PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! PRIMIRI LA TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU ——— .— — — —* - x— ■■ - Bohuslav Chnoupek, ministrul afacerilor externe al R. S. Cehoslovace ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN

i Anul LVI Nr. 13 771 Sîmbâtă 29 noiembrie 1986 Prima ediție 6 PAGINI - 50 BANI PROGRAMELE SPECIALE DE DEZVOLTARE A AGRICULTURII - ÎNFĂPTUITE RIGUROS, ÎN TOATE JUDEȚELE, IN TOATE UNITĂȚILE! în ansamblul strategiei stabilite de privește executarea lucrărilor agro- vel necorespunzător față de etapa in din prevederi. Dintre cauzele acestei conducerea partidului și statului pedoameliorative și măsurile ce se care ne aflăm. situații, care sint multiple și com­ nostru pentru înfăptuirea obiective­ impun pentru buna desfășurare a Chiar dacă, așa cum ni s-a argu­ plexe, pornind de la slaba preocu­ lor noii revoluții agrare au fost lua­ acestora in continuare. în principal mentat la Ministerul Agriculturii, pare pentru această acțiune și în­ te o serie de măsuri care să asi­ este vorba de fertilizarea terenuri­ realizările pe zece luni din acest an cheind cu defecțiuni in organizarea gure creșterea puternică a producției lor cu îngrășăminte organice, admi­ în ce privește executarea scarifică­ și desfășurarea propriu-zisă a acti­ agricole, îndeosebi prin accentuarea nistrarea de amendamente specifi­ rii și aplicarea de îngrășăminte or­ vității, ne vom referi la una care factorilor intensivi. In acest scop, din ce pentru corectarea acidității sau ganice se situează la un nivel supe­ condiționează în ' mod direct nivelul inițiativa și sub directa îndrumare a a alcalinității solurilor, executarea rior rezultatelor din ultimii doi-trei rezultatelor. Este vorba de reparti­ secretarului general al partidului, scarificării și a subsolajului pe te­ anj luate in ansamblu, aceasta nu zarea neechitabilă a cantităților de tovarășul Nicolae Ceaușescu, au fost renurile grele și cele puternic com­ poate constitui un motiv de mulțu­ amendamente corespunzător sarcini­ elaborate o serie de programe de pactate. Pe zece luni din acest an mire intrucit nerealizările rămin tot lor ce revin fiecărui județ. Astfel, in importanță majoră, intre care Pro­ multe județe, printre care Giurgiu, gramul cu privire Ia organizarea te­ Botoșani, Mehedinți, Alba, Dolj. Si­ ritoriului și creșterea fertilității so­ biu, Suceava, Timiș și Maramureș, Secretarul general al Partidului pe multiple planuri a acestor bune turor armelor nucleare și reducerea lurilor în perioada 1986—1990 ocupă livrarea amendamentelor a fost sub Comunist Român, președintele Re­ raporturi. S-a exprimat, totodată, substanțială a armamentelor con­ un loc deosebit, materializarea în­ prevederile din programele proprii, publicii Socialiste România, to­ dorința de a se extinde și în viitor venționale, pentru realizarea de tocmai a sarcinilor preconizate în REZULTATE CE EVIDENȚIAZĂ MARI REZERVE cantitățile primite oscilind intre 11 și varășul Nicolae Ceaușescu, a primit conlucrarea româno-cehbslovacă pe pași reali in direcția edificării unui această direcție fiind de natură să 54 la sută față de cele stabilite pe vineri pe tovarășul BohusJav Chnou­ plan politic, economic, tehnico-știin­ climat de pace și securitate, de în­ asigure sporirea in ansamblu a po­ zece luni, fapt ce explică in bună pek, ministrul afacerilor externe al țific și în alte domenii de activitate țelegere și colaborare pe continen­ tențialului productiv al tuturor ca­ măsură realizările mici, sub media Republicii Socialiste Cehoslovace, de interes comun, spre binele ambe­ tul european și în lume. S-a arătat tegoriilor de pămint din țara noas­ DE CREȘTERES A FERTILITĂȚII7 SOLURILOR pe țară. Este o stare de lucruri care care efectuează o vizită oficială de lor țări și popoare, al cauzei gene­ că, în situația complexă în care se tră, și in primul rind a solurilor să­ evidențiază limpede concluzia că or­ prietenie în țara noastră. rale a socialismului și păcii in lUme. află omenirea, se impune ca toata race. Datorită diversității măsurilor ganelor de specialitate însărcinate cu Tovarășului Nicolae Ceaușescu Pornindu-se de la potențialul eco­ popoarele, forțele democratice, pro­ preconizate și, mai .ales, volumului repartizarea amendamentelor le re­ l-au fost adresate un salut prietenesc nomic în continuă creștere al Româ­ gresiste, antiimperialiste de pretu­ mare de muncă ce trebuie efectuat, au fost administrate amendamente pe nerealizări și ele periclitează înfăp­ vine datoria de a asigura un raport și cele mai bune urări din partea niei și Cehoslovaciei, s-a apreciat tindeni să acționeze cu răspundere realizarea lucrărilor agropedoamelio- 393 400 hectare, ceea ce înseamnă o tuirea întocmai a progresului stabi­ echitabil intre cantitățile livrate în tovarășului Gustav Husak, secretar că este necesar să se acționeze în și fermitate pentru oprirea cursului rative a fost eșalonată pe o perioa­ depășire a sarcinii anuale cu 6 la lit pentru acest an. Mâi mult, analiza fiecare județ, corespunzător preve­ generai ai Comitetului Central al continuare pentru dezvoltarea co­ periculos al evenimentelor, pentru dă mai îndelungată, de cinci ani. sută. Totodată, au fost efectuate în detaliu a modului de realizare a sar­ derilor din programele proprii. Partidului Comunist dip Cehoslova­ laborării economice, pentru intensi­ reluarea și consolidarea politicii de ceea ce în fapt corespunde ciclu­ arături cu subsolier pe 1 561 300 hec­ cinilor în ce privește executarea sub­ O problemă cu totul aparte o con­ cia. președintele Republicii Socia­ ficarea cooperării și specializării în destindere, înțelegere și colaborare lui de revenire cu asemenea lu­ tare, cu 14 la sută mai mult decit solajului și, îndeosebi, administrarea stituie asigurarea amendamentelor liste Cehoslovace. producție, pentru sporirea și diver­ internațională. crări pe aceeași suprafață. De aici s-a prevăzut pe întregul an. Can­ amendamentelor duc la constatări pe bază de fosfogips, obligatoriu dc Mulțumind, tovarășul sificarea schimburilor comerciale. A fost exprimată hotărîrea Româ­ decurge necesitatea imperioasă ca titățile de îngrășăminte organice care, de asemenea, nu pot fi consi­ aplicat pe terenurile sărăturate, pen­ Nicolae Ceaușescu ,a rugat să se Au fost abordate, de asemenea, niei și Cehoslovaciei de a-și întări sarcinile stabilite pentru fiecare aplicate însumează 32,7 milioane derate ca mulțumitoare. Dar să ar­ tru reduperea alcalinității. terenuri transmită tovarășului Gustav Husak aspecte actuale ale vieții interna­ conlucrarea pe arena mondială, da etapă în toate județele și în toa­ tone, iar scarificarea solului s-a exe­ gumentăm. Dacă pe ansamblul țării care ocupă mari suprafețe în județele un salut călduros, împreună ’cu cele ționale. a contribui activ, împreună cu ce­ te unitățile agricole să fie îndepli­ cutat pe 291 000 hectare, ceea ce re­ administrarea de amendamente s-a Buzău. Călărași, Brăila, Ialomița, mai bune urări. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a lelalte țări socialiste, cu toate sta­ nite integral, orice întîrziere avînd prezintă 65 la sută și, respectiv, 56 făcut pe suprafețe mai mari decit Constanța, Tulcea și Vrancea. Faptul în cadrul întrevederii au fost evi­ subliniat că problema fundamentală tele lumii, la Soluționarea proble­ consecințe negative asupra reluării la sută din sarcinile stabilite la aces­ cele planificate, in schimb, ca repar­ că agricultura a primit cantități dențiate tradiționalele relații de a zilelor noastre o constituie oprirea melor complexe ale contemporanei­ la- intervalele stabilite a ciclului de te lucrări. Din acest tablou sintetic tizare în teritoriu, se constată exis­ foarte mici din aceste sortimente de prietenie și colaborare dintre Par­ cursei înarmărilor și trecerea la tății, în interesul tuturor statelor, al lucrări ameliorative, și, în final, asu­ rezultă că in timp ce la două din tența unor mari diferențe între ju­ amendamente, explică de ce în jude­ tidul Comunist Român și Partidul dezarmare, în primul rînd la dezar­ cauzei securității și păcii în lume. marea nucleară, că este necesar să pra creșterii dorite a potențialului lucrările agropedoameliorative — ad­ dețe. Bunăoară, în timp ce județele țele amintite realizările sint cu­ Comunist din Cehoslovacia, dintre La primire a participat loan Totu, România și Cehoslovacia, subliniin- z. se acționeze cu toată hotărîrea pen­ productiv al pămîntului. ministrarea de amendamente și efec­ Olt, Hunedoara, Mureș, Brașov și prinse numai între 7 și -42 la sută din ministrul afacerilor externe. tuarea subsolajului — sarcinile pe' Sectorul agricol IIlov depășesc cu du-se rolul determinant al convor­ tru oprirea amplasării de noi ra­ prevederi. Situația poate părea pa­ A fost prezent Jan Papp, amba­ în rindurile ce urmează vom sub­ întregul an au fost realizate și de­ mult sarcinile pe acest an, în alte radoxală dacă ținem seama că la birilor și înțelegerilor convenite'la chete în Europa și retragerea ce­ linia, prin prisma rezultatelor înre­ pășite în numai zece Juni, la cele­ județe, cum sini Alba, Arad, Bo­ cel mai înalt nivel în dezvoltarea lor existente, pentru eliminarea tu­ sadorul Cehoslovaciei la București. gistrate pe zece luni, cîteva proble­ lalte — executarea scarificării și toșani, Dolj, Harghita, Maramu­ Aurel PAPADHJC me privind stadiul realizării sarci­ aplicarea de Îngrășăminte organice reș si Mehedinți, realizările sini nilor stabilite pe acest an în ce — realizările se situează la un ni­ cuprinse doar intre 49 și 28 la sută (Continuare in pag. a III-a) Ambasadorul Republicii Peru Președintele Republicii în timpul convorbirii care a avut Ambasadorul peruan a adresat Socialiste România, .tovarășul loc cu această ocazie au fost sub­ calde mulțumiri pentru sprijinul ce Nicolae Ceaușescu, a primit, vi­ liniate ’ bunele relații dintre Româ­ i-a fost acordat de președintele neri, 28 noiembrie, pe Jaime Castro nia și Peru, precum și dorința dez­ Nicolae Ceaușescu, de Consiliul de așezări■ Înscrise viguros In spațiuln civilizației« socialiste Mendivll, ambasadorul Republicii voltării lor în continuare, atît pe Peru la București, cu prilgjul în­ plan bilateral, cit și pe arena in­ Stat și guvernul român in îndepli­ cheierii misiunii sale in țara noastră. ternațională. nirea misiunii sale in țara noastră. TiRGU NEAMȚ: QraȘ ÎN tOdtâ Willy de Clercq, membru al Comisiei C.E.E. Președintele Republicii Socialis­ acest context, s-a apreciat că există rope unite, a colaborării, securității puterea cuvintului te România. tovarășul condiții pentru adineirea si diversi­ • si păcii. Arătînd că dezarmarea, in Nicolae Ceaușescu. a primit, vineri, ficarea acestor raporturi, precum si primul rind dezarmarea nucleară, pe Willy de Clercq, membru al Co­ intre România si țările membre ale reprezintă problema fundamentală a Un urmaș al lui „Moș Nichifor localităților patriei. Orașul este misiei Comunității Economice Eu­ acestei organizații. în folosul reci­ zilelor noastre, șeful statului român Cotcariul“ incă iși mai plimbă nou de la un capăt la altul, cu o ropene (C.E.E.), responsabil cu re­ proc. al cauzei păcii și 'înțelegerii a relevat că, în ansamblul măsurilor „harabaua" — in fapt o birjă pom­ arhitectură specifică, împletind lațiile externe, care participă la lu­ internaționale. S-a relevat roiul deo­ Dentru întărirea securității si încre­ poasă, demnă de Hollywood — pe noutatea contururilor cu nota tra­ crările sesiunii a Vl-a a Comisiei sebit ce revine Comisiei mixte derii ne continentul european, tara străzile Tirgului Neamț. Ii plimbă dițională. S-au construit peste 2 500 mixte România — Comunitatea Eco­ România — Comunitatea Economică noastră acordă o atentie deosebită mai cu seamă pe cei străini de de apartamente pentru cetățenii nomică Europeană, ce se desfășoară Europeană In promovarea unor for­ dezvoltării raporturilor economice oraș, în căutare de „culoare lo­ orașului, o policlinică nouă, un la București. me noi de conlucrare, reciproc avan­ bilaterale si multilaterale între țările cală". Dar pină și aceștia (sau nou cinematograf, două complexe Europei, intre toate statele lumii. mai ales ei !) sint nevoiți să recu­ meșteșugăreștii, două unități hote­ Oaspetele a adresat președintelui tajoase. in diferite domenii de acti­ Nicolae Ceaușescu calde mulțumiri vitate. intre România si C.E.E. La intrevedere a participat Ilie noască, după cîteva minute, că liere. a fost pusă în funcțiune o Văduva, ministrul comerțului exte­ numai trăsura mai este „de epocă“ centrală telefonică... De altfel, să pentru întrevederea acordată. In timpul convorbirii, președintele In timpul convorbirii au fost dis­ Nicolae Ceausescu a subliniat impor­ rior si cooperării economice interna­ Si. bine-nteles. unifornja galonată știți, pină la Congresul al IX-lea ționale. și infiretată a omului ce strunește al partidului, orașul nostru nu era cutate probleme legate de dezvol­ tanta deosebită a întăririi conlucră­ A luat parte Pablo Bernavides, di­ bidiviii parcă hrăniți cu jeratic. decit un sat mai răsărit. tarea în continuare a relațiilor de rii între toate statele europene, ast­ rector pentru țările socialiste in Di­ Dar si vizitiul — cicerone ad-hoc Intr-adevăr. Nu aflai aici decit cooperare si a schimburilor comer­ fel incit acestea să-si aducă o con­ recția generală a relațiilor externa și... în afara onorariului — iși in­ un sat mai mare, cu pretenții de ciale dintre România si C.E.E. In tribuție activă la făurirea unei Eu­ a C.E.E. formează de la bun început pasa­ „tirg". Numele era, pentru vremea gerii că orașul de pe „Ozana cea aceea, marca orgoliului . De atunci, frumos curgătoare" deține toate lucrurile s-au schimbat ; in cele atributele unui oraș modern, nou două decenii de istorie nouă, in și înfloritor. în care doar numele viața "orașului și-a făcut loc, cu de „tirg" mai e anacronic. „Dar nu putere, industria. Multe între­ deranjează, cum nici prezența tră­ prinderi. intre care fabrica de vol- Tirgu Neamț : Fostul tirg □ devenit un oraș modern REFERENDUMUL - EXPRESIE A VOINȚEI DE PACE surii nu deranjează" — vin asigu­ vatir, fabrica de mobilă, cea de rările si trebuie să le dăm crezare. furnituri sau aceea de paneluri, De ce ar deranja și pe cine o tră­ complexul de prelucrare a legu­ au adus localității lor renumele tot o floare, sau un buchet multi­ sură de epocă pe un bulevard mo­ melor și fructelor, alte unități de „oraș al trandafirilor". Tran­ color, prins in panglica străvezie dern. intr-un oraș care-și spune, industriale concentrează un număr dafirii înfloresc la tot pasul — pe a Ozanei... A NAȚIUNR NOASTRE cu consecvență și cochetărie, de lucrători ce egalează numărul alei, in curți, in fața noilor blocuri ..tirg" ? Primarul, observator atent, cu • locuitorilor orașului de acum 20 — mîngiind ochiul trecătorului. ochiul si cu sufletul, al orașului în­ — Tirgu Neamț este un oraș in de ani. Intre timp, populația ora­ — Este un simbol ? Mai trăim incă multi din cei care păcii, prin rezolvarea tuturor liti­ zuire a războiului. De aceea so- toată puterea cuvintului — ne asi­ tinerit, definea astfel, poetic, dar cu au văzut Leningradul si Londra, giilor la' masa tratativelor. O ideo­ cetim că. pe lingă atîtea multe șului a depășit cifra de 20 000. O — Noi așa am' vrea să fie soco­ realism, chipul orașului: floare in­ gură (dacă mai e necesar !) pri­ populație tînărâ — media de Varșovia si Dresda. Coventry si logie si o educație a păcii, in spi­ forme de a tine prezentă în mintea marul. tovarășul Gheorghe Lețu. tit. Nu există, pentru orașul nos­ tre flori. Trăgindu-și seva din in­ Iasiul. Berlinul si atitea alte orașe, ritul frăției intre popoare, in spi­ tuturor ideea luptei pentru vîrstă abia depășește 20 de ani tru, simbol mai sugestiv decit dustrie, Tirgu Neamț trăiește rit- Un oraș al cărui destin reflectă — intr-un tînăr oraș, cu mulți faimă a civilizației umane, nimici­ ritul colaborării pașnice pe toate race. Ia inițiativa tovarășului grija partidului nostru, a secreta­ trandafirul, care, la propriu și la te de război, intr-un soi de sălba­ tărîmurlle cerute de viată si de Nicolae Ceaușescu s-a preconizat rului general al partidului, to­ copii și cu multe fiori. Semn figurat, este o floare intre flori. Anica FLORESCU tică și nebunească pornire distruc­ progresul civilizației. O stiintâ a desfășurarea unui referendum pen­ varășul Nicolae Ceaușescu, pentru că-și iubesc orașul, gospodarii din Ați privit din înălțimea Cetății tivă. Mai trăim incă mulți din cei păcii, adică o metodă si o moda­ tru pace. Este o acțiune cit se dezvoltarea armonioasă a tuturor Tirgu Neamț, iubitori de frumos, Neamțului orașul nostru ? Pare (Continuare în pag. a II-a) care au văzut Europa arzînd. din litate de a insufla oamenilor în­ poate de binevenită, de încuraja­ Pirinei in Caucaz. Mai trăim incă credere in posibilitatea evitării si toare. Căci referendumul este un multi din cei care am suportat chiar eliminării războiului din via- drept al cetățenilor, al tuturor ce­ zeci si zeci de bombardamente ta omenirii. tățenilor. de a se pronunța asupra aeriene. într-o vreme cînd si pani­ Dar se vede, se știe că toate a- unor probleme de interes general, ca si moartea veneau, trăsneau, cestea nu pot veni de la sine. Că de a se implica direct în rezol­ Cutezătorul proiect școala de toate grade­ dire, în progresul teh­ a-și asuma, romantic tmbogățind moșteni­ mediul școlii, noile transformind totul in pulbere si pacea este o mare victorie a ome- varea lor. Cetățenii României, ti­ constructiv al națiunii le. întreaga activitate nic, in formarea ca și responsabil, sensuri rea eroică — de luptă, generații vin către ve­ neființă. Mai neri si vîrstnici. noastre implică tine­ educativă cu tinăra patrioți și revoluțio­ și dimensiuni ale vii­ de ideal, de progres trele muncii acredi- trăim încă multi s-au , pronunțat retul ca Pe o adevă­ generație se înscriu nari. Vocația tinereții torului. multilateral al patriei late fiind cu însemne­ din cei care am hotărît pentru rată forță socială in firesc in procesul re­ de a descoperi, de a Privirile ne sint — ei sint mai mult le competentei, ale fost pe fronturi paoe. pentru de­ bătălia pentru nou, voluționar pe care da bătălii ale cunoaș­ chemate către mii și decit simpli continua­ noului, ale spiritului ori în lagărele zarmare. aprobind pentru creație, pentru il străbate societatea terii. ale creației, ale mii de locuri unde tori. $i de ei depinde, creator. fascismului și am POPOR AL MUNCII, politica responsa­ afirmarea — prin fap­ noastră, proces căruia faptelor constructive trăiesc, muncesc și vi­ in atit de inaltă mă­ Intilnirile cu ase­ fost terorizați, in bilă și umanistă tă — a iubirii de pa­ ii aparține și educa­ constituie o trăsătură sează tinerii patriei, sură, cum va arăta menea oameni ma­ fiecare clipă, cu a partidului nos­ trie, pentru cinstirea ția pentru muncă și consemnată cu litere li vedem doborind re- mileniul al lll-lea pe turi, marcați de voca­ groaza si arsura tru. Pacea este o tricolorului strămo­ ția tinereții, a iubirii morții. Si totuși... POPOR AL PĂCII problemă vitală. șesc. Orizonturile noi de patrie și de muncă, Ce-ar fi să ne a- Cea dinții proble­ care ■ se deschid pa­ se petrec diurn, pre­ mintim cite iluzii mă în viata o- triei mobilizează deo­ tutindeni, acolo unde ne-am făcut des­ menirii. Si deci potrivă energiile șco­ se dau bătălii crea­ pre pace sub bom­ ne privește pe lii, ale organizațiilor toare, ale progresului, bardamente si de ctte ori s-a iu- nirii întregi, că pentru aceasta po­ toti. Absolut pe toti. Să ne mîn- de tineret și copii, ale Tineri sub arcadele viitorului ale calității și eficien­ rat că. terminindu-se □ cumplită poarele trebuie să lupte din răs­ drim deci că sintem printre cei părinților, către do- ței. Lingă aceștia, vii­ conflagrație mondială. se vor în- puteri. Noua fată a lumii trebuie dinții care reducem unilateral cu bmdirea unei noi cali­ torii constructori, vii­ multi strădaniile ca aceea să fie să capete culoarea și lumina păcii. 5 la sută armamentele,, efectivele tăți in munca și viața ÎNSEMNĂRI torii specialiști și in-, cea din urmă ? Nu de alta, ci ma­ Știința. dacă vrea să fie știință și cheltuielile militare. Că sintem celor care cresc și în­ ventatori au — in car să ne amintim de noțiuni si adevărată, să pună toate imensele printre cei dinții care, in legătură vață de la noi, o dată spațiul ospitalier al ( idei la ordinea zilei in acei ani : ei capacități in zăgăzuirea războiu­ cu aceasta, am recurs la un refe­ cu noi. Ne preocupă școlii, al producției, al „tactica si strategia războiului", lui. nu in înarmări fără limită, fără rendum. cu un remarcabil rol po­ pe toți, ca societate, viață, pentru exigen­ clare In cărțile de is­ corduri ale șarjelor de străbunul pămint ro­ cercetării — cele mai „știința _____războiului".. ______„necesitatea posibilități de control, sfidind orice litic. moral, educativ. E încă o do­ ca părinți, sporirea țele noii revoluții din torie și geografie ale oțel și recorduri ale mânesc. bune condiții de afir­ războiului", „filozofia sau ideolo­ rațiune. îmi amintesc că. prin anii vadă peremptorie că noi urim eficienței educative a știință, tehnică și a- patriei. Vocație a iu­ arenelor olimpice, ti Lingă cei care In mare, de instruire, de gia războiului", au torturat omeni­ 1936—1939. provocatorii de război războiul si credem în pace si in activității instructive, gricultură, pentru vii­ birii de țară, asupra cunoaștem ca autori anii 2000 se vor .afla formare multilaterală rea peste două decenii. practicau psihologia defetismului : toate binefacerile ei. Așa cum ara­ realizarea unei adevă­ torul comunist al noi­ căreia aduc mărturie de invenții tehnice la pragurile maturită­ — pentru știința, in­ Si dacă e așa. ne întrebăm cum războiul e o fatalitate, ziceau ei. tă tovarășul Nicolae Ceaușescu : rate investiții pe ter­ lor generații. mari șantiere ale ela­ sau de emoționante ții creatoare, o impre­ dustria, agricultura e posibil oare ca. în patru decenii si nimeni nu i se poate împotrivi. „Deși, situația internațională este men lung, in conștiin­ Asemenea ginduri nului tineresc, ener­ poeme, ti regăsim in sionantă tinerețe spi­ noului mileniu, pe (cite s-au scurs de la doborirea De fapt, era prima lovitură dată deosepit de gravă, privim cu în­ ța și sensibilitatea ce­ cată a fi, astfel, des­ giile care cohferă puls sutele de ateliere ale rituală dovedesc, prin care il intimpină cu fascismului militarist si războinic) păcii : o traumatizau, o ucideau in credere viitorul. Avem deplina con­ lor mai tineri fii ai chideri către un pro­ bărbătesc atitor com­ cercetării științifice fapte de muncă și întreaga lor tinerețe omenirea să nu fi abandonat de conștiințe. Este ceea ce încearcă vingere că stă în puterea noastră, patriei — generația ces viu, deosebit de binate, uzine, labora­ sau in marele amfi­ creație, prin străduin­ de spirit și capacitate istov terminologia din „știința unii si acum printr-o perfidă pro­ a popoarelor ca. actionind unite, matură a începutului dinamic, ale cărui toare de cercetare, teatru deschis al noii ța de autodepășire creatoare. Vocația ti­ războiului" si să nu fi trecut la o pagandă. Se aude tot mai des : cu toată fermitatea, să schimbe celui de-al lll-lea mi­ roade au devenit și elevii și studenții de revoluții agrare. Pre­ continuă, toți cei care, nereții înseamnă, pen­ tactică si strategie a păcii, la o „Ce putem face si noi. bieți muri­ cursul evenimentelor, să oprească tutindeni, ca oameni. in 1965 și in anii ur­ leniu. devin însemne ale a- ieri iși împlinesc prin tru ei, deopotrivă, dă­ știință a păcii, la o filozofie și tori „Fabricanții de arme stăpi- drumul spre catastrofă si să asi­ Născute pe coordo­ cestui timp, in geo­ competență și dăruire Ca specialiști, ii sim­ mători, au trăit cu în­ ruire pentru progre­ ideologie apăcii...... Ia o artă a păcii. nesc lumea"...... Sintem prea mici..." țim cum poartă in fi­ treaga ființă, ca elevi gure calea spre destindere, trium­ natele unui viitor lu­ grafia fizică și morală legămintul față de pa­ sul tehnico-științific și la o practică a păcii ? Nu-i adevărat ! Putem zăgăzui cid, gindit de partidul a patriei. Tinerii sint trie, partid și popor. bra personalității lor. sau studenți, legămin­ O știință a păcii ! Asta ar în­ războiul pentru că noi sintem mi­ ful rațiunii, să impună dezarma­ nostru comunist, cu­ chemați, prin cea mai Prezenți pretutindeni in pregătirea profe­ tul de inimă și de social, iubire de pa­ semna. in fond, mîntuirea omenirii liardele : războinicii se numără rea. pacea și conlucrarea pașnică cerit eroic, treaptă cu caldă voce a contem­ unde țara întemeiază sională pe care o do- conștiință față de pre­ trie, spirit revolu­ de spaima si ucigasa primejdie a doar cu zecile de mii. intre toate națiunile lumii". treaptă, de intreaul poraneității lor lumi­ trepte ale eroicului bindesc, însemnele a- zent, față de viitorul ționar. războiului. O politică a păci', prin De aceea socotim lupta poporu­ nostru popor, noile noase, către cucerirea său destin, tinerii co­ celeiași nevoi supre­ deschis prin hotăriri- oprirea fabricării de arme, ince- lui român pentru pace o formă Dumitru ALMAȘ direcții de acțiune că­ unor avanposturi im­ muniști vădesc o pro­ me de a-și apropia le istoricului Congres Mihai pînd cu cele nucleare, și prin tre- lăudabilă si chiar eroică a dorin­ tre care este chemată presionante — in gin- fundă capacitate de viitorul: Prețuind și al IX-lea. Prin inter­ NEGULESCU cere la dezarmare. O diplomație a ței. a voinței, a politicii de zăgă- (Continuare în pag. a V-a) PAGINA 2 SCINTEIA — sîmbâtă 29 noiembrie 1986 CIND COMUNIȘTII TRANSFORMA POSIBILUL IN REALITATE

