I Cuvintarea Rostită De Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

I Cuvintarea Rostită De Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU Proletari din toate țările, uniți-vă! I Cuvintarea rostită de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU la adunarea festivă de la Moscova, ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST consacrată centenarului nașterii lui V. I. Lenin • ANUL XXVI, SERIA II. Nr. 6511 6 PAGINI — 30 BANI JOI 23 APRILIE 1970 Stimați tovarăși, Adversar al oricărei rigidi­ încă de la înființarea sa, ționarea noilor relații de pro­ tăți in gîndire. Lenin a văzut Partidul Comunist Român ,a ducție, a conducerii și organi­ îmi este deosebit de plăcut în marxism nu o colecție de militat consecvent pentru dez­ zării întregii vieți sociale, de să aduc, la această adunare dogme, de teze intangibile și voltarea prieteniei româno- întărirea continuă a rolului Isolemnă, un cald omagiu ope­ etern valabile, ci o călăuză sovietice. Această prietenie său conducător. Pornind de la rei și personalității lui Vladi­ vie în acțiune, o concepție și s-a cimentat trainic în anii faptul că socialismul și demo­ mir Ilici Lenin și să vă adre­ o metodă dialectică-revoluțio- socialismului pe baza comu­ crația sînt de nedespărțit, de sez dumneavoastră, Comitetu­ nară, care se îmbogățește con­ nității orînduirii sociale. Parti­ la necesitatea de a îmbina lui Central al Partidului Co­ tinuu în confruntarea perma­ dul Comunist Român, clasa armonios conducerea centrală munist al Uniunii Sovietice, nentă cu practica socială, prin muncitoare, întregul nostru cu lărgirea atribuțiilor orga­ OFENSIVA ENERGETICĂ A generalizarea a tot- ceea ce tuturor comuniștilor și po­ popor sînt hotărîte să promo­ nelor locale și unităților eco­ poarelor sovietice, cele mai este nou în dezvoltarea socie­ veze neabătut și în viitor li­ nomice, cu inițiativa maselor, calde felicitări și salutul de tății și în cunoașterea umană. nia adîncirii relațiilor de co­ partidul și statul nostru asigu­ solidaritate internationalists al (Aplauze puternice). laborare frățească între parti­ ră atragerea tot mai largă a Comitetului Central al Parti­ Ideile marxism-leninismului dele și popoarele noastre. celor ce muncesc ia condu­ dului Comunist Român, al co­ și-au găsit o strălucită confir­ (Aplauze puternice). cerea statului, manifestarea TINERILOR INGINERI DE LA muniștilor și al întregului po­ mare practică în victoria so­ plenară a energiilor creatoare por român. (Aplauze). cialismului în Uniunea Sovie­ Stimați tovarăși, ale întregului popor. împreună cu întreaga ome­ tică. Comuniștii români, po­ Aniversarea Centenarului nire progresistă, poporul ro­ porul nostru se bucură în anii construcției socialis­ nașterii lui Lanin are loc în mân sărbătorește Centenarul din toată inima de marile condițiile dezvoltării puterni­ te, clasa muncitoare din pa­ nașterii lui Lenin, cinstind pe realizări ale Uniunii Sovietice tria noastră, în alianță cu ță­ ce a forțelor socialismului, teoreticianul și strategul re­ și adresează comuniștilor, po­ progresului și păcii în întrea­ PLANȘETĂ rănimea, cu toți oamenii mun­ voluționar marxist, pe înteme­ poarelor sovietice, urări de noi cii, a obținut realizări de ga lume. Socialismul, care a ietorul și conducătorul parti­ succese pe drumul construirii învins, prin lupta popoarelor, seamă în înfăptuirea politicii dului comunist bolșevic, care comunismului, al bunăstării și Partidului Comunist Român. în 14 state, exercită o influen­ a pregătit și înfăptuit Marea fericirii celor ce muncesc. ță determinantă asupra dez­ Succesele obținute de poporul Interviu cu ing. V. NITU, Revoluție Socialistă din Oc­ Prietenia