Strategia De Dezvoltare Durabilă a Raionului Căuşeni

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI

2012-2022

APROBAT Prin Decizia Consiliului Raional

Nr. ______din ______2012

Document realizat cu suportul Consiliului Raional Căuşeni Sprijin Autorităţilor Publice Locale din comunităţile raionului Căuşeni pentru elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Durabilă în manieră participativă bazate pe Drepturile Omului şi Egalitatii de Gen

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

CUPRINS:

Nr d/o Denumire Pag CAPITOL 1 INTRODUCERE 5 1.1 Derularea proiectului – momente cheie 5 1.2 Metodologie 7 1.3 Echipa de lucru 11 1.4 Abrevieri 12 CAPITOL 2 ACTUALITATE – PRIVIRE GENERALĂ 14 2.1 Profilul socio-economic al raionului Căuşeni 14 2.1.1 Date generale 14 2.1.2 Amplasarea geografică 17 2.1.3 Conectivitate, accesibilitate şi infrastructură 18 2.1.4 Demografia 19 2.1.5 Dezvoltarea economică 20 2.1.6 Capacităţi instituţionale raionale 26 2.1.7 Infrastructura de afaceri 37 2.1.8 Angajamente de finanţare existente 37 2.1.9 Evoluţia economiei raionului Căuşeni în contextul actualei crize 43 economice CAPITOL 3 ADMINISTRAŢIA 43 3.1 Consiliul Raional Căuşeni 43 3.2 Raionul Căuşeni 46 CAPITOL 4 DEZVOLTAREA ECONOMICĂ 50 4.1 Sectoare dominante 50 4.1.1 Agricultura şi industria alimentară 50 4.1.2 Producţia industrială 59 4.1.3 Industria meşteşugurilor 61

4.2 Situaţia infrastructurii fizice 64 © Centrul Informaţional Tighina, 2012 2

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Nr d/o Denumire Pag 4.2.1 Infrastructura rutieră 64 4.2.2 Infrastructura feroviară 65 4.2.3 Infrastructura de utilităţi 65 A Servicii de furnizare a apei. Sistemul de canalizare 65 B Alimentarea cu gaze naturale 73 C Servicii de furnizare a energiei termice 74 D Infrastructura de comunicaţii 75 CAPITOL 5 POPULAŢIA, RESURSELE UMANE ŞI PIAŢA MUNCII 75 5.1 Populaţia 75 5.2 Servicii sociale 81 5.2.1 Infrastructura educaţională 81 5.2.2 Infrastructura de sănătate 93 5.2.3 Cultura 107 5.2.4 Protecţia socială 125 5.3 Locuinţe 134 5.4 Piaţa muncii 137 CAPITOL 6 MEDIUL AMBIANT 141 6.1 Starea calităţii atmosferei 144 6.2 Starea apelor de suprafaţă şi subterane 144 6.3 Starea solurilor 146 6.4 Starea pădurilor 148 6.5 Gospodărirea deşeurilor urbane / rurale 150 6.6 Zone critice privind deteriorarea calităţii mediului 153 pe teritoriul raionului 6.7 Rezervaţii naturale 157 CAPITOL 7 POTENŢIALUL CULTURAL-TURISTIC 158 CAPITOL 8 ANALIZA SWOT A DEZVOLTĂRII SOCIAL ECONOMICE A RAIONULUI 162

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Nr d/o Denumire Pag 8.1 Puncte tari 162 8.2 Puncte slabe 163 8.3 Oportunităţi 166 8.4 Pericole 167 8.5 Concluzii 168 CAPITOL 9 CADRUL GENERAL AL STRATEGIEI 171 9.1 Viziunea, obiective strategice şi generale de dezvoltare 171 CAPITOL 10 IMPLEMENTAREA ŞI MONITORIZAREA STRATEGIEI 179 10.1 Implementare şi monitorizare 179 CAPITOL 11 PLANUL DE ACŢIUNI 190 11.1 Obiectiv strategic: Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice şi 190 sociale 11.2 Obiectiv strategic: Dezvoltarea unei economii diversificate 200 11.3 Obiectiv strategic: Dezvoltarea turismului prin valorificarea potentialului 206 turistic local 11.4 Obiectiv strategic: Protecţia mediului şi îmbunătăţirea calităţii vieţii 209 11.5 Obiectiv strategic: Dezvoltarea resurselor umane şi consolidarea 214 capacităţilor administrative CAPITOL 12 COERENTA ŞI CONFORMITATEA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE 217 ANEXE 227 1 Lista ONG-urilor din raionul Căuşeni 227 2 Investiţii atrase în raion în perioada 2009 - 2011 238 3 Lista consilierilor raionului Căuşeni 243 4 Serviciile desconcentrate în raionul Căuşeni 246 5 Întreprinderi agro-industriale din raionul Căuşeni 249

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

1 Introducere

1.1. Derularea proiectului – momente cheie

26/04/2012 Semnarea contractului cu Consiliul Raional Căuşeni pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Raionului Căuşeni 26-28/04/2012 Expedierea chestionarelor de evaluare pentru Autorităţile Publice Locale din raionul Căuşeni cu privire la necesităţile şi problemele localităţii Mai-august 2012 Vizite de lucru în localităţile raionului. Suport în completarea chestionarului Septembrie 2012 Organizarea audierilor publice cu diferite categorii sociale ale populaţiei în fiecare localitate din raion Iunie-septembrie Procesul de procesare a datelor statistice colectate din 27 localităţi din raion relevante pentru analiza situaţiei curente Octombrie 2012 Finalizarea Strategiilor de Dezvoltare Durabilă Locală Noiembrie 2012 Demersuri oficiale către Secţii, Direcţii şi Servicii desconcentrate pentru prezentarea informaţiei relevante pentru perioada de 3 ani 10/12/2012 Formarea grupului de lucru din reprezentanţii Departamentelor/direcţiilor Consiliului Raional Căuşeni, Comitetul de Dezvoltare al Raionului (CDR), creat prin dispoziţia Preşedintelui raionului 11/12/2012 Întîlnirea de lucru cu CDR, definitivarea priorităţilor de dezvoltare a Raionului Căuşeni 07, 11-14/12/2012 Organizarea audierilor publice cu reprezentanţi ai: Consiliului raional Căuşeni, serviciilor desconcentrate în raion, societăţii civile, primarilor 15-20/12/2012 Analiza finală a Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Raionului Căuşeni de către Business Consulting Institute 20/12/2012 Semnarea actului şi predarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Raionului Căuşeni

Consiliului Raional Căuşeni © Centrul Informaţional Tighina, 2012 5

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Dezvoltarea durabilă a Raionului Căuşeni reprezintă o prioritate de dezvoltare strategică prin eliminarea barierelor/problemelor cu care se confruntă şi crează cale deschisă către un viitor mai bun. Strategia de dezvoltare durabilă a raionului (SDDR) reprezintă un instrument participativ, ce are drept scop asigurarea progresului economic, echitabil pe plan social, protejând, în acelaşi timp, resursele şi mediul pentru generaţiile viitoare. Este un demers pe termen lung, un proiect de viitor. Este viziunea viitorului comunităţii, viziune împărtăşită la nivel raional şi transpusă în obiective complementare şi interdependente şi planuri de acţiune concrete. Acest cadru de referinţă este menit să faciliteze luarea deciziilor la nivel raional cu implicarea factorilor locali. Nu este doar un plan de acţiuni şi nici un plan gravat în piatră, ci poate fi evaluat periodic şi astfel îmbunătăţit în mod continuu.

SDDR este fundamentată pe o analiză relevantă a stării existente a comunităţii (inclusiv a localităţilor din raion). Această analiză a resurselor de care dispune raionul va releva punctele tari şi punctele slabe ale raionului şi mediului ei, oprtunităţile de dezvoltare şi posibilele riscuri ce trebuie evitate sau minimalizate. Este important, de asemenea, că obiectivele definite se încadrează în perspectivele de dezvoltare cuprinse în planurile de dezvoltare regional şi naţional.

Scopul acestui program este de a înzestra autorităţile publice raionale şi locale cu un document de planificare a creşterii social-economice, de dezvoltare a capitalului uman printr-un sistem performant de asistenţă socială şi de susţinere a unui mediu ambiant sănătos în cuprinsul raionului. Programul conţine un set de priorităţi pentru toate domeniile, prin care, direcţia prioritară de dezvoltare pe termen mediu, va fi asumată în egală măsură de către toate autorităţile raionale şi locale din teritoriu. Întru realizarea obiectivelor strategice pentru toate domeniile este întocmit un plan de acţiuni cu termen de realizare şi responsabili de executare.

În acest context este foarte important să remarcăm că raionul Căuşeni are resursele, capacităţile, potenţialul economic, uman, administrativ, asociativ şi o infrastructură avantajoasă (intersecţia principalelor comunicaţii de transport auto şi feroviar) pentru a se impune să devină un important centru de dezvoltare în regiune, astfel încît prin diverse proiecte pilot resursele se doresc a fi îndreptate către acesta pentru o multiplicare ulterioară a dezvoltării.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

SDDR Căuşeni reprezintă un document complex elaborat în cadrul acţiunii Sprijin APL din comunităţile raionului Căuşeni pentru a elabora Strategiile de dezvoltare durabilă în manieră participativă bazate pe drepturile omului şi egalitate de gen. Proiectul este implementat de către Centrul Informaţional Tighina (ONG) şi este realizat cu suportul financiar din partea Consiliului Raional Căuşeni.

1.2. Metodologie

Metodologia de lucru respectă logica elaborării oricărei strategii:

1) Diagnosticul teritoriului, bazat pe datele existente şi realizat cu implicarea responsabililor pe domenii. Această analiză, ce conţine o dimensiune tematică dar şi una integrată, a servit drept material de lucru grupului de lucru format din raion.

2) Analiza SWOT evidenţiază punctele forte şi dimpotrivă slabe, oportunităţile şi riscurile rezultate din diagnosticul teritoriului.

3) Strategia propriu-zisă conţine obiectivele generale şi specifice de dezvoltare. Acestea sunt măsurabile în termeni de timp, relevanţă şi rezultate concrete.

4) Planul operaţional conţine acţiunile concrete de întreprins pentru atingerea obiectivelor specifice de dezvoltare stabilite în Strategie.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Principalele etape ale procesului de elaborare a Strategiei 1. Discuţii cu administraţia Vizita de informare la administraţia raionului în scopul stabilirii contactelor raionului cu privire la iniţiale cu reprezentanţii Consiliului Raional responsabili de lansarea şi planul preliminar de coordonarea procesului de planificare strategică şi familiarizării acestora cu lucru metodele şi termenii procesului de planificare participativă.

2. Constituirea grupului Creat şi instituţionalizat prin dispoziţia Presedintelui Raionului Comitetul de de lucru Dezvoltare al Raionului (CDR), care îşi asumă responsabilitatea pentru elaborarea planului strategic, precum şi coordonarea activităţilor de implementare, monitorizare şi evaluare a Strategiei de Dezvoltare Durabilă a raionului. Efectuată delegarea responsabilităţilor pentru fiecare membru al CDR. Acest grup este format din reprezentanţi care deţin pregătirea necesară, ai actorilor locali implicaţi în procesul de elaborare a Strategiei.

3. Identificarea actorilor Pe lîngă reprezentanţi ai administraţiei raionale, la elaborarea Strategiei locali care vor fi sunt implicaţi şi reprezentanţi ai sectorului privat şi ai cetăţenilor localităţii implicaţi în procesul (APL-uri, ONG-uri, organizaţii comunitare şi grupuri de interese din sectorul de elaborare a privat, alţii). Strategia de Dezvoltare este elaborată în parteneriat şi cu Strategiei participarea tuturor actorilor locali cărora li se adresează.

4. Identificarea viziunilor Aceste viziuni se referă la aspectele prioritare care trebuie abordate şi a actorilor raionali beneficiilor care pot fi obţinute ca urmare a implementării Strategiei de Dezvoltare Durabilă Raională. 5. Proce sarea datelor Procesate datele colectate ce ţin de necesităţi şi priorităţi de dezvoltare a profilului raionului raionului pentru ultimii 3 ani din toate localităţile din raion: potenţialul socio-uman, economia locală, starea mediului ambiant, capacitatea instituţională.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

6. S eminar de instruire a Prezentare privind etapele procesului de elaborare a Strategiei, formularele membrilor Comitetului şi procesele-verbale ce urmează să fie completate, procedurile de lucru şi de Dezvoltare al divizarea responsabilităţilor în cadrul CDR. Raionului 7. Crearea şi întrunirile Create 5 focus-grupuri cu reprezentanţi din toate unităţile adminisrativ- focus-grupurilor teritoriale din raionul Căuşeni. Identificarea celor mai grave probleme comunitare care urmează să fie soluţionate, formate din CDR şi 10-15 persoane din diferite domenii: 1. funcţionari publici şi aleşi locali, 2. conducători ai instituţiilor publice şi sociale, 3. ONG-uri, 4. primarii localităţilor din raion, 5. specialişti din diverse domenii de activitate. Toate actele (procese verbale ale focus-grupurilor) completate şi transmise reprezentanţilor Comitetului de Dezvoltare al Raionului pentru analiză.

