Proletari din toate țările, uniți-vă! I Cuvintarea rostită de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU la adunarea festivă de la Moscova, ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST consacrată centenarului nașterii lui V. I. Lenin
• ANUL XXVI, SERIA II. Nr. 6511 6 PAGINI — 30 BANI JOI 23 APRILIE 1970 Stimați tovarăși, Adversar al oricărei rigidi încă de la înființarea sa, ționarea noilor relații de pro tăți in gîndire. Lenin a văzut Partidul Comunist Român ,a ducție, a conducerii și organi îmi este deosebit de plăcut în marxism nu o colecție de militat consecvent pentru dez zării întregii vieți sociale, de să aduc, la această adunare dogme, de teze intangibile și voltarea prieteniei româno- întărirea continuă a rolului Isolemnă, un cald omagiu ope etern valabile, ci o călăuză sovietice. Această prietenie său conducător. Pornind de la rei și personalității lui Vladi vie în acțiune, o concepție și s-a cimentat trainic în anii faptul că socialismul și demo mir Ilici Lenin și să vă adre o metodă dialectică-revoluțio- socialismului pe baza comu crația sînt de nedespărțit, de sez dumneavoastră, Comitetu nară, care se îmbogățește con nității orînduirii sociale. Parti la necesitatea de a îmbina lui Central al Partidului Co tinuu în confruntarea perma dul Comunist Român, clasa armonios conducerea centrală munist al Uniunii Sovietice, nentă cu practica socială, prin muncitoare, întregul nostru cu lărgirea atribuțiilor orga OFENSIVA ENERGETICĂ A generalizarea a tot- ceea ce tuturor comuniștilor și po popor sînt hotărîte să promo nelor locale și unităților eco poarelor sovietice, cele mai este nou în dezvoltarea socie veze neabătut și în viitor li nomice, cu inițiativa maselor, calde felicitări și salutul de tății și în cunoașterea umană. nia adîncirii relațiilor de co partidul și statul nostru asigu solidaritate internationalists al (Aplauze puternice). laborare frățească între parti ră atragerea tot mai largă a Comitetului Central al Parti Ideile marxism-leninismului dele și popoarele noastre. celor ce muncesc ia condu dului Comunist Român, al co și-au găsit o strălucită confir (Aplauze puternice). cerea statului, manifestarea TINERILOR INGINERI DE LA muniștilor și al întregului po mare practică în victoria so plenară a energiilor creatoare por român. (Aplauze). cialismului în Uniunea Sovie Stimați tovarăși, ale întregului popor. împreună cu întreaga ome tică. Comuniștii români, po Aniversarea Centenarului nire progresistă, poporul ro porul nostru se bucură în anii construcției socialis nașterii lui Lanin are loc în mân sărbătorește Centenarul din toată inima de marile condițiile dezvoltării puterni te, clasa muncitoare din pa nașterii lui Lenin, cinstind pe realizări ale Uniunii Sovietice tria noastră, în alianță cu ță ce a forțelor socialismului, teoreticianul și strategul re și adresează comuniștilor, po progresului și păcii în întrea PLANȘETĂ rănimea, cu toți oamenii mun voluționar marxist, pe înteme poarelor sovietice, urări de noi cii, a obținut realizări de ga lume. Socialismul, care a ietorul și conducătorul parti succese pe drumul construirii învins, prin lupta popoarelor, seamă în înfăptuirea politicii dului comunist bolșevic, care comunismului, al bunăstării și Partidului Comunist Român. în 14 state, exercită o influen a pregătit și înfăptuit Marea fericirii celor ce muncesc. ță determinantă asupra dez Succesele obținute de poporul Interviu cu ing. V. NITU, Revoluție Socialistă din Oc Prietenia dintre popoarele voltării societății contempora român, sub conducerea Parti tombrie — eveniment ce a noastre are rădăcini adinei în ne. Mișcarea comunistă și directorul I.S.P.E. dului Comunist Român, în inaugurat o nouă eră în istoria istorie. Numeroși militanți re muncitorească se afirmă drept omenirii. (Vii aplauze). voluționari din România l-au dezvoltarea industriei și agri culturii, în înflorirea științei cea mai puternică forță poli — Cînd, în cadrul unei va crește *de la 64 MW cit a Studiind realitățile țării sale, cunoscut personal și au 'lucrat tică a zilelor noastre. Noi și instituții, experiența se fost între 1950—1955, la 700 MW cu Vladimir Ilici Lenin. O vie și culturii. în ridicarea bună dezvoltarea capitalismului în stării sale sînt o strălucită noi popoare, eliberîndu-se de îmbină armbnios cu tine între 1965—1970. stadiul său imperialist, sinte- expresie a spiritului interna jugul robiei coloniale, pășesc rețea, activitatea ei cu Or, aceste capacități noi se confirmare a marxism-leninis tizînd experiența luptei pro ționalist al clasei muncitoare, noaște un grafic dinamic. realizează cu agregate din ce^în mului ; ele adeveresc încă o în lupta revoluționară împo letariatului, cele mai noi cu al forțelor progresiste din Ro Acest lucru este valabil ce mai puternice, pe care in dată că numai un popor liber triva imperialismului, pentru stitutul trebuie să le proiecteze. ceriri ale științei. Vladimir mânia au constituit-o partici și pentru Institutul do și stăpîn deplin pe destinele un viitor de libertate, prospe studii și proiectări ener De exemplu, primele- centrale Tlici Lenin a îmbogățit patri parea. cu arma în mînă/a re ritate și pace. (Vii aplauze). getice, matur prin activi sqle poate construi cu succes realizate aveau puteri instalate moniul teoriei, strategiei și voluționarilor români — care socialismul și comunismul Aceste ample procese revo tatea de peste 20 de ani de la cîteva zeci pînă la cîteva luționare, caracteristice epocii /, prin rezultatele impor sute de megawați, pe cînd a- tacticii revoluționare a cla au format primul detașament (Aplauze puternice). tante obținute, dar tînăr noastre, se desfășoară într-o cum proiectăm centrale profila sei muncitoare, a dezvoltat în internațional de luptă împo O dată cu atenția acordată prin proporția mare, de te pînă la 2 000 de megawați, mare diversitate de condiții aproape 40 la sută, a ce mod creator, în noile condiții triva intervenției imperialiste progresului forțelor de pro care sînt echipate cu turboagre- social-economice, de particu- lor care nu au trecut gate de 200 și >300 MW. Mai. istorice, opera lui Marx și — la apărarea tînărului stat ducție, partidul nostru se vîrsta de 30 de ani. O a- mult, cazanele pentru agregatele Engels. (Vii aplauze). sovietic. (Vii aplauze). tare simbioză explică, noi, cu capacitate de 1 000 t a- preocupă neîncetat de perfec (Continuare în pag. a Vl-a) poate, de altfel, entuzias bur/oră necesită construcții des mul și capacitatea de a- fășurate pe înălțime. Astfel, co daptare pe care el o do șurile de fum. pentru a evita vedește. Ar fi interesant poluarea mediului înconjurător, deci de știut ce caracte vor avea1 înălțimi de pînă la 250 rizează în actuala perioa m, iar turnurile de răcire vor MESAJUL dă activitatea institutu ajunge la capacități de 40 000 ÎN PAG. lui ? m’/oră, corespunzind unui rîu cu debit mare. — Ritmul de creștere a indus Dar nu numai în domeniul A 5-A: triei energetice în țara noastră construcțiilor’ salturile tehnice președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste conduce'la o dublare a instalații sînt mari, ci și in acela al echi lor care produc curent electric la pamentului. De la agregate pro fiecare 7—8 ani, adică la o capa ducătoare de energie de 12 și 20 SPOR T citate egală cu tot ce s-a insta MW am ajuns la cele de 300 MW România, Ion Gheorghe Maurer, adresat participanților lat în decursul anilor de pînă a- • CROSUL TINERETULUI. cum. Cu alte cuvinte, ritmul creș ION VĂDUVA-POENARU Pentru inginerii Crăcea Ileana, Radu Dumitrache și Dinu Mihaela mașinile pretențioase pe care le deservesc nu mai au ,secrete" terii puterilor instalate în medie • CLUBUL SUPORTERI- la reuniunea rectorilor universităților europene anual în centrale termoelectrice (Continuare în pag. a Ill-a) Foto: C. CIOBOATĂ RILOR ECHIPEI NA Am plăcerea să adresez un salut cordial eminentelor per La București au început ȚIONALE: „AU CU- sonalități participante la Reuniunea rectorilor universităților miercuri dimineața lucrările pri VÎNTUL ANTRENORII europene, organizată sub auspiciile UNESCO. mei reuniuni a rectorilor univer Respectarea normelor eticii socialiste — în epoca noastră, știința este omniprezentă și a devenit o sităților europene. SELECȚIONABILILOR". forță de impulsiune de prim rang. Cuceririle științei și teh Organizată de Universita nicii grăbesc ritmul prefacerilor în diferitele planuri ale exis tea bucureșteană, sub , egida • O NOUA INIȚIATIVĂ tenței societății, pe măsură ce mereu alte arii ale naturii intră UNESCO, această importantă sub stăpînirea omului. în efortul continuu și potențat al inves manifestare internațională este A ZIARULUI NOSTRU : tigației științifice, care deschide perspective altădată nebă inițiată în baza unei rezoluții GARANȚIA DEZVOLTĂRII CUPA „SCINTEII TI nuite, tainele de ieri au devenit certitudinile și adevărurile de propuse de delegația română și azi. Revoluția tehnico-științificâ pe care o trăiește lumea con NERETULUI" LA ATLE temporană afectează profund conținutul învățămîntului, care adoptată de cea de-a XV-a con TISM. devine o verigă importantă a desfășurării acestei revoluții. ferință generala a UNESCO.
• ȘTIRI LA ZI DIN VOLEI (Continuare în pag. a ll-a) (Continuare în pag. a ll-a) LIBERE A PERSONALITĂȚII Și HANDBAL.
Cum se reflectă principiile au De la bun început aș vrea să Cu întreaga torității și umanismului socialist subliniez că avem un tineret al legii in prevederile Decre capabil, sănătos, viguros ; viito tului nr. 153/1970 privind regu rul societății socialiste multila; lile de conviețuire socială, ordi teral'dezvoltate se află-în-mîini putere de muncă nea și liniștea publică ? sigure. Cu-toate acestea, în-rîn- Autoritatea legilor statului dul unor tineri și-au făcut loQ nostru constituie o importantă unele manifestări negative, dău garanție pentru asigurarea unui tovarășul general-maior nătoare, care uneori ajung chiar climat social de siguranță si în sfera ilicitului penal sau con încredere, în care respectul NICOLAE STATE, travențional. pentru om, pentru viața, onoa ministru adjunct Unele elemente, din fericire rea și demnitatea sa ocupă un puține la număr, afișează în pu IDOLATRIZAM IDOLII? al afacerilor interne, rol primordial. întregul an blic vestimentații excentrice, își samblu legislativ al țării noas- șeful Inspectoratului General petrec, mai mult decît este fi stre este pătruns de un pu al Miliției resc, timpul în baruri, cafenele, ternic umanism socialist care se restaurante, folosesc un limbaj Trebuie sâ divulgăm din capul locului dublul caracter mai mare acuitate „bursa* modelelor, a idolilor. în lumina reflectă atît în reglementările societate manifestă dezinteres care jignește-bunul simț, se a- concepției noastre marxiste despre valorile spirituale și ro care privesc norme de constrîn- ori ușurință în acceptarea și dreseâză cu cuvinte ofensatoare retoric al întrebării puse în fruntea acestei anchete : nu există (sau nu ar trebui să existe) idoli și nici idolatrizare. lul lor în formarea și educarea tineretului se cuvine să rea gere penală sau contravenționa respectarea unor norme stabilite mintim periodic criteriile care stau la baza evaluării și cir prin lege. Interviu realizat de Dintr-o imperioasă nevoie de repere, puncte de spripn, lă, cît și în normele care stabi culației modelelor, a acelor valori reprezentate de persona SEMĂNAT lesc conținutul faptelor sancțio Cum apreciăți așa-zisul non modele, societatea modernă mitizează și demitizează cu nabile, fiecare dintre ele consti conformism pe care îl manifestă GALINA BĂDULESCU viteza automobilului. Zilnic sînt decretate vedete de o ora, lități și creații menite să contribuie la formarea virtuților umaniste ale tineretului, la cultivarea și consolidarea respec tuind, în ultimă esență, o ocro unii tineri prin ținută sau com de o săptămînă, de un an. Zilnic mor vedetele, miturile, de în plină desfășurare a campa portament ? (Continuare în pag. a ll-a) tului față de tot ceea ce prezentul poate prelua de la un tire a omului. Noul decret acum o oră, de acum o săptămînă, de acum un an. „Ză niei agricole de primăvară este despre care vorbim este fidel trecut progresist și înnoitor. Atitudinea față de ceea ce pezile de odinioară" („de mai an") cad și se topesc pentru . foarte greu să surprinzi multiple acestor principii, el avînd poate fi socotit model nu este, firește, una de idolatrizare, a fi deplînse într-un ritm și cu o intensitate pe care batrinul menirea apărării regulilor de de adoptare necondiționată a unei opere. Tendința unora le aspecte ale activității și ale Villon le-ar invidia. Fără o concepție solidă, clarificatoare, inițiativelor tinerilor mecanizatori conviețuire socială, ordinea și de a-si face idoli (care se dovedesc pînă la urmă de ceară) mentalitatea ridicării și abolirii idolilor riscă să acapareze și cooperatori din județul Olt. liniștea publică în conformitate La casa copilului din Bucu din vedetele muzicii ușoare sau ale ecranului, doveaind o cu normele eticii noastre socia conștiințele prin pulverizarea capacității de selecție, prin Primele succese ale tinerilor liste și care, în totalitatea lor, bună doză de superficialitate, arată, în aceeași măsură, rești „orfani" și-au găsit pă subordonarea nevoii reale de modele unui mimetism nociv, mecanizatori au fost triate. în sînt valori sociale menite să vocația imitației pe care o au foarte mult» tineri. Am văzut clasamentul întrecerii, pentru că contribuie la dezvoltarea liberă, rinții devotați lipsit de intuiția valorii. Intrucît tineretul este primul care de curînd pe ecranul televizorului (preselecția „speranțe- este vorba de un veritabil con a personalității constructorilor apelează la modele, la puncte de sprijin pentru propria Sa socialismului. curs între secțiile de mecaniza Sancțiunile prevăzute de de Foto: C. CIOBOATĂ conduită este firesc ca el să fie acela care resimte cu cea (Continuare în pag. a IV-a) re ale județului, primul loc îl o- cret au un dublu efect ? Mă GABRIELA cupă secția de mecanizare Ob:r- refer la caracterul de constrîn- șia Veche. Inițiativa Comitetului gere și cel de educație. MELINESCU județean Olt al U.T.C. s-a bucu Desigur, sancțiunile prevăzute rat de un larg ecou în rîndurile de decret îmbină în mod unitar tinerilor mecanizatori, pentru cele două laturi, educativă și să discutăm despre care, în fiecare unitate, dorința de constrîngere. de a cîștiga steagul de secție încălcarea normelor legale de fruntașă pe județ polarizează in către orice persoană, atrage teresul și ambiția în sensul bun după sine o sancțiune — care al cuvîntului, solicitînd dăruirea, trebuie să ducă atît la educa pasiunea și hărnicia proprii vîrs- rea subiectului respectiv cît și ă altora, predispuși la aseme tei tinere. Reacția secretarului EXISTA S/ MAME-CUCI... comitetului U.T.C., Gheorghe Ste nea fapte, reprezențînd în ace lași timp, prin carabterul ei co re, din secția Izbiceni (I.M.A. Co ercitiv. o constrîngere a acelora pămîntul, este locuit, că el rabia), deținătoarea de pînă a- reprezintă nu o imensă cu I care înfrîng dispozițiile legii. De Vă mai amintiți povestea cu ță. Există asemenea mame- ță a preferat să se piardă în cum a steagului a fost promptă : aceea, scopul princÎDal al recen tie de rezonanță pentru pă- cului ? Pasărea care — singura cuci... noapte. „de ce să ne luați steagul ? tului decret este acțiunea împo mînt ci este pur și simplu o încep cercetările, datele să stare aparte a naturii, o for dintre suratele ei — își pără ★ Secția noastră se poate lăuda cu triva acelora care. într-o formă sește puii, pentru ba apoi să race și deseori ilizibile din fișa sau alta, ignoră normele de bază ță ca și pămîntul în care lo rezultate bune. Culturile din pri rătăcească singuratecă prin lu Ora 22,30. Ne