Sârbi ºi Gurasada; de la Gurasada se acoperã terenul spre Burjuc, Runc- Cãi de acces ºor, Vica, Câmpuri, Zam, Gloghileºti. În sectorul Accesul în ariile cu vulcanite ºi vulca- sudic, de la Dobra ne putem deplasa spre Mi- noclastite din Culoarul Mureºului se poate face hãieºti, Panc Seliºte, Lãpugiul de Jos, de Sus ºi A- fie pe calea feratã Bucureºti–Arad, Cluj–Deva, bucea; de la Coºteiul de Sus se pot explora zonele *Universitatea „ BABEª–BOLYAI ”, Facultatea de Biologie–Geologie, Departamentul de Geologie, Cluj-Napoca, M. KOGÃLNICEANU 1, RO-3400 21 Lasãu, Fintoag, Nemeºeºti ºi Bulza; de la Tisa se sunt legate toate apariþiile de minerale-geme sili - acoperã teritoriul vãilor Tisa, Poienului ºi cursul cioase ce se cunosc din ariile nordice ºi sudice superior al vãii Cãprioara; de la Pojoga se acoperã ale Culoarului Mureºului. bazinele vãilor Pestiºul ºi Sãlciva, iar de la La nord de Mureº, produsele vulcanis - Cãprioara cursul inferior ºi median al vãii cu ace - mului ofiolitic alcãtuiesc fundamentul zonei ºi laºi nume. Vor fi prospectate în perioadele de varã ele apar la zi sub forma unei fâºii continue ce îndeosebi vãile cu eroziune activã, bogate în aluvi - începe la nord de Sârbi (în vest) ºi se continuã uni (pietriºuri ºi bolovãniºuri), zonele afectate de pânã la Zam (în est), fiind acoperite spre sud de procese de ºiroire sau de organisme torenþiale, în depozitele cretacice ºi de aglomeratele banati- special dupã perioadele cu ploi mari. tice. Aceastã situaþie geologicã amplificã poten- þialul gemologic al vãilor afluente ale Mureºului Geologia vulcanitelor din Culoarul care îºi au izvoarele în zonele ofiolitice, dar care Mureºului strãbat apoi ºi zonele cu aglomerate vulcanice. Fundamentul zonei, în partea sudicã, este La sud de Mureº, ofiolitele apar doar ca alcãtuit din metamorfitele cristalinului de Poiana petece pe cursul superior al vãii Sãlcivei ºi pe cel Ruscã (Seria de Padiº), iar în partea vesticã a median al vãii Cãprioarei. În acest sector predo- acestora din depozite paleozoice (?) milonitizate. minã în general vulcanoclastitele banatitice aso - Sedimentarul, dispus peste fundamentul ciate cu corpuri înrãdãcinate ºi curgeri de lave ofiolitic din zonele de la nord de Mureº, este al- riolitice, riodacitice ºi andezitice. În cadrul vul - cãtuit dintr-o suitã ce începe cu depozite jurasic canitelor banatitice de la sud de Mureº, mine- superioare, peste care se dispune întrega suitã ralele-geme silicioase pot fi generate fie de o cretacicã de la Barremian la Turonian–Senonian, activitate hidrotermalã legatã de emisiunile de urmatã de depozite maastrichtian–paleocene. În soluþii ale corpurilor înrãdãcinate, fie de o activi- continuare, depozitele neogene aparþin Badeni- tate de metasomatozã generatã de circulaþia prin anului, Sarmaþianului ºi Panonianului. rocile supuse fenomenelor de alterare a unor so- Vulcanitele prezente în perimetrul abordat luþii vadoase ce s-au încãrcat pe parcurs cu silice. au fost puse în loc în mai multe etape distincte. Pot fi considerate ca produse ale unei Ofiolitele, respectiv bazaltele (rocile bazice) au fost activitãþi hidrotermale calcedoniile care apar într- puse în loc în Jurasic, iar într-o a doua etapã au fost o serie de aureole hidrotermale asociate cu fe- puse în loc o suitã de banatite. În cadrul banatitelor, nomene de argilizare, astfel de ocurenþe se în funcþie de raportul lor faþã de sedimentarul pe observã în urmãtoarele zone: pe cursul superior care îl strãbat, au fost distinse banatite maas - al vãii Poieniului în hotarul localitãþii Tisa; alte trichtiene ºi banatite paleocene. În general, în cadrul trei aureole apar pe cursul superior al vãii produselor vulcanismului banatitic predominã Pestiºului ºi una pe Valea cu Tei de pe cursul aglomeratele vulcanice, revãrsãrile de lave ºi cor - superior al vãii Dobrileºtilor, afluent de dreapta purile