arboretelor de provenienţă generativă din sâmânţă sub masiv comparativ cu cele provenite din culturi silvice.

BIBLIOGRAFIE 1. Giurgiu V., Pădurea şi viitorul, Edit. Cereş, Bucureşti, 1982, 407 p. 2. Stănescu V., Parascan D., Pădurea românească în mileniul III, Edit. Univ. „Transilvania” din Braşov, 1999, p. 21-26. 3. Логинов Б.И. Методика исследования лесных культур. Киев. Минсельхоз. 1966. 4. Огиевский В.В. Хиров А.А. Обследование и иследование лессных культур. Ленинград. ВЗЛТИ. 1967.

PĂDURILE ŞI PERDELELE FORESTIERE DIN RAIONUL

GHEORGHE POSTOLACHE, Grădina Botanică (Institut), AŞM

Abstract: Research results of forests, forest curtains and forests frameworks from Drochia county are presented. The present coverage and the minimum required coverage of forests and forest curtains for better ecological conditions of agriculture lands are submitted. Forest curtains illegally destroyed and those abandoned have been delineated. Recommendations to recover several abandoned forest curtains are presented. Key words: păduri, perdele forestiere de protecţie, spaţii verzi, păşuni, carcasa forestieră.

INTRODUCERE Programul Schimbarea Climei a pronosticat sporirea în continuare a temperaturilor la suprafaţa solului în valoare de 1 - 3,5 grade C către anul 2100 în comparaţie cu anul 1990. Se consideră că prin păstrarea şi lărgirea suprafeţelor de păduri, perdelelor forestiere de protecţie se poate întrucâtva reduce activitatea distrugătoare a calamităţilor naturale (Paladiicuk,1986; Postolache, Munteanu 1986; Postolache 1995). Pădurile, perdelele forestiere de protecţie şi tufărişurile sunt componenţi a agrolandşaftului şi au funcţia de reducere a activităţii calami- tăţilor naturale. Pădurea favorizează regimul termic, hidric şi trofic, contribuie la purificarea aerului de colb şi reduce răspândirea impurităţilor (Bauer, Weinitschke, 1971). Cercetările sau efectuat în cadrul proiectului „Elaborarea procedeelor tehnologice de reconstrucţie şi creare a perdelelor forestiere în scopul reducerii influienţei negative a calamităţilor naturale asupra plantelor de cultură în Stepa Bălţi”face parte din Programul de Stat complex interdepartamental de cercetare- dezvoltare ”Principii şi procedee de diminuare a consecinţelor calamităţilor naturale asupra plantelor de cultură” şi derulează în stepa Bălţi. Are ca scop elaborarea procedeelor tehnologice de creare a perdelelor forestiere deteriorate şi de reconstrucţie a perdelelor forestiere degradate cu scop de optimizare a lor pentru

6 reducerea activităţii calamităţilor naturale asupra plantelor de cultură în Stepa Bălţi.

MATERIALE ŞI METODE Suprafaţa actuală a pădurilor, perdelelor forestiere şi păşunilor sunt date după Cadastrul funciar al Republicii la 1 noiembrie 2005. Suprafaţa minim necesară de păduri şi perdele forestiere a fost determinată după A. Molceanov (1973). Suprafaţa spaţiilor verzi este dată după V.Căldăruş, (2006). Inventarierea perdelelor forestiere în raionul Drochia s-a efectuat în anul 2006 după un formular (folosind unele recomandări date de E. Pavlovski şi A.Kargan, (1977), care include numărul perdelei forestiere, amplasarea, suprafaţa (ha), lungimea (m), lăţimea(m), numărul de rânduri, (înălţimea (m), diametrul tulpinii arborilor(cm), compoziţia arboretului (%), anul plantării, starea actuală (% arborilor defrişaţi), % arborilor deterioraţi, alte obţiuni. Trupurile de păduri după mărime au fost clasate în: - trupuri de păduri foarte mici (care au suprafaţa până la 80 ha); - trupuri de păduri mici (suprafaţa 81-161 ha); - trupuri de păduri mijlocii ( suprafaţa 161 -500 ha); - trupuri de păduri mari (suprafaţa 501-1000 ha); - trupuri de păduri foarte mari (suprafaţa mai mult de 1001 ha).