aflăm într-un de internare sînt oferite ca un ma urgență : mazărea, sfecla, o- ale societății, ordinea și liniștea cuiesc ființe a căror stare loc unde nici noaptea liniștea prim indiciu lucrătorilor de mi publică, regulile de conviețuire naturală este de a pluti con me, căutindu-i, strigîndu-i ? nu reușește să se înscăuneze liție. Fugara va fi sau nu gă văzul, lucerna, floarea-soarelui, socială. tinuu. Dramatica istorioară, cu deplin, unde scîncetele noilor- sită. Dar asta contează ? Ce mai de pe suprafețele cooperativei a- Pămîntul, aerul, apa și fo poate s-o sperie dacă n-a îngro gricole Izbiceni, au fost însămân Este de subliniat faptul că de cul, socotite de antici elemen noscută încă din copilărie, mi-a născuți se suprapun peste for data aceasta scopul educativ și fota oamenilor in halate albe. O zit-o de fel gîndul de a părăsi țate conform graficului dinainte te primordiale ale naturii, revenit de curind in minte ca făptura pe care ea însăși a a- coercitiv al sancțiunilor contra închid în ele mituri pe care siluetă părăsește salonul, se stabilit. Fiecare zi a campaniei venționale prevăzute în decret un simbol. Există și persistă (Strecoară pe coridoarele cufun dus-o pe lume ? de primăvară pentru cei 20 de oamenii le-au inventat în le date în penumbră și se îndreap operează nu numai asupra ele gătură cu misterul fiecărui printre noi, ca o tristă ironie a Uneori, lucrurile se petrec tineri mecanizatori ai secției în mentelor tulburente, ci în unele mediu. Fîntînile sînt monu soartei, asemenea mame-cuci. tă grăbită spre ieșire. Portarul altfel. Abandonul se desfășoară cepe- din zori și se termină o cazuri și asupra factorilor res zornăie somnoros cheile și... ca- sub forma unei tranzacții des mente ale apei, făcliile aprin Care își iau zborul de lingă dată cu căderea serii. în aceste ponsabili de educația tinerei ge lea-i liberă ! în noaptea aceea chise. Scăpată de neliniștile i- nerații. Și este firesc să fie așa; se ziua și noaptea pentru leagănul pruncilor înainte de a un pat din salonul X al unei zile, cînd se desfășoară din plin eroii necunoscuți sînt monu nerente unei nașteri, aflată în însămînțatul porumbului, uteciștii mi se pare normal ca părintele, mente ale focului. Pămîntul desluși primele scîntece. Care maternități oarecare a rămas sau cei ce are în supraveghere își rup cu brutalitate des gol. A doua zi, un copil în vîr- un minor, să poarte răspunderea SOFIA SCORȚARU GHICA SASU faptelor acestuia, care în com (Continuare în pag. a IV-a) tinul de cel al micii făpturi, la stă de cîteva zile a rămas fără portamentului său în și față de cîteva zile după ce i-au dat via- mamă. Femeia care i-a dat via (Continuare în pag. a ll-a) (Continuare în pag. a Ill-a) j „SCÎNTEIA TINERETULUI" pag. 2 INFORMAȚII • ARTICOLE JOI 23 APRILIE 1970
MESAJUL Manifestări consacrate GARANȚIA DEZVOLTĂRII PERSONALITĂȚII centenarului Lenin (Urmare din pag. I) Decretul nr. 153 / 1970, ca șî propus este însăși forța opiniei Miercuri la amiază, la Li ' Șostakovicî, Cantata „Prind vi alte legi ale statului nostru sînt publice căreia i se atribuie ro președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste ceul „Nicolae Bălcescu" din sele aripi", de T. Ol ah — sînt © cetățenilor, acostează persoane profund educative, dar mai lul prevenirii și sesizării acelor Capitală, a avut loc vernisa o parte dintre piesele înscrise în pe stradă etc. există și latura lor coercitivă, manifestări care încalcă regulile jul expoziției „Lenin și Mos programul acestei manifestări. Considerînd — în mod evident care va fi aplicată cu toată fer de conviețuire socială. cova", organizată de Comite © eronat — că aceste atitudini re mitatea. De altfel, din experiența acti Care este rolul atribuit prin România, Ion Gheorghe Maurer, adresat participanților tul Executiv al Consiliului Filarmonica „George Enes- probabile reflectă un fel de ne- vității de miliție rezultă că în conformism față de cotidianul recentul Decret opiniei publice? combaterea stării infracționale, popular al municipiului cu“ a susținut miercuri seara, întregul conținut al Decretu București, cu concursul So gh obișnuit, aceștia, de fapt, prin organele noastre au primit în în sala Ateneului Român, un „teribilismele" lor se pun în afa lui reflectă forța ce se atribuie totdeauna un sprijin larg și la reuniunea rectorilor universităților europene vietului orășenesc Moscova. concert festiv dedicat împlini ra uzanțelor și regulilor stabilite în momentul actual opiniei pu foarte prețios din partea popu rii unui veac de la nașterea în societatea noastră. Dar ceea blice ca o puternică garanție lației, • ca o dovadă a poziției Filarmonica de stat „Oltenia" lui Lenin. în prima parte a ce este mai grav consta în fap pentru asigurarea și continua juste a opiniei publice împotriva t- (Urtnare din pag. I) a prezentat miercuri seara la concertului, corul filarmonicii, tul că un asemenea mediu este întărire a legalității . socialiste, actelor antisociale. (Urmare din pag. I) Craiova, un concert vocal-simfo- dirijat de Vasile Pantea, a- propice încălcării normelor mo pentru respectarea neabătută a Apreciez că organele cu sar-^ normelor de conviețuire socia Reuniunea, care se încadrează, nic dedicat aniversării centenaru ralei publice și chiar a legilor. cini de constatare si soluționare* Școala, îndeosebi cea superioară, asimilînd și stimulînd per companiat la pian de Nicolae lă, pentru apărarea ordinei și li totodată, în programul Anului in lui nașterii lui V. I. Lenin. Din păcate, există încă părinți a contravențiilor stabilite de manent gîndirea și creația științifică, dobîndește atribute noi, Licareț, a interpretat lucrări niștii publice ca bunuri ale în ternațional al educației, desfășu „Cîntec despre Lenin" de care, fie orbiți de dragoste față decret trebuie să manifeste ma lu care suplețea șj adaptabilitatea vin să satisfacă exigențele de compozitori români și so de copiii lor, fie din indolență tregului popor. De altfel, sensul ximă solicitudine, intervenție rat potrivit unei hotăriri a Adu- Holminov, Uvertura festivă de vietici contemporani. față de aceștia, le tolerează ase profund al muncii de educație promptă și rezolvarea operativă împrospătării cunoștințelor științifice și ale păstrării cadenței nării Generale a O.N.U,, își pro-’ desfășurată de organele și orga gu producția modernă. De aici decurge imperativul perfecțio menea manifestări sau chiar le a sesizărilor cu privire la încăl pune să discute ca principală te nizațiile de partid, de către or nării învățămlntului superior. în conținut, în forme și în me Solemnitatea unor depuneri de coroane g creează condiții favorabile. Ur cările normelor referitoare la mă ■: „Universitățile europene și marea : „băiatul mamei sau al ganizațiile U.T.C. îl constituie respectarea ordinei și liniștei todele .de realizare a procesului instructiv-educativ. asigurîn- problemele colaborării interuni- tăticului" consideră că lui îi formarea unei puternice opinii publice, a regulilor de convie Miercuri dimineața a avut ant al Comitetului Execu de masă, a unei atmosfere de du-s,e preeminența funcției sale formative, cultivîndu-se și versitare“. loc solemnitatea depunerii de este permis orice, să lipsească țuire socială. Alături de agenții dezvoljîndurse la viitorii specialiști aptitudinile pentru inves tiv al C.C, al P.C.R., Ion intoleranță față de elementele coroane de Opri la Monumen de la cursuri, de la meserie, să constatatori, un rol deosebit il tigația științifică și capacitatea lor de a manipula rapid și La reuniune participă rectori, Iliescu, membru supleant al le abandoneze chiar, să sfideze ce încă nu înțeleg necesitatea - va avea fiecare cetățean care vicecancelari și prorectori din tul lui V, i Lenin din Piața Comitetului Executiv al C.C. regulile de conviețuire socială, respectării omului, a personali -va trebui să acționeze mai ferm eficient informația legată de cerințele vieții. Este semnificativ Scînteii. tății și demnității sale, a ceea ce faptul .că în planurile de Invățămint își găsesc locui tot mai partea a peste 40 de universități al P.C.R., prim-secretar a! să încalce ordinea și liniștea pu pentru împiedicarea oricăror Au fost depuse coroane de C.C. al U.T.C., ministru pen el produce pentru umanitate. acte dăunătoare ordinei publice. multe ramuri ale cunoașterii cu caracter prospectiv, reflex al europene. Participă, de asemenea, blică și uneori, de ce nu am flori din partea Comitetului spune-o, chiar să comită infrac Tovarășul Nicolae Ceausescu, împrejurării că anticipația Și previziunea științifică sînt coor reprezentanți ai conducerii a 6 tru problemele tineretului, Ce rol au lucrătorii de mili« r Central al Partidului Comu țiuni. Vedeți dv., ei sînt „non- Secretar general al Partidului ție în aplicarea decretului ? donate însemnate ale practicii și gîndirii contemporane. Tot organizații internaționale negu- Constantin Stătescu, secreta © Comunist Român, arăta că statul nist Român, a Consiliului de rul Consiliului de Stat, mem conformiști" și în numele unei odată, considerăm că înyățămîntul superior e chemat să insu vemamentale avînd statut de coo nostru are întreaga răspundere Decretul 153 / 1970. ca partâ Stat și a Consiliului de Mini bri ai C.C. al P.C.R., ai Con asemenea teorii li se pot admi integrantă a legislației cu pri* perare cu U.N.E.S.C.O. — Aso te _ astfel de atitudini ! Ei bine, de a apăra ordinea publică, de a fle tinerelor generații principii, norme și valori etice con ștri ale Republicii Socialiste siliului de Stat și ai guver vire la asigurarea și menținerea forme cp cele mai bune tradiții umaniste, cultivate de secole ciația Internațională a Uni” opinia publică nu tolerează nici garanta munca, liniștea și avu versităților, Asociația Common- România ; Comitetului muni- nului, vechi militanți ai miș tul fiecărui cetățean, libertățile ordinei șj liniștei publice, confe în universitățile de pe continentul nostru. un fel de abatere de la normele ră noi atribuții ofițerilor și sub wealth-ului Universitar, Aso cipal-București al P.CR., și cării muncitorești din țara morale și juridice statornicite și drepturile cetățenești, de a .Un semn al vremurilor pe care le trăim este transforma a Consiliului, popular muni veghea cu fermitate la respec ofițerilor de miliție. Sarcinile ciația Universităților parțial noastră, conducători de insti în orînduirea noastră, refuzînd ce le revin sînt foarte variate rea științei Intr-un factor determinant al cunoașterii și cola cipal ; Consiliului Central al tuții centrale și organizații tarea legalității socialiste. In borării între națiuni. Capitolele științei au devenit astăzi sau în întregime de limbă ca elementele parazitare să-și acest context, un mijloc prin dar trebuie axate pe interesul franceză, Conferințele rectorilor Uniuni, Generale a Sindicate obștești, generali și ofițeri su- © prevenirii, constatării și sanc adevărate titluri de proiecte de cooperare internațională în lor din România ; Comitetu periori. impună bunul lor plac. cipal de realizare a scopului condițiile .existenței unui circuit intens și continuu de valori și vicecancelarilor universităților ționării abaterilor cu caracter europene. Federației Internațio lui Central al Uniunii Tine Erau prezenți V- S. Tiku- contravențional stabilite de de Acțiune de nivel european, dezbaterile dumneavoastră se retului Comunist și a Consi nov, însărcinatul cu afaceri © cret. Primordialitate, apreciez integrează în opera de statornicire a unui climat de compre nale a Universităților catolice, Federației Internaționale a sindi liului Uniunii Asociațiilor ad-ir eriin • al UniunM Sovie .rst-eaua că vor avea sarcinile cu carac hensiune mutuală în lumea întreagă. De-a lungul veacurilor. ter preventiv-educâtiv ; în catelor din invățămint. studențești din România ; a tice la București, și membri Europa a furnizat patrimoniului material și spiritual al ome Consiliului General—ARLUS. ai ambasadei. ® Ș C O LI LOR PROF ESIO N A L care sens s-au luat măsuri de nirii valori perene, iar astăzi continentul nostru, alături de Sînt prezenți la lucrări E. Un grup de pionieri au de popularizare a prevederilor de celelalte continente, care participă toate la viața politică și Naraghi, reprezentantul directo pus jerbe de flori. cretului prin toatp mijloacele In aceeași dimineață au de- xa ce ne stau la dispoziție și mă sociaiă a lumii, iși orientează eforturile spre extinderea rului general al UNESCO, După depunerea coroane pus o coroană de fiori la Mo- " A. Trapero Băile stero, din partea refer, în special, la presa cen cooperării multilaterale, in armonie cu scopurile păcii și cu lor, în fața Monumentului lui numentul lui V. I. Lenin în trală și locală, radio, televiziune, Diviziei pentru învățămîntul su exigențele revoluției tehnico-științifice. Vladimir Ilici Lenin a fost sărcinatul1 cu afaceri adin- Aa Județul BUZĂU prelucrării în școli, instituții și România, cp țară care poartă un interes deosebit victo perior el UNESCO. păstrat up moment de recu terim al UJI.S.S.,LJJl.SK, V S. Tiku- W™ organizații obștești, adunări cu riilor științei și introducerii în practică a cuceririlor geniului La ședința de deschidere au legere. nov, și membrii Ambasadei ȘCOALA PROFESIONALA, BUZĂU, str. Colonel Buzoianu, populația, la orașe și în sate. uman, e conștientă de necesitatea lărgirii permanente a ca La solemnitate au partici nr. 109. Telefpn 22 23. (Pe lîngă Uzina de sîrmă și produse din In aceeași ordine de idei, orga luat parte Mircea Malița, minis Uniunii Sovietice la Bucu- drului cooperării internaționale. în această direcție se înscriu pat tovarășii Gheorghe Radu sîrma a Ministerului Industriei Metalurgice). nele miliției vor ține o perma trul învățământului. Ion Iliescu, eforturile sale care au dus la adoptarea de către Adunarea lescu, membru al Comitetului rești, — Lăcătuș mecanic industria siderurgică ; laminator profile nență și strînsă legătură u or și tablă ; trefilator trăgător ; electrician de întreținere și repa ganizațiile de tineret, co Generală a O.N.U. a Declarației cu privire la promovarea în ministrul pentru problemele tine Executiv, al Prezidiului Per Au fost de față Dumitru rații. mitete de părinți în îeaerea rindurile tineretului a idealurilor de pace, de respect reci retului, Jean Livescu, rectorul manent al C.C. al P.C.R., vi Popa, Miron Consantinescu, ™ ȘCOALA PROFESIONALA. BUZĂU, str. Bistriței, nr. 32. prelucrării unor cazuri de ti proc și de înțelegere intre popoare. Aceleași preocupări au cepreședinte al Consiliului de Universității din București, acad. precum și Ilie Rădulescu și Telefon 36 37 și C.F.R. 239. (Pe lîngă Regionala C.F.-Galați a neri care au săvîrșit abateri călăuzit România și alte state europene în inițierea unor Miniștri, Constantin Drăgan, Vasile Vlad, șefi de secție Ia © Ministerului Transporturilor). prevăzute de. decret, orî pentru propuneri, acceptate ia a XV-a Conferință Generală UNESCO, Andrei Oțetea, președintele Co membru al .Comitetului Exe — Lăcătuș mecanic vagoane • lăcătuș mecanic utilaj de con depistarea și orientarea celor printre care și organizarea întîlnirii la care participați, con misiei naționale române pentru cutiv al C.C. al P.C.R., prim- C.C. al P.C.R., Vasile Gliga, strucții căi ferate? predispuși la asemenea fapte. ȘCOALA PROFESIONALA, BUZAV, Aleea Episcopiei, nr. 1. tr9.bui șș acționăm în sco- sacrată studiului mijloacelor de dezvoltare a colaborării între UNESCO, și alte, personalități vicepreședinte al Consiliului adjunct al ministrului aface- £ universitățile de pe continentul nostru. Central al U.G.S.R., Dumitru Telefon 27 28. Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum, pțil înlăturării unor tendințe de rilor externe, general-locote- parazitism, pentru încadrarea în Pentru România, care cunoaște un proces ide înnoire în ale vieții universitare din Româ Popa, membru al Comitetului — Vînzător magazine sătești ; contabil pentru cooperația de nia. nent Ion Coman, adjunct al consum. Cîmpul muncii a elementelor toate domeniile vieții economia? și sociale, dezvoltarea învă- Executiv al Q.C„ al P.C.R., ȘCOALA PROFESIONALA, BUZĂU, str. Crizantemelor, nr. 17. fara ocupație și din rîndul că țămîntului, științei și culturii constituie o chezășie a propă Alocuțiunea inaugurală a fost prim-secretar al Comitetului ministrului forțelor armate. @ Telefon 25 68. Ministerul Agriculturii și Silviculturii. rora, așa cum practica ne-a do- șirii materiale și spirituale. Este, deci, deplin firească recep rostită de prof. dr. docent Jean municipal București al P.C.R., reprezentanți ai conducerii — Electrician de întreținere și reparații. yedit-o, ay fost depistați con- ȘCOALA PROFESIONALA, ------travenienți și chiar infractori. tivitatea sa la promovarea unor acțiuni de prestigiu, de tipul Dumitru Popescu, membru al Consiliului General ARLUS, A POGOANELE. Ministerul Agri- reuniuni; dumneavoastră, pe care sîntem onorați ș-o găz Livescu. | culturii și Silviculturii. In ceea ce. privește sarcinile Comitetului Executiv, secretar funcționari superiori din Mi- — Mecanic agricol. duim. *■ în continuare, ministrul învă- lucratorilor noștri pe linia con- al C.C. al P.C.R., Miron Con- ȘCOALA PROFESIONALA, Guvernul român’este convins că, participind activ la toate țămîntului, Mircea Malița, a dat nisterul Afacerilor Externe, _ SMEENI. Ministerul Agriculturii statării și sancționării faptelor și Silviculturii. prevăzute de decret, ei vor ac inițiativele menite să contribuie la o evoluție pozitivă a cli citire mesajului de salut adresat stantinescu, membru suple- generali. V — Mecanic agricol. matului internațional, dă expresie idealurilor de pace . ale ționa în continuare cu fermitate reuniunii de către președintele ȘCOALA PROFESIONALA, OJASCA. Ministerial Agriculturii și operativitate astfel incit să se poporului nostru, năzuinței sale din totdeauna de apropiere și Silviculturii. asigure reprimarea hotărită a și înțelegere cu toate popoarele lumii. Consiliului de Miniștri al Repu — Mecanic agricol. oricăror fapte și tendințe anti Crez succes depiin reuniunii în atingerea generoaselor blicii Socialiste România, Ion ȘCOALA PROFESIONALA SANIX&BȚL___... BU^AU,. str. £uza sociale manifestind totodată în Vodă, nr. 53. Telefon 37 95. Consiliul obiective pe care și le propune. Gheorghe Maurer, textul mesa r-cilml populai', județean. țelegere și solicitudine față de ȘCOALA PROFESIONALA, BUZĂU,BUZau, âtf.su. Bistriței, ftr; 12. reclamațiile cetățenilor care vor jului a fast ascultat cu un deo Telefon 10 77. Consiliul popular județean;''.'. • sesiza cazuri de încălcare a nor — Zidar construcții; dulgher • Setonist? .. . sebit interes, fiind subliniat cu melor din decret. puternice aplauze de cei prezenți. Ț Reuniunea a fost salutată, de asemenea, de E. Naraghi. Urînd succes reuniunii, vorbito rul a reliefat faptul că această ȘI MAME-CUCI...' manifestare —• ce reprezintă o Primire la C. C. al P. C. R. importantă contribuție a țării (Urmate din pag. I) „In marea majoritate a cazu vește părinții, dacă ar fi să-i rilor — ne informa profesorul La primire, care s-a desfă noastre la programul Anului dăm crezare lui B. A., mama Miercuri, 22 aprilie, tovară afara oricărui pericol, femeia ca- Dan Alexandrescu, directorul nici nu știe că In timp ce iși șul Dumitru Popescu, mem șurat într’O atiwferă caldă, internațional al educației — a • pătă o altă grijă. Iscodește prin maternității Polizu —' este vor credea fiica la școală, aceasta tovărășească, au participat bru al Comitetului Executiv, fost organizată din inițiativa Ro tre asistente, se agită de la un ba de femei tinere și foarte îi pregătea ca surpriză un nepo secretar al C.C. al P.C.R., a tovarășii Vasile Vlad, șef de medic la altul, întreabă chiar tinere. Desigur însă că tinere țel ! secție la C.C. al P.C.R., și Mi mâniei. Lucrările, a precizat dom vecinele de salon : „Cum să țea nu scuză lipsa de responsa Eleva din clasa a Xl-a a în primit delegația Asociației de bilitate". prietenie sovieto-română, con hail Roșianu, președintele nia sa, vor conduce la extin Q fac, să-l dau ? Cu alte cuvinte, săilat pentru „accidentul" ei o unde să găsească oare o persoa Mama uneia dintre maipele- istorie destul de puțin verosi dusă de tov. A. P. Kosulni- Consiliului General A/R.L.U.S. derea relațiilor de cooperare in- nă sau o instituție dispusă s-o abandoane, ea însăși cadru» me milă : ea venea de la Constan kov, redactor-șef al revistei A fost prezent V. S. Tiku- ter-universitară și, implicit, la • scape de copil, să-i ia de pe cap dical, și care a reușit să-și asi ța, în București — locul de „Probleme de istorie a gure nepoțelul în vîrstă de cî- reafirmarea spiritului de solida necazul acesta ? Pînă la urmă, tranzit spre Roșiori — a con P.C.U.S.", care — la invitația nov, însărcinat cu afaceri ad- totul se aranjează. Se angajea- teva luni de un loc la Casa Co fundat gara Basarab cu Gara Consiliului General A.H.L.U.S. interim al U.R.S.S. la Bucu ritate internațională, pace și înțe ză altcineva să-i ocupe locul de pilului, este de părere că „tine Obor, un băiat s-a oferit să-i legere pe continentul nostru. © părinte. Părăsește spitalul liniș rețea minte n-are". arate drumul, a dus-o acasă și —. a participat la manifeștările rești. Așa scuză M. O., femeia care organizate în țara noastră cu tită, cu fruntea sus, mîndră că pe urmă, a doua zi, a lăsat-o în cursul aceleiași zile, de a lăsat în urmă toate grijile. împlinește azi-mîine patru de să se descurce singură. Nu știe PFjlejul centenarului nașterii în dimineața aceleiași zile, în cenii de viață, fapta ficei sale legația a plecat spre patrie. A Părăsește spitalul legal, pe un- cum îl cheamă» nu știe unde lui V. I. Lenin. incinta facultăților de drept și de s-a strecurat noaptea, pe fu Elena, în virstâ de 20 de ani. stă, nu șție cum să scape riș, cealaltă femeie. — Cîți ani aveați cînd ați năs de copilul venit pe lume intr-o filozofie bucureștene a fost inau cut-o pe Elena ? A Pe poarta aceea ies zilnic zeci asemenea situație. gurată o expoziție documentară, Tot atit ! recunoaște fără In sala Dalles s-a deschis de aurind expoziția de grafică militantă v de mame, care își string încă Nu e singurul caz. Destule care oglindește evoluția, conținu să se tulbure. Dar •— adaugă i- VACANTA St APROPIE! neîndemînatice în brațe, prun- medțat — pe atunci tineretul purtătoare de ghiozdan și nu tul și structura învățământului • cii. Lingă poarta aceea așteaptă era altfel. Altă mentalitate... măr matricol s-au pomenit pe tați strîngînd la fel de nâînde- ste noapte cu un ghemotoc de universitar românesc, precum și Cu alte cuvinte, acum două mînatic un buchet' de flori. Și zeci de ani, nașterea unui copil carne vie cu care nu știu ce' să Pregăfifi-vă din timp garderoba de sezon totuși, pe poarta aceea ies .și facă. Lucrurile sînt foarte se? relațiile de colaborare ale Uni incumba o.anumită răspundere. femei singure. Mame care nu Acum douăzeci de ani mamele rioase. îmi amintesc că intr-o versității din București cu nu mai au copii... discuție purtată cu elevii ulti își păzeau cu strășnicie fiicele, melor clase ale unui liceu din meroase instituții similare de pes joi ultima zi la le imprimau sistematic niște TINEREȚEA MINTE N-ARE ? 11 principii de viață. Să se fi schim Capitală, băieții și fetele de te hotare. 16—17 ani se ridicau foarte re Seara, rectorul Universității bat astăzi mentalitatea ? £ Cine să fie persoanele care, — Cînd ați aflat că fata dv. voltați împotriva „îngustimii de din București a oferit un cocteil va avea un copil ? spirit" a cadrelor didactice și a Ia citva timp după ce dau naș- părinților care pu le permit în în cinstea participanților la re y ,c jt _ tere unui copil, uită de el cu — Prea tirziu... (Ridică din deajuns luxul „autoguvernării'4. © umeri cu un oarecare regret). uniune. ® ușurința cu care iși șterg din Ce _e de făcut însă cu cei care Avea un prieten, stătea la noi (Agerpreș) încă nu știu să se autocondueă, minte o amintire urită ? în gazdă. Pe urmă... să privească în ei și în jurul lor Clasica poveste cu chiriașul cu toată răspunderea ? Una sau transformat în ginere prezum alta dintre adversarele domni tiv. Stimabilă M. O„ nu s-a șoarei Cucu aduc pe lume co schimbat mentalitatea, ai adop pii, pe care îi Iasă apoi la voia tat d-ta soluția asta comodă ! intimplării, ca și cum ar arun Existau și acum douăzeci de ca o jucărie de care s-au sătu ani, sînt și în prezent două fe rat. luri de mame : care uită că au Poate măcar aceste situații să copii și care nu uită niciodată le dea de gîndit adepților ,.non- SPLENDOARE TN IARBA : ru PĂCATUL DRAGOSTEI : rulea FLOARE DE CACTUS — ora lucrul acesta. lează la Feroviar (orele 8; 10,45; ză la Cosmos (orele 15,30; 18; 20,15). 19,30; Teatrul „C. Tănase" (Sala conformismului44 de duzină ! 13,30; 16,15; 19,15), Excelsior (ore PARADA COMEDIEI : rulează Savoy): LA GRADINA CĂRĂBUȘ — Cu ce se ocupă tatăl copi nema le 9,15; 12; 14,45; 17,30; 20,30f, Me la Cinemateca — Sala Union (o- — ora 19,30; (Calea Victoriei) : lului ? FIJI FĂRĂ GRIJĂ I lodia (orele 9; 12; 15,15; 18; 20,45), x-ele 10; 12; 14; 16). NICUȚA... LA TĂNASE — ora — El e inginer, ciștigă bani Gloria (orele 9; 11,30; 14,30; 17,30; MIREASAERA------ÎN ------NEGRU î 19,30; Teatrul „Țăndărică" (Calea buni. De asta am aranjat (s.n.) Mă simt datoare să Ie liniș 20,30). rulează la Drumul Sării (orele Victoriei) : O POVESTE CU CÎN- cu copilul, fiindcă el vrea s-o ia BĂNUIALA : rulează la Patria ELVIRA MADIGAN : rulează la 15,30; 17,45; 20), Rahova (orele TEC — ora 10; Ansamblul U.G.S.: tesc pe cele cărora le sint a- (orele 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30). Grivița (orele 16; 18,15; 20,30). 15,30; 18; 20,30). RITM ’70 — ora 20; Circul de de nevastă, dar fără... asta, — dresate rindurile de față. Copiii ...SA UCIZI O PASĂRE ClNTA- FECIOARA CARE-MI PLACE : CĂLDURĂ ; rulează ia Moșilor Stat : CIRCUL MARE DIN MOS ni se confiază cu încredere ma pe care i-au abandonat la voia TOARE : rulează la Republica (o- rulează la înfrățirea (orele (ora 20,30). COVA — ora 16 și 19,30. ma Elenei. intimplării și-au căpătat intre 16,30; 19). rele 10; 11,45; 15,30; 18,15; 21). VIAvia MALAhala ;: rulează la Flacăra .Așadar, tatăl și mama — tine timp părinți. Au o copilărie DOMNIȘOARA DOCTOR î ru (orele 15,30; 18; 20,15). PICIOARE LUNGI, DEGETE lează la Dacia (orele 9; 11,15; rii scăpați cu bine din „acci frumoasă, are cine sâ le aducă LțJNGI : rulează la Luceafărul 13,30; 15,45; 18; 20,15), Giulești (o- dentul cu copilul" sînt pe cale jucării și ciocolată. Din fericire (orele 9; 11,15; J3,30; 16; 18,15; rele 15,30; 18; 20,30), Arta (orele să facă o nuntă mare și fru pentru ei, nu știu cine TRE 20,45), București (orele 9; 11,15; 15,30; 18; 20,15). BUIA, de fapt, să facă toate a- 13,30, 16,15; 18,45; 21), Modern (o- moasă, iar M.O., viitoarea soa MOLL FLANDERS : rulează la cră, abia așteaptă să înceapă cestea. rele 9,30; 11,30; 13,45; 16; 18,15; Bueegi (orele 16; 13,15; 20,30), 20.30) , Sala Palatului (orele 17,15; pregătirile. Ce contează că un Miorița (orele 15, 17,30; 20), Volga JOI, 23 APRILIE 1970 simt datoare să le poves 20,15). (orele 16; 18,15; 20,30). JOI, 23 APRILIE 1970 copil s-a născut orfan ? tesc însă și o mică istorioară s INIMĂ DE MAMĂ : rulează la IN FIECARE SEARA LA ORA PROGGRAMUL I anul trecut la Cluj stăteam de Capitol (orele 10; 12,30; 17,15; 19,45). 11 : rulează la Cotroceni (orele Opera Română : CIUDATUL • 17,30 Emisiune în limba MAME CU GHIOZDAN vorbă cu un infractor recidivist IUBITA LUI GRAMINIA : ru 16; 20). TRUBADUR ; PRELUDIILE; BO maghiară o 18,05 Film serial : în vîrstă. de 18 ani, îl întrebam lează la Festival (orele 8,45; GHICI CINE VINE LA CINA ? LERO — ora 19,30; Teatrul de O- „Oliver Twist" • 18,35 Mult e Șl MATRICOLA 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Favorit peretă : SUZANA — ora 19,30; pentru ce a fost condamnat pri rulează la Viitorul (orele 17; 19,30), dulce și frumoasă • 19,00 Tele- . ma oară. îi spărsese capul ți (orele 15,30; 18; 20,30). Progresul (orele 16; 18,30). Teatrul Național „I. L. Caragia- jurnalul de seară • 19,20 Tele- „Printre cele care ne „oferă" COLONIA LANFIERI : rulează PREA MIC PENTRU UN le“ (Sala Comedia): HEIDELBER- sport ; Aspecte de la meciul de nui coleg de școală care il si- GUL DE ALTĂDATĂ — ora 20; pruncul după naștere, sînt des la Victoria (orele 9; 11,15; 13.30; RĂZBOI ATÎT DE MARE : rulea fotbal România — Polonia______, din___ tule eleve de liceu — sublinia cîia, intrebindu-I mereu unde e 16; 18,30; 20,45). ză la Moșilor (orele 15.30; 18). ‘ (Sala Studio): PĂRINȚII TERI cadrul turneului U.E.F.A. & 19,35 mama lui... PRIETENI FĂRĂ GRAI ; _ BILI — ora 20; Teatrul de Come profesorul Dan Alexandrescu. DUMINICA LA ORA 6 : ru ru- Actualitatea în economie © 19,45 Mă simt de asemenea obli lează la Central (orele 8,45; 10,45; lează la Munca (orele 16; 18), die : NICNTC — ora 20; Teatrul Avanpremiera « 20,00 Stagiune li în asemenea cazuri ar fi trebuit 12,45; 14,45; 16,45; 18.45; 20,45). Pacea (orele 16,45; 19,15). „Lucia Sturdza Bulandra" (Schi rică TV : Opera „Turandot" de ca veghea părinților să fie du gată să le istorisesc avataru TATĂL MEU, CĂPITANUL : JOCUL CARE UCIDE : rulează tu Măgureanu) : PURICELE ÎN Giacomo Puccini. Prezintă Sma- blată de cea a școlii. Și totuși... rile citorva dintre ele, care au rulează la Lumina (orele 9,30—16 la Tomis (orele 9,30—15,30 în con URECHE — ora 20; (Sala Studio): randa Oțeanu • 21,45 Prim plan Totuși... B. A., elevă în clasa încercat peste ani să-și găsea în continuare ; 18,15; 20,30). tinuare ; 18; 20,15), Flamura (ore HARFA DE IARBA — ora 20; — Forry Etterle • 22,15 Telejurna a Xl-a la un liceu din Roșiorii scă feciorii sau fiicele părăsite, le 11; 17; 19,30). Teatrul Mic : PREȚUL — ora 20: lul de noapte • 22,30 Treizeci de ASTERIX ȘI CLEOPATRA : Teatrul „C. I. Nottara" (Bd. Ma- de Vede, ne declara printre al care au bătut și poate mai bat rulează la Doina (orele 11,30; SHERLOCK HOLMES : rulează minute de rîs cu Jerry Lewis. încă drumurile spre secțiile de 13,30; 16; 18,15; 20,30) - ora 10 la Vitan (orele 15,30; 18; 20,30). gheru): OTHELLO — ora 19,30; tele că a părăsit școala abia du Fuste și pantaloni din bumbac, cu garnituri din tighele, fer program de desene animate, Flo- EXPLOZIE ÎN MUNȚI : rulează (Sala Studio) : CE SCURTĂ E PROGRAMUL II pă luna a șaptea de sarcină. miliție, casele copilului etc. moare și catarame. reasca (orele 15; 17,30; 20), Aurora la Unirea (orele 15,30; 18; 20,15). VARA — ora 20; Teatrul Giulești: — Nici eu nu știu cum de n-a Trebuie să le mai previn ca Prețul : fuste, de la 120 lei, la 130 lei. (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18.15; LA NORD PRIN NORD VEST t ACEȘTI ÎNGERI TRIȘTI — ora • 20,00 Film artistic „Drumuri" observat nimeni... peste ani spectrul celor abando 20.30) . rulează la Crîngași (orele 15,30; 19,30; Teatrul Evreiesc de Stat : — o producție a studiourilor din pantaloni, de Io 140 lei, la 160 lei, 19). TRANSFUZIA — ora 19,30; Stu R. P. Bulgaria • 21,20 Lirică ro Ce sa ne mai miram că școa nați la primele luni de v»a* Indicate pentru serviciu și în excursii. PROGRAM DE FILME DOCU dioul I.A.T.C. : TRAGICA ISTO mânească e 21,45 Mieroavanpre- la n-a observat lucruri mai pu s-ar putea să le chinuie somnul, MENTARE : rylează la Timpuri STA PIN PE SITUAȚIE : rulea să le tulbure liniștea căminu Croialâ tinereascâ, alură cochetă, stil degajat. ză la Popular (orele 15,30; 18; RIE A DOCTORULUI FAUST — miera • 21,50 Film serial „Răz țin „concrete" cum ar fi, de e- Noi (orele 9—21 în continuare). bunătorii" — reluarea episodului xemplu comportarea elevei, 20,15). ora 20 : Teatrul „Ion Vasilescu"; lui pe care și l-au intemeiat „Hotelul „Bine ați venit 1“ anturajul etc. ? în ceea ce pri- între timp.