înrãdãcinate fiind mult mai rar întâlnite. al vãii Pestiº (Bulza); în bazinul superior al vãii Trebuie sã menþionãm cã, pe baza studiilor geolo- Bulzului apar alte trei aureole hidrotermale aso - gice efectuate pânã nu de mult, majoritatea aglome- ciate cu mineralizaþii ºi, în sfârºit, o altã aureolã ratelor vulcanice de la nord ºi de la sud de Mureº e situatã pe un mic afluent de dreapta al vãii erau considerate ca aparþinând primului ciclu al vul - Caselor de la Coºteiul de Sus. În toate aceste canismului neogen din Munþii Apuseni (Badenian – zone apar calcedonii filoniene delimitate de pla - Pliocen inferior). Pe actualele hãrþi ale Institutului nuri plan-paralele ºi având uneori în pat ºi aco- Geologic scara 1:500.000 (foile Gurasada ºi Lã- periº mulajele unor minerale preexistente. pugi–Coºtei) toate aglomeratele vulcanice sunt În sectorul situat la nord de Mureº, în considerate ca aparþinând banatitelor. cadrul aglomeratelor banatitice, se cunosc de De suita variatã ca ºi compoziþie petro - asemenea apariþii de aureole legate în parte de o graficã a acestor banatite, precum ºi de ofiolite activitate hidrotermalã. Astfel, o asemenea zonã 22 asociatã cu mineralizaþii e situatã pe Valea romane (intalii ºi camee), aflate azi în colecþia Bozului, alte douã pe Valea Dumeºtilor ºi o alta Muzeului de Istorie al Transilvaniei din Cluj. pe Valea Sârbilor (Sârbi–toate situate în depozite GHIURCA , V. (1994), studiind aceastã colecþie cretacice). Alte douã asemenea zone cu argilizãri de geme ºi folosind în acest scop ca material mai apar în aria situatã la nord de Tãtãreºti. comparativ o colecþie actualã de geme con - Se pare cã o parte din calcedoniile ce fecþionate din materiale recoltate de pe Valea apar în sectorul nordic sunt legate de procesele Mureºului, ajunge la concluzia cã, din cele 41 de de bentonitizare ale piroclastitelor din aceastã geme romane descoperite la Micia, un numãr de arie. Douã asemenea zone cu bentonite sunt situ - 18 piese (respectiv 44%) par a fi confecþionate ate la Gurasada, unde se ºi exploateazã prin douã din resursele gemifere locale recoltate de pe cariere. Intercalaþiile de bentonite apar însã pe Valea Mureºului. arii mult mai extinse, fiind delimitate de loca- Primele referiri scrise cu privire la apariþia litãþile Tãtãreºti–Gurasada–Vica. O altã zonã cu unor minerale cu calitãþi geme din familia cuarþu - bentonitizãri evidente
Load more

Recommended publications
  • Monitorul Oficial Partea I
    PARTEA I Anul 175 (XIX) — Nr. 536 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Marți, 7 august 2007 SUMAR Nr. Pagina HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 856. — Hotărâre privind repartizarea de sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural .................................... 2–32 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 536/7.VIII.2007 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind repartizarea de sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural Având în vedere prevederile art. 8 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2007, în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al prevederilor Legii bugetului de stat pe anul 2007 nr. 486/2006, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — (1) Se aprobă repartizarea sumei de 208.005 mii lei, Art. 3. — Unităților administrativ-teritoriale prevăzute în pe proiecte și pe tranșe, din sumele defalcate din taxa pe anexele nr. 1 și 2 li se asigură finanțarea proiectelor respective valoarea adăugată pentru finanțarea Programului de dezvoltare din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, alocate a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural, pe anul bugetelor locale, până la nivelul sumei rezultate în urma 2007, după cum urmează: îndeplinirii procedurii de atribuire a contractului de achiziție a) tranșa a doua, potrivit anexei nr.