Repartizarsa și folosirea judicioasă a forțelor — cale importantă pentru valorificarea superioară a potențialului de energie și inteligență al colectivului Gospodari de frunte - și fruntași

Au trecut patru luni și jumătate tului orășenesc de partid să intre de cind. în ciclul de însemnări des­ ' ■ iiț mină în aceeași zi, cel puțin o dată pre activitatea organizațiilor de VIAȚA DE PARTID o pe săptămină. pentru ca, apoi, prin în contractarea animalelor partid din Valea Jiului. într-un ar­ examinarea impreună cu biroul or­ ticol intitulat „în răspunderea celor ganizației de partid, cu biroul exe­ mai bune cadre — redresarea acti­ cutiv al consiliului oamenilor mun­ Comuna. Breznița de Motru este o în vară au fost multe ploi, ve­ pînă acum ? Mai notăm 771 hl lapte, vității brigăzilor cu restante la pro­ la întreprinderea minieră Vulcan cii. cu șefii sectoarelor miniere a așezare din zona colinară a Mehe- getația a crescut abundentă. O se­ 3,6 tone miere de albine, 165 000 ducția de cărbune*' — ne-am propus stărilor de lucruri constatate, să se dințiului. Terenurile de aici, situate rie de amenajări — canale de eva­ ouă. Să mai adăugăm și cele să revenim, după un timp, spre a adopte, pe loc, măsuri și decizii co­ in pantă, sint mai anevoios de cuare a apei, consolidări de teren, peste 350 tone legume și fructe. lucrat, dar cooperatorii, oameni har­ suprainsămințări cu ierburi repede consemna eficacitatea măsurii adop­ partizarca cadrelor pe cele 11 bri­ cu cît mina acumulase mari rămîneri respunzătoare. Frecventele analize Cind ajungem în centrul comunei, tate în luna mai a.c. de biroul Co­ ale secretariatului comitetului orășe­ nici și întreprinzători, reușesc să ob­ crescătoare — au fost făcute tot cu Constantin Dan vrea neapărat să ve­ găzi (așa cum a fost întocmit in luna în urmă la lucrările de pregătiri și țină pe ele rod tot mai bogat. concursul cetățenilor și pc cele 25 mitetului orășenesc de partid Vul­ mai a.c.) și, arătindu-i situația de deschideri. Pentru recuperarea aces­ nesc de partid efectuate la mină, cu dem și stupina primăriei, care a can. activul de partid si factorii de con­ Despre cei care trăiesc pe această hectare goluri alpine. Participînd la ajuns la 150 familii de albine. Ne atunci a restanțelor la producția de tui handicap — decisiv insă pentru lucrări, locuitorii și-au servit pro­ cărbune pe fiecare brigadă, il rugăm pregătirea și punerea în funcțiune a ducere. perseverenta urmăririi mo­ vatră românească — racordată pu­ face cunoștință și cu cei doi apicul­ TRECUT. Mai ’86. Atunci. în lua­ dului in care au fost înfăptuite mă­ ternic. precum toate așezările pa­ priile interese, ca si cele generale, tori — Constantin Dogaru si soția s-o dea compartimentului de resort noi capacități productive — biroul căci în felul acesta au avut unde rea măsurii de care aminteam, s-a pentru a o aduce „la zi" pînă cind comitetului orășenesc a intervenit surile adoptate anterior, discuțiile triei. la pulsul marilor prefaceri ale sa. Niculina. care sînt ajutați, la ac­ pornit de la o realitate : din cele 72 purtate cu minerii, individuale sau timpului nostru — se spune, pe bună pășuna animalele pînă toamna tivitatea din stupină, și de cei trei ne vom reîntoarce din mină. energic, insistînd pentru o regrupare tîrziu. de brigăzi de la I.M. Vulcan. 24 des­ Directorul minei ne propune să-1 și aliniere nouă a forțelor. Au fost în colectiv. în sala de apel, in aba­ dreptate, că șî-'t iscusiți și vrednici fii. care au îndrăgit această mese­ fășurau o activitate inegală de la însoțim spre un loc de muncă unde întărite brigăzile de la pregătiri, s-au taje, in oraș sau chiar acasă la a- crescători de animale. Este cît se rie de la părinți. în apropiere oprim lună la lună, cumulind restanțe in trebuie să ajungă urgent. „Este un creat condiții tehnico-materiale și ceștia, receptivitatea si solicitudinea poate de adevărat. Și e suficient să și la microfcrma de iepuri, tot a realizarea planului, iar 11 brigăzi nu abataj unicat in istoria minei Vul­ organizatorice pentru sporirea vite­ față de problemele lor de muncă și parcurgi străzile satului de centru și primăriei, pentru care s-au amenajat își realizaseră sarcinile de plan atît can — ne spune. Zi și noapte, timp zelor de înaintare, a fost intensifi­ de viață, atitudinea intransigentă ale celorlalte 6 sate care compun co­ însemnări din comuna și cultivat, pe un teren cîndva nefo­ în cursul anului precedent, cit și în de patru luni, am pregătit condițiile cată întrecerea pentru stabilirea de fată de cazurile de indisciplină au muna și te vei convinge pe deplin, losit. 3 hectare cu lucernă. perioada care trecuse din 1986. Fără pentru punerea in funcțiune a unui recorduri la înaintări ș.a. Si lucru­ avut și au o puternică înrîurire asu­ în fiecare gospodărie bine rostuită a fi subestimată activitatea celor­ pra climatului de muncă și stării de se văd multe animale, multe păsări, Breznița de Motru, Acum, cînd recoltele au fost strînse abataj frontal de mare capacitate in rile au început să se redreseze : din din cîmp, locuitorii comunei — în frun­ lalte brigăzi, pentru cele 11 care au stratul 13. dotat cu o combină de cei 700 ml lucrări de pregătiri res­ spirit a oamenilor, a redresării si iar ca expresie a veniturilor obți­ avut rămîneri constante în urmă si tăiere K. $.-3 M de fabricație sovie­ tante in acest an vor fi recuperați așezării pe făgașul dorit a activității nute — multe case noi. impunătoare, județul Mehedinți te cu oamenii primăriei — au început ale căror nerealizări au afectat con­ tică și susținere cu stzlpi hidraulici. pînă la sfîrșitul anului 500 ml. Chiar colectivului minei. trainice și spațioase. o importantă acțiune : pe o suprafață siderabil rezultatele întregului co- Astăzi, neapărat astăzi, trebuie să această recuperare a făcut posibilă Străbatem, mai întîi. artera prin­ de 130 hectare finețe naturale se de­ leetiv al întreprinderii s-au stabilit aibă loc acolo premiera : să tăiem VIITOR. Decembrie *86 și anul frișează arbuștii, se fac lucrări de punerea in funcțiune a abatajului 1987. „Nu v-am intîlnit azi la mină" cipală a comunei — asfaltată, largă, — Observăm că vă aflați în plină măsuri aparte, deosebite. Pentru fie­ primul făgaș in frontul de cărbune frontal din stratul 13. pe care mijloacele de transport combatere a eroziunii solului, se care din aceste brigăzi au fost re­ — îi spunem primului secretar al și in cadrul probelor tehnologice să ...Iată și abatajul frontal din stra­ circulă lejer, în toate sensurile. Ne acțiune de preluare a animalelor si transportă îngrășăminte naturale. partizați să răspundă un membru al extragem din acest abataj primele comitetului orășenesc de partid. produselor contractate cu statul de tul 13. sectorul 6, aflat în premieră am muncit oprim cîteva minute în fata sediului Primăria mai trebuie să asigure să- biroului executiv al consiliului oa­ tone de cărbune". absolută. Niciodată, Vulcanul n-a „N-am fost la mină, dar primăriei, la școala generală, la către cetățeni. Care este stadiul rea­ menilor muncii din întreprindere si Pe drum, pe galerii, directorul mi­ avut un asemenea .abataj : lung de pentru. _ oamenii...... minei — ne răsnun- cooperativa agricolă și secția de me­ lizării sarcinilor la nivelul comunei ? mînța din diferite specii repede cres­ un activist al comitetului orășenesc de activistul de partid. împreună cătoare. Iar primarul se preocupă să nei și tovarășul Vasile Pupăzan. peste 100 de metri, cu o înălțime de canizare — toate clădiri noi. Noi — Ne încadrăm în graficul sta­ de partid. secretar al comitetului orășenesc de cu primul secretar al comitetului rezolve aceste probleme. 3.2—3,4 metri, echipat cu o combină municipal de partid am examinat sînt și dispensarul uman și căminul bilit pentru această perioadă. Ca atare, locurile de muncă cu partid, pe care l-am intîlnit în mină, adecvată condițiilor de exploatare, cultural ; niște meșteri pricepuți — înțelegem — din cîte am văzut șl cele mai multe probleme și sarcinile ne-au vorbit despre un nou mod de stadiile fizice ale lucrărilor de con­ După ce face citeva calcule, pri­ cu stilpi de susținere hidraulică. strucții la apartamente. Cu măsurile din comună, bineînțeles — au înăl­ reținut pe parcursul documentării — cele mai grele au fost preluate de gindire, cu noi obiective si direcții Combina se află pe poziție de lucru. țat aceste clădiri. într-o arhitectură marul zîmbește — semn că lucrurile oamenii cei mai competenti. în mă­ luate vom incheia anul cu planul că, atunci cind primăria dă dovadă de acțiune pe care și le-a impus din Minerii o cunosc bine (au montat-o îndeplinit la acest capitol". specifică locului. Admirăm zeci de merg bine — și zice : sură să asigure îndrumarea, contro­ vara acestui an secretariatul comi­ și demontat-o la suprafață, au si­ case, la fel de frumoase și lumi­ de spirit gospodăresc, nici locuitorii lul și sprijinul necesare scoaterii tetului orășenesc de partid atît pen­ Dar planul la cărbune ? Ne refe­ — Din cele 190 capete taurine — nu rămin mai prejos, ci răspund mulat defecțiuni tehnice pentru a o rim la mina Vulcan. Interlocutorul noase. în satul Făuroaia. apoi in fiecăreia din cele 11 brigăzi rămase tru activitatea proprie, cit și pentru cunoaște și stăpîni cit mai bine). Deleni. la Valea Teiului, la Tălpanu, cîte avem contractate la fondul de inimos la toate chemările. Pentru că în urmă din situația în care se aflau aceea a organizației de partid de la Șeful de brigadă Gheorghe Bulbuțan nu apelează la hirtii, la situații sta­ Coșovăț și Plai. Primarul comunei stat — pînă astăzi s-au preluat 106. s-au convins că numai așa. prin tot de multă vreme. Atunci. în luna mină și a conducerii colective a în­ nu-și găsește locul. El îndreaptă tistice. Vorbește din memorie : „Să ne Vom depăși planul cu cel puțin 26 mai, primul secretar al-Comitetului urmărim dinamica producției zilnice. — Constantin Dan — ține să mai multă hărnicie, așezarea in care treprinderii. reflectorul lămpii sale de miner spre spună in cît timp s-a realizat o con- capete. Din 330 capete porcine s-au trăiesc și muncesc poate deveni mai orășenesc de partid Vulcan, tova­ Acțiunea de sprijinire concretă a peretele de cărbune. „E unt. unt cu­ In mai. atunci cind am declanșat ac­ rășul Aurel Bîrlea, ne-a spus cu țiunea cu cele 11 brigăzi, se realiza strucție sau alta, cite economii s-au predat 110. dar „sezonul" e in de­ frumoasă, mai prosperă, așa cum. de celor 11 brigăzi de mineri cu res­ rat. un-tul pămîntului. Din el se obținut prin munca locuitorilor, Are, cembrie ; la ovine avem o realizare toată convingerea : „Ne preocupă in tanțe mari la producția de cărbune scoate cocsul bun și apoi oțelul de in medie o producție de 3 300 tone fapt, și-o dorește fiecare locuitor al cel mai înalt grad cu cite tone de de cărbune pe zi. în. octombrie si într-un carnețel, toate datele, „cro- de 375 capete, adică peste 85 la sută ei. — tratată cu toată seriozitatea și calitate". în partea superioară a a- ni ca" fiecărui obiectiv. cărbune a fost ameliorată situația răspunderea de către cei direct im­ batajului, inginerul Ion ' Diaconu, noiembrie au ajuns la 3 600 tone pe din sarcina stabilită. Ce au mai pre­ Virqiliu TĂTARU brigăzii de care răspunde fiecare plicați — a determinat întețirea con­ directorul întreprinderii — se scuză zi. In decembrie, după ce intră din — în anul trecut, comuna dum­ dat cetățenii, pe bază de contract. corespondentul „Scinteii direct. Tonele de cărbune extrase în tactului direct al activiștilor comite­ și-și ia la revedere : „Trebuie să ră- plin in producție abatajul din stra­ neavoastră a avut rezultate bune în condițiile celei mai depline secu­ tului orășenesc de partid cu activi­ min aici. împreună cu ei. Unii sînt tul 13, avem create capacități pen­ privința livrărilor la fondul de stat. rități a muncii reprezintă criteriul tru o producție care să atingă 4 000 tatea din abataje a brigăzilor de mi­ aici si pregătesc marele eveniment — Anul acesta stăm mult mai bine. după care ne apreciem calitatea ac­ neri. cunoașterea directă a proble­ de trei schimburi. Vă dați seama ce de tone, iar dacă trecem, dincolo de tivității de zi cu zi". granița anului ’86, în ’87 vom avea Numărul animalelor livrate a crescut melor acestora, căutarea modalități­ stare de spirit denotă acest gest ? considerabil față de 1985. Efectivele Tragerea la sorți pentru luna noiembrie 1986 Articolul pe urmele căruia am re­ lor de soluționare promptă a lor. în Oricum, azi, ne vom mai auzi. De condiții să realizăm zilnic 4 100 tone venit se încheia cu promisiunea î componența și conducerea unor bri­ aici, din abataj, vai da telefon la Pe zi. în aprilie punem in funcțiu­ din gospodăriile cetățenilor sînt mai ..Am luat cu noi un exemplar al re­ găzi au survenit pe parcurs unele oraș, la municipiu — vă găsesc eu ne capacitatea doi din stratul 5. blo­ mari față de anul trecut — cu 9 la a obligațiunilor C.E.C. cu cîștiguri partizării cadrelor de conducere pe schimbări, a fost întărită omogeni­ — pentru a vă spune că a început cul 7. în august capacitatea trei din sută la taurine, cu 14,7 la sută la cele 11 brigăzi rămase în urmă. Vom stratul 5. blocul 2. Ne-am pregătit tatea acestora, dar. treptat, realități­ să curgă cărbunele. 400 și apoi 500 și ne pregătim serios pentru producția ovine, cu 26,3 la sută la păsări. Pen­ Venind în întîmpinarea dorințelor Cu prilejul acestei trageri, pose­ reveni, după un timp, spre a con­ le ivite, mai bine cunoscute și stăpî- tone de cărbune pe zi..." manifestate de numeroși depună­ sorii de obligațiuni C.E.C. vor be­ semna rezultatele acestei măsuri...". anului ’87“. tru că s-au creat și condiții mai nite. cerințele care se puneau au ...Pe biroul directorului minei ne bune dezvoltării zootehniei. Cu con­ tori de a participa la tragerile la neficia de importante ciștiguri. deschis în fața organului orășenesc așteaptă situația pe care i-o ceru­ . L-a întrerupt. Mi-a întins recepto­ sorți pentru acordarea ciștigurilor, PREZENT. Sfîrșit de noiembrie. rul : „Sînteți căutat". De la celălalt cursul direct al cetățenilor s-au ame­ Listele oficiale cu rezultatele tra­ de partid noi orizonturi și direcții sem privind cele 11 brigăzi. O frun­ Casa de Economii și Consemna- gerii la sorti vor fi publicate în Avînd la noi exemplarul planului de de acțiune, cu noi exigente. Spriji-' zărim repede, apoi revenim și ne capăt am recunoscut vocea directoru­ najat cele 96 hectare pajiști naturale. țiuni informează că. pentru luna măsuri privind repartizarea cadrelor lui Ion Diaconii. Vorbea din abataj : Fiecare gospodărie personală a avut presa centrală. De asemenea, depu­ nirea celor 11 brigăzi a devenit o oprim atent asupra situației îndepli­ „Combina taie ! A intrat in funcțiune noiembrie a.c.. tragerea la sorți a de conducere pe cele 11 bri­ sarcină concretă, de actualitate, dar nirii planului de către fiecare din repartizată cite o parcelă, pe care a obligațiunilor C.E.C. cu cîștiguri va nătorii le pot consulta la unitățile găzi. ne îndreptăm, împreună cu to­ ea a însemnat, ulterior, un obiectiv ele. Cea mai mare parte din abatajul. Transportoarele acelea noi avea loc în Capitală, în sala casei C.E.C. din întreaga țară. de la „Unio" au primit botezul mi­ întreținut-o „ca la carte". Adică : a varășul Aurel Nicola, secretar al minimal în raport cu cerința spori­ cele 11 brigăzi (ne îndeplinim o da­ defrișat arbuștii și mărăcinisurile. a de cultură din str. Zalomit nr. 6, Tragerea la sorți fiind publică, Comitetului municipal de partid Pe­ rii producției de cărbune pe ansam­ torie prin a le numi pe cele conduse nei și slnt acum încărcate, transpor­ 29 noiembrie tă cărbune". transportat îngrășăminte naturale, toți cei interesați pot participa Ia troșani, spre orașul Vulcan. Cind se blul minei în anul 1986, în 1987, pe de minerii Dorin Iancu, Florin Șer- lucrările de efectuare a acesteia. - referă la „cazul" celor 11 brigăzi, întreg cincinalul. Nu s-a mai pus ban. Petru Ailincăi.. Paraschiv Ciu- în medie pină. la 30 tone pe secretarul comitetului municipal de problema menținerii producției de rescu. Cezar Butnaru, Gheorghe Bal­ Constantin MOStARU hectar. Cum în primăvară și partid (care răspunde la rîndu-i din cărbune la un nivel constant, ci a tag, Anania Romaniuc/Nicolae Popa) partea biroului comitetului munici­ sporirii acesteia prin Crearea tutu­ și-au îndeplinit și depășit cu regu­ pal de partid de orașul Vulcan) zim- ror condițiilor tehnico-materiale și laritate, lună de lună, sarcinile de bește. Și spune într-un tîrziu : „Pro­ organizatorice necesare. plan. Au fost ajutate deci să iasă de blema celor 11 brigăzi s-a rezolvat în fata acestui deziderat major, sub plafonul apăsător al brigăzilor UNITĂȚI TURISTICE IN JUDEȚUL IAȘI și-a și... imbătrinit. Altele, mult mai biroul și secretariatul comitetului restante și să respire aerul curat pe presante și de mai mare amploare orășenesc de partid și-au repliat din care-1 dă satisfacția datoriei împli­ slnt preocupările de acum". Apro- mers activitatea, și-au reconsiderat nite. plindu-ne de Vulcan, ne decidem : obiectivele și sarcinile pe care și le în acest suflu nou se află încor­ UN MIC REFUZ nu ne oprim la sediul comitetului stabiliseră inițial. Devenise clar fap­ porată și munca activiștilor comite­ orășenesc de partid, ci ne ducem tul că pentru crearea premiselor ne­ tului orășenesc de partid. Ei și-au direct la mină. cesare sporirii producției de căr­ stabilit — prin planul de muncă săp- îl întrebăm pe directorul între­ bune, astfel ca ea să ajungă la ni­ tămînal — regula pe care au respec­ CU UN MARE prinderii miniere, ing. Ion Diaconu: velul prevederilor planului, trebuiau tat-o ca fiecare participare la adu­ ABUZ „Cît timp ne-ar trebui pentru a vedea concentrate atenția și preocupările nările generale ale organizațiilor de fiecare din locurile de muncă ale nu numai asupra producției realiza­ bază din sectoarele miniere să fie Se spune că obișnu­ ce împrejurare solici­ ria afecta două aparta­ celor 11 brigăzi ?“. „După modul te schimb de schimb, zi de zi. ci si precedată de o documentare în aba­ ința e a doua natură a tudine maximă față de mente. cum sînt dispersate, poate chiar o asupra perspectivelor dezvoltării taje, prin intilnirea cu membri de omului, cugetare întă­ oamenii muncii, consi­ De ce oare nu a în­ săptămină" — ne răspunde. îi încre­ acesteia, creării liniei de front ne­ partid și ceilalți muncitori la locul rită. adesea, de practi­ derăm „mica" respin­ țeles si funcționarul dințăm exemplarul cuprinzind re- cesare. Și aceasta cu atît mai mult lor de muncă, ca secretarii comite- că. Obișnuiti să recep­ gere drept un mare a- respectiv ? Pentru că. ționăm fel de fel de buz. Si îl comentăm dună cum a dovedit-o. opinii si propuneri ca atare. a doua natură constă, constructive de la citi­ Cu asentimentul ex­ în cazul lui, in obiș­ tori. n-am înțeles pen­ peditorului am deschis nuința de a refuza. în tru moment sensul si si am parcurs cores­ arsenalul, din neferici­ Oraș în toată puterea cuvîntuluî semnificația unei scri­ pondenta respectivă. re persistent al indi­ ț sori înfățișate de un Mai intii, să reținem ferentei fată de cetă­ locatar al blocului din că a fost refuzată pri­ ț (Urmare din pa!L I) cordarea orașului nostru deșt că „proiectul a fost alte variante, dar că abia Calea Grivltei nr. 403. țean — cuprinzind mo­ la rețeaua feroviară, prin grozav". Și. ca o oomple- în zilele noastre, cu posi­ mirea unui plic prove­ dalități energic respin­ Era un plic recoman­ nind de la o asociație * mul acestui prezent dina­ linia ferată Tirgu Neamț tare. pentru noi : bilitățile tehnioe ale aces­ dat. expediat pe adre­ se de societatea noas­ mic, ca orice oraș conectat — Pașcani. Aoest nou — Este sau în orice tui timp și ca o necesitate de locatari, deci de la tră : tergiversarea, in- . sa Sectorului de gos­ un organism obștesc. la ritmul dinamic al țării. drum de fier prinde viată caz noi am vrea să fie o impusă de dezvoltarea ex­ podărie locativă nr. 3 diferentismul. ciubucă- Ca un argument in plus, sub ochii noștri, avînd ter­ realizare a constructorilor traordinară si a acestei dotat si el — păstrind reala, ignorarea cuvin- al I.C.R.A.L. Pajura. proporțiile — cu în­ putem adăuga că aici, la men de punere în funcți­ noștri demnă de aceste părți de tară, vechiul vis a Obișnuiti cu exactita­ tului promis s.a. —■ Tirgu Neamț, a prins via- une foarte apropiat. locuri, de acest frumos putut fi materializat. MO tea profesională, lucră­ semnele oficialității : funcționarul sau func­ ță proiectul uneia din cele Pe șantier — eforturi oraș. înflorit pe pămîntul ...Vechiul vis a devenit număr de înregistrare, ționara respectivă â torii poștali ai Oficiu­ semnătura unor împu­ introdus o modalitate mai frumoase gări din contracronometru pentru îmbibat de istorie. Pe a- realitate în peisajul aces­ Județul Iași dispune de numeroa­ Altă unitate care se bucură de lui 32 au consemnat pe România. respectarea termenelor si. ceste plaiuri strămoșești, tor străvechi plaiuri româ­ plic, la două niveluri terniciți obștești, stam­ nouă. I s-o fi părut se unități turistice amplasate în aprecierea vizitatorilor este hanul pilă. Putea insă par­ mai dibace, mai lipsită — Că avem o gară fru- mai ales, grijă deosebită presărate cu faimoase cti­ nești : o realitate probînd zone pitorești care oferă condiții „Trei iazuri", amplasat la margi­ ierarhice, următoare­ moașă, aceasta poate n-ar pentru calitatea lucrărilor, torii medievale, pentru lo­ permanenta pașnicei vo­ bune de cazare și masă în orice nea localității Miclăușeni, pe malul le : un lucrător a refe­ veni scrisoarea de la de risc, decît înregis­ spune mare lucru — co- pentru finisa ie ireproșabi­ cuitorii acestui oraș — ur­ cații constructive a po­ perioadă a anului. Astfel, cabana unor iazuri. Unitatea are locuri de rit citeț „Destinatarul cel mai modest si mai trarea unei cereri în­ menta tovarășa Rodica le — preocupări intrate in mași ai plăieșilor lui Ște­ porului nostru. Argumente Codrii Pașcanilor este situată în­ cazare in camere și căsuțe și un refuză primirea", a pus necunoscut cetățean temeiate si apoi arun­ Andone. secretar cu pro­ firescul cotidian al muncii fan. Am vrut ca lucrarea din istorie îngemănate cu tr-un cadru pitoresc și liniștit, in restaurant cu specific pescăresc. data si a semnat, iar din raza sectorului de carea ei la coș. Dar a- bleme de propagandă la de constructor. Subingi- noastră să fie la înălțime argumentele contemporane mijlocul unei păduri, la 9 kilometri Informații și rezervări de locuri alt lucrător poștal, mi- gospodărie locativă — nerul Constantin Nistor, cest refuz denotă, în comitetul orășenesc de și cred că ne putem mîndri ale aoestei vocații pașnice de Pașcani. Unitatea are camere se pot obține de la_ Agenția din nuind un pix cu pastă si tot funcționarul ori realitate, un mare a- j partid. Dar trebuie subli­ șeful brigăzii de construc­ cu ceea ce am realizat. Au întregesc tabloul tînărului confortabile și restaurant. Hanul București (str. 13 Decembrie nr. roșie (mai autoritară), Tirgu Frumos are 44 locuri de ca­ 26. telefon 14 52 09) și de la agen- funcționara care a pri­ buz. Acela de a consi­ niat faptul că abia în pre­ tori. ne prezintă in detaliu fost și lucrări de dificulta­ „oraș în toată puterea cu- a despicat cu două mit corespondenta n-t dera existenta servi­ zent. ca urmare a puterni­ lucrările, iar la remarca te — intre altele vreau să vîntului", dar spunindu-și zare. restaurant, cramă, cofetărie, țiile de turism din subordinea iar în orașul Hirlău funcționează UJECOOP din...... toată țara.