8. Elaborarea propriu- Această etapă s-a realizat prin parteneriat între prestatorul serviciului şi zisă a Strategiei grupul de lucru.

9. Stabilirea planului de Rezultatul acestei etape este inventarierea şi prioritizarea acţiunilor acţiuni necesare a fi implementate pentru îndeplinirea obiectivelor. Baza de date cuprinde acţiunile de întreprins, bugetul estimativ, posibile surse de finanţare şi durata. Acţiunile sunt redate în funcţie de prioritatea lor.

10. Supunerea dezbaterii Această etapă include organizarea dezbaterilor publice pe marginea publice şi aprobării la conţinutului planului strategic. şedinţa Consiliului Ca activitate finală planul strategic este aprobat în cadrul şedinţei Raional Consiliului Raional Căuşeni.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Datele au fost completate cu informații culese de la instituțiile desconcentrate:

 Secţia Evidenţă şi Documentare a Populaţiei Căuşeni  Agenţia Teritorială pentru Ocuparea Forţei de Muncă  Comisariatul de Poliţie al Raionului Căuşeni  Direcţia Situaţii Excepţionale Căuşeni  Spitalul Raional Căuşeni „Ana şi Alexandru”  Centrul de Medicină Preventivă Căuşeni  Direcţia Teritorială pentru Statistică

Pentru validarea diverselor informații culese și-au adus contribuția departamentele din cadrul Consiliului Raional:

 Secţia Administraţie Publică  Secţia Construcţii, Gospodării Comunale şi Drumuri  Secţia Economie  Direcţia Finanţe  Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei  Direcţia Generală Învăţămînt Tineret şi Sport  Direcţia Agricultură şi Alimentaţie  Serviciul Relaţii Funciare şi Cadastru  Secţia Cultură

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

1.3. Echipa de lucru

AO Centrul Informaţional Tighina Nr Nume, prenume Funcţia 1. Cîşlaru Tudor Manager general, expert în Administraţia Publică Locală 2. Cîşlaru Olga Expert, consultant

Comitetul de Dezvoltare al Raionului Nr Nume, prenume Funcţia 1. Ciontoloi Ion Coordonator, Preşedintele raionului 2. Gogu Sergiu Vicepreşedinte al raionului 3. Nigai Veaceslav Vicepreşedinte al raionului 4. Grigoriev Ştefan Vicepreşedinte al raionului 5. Cătănoi Artemie Şeful secţiei administraţie publică 6. Noroşeanu Tatiana Specialist principal în secţia administraţie publică 7. Para Tudor Specialist principal în secţia administraţie publică 8. Gluh Ludmila Specialist principal în resurse umane 9. Martîniuc Irina Specialist principal în probleme juridice 10. Neniţa Vera Contabil-şef în aparatul preşedintelui raionului 11. Bodean Dumitru Şeful direcţiei agricultură şi alimentaţie 12. Ţurcanu Ignatie Director al IMSP „Centrul medicilor de familie” 13. Cojocaru Alexandru Director al IMSP Spitalul raional Căuşeni „Ana şi Alexandru” 14. Focşa Victor Arhitect-şef 15. Ciuchitu Vera Specialist superior în serviciul de resurse şi asigurarea durabilităţii investiţiilor 16. Afanasii Dumitru Şef secţia construcţii, gospodărie comunală şi drumuri

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

17. Buga Simion Şef Direcţia finanţe 18. Garaba Fiodor Şef Direcţia cultură, tineret, sport şi turism 19. Popov Ludmila Şef-interimar Direcţia asistenţă socială şi protecţia familiei 20. Molodilo Vasile Şef Direcţia învăţămînt 21. Ţurcanu Petru Şef Secţia Economie 22. Osadcii Serghei Şef Serviciul relaţii funciare şi cadastru 23. Gluh Ilie Redactor-şef interimar publicaţia periodică „Căuşeni”

1.4. Abrevieri a. – anul AMU – asistenţa medicală de urgenţă AOFM - Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă APL – autoritate publică locală BIM - Biroul Internaţional al Muncii cca – circa CCIT - Camera de Comerţ şi Industrie Filiala Tighina CDR - Comitetul de Dezvoltare al Raionului CÎ – cooperativa de întreprinzători CMF – centrul medicilor de familie CMP - Centrul de Medicină Preventivă com. – comună CPR - Comisariatul de Poliţie Raional CR – Consiliul Raional

CRC - Consiliul Raional Căuşeni © Centrul Informaţional Tighina, 2012 12

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

FISM – Fondul de Investiţii Sociale din Moldova FRSSP - Fondul Republican de Susținere Socială a Populației GŢ – gospodărie ţărănească ha - hectar ÎI – întreprindere individuală ÎM – întreprindere municipală ÎS – întreprindere de stat km - kilometru l. – litru MAI – Ministerul Afacerilor Interne MAIA – Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare mln. - milion MRU – managementul resurselor umane MS – Ministerul Sănătăţii ONG – organizaţie non-guvernamentală or. - oraş PCRM – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova PDM – Partidul Democrat din Moldova PL – Partidul Liberal PLDM – Partidul Liberal Democrat din Moldova PNUD – Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare RM – Republica Moldova s. – sat SA – societate pe acţiuni SDDR - Strategia de Dezvoltare Durabilă a Raionului sec. - secol SRL – societate cu răspundere limitată TFU – traficul de fiinţe umane TV – televiziune UAT – unitate administrativ-teritorială

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

2 Actualitate – privire generală

2.1 Profilul socio-economic al raionului Căuşeni

2.1.1 Date generale

Regiunea de dezvoltare Sud Centrul raional Căușeni Suprafață 1310,58 km² Populație 92.304 locuitori Populaţia rurală 67.841 (73,5%) Populaţia urbană 24.463 (26,5%) Densitate 68 loc./km²

Raionul Căuşeni este situat în partea de sud – est a ţării, formând o parte din frontiera de stat cu Republica Ucraina, astfel 4 localităţi din raion sunt regiuni de frontieră. În teritoriul raionului este plasat un post vamal la Săiţi. Raionul se învecinează cu raioanele Ştefan – Vodă, Anenii – Noi, Cimişlia. Suprafaţa totală a raionului este de 116,3 mii ha, inclusiv terenuri agricole 93,7 mii ha ( pământuri arabile - 70,6 mii ha, livezi – 4,3 mii ha, vii – 5,2 mii ha), plantaţii forestiere 14,7 mii ha. Reţeaua hidrologică prezintă ape curgătoare ale râurilor Nistru şi Botna. Populaţia raionului este de 92.304 persoane, ceea ce constituie cca 2,6% din populaţia Republicii Moldova. Ponderea populaţiei economic active din numărul total este de 58,4%. Din toată populaţia ocupată în economie 71,3% se regăseşte în agricultură şi silvicultură, 6,2% - în comerţul cu ridicata şi amănuntul, 3,1% – în industrie, 8,1 – în învăţământ, 5,0 % - sănătate şi asistenţă socială, alte activităţi – 6,3%. Reşedinţa raionului este oraşul Căuşeni cu o populaţie de 17,6 mii, reprezentind 19% din inteaga populaţie a raionului. Oraşul Căuşeni este situat la o distanţă de 78 km de la capitala republicii municipiul Chişinău. Localităţile mari in raion sunt prezentate de satele Copanca, Tocuz, Firlădeni, Taraclia, Sălcuţa,

Zaim. © Centrul Informaţional Tighina, 2012 14

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Raionul are o reţea de drumuri auto şi feroviare de importanţă naţională şi internaţională, care acordă un şir de avantaje pentru dezvoltarea de perspectivă. Pe teritoriul raionului se extinde o reţea de drumuri cu lungimea totală de 384,5 km, inclusiv 190,4 km drumuri modernizate. Industria prelucrătoare şi agricultura sunt ramurile dominante în economia raionului, de care în mod hotărâtor depind veniturile bugetului şi asigurarea progresului socio-economic. În structura ramurală a industriei raionului cota majoră revine industriei prelucrătoare (vinificaţia, prelucrarea laptelui, produse de panificaţie), ramura care se bazează pe materia primă locală. Reţeaua şcolară in raion este constituită din 37 instituţii de invăţămant, un centru de creaţie pentru copii, 31 instituţii preşcolare. Cultura este reprezentată de: 37 - case şi cămine culturale 31 - formaţii folclorice cu titlul model 74 - formaţii artistice de amatori, cu un număr de 1200 participanţi Şcoala de Arte din oraşul Căuşeni Şcoala de muzică din oraşul Căinari Şcoala de muzică din satul Copanca Muzeul de istorie şi etnografie din oraşul Căuşeni Casa Muzeu “Alexei Mateevici “din satul Zaim Casa Muzeu “Alexei Mateevici “din oraşul Căinari Muzeul de istorie şi etnografie din satul Copanca BIbiblioteci publice - 45, inclusiv 9 filiale pentru copii Monumentele raionului sunt prezentate de 35 istorice (obeliscuri, busturi, memoriale); 14 arheologice aşezări, cetăţi, morminte); 22 biserici; 1 mănăstire.

Atracții turistice. Cel mai important obiect turistic din raion este Biserica Adormirea Maicii Domnului din Căușeni. Biserica a fost construită în secolele XVII-XVIII. Pictura locașului datează din anul 1763. O particularitate distinsă a bisericii a fost așezarea ei la un nivel mai jos de nivelul solului, ceea ce o făcea să pară adâncită în pământ. Nu este exclus ca această adâncire a bisericii să fi fost dictată de interdicțiile tătarilor stabiliți în secolul XVIII la Căușeni. Pereții bisericii sunt integral acoperiți cu frescă. Este un monument de o semnificație artistică și istorică deosebită.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Stema raionului Căuşeni. În şedinţa din 19 august 2009 Consiliul Raional a aprobat stema şi drapelul raionului Căuşeni. Stema şi drapelul raionului Căuşeni sunt însemnele oficiale ale raionului şi reprezintă plenar comunitatea raionului în faţa altor comunităţi.

Emblema principală a stemei raionului Căuşeni este Biserica Adormirea Maicii Domnului, monument istoric şi arhitectural de importanţă naţională. Culoarea roşie a bisericii şi portalului reprezintă dominanta cromatică a picturilor murale interioare, supranumită „roşu de Căuşeni”.

Aur, pe care este amplasată biserica simbolizează faptul că la mijlocul sec. al XVIII aici se afla una din reşedinţele Mitropoliei Proilaviei. Leii plasaţi pe flancuri reprezintă elementul revelatoriu al bisericii, simbol al protecţiei valorilor locale. Fîşia de argint indică apele, care scăldau pămînturile raionului (Nistru, Botna, Ciaga). Fîşia neagră semnifică Valul lui Traian de Sus, monument istoric, care traversează teritoriul actualului raion. Referirea la Valul lui Traian este o prelungire a unei idei identificatoare heraldice mai vechi, care a figurat pe stema judeţului Tighina, cu reşedinţa la Căuşeni în anii 2000-2003. Ultimul element de identificare din scut este o stea cu opt raze – roza vînturilor. Această mobilă este preluată din stema judeţului Tighina şi simbolizează aşezarea geografică a raionului Căuşeni din cele mai vechi timpuri, la o importantă răspîntie de drumuri comerciale şi geopolitice.

Coroana raională care timbrează scutul arată poziţia ierarhică a raionului în sistemul diviziunii administrativ - teritoriale a Republicii Moldova. La elaborarea stemei şi a drapelului membrii comisiei au luat în consideraţie şi publicaţiile cercetătorilor ştiinţifici.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

2.1.2 Amplasarea geografică

Prima atestare documentară a localității Căușeni datează din anul 1470. În sec. XVI această localitate este menționată ca tîrg, adică oraș comercial. În această perioadă orașul devine și reședință a Hanului Crimeei. În anii 1806-1812 localitatea devine capitala Bugeacului. Treptat, s-a dezvoltat agricultura, meșteșugăritul, comerțul ș.a. În toamna anului 1940 autoritățile sovietice au transformat Căușeniul în centru raional. Raionul Căuşeni este situat la sud – estul ţării, formând o parte din frontiera de stat cu Ucraina, astfel 4 localităţi din raion sunt regiuni de frontieră. În teritoriul raionului este plasat un post vamal la Săiţi. Raionul se învecinează la nord cu raionul Anenii Noi, la nord-vest cu raionul Ialoveni, la sud cu Ucraina, la sud-est raionul Ștefan Vodă, la est cu Regiunea Transnistreană și la vest cu raionul Cimișlia.