REZULTATE ŞI DISCUŢII Pădurile, pâlcurile de tufărişuri, perdele forestiere de protecţie şi spaţiile verzi sunt componente care moderează activitatea calamităţilor naturale în agrolandşaft. Pădurile. Pădurile constituie un component a naturii raionului Drochia. Suprafaţa fondului forestier din raionul Drochia este de 1946 ha cea ce constituie 1,9% din suprafaţa raionului. În fondul forestier al raionului Drochia sunt 2 masive de păduri mici (Băxani – 108 ha, - 109 ha), 16 masive foarte mici de păduri cu suprafaţă până la 80 ha. Gradul de împădurire a comunelor şi satelor raionului Drochia este foarte diferit. Cel mai mare grad de împădurire îl au comunele - 14,3%, Gribov - 6,7%, Pervomaiscoe 3,4%. În 22 comune şi sate gradul de împădurire este de la 0,04% de păduri în comuna Popeştii de Sus până la 2,9% de păduri în comuna Petreni(Tabelul 1). Starea actuală denotă faptul că în raionul Drochia pădurile sunt repartizate ne uniform. Pentru o mai bună stare a mediului înconjurător se recomandă ca în 20 comune şi sate din raionul Drochia de plantat 6948,4 ha păduri. Cele mai multe suprafeţe cu păduri se recomandă de plantat în comunele şi satele cu cel mai mic grad de împădurire şi cu cele mai dificile condiţii ecologice (Tabelul 1). Perdelele forestiere de protecţie. Conform Cadastrului funciar al Republicii Moldova la 1 noiembrie 2005 în teritoriul raionului Drochia au fost plantate 1100,3 perdele forestiere de protecţie cea ce constituie 1,1% de la suprafaţa totală a raionului (tabelul 2). Au fost create perdele forestiere: a) de protecţie a solelor; b) de protecţie contra eroziunilor solurilor, de protecţie a livezilor; de protecţie a bazinelor acvatice şi de protecţie a

7 şoselelor şi căilor ferate. Cele mai multe perdele forestiere de protecţie au fost plantate pe câmpurile agricole. Multe perdele forestiere au fost plantate de-a lungul şoselelor şi căilor ferate. Mai multe suprafeţe au fost plantate în comunele 136,4 ha, Chetrosu 63,5 ha, 63,2 ha. Tabelul 1 Suprafaţa actuală şi minim necesară de păduri în comunele din raionul Drochia Suprafaţa Suprafaţa Suprafaţa actuală Comuna, satul minim necesară necesară ha % ha % de plantat, ha Baroncea 22,2 0,8 233,1 8,4 210,9 84,8 1,6 466,4 8,8 381,6 Fântâniţa 17,1 0,6 256,5 9,0 239,4 Hănăsenii Noi 1,5 0,07 192,8 9,0 191,3 Palanca 14,5 0,9 141,7 8,8 127,2 Pelinia 29,4 0,4 646,8 8,8 617,4 Pervomaiscoe 57,7 3,4 152,7 9,0 95,0 Petreni 81,8 2,9 259,5 9,2 177,7 Şalvirii Vechi 14,0 0,6 214,6 9,2 200,0 Şuri 51,0 1,2 365,5 8,6 314,5 Or.Drochia 83,5 7,0 95,0 8,0 11,5 25,0 2,2 100,0 8,8 75,0 Chetrosu 111,2 1,9 550,1 9,4 438,9 82,3 3,2 216.0 8,4 133,7 Drochia 6,7 0,2 301,5 9,0 294,8 302,2 6,7 387,9 8,6 85,7 Hăsnăşenii Mari - - 300,0 8,4 300,0 Maramonovca 618,2 10,3 516,1 8,6 - 3,4 0,2 146,2 8,6 142,8 Mândâc 10,0 0,2 440,0 8,8 430,0 Moara de Piatră 39,6 1,3 261,9 8,6 222,3 Nicoreni 56,8 1,1 475,0 9,2 418,2 74,8 1,9 377,9 9,6 303,1 Popeştii de Jos - - 330,0 9,4 330,0 Popeştii de Sus 1,4 0,04 329,0 9,4 327,6 Sofia 31,2 0,6 436,8 8,4 405,6 Ţarigrad 103,6 2,5 372,9 9,0 269,3 Zguriţa 81,3 2,5 286,2 8,8 204,9 Total pe r.Drochia 1946,1 1,9 8852,1 - 6948,4

