arboretelor de provenienţă generativă din sâmânţă sub masiv comparativ cu cele provenite din culturi silvice. BIBLIOGRAFIE 1. Giurgiu V., Pădurea şi viitorul, Edit. Cereş, Bucureşti, 1982, 407 p. 2. Stănescu V., Parascan D., Pădurea românească în mileniul III, Edit. Univ. „Transilvania” din Braşov, 1999, p. 21-26. 3. Логинов Б.И. Методика исследования лесных культур. Киев. Минсельхоз. 1966. 4. Огиевский В.В. Хиров А.А. Обследование и иследование лессных культур. Ленинград. ВЗЛТИ. 1967. PĂDURILE ŞI PERDELELE FORESTIERE DIN RAIONUL DROCHIA GHEORGHE POSTOLACHE, Grădina Botanică (Institut), AŞM Abstract: Research results of forests, forest curtains and forests frameworks from Drochia county are presented. The present coverage and the minimum required coverage of forests and forest curtains for better ecological conditions of agriculture lands are submitted. Forest curtains illegally destroyed and those abandoned have been delineated. Recommendations to recover several abandoned forest curtains are presented. Key words: păduri, perdele forestiere de protecţie, spaţii verzi, păşuni, carcasa forestieră. INTRODUCERE Programul Schimbarea Climei a pronosticat sporirea în continuare a temperaturilor la suprafaţa solului în valoare de 1 - 3,5 grade C către anul 2100 în comparaţie cu anul 1990. Se consideră că prin păstrarea şi lărgirea suprafeţelor de păduri, perdelelor forestiere de protecţie se poate întrucâtva reduce activitatea distrugătoare a calamităţilor naturale (Paladiicuk,1986; Postolache, Munteanu 1986; Postolache 1995). Pădurile, perdelele forestiere de protecţie şi tufărişurile sunt componenţi a agrolandşaftului şi au funcţia de reducere a activităţii calami- tăţilor naturale. Pădurea favorizează regimul termic, hidric şi trofic, contribuie la purificarea aerului de colb şi reduce răspândirea impurităţilor (Bauer, Weinitschke, 1971). Cercetările sau efectuat în cadrul proiectului „Elaborarea procedeelor tehnologice de reconstrucţie şi creare a perdelelor forestiere în scopul reducerii influienţei negative a calamităţilor naturale asupra plantelor de cultură în Stepa Bălţi”face parte din Programul de Stat complex interdepartamental de cercetare- dezvoltare ”Principii şi procedee de diminuare a consecinţelor calamităţilor naturale asupra plantelor de cultură” şi derulează în stepa Bălţi. Are ca scop elaborarea procedeelor tehnologice de creare a perdelelor forestiere deteriorate şi de reconstrucţie a perdelelor forestiere degradate cu scop de optimizare a lor pentru 6 reducerea activităţii calamităţilor naturale asupra plantelor de cultură în Stepa Bălţi. MATERIALE ŞI METODE Suprafaţa actuală a pădurilor, perdelelor forestiere şi păşunilor sunt date după Cadastrul funciar al Republicii Moldova la 1 noiembrie 2005. Suprafaţa minim necesară de păduri şi perdele forestiere a fost determinată după A. Molceanov (1973). Suprafaţa spaţiilor verzi este dată după V.Căldăruş, (2006). Inventarierea perdelelor forestiere în raionul Drochia s-a efectuat în anul 2006 după un formular (folosind unele recomandări date de E. Pavlovski şi A.Kargan, (1977), care include numărul perdelei forestiere, amplasarea, suprafaţa (ha), lungimea (m), lăţimea(m), numărul de