Suprafaţa totală a raionului este de 1310,58 km². Raionul Căuşeni se caracterizează printr-o climă temperat-continentală, cu ierni scurte şi blînde, cu veri lungi şi calde. Temperaturile medii anuale oscilează între 9,2 - 9,9oC. Temperaturile pozitive se înregistrează pe parcursul a 9 luni. Temperatura medie a lunii iulie, care este cea mai caldă, variază între 21 - 31oC, iar a celei mai reci, ianuarie, minus 15 - 20oC. Reţeaua hidrologică prezintă ape curgătoare ale rîurilor Botna şi Nistru.

Populaţia raionului este de 92.304 persoane, ceea ce constituie 2,6% din populaţia Republicii Moldova. Populaţia urbană constituie 26,5%, iar populaţia rurală este majoritară în raion – 73,5%.

Reşedinţa raionului este oraşul Căuşeni, care este situat la o distanţă de 78 km de la capitala republicii, municipiul Chişinău. Relieful raionului Căușeni este foarte accidentat, înconjurat de dealuri, chiar și denumirea localității vorbește despre forma reliefului – căuș, care este mărginit de dealuri. Sub aspect teritorial-administrativ populaţia raionului este amplasată în 2 oraşe, 41 comune şi sate. În raion sînt 27 de primării.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

2.1.3 Conectivitate, accesibilitate şi infrastructură

Conectivitate La est raionul Căuşeni are conexiune cu Ucraina prin localităţile Săiţi, Ucrainca, dintre care 1 punct vamal la Săiţi. De asemenea la Est raionul Căuşeni are conexiune cu regiunea Transnistria prin oraşul Bender şi trecerea peste Nistru de la Copanca/Chiţcani. Cinci localităţi din raionul Căuşeni fac parte din Zona de Securitate. La Nord raionul are conexiune cu raionul Anenii Noi şi la nord-vest cu raionul Ialoveni prin magistrala Chişinău – Ştefan-Vodă, la sud cu Ucraina, la sud-est raionul Ștefan Vodă, la est cu Regiunea Transnistreană și la vest cu raionul Cimișlia.

Accesibilitate Reţeaua de transport a raionului Căuşeni se prezintă prin două tipuri de transport: auto şi feroviar. Raionul este traversat doar de un singur traseu internaţional cu Ucraina, cu o lungime de 460 km. Legăturile de transport de importanţă naţională care trec prin Raionul Căuşeni sunt:  Direcţia Nord, spre or. Chişinău  Direcţia Sud, spre or. Cahul  Direcţia Sud-Est – or. Odesa

Infrastructura Distanţa maximă dintre localităţile raionului Căuşeni este de aproximativ 25 km. Distanţa dintre principalele centre urbane este următoarea: Chişinău – 85 km, Stefan Vodă – 30 km, Cimişlia – 62 km, Odesa – 85 km. Legăturile între localităţile raionului sunt asigurate de o reţea densă de drumuri locale. Localităţile au legături de transport directe sau prin centrul raional Căuşeni, care asigura funcţii de tranzit între localităţi. Segmentul de traseu Căuşeni – Cimişlia – Leova este grav avariat şi este ocolit de transportatori. Din aceste considerente se creează impedimente în cooperarea regională şi implicit dezvoltarea Regiunii de Dezvoltare Sud.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Reţeaua de drumuri locale. Lungimea totală a drumurilor publice în raion constituie 384,5 km, 4,1% din lungimea totală a drumurilor pe republică (9344,4 km). Dintre acestea 165 km (42,9%) sunt drumuri naţionale, toate acoperite cu îmbrăcăminte rigidă şi 219,5 km (57,1%) drumuri locale dintre care 177,8 km (81%) sunt cu îmbrăcăminte rigidă. Transportul feroviar. Infrastructura feroviară este parte a fostelor reţele sovietice, fără modificări în planul lungimii lor. Prezenţa căii ferate pe teritoriul raionului este un mare avantaj, mai ales că face legătură între localităţile raionului cu regiunea Transnistreană şi regiunea de dezvoltare sud.

2.1.4 Demografia

Populaţia raionului este de 92.304 persoane, ceea ce populatia raionului Causeni constituie 2,6% din populaţia Republicii Moldova. 24463; 27% Structura populaţiei pe sexe este reprezentată de 45.261 bărbaţi (49%) şi 47.043 femei (51%). Numărul populaţiei urbane este de 24.463 persoane şi deţine o pondere de 26,5% din totalul populaţiei raionului Căuşeni, iar numărul populaţiei rurale este de 67.841 persoane şi deţine o pondere de 73,5% din totalul populaţiei raionului. Numărul populaţiei se menţine în descreştere, sporul natural fiind negativ. Conform datelor, mortalitatea avansează 67841; 73% natalitatea cu 20 persoane pentru a. 2011, situaţie îmbunătăţită rural urban la capitolul dat faţă de anul 2010, cînd mortalitatea a avansat natalitatea cu 133 persoane.

Componenţa etnică a localităţii este constituită preponderent din moldoveni – 90,8%, minorităţile etnice deţinând doar 9,2%, dintre care ponderea o constiuie ruşii, urmaţi de ucraineni şi bulgari. Minoritatile etnice sunt reprezentate de 10.028 persoane.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Cu regret este evidentă imbătrînirea populaţiei, ca rezultat al scăderii natalităţii şi migratiei tinerilor. Structura după vârste a populaţiei se prezintă, pentru anul 2011, ca una favorabilă (pentru prezent), deoarece grupele de vîrstă cele mai reprezentative constituie populaţia activă, dar poate deveni defavorabilă structura populatiei raionului pentru perioade mai extinse (medii şi de lungă durată), 100000 unde se preconizează o îmbătrânire a populaţiei. Creşterea 82276 numărului locuitorilor în vârsta de peste 60 ani, care 80000 67841 constituie cca 13.800 persoane (15% din totalul populaţiei), 60000 45261 47043 relevă că raionul întră în categoria localităţilor cu tendinţe de îmbătrânire a populaţiei. 40000 24463 20000 10028 Situaţia social-economică şi nivelul de trai scăzut au 0 influenţat negativ asupra nivelului de trai al populaţiei. barbati/femei rural/urban minoritati/moldoveni

2.1.5 Dezvoltarea economică

Consiliul raional Căuşeni a întreprins şi continuă să întreprindă un şir de măsuri organizatorice privind redresarea situaţiei social – economice din raion, asigurând ritmuri relative de creştere economică, ceea ce permite soluţionarea treptată a problemelor sociale.

Economia raionului la moment înregistrează (la data de 01.01.2012):  68 Societăţi cu Răspundere Limitată  13 cooperative agricole  2 kolhozuri  3 Societăţi pe Acţiuni  28.259 Gospodării Ţărăneşti

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Industria prelucrătoare şi agricultura sunt ramurile dominante în economia raionului, de care în mod direct depind veniturile bugetului şi asigurarea dezvoltării social – economice. Redresarea situaţiei din sectorul real al economiei raionului este condiţionată de dezvoltarea sectorului privat şi de restructurarea întreprinderilor, care este considerată drept acţiune cheie pentru restabilirea solvabilităţii lor. Activitatea în sectorul real al economiei va fi orientată spre dezvoltarea stabilă a industriei prelucrătoare, promovarea proceselor de restructurare, reorganizare şi reprofilare a întreprinderilor industriale, promovarea unei politici financiar-fiscale şi susţinerea producătorului autohton, activităţilor investiţionale şi de export, de dezvoltare a micului business, ce au contribuit la înviorarea activităţii de producţie, creşterea productivităţii şi competitivităţii produselor şi consolidarea mediului concurenţial. Pe teritoriul raionului activează întreprinderea de prelucrare a seminţelor de porumb SA „ Seminţe – Agro” Căuşeni cu capacitatea de 10 mii tone seminţe de porumb. De asemenea în raion activează un Elevator cu o capacitate de 110 mii tone, a cărui pachet de acţiuni proprietate a statului (61%) în procesul de privatizare a fost procurat de către întreprinderea mixtă SRL „Kelley Grains Corporation”. Aplicând tehnologii avansate în producerea cerealelor, această întreprindere a căpătat rezultate îmbucurătoare. Industria este o componentă determinată în strategia economică a raionului. Situaţia în sectorul industrial este determinată preponderent de activitatea ramurii de vinificaţie, căruia îi revine circa 87% din volumul total de producţie obţinut de întreprinderile din raion. O pondere semnificativă în economia raionului o are sectorul agrar. Este bine cunoscut faptul că aceasta este ramura principală – ca sursă de existenţă, şi prezintă ramura principală în economia raionului cât şi în întreaga republică. În rezultatul privatizării pământului au devenit proprietari 35.407 cetăţeni, ceea ce reprezintă peste 38,4% din toată populaţia raionului. Lichidarea bazei tehnico – materiale, lipsa pieţei de desfacere a producţiei agricole, lipsa mijloacelor financiare – iată factorii principali care au adus agricultura raionului într-o stare deplorabilă la ziua de astăzi. În ultimii ani din lipsă de irigare, a peţii de desfacere şi inactivitatea industriei de prelucrare, dezvoltarea legumiculturii a fost în continuă descreştere. Astfel se prevede până în anul 2015 mărirea volumului global de legume pe baza extinderii suprafeţelor concomitent cu reînvierea sistemelor de irigaţie pe o suprafaţă de circa 7.250 ha.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Unul din pilonii de bază a economiei raionului este viticultura. Trebuie de menţionat că odată cu privatizarea fabricilor de vin, pe parcursul ultimilor ani se simte un interes atît din partea producătorilor, cît şi a celor care gestionează industria de prelucrare. Din păcate, capacităţile fabricilor de prelucrare a strugurilor sunt asigurate cu materie primă doar la 25-30%. Fabricile de vin au posibilitatea de a avansa producătorii cu mijloace financiare pentru dezvoltarea ramurii, ceia ce este foarte important. Pînă în anul 2015 se preconizează implementarea programului de dezvoltare a viţei de vie pe o suprafaţă de 2.800 ha, astfel volumul de producere a strugurilor va cifra circa 40,6 mii tone. Procesul de vânzare – cumpărare, arendare a terenurilor, investirea mijloacelor financiare în plantarea noilor suprafeţe de vii este binevenit deoarece în lanţ se găseşte răspunsul la multe întrebări – începând cu creşterea materiei prime, prelucrarea, realizarea producţiei finite, atragerea unor noi investiţii, crearea locurilor noi de muncă şi ca rezultat eficientizarea ramurii.

Dezvoltarea micului business în raion este bazată pe activitatea în anul 2011 a 1977 agenţi economici şi cca 14.000 GŢ. Preponderent în activitatea micului business predomină sfera de comerţ cu ridicata şi amănuntul.

Tabel 2-1 Caracteristica unităţilor de comerţ cu amănuntul 2010 2011 Magazine, număr 293 306 Suprafaţa comercială, m² 17.286 17.466 Gherete/chioşcuri, număr 26 32

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Valoarea vînzărilor de mărfuri cu amănuntul a fost în creştere pentru perioada dată, constituind în anul 2010: 284.884,3 mii lei, cu 14,6% mai mult faţă de anul 2009. Din acestea, cea mai volumul vinzarilor dupa forma de mare parte aparţine formei de proprietate privată (197.878,7 mii proprietate lei), urmată de mixtă şi străină (79.623,6 mii lei), publică (6.707,3 197878,7; mii lei) şi mixtă fără participare străină (674,7 mii lei). 70%

Întru susţinerea şi reprezentarea intereselore în relaţiile cu organele guvernamentale, cercurile de afaceri străine şi sistemul relaţiilor economice internaţionale, informarea, documentarea, promovarea, dezvoltarea, formarea şi perfecţionarea, precum şi 674,7; 0% 79623,6; evaluarea comunităţii de afaceri din Raionul Căuşeni, activează 6707,3; 2% 28% Camera de Comerţ şi Industrie Filiala Tighina. Filiala Tighina a CCI a Republicii Moldova este o subdiviziune a CCI a RM fondată la 25 noiembrie 1999 care îşi desfăşoară privata mixta si straina publica mixta fara straina activitatea în raioanele Căuşeni, Ştefan Vodă, Slobozia şi zona industrială a oraşelor Bender şi Tiraspol. În prezent instituţia deserveşte în jur de 100 agenţi economici, inclusiv 37 din ei sunt membri cu drepturi depline a CCI. Membrii CCI, înregistraţi prin intermediul filialei Tighina, prezintă următoarele domenii: 1. Agricultură, silvicultură, servicii şi produse agricole, 2. Industria textilă, încălţăminte, 3. Producerea de mobilă, prelucrarea lemnului, 4. Industria alimentară şi băuturi alcoolice, 5. Comerţ şi produse alimentare, 6. Utilaj, maşini, echipamente, tehnică.

În filială actualmente activează 6 experţi-evaluatori, 3 consultanţi, 2 specialişti în domeniul vămuirii.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

În scopul îndeplinirii obiectivelor sale, filiala prestează o gamă largă de servicii:  Întocmirea rapoartelor de expertiză de diferite genuri,  Completarea certificatelor de origine a mărfurilor,  Completarea documentelor de însoţire a mărfurilor –Carnet tir, Invoice,  CMR,  Servicii broker – vamal.