    [Show full text]
  • Structural Arguments in the Analysis and Conservation of Some Romanesque Churches in Romania
    Structural Analysis of Historical Constructions, New Delhi 2006 P.B. Lourenço, P. Roca, C. Modena, S. Agrawal (Eds.) Structural Arguments in the Analysis and Conservation of Some Romanesque Churches in Romania L. Roşiu University “Politehnica” of Timişoara, Faculty of Architecture, Department of Architecture, Timişoara, Romania ABSTRACT: One of the most interesting categories of historical monuments in Romania is that of the early medieval churches. However much studied, their evolutions still have been incom- pletely clarified. The structural analysis can offer some answers in the controversy about their history, discovering the patterns and specific features. From the prototypes of the Romanesque churches, there were chosen to be analysed the most significant cases of small single nave churches from the 13th century, trying to emphasize the importance of the structural analysis for their evolutions and for the conservation solutions. 1 STRUCTURAL FEATURES AS HISTORICAL RESEARCH ELEMENTS 1.1 Importance of structural analysis Archaeology and sometimes ancient authors’ writings or stylistic analyses are often sources of information about the evolution of a historical monument. Archaeology is considered an indis- pensable way, especially in dating the cultural heritage and discovering how it was transformed. It also decodes the architectural form, their migration and influences, but can not explain them. Different skilled domains may complete the knowledge in order to understand the monuments and to ground their protection. One of them is the structural study, which tries to find the constructive thinking and how it has generated a certain architectural form. It also can help to solve some of the central problems of any study, like that of the genesis and of the influences.
    [Show full text]
  • Administraţia Bazinală De Apă Mureş
    PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII Administraţia Bazinală de Apă Mureş Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş CUPRINS Abrevieri ................................................................................................................................... 4 Cap. 1: Prezentarea generală a bazinului hidrografic Mureș .................................................. 6 Cap. 2: Riscul la inundaţii în bazinul hidrografic Mureş ....................................................... 14 2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor ............................. 14 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii ............................................................................................ 43 2.3. Istoricul inundaţiilor .................................................................................................... 51 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii ..................................................................... 53 2.5. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații ........................................................... 55 2.6. Hărți de hazard și hărți de risc la inundații .................................................................. 59 2.7. Indicatori statistici ....................................................................................................... 63 Cap. 3: Descrierea obiectivelor
    [Show full text]
  • 1 ANEXĂ Repartizarea Sumelor Pentru Achitarea Unor Cheltuieli
    ANEXĂ Repartizarea sumelor pentru achitarea unor cheltuieli urgente în vederea înlăturării efectelor calamităţilor naturale Nr. Obiectiv Unitatea Suma crt. administrativ- alocată teritorială - mii lei – 0 1 2 3 1) Județul Arad Total, din care: 8.347 1 Refacere DJ 793 C Consiliul 1.211 Refacere DJ 763 A Județean Arad Refacere DJ 792 F Refacere DJ 708 A Refacere DJ 707 C Refacere DJ 708 Refacere DJ 707 B – sat Birchiș Refacere DJ 792 E – sat Laz 2 Refacere ruptură carosabil – sat Bârzava Comuna Bârzava 1.451 Refacere Podețe – sat Lalașinț Refacere DC 83 – sat Lalașinț Refacere Cămin Cultural – sat Bârzava Refacere Străzi – sat Bârzava Refacere Străzi – sat Căpruța Refacere Străzi – sat Slatina de Mureș Refacere Podeț Nișa – sat