„ diagonale spațiul re­ ar fi avut dreptul să o ciului respectiv ca un cei dezvoltări industriale, unui privitor cum că „gara vă spun că proiectul da­ tirg doar așa. ca o notă de hotelul Răreșoaia cu 54 locuri de în fotografie : hanul „Trei ia- zervat. adresantului si respingă ca pe o min­ scop in sine, iar filie­ s-a impus ca o necesitate ra- este grozavă", replică mo- tează de deoenii. sigur. în oochetărie... cazare în camere confortabile. zuri". județul Iași. a aplicat stampila Pă­ ge de ping-pong. Dar ra lui. începind cu re­ trată „APROBAT ÎNA­ pentru că a făcut gistrul de intrare-ieși- * POIEREA". acest gest cu o cores-' re. ca o proprietate Așa s-a întors scri­ pondență oficială, ca­ privată. Abuzul de a soarea la expeditor, lificativul de abuz e nu primi solicitarea neret „Raluca" și „Puiu" produse contractare a fondului de marfă, care a depus-o pe cu atît mai meritat. cetățeanului — fie ea la Gheorghieni și Sebeș, prima asigurind o creștere importantă masa biroului de au­ E, pe românește spus, întemeiată, fie neînte­ 1 Mobilier modern, multifuncțional adaptată pe grupe de virstă pină față de anul in curs la toate gru­ încălcarea unui drept Ia 16 ani, iar a doua adaptabilă pe pele de marfă. în unitățile specia­ diențe al redacției. A- meiată ! — cu cea mai diverse preocupări — lectură, lizate, încă din primele zile ale mănuntul că pentru si­ cetățenesc. deplină grijă și de a o Construirea, in perioada care a date furnizate de Alexandru Ma­ de profil din întreaga țară. Este odihnă, studiu etc ; camera de zi anului viitor, vor fi puse in vinzare tuația returnării reco­ Nici ceea ce conținea examina și rezolva — trecut de la Congresul al IX-Iea al rin, director adjunct al Direcției vorba de unități organizate pe sis- „Clârisa", fabricată la Ploiești, care dormitorul și sufrageria „Elca" de mandatelor există il dacă poate fi rezolva­ partidului, a unui număr impresio- comerciale pentru mărfuri metalo- temui de .prezentare, expunere și sesizarea nu ar trebui cuprinde, printre altele, o biblio­ Ia I.P.L. Zalău, Cu finisaj mat ; stampilă specială si că să prezinte importantă, tă — cu cea mai mare - nant de apartamente pentru oame­ chimice, mobilă și materiale de desfacere. Cu alte cuvinte, incin- tecă din corpuri modulate, cu posi­ sufrageria „Doriana" produsă la nii muncii a impus și dezvoltarea construcții din cadrul Ministerului tele expoziționale sint prevăzute fiecare situație de a- cită vreme ea a fost bună-credință. Aceasta bilități de folosire a spațiului pe IFET Constanța, 'cu elemente de corespunzătoare a industriei de Comerțului Interior, sint edifica­ cu spații de prezentare a mobilie­ verticală ; bucătăriile : „Rustic de structură și furnire in culori cest gen e analizată refuzată fără a i se da trebuind să fie a doua mobilă. Lucru firesc, in consens toare : rului pe destinații : camere de zi, D 29", executată din lemn de răși- cineva mai mare din măcar „șansa" unei natură în stilul de la an — Mobila este pusă la dispoziția dormitoare, holuri, bucătării etc, deschise ; camera de tineret „So­ cu solicitările crescinde, de noase Ia Cîmpeni. care beneficiază rin" de la C.P.L. Sebeș ; bucătări­ ierarhia oficiului de­ analize sumare, atin- muncă al respectivului la an, ale noilor locatari. Citeva populației prin circa 450 magazine oferind astfel cumpărătorului po­ notă nu numai că S.G.L., precum și al sibilitatea de a opta pentru o de o dotare îmbunătățită (planșete, ile „Nina" de la I.P.L. Galați și gindu-se astfel o per­ anume garnitură sau pentru un etajeră pentru prosoape, cutie de „Azur" de Ia IFET Focșani — in serviciile poștale formanță deosebită în personalului muncitor anume tip de mobilier, executate piine etc) ; E 2. produsă de I.P.L. toate executate din materiale la- scrupulozitatea profe­ lipsa de solicitudi­ din absolut orice uni­ de anumite întreprinderi. O dată Gheorghieni, realizată din PAL în­ vabile, în culori pastel. sională constituie a ne. însă nu era vor­ tate. mare sau mică, nobilat, din module de o calitate Ca și pînă acum, Ministerul Co­ deschisă accesului și opțiunea făcută, fie direct din ex­ superioară ; biblioteca „Luceafă­ doua natură, ci și că ba de o episto­ poziție, fie pe baza unui catalog, merțului Interior este preocupat să restituirea unei scri­ lă sentimentală, de un intereselor cetățenilor. șeful unității poate comanda mo­ rul", produsă la Satu Mare, din asigure realizarea produselor și li­ stejar, pe tronsoane, intr-un design vrarea acestora la nivelul și in sori constituie cazuri mesaj familial, de vreo Să ne mai imagi­ bila dorită direct la furnizor, după de excepție. Diametral ce a stabilit cu clientul culoarea modern, care are în dotare com­ structura prevăzute prin contracte. scrisoare de felicitare năm cum ar fi reac­ stofei, contextura dorită și perioada partimente destinate diferitelor uti­ De asemenea, o atenție sporită se opusă apare a doua pentru rezolvarea unei ționat anonimul res­ de livrare. în Capitală, de exem­ lizări : loc pentru televizor, bar, acordă realizării de ambalaje co­ natură, in stilul de sesizări anterioare, ci pingător de scrisori plu, acest sistem este folosit de bibliotecă, dulap pentru haine ; bi­ respunzătoare. în aceeași măsură, muncă practicat la tot de „clasica" țeava daci avaria se produ­ blioteca Juliana", cu o componență întreprinderea comercială locală există preocuparea ca, împreună S.G.L. 3 de pe linai spartă și de apa care cea în casa lui ? N-ar modulară, cu elemente sculptate, cu consiliile populare, ministerul pentru desfacerea mobilei și de fabricată la Vaslui ; holurile „Dul­ I.C.R.A.L. Pajura, ilus­ inundă. Deci, de o se­ fi strigat ca din gură întreprinderea de prezentare și «ă găsească noi soluții de dezvol­ trat prin reflexul de a desfacere a mobilei, iar în țară, de cineea", realizate la Arad, cu ele­ tare a rețelei comerciale in locali­ sizare de competenta de șarpe să i se re­ către majoritatea întreprinderilor mente de colț, compuse dintr-o ca­ tățile și cartierele unde nu există respinge, de a zice directă si exclusivă a pare țeava cit mai re­ comerciale din municipii. napea si două fotolii, și ..Ada 2", o suficientă acoperire a acesteia, „Nu" împins pină la destinatarului. Am pede, imediat ?! O realizată la Piatra Neamț, alcătuită vizind concomitent ridicarea pre­ refuzarea unei scrisori Pentru a înlesni cumpărătorilor dintr-o canapea extensibilă, două scris „exclusivă" deoa­ dată cu indiferența alegerea mobilei expuse in unită­ gătirii cadrelor din comerț, extin­ — practic pe nevă­ rece țeava era incor-\ față de alții, exacer­ fotolii și o măsuță, tapisate cu derea gamei de prestări servicii. țile specializate ale comerțului de plușuri uni sau cu materiale în di­ zute ! porată in perete si în barea propriului inte­ stat, redăm citeva recomandări ale verse culori. în completarea mobi­ Revenind la tipurile de mobilier Obișnuiți — la rin- acest caz numai mese­ res face parte, in ca­ unor specialiști din Ministerul lierului există diferite tipuri de descrise mai sus : acestea pot fi dul nostru — a consi­ riașii I.C.R.A.L,. puteau zul indivizilor de Comerțului Interior : dormitoarele măsuțe pentru servit, balansoare, solicitate de la unitățile speciali­ dera că personalul u- interveni. Deși oricine acest soi, din a doua „Alex" și „Alexa", formate din scaune, dulăpioare. zate ale comerțului de stat din nitătilor de interes pu­ înțelege că sesizarea natură. * piese multiple, cu o funcționalitate Și pentru că 1987 bate la ușă, Capitală și din întreaga țară. blic trebuie să mani­ impunea urgentă, pre­ sporită, produse la Craiova și, res­ Ministerul Comerțului Interior a feste din plin și in ori- cizăm. in plus, că ava- Sergiu ANDON pectiv, la Sibiu ; camerele de ti- organizat și încheiat acțiunile de Marta CUIBUS SCINTEIA — simbătă 29 noiembrie 1986 PAGINA 3 Mai mult metal în concentrate Puterea pămîntului Programe speciale de dezvoltare impune o mare concentrare e după puterea oamenilor a agriculturii

Se afirma, zilele trecute, că 'ram­ în scopul bunei folosiri a pămin­ In acțiunea de gospodărire a pă­ (Urmare din pag. I) pele gării de la Apahida au fost tului. intreaga suprafață a fost cu­ mintului. cooperatorii din Suatu nu asupra ordinii și disciplinei blocate de produse provenind de la prinsă intr-un asolament bine stu­ s-au gîndit numai la cîștigul ime­ combinatele de îngrășăminte chimice cooperativa agricolă din Suatu. ju­ diat. astfel incit să se asigure o ro­ diat. ci și la unele lucrări care vor din Bacău, Turnu Măgurele. Năvo­ tație optimă a culturilor. La întoc­ avea efecte economice mai tirziu. Cu Mineritul in munții Rodnei își are muncă. Aceste stări de lucruri sînt nii și disciplinei la fiecare loc de dețul Cluj. De la Suatu. de pe dea­ dari și Valea Călugărească există muncă, pentru realizarea ritmică a lurile acelea ? întrebare firească pen­ mirea lucrării a participat un colec­ ani in urmă, pantele unor dealuri au mari rezerve de fosfogips. Pentru ca obirșia in istoria milenară a acestor mai frecvente în sectoarele Valea fost amenajate in terase și plantate ținuturi românești. Această inde- Blaznei și Făget, unde capacitățile sarcinilor de plan 2 tru .cei care cunosc zona in care este tiv larg de specialiști din cadrul livrările să se poată desfășura in mod Dată fiind importanța deosebită ce situată această unitate agricolă, dar unității, de la oficiul de cadastru și cu viță de vie si pomi. Lucrarea nu corespunzător, după cum ni s-a spus Jetnicire și-a deschis insă cu ade­ de producție se folosesc în proporție organizarea, teritoriului, întreprinde­ s-a executat pe baza unor studii a- vărat orizonturi largi. cu deosebire de numai 50 la sută. Se invocă ade­ trebuie să se acorde sporirii pro­ care. în acest an. a livrat cantități la direcția de resort din Ministerul în ultimii 15 ani, cind importante sea lipsa unui număr de 200 de ducției în această unitate minieră, apreciabile de cereale, sfeclă de za­ rea de execuție și exploatare a lu­ profundate, iar îngrijirea plantației a Agriculturii, este nevoie ca in scurt am solicitat opinia tovarășului ing. hăr. legume, cartofi și alte produse. crărilor de îmbunătățiri funciare, fost neglijată. Ca urmare, plantațiile timp combinatele respective să ia investiții au extins baza materială, muncitori direct productivi față de s-au degradat, iar terasele au fost iar prospecțiunile geologice au pus prevederile planului. Este adevărat, Păun Codrescu, directorul general Adevărat, la Suatu nu au fost reali­ precum și de la întreprinderea de măsuri pentru a realiza amenajările adjunct al Centralei-departament din zate recolte la nivelul celor de la semințe. în stabilirea asolamentului năpădite de iarbă. Aceste terenuri și a procura utilajele necesare pen­ in evidentă importante rezerve de dar în anul 1985 cum s-a putut ex­ sint puse din nou in valoare. Vechile minereu complex sub semeția mun­ trage. cu un efectiv mai mic cu 126 Cadrul ministerului, care ne-a spus : Poiana. Cimpia Turzii, Luna. Mihai s-a pornit de la necesitatea ca cerea­ tru Încărcarea și transportul amen­ ților Căliman, Țibleș și Birgău. Pro­ de muncitori aproape aceeași canti­ „Pe baza unei ample analize făcute Viteazu care au obținut intre 5 000 lele și plantele tehnice să constituie terase au fost plantate cu nuci. Unii damentelor de la halde. ducția minerilor de la Rodna-Făget tate de minereu, ca si in acest an in toate sectoarele de activitate ale și 6 000 kg griu și'porumb la hectar. culturile de bază. Ca atare griul, au considerat acțiunea ca hazardată. Dar nivelul lor. in continuă creștere orzul și porumbul ocupă 1 475 hec­ O acțiune de cea mai mare însem­ a fost in anul 1985 de 3,7 ori mai Absența de la programul de muncă minei. împreună cu conducerile mi­ „Veți răspunde pentru cheltuielile nătate pentru a spori rodnicia tutu­ mare decit cea din anul 1965, subli­ este un act grav de indisciplină, care nei și Combinatului minier Gura- este considerat bun pentru calitatea tare. plantele tehnice — 180 hectare, pe care le faceți aici — i s-a repro­ terenurilor din această zonă. Mai cartofii — 180 hectare, plantele me­ ror categoriilor de pămint o repre­ niind pe de o parte eforturile ma­ arată carențe de ordin educativ, o Humorului, care considerăm că nu șat președintelui cooperativei. Ati zintă transportul și administrarea slabă conștiință muncitorească. Cei au acționat la timpul potrivit pen­ exact, din cele 2 636 hectare teren a- dicinale și tutunul — 114 hectare. teriale investite de statul nostru in rabil numai 50 hectare sînt pla­ Ținind seama de răspunderea mani­ greșit o dată, să nu greșiți din nou". întregii cantități de ingrășăminte or­ dotarea tehnică, iar pe de altă parte care absentează dintr-o echipă sau tru desfășurarea normală a produc­ ganice, inclusiv a dejecțiilor lichide, ției. minjsterul nostru a luat o se­ ne. Celelalte — pe șesul văilor stră­ festată de către specialiști, mecani­ Nu au dat înapoi. S-a procurat ma­ munca plină de abnegație a mineri­ dintr-o brigadă se gindesc oare la terialul săditor de existente in fermele de creștere a lor care au scos din adincuri mari consecințele perturbatoare de la rie de măsuri care să asigure con­ juite de dealuri abrupte, unde, pe la stațiunile de animalelor. Rezultatele pe zece luni cantități de minereu complex. locul de muncă, la faptul că o ast­ dițiile necesare pentru recuperarea in această privință, atit ca medie pe restantelor și realizarea planului pe alocuri. eroziu­ cercetări pomicole Deschiderea unor noi orizonturi la fel de atitudine dăunează tovarășilor Geoagiu — Hune­ țară, cit și ca medie in multe județe, Valea Blaznei și la vechea mină de lor de muncă, pe care-i obligă la acest an. Astfel. pină la sfirșitul nea solului a creat forme de doara șl Tg. Jiu sint evident nesatisfăcătoare, dacă la Valea Vinului, construirea celei eforturi suplimentare, dăunează in­ anului se vor pune in funcțiune încă EXPERIENȚA UNEI COOPERATIVE AGRICOLE ne raportăm la perioada inaintată 9 abataje cu o producție lunară de relief ciudate. — Gorj. Pină a- de-a doua flotații la Făget, o uni­ tereselor colectivității ? Iată între­ cum s-au plantat de timp in care ne aflăm. Și în acest tate modernă, dotată cu cele mai bări pe care comitetul de partid pe 10 000 tone minereu complex. Pen­ La Suatu s-a domeniu, printr-o temeinică organi­ tru realizarea acestui obiectiv au acumulat o ex­ 20 hectare cu noi creații ale științei și tehnicii, cu mină, toți, comuniștii trebuie să și le DIN JUDEȚUL CLUJ IN DEZVOLTAREA MULTILATERALA nuci și două hec­ zare a activității și mobilizarea unor utilaje de mare randament, repre­ pună și, in același timp, să le pună fost mobilizate for.țe suplimentare, periență valoroa­ să in ce privește tare cu vișini, dar forțe numeroase in multe județe zintă începutul unui amplu program celor ce absentează frecvent. Secre­ detașate de la alte exploatări mi­ față de sarcinile anuale, realizările niere. In continuare, in primul se­ buna gospodărire lucrările vor con­ de transpunere in viată a hotăririlor tarul comitetului de partid, maistrul tinua pe alte 60 pe zece luni sint cu mult peste me­ celui de al XIII-lea Congres al par­ Victor Grapîni, ne-a informat că de mestru al anului viitor vor fi deschi­ a pămîntului. se incâ 5 abataje, ceea ce va mări îmbunătățirea structurii culturilor și zatori și cooperatori in ce privește hectare. întreaga plantație a' fosi dia pe țara : Suceava — 93 la sută. tidului cu privire la dezvoltarea la Combinatul minier Gura Humoru­ împrejmuită, iar pomii sint acum vi- Buzău — 90 la sută, Sălaj — 88 la bazei de materii prime. Așadar. în- lui au fost detașați, în ajutor. 100 de considerabil potențialul productiv al dezvoltarea unor activități aducătoa­ respectarea tehnologiilor, unitatea a unității. Totodată, s-au luat mă­ re de venituri. Rezultatele le des­ fost profilată pc producerea de să- guroși. sută. Argeș și Vilcea — cite 87 la t.r-o zonă mai puțin exploatată s-au ortaci. Dar despre măsurile luate de mință : 500 hectare griu. 100 hectare Măsurile vizind buna' gospodărire a sută. Bihor și Timiș — cite 86 la făcut importante investiții pentru comitetul de partid și conducerea suri pentru intensificarea lucrărilot prindem din cifrele cuprinse în bi­ lanțurile anuale, care arștă cum a porumb pentru hibridare. Iar respec­ fondului funciar nu ar fi dat rezul­ sută, Satu Mare și Cluj — cite 84 la punerea mai bine în valoare a mi­ Ia puțul de extracție de la ori­ tate dacă nu s-ar fi acționat, conco­ sută; Bacău — 83 la sută și Olt — 82 nereurilor complexe, pentru prepa­ zontul 800—1 100, in cele două crescut, pe ani. valoarea producției tarea tehnologiilor este atribuită, in fronturi, precum și pentru punerea globale : 1981 — 11.8 milioane lei. 1982 principal, muncii mecanizatorilor Pe­ mitent și in direcția fertilizării te­ la sută. Pe de altă parte insă reali­ rarea de concentrate de plumb, de renurilor. Cooperativa agricolă a zările din unele județe sint inexpli­ zinc, cupru, sulf, stibiu, bismut și operativă in funcțiune a screperelor — 13.6 milioane lei. 1983 — 18 mili­ tre Cherecheș. Ștefan Rusu. Alexan­ La mina de 55 kw la abatajele cu front lung oane lei, 1984 —20 milioane Iei. 1985 dru Vilt. Mihai Szabo. Traian Fră- dezvoltat sectorul zootehnic care cu­ cabil de mici. In județul Brăila a altele. teanu. Traian Cadar. despre care șe­ prinde 1 475 bovine, din care 500 vaci, fost administrată numai 20 la sută Care sînt rezultatele obținute după de la sectoarele Valea Blaznei și . — 21.3 milioane lei. iar in 1986 se Făget. In programul adoptat de mi­ apreciază că se va ajunge la 26 mi­ ful secției de mecanizare afirmă că precum și 600 ovine. Producția de din cantitatea totală de ingrășăminte cele 10 luni care au trecut din acest Rodna-Făget lapte este Ia un nivel considerat organice stabilită in acest an. in an la mina Rodna-Făget ? Răspund nister pentru modernizarea lucrărilor lioane lei. în . perioada amintită, va­ sint oameni serioși, au intre 35 și 59 loarea producției vegetale s-a dublat, de ani. își cunosc meseria, prețuiesc necorespunzător, insă îmbunătățirea Mehedinți — 26 Ia sută, in Constanta ele cerințelor și exigențelor impuse de extracție si preparare de la mina structurii bazei furajere oferă ga­ — 30 la sută, Dolj — 32 la sută. Ia­ de primul an al noului cincinal 1 Rodna-B'ăget. se mai prevede extin­ iar a celei zootehnice a sporit de la pămintul și lucrează cu răspundere. 1.8 milioane la 4,1 milioane lei. Ve­ S-a dovedit încă o dată că puterea ranția că și in acest sector producția lomița — 36 la sută. Călărași — 40 Iată opinia ing. Ioan Birdea, di­ minei pentru eliminarea absențelor derea unor metode noi de exploatare va crește. Dezvoltarea zootehniei a la sută, Giurgiu — 45 la sută și Tul- nemotivate, nu a spus nici un cu- cu utilaje de mare randament, a unor niturile din mica industrie au cres­ pămîntului e după puterea oame­ rectorul unității : ..In 10 luni din cut de patru ori, ajungind în acest nilor. permis, totodată, asigurarea unor cea — 46 la sută. Cu atit mai de ne­ acest an- am realizat o producție vint. De ce ? Chiar să existe pasivi­ tehnologii moderne, de tratare a mi­ cantități mari de gunoi de grajd. în înțeles sint aceste rezultate slabe cu suplimentară de plumb in concen­ tate față de asemenea deficiente ? nereurilor complexe, care să asigure an la 1 200 000 lei însă spiritul de inițiativă al coo­ randamente superioare, organizarea peratorilor si specialiștilor de ia această toamnă, intreaga cantitate de cit. din datele centralizate la Minis­ trate de 1 140 tone. Avem însă o Nerealizarea planului la extracția Exisță aici o concepție nouă pri­ îngrășăminte naturale din sectorul terul Agriculturii, rezultă că tocmai restanță la minereu extras de 160 000 mai bună a transportului subteran și vind folosirea pămîntului. multe Suatu s-a manifestat, și in alt fel. de minereu complex la mina Rodna- de la suprafață. Avem ferma con­ Au cerut — iar direcția agricolă si zootehnic — peste 1 000 tone — a aceste județe dispun de stocuri mari tone și, implicit, o restanță la zinc Făget are implicații deosebite și asu­ căutări pentru a fi puse in valoare fost transportată la cimp. folosin- vingere că măsurile luate vor asi­ toate posibilitățile de creștere a re­ consiliul agroindustrial i-au sprijinit de ingrășăminte organice. Or, toc­ in concentrate de aproape 2 000 tone. pra activității celor două uzine de du-se cele 65 atelaje. mai din aceasta se desprinde conclu­ M-am referit la două metale pen­ gura sporirea substanțială a pro­ coltelor la care se adaugă cunoștințe — să extindă culturi aducătoare de preparare și. deci, implicit asupra ducției de minereuri în această uni­ venituri. între acestea sînt legumele Inițiativele privind punerea în va­ zia că rezultatele necorespunzătoare tru că. în esență, ele constituie baza producției de zinc. cupru, plumb, agronomice și multă. foarte multă loare a tuturor surselor de sporire a din acest domeniu se datoresc nu activității direct productive". tate de mare perspectivă". hărnicie. întrucit un tfmn treburile și căpșunii, care au fost amplasate materii prime atit de mult solicitate pe putinele terenuri plane, situate producției și veniturilor nu se opresc lipsei de ingrășăminte naturale, ci Să intrerupem aici firui opiniilor de economia națională. Fără îndoia­ Așadar, se poate spune că. în cele n-au mers bine, s-au făcut multe aici. Cu participarea cooperatorilor din urmă, s-au găsit modalitățile ne­ încercări, retușuri, completări în ce pe vale. Ca să cultivi legume este slabei preocupări din partea consi­ conducătorului unității miniere pen­ lă, măsurile ce se impun a fi luate s-au executat lucrări de îmbunătă­ liilor agroindustriale. consiliilor tru a face loc unei scurte observa­ cesare pentru sporirea producției în privește structura culturilor tsi mo­ nevoie de apă pentru irigăt. Cu spri­ pentru realizarea integrală a sarci­ jinul cooperatorilor a fost amenajat țiri funciare prin care, s-au ciștigat populare și a conducerilor de ții. S-a extras, așadar, o cantitate nilor de plan pe acest an și pregă­ toate zonele minei și cu deosebire dul de lucrare a pămintului. Pentru pentru agricultură 64 hectare teren. In sectoarele Valea Blaznei și Fă­ un sistem local de irigații care asi­ unități agricole pentru a iniția ac­ de minereu mai mică față de preve­ tirea producției anului viitor privesc a descifra acțiunile care se între­ gură apă pentru 40 hectare cu' le­ S-a amenajat un iaz de două hecta­ țiuni susținute la transportul și îm- derile de plan cu 160 000 tone. In deopotrivă conducerea unității, a get. Totuși, in continuare, va tre­ prind in această direcție am avut o re care a fost populat cu pește. Frun­ bui să se acționeze cu mai multă gume. Pentru producerea ră­ prăstierea îngrășămintelor, folosin- consecință, uzinele de flotare nu au Combinatului minier Gura Humoru­ discuție la care au participat Simion sadurilor. cu surse locale a fost zele de căpșuni au fost tăiate cu du-se in acest scop cu prioritate toa­ putut realiza planul la zinc în con­ lui. forul tutelar și. mai ales, con- fermitate pentru întărirea ordinii și secera si livrate la „Plafar" încasin- centrate. Dacă ne întoarcem cu un disciplinei. Și aceasta deoarece noi­ Săvan. secretarul comitetului comu­ construită o seră pe o suprafață de te atelajele existente. Tocmai de , ducerea Centralei-departament a mi­ nal de partid, care a fost pină de 400 metri pătrați. După scoaterea ră­ du-se cite 3 Ici pe kg. aceea, date fiind rezultatele sub po­ an in urmă, pe perioada a 10 luni nereurilor metalifere și nemetalifere le capacități de producție la care se Revenind la o observație făcută din 1985. și comparăm cifrele de lucrează în prezent trebuie să fie curind președintele cooperativei. Ion sadurilor. în'seră se cultivă legume sibilități înregistrate pe zece luni in- din cadrul Ministerului Minelor. Pe- timpurii. Pe baza rezultatelor dobîn- la început că „gara de la Apahida tr-jun număr mare de județe, este im­ atunci cu cele din acest an. putem ' trolului și' Geologiei. Cum au acțio- puse în funcțiune la termenele sta­ Samoilă. fost inginer-șef al unității, este blocată de produsele agricole observa că s-au extras in 1986. nu­ bilite și. ceea ce este chiar și mai dite. suprafața serei va fi dublată. perios necesar ca transportul și rm- ’ nat aceste organisme pentru recupe- acum specialist în cadrul direcției Introducerea căpșunilor a foșt con­ livrate de C.A.P. Suatu" se poate a- prăștierea îngrășămintelor organice mai cu 2 000 tone mai mult minereu . rarea restanțelor și sporirea produc- important, să fie exploatate cu ran­ agricole județene. Martin Bodor. ac­ precia că acest lucru nu este deloc complex, deci nici un progres nota­ damente sporite. siderată de unii o aventură. Prima să fie organizate temeinic și să con­ . ției de minereuri tualul președinte al coope.rativei. dată a fost plantată o suprafață de intimplător. tinue cu toate forțele, iar unde ară­ bil la acest capitol al producției fi­ „Mina Rodna-Făget este o unitate zice. In schimb, la concentratele Petre CRISTEA Alexandru Inclezan. șeful secției de 3 hectare ca in acest an să se culti­ Ioan HERTEG turile au fost încheiate să se amena­ cu mari perspective — ne spune ing. jeze platforme pentru depozitarea de plumb și de zinc, din aceeași Vasile Cristea. director tehnic cu Gheorghe CRISAN mecanizare și cițiva cooperatori. Iată ve 20 hectare care au adus veni­ MARIN OPREA cantitate de minereu s-au extras in corespondentul „Scinteii" ce a rezultat. turi de 530 000 lei. corespondentul „Scinteii" îngrășămintelor la marginea solelor producția la Combinatul minier care urmează să fie fertilizate in acest an mai mult eu 774 tone și, Gura Humorului, fapt pentru care respectiv, 659 tone decit anul trecui. anul următor. Aceasta este o sarcină conducerea combinatului acordă o de mare răspundere ce revine fiecă­ Deci, o evidentă creștere a eficien­ atenție deosebită rezolvării tuturor tei. a calității muncii specialiștilor și rei unități agricole în toată perioada problemelor care au determinat MUREȘ : Creșteri de iarnă. muncitorilor de la Rotație. Din nerealizarea planului de producție. subteran s-a vehiculat mai puțin Am detașat de la Leșul Ursului și ale productivității muncii Dintre lucrările pedoameliorative steril, iar în cele două uzine de pre- de Ja Fundul Moldovei -specialiști preconizate pentru ridicarea poten­ parare, tehnologiile iiiii "de lucru, ca pentru lucrările de aeraj in plan în industria județului Mureș, țialului productiv al solurilor sărace și modernizarea utilajelor și-au spus înclinat, pentru betonări speciale. preocuparea stăruitoare pentru mo­ de tip podzol și, smolniță o pondere cuvintul in realizarea unor randa­ Astfel de specialiști sînt și la Rodna, dernizarea continuă a proceselor de deosebită revine scarificării în fie­ mente cu mult superioare și cu chel­ dar in număr prea mic față de am­ producție si creșterea, pe această care an a unor intinse suprafețe. tuieli materiale mult diminuate. ploarea lucrărilor. Avem sprijinul bază, a productivității muncii, s-a Anul acesta trebuie să se execute Care sînt cauzele nerealizării pla­ larg al Comitetului județean de par­ concretizat lună de lună in însem­ scarificarea pe 515 000 hectare. Or, nului de extracție de minereu com­ tid Bistrița-Năsăud pentru a finaliza nate sporuri de producție. Ca ur­ realizările pe zece luni — 291 000 hec­ plex ? Să consemnăm, în continuare, măsurile stabilite în vederea pregă­ mare. in perioada care a trecut din tare. deși sint socotite a fi cele mai opiniile directorului unității. „Avem tirii si permanentizării Unor specia­ acest an. au fost, produse si livra­ bune din ultimii 4—5 ani, nu pot as­ în sectoarele de la Valea Vinului, liști. Am detașat de Ia alte mine un te. in plus fată de sarcinile de cunde o situație foarte clară. Anu­ Valea Blaznei sau Făget brigăzi și număr de muncitori cu înaltă pregăti­ plan, produse electrotehnice, elec­ me că se conturează o serioasă ne- echipe de mineri care obțin randa­ re și experiență pentru a asigura tronice si de mecanică fină in va­ realizare a sarcinilor stabilite in pro­ mente mari pe post, ca urmare a toate condițiile realizării planului loare de 168 milioane lei. 114 tone gram pentru acest an. Ca și in ca­ unei bune organizări, a folosirii cu în acest an și. cu deosebire, pentru utilaje pentru exploatarea si pre­ zul celorlalte lucrări pedoameliorati­ înalt randament a utilajelor, asa pregătirea producției anului viitor. lucrarea lemnului. 43 165 tone a- ve. și la scarificarea solului există cum sînt cele conduse de Ironim Ti- Desigur, sînt măsuri bine venite, rnoniac de sinteză. 28 976 tone în­ mari diferențe intre realizările dife­ teni. Vasile Terec, Vartolomei Mo­ menite să impulsioneze activitatea. grășăminte chimice. 4 615 mc be­ ritelor județe. Dacă județele Olt, Ba­ rar. Vasile Koblicska. Octavian Sas. Dar se pune firesc întrebarea : de ce ton armat. 1.4 milioane cărămizi și cău, Vaslui, Maramureș, Galați, Bo­ Gavrilă Borzași și alții, dar avem a așteptat conducerea Combinatului blocuri ceramice, precum si însem­ toșani, Buzău. Vrăncea. Vilcea, încă .destui care nu-și fac datoria. In minier Gura-Humorului să se ajun­ nate cantităti de cherestea, mela­ Neamț. Iași și Constanța și-au reali­ 19 luni din acest an s-au înre­ gă la o astfel de situație, care să mină. utilai.' tehnologice pentru zat integral sau chiar au depășit cu gistrat peste 17 000 om/zile absențe impună detașarea unor muncitori chimie, confecții textile si ■ alte mult sarcinile in acest, domeniu, alte nemotivate. Acest timp iremediabil pentru realizarea sarcinilor de plan produse. De remarcat că aceste județe, cum sint Caraș-Severin, Har­ pierdut, transformat în minereu ex­ în locul celor care lipsesc nemotivat sporuri au fost obținute. în cea ghita. Maramureș. Sibiu. Arad, Bra­ tras. reprezintă peste 70 000 tone, de la lucru ? Restanța actuală de mai mare parte, prin creșterea ac­ șov, Bihor, Cluj și Dolj, și-au înde­ care, dacă ar fi ajuns la preparare, peste 160 mii tone de minereu nu s-â centuată a productivității muncii, plinit sarcinile anuale doar în pro­ puteam să stăm cu fruntea sus". acumulat într-o lună, două sau în care. în perioada menționată, a în­ porție de 16—29 la sută. Este tocmai Iată, așadar, una din cauzele cele ultimul trimestru, ci pe parcursul registrat. fată de plan, o depășire ceea ce evidențiază o stare diferită de mai acute cu care se confruntă uni­ mai multor luni. Nu era oare mai de 9 661 lei pe fiecare lucrător. mobilizare, de neînțelegere a impor­ tatea : lipsa unei discipline ferme, a firesc să se intervină din timp, să în secția montaj o întreprinderii de mașini-agregot și mașini-unelte speciale din lași (Ghcorghe Giurgiu). tanței pe care o are scarificarea so­ unei ordini desăvîrșite la locurile de se ia măsuri pentru întărirea ordi­ Foto : Eugen Dichiseanu lurilor grele, impermeabile, pentru creșterea producției. în scopul realizării intocmai a sar­ cinilor stabilite in acest domeniu s-a luat măsura de a se repartiza dis­ modelului experimental, iar de aprovizionarea tehnico- Așadar, deși constructo­ tinct cantitățile de motorină necesare situația se prezintă astfel : materială. de cooperarea rii clujeni se străduiesc executării scarificării pc suprafețele mașina de filat aerodina­ cu alte unități industriale, să recupereze întîrzierea. planificate in fiecare județ, cu indi­ mic este încă departe de de avizările si asigurarea devansind chiar programul cația expresă de a se interzice folo­ CINE PRELUNGEȘTE PAUZELE ceea ce s-ar numi proto­ finanțării. Pentru a primi, stabilit de cele două mi­ sirea combustibilului Ia alte lucrări. în confruntare tipul industrial. Se înregis­ bunăoară, repartiție pentru nistere. se înregistrează, in Or. este de datoria organelor jude­ trează aici una dintre o tonă de oțel de o anu­ acest caz, o durată neper- țene de partid și agricole de a ur­ cele mai lungi perioade de mită calitate, nu importat, misdemare a ciclului cer­ mări și de a asigura ca această mă­ creatoare cu asimilare in fabricație a ci produs la C.S. Tirgo- cetare — proiectare — pro­ sură să fie pretutindeni respectată cu unui produs nou. viște, a trebuit să aștep­ ducție, incompatibilă cu strictețe, stopind cu fermitate tendin­ DINTRE CERCETARE SI PRODUCȚIE? ța ce se mai manifestă pe alocuri de Cerințele economiei) Iar dacă ar fi să dăm tăm aproape un an de zile. cerințele impuse de ritmu­ crezare „Programului co­ Din acest metal trebuia rile înnoirii și ale pro­ a folosi combustibilul destinat in mun al Ministerului Indus­ realizată matrița specială gresului, de rigorile com­ mod expres pentru scarificarea so­ triei Electrotehnice și Mi­ pe care urma să se toarne petiției economice mon­ lului, la efectuarea altor lucrări. lată citeva din avantajele care se pierd cu fie­ rează soluții valoroase, vitatea muncii de două ori mașinii. Este anul cind s-a nisterului Industriei Ușoare o piesă esențială a mașinii. diale. O competiție în care Atit pentru perioada favorabilă de care oricum se impun, dar. mai mare decit la orice al­ făcut transpunerea in de asimilare și agregati- La insistentele noastre ciștigă cel care a gîndit timp ce a mai rămas din acest an, care zi întirziată in finalizarea mașinii de filare din păcate, cu o nedorită tă mașină de filat necon-' proiect, la scară industria­ zare a mașinilor, utilaje­ față de forurile care avi­ mai bine și a aplicat mai cit și mai ales pentru anul viitor, aerodinamică : pierdere de timp. vențională din lume și de lă. a modelului nostru ex­ lor și liniilor tehnologice zau repartiția acestui ma­ repede rezultatele acestui rezultă ca o cerință stringentă ca or­ .... Mașina de filare aero­ 4—5 ori față de. mași­ perimental. Am avut aici pentru industria ușoară in terial. la' strădaniile noas­ efort. Obiectivul urmărit ganele județene de partid și agricole, • Productivitatea muncii de 4—5 ori mai dinamică" este o realizare nile convenționale prepon­ șansa de a colabora cu perioada 1986—1990". in care tre de a explica utilitatea fiind clar : dobindirea prio­ consiliile populare comunale și con­ tehnică de valoare certă derente in tara noastră, specialiști de la filiala din pentru această mașină otelului cerut, că de exis­ rității. cîștigul obținut din ducerile unităților agricole să situe­ mare • Consum de energie cu 15 la sută nu numai pe plan național, plus un consum de ener-- Cluj-Napoca a Centrului este prevăzută realizarea tența lui depinde reali­ cota de noutate pe care o ze in centrul preocupărilor lor orga­ ci si mondial. Inginerul gie pe unitatea de produs prototipului in septembrie zarea unei mașini ce ar nizarea temeinică a activității, con­ mai mic • Calitatea net superioară a pro­ de cercetare științifică și putea provoca o revoluție conține noul produs com­ Dumitru Mazilu. șeful com­ cu 15 la sută mai redus, inginerie tehnologică pen­ 1987. iar realizarea seriei parativ cu altul similar centrarea forțelor necesare astfel in­ in industria textilă, nu cit sarcinile pe acest an și cele pen­ duselor realitate din firele filate cu această partimentului de proiecta­ plus alte efecte econo­ tru mașini și utilaje din zero și lansarea în fabri­ existent pe piață. re din Institutul de cerce­ industria ușoară, oameni cație abia la sfirșitul anu­ ne-am lovit decit de nepă­ tru etapele următoare să fie realiza­ mice rezultate din calitatea sare și răspunsuri forma­ în cazul mașinii de filat mașină tări textile, ne spunea că. superioară deosebită a te- cu o deosebită competen­ lui 1988. atunci evident te exemplar, in mod ritmic. Vorbind tă profesională. în acest avem de-a face, in cazul le. însăși confecționarea aerodinamic, o asemenea despre îndeplinirea sarcinilor in ce Creșterea calității si a interval, mașina a devenit de fată, cu un veritabil matriței, la o întreprinde­ prioritate am fi putut s-o privește scarificarea solului se cuvi­ nivelului tehnic al produ­ „record". re din Oradea, a durat ne să arătăm că in acest scop este ceea ce trebuie să fie. a aproape o jumătate de an. avem, practic, cu cițiva ani selor. situarea acestora la căpătat propria identitate. Fără îndoială, noul pro­ mai devreme, dacă facto­ de așteptat o colaborare mai promptă cel mai înalt nivel mondial la care s-au mai adăugat 0 INEXPLICABILA tergiversare in valorificarea Și nu a fost deloc ușor să dus se numără printre rii implicați din cele două din partea unităților industriale de si chiar peste acest nivel, concepi după un model de acelea cu o complexitate alte citeva luni pentru profil, cărora Ie revine datoria de a creșterea productivității laborator, ce avea doar tehnică ridicată, utilizează tratament termic, realizat ministere ar fi acționat produce și livra conform înțelegeri­ de data aceasta la o uzină muncii — asigurindu-se 57 UNEI SOLUȚII TEHNICE NOI IN INDUSTRIA TEXTILĂ patru posturi de lucru, o principii cu totul noi. ne­ corțcertat. Acest lucru tre­ lor convenite utilajele specifice și la sută din creșterea pla­ din Odorhei. Nimănui nu-i mașină cu funcțiuni in­ convenționale, incă ne- buie făcut de-acum înain­ tractoarele de mare putere, la care nificată a acestui impor­ stăpînite și controlate pasă de planul și graficele te. După opiniile specia­ dustriale. cu 80 de capete tale de producție, fiecare s-au acumulat restanțe insemnate. tant indicator numai pe de filare și care să func­ îndeajuns de bine. în re­ liștilor din cercetare și baza progresului tehnic — ționeze după un principiu petate rinduri insă. între­ iși are propriul său plan. Chiar și sumare, cele cîteva subli­ ze. Nici o realizare științi­ deși în multe părți ale lu­ săturilor obținute din fire­ iar atunci cind vii cu o proiectare, mașina ce ur­ reprezintă doar citeva din fică sau tehnologică, oricît mii s-a încercat utilizarea absolut nou. în acest, timp prinderea clujeană „Uni­ nieri privind modul în care se aplică direcțiile mai importante, le produse cu această ma­ lucrare în afara acestuia mează să se realizeze la de valoroase ar fi. nu re­ unor principii ale aerodi­ șină. Iată argumente su­ s-au cristalizat noi idei și rea" a dat dovadă de o ești tratat ca un factor întreprinderea clujeană nu măsurile agropedoameliorative preco­ mobilizatoare in care tre­ namicii in conceperea ficiente să entuziasmeze soluții tehnologice. s-a mare receptivitate față de buie să se îndrepte atenția prezintă o valoare in sine : perturbator. constituie decit o primă nizate in Programul cu privire la or­ măsura exactă a valorii o unor mașini textile de fi­ pe orice producător de pus la punct o lungă serie nou. a confirmat că deține ganizarea teritoriului și creșterea cercetării științifice și teh­ lat. doar noi. românii, sintem mașini textile din lume. de detalii constructive. un înalt potențial tehnic și — Concret. în momentul etapă. întrucit acest pro­ nologice. Aceasta presu­ dă aplicarea si generali­ uman. Așa că nu doar di­ de față, care este stadiul cedeu. reamintim necon- fertilității solurilor în perioada 1986— pune insă o mare recep­ zarea ei. printre puținii care, la ora De la recepția lucrării, în -august 1983. proiectul 1990 evidențiază cu claritate că in actuală, am ajuns la un cind se hotărîse punerea la este înminat întreprinderii ficultăți legate de com­ de realizare a mașinii de vențional, ar putea genera tivitate fată de nou. un în ziarul nostru am plexitatea tehnică ridicată filat aerodinamic ? toate județele există rezerve mari și deosebit efort de a aplica rezultat concret. Deținem dispoziția M.I.C.M. a mo­ „Unirea" din Cluj-Napoca, noi mașini, noi tehnologii, prezentat o serie de cu alte cuvinte o priorita­ delului experimental pen­ unitate specializată in con­ a noii mașini a determinat — Matrița de care vor­ unele deja întrevăzute de posibilități incă nevalorificate pentru in practica productivă noi­ întirzierile in asimilarea exemple care atestă că. in te. certificată de nu mai tru proiectare si asimilare strucții de mașini textile, beam mai înainte este cercetarea noastră științi­ intensificarea și realizarea intocmai le cuceriri ale 'gindirii si acesteia. Cauzele reale, gata. în curind vor începe activității de investigație majoritatea cazurilor, a- puțin cinci brevete de in­ In fabricație, și pină cind aparținind de Ministerul fică. a lucrărilor pentru sporirea poten­ venție. ceea ce nu-i puțin acesta s-a decis să inclu­ Industriei Electrotehnice. așa cum aveam să ne con­ pe ea probele de turnare țialului productiv al pămîntului. Con­ științifică. ceastă cerință este înțelea­ vingem. sint cele amintite Este cazul, este timpul lucru. Si aceasta încă din dă in planul său departa­ Nu s-ar putea spune că cei a pieselor de care avem cluzia majoră, care trebuie să preo­ Sintem într-o adevărată să la adevărata ei valoare. anul 1980. cind. după aproa­ mai înainte : de natură bi- nevoie. Dacă totul decurge ca, în spiritul indicațiilor mental execuția mașinii și ce au preluat sarcina reali­ cupe deopotrivă pe toți cei care sub competiție cu timpul și de Există însă, din păcate, pe cinci ani de cercetări, să nominalizeze întreprin­ zării mașinii au fost prea rocratic-administrativă. bine, dacă nu vor exista formulate cu limpezime în promptitudinea creării unor și exemple care vin să primul model experimental derea producătoare s-au încintati de această misiu­ Dacă unele probleme de și alte surprize, la începu­ documentele de partid, dru­ o formă sau alta poartă răspunderea soluții tehnice si tehnolo­ ilustreze că drumul pe care trecea — in laboratoarele scurs aproape doi ani. ne. Trecerea timpului a ordin tehnic sau tehnolo­ tul anului viitor, noi ne an­ mul valorificării în practi­ pentru realizarea acestui program, gice superioare depinde trebuie să-l parcurgă o so­ Institutului de cercetări Timp pierdut inutil în dis­ confirmat de altfel teme­ gic. cu sprijinul proiectării gajăm să realizăm proto­ este aceea că obiectivele stabilite in realizarea obiectivelor pro­ textile — probele de func­ cuții sterile, cu note, ra­ și cercetării, au putut fi tipul mașinii. Abia după că a rezultatelor cercetării luție a cercetării pină la rile multora că acest nou să fie simplificat și scurtat acest domeniu nu sînt facultative și puse. Dar efortul cercetării ționalitate. La recepția sa poarte și adrese fără justi­ produs ar putea fi realizat, depășite, iar acestea nu au aceea vor urma probele de a găsi soluții noi si va­ aplicarea ei în practică nu la maximum, spre folosul că ele pot și trebuie, să fie îndepli­ participanții au făcut nu­ ficare. conform planificării, în fost nici puține și nici de funcționare, de testare loroase nu este nici pe de­ este nici neted, nici ușor. simple, ne spune ing. Justi- a performantelor sale, de economiei. al creșterii nite exemplar, aceasta constituind mai aprecieri laudati­ — Anul 1983, este de pă­ mai puțin de un an de parte suficient, dacă rezul­ Obstacole de tot felul. în ve. Și nu fără temei. rere ing. Dumitru Mazilu, nlu Cîrstea. șeful atelieru­ finisare și execuție a unor prestigiului științei româ­ o condiție hotărîtoare pentru obține­ tatele acestui efort întîrzie fond formale, de multe ori Performantele mașinii sint. a fost însă cel mai favora­ zile. Sintem la sfirșitul lui proiectare al întreprin­ eventuale corecturi, reali­ nești. rea in anul viitor a unor producții nejustificat de mult să se bazate pe o justificare bi- intr-adevăr, deosebite în bil. aș putea spune chiar anului 1986, deci la aproa­ derii. nu același lucru s-a zarea seriei zero și pregă­ mari, la nivelul sarcinilor noii revo­ aplice și să se generalize- rocratic-administrativă. ba- industria textilă. Producti- hotăritor pentru „soarta" pe cinci ani de la recepția întîmplat cu cele legate tirea de fabricație. Vlalcu RADU luții agrare. PAGINA 4 SCINTEIA — sîmbătâ 29 noiembrie 1986

Gustul si morala performanței Inițiative pentru creșterea eficienței activității

PERFORMANTA — adică un REZULTAT DEOSEBIT este promovată de ambiții ; alții că ar fi favorizată DE BUN — iată un cuvint cu forță de magnet pen­ de condiții. De acord, dar cum și unde se nasc aceste de educație materîalist-științifică tru foarte mulți oameni. Pe măsura trecerii timpului ambiții ? Cine și cind creează condițiile necesare atin­ am spune chiar că pentru din ce in ce mai multi gerii performanței ? Pe scurt ; cum funcționează acest oameni. mecanism a) performanței ? grafică asigură filmele documentare interdiscipllnar de educație maferia- Practica — criteriul adevărului adică — dovedește Iată motivul pentru care, in jurul aceleiași mese, necesare. list-științifică din cadrul Cabine­ că fără performantă nu se poate. Mai bine zis : fără i-am invitat să ne însoțească in descifrarea sensurilor Laboratorul metodic Dintre multiplele atribute ale la­ tului județean pentru activitatea performanță — indiferent de domeniu — nu se mai mai adinei ale noțiunii de performanță și ale căilor boratorului metodic de educație ma- ideologică și politico-educativă, la­ poate. Performanta este merindea, este griul vieții de obținere a ei pe următorii : Stan VICTOR, țăran, terialist-științifică din Arad, eviden­ borator care contribuie la realizarea noastre prezente și — mai ales ! — viitoare. Pe po­ șef de fermă legumicolă ; Ion CHIRAC, inginer-șef ; țiem in primul rind forma sa dina­ unor acțiuni educative cu forță spo­ diumul ciștigătorilor nu urcă decit performerii.'Per­ Datcu CRIST ACHE, contabll-șef ; Nicolae CARAMAN, în sprijinul muncii de educație mică de organizare. Alcătuit pe prin­ rită de influențare a conștiințelor, la formanța o obțin cei care știu, vor șt pot. Dar există președinte — toți de la cooperativa agricolă de produc­ cipii modulare, materialul ilustrativ cunoașterea și generalizarea expe­ o măsură in toate : cit‘ trebuie să știi, cit trebuie să ție VIȘANI, județul BRAILA, și pe Tudor PAPUC, Laboratorul metodic de educație rialist-științific (secretari adjunct) poate fi schimbat in orice moment, rienței bune dobindite in acest do­ vrei, cit trebuie să poți ? Unii spun că performanța primarul comunei. materialist-științifică din Arad iși cu probleme de propagandă, acti­ in funcție de necesitățile tematice meniu. Practica a dovedit in această desfășoară activitatea in cadrul ca­ viști ai organizațiilor de masă și sau pe măsură ce informația este direcție că elaborarea unor broșuri obștești, membri ai brigăzilor ds de popularizare poate contribui efi­ Rep. : La direcția agricolă ni s-a joacă șl ea un mare rol tn obți- binetului județean de partid. Prin depășită de noile cuceriri ale știin­ și că n-ar prea fi posibil. Pe alt structură, mod de organizare și func­ răspmdire a cunoștințelor științifice, țe:. Cu cele peste o mie de imagini cient la luminarea unor cimpuri pro­ spus că sinteți printre cei mal nerea de rezultate foarte__ .. ____bune. plan, de astă dată cu cartea în cadre didactice etc.), laboratorul este blematice noi. cum sint cele care se buni cultivatori de legume din N-a existat an in care noi să nu ționalitate, el a fost conceput astfel fixate pe microfilm, laboratorul poa­ mină, tot la... clasicul nu se poate incit sâ constituie un sprijin efectiv accesibil tuturor categoriilor de oa­ te fi „reprodus" in esență in mape referă la ereditate, la diferite pro­ județ. Care sint faptele care au dăm oamenilor atît cit s-a hotărit ajunsesem. Ce-i drept, de astă meni ai muncii din intreprinderi șl cese psihice, la fenomene cosmice și condus la o astfel de apreciere ? in adunarea generală a cooperato­ in procesul de educare materialist- de expoziții itinerante, experiențele dată, „Imposibilul" era cu... biblio­ științifică a tineretului, a tuturor ca­ instituții, din unitățile agricole etc. întreprinse deja in acest sens fiind ■ fenomene din natură, domenii în Tudor Papuc : Rezultatele obți­ rilor. Dacă nu mă credeți pe grafia în regulă. Atunci am luat-o tegoriilor de oameni ai muncii. Un rol deosebit in activitatea a- care se refugiază adesea „explicații­ nute în ultimii cinci ani : în 1983, mine, intrebați-i atunci pe Radu altfel și i-am întrebat : „Cite ră­ deosebit de incurajatoare. Un apa­ O sală expozițională cuprinde cele cestui laborator metodic îl are spri­ rat de proiecție de 16 mm, 2 aspec- le" mistice. Este cazul, bunăoară, al pentru recoltele anilor precedenți, Drăghia. pe Ionel și Nicu Ciochi­ saduri scrie autorul in tehnologia lui jinul primit din partea instituțiilor broșurii „Minunea de la Izbuc", pre­ am fos distinși cu „Ordinul Muncii" nă, pe Gheorghe Lupu. Au fost și mai recente date din .domeniu! știin­ tomate, un aparat de citit microfil­ că trebuie puse la hectar ?" Bine de cultură arâdene. Menționăm în me. un retroproiector, dou?magneto- gătită de Tiberiu Jurcsak. șeful sec­ clasa a II-a ; în 1984 am ocupat cazuri... hazoase : vă amintiți că documentați, oamenii au irăspuns | țelor. Unitatea materială a lumii (micro și macro-cosmosul. Terra, primul rind aportul muzeului jude­ foane. un epidiascop. laboratorul foto ției de științele naturii, in care este locul trei pe județ, iar In 1985 anul trecut Grigore Tudor și cu ca la carte. „Aflați căi tnce- țean. care pune la dispoziția labora­ explicat procesul natural care a dus locul întîi. In acest an sperăm tot nevastă-sa au împrumutat o saco­ pind cui anul ăsta vom pune viața, omul), precum și originea și întregesc bilanțul acestor preocupări evoluția concret istorică a fenome­ torului spațiul necesar, material do­ — reușite — de a căuta noi mijloace la apariția sifonului carspic intermi­ la 'un loc fruntaș, mai ales că șă ca să-șl poată duce acasă banii dublu !" Sigur, vorbele n-au lip- cumentar. obiecte ilustrative, iar tent de la Izbuc (Bihor). Muzeografii depășirile de plan sint evidente : care li se cuveneau ? Cointeresa­ sit : că noi, ăștia, cîțiva — îl nului religios, constituie cele două eficiente de acțiune intr-un domeniu mari teme ilustrate aici de imagini prin prezența activă a muzeografu­ atit de important cum este educația sint. in același timp, prezente active la tomate planul a fost de 28 tone rea este foarte importantă... vizau și pe nea Stan Victor și pe lui George Iuga asigură o activitate In brigăzile științifice, la instruirile la hectar ; am obținut 35 tone ; Stan Victor : Așa este. Mai in­ Costică Ghioacă. celălalt șef al color, diapozitive, diorame și cîteva ■materialist-știintifică. Ele lasă, desi­ exemplificări cu obiecte. Laboratorul permanentă riguros planificată. Cu gur, deschisă și pe mai departe ca­ periodice ale propagandiștilor, la in- la ardei, ne propusesem să atin­ tervine însă și încrederea In omul fermei legumicole — ne arătăm sprijinul muzeului, se organizează de vățămintul politico-ideologic. gem 40 tone ; am recoltat 55 de cu care lucrezi. E mare lucru să mai deștepți decit cei care scriu metodic dispune de asemenea de un lea perfecționării necontenite a sti­ punct de informare al cărui fișier asemenea expoziții temporare, pe lului de muncă pentru fiecare colec­ Analizînd programele cultural-e­ tone de ardei gras... știi că o anumită lucrare va fi tehnologiile prin cărți, că asta e teme de larg interes din tematica la­ Rep. : 55 de tone ?! făcută așa cum o cere tehnologia revoluție./. Au fost discuții mari ■cuprinde întreaga bibliografie din tiv, pentru fiecare organizație de ducative ale secției de științe natu­ municipiul și județul Arad ce poate boratorului metodic. Biblioteca jude­ rale a muzeului se evidențiază totuși Tudor Papuc : Cifrele sint or!