Au fost plantate perdele forestiere într-un rând, două, trei, patru, şase şi din 10 rânduri. La crearea perdelelor forestiere de protecţie au fost folosite 20 specii de arbori şi arbuşti. Cele mai multe suprafeţe (467 ha) de perdele forestiere au fost plantate cu nuc (Juglans regia) cea ce constituie 46,8 % din suprafaţa totală a perdelelor forestiere din raionul Drocia (tabelul 3). Multe suprafeţe de perdele forestiere au fost plantate cu salcâm 196 ha (19,7%) şi numai 19 ha perdele forestiere de stejar(1,9 %). Au fost plantate 95,5 ha (9,6%) perdele forestiere de

8 paltin, 38,5 ha de plop, 26,8 ha de vişin, 18 ha de frasin, 17,2 ha de tei, 13,8 ha de ulm, 4,2 ha de mesteacăn. Cota altor specii de arbori este mai puţin de 1% din suprafaţa perdelelor forestiere de protecţie(Tabelul 3). Au fost create perdele forestiere de protecţie pure(dintr-o singură specie) de stejar, de salcâm, de nuc, de arţar; mixte (din două, trei şi mai multe specii). Sunt perdele forestiere de protecţie create numai din arbori şi sunt perdele forestiere create numai din arbuşti, precum sunt perdele combinate create din arbori cu arbuşti. La crearea perdelelor forestiere de protecţie nu totdeauna sa ţinut cont de potenţialul speciei folosite şi de condiţiile ecologice a biotopului. Tot odată este cunoscut faptul că eficacitatea se obţine atunci când este asigurată corelarea dintre particularităţile biologice şi cele ale mediului(Dolgilevici, 1979; Postolache ,1995). Datele din tabelul 3 denotă faptul că cota stejarului, arţarului, frasinului şi ulmului care pot asigura o eficienţă mai sporită este redusă. A fost folosit excesiv mult nuc. În rezultatul cercetărilor s-a evidenţiat că câmpurile agricole din raionul Drochia sunt asigurate diferit cu perdele forestiere de protecţie. O situaţie mai bună este în comuna Zguriţa unde sunt 75,4 ha perdele forestiere de protecţie cea ce constituie 2,3% . O situaţie puţin mai bună a fost înregistrată în comuna Fântâniţa unde perdelele forestiere de protecţie constituie 1,8%. În comunele Pelinia şi Baroncea perdele forestiere de protecţie constituie 1,6%. În 12 comune şi sate procentul perdelelor forestiere este de la 1,0% până la 1,5% iar în restul comunelor şi satelor perdelele forestiere de protecţie constituie mai puţin de 1% din teritoriu. Tabelul 2 Suprafaţa actuală şi minim necesară de perdele forestiere de protecţie în comunele şi satele din raionul Drochia Suprafaţa Suprafaţa Suprafaţa actuală Comuna, satul minim necesară necesară ha % ha % de plantat, ha 1 2 3 4 5 6 Baroncea 43,8 1,6 35,6 1,3 0 Cotova 57,8 1,1 73,5 1,4 15,7 Fântâniţa 54,0 1,8 54,0 1,5 0 Hănăsenii Noi 31,7 1,5 31,7 1,5 0 Palanca 17,9 1,1 24,4 1,5 6,5 Pelinia 136,4 1,6 136,4 1,4 0 Pervomaiscoe 14,2 0,8 26,6 1,5 12,4 Petreni 30,5 1,1 44,3 1,6 13,8 Şalvirii Vechi 11,5 0,5 36,8 1,6 25,3 Şuri 22,4 0,5 58,2 1,3 35,8 Or.Drochia - - - 0,9 - Antoneuca 3,9 0,3 18,2 1,4 14,3 Chetrosu 63,5 1,1 98,1 1,7 34,6 Dominteni 29,8 1,2 29,8 1,2 0 Drochia 43,8 1,4 46,9 1,5 3,1 Gribova 58,9 1,3 58,9 1,3 0

9 Continuarea tabelului 2 1 2 3 4 5 6 Hăsnăşenii Mari 16,2 0,5 38,8 1,2 22,6 Maramonovca 46,0 0,8 74,7 1,3 28,7 Miciurin 27,0 1,3 27,0 1,3 0 Mândâc 45,8 1,0 64,1 1,4 18,3 Moara de Piatră 26,2 0,9 37,8 1,3 11,6 Nicoreni 63,2 1,2 84,2 1,6 21,0 Ochiul Alb 40,0 1,0 72,0 1,8 32,0 Popeştii de Jos 17,3 0,7 42,0 1,7 24,7 Popeştii de Sus 18,8 0,5 63,9 1,7 45,1 Sofia 58,4 1,0 70,0 1,2 11,6 Ţarigrad 45,3 1,1 61,7 1,5 16,4 Zguriţa 75,4 2,3 45,8 1,4 0 Total pe r.Drochia 1100,3 1,1 1401,4 1,4 393,5

