indispensabila. Intelectualii no§tri trebue sa is contact cu realitatile sociale ale satelor, care formeaza 800/0 din a§ezarile Romaniei. Dealtfel multi din vechii no§tri echipieri, in urma campaniilor facute la sate, au ramas pentru totdeauna acolo. In tot cazul, pentru acei care sunt destinati sy faca parte din clasa conducatoare a unei tali, este extrem de util trecerea printr'o perioadd de munca directs, de ancheta §1 de actiune sociala, in mijlocul clasei tarane§ti, ale carei mizerii Si maretii nu le vor putea cunoa§te altfel. A§a, datorita activitatii echipelor se formeaza o noun intelectualitate. Din punct de vedere profesional, tinerii no§trii intelectuali au posibilitatea sa facd dovada capacitatii for de administratori §i creeatori, caci sarcina ce lise incredinteaza este tocmai aceea de a profita de scurta for trecere prin sat, pentru a lasa acolo o amintire de umanitate con- structive. In sfar§it, tineretul nostru are datoria sociald de a se apleca asupra vietii satelor, a caror populatie atat de viguroasa Si atat de sanatoasa a§teapta organizarea sociala care s'o invete sd profite de binefacerile civilizatiei moderne. In Romania, Legea Military nu prevede pentru intelectuali decat un an de serviciu fate de ceilalti care raman doi ani sub drapel. Astfel nu e deloc nedrept sd se ceara inte- lectualilor trei luni de Serviciu Social in cursul carora ei vor lucra pentru binele tarii lor. Fo§tii elevi ai Scolilor superioare Si ai Scolilor speciale, organizati dupd formula echipelor studente§ti, vor merge deci sa lucreze timp de cateva luni pe langa Caminele Culturale, in satele tarii, dupa ce in prealabil au urmat ei in§i§i cursurile unei §coli de echipieri, sub conducerea echipierilor vechi, care deja au fost incercati. Fiecare nou venit va fi supus, ca in vechile noastre echipe, la munca profesionala respective. Profesorii in §colile tarane§ti; agronomii la camp; medicii in dispensare §i in organizatiile sanitare; folclori§tii §i sociologii la anchetele sociale. Fiecare i§i va aprecia singur sarcina potrivita capacitatii sale, §i odata zona sociala aleasa, isi va fixa scopurile Si mijloacele de lucru. Fiecare iii va fi propriul sau §ef, avand depline puteri in masura in care va avea con§tiinta inaltei sale misiuni sociale §i nationale. Acordam increderea noastra intreaga valorii intelectuale a tineretului nostru, arza- torului sau patriotism §i calitatilor sale de ingineri sociali". Acordam deasemenea incredere taranilor §i intelectualilor satelor. Marele curent de opinie care transformd azi tara noastra ne permite sa afirmam ca Romania lucreaza cu indarjire la creiarea propriului sau destin. 0 munca pe care o indepline§te cu certitu- dinea reu§itei, fiindca are de conducator Si de garant, un mare creiator : Regele nostru. A§i fi fericit dace din scurta expunere pe care am fAcut-o ar fi reie§it ca efortul de constructie implinit in tara mea are la baza o doctrind socialogica Si o metoda de politica valabild nu numai pentru Romania, ci §i pentru orice alts lard. D. GUSTI 0 SITUATIE JURIDICA INTOLERABILA NEORGANIZAREA 013$TIILOR RAZASE$TI DIN VRANCEA Extragem din dosarele monografiei sociologice a satului Nerej o serie de infor- matiuni, pe care, data fiind cruda realitate pe care o semnaleazas nu credem ca li se va putea gasi locul in volumul pe care it pregatim in limba franceza. Scopul pe care it urmarim este mai inainte de toate, practic. Am voi sa Infati§am cateva fapte care sa atraga atentia forurilor competente, asupra absolutei necesitati de a se lua unele masuri de limpezire judiciary a situatiunilor din Vrancea. 8 Opinia publics a tarii a ramas la credinta cd. Vrancea este o regiune patriarhala, in care vechea vieata romaneasca s'a pdstrat ne§tirbitd. In realitate nu ne-a fost dat sa intalnim o regiune in mai plind anarhie economics, juridicd §i chiar spirituals, decat in aceasta Vrance, inteadevar arhaicd., dar care poate tocmai de aceia nu a putut rezista ndvalei formelor de vieata moderns. Din lupta care s'a dat in acest colt de 'lard intre satul cel vechiu Si legiuirile cele not ale Statului modern, au ie§it doi infranti, Si satul §i legiuirile. 0 indreptare a stdrilor economice a situatiei sanitare Si morale nu va putea insa sa se intample atata vreme cat nu se va fi Idmurit in prealabil situatia juridicA ; caci o ordine sociald fail de un statut legal, ]impede, nu poate exista. Pentru a intelege problema juridicd a Vrancei suntem siliti sa pornim cu o scurta analiza asupra incercarilor facute papa acum pentru organizarea acestor vechi sate romane§ti. In anul 1910, pentru a pune capat unei situatiuni juridice tulburi, creata prin faptul ca satele de razd§i proprietari d3valma§i ai padurilor, nu puteau aplica codul civil §i in acela§i timp pentru a opri cucerirea §i distrugerea pAdurilor de cdtre societatile anonime forestiere, Statul a incercat, printr'un cod silvic, sa reglementeze stdpanirea in devalmd§ie, cel putin in ce prive§te pAdurile. Solutia la care s'a oprit codul silvic din 1910, a fost aceia de a inscrie intr'un registru anume, drepturile pe care fiecare razd.