l „SClNTEIA TINERETULUI" pag. 3 NOI — în muncă — in viața de organizație JOI 23 APRILIE 1970
Maria BĂLAN, Silvia STRIZU O DISCUȚIE CU MEMBRII A DOUĂ GRUPE U. T. C. își depășesc zilnic norma cu 1 sau 2 perechi din sortimentul de care se ocupă. Nu ne-am putea DE LA UZINELE CHIMICE ROMÂNE NE-A DOVEDIT CĂ oare propune ca membrii grupei noastre să obțină, în masă, titlul CERCUL de fruntaș în întrecerea socialis tă ? Am putea învăța unii de la alții cum să lucrăm mai repede și mai bine, la ce mișcări inutile să renunțănf, în așa fel, încît, în FI ECA RE același interval de timp, să ajun gem să executăm toți cîte două TEHNICO ■ ȘTIINȚIFIC sau chiar trei operații, să ne sta bilim o cantitate precisă de pro duse pe care să le realizăm peste I-am privit apariția, de ce rioada este suficientă pentru plan. M-AȘ OCUPA CHIAR EU n-am spune-o, cu oarecare ne O formă ce-fi dove- finalizarea temelor, nu este ARE O DE TOATE AMĂNUNTELE încredere. De vină s-ar putea nimic rău, dimpotrivă : se poa IDEE ORGANIZATORICE ALE U- să fi fost și timiditatea cu te regulariza ritmul de lucru. NOR SCHIMBURI DE EXPE care și-a făcut loc în formele Cu condiția să nu-1 formali RIENȚĂ, ALE UNOR DISCU zăm. Pentru că oricum schim concrete de activitate folosite dește eficacitatea in ȚII METODICE CU COLEGil -de organizația U.T.C. Am ur burile curente de opinii, vizi NOȘTRI FRUNTAȘI. mărit însă evoluția sa în timp, tele de documentare în între ARE O PASIUNE prinderi, valorificarea conți Elena VACIU, din aceeași am coborît destul de des în grupă, adăuga : „Ridicarea pro intimitatea lui și iată-ne. con nutului călătoriilor în inte MARIA BUICULESCU : „Mi-am res de serviciu peste hotare, ductivității, așa cum o vedea co vinși nu numai de utilitatea stimularea activității pus în gînd să mă ocup de con lega mea, depinde, cred, și de referirile bibliografice — toate stituirea unei brigăzi artistice de cercului tehnico-științific al înțelegerea exactă, concretă a specialiștilor, ci și de rezisten acestea se pot face pe par 'agitație. Am și găsit cîteva ama curs, nu au nevoie neapărat S POATE FI UN unor idei, a unor relații econo toare care să facă parte din bri ța ideii ca atare. Am întîrziat mice care se stabilesc în pro mai mult asupra activității de un cadru lărgit. Tovarășul gadă. O să le facem fetelor o creatoare la tinerii ing. Ion State, șef de secție cesul de producție. Pentru mulți' cercurilor inaugurale — cele dintre noi noțiuni ca preț de- de la Brașov și Galați. Dar la Comitetul județean Brașov al U.T.C., ne comunica inten cost, rentabilitate, consumuri op astăzi există cercuri nu doar time sînt încă nepătrunse în acolo, ci și la Sibiu, la Turnu ția de a se organiza o sesiu ORGANIZATOR ne tehnico-științifică de co sensul lor concret, viu, măsura Severin, în orașul Victoria, la specialiști în care valoarea acestora depinde Oradea, la Făgăraș și în mul municări la nivelul întregului județ. Noi am înțeles-o ca un de noi nu ne este tuturor fami te alte părți. prilej de a exprima virtuțile lată, astfel, sursa diversității în activitatea grupei U. T. C.’ liară. E o treaptă pe care am Ce experiență oferă existen cercului în a stimula activi putea-o depăși repede și fără ța de pină acum la cercurilor tatea de cercetare științifică ajutor din afară, fără să invităm tehnico-științifice ? Am adre de experiență între organiza a specialiștilor tineri. Prin ur Ana Trancioveanu, secretara de obicei cînd în activitatea unei sem altele care să polemizeze în economiști printre noi pentru că sat această întrebare mai mul țiile U.T.C. unde cercurile teh- mare, nu o sesiune oarecare Comitetului organizației U.T.C. organizații, începînd cu celula ei subtext cu cele dintîi. Din clipa avem cîțiva colegi care urmează tor cadre tehnice. Reținem ca nico-științifice au deja o anu ci un instrument convingător, din secția a 3-a a Uzinelor Chi de bază, grupa, își croiesc loc aceea, impasul în care păruse că seralul, care învață economia po semnificative cuvintele tova me carte de vizită (Tractorul, palpabil, în interesul atragerii mice Române, ne prezentase un tendințele nivelării rutiniere, sără ne aflăm, peste care se credea litică. Trebuie doar să ne încu rășului Ovidiu Pantea, direc Uzina de autocamioane, com- a cît mai mulți ingineri, eco program trimestrial de activități cia și monotonia acțiunilor. La că nu se poate trece, a început metăm. EU, UNA, M-AȘ ÎN torul tehnic al Combinatului . binatele chimice Victoria și nomiști, a altor specialiști în ale cărui țeluri (din păcate ab început, întrebarea căpăta și aici să se destrame pas cu pas. Așa CUMETA. chimic Victoria : Făgăraș, Rulmentul) și acelea circuitul descoperirii unor te stracte) fuseseră preluate automat intonații de sentințe definitive, dar „ce anume v-ar place să fa N-au fost acestea singurele su — Acțiunea organizată sub unde se intenționează organi renuri necunoscute. Să sperăm de către cei doi secretari ai bi aparent de neînvins. Acesta a ceți, Ia ce anume se gîndește gestii și nici domeniul profesio auspiciile comitetului U.T.C. zarea acestora (Metrom, Auto că așa va fi. rourilor de grupă. Fără modifi fost punctul de la care a și por fiecare ?“ nal, economic, unicul abordat în motoare, Hidromecanica, Elec- cări, fără tălmăcirea obiectivelor nit discuția noastră, un schimb din combinatul nostru se do Rîndurile de mai sus nu se — Mă frămîntă un lucru, spu discuție. troprecizia Săcele, UPRUC generale în acțiuni cu scopuri neprotocolar de idei cu mai' mulți vedește foarte utilă. Sub du vor exhaustive. Ne-am simțit nea Viorica NEACȘU. Noi lu — Mă gîndesc, mărturisea blu aspect. Pe de o parte, an- Făgăraș). S-a dezbătut cu a- practice imediate, care să dobîn- din membrii celor două grupe crăm fie individual, fie în bri însă datori, într-un moment Elena VETCA, tot din grupa a trenînd specialistul tînăr in cest prilej — lucru bun după dească perspectiva atît de însem U.T.C- al căror loc de muncă îl găzi, adică fiecare trebuie să exe 2-a, la un ciclu de dezbateri rezolvarea unei probleme teh părerea noastră — un regula cînd ideea cercurilor tehnico- nată pentru ceea ce întreprinde constituie secția a 3-a a Uzinelor cute un produs finit sau are res moral-cetățenești. Aș da ideea ca nice, îl obligă la lectură, la ment care are în vedere sta- științifice pentru tineri spe SILVIA STRIZU: „Ne place să sau ar trebui să întreprindă gru Chimice Române. în mod firesc ponsabilitatea unei singure ope una să o continue pe cealaltă, să tutarea activității desfășurate jucăm volei, dar numai eu am pa U.T.C. La obiecția noastră, o disciplinare a documentării, cialiști proliferează, să punc afirmarea punctelor de vedere, rații drept contribuție la realiza o prefigureze într-un fel oare lucru care altfel oricînd riscă la cerc, constituirea unui ca făcut parte pînă acum din echipa din partea secretarilor celor două controversele iscate, au cuprins, rea altor sortimente. Dar Elena care, s-o facă absolut necesară. dru organizatoric cît mai po tăm cîteva elemente care le1 întreprinderii. De ce să nu or grupe, ni s-a pus întrebarea: să fie lăsat la voia întîmplă- treptat, aria largă în care își des BĂNICĂ execută, de pildă, trei Să nu vorbim despre comporta condiționează utilitatea. ganizăm, însă, întîlniri amicale rii, din cauza obligațiilor cu trivit încurajării muncii de „ce-am putea întreprinde altce fășoară influența educativă însăși rea în societate, despre modă chiar între noi ? O să am eu grijă operații, Maria RUSE și Virginia rente de serviciu. Și, în afara cercetare, pusă în slujba solu va ? Ce-am putea face altceva organizația U.T.C. Pentru că în despre ținută omițînd ce se în- N. UDROIU să ne reușească asta" acestui cîștig pe plan perso- ționării a diferite probleme este întrebarea care ți se pune trebărilor de debut noi le opuse- ILIE cîte două, Florica SOARE, tîmplă cîteodată în chiar colcc- nai, combinatul poate trage tehnice din numeroasele care tivul nostru ; să nu ne alegem foloase prin aplicarea rezul- se ivesc în fiecare întreprin-gb dfc A • • • • • ©ca subiect cultura uitînd că în dere. w w w w w țațelor cercetărilor, a căută- Capitală există atîtea case me- rilor creatoare efectuate în ca Am subliniat — ca foarte moriale, atîtea muzee, că sîntem drul cercului. necesară — mențiunea ca toți datori să ne formăm, prin mii- ' Cele spuse mai sus pot fi membrii cercului să aibă în loaccle care ne stau la dispozi susținute prin citarea unor studiu o temă de cercetare, ție, ca oameni cît mai compleți, subiecte aflate în studiu la ceea ce acreditează din capul TINERII INGINERI pentru care să nu existe doar co Combinatul chimic Victoria: locului prezența activă a tu medie muzicală și westernul, ci „Purjarea automată a corn- turor, excluzînd fotoliile de o- îndeosebi capodoperele tuturor i presoarelor", „Ridîcarea gra noare atît de ușor generatoare genurilor. SÎNT GATA SĂ LE dului de alb a coloxilinelor de formalism. Ne asociem pă DE LA PLANȘETĂ! VORBESC FETELOR DIN prin utilizarea unor agenți rerii că temele date în studiu GRUPA NOASTRĂ DESPRE chimici de albire cu acțiune trebuie să includă și chestiuni CEEA CE CRED EU CĂ ÎN lentă", „Recuperarea amo SEAMNĂ. ÎNȚR-UN CUVÎNT, care privesc organizarea știin niacului sub formă de azotat (Urmare din pag. I) fel încît tinerii proiectanți să fie geticieni. Concret, în momentul CULTURĂ — O ANUMITĂ A- de amoniu, îhg.rășămînt din țifică a producției și a muncii receptivi față de soluțiile îna de față avem 45 de doctori în TITUDINE FAȚĂ DE OA ape reziduuale., amoni.acale, cu în ateliere, în secțiile de fa care și ele vor fi depășite foar intate, să dorească să le cu- științe sau doctoranzi. De ase MENI. RESPECTUL PENTRU menea, avînd în yedere că în schimbători de ioni indigeni" bricație. Vrem, de asemenea, te repede printr-un nou salt, ce ' hoaștă . Și să facă eforturi con NOI ÎNȘINE, PENTRU FAMI va atinge 600 MW. De aseme tinue pentru a le adapta. curînd vom începe proiectarea LIILE NOASTRE. MI-AR PLA etc. să subliniem importanța acor de centrale nuclearo-electrice nea, tensiunea cea mai înaltă a . Or, această condiție se’ reali- CE SĂ AUD ȘI PĂRERILE AL Inutil să mai spunem că un dată pe bună dreptate de că fost inițial de 110 000 V, apoi de -zează numai- prin asimilarea s-au organizat diferite cursuri 220 000 V pentru a trece în cele continuă a marilor cunoștințe. de specializare axate tocmai pe TORA. cîștig esențial pentru existența tre toți căi prezenți verificării, din urmă la 400 000 V. Se știe doar că, în general, cu un astfel de profil. Ana JUBLEANU, Gheorghe cercurilor pe .coordonatele confruntării soluțiilor la care noștințele noastre în stadiul ac Pentru a căpăta o deplină ma OGLAVIE, Ion IONESCU din turitate și a asimila tot ce este unei superioare eficiențe ni — Avînd în vedere toc tual de progres trebuie reînnoi grupa I au alte pasiuni. Gheor s-a ajuns mai ales la acele mai acest salt al parame nou în cercetarea pe plan mon te la fiecare 5—8 ani, ceea ce ghe Oglavie se simte ispitit să se pare legătura sa permanen lucrări unde, prin dimensiu trilor, în ce fel trebuie să înseamnă că în decursul vieții dial în energetică am realizat și o participare masivă a tinerilor explice natura relațiilor care se tă cu conducerea unității eco nile lor, se impune o judecată acționeze proiectarea pen unui tehnician sint necesare tru a satisface noile ce 5—8 reciclări, care, firește, nu proiectanți la cele mai impor stabilesc între oameni în proce nomico respective. Stabilitatea mai cuprinzătoare, depășind rințe tehnice ? se realizează toate prin urmarea tante simpozioane și congrese de sul muncii și simte nevoia unor unei asemenea relații e încu uneori limitele introduse de din nou a unor cursuri ci prin specialitate din țară și din străi confruntări de păreri. Ion Iones- — într-un cuvînt-: prompt !, studiu individual neîntrerupt, nătate. Concomitent s-a încu cu este întotdeauna pregătit să rajată, întreținută de ambele specializarea cercetătorului. adică să stabilească din mers oricare ar fi vîrsta. rajat publicarea rezultatelor ob Tinerii ingineri Vlădescu Anton și Mihăilescu Florentina — la planșeta de lucru demonstreze mecanismul concep părți cu aceeași convingere. Un mijloc : constituirea de co soluții tehnice noi urmărind rea Dezvoltarea și întreținerea u- ținute. Evident, un rol deosebit lizarea de instalații cu grad de l-au jucat în procesul de auto- țiilor despre morală, Ana Jublea- La uzina brașoveană „Trac lective mixte de specialiști nei atari receptivități față de' nu s-a oferit să recomande ce siguranță în funcționare cit mai nou si deci ridicarea, continuă a depășire sesiunile tehnico-știin- ce privește lichidarea unor la niară, examinarea prin progra torul", de pildă, inginerul șef care să lucreze împreună (și înâlt și optime din punct de ve nivelului de tehnicitate pe care țifice la care au fost antrenate cune, cum ar fi cele din dome mare dinamică a regimurilor de lorlalți tineri din grupă cărțile dere economic, prin reducerea din plin numeroase cadre ti de concepție — tovarășul Iu neapărat a unor economiști trebuie să-1 aibă proiectanții a niul matematiqii, cu care tine funcționare ale centralelor, pro nou apărute în librării însoțin- consumurilor de materiale defi nere. Tot din rîndul lor au fost rii ingineri au venit din facul gramele de calcul ale consumu du-și recomandările cu prezen fost stimulată prin variate for recrutați un număr foarte mare lian Cazacu, laureat al Pre care să privească fiecare so citare și prin limitarea impor me organizatorice. Mai întîi a tate. La ora actuală în învăță- lui anual de combustibil al cen tări detaliate și convingătoare. miului de stat — îți poate spu luție prin prisma eficienței tului la minimum. Aceasta, însă, de energeticieni care și-au fă mintul nostru superior nu se tralelor și optimizarea circuitu impune ca personalul de spe fost încurajată activitatea tine lui hidrotehnic al centralelor. Și, astfel, fiecare din tinerii ne în orice moment evoluția rilor în ceea ce privește dobîn- cut specializarea în străinătate. realizează încă o pregătire ma cu care vorbisem are o idee, fie sale). O altă cale : prezentarea cialitate să - cunoască ultimele O altă categorie de metode se direa unor titluri științifice în Dar paralel cu „oxigenarea" tematică care să răspundă nece care are o pasiune, fiecare activității la cercul tehnico- rezultatelor în cadrul sesiuni realizări din domeniul tehnic și sităților impuse de proiectare. referă la stabilirea optimă a științific, pentru a putea înca specialități care privesc direct cunoștințelor a trebuit să acțio se pricepe și e gata să facă, științific, te poate informa a- lor tehnico-științifice. Lipsite Lipsesc chiar din formația știin dezvoltării rețelelor de trans dra în mod corespunzător pro profilul muncii noastre de ener- năm cu promptitudine și în ceea țifică a inginerilor capitole cum port de energie. Pe această li pentru grupă, pentru ei înșiși, supra cursului pe care îl au de festivism, bucurîndu-se de iectele în dinamica dezvoltării nie colectivele din care fac parte ceva. Și, n-avusesem posibilitatea tehnicii pe plan mondial. lucrările date spre studiu. în o asistență competentă presu- și Mihăilescu Florentina, Dineă să discutăm pe îndelete cu toți Panaitescu, Ana Popescu și Ana tr-un asemenea cadru nu este punînd oameni de înaltă cali — Probabil. în ace*t membrii celor doua grupe- O bo Brezean, auz realizat mai multe găție de idei, rezerve inepuizabi deloc de mirare să afli că te ficare din întreprindere și din proces specialiștii tineri lucrări cu rezultate foarte bune, care formează 40 la sută dintre care