indispensabila. Intelectualii no§tri trebue sa is contact cu realitatile sociale ale satelor, care formeaza 800/0 din a§ezarile Romaniei. Dealtfel multi din vechii no§tri echipieri, in urma campaniilor facute la sate, au ramas pentru totdeauna acolo. In tot cazul, pentru acei care sunt destinati sy faca parte din clasa conducatoare a unei tali, este extrem de util trecerea printr'o perioadd de munca directs, de ancheta §1 de actiune sociala, in mijlocul clasei tarane§ti, ale carei mizerii Si maretii nu le vor putea cunoa§te altfel. A§a, datorita activitatii echipelor se formeaza o noun intelectualitate. Din punct de vedere profesional, tinerii no§trii intelectuali au posibilitatea sa facd dovada capacitatii for de administratori §i creeatori, caci sarcina ce lise incredinteaza este tocmai aceea de a profita de scurta for trecere prin sat, pentru a lasa acolo o amintire de umanitate con- structive. In sfar§it, tineretul nostru are datoria sociald de a se apleca asupra vietii satelor, a caror populatie atat de viguroasa Si atat de sanatoasa a§teapta organizarea sociala care s'o invete sd profite de binefacerile civilizatiei moderne. In Romania, Legea Military nu prevede pentru intelectuali decat un an de serviciu fate de ceilalti care raman doi ani sub drapel. Astfel nu e deloc nedrept sd se ceara inte- lectualilor trei luni de Serviciu Social in cursul carora ei vor lucra pentru binele tarii lor. Fo§tii elevi ai Scolilor superioare Si ai Scolilor speciale, organizati dupd formula echipelor studente§ti, vor merge deci sa lucreze timp de cateva luni pe langa Caminele Culturale, in satele tarii, dupa ce in prealabil au urmat ei in§i§i cursurile unei §coli de echipieri, sub conducerea echipierilor vechi, care deja au fost incercati. Fiecare nou venit va fi supus, ca in vechile noastre echipe, la munca profesionala respective. Profesorii in §colile tarane§ti; agronomii la camp; medicii in dispensare §i in organizatiile sanitare; folclori§tii §i sociologii la anchetele sociale. Fiecare i§i va aprecia singur sarcina potrivita capacitatii sale, §i odata zona sociala aleasa, isi va fixa scopurile Si mijloacele de lucru. Fiecare iii va fi propriul sau §ef, avand depline puteri in masura in care va avea con§tiinta inaltei sale misiuni sociale §i nationale. Acordam increderea noastra intreaga valorii intelectuale a tineretului nostru, arza- torului sau patriotism §i calitatilor sale de ingineri sociali". Acordam deasemenea incredere taranilor §i intelectualilor satelor. Marele curent de opinie care transformd azi tara noastra ne permite sa afirmam ca Romania lucreaza cu indarjire la creiarea propriului sau destin. 0 munca pe care o indepline§te cu certitu- dinea reu§itei, fiindca are de conducator Si de garant, un mare creiator : Regele nostru. A§i fi fericit dace din scurta expunere pe care am fAcut-o ar fi reie§it ca efortul de constructie implinit in tara mea are la baza o doctrind socialogica Si o metoda de politica valabild nu numai pentru Romania, ci §i pentru orice alts lard. D. GUSTI

0 SITUATIE JURIDICA INTOLERABILA NEORGANIZAREA 013$TIILOR RAZASE$TI DIN VRANCEA

Extragem din dosarele monografiei sociologice a satului Nerej o serie de infor- matiuni, pe care, data fiind cruda realitate pe care o semnaleazas nu credem ca li se va putea gasi locul in volumul pe care it pregatim in limba franceza. Scopul pe care it urmarim este mai inainte de toate, practic. Am voi sa Infati§am cateva fapte care sa atraga atentia forurilor competente, asupra absolutei necesitati de a se lua unele masuri de limpezire judiciary a situatiunilor din Vrancea.

8 Opinia publics a tarii a ramas la credinta cd. Vrancea este o regiune patriarhala, in care vechea vieata romaneasca s'a pdstrat ne§tirbitd. In realitate nu ne-a fost dat sa intalnim o regiune in mai plind anarhie economics, juridicd §i chiar spirituals, decat in aceasta Vrance, inteadevar arhaicd., dar care poate tocmai de aceia nu a putut rezista ndvalei formelor de vieata moderns. Din lupta care s'a dat in acest colt de 'lard intre satul cel vechiu Si legiuirile cele not ale Statului modern, au ie§it doi infranti, Si satul §i legiuirile. 0 indreptare a stdrilor economice a situatiei sanitare Si morale nu va putea insa sa se intample atata vreme cat nu se va fi Idmurit in prealabil situatia juridicA ; caci o ordine sociald fail de un statut legal, ]impede, nu poate exista. Pentru a intelege problema juridicd a Vrancei suntem siliti sa pornim cu o scurta analiza asupra incercarilor facute papa acum pentru organizarea acestor vechi sate romane§ti. In anul 1910, pentru a pune capat unei situatiuni juridice tulburi, creata prin faptul ca satele de razd§i proprietari d3valma§i ai padurilor, nu puteau aplica codul civil §i in acela§i timp pentru a opri cucerirea §i distrugerea pAdurilor de cdtre societatile anonime forestiere, Statul a incercat, printr'un cod silvic, sa reglementeze stdpanirea in devalmd§ie, cel putin in ce prive§te pAdurile. Solutia la care s'a oprit codul silvic din 1910, a fost aceia de a inscrie intr'un registru anume, drepturile pe care fiecare razd.§ le avea in tota- litatea bunurilor devalma§e §i sa alcatuiasca un statut care sa reglementeze vieata juri- dicd a ob§tiilor. Din nefericire legislatorul nefiind indeajuns informat asupra acestei chestiuni, a comis eroarea sa creadd ca toate ob§tiile de raza§i se aseamand. Luand drept model ob§tia in care proprietatea indiviza se stdpanea pe baza de spits de neam, a hotarit sa facd astfel incat legile succesiunii sa opereze de aici inainte in toate razd§iile. Sistemul parea foarte logic : un razd§ oarecare, °data inscris in registrul de drepturi, avea insfar§it un drept precis, apreciat la o anumitd cantitate. Copiii lui mo§teneau aceastd cantitate de drepturi, impArtind-o dupa legile succesiunii. In Vrancea insd devalma§ia ob§tiilor de razd§i nu este indiviziunea dreptului civil, cad fiecare ceta§ nu are un drept care sa poata fi mdsurat ;dreptul lui nu este decat un drept de uz, personal, viajer Si nelimitat. Succesiunea nu opereaza in acest regim, fiul nevenind la succesiunea tatalui sau, ci beneficiind de propriul sau drept, pe care it are in calitate de vrancean. Aceasta situatie juridicd speciald. din Vrancea a mai fost ardtata in multe randuri. (Vezi de pildd, studiile publicate in Arhiva, H. H, Stahl : Contributii la studiul razd§iei satului Nerej, 1928 Si Aurel Sava: Documente putnene, vol. I Si II). Judecatorii obligati prin codul silvic dela 1910 sa constituiasca registrele de drep- turi §i a§ezdmintele ob§tiilor din Vrancea s'au gasit deci in fata unei situatiuni cu totul deosebite. In celelalte sate de razd'§i care erau organizate pe temei genealogic, ei au putut proceda la numeroase cercetari ca sa determine spitele de neam §i sa calculeze canti- tatile de drepturi, pe care fiecare ceta§, in parte, le poseda. Registrele oficiale care fusese puse la dispozitia lor, specificau ca aceste drepturi de cote pdrti, trebuiau sa fie calculate potrivit sistemelor locale, care sunt de altfel foarte nnmeroase : in bani§ori, dramuri, funii, parale etc. In Vrancea insd nu existau asemenea numiri, nu existau genealogii §1 nu existau sisteme de masurare ale drepturilor. Au fost deci siliti sa adune satul intreg Si sa inscrie rand pe rand, pe toti locuitorii majori, atat barbati cat §i femei, in registrele de drepturi. Satul era singura instants care facea triajul ceta§ilor, afirmand despre fiecare ca este sau nu este membru al cetei. Singura modificare pe care juVecatorii au putut-o introduce obiceiurilor locale, a fost aceia de a nu inscrie pe minori. Rezultatul acestei operatiuni a fost ca intreaga coloand rezervatd de catre legislator, in registrul sau, pentru determinarea cantitatilor de drepturi a fiecdruia, fu umplutd de sus pand jos cu mentiunea : un drept etc.