Tradiţional în teritoriu anual se desfăşoară concursurile:  „Polobocul de Aur”,  „Businessmanul anului”.

Promovarea antreprenorilor din teritoriu se desfăşoară prin intermediul manifestărilor la nivel naţional şi internaţional, unde agenţii economici locali au obţinut multe locuri de frunte. Un capitol important în activitatea filialei revine priorităţii promovării mărfurilor produse de agenţii economici din teritoriu. În acest fel, în oficiul filialei este deschisă permanent o expoziţie-stand unde sunt plasate mărfurile, produsele şi destinaţia exportului.

Formarea continuă a antreprenorilor din teritoriu, deserviţi de filiala Tighina, a devenit o carte de vizită, acesta fiind o sursă credibilă de informaţii veridice pentru dezvoltarea afacerilor. Astfel, în scopul înlăturării barierilor în operaţiunile de export-import, conducerea filialei de comun cu partenerii au desfăşurat un şir de seminare şi instruiri pe diferite domenii.

În scopul promovării turismului rural din regiune, filiala Tighina a contribuit la mediatizarea: 1. Traseul turistic „Drumul Vinului”, hotelul Purcari cu 15 mii de turişti anual, 2. Traseul – Rezervaţie „Nistrul de Jos”, 3. Inelul Spiritual „A. Mateevici” din s. Zaim, 4. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din or. Căuşeni.

În activitatea sa Filiala Tighina colaborează cu un şir de parteneri din domeniul APL şi ONG:  Consiliul Raional Căuşeni

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

 Consiliul Raional Ştefan Vodă,  Consiliul orăşănesc Căuşeni,  Consiliul sătesc Varniţa,  Federaţia Regională a Fermierilor,  Asociaţia Producătorilor Agricoli Căuşeni şi Ştefan Vodă,  Asociaţia Zonală a Apicultorilor,  Agenţia Zonală de Intervenţii şi Plăţi,  Serviciul Teritorial AXA,  Centrul Informaţional Tighina

În calitate de parteneri externi sunt semnate contracte de colaborare cu:  Camaera de Comerţ şi Industrie Kirovograd, Ucraina,  Administraţia Publică Locală or. Kleţk, Belorusia,  CCI Iaşi, România,  CCI Botoşani România.

Majoritatea evenimentelor desfăşurate sunt promovate de partenerii mass-media:  Publicaţia Periodică „Căuşeni”,  TV local „Studio-L”,  Radio Local „Dor”,  Ziarul „Prier”,  Ziarul „Căuşeni”  Pagina web a filialei www.tighina.chamber.md .

Situaţia pe piaţa muncii rămâne să fie tensionată, se observă un decalaj între cerere şi oferta forţei de muncă, insuficienţa creării noilor locuri de muncă, nivelul scăzut de remunerare a muncii, profesionalismului şi experienţei de muncă celor instruiţi în instituţiile de învăţământ. Se prevede majorarea investiţiilor pentru protecţia mediului către anul 2015 (aceasta va constitui suma de 9,3 mln. lei), care va duce la îmbunătăţirea mediului ambiant, protecţia şi restabilirea pămînturilor, construcţiilor hidrotehnice, îmbunătăţirea calităţii apei, reducerea degajării substanţelor dăunătoare.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

2.1.6 Capacităţi instituţionale raionale

Management Administrativ

Capacitate managerială şi MRU: Printre cele mai importante concluzii se poate specifica că personalul Consiliului raional este destul de abil în activităţile curente. Desigur, va fi cazul să se enunţe şi abilităţile bune de operare cu TIC, care se prezintă drept un punt tare pentru activităţile purtate. În astfel de împrejurări se recomandă:  Perfecţionarea continuă a personalului trebuie să fie permanent în vizorul Consiliului raional, cu valorificarea tuturor posibilităţilor de instruire, vizite de documentare, schimburi de experienţă, seminare, cursuri de perfecţionare etc.  Se impune necesitatea cooperării cu organizaţiile neguvernamentale locale, naţionale, instituţiile specializate în domeniul dezvoltării profesionale, dezvoltări abilităţilor privind: implementarea tehnologilor informaţionale şi comunicaţionale; gestionarea bazelor de date, limbile străine.  Este necesar de elaborat şi aplicat o politică pro-activă de recrutare şi dezvoltare profesională a personalului, implicarea mai activă a tinerilor în viaţa publică a raionului.

Cadru organizatoric, funcţional şi procesul decizional: În general Consiliul Raional face faţă solicitărilor curente, în pofida faptului că sunt dificultăţi de finanţare şi a disponibilităţilor locale. Se propun următoarele recomandări:  APL necesită valorificarea mai profundă a potenţialului tehnologiilor informaţionale.  Implementarea metodelor moderne de circulaţie a documentelor prin promovarea utilizării tehnologiilor informaţionale performante şi eficientizarea activităţii funcţionarilor publici prin crearea bazelor de date pentru toate domeniile de activitate.  Informatizarea activităţilor CR în scopul reducerii costurilor de timp şi realizării unei eficienţe sporite a actului public.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Capacitatea de planificare strategică şi de atragere a investiţiilor: În perioada ultimilor 3-5 ani Consiliul Raional Căuşeni a manifestat un interes deosebit faţă de activităţile de planificare strategică, şi a beneficiat de finanţare, încât în raion s-au desfăşurat mai multe activităţi de elaborare şi valorificare a proiectelor de finanţare. În aceste condiţii, colectivul CR şi-a asumat angajamente sporite faţă de problemele cu care se confruntă raionul. Consiliul Raional Căuşeni, participând la activităţile de planificare strategică, dispune de abilităţi în domeniul elaborărilor strategiilor de dezvoltare.

Recomandări:  Elaborarea şi aprobarea unei liste a investiţiilor prioritare a APL.  Se impune necesitatea atragerii tinerilor specialişti, cu abilităţi de scriere a proiectelor investiţionale în beneficiul raionului.  Este oportun a examina posibilităţile de cooperare cu alte autorităţi, instituţii pentru accesarea surselor externe pentru finanţarea unor priorităţi comune.

Management financiar: În raionul Căuşeni, ca şi in general sistemul financiar al localităţilor din Republica Moldova, bugetul este unul destul de auster, care se limitează la cele mai stringente nevoi ale raionului. Ponderea mare a decontărilor salariale deseori nu permite decât acoperirea unor volume de lucrări minore, încât finanţarea unor proiecte de anvergură rămâne a fi restantă. Bugetul raionului este format în proporţie de cca 46% pentru perioada analizată din transferurile de stat, condiţii în care Consiliul raional dispune de o capacitate financiară insuficientă. Recomandări:  Este oportună dezvoltarea capacităţilor de accesare a fondurilor adiţionale de finanţare a priorităţilor raionului prin proiecte.  De contribuit la ridicarea nivelului de implicare a ONG-urilor din localitate în atragerea surselor financiare pentru raion.  Elaborarea unei liste a privatizărilor şi investiţiilor prioritare a APL.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Capacitatea de relaţionare:

Capacitatea de relaţionare a Consiliului Raional Căuşeni este destul de extinsă, această situaţie fiind condiţionată pe de o parte de abilităţile APL de a stabili parteneriate locale şi externe, iar pe de altă parte de capacitatea AP de nivelul I şi II de a stabili relaţii de colaborare. Cu toate acestea, dacă ar mai fi asigurate şi unele premise suplimentare (drumuri bune, economie şi sferă socială dezvoltate), capacitatea de relaţionare ar putea fi şi mai mult extinsă.

În acest sens se va recomandă:  Raporturile cu societatea civilă şi mediul de afaceri trebuie să fie mai mult aprofundate şi extinse în mai multe domenii de activitate.  Elaborarea de proiecte prioritare şi accesarea de fonduri prin participarea în parteneriate.  Conştientizarea avantajelor de care poate să beneficieze APL în urma extinderii relaţiilor.  Perfecţionarea mecanismului de stabilire a relaţiilor de colaborare şi parteneriat.  Preluarea unor bune practice de colaborare de care se dispune în alte raioane.  Soluţionarea unor probleme economice locale şi de infrastructură.

Conform Legii nr. 436 din 28.12.2006 privind administraţia publică locală, activitatea autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul doi este supusă controlului administrativ. Controlul administrativ al activităţii autorităţilor administraţiei publice locale vizează respectarea Constituţiei, a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, a prezentei legi şi a altor acte normative atît de către autorităţile administraţiei publice locale de nivelurile întîi şi al doilea, cît şi de către funcţionarii acestora. Controlul administrativ vizează, în principal, legalitatea activităţii autorităţilor administraţiei publice locale. De organizarea controlului administrativ al activităţii autorităţilor administraţiei publice locale este responsabilă Cancelaria de Stat, în raion acesta fiind exercitat nemijlocit de oficiul teritorial condus de reprezentantul Guvernului în teritoriu. În continuare sunt expuse date cu privire la exercitarea controlului de legalitate a actelor administrative ale autorităţilor APL.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Tabel 2-2 Nr Subiectul Acte Compartimentul 2010 2011 Căuşen Total * Căuşen Total * i i 1 Acte Decizii Consiliul raional/municipal 226 340 169 364 administrative Consiliul local 1154 2999 1280 5210 examinate Termen expirat 258 860 420 - Dispoziţii Preşedintele de raion 524 1045 407 1203 Primari 1527 4481 1914 6406 Pretori - - Termen expirat 180 506 380 - Altele - 30 Termen expirat - -

Total 3869 10231 3770 13213

(Dintre ele)

Supuse controlului Consiliul raional/municipal 169 364 obligatoriu Consiliul local 1280 5210 Preşedintele de raion 407 1055 Primari 1914 4629 Pretori - Altele - 30 Supuse controlului Preşedintele de raion - 148 facultativ Primari - 1777 Pretori - - Supuse controlului Consiliul raional/municipal 1 1 la solicitarea Consiliul local 7 13 persoanelor Preşedintele de raion - - vătămate Primari - - Pretori - -

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Altele - - Dintre acestea, supuse anterior 8 14 controlului obligatoriu de legalitate Supuse controlului Consiliul raional/municipal - - la solicitarea APL Consiliul local - 4 Preşedintele de raion - - Primari - - Pretori - - Altele - - Dintre acestea, supuse anterior - 4 controlului obligatoriu de legalitate Supuse controlului Consiliul raional/municipal 1 1 la indicaţia Consiliul local 1 3 (sesizarea) Preşedintele de raion - - Cancelariei de Stat Primari - - Pretori - - Altele - - Dintre acestea, supuse anterior 2 4 controlului obligatoriu de legalitate Iniţiate la Consiliul raional/municipal - - solicitarea Consiliul local - 3 (sesizarea) altor Preşedintele de raion - - autorităţi Primari 1 1 administrative Pretori - - centrale, deputaţi în Altele - -

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Parlament, organe Dintre acestea, supuse anterior 1 4 de drept, etc. controlului obligatoriu de legalitate Decizii Consiliului raional/municipal 1 3 Consiliului local 7 52

2 Preşedintelui de 1 5 Acte Dispoziţii raion/Primarului general al administrative municipiului notificate Primarilor 7 32 Pretori - Alte acte notificate 3 Total 16 95 (Dintre ele) Respinse notificările 2 4 Abrogate 11 61 Modificate 3 22 Completate 6 Notificările în curs de examinare 2 Raporturi de serviciu/muncă 2 3 8 16 Relaţii funciare 6 20 1 17

Construcţii 2 5 - 4

Gestionarea patrimoniului public 4 8 1 27

Buget şi finanţe 5 10 3 8 3 Derogări de la legislaţie Administraţie publică locală 7 13 - 11 (domenii) Organizarea licitaţiilor 5 20 - 4 Altele 3 8 Total 31 79 16 95

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Total depuse 2 4 3 10 Cereri primite de către inst. De 3 10 cont. Admin. Refuzuri de a primi cererea de - - 4 Acţiuni în judecată înaintate în perioada către către inst. De cont. de referinţă Admin. (sesizarea instanţelor de contencios Cereri restituite de către către - - administrativ) inst. De cont. Admin. Cazuri de renunţare la acţiunii - 1 de către oficiile teritoriale Cazuri de suspendare - - examinării Cazuri de încetare a procesului 1 Cazuri de scoatere a cererii de 1 1 pe rol Admise 2 2 - - Respinse - 2 1 1 În examinare 2 2 1 6 5 Acţiuni (depuse anterior perioadei de Total acţiuni - 1 referinţă) examinate în instanţele de Încetarea procesului - 1 contencios administrativ în perioada de referinţă 6 Recursuri în perioada de referinţă - - - - 7 Recursuri (depuse anterior perioadei de - - - - referinţă) examinate în instanţele de contencios administrativ în perioada de referinţă