- și nu altfel. Oricit ai sta în mij­ in adunarea generală, iar eu mă țeană oferă la rindul ei un larg spri­ partid. - . cind verificabile. Planul la fondul locul oamenilor, nu poți fi in gindeam că, intr-un fel, au și servi muncii de educație materiaiist- făptui că punțile de legătură cu pu­ științifică. jin in obținerea materialului biblio­ Tristan MIHUTA blicul pot și trebuie să fie amplifi­ de stat a fost de 2 850 dreptate : revoluție a tost grafic, iar întreprinderea cinemato- corespondentul „Scinteii tone ; noi am realizat 5 000, pină să-i deprindem ne oa- — Cei care participă la activitățile cate. Relația cu publicul este văzută iar planul de export l-am meni că trebuie să Invete laboratorului — ne spune tovarășul incă mai ales prin prisma cerinței îndeplinit in proporție de ș! din cărți cum se face Teodor Luca, director adjunct la ca­ de a răspunde prompt solicitărilor 150 la sută. Vă poate con­ legumicultura, revoluție e binetul județean de partid — pot găsi din afară și mai puțin din aceea ca firma și banca : anual, le­ și să faci altfel, mai bine aici bibliografii pentru diferite te­ Forța de convingere a argumentelor muzeul să fie el însuși inițiatorul gumicultura adaugă în decît scrie cartea. Uneori matici, pot consulta, intr-c sală de unor manifestări sistematice, unitar contul nostru venituri în­ coordonate in intreprinderi, institu­ se uită că si cărțile si oa­ lectură materiale documentare refe­ In modelarea unei conștiințe noi Apar evidente, de asemenea, stră­ tre 15 și 16 milioane de lei. menii se pot Învechi, că ții Si școli. Un cadru insuficient va­ ritoare la educația materialist-știin­ materialist-științifice, muzeului de daniile de a diversifica paleta for­ lorificat îl reprezintă, de pildă, că­ In treacăt fie zis, in ultimii trei același timp lingă fiecare. Atunci? ce a fost bun ieri, azi nu mal co­ țifică. Există aici peste 800 volume științele naturii îi revine un rol im­ melor de lucru cu publicul. Lunar, ani, toate unitățile comunei s-au Totul depinde de om, de răspun­ minele culturale, cluburile întreprin­ respunde noilor pretenții. Pentru ce cuprind operele tovarășului portant, cunoscute fiind responsabi­ au loc aici conferințe, mese rotunde, derilor. căminele de nefamiliști, care autofinanțat. derea cu care-și face datoria. Noi că propunerea s-a dovedit bună : Nicolae Ceaușescu și ale clasicilor litățile acestuia in direcția lărgirii simpozioane, seri muzeale, acțiuni lucrăm cu oameni care se cunosc am dublat numărul răsadurilor la marxism-leninismului, lucrări de re­ poț găzdui cu succes — o demons­ Rep. : Ne-ațl convins. Rămlne orizontului de cunoaștere a oameni­ care sint însoțite in mod constant de trează numeroase experiențe : „Poli- să ne explicați și cum ați ajuns bine intre ei, și nu numai la gră- fiecare cuib, am dublat cantitatea ferință din domeniul filozofiei, socio­ lor, modelării unor convingeri rațio­ proiecții de diapozitive și filme ști­ dină, ci și la cîmp. N-am amețit logiei, științei și tehnicii, literatură graf-club", „Constructorul" etc. — la aceste veritabile performante. de tngrășămînt — sigur că asta a naliste. Cum este valorificată aceas­ ințifice. seri de răspunsuri la întrebări, pro­ Tudor Papuc : Comuna este for­ pe nici unul mutîndu-1 dintr-o însemnat mai multă muncă — beletristică etc. In cadrul laboratoru­ tă capacitate, care sint preocupările — In mod firesc, urmărim să fa­ echipă într-alta. Ca să-I cunoști dar am obținut ce ne-am propus: lui metodic au loc expuneri, simpo­ iecții de diapozitive și filme docu­ mată din trei sate : Plăsoiu, Cii- muzeografilor Ir, direcția amplificării cem cit mal accesibilă informația mentare. cicluri de dezbateri, expo­ neni și Vișani. Are 4 200 de locui­ pe om ai nevoie de timp. Lucrăm peste 40 de tone de ardei, iar zioane, mese rotunde, dezbateri, lec­ acțiunii educative a muzeului de științifică, să o decodificăm și să o numai cu oameni în care avem anul ăsta 55 de tone de ardei ții deschise la care pot lua parte ziții itinerante, prezentarea unor tori care muncesc toți, navetiști științele naturii ? Iată tema investi­ dezbatem la’ un nivel larg de ințe- cărți cu tematică adecvată, concur­ foarte mare încredere, care au graș. Șl incă in condițiile în care, peste o sută de participanți. în fie­ gației noastre la Complexul muzeal nu avem și depărtarea de orașe — dovedit c-o merită. Aș legere — ne spunea muzeograful suri tematice, insistind ca acțiunea sîntem Ia 32 km de Rimnicu Sărat zice că din 1982 și pină in 1986, seceta a care joi, tinerii din întreprinderile județean Bihor. principal Mircea Paina. Este desigur asta e -politica» noastră aici in fost la noi excesivă... arădene iși dau intilnire aici pentru să nu rămină cantonată în cadrul și la 80 km de Brăila — este un Este indiscutabil că tn ultima vre- o cerință esențială asigurarea acce- strimt al specialității. Nu e mai pu­ comună de foarte mulți ani, la Rep. : Să Înțelegem că pe oa­ a dezbate sau pentru a lua cunoș­ sibilității lucru care ne avantajează... Mai toate nivelurile. Chiar in 'conduce­ me sint mai mult puse in valoare cunoștințelor științifice țin adevărat că și organizațiile de trebuie să ținem cont și de tradi­ menii dumneavoastră nu-i mai... tință de cele mai noi cuceriri din- funcțiile educative pentru creșterea forței de inrîurire a re nu-i alegem decit pe cei care-i tr-un domeniu sau altui al științei ale muzeului de partid și U.T.C. din intreprinderi ac­ ție. Oamenii locului au tradiție, știm de... mici. Am avut grijă impresionează condițiile natu­ științele naturii și in direcția formă­ fiecărei acțiuni inițiate. In acest ționează sporadic pentru a folosi in totdeauna au fost buni legumi­ rale ? — de la probleme ce vizează struc- , scop, pentru a valorifica mai bine ca toți specialiștii noștri să fie fii tura materiei și nașterea universu­ rii convingerilor materialist-științi- activitatea lor educativă importantul cultori. Nicolae Caraman : Nicidecum. fice. Aprecierea se întemeiază pe patrimoniul de exponate al muzeu­ potențial științific, bogata zestre ai comunei, deși n-a fost ușor, a lui pină la cele ce se referă la evo­ lui. în expoziția de bază a secției de Nicolae Caraman : Important, trebuit să umblăm după tot felul numai că ..adevărata performanță" luția vieții pe pămint, la ultimele eforturile depuse pentru reorganiza­ materială a muzeului. Programul de cred eu. e să te organizezi in de ap/obări. Exemplu ? Păi pe — cum a fost numită aici schim- rea intr-o concepție nouă a secției de științele naturii se desfășoară frec­ măsuri privind intensificarea activi­ cuceriri ale ingineriei genetice etc. științele naturii de la complexul mu­ vent lecții pentru elevi, colocvii cu așa fel incit să obții maximum de inginerul Gheorghe Băbeanu barea modului qe gi.ndire si-a Pentru acești tineri, in prima jumă­ tății de educare materialist-științifi­ profit de pe urma acelei organi­ l-am adus de la Zăvoafa, pe ingi­ spus cuvintul, cooperatorii noștri zeal orădean, pe inițierea in ultimul profesorii de biologie, precum și o zări, să te folosești de toate avan­ au căpătat ceea ce la școală se tate a anului sint prevăzute 26 tema timp a unor acțiuni cu finalitate for­ seamă de activități ale cercurilor de că a oamenilor muncii, adoptat re­ nerul Stan Băbeanu de la Ianca, Interesante, de mare actualitate. tajele pe care numai munca uni­ iar pe inginerul Dumitru Sarivan cheamă «mentalitate de pre­ mativă precisă, pe căutările menite specialitate de pe lingă casele pio­ cent de Comitetul județean de partid tă le oferă. Asta-1 ! tocmai din județul Botoșani. Care miant». S-au obișnuit să fie in Tineretul școlar, membrii cercuri­ să confere acestora un caracter cit nierilor și șoimilor patriei. Un loc Bihor evidențiază răspunderi sporite Rep. : Despre ce avantaje este a fost ideea ? Aceasta : altfel lu­ frunte, să se lupte pentru primul lor de ateism din școlile generale și mai atractiv și convingător, un bogat distinct 11 ocupă excursiile organi­ pentru toți acești factori, accentuînd vorba ? crează omul pentru satul lui. Eu loc. într-un an ne-a bătut grin­ licee, pionierii din cercurile „Prie­ conținut de idei. Sint ilustrative în zate la șantierele de săpături paleon­ faptul că activitatea educativă se dina. Culturile erau asigurate, ca acest sens preocupările ca în timpul tologice, în rezervații naturale și Ia Ion Chirac : Grădina noastră are cred că numai așa putem explica tenii adevărului științific" participă, obiective turistice, mijloc deosebit cere subsumată nu numai demon­ de obicei. Ne-am fi putut «coate vizitelor in muzeu să se desprindă o suprafață de 160 de hectare și „mecanismul performanței", cum in număr de peste 2 000 pe lună, la pregnant, din comentariul ce înso­ de eficient nu numai pentru întări­ strării opoziției fundamentale dintre o lucrăm după toate regulile, apli­ l-ați numit dumneavoastră. paguba de la ADAS, dar oame­ numeroase acțiuni educative, expu­ țește vizita, concluzii materialist-ști­ rea răspunderii în ocrotirea mediu­ știință și religie, ci și lărgirii ori- căm cele mai adecvate tehnologii, Rep. : Numai așa ? nii noștri au replantat tot, au neri, proiecții de diapozitive, diafil- ințifice privitoare la apariția vieții lui ambiant, ci și pentru consolida­ zontului de cultură al oamenilor, folosim cele mai eficiente trata­ făcut Încă o dată lucrările pe me, filme documentare. Se poate pe pâmînt, la diversitatea lumii ma­ rea cunoștințelor de științele naturii dezvoltării capacității lor de inter- mente. ne străduim șă ușurăm Tudor Papuc : Tot ea s-a spus care îe mai făcuseră, dar a ieșit spune că pe lingă sprijinul deosebit și formarea unor convingeri materia­ pretare a tot ceea ce apare nou in munca oamenilor. Adică ? Păi, aici -este adevărat, dar adevărata teriale și evoluția acesteia. Faptul liste. performanță este aceea eă am cum au vrut ei, Alț exemplu, din de important pe care if oferă in in­ are o semnificație majoră, socotind cunoaștere. una este să umbli cu vermorelul acest an : unii au avut impresia Demnă de 'emnalat este, de ase­ în spate ca să tratezi plantele, de reușit — nu singuri, uneori și cu struirea celor ce desfășoară activi­ că anual muzeul e vizitat de peste Ioan 1AZA că, după tratamentul cu sulfat de menea. contribuția muzeografilor exemplu, șt cu totul altceva este ajutor de la județ — să schimbăm tăți educaționale eu caracter mate- 100 000 de oameni. orădeni la amenajarea laboratorului corespondentul „Scinteii" să execuți aceeași operație cu mentalitatea. Asta a fost princi­ cupru, concentrația ar fi fost cam elicopterul. așa cum facem noi. palul lucru, că celelalte perfor­ mare. Așa a si fost, iar, vinovat Am luat doar un exemplu,‘dar să manțe... azi sînt. mtine nu mai era cel care făcuse soluția. Dar știți că mal sînt șl altele aseme­ ce, de țap ispășitor aveam noi ne­ nea. Performantele nu le obții sint— performanțe. Să mă explic. Cind am venit eu tn eomună voie 7 Partenerul de contract vrea decit dacă folosești noul la orice legume, nu altceva. Ceea ce a ur­ CARNET CULTURAL pas, deși nici explicația «sta nu-i acum 24 de ani, performantă era 15 tone de legume la hectar. Cind mat m-a uimit chiar șl pe mine, completă— care-l cunosc pe toți : au spălat cu ne-am propus 20 tone, unii au zis GALAȚI. Se desfășoară „Zilele Rep. i Ce ar mal trebui adăugat? că nu se poate, eă pe cîmp se apă o jumătate de milion de fire, Datcu Cristache : Spiritul de frunză cu frunză, fiecare lujer... muzieale gălătene". reunind ma­ economie, buna organizare finan­ muncește, nu se tace scamatorie. nifestări cultural-educative si ar­ Și totuși s-a putut. Veniturile coo« Rep : Chiar așa 7 tistice cuprinse în bogatul pro­ ciară, grija cu care se cheltuia gram „Danubiuș *86". organizat sub fiecare leu. Nu ne permitem nici perativei au început să crească. Nicolae Caraman : Chiar așa. Firesc, șl ale oamenilor. Ne-am Să te apleci de o jumătate de egida consiliului județean de edu­ un fel de rișipă : noi ne produ­ cație politică și cultură socialistă. cem săminta, noi ne producem propus apoi 25 de tone, iar au milion de ori nu ca sâ verși Astfel, la Teatru! muzical „Nicolae răsadurile, după ce le transferăm fost niște vaci cu „nu se poate", la rădăcină o cană cu apă. ci să Leonard" din Galați, instituție care în cîmp cărăm la rădăcina fiecă­ Iarna, la cursurile agrozootehnice, te apleci de un milion de ori ca să împlinește 30 de ani de activitate, ruia o jumătate de kilogram de în centrul atenției noastre au fost speli plantele... N-am crezut nici eu au loc eoloevii muzicale, spectacole tocmai «vocile» cu pricina. Coope- că se poate, dar uite că viata-ți de­ și concerte simfonice, la care iși gunoi cel puțin — să știți că șt în adue contribuția colectivele artis­ zootehnie avem rezultate bune ; și ratorii s-au dumirit : daeă-ți pro­ monstrează că e suficient să vrei pui mult, pămintul îți dă mult, cu din tot sufletul, să cauți soluții tice ale teatrului, precum și orches­ să mal știți că între legumicul­ tre și teatre de profil din Capitală. tura și zootehnie există o legă­ condiția să-l muncești că Ia carte, și-i imposibil să nu reușești ce (Ștefan Dimitriu). Deși, uneori, chiar și cartea e o ți-ai propus. Cooperatorii noștri tură pe care mă mir că unii n-au HUNEDOARA. La Deva 6-a des­ sesizat-a ineă — nu cheltuim frînă, să vă spună tovarășul in- au prins și gustul și morala per­ giner-șet— formanței, fășurat f ești valu l-concurs interlu­ banii pe «•chimicale» de prisos, de term de muzică ușoară „Stelele ne-am specializat oamenii, pentru Ion Chirac i Așa-l 1 Acum vreo Rep. : Care e această morală ? cetății", la care au participat con» udări sint capabili să execute si cinci ani ne-am propus să scoa- Nicolae Caraman : Indiferent cit curențj din București și din jude­ 3—4 km. de canale fără proiect, tem pesțe 40 de tone de ardel de mari sint dificultățile la un țele Arad, Brăila, Argeș, Doli Co- deci nici pentru asta nu scoatem gras la hectar. «Vocile» care prin- moment dat, nu te da bătut nici­ vasna, Teleorman, Brașov, Nearat, bani din casă,., Iar cind tragem seseră gustul performanței n-au odată, luptă pentru primul loc și-l Satu Mare, Suceava, Bacău, Hune­ mai zis că nu se poate, dar au doara. Festivalul s-a bucurat de o linie dedesubt și adunăm ve- vei obține. frumoasă apreciere din partea pu­ dem că așa e bine, putem să-i venit cu cărți in care se demon­ blicului spectator. (Sabin Cerbu). recompensăm pe oameni exact stra negru pe alb că dincolo de Mircea BUNEA lor. Cointeresarea 35 de tone e greu, e foarte greu Candiano PRICEPUTU BISTRIȚA-NĂSAUD. Sub gene­ după munca roasa emblemă a Festivalului na­ Lecție practicâ in laboratorul Liceului industrial „Electrocontact'* din Botoșani țional „Cintarea României", timp Foto : Eugen Dichiseanu de trei zile, orașul-stațiune Sin- georz-Băi a fost gazda celei de-a 6-a ediții a concursului inter jude­ țean de folclor „Românie, plai străbun". Au luat parte ansambluri fiecare domeniu de care Mihal Ralea, are in față niile zvelte ale locuințelor de stil : Casa de cultură a nea, experiența se Întrevăd artistice și de dansuri, grupuri vo­ membrii acestui cerc au critfcul Theodor Codreanu cale, soliști vocaLi și instrumentiști, s-a ocupat (filozofie, psi­ panorama fermecătoare a noi, de la balcoanele căro­ orașului Huși a primit, la din puținele cuvinte cu realizat un număr de 70 de (autor al urtui foarte se­ hologie. critică literară), Hușiului. Serpentinele ra privesc ghivece cu flori toate edițiile Festivalului care incepe dialogul nos­ filme tn toate genurile, rios studiu despre Emi- membri ai formațiilor artistice ale mentar in prima jumătate unul dintre cei mal strălu­ strinse ale căii ferate fac și ghirlande de Iederă, putt național „Cintarea Româ­ tru. îmi evocă, puțin sen­ premiate la toate confrun­ nescu) — Petru Petrăches- cooperației meșteșugărești din 25 ciți eseiști ai noștri. Jovia­ ca peisajul urban să trea­ și mai clar in lumină volu­ niei", Jocul I pe țară, ca de județe ale țării, (Gheorghe a secolului al XV-lea. Cen­ timental, cu bonomie, cu tările naționale, tn ultima cu, Val Furtună, Ni- Crtșan). tru al unei binecunoscute litatea. împletită cu un că neașteptat de pe o parte mele generoase ale coline­ instituție. La acest succes acea sfătoșenie moldove­ vreme, preocuparea con­ colae Grosu — vă- podgorii, el apare mențio­ profund spirit democratic, pe alta a compartimentu­ lor din jur. Un cinemato­ se adaugă premiile obținu­ nească in care se toarnă, stantă a cineaștilor ama­ dese un tradiționalism ______BACĂU. în instituțiile de cultură nat la 1441 într-un regis­ franchețea, grija si răbda­ lui. Diesel-ul nervos, ținut graf, „Dacia", cu două săli te. de formațiile artistice. întreagă, blindețea acestor tori din Huși s-a îndreptat cind bucolic, cind ușor ro­ Șl in unitățile economice din Bu- tru al Universității Jagello- rea de a asculta nevoile sever in frînă, acolo unde splendide, e un edificiu pe O scurtă vizită aici, o in­ locuri, figuri ilustre de spre filmul-reportaj sur- manțios, de o melancolie huși se desfășoară o suită de ma­ ne din Cracovia. în 1487 oamenilor, de a le da un era nevoie de un vulcan care și l-ar dori multa tilnire cu membrii cenaclu­ cărturari și artiști porniți prinzînd transformările solară și siguranță prozo­ nifestări politico-educative și cui-* numele localității șe regă­ ajutor substanțial, gesturi­ de aburi pentru a urca și orașe. Vechea clădire a Li­ lui, vizionarea unul spec­ de aici. Discuția noastră se orașului, viața nouă a locui­ dică. Tradiționalistă este tural-artistice : expuneri, simpozi­ sește in izvoare interne. le lui largi dovedind dis­ coborî dealul, nu te „amă- ceului „Cuza-vodă" stă ljn- tacol al trupei de teatru oprește des, firește, la Mi- torilor săi in „Epoca și poezia lui Ion Alex. An- oane, dezbateri, vernisări de expo­ Hușiui devenise sub Ștefan tincție și generozitate sînt Nicolae Ceaușescu". gbeluș. Versurile lui izvo­ ziții, spectacole, recitaluri de poezie și astăzi evocate cu emo­ cel Mare curte domnească. • — Formația de cîntece șl răsc dintr-o sensibilitate și muzică, șezători literare etc. sub Vorbesc despre aceasta pa­ ție de mai vîrstnicii locui­ dansuri populare „Datina", ce trăiește cu frenezie si genericul „Dialoguri buhușene". latul domnesc și sobra chi­ tori ai Hușiului. ■ 11 ■■ ■.<■. ■ . ui Kl continuă interlocutorul naturalețe atit intîmplările Organizată în cadrul Festivalului novie ctitorită pe la 1494. Orașul de azi păstrează nostru, valorifică materia­ cotidiene, cit și spațiul hi­ național „Cintarea României", cea Tlrg pitoresc, cu oameni Imaginea patriarhală a lul muzical șl coregrafic meric al amintirii, o dată de-a 5-a ediție din acest an a reu­ așezați și gospodării înflo­ tirgului scufundat intre te­ din zonă. Aceeași dorință de cu sugestia livrescă. nit în orașul textiliștilor de pe ritoare. orașul înconjurat rasele în amfiteatru plan­ VIAȚA SPIRITUALĂ A ORAȘELOR PATRIEI a face cunoscute, tn starea Din doi în doi ani orașul Bistrița un mare număr de oameni de un amfiteatru natural tate cu vită de vie șt deo­ lor autentică originară, trăiește clipe de sărbătoare dej- cultură...... — scriitori, cineaști, avea să fie martor al unei potrivă întinerește. Călăto­ cintecul și jocul popular de prin festivalul „Toamna muzeografi, artiști — din orașele zbuciumate istorii. La Stă- rul care se îndreaptă din pe aceste meleaguri ce eulturală hușeană", care a județului și din țară. (Gheorghe nllești, pe Prut, in apropie­ gara Crasna (pădurile vede si in activitatea ta­ cuprins, anul acesta, un fru­ Baltă). re de Huși, Dimitrie Can­ Crasnel, unde la 1450 Bog­ rafului nostru, cu o solis­ mos spectacoli folcloric, CLUJ. In temir își vedea într-o zi dan al II-lea, alături de tă. Angela Cocuz. laureată „Laudăi muncii", seara te- municipiul Cluj-Napo- pe țară. ca s-au desfășurat.... 