9 Desigur, sunt unele exceptiuni, cAci fuseserd anumiti acaparatori prin cumparare de drepturi in folosul societatilor anonime forestiere. Unii dintre judecatori au recunoscut aceste drepturi cumparate, ceea ce face ca in registrul cetelor gasim membrii ai colecti- vitatii, care an uneori mai multe drepturi. insa totdeauna sunt drepturi intregi, nefrac- tionate si a cdror cantitate nu este datorita hazardului na§terilor §i mortilor intr'o spita, ci exclusiv cumparaturilor. Este interesant de urmarit lista completd a acestor drepturi, pe care le-am extras din registrele judecatoriilor din Vrancea. Se poate lesne vedea ca posesorii de drepturi multiple intregi, formeazd intr'adevar o exceptiune. (Vezi tabloul I). Este dela sine inteles ca solutiunea nu era potrivita pentru Vrancea, cad odatd ce toti membrii majori fusesera inscrisi in 1910, in registrul de drepturi, cei care ajungeau la majorat in 1911 erau lipsiti de un drept, pe care it cdpataserd intre timp. Copii trebuiau, de aici inainte sa a§tepte moartea parintelui lor, pentru ca sa poata fi inscrisi. Registrele n'au fost de aceia luate in serios. Mortii n'au mai fost stersi din registre §1 copii deveniti majori n'au mai fost inscrisi In ele ; asa ca regisrele de drepturi din Vrancea au ajuns in curand simple pomelnice. Astfel pentru satul Nerej, listele din 1910 sunt astazi incA singurele valabile din punct de vedere legal. insa confruntandu-le cu realitatea, gasim ca din cei 725 membri, care constituiau ceata stapanitoare a muntelui Laps, 372 sunt astazi morti. Cei 353 de supravieiuitori au limas astazi singurii proprietari, conform codului. Acesti supravie- tuitori sunt singurii in drept sa hotarasca ceea ce vor cu privire la averea for devalmase, pot de pilda, sa o vanda societatilor anonime forestiere. In realitate insa asupra acestui munte, au drept sa vind efectiv la folos cei peste 2.000 de razAsi din Nerej. Un conflict de generatii, dintre cele mai violente, a luat astfel nastere in toata Vrancea, bdtranii ajungand cei mai mari dusmani ai tinerilor. lEidtranii vindeau muntele, iar tinerii majori" nu puteau in mod legal sa zica nimic §i nici sa se foloseascd de o parte a pretului de cumparare. Solutia juridica ce trebuia sa fie data, era destul de dificild. 0 mare luptd sociald pentru cucerirea drepturilor acestor majori" fu dusd de aceia, de catre tinerii ajunsi la majorat si care voiau sa fie inscrisi de indata in registrele de drepturi. Este o luptd, pe care, in Vrancea, lumea o cunoaste sub numele de chestiunea majorilor". Dar aceastA inscriere a majorilor ar fi insemnat recunoasterea dreptului obisnuelnic al locului, ceea ce parea absurd juristilor crescuti la §coala codului civil si un adevdrat scandal pentru oamenii societatilor anonime al cdror interes era sa se mentind statul-quo. JudecAtori excelenti, pe care dreptul roman nu-i orbise Inca cu desavarsire, reusird totusi sa faca inscrieri de asemenea majori. Astfel s'a intamplat Inca din anul 1926, cu satul Spinesti, dupd o modificare a statutelor initiale. Trebue sa notdm si cazul satului Palten, un vechiu sat, filiald a satului Nerej, care a avut norocul sa-si van recunoscut dreptul sau de a inscrie majorii de catre Curtea de Casatie ; de asemenea trebue subliniatd decizia data de judecdtorul Aurel Sava in 1928, un excelent cunoscator al istoriei si a starilor din Vrancea §1 care a avut curajul sa pund Intreaga chestiune sub adevArata sa lumina, in ciuda protestdrilor altor juristi, care 1 -au acuzat a fi incoherent si lipsit de temeiu juridic si logic". Ca rezultat al acestor lupte pentru drept si, poate ar trebul sa addugam si ca tin rezultat al monografiei sociologice facutd de catre profesorul Gusti in Nerej in anul 1927, o noun lege a intervenit in anul 1930, recunoscand in mod expres dreptul majorilor de a fi inscrisi in tabele si deci stabilind principiul ca in Vrancea ordinea succesorald nu are nicio putere in ce priveste stapanirea drepturilor devalma§e. Facand aplicarea acestei legi din 1930, mai multe sate din Vrancea an inscris ma- jorii for in registrul de drepturi ; insd dup. cum vom vedea, legea din 1930 nu a fost aplicata de catre toate obstiile. (Vezi tabloul I). Dar, pentru a lamuri mai mult chestiunea acestor registre de drepturi, trebueste sa dam oarecari informatiuni §i asupra statutelor juridice ale cetelor razase§ti de acolo.

10 SI) . . 58 37 38 35 34 33 31 30 29 28 27 26 25 24 23 22 21 20 19 18 15 14 13 10 17 16 12 11 z 4. 9 8 7 6 5 4 3 2 1 Parosu-Tichiris Colacu Podurl Valea-Saril Valea-Sarii Prisaca Valea-SOrii Poiana Topelti Barsesti Negri le0i Negri 'esti TulMci Coza Hau lisca Spinetti Spinesti Nistoretti Spulber Nereju GAuri Vidra-Scafari Voloscanl Burca-Vidra Vidra-TIchiris Ruget-Tichlris Poduri-Colacu Pau lesti Viisui Vasui Herastrau Herastrau Nistoretti Naruja Prahuda Valcani-Ghebani-Prahuda Valzani Paltin Spulber Nereju Nereju Nereju 1) In1926,obstea SpInestlInadunareextraordinarA, acordamajorlloratcarorparintt triesc,dreptuldef0108114a,art. 33. NUMELE 01:10T1 , (2) Condratu Varful MAgurii Tisarul Hoboaia Dealu Negru Fruntea-Mare Gogoncea Toader Tudora Chitacu Orbu Marcu Pietrosul Cabal Musa $iVetrila Giurgiu Giurgiu Roschilele Paiselele Macradeul Chetricelele Novesele Plostina etc Zboina Dealul Sacaturii Dealul Sacaturil Frumoasele Veghiul luiBucur Dealul-Sacaturil Muntisoarele Dealul-Sacaturii Laposul deSus Tojanul Simionul Furu-Mic Monteorul Iziazul Verde le Tojanul Tojanul Lapoful Furul Platra Secuiului Laposul lasul deSus PROPRIETATEA lasul deJos (3) I. Tablouldrepturilorrilza§e§ti. 734 273 495 425 155 150 172 150 175 275 415 263 332 432 481 862 520 275 359 257 522 509 239 267 282 525 506 491 221 632 462 445 725 387 158 177 2ei 68 75 96 4 13 14 '.6i 3 2 2 2 2 6 5 2 1 4 1 1 1 9 1 1 1 NumArul obstenllorcudrepturilefor (6) 2 1 3 2 2 2 1 1 1 1 Cu 3 dreptur 2 I 2 2 2 1

r::1 Cu 4 dreptur .,, it 2 1

-- Zo, Cu 5 dreptur . (10) Ct.