în prim plan se-si le de inițiative, de forțe crea mele cercetate de tinerii in afara ei, dar neapărat și invi din colectivele de creație tuează stabilirea unui model ma toare, gata să materializeze pro gineri se bucură de tratamen tați d 4 „SCiNTEIA TINERETULUI" pag. 4 ARTĂ — CULTURĂ JOI 23 APRILIE 1970 CUM------ ANCHETĂ Filmul., IDOLATRIZAM NOASTRĂ artă de (Urmare din pag. I) creația culturală, importantă sursă de făurire a concepției și caracterelor noilor generații. ior !") ce curs întristător poate lua această vocație. Consi- Privită din punctul de vedere al înclinației de care am derînd, înșă, naturală o specifică înclinație? a tineretului de vorbit, proprie tineretului, problema atitudinii față de mo V a căuta norme de conduită, de comportament și chiar de delul aies nu-și schimbă caracterul după zona de prove disciplină intelectuală în modele, credem că se impune pre niență a acestuia. Nevoia de model este aceeași atît în ca sinteză ? cizarea mai riguroasă a semnificațiilor acestei înclinații, zul însușirii conduitei unui mare cîntăreț, cît și în acela al precum și delimitarea nevoii de modele, de fetișizarea lor, imitării unui maestru al picturii de către tînărul său discipol. indiferent în ce domeniu s-ar produce. Este în joc, deci Și într-un caz și în celălalt gestul de subordonare exprimă însăși concepția despre modul în care tineretul trebuie să aceeași vocație a imitației care, însă, lipsită de criterii și De la apariția lui, cinema- matografului, ca montajul, de înțeleagă asimilarea, însușirea valorilor culturale. reflecție, riscă să transforme respectul datorat oricărei va tograful-artă — precizare pildă, sînt proprii și celorlalte Această asimilare are, ea însăși, pentru a putea fi reala, lori autentice în idolatrizare oarbă, în pierderea sentimentu absolut necesară și voit limi arte sub o formă specifică, nevoie de modele, de norme de înaltă conștiință și morali lui propriei identități, în epigonism. Granița între asimilarea tativă — a stîrnit nenumăra iar exemplele sale din litera tate, de devotament și înțelegere superioară. Tînărul vede obligatorie și epigonismul pernicios devine adesea foarte te controverse mai ales teore tură : Pușkin, Maiakovski, în învățătorul sau profesorul său — din școlile satelor și subțire. Cu atît mai mult, și aici, delimitările sînt necesare. tice, între cei care-l negau pe Milton; sau din pictură: Leo de o parte, și sprijinitorii lui nardo da Vinci sau El Greco orașelor noastre — pe acela carș-i îndrumează cu înțelep Privite din această perspectivă, operațiunile de evaluare și „Cărturarul" ciune însușirea, asimilarea valorilor cu care vine în contact. preluare a operei și creației culturale a celor dinaintea entuziaști, pe de altă parte. par să-i susțină teza. Exem de GHE. D. Necesitatea întemeierii u- plele se pot înmulți la ne Va trebui discutată, firește, chestiunea, atîtde ușor trecută noastră capătă o importanță și semnificație aparte. Din ANGHEL cu vederea, a modelelor de lîngă noi, vii, actuale. în munca felul în care este discutată de către istoria și critica de artă nei estetici a filmului, care să sfârșit. și instruirea sa, tineretul are în rață o galerie largă de figuri opera și personalitatea cuiva decurg, implicit, indicații față compenseze cît de cît com Concluzia ni se pare evi și creații ale contemporanilor noștri, constructori ai socia de care tineretul este sensibil. Preluarea în opere artistice, plexul de inferioritate al a- dentă : cinematograful, așa lismului, modele în plină mișcare și acțiune. în sfîrșit, pu în piese de teatru, bunăoară, a figurii unor înaintași (artiști, cestei arte fără muză, a fost cum îl cunoaștem astăzi, a e- tem spune că societatea însăși, cu toate compartimentele domnitori), capătă semnificația propunerii unor modele, resimțită de mulți „cineaști" xistat in sîmbure, ca virtua și mecanismele ei, în special pentru tineret, are o mare repere pe care tinerii le receptează. Dacă în unele cazuri încă din primii ani ai apari litate, în majoritatea formelor valoare modelatori©. Ea este, pe de o parte, ceea ce trebuie este vizibilă îndepărtarea de semnificația cea mai generală ției sale. artistice tradiționale. Doar să fie, un organism uman unitar, închegat, lucrînd în ve a modelului, în altele respectul îmbracă un soi de haină Dar în normele și principii mijlocul tehnic de redare a derea atingerii idealului socialist. Ea este, pe lîngă aceasta, naturalistă. Negarea, violenta ori nu, și adularea oarbă le lor, foarte multe pornite lui a apărut la începutul vea pentru categoria de oameni despre care vorbim, sursa tutu sînt două atitudini extremiste la fel de inacceptabile. în din entuziasm și pasiune ne cului nostru, eliberând în fond această artă de robirea ei se ror modelelor, constituie o enormă galerie umana pe care nici una din ele nu poate fi vorba de considerația și luci tăgăduită, unele dintre ele și zilnic tinerii o privesc, alegîndu-și conduite, valori, idei azi acceptabile, s-au strecurat culară, și dindu-i posibilita ditatea cu care se cuvine să asimilăm învățătura și creația pentru propria lor viață. Toate aceste aspecte ale proble credem, și unele definiții am tea să existe deplin și inde maticii modelului merită tot atîtea discuții speciale. Deo modelelor. Pe această temă își spun cuvîntul istorici, critici bigue, care au constituit și pendent, tnglobîndu-i și cel camdată, abordăm cîteva probleme ale atitudinii față de de artă, esteticieni, scriitori, critici literari, cititori. mai constituie încă sursa u- mai important atribut al ei nor erori în înțelegerea spe mișcarea. cificului artei filmului. Prin Filmul, socotesc, o deci • MIHAI UNGHEANU: film extrem de gustată este wes tre ele și cunoscuta definiție artă independentă, cu speci ternul ale cărui personaje au de a filmului ca o artă de sin fic propriu. venit în ultima vreme ambigui : teză ; născută deci dintr-un Dezvoltarea modernă a ști nu mai știm cine este urmărito amestec bine dozat, al pictu ințelor impune apariția unor rul și cine urmăritul, cine are și rii, cu literatura și cu muzica: științe noi, de frontieră, ce se cine nu are dreptate. Subtiliza rea Ciudat! Cu mult înaintea nasc într-un fel de zonă de westernului devine nefastă în apariției filmului teatrul fo hașură dublă, acoperind aria MODELELE DEPIND losea cuvîntul, mișcarea în tot mai largă a cunoașterii. producția de serie care reușește sa încurce totul : ambiguitatea devine echivoc. Unei seducții atît de puternice ca filmul pe aceste elocvent este cazul unor mari gînditoare și spune iubitei ver tipare nu i se poate răspunde de scriitori români transformați în suri cu nemiluita. Icoana de du DE SPIRITUL VREMII cît cu seducții la fel țle puterni fetiș, idolatrizați pînă la des zină a lui Eminescu nu se DE LA CINEAST $ ce care să ofere spectatorului pe figurare și denaturare. Un AU CUVÎNTUL ANTRENORII nâționslei de UtfcaF SELECȚIONABILILOR • TIMIȘ 1. Cum apreciați forma jucătorilor dv. selecționați în lotul re* Pregătirea „tricolorilor" la Pe V. Neagu l-am întîlnit, luni chipele de club s-a încheiat, o dimineața, în București. Cam Prezențe revelatorii prezentativ pentru Mexic ? dată cu ultima etapă a mini- surprins de subiectul anchetei returului campionatului. Cu a- noastre n-a ezitat totuși să ne CROSUL TINERETULUI și absențe nemotivate 2. Care mai sînt lipsurile „tricolorilor" asupra cârora Angelo ceastă ultimă secvență, fotba răspundă : liștii noștri acreditați'/ pentru 1. După venirea din Brazilia* Mexic, au intrat’ în* „<.atelierul" Duminică, 19 aprilie, s-a des Niculescu mai are de lucrat în perioada dinaintea loviturii de Em. Dembrovschi a acuzat o o- fășurat în 9 centre- de comună lvți Angelo Niculescu, în mod boseală ieșită din comun. In ul- începere de la Guadalajara ? exclusiv. Care a fost aportul din județul Timiș — Crosul ti antrenorilor de club la buna Ne-am obișnuit — și in mod sigur se va sta • CEI CIRCA 600 de concurenți vor sosi din neretului. Este vorba de : Re- pregătire a tricolorilor ? (De fapt tornici ca o tradiție frumoasă — ca anotimpul toate colțurile țarii cu două zile înainte de start caș, Gătaia. Chevereșul Mare, chestiunea în sine se tra primăverii să-l asociem, printre atîtea altele, în Timișoara și vor fi găzduiți la internatele Balint, Boldur, Bethausen, Gă- duce printr-o obligație profesio și cu întrecerea tinerească de mare anvergură — unor școli. Delegația fiecărui județ va fi pre vojdia, Traian Vuia și Făget. nală, o sarcină de mare răspun CROSUL TINERETULUI. Ieșirea tinerilor, a luată, după ritualul obișnuit, de la gară de către Au participat 38 de comune și au -fost reuniți la startul între dere, trasată de Federație, po mulțimilor de tineri, în aer liber, în natură să o organizație U.T.C, din oraș, desemnată anume trivit unui program judicios în facă mișcare» să alerge cu zburdălnicie și ambi în acest scop, care, pe timpul șederii în Timi cerilor, în total, peste 1000 de tineri. tocmit de comisia tehnică de se ție. Competiție de largă accesibilitate, ce se adre șoara, se va îngriji de realizarea unui program lecție.) * sează tuturor categoriilor de tineri, cu o mare bogat și variat pentru oaspeți. Ne-a surprins absența tinerilor din localități eu posibilități și Cum apreciază ei forma audiență, în special la elevi — primele două • LA ACEASTĂ a treia ediție a Crosului ti sportivă a propriilor elevi, ce ediții au reunit la startul etapei întîi, de masă, neretului participă, pentru prima oară, tineri tradiție în alergările de cros : Dudeștii Vechi, Biled, Tomești lacune și ce carențe în an cite un milion de participanți — ea se află, în crosiști din alte țări, cîte un concurent pentru samblul pregătirii fizice, tehni momentul de față, în plină desfășurare. Pe fiecare din cele 6 probe. Au confirmat parti și Victor Vlad de la Marina. Ab sențe, se subînțelege, nemoti ce, tactice și morale, mai evi agenda sportivă zilnică de lucru a organelor, ciparea sportivii din Cehoslovacia, se așteaptă dențiază jucătorii trimiși la lo organizațiilor și activiștilor U.T.C. e înscris avizul celor din Iugoslavia, Bulgaria etc. vate. tul reprezentativ, ce moda Și-au cîștigat dreptul să par ca obiectiv de primă urgență : CROSUL TI • LA ORA actuală se pregătesc numerele lități și posibilități de remedie NERETULUI. Pînă în prezent s-au desfășurat de concurs — care, așa cum se știe, rămîn spre ticipe la faza județeană tinerii — categoria 15—16 ani, fete — re a acestora întrevăd pentru întrecerile etapei de masă în numeroase orașe amintire participanților — și „se bat» medaliile perioada următoare? Deci, au și municipii din țară, și etapa a doua pe loca și insignele actualei ediții a Crosului tinere Ana Cozilec — Școala Darova, Liliana Lupulescu — Liceul Fă cuvîntul antrenorii „selecționa- lități. Etapa a treia, pe județ, va avea loc în tului. bililor» ! următoarele zile înccpînd do duminică, 26 apri • ÎN ZIUA întrecerii se vor arunca din avion, get, Viorela Lazar — Jebel; lie, iar finala pe țară, la 10 mai, la Timișoara. deasupra orașului Timișoara, zeci de mii de. Băieți : Ion Șelaru — Bethau- • STEAGUL ROȘU : Adama- Cei care rămîn poate surprinși că marea finală fluturași cu însemnele Crosului și îndemnuri sen, Vasile Borlovan — Boldur, che, Ivăncescu, Pescaru. Vașile Strîmbeanu — Panloc. VALENTIN STĂNESCU nu se desfășoară la București, ci în provincie, pentru victorie adresate concurenților. Pe Valentin Stănescu l-am menționăm că U.T.C. — inițiatorul și organiza • REPREZENTANȚI ai C.C. al U.T.C. și spe Categoria 17—19 ani : Fete ; timele etape a arătat o ascen Paraschiva Mucsi — Liceul Gă- „prins" sîmbâtă seara, după acel torul Crosului tineretului — a hotărît ca fiecare cialiști ai Federației, precum și colaboratori 2—2 cu F.C. Argeș, care pentru dentă revenire de formă, fără locali, au stabilit traseul Crosului în preajma ' taia, Lucia Moldovan — Liceul să atingă limitele posibilităților ediție să aibă loc într-o altă localitate, intr-un Făget, Minodora Grecu — Voi- echipa sa a ■echivalat cu o vic alt județ. De data aceasta privilegiul revine stadionului Politehnicii timișbrene, cu o bună torie. Volubilul antrenor al „se sale. Ghiță, după o eclipsă porțiune pe artera Vasile Pîrvan. teni ; Băieți : Mihai Merșan — comitetelor județean Timiș și municipal Timi C.A.P. Lenauheim, Trandafir cunzilor" tocmai își făcea ba cam lungă în ultimele etape șoara ale U.T.C.. Sintem încredințați că suc- • PÎNĂ ÎN PREZENT, în afară de cupele Radu — Liceul Gătaia, Roman gajele pentru Mexic, dar s-a a- și-a mai revenit. Calificativul — cesul va fi deplin. La ora de față — după cum și premiile obișnuite care le decernă în mod rătat gata să răspundă la an după turneul din Mexic unde oficial organizatorii primilor clasați, județelor Hațegan — C.A.P. Sudriaș. Se s-a arătat in cadrul ședinței Comisiei centrale niori : Mircea Helencu — Gă- cheta noastră. Gata e un fel de este luat de Valentin Stărțes- care a avut Ioc acum cîteva zile — pe malul care au acumulat cele mai multe puncte etc. — vojdia, Ștefan Dughir — I.Ă.S. a spune, pentru că imediat ce cu. Begăi se activează intens, se fac cu febrilitate numeroase organe sportive, sindicale și Recaș, Nicolae Bîtea — Coope a aflat întrebările a încercat să 2. Dembrovschi este deficitar pregătiri în vederea evenimentului sportiv de U.T.C., întreprinderi și instituții, ziare centrale rativa de consum Moștița Nouă, ne fenteze, cum făcea pe tim în ceea ce privește forța și lo la 10 mai. Dar iată, de altfel, cîteva amănunte. s-au oferit să acorde premii speciale. caporalul loan Drăghici — Gru puri celebrul său cuplu lones- virea balonului cu piciorul stîpg. pul de pompieri Timișoara. NEAGU — Rapid cu—Dumitriu... Deci, recomand să se lucreze cu 1. După revenirea din turne el în aceste două direcții. De ele efectuate, Adamache, Ivăn- altfel, carențele lui sînt cunos cescu și Pescaru și-au menținui cute mai de mult d® Angelo Ni> • JUDEȚUL MUREȘ forma foarte bună care i-a im culescu. pus selecționerului Angelo Nicu* I 0 ACȚIUNE A ZIARULUI NOSTRU lescu. • RAPID : Răducanu, Dan, Lu* pescu, Dumitru, Neagu. Doar o semi - etapă ? i- 2. Cunosc foarte bine planul ’ CUPA „SCÎNTEII TINERETULUI" LA ATLETISM de pregătire al „tricolorilor" Despre cei 5 feroviari nu am putut afla nici un amănunt, căci Ieri dimineața am asistat în cum la aceleași categorii vor antrenorul Marin Bărbulescu, municipiul Tg. Mureș la prima mai fi participanți.,. ,'f cealaltă... deși solicitat cu insistență, s-a jumătate a etapei a Il-a a Cro jumătate a etapei, a doua, tot , eschivat să răspundă întrebări sului tineretului. cu cîte 10 calificați la faza ju că practicarea disciplinei spor lor noastre, motivînd că obser Pe hipodromul din localitate dețeană din municipiul Tg. Mu tive cu cele mai multe și mai vațiile sale asupra . tricolorilor1* se adunaseră, peste 200 de elevi, reș, se vor număra cîte 20 la variate probe nu presupune giuleșteni au fost expuse antre de Ia școlile generale. Liceul e- fiecare grupă de vîrstă. Adică neapărat însușiri înnăscute, deo norului reprezentativei — Angelo conomic. Liceul industrial și vor deține neloial avantajul sebite, ea fiind la îndemîna Niculescu. Să fie oare așa de prezenței numerice covîrșitoare STARTUL Grupul școlar sanitar, ceilalți oricui. lung drumul de la „anonimat" participanți la cros •— restul ele într-o competiție cu drepturi e- 4. Atletismul este, de departe, la efemera „ieșire în față» In vilor, tineri din întreprinderi și gale de selecție pentru fiecare sportul cel mai complet, el stind cit să fi estompat și obligațiile instituții — fiind programați în localitate din județ. Cum însă la baza celorlalte discipline. El profesionale? Curios, conștient cursul după-amiezii în funcție nu vrem să umbrim victoria ti este, în fapt, o veritabilă școală probabil de gafă, ne-a