Pentru ameliorarea situaţiei ecologice în teritoriile comunelor şi satelor din raionul Drochia se recomandă de plantat 393,5 ha perdele forestiere de protecţie. (Tabelul 2). Tabelul 3 Speciile de arbori şi arbuşti folosite pentru crearea perdelelor forestiere de protecţie in raionul Drochia Suprafaţa ocupată Specia ha Ponderea, % Castan 0,84 0,1 Cireş 2,78 0,3 Dud 5,58 0,6 Frasin 18,07 1,8 Lozie 1,57 0,2 Mesteacăn 4,22 0,4 Nuc 467,05 46,8 Paltin 95,57 9,6 Pin 2,52 0,3 Plop 38,57 3,8 Prun 0,21 0,1 Salcâm 196,81 19,7 Salcie 0,92 0,1 Scoruş 0,66 0,1 Stejar 19,01 1,9 Tei 17,25 1,7 Ulm 13,86 1,4 Vişin 26,82 2,7 Zarzăr 11,57 1,1 Arbuşti 22,80 2,3 Perdele forest.mixte 50,38 5,0 Total 9997,06 100,0

10 Spaţiile verzi În raionul Drochia în anul 2006 au fost înregistrate 206,8 ha spaţii verzi dintre care: 77,4 ha spaţii verzi de folosinţă generală, 117,6 ha spaţii verzi cu acces limitat, 0,7 ha spaţii verzi cu profil specializat şi 11,0 ha cu funcţii utilitare (Căldăruş, 2006). Spaţiile verzi în raionul Drochia au fost create în jurul obiectelor cu menire socială: şcoli, spitale, primării, ocoale silvice, case de cultură etc. Cele mai mari suprafeţe de spaţii verzi sunt în parcul din satul Mândâc. Este bine amenajată spaţiul clădirii consiliului raional Drochia. Se recomandă crearea unor noi spaţii verzi, iar în jurul comunelor şi satelor cordoane (perdele forestiere ne penetrabile) care ar proteja localităţile de la vânturi. Necesită a fi reconstruite spaţiile verzi din jurul multor obiecte cu menire socială. Fâneţele şi păşunile Fâneţele şi păşunile au un anumit rol stabilizator în special de reducere a eroziunii solurilor şi mai puţin de ameliorare a climei. Totuşi păşunile sunt atribuite la categoria de suprafeţe cu rol stabilizator în agroecosisteme. În comunele şi satele raionului Drocia au fost înregistrate 11894,2 ha suprafeţe ocupate cu fâneţe şi păşuni cea ce constituie 12% din suprafaţa raionului. Cele mai multe suprafeţe ocupate cu vegetaţie ierboasă sunt în comunele Pelinia 910,2 ha, Maramonovca 803,6 ha şi Chetrosu 789,5 ha (Tabelul 4). Tabelul 4 Suprafaţa fâneţelor şi păşunilor în comunele şi satele din raionul Drochia Comuna, satul ha % 1 2 3 Baroncea 302,6 10,7 Cotova 442,7 8,5 Fântâniţa 412,0 13,5 Hănăsenii Noi 167,2 7,9 Palanca 131,9 8,4 Pelinia 910,2 10,9 Pervomaiscoe 298,0 17,4 Petreni 408,2 14,4 Şalvirii Vechi 307,2 13,1 Şuri 411,9 9,4 Or.Drochia - - Antoneuca 167,1 14,5 Chetrosu 789,5 13,2 Dominteni 334,4 13,0 Drochia 501,6 15,6 Gribova 385,5 8,6 Hăsnăşenii Mari 367,8 11,6 Maramonovca 803,6 13,4 Miciurin 157,9 7,3 Mândâc 561,4 12,0 Moara de Piatră 367,7 12,4 Nicoreni 708,0 13,5 11 Continuarea tabelului 4 1 2 3 Ochiul Alb 623,3 16,1 Popeştii de Jos 409,0 17,0 Popeştii de Sus 457,3 12,7 Sofia 612,1 10,8 Ţarigrad 562,3 13,8 Zguriţa 273,8 8,3 Total pe r.Drochia 11894,2 12,0