1B' Cu 6 dreptur co Yl Lu. 0. tl ti 2 3 1 217 3 4." 3 S Total (12) 734 279 496 425 333 523 370 522 268 282 547 521 221 640 462 725 387 158 181 155 150 172 150 175 275 418 266 434 481 862 279 263 509 256 494 221 446 75 70 96 1926 $i1929 -;'", tj - S o 0 5 1929 1927 1929 (13) 01 .9 8,1 E g Data Inscrierlimajorllor :13 - Anul 1932 1931 1931 1930 1930 1930 1931 1932 1931 1931 1930 1930 1930 1931 1930 1931 1831 1931 1931 1935 Dupit legeadin1930 (14) _ . (15) U t E N da da da . as 'El VI (16) E o to 17. da da da da da da da da da da da da da da da da A D o 24., Codul silvic din 1910 insarcinase pe judecatori sa procedeze la o ancheta asupra obiceiului pamantului si sä inscrie pe cat era cu putinta dispozitiunile acestei obiceiu in mezamintele de functionare ale cetelor. Inteun termen de 2 ani operatiunea intreaga trebuia sa fie gata. Ministerul de Justitie dase judecatorilor sai un model de statut. Acest model a fost in cele mai multe cazuri copiat pur §i simplu. Judecatorii infati§ara in plan numai dreptul modern occidental : obiceiul pamantului lise parea absurd. Cu toate acestea unii au primit sa faca loc in a§ezamantul redactat de catre ei §i unor reguli obi§nuielnice. Insa aceste asezaminte ajungand in apel la Tribunalulde Foc- §ani, aveau o soarta ciudata, caci Tribunalul de Foc§ani avea 2 sectiuni, dintre care una era adepta codului civil, iar cealalta adepta obiceiului pamantului. A§ezamantul eradeci reformat pe temeiul unui simplu hazard, apelul avand 50°/0 §anse sa intre la sectiunea codului civil, sau la sectiunea obiceiului pamantului ;iar regulile de drept obisnuelnic, care erau uneori inscrise in aceste asezaminte, erau elein§ile foarte confuze, cad obiceiul pamantului din Vrancea era de un arhaism desesperant : foarte drept, atata vreme cat era vorba de ob§tii de razasi, traind independent, pe temeiulunei gospodarii casnice inchise, el ajungea o adevarata primejdie in imprejurarile schimbate ale vietii moderne, caci dadea putinta exploatatorilor sa fraudeze, simuland o aplicare a obiceiului Oman- tului. Ar fi fost cazul ca legislatorul sä fie el insusi inlormat mai dinainte, prin anumite anchete, asupra ce era acest drept obisnuelnic §i sa." faca o adevarata opera de legiferare a obiceiului pamantului, modernizandu-1 §i facandu-1 apt sä reziste noilorcircumstante. Era o chestiune de interes public sa se faca aceasta §i totusi grija rezolvarii acestei chestiuni a fost lasata judecatorilor, socotita fiind ca o simply chestiune de interes privat. Satenii ei in§i§i au incercat sa facd atunci o opera de legislatie §i de modernizare a obiceiului celui vechiu ;insa solutiunile pe care le-au adoptat au fost variabile, au fost schimbate dela sat la sat, rezultatul final fiind cea mai desavarsita incoherenta juridica pe care ne-o putem imagina. In toata Vrancea nu exista 2 statute care sa se potriveasca. Ba, ceea ce este Inca mai regretabil, este faptul ca acela§ sat, ceata razaseasca, are uneori mai multe statute deosebite, caci s'a crezut necesar sa nu se fan' un singur statut pentru o singura ceata razaseasca, ci sä se faca mai multe statute pentru tot atatea trupuri de mo§ie cate sta.- panea o singura ceata. Astfel satul Nerej, care in realitate nu este decat o singura colectivitate, cu un singur patrimoniu, are totus un statut cu un presedinte §i un consiliu de administratie pentru muntele Laps, un alt statut, presedinte §1 consiliu de administratie pentru Mon- teoru, altul pentru Piatra Secuiului si altul pentru muntele Furu : 4 administratii pentru acela§ grup de oameni §i acelas patrimoniu. Se vede de indata ca este la mijloc o complicatie inutila §i o povara foarte grea pentru sateni, ceea ce lamure§te in parte faptul ca satul Nerej nu a stabilit pans acum decat 2 din aceste societati de administratie din cele 4 legale, la care era obligat, care societati de administratie sunt si ele in realitate, inexistente. Sa analizam acum principalele probleme juridice, pe care nerezolvandu-le legisla- torul, au trebuit sa le rezolve satenii ei in§i§i §1 sa vedem care sunt solutiunile admise.

CHESTIUNEA CONDITIUNILOR PE CARE TREBUE SA LE SATISFACA CINEVA PENTRU A Fl RECU- NOSCUT MEMBRU AL CETEI. a) Problema varstei. Nu este o problemd, pe careobiceiul pamantului s'o fi reglementat, cad dupd cum spun paremiile juridice din Vrancea : de cum ese copilul din masa, infra la munte". Era desigur o neputintafizicd pentru un copil sa mearga sa exploateze padurea pe seama lui ; insa o limita juridica, varsta de 21 de ani, ca semn al majoritatii, nu exista in obiceiul pamantului. Barbatii se casatoreau, de obiceiu, mai tineri si la epoca casatoriei for aveau dreptul sa li se imparta drept zestre o parte din averea familiala; cu atat mai mult aveau drept sa mearga sa se foloseasca de dreptul de uz personal §i viajer in averea deval- ma§e. Sub infuenta codului civil insa, ob§tiile raza§esti din Vrancea au admis varsta

12 (.1 1 de Soc.forestiere. (1) z 40 39 38 37 36 35 34 33 32 31 30 29 28 27 26 25 24 23 22 21 20 19 18 17 16 15 14 13 12 11 a a 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 Colacu VA 'leant Paltin Spulber Spulber Nereju Gauri Vidra-Scafari Voloscani Burca-Vidra Vidra-Tichiris Ruget Parosu-Tichiris Poduri Colacu Poduri Valea-Sarii Valea Sari' Prisaca Valea-Sarii Poiana Topesti BA sestl Negri lesti Negri testi Tulnici Caza Pau lesti HAulisca Spinest1 Spinesti Vasui VAsui HerlistrAu Herastrau Nistoresti Nistoresti Naruja Prahuda VAlcani-Gitebani-Prahuda Nereju Nereju Nereju 9 SA nufiefundsinaltAobstie. NUMELE OBSTEI . (2) ... _ ..... Verde le Varful-Magurii Hoboaia Dealul Negnt Cabala§ul deJos Fruntea-Mare Marcu Pietrosul Musa siVetrila Giurgiu Giurgiu Roschilele Paiselele Macradeul Chetricelele Novesele Plostina Zboirm Dealul-Secaturei Dealul-Secalurei Frumaosele Veghtul-lui-Bucur Dealul-Stcaturii Munlisoarele Dealul- Secaturil Laposul-de-Sus Tojanul Tojanul Simianul Furu-Mic Tojanul Laposul Furu Piatra-Secuiului Laposul Monteorul Condratu Izlazul Tisarul 11. Reguleleprivitoarelastabilirea§1folosireadrepturilorinob§tii. 5) lasul-de-Sus PROPRIETATEA Contestat. (3) a) Prin hotarirejudecatoreascain1926 si1927. da da da da da da da da da da da da da da da (4 Au drepturisi oamenit care locuesc in: da In afardde (5) a. `a.