ru de timpul lor liber- Această mo nerilor, îi amintim pe cei care a mișcării, prin care trebuie să gat, însă, să nu inserăm în dificare a programului de la re au ocupat locurile I în ordinea se da astăzi! treacă neapărat, orice sportiv ziar refuzul său, ci să o „scăl gulament este motivată de vre primelor categorii, băieți și fe de performanță. dăm" așa cum — zice dinsul — mea nefavorabilă din zilele pre te ; Joan Onuța, Dan Costea, 5. Ușurința cu care se pot or ne pricepem noi. Am „scăldat-p“ cedente. Timpul a trecut, iar Florina Ispâs, Sefbo26 'Viorica, Așa cum am mai anunțat, Iui de către mase tot mai largi această primăvară, începînd de bine, tovarășe Bărbulescu ? pentru dmhihică a fost deja a- Cei mai mulți eîștigători ai pri ganiza asemenea întreceri, fără ziarul nostru — consecvent în de tineri — instituie, sub egida la ora apariției acestor rînduri, să fie nevoie de investiții și a- nuhțata etapa județeană.,. melor locuri sînt de ia Școala reflectarea preocupărilor în sa, o competiție de masă denu se va încheia cu faza finală pe • U.T.A.: Domide. menajări speciale, de condiții PRIN URMARE... Coco Dum^! Crosul a avut un caracter ✓generală nr. 14, unde de „altfel, dreptate spre dezvoltarea acti mită „CUPA SCÎNTEII TINE municipiul București, urmînd greu de asigurat. competitiv pentru participant» s-a ținut și etapa Jr,ft. în reșt vității sportive de masă, în gă RETULUI LA ATLETISM», ca, anul viitor, în funcție de ex trescu la primele două categorii re neglijența organizatorilor fiind sirea unor noi modalități de destinată exclusiv elevilor. Pri periența ce vom acumula-o, de 6. Concursurile atletice de ma prezentate (15—16 ani și 17—19 adevăratul motiv al derogărilor stimulare a practicării sportu- ma ediție, ce se va desfășura în condițiile de-atunci, să-i dăm să se detașează in prilejuri mi 1. Flavius Domide se află în* ani). Concurenții au fost stimu de la regulamentul competiției. o amploare și may mare orga- nunate de a descoperi și pro tr-o formă sportivă foarte bună. lați de faptul că la etapa jude Așa că etapa de masă s-a in nizînd-o pentru toți elevii țării mova, pentru atletismul de per NICOLAE DUMITRESCU Rolul de „atacant rătăcitor" pe țeană s-a dat drept de partici tegrat de fapt în cele două părți și finalizînd-o astfel, cu etapa formanță — în clipa de față în care îl joacă acum în echipa pare pentru primii 10 clasați (și ale etapei pe localitate, al cărei pe țară. tr-un deficit, într-o penurie în pentru Mexic și pot să vă asi U.T.A. i se potrivește de minu nu numai pentru 5 cum pre bilanț complet nu îl putem rela Am dat curs tentativei noas grijorătoare — a unor elemen gur că îi va aduce pe toți — ne. < vede regulamentul). Credem că ta pînă la închiderea ediției tre încurajați de faptul că încă te de perspectivă, a unor talen deci și pe „ai mei» — în cea 2. Dacă în reprezentativă va nu e nimic rău dacă pînă aici ziarului. Regulamentul în perioada cînd se năștea a- te autentice. mai bună formă sportivă la în fi folosit vîrf, îi recomand lui nu s-a procedat ad-litteram, dar C. POGĂCEANU ceastă idee — și am împăr 7. Stimularea preocupării ti ceputul lunii iunie». Angelo Niculescu să lucreze cu tășit-o — un mare număr de nerilor, a elevilor de a-și ame • DINAMO ! Lucescu, Dumi- el la capitolul finalizare. Multe profesori de educație fizică din naja singuri, în curțile sau în trache, Nunweiller VI, Dinu, lovituri pe poartă cu picioruț și, competifiei școli, de antrenori și specialiști preajma școlilor, baze sportive Ghergheli, Deleanu. la centrările pe sus, cu capul. au salutat-o cu căldură și in simple proprii, cu piste pentru teres, fiecare venind cu un cu- alergări, gropi și sectoare de a- D. Nicolae-Nicușor, omul care • PETROLUL ; Mocanu. cursuri separate, Participarea vînt, cu un îndemn și o soluție runcări și sărituri, precum și de dă cei mai mulți jucători națio Competiția, care se adresează nalei și care, paradoxal, are Antrenorul C. Cernăianu, deșî TUTUROR ELEVILOR DE LA elevilor legitimați într-un con- pentru rezolvarea unor proble a impulsiona activitatea organi zațiilor U.T.C. din școli în di cele mai multe neplăceri (la ocupat peste măsură cu compo- curs în care ponderea cade pe me ce le ridica instituirea, or TOATE ȘCOLILE DIN CAPI ganizarea ei practică. Ulterior, recția organizării de întreceri și club, bineînțeles) din cauza a- nenții echipei naționale de ti TALĂ, este deschisă tuturor ca angrenarea începătorilor în acti după publicarea anunțului, am asigurarea spațiului necesar des cestei performanțe (fără ghili neret, a găsit răgazul să facă tegoriilor de școli și licee de toa vitatea atletică, se justifică prin primit numeroase scrisori care fășurării . acestora fie în urma mele), s-a arătat mult mai „în cîteva reflecții și despre... „ele te gradele și profilurile care au dorința de a evidenția și pe pro exprimau audiența largă de unor acțiuni proprii, fie soli țelegător". vul" (temporar) al lui Angelo elevi născuți între anii 1952—• fesorii de educație fizică cît și care se bucură o asemenea ini citând terenurile și bazele clu 1^ Dinu și R. Nunweiller se Niculescu. 1958. La întreceri pot participa țiativă precum și asigurării fer burilor ori asociațiilor sporti află într-o formă foarte bună. 1—2. Revenit din turneul din școlile lor, care au îndrumat deja ve, pe care să le utilizeze rațio atît elevii legitimați la atletism me din partea unor factori cu Lucescu și Deleanu sînt într-o Brazilia, titularul postului de elevii spre secțiile de atletism. răspunderi majore în domeniul nal, judicios, după up program formă mulțumitoare, dar, acest fundaș stînga, Mocanu, a avut sau la alte sporturi, cît și cei Categoriile de vîrstă stabilita sportului — Comitetul Munici riguros și să contribuie la buna lucru se datorește în mare mă o comportare din ce în ce mai care nu șînt legitimați, însă și pal București al U.T.C., CMEFS, lor întreținere. sură faptului că au fost acci bună, acegsta reflectînd forma și alții vor participa în con- sînt următoarele: Federația de atletism, Inspec Desigur, mai există și alte dentați. în aeeeași formă spor sa sportivă în ascensiune. Toată toratul școlar al municipiului argumente care pledează pen tivă se prezintă Ghergheli, fără lumea îi reproșează insă că, în PENTRU ÎNCEPĂTORI București, Ministerul învăță- tru inițiativa noastră. Unele țin însă ca el să aibă circumstan joc, are uneori accente dure și I mîntului, organele sindicale — de efectele propagandistice, alte țele atenuante ale Iui Lucescu că se aventurează în atac lăsîn- Categoria I, cei născuți în 1953—1954 1 că ne vor sprijini, moral le de crearea în cadrul marilor și Deleanu. în sfîrșit, Iui Dumi- du-și zona descoperită. Antreno rul lui și el însuși vor ști ce au Categoria Il-a, cei născuți în 1955—1956 și material, în transpunerea in ' colectivități de tineri a unui trache i se poate da^ calificati viață a ideii noastre. De bu climat favorabil practicării e- vul mulțumitor spre bine, cu de făcut. Categoria III-a, cei născuți în 1957—1958 nă seamă, pe acest sprijin con xercițiului fizic și a sportului mențiunea că se află pe un drum tăm în mare măsură, reușita sau de succesul de care se bucu care nu duce în altă parte de PENTRU LEGITIMAȚI organizării întrecerii atletice de- ră, în general, întrecerile spor cît,.. la forma care l-a consacrat. . pinzînd, în chip firesc, de a- tive organizate de ziare. M-aș 2. Cu Radu Nunweiller trebuie Categoria I, cei născuți în 1952—1953 portul acestor factori și a orga mai opri, succinț, doar asupra a să se exerseze trasul Ia poartă Categoria Il-a, cei născuți în 1954—1955 nismelor din subordinea lor. două lucruri ; a) Cupa Scînteii și schimbarea jocului de pe o Dar dincolo de aceste „im Categoria III-a, cei născuți în 1956—1957 tineretului la atletism va stabili, parte pe alta — doresc să nu fiu bolduri" — nu lipsite de însem campionii pe clase, școală, sec acuzat de imixtiuni — pentru a nătate cînd e vorba să faci pri Probele de concurs au fost ale care organizațiile U.T.C., asocia- tor, oraș, ș.a.m.d..pentru fiecare putea valorifica precizia pasei la mul pas — se raliază între anotimp al primăverii, al căror niare distanță pe care o pose se dintre cele mai accesibile și țiile sportive ale elevilor proas-* prinderii noastre explicații și nume, pînă la doborîrea recor dă. care nu necesită amenajări și pat constituite, ca și profesorii de argumente temeinice, raționale. durilor obținute de aceștia, vor La Dinu trebuie mărită viteza condiții speciale. educație fizică vor ști să atragă Fără pretenția de a spune lu sta, alături de fotografiile de reacție și perfecționată pasa. Pentru începători: Eleve — 60 întreaga masă de elevi la startul cruri noi ne permitem o ex- lor, la loc de mare cinste, Cu Ghergheli, Deleanu și Lu m. plat, săritura în lungime, să competiției și să trieze apoi din punere_ de motive, pe' puncte, b) noile asociații sportive ale cescu trebuie lucrat mai mult care să ateste, să dea o justifi ritura în înălțime, aruncarea fiecare clasă pe cei mai buni în elevilor, consiliile acestora — pentru asigurarea unei condiții care efortului pe care-1 vrem care se constituie în prezent — Imagine de la campionatele naționale de lupte greutății (3 kg) și 200 m. (cate tot acest interval. Etapa II, se fizice corespunzătoare unei com comun și să asigure pe oricine ne referim, bineînțeles, la Ca petiții de asemenea amploare ca goria III), 500 m. (categoria II) va desfășura pe sectoare, între că. în această acțiune, investi pitală, — vor avea prilejul unui cea din Mexic. în sfîrșit, cu sau 800 m. (categoria I): Elevi — 27 mai și 2 iunie. La această țiile de orice natură ar fi ele, prim examen care să ateste ca Dumitrache trebuie lucrat tot 60 m. plat, săritura în lungime, etapă vor putea participa 3 elevi nu-s în zadar. pacitatea și priceperea lor orga la capitolul pregătire fizică. săritura în înălțime, aruncarea din fiecare școală, la fiecare pro 1. Eficiența concursurilor de nizatorică. N-aș vrea însă să se înțeleagă greutății (4 kg. categoria III și 5 bă. Numărul de participanți poa masă în atragerea ținerilor la . ' După această pledoarie, înainte prin cele ce am spus că acești practicarea exercițiului fizic și de a trece la prezentarea unor patru jucători (GHERGHELI, kg. categoria II și I), 300 m. te fi mărit numai cu aprobarea a sportului, în trezirea intere în derbiul handbalistic: (categoria HI). 8Q0 m. (categoria organizatorilor și numai dacă prevederi ale regulamentului, nu DELEANU, LUCESCU Șl DU sului și formarea de deprinderi ne mai rămine de făcut altceva MITRACHE) nu mai au nevoie II), 1Q00 ni. (categoria I). performanțele obținute de elevii în acest sens, mergînd pînă la decît să adresăm, pe această ca de o pregătire tehnică... Pentru legitimați probele, în unei școli justifică aceasta. Eta crearea obișnuinței și necesită le, un apel către profesorii DINAMO STEAUA: 10-11 pa III, finala pe municipiul ții de a face mișcare în mod • DINAMO BACĂU; Dem- general, sînt aceleași cu urmă de educație fizică, către ce brovschi, Ghiță. toarele excepții la alergări : în București, — care la această pri diurn. lelalte cadre didactice și con CONSTANTIN CERNAIANU mă ediție va marca încheierea în 2. Atletismul este disciplina ducerile școlilor bucureștene, de Neobișnuit de mulți specta că băieții — mulți, foarte locul probei de 60 m. se va dis de bază în programul marilor tori Ia derby-ul «le handbal — mulți dintre ei colegi de „na puta 100 m. la toate categoriile, trecerii— va avea Ioc în ziua de olimpiade. a sprijini, cu fapta, cu inteligen atît la eleve cît și la elevi. De- 6—7 Iunie. La aceasta etapă vor ța și experiența lor, organizații a LA DUBROVNIK se desfă rivalitate spectaculoasă, de tra țională" unde au cunoscut ma 3. Accesibilitatea probelor a- șoară în prezent lucrările celui diție — dintre echipele Dina rele succes de la Paris — au asemenea, probleme de rezistență participa, la categoria începători, tletice : concret, acestea se pot le U.T.C. și asociațiile sportive de-al 34-lea Congres al Asociației mo și Steaua ! Gazdele au pier vexat cu ceva spiritul de fair- vor măsura 300 m. pentru ele primii 12 clasați la fiecare probă practica pe întreaga scară a ale elevilor, în organizarea e- Internaționale a Presei Sportive vele și elevii din categoria III, în etapa pe sector, iar la catego vîrstei, începînd cu primii ani, (A.I.P.S.). La congres participă dut la limită 10—11 (5—4) deci play. Jocul a fost —• dincolo de ■xemplară a întrecerilor „Cupei MERIDIAN 600 m. pentru eleve și 800 m- ria elevilor legitimați doar acei dacă vreți cu învățarea mer delegați din 31 de țări, printre s-a repetat „istoria" primului forța, ardoarea și tensiunea cu sului. Aici adăugăm și carac Scînteii tineretului la atletism». care și România. Pe ordinea de nțeci cînd steliștii fiind gazde care și-au disputat întîietatea pentru elevi la categoria II, și elevi care au reușit pînă atunci terul natural al întrecerilor de zi a lucrărilor figurează 19 punc 800 m. pentru eleve și 1 500 m. să îndeplinească anumite perfor Turneul U.E.F.A. te. printre care organizarea bi au pierdut și ei. Partida a fost — corect, atmosfera sportivă. atletism, exprimat prin aceea VASILE CĂBULEA rourilor de presă la campionatul extrem de disputată chit că A distonat arbitrajul — incom pentru elevi la categoria I. manțe standard prevăzute în re • AU FOST stabilite orașele mondial de fotbal și Jocurile ierarhia era întrucîtva stabilită petent, cu decizii exagerate, în școlile în care nu există po gulamentul competiției. Atît la care vor găzdui primele meciuri Olimpice de vară și iarnă, de la ale turneului final la fotbal Munchen și respectiv Sapporo. încă înainte de acest meci, în dictate anapoda — fără să in sibilitatea efectuării tuturor pro etapa II cît și' la etapa III se vor (juniori) pentru Cupa „U.E.F.A.». fruntea clasamentului aflîn- fluențeze rezultatul — prestat belor, la etapa pe clase se pot alcătui clasamente cu primii 12 După cum se știe, meciurile din • PESTE 166 000 de spectatori grupe voi* avea loc cu începere du-se colegii Iui Oțelea — 28 de Geo Popescu și Petre Țîrcu modifica întrucîtva distanțele la elevi clasați la fiecare probă a au urmărit pe stadionul „Wem probele de alergări, dacă profe începătorilor, și cu primii 6 cla Și acum, de la 16 mai în mai multe locali bley" din Londra meciul de fotbal de puncte (cu 2 jocuri mai pu mergînd pînă la acea rizibilă tăți din Scoția. In grupa D, echi dintre selecționatele Angliei și țin) față de cele 26 acumulate situație de a dicta o sancțiune sorul de educație fizică apreciază sați la elevii legitimați. Școala VOLEI pa Belgiei va întîlni în primul joc Irlandei de nord contînd pentru de elevii -lui Oprea Vlase. Cu și celălalt s-o anuleze spre stu că ele nu prejudiciază selecțio care va ocupa primul loc în cla turneele finale în orașul St. Johnstone echipa campionatul interbritanic. Pres narea celor mai buni la aceste >. samentul începătorilor, va cîștiga Poloniei, . României sau U.R.S.S. tând un joc de un bun nivel teh toate acestea am văzut un joc pefacția spectatorilor. Nu re (depinde ce echipă se va califica nic, fotbaliștii englezi au obținut bun, un spectacol frumos, un marcăm jucătorii cu cele mai probe. și Cupa oferită de ziarul nostru. Campionatul național de volei divizia „A“, masculin și feminin, din cele trei pentru turneul final). victoria cu scorul de 3—1 (1—0) derby pe drept cuvînț. E ade multe puncte înscrise pentru întregul concurs se va desfă De asemenea, vor mai fi oferite a ajuns în faza finală — turneele pentru desemnarea echipelor In aceeași grupă, la Hibernian, se prin punctele marcate de Peters șura în trei etape distincte. Etapa numeroase premii, în toate cele campioane. După cum se știe, la aceste turnee participă primele lecționata