Trofeul Tentant Al Cupei Mondiale La Schi Fond
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
TROFEUL TENTANT AL CUPEI MONDIALE LA SCHI FOND Prof. univ. dr. Pelin Florin A.N.E.F.S. Bucureşti Cuvinte cheie: apariţie, perspective, titluri, victorii Conţinut În eseul acesta se redau în câteva cuvinte şi tabele ceea ce s-a întâmplat în Cupa Mondială la schi fond, de la debutul acesteia până în prezent. Noua formă organizatorică a făcut ca orice cursă desfăşurată sub egida FIS şi în cadrul Cupei Mondiale să se bucure de o atenţie sporită din partea publicului fapt care a atras şi atenţia sponsorilor. Una dintre primele mari firme care s-a arătat interesată de Cupa Mondială de Schi Alpin a fost grupul francez Evian, care a dorit încă de la început să-şi lege numele de noua competiţie sportivă. O iniţiativă, istorică, putem spune, trofeul Evian, care recompensează în fiecare an câştigătorii clasamentelor pe discipline şi la general, nu este altul decât faimosul, astăzi, glob de cristal. O idee menită, iniţial, să reprezinte puritatea apelor minerale Evian, reprezintă astăzi puritatea zăpezii, specific al sporturilor de iarnă, în general, şi a schiului fond în special. Intitulate „FIS SKI World Cup Trophy”, fabricate din cristal masiv, tăiate cu diamant şi gravate prin cele mai sofisticate procedee tehnologice, globul de cristal, sau mai bine spus, globurile de cristal, cântăresc 8 Kg cel mic, respectiv 12 kg cel mare, şi au o valoare de fabricaţie de 2500 şi respectiv 5000 de franci elveţieni. Globul de cristal este un trofeu produs exclusiv pentru FIS şi este acordat în exclusivitate câştigătorilor clasamentelor anuale la general – globul mare şi pe discipline – globurile mici. Astăzi sunt decernate anual 64 de globuri de cristal câştigătorilor finalelor FIS din toate probele de schi din cadrul FIS: schi alpin, sărituri, schi fond, combinata nordică, schi artistic, etc. 1 Produs la o temperatură de 1200 de grade dintr-o sticlă foarte fină, globul de cristal este turnat printr-un procedeu special, unic şi ţinut în secret de către firma JOSKA din Germania. Procesul de răcire durează 12 ore după care globul este tăiat şi gravat cu ajutorul unui sistem de discuri cu diamant. Sunt inscripţionate logosurile FIS, numele disciplinei şi, nu în ultimul rând, numele sponsorilor. Cea mai mică iregularitate de producţie face ca globul să fie retopit datorită exigenţelor stricte ale FIS în materie de calitate a execuţiei. Globul de cristal este un produs exclusiv FIS şi rezervat pentru un singur scop: recompensarea celor mai buni sportivi din schi. Înfiinţarea Federaţiei Internaţionale de Schi (FIS), în 1924, a contribuit enorm în dezvoltarea schiului ca sport, în general, şi ca disciplină olimpică, în special, dar evenimentul care a permis deschiderea schiului spre dimensiunile planetare de astăzi, a fost crearea, în 1966, a Cupei Mondiale de Schi Alpin. Apărută datorită iniţiativei unui mic grup de vizionari cu pondere în schiul alpin de la acea dată, cum ar fi Honoré Bonnet (FRA), Bob Beattie (USA), Dr. Sepp Sulzberger (AUT), şi mai ales Marc Holder, preşedintele FIS din 1951, precum şi a unui grup de ziarişti, printre care se distinge Serge Lang, care au sesizat creşterea interesului populaţiei pentru sporturile de iarnă, Cupa Mondială a reprezentat momentul de răscruce care a propulsat schiul alpin în prim plan al noii dezvoltări sociale pornită în anii 50-60, şi care a fost bazată pe noul concept al lumii moderne: timpul liber. Cupa Mondială a văzut lumina zilei datorită unei conjuncturi favorabile iar numele ei, revoluţionar la acea dată, precum şi rezonanţa acesteia: World Cup, Coupe du Monde, Weltcup, a făcut ca interesul pentru noua formă competiţională din schiul alpin să atingă cote superioare încă înaintea desfăşurării primelor curse. Relevant este faptul că, în 1966, în afara de Cupa Mondială de Fotbal, nici un alt sport nu avea un sistem competiţional care să poarte un nume de asemenea rezonanţă, şi că celelalte sporturi, trecând prin atletism, ciclism, navigaţie, etc. şi cuprinzând şi celelalte sporturi de iarnă, cum ar fi săriturile, biatlonul, schiul fond ş.a. s-au inspirat toate după numele şi forma organizatorică a Cupei Mondiale de Schi Alpin. Anterior înfiinţării noii forme competiţionale, cursele de schi erau mult mai puţin bine organizate, excepţie făcând competiţiile majore care erau Jocurile Olimpice şi Campionatele Mondiale care aveau un mare succes în media şi se bucurau de un important suport popular. În schiul fond probele cele mai des programate în Cupa Mondială sunt probele olimpice, dar mai apar în program şi probe pe distanţe foarte lungi atât la feminin cât şi la