1 „Zilele acade- de Iulie 1711 năruită spe­ care se afla Ștefan, viito­ Tradiție si continuitate 4 matică „Tineretul și pacea ranța în libertate. Primul rul domn, învingea o oaste A A mice clujene", manifestarer; știinti- Formațiile muzicale se lumii". premiera filmului fică șl culturală organizată'deAlia­ savant din sud-estul Euro­ polonă) străbate mai intii ridică de asemenea la un Bătălia din umbră. pri­ pei devenit membru al pitoreasca vale a Lohanu- nivel care depășește ama­ tele din localitate ale Academiei, leiuind intilnirea ___ cii doi asociației oamenilor de știință și unei academii străine, cea lui. După un urcuș altăda­ torismul. Mă refer și la dintre realizatori. regizorul din Berlin, originar dintr-o tă „imposibil" pentru mica gește" prea mult. Orașul își gă noul sediu al Liceului popular, a cîtorva filme hat Ralea, la pictorul Vio­ grupul coral cameral con­ alte instituții academice, la care Andrei Blaier și actorul au participat oameni de știință și familie de răzeși din ținu­ locomotivă cu aburi venită deconspiră vraja, cu stră­ agroindustrial, celebra realizate de membrii cine- rel Huși, la actorul Ale­ dus de profesorul Anton Ilarion Ciobanu. „Moldo- tul Fălciulul. continua de­ parcă din poveste — linie zile lui minunate in orice școală viticolă, multilau- clubuluj te edifică indată xandru Giugaru. Nu intim- cultură din mai multe centre ale Perea (locul I pe tară in camera", gală a filmelor______tării. Programul a cuprins simpo­ parte de tară o operă de îngustă, vă amintiți poezia anotimp : străzi cu tei bă- reată la concursuri inter- asupra calității* activității plător la lumea teatrului. „Cintarea României"), co.i- de amatori, o interesantă faimoasă erudiție : Crește­ „scrisă cu creionul", cum trîni și castani venerabili, naționale, a cărei veche vl- culturale, diversă și cu un Formația de teatru popular tinuind astăzi o frumoasă masă rotundă „Mihal Ralea zioane. mese rotunde, dezbateri, a- rea și descreșterea Impe­ plastic se exprimă Căli- pantă dulce, din cind în notecă e cunoscută pe mai grad ridicat de profesio­ dip Huși a devenit, in doi vînd ca temă „Cultură și civilizație tradiție a cintului coral. Ia — figură proeminentă a in societatea contemporană", în ca­ riului otoman devenea cea nescu, a lui Barbu Nem- cind tn spatele unei clă­ multe meridiane. Mat jos nalism. ani de activitate, o prezen­ Huși. Dar în special tmi culturii românești" (cu mai celebră operă științi­ țeanu 7, „O trenișor de diri — o coastă trandafirie de Biblioteca orășenească — Am încercat. spune tă apreciată. Premiul al drul cărora au fost relevate noile reține atenția cvartetul in­ participarea profesorilor cercetări și contribuții ale oameni­ fică a culturii române Crasna — Huși, / Locomo­ de deal, rozul trandafiriu și de elegantul sediu al prof. Emil Pascal, pre­ II-lea obținut la faza pe strumental (două flaute, Aurel Ciulei, Theodor Co- vechi, la fel cum celebri­ tiva ta e-un samovar, I închis, despre care se spu­ băncii, hotelul „Cantemir", tară a „Cintării României", lor de știință și cultură la înfăptui­ ședintele Comitetului oră­ clarinet, pian) alcătuit din dreanu. Constantin Pău- rea hotăririlor Congresului al XIII- tate urmau să dobîndească Iar tu, întreg, pari un ne că reprezintă — foarte o construcție modernă fă­ șenesc pentru cultură șl a consacrat o activitate Ion Zugravu. Anton Perea, nescu. Dumitru Zaharia), Descrierea Moldovei si tramcar, / O jucărie de pă­ corect științific — euloarea cută cu bun gust și exact mai mult decît lăudabilă, lea al partidului, a sarcinilor sta­ educație socialistă, să atra­ Dumitru Sfetcu. Amadeo vernisajul expoziției oma­ bilite de Congresul științei și invă- Hronicul vechimei a ro­ puși. / Cind dai semnal să binecunoscutei Busuioace asamblată in peisajul stră­ gem locuitorii orașului concretizată intr-o stagiu­ Andro. Primul este un flau­ giale Ștefan Dumitrescu, mano-moldo-vîahilor. pleci, zimbim cu toții ! / de Bohotin. Case in gust zii, cu personal amabil, os­ nostru, oameni cu apetit ne permanentă, cu specta­ tist cu un sunet nobil, curat tămintului privind dezvoltarea eco- baroc, cu scări îmbietoare pitalier, așa cum sint toți organizată cu ocazia cente­ nomico-socială a tării. (Marin Micul oraș dintre dealu­ Cind intri-n gară, pufăind, cultural, cu suflete ge­ cole la Huși și in alte loca­ în fiecare registru, cu o fra­ narului pictorului, o expo­ Oprea). rile acoperite de podgorii, zimbim... / Ades mă mir ce pornesc din stradă, invi- oamenii de aici. Lingă neroase și entuziaste, la o lități. ■ Repertoriul cuprinde zare clară. In Cantabile ei tind ochiul să zăbovească poșta cea nouă, pe o stra­ mai ales piese românești, ziție de creație tehnico- ca de altfel întregul tinut cum nu te fură hoții, I Atit gamă largă de acțiuni, de presto pentru flaut și pian știintifică. o consfătuire in­ ARAD. Comitetul municipal al Vasluiului. Fălciulul, ești de infim I I Te poate asupra balcoanelor cu co­ dă evocind patriarhalitatea manifestări, să Ie dăm po­ interpretate cu multă dă­ de George Enescu observ U.T.C. și Casa de cultură a muni­ Birladulul. este locul de măsura un om cu cotul ! > lonade, cu ferestre înalte, urbei în care „plouă de sibilitatea să-și formeze si ruire de actorii hușeni multă sensibilitate în re­ terjudețeană pe teme me­ cipiului Arad organizează în mai naștere. întotdeauna vene­ Ba, mi se pare, / Cit ești dreptunghiulare și cornișe trei ori pe săptămină", educe Înclinațiile artistice, (citeva nume : Valeria darea cîntecului doinit ce dicale. in fine, deschiderea multe unități industriale și institu­ rat și iubit, al multor oa­ de tren, ai incăpea cu to­ dantelate stau alături de cum văzuse — se zice că să—șl împlinească persona­ Donose, Ion Loiută. Ion se înfățișează ia început, stagiunii teatrale. Intr-un ții conferințe, dezbateri, mese ro­ meni de seamă al culturii tul / Intr-un vagon mai noua arhitectură a orașu­ la Huși — Minulescu, între litatea. să poată alege for­ Antohi) — muncitori, cadre senin și trist, prin glasul cuvint, o ediție bogată pe tunde, sesiuni de referate și alte române. Stăruie incă vie în mare..." — luptind „eroic" lui. Un centru aproape tei de demult, casa orășe­ ma de artă de care se simt didactice, sanitare etc. Și, delicatului instrument. E o măsura realizărilor cultu­ acțiuni specifice brigăzilor științi­ inirm localnicilor Imaginea cu dealul Dobrinei, cel cu schimbat ; blocuri cochete nească de cultură lasă și atrași. pentru că am început cu seară de cenaclu : poeziile fice complexe. toate avind ca ea, de la prima intilnire, rale din acest frumos oraș Jul Mihai Ralea. persona­ păduri albasțre de stejar si cu patru niveluri, cu maga­ Omul care vorbește este formația cea mai tinără. un citite, apartinind citorva moldovenesc. temă educația materialist-științifi- litate plurivalentă, marcîhd tei. din care se ivește casa zine luminoase, se înscriu impresia edificiului dura­ un vechi activist cultural pe cuvint despre cineclub : in membri ai cenaclului „Mi- că. (Tristan Mihuța). un moment de referință in unde a locuit multă vreme proporționat în peisaj. Li- bil. Nu e numai o figură aceste meleaguri. Pasiu- cei 18 ani de existență, hai Eminescu", condus de Costin TUCH1LĂ SCÂNTEIA — slmbătă 29 noiembrie 1986 PAGINA 5

A APĂRUT: Cronica zilei MAREA SĂRBĂTOARE NAȚIONALĂ NICOLAE CEAUSESCU 9 Tovarășul Dimitrie Ancuța. vice- conducerii unor ministere șl insti­ prim-ministru al guvernului. a tuții centrale, organizații de masă și Cuvântare la marea adunare populară primit, vineri, pe Li Menghua, mi­ obștești, oameni de artă și cultură, nistru însărcinat cu Comisia de Stat ziariști. A IUGOSLAVIEI SOCIALISTE pentru Cultură Fizică și Sport din Au fost prezenți șefi de misiuni din Capitală consacrată dezarmării R.P. Chineză, aflat intr-o vizită in diplomatice acreditați în țara noas­ și păcii țara noastră. tră, membri ai corpului diplomatic. Tovarășului SINAN HASANI în timpul întrevederii au fost dis­ ★ — 21 noiembrie 1986 — cutate uhele aspecte ale colaborării La București au început, vineri, Președintele Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia dintre România și R.P. Chineză, in­ lucrările celei de-a Vl-a sesiuni a EDITURA POLITICĂ clusiv în domeniul sportului. Comisiei mixte România-Comunita- BELGRAD La primire a luat parte Haralam- tea Economică Europeană (C.E.E.). în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste îmi exprim convingerea că. în spiritul înțelegerilor con­ bie Alexa, președintele Consiliului Cele două delegații conduse de România, al întregului popor român și al meu personal, venite in cadrul întilnirilor la nivel inalt. inclusiv al re­ Național pentru Educație Fizică și Ilie Văduva, ministrul comerțului vă adresez dumneavoastră. Prezidiului Republicii Socia­ Sport. exterior și cooperării economice in­ centei intîlniri de la București, relațiile tradiționale de liste Federative Iugoslavia, popoarelor Iugoslave cordiale prietenie și colaborare dintre România și Iugoslavia se A fost de fată Yu Hongliang, ternaționale, și de Willy de Clercq, felicitări și calde urări de noi suooese în edificarea socia­ ambasadorul R.P. Chineze la Bucu­ membru al Comisiei C.E.E., respon­ lismului in Iugoslavia vecină și prietenă cu ocazia aniver­ vor adinei și consolida in continuare. în interesul po­ rești. sabil cu relațiile externe, examinează sării a 41 de ani de la proclamarea Republicii și a 43 de ani poarelor noastre, al cauzei socialismului, a înțelegerii, co­ REFERENDUMUL ★ evoluția relațiilor economice dintre de la sesiunea Consiliului Antifascist de Eliberare Națională. laborării și păcii in Balcani. în Europa și în lume. România și țările membre ale C.E.E., Cu prilejul celei de-a 42-a ani­ posibilitățile și căile dezvoltării co­ versări a eliberării Albaniei și a laborării dintre cele două părți în NICOLAE CEAUȘESCU victoriei revoluției populare, amba­ domenii de interes comun, lărgirii Secretar general al Partidului Comunist Român, sadorul acestei țări la București, și diversificării schimburilor reci­ Președintele Republicii Socialiste România - EXPRESIE fl VOINȚEI BE PACE Zoi Toska, a oferit, vineri, o re­ proce de mărfuri și cooperării eco­ cepție. nomice. Au participat miniștri, membri al (Agerpres) Tovarășului MILANKO REN O VIȚA Președintele Prezidiului Comitetului Central al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia fl IMIIi NOASTRE BELGRAD Stimate tovarășe Renovița, si oamenilor muncii calde felicitări și urări cordiale de încheierea vizitei delegației Sovietului Suprem al U.R.S.S. Cu ocazia celei de-a 41-a aniversări a proclamării Re­ noi succese în edificarea socialismului. Cu prilejul vizitei în țara noastră două țări, atit pe plan bilateral, cit publicii și a celei de-a 43-a aniversări a sesiunii Consi­ Folosesc și acest prilej pentru a reafirma convingerea a delegației Sovietului Suprem al și in cadrul organismelor interna­ liului Antifascist de Eliberare Națională, în numele Co­ că prietenia și colaborarea dintre Partidul Comunist Ro­ Vrem o Europă fără rachete, U.R.S.S., condusă de I. V. Kapitonov, ționale, oaspetele a arătat că vizita mitetului Central al Partidului Comunist Român, al co­ mân și Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia, dintre cele deputat in Sovietul Suprem, pre­ delegației Sovietului Suprem va con­ muniștilor și oamenilor muncii români, precum și al meu două țări socialiste vecine vor cunoaște și în viitor o evo­ ședintele Comisiei Centrale de Revi­ tribui la adincirea pe mai departe a personal, vă adresez dumneavoastră. Comitetului Cen­ luție ascendentă, spre binele și in interesul popoarelor zie a P.C.U.S., vineri a avut loc o prieteniei frățești dintre țările noas­ tral al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, comuniștilor noastre, al cauzei generale a socialismului si păcii în lume. fără arme nucleare! conferință de presă. tre, dintre popoarele sovietice și Delegația Sovietului Suprem al român. El a subliniat, In acest con­ NICOLAE CEAUȘESCU U.R.S.S., a spus 1. V. Kapitonov, text, importanța acțiunilor pentru Secretar general al Partidului Comunist Român, Fac parte de aproape două de­ ța pozitiv evoluția întregii vieți in­ a fost primită de tovarășul pace, pentru o lume fără arme nu­ cenii din colectivul întreprinderii ternaționale. De aceea, sperăm că Nicolae Ceaușescu. în timpul între­ cleare. Președintele Republicii Socialiste România de fier Vlăhița, străveche citadelă țările europene vor acționa cu ho- vederii au fost evidențiate realizări­ Vorbitorul s-a referit, de aseme­ a metalurgiei românești, reintine- tărîre in vederea transformării Eu­ le obținute in colaborarea sovieto- nea, la preocupările oamenilor TELEGRAME rită din temelii in anii victorioși ai ropei într-un continent al păcii. română, s-a discutat despre ceea ce muncii din Uniunea Sovietică pen­ Epocii Nicolae Ceaușescu. Neîn­ Toate guvernele și popoarele tre­ trebuie făcut pentru a ridica aceste tru transpunerea in viață a obiecti­ Cu prilejul sărbătorii naționale a convingerea că. pe baza înțelegeri­ Iugoslavia, tovarășul Ivo Vrandecicl, doios, sint in asentimentul tuturor buie să înțeleagă că pacea nu mai relații pe o treaptă nouă, superioară. velor stabilite de Congresul al este problema unui stat sau a al­ Republicii Socialiste Federative Iu­ lor convenite la cel mai Înalt nivel, iar tovarășul loan Totu. ministrul a- colegilor mei de muncă atunci cind Un rol hotăritor in dezvoltarea ra­ XXVII-Iea al P.C.U.S. goslavia. tovarășul Constantin relațiile de prietenie si colaborare susțin din inimă noua inițiativă de tuia, ci a întregii omeniri. Decizia facerilor externe, a trimis o tele­ porturilor bilaterale in toate dome­ ★ Dăscălescu. prim-ministru ai Gu­ româno-iugoslave se vor dezvolta gramă de felicitare tovarășului Raif pace a iubitului nostru conducător, României de a trece la reducerea niile ii au întilnirile dintre tovarășul Vineri a părăsit Capitala delegația vernului Republicii Socialiste Româ­ permanent, in interesul popoarelor tovarășul Nicolae Ceaușescu, ini­ cu 5 la sută, pină la sfirșitul anu­ Dizdarevici. secretar federal pentru lui, a efectivelor, armamentelor și Mihail Gorbaciov, secretar general Sovietului Suprem al Uniunii Repu­ nia, a trimis tovarășului Branko noastre. aJ cauzei socialismului și afacerile externe al R.S.F. Iugosla­ țiativă prin care România, prin al C.C. al P.C.U.S., și tovarășul blicilor Sovietice Socialiste, condusă păcii. glasul celui mai autorizat fiu al ei, cheltuielilor militare, susținută prin Mikulici, președintele Consiliului via. votul unanim de la 23 noiembrie, Nicolae Ceaușescu, secretar gene­ de I. V. Kapitonov, deputat in So­ Executiv Federal al R.S.F. Iugosla­ ★ Au trimis, de asemenea, telegrame cheamă guvernele, popoarele, toa­ ral al Partidului Comunist Român, vietul Suprem, președintele Comisiei •xprimă, cit se poate de grăitor, via. o telegramă prin care îi adre­ Cu prilejul Zilei naționale a R.S.F. de felicitare organizații de partid, de te forțele progresiste de â se trece președintele Republicii Socialiste Centrale de Revizie a P.C.U.S., care, Iugoslavia, tovarășul Nicolae Giosan, neintirziat de la vorbe la fapte, dorința fierbinte a țării noastre de sează cele mai calde felicitări și masă si obștești, instituții centrale România. la invitația Marii Adunări Naționa­ președintele Marii Adunări Naționa­ din tara noastră unor organizații pentru înlăturarea primejdiei nu­ a-și aduce contribuția la oprirea Vizita efectuată in România, a le, a efectuat o vizită, in țara urări de succes în dezvoltarea socia­ cleare, pentru dezarmare. aberantei curse a înarmărilor, la le. a adresat o telegramă de feli­ Si instituții similare din R.S.F. Iu­ continuat oaspetele, ne-a dat posibi­ noastră. listă a țării. Totodată, se exprimă citare președintelui Adunării R.S.F. goslavia. Și in primul rînd am dori să fie asigurarea păcii. litatea cunoașterii realizărilor po­ Pe aeroportuTOtopenl. oaspeții au înlăturate rachetele cu rază medie Iată cîteva argumente pentru porului român, intilnirii cu oamenii, fost salutați de Nicolae Giosan, pre­ din Europa, ca și întreg arsenalul care noi. metalurgiștii vlăhițeni, cu cei ce prin munca și energia lor ședintele Marii Adunări Naționale, am rostit la referendum un nuclear din Europa. Oare conti­ asigură progresul neabătut al țării de deputați. Popoarele Iugoslaviei vecine și atît cit producea intr-un an întreg claritate, prietenie st conlucrare nentul nostru, atit de greu încer­ DA hotărit pentru pace si prietene sărbătoresc astăzi un eve­ dezarmare. Noi. care muncim zi de pe calea construcției socialiste. A fost prezent E. M. Tiajelnikov, in perioada care a urmat imediat dintre Partidul Comunist Român și cat în două războaie mondiale, .nu Evidențiind colaborarea fructuoasă ambasadorul Uniunii Sovietice la niment istoric, petrecut cu 43 de după eliberare. In același interval Uniunea Comuniștilor din Iugosla­ merită soarta pe care i-o doresc zi. știm că numai în condiții de ani in urmă, care a marcat renaș­ pace putem să continuăm nestin­ existentă intre parlamentele din cele București. de timp, industria a crescut de 19 via. înțelegerile convenite în ca­ popoarele ce-1 locuiesc de a fi o terea țării și trecerea la făurirea ori, iar agricultura și-a triplat pro­ drul frecventelor convorbiri la cel zonă sigură a păcii, colaborării si gherit drumul înainte, că numai unui nou destin. La 29 noiembrie trăind și muncind in pace putem ducția, Iugoslavia devenind o tară mai înalț nivel, tntilnirile care au securității în lume ? Dar, în 1943. cind aproape intreaga Europă cu nivel mediu de dezvoltare. avut loc de-a lungul anilor între loc de aceasta, vedem că în să asigurăm, nouă și copiilor noș­ se afla încă sub ocupația hitleristă, tri. un viitor fericit. Colectivul ADUNARE CU PRILEJUL „ZILEI INTERNAȚIONALE Totodată, R.S.F. Iugoslavia s-a președintele Nicolae Ceaușescu și multe din țările europene s-au acu­ în localitatea laițe din Bosnia, la afirmat ca un factor activ al vieții Iosip Broz Tito au pus baze trai­ mulat atîtea arme nucleare incit nostru a obținut realizări remar­ cea de-a doua sesiune a Consiliu­ cabile. situindu-se de ani de zile internaționale, desfășurind o am­ nice raporturilor româno-iugoslave. creează o uriașă primejdie de DE SOLIDARITATE CU POPORUL PALESTINIAN" lui Antifascist de Eliberare Națio­ plă și apreciată activitate in ca­ marcind, de fiecare dată, momente moarte. Pentru că pacea nu se în rîndul colectivelor fruntașe pe nală. reprezentanții popoarelor tară. Este un titlu de mindrie pen­ drul mișcării de nealiniere șl al de importantă determinantă in poate apăra cu rachete și bombe „Ziua internațională de solidarita­ 6tat palestinian independent poate Iugoslaviei, care luptau eroic îm­ „Grupului celor 77". pentru o poli­ promovarea ansamblului colaboră­ atomice, ci numai prin lichidarea tru noi și vrem să păstrăm locul te cu poporul palestinian" a fost și trebuie să constituie elementul potriva cotropitorilor naziști, au cucerit prin hărnicia și munca tică nouă, de dezvoltare liberă și rii dintre țările si popoarele noas­ acestor cumplite mijloace de dis­ marcată, vineri, in Capitală, printr-o central in jurul căruia se poate hotărit transformarea tărU intr-un independentă a fiecărui popor, de tre. Hotăriri de mare însemnătate trugere. Tocmai de aceea îmi ex­ noastră. De aceea, dînd glas încă adunare organizată de Institutul ro­ realiza unitatea țărilor arabe. stat al oamenilor muncii. Acest o dată profundului nostru atașa­ pace, înțelegere și colaborare. pentru lărgirea si adincirea rapor­ prim adeziunea nețărmurită la mân pentru relațiile culturale cu România — a arătat vorbitorul — eveniment de seamă, înfăptuit sub turilor reciproce au fost adoptate cu eforturile stăruitoare pe care le-a ment fată de întreaga politică ex­ profund preocupată de situația din Sărbătoarea de astăzi găsește străinătatea și Liga română de conducerea și din impulsul hotări­ popoarele Iugoslaviei socialiste an­ prilejul vizitei de prietenie efectua­ depus România pentru eliberarea ternă a României, nutrim speran­ prietenie cu popoarele din Asia și Orientul Mijlociu, militează cu toa­ tor al partidului comunist, in frun­ te de tovarășul Nicolae Ceaușescu, Europei de rachete, de orice arme ța că exemplul țării noastre va fi tă fermitatea pentru ince£area orică­ gajate in vasta activitate ce se Africa. te cu Iosip Broz Tito, a dat un desfășoară pentru a traduce în împreună cu tovarășa Elena nucleare. în felul acesta ar avea urmat si de alte state. în interesul Au participat activiști de partid șl ror conflicte militare si rezolvarea avint si mai puternic luptei de eli­ Ceaușescu. în Iugoslavia, in 1984, de cîștigat nu numai popoarele eu­ securității si păcii pe planeta noas­ de stat, reprezentanți ai conducerii tuturor problemelor litigioase dintre viață hotăririle adoptate de cel berare, noi si noi regiuni fiind de-al XlII-lea Congres al Uniunii ca și al recentei vizite la București ropene, ci întreaga omenire. Așa tră. Ministerului Afacerilor Externe, ai state numai pe cale pașnică, prin smulse de sub ocupația hitleristă. a tovarășului Sinan Hasani. pre­ cum în prezent arsenalele nucleare Consiliului Național al F.D.U.S., ai tratative. în acest 6ens. țara noastră După doi ani. tot la 29 noiembrie, Comuniștilor din Iugoslavia pri­ JANOS Imecs vind dezvoltarea economică și so- ședintele Prezidiului R.S.F.I., înțe­ de pe continent amenință pacea in C.C. al U.T.C., U.A.S.C.R., Consiliu­ se pronunță pentru o conferință in­ Adunarea Constituantă intrunită la legerile convenite deschizind noi lume, tot astfel o Europă a păcii, muncitor la întreprinderea ternațională. sub egida O.N.U., pen­ cM-cuUurală, perfecționarea conti­ lui Național al Femeilor, oameni ai Belgrad, dînd expresie voinței ma­ nuă a sistemului autoconducerii, perspective pentru dezvoltarea co­ înțelegerii și colaborării ar influen­ de fier Vlăhița, județul Harghita muncii din întreprinderi și instituții tru soluționarea globală a probleme­ selor si încununind lupta lor plină laborării multilaterale între țările lor din Orientul Mijlociu, la care să consolidarea unității, înflorirea con­ bucureștene. de dirzenie si de spirit de sacrifi­ tinuă a tuturor republicilor și re­ noastre. Au fost prezenți șefi de misiuni participe toate statele interesate, in­ ciu. a abolit monarhia și a pro­ giunilor țării. România si Iugoslavia ist întă­ diplomatioe acreditați în țara noas­ clusiv Organizația pentru Eliberarea clamat Iugoslavia Republică Popu­ resc conlucrarea Si in viața inter­ h numele vieții tră. Palestinei si Israelul. O pace justă lară Federativă. In virtutea tradiționalelor senti­ națională. acționind pentru pace si Despre semnificația „Zilei interna­ si durabilă in această regiune a lu­ Devenite libere si stăpîne pe mente prietenești care îl leagă de dezarmare, pentru creșterea rolului ționale de solidaritate cu poporul mii trebuie să se bazeze pe retra­ propria soartă, popoarele Iugosla­ veacuri de popoarele iugoslave ve­ statelor mici Și mijlocii, al țări­ Am participat de curlnd la ceea te cu litere cum nu mai văzusem palestinian" a vorbit Nicolae Căli- gerea Israelului din teritoriile arabe viei. pășind pe calea construirii cine, poporul nostru se bucură sin­ lor nealiniate și in curs de dez­ ce ne-am obișnuit să numim o lan­ decit la orele de caligrafie, sint noiu, membru al Biroului Executiv ocupate in urma războiului din 1967. socialismului, sub conducerea cer de succesele acestora in propă­ voltare, pentru realizarea securită­ sare de carte. Cu acel prilej. am trecute numele, calificările, func-. al Consiliului Național al F.D.U.S., pe recunoașterea dreptului inaliena­ Uniunii Comuniștilor din Iugosla­ șirea tării. Fructificind la un nivel ții europene, transformarea Balca­ auzit o elevă de liceu intre- (iile șt adresele tuturor foștilor săi care a exprimat caldele sentimente bil al poporului palestinian la auto­ via, au înfăptuit prefaceri radicale, superior tradițiile seculare de soli­ nilor intr-o zonă a bunei vecină­ bindu-l pe autorul volumului elevi. Știți ce-au ajuns aceștia ? de prietenie și solidaritate ale po­ determinare si crearea unui stat ce iși găsesc o elocventă expresie daritate in lupta comună a popoa­ tăți si colaborării multilaterale, li­ proaspăt ieșit de sub tipar „de ce 2 132 sint mecanici, timplari, chi- porului nostru cu lupta justă a po­ propriu, pe garantarea independen­ în triumful noii orinduiri. in dez­ relor din cele două țări împotriva beră de arme nucleare, pentru res­ unii oameni rămin în memoria miști : 300 tehnicieni : 104 personal porului palestinian pentru realiza­ tei. suveranității si securității tutu­ voltarea neîntreruptă a forțelor de dominației șt asupririi străine, pectarea dreptului fiecărui popor semenilor, tar alții nu ?" I s-a răs­ mediu sanitar ; 210 economiști ; 32 rea drepturilor sale legitime, inclusiv ror statelor din zonă. Partidul Co­ producție. In creșterea puternică si pentru eliberarea națională si so­ de a-și făuri propriul destin. ceferiști ; 55 subofițeri ; 216 profe­ munist Român. Republica Socialistă puns că „rămin cei care și-au cu­ a dreptului la autodeterminare și Ia modernizarea industriei, a întregii cială. pentru dezvoltare liberă si Fără îndoială, dezvoltarea in cerit gloria". Sigur, este un răs­ sori : 46 ofițeri ; 70 ingineri și 20 crearea unui stat propriu, indepen­ România, a spus in încheiere vorbi­ independentă. raporturile de strin­ puns, dar este oare Răspunsul ? De medici). A participat la toate cam­ torul. sint hotărite să acționeze pen­ economii. O elocventă dovadă in să prietenie româno-iugoslave s-au continuare a relațiilor de strinsă dent. acest sens este faptul că in ultimii ce reporterul n-a uitat-o pe Vasi- paniile așezării in care muncește și înfățișînd poziția României față de tru întărirea, in continuare, a rela­ dezvoltat puternic in anii socialis­ prietenie si colaborare dintre lie a Mantea, de exemplu ? trăiește. A cintat și a jucat pe sce­ cauza dreaptă a poporului palesti­ țiilor de strinsă prietenie si solidari­ 41 de ani Iugoslavia și-a sporit mului. România și Iugoslavia este in in­ Acum are aproape șaptezeci de nă. Toată casa ii e plină de cărți, nian, vorbitorul a subliniat că intre tate cu Organizația pentru Eliberarea valoarea produsului național brut O însemnătate deosebită pentru teresul ambelor țări si popoare, al ani, dar am cunoscut-o in urmă cu reviste, scrisori, documente, tăieturi Partidul Comunist Român, Republica Palestinei, cu poporul