dintre popoarele voltării societății contempora­ român, sub conducerea Parti­ tombrie — eveniment ce a noastre are rădăcini adinei în ne. Mișcarea comunistă și directorul I.S.P.E. dului Comunist Român, în inaugurat o nouă eră în istoria istorie. Numeroși militanți re­ muncitorească se afirmă drept omenirii. (Vii aplauze). voluționari din România l-au dezvoltarea industriei și agri­ culturii, în înflorirea științei cea mai puternică forță poli­ — Cînd, în cadrul unei va crește *de la 64 MW cit a Studiind realitățile țării sale, cunoscut personal și au 'lucrat tică a zilelor noastre. Noi și instituții, experiența se fost între 1950—1955, la 700 MW cu Vladimir Ilici Lenin. O vie și culturii. în ridicarea bună­ dezvoltarea capitalismului în stării sale sînt o strălucită noi popoare, eliberîndu-se de îmbină armbnios cu tine­ între 1965—1970. stadiul său imperialist, sinte- expresie a spiritului interna­ jugul robiei coloniale, pășesc rețea, activitatea ei cu­ Or, aceste capacități noi se confirmare a marxism-leninis­ tizînd experiența luptei pro­ ționalist al clasei muncitoare, noaște un grafic dinamic. realizează cu agregate din ce^în mului ; ele adeveresc încă o în lupta revoluționară împo­ letariatului, cele mai noi cu­ al forțelor progresiste din Ro­ Acest lucru este valabil ce mai puternice, pe care in­ dată că numai un popor liber triva imperialismului, pentru stitutul trebuie să le proiecteze. ceriri ale științei. Vladimir mânia au constituit-o partici­ și pentru Institutul do și stăpîn deplin pe destinele un viitor de libertate, prospe­ studii și proiectări ener­ De exemplu, primele- centrale Tlici Lenin a îmbogățit patri­ parea. cu arma în mînă/a re­ ritate și pace. (Vii aplauze). getice, matur prin activi­ sqle poate construi cu succes realizate aveau puteri instalate moniul teoriei, strategiei și voluționarilor români — care socialismul și comunismul Aceste ample procese revo­ tatea de peste 20 de ani de la cîteva zeci pînă la cîteva luționare, caracteristice epocii /, prin rezultatele impor­ sute de megawați, pe cînd a- tacticii revoluționare a cla­ au format primul detașament (Aplauze puternice). tante obținute, dar tînăr noastre, se desfășoară într-o cum proiectăm centrale profila­ sei muncitoare, a dezvoltat în internațional de luptă împo­ O dată cu atenția acordată prin proporția mare, de te pînă la 2 000 de megawați, mare diversitate de condiții aproape 40 la sută, a ce­ mod creator, în noile condiții triva intervenției imperialiste progresului forțelor de pro­ care sînt echipate cu turboagre- social-economice, de particu- lor care nu au trecut gate de 200 și >300 MW. Mai. istorice, opera lui Marx și — la apărarea tînărului stat ducție, partidul nostru se vîrsta de 30 de ani. O a- mult, cazanele pentru agregatele Engels. (Vii aplauze). sovietic. (Vii aplauze). tare simbioză explică, noi, cu capacitate de 1 000 t a- preocupă neîncetat de perfec­ (Continuare în pag. a Vl-a) poate, de altfel, entuzias­ bur/oră necesită construcții des­ mul și capacitatea de a- fășurate pe înălțime. Astfel, co­ daptare pe care el o do­ șurile de fum. pentru a evita vedește. Ar fi interesant poluarea mediului înconjurător, deci de știut ce caracte­ vor avea1 înălțimi de pînă la 250 rizează în actuala perioa­ m, iar turnurile de răcire vor MESAJUL dă activitatea institutu­ ajunge la capacități de 40 000 ÎN PAG. lui ? m’/oră, corespunzind unui rîu cu debit mare. — Ritmul de creștere a indus­ Dar nu numai în domeniul A 5-A: triei energetice în țara noastră construcțiilor’ salturile tehnice președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste conduce'la o dublare a instalații­ sînt mari, ci și in acela al echi­ lor