Bârzava Refacere Podeț Țălan – sat Bârzava Refacere Pod lemn – sat Bârzava Refacere Podețe – sat Groșii Noi Refacere Străzi – sat Bătuța Refacere Podeț – sat Bătuța 3 Refacere Străzi – sat Conop Comuna Conop 300 Refacere Străzi – sat Chelmac 4 Refacere Străzi – sat Vărădia de Mureș Comuna Vărădia 545 Refacere Străzi – sat Julița de Mureș Refacere Străzi – sat Baia Refacere Străzi – sat Nicolae Bălcescu Refacere Străzi – sat Stejar Refacere străzi – sat Vărădia de Mureș Refacere podeț – sat Stejar Refacere străzi – sat Stejar Refacere DC 72 – sat Stejar Refacere Eroziune mal Vale Vâlcuța – sat Nicolae Bălcescu 5 Refacere DC 72 – sat Pîrnești Comuna Săvârșin 111 Refacere Străzi – sat Hălăliș Refacere Drum forestier – sat Hălăliș Refacere DC 74 – sat Troaș Refacere Străzi – sat Săvârsin 1 6 Refacere DC 82 – sat Bata
    [Show full text]
  • DRBM Plan – Update 2015
    The Danube River Basin District Management Plan – Update 2015 ANNEX DRAFT May 2015 ICPDR / International Commission for the Protection of the Danube River / www.icpdr.org DRAFT Danube River Basin District Management Plan – Update 2015 List of Annexes Annex 1: Competent Authorities and Weblinks to National RBM Plans in the DRBD Annex 2: Update on DRBD Surface Water Typology Annex 3: Urban Waste Water Inventories Annex 4: Industrial Emission Inventories Annex 5: Future Infrastructure Projects Annex 6: Groundwater Annex 7: Detailed Results Status Assessment Surface Water Bodies Annex 8: Inventory of Protected Areas Annex 9: Economic Analysis Annex 10: Progress in Urban Wastewater and industrial Sectors Annex 11: Overview on Agricultural Measures Annex 12: Progress on Measures Addressing Hydromorphological Alterations Annex 13: Ecological Prioritisation Approach River and Habitat Continuity Restoration Annex 14: Detailed list on Hydrological Alterations Annex 15: Financing the Joint Programme of Measures ICPDR / International Commission for the Protection of the Danube River / www.icpdr.org Competent authorities and Weblinks to National RBM Plans in the DRB Annex 1 DRAFT DRBM Plan – Update 2015 ICPDR / International Commission for the Protection of the Danube River / www.icpdr.org DRAFT Danube River Basin District Management Plan – Update 2015 Austria Hungary Federal Ministry for Agriculture, Forestry, Environment Ministry of Interior and Water Management Jozsef Attila u. 2-4 Stubenring 1 H-1051 Budapest A-1012 Wien Web link: www.kormany.hu/hu/belugyminiszterium Web link: www.bmlfuw.gv.at Web link national RBM Plan: www.euvki.hu; Web link national RBM Plan: http://wisa.bmlfuw.gv.at www.vizeink.hu Bosnia and Herzegovina Moldova Ministry of Foreign Trade and Economic Relations Ministry of Ecology, Construction and Territorial Musala 9 Development BiH-71000 Sarajevo 9 Cosmonautilor St.
    [Show full text]
  • Draft Map and the List of Administrative Units
    Defining the Scope of Application for the Strategy for Development of Sustainable Tourism of the Carpathians: Draft map and the list of administrative units The Carpathian Convention Working Group on Sustainable Tourism at its meeting on 12-14 May 2014, Bratislava, Slovakia, discussed the map presented below. The Working Group concluded that along with administrative units, the map should include the geographical scope of the Carpathians as it is currently defined by the Party. The geographical scope of the Carpathians defines the core area for implementing the actions outlined in the strategy, while the administrative borders are useful for decision making, resource allocation and monitoring purposes. The Working Group decided to develop two maps that may be useful during the implementation of the strategy: 1. A map of local administrative units on LAU1 level in EU countries, “raions” in Ukraine and municipalities in Serbia that also features the geographical scope of the Carpathians. Such map may be helpful when involving the authorities and stakeholders into project development and implementation and when action is needed for decision making and implementation on the smallest administrative level. 2. A map of administrative units at NUTS3 or NUTS2 level, “oblast” in Ukraine and districts in Serbia that also features the geographical scope of the Carpathians. Such map would be useful when action is needed on the regional decision level, and whenever the interlinkage of the Carpathians with surrounding areas is important (e.g. for optimizing