da da da da da a. Aite sate din Vrancea Vrancea a 3- ) da da da da Si din jud. Putna 'g c7) ;175.2. al V.73% a a 06 a da da da 3(7) din alte judete ( da da day) NO- ) Nu da da da da Nu da da da da da (9) da () 4) Contestat. ELI da da da __ da (1 da da da da 5) (13) da da da Contestat deSoc.forestiere. da 4) 0 as ay (13) a. 0.1.4 a ara a a EE . -°4 U "rig s 0. ,-ato% (14) >uE da da da da -- da da da 2) AE 5 144 (15) 1..t1 Vl a b0 4/ a a a da da da da da da da ga da da da da da _ ,2, 5) na (16) E . a a da da da da da da da -7 0 6) Contestat (17 a oa U a da da da da da da da da da -- 7 _ da 3-) da 2) a..P. rd a (19 o a a ° § a de 21 de ani ca semn legal al majoritatii. In realitate, tinerii de mai putin de 21 de an continua sd mearga In padure, chiar in noul regim juridic. 0 prima creatiune juridica a acestor sate fu aceea, a§a numita a casei defunctului". Dacd copiii au parinti in vie*, juridiceste s'ar putea sustine a exploateazd padurea in numele acestora, caci niciunul din membrii cetei nu-i impedicd. Dar, dacy raman minori orfani, cetele de razdsi an considerat, in mod fictiv, ca aceasta casd a defunctului" con- tinua sa existe, intocmai ca pe vremea cand traia tatal astfel ca minorii vor beneficia de averea comund In virtuteaacestei fictiuni juridice populare, foarte abild de altfel, surprinzatoare chiar pentru simtul juridic al populatiunilor din Vrancea ; b) Chestiunea IcituraVlor. Din nou o chestiune foarte moderns. In Vrancea cea veche, cei care plecau nu mai aveau putinta fizica de a pune in lucrare dreptul lor de folosintd. In zilele noastre Insa ar putea sa aibe interes sa vanda altora dreptul lor. De obiceiu societatile anonime incep tocmai prin a cumpara aceste drepturi ale celor plecati din satele Vrancei, drepturile laturasilor", cum li se spune, pentru a patrunde astfel in ceatd. Pentru a se apara de aceasta primejdie, satenii Vrancei an afirmat ca exists un obiceiu vechi potrivit cdruia, cine pleacd din sat pierde drepturile sale. 12 obstii au primit acest obiceiu, 3 n'au vrut sd-1 primeascd, iar restul de 25 n'au facut mentiune de aceasta chestiune. (Vezi tabloul II). Dar dacd acela care isi pierduse astfel dreptul salt, se intoarce din nou in sat? Ei bine, i se recunoaste din nou drepturile sale; insa numai 4 obstii an fost de parerea aceasta. In schimb alte 3 obstii an acordat un drept oamenilorcare veneau de se stabileau in Vrancea, cu conditiunea ca ei sd fie vranceni. Sa faci parte din doud obstii dinteodata nu este totdeauna cu putintd. IatAceeace afirma cel putin obstia satului Nistoresti. In practica, se neaga mai totdeauna dreptul aceluia care vrea sy fie cetatean a cloud obsti dinteodatd. La Nerej, de pildd, un razd§ Beteringhie avea pamanturi §i la Spulber. El si-a lasat insa copii in satul Spulber iar el s'a mutat in Nerej, unde avea deasemenea pdmanturi. Nerejenii 1 -au primit in ceatd, insa cei din Spulber nu mai vor sa.-1 recunoascd. Ce se intampla insa cu drepturile cumparate, cari au ca origind juridica plata fAcutd de catre cineva ? Vrancenii nu sunt intoleranti in aceasta privintd. Poti face parte dintr'un sat al Vrancei si in acela timp sä cumperi drepturi valabile in alt sat, cel putina§a afirma in statutul lor, 55 din obstiile Vrancei, printre care 11 obstiirecunosc numai pe aceia care yin din satele judetului Putna §i numai 4 recunosc pe orice cetatean al Romaniei. c) Valoarea drepturilor caqtigate prin cumparare. Vechiul drept obisnuelnicnu cunoaste vanzarea de drepturi devalmase, cari ele nu erau propiu zis drepturi patrimo- niale, ci mai mult un fel de atribute ale unui statut de cetatenie vranceana. In zilele noastre tusk codurile permit vanzarea.Dacd in realitatea eunu am decat un drept de uz personal si, dacd plecand din comund pierd acest drept almeu, ce se intampla cu acela care mi 1-a cumparat ? In build logicd, vanzarea ea Insasi ar trebui §y fie anulata; insa logica nu este dusa pand la capat, datorita bunului simt al satenilor. Eiafirma ca un drept de uz viajer poate sa fie vandut. Cu toate ca cumpardtorular putea sa fie un tandr si vanzatorul un bdtran, moartea cumpardtorului §i nua vanzdtorului pune capat contrac- tului de vanzare a acestui drept de folos. Aceasta este regula stabilityin 4 obstii. 0 singurd obstie tine mortis la logica si anuleazd cumpararea odatdcu moartea vanza- torului ; obstia Colacul. Alte 3 obstii admit substitutiunea complectd intre vanzatorsi cumpardtor, afirmand ca ceeace vinde membrul unei comunitati este insasi dreptul luide cetatenie vranceana, cumparatorul devenind astfel proprietar pentru totdeauna. Atunci ce se intampla cu copii aceluia care isi vinde dreptul sau? Devinsi ei membrii deplini la majorat, afirma 4 obstii. Inceeace priveste pe streinul casatorit cu o cetase, o singura obstie ii recunoaste dreptul dea beneficia personal de zestrea cetasei. Un detaliu interesant §i care de altfel este conformcu vechiul obicei, este acela al drep- tului pe care automat preotul paroh ii castigd in eparhiasa, reguld existents in 2 obstii. 14 22 20 18 17 16 15 14 13 12 11 10 32 31 30 29 28 27 26 25 24 23 21 19 2 40 39 38 37 36 35 34 33 9 8 7 6 5 4 3 1 NUMELE 0135TEI Va1cani-Ghebani- Valcani Pa Itin Spulber Spulber Nereju Nereju Nereju Nereju Haulisca Spinesti Vasul Vasui Herastrau Herastrau NIstoresti Nistoresti Naruja Prahuda Barsestt Negrilesti . Negrilestl Tulnici Coza Paulesti Spinesti Volotcani . Burca-Vidra . Vidra-Tichiris . Ruget Parosu-Tichiris Podurl-Colacu Colacu Podurl V.Sidi. Valea Sarli Prisaca V.Sarii Poiana . Topesti Gaud Vidra-Scafari Prahuda 2 ...... PROPRIETATEA Monteorul Simlanul Tojanul Laposul Furu Piatra-Secuittlui Lapo8ul Dealul-Secaturii . Veghiul-lui-Bucur Deatul-Secaturit Muntisoarele Dealut-Secaturil Laposul-de-Sus Tojanul Tojanul Furu-Mic Giurgiu Pai8elele Macradeul. Chetricelele Novesele Plostina etc.. Zboina Dealul-Secaturii Frumoasele Fruntea-Mare Marco etc.. Pietrosu Cabalasul deSus Musa $iVetrila Giurgiu Roschilele . Condratu lzlazul Verdele Varful-Magurll Tisarul Hoboala Dealul-Negru . Cabalasu deJos. 3 ...... ,1); a a 0 N F. as da da da 4 da da da da da da da da .11 da da da 5 da da da da da .ts N .0 a V o U da 6 da da U porliuni determinate 7 da da da 8 oricat U 9 da da 1' Se nterzicetalerealemnelo x 10 L. of a Poti tala III. ReguleleMeritpaclurii. a. a Ka anumit numar 11 U a .o 4 at N 5 7 1 -3 nurnal un 12 N 10 10 10 2 6 a. 13 U N E 3 '77 -° 0. 14 0. 15 e. 3 a 16 a 17 a. a as r7 w E Ti3 a U xt, 18 .- N 1.. a. da da da da 70% 19 U a .215 Ce polltalastcat E C N .." a n7 da 20 'E. da da atat pentrucomertcat da da da da da 1 "71 21 a U a aw a S N 22 o. N da da da da da da da 23 da da da da da da :J C1,9 as a 24 ,RS da da* MI -a 25 2627 73. a, Eb% u'1) -21 4 z'g - .4 xl Q1 N <-7 a a_ be a 0 0 "Cf pentru interespersonal .. 6. 1 g a 4E4 0 FII 28 da da da da g 0. *8.= aE U 0) X 017; a 3 "Z!`°)3 29 da 30 'r.. "tt' Poll vinde de trtiere da dreptul > a 2 31 da 32 da da da da 4 br. p - 1 p, Ob§tenilorID 34 da da da da da 5 Cat poate cumpara un ceta§ 35 da da da _ -as 38 z N B a a. o da da 4 Nu poN vinde la blunt.Nu poN vinde nindo 11 Trebue remarcat faptul ca aceste reguli cari reusesc in mod atat de divers sa indeparteze pe streini, nu dau nici o solutie pentru cazul locuitorilor vranceni, care pleacd dintr'un sat intealtul in sanul Vrancei, ceeace este cazul care se intampld cu preotii si invatatorii. Nici o solutie juridica legald nu Ii s'a dat. In faptei insasunt primiticu multd bunavointd. d) Reglementarea dreptului de exploatare a padurii. Exploatarea padurii este o problemd foarte recenta in Vrancea. Pe vrernuri cresterea vitelor era temeiul economic al satelor, iar nu distrugerea pddurii. In vremea de astazi insa importanta ei este absolut decisiva pentru traiul de toate zilele al sdtenilor. Vechiul obicei era acela al unei exploa- tdri fdra de reguld; insa abuzurile au dus la devastarea padurilor. 0 reglementare a tale- rilor este absolut necesard. Din nenerocire tocmai satele care nu mai au paduri regle. menteazd in mod postum taierea lemnelor, iar sate cum sunt acelea din sudul Vrancei, care au Inca paduri, nu vor sa stie nimic de necesitatea de a pune ordine in aceasta chestiune (vezi tabloul III). Reglementarea consista mai intai, a nu mai permite tdierea necontrolata in pAdure; trebueste sa se anunte mai intai consiliul de administratie de intentiunea pe care o are cineva de a merge sa taie lemne in padure: cel putin asa cer II obstii. Consiliul merge si marcheazd arborii care pot fi taiati (in 3 obstii). Acesti arbori nu pot fi taiati decat in anumite loturi delimitate in prealabil (in 8 obstii). Se pot taia atatia cat vrei Mid nici o taxa, insa numai de catre membrii familiei, fara ajutorul bratelor salariate (intr'o singura obstie). Alte 2 obstii cer o taxa care este de 5 lei de metru cub de lemn lucrat. Nu se poate taia decat o anumita cantitate, care se calculeazd in chipuri diverse. Numai un numar limitat de brazi (10 brazii in 3 obstii) (un brad intr'o obstie) fard nici o taxa_ Cu plata unei taxe, care variazd dela 5 10 lei se poate taia un numar de 4-5-7 si1 brad in 4 din obstiile Vrancei : sau nu se poate taia deck o anumita cantitate de metri cubi, intre 3-6 metri cubi, in 2 obstii ale Vrancei cu plata unei taxe §1 fard plata unei taxe in alte sate ale Vrancei. In sfarsit se poate calcula cantitatea de lemne tdiate, cu carul, intr'o obstie. 8 obstii recunosc dreptul de a taia lemne numai pentru nevoile casnice: 4 obstii pentru nevoile personale si 7 obstii nu dau dreptul decat la lemne de foc. 0 reguld speciald privestelemnele necesare constructiei sdtenilor, In 7 obstii, dintre care una nu ingaduie deck folosirea arborilor care se Ad' la pdmant. Dogarii cari sunt cei mai mari distrugatori ai padurii, nu sunt supusi unei regule decat intr'o singurd obstie, care ii impiedicd sa taie mai mult de 1 metru cub pe an, cu plata unei taxe. 4 obstii pretind pe deasupra sa se faca transportul lemnelor in afard de padure, indata dupd tdiere. insa, dacd fiecare membru al obstiei are un drept anual de tdiere in padure, se poate intampla ca cineva sa nu ajungd a se folosi de dreptul sau. La aceasta situatiune, din nou, sunt mai multe solutiuni date. Membrul care n'a exercitat dreptul sau anual de tdiere, si-1 pierde (intr'o singura obstie) sau i se dd desdaunare, calculandu-se la dublu cota sa parte din veniturile totale rezultate din incasdrile de taxe facute de catre comund; sau membrul poate vinde dreptul sau anual, pe care nu 1-a folosit, fie unui alt membru din aceiasi ceata (in 4 obstii) fie unui locuitor al Vrancei (intr'o obstie) fie oricui (intr'o obstie). Pentru a lupta impotriva acaparatorilor de drepturi anuale, o obstie hotard§te ca nimeni nu va putea cumpara cleat un singur drept, adica cel mult 4 brazi. tnsa sä admitem ca un membru a facut exploatarea anuald a lemnului care-i revine. Poate el face cu acest lemn ce vrea? departe de aceasta: 5 obstii hotarasc o interdictiune completd de a vinde lemnul ; alte obstii interzic vanzarea catre societatile anonime; iar obstia satului Palten interzice membrilor sai sa vanda muntenilor" adica sdtenilor din satul Andriesi, care fac comertul lemnului pentru toata valea Zdbalei si cari andrieseni nu apartin Vrancei, ci Munteniei. 0 alts obstie interzice vanzarea lemnului lucrat, a leturilor.