care produc curent electric la pamentului. De la agregate pro­ fiecare 7—8 ani, adică la o capa­ ducătoare de energie de 12 și 20 SPOR T citate egală cu tot ce s-a insta­ MW am ajuns la cele de 300 MW România, Ion Gheorghe Maurer, adresat participanților lat în decursul anilor de pînă a- • CROSUL TINERETULUI. cum. Cu alte cuvinte, ritmul creș­ ION VĂDUVA-POENARU Pentru inginerii Crăcea Ileana, Radu Dumitrache și Dinu Mihaela mașinile pretențioase pe care le deservesc nu mai au ,secrete" terii puterilor instalate în medie • CLUBUL SUPORTERI- la reuniunea rectorilor universităților europene anual în centrale termoelectrice (Continuare în pag. a Ill-a) Foto: C. CIOBOATĂ RILOR ECHIPEI NA­ Am plăcerea să adresez un salut cordial eminentelor per­ La București au început ȚIONALE: „AU CU- sonalități participante la Reuniunea rectorilor universităților miercuri dimineața lucrările pri­ VÎNTUL ANTRENORII europene, organizată sub auspiciile UNESCO. mei reuniuni a rectorilor univer­ Respectarea normelor eticii socialiste — în epoca noastră, știința este omniprezentă și a devenit o sităților europene. SELECȚIONABILILOR". forță de impulsiune de prim rang. Cuceririle științei și teh­ Organizată de Universita­ nicii grăbesc ritmul prefacerilor în diferitele planuri ale exis­ tea bucureșteană, sub , egida • O NOUA INIȚIATIVĂ tenței societății, pe măsură ce mereu alte arii ale naturii intră UNESCO, această importantă sub stăpînirea omului. în efortul continuu și potențat al inves­ manifestare internațională este A ZIARULUI NOSTRU : tigației științifice, care deschide perspective altădată nebă­ inițiată în baza unei rezoluții GARANȚIA DEZVOLTĂRII CUPA „SCINTEII TI­ nuite, tainele de ieri au devenit certitudinile și adevărurile de propuse de delegația română și azi. Revoluția tehnico-științificâ pe care o trăiește lumea con­ NERETULUI" LA ATLE­ temporană afectează profund conținutul învățămîntului, care adoptată de cea de-a XV-a con­ TISM. devine o verigă importantă a desfășurării acestei revoluții. ferință generala a UNESCO. • ȘTIRI LA ZI DIN VOLEI (Continuare în pag. a ll-a) (Continuare în pag. a ll-a) LIBERE A PERSONALITĂȚII Și HANDBAL. Cum se reflectă principiile au­ De la bun început aș vrea să Cu întreaga torității și umanismului socialist subliniez că avem un tineret al legii in prevederile Decre­ capabil, sănătos, viguros ; viito­ tului nr. 153/1970 privind regu­ rul societății socialiste multila;
Recommended publications
  • Dicționarul Istoric Al Localităților Din Județul Arad, Vol. 1
    Sorin Bulboacă, Doru Sinaci (coordonatori) Dicţionarul istoric al localităţilor din judeţul Arad Volumul I Oraşe Sorin Bulboacă, Doru Sinaci (coordonatori) Dicţionarul istoric al localităţilor din judeţul Arad Volumul I Oraşe Editura Gutenberg Univers Arad, 2019 Acest dicționar a apărut cu sprijinul Bibliotecii Județene „Alexandru D. Xenopol” Arad, sub egida Societății de Științe Istorice din România, iliala Arad. Redactor de carte: Eugen Puiu Corectură, veriicare date: Eugen Puiu Consultant limbi străine (maghiară, engleză, germană, spaniolă, franceză, italiană): Bernadette Sara Coperta: Doru Gomboş DTP: Călin Chendea Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Dicţionarul istoric al localităţilor din judeţul Arad / Sorin Bulboacă, Doru Sinaci (coord.). - Arad : Gutenberg Univers, 2019- 3 vol. ISBN 978-606-675-231-2 Vol. 1 : Oraşe. - 2019. - Conţine bibliograie. - ISBN 978-606-675-232-9 I. Bulboacă, Sorin (coord.) II. Sinaci, Doru (coord.) 91 81 Tipărit la tipograia Gutenberg 310158 – Arad, Calea Victoriei Nr. 41 Tel.: 0257 254 330, Fax: 0257 254 339 E‑mail: [email protected] www.gutenbergarad.ro Cuprins Prefaţă (Iustin Cionca, Preşedintele Consiliului Judeţean Arad) .................................9 Introducere (Călin Bibarţ, Primarul Municipiului Arad) .......................................11 Argument (dr. Sorin Bulboacă) ............................................................................13 Proilul Cultural Turistic al judeţului Arad (dr. Laurenţiu Ştefan Szemkovics) ..15 Judeţul Arad – scurtă prezentare (�u�en