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

8 Acţiuni în judecată depuse în perioada Total acţiuni 3 6 - - de referinţă de către organele procuraturii în interesul Cancelariei de Stat Admise 3 6 - - Respinse - - În examinare 1 - - 9 Acţiuni în judecată depuse de organele - - - - procuraturii, aflate pe rol în instanţele de contencios administrativ (depuse anterior perioadei de referinţă) 10 Recursuri depuse pe cazurile iniţiate de - - - - către organele procuraturii

11 Cazuri de neprezentare a angajaţilor OT motivate - 1 la şedinţele instanţelor de judecată nemotivate - -

12 Total primite 28 33 21 36 Examinarea indicaţiilor de la Guvern, Cancelaria de Stat Executate în termen 28 33 13 22 Cu încălcarea termenului 6 9 Remise conform competenţei 2 5 În examinare - - 13 Examinarea demersurilor de la Total primite 2 5 1 1 ministere alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, Examinate în termen 2 5 - -

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

organele procuraturii, etc. Cu încălcarea termenului - - Remise conform competenţei - - În examinare 1 1 Participarea la şedinţele consiliilor Raionale/municipale 3 4 3 6 orăşeneşti 1 1 3 5 comunale/săteşti 3 6 1 10 Total 7 11 7 21 Seminare organizate 2 4 1 3

Asistenţe metodologice acordate APL 51 116 15 50

Total* - datele pentru raioanele Căuşeni, Ştefan Vodă, Anenii Noi Sursa: Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat

Ordinea publică şi siguranţa locuitorilor raionului Căuşeni este garantată de către Comisariatul Raional de Poliţie Căuşeni. Activitatea Comisariatului Raional de Poliţie Căuşeni pe parcursul anului 2011 a fost orientată la realizarea prevederilor Programului de activitate al Guvernului Republicii Moldova, în vederea protecţiei drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, asigurării ordinii publice şi combaterii criminalităţii, la executarea Hotărîrilor Colegiului MAI şi a Planului Măsurilor Organizatorice de Bază al Comisariatului. În perioada menţionată CPR Căuşeni a pornit 683 cauze penale sau cu 60 infracţiuni mai puţine, comparativ cu 743 infracţiuni în perioada analogică a anului 2010, asigurînd descoperirea a 519 infracţiuni din cele îregistrate, ceea ce constituie 76% din numărul tolal. În perioada de raport în total au fost remise procurorului 519 procese penale, procentul remiterii fiind de 76%, (RM-65,7%), din ele îndreptate în judecată 214 sau 62,4% (RM-55,4%)

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

În această perioadă au fost înregistrate :  7 infracţiuni excepţional de grave, procuorului fiind remise 7 infracţiuni, ce constituie 100%;  14 infracţiuni deosebit de grave scădere cu (-17,6%) faţă de anul precedent, fiind stabiliti autorii pe 12 cazuri, asigurînd descoperirea a 85,7% cazuri.  84 infracţiuni grave, scădere cu (-16%) faţă de anul precedent, procurorului au fost trimise 68 cauze penale nr infractiuni la 10.000 locuitori din categoria dată de infracţiuni, sau 81% descoperire. 93,6 Nedescoperite real au rămas 16 infracţiuni (din ele 9 100 82,5 fiind cu persoane). 80

 378 infracţiuni mai puţin grave, procurorului au fost 60 remise 251 din categoria dată fracţiuni, sau 66,4% descoperire. 40 14,1 19,8  200 infracţiuni uşoare, 181 infracţiuni descoperite, sau 20

90,5%. 0 nr infractiuni nr infractiuni grave

Totodată s-a reuşit reducerea numărului de infracţiuni raionul Causeni RM atribuite la:  tîlhării 2, (a. 2010-7), descreştere cu – 71,4%  vătămări intenţionate grave 11, (a. 2010-17), descreştere cu 35,3%  vătămări intenţionate medii 27, (a. 2010-47), descreştere cu 46%  violuri 16, (a. 2010-20), descreştere cu 20%  furturi 234, (a. 2010-265), descreştere cu 11,7%

Avînd în vedere că activitatea de serviciu este determinată de rezultatul examinării cauzelor penale, cu remiterea acestora procurorului şi diferirea justiţiei, e de menţionat că în perioada de referinţă în gestiunea ofiţerilor de urmărire penală s-au aflat 935 cauze penale, comparativ cu 937 în anul 2010.

O problemă cu care se confundă instituţiile de învăţămînt sunt delecvenţele juvenile. Pentru prevenirea lor au fost organizate întîlniri cu reprezentanţii organelor de drept, traininguri cu genericul „Un mod sănătos de viaţă”, „Combaterea violenţei”, „Drogurile şi consecinţele lor”, „Drepturile şi obligaţiunile tale”, convorbiri

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

individuale cu elevii. La evidenţă sunt luaţi 150 minori ce au săvărşit diverse infracţiuni şi încălcări a legii, 20 din ei au săvărşit furturi ale averii cetăţenilor. Cel mai des au probleme de comportament copiii lăsaţi fără supravegherea părinţilor, copiii părinţii cărora sunt plecaţi la muncă peste hotarele ţării. Cei mai dificili copii sunt amplasaţi în centrele „Alter-Ego” şi „Casa în care mă simt copil”. În aceste centre au fost amplasaţi 45 copii. Cadrele pedagogice efectuiază un lucru educativ enorm cu copiii în situaţie de risc şi monitorizează situaţia.

Societate Civilă

Pe teritoriul raionului Căuşeni sunt înregistrate cca 130 organizaţii nonguvernamentale, cu diverse domenii de activitate: mediu, tineret, sport, servicii publice, dezvoltare locală, drepturile omului, asistenţă socială, promovarea voluntariatului, dezvoltare informaţională, dezvoltarea afacerilor, susţinerea veteranilor, ş.a. Aceste organizaţii activează în special pe bază de voluntariat, sporadic accesează fonduri pentru soluţionarea unor probleme locale.

Lista ONG-urilor din raionul Căuşeni se anexează (Anexa 1).

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

2.1.7 Infrastructura de afaceri

Un component important în cadrul Strategiei este dezvoltarea mediului de afaceri. În realizarea acestui obiectiv vor contribui esenţial formarea unei structuri de susţinere a afacerilor, care constă în construcţia următoarelor obiecte:  Centru expoziţional, care va cuprinde săli de expoziţie, birouri, sedii de firmă, săli de conferinţă, prezentări, training  Depozite frigorifere  Incubatorul de afaceri  Parcul industrial  Mini-fabrici de prelucrare a producţiei locale

Se va asigura dotarea clădirilor cu următoarele utilităţi: apa-canalizare, gaz, energie electrică, telefon, spaţii de parcare, platforme de incărcare-descărcare. Astfel va fi stimulată dezvoltarea mediului de afaceri din raionul Căuşeni, prin crearea unei structuri unitare pentru susţinerea afacerilor. Obiectele sus numite vor oferi spaţii de producţie, spaţii pentru birouri, spaţii expozitionale şi servicii de consultanţă in afaceri celor ce doresc să intitieze sau sa-si dezvolte o afacere, contribuind astfel la dezvoltarea economică durabilă a raionului şi la crearea de noi locuri de muncă.

2.1.8 Angajamente de finanţare existente

Necesităţile de finanţare Recunoscând faptul că necesităţile de finanţare a proiectelor de dezvoltare sunt enorme, iar resursele publice disponibile pentru implementarea unor astfel de proiecte sunt limitate, actuala Strategie prevede un număr restrâns de priorităţi cu impact maxim asupra dezvoltării social-economice a raionului. Totuşi, măsurile incluse în Strategie pot fi implementate pe o scară mai mică sau mai largă, în dependenţă de

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

volumul de resurse care poate fi orientat spre implementarea proiectelor raionale şi de capacitatea de valorificare a fondurilor disponibile.

Sursele de finanţare Conform Legii Nr. 397 din 16.10.2003 privind finanţele publice locale, bugetul raional reprezintă totalitatea veniturilor şi cheltuielilor necesare exercitării funcţiilor ce sînt în competenţa raionului conform legislaţiei şi a funcţiilor suplimentare delegate de Guvern

Veniturile bugetelor raionale se formează din: evoluţia veniturilor bugetare, 2009-2011 1) încasări directe şi integrale ale următoarelor tipuri de impozite, taxe şi alte venituri: 2) defalcări de la următoarele tipuri de venituri 100000 generale de stat: 80000 2010 2011 3) transferuri de la bugetul de stat; 60000 2009 4) mijloace speciale; 5) fonduri speciale. 40000

20000 Pentru perioada analizată se observă o creştere 0 în anul 2011 a încasărilor directe şi integrale cu 63% 2009 2010 2011 mai mult faţă de anul 2009, acestea avînd o pondere mii MDL 61262 80261,4 83628,7 de 18,5% din total venituri bugetare.

Tabel 2-3 Evoluţia veniturilor bugetare (inclusiv mijloace bugetare, mijloace speciale, mijloace proiecte, mijloace fonduri speciale) 2009 2010 2011 Veniturile bugetare, total 61.262,0 80.261,4 83.628,7  încasări directe şi integrale 9.485,7 13.102,4 15.457,3  defalcări de la venituri generale de stat 1.410,8 2.159,2 3.250,5 Sursa: Direcţia Finanţe

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

De la bugetele raionale sînt finanţate cheltuielile ce ţin de: 1. construcţia şi întreţinerea drumurilor de interes raional; 2. construcţia obiectivelor publice de interes raional; 3. întreţinerea instituţiilor de învăţămînt liceal care deservesc populaţia din una sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale de nivelul întîi, cu acordul autorităţilor administraţiei publice locale respective, de întreţinerea instituţiilor de învăţămînt secundar profesional, şcolilor-internat, gimnaziilor-internat cu regim special, de activitatea metodică în domeniul învăţămîntului, precum şi de alte activităţi şi instituţii; 4. acordarea de asistenţă socială şi întreţinerea instituţiilor din domeniul asistenţei sociale; 5. coordonarea şi desfăşurarea activităţilor sportive şi a altor activităţi pentru tineret; indicatori bugetari, 2009-2011 6. întreţinerea teatrelor; 7. asigurarea ordinii publice; 100000 90000 8. coordonarea, organizarea şi supravegherea, în 80000 limitele competenţei, a activităţilor 70000 60000 administrativ-militare; buget planificat 50000 9. executarea documentelor executorii prin care buget executat 40000 30000 autoritatea administraţiei publice 20000 locale/instituţia publică este obligată să 10000 0 efectueze anumite plăţi; 2009 2010 2011 10. activitatea autorităţii executive şi a direcţiilor subordonate consiliului raional respectiv; 11. întreţinerea altor instituţii şi desfăşurarea altor activităţi atribuite, conform legislaţiei, autorităţilor administraţiei publice ale raioanelor.

În general predomină transferurile din bugetul de stat, orientate pentru un număr limitat de acţiuni. Ponderea veniturilor de la stat în ultimii ani constituie media de 46%.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Tabel 2-4 Cheltuielile bugetare excutate Indicatori bugetari 2009 2010 2011 Buget planificat 69706,8 82649,2 90151,1 Buget realizat 65688,6 75054,5 82682,7 Procentul realizării bugetului planificat 94,2 90,8 91,7 Venituri proprii 10896,5 15261,6 18707,8 Transferuri de la stat 50365,5 64999,8 64920,9 Ponderea veniturilor proprii (%) 17,8 19,0 22,3 Ponderea veniturilor de la stat (%) 46,4 46,3 45,7 Sursa: Direcţia Finanţe

De menţionat că din total cheltuieli realizate în anul 2011, 46.619,6 mii lei (ceea ce constituie 56,4%) au fost destinate pentru categoria învăţămînt (dintre care cultura – 17,6%, salarizare învăţămînt şi cultură – 73%). Pentru alte ramuri cheltuieli în anul 2011 s-au realizat în sumă de 36.063,1 mii lei, respectiv 43,6%.

