Municipiul Arad

1 Municipiul Arad dr. Doru Sinaci Stema Municipiului Arad se compune dintr‑un scut triunghiular cu lancurile rotunjite, tăiat de un brâu îngust, undat, de argint, timbrat de o coroană murală de argint, cu şapte turnuri crenelate. În partea superioară, pe câmp albastru, sunt două cetăţi crenelate, de argint, iar deasupra acestora un braţ drept, în armură, ţinând în mână o sabie, toate din acelaşi metal. Deasupra, pe o eşarfă albă, s‑a scris cu litere negre deviza VIA VERITAS VITA. În partea inferioară, pe câmp roşu, sunt i�urate o cruce trelată şi o cârjă, ambele de aur, încrucişate în partea de jos în săritoare, având între ele o mitră de acelaşi metal, din care ies două omofoare de ar�int ce înconjoară crucea şi cârja. Totul este proilat pe conturul unei cărţi de aur deschise. Semniicaţiile elementelor Compoziţia evocă istoria aşezării şi faptul că vesti�iile arheolo�ice dovedesc existenţa ei anterior atestării documentare (secolul al XIII‑lea). Construcţiile fortiicate şi braţul înarmat cu sabie atestă permanenta luptă de apărare. �lementele din cartierul inferior evocă rolul �piscopiei Ortodoxe a Aradului în lupta de emancipare naţională. Brâul undat simbolizează apa Mureşului. 2 Municipiul Arad – Scurtă prezentare (dr. Doru Sinaci) Stema municipală actuală conservă din cea interbelică cetatea – cu unele modiicări, şi însemnele episcopatului, la care se adau�ă cartea des‑ chisă. Coroana murală cu şapte turnuri crenelate arată că localitatea are ran� de municipiu reşedinţă de judeţ. Denumiri vec�i�vec�i�� Orod, Aradi, Wrodi, Arad. Repere geograice� 46°10’36’’ N, 21°18’4’’ �; altitudine� 117 m; su‑ prafaţă� 252,85 km² (25.285 ha), din care intravilan 46,18 km² (4.618 ha), şi extravilan 206,67 km² (20.667 ha). Vecinătăţi� Comuna Vladimirescu la est, Comuna Fântânele la sud‑est, comunele Şa�u şi Felnac la sud, Comuna Felnac la sud‑vest, Oraşul �ecica la vest, comunele Iratoşu şi Şofronea la nord, Comuna Livada la nord‑est. Scurtă prezentare dr. Doru Sinaci Oraşul Arad are ran� de municipiu şi este reşedinţa judeţului căruia îi şi dă numele. �ste aşezat în extremitatea vestică a României, în sudul Crişanei şi în nordul Banatului, în Câmpia de Vest, pe râul Mureş, după Municipiul Arad – Scurtă prezentare (dr. Doru Sinaci) 3 ieşirea acestuia din deileul Brănişca‑�ăuliş. Oraşul ocupă ambele maluri ale Mureşului, cea mai mare parte iind pe malul drept (partea de Crişana a oraşului);; pe malul stân� (partea de Banat), sunt aşezate doar patru cartiere� Mureşel, Aradul Nou, Sânicolau Mic şi Subcetate. De remarcat că cetatea medievală de tip Vauban este poziţionată în Banat. În mijlocul oraşului, la �iaţa �od�oria, se întâlnesc toate drumurile rutiere care pleacă din oraş sau vin dinspre celelalte oraşe� Deva – prin cartierul Micălaca (pe Calea Radnei şi Calea Iuliu Maniu), Oradea – prin cartierul Grădişte (pe Strada �etru Rareş), Nădlac (pe Calea Aurel Vlaicu), Timişoara – prin cartierul Aradul Nou (pe Calea Timişorii – Calea Romanilor – Bulevardul Revoluţiei). �ână la construirea şoselelor de cen‑ tură şi a autostrăzii, tot traicul auto intra şi ieşea prin �iaţa �od�oria. Oraşul se ală la intersecţia unor importante reţele de comunicaţii ru‑ tiere� autostrada A 1, care este parte a coridorului rutier paneuropean IV (Dresda/Nürnber� – �ra�a – Viena – Bratislava – Győr – Budapesta – Arad – Bucureşti – Constanţa/Craiova – Soia – Salonic/�lovdiv – Istanbul), drumurile europene � 68 şi � 671, drumurile naţionale DN 7 Bucureşti – �iteşti – Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Deva – Arad – Nădlac – �raniţa cu Un�aria, DN 69 Timişoara – Arad şi DN 79 Oradea – Arad. Oraşul are patru intrări‑ieşiri în/din autostrada A 1. Judeţul Arad dispune de patru treceri de frontieră pe şosea, oraşul Arad având conexiune directă cu iecare dintre ele� Nădlac‑Csanadpálota (la 46 km pe autostrada A 1), Nădlac (la 54 km pe drumul naţional DN 7), Vărşand (la 68 km pe drumul naţional DN 79 A), şi Turnu (la 20,3 km pe drumul naţional DN 7 B). Oraşul Arad este un important nod de cale ferată, aici intersectându‑se linia transfrontalieră europeană care vine prin Un�aria şi intră în ţară pe la Curtici cu linia de cale ferată care lea�ă Timişoara de Oradea şi cu linia care lea�ă Aradul de oraşul Brad, din Judeţul Hunedoara, pe Valea Crişului Alb. Aradul se ală la 54 km de Timişoara (Judeţul Timiş), la 117 km de Oradea (Judeţul Bihor), şi la 179 km de Deva (Judeţul Hunedoara). Faţă de mari oraşe europene, Aradul se ală la 279 km de Bel�rad (Serbia), la 326 km de Budapesta (Un�aria), şi la 562 km de Viena (Austria). Aradul dispune de aeroport (cu o pistă de decolare‑aterizare de 2.000 m),),, însă conlicte politice vizibile şi mai puţin vizibile şi interese adeseori oculte au făcut ca acesta să ie completamente inactiv, deşi este inanţat din bu�etul Consiliului Judeţean Arad cu toate că nu produce decât pa�ube. 4 Municipiul Arad – Istoric (dr. Doru Sinaci) Există din timpuri imemoriale o competiţie acerbă şi aparent inex‑ plicabilă, pe toate planurile, între Arad şi Timişoara, purtată cu arme ade‑ seori imorale. Dacă până în 1989 Timişoara avea o superioritate oarecum acceptabilă (pentru arădeni), ie şi prin faptul că era centru universitar iar Aradul nu era aşa ceva, din 1990 Aradul a început să piardă teren în ritm �alopant, la momentul redactării acestei mono�raii având o populaţie mai mică decât jumătate din populaţia Timişoarei – ceea ce spune multe despre eicienţa cu care a fost administrat Aradul vreme de aproape 30 de ani. Istoric dr. Doru Sinaci Localitatea medievală Orod nu poate i identiicată cu Arad, aşa cum a susţinut istoricul ma�hiar Sándor Márki la sfârşitul secolului al XIX‑lea, întrucât era situată în perimetrul actualei comune Vladimirescu, unde s‑au �ăsit vesti�ii importante din secolele VIII‑XI. Săpăturile arheolo�ice din ultimele decenii au evidenţiat mai multe necropole de inhumaţie din �vul Mediu timpuriu� Aradul Nou (sec. IX‑X), Arad (punctul Pădurea Vrăbiilor – 13 morminte datând din secolele XI/XII‑XIII), Arad (Pădurea Ciala – un mormânt din prima jumătate a veacului al X‑lea). Un document din 1177 (o donaţie a re�elui Béla al III‑lea către Capitlul Aradului, donaţie reînnoită de re�ele �meric în 1202), sunt menţionate pe raza actuală a Municipiului Arad 4 sate� Segh, Myloua, Chemperlaka şi Abad, care aparţineau Capitlului din Orod, iind învecinate cu posesiunile bisericii de la Hodoş. În apropiere