    [Show full text]
  • Municipiul Arad
    1 Municipiul Arad dr. Doru Sinaci Stema Municipiului Arad se compune dintr‑un scut triunghiular cu lancurile rotunjite, tăiat de un brâu îngust, undat, de argint, timbrat de o coroană murală de argint, cu şapte turnuri crenelate. În partea superioară, pe câmp albastru, sunt două cetăţi crenelate, de argint, iar deasupra acestora un braţ drept, în armură, ţinând în mână o sabie, toate din acelaşi metal. Deasupra, pe o eşarfă albă, s‑a scris cu litere negre deviza VIA VERITAS VITA. În partea inferioară, pe câmp roşu, sunt i�urate o cruce trelată şi o cârjă, ambele de aur, încrucişate în partea de jos în săritoare, având între ele o mitră de acelaşi metal, din care ies două omofoare de ar�int ce înconjoară crucea şi cârja. Totul este proilat pe conturul unei cărţi de aur deschise. Semniicaţiile elementelor Compoziţia evocă istoria aşezării şi faptul că vesti�iile arheolo�ice dovedesc existenţa ei anterior atestării documentare (secolul al XIII‑lea). Construcţiile fortiicate şi braţul înarmat cu sabie atestă permanenta luptă de apărare. �lementele din cartierul inferior evocă rolul �piscopiei Ortodoxe a Aradului în lupta de emancipare naţională. Brâul undat simbolizează apa Mureşului. 2 Municipiul Arad – Scurtă prezentare (dr. Doru Sinaci) Stema municipală actuală conservă din cea interbelică cetatea – cu unele modiicări, şi însemnele episcopatului, la care se adau�ă cartea des‑ chisă. Coroana murală cu şapte turnuri crenelate arată că localitatea are ran� de municipiu reşedinţă de judeţ. Denumiri vec�i�vec�i�� Orod, Aradi, Wrodi, Arad. Repere geograice� 46°10’36’’ N, 21°18’4’’ �; altitudine� 117 m; su‑ prafaţă� 252,85 km² (25.285 ha), din care intravilan 46,18 km² (4.618 ha), şi extravilan 206,67 km² (20.667 ha).
    [Show full text]
  • COMUNICAT DE PRESĂ (25 Martie 2008)REF: Decorarea Unor Personalităţi Ale Fotbalului Romă˘Nesc
    COMUNICAT DE PRESĂ (25 martie 2008)REF: Decorarea unor personalităţi ale fotbalului românesc Preşedintele României, Traian Băsescu, a decorat marţi, 25 martie a.c., ĂŽn cadrul unei ceremonii la Palatul Cotroceni, o serie de personalităţi ale fotbalului românesc. Şeful statului a acordat Ordinul âMeritul Sportivâ• Clasa a III-a domnilor Sorin Aristotel Avram, Narcis Coman, Emil Dumitru, Constantin Jamaschin, Aurel Măndoiu, Mircea Neşu, Sandor Pall, Mircea Petescu, Mircea Răcelescu, Vasile Suciu şi Florea Voinea, âĂŽn semn de apreciere pentru obţinerea de rezultate internaţionale deosebiteâ• â" câştigarea turneului UEFA din anul 1962 de către echipa naţională de fotbal-juniori. Apreciind participarea la Turneul Final al Campionatului Mondial de Fotbal din anul 1970 din Mexic, precum şi ĂŽntreaga activitate, preşedintele Traian Băsescu a conferit Ordinul âMeritul Sportivâ• Clasa I domnului Mircea Angelescu, conducătorul delegaţiei, şi Ordinul âMeritul Sportivâ• Clasa a III-a domnilor Augustin Deleanu, Emeric Dembrovschi, Cornel Dinu, Flavius Domide, Ioan Dumitru, Mircea Lucescu, Neculai Lupescu, Mihai Mocanu, Alexandru Neagu, Radu Nunweiller, Necula Răducanu, Nicolae Pescaru, Lajos Szathmari, Marin Tufan şi domnului Angelo Niculescu, antrenor, iar domnului Andrei Tudose, Medalia âMeritul Sportivâ• Clasa a III-a. Şeful statului a conferit Ordinul âMeritul Sportivâ• Clasa a III-a domnilor Ilie Balaci, Marcel Coraş, Romulus Gabor, Ion Geolgău, Dudu Georgescu, Vasile Iordache, Gino George Iorgulescu, Nicolae Negrilă, Constantin Ştefănescu