De suportul Consiliului Raional în perioada analizată a beneficiat şi APL de nivel I, după cum urmează:

Tabel 2-5 Nr Denumire 2010 2011 1. Mijloace financiare alocate din bugetul raional 4695,0 3151,6 2. Mijloace financiare alocate din bugetul de stat 5671,8 7846,7 Total 10366,8 10998,3

De menţionat că în anul 2011 faţă de anul 2009 a crescut numărul şi suma contractelor coordonate de achiziţii a bunurilor, lucrărilor şi serviciilor pentru necesităţile statului: cu 130 contracte şi 2.933.023 lei mai mult.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Tabel 2-6 Perioada Total Bunuri Servicii Lucrări de Nr de Suma Nr de Suma Nr de Suma Nr de Suma raportare contracte contractelor, contracte contractelor, contracte contractelor, contracte contractelor, lei lei lei lei 2009 325 18.321.000 Nr - 277 14.440.700 48 3.940.300 2010 473 24.019.000 379 17.241.100 33 1.579.200 61 5.198.700 2011 455 21.254.023 368 15.440.904 15 521.510 72 5.291.609 Sursa: Secţia Economie Consiliul Raional Căuşeni achizitii publice

Achizițiile publice reprezintă suma tuturor 500 proceselor de planificare, stabilire a priorităților, 400 organizare, publicitate și de proceduri, în vederea 2009 300 realizării de cumpărări de către organizațiile care sunt 2010 finanțate total sau parțial de bugete publice (europene, 2011 200 naționale centrale sau locale, donori internaționali). 100

0 Alte surse publice 2009 2010 2011

Pentru finanţarea priorităţilor prevăzute de prezenta Strategie pot fi orientate şi alte surse publice disponibile. Luînd în consideraţie faptul, că sursele propriii ale raionului acoperă în mediu doar cca 20% din necesităţile de bază, autorităţile locale depinzînd de transferurile de la bugetul de stat, bugetul raional nu poate servi drept o sursă semnificativă de finanţare a proiectelor de dezvoltare raională. Adiţional, autorităţile raionale pot orienta surse din buget spre co-finanţarea unor proiecte, în special în cadrul programelor de asistenţă externă unde o asemenea co-finanţare este obligatorie, sau spre susţinerea pregătirii unor proiecte prioritare (efectuarea studiilor iniţiale, angajarea unor consultanţi, etc.).

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Asistenţa externă O sursă importantă de finanţare a proiectelor de dezvoltare raională este asistenţa acordată de donatori externi, atât prin programele de cooperare cu Guvernul Republicii Moldova, cât şi prin programe disponibile autorităţilor regionale şi locale. Adiţional, multe din programele şi proiectele de asistenţă externă implementate în colaborare cu Guvernul Republicii Moldova şi autorităţile centrale au o dimensiune spaţială regională sau locală. Proiecte spre reabilitarea infrastructurii sociale, sistemelor de apă şi canalizare, drumurilor, etc. au fost implementate în perioada analizată în raion.

Investiţii atrase în raion în perioada 2009 – 2011 se anexează (Anexa 2).

Autorităţile raionale pot, de asemenea, accesa în mod direct fonduri din programele de cooperare transfrontalieră. Două programe majore pot fi accesate de autorităţile şi organizaţiile din Republica Moldova la moment: o Programul Operaţional Comun România-Ucraina-Moldova 2007-2013 (cu un buget de 126 mln euro – contribuţia UE) o Programul Bazinului Mării Negre (17 mil. Euro). Programele de cooperare transfrontalieră presupun stabilirea unui parteneriat cu actori din România, ţară-membru a UE, precum şi co-finanţarea proiectelor selectate în volum de 10% din bugetul proiectelor.

Alte surse Autorităţile raionale întreprind eforturi pentru mobilizarea şi altor surse, inclusiv private pentru finanţarea priorităţilor de dezvoltare a raionului.

Mediatizarea bugetului se face, fiind utilizate următoarele instrumente: Publicaţia raională “Căuşeni”, pagina web oficială a Consiliului raional Căuşeni www.causeni.md

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

2.1.9 Evoluţia economiei raionului Căuşeni în contextul actualei crize economice

Contextul macroeconomic şi financial internaţional a suferit schimbări negative majore în ultima perioadă. Incertitudinile privind evoluţiile viitoare încă sunt mari. Pentru R. Moldova una dintre principalele provocări dinspre sectorul extern este finanţarea externă mai dificilă. Criza economică mondială a avut efect puternic asupra republicii, care nu are o economie de piaţă dezvoltată, ci o economie bazată pe consum şi creditare. În acest sens şi raionul Căuşeni a fost afectat şi pe parcursul ultimilor ani şi-a redirecţionat programul de dezvoltare conform conjuncturii social-economice naţionale.

3 Administraţia

3.1 Consiliul Raional Căuşeni

reprezentarea gender CRC Consiliul raional este autoritatea reprezentativă a populaţiei 9; 27% raionului. Consiliul raional se compune din consilieri, aleşi în condiţiile Codului electoral. Numărul de consilieri se stabileşte în funcţie de numărul de locuitori ai raionului de la data de 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile, conform datelor statistice. Consiliul Raional Căuşeni este constituit din 33 consilieri aleşi în urma alegerilor locale generale din 19 iunie anul 2011. Consiliul Raional este constituit din 9 femei (ceea ce constituie 27,3%) şi 24 bărbaţi barbati femei 24; 73% (72,7%), persoane cu venit mediu.

Lista consilierilor raionului Căuşeni se anexează (Anexa 3).

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Atribuţiile consiliului raional a) coordonează activitatea consiliilor locale în vederea realizării serviciilor publice de interes raional; b) organizează serviciile publice de interes raional şi aprobă regulamentele lor; c) analizează propunerile făcute de consiliile şi de primarii satelor (comunelor) şi oraşelor (municipiilor) în vederea elaborării de prognoze şi programe economice, refacerii şi protecţiei mediului înconjurător; d) aprobă strategii, prognoze, planuri şi programe de dezvoltare social-economică a raionului, programe de utilizare a forţei de muncă în teritoriu şi monitorizează realizarea acestora; e) aprobă bugetul raional, relaţiile acestuia cu bugetele satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor) şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar raional, precum şi fondurile speciale; f) aprobă suma totală a cheltuielilor şi statele de personal ale instituţiilor sferei sociale din subordine, organizează, în colaborare cu consiliile locale şi în limitele competenţei sale, servicii publice de interes raional, aprobă tarifele la serviciile cu plată, prestate de instituţiile şi serviciile menţionate, cu excepţia serviciilor prestate de instituţiile medico-sanitare şi serviciilor de alimentare centralizată cu apă tehnologică; g) stabileşte orientările generale privind dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea teritoriului; h) alege din rîndul consilierilor, în condiţiile prezentei legi, preşedintele şi vicepreşedintele raionului; i) desemnează, pe bază de concurs desfăşurat conform legislaţiei în vigoare, secretarul consiliului raional, şefii de direcţii (direcţii generale), secţii şi servicii publice de economie, de finanţe, de sănătate, de cultură, de învăţămînt, de tineret şi sport, de asistenţă socială şi protecţie a familiei, de arhitectură şi urbanism, de agricultură şi alimentaţie, de relaţii funciare şi cadastru, precum şi ai altor subdiviziuni subordonate consiliului, încunoştiinţînd autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate; j) aprobă propriul regulament în baza regulamentului-cadru al consiliilor locale aprobat de Parlament; k) aprobă organigrama şi statele de personal ale aparatului preşedintelui raionului, ale direcţiilor şi ale altor subdiviziuni subordonate consiliului raional, luînd ca bază organigrama şi statele-tip aprobate de Guvern; l) decide sau, după caz, propune, înfiinţarea, în condiţiile legii, de instituţii publice şi întreprinderi municipale; m) aprobă, în condiţiile legii, norme specifice pentru structurile autonome şi pentru instituţiile publice pe care le înfiinţează; n) înfiinţează, reorganizează şi lichidează instituţii social-culturale şi asigură buna lor funcţionare, în

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

limita alocaţiilor prevăzute la bugetul respectiv; o) asigură condiţii pentru organizarea şi desfăşurarea de activităţi ştiinţifice, instructiv-educative, cultural- educative, sportive şi de tineret; p) decide, în condiţiile legii, asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale, inclusiv cooperarea transfrontalieră, pentru realizarea unor lucrări şi servicii de interes public, promovarea şi protejarea intereselor autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi colaborarea cu agenţi economici şi asociaţii obşteşti din ţară şi din străinătate, în scopul realizării unor acţiuni sau lucrări de interes comun; r) contribuie la protecţia consumatorului. Consiliul raional poate exercita şi alte atribuţii în condiţiile legii.

Consiliul raional se întruneşte în şedinţe ordinare o dată la 3 luni, se poate întruni în şedinţă extraordinară ori de cîte ori este necesar la cererea preşedintelui raionului sau a cel puţin o treime din numărul consilierilor aleşi, conform ordinii de zi.

Convocarea consiliului raional se face prin dispoziţie a preşedintelui raionului cu cel puţin 10 zile înaintea şedinţelor ordinare şi cu cel puţin 3 zile înaintea celor extraordinare.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

3.2 Raionul Căuşeni

Sub aspect teritorial-administrativ populaţia raionului este amplasată în 2 oraşe, 41 comune şi sate. În raion sunt 27 de primării.

Tabel 3-1 Lista UTA din raionul Căuşeni Unitatea administrativ- Nr Nume, prenume primar Telefon teritorială 1 or .Căuşeni Repeşciuc Grigore 2-25-54 2 or. Căinari Nebunelea Anatolie 3-22-36 3 com. Baccealia Nenov Claudia 79-4-06 4 com. Baimaclia Doibani Anatolie 62-2-36 5 s. Chircăieşti Ceban Galina 54-2-36 6 s. Ciufleşti Pîrlog Sergiu 65-2-23 7 com. Chircăieştii Noi Carapirea Natalia 94-2-36 8 s. Cîrnăţeni Coadă Anatolie 53-2-36 9 com. Cîrnăţenii Noi Antoniuc Parascovia 64-2-36 10 s. Copanca Cuţari Afanasii 50-2-34 11 com. Coşcalia Eşanu Elena 66-2-36 12 com. Fîrlădeni Ganagan Ion 57- 2-36 13 com. Grădiniţa Ivanov Serghei 45-2-36 14 s. Grigorievca Burlacenco Pelaghia 75-0-91 15 s. Hagimus Josan Elena 58-2-21

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

16 s. Opaci Tărîţă Gheorghe 73-2-36 17 com. Pervomaisc Bahcivanji Gheorghe 67-1-60 18 s. Plop Ştiubei Barcari Iurie 59-2-85 19 s. Săiţi Musteaţă Valeriu 52-2-36 20 s. Sălcuţa Novac Ion 41-1-84 21 s. Taraclia Cucereavîi Vladimir 61-2-36 22 s. Tănătari Berlinschi Constantin 77-2-36 23 com. Tănătarii Noi Catanoi Nicolae 56-2-37 24 s. Tocuz Dărănuţă Simion 78-3-06 25 com. Ucrainca Iurco Vlademir 71-2-36 26 s. Ursoaia Postica Ion 42-2-36 27 com. Zaim Veste Ion 72-2-40

Actualul preşedinte al raionului a fost ales în cadrul şedinţei extraordinare a Consiliului raional din 02 octombrie 2012, la care au fost prezenţi 27 consilieri raionali din numărul total de 33: 11 - din fracţiunea PLDM, 3 – neafiliaţi, 9 – din fracţiunea PCRM, 3 – din fracţiunea PL şi 1 – din fracţiunea PDM. Preşedintele raionului este ajutat de vicepreşedinţi. Numărul vicepreşedinţilor se stabileşte de consiliul raional, în funcţie de numărul locuitorilor din raion, şi sunt aleşi de consiliul raional la propunerea preşedintelui raionului. Raionul Căuşeni are 3 vicepreşedinţi, bărbaţi. Preşedintele raionului este asistat în activitatea sa de un aparat, care se află în subordinea sa, majoritatea personalului fiind femei (în proporţie de 69% femei / 31 bărbaţi). Preşedintele raionului încheie şi reziliază contractele individuale de muncă cu personalul aparatului şi secretarul consiliului raional, promovează şi

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

supraveghează cadrele, stabileşte atribuţiile acestora. Preşedintele raionului ia măsuri şi este responsabil pentru instruirea şi pregătirea profesională a funcţionarilor din aparatul său.

Tabel 3-2 Aparatul preşedintelui raionului Căuşeni Nr d/o Nume, prenume Funcţia Telefon 1. Ciontoloi Ion Preşedintele raionului 22650 21970 2. Gogu Sergiu Vicepreşedinte al raionului 23395 22056 3. Nigai Veaceslav Vicepreşedinte al raionului 22750 4. Grigoriev Ştefan Vicepreşedinte al raionului 23444 5. Cătănoi Artemie Şeful secţiei administraţie publică 23634 6. Noroşeanu Tatiana Specialist principal în secţia 22850 administraţie publică 7. Para Tudor Specialist principal în secţia 23784 administraţie publică 8. Gluh Ludmila Specialist principal în resurse umane 22348 9. Gudumac Galina Specialist principal în probleme de privatizare şi postprivatizare 22176 10. Martîniuc Irina Consultant-jurist 22853 11. Neniţa Vera Contabil-şef 23007 12. Andrieş Natalia Contabil 23007 13. Focşa Victor Arhitect-şef 23093 14. Julea Veronica Specialist în probleme relaţii cu publicul 22650 15. Babin Viorica Şeful serviciului arhivă 22193 16. Vicol Iulia Arhivist-coordonator 22193 17. Specialist în probleme protecţie civilă şi serviciul de alternativă 23784

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

18. Ciuchitu Vera Specialist superior în serviciul de resurse şi asigurare a 22351 durabilităţii investiţiilor 19. Pîrău Vladimir Inginer coordonator în cadrul serviciului de deservire 23460 20. Vreme Ion Intendent 23093

În realizarea atribuţiilor de bază preşedintele raionului este susţinut de către mai multe structuri:

Tabel 3-3 Lista subdiviziunilor Nume, prenume Secţia Funcţia Telefon reprezentant Secţia Construcţii, Gospodărie Comunală şi Afanasii Dumitru Şef 2 34 60 Drumuri Direcţia Finanţe Buga Simion Şef 2 33 84 Direcţia Cultură, Tineret, Sport şi Turism Garaba Fiodor Şef 2 26 48 Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei Popov Ludmila Şef - interimar 2 25 48 Direcţia Învăţământ Molodilo Vasile Şef 2 27 48 Secţia Economie Ţurcanu Petru Şef 2 31 80 Serviciul Relaţii Funciare şi Cadastru Osadcii Serghei Şef 2 24 95 Publicaţia periodică „Căuşeni” Gluh Ilie Redactor-şef interimar 2 25 50

Lista serviciilor desconcentrate în raionul Căuşeni se anexează (Anexa 4).