16 2 11 41,7,11141:0,TgliFiiF, N ;Lezzgat14:gusz,s,_ v .417 .ode,[nlop ,, 40 39 38 37 36 35 34 33 32 31 30 29 28 27 26 25 24 23 22 21 20 19 18 17 16 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 g.' i Colacu Negrilelti Tulnici Paulesti Spinesti Prahuda Paltin Spulber . Spulber GAurl Vidra- Scafari VoIoscani Burca-Vidra Vldra-Tichlris Ruget PArosa-Tichiris Poduri-Colacu Poduri Valea-SArli. Valea Sari! Prlsaca Valea-Sarll Polana . Topesti Barsestt Negrilesti Coza Haullsca Spinelti VAseni VAsent HerAstrau HerAstrau Nistorestl Nistoresti Naruja VAlcani-Ghebani-Pra- Meant Nereju Nereju Nereju Nereju huda NUMELE OBSTEI 1,... ,N va,q0 . . (2) . . . E E 2 ,, .2 , ...... ''''-' -0,',..-.° .."..".."-..S-SIMIgSF,KRFir,M2A228P1? 2 2 1 1 11111121111111112111111111111 11111111111 11111121111111111111111111111111111111111 111111111114111111111111111111111 11111111 . . iii . . . . I . 11ill 1 I Macradeul Chetricelele Novesele Dealul-SecAturii Frumoasele Furu Laposul Monteorul Condratu Izlazul Verdele Varful-Magurii . Tisarul Hoboala Dealul-Negru Cabalasul-de-Jos . Fruntea-Mare Marcu etc Pietrosul CAbalasul-de-Sus . Musa $tVetrila Giurgiu Giurgiu Roschilele Paiselele Plastina etc Zboina Dealul-SecAturil Veghiul lulBucur Dealul-SecAturii Muntisoarele Dealul-SecAturii Laposul-de-Sus Tojanul Tojanul Simionul Furu-Mic Tojanul La1osu1 Piatra-Secululul PROPRIETATEA iiiiiiitf (3) 1 2122 P ii ...... imiiimiiiiiiiiiimm . . . . . 1 10 5 5 5 1) 5 5 5 5 IV. Regulelestapaniriiferestraelor. 1 1222 Cap codevalma§i pot con- da da da da da da da da da c..2.3 Ferastraulstrul un ferAstrAu nu cretazA drepturi1 1 de proprietate achizitiva 1 da da da da da da da asupra terenului 1 1 12 Proprietarii ferastraului trebue sä prefere la taiat Dijma (7) , 14 1 s 14 14 13 1/4 1 4 13 14 pe codevalma§i 1 1 1 1 da da da da da da da -- * - 1