masculin. Aşadar probele olimpice sunt: 2 FEMININ MASCULIN 10 km. clasic 15 km. clasic 7,5 km. clasic / 7,5 km. liber (Pursuit) Sprint pe echipe 6 x 1500 m. Sprint pe echipe 6 x 800 m. 15 km. clasic/15 km. liber (Pursuit) 4 x 5 km. (2 clasic/2 liber) Ştafeta 4 x 10 km. (2 clasic/2 liber) Ştafeta Sprint 800 m. Sprint 1500 m. 30 km. liber Mst. 50 km. liber Mst. Primul sezon regulat al Cupei Mondiale la schi fond s-a desfăşurat în 1982 şi s-a bucurat de un succes imediat. Câştigătorii celor 26 de ediţii sunt: Nr. Editii Anul Locul I Locul II Locul III 1 1982 Bill Kock - USA Thomas Wassberg - SWE Harri Kirvesniemi - FIN 2 1983 Alexander Savialov - SOV Gunde Svan - SWE Bill Kock - USA 3 1984 Gunde Svan - SWE Thomas Wassberg - SWE Harri Kirvesniemi - FIN 4 1985 Gunde Svan - SWE Tor Haaxen Holte - NOR Thomas Wassberg - SWE 5 1986 Gunde Svan - SWE Torgny Mogren - SWE Vladimir Smirnov - SOV 6 1987 Torgny Mogren - SWE Thomas Wassberg - SWE Gunde Svan - SWE 7 1988 Gunde Svan - SWE Torgny Mogren - SWE Paal Gunnar Mikkelsplars - NOR 8 1989 Gunde Svan - SWE Vegard Ulvang - NOR Torgny Mogren - SWE 9 1990 Vegard Ulvang - NOR Gunde Svan - SWE Bjoern Daehlie - NOR 10 1991 Vladimir Smirnov - SOV Torgny Mogren - SWE Vegard Ulvang - NOR 11 1992 Bjoern Daehlie - NOR Vegard Ulvang - NOR Vladimir Smirnov - SOV 12 1993 Bjoern Daehlie - NOR Vladimir Smirnov - SOV Vegard Ulvang - NOR 13 1994 Vladimir Smirnov - SOV Bjoern Daehlie - NOR Jari Isometsae - FIN 14 1995 Bjoern Daehlie - NOR Vladimir Smirnov - SOV Silvio Fauner - ITA 15 1996 Bjoern Daehlie - NOR Vladimir Smirnov - SOV Jari Isometsae - FIN 16 1997 Bjoern Daehlie - NOR Mika Myllylae - FIN Fulvio Valbusa - ITA 17 1998 Thomas Alsgaard - NOR Bjoern Daehlie - NOR Vladimir Smirnov - SOV 18 1999 Bjoern Daehlie - NOR Mikhail Botvinov - AUT Mika Myllylae - FIN 19 2000 Johan Muehlegg - SPA Jari Isometsae - FIN Byoerm Hjelmeset - NOR 20 2001 Per Elofsson - SWE Johan Muehlegg - SPA Thomas Alsgaard - NOR 21 2002 Per Elofsson - SWE Thomas Alsgaard - NOR Anders Aukland - NOR 22 2003 Mathias Fredriksson - SWE Rene Sommerfeldt - GER Yoergen Brink - SWE 23 2004 Rene Sommerfeldt - GER Mathias Fredriksson - SWE Jens Arne Svartedal - NOR 24 2005 Axel Teichman - GER Vincent Vittoz - FRA Tor Arne Hetland - NOR 25 2006 Tobias Angeren - GER Jens Arne Svartedal - NOR Tor Arne Hetland - NOR 26 2007 Tobias Angeren - GER Legkov Alexander - RUS Roenning Eldar - NOR 27 2008 Lukas Bauer CZE Rene Sommerfeldt GER Tor Arne Hetland - NOR Constatări şi concluzii Numărul maxim de globuri mari de cristal adjudecate de un singur schior este de 6 şi îi aparţine norvegianului Bjorn Daehlie. Daehlie mai deţine un alt record greu de egalat la schi fond, respectiv 8 medalii de aur la J.O. 3 Un singur câştigător al globului de cristal este de pe continentul american, în rest ţările de pe bătrânul continent şi-au adjudecat globul de cristal după cum urmează: SWE = 9; NOR = 8; GER = 4; SOV = 3; SPA = 1; CZE = 1 Pentru schiul fond sunt decernate câte 6 medalii din fiecare metal în cadrul competiţiilor de mare anvergură. Pentru probele schiului înseamnă maximul de medalii. Pentru creşterea spectaculozităţii şi în cadrul schiului fond au fost introduse cu succes probele de sprint. Acestea apar tot mai des în programul Cupei Mondiale de schi fond. Pentru o şi mai mare cosmetizare a programului Cupei Mondiale, din sezonul 2006-2007, F.I.S. a introdus Turul de Schi. Competiţia se desfăşoară în preajma revelionului, în trei staţiuni, având în program probe pe distanţe diferite şi pentru cele două stiluri ale schiului fond. Relevant pentru Turul de Schi este faptul că se acordă nişte bonificaţii în timp şi puncte, iar finalul acestei competiţii se desfăşoară pe un traseu de schi alpin, parcurgerea traseului efectuându-se în sens invers faţă de deplasarea în schiul alpin. Efortul depus de competitori este unul colosal, peste doi kilometri de urcuş, iar cel care câştigă acest Tur de Schi, graţie multelor puncte cumulate, ia o opţiune serioasă pentru câştigarea globului cel mare de cristal al Cupei Mondiale. Acest lucru s-a întâmplat cu Angerer Tobias (Germania) sezonul trecut, şi cu Lukas Bauer (Cehia) în acest sezon. Bibliografie - Pelin, F., Gaspar, P., Lungociu, I. - Schi fond - antrenament, planificare, modelare, Ed. Cavallioti, Bucuresti, 2007 - xxx - Anuar-F.I.S. - 1966 -2007 - xxx - Eurosport - Infostradasport - F.I.S. Abstract The first purpose of this constatative paper is presenting the evolution of the most valuable during the World Cup. The revealed dates are from 1982 until present. On the other side the paper relief the fast and future evolutive directions of the highest mens cross country performance. 4 5.