Preşedintele raionului poate îndeplini şi alte atribuţii prevăzute de legislaţia în vigoare sau încredinţate de către Consiliul Raional. © Centrul Informaţional Tighina, 2012 49

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

4 Dezvoltarea economică

4.1 Sectoare dominante

4.1.1 Agricultura şi industria alimentară

In a doua jumătate a anului 2003 conform deciziei Consiliului raional Căuşeni nr. 1/3 din 19.06.03 şi-a început activitatea Direcţia agricultură şi alimentaţie în raionul Căuşeni, format în urma reformei teritorial- administrative. Pe parcursul perioadei de activitate Direcţia agricultură şi alimentaţie a întreprins activităţi în desfăşurarea reformei agrare, dezvoltarea sectorului agrar în noile condiţii ale economiei de piaţă reieşind din împuternicirile stipulate în regulamentul aprobat de Consiliul raional Căuşeni la 04.08.2003, Legii cu privire la administraţia publică locală, altor legi şi acte normative. S-au efectuat măsuri organizatorice pentru a acorda ajutorul necesar agenţilor economici, proprietarilor de teren în atingerea rezultatelor preconizate. Au fost desfăşurate întruniri şi şedinţe de lucru, seminare metodice cu agenţii economici din sectorul agrar, deplasări în teritoriu ale specialiştilor direcţiei, Inspectoratelor desconcentrate în teritoriu pentru a acorda ajutor metodic, informaţional pe problemele organizării muncii, monitorizării calităţii lucrărilor agrotehnice, comercializării producţiei agricole şi consolidării terenurilor. Probleme existente au fost discutate în cadrul şedinţelor Consiliului raional Căuşeni. Conform situaţiei la 01.01.12 suprafaţa terenurilor cu destinaţie agricolă proprietate privată constituie 80.665 ha, inclusiv arabil 69.701 ha şi plantaţii multianuale 10.964 ha (număr în creştere cu 180 ha faţă de anul 2011). Tabel 4-1 Terenuri cu destinaţie agricolă în hotarele UAT, ha Nr Categorii de terenuri şi de folosinţă La 01.01.2011 La 01.01.2012 1. Arabil 70.818,52 70.779,74 2. Plantaţii multianuale 9.561,87 9.673,34 3. Păşuni 69,13 69,13 4. Alte terenuri 319,69 295,22 Total terenuri 80.769,21 80.817,43

Sursa: Cadastrul funciar, Raionul Căuşeni la 01.01.2012 © Centrul Informaţional Tighina, 2012 50

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Numărul total al deţinătorilor funciari în prezent este de 29.595. În tabelul ce urmează sunt menţionate localităţile în care activează un număr mai mare de întreprinderi agricole:

Tabel 4-2 Localitate Nr deţinători funciari Suprafaţa Inclusiv totală Total GŢ Arabil Plantaţii multianuale or. Căuşeni 2978 1823 3923,52 3497,1 419,62 s. Copanca 2716 2714 1525,75 1392,69 130,78 com. Coşcalia 2661 2657 3235,72 3235,72 465,52 s. Tocuz 2467 2466 4064,19 3828,35 236,55 com. Fîrlădeni 1962 1960 3022,76 2695,74 327,02 s. Chircăieşti 1914 1912 2627,47 2759,29 350,01 s. Sălcuţa 1670 1667 4494,82 4289,36 263,54 s. Cîrnăţeni 1570 1567 1809,16 1397,64 411,52 com. Baimaclia 1354 1351 2233 1922,22 310,78 s. Opaci 1326 1324 3095,79 2935,81 159,39 com. Ucrainca 1251 1245 3796,32 3408,18 388,14 s. Tănătari 1066 1061 2524,89 1805,3 715,11 Sursa: Cadastrul funciar, Raionul Căuşeni la 01.01.2012

De menţionat că pe teritoriul raionului Căuşeni activează 2 kolhozuri, în localităţile Chiţcani şi Cremenciug, şi un colegiu economic agrar în s. Gîsca. Acestea deţin terenuri agricole după cum urmează:  s. Chiţcani – 2734 ha  s. Gîsca – 2166,87 ha  s. Cremenciug – 1668 ha

Economiştii atribuie pieţei funciare de arendă un mare potenţial în ceea ce priveşte sporirea productivităţii, prin facilitarea transferului de terenuri agricole producătorilor mai eficienţi, cu costuri

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

tranzacţionale minime, paralel stimulînd iniţierea şi dezvoltarea unei activităţi sau afaceri din sectorul neagricol. În Republica Moldova, relaţiile de arendă în sectorul agrar apar mai curînd din cauza suprafeţelor mici ale terenurilor agricole şi a incapacităţii unei părţi semnificative a populaţiei rurale de a lucra de sine stătător pămîntul.

Tabel 4-3 Agenţi economici importanţi, care arendează terenuri cu destinaţie agricolă proprietate privată, la 01.01.2012: Denumire arendator Localitate Nr. de arendaşi Suprafaţa terenurilor arendate, ha SRL „Farlad Agro” com. Fîrlădeni 1545 2122,89 SRL „Kelley Grains” com. Baccealia 1087 2375,78 SRL „Urchir Agro” s. Chircăieşti 914 1106,70 SRL „Triticalex” s. Grigorievca 647 1724,5 CP „Catagroservice” s. Chircăieşti 557 526,93 CP „Copanca” s. Copanca 541 215,4 SRL „Eurosalvia” com. Coşcalia 515 1093,97 SRL „Silvita Prim” s. Ciufleşti 507 1064,92 Sursa: Cadastrul funciar, Raionul Căuşeni la 01.01.2012

In prezent sectorul agrar al raionului, cu referinţă la suprafata ocupata, mii ha 20,327; 18,97; 28% terenurile aflate în proprietate privată, este reprezentat de 17 30% cooperative agricole, 2 societăţi pe acţiuni, 25 societăţi cu răspundere limitată, 880 întovărăşiri pomicole şi 10.928 de gospodării ţărăneşti. Acestea deţin terenuri agricole pe o suprafaţă de 68,78 mii ha.

0,14; 0% 24,35; 35% 5; 7%

cooperat agric SA SRL intovar pomic GT © Centrul Informaţional Tighina, 2012 52

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Tabel 4-4 Resurse funciare şi utilizarea lor, mii ha Categoriile Conform situaţiei la data de 01.01.2011 Conform situaţiei la data de 01.01.2012 deţinătorilor Numărul Terenuri Inclusiv Numărul Terenuri Inclusiv funciari deţinători agricole Teren Plantaţii Dintre care deţinătoril agricole Teren Plantaţii Dintre care lor total arabil perene Livezi Vii or funciari total arabil perene Livezi Vii funciari I. Terenuri 3 0,226 0,226 3 0,226 0,226 proprietate publică Inclusiv: Întreprinderile 1 0,105 0,105 1 0,105 0,105 de stat Instituţii de 2 0,121 0,121 2 0,121 0,121 cercetări ştiinţifice şi de învăţămînt II. Terenuri 60720 80,665 69,881 10,784 4,018 6,766 60053 80,665 69,701 10,964 4,048 6,916 aflate în proprietate privată Inclusiv: Cooperative 17 18,97 18,16 0,81 0,315 0,495 17 20,211 19,32 1,011 0,41 0,601 de producţie Societăţi pe 2 5 5 2 5 5 acţiuni SRL 25 24,35 22,627 1,723 0,895 0,828 25 24,35 22,627 1,723 0,895 0,828 GŢ 10928 20,327 14,579 5,748 2,271 3,477 10261 19,086 13,359 5,727 2,206 3,521 Alte 48868 11,881 9,487 2,394 0,428 1,966 48868 11,881 9,487 2,394 0,428 1,966 întreprinderi Întovărăşiri 880 0,137 0,028 0,109 0,109 880 0,137 0,028 0,109 0,109 pomicole III. Total 60723 80,891 70,107 10,784 4,018 6,766 60056 80,891 69,927 10,964 4,048 6,916 terenuri cu destinaţie agricolă (I+II) Inclusiv:

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Categoriile Conform situaţiei la data de 01.01.2011 Conform situaţiei la data de 01.01.2012 deţinătorilor Numărul Terenuri Inclusiv Numărul Terenuri Inclusiv funciari deţinători agricole Teren Plantaţii Dintre care deţinătoril agricole Teren Plantaţii Dintre care lor total arabil perene Livezi Vii or funciari total arabil perene Livezi Vii funciari Întreprinderi 10975 68,873 60,592 8,281 3,481 4,8 10308 68,873 60,412 8,461 3,511 4,95 agricole şi gospodării ţărăneşti Gospodăriile 49748 12,018 9,515 2,503 0,537 1,966 49748 12,018 9,515 2,503 0,537 1,966 auxiliare Sursa: Cadastrul funciar, Raionul Căuşeni la 01.01.2012

Sectorul agrar în anii 2009-20011 s-a dezvoltat neuniform, în deosebi din cauza condiţiilor climaterice nefavorabile, majorării preţului la combustibil, sistarea exportului producţiei agricole şi alţi factori externi. În sarcina primordială de activitate a Direcţiei agricultură şi alimentaţie, agenţilor economici intră şi lucrul de promovare a tehnologiilor progresiste, trecerea de la creşterea a 2-3 culturi (porumb, grîu, floarea soarelui) la producerea suprafata livezilor legumelor, tutunului, soiei, rapiţei, sfeclei de zahăr, cartof, mazăre, porumb zaharat şi mărirea suprafeţelor de vii şi livezi. Suprafaţa liveilor în ultimii doi ani a crescut cu 20,27 ha, respectiv cu 0,4%. 2012

Tabel 4-5 Suprafaţa livezilor în hotarele UAT, ha ha 01.01.2011 01.01.2012 5725,24 5745,51 2011 Sursa: Cadastrul funciar, Raionul Căuşeni la 01.01.2012

În această perioadă s-au sădit 122,72 ha şi s-au defrişat 102,45 ha. 5710 5720 5730 5740 5750

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Cea mai mare suprafaţă de livezi o dispun localităţile:  or. Căuşeni – 325,97 ha  s. Cremenciug – 311 ha  com. Coşcalia – 301,18 ha  s. Hagimus – 284,1 ha  s. Cîrnăţeni – 275,98 ha  s. Chircăieşti – 254,85 ha  s. Săiţi – 249,37 ha  com. Zaim – 246,02 ha Localităţile cu cea mai mică suprafaţă de livezi în raion sunt:  s. Grigorievca – 13,04 ha  com. Baccealia – 21,43 ha

Un moment important în agricultura raionului a fost implementarea unei noi culturi ca rapiţa, care în anul 2009 a fost înseminţată pe o suprafaţă de 4153 ha. În anul 2011 însă suprafaţa înseminţată s-a micşorat cu 70% (s-au însemînţat doar 1189 ha de rapiţă). In baza Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 1543 din 29.11.02 "Cu privire la măsurile suplimentare pentru depozitarea centralizată şi neutralizarea pesticidelor inutilizabile şi interzise” în sarcina Direcţiei agricultură şi alimentaţie a fost pusă stocare şi depozitarea pesticidelor inutilizabile şi interzise. La moment este necesară urgentarea transportării şi nimicirii acestora, această sarcină conform Hotărîrii Guvernului R.M. nr.344 din 7.04.06 revine Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale în comun cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Conducerea raionului, Direcţiei agricultură şi alimentaţie va întreprinde acţiunile necesare pentru evacuarea pesticidelor inutilizabile şi interzise din satul Grădiniţa în anul 2012. Direcţia agricultură şi alimentaţie în comun cu conducerea raionului MAIA în permanenţă duce lucrul de consolidare a terenurilor agricole. Este binevenită şi susţinerea din partea statului prin formarea staţiunilor tehnologice de maşini în baza cooperativelor de producţie. Pe parcursul anilor 2003-2006 în raion au fost deschise opt staţiuni tehnologice de maşini în localităţile Căinari, Taraclia, Sălcuţa, Căuşeni, Pervomaisc, inclusiv în anul 2006 în Ucrainca, Copanca, Cîrnăţenii Noi, în 2007 în Săiţi, Căinări şi Baimaclia. Formarea staţiunilor tehnologice de maşini de

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

asemenea este un factor ce stimulează consolidarea. Un moment important pentru sectorul agrar este atragerea investiţiilor străine. Agenţii economici de peste hotare au acces la credite preferenţiate, fapt ce ar permite crearea unor întreprinderi mixte de talie mijlocie şi mare. Un exemplu elocvent este întreprinderea mixtă moldo-germane „T. Şchmidt Landbau" SRL care au consolidat 4837 ha în localităţile Zaim, Coşcalia, Tănătari, Plop Ştiubei şi Chircăeşti. Pe viitor întreprinderea preconizată extinderea suprafeţelor şi practicarea irigaţiei la scară mare. Întreprinderea a adus în raion o cultură nouă sfecla de zahar. Un alt agent economic care aduce un aport considerabil la consolidarea terenurilor este IM "Elevator Kelley-Grains" care a consolidat 2406 ha în primăria Baccialia. Trebuie de menţionat faptul că după o stagnare de 10 ani în raion activează din anul 2005 fabrica de conserve SA „Orhei Vit” filiala Căuşeni. O atenţie deosebită se acordă în prezent dezvoltării culturilor nucifere, o ramură profitabilă şi strategică pentru Moldova. În raion la data de 01.01.2012 sunt plantate 480,84 ha şi interesul pentru această cultură creşte. O creştere la producţie se înregistrează la majoritatea culturilor, cu excepţia legumelor de cîmp, care în perioada analizată a scăzut cu 30%. În tabelul ce urmează datele se referă la întreprinderile agricole şi GŢ care dispun de o suprafaţă a terenurilor agricole de 50 ha şi peste.