Noi am sumat suprafaţa (ha) actuală a elementelor stabilizatoare (pădurilor, perdelelor forestiere şi păşunilor) în comunele şi satele din raionul Drochia. Din tabelul 5 se evidenţiază faptul că cele mai mari suprafeţe a elementelor stabili- zatoare în raionul cercetat au fost înregistrate în comunele Maramonovca şi Pelinia. În restul comunelor şi satelor suprafaţa pădurilor, perdelelor forestiere de protecţie şi pajiştilor luate împreună constituie 8-21% din suprafaţa totală a pământurilor din comunele respective (Tabelul 5). Tabelul 5 Suprafaţa(ha) actuală a elementelor stabilizatoare (pădurilor, perdelelor forestiere de protecţie şi păşunilor) în comunele şi satele din raionul Drochia Perdele Fâneţe şi Total Comuna, satul Păduri forestiere păşuni ha % 1 2 3 4 5 6 Baroncea 22,2 43,8 302,6 368,6 13,1 Cotova 84,8 57,8 442,7 585,3 11,2 Fântâniţa 17,1 54,0 412,0 483,1 15,9 Hănăsenii Noi 1,5 31,7 167,2 200,4 9,4 Palanca 14,5 17,9 131,9 164,3 10,5 Pelinia 29,4 136,4 910,2 1076,0 12,9 Pervomaiscoe 57,7 14,2 298,0 369,9 21,7 Petreni 81,8 30,5 408,2 520,5 18,4 Şalvirii Vechi 14,0 11,5 307,2 332,7 14,2 Şuri 51,0 22,4 411,9 485,3 11,1 Or.Drochia 83,5 - - 83,5 7,0 Antoneuca 25,0 3,9 167,1 196,0 17,0 Chetrosu 111,2 63,5 789,5 964,2 16,2 Dominteni 82,3 29,8 334,4 446,5 17,3 Drochia 6,7 43,8 501,6 552,1 16,6 Gribova 302,2 58,9 385,5 746,6 16,6 Hăsnăşenii Mari - 16,2 367,8 384,0 12,1 Maramonovca 618,2 46,0 803,6 1467,8 24,4 Miciurin 3,4 27,0 157,9 188,3 8,7 Mândâc 10,0 45,8 561,4 617,2 13,1 Moara de Piatră 39,6 26,2 367,7 433,5 14,7 Nicoreni 56,8 63,2 708,0 828,0 15,8 Ochiul Alb 74,8 40,0 623,3 738,1 19,1

12 Continuarea tabelului 5 1 2 3 4 5 6 Popeştii de Jos - 17,3 409,0 426,3 17,7 Popeştii de Sus 1,4 18,8 457,3 477,5 13,3 Sofia 31,2 58,4 612,1 701,7 12,4 Ţarigrad 103,6 45,3 562,3 711,2 17,5 Zguriţa 81,3 75,4 273,8 430,5 13,1 Total pe r.Drochia 1946,1 1100,3 11894,2 14940,6 14,9

Posibilităţi de restabilire a perdeleor forestiere În rezultatul cercetărilor au fost evidenţiate că în raionul Drochia sunt atestate 263,58 ha perdele forestiere ne afectate de factorul antropogen. Ponderea perdelelor forestiere foarte puţin afectate este de 24,3%, celor puţin afectate este de 23,7 %. Ponderea perdelelor forestiere mediu şi puternic afectate este ne însemnat. Estre foarte mare ponderea perdelelor forestiere foarte puternic afectate (tabelul 6). S-a propus de folosit mlada care apare din cioturile copacilor tăiaţi pentru restabilirea copacilor in perdele forestiere de protecţie. Tabelul 6 Repartiţia pe categorii de afectare a arborilor din cadrul perdelelor forestiere in raionul Drochia Suprafaţa anlizată Numărul de perdele forestiere Categoriile de afectare ha Ponderea, % nr. Ponderea, % Nu au fost afectate 262,58 19,0 285 16,0 Foarte puţin afectate 335,02 24,3 538 30,2 Puţin afectate 326,58 23,7 521 29,2 Mediu afectate 96,25 7,0 148 8,3 Puternic afecte 56,25 4,1 71 4,0 Foarte puternic afectate 17,79 1,3 39 2,2 Total afectate 285,99 20,6 180 10,1 Total 1380,46 100 1782 100