1 Un codevalma§ nu poate face I

1 II S parte deck dintr'un singur da da da

- ferastrau 17 --....., Dreptul asupra ferastrAului da da da da - Interzicerease mo§tene§te complea de a da da - -9 construi ferAstrae dreptulNumai administratorilsa faca ferastrAu, au in da - ..., Ob§tea hotAra§te folosul ob§lei dacA trebue da da - CeisA se veniti facA in ferastrae comunA n'au da =4 voe sa faca ferastrae in0 femee ferastrau nu poate alaturi avea cu drept bar- da

- batul ei I { Este interzisa construlrea oprirea fe- oprirea fe- 7, ferAstraelor pe valea Pal- Sanciluni rastrAului riistraului cAului §i Lapo§ultit (16) SA subliniem faptul ca 2 ob§tii i§i amintesc de vechea reguld a dreptului, potrivit cAreia cei care refuza sa contribue la sarcinele comunei, nu au drept sa beneficieze de pAdure. led deci o serie de solutiuni juridice variate, dar cu toate acestea destul de eficace. In realitate nu am gdsit o singurd ob§tie care sa tins inteadevar seama de aceste articole ale a§ezdmintelor lor. Unele ob§tii, cum este de pildd aceia din Palten, care este una din cele mai bine organizate, au adus un inginer silvic, care le-a facut amenajamente fores- tie re. Ceeace se aplicd in viata de toate zilele sunt regulile stabilite de cdtre silvicultori, iar nu regulile a§ezdmantului. Nerejul Inca merge §i mai departe : nu are nici macar a§ezdmant. PROBLEMA FERESTRAELOR TARANESTI. A instala un ferestrau pe o apd, inseamnd a ex- ploata padurea intr'un chip mult mai inteligent, decat acela de a merge singur sa-ti tai lemnele. Un adevdrat abuz de ferestrae s'a nascut deci nu mumai in Nerej, unde am studiat aceastd chestiune in amanuntime, ci in multe alte sate, cu prilejul reglemen- tdrii statutului juridic al ob§tiilor. Anumite sate au vrut sd is masuri de proteguire in privinta pAdurii, punand oarecari stavile creierii de ferestrae noui. Astfel 3 ob§tii au interzis complet constructia ferestraelor ; 4 alte ob§tii nu au permis decat administratiei cetei sa fad. ferestraie. In interesul general al comunitatii, o ob§tie §i-a rezervat dreptul sa judece §i sa hotdrascd cu prilejul fiecdrei cereri de creiarea unui nou ferestrau (vezi tabloul IV). Majoritatea ob§tiilor adoptd insa o alta solutie, care este aceia de a nu ingAdui unuia singur sa facd un ferestrdu, ci pretinde intovard§irea mai multora ;astfel ca dacd abuz este, sa profite un numar mai mare de membrii. 7 ob§tii pretind 5 tovard§i cel putin de ferestrau. 1 ob§te pretinde 10; §i o alta 15. Insd sotul nu poate lua ca asociat pe propria sa nevastd Si sa cumuleze astfel drepturile a 2 asociati (intr'o ob§tie); sau nu se ingdduie sa faci parte din tovdrd§iile mai multor ferestrae dintrodatd (in 7 ob§tii). Deasemenea 2 ob§tii prevad ca strdinii nu pot participa in niciun chip la tovArd§ia unui ferestrAu. Construirea unui asemenea ferestrau se face totdeauna pe un teren devAlma§, cad prundul raurilor apartine cetei. 8-9 ob§tii vrancene reinoiesc vechiul obicei §i pre- cizeazA ca constructia unui ferestrdu pe un pamant oarecare, nu atrage dupd sine dreptul de proprietate asupra solului §i nu creiazd o posesiune achizitiva, prescriptia nejucand fatd de ob§tie. FerestrAul nu este decat o unealtd particulard, pe care stapanitorul sail o instaleazd pe un teren comun, insd aceastd unealtd trebue sa serveascd in primul rand comunitAtii, proprietarii de ferestrdu sunt deci obligati sa taie mai intai lemne colegilor lor, membrii ai aceleia§i comunitati (in 7 ob§tii) Si nu vor putea pretinde o altd taxa decat aceia in naturd, care nu va putea depd§i o vamd de o treime (in 3 ob§tii) sau de o pdtrime (in 6 ob§tii). In schimb dreptul la ferestrau se transmite din tats in fiu, evident atata timp cat ferestrAul, adicd unealta mecanicd de faiat lemne exists. Dacd ferestrAul nu mai este Intretinut §i inceteazd de a functiona, ob§tia i§i reia drepturile §i face astfel ca bucata de pamant sa reintre in masa devalma§e. CHESTIUNEA IZLAZULUI. Dupd cum am mai spus, in zilele noastre, cre§terea vitelor, care forma temeiul vietii economice vrancene, a fost cu desavar§ire pArdsitd. Marile colectivitati ale stanilor comune, traind pe izlazuri comune, dispar. Satenii saraci i§i tin vitele pe langd casA, iar cei bogati dimpotrivd, intretin un mare numar de vite, ba chiar aduc vite straine, pe care le cresc pe islazuri comune. Situatia hind nedreaptd, ob§tiile au incercat cu prilejul stabilirii statutelor, sa puie oarecari limite abuzului. Dar din nou solutiunile adoptate au fost multiple (vezi tabloul V). Poti sa dud la izlaz cu autorizarea prealabild a administratiei comune (in 20 de ob§ti) oricate vite ; nu poti introduce in izlaz decat un numar limitat de vite, 30 de vite cu o taxa de 15 lei de cap de vita (intr'o singurd." ob§tie) sau fdrd nici o taxa un numar de 10 vite (in 9 ob§tii) §i de 20 (intr'o sigurd ob§tie).

18 61 40 39 38 37 36 35 34 33 32 31 30 29 28 27 26 25 24 23 22 21 20 19 18 17 16 15 14 13 12 II 10 ti28S88888:=88.8S8828898 .... 9 8 7 6 5 9 3 2 I 1111 ! I 1 . IIIIIIIIIIIIIIIIIIa111111 111111R111111111111111111 11111 mai IIP,IIIIN7,il I511111I 1 1 11111111111111111111111R1 I11111 1111111111111111111111101 II 1111 I RI I 111111111IIIRRIIR11111 I Spulber Nereju NUMELE OBSTEI Poduri-Colacu Colacu Topesti Negrilesti Negrilesti Tulnicl Coza . Paulesti Haulisca Spinesti Spinetti Vasui VAsui Berastrau HerAstrau Nistoresti Nistoresti NAruja Prahuda Valcanl-Ghebani- Valcani Pa (tin Spulber Nereju Nereju Nereju Gaurl Vid ra-Scafart Voloscani Burca -Vidra Vidra- Tichirit Ruget Parosu-Tichiris Poduri V.Saril. Valea Sari!. Prisaca-Valea-Sarii Pocana Barsesti II 1 Prahuda 1 g 1 : 1 II1 1 1 . 2 1 1 . . . . II . I II 1 8 II 1 1 ...... il 1 1 ...... 1 1 RR .g...... , ...... 1 I I ...... 1 I 1 1111111 1 Musa tiVetrila. Poschilele Novesele Plostina etc. Dealul-Secaturii Frumoasele . Dealul-Secaturil Muntisoarele . Dealul-Secaturii Laposul-de-Sus . Tojanul Tojanul Simionul Furu-Mic Tojanul Laposul Furul Piatra-Secuiului Laposul Monteorul Condratu Verdele Varful Mfiguril. Hoboala Dealul-Negru Cbalasul-de-Jos FrunteaMare . Marcu etc l'ietrosul CabAlasul-de-Sus Giurgiu . Giurgiu Paiselele Macradeul Chetricelele Zboina Dealul-Secaturii Veghiul luiBucur I Iz lazul Tisarul PROPRIETATEA 11: I I I 11111C. I 1 3 I 1 . EEi . . . 1 1 ...... 1 1 1 1 RR1:ti ...... 1 1 I I 1 1 ...... 5, I I 1 1 1 da da da da da da 1 lgIlla'«111111 1 III 1 18 II 18 11 11 II 1 I da da da 1 1 i da da da da .a.