rânduri, (înălţimea (m), diametrul tulpinii arborilor(cm), compoziţia arboretului (%), anul plantării, starea actuală (% arborilor defrişaţi), % arborilor deterioraţi, alte obţiuni. Trupurile de păduri după mărime au fost clasate în: - trupuri de păduri foarte mici (care au suprafaţa până la 80 ha); - trupuri de păduri mici (suprafaţa 81-161 ha); - trupuri de păduri mijlocii ( suprafaţa 161 -500 ha); - trupuri de păduri mari (suprafaţa 501-1000 ha); - trupuri de păduri foarte mari (suprafaţa mai mult de 1001 ha). REZULTATE ŞI DISCUŢII Pădurile, pâlcurile de tufărişuri, perdele forestiere de protecţie şi spaţiile verzi sunt componente care moderează activitatea calamităţilor naturale în agrolandşaft. Pădurile. Pădurile constituie un component a naturii raionului Drochia. Suprafaţa fondului forestier din raionul Drochia este de 1946 ha cea ce constituie 1,9% din suprafaţa raionului. În fondul forestier al raionului Drochia sunt 2 masive de păduri mici (Băxani – 108 ha, Baroncea - 109 ha), 16 masive foarte mici de păduri cu suprafaţă până la 80 ha. Gradul de împădurire a comunelor şi satelor raionului Drochia este foarte diferit. Cel mai mare grad de împădurire îl au comunele Maramonovca - 14,3%, Gribov - 6,7%, Pervomaiscoe 3,4%. În 22 comune şi sate gradul de împădurire este de la 0,04% de păduri în comuna Popeştii de Sus până la 2,9% de păduri în comuna Petreni(Tabelul 1). Starea actuală denotă faptul că în raionul Drochia pădurile sunt repartizate ne uniform. Pentru o mai bună stare a mediului înconjurător se recomandă ca în 20 comune şi sate din raionul Drochia de plantat 6948,4 ha păduri. Cele mai multe suprafeţe cu păduri se recomandă de plantat în comunele şi satele cu cel mai mic grad de împădurire şi cu cele mai dificile condiţii ecologice (Tabelul 1). Perdelele forestiere de protecţie. Conform Cadastrului funciar al Republicii Moldova la 1 noiembrie 2005 în teritoriul raionului Drochia au fost plantate 1100,3 perdele forestiere de protecţie cea ce constituie 1,1% de la suprafaţa totală a raionului (tabelul 2). Au fost create perdele forestiere: a) de protecţie a solelor; b) de protecţie contra eroziunilor solurilor, de protecţie a livezilor; de protecţie a bazinelor acvatice şi de protecţie a 7 şoselelor şi căilor ferate. Cele mai multe perdele forestiere de protecţie au fost plantate pe câmpurile agricole. Multe perdele forestiere au fost plantate de-a lungul şoselelor şi căilor ferate. Mai multe suprafeţe au fost plantate în comunele Pelinia 136,4 ha, Chetrosu 63,5 ha, Nicoreni 63,2 ha. Tabelul 1 Suprafaţa actuală şi minim necesară de păduri în comunele din raionul Drochia Suprafaţa Suprafaţa Suprafaţa actuală Comuna, satul minim necesară necesară ha % ha % de plantat, ha Baroncea 22,2 0,8 233,1 8,4 210,9 Cotova 84,8 1,6 466,4 8,8 381,6 Fântâniţa 17,1 0,6 256,5 9,0 239,4 Hănăsenii Noi 1,5 0,07 192,8 9,0 191,3 Palanca 14,5 0,9 141,7 8,8 127,2 Pelinia 29,4 0,4 646,8 8,8 617,4 Pervomaiscoe 57,7 3,4 152,7 9,0 95,0 Petreni 81,8 2,9 259,5 9,2 177,7 Şalvirii Vechi 14,0 0,6 214,6 9,2 200,0 Şuri 51,0 1,2 365,5 8,6 314,5 Or.Drochia 83,5 7,0 95,0 8,0 11,5 Antoneuca 25,0 2,2 100,0 8,8 75,0 Chetrosu 111,2 1,9 550,1 9,4 438,9 Dominteni 82,3 3,2 