palestinian, in de peste șapte ori, țara producind dezvoltarea colaborării româno-iu­ cauzei generale a socialismului si peste un deceniu, Mică de statură, din ziare, fișe, decorații militare... Socialistă România și Organizația interesul reciproc. al soluționării astăzi într-o lună ti citeva zile tot goslave o au raporturile de soli- păcii. părea a avea, nevoie de forță. Apoi (Aflasem : „E suficient să audă că pentru Eliberarea Palestinei, intre constructive a problemelor din m-arn convins că doar... părea. Am la Iași, Sibiu, București, Pitești, Orientul Mijlociu, al cauzei păcii și Brașov, oriunde se găsește vreun poporul român și poporul palestinian văzut-o in brațe cu coșcogea vasul s-au statornicit de-a lungul anilor securității in intreaga lume. cărînd mincare pentru animalele document privind istoria de ieri și A luat apoi cuvintul Ibrahim Ta- de azi a oamenilor comunei și se relații de strinsă prietenie și solida­ mim. locțiitor al reprezentantului din curte ; am văzut-o la volanul ritate activă, la care o contribuție automobilului propriu șofînd cu urcă la volan, ajunge, fotografiază, permanent al O.E.P. la București, RECEPȚIE LA AMBASADA R. S. F. IUGOSLAVIA transcrie, cumpără, după cum e ca­ nemijlocită au adus-o numeroasele vigoare și nonșalanță de profesio­ intilniri dintre secretarul general al care a adus calde mulțumiri Repu­ nist autentic ; deși femeie singu­ zul șl... inapoi la Viziru. Bineîn­ blicii Socialiste România, tovarășu­ Cu prilejul Zilei naționale a R.S.F. tetului Politic Executiv al C.C. al Au luat parte, de asemenea, șefi țeles că nu ii decontează nimeni Partidului Comunist Român, pre­ Iugoslavia, ambasadorul acestei țări ră, și-a transformat ograda și casa ședintele Republicii Socialiste Româ­ lui Nicolae Ceaușescu pentru spri­ P.C.R.. prim viceprim-ministru al de misiuni diplomatice acreditați la in adevărată gospodărie model. La nici un leu"). A întocmit prima jinul și solidaritatea manifestate față Ia București. Boro Denkov. a ofe­ guvernului, miniștri, membri ai con­ București, membri ai corpului diplo­ 29 d_e ani s-a tutors printre ai ei ca monografie a comunei. De ce a nia, tovarășul Nicolae Ceaușescu, și de cauza dreaptă a poporului pales­ rit. vineri, o recepție. matic. rămas Vasilica Mantea in memoria președintele Comitetului Executiv al tinian. Au participat tovarășii ton Coman, ducerii unor ministere si instituții învățătoare. Era in 1946. Cu un an O.E.P., tovarășul Yasser Arafat. centrale, organizații de masă si ob­ Cu același prilej, consulul gene­ inainte fusese primită in partidul reporterului ? Pentru un răspuns. Asistenta a vizionat un film docu­ membru al Comitetului Politic Exe­ ral al R.S.F. Iugoslavia la Timișoara comunist. Preda de toate in unica O întrebasem : Tara noastră a acordat un perma­ mentar palestinian. cutiv. secretar al C.C. al P.C.R.. ștești. oameni de stiintă. artă si cul­ a oferit un cocteil. școală existentă pe atunci in co­ — De ce faceți toate astea ? nent sprijin moral, politic și diplo­ (Agerpres) Gheorghe Oprea, membru al Comi- tură. generali si ofițeri, ziariști. (Agerpres) muna Viziru, așezare brăileană de — Pentru tatăl meu. matic promovării cauzei juste a po­ pe paralela 45°. A trăit și a îndem­ -Nu înțeleg. porului palestinian, atit in cadrul nat și pe alții să trăiască toate — S-a numit Mantea Ștefana- contactelor cu alte state, cit și la transformările satului românesc che. A fost unul dintre capii răs­ O.N.U. și In alte organisme interna­ contemporan. A fost convinsă și coalei de la 1907, aici, la Vizftru. A ționale. Este bine cunoscut faptul că i-a convins și pe alții că singurul murit la Mărășești. Nu l-am cu­ in numeroase documente de politică noroi care nu se spală este noroiul noscut. externă, in interviuri ale tovarășului Drumuri prin ani, în cîmpia Voivodinei din cugete și simțiri. A pledat ...Care sint oamenii pe care nu-l Nicolae Ceaușescu a fost reafirmată alături de alții cu patos de ma­ uităm ? Cred că Răspunsul este cel ou toată vigoarea poziția principială Am in fată două carnete de juite de copaci bătrini și de case mare număr de comuniști. Comu­ cea mai mare Întreprindere iu­ nifest pentru cooperativizarea co­ oferit de viața Vasilicăi Mantea. a României in favoarea soluționării notițe — unui datind din iunie zugrăvite în culori vil. Sint și ci­ niștii au reușit să mobilizeze în­ goslavă producătoare de mijloace munei și pentru Irigații. A pledat Nu-i uităm pe cei care au pledat juste a cauzei poporului palestinian, 1970. celălalt - Sin Iunie 1986. O teva orășele In care, ca pretutin­ tregul colectiv la acțiune, să fie de telecomunicații, se datorește pentru înființarea altor școli, pen­ cu toate faptele vieții lor pen­ a recunoașterii dreptului său la auto­ perioadă de t6 ani. in care poți deni in Iugoslavia, clădirile cu ar­ inspiratorii și inițiatorii tuturor „înfrățirii teoriei cu practica, apli­ tru căminul cultural și pentru dis­ tru viața adevărată. $i ml-am determinare și la crearea unui stat să desprinzi ce transformări pro­ hitectură tradițională se învecinea­ faptelor însemnate de muncă, cării in producție a celor mai noi pensare, pentru biblioteci și pentru amintit toate acestea acum, cind propriu, independent. De asemenea, funde s-au produs in viața unei ză cu construcții moderne, acestea exemplul lor fiind urmat de toți cuceriri științifice". La Kraguievaț, mai multe magazine. Nici o clipi la chemarea tovarășului tara noastră s-a pronunțat si se pro­ localități ca Zrenianin, al cărei devenind in multe locuri prepon­ ceilalți membri ai colectivului de Jivodrag Prokici, directorul adjunct n-a uitat prima ei obligație ; să fie Nicolae Ceaușescu am spus in una­ nunță ferm pentru refacerea și con­ prezent și viitor au fost șl sint derente. muncă. De aceea se poate afirma a! fabricii de automobile „Țirvena solidarea unității și forței organiza­ exemplu și să învețe copiii. A in- nimitate DA vieții adevărate. Un legate de combinatul agroindus­ De obicei, Voivodina este numi­ câ succesele noastre sint succese Zastava", sublinia, la rindul său : torice a O.E.P., precum și a dezvol­ trial „Servo Mihalț*. în urmă cu tă și „grinarul Iugoslaviei". O a- ale modului in care a lucrat orga­ vățat să scrie, să citească șl să DA nu numai al vorbei, Ci — Și in „Producția trebuie să urmeze pas ajungă oameni 3 185 de copil. tării colaborării intre țările arabe, mai bine de un deceniu și jumă­ testă ogoarele întinse, cultivate cu nizația de partid. In care comu­ cu pas cercetarea științifică, tra- (Atunci cind am cunoscut-o mi-a primul rind ! — un DA al faptei ca o condiție esențială pentru rezol­ tate. notam preocuparea harnicului grîu, porumb, orz, ovăz, floarea- niștii s-au achitat de sarcinile lor. dueîndu-se rapid în practică des­ arătat citeva registre. Pe foile lor, revoluționare. varea situației din Orientul Mijlo­ colectiv de la combinat de „a soareiui, sfeclă de zahăr. Și o mat Putem spune deci, ca o concluzie, coperirile realizate". in rubrici frumos liniate, așternu­ Mircea BUNEĂ ciu. Luț>ta pentru Întemeierea unui extinde, diversifica și moderniza" atestă combinatele agroindustriale câ exemplul celor de la combinat Pentru a avea o imagine com­ producția. Erau planuri mari. în­ de aici, care practică o agricultu­ arată cît de însemnată este creș­ pletă a vieții Iugoslaviei de astăzi, drăznețe. Citez din carnetul de no­ ră modernă. Cea mai mare parte terea rolului partidului in întrea­ după cel de-al XlII-lea Congres tițe convorbirea cu directorul da al U.C.I.. ar trebui adăugat încă atunci al acestei importante uni­ un element esențial. Și anume — Popor al muncii, popor al păcii t V tăți economice : „Desigur spu­ încrederea comuniștilor, a popoa­ nea el — proiectele noastre de ÎNSEMNĂRI DE CĂLĂTORIE relor iugoslave in succesul tradu­ (Urmare din pag. I) numai in spiritul păcii le-am 13.00 La sttrșit de săptămtnă (color) viitor sint, ca pretutindeni în Iu­ cerii în viață a hotăririlor adop­ scris. 14,23 Unirea ne-a fost, leagănul dinții. goslavia socialistă, deosebit de tate de Înaltul for comunist. Oa­ Versuri și cintece patriotice, re­ importante. Știm că nu va fi ușor Sintem un popor al muncii, al Ne mîndrim cu numele de popor voluționare (color) a recoltei si a produselor zooteh­ ga viată economică și socială". menii sint conștient! că există dreptății, al păcii. N-am luat cu al muncii, al bunei înțelegeri, al 14.40 Noiembrie, cronica evenimentelor să Ie realizăm, să facem din com­ nice este prelucrată la fața locu­ In completarea cuvîntului său. incă o serie de dificultăți, că sint forța niciodată nimic, de la ni­ păcii. De aceea referendumul in politice binatul „Servo Mihali" o unitate lui. O astfel de unitate com­ Milenko Ciurcin arată : „Sigur că probleme cu care se confruntă in meni. Ne-am străduit pină la care poporul a spus „da 1“ păcii și 15,00 închiderea programului modernă, bazată pe cele mai noi plexă este și combinatul agroin­ astăzi combinatul nu se poate activitatea de zi cu zi, că sint jertfă să păstrăm și să stăoinim „nu 1“ războiului este încă un 19,00 Telejurnal cuceriri ale științei și tehnicii". dustrial „Servo Mihali". compara cu ce a fost în trecut. zone in care nu s-a reușit anga­ mesaj pe care națiunea noastră 19.20 Teleenclclopedla (color) ce-i drept al nostru. Am muncit 19,50 Cintăm d-alea d-ale noastre (co­ Răsfoiesc și carnetul cu însem­ Stăm de vorbă cu Mijo Sarici și Dar atunci, la începutul activității jarea deplină a forței de muncă. si ne-am refăcut tara de zeci de îl adresează solemn tuturor na­ lor). Spectacol de varietăți nări foarte recente. Asistasem la Milenko Ciurcin. membri ai con­ noastre, singura avuție a oameni­ Dar nutresc, totodată, convingerea ori. duoâ zecile de războaie cile țiunilor lumii. Un mesaj de 20,45 Teatru-TV (color). „Mihal Vi­ lucrările celui de-al XlII-lea Con­ siliului de conducere al combina­ lor era voința de a-și făuri un fermă că de ei și numai de ei. de ne-au potopit pămintul și ne-au dragoste și lumină, izvorît din teazul" de Octav Dessila. Adap­ gres al Uniunii Comuniștilor din tului. care ne vorbesc despre a- viitor mai bun. Acum noi avem munca lor depinde soluționarea sporit mormintele. Iar în eooca vocația si iubirea de pace a româ­ tarea pentru televiziune șl regla Iugoslavia, unde s-au discutat ceastă mare unitate economică, de­ acestor probleme. artistică : Nae Cosmescu și utilaje moderne, și fabrici do­ socialistă, noi. prin efortul între­ nilor, vocație și iubire dovedite proiectele de viitor ale dezvoltării finind o suprafață de 230 000 hec­ tate cu tehnică avansată. Avem Acolo, la congres, un delegat a gului popor si numai în spiritul de-a lungul Întregii lor istorii de 22.20 Telejurnal societății socialiste din tara veci­ tare teren arabil și 27 întreprin­ și un amplu sistem de irigații, de 22,30 închiderea programului rostit următoarele cuvinte : „Cred civilizației. progresului si păcii, permanent apărători ai dreptății nă și prietenă. Și, acolo, in ma­ deri industriale. Din cuvintele lor lucrări de hidroameliorații, care că exprim sentimentul tuturor ne-am zidit orașele, ne-am înălțat si libertății. La 23 noiembrie, gla­ rele forum de la „Sava Center" rezultă cu claritate saltul fă­ ne pun Ia adăpost păminturile de sul poporului român a răsunat in participanților, al Uniunii Comu­ uzinele, ne-am construit hidrocen­ din Novi Beograd, am notat multe cut. „Producțiile obținute Ia hec­ inundații sau de secetă. Și trebuie niștilor din Iugoslavia, al popoa­ unirea cu cea mai dreaptă si mai tralele. Ogoarele le-am arat si se­ din cuvintele exprimind hotărirea tar și rezultatele din zootehnie nu să mai știți : acum noi ne-am luat relor și naționalităților din Iu­ mănat tot cu gindul înalt de a le izbăvitoare lozincă a rațiunii si a INFORMAȚII SPORTIVE fermă a comuniștilor de a face pot fi comparate cu ce a fost inain­ ca aliat de nădejde știința". goslavia afirmind convingerea culese rodul in pace. Si cărțile tot vieții : „Da. vrem pace !..." totul pentru dezvoltarea și pro­ te — ne spune Mijo Sarici. Nu sufe­ Despre această „alianță" am au­ FOTBAL. în cadriil etapei a 15-a gresul economico-social al țării. A ră nici un fel de comparație nici ac­ zit vorbindu-se nu numai la „Ser­ noastră că vom ciștiga și această a campionatului diviziei A la fotbal fost — așa cum se sublinia in­ tivitatea industrială, tn prezent vo Mihali" și la Zrenianin. dar și mare bătălie". Au urmat puternice miine se vor desfășura opt partide : tr-unui din documentele adoptate aproape tot ceea ce producem pe tn alte locuri vizitate in timpul aplauze, urale de aprobare. Am ceste fenomene vor avea un caracter Victoria — Steaua ; Gloria — Jiul ; — „un congres al unității, al con­ ogoare și in ferme izbutim să pre­ prezenței tn Iugoslavia. La con­ văzut și am simțit această convin­ răzleț. Vtntul va sufla slab pină la F.C. Olt — Flacăra ; Universitatea tinuității și al dezvoltării pe mai lucrăm in unitățile industriale". gres, de exemplu, . s-a discutat gere în timpul tuturor întilnirilor moderat, cu unele intensificări In re­ departe a țării in condiții de sta­ giunile estice, cu 40—60 km/h. Tempe­ Cluj-Napoca — Corvinul : Chimia — In discuția noastră intervine și despre „dezvoltarea societății so­ și convorbirilor avute cu delegații vremea raturile minime vor fi cuprinse intre F.C. Argeș : F.C.M. Brașov — Ra­ bilitate". Erne Lazar, secretar al comitetu­ cialiste iugoslave bazate pe auto- pid ; Universitatea Craiova — Petro­ la congres, cu oameni ai muncii minus 7 șl plus 3 grade, mal coborite în zilele imediat următoare con­ lui de partid din orașul Zrenianin, ccnducere. folosindu-se cele mai din fabrici și de pe ogoare, din Institutul de meteorologie șl hidro­ In depresiuni, iar cele maxime între lul : S.C. Bacău — Oțelul. Meciul gresului. am călătorit pe plaiurile care a lucrat mulți’ ani la combi­ noi cuceriri ale științei in toate logie comunică timpul probabil pentru zero și 10 grade. Se va semnala ceață Dinamo — Sportul studențesc se va voivodinene. această cimpie nete­ nat. EI apreciază că succesele ob­ sferele de activitate". Tot acolo, instituții de cultură și artă. Ca intervalul 29 noiembrie, ora 20—2 In zonele depresionare șl de deal disputa marți. 2 decembrie. dă care se întinde cit vezi cu ținute in activitatea acestei mari în sala congresului, am întîlnit mărturie elocventă a forței crea­ decembrie, ora 20. In țară : Vremea va subcarpatice. In București î Vreme în­ ochii. Este brăzdată de Dunăre și unități economice pot fi explicate un delegat de la întreprinderea toare a popoarelor Iugoslaviei so­ fi predominant închisă. Vor cădea chisă. Condiții de precipitații slabe. VOLEI. în prima zi a turneului Tisa, de numeroase cursuri de apă prin mai mulți factori. „în primul „Nikola Tesla" din Zagreb. într-o cialiste. preciptații slabe locale, sub formă de Vint slab pină la moderat. Tempera­ burniță șl ploaie in regiunile nordice International masculin studențesc de mai mici. Ici-colo sint presărate rind — spune interlocutorul nostru declarație făcută presei el sublinia și estice, unde. Izolat și trecător, a- turile minime vor oscila intre minus volei de la Praga. echipa României sate pitorești, cu ulițe largi, stră­ ■— la „Servo Mihali" lucrează un că progresul unității sale, astăzi Nicolae PLOPEANU cestea se vor transforma In lapovlță 2 șl plus 2 grade, iar cele maxime In­ a întrecut cu scorul de 3—0 (15—5, *i ninsoare. In restul teritoriului, a­ tre 2 și 5 grade. lă—8. 15—2) formația Ungariei. încheierea convorbirilor sovieto-indiene CONGRESUL PARTIDULUI PROGRESIST AL OAMENILOR „Acțiunile strălucite Conferința de presă de la Delhi MUNCII DIN CIPRU (A.K.E.L.) DELHI 28 (Agerpres). — La în­ țărilor, a faptului că la edificarea cheierea vizitei oficiale de prietenie păcii trebuie să participe toate ță­ a secretarului general al C.C. al rile. toate popoarele. P.C.U.S., Mihail Gorbaciov. in India, Răspunzind unei întrebări legate ale unui mare om de stat“ la Delhi a avut loc o conferință de de decizia S.U.A. privind depășirea Cuvintul de salut transmis presă. limitelor prevăzute de tratatul Primul ministru al Indiei. Rajiv SALT-2. secretarul general al C.C. Gandhi, a arătat că vizita, ■ convor­ al P.C.U.S. a spus că acest pas vine birile prilejuite de vizită au fost in contradicție cu întreaga logică a de reprezentantul P.C.R. ARTICOL CONSACRAT ACTIVITĂȚII PRODIGIOASE deosebit de rodnice, abordindu-se convorbirilor de la Reykjavik și cu ■ probleme ale stabilității in regiune, declarația părții americane de după NICOSIA 28 (Agerpres). — La Ni­ sub conducerea P.C.R. pentru înde­ ale păcii. dezarmării nucleare și aceste convorbiri. . că rămine fidelă cosia iși desfășoară lucrările cel plinirea obiectivelor Congresului al. A PREȘEDINTELUI NICOLAE CEAUSESCU dezvoltării, precum și ale relațiilor tratativelor și căutării de căi. spre de-al XVI-lea Congres al Partidului XlII-lea al partidului, vorbitorul a ■ ■ bilaterale. Rajiv Gandhi a relevat dezarmare. Progresist al Oamenilor Muncii din relevat : că au fost semnate documente bila­ Uniunea Sovietică, a declarat In Cipru (A.K.E.L.), la care participă Partidul nostru consideră că in ac­ PENTRU PROMOVAREA CAUZEI PĂCII SI DEZARMĂRII terale. dintre care cel mai important continuare M. Gorbaciov. se pro­ circa 700 de delegați ai organizații­ tualele imprejurări internaționale nu este „Declarația de la Delhi privind nunță pentru o reglementare poli­ lor districtuale ale partidului. Sint există problemă mai importantă decît ■ o lume liberă de arme nucleare și de tică a problemei in jurul Afganista­ prezenți, de asemenea, reprezentanți dezarmarea și pacea, că trebuie să violență". nului. Sintem adepții unei reglemen­ din partea a peste 30 de partide co­ se facă totul pentru unirea eforturi­ La rindul său, Mihail Gorbaciov tări politice si vom adopta o poziție muniste și muncitorești, ai altor lor popoarelor, ale forțelor progre­ a apreciat că dialogul purtat in In­ activă. Invităm la colaborare toate partide progresiste și ai unor miș­ siste, realiste, de pretutindeni pentru Sub titlul semnificativ „Acțiunile strălucite ale unui mare om de stat", în cadrul întîlnirilor sale frec­ dia a abordat problemele majore ale părțile care au tangentă cu această cări de eliberare națională. oprirea cursului periculos al eveni­ revista „FOCUS ON ROMANIA", care apare in Marea Britanie, a pu­ vente cu politicieni din diferite evoluției evenimentelor in lume și problemă. în context, vorbitorul a Partidul Comunist Roman este re­ mentelor, pentru a se pune capăt blicat un cmplu articol consacrat activității neobosite a președintelui țări, in cuvintările ținute în tară ale relațiilor bilaterale, permițind subliniat că există perspective pentru prezentat de tovarășul Mihai Gere, politicii de înarmare atit pe Pămînt, sau în străinătate. în apelurile și să se ajungă la înțelegeri importante rezolvarea ei intr-un viitor apropiat. membru supleant al Comitetului cit și în Cosmos, pentru măsuri de României, tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru promovarea cauzei păcii chemările adresate șefilor de stat, și dezarmării. in sfera relațiilor politice, economice în ce privește relațiile dintre Politic Executiv al C.C. al P.C.R. reducere efectivă și substanțială a președintele României pune, mai rși tehnico-științifice. U.R.S.S. și R.P. Chineză, M. Gorba­ în raportul prezentat. Ezekias armamentelor nucleare și convențio­ presus de toate, necesitatea elimină­ Papaioannou, secretar general al nale. pentru a se asigura cetățenilor De-a lungul existentei sale neli­ de dezvoltare economică și socială Secretarul general al C.C. al ciov a arătat : Cu cit vor fi mai rii armelor nucleare din Europa și P.C.U.S. a relevat că drumul spre bune relațiile noastre cu toate țările A.K.E.L., a analizat activitatea des­ planetei o viață liniștită, fără teamă niștite — se spune in articol — ale țărilor — mijloace umane, din lume. fășurată de la ultimul congres și a de război. omenirea a fost confruntată cu nu­ științifice, financiare și materiale viitor trece prin afirmarea unei din regiunea asiatică, inclusiv rela­ Conducîndu-se după orientările gindiri politice noi, prin înțelegerea țiile Uniunii, Sovietice cu China, cu definit sarcinile actuale și de per­ în continuare, vorbitorul a arătat meroase evenimente care i-au pus imense. și directivele elaborate de pre­ spectivă ale partidului. în legătură in pericol insăși existenta, iar no­ Noi rachete nucleare sînt ampla­ realităților nuclearo-cosmice, prin atit mai bună va fi întreaga at­ că țara noastră acordă o deosebită ședintele Nicolae Ceaușescu. dele­ conștiința interdependentei .tuturor, mosferă din această regiune. cu problemele internaționale actua­ însemnătate dezvoltării colaborării rii negri de pe cerul planetei au sate, iar stocurile de arme nu­ gațiile române la Conferința pen­ le, secretarul general al A.K.E.L. a și bunei vecinătăți in Balcani, trans­ zguduit temeliile culturii și civili­ cleare cresc in permanentă. în po­ tru dezarmare de la Geneva și in subliniat necesitatea intensificării formării acestei regiuni intr-o zonă zației. fida indignării și protestelor opi­ alte forumuri internaționale care eforturilor pentru destindere, pace și a păcii, fără arme nucleare și chirâi- Dar niciodată pină acum nu a niei publice mondiale, 'experiențele dezbat problemele dezarmării au dezarmare, in primul rind dezarma­ ce, fără baze militare străine. Româ­ fost int.r-o situație atît de grea. nucleare continuă. făcut cunoscut punctul de vedere Un act contrar cerințelor opiniei publice re nucleară, pentru salvarea omeni­ nia se pronunță consecvent pentru Pămintul a devenit prea mic pen­ Sint menținute vechile conflicte românesc, acționează pentru unirea rii de pericolul unui cataclism nu­ soluționarea problemei cipriote pe tru a suporta imensele arsenale nu­ si stări de tensiune și acar altele tuturor eforturilor în vederea clear. calea negocierilor directe dintre cele cleare, ce pot aprinde oricind flă­ noi. în timp ce in diferite părți eliminării rachetelor cu rază me­ de a se acționa in direcția dezarmării și păcii în numele Partidului Comunist două comunități, care să asigure cările unei conflagrații care, in ale lumii politica de forță se die din Europa si de pe alte conti­ Român, ai secretarului său general, salvgardarea unității, integrității te­ mod inevitabil, se va transforma substituie dreptului internațional. nente. pentru înlăturarea armelor tovarășul Nicolae Ceaușescu. delega­ Pornind de la aceste realități ritoriale, a independenței și suvera­ intr-o catastrofă nucleară. Epoca nucleare și a altor arme de distru­ ți lor la congres le-a fost adresat un nității Ciprului, a statutului său de atomică va fi urmată numai de tragice și exprimind vocația de gere în masă, pentru realizarea cordial salut tovărășesc, împreună pace a poporului român, președin­ țară nealiniată, conviețuirea pașnică neființă ! unui acord general de interzicere cu cele mai. bune urări de succes de și democratică dintre ciprioții greci Omenirea are o singură șansă tele Nicolae Ceaușescu a spus in a experiențelor nucleare și oprire S.U.A. au hotărît să depășească în mod unilateral limitele către reprezentantul P.C.R. la con­ și ciprioții turci. pentru a-și salva existenta, pentru cuvintarea la Plenara Consiliului a militarizării spațiului cosmic. gres. Național al F.D.U.S. din 28 martie : Ne pronunțăm pentru rezolvarea a asigura existenta popoarelor, li­ România consideră că orice pas Au fost transmise, totodată, cele pe cale politică a problemelor din bertatea. independenta și viața : ..Anul International al Păcii trebuie spre dezarmare, orice acord in mai calde felicitări cu ocazia aniver­ Orientul Mijlociu, pentru realizarea eliminarea completă a armelor să nu rămină un an de declarații si acest sens constituie un inceput armamentelor strategice ofensive convenite prin Tratatul sării a 60 de ani de la crearea Parti­ proclamații. Asemenea declarații, unei păci trainice și juste, care să nucleare din lume, oprirea cursului bun și de aceea ea susține cu toa­ dului Comunist din Cipru, al cărui asigure soluționarea globală a tutu­ periculos al evenimentelor spre oricit ar fi de frumoase, nu vor tă forța asemenea inițiative. legitim continuator este A.K.E.L. ror problemelor, și in primul rind a confruntări militare, reluarea poli­ putea schimba cursul periculos al Sprijinind activ programul de SALJ-2 Comuniștii, oamenii muncii din evenimentelor. Noi considerăm că problemei palestiniene, pe baza