R. D. Germane va primi vărat, nu au abundat fazele că nici n-au fost: dacă temu patru echipe clasate. Iată și ordinea lor după consumarea celor replica echipei Greciei sau Tur (mi... 10), Hurst (min. 54) și și acțiunile de mare finețe, tul Gruia — a fost ținut ca-n I, pe clase și pe grupe de clase, trei etape ale competiției, atît 22 de etape : MASCULIN — Di namo (41 p, setaveraj 62—19) ; ciei. La competiție participă 16 Bobby Charlton (min. 80). Best a neașteptate,’ electrizante, dar clește — n-a reușit să înscrie care durează de la 23 aprilie și elevilor cît și profesorilor de edu Steaua (41 p, setaveraj 59—41) ; Ra pid (40 p) ; „Poli» Galați (38 p). echipe. Jocurile din grupe sînt înscris unicul punct al irlandezi pînă la 6 mai, este și etapa cea FEMENIN — Penicilina (43 p) ; Dinamo (42 p) ; Rapid (38 p, seta programate la 16, 18 și 20 mai. aceasta e o chestiune care ține mai mult de 3 puncte ? Și nu-i cație fizică din școlile care s-au veraj 55—22) ; „U“ Timișoara (38 p, setaveraj 53—30). Turneul Echipa învingătoare din fiecare lor. mai importantă. Succesul unei remarcat cu acest prilej. de evoluția handbalului în ge masculin va fi găzduit de orașul Timișoara, iar cel feminin se grupă se va califica în semifinale rău că în echipele noastre se școli în aceasta competiție de (23 mai), urmînd ca formațiile • PRIMII concurenți ai raliului neral — spre rigiditate, o luptă va desfășura în București, în sala Floreasca, începînd de astăzi, înmulțește numărul trăgători pinde în primul find de felul în SILVIU DUMITRESCU victorioase să se califice în finala automobilistic Londra-Ciudad de om la om și ce-i mai grav — 23 aprilie, pînă pe 29 aprilie inclusiv. Meciurile vor începe la programată la 27 mai pe stadio duritate. Ieri n-aș putea spune lor pe poartă. Mexico au sosit miercuri dimi orele 18,00 (tur) șî orele 17,00 (retur). nul „Hampden Park" din Glasgow. neață la Sofia. ANCHETĂ INTERNAȚIONALA UNIVERSITĂȚILE wirnu roseieă de Incidente violente EUROPEI in Camhotfgia Prof. dr. FRITZ ZERBST, RECTOR AL UNIVERSITĂȚII DIN VIENA wvarășel iwlae ceai/șesw Declarația ministrului de externe al Guvernului Revoluționar la adunarea festivă de la Moscova Provizoriu al Republicii Vietnamului de sud Responsabilitatea studentului La aproximativ 30 de rile represive și campania de te (Urmare din pag. 1/ de înțelegere și colaborare în nezuela, Agostinho Neto, pre km de orașul Pnom roare' dezlănțuite de autoritățile tre popoare. ședintele Mișcării Populare pen Penh, capitala Cambod- de la Phom Penh împotriva rezi- larități istorice și naționale, România se pronunță consec tru eliberarea Angolei (M.P.L.A.), giei, continuă să aibă loc denților vietnamezi din Cambod- câre generează în mod inevi vent pentru încetarea războiu Pierre Gensous, secretar general lupte între trupele cam gia. D-na Binh a arătat că, din pentru propria devenire tabil o varietate crescîndă de lui din Vietnam, pentru retra al F.S.M. bodgiene și forțele de re punct de vedere juridic, aceste forme și metode de transfor gerea trupelor Statelor Unite Participanții au fost salutați zistență populară, rela acțiuni constituie o încălcare fla de reprezentanți ai armatei sovie mare a societății Partidul Co ale Americii și asigurarea tează agențiile de presă. grantă a legilor internaționale ce rile — intelectual și material. care se grăbește peste măsură ; tice. Sigur câ o vizită într-o munist Român se preocupă dreptului poporului vietnamez asigură dreptul la rezidență. Gu Ne-am maturizat foarte devre vrea să obțină rapid totul de la Cuvîntul de închidere a fost universitate asupra căreia permanent de generalizarea de a hotărî singur asupra des Se menționează că cele mai vernul Revoluționar Provizoriu al me și am căpătat foarte viață. Și este o tendință încura rostit de Alexei Kosîghin. cîteva secole de existen practicii construcției socialiste tinelor sale. De asemenea, țara puternice ciocniri au fost sem Republicii Vietnamului de Sud tă și-au pus pecetea de riu sentimentul responsabilității jată de familie, mai ales. Poate Adunarea festivă s-a încheiat din țara noastră, studiind, noastră se pronunță pentru so nalate în regiunea Saang. — a subliniat ministrul de exter pentru propria persoană. de aceea sînt în Austria atât de în sunetele internaționalei. finitivă a prestigiului, totodată, experiența Uniunii luționarea, pe baze politice, De asemenea, incidente vio ne — cere încetarea imediată a Aceasta ar fi o explicație so puține familiile cu copiii multi. Cu prilejul Adunării festive co poate, singură, impresio Sovietice, a celorlalte țări so pașnice a conflictului din O- lente au avut loc în zona ora campaniei de arestări, asasinate cială, care condiționează amî- Eu vorbesc din experiență pro mune a C.C. al P.C.U.S., Sovie na, chiar dacă acum zi cialiste, progresele cunoașterii rientul Apropiat în spiritul Re șului Takeo, situat la o distan și persecuții declanșată împotriva durile clădirii ar fi cu to narea adolescenței mult peștD prie, dar inversă. Am cinci copii, tului Suprem al U.R.S.S. și So umane pe plan mondial, apli- zoluției Consiliulu* de Securi ță de 52 km de capitală. rezidenților vietnamezi, precum tul noi. Dar, în dialogul limitele posibile, adică a întin și cînd sînt atîți copii, ei se dez vietului Suprem al R.S.F.S.R., con cîndu-le în mod creator la tate din 1967. și asigurarea drepturilor legitime cu domnul Fritz Zerbst, derii perioadei cînd individul voltă altfel, la ei apare mai sacrată sărbătoririi centenarului condițiile României. Partidul comunist și poporul Ministrul afacerilor externe și ale acăstora. Totodată, ' Nguyen rectorul Universității din ia și nu dă. Există exagerarea pregnant și mai de timpuriu nașterii lui V. I. Lenin, Comite Garanția succesului luptei nostru își manifestă profunda conducătoarea delegației Guver Thi Binh a reafirmat că Guver Viena, am exclus din pe de a-i da totul. sentimentul de responsabilitate, tul Central al Partidului Co partidelor comuniste și munci solidaritate cu lupta popoare nului Revoluționar Provizoriu al nul Revoluționar Provizoriu spri rimetrul. întrebărilor noas — Ar mai fi și o altă explica se cresc unii pe ceilalți. Eu ca munist al Uniunii Sovietice a o- Republicii Vietnamului de Sud la torești, a slujirii cu devota lor împotriva imperialismului, jină lupta poporului khmer pen tre istoricul acestei insti ție, după cîte înțejeg ? părinte a cinci copii, nu mă ment a intereselor clasei mun colonialismului și neocolonia- ferit miercuri seara la Kremlin conferința de la Paris, Nguyen tru independența, suveranitatea tuții universitare. Ne-am — Nu distanțată de aceasta. simt obsedat de preocuparea citoare, ale poporului o con lismului. o recepție. Au participat condu Thi Binh, a denunțat în cadrul de a ie da bani mulți. Acolo cători de partid și de stat sovie oprit la una din temele Vedeți, copiii se nasc astăzi în stituie capacitatea de a aplica unei conferințe de presă, măsu- și neutralitatea țării sale. anchetei noastre : gene Austria — dar nu numai în unde sînt copii puțini, fotul e ■ Apreciind că ceea ce unește tici, veterani ai partidului, oa legitățile generale și principiile rația de studenți a pre Austria — cu o greutate mai altfel, familia devine sclava ca partidele comuniste este mai meni de știință și cultură, mare marxism-leninismului la con puternic și mai presus decit zentului. mare cu un kg față de odinioa priciilor copilului. dițiile concrete ale țărilor lor, șali și generali, delegațiile străi divergențele dintre ele, par ne sosite cu prilejul, manifestări ră, dentiția este mult mai rapi Mă îngrijorează dorința a- ținînd seama de adevărul că — Ceea ce apare șocant la dă, tineretul crește foarte înalt, tidul nostru promovează cu lor organizate cu ocazia sărbăto ceasta de comoditate — ne în revoluția și construcția so prima vedere, cînd îi observăm robust, dar dezvoltarea intelec toate partidele frățești relații ririi centenarului. spunea în continuare dl. prof. cialistă — ca în orice proces și medităm asupra tinerilor (și tuală nu evoluează, în același de colaborare. Nu trebuie să A luat parte delegația Parti Zerbst — dar, nu contest o rea obiectiv — generalul și parti observațiile mele se referă fi timp, cu aceeași rapiditate. De uităm niciodată cuvintele lui dului Comunist Român condusă litate, că avem o categorie im cularul formează- o unitate . rește la studenții austrieci), este ce? Știința n-a explicat. încă, Lenin că „divergențele din de tovarășul Nicolae Ceaușescu, portantă de tineri, profundă, dialectică, un tot inseparabil. tendința de prelungire, peste ori n-a explicat în med cores tre comuniști sînt de altă na secretar general al Partidului Co in Bolivia serioasă. Unii studenți ne cer să Evoluția lumii contempora datele stabilite de știință, a punzător. în mod cert, însă, tură decît divergențele cu duș- munist Român, președintele Con scoatem din știință tot ceea ce ne demonstrează că îmbinarea adolescenței — spune rectorul tendința familiei de a se îngriji manii“. în acest spirit, consi siliului de Stat al Republicii So stă la temelia ei, clasicul. A- armonioasă a intereselor na Universității din Viena. Și nu la modul extrem de partea ma derăm că dificultățile existen cialiste România. Autoritățile bolîviene au anun de presă că a ordonat ministru cești tineri vor să cunoască ționale cu cele internaționale lui afacerilor interne bolivian este vorba, în primul rînd, de terială a dezvoltării, mai exact te astăzi în mișcarea comunis Secretarul general al C.C. al țat descoperirea unui complot doar problemele actuale, noi, constituie o condiție hotărî- să ia toate măsurile pentru a o prelungire pe plan biologic. de hrană și îmbrăcăminte — tă și muncitorească au un ca P.C.U.S., Leonid Brejnev, i-a sa antiguvernamental. Ministrul de să le treacă rapid în revistă. toare pentru desfășurarea cu asigura plecarea din țară a lui Adevărul este — nu absolutizez, constituie o explicație. racter temporar, că ele pot și lutat cordial pe conducătorii sta- interne, Juan Ayoroa, a precizat Activitatea mea îmi permite succes a luptei revoluționare Antonio Arguedas, fostul mi dar fenomenul există — că ti — Desigur, domnule profe trebuie să fie depășite prin țelor socialiste prezenți, pe re că situația din țară se află în nistru de interne. Acesta s-a o observare a structurii spiri a partidelor comuniste și neretul, în ciuda condițiilor fa eforturile statornice ale tutu prezentanții partidelor comuniste întregime sub controlul guvernu refugiat la 8 iulie la ambasada sor, putem fi sau nu de acord tuale a tineretului și mărturisesc muncitorești, a operei de con vorabile de care dispune, se cu explicațiile ce se dau ma ror partidelor, desfășurate în- și muncitorești, ai organizațiilor lui. El a menționat că au fost Mexicană din La Paz, duuă ce că-l consider instabil, tocmai struire a socialismului și co tr-o atmosferă de principiali democratice și muncitorești, u- arestate opt persoane legate de o în luna iunie a fost victoma u- coace, se maturizează extrem nifestărilor care au loc în rîn pentru că ia prea ușor lucrurile. munismului. (Aplauze). nui atentat. de târziu, lată, de pildă, la fe dul tineretului, în lume. Trăim tate și stimă reciprocă prin rîndu-le noi succese în activita organizație de dreapta. în centrul politicii externe, în aceeași conferință de pre mei maturizarea atinge uneori totuși, într-o epocă în care-cu Sînt, la noi în Austria, îrw ‘ j respectarea strictă a normelor tea lor. Potrivit unor-surse, participan Fartidoilui Comunist Român și să, generalul Ovando Candia a vîrsta de 23 de ani, iar la băr noștințele vin în avalanșe spre în general, prea multe canale și principiilor de relații în ta la complot intenționau să de anunțat că guvernul bolivian guvernul țării noastre situează La 22 aprilie, Leonid Brejnev, clanșeze o lovitură de stat la 27 bați, 30. Mă gîndesc la maturi tineri, și vin pe canale extrem prin care sînt literalmente învă- tre partidele frățești, pe baza Alexei Kosîghin, Nikolai Podgor- reexaminează în prezent cazql țați cum să poată obține „to în mod consecvent prietenia, marxism-leninismului și a in aprilie, ziua cînd se împlinește zarea răspunderilor. Spre mi de numeroase, de foarte timpu nîi și alți conducători de partid ziaristului francez Regis De- tul", prin orice mijloace. Prea colaborarea și alianța frățeas ternaționalismului proletar, un an de la moartea, într-un acci- bray, și a pictorului argentinian rarea noastră, răspunderile ră- riu. N-ar fi normal să-i solicite, că cu toate țările socialiste. mîn pentru unii la stadiul ado deopotrivă, spiritual, căci ei au multe iilme, televizorul și un a- (zlplauze puternice). Ciro Bustos, deținuți de trei ani numit gen de carte îi învață Sensul fundamental al extin- , La Centenarul nașterii lui 1..2 7 7 Bamentos. lescent pînă mult prea târziu. rezervele fizțce să se întâlneas derii și perfecționării relațiilor lui V. I. Lenin din Piața Roșie. pentru participare la operațiu S-ar părea •— și așa ar fi nor că fără traume nervoase, cu cum se poate săvîrși o spargere Lenin, considerăm că cel mai nile de guerilă, ce se desfășoa perfectă, o crimă perfectă, cum dintre țările socialiste este în In aceeași zi, în fața mauso- ' • PREȘEDINTELE Boliviei, mal — ca după căsătorie, o aceste solicitări ? înalt omagiu pe care îl putem ră în Boligia. Șeful statului bo se poate obține acel totul ușor, tărirea fiecărei economii na aduce memoriei sale este de a leului a avut loc o manifestație generalul Ovando Candia, a a- asemenea adolescență prelun — Normal așa ar fi. Poate ționale, înflorirea fiecărei țări, livian a subliniat că guvernul gită să dispară, întrucît însuși există, vă spuneam, un dede pe calea delictului. Și mai este ne intensifica eforturile pen a tineretului din Moscova. nunțat în cadrul unei conferințe a fiecărei națiuni socialiste și, său doretșe să nu mai fie deți actul căsătoriei este un act res subt al explicațiilor științifice și altceva. Vîrsta aceasta include tru dezvoltarea multilaterală a și multă poză. Există o catego totodată, sporirea forței siste nuți politici în Bolivia ponsabil. Or, chiar cînd căsă pe care nu le-au dat încă cei patriei, înflorirea națiunii noas rie de tineri care vor să ni se mului mondial socialist. tre socialiste, pentru sporirea toria se realizează foarte tim ce trebuie să dea răspunsuri. puriu, maturizarea răspunderii impună, să ne arate, pe câi în același timp, țara noas contribuției Partidului Comu Cert este, însă, altceva — și nu se înfăptuiește concomitent, prea puțin demne, ce grozavi tră dezvoltă largi felații cu nist Român și a Republicii So prin aceasta revin la o idee de uneori nu apare nici atunci sînt ei, să ne determine să ne toate țările, fără deosebire de cialiste România la creșterea început. Tînărul nu este supus orinduire socială și politică. La cînd apar copiii. Personal, prin suficient la un efort intelectual. fie teamă de ei. Locuiesc lîngă forței sistemului socialist mon un parc și trebuie să trec seară baza relațiilor sale cu toate dial, a mișcării comuniste, a Tulburări la acest proces întârziat îmi ex Ne întoarcem din nou la como plic de ce la ora actuală înre ditatea vieții. Obișnuința și zba de seară pe aleile lui. Patru statele, România așează prin tuturor forțelor antiimperialis- gistrăm în Austria un mare pro terea altora pentru un trai lează pe acolo vreo treizeci da cipiile respectării independen te în lupta pentru libertate, ces de divorțuri, de instabilitate despovărat de griji se extinde și tineri cu haine de piele și mo ței și suveranității naționale, democrație, socialism și pace. în viața de familie. Căsătoria torete, care îi înspăimîntă pe egalității, dreptul fiecărdi po (Vii aplauze). asupra vieții intelectuale. El nu por de a-și hotărî singur des Pert of Spain presupune o