§ le avea in tota- litatea bunurilor devalma§e §i sa alcatuiasca un statut care sa reglementeze vieata juri- dicd a ob§tiilor. Din nefericire legislatorul nefiind indeajuns informat asupra acestei chestiuni, a comis eroarea sa creadd ca toate ob§tiile de raza§i se aseamand. Luand drept model ob§tia in care proprietatea indiviza se stdpanea pe baza de spits de neam, a hotarit sa facd astfel incat legile succesiunii sa opereze de aici inainte in toate razd§iile. Sistemul parea foarte logic : un razd§ oarecare, °data inscris in registrul de drepturi, avea insfar§it un drept precis, apreciat la o anumitd cantitate. Copiii lui mo§teneau aceastd cantitate de drepturi, impArtind-o dupa legile succesiunii. In Vrancea insd devalma§ia ob§tiilor de razd§i nu este indiviziunea dreptului civil, cad fiecare ceta§ nu are un drept care sa poata fi mdsurat ;dreptul lui nu este decat un drept de uz, personal, viajer Si nelimitat. Succesiunea nu opereaza in acest regim, fiul nevenind la succesiunea tatalui sau, ci beneficiind de propriul sau drept, pe care it are in calitate de vrancean. Aceasta situatie juridicd speciald. din Vrancea a mai fost ardtata in multe randuri. (Vezi de pildd, studiile publicate in Arhiva, H. H, Stahl : Contributii la studiul razd§iei satului Nerej, 1928 Si Aurel Sava: Documente putnene, vol. I Si II). Judecatorii obligati prin codul silvic dela 1910 sa constituiasca registrele de drep- turi §i a§ezdmintele ob§tiilor din Vrancea s'au gasit deci in fata unei situatiuni cu totul deosebite. In celelalte sate de razd'§i care erau organizate pe temei genealogic, ei au putut proceda la numeroase cercetari ca sa determine spitele de neam §i sa calculeze canti- tatile de drepturi, pe care fiecare ceta§, in parte, le poseda. Registrele oficiale care fusese puse la dispozitia lor, specificau ca aceste drepturi de cote pdrti, trebuiau sa fie calculate potrivit sistemelor locale, care sunt de altfel foarte nnmeroase : in bani§ori, dramuri, funii, parale etc. In Vrancea insd nu existau asemenea numiri, nu existau genealogii §1 nu existau sisteme de masurare ale drepturilor. Au fost deci siliti sa adune satul intreg Si sa inscrie rand pe rand, pe toti locuitorii majori, atat barbati cat §i femei, in registrele de drepturi. Satul era singura instants care facea triajul ceta§ilor, afirmand despre fiecare ca este sau nu este membru al cetei. Singura modificare pe care juVecatorii au putut-o introduce obiceiurilor locale, a fost aceia de a nu inscrie pe minori. Rezultatul acestei operatiuni a fost ca intreaga coloand rezervatd de catre legislator, in registrul sau, pentru determinarea cantitatilor de drepturi a fiecdruia, fu umplutd de sus pand jos cu mentiunea : un drept etc. 9 Desigur, sunt unele exceptiuni, cAci fuseserd anumiti acaparatori prin cumparare de drepturi in folosul societatilor anonime forestiere. Unii dintre judecatori au recunoscut aceste drepturi cumparate, ceea ce face ca in registrul cetelor gasim membrii ai colecti- vitatii, care an uneori mai multe drepturi. insa totdeauna sunt drepturi intregi, nefrac- tionate si a cdror cantitate nu este datorita hazardului na§terilor §i mortilor intr'o spita, ci exclusiv cumparaturilor. Este interesant de urmarit lista completd a acestor drepturi, pe care le-am extras din registrele judecatoriilor din Vrancea. Se poate lesne vedea ca posesorii de drepturi multiple intregi, formeazd intr'adevar o exceptiune. (Vezi tabloul I). Este dela sine inteles ca solutiunea nu era potrivita pentru Vrancea, cad odatd ce toti membrii majori fusesera inscrisi in 1910, in registrul de drepturi, cei care ajungeau la majorat in 1911 erau lipsiti de un drept, pe care it cdpataserd intre timp. Copii trebuiau, de aici inainte sa a§tepte moartea parintelui lor, pentru ca sa poata fi inscrisi. Registrele n'au fost de aceia luate in serios. Mortii n'au mai fost stersi din registre §1 copii deveniti majori n'au mai fost inscrisi In ele ; asa ca regisrele de drepturi din Vrancea au ajuns in curand simple pomelnice. Astfel pentru satul Nerej, listele din 1910 sunt astazi incA singurele valabile din punct de vedere legal. insa confruntandu-le cu realitatea, gasim ca din cei 725 membri, care constituiau ceata stapanitoare a muntelui Laps, 372 sunt astazi morti. Cei 353 de supravieiuitori au limas astazi singurii proprietari, conform codului. Acesti supravie- tuitori sunt singurii in drept sa hotarasca ceea ce vor cu privire la averea for devalmase, pot de pilda, sa o vanda societatilor anonime forestiere. In realitate insa asupra acestui munte, au drept sa vind efectiv la folos cei peste 2.000 de razAsi din Nerej. Un conflict de generatii, dintre cele mai violente, a luat astfel nastere in toata Vrancea, bdtranii ajungand cei mai mari dusmani ai tinerilor.