CONCLUZII 1.Suprafaţa pădurilor in raionul Drochia este de 1946 ha cea ce constituie 1,9% din suprafaţa raionului. Au fost evidenţiate 31 masive de păduri, dintre care 2 masive de păduri mijlocii (Baxani – 108 ha, Baroncea - 109 ha), 10 masive mici şi 19 masive de păduri foarte mici cu suprafaţă până la 80 ha. Gradul de împădurire a comunelor şi satelor raionului Drochia este foarte diferit. Cel mai mare grad de împădurire este în comuna Maramonovca. În câmpurile agricole din raionul Drochia au fost plantate 1100,3 ha perdele forestiere de protecţie, cea ce constituie 1,1% din suprafaţa totală a pământurilor din raion. La crearea perdelelor forestiere în raionul Drochia sa folosit un sortiment din 19 specii de arbori şi arbuşti. Cele mai multe suprafeţe(467 ha) de perdele forestiere au fost plantate cu nuc (Juglans regia) cea ce constituie 46,8 % din suprafaţa totală a perdelelor forestiere din raion. Multe suprafeţe de perdele forestiere de salcâm au fost plantate 196,8 ha (19,7%). Au fost create puţine perdele forestiere de stejar, de paltin, de ulm, de frasin, de mesteacăn şi de plop.

13 2.Pentru a avea o situaţie ecologică mai bună în raionul Drochia este necesar de avut 8852,1 ha păduri şi 1401,4 ha perdele forestiere de protecţie. Se recomandă de plantat 6948 ha păduri şi 393 ha perdele forestiere de protecţie. În sortimentul speciilor de arbori este necesar de mărit cota stejarului, salcâmului, ulmului şi paltinului. 3.În rezultatul tăierilor ilicite multe perdele forestiere de protecţie au fost deteriorate. Au fost distruse complet 285 ha perdele forestiere de protecţie. Actualmente avem multe perdele forestiere degradate. Ponderea perdelelor forestiere mediu şi puternic afectate este ne însemnat. Este foarte mare ponderea perdelelor forestiere foarte puternic afectate. Aproape peste tot în comunele şi satele din raionul Drochia nu sau efectuat lucrări de îngrijire în perdelele forestiere. De acea s-a redus funcţionalitatea perdelelor forestiere de protecţie. În perdelele forestiere de protecţie puţin şi mediu degradate au fost evidenţiate posibilităţi de redresare a unor perdele forestiere de protecţie. S-a propus de folosit mlada care apare din cioturile copacilor tăiaţi pentru restabilirea copacilor din perdele forestiere de protecţie.

BIBLIOGRAFIE 1. Cadastrul funciar al Republicii Moldova la 1 noiembrie 2005. 864 pag. 2. Căldăruş V. 2005. Informaţie cu privire la registrul naţional al spaţiilor verzi ale localităţilor urbane şi rurale pentru anul2004. // Mediul Ambiant. Nr. 3 (21). Pag.35. 3. Postolache Gh. 1995. Vegetaţia Republicii Moldova. Chişinău. 340 p. 4. Бауэр Л., Вайничке Х. 1971.Забота о ландшафте и охрана природы. Изд. Прогресс, М. 5. Долгилевич М.И. 1979. Мелиоративная эффективность полеза- щитных лесных полос на землях поврежденных ветровой эрозии. // Агролесо- мелиорация. М. с. 5-16. 6. Павловский Е.С., Карган А.В.1977. Справочник по агролесоме- лиоративному устройству. М. 7. Постолаке Г.Г., Мунтеану А.И.1986. Оазис биоценотический. // Энциклопедия виноградарства. Кишинев. Стр.298-299.

ИСТОКИ И НАПРАВЛЕНИЯ НАУЧНОГО СОТРУДНИЧЕСТВА ПО ИССЛЕДОВАНИЮ ЛЕСОВ ДНЕСТРОВСКО-ПРУТСКОГО МЕЖДУРЕЧЬЯ

КРИНИЦКИЙ Г. Т.*, ГАЛУПА Д. Ф. **, БОНДАРЕНКО В. Д.* * – Национальный лесотехнический университет Украины ** – Институт лесных исследований и лесоустройства, Республика Молдова

Abstract. In article is described synopsis of the previous studies and shown urgency and possible directions in scientifically-creative cooperation between Ukrainian and Moldova scientists. Key words: wood, timber facilities, scientific cooperation.

14

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)