maturitate și o răs este obișnuit cu greul, cu efor toți. Cînd trec eu, se face un Trăiască prietenia dintre culoar și liniște iar eu trec prin tinele, neamestecul în treburi pundere, or unii tineri, chiar tul da nici un fel. Am să vă dau le interne și avantajul reciproc poporul român și popoarele căsătoriți, rămîn în continuare un exemplu. Fac adesea ex tre ei nestingherit. De la în Uniunii Sovietice, dintre țări Atmosfera continuă să rămînă ceput le-am dovedit că nu 4nă — principii care se bucură de adolescenți și pasează în conti cursii alături de studenții vie- le și partidele noastre ! (Aplau impresionează ei, ca persoane o tot mai largă recunoaștere încordată la Port of Spain, ca nuare grijile căsătoriei lor, fa nezi, tineri de 18—20 de ani. ze prelungite). cu haine de piele și motoreta, internațională. pitala statului Trinidad-Tobago miliilor din care provin. într-un timp neașteptat de scurt, că nu mi-e teamă de ei. A IU România acționează cu con Trăiască unitatea țărilor so întrucît avem certă impre. ei se simt epuizați. Eu, nu. Și după incidentele violente de răspunde cu replica autorității, secvență pentru rezolvarea cialiste, a mișcării comuniste sia că interlocutorul găsea im să vă mai dau un exemplu. A marți, în urma cărora 2 persoane este, cred eu, o unealtă de edu prin mijloace pașnice a proble și muncitorești internaționale, plantată undeva, în afara gene devenit o practică curentă, pen cație. , Repet, nu absolutizez. melor internaționale litigioase, sub steagul atotbiruitor al și-au pierdut viața, iar alte șapte rației, bariera care întîrzie dru tru o mare categorie de tineri, Nu mi-ar da acest drept exem realizarea securității în Euro marxism-leninismului ! (Aplau an fost rănite. După decretarea mul maturizării răspunderilor să asimileze pe cale chimică, plele valoroase venite din pa, înfăptuirea dezarmării ge ze puternice). sociale, am încercat să-i aflu prin medicamente și întăritoare interdicției de circulație și a stării partea unui tineret interesat să nerale, îndeosebi a dezarmării părerea, să ajungem — aș spu de tot felul, forțe pentru un Trăiască lupta pentru pro de urgență spiritele s-au mai profite de anii consacrați for nucleare, stingerea focarelor ne — de la efect la cauză. examen, pentru o lucrare. Nu gres și pace în întreaga lume ! mației intelectuale. de conflicte și încordare în lu (Aplauze puternice, prelun calmat, dar un purtător de cu- — în epoca contemporană, pot accepta o viată intelectuală me, statornicirea unui climat gite). vînt militar a declarat că liniștea mai cu seamă familia, dintr-o pe bază de medicamente, mă Da, într-adevâr, nu trebuie sâ intenție inițial generoasă, îi so dezamăgește oboseala rapidă râmînem cu impresia câ recto U.R.S.S. — Complexul memorial V. 9. Lenin, inaugurat recent nu este pe deplin restabilită. ★ ★ licită prea târziu pe tineri în pe care o constat la studenți. rul universității vieneze, a arun la Ulianovsk Participanții la manifestațiile tr-un efort de responsabilitate înțeleg că dezvoltarea tehnicii cat o umbră nefavorabilă asu MOSCOVA 22. — Corespon mitetului Executiv Suprem al ce s-au desfășurat în ultimele personală, spunea domnia sa. va prelua în viitor încă multe pra tineretului în general. Tot dență de la Laurențiu Duță și Uniunii Socialiste Arabe (R.A.U.), ‘ zile în capitala Trinidad-Tobago Familia îi preia tânărului pînă din sarcinile omului, îi va ușu timpul ne-a făcut paranteze, ex- Silviu Podind: Adunarea festivă Mstislav Keldîș, președintele mult prea târziu unele răspun ra efortul, și mă gîndesc dacă plicîndu-ne că există și altfel și care s-au transformat în comună a C.C. al P.C.U.S., So Academiei de Științe a U.R.S.S., deri și preocupări, ținînd de aceasta va accentua în viitor de tineri, dar câ, ceea ce este vietului Suprem al UiR.S.S. și Rodney Arismendi, prim-secretar Pe drumurile ciocniri cu poliția, au cerut de propria devenire. Tînărului îi înclinația spre comoditate inte fenomen acum, ori este doar Sovietului Suprem al R.S.F.S.R., al C.C. al P.C. din Uruguay, misia guvernului Eric Williams, merge cam ușor... Am 60 de lectuală ori o va înlătura, dacă simptom, și tinde a deveni fe consacrată sărbătoririi centenaru Țoi En Ghen, membrii al Prezi acuzîndu-1 de incapacitate de a ani — continuă interlocutorul grijile oamenilor vor fi mai nomen îngrijorător, trebuie cu lui nașterii lui V. I. Lenin, a diului Comitetului Politic, secre nostru și, personal, n-am mari. Nu știu, vom vedea. noscut și relevat. continuat miercuri în sala Con rezolva numeroasele probleme e- tar al C.C. al Partidului Muncii trăit situația aceasta, de a-mi — Dupâ cîte* am înțeles, aveți Altminteri, apreciază acest ti greselor din Kremlin. din Coreea, președintele Pre luptei antifasciste conomice și sociale ale țării. fi foarte ușor. Am impresia, ori sentimentul câ tineretul trăiește neret care „est© surprinzător de Lucrările au fost conduse de zidiului Adunării Populare Su Poliția a arestat în tot acest mai de grabă certitudinea, că prea lent, n-are dinamismul ne Alexei Kosîghin, membru al Bi solidar, atât de săritor cînd via preme al R. P. D. Coreene, timp aproximativ 15 persoane și generația mea și-a asumat sin cesar, n-are înclinații spre roului Politic al C.C. al P.C.U.S., Shripat Amrit Dange, pre MOTO-ȘTAFETA „DRAPELUL VICTORIEI" gură grija propriei deveniri. Ca sacrificiu. ța o cere". președintele Consiliului de Miniș- - ședintele Consiliului Național al în prezent sînt în căutarea altor să ajung ceva a trebuit să fac — Nu, nu în totul trăiește tri al U.R.S.S. P.C. din India, Vladimir Bakarici, ÎN UNGARIA lideri care au inițiat demonstra- un mare efort pe toate planu prea lent. Există un domeniu în LUCREȚIA LUSTIG Au luat cuvîntul Lidia Fotieva, membru al Biroului Executiv al vechi membru al P.C.U.S., Prezidiului U.C.I., Max Reimann, Ho Xuan Son, membru al secre prim secretar al C.C. al P.C. din tariatului C.C. al F.N.E. din Germania, Evgheni Tiajelnikov, Prin telefon de la trimisul nostru Ovidiu Păun gen. Lovell a precizat că a per Vietnamul de sud, Osvaldo prim-secretar al C.C. al Komso- ceput zgomotul exploziei și a Dorticos Torrado, membru al Bi molului din U.fl.Ș.S. observat emanațiile de gaz. „In In Piața Libertății din Bu fehesrar, Varpalota șî‘Balaton- tr-adevăr, ne aflam în fața unei roului Politic și al Secretariatului Participanții Ta adunarea festi dapesta s-a dat startul în cea fiired. La întâlnirea cu tinerii probleme serioase. „Pămîntul“ C.C. al P.C. din Cuba, președin vă au fost salutați de un grup de a doua etapă a motoșîafe- din Balatonfuzbo, Dorin Lăn- ne-a comunicat că singura posi tele Republicii Cuba. de pionieri din Moscova. tei internaționale a tineretului crănjan, activist al C.C. al bilitate de a supraviețui este tre Primit cu vii aplauze, a luat După-amiază, au luat cuvîntul „Drapelul Victoriei". Prima U.T.C. a transmis salutul fră cerea în modulul lunar", a rea 'cuvîntul tovarășul Nicolae Dolores Ibarruri, președintele • PENTRU prima In sala Gurzenich clin Koln, tenie Japonia-România. Cursul mintit Lovell. fază a ștafetei s-a desfășurat țesc al tineretului român și a luna octombrie 1967, Partidul Ceaușescu, secretar general al ale cărei tradiții de cultură se este condus, ca și în anii pre- ..Rezervele de apă la bordul P.C. din Spania, Haled Bagdaș, anul trecut pe traseul Mosco subliniat semnificația ștafetei laburist din Marea Britanie se îngemănează cu însăși istoria Partidului Comunist Român, pre secretar general al C.C. al P.C. cedenți, de doamna Michiko modulului lunar erau foarte re va — Varșovia — București — care evocă luptele duse pen află în frunte in ceea ce prive străvechiului oraș de pe Rin, a Yoda, traducătoarea în limba ședintele Consiliului de Stat al Sirian, Orlando Millas, membru duse", a reamintit Swigert, „Nu Sofia, prilejuind, de-a lungul tru zdrobirea fascismului. ște preferințele alegătorilor. avut loc marți vernisajul expo niponă a romanului lui Liviu ne-am permis să le folosim, fi Republicii Socialiste România. al Comisiei politice a C.C. al Conform unui sondaj efectuat a peste 3 500 km, numeroase în fiecare localitate trece ziției de partituri muzicale, lu Rebreanu „Răscoala". indcă aveam nevoie de ele pen Au luat apoi cuvîntul Gus P. C. din Chile, Alvaro Cunhal, de Institutul Harris și publicat crări de muzicologie și discuri întîlniri cu tineri din țările rea ștafetei e așteptată cu tru a asigura funcționarea sis Hali, secretar general al P.C. din secretar general al P.C. Portu miercuri de „Daily Express*1, în românești. Tipăriturile expuse străbătute, vizite la monumen flori și aplauze. Grupuri de „Apollo-13" un temelor de răcire. Iată de ce S.U.A., U. M. Kavun, președinte ghez, Jeronimo Arnedo Alvarez, cazul în care acum ar avea loc reprezintă atît o selecție de m-am întors la bordul cabinei tele eroilor războiului antifas pionieri și tineri agita stegu- alegeri, laburiștii ar beneficia le colhozului „Congresul al secretar general al C.C. al P.C. lucrări- muzicale create în Ro de comandă și am pus în func cist, diferite alte acțiuni tine lețe și fanioane cu, însemnele de 46 la sută. Sondajul efectuat mânia în ultimii 25 de ani, cit „zbor nenorocos"? țiune o. parte a sistemului de XXlI-lea al P.C.U.S." din Ucrai 'djn Argentina, Nuhak Fumsavan, în luna martie a.c. indica 49 rești. de stat ale țărilor participante. și compoziții scrise cu mai climatizare a modulului care a- na, Giancarlo Pajetta, mem în numele frontului patriotic la sută din voturi în favoarea multe decenii în urmă. bru al Biroului Politic și al Di din Laos, Friedl Furnberg, La mitingul din Piața Li Komlo, Pecs, Harkanyi, Bo- In marele amfiteatru al sigură o temperatură între 18 conservatorilor. Expoziția a stârnit un viu in Centrului spațial de la și 20 grade șl umiditate relati recțiunii P.C. Italian, Jumjaaghiin membru al Biroului Politic al bertății, sute de tineri din Bu jo, Szeged. în apropierea a- teres în rîndurile publicului de dapesta au înconjurat cu căl cestui din urmă oraș, un mic Houston a avut loc o pri vă normală. In acest fel am ob Țedenbal, prim-secretar al C.C. C.C. al P.C. din Austria, Meir VIENA: Politica specialitate, care a felicitat căl mă conferință de presă a/ ținut apa necesară", a adăugat al P.P.R.M., președintele Consi Vilner, secretar general al C.C. dură și entuziasm coloana mo- monument cinstește amintirea duros pe organizatori și. a soli echipajului „Apollo-13". el. celor 912 ostași români care liului de Miniștri al R. P. Mon al P.C. din Israel, Jesus Faria, tocicliștilor care poartă drape citat reprezentanților Uniunii Pentru astronauți cel mai im lele de stat ale țărilor repre în octombrie 1944 au căzut noului guvern compozitorilor din România pu Timp, de o oră și un sfert. portant aspect al zborului l-a gole, Aii Sabri, membru al Co- secretar general al P.C. din Ve- nerea în vînzare în R.F.G. a zentate în această acțiune : aici în primele lupte pentru Noul guvern austriac, condus James Lovell, Fred Haise și constituit cooperarea cu tehni Bulgaria. Cehoslovacia, R.D. izgonirea fasciștilor de pe teri unui număr cit mai mare de Jack Swigert, au răspuns între cienii de pe Pămînt, cooperare de cancelarul Bruno Kreisky, a discuri și partituri cu lucrări Germană, Polonia, România, toriul Ungariei. Despre con depus marți după-amiază jură- ale creatorilor noștri. bărilor ziariștilor și cu ajutorul care a permis rezolvarea difici U.R.S.S. și Ungaria. Csirik tribuția României la elibera mîntul în fața Președintelui Re unor machete, au dat ample ex- lelor probleme ridicate de acest Andras, prim secretar al Co rea țării prietene, la înfrînge- publicii, Franz Jonas. în cursul plicațiii asupra desfășurării dra neobișnuit zbor spațial. O delegație a conducerii Uni maticului lor zbor spațial. RELUAREA CONVORBIRILOR mitetului orășenesc Budapesta rea fascismului, vorbește în serii, a avut loc prima ședință „Deși nu sînt superstițios, a a cabinetului. unilor de tineret (Landesjugen- După ce a făcut o scurtă tre spus Lovell, sînt de părerea i- al K.I.S.Z. a exprimat, în nu fața a peste 5 000 de locuitori Intr-o declarație făcută pre dring) din Baden-Wurtemberg cere în revistă a zborului înce talienilor care afirmă că numă mele tineretului budapestan, din Szeged, colonel în rezervă sei, Rudolf Kirchstchlager, mi (R. F. a Germaniei) se află în put sîmbătă 13 aprilie, Lovell a rul 13 nu poartă ghinion. Aș pu respectul sincer cu care e cins Costache Mîndru, veteran al nistrul de externe, a relevat că vizită în Polonia, la invitația arătat că auzind explozia produ tea spune că în evoluția zboru POLONO VEST-GERMANE tită aici memoria ostașilor so războiului antifascist. politica externă a țării nu va Asociației combatanților pentru să în compartimentul de servi lui „Apollo-13'* au existat cîteva libertate și democrație. Delega VARȘOVIA 22. — Corespon tie a.c., tot în capitala poloneză. vietici, români, iugoslavi, bul Ne continuăm drumul spre fi modificată, continuitatea ei ciu al cabinei de comandă a cre momente care l-au făcut să fie întemeindu-se pe principiul ția acestor organizații, for zut la început că este vorba de departe de ceea ce s-ar putea dentul Agerpreș, Iosif Dumitraș- Convorbirile se desfășoară în ve gari, ai celorlalte armate par Szolnock, un alt punct pe mată din acf’viști ai unor uni ticipante la coaliția antihitle- harta Ungariei în care acum neutralității permanente a Aus o glumă a lui Haise. Ceva mai numi un „zbor nenorocos". Cred cu, transmite : La sediul Ministe derea normalizării relațiilor poli triei. El a precizat că Austria uni, asociații și organizații de devreme, acesta făcuse intr-ade că dacă explozia ar fi avut loc în rului Afacerilor Externe al R. P. tice dintre cele două țări. ristă, care au căzut în luptele 25 de primăveri, sute de ostași va continua eforturile sale în tineret și sportive, a avut o se văr o glumă dar în momentul timp ce ne întorceam de pe Lună Polone a început miercuri runda Delegația poloneză este con pentru eliberarea Ungariei. români au căzut în lupta vederea realizării unui acord rie de întîlniri și a stabilit con exploziei „fața lui avea o mină nu am mai fi puiuț reveni pe tacte cu reprezentanți ai orga ,a treia a schimbului de păreri dusă de Jozef Wiriiewicz, adjunct Coloana străbate străzile pentru alungarea trupelor hi- economic cu Piața comună. La care dădea să se înțeleagă că de Pămînt". Intr-adevăr, fără mo Budapestei, salutată de nume rîndul său, cancelarul Bruno nizațiilor de tineret din R. P. data asta nu el este vinovat de dulul lunar această „barcă de politice dintre reprezentanții gu al ministrului afacerilor externe, tleriste. Peste tot sîntem în Polonă. vernelor R, P. Polone și R. F. a iar cea vest-germană de Georg roși locuitori ai orașului. Tre Kreisky a arătat că guvernul va cele petrecute**. Primul lucru pe salvare", cabina de comandă nu cem apoi prin : Tatabanya, tâmpinați cu căldură, cu deo supune spre dezbatere Parla care l-au observat cei trei as- Germaniei. Primele două întîlniri Ferdinand Duckwitz, secretar de La Tokio s-a deschis un nou ar mai fi putut fi ghidată și nu Veszprem, Alba Regia, Szekes- sebită prietenie. mentului „un program de mari tronauți a fost scoaterea din anterioare au avut loc, după cum stat în Ministerul de Externe al reforme în toate domeniile vie^- curs de limbă romînă, al 17-lea funcțiune a bateriei de alimen ar mai fi fost realizată ameriza se știe, în lunile, februarie și mar- R. F. a Germaniei. ții sociale". organizat de Asociația de prie tare cu energie electrică și oxi rea. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA î București. Piața „Scînteil’. Tel. 17.60.10. 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile poștale șl difuzoril din întreprinderi șl institutiL Tiparul 1 Combinatul poligrafic „Casa Scînteli*