    [Show full text]
  • Football - Ghid Subiectiv
    Football - ghid subiectiv autor Rusu Mircea Aurel Valer CUPRINS: Prezentare generala pagina 2 Scurt istoric 4 Regulamentul de joc 20 Masuri organizatorice 32 Pregatirea fizica 34 Pregatirea tehnico-tactica 53 Nutritia si Igiena 58 Analiza jocului,calcule si fise tehnice 71 Traumatisme si accidentari 76 RoboCup 82 Competitii de masa pentru amatori 85 Fenomenul extrasportiv 86 Vocabular englez 89 Jurnal sentimental 199 Prezentare generala Antrenamentul fizic si competitiile sportive au reprezentat o forma de pregatire militara,inca din cele mai vechi timpuri. Chiar si la triburile neolitice, existau deja diferite forme de antrenament fizic, urmat de lupte simulate. Primele manifestari organizate ale acestor activitati, dateaza din antichitate si sunt cunoscute sub numele de Jocuri Olimpice. Prima competitie de acest gen a fost organizata in anul 776 i.e.n, la Olympos in Grecia Antica si a constat din diferite probe de alergare, lupte libere, aruncarea greutatii sau a sulitei ,concursuri pentru atelaje si care de lupta. Pregatirea si educarea tineretului se facea in antichitate in niste incinte special construite, denumite Gymnazium, de la care deriva denumirea de gimnastica pentru activitatile de educatie prin miscare. Fotbalul este un joc, dar este si o forma de educatie fizica, sau in alti termeni este o disciplina sportiva. Daca prin joc intelegem o activitate usoara, relaxanta, prin disciplina se intelege deja faptul ca este necesara o forma oarecare de instructie si ca are ca scop un obiectiv greu de atins. Manualele de specialitate prezinta numeroase forme de pregatire fizica, asemanatoare cu jocul de fotbal, dar istoria adevarata a acestui sport incepe doar dupa formularea primului regulament de joc si constituirea primului club.
    [Show full text]
  • ANDREIDES Gábor: a Magyar-Román Válogatott Labdarúgó Mérkőzések
    15 ANDREIDES GÁBOR A MAGYAR–ROMÁN VÁLOGATOTT LABDARÚGÓ-MÉRKŐZÉSEK TÖRTÉNETE 1931–2013* Jules Rimet-nek, a FIFA harmadik elnökének határozott meggyőződése volt, hogy a sport a nemzetek közötti megbékélés kiváló eszköze. Az is bizonyos, hogy az országok közötti futballmérkőzések mindig is különleges jelentősé- gűek voltak. Nem volt ez másképpen a magyar–román válogatott találko- zók esetében sem. A két ország között minden eddig lejátszott meccs nagy jelentőséggel bírt. Kiemelkedő súlyú volt már az első, 1936-ban, Bukarest- ben megrendezett hivatalos válogatott találkozó is, szomorú aktualitása mi- att vált fontossá a 2009-ben Budapesten megrendezett barátságos mérkőzés, végül pedig ismét nagy tétje volt a 2013-ban előbb a magyar, majd a román fővárosban megrendezett kétszer kilencven percnek is. Közismert, hogy Magyarország és Románia történelme ezer szállal kap- csolódik egymáshoz, és nincs ez másképpen a labdarúgás tekintetében sem. A huszadik század elején rohamosan elterjedt és már akkor is hatalmas nép- szerűségnek örvendő új sportág, a football olyan bajnokokat nevelt, olyan futballistákat, kiknek játéka miatt megteltek a magyar és a román stadionok egyaránt: Barátky Gyula (Iuliu Baratky), Sárvári (Spielmann) Ferenc (Francisc Spielmann), Bodola Gyula (Iuliu Bodola) kitűnő és köztiszteletben álló labda- rúgók voltak, akik mindkét nemzeti válogatottban sikerrel szerepeltek, kik- nek sportemberi teljesítménye előtt a magyar és a román közönség egyaránt tisztelettel adózik. Mind a mai napig a régmúlt nagy bajnokaihoz hasonlóan népszerű
    [Show full text]