    [Show full text]
  • The Catalogue of the Freshwater Crayfish (Crustacea: Decapoda: Astacidae) from Romania Preserved in “Grigore Antipa” National Museum of Natural History of Bucharest
    Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle © Décembre Vol. LIII pp. 115–123 «Grigore Antipa» 2010 DOI: 10.2478/v10191-010-0008-5 THE CATALOGUE OF THE FRESHWATER CRAYFISH (CRUSTACEA: DECAPODA: ASTACIDAE) FROM ROMANIA PRESERVED IN “GRIGORE ANTIPA” NATIONAL MUSEUM OF NATURAL HISTORY OF BUCHAREST IORGU PETRESCU, ANA-MARIA PETRESCU Abstract. The largest collection of freshwater crayfish of Romania is preserved in “Grigore Antipa” National Museum of Natural History of Bucharest. The collection consists of 426 specimens of Astacus astacus, A. leptodactylus and Austropotamobius torrentium. Résumé. La plus grande collection d’écrevisses de Roumanie se trouve au Muséum National d’Histoire Naturelle «Grigore Antipa» de Bucarest. Elle comprend 426 exemplaires appartenant à deux genres et trois espèces, Astacus astacus, A. leptodactylus et Austropotamobius torrentium. Key words: Astacidae, Romania, museum collection, catalogue. INTRODUCTION The first paper dealing with the freshwater crayfish of Romania is that of Cosmovici, published in 1901 (Bãcescu, 1967) in which it is about the freshwater crayfish from the surroundings of Iaºi. The second one, much complex, is that of Scriban (1908), who reports Austropotamobius torrentium for the first time, from Racovãþ, Bahna basin (Mehedinþi county). Also Scriban made the first comment on the morphology and distribution of the species Astacus astacus, A. leptodactylus and Austropotamobius torrentium, mentioning their distinctive features. Also, he published the first drawings of these species (cephalothorax). Entz (1912) dedicated a large study to the crayfish of Hungary, where data on the crayfish of Transylvania are included. Probably it is the amplest paper dedicated to the crayfish of the Romanian fauna from the beginning of the last century, with numerous data on the outer morphology, distinctive features between species, with more detailed figures and with the very first morphometric measures, and also with much detailed data on the distribution in Transylvania.
    [Show full text]
  • Lista Certificatelor De Urbanism Emise În Luna Noiembrie 2019
    Lista Certificatelor de Urbanism emise în luna Noiembrie 2019 Nr. C.U. Nr. Data Scopul pentru care a fost Beneficiar Adresă beneficiar Amplasament Obs. crt. emiterii emis DTAC, DTOE, „Reabilitare drum comunal 274 / Comuna Romos Județul Hunedoara, Județul Hunedoara, DC 48B (drum comunal ce 1. 04.11.2019 comuna Romos, sat comuna Romos, satele face legătura DN7 – Halta Romos, nr. 114 Romos, Romoșel, str. DC Geoagiu spre Cugir, prin sat 48B Romos – Romoșel, limită județ Alba)” DTAC, DTOE, 275 / Zgârcea Aurelian Județul Hunedoara, Județul Hunedoara, 2. „Construire platformă pentru 04.11.2019 Mihăiță I.F. comuna Densuș, comuna Densuș, dejecții” 1 / 8 DTAC, DTOE, „Restaurare învelitoare la Județul Hunedoara, Parohia Ortodoxă Biserica de Lemn cu Hramul 276 / comuna Vețel, sat Leșnic, Județul Hunedoara, 3. Română Leșnic – Sfântul Nicolae din 04.11.2019 str. George Coșbuc, nr. comuna Ilia, sat Dumbrăvița Filia Dumbrăvița localitatea Dumbrăvița, 176 comuna Ilia, județul Hunedoara” DALI, „Capitala Daciei – Muzeu viu al Patrimoniului Cultural Consiliul Județean Județul Hunedoara, European” Județul Hunedoara, 277 / Hunedoara prin 4. municipiul Deva, str. 1 Conservarea, restaurarea și comuna Orăștioara de Sus, 06.11.2019 Direcția Tehnică și Decembrie 1918, nr. 28 punerea în valoare a cetății sat Grădiștea de Munte Investiții Sarmizegetusa din cadrul sitului arheologic Sarmizegetusa Regia, punct „Dealul Grădiștii” DTAC, DTOE, 278 / Județul Hunedoara, Județul Hunedoara, 5. Căpeț Adrian I.I. „Construire platformă 07.11.2019 comuna Bănița, comuna Bănița, depozitare gunoi de grajd” 2 / 8 PUZ, DTAC, DTOE, „Dezvoltarea infrastructurii Județul Prahova, 279 / S.C. Invoker Trans IT de comunicații în bandă largă Județul Hunedoara, 6. municipiul Ploiești, str.