se ala portul Mureşului numit Esteuerd şi eclesia Geled. Spre sfârşitul secolului al XII‑lea Aradul era şi un port însemnat pentru plutele care transportau sarea dinspre salinele Transilvaniei. Oraşul Arad este menţionat în Cronica Pictată de la Viena (1331). În anul 1131 re�ina �lena a convocat Dieta la Arad pentru a judeca şi con‑ damna la moarte pe cei vinovaţi de orbirea soţului ei, re�ele Béla al II‑lea (1131‑1141). Din discursul re�inei rezultă că unii dintre nobilii care au participat la orbirea re�elui Béla, când acesta era copil încă, erau din părţile Aradului. Din relatarea Cronicii Pictate de la Viena rezultă că majoritatea nobililor vinovaţi au fost prezenţi la Dieta din Arad, deoarece mulţimea înfuriată a ucis cu cruzime pe 68 dintre ei; pe urmaşii lor, bărbaţi şi femei, Municipiul Arad – Istoric (dr. Doru Sinaci) i‑au înregistrat ca vinovaţi de trădare faţă de rege, iar toate posesiunile lor s‑au împărţit bisericilor catedrale. Castrul Aradului (castrum Orod), i�urează în documente din anii 1214, 1216, 1217, 1235, 1239, 1241 etc. iind prezentat ca un punct bine fortiicat, întărit. Cetatea Orod a avut o formă uşor trapezoidală, cu baza mică îndreptată spre vest. Valurile de pământ, vizibile azi la est, nord şi sud, au fost mult aplatizate de lucrările a�ricole, până la înălţimea de 1‑2 metri. Dimensiunile laturilor sunt de 100x160x160 de metri, închizând o suprafaţă ceva mai mare de două hectare, la Vladimirescu. Nici o sursă medievală nu menţionează fortiicaţia de la Arad‑Vladimirescu în context cu evenimente istorice le�ate de voievodatele lui Glad sau Ahtum. �entru datarea cetăţii au fost utilizate fra�mente ceramice dezvelite în umplutura primului val, iind considerate ca datând din secolele IX‑XI. Monedele descoperite în morminte dovedesc că fortiicaţia era utilizată în veacul al XI‑lea. În anul 1213 erau menţionate cate�orii de slujbaşi din structurile cetăţii Orod� Basu hotnogul (comandantul oştirii), Nuhu, Bayr, Belche şi Kelemin ca sutaşi (centurioni), alături de alţi ioba�i ai castrului şi oameni ai cetăţii (castrenses). În anul 1238 este pomenit castelanul Clemens de Orod, iar în 1240 este menţionat documentar Saul comes Orodiensi. �rima cetate medievală a Aradului a cunoscut un proces de decădere în veacul al XIII‑lea. �ste posibil ca cetatea de la Vladimirescu, vechiul Orod, să nu mai i fost în uz la data marii invazii a tătarilor din 1241. Din documentele din secolele XII‑XVI referitoare la Arad rezultă că pe raza Municipiului Arad de astăzi existau o serie de aşezări, ceea ce conirmă faptul că oraşul actual s‑a format prin contopirea unor diverse aşezări, de diferite dimensiuni, numele multora rămânând în uz şi astăzi. Acestea sunt următoarele� Abad (menţionată documentar între 1177 şi 1405, spre Bujac); Pusta Ban (menţionată între 1177 şi 1405, spre Grădişte); Chemperlaka (menţionată între 1177 şi 1459, spre �ârneava); Deszk (consemnată între 1177 şi 1717, spre Gai); Esteuerd (pomenit între 1147 şi 1496, port pe malul sudic al Mureşului); Gheled (menţionat între 1177 şi 1564, azi toponim lân�ă Grădişte); Miloua (menţionată între 1177 şi 1405, spre �ârneava); Seegh, Şega (atestată prima dată în 1177, azi cartierul Şe�a);

Load more