216.0 8,4 133,7 Drochia 6,7 0,2 301,5 9,0 294,8 Gribova 302,2 6,7 387,9 8,6 85,7 Hăsnăşenii Mari - - 300,0 8,4 300,0 Maramonovca 618,2 10,3 516,1 8,6 - Miciurin 3,4 0,2 146,2 8,6 142,8 Mândâc 10,0 0,2 440,0 8,8 430,0 Moara de Piatră 39,6 1,3 261,9 8,6 222,3 Nicoreni 56,8 1,1 475,0 9,2 418,2 Ochiul Alb 74,8 1,9 377,9 9,6 303,1 Popeştii de Jos - - 330,0 9,4 330,0 Popeştii de Sus 1,4 0,04 329,0 9,4 327,6 Sofia 31,2 0,6 436,8 8,4 405,6 Ţarigrad 103,6 2,5 372,9 9,0 269,3 Zguriţa 81,3 2,5 286,2 8,8 204,9 Total pe r.Drochia 1946,1 1,9 8852,1 - 6948,4 Au fost plantate perdele forestiere într-un rând, două, trei, patru, şase şi din 10 rânduri. La crearea perdelelor forestiere de protecţie au fost folosite 20 specii de arbori şi arbuşti. Cele mai multe suprafeţe (467 ha) de perdele forestiere au fost plantate cu nuc (Juglans regia) cea ce constituie 46,8 % din suprafaţa totală a perdelelor forestiere din raionul Drocia (tabelul 3). Multe suprafeţe de perdele forestiere au fost plantate cu salcâm 196 ha (19,7%) şi numai 19 ha perdele forestiere de stejar(1,9 %). Au fost plantate 95,5 ha (9,6%) perdele forestiere de 8 paltin, 38,5 ha de plop, 26,8 ha de vişin, 18 ha de frasin, 17,2 ha de tei, 13,8 ha de ulm, 4,2 ha de mesteacăn. Cota altor specii de arbori este mai puţin de 1% din suprafaţa perdelelor forestiere de protecţie(Tabelul 3). Au fost create perdele forestiere de protecţie pure(dintr-o singură specie) de stejar, de salcâm, de nuc, de arţar; mixte (din două, trei şi mai multe specii). Sunt perdele forestiere de protecţie create numai din arbori şi sunt perdele forestiere create numai din arbuşti, precum sunt perdele combinate create din arbori cu arbuşti. La crearea perdelelor forestiere de protecţie nu totdeauna sa ţinut cont de potenţialul speciei folosite şi de condiţiile ecologice a biotopului. Tot odată este cunoscut faptul că eficacitatea se obţine atunci când este asigurată corelarea dintre particularităţile biologice şi cele ale mediului(Dolgilevici, 1979; Postolache ,1995). Datele din tabelul 3 denotă faptul că cota stejarului, arţarului, frasinului şi ulmului care pot asigura o eficienţă mai sporită este redusă. A fost folosit excesiv mult nuc. În rezultatul cercetărilor s-a evidenţiat că câmpurile agricole din raionul Drochia sunt asigurate diferit cu perdele forestiere de protecţie. O situaţie mai bună este în comuna Zguriţa unde sunt 75,4 ha perdele forestiere de protecţie cea ce constituie 2,3% . O situaţie puţin mai bună a fost înregistrată în comuna Fântâniţa unde perdelele forestiere de protecţie constituie 1,8%. În comunele Pelinia şi Baroncea perdele forestiere de protecţie constituie 1,6%. În 12 comune şi sate procentul perdelelor forestiere este de la 1,0% până la 1,5% iar în restul comunelor şi satelor perdelele forestiere de protecţie constituie mai puţin de 1% din teritoriu. Tabelul 2 Suprafaţa actuală şi minim necesară de perdele forestiere de protecţie în comunele şi satele din raionul Drochia Suprafaţa Suprafaţa Suprafaţa actuală Comuna, satul minim necesară necesară ha % ha % de plantat, ha 1 2 3 4 5 6 Baroncea 43,8 1,6 35,6 1,3 0 Cotova 57,8 1,1 73,5 1,4 15,7 Fântâniţa 54,0 1,8 54,0 1,5 0 Hănăsenii Noi 31,7 1,5 31,7 1,5