    [Show full text]
  • Judecatoria Ilia 1848-1968
    JUDECĂTORIA ILIA P R E F A Ţ Ă Istoricul fondurilor judecătoreşti din Transilvania, după 1848, cuprinde date referitoare la evoluţia organizării judecătoreşti în anii dualismului austro-ungar (1867- 1918) şi de după Unirea din 1918, corespunzători epocilor modernă şi, respectiv, contemporană. Anterior anului 1867, în Transilvania, pe lângă reforma administrativă, în anul 1854, are loc şi o reformă a justiţiei în care Codul civil austriac din 1853 va sta la baza procedurilor de judecată de pe teritoriul Marelui Principat al Transilvaniei. Astfel că, pe lângă Prefectura Orăştie va funcţiona Tribunalul ţinutal Orăştie în calitate de curte judecătorească de primă instanţă, în timp ce pentru cele nouă preturi câte avea Prefectura Orăştie (Hălmagiu, Baia de Criş, Ilia, Şoimuş, Deva, Haţeg, Pui, Orăştie şi Dobra) se stabilise un număr de patru tribunale de cercetare. Important de reţinut este faptul că, dacă până la 1867, organizarea judecătorească din Transilvania se baza pe codurile de legi austriece, după 1867, instanţele de judecată au fost rapid adaptate la noile condiţii izvorâte din încheierea pactului dualist austro- ungar. În acest context instanţele de judecată obişnuite, care au creat fondurile documentare, au fost: judecătoriile de plasă, tribunalele de comitate, tablele judecătoreşti (câte una pentru mai multe comitate), Curtea de al III-lea grad şi Curia (una singură ca instanţă supremă la Budapesta). Judecătoriile de plasă aveau competenţă în materie civilă şi comercială, pentru cauze ce nu depăşeau valoarea de 300 florini, iar în materie penală soluţionau cea mai mare parte a contravenţiilor, putând face şi instrucţie penală. Legea IV din 1869 prevedea organizarea corpului judecătoresc, menţionând că judecătorii fiind independenţi şi inamovibili erau subordonaţi numai „legii şi cutumei”.
    [Show full text]
  • Biserici Parohiale Şi Capele Private Din
    Ileana Burnichioiu BISERICI PAROHIALE ù,&$3(/( PRIVATE DIN COMITATELE ALBA ù,+81('2$5$ - Editura Mega Cluj-Napoca, CUPRINS Introducere. 7 I. Organizarea administrativă și ecleziastică a comitatelor Alba și Hunedoara în intervalul anilor 1200-1550 . 11 II. Izvoare şi istoriografie . 17 III. Probleme de terminologie și context privind bisericile parohiale și capelele private . 29 IV. Aşezări, domenii şi locuri de cult în cuprinsul comitatului Alba . 43 A. Domeniile regale: Aciliu; Amnaş; Cricău; Cunţa; Ighiel; Ighiu; Ocna Sibiului; Orlat; Săcel; Sântimbru . 45 B. Domeniile ecleziastice 1. Episcopale (Episcopia Transilvaniei): Alba Iulia; Berghin; Drâmbar; (Faludi); (Ocna Mureş); Euryhaz; Sanctus Martinus; Şard . 75 2. Capitulare (Capitlul din Alba Iulia): Alba Iulia; Aiud; Aiudul de Sus; Lopadea Veche; Gârbova de Jos; Gârbova de Sus; Gârboviţa; Mirăslău; Abrud; Ampoiţa; Bărăbanţ; Boz; Cergău Mare; Ciugud; Daia Română; Damas(a)földe; Dumbrava; Fylesd; Miceşti; Sângătin; Zlatna . 87 3. Abaţiale (Abaţia Igriş): Cenade; Mănărade; Şoroştin; Ţapu . 167 C. Domeniile nobiliare 1. Nord-estul comitatului: Asinip; Băgău; Beţa; Botez; Bucerdea Grânoasă; Cecălaca; Cisteiu de Mureş; Cisteiu Român; Ciuguzel; Ciumbrud; Copand; Crăciunelul de Jos; Cuci; Deag; Faludi; Fărău; Găbud; Gâmbaş; Gâmbuţ; Gheja; Hejőd; Herepea; Hopârta; Iernut; Iştihaza; Lopadea Nouă; Noşlac; Makotelke; Ocna Mureş; Odverem; Orosia; Ozd; Petrilaca; Rădeşti; Sălcud; Sânbenedic; Sâncrai; Sâniacob; Stâna de Mureş; Şilea; Şpălnaca; Turdaş . 177 2. Podişul Secaşelor: Alămor; Cut; Doştat; Draşov; Ghirbom; Gusu; Haşag; Henig; Păuca; Riengelkirch; Roşia de Secaş; Şpring; Ungurei; Vingard . 3. Centrul comitatului: Benic; Cetea; Galda; Bukenseg; Fahid; Galda de Jos; Mihalţ; Tiur; Mesentea; Stremţ; Teiuş; Oarda de Jos . 253 4. Enclavele răsăritene: Albeşti; Mureni; Vânători; Vulcan; Boarta; Buia; Metiş; Motiş; Petiş; Veseud; Criş; Floreşti; Mălâncrav; Noul Săsesc; Roandola; Stejereni; Hoghiz; Racoşu de Jos; Racoşu de Sus; Turia de Sus.