ticii de destindere, pace si secu­ dezarmare nucleară pe etape, pînă România — a arătat vorbitorul — dreptului poporului palestinian la ritate. Anul Internațional al Păcii trebuie in anul 2000. propus de Uniunea WASHINGTON 28 (Agerpres). — zarmării și angajarea cit mai urgen­ cunosc lupta partidului dumneavoas­ în ciuda cerințelor opiniei publice tă a unor negocieri serioase pentru autodeterminare și la realizarea unui Aceasta este, de fapt, motivația să determine acțiuni și înțelegeri Sovietică. România. prin vocea tră in anii grei ai dominației colo­ stat propriu. morală pentru care Adunarea Ge­ concrete, reale, în direcția opririi celui mai autorizat reprezentant al americane și internaționale de a se reducerea și eliminarea armamente­ niale și urmăresc cu multă atenție cursei înarmării, a dezarmării și acționa necontenit in direcția pă­ lor nucleare. Partidul Comunist Român acțio­ nerală a Națiunilor Unite a procla­ său. președintele Nicolae Ceaușescu, activitatea pe care o desfășurați pen­ nează consecvent pentru întărirea mat anul 1986 ca An Internațional asigurării păcii ! Numai așa se va a propus adoptarea unui program cii și dezarmării, președintele Ronald tru împlinirea aspirațiilor naționale Reagan a decis ca S.U.A. să depă­ OTTAWA 28 (Agerpres). — Luînd colaborării și solidarității cu toate al Păcii, ne baza unei rezoluții la răspunde însemnătății acestui An. complex de dezarmare, care tre­ legitime ale poporului cipriot, pentru partidele comuniste și muncitorești, care România este coautoare. voinței popoarelor ! Numai așa vom buie să includă, de asemenea, ar­ șească in mod unilateral limitele ar­ cuvintul în Camera Comunelor, mi­ promovarea intereselor sale funda­ mamentelor strategice ofensive im­ nistrul de externe canadian. Joe cu partidele socialiste și social-de- Acest act politic, născut din con­ face ca. intr-adevăr, acest An să mele chimice și toate armele con­ mentale de progres, democrație și o mocrate, cu alte partide și organiza­ știința întregii umanități. invită marcheze un început spre dezar­ venționale. astfel incit pină în anul puse de prevederile tratatului Clark, a exprimat dezamăgirea Ca­ viață mai bună. SALT-2, semnat de Statele Unite și nadei față de hotărîrea luată de ții democratice, progresiste și anti- toate statele lumii să întreprindă mare. spre încetarea confruntări­ 2000 să fie reduse cu cel puțin 50 Folosim acest prilej pentru a re­ imperialiste de pretutindeni. Avem acțiuni in vederea mobilizării opi­ lor și trecerea pe calea colaborării la sută toate armele existente, iar Uniunea Sovietică — a anunțat Mi­ S. U.A. de a nu .respecta limitele pre­ leva cu satisfacție raporturile tradi­ nisterul american al Apărării, citat văzute în cadrul tratatului america- ferma convingere că stă in puterea niei publice pentru promovarea pă­ pașnice, spre dezarmare, spre o pentru diferite arme să fie elabo­ ționale de prietenie, solidaritate și popoarelor să oprească cursul spre cii și dezarmării, pentru respec­ rate limite maximale, in particular de agențiile U.P.L. A.P. și T.A.S.S. no-sovietic ȘALT-2. „Regretăm de­ colaborare dintre Partidul Comunist lume a păcii, fără nici un fel de într-un comunicat al Pentagonului cizia luată de Statele Unite in pri­ catastrofă al evenimentelor, să asi­ tarea drepturilor fundamentale ale arme pentru marile puteri,; în paralel, Român și A.K.E.L., bazate pe egali­ gure triumful rațiunii, să Impună oamenilor, ale popoarelor la viață, trebuie reduse cu cel putftn 50 la se arată că al 131-lea bombardier vința Tratatului SALT-2“, a spus el. tate, stimă și respect reciproc. Ne strategic american „B-52“, dotat cu i dezarmarea, pacea și colaborarea la existentă demnă și liberă. Activitatea internațională mul­ sută, pînă in anul 2000. efectivele exprimăm convingerea că aceste re­ largă între toate națiunile. De la proclamarea Anului In­ tilaterală și neobosită a partidului și cheltuielile militare. rachete de croazieră cu încărcătură HAGA 28 (Agerpres). — Luind nucleară, a devenit operațional la 28 cuvîntul în cadrul lucrărilor comisiei lații vor cunoaște o continuă dez­ în încheierea cuvintului de salut ternational al Păcii, in lume au si statului, pozițiile și inițiativele Numai o asemenea dezarmare — voltare, in folosul celor două partide, s-au adresat urări de succes deplin avut loc evenimente grave, care nucleară și generală — va reduce noiembrie, la baza aeriană Kelly, din parlamentare pentru afaceri externe, președintelui Nicolae Ceaușescu in Texas. ministrul de externe al Olandei, Hans țări și popoare, al cauzei socialismu­ in activitatea de viitor a A.K.E.L., sînt in contradicție clară cu aspi­ cadrul Anului Internațional al pericolul războiului, va întări în­ van den Broek, și-a exprimat regre­ consacrată înfăptuirii năzuințelor vi­ crederea între națiuni, va oferi Hotărîrea administrației americane lui și păcii. tale ale poporului cipriot prieten, rațiile și obiectivele nobile ale Păcii — continuare firească și le­ de a încălca în aoest mod prevede­ tul față de decizia Casei Albe de a După ce a evidențiat ampla acti­ omenirii și care au provocat îngri­ fiecărui popor posibilitatea de a-și depăși plafoanele impuse armamen­ cauzei generale a păcii, libertății, gitimă a politicii consecvente și canaliza eforturile și resursele spre rile acordului SALT-2 intervine in­ vitate desfășurată de poporul român independenței și socialismului. jorarea popoarelor. principiale a României socialiste —• o dezvoltare independentă, fără tr-un moment în care majoritatea telor prin SALT-2. Aoeasta. a arătat Cursa galopantă a armamentelor .sint acțiuni reale și concrete pen­ teama unei agresiuni — se arată în covirșitoare a statelor lumii, cercu­ el. va avea o influentă negativă asu­ a înghițit — pe seama programelor tru triumful rațiunii și păcii. încheierea articolului. (Agerpres) rile’ largi ale opiniei publice inter­ pra posibilităților de încheiere a unor naționale cer respectarea acordurilor noi acorduri privind controlul asu­ și înțelegerilor existente în sfera de­ pra armamentelor, relatează agenția T. A.S.S. Sesiunea Camerei Populare a R.D. Germane BONN 28 (Agerpres). — Guvernul BERLIN 28 (Agerpres). — Camera Consiliului de Miniștri al R.D.G.. a vesț-german a criticat hotărirea Sta­ Populară a R.D. Germane, întrunită arătat că. pină la sfirșitul lunii dării internaționale. în declarație Kong. După cum relevă comunica­ telor Unite de a fi construit un nou se menționează că Statele Unite tul dat publicității la încheierea tn sesiune la Berlin, a dezbătut și octombrie, planul pe 1986 a fost rea­ bombardier strategic „B-52", dotat aprobat planul cincinal pe perioada lizat in toate sectoarele. Venitul na­ ILE DE PRESA au întreprins această acțiune în­ reuniunii, au fost consemnate re­ cu rachete de croazieră cu încărcă­ 1986—1990, precum și planul de dez­ tr-un moment in care in țările Asiei zultate pozitive si progres în pro­ tură nucleară și care a devenit ope­ voltare a economiei și bugetul de țional a crescut cu 4,3 la sută, față și Pacificului crește starea de spi­ blemele discutate — relatează agen­ rațional, transmit agențiile Associated stat pe 1987. de aceeași perioadă a anului trecut, e scurt rit contrară proliferării și acumulă­ ția China Nouă. S-a ajuns, intre Press și France Presse. în prezentarea făcută tn fața creșterea fiind înregistrată in între­ rii de arme nucleare în această altele, la un acord in ce privește O asemenea hotărîre este contra­ deputaților in legătură cu aceste gime pe seama sporirii productivi­ zonă. menținerea pentru teritoriul Hong Kong — în calitatea sa de regiune ră prevederilor tratatului SALT-2 proiecte, Willi Stoph, președintele tății muncii. TIRGUL DE LA DAKAR, tn ca­ administrativă specială, dună retro­ semnat în 1979, de către S.U.A. pitala Senegalului a avut loc des­ și U.R.S.S., a declarat purtătorul CONVORBIRI. Mihail Gorba­ precum și ale mișcării comuniste cedarea către R. P. Chineză — a de cuvînt al guvernului de la Bonn, ciov, secretar general al C.C. al internaționale. chiderea oficială a celei de-a Vil-a statutului de membru asociat al P.C.U.S., care a făcut o vizită in edita a Tirgului internațional de la Organizației maritime internaționa­ Dakar. România participă cu un LONDRA 28 (Agerpres). — Refe- ORIENTUL MIJLOCIU India, s-a intilnit cu Rajeshwara tN CUBA AU AVUT LOC ALE­ le. ca si al altor organizații de rindu-se la hotărirea Statelor Unite Rao. secretar general al Consi­ GERI PENTRU ADUNAREA NA­ stand in care sint expuse realizări același tip. ȚIONALĂ A PUTERII POPULARE ale industriei construcțiilor de ma­ de a depăși limitele impuse prin liului Național al P.C. din India Tratatul sovieto-american SALT-2, BEIRUT 28 (Agerpres). — Schim­ fost rănite 47. Se precizează că, după — informează agenția T.A.S.S. Pe — organul legislativ suprem al tă­ șini. industriei electronice, indus­ ALEGERE. Comisia națională burile de focuri dintre forțele pales­ patru zile de lupte intense in zona triei materialelor de construcții, in­ un purtător de cuvînt al Ministeru­ lingă aspeote ale relațiilor dintre rii. în componenta parlamentului pentru controlul rezultatelor refe­ lui de Externe al Marii Britanii, citat tiniene și milițiile Amal au conti­ taberelor palestiniene, numărul mor- U.R.S.S. și India, au fost abordate cubanez au fost aleși 510 deputați, dustriei chimice si petrochimice, nuat. vineri. în pofida acordului în­ ților a ajuns la peste 150, iar cel al industriei ușoare. Președintele Re­ rendumului organizat la 21 noiem­ de agenția Reuter, a declarat : „Gu­ unele probleme ale mișcării comu­ care se vor întruni in prima se­ vernul britanic și-a exprimat cu cla­ cheiat. joi seara. între reprezentan­ răniților depășește. 300. niste internaționale. Mihail Gorba­ siune la 27 decembrie anul acesta. publicii Senegal. Abdou Diouf, vi- brie în Republica Centrafricană ții Frontului palestinian de salvare Pe de altă parte, ca urmare a rai­ anunță că generalul Andre Koling- ritate, în mod repetat, punctul de națională și cei ai mișcării libaneze ciov a avut, de asemenea, o în­ zitind pavilionul țării noastre, a vedere potrivit căruia prevederile dului întreprins de aviația israe- trevedere cu secretarul general DECLARAȚIE. într-o declarație avut cuvinte de apreciere la adresa ba a fost ales in funcția de pre­ Amal, acord care prevedea, în esen­ liană împotriva pozițiilor din jurul a agenției T.A.S.S. se arată că acestui acord ar trebui să fie res­ al P.C. din India (Marxist), exponatelor românești. ședinte al statului centrafrican. în­ pectate de ambele părți", ță, încetarea focului și retragerea taberelor palestiniene au fost înre­ E. M. S. Namboodiripad, prilej cu hotărîrea Statelor Unite de a am­ trunind 91,17 la sută din sufragiile forțelor pe pozițiile inițiale — trans­ gistrate victime în rindul luptători­ plasa rachete operativ-tactice mit agențiile U.P.I. și Reuter. Cele care s-a procedat la un schimb de LA BEIJING s-a încheiat cea exprimate. Potrivit noii constituții BRUXELLES 28 (Agerpres). — lor palestinieni, al combatanților păreri privind aspecte ale situației „Lance" in Coreea de Sud, care mai intense bătălii s-au dat pentru aparținînd forțeior Amal și popu­ pot lansa atît focoase convențio­ de-a , cincea reuniune a grupului a tării, mandatul are o durată de Belgia s-a alăturat celor care au cri­ preluarea localității strategice Magh- internaționale actuale, ale luptei ticat decizia președintelui S.U.A., lației civile din tabere. S-au sem­ pentru rezolvarea problemelor ma­ nale, cit și nucleare, constituie un mixt de legătură chino-britanic cu Sase ani — menționează agenția dousheh. de lingă Saida (Sidon), in nalat. de asemenea, daune mate­ pas în direcția amplificării încor­ privire la viitorul teritoriului Hong France Presse. Ronald Reagan, de a depăși plafoa­ sudul Libanului. în cursul luptelor jore. ale dezarmării și dezvoltării. nele impuse armamentelor prin riale. inclusiv în tehnică de luptă SALT-2. și-au pierdut viața 15 persoane și au aflată la sol. Belgia regretă orice act sau luare de poziție contrare prevederilor acordurilor semnate intre Statele Unite și U.R.S.S., a declarat minis­ trul de externe Leo Tindemans, Solidaritate cu cauza dreaptă a poporului palestinian citat de agenția Reuter. La 29 noiembrie, opinia publică mat din primul moment sentimen­ lui palestinian, se bucură de stima apreciere față de poziția fermă de progresistă de pretutindeni mar­ tele de solidaritate militantă față si prețuirea acestui popor, a țări­ sprijin manifestată constant de BUENOS AIRES chează „ZIUA INTERNAȚIONALĂ de poporul palestinian, fată de as­ lor arabe, care văd in România so­ România prietenă față dc lupta DE SOLIDARITATE CU PO­ pirațiile sale legitime la autode­ cialistă un prieten apropiat. un justă a poporului arab palestinian NU, NU ESTE O COINCIDENTĂ... PORUL PALESTINIAN". Institui­ terminare. la crearea unui stat promotor ferm al cauzei libertății pentru redobindirea drepturilor Deschiderea lucrărilor tă printr-o rezoluție a Adunării propriu, independent. România so­ și independentei tuturor na­ sale inalienabile, pentru revenirea Trei „instituții" pu­ figurau 10 000 de nume puneri vlzînd realiza­ Generale a O.N.U. din deoembrie cialistă s-a numărat printre pri­ țiunilor. Cu prilejul numeroase­ la cămine, pentru autodeterminare primului forum al partidelor blice din Coreea de numai din mediile rea dezideratului vital 1977, document printre ai cărui mele state care au recunoscut Or­ lor întîlniri dintre președintele și crearea, statului palestinian in­ Sud excelează in ulti­ universitare. Printre al reunificării. Astfel, coautori s-a numărat și România, ganizația pentru Eliberarea Pales­ Nicolae Ceaușescu și președintele dependent". mul timp printr-o „ac­ cei anchetați se nu­ chiar in. aceste zile, această manifestare se înscrie in tinei și'au stabili t relații cu această Comitetului Executiv al O.E.P.. Ya­ Cu prilejul „Zilei internaționale democratice tivitate" deosebit de mără. de asemenea, cu ocazia ședinței co­ rindul multiplelor acțiuni între­ organizație, la București existind de sser Arafat, acesta a ținut să ex­ de solidaritate cu poporul palesti­ intensă. Pe primul reprezentanți ai parti­ mune a C.C. al Fron­ prinse în ultimii ani pe plan mon­ mai multi ani o reprezentantă a prime de fiecare dată gratitudinea nian" — zi marcată in întreaga din America Latină plan — poliția, „ocu­ delor de opoziție, ai tului Democratic pen­ pată" zilnic cu înăbu­ dial pentru a atrage atenția asupra O.E.P. Cu aceeași consecventă. pentru sprijinul multilateral pe lume — poporul român își exprimă sindicatelor și mișcă­ tru Reunificarea Pa­ șirea manifestațiilor de rilor de tineret, ca și triei și a Comitetului situației grave din Orientul Mij­ România se pronunță pentru întă­ care tara noastră. P.C.R. il acordă incă o dată calda prietenie fată de BUENOS AIRES 28 (Agerpres). — lociu și a necesității de a se ac­ rirea unității și coeziunii rindurilor luptei poporului său. Arătind că Luind cuvintul la deschiderea în protest ale diverselor ai organizațiilor ce mi­ pentru Reunificarea ționa pe toate căile in vederea rea­ O.E.P., pentru realizarea unei re­ România a fost întotdeauna alături poporul palestinian, hotărirea de capitala Argentinei a primului fo­ categorii ale popu­ litează pentru înlătu­ Pașnică a. Coreei, a lizării unei reglementări globale, glementări trainice în Orientul de poporul palestinian prieten, a-i acorda în continuare întregul rum al partidelor democratice din lației împotriva regi­ rarea dictaturii. fost adoptată o scri­ juste și durabile, in cadrul căreia Mijlociu, care să deschidă calea YASSER ARAFAT declara intr-un sprijin în lupta pentru afirmarea America Latină, președintele țării- mului dictatorial al In aceste condiții, soare către partidele Să-și găsească rezolvarea si proble­ împlinirii aspirațiilor poporului pa­ mesaj adresat șefului statului ro­ drepturilor sale inalienabile. gazdă. Râul Alfonsin, a relevat ne­ lui Chun Du Hwan. este lesne de ințeles și, organizațiile poli­ ma poporului palestinian. lestinian. mân : „Folosesc si această ocazie cesitatea apărării intereselor tuturor La Seul, Pusan. Dai- că și tribunalele au tice. către toate po­ Soluționarea acestei probleme re­ Reafirmind această poziție prin­ pentru a vă exprima inalta noastră Nicolae N. LUPU tăriilor latino-americane in fața gu, Kwangju. Kwan- mult de lucru. De obi­ poarele lumii, che- prezintă. potrivit consensului gene­ cipială, consecventă. tovarășul „agresiunii politice și economice a chon, Inchon și in cei, procedura este mind la sprijinirea ral. ■ piatra unghiulară a unei păci NICOLAE CEAUȘESCU declara in tăriilor industrializate occidentale" — alte mari localități din scurtă. înscenările ju­ activă a luptei po­ trainice in zonă, numai astfel pu- cuvintarea rostită cu prilejul ma­ informează agenția Prensa Latina. țară sint. mobilizați diciare fiind bine re­ porului coreean pen­ tîndu-se nune capăt confruntărilor rii adunări populare din Capitală Declarația secretarului general al O.N.ll. El s-a pronunțat, in context, pen­ mii și mii de polițiști, gizate. Alteori, cind tru reunificare, pen­ armate, creindu-se posibilitatea ea de la 21 noiembrie : ..Ne pronun­ tru lărgirea contactelor oficiale la dotați cu cel mai mo­ „capetele de acuzare" tru transformarea pe­ popoarele in cauză să-și concentre­ țăm pentru o conferință internațio­ NAȚIUNILE UNITE 23 . (Ager­ secretarul general al O.N.U., că niveluil șefilor de stat pentru a dern echipament, în­ sint mai complicate, ninsulei Coreea intr-o ze energiile muncii pașnice, con­ nală, sub egida Organizației Națiu­ pres). — Cu ocazia „Zilei interna­ pacea în Orientul Mijlociu poate dezbate și a găsi modalități de re­ sărcinați să-i „vineze" procesele se prelun­ zonă lipsită de arme structive. De acest, fapt iși dau sea­ nilor Unite, pentru solutionarea ționale de solidaritate cu poporul fi asigurată printr-o reglementare zolvare a problemelor grele cu care pe cei care se pro­ gesc. Dar sentințele nucleare. Ecoul acestui ma cercuri tot mai largi din regiu­ problemelor din Orientul Mijlociu, palestinian", ce se marchează in cuprinzătoare, care să acopere toa­ sint confruntate țările din regiune’. nunță pentru drepturi sint dinainte cunoscu­ apel pare să deranje­ ne și din afara ei. Cu prilejul ac­ la care să participe toate statele fiecare an la 29 noiembrie, secre­ te aspectele conflictului și să im­ La forumul din capitala Argenti­ și libertăți democra­ te. Deseori, ca urma­ ze autoritățile sud- tualei sesiuni a Adunării Generale interesate, inclusiv Organizația tarul general al O.N.U.. Javier plice toate părțile interesate, inclu­ nei participă delegați din 20 de țări tice, pentru reunifica- re a torturilor fizice coreen e. a O.N.U.. ca și al numeroaselor re­ pentru Eliberarea Palestinei si Is­ Perez de Cuellar, a dat publicității siv Organizația pentru Eliberarea ale continentului. rea. țării. Pentru a și psihice, „acuzații" SI un amănunt su­ uniuni internaționale organizate în raelul. O mare importantă ar avea, o declarație in care se relevă că Palestinei". avea imaginea amplo- de fapt nici nu se plimentar, poate nu ultima perioadă in sprijinul po­ in această privință, constituirea evenimentele survenite in ultimul Perez de Cuellar a subliniat că rii represiunilor poli­ apără, ci se autoacu- lipsit de semnificație: porului palestinian, numeroși șefi unui Comitet pregătitor din care an in regiune au făcut și mai ur­ există un consens tot mai larg asu­ țienești este suficient ză, ceea ce înseamnă toate acestea, se petrec de state și de guverne, oameni po­ să facă parte atît Organizația pen­ gentă necesitatea soluționării pro­ pra elementelor ce trebuie cuprin­ Sprijin de citat datele pre­ ani grei de temniță. tocmai. în momentul litici și reprezentanți ai opiniei pu­ tru Eliberarea Palestinei, cit și Is­ blemei palestiniene. Din ■ păcate, se înt.r-0 astfel de reglementare, zentate de un purtă­ Dar nu întotdeauna in care, potrivit agen­ blice s-au pronunțat in favoarea raelul. Apreciem că o pace justă si in pofida eforturilor multor părți, e.numerind in rindul lor retragerea eforturilor de pace tor de cuvînt al poli­ drumul celor care in­ țiilor internaționale de unei reglementări negociate cu durabilă in această regiune a lumii nu s-a trecut la un proces de ne­ Israelului din teritoriile arabe ției ■ sud-coreene, po­ tră in conflict cu re­ presă, se discută , ca la participarea tuturor părților inte­ trebuie să se bazeze pe retragerea gocieri. activ și general accepta­ ocupate in iunie 1967. recunoaște­ trivit căruia din iunie gimul urmează tra­ citeva baze militare resate, inclusiv a Organizației pen­ Israelului din teritoriile arabe ocu­ bil. „Cred, a spus secretarul gene­ rea și respectarea suveranității, in­ în America Centrală și pină in septembrie iectoria poliție-procu- ale S.U.A. din Coreea ral al O.N.U.. că eforturile de de Sud să fie ampla­ tru Eliberarea Palestinei (O.E.P.), pate in urma războiului din 1967, tegrității teritoriale și independen­ MANAGUA 28 (Agerpres). — în­ au fost arestate 263 000 ratură-tribunal : unii ca unic reprezentant legitim al a- ne recunoașterea dreptului inalie­ pace vor fi intensificate dacă se va tei politice a tuturor statelor din tr-o declarație făcută la Managua, persoane — adică mai nu ajung prea repe­ sate rachete nucleare cestui popor. Aceste luări de. pozi­ nabil al poporului palestinian la înregistra o reducere a incidente­ regiune și a dreptului lor de a trăi președintele Nicaraguei. Daniel Or­ bine de 2 000 pe zi ! de tn temniță, ci lin- cu rază medie de ac­ ție constituie încă o dovadă a pres­ autodeterminare și crearea unui lor violente, prea frecvente și sol­ in pace, in cadrul unor frontiere tega Saavedra, s-a pronunțat pentru Urmează, in ordine, cezesc mai intii. fă- țiune. Există o legă­ tigiului O.E.P.. care conduce lupta stat propriu, pe garantarea inde­ date cu pierderi de vieți umane sigure și recunoscute, soluționarea oficinele procuraturii, cindu-și un îndelungat tură intre intensifica­ nevinovate". continuarea eforturilor de pace in rea acțiunilor repre­ poporului palestinian si este recu­ pendenței, suveranității și secu­ Satisfăcătoare a problemei palesti­ America Centrală ale Grupului de a cărei menire este stagiu, în beciurile noscută de O.N.U.. de alte foruri rității tuturor statelor din această în același timp, ideea convocării niene. pe baza recunoașterii la Contadora si Grupului ,de sprijin, „să pună căluș" celor poliției. sive și proiectele de Internaționale si de majoritatea zonă". unei conferințe internaționale in drepturilor legitime ale poporului ce nu sint pe placul amplasare de arme problema Orientului Mijlociu a „pentru a se evita declanșarea unei Semnificativ este nucleare ? O întreba­ statelor lumii. Consecventa cu care partidul si palestinian, inclusiv a celui la conflagrații regionale" — transmite autorităților. Luna tre­ faptul că represiunile dobindit un sprijin crescind. iar autodeterminare ; in această pri­ cută, pe lista, persoa­ polițienești in sudul re la care nu mai tre­ Prieten sincer el popoarelor ara­ statul nostru se pronunță pentru o contactele bilaterale întreprinse vință, problema Ierusalimului ră­ agenția Prensa Latina. Totodată, el buie dat răspuns. be. susținător ferm al luptei lor soluție politică în Orientul Mijlo­ a lansat președinților Hondurasului nelor anchetate de Coreei se intensifică recent au dus lâ apariția tlnor pro­ mine de o importantă primordială procuratură sau care ori de cite ori R.P.D Ajunge cel din titlul pentru libertate, progres și o viață ciu, in cadrul căreia să-și găseas­ și Republicii Costa Rica apelul de a acestei note. puneri cu caracter procedural. — a relevat in încheiere secretarul adopta o atitudine corectă și a nu urmau să apară, in Coreeană formulează mai bună, poporul român și-a afir­ că rezolvarea si problema poporu­ „Continui să cred, a subliniat general al O.N.U. se lăsa antrenați într-o agresiune țața unui anchetator noi inițiative și pro­ N. PLOPEANU împotriva Nicaraguei.

REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA : Cod 71 341. București Piața Scînteii nr. 1. Tel. 17 60 10. 17 60 20. Abonamentele se fac la oficiile poștale și difuzorii din întreprinderi și Instituții. Cititorii, din străinătate se pot abona prin „ROMPRESFILATELIA" — Sectorul export-import presă P.O. Box 12—201, telex 10376 prsfir București, Calea Grivlței nr. 64—66. Tiparul : Combinatul poligrafic CASA SCÎNTEII 40 360