1 i cu plata

RRR 1 111 I 111 Poti introduce 11111 I 1 I I t...)U ..a. 1 .5 = S S da 1"0" da da da da da da da da da da da da da a N u o c .

da da da da da da cs 6 - V. Regulelescoateriivitelorlaizlaz§imunte. r2R 1 1 11:11: I oricate vite

8 fara plata i 1 1 numal unadumit -a ;'' .1 30 7 u I 1 I i Pot! introduce marl Vita . . satia consi 11- I I I I 1 15

30 RR1 IIR I I

I plata 1 1 11 I 1 1 / 1/11 1

I H fara plata 1 I 1 1 II 50 50 60 30 I I 50 50 50 50 1 1 .. .. I I 11 1 1 da da da da da da da da da da da

1 1 1 I plata < al,curear P"'IlPII"' Ir plata co plata < cuplat6 R'I'Il:I'dze7I''.I'c'PaTtrlOite R Tax`.s'P"mPIPn" RIR4. 2, 'ZIP:gllif:g.P.41°Ve da da da 8 R neTP:oclelegg'cli'lecftt R V.NaTtratu Vglid"''" 8 SItPolIIatruducevItc ctraIc da da da da da da da W Se socotesc dot miei sau lezi, II

lark cu cu o oaie sau o capra t,'tt't121;StIlL'Ilatve'e'e 5: 17. .-t' 15 a, 8 vltele inplus 20 20 15 10 10 Taxa pentru

10 Poti introduce in plus vite 5 5 5 5 cu autorizatia consiliului 2,50 2,50 7,50 2,50 5: 16 'El 10 10 5 5 5 2,50 2,50 . 5 5 . . 5 5 1 1 2 5 m E 2,50 2,50 2,50 1,75 2,50 0,50 2,50 0,50 0,50 18 .i 13 Ti .

1 01, capre :. II= 5< da da da 1: ° 77 g Z ,3 da da da da da da da da da Pal 1 ,7; Taxa se scade din beneficii

da 8 Taxele as pot modifica .011.1111.11 da f Nu poll introduce porci da da da EI da papoos ORT. A 3 Nu poti introduce capre II da Nu poti introduce vite strainell da A.N, totEcti timpul obligat in samunte ttt vitele da da da da vitelePe izlaz de numunch se admit Si de cleatlapte II da 0`) in munte cu plataStrainii pot introduce vite beneficial dublu Desdaurfari beneficial dublu de 1onsame pentru cei beneficial dublu beneficial dublu ts, Ob§tenti cu drepturi nestabi- care n'au

-1 lite au voce sa introduca vite vita 28 3 or!taxa 2 ontaxa 2 ontaxa 2 or!taxa 2 or!taxa 2 oritaxa 3 orltaxa taxa dubli Sanctlunl 2 ontaxa 2 ontaxa amena 29 Vite mici, oi, capre, etc. in acela§ mod mai sus pomenit, pot fi in numar de 30-60, calculandu-se 2 iezi sau 2 miei drept o capra sau oaie (in 11 ob§tii). Sau au drept sä in- tretina un numar mai mare, insa cu autorizarea consiliului (in 10 ob§tii) cu plata unei taxe suplimentare §i variabila (in 10 ob§tii). Aceste taxe sunt restituite ceta§ilor cu prilejul distribuirii beneficiilor (in 3 obctii). Unele sate introduc reguli speciale. De pilda, interzicerea de a pate porci (intr'o obctie) sau caprele (o obctie) sau vitele care nu sunt ale tale (in 8 obctii). Trebue sa tii vitele marl la munte, in tot timpul anului (intr'o obctie), in izlaz nu poti sa tii decat vitele de tractiune §i cele de lapte (intr'o obctie). Dimpotriva, alte obctii recunosc dreptul de a pate orice numar de vite fail de nici o taxa (in 7 obctii) sau cu o taxa (in 6 obctii) streinii chiar sunt tolerati, daca platesc o taxa, in 4 obctii. Una singura dintre obctii indica in mod expres ca membrii comunitatii care n'au rau§it a se inscrie in re- gistrul de drepturi, vor putea cu toate acestea sa-§i pasca vitele pe izlaz. Ce se intampla insa cu aceia care n'au nici o vita ? Ei au totuqi dreptul la o parte din iarba izlazului, care va fi mancata de vitele altora. Ei bine, vor fi desdaunati in bani(in 8 ob§tii). Este inutil sä repetam ca satul Nerej se face din nou remarcat prin absenta totald a oricarei regule §i ca peste tot de altfel, aceste reguli sunt mai mult oincercare de a pune ordine in viata economics a satelor, dar o incercare care nu reprezintadecat un efort de logics fail de nici un efect pozitiv. in concluzie, tablourile pe care le-am infati§at 0 comentariul pe care 1-am fa.cut, ne arata in mod evident ca nici in ce prive§te stabilirea principiului juridic, pe bazacaruia functioneaza obctia vranceana, nici in ce prive§te precizarea naturii juridice a dreptului, pe care it au ceta§ii in obctie, nu exists o norma unitary in toata Vranceaci cu toate acestea, toate aceste sate vrancene nu sunt decat reprezentantele unui aceluia§ tip de organizare socials, care pe vremuri s'a bucurat de o mare omogenitate juridica. 0 dezor- ganizare deci a provenit din faptul ca vechiul obiceiu al pamantului, care ar fi trebuit sa fie reglementat de legislator, a fost lasat la bunul simt al satenilor. Fiecare sat in parte a reucit sa dea o solutie, insa niciodata aceste solutii n'au putut fi unitare pentrutoate ob§tiile din Vrancea. 1c1 poate cineva lesne inchipui ce greutati enorme aduce dupa sine aceasta lipsa de unitate juridica a Vrancei. Judecatorii care trebuesc sa hotarasca un interes oarecare, aflat in desbatere in fata lor, n'au nici o norma stability conform careia sa se poata decide. Majoritatea timpului trebue deci sä 0-1 petreaca pentru a rasfoi dosa- rele judecatoriei ca sa ajunga cu greutate la reconstituirea nenumaratelor sisteme juri- dice valabile pentru fiecare sat deosebit 0 pe deasupra aceasta munca trebue s'o faca cu ctiinta faptului ca ceeace sty scris in dosare, mentionat ca normajuridica, apli- cabila obctiei, este de fapt o simply fictiune, satele traindu -ci vieata la intamplare. Nimeni nu tine in realitate seama de aceste statute, ci cazurile se rezolva printr'un jocde puteri reale, pe care §tiu sa le manuiasca chiaburli satelor vrancene in dauna celor saraci. Ceea ce invedereaza lipsa de organizare juridica a acestor obctii este 0 faptul ca consiliul de administratie, cu alegere de precedinti, casieri etc., nu functioneaza in Vrancea, lasata multa vreme in grija judecatoriilor locale. Problema obctiei raza§e§ti a fost trecuta deputina vreme in seama Ministerului Cooperatiei. Ministerul Cooperatiei neavand Ia fata locului organele sale, situatia s'a inrautatit. Astfel din tabloul VI se poate vedea chipul in care au functionat administra- Vile obctiilor vrancene, in privinta cel putin a adunarilor generale care, potrivit legii, sunt obligatorii anual. Sa nu se uite, pentru ca sa se inteleaga mai bine problema, ea organizarea juridica a unei regiuni intregi de natura celei vrancene, presupune o lupta adevarata, pe care autoritatea centrals de Stat ar fi trebuit s'o dea, nu atat impotriva satenilor, ci impotriva anumitor profitori ai starilor de dezordine juridica, care §tiu sa exploateze situatiile turburi. Efectele practice ale acestei nenorocite stari de lucruri se pot vedea foarte limpede. Noua dispozitiune, care prevede ca fiecare cdruta de lemne, umbland pe drumuri, trebue sa fie insotita de un certificat doveditor al originei Iemnului, a insemnat pentru satul