    [Show full text]
  • Monastic Landscapes of Medieval Transylvania (Between the Eleventh and Sixteenth Centuries)
    DOI: 10.14754/CEU.2020.02 Doctoral Dissertation ON THE BORDER: MONASTIC LANDSCAPES OF MEDIEVAL TRANSYLVANIA (BETWEEN THE ELEVENTH AND SIXTEENTH CENTURIES) By: Ünige Bencze Supervisor(s): József Laszlovszky Katalin Szende Submitted to the Medieval Studies Department, and the Doctoral School of History Central European University, Budapest of in partial fulfillment of the requirements for the degree of Doctor of Philosophy in Medieval Studies, and CEU eTD Collection for the degree of Doctor of Philosophy in History Budapest, Hungary 2020 DOI: 10.14754/CEU.2020.02 ACKNOWLEDGMENTS My interest for the subject of monastic landscapes arose when studying for my master’s degree at the department of Medieval Studies at CEU. Back then I was interested in material culture, focusing on late medieval tableware and import pottery in Transylvania. Arriving to CEU and having the opportunity to work with József Laszlovszky opened up new research possibilities and my interest in the field of landscape archaeology. First of all, I am thankful for the constant advice and support of my supervisors, Professors József Laszlovszky and Katalin Szende whose patience and constructive comments helped enormously in my research. I would like to acknowledge the support of my friends and colleagues at the CEU Medieval Studies Department with whom I could always discuss issues of monasticism or landscape archaeology László Ferenczi, Zsuzsa Pető, Kyra Lyublyanovics, and Karen Stark. I thank the director of the Mureş County Museum, Zoltán Soós for his understanding and support while writing the dissertation as well as my colleagues Zalán Györfi, Keve László, and Szilamér Pánczél for providing help when I needed it.
    [Show full text]
  • An Overview of the Knapped Stone Economy at the Tărtăria Site (Transylvanian Basin, Romania) Otis Crandell
    An overview of the knapped stone economy at the Tărtăria site (Transylvanian Basin, Romania) Otis Crandell Department of Anthropology. Universidade Federal da Paraná. Curitiba, Paraná, Brazil. Email: [email protected] Abstract: This study focused on sourcing the lithic artefacts from the Tărtăria site in the Transylvanian Basin. The objective was to establish a model of the procurement patterns of the population at the settlement. This site is located along the middle region of the Mureș River and has several habitation levels belonging to the Vinča A, Vinča B, Vinča-Turdaș (or Vinča C), Petrești and Coțofeni cultures (Middle Neolithic to Chalcolithic). Most of the results of this study are based on analysis of the artefacts from Iuliu Paul’s excavation in 1989. This knapped artefacts from the Tărtăria site were categorised by tool type, signs of usage and retouch, and probably geographic origin. The sources of the artefact materials were predicted based on macroscopic and petrographic analyses (polarized light optical microscopy). The lithics appear to be made from the same types of materials found at other contemporary sites in the area. As with other sites, the most common imported material is obsidian, followed by Miorcani type Moldavian flint. Balkan flints represent only a small part of the assemblage. Of the local material, the vast majority is chert, likely local Trascău Mts. chert, which represents over half of the pieces in the assemblage. Although the site is closer to sources of jasper in the Metaliferi Mts. than some other Neotlihic and Chalcolithic sites down river, very few of the artefacts were made from jasper.
    [Show full text]