20 VI. AdunArile ob§tilor din Vrancea.

1931 19321933 1934 1935 1936 1937 1938 NUMELE OBSTEI PROPRIETATEA 1921 1922 1923 1924 1925 19261927 1928 1929 1930

(18) (19) (20) (21) (5) (6) (7) (8) (9) 00) (11) (12) (13) (14) (15) (16) (17) (11._ (2) (3) (4) Monteorul a l ) da da da da 1 Nereid da dda da da da da da da 2 Nereju Laposul 3 Nereju Piatra-Secuittlui... 4 Nereju Furu da da da Laposul da 1) da da da da 2 da 5 Spulber da 1) da da da da da 2) da da da 6 Spulber To janul da da da da Furu-Mic da I) da da da da da 2) da da da da 7 Paltin da 1) da da 2) da da da da 8 Valcani Simionul 9 Valcani-Ghebani-Pra- da 1) da da da da 2) da da da da ...... Tojanul huda da1) da da da 7. da 2) da da da da da 10 Prahuda Tojanul .. da da da da da da da da Laposul de Sus .. da I da da da da da da 2) da da 11 NAruja da da da da 2) da da da da da N1storesti Dealul-Secaturii.. da 1 da da da da da 12 Muntisoarele da 1 da da da da da da da 2) da da da 13 Nistoresti da da da da da da da da 2) da da da da da da 14 Herastrau Dealul Secaturii.. da 1 da da da da da da da Veghiul lui Bucur. da l) da da da da da da da da da da 15 Herastrau da I) da da da da da da da da 16 Vasui Frumoasele da 2) da da da da da 17 Vasui Dealul Secaturii.. da 2) da da Dealul SecAturii .. da 1) da 18 Spinesti da da da da 2) da da da 2) da da da da 19 Spinesti Zboina da l) da da da da Plostina da da da da da da da da da da da da 20 Haulisca da I) da da da da da da da 2) da da da da da da da 21 Paulesti Novesele da da da da da da Chetricelele dal) da da da da da da da da 22 Coza da da da da da da da da 2) da da da da da da - 23 Tulnici Macradeul da l) da Paiselele 24 Negrilesti da da 1) da da da da da a) da da da 25 Negrilesti Roschilele da da da da da da 2) da da da da da da da 26 Giurgiu da I) da da da Barsesti de 1) da da da da da da da da da da da da da da da 27 Topesti Giurgiu da 2) da da da da da Musca si Vetrila .. da 1) da da da da da da da 28 Poiana ...... da da 2) da da da . Cabalasul de Sus . da 1) da da da da da 29 Prisaca-Valea-Sarii da da da da da da 2) da da da da da da Valea-SArii ..... Pletrosul da I) da da 30 Marcu etc 31 Podurl-Valea Sarii . da da da2) da da da da da Fruntea Mare... da 1) da da da da da 32Colacu da 1) da da da dada2) da = da da da da 33 Poduri-Colacu... Cabalasul de Jos .. 34 Parosu-Tichlris .. Dealul Negru ... .. Hoboaia da 35 Ruget da 1)da 1) da da da da da da 2) da da da da 36 Vidra-Tichiris... Tisarul da da 2) 37 Burca-Vidra Varful Magurii ... da da da da 1) da da da da da da da da da 2) da da 38 Voloscani Verdele da da da da da ... Iziazul 39 da da da da 2) da da 40 Gaud Condratu da I)

1) Reconstituirea asezAmantufui. 2) Data inscrieril majorilor. Nerej, de pildA, un adevarat dezastru economic. Nu ca mdsura nu ar fi fost bund §i justi- ficative ;dimpotriva. msa acest certificat de origine, in cazul obstiilor de mosneni nu poate sA fie dat decat de cdtre consiliul de administratie al ob§tiilor ;ors, nerejenii, din pricina lipsei de vigilenta a autoritAtilor, nici pans astazi nu au o obstie constituitd. Nerejenii deci nu mai pot transporta nici un car de lemne din pricina lipsei for de orga- nizare juridicA. Si neputinta pentru sAtenii din Nerej de a duce lemne la camp, inseamnd neputinta de a aduce inapoi malaiul necesar existentii familiilor lor, care trdesc in satele atat de oropsite de Dumnezeu, ale Vrancei. 0 opera de reconstructie a Vrancei este necesara si se poate face, dar ea va fi impo- sibilaatatavreme cat autoritatile locale cat si particularii nu vor §ti precis care este legea care-i conduce. Trebueste cat mai in grabA, totu§i fare pripeald, sd se alcatuiascd, in tirine unor amanuntite cercetari, un statut legal, uniform, pentru toatA Vrancea, care sa fie nunumai judicios alCatuit, ci si impus apoi efectiv realitOtilor sociale de acolo. DupA ce aceasta ordine juridicd va fi fAcutd, se va putea abia vorbi de o redresare economics si culturala. H. H. STAHL qi GH. SERAFIM

INFLUENTA INDUSTRIALIZARII ASUPRA TARANULUI ROMAN

Institutul Social Banat-Crisana terminandu-si anchetele in anii 1934-1935 asupra problemei depopularii, la sugestia d-lui prof. Gusti a luat in desbatere, dupd ample discutii avute cu d-1 dr. A. Golopentia, o altd problemd tot atat de interesantO si de mare insemnatate : problema industrializarii §1 influenta acestui proces asupra elemen- tului autohton romanesc. Problema aceasta comportd o osebitd atentie intr'o jars, unde se manifestO o grabitA si fortata industrializare, datorita principiului autarhic, ce domind azi vieata economics din Europa. Autarhie provocata de o foarte motivate psihozO de rOzboiu, sfortandu--se -toate Statele, ca se se emancipeze §i in domeniul economic de influente externe, deoarece intr'un razboiu viitor aproape toate natiunile sunt amenintate de o eventuala blocadd, generals ori partialA. Astfel si Romania a fost§1 este nevoita sd urmeze ritmul vremii; fapt ce se manifests con-vingator in felul cum seproduce plasamentul capitalului rulant. In privinta aceasta statistica din Timikoara, deci din un singur oral, ne da lamuriri palpa- bile, dace luam in considerare,ca -inindustria metalurgicA d. e. in 1933 s'au investit 231.959.000- lei, care soma a lost in 1937 majoratd la 330.083.000 lei ;in industria elects-mecanicd s'au plasat iri1933-: 3.115.000 lei,iar in 1937: 8.356.000 lei; in industria textilA: 386.69.000 lei, dupd pafru ani: 507.40a 000 Lei; industria de piele la 1933: 81.744.000lei, la 1937: 84.317.000 lei etc. In total s'au investit in 1933: 1.370.000.000 lei, iar -in 1937: 1.383.591.000 lei, documentand strigOtorrolul deter- minant al industriei In 'regiunea aceasta. Si cum o ramurd de productie exercita totdeauna si in toate timpurile infauriri adanci asupra vietii sociale, subsistO Trez.umtia ca acest proces de industrializare, din Banat si din Hunedoara avuse §i are repercursiuni adanci si asupra modului de gandire Si al felului de train at populatiei autohtone. In orbita acestui complex de probleme, ce se .rechtee la formula simple ; cum a format, ori, a deformat marina pe omul-roman, Institutul Social dela Timisoara a descins in vara lui 1938 la Ohababistra (Ind. 8everin, larrg6. Caransebe§); riedtin a examina

22