Tabel 4-6 Producţia globală în întreprinderile agricole*, tone Nr 2009 2010 2011 1. Cereale şi leguminoase boabe 40.217,1 37.274,3 49.031,8 2. Floarea soarelui 4.547,9 9.024,6 12.060,0 3. Tutun 7,4 44,1 67,0 4. Cartofi 54,5 73,0 80,5 5. Legume de cîmp 1.002,8 939,4 698,9 6. Fructe 833,8 3.248,5 2.258,7 7. Struguri 8.947,9 3.947,5 8.276,4 * Întreprinderile producătoare de produse agricole, indiferent de formele organizatorico-juridice şi de proprietate (inclusiv GŢ cu suprafaţa terenurilor agricole de 10 ha şi peste). Sursa: Direcţia Teritorială pentru Statistică

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Productivitate în creştere la ha se atestă la culturile de cereale şi leguminoase boabe, tutun, floarea soarelui, fructe, şi o descreştere cu 15,5% productivitate pentru anul 2011 a fost la struguri.

Tabel 4-7 Producţia medie la ha, chintale Perioada Cereale şi Floarea Tutun Cartofi Legume de Fructe şi Struguri leguminoase soarelui cîmp pomuşoare boabe 2009 17,5 9,5 3,4 77,8 66,0 15,3 100,2 2010 18,9 15,5 1,0 48,7 58 67,1 36,5 2011 24,3 12,7 16,8 50,3 55,5 39,5 84,7 Sursa: Direcţia Teritorială pentru Statistică

În perioada anilor 2009-2011 sectorul zootehnic al raionului a stagnat. Astăzi dispunem de o fermă de porcine de prăsilă, o fermă de ovine de prăsilă şi o fermă de păsări.

Tabel 4-8 Efectivul de animale în gospodăriile de toate categoriile, mii capete Perioada Bovine Porcine Ovine şi caprine Total Vaci 2010 9,0 6,7 15,2 39,4 2011 9,4 7,0 20,8 40,2 Sursa: Anuarul Statistic al Moldovei

Serviciul Veterinar raional s-a revitalizat graţie susţinerii din partea MAIA şi Consiliului raional. Este necesar de acordat o atenţie deosebită pe parcursul următorilor ani sectorului zootehnic, care reprezintă o verigă importantă în complexul agroalimentar.

Din anul 2003 Consiliul raional susţine alocarea finanţelor pentru organizarea în rang raional a evenimentelor importante în activitatea lucrătorilor din agricultură: Ultimul snop, Ziua Naţională a Vinului, Ziua profesională a lucrătorului din agricultură şi industria prelucrătoare.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Agenţii economici importanţi în agricultură, care au dat dovadă de responsabilitate, asigurînd tehnologii performante, condiţii de muncă decente, contribuind la bugetul localităţii, raionului şi ţării:  SRL „BogatMos”, SRL „Hagimus Agro”, SRL „PostProdAgro”, SRL „Triticalex”, SRL „Silvita Prim”, CÎ „Salcis Service”, SRL „Fîrlad Agro”, SA „Elevator Kelley Grains”.

Gospodării ţărăneşti, care pe suprafeţe mai mici obţin rezultate frumoase:  GŢ „Şeremet Mihail” şi GŢ „Vizii Anatol” s. Hagimus, GŢ „Tudor Ciobanu” s. Săiţi, GŢ „Trocin Leonid” s. Ursoaia, GŢ „Vrîncean Nicolai” s. Tocuz, GŢ „Lîsîi Vasile” s., GŢ „Petruşca Vasile” s. Cîrnăţenii Noi, GŢ „Tocan Vladimir” s. Zaim, GŢ „Aftenii Vasile” s. Tănătari, GŢ „Ceban Natalia” or. Căuşeni ş.a.

Agenţii economici importanţi în industria de prelucrare:  SRL „V.S.Export”, SRL „EcoprodRosMol”, SRL „Navi Plus”, SA „Orhei Vit” filiala Căuşeni, SRL „Fum Prim”, SRL „Eurosalvia”, SA „Ghermes Service”, SA „Săiţi”, SRL „Sălcuţa Vin”, ş.a.

Lista întreprinderilor agro-industriale din raionul Căuşeni se anexează (Anexa 5).

Necesităţi în domeniu: Astăzi se simte lipsa specialiştilor, mecanizatorilor în agricultură, este necesar de a atrage tinerii specialişti prin crearea condiţiilor de muncă (credite preferenţiale pentru construcţia locuinţelor, compensaţii la plata serviciilor comunale), majorarea salariilor în ramură. Necesitatea creării unei reţele de laboratoare moderne pentru testarea produselor de origine animalieră, dezvoltarea abatoarelor, infrastructurii pentru asigurarea accesului direct al producătorului pe piaţă şi a exclude intermediarii, crearea în spaţiul rural a întreprinderilor de procesare şi ambalare sunt direcţii care necesită susţinere. Astăzi este necesar de a orienta agenţii economici spre direcţiile strategice de dezvoltare a agriculturii mondiale, cum ar fi producerea biocombustibilului şi altor tehnologii de obţinere a resurselor energetice alternative. Menţionăm că Direcţia agricultură şi alimentaţie a ieşit de nenumărate ori cu iniţiativa de a rezolva

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

anumite probleme şi anume: 1. Crearea condiţiilor normale la exportul producţiei agricole. 2. Lipsa mecanismului de protejare a producătorului agricol, galoparea necontrolată a preţurilor la carburanţi şi consumanţi. 3. Povara grea fiscală, lipsa irigaţiei, inactivitatea sistemului de protecţie antigrindină. 4. Reforma sistemului de creditare. 5. Subvenţionarea în continuare a producătorilor agricoli. 6. Susţinerea producătorilor autohtoni. 7. Facilitarea consolidării terenurilor. 8. Crearea condiţiilor favorabile pentru investitorii străini.

4.1.2 Producţia industrială

Cel mai reprezentativ sector industrial în perioada analizată a fost industria prelucrătoare, cu media de cca 90% din valoarea producţiei industriale pe raion, urmată de industria extractivă (cca 5%) şi energie electrică şi termică, gaze şi apă (media de cca 5%).

Tabel 4-9 Valoarea producţiei industriale în preţuri curente, mii lei Nr 2009 2010 2011 1. Industrie – total 117.980,9 163.325,0 106.544,8 2. Industria extractivă 10.359 12.481,7 3. Industria prelucrătoare 101.862 144.566,4 98.879,0 4. Energie electrică şi termică, gaze şi apă 5.759,9 6.276,9 7.098,3 Sursa: Seriile dinamice „Statistica industriei” raionul Căuşeni, Direcţia Teritorială pentru Statistică

Pentru anul 2011 se atestă o scădere a numărului de întreprinderi, cu 15,7% faţă de anul 2009, scădere caracteristică pentru toate formele de proprietate.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Tabel 4-10 Numărul de întreprinderi şi numărul mediu scriptic al salariaţilor pe forme de proprietate: 2009 2010 2011 Număr Număr mediu Număr Număr mediu Număr întreprinderi scriptic salariaţi întreprinderi scriptic salariaţi întreprinderi Total 127 646 134 709 107 din care Proprietate publică 31 70 35 69 23 inclusiv - - 1 de stat municipală 31 70 35 69 22 Proprietate privată 91 440 95 521 82 inclusiv 35 81 33 79 31 privată colectivă 53 354 59 437 46 a organizaţiilor religioase, 3 5 3 5 5 mişcărilor obşteşti Proprietate mixtă fără 2 9 - - - participare străină Proprietatea întreprinderilor 3 127 3 112 2 mixte cu participarea capitalului străin Sursa: Seriile dinamice „Statistica industriei” raionul Căuşeni, Direcţia Teritorială pentru Statistică

Cea mai mare creştere a valorii producţiei industriale a înregistrat-o industria prelucrătoare, urmată de industria extractivă.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Tabel 4-11 Indicii valorii producţiei industriale pe tipuri de activităţi, în % faţă de anul precedent Nr 2009 2010 1. Industrie – total 81,1 171,9 2. Industria extractivă 89,2 123,9 3. Industria prelucrătoare 79,4 179,9 4. Energie electrică şi termică, gaze şi apă 112 87,3 Sursa: Seriile dinamice „Statistica industriei” raionul Căuşeni, Direcţia Teritorială pentru Statistică numar intreprinderi pe forme de proprietate,

2011 0; 0% 2; 2% 23; 21% proprietate publica

proprietate privata

propr mixta fara participare straina propr mixta cu capital strain 82; 77%

4.1.3 Industria meşteşugurilor

Originalitatea fiecărui popor se caracterizează prin potențialul creator, care își găsește expresia în cultura materială și spirituală. Un loc aparte în această cultură îl ocupă meșteșugurile populare. Pentru a satisface cerinţele gospodăreşti şi a vieţii rurale, în ultimii ani în raionul Căuşeni, precum şi în toată Moldova, se dezvoltă un şir de meşteşuguri, unde meșterii produc şi realizează produsele sale la comandă şi pentru piaţă. În raion activează 2 centre de meşteşuguri.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Tabel 4-12 Amplasarea centrelor de meşteşuguri Nr Denumirea centrului Localitate Genul/genurile de activitate Conducător (atelierului) 1. Atelier de prelucrarea lemnului s. Zaim Confecţionarea obiectelor din Tocan Ion lemn 2. Atelier de prelucrare a pielicelelor s. Zaim Confecţionarea articolelor de Ciomîrtan acoperit capul Leonid

În teritoriul raionului sînt înregistraţi 25 de meşteri populari. Pe parcursul anilor unii din meşteri participă la diferite expoziţii republicane (Nona Ţulea, Cemortan Leonid, Tocan Ion ş.a.). Genurile practicate sunt: prelucrarea artistică a lemnului, arta dantelei, broderia artistică, feroneria artistică, ţesutul artistic: a. prelucrarea artistică a lemnului - 6 b. arta dantelei, broderie artistică - 10 c. împletitul din fibre vegetale – 2 d. prelucrarea metalului – 3 e. prelucrarea pieilor - 1 f. pictură - 2 g. prelucrarea gipsului - 1 Din ei membri ai Uniunii Meşterilor Populari este o persoană.

Tabel 4-13 Meşterii populari din raionul Căuşeni Nume, prenume Tipul meşteşugului posedat Locul de activitate BĂTRĂNAC TUDOR prelucrarea lemnului Căuşeni BREAHNA NINA croşetare Chircăieştii Noi BULAT ION prelucrarea metalului Taraclia BUMBU VLADIMIR prelucrarea metalului Căinari CEBAN VASILE împletitul din salcie Hagimus CIOMÎRTAN LEONID prelucrarea pieilor Zaim © Centrul Informaţional Tighina, 2012 62

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

CIREŞ ION pictarea icoanelor Cîrnăţenii Noi COSTIN LARISA croşetare Căuşeni DONOI OXANA croşetare Căuşeni DRAGAN IOSUB împletitul din salcie Opaci ELAMOVA ELENA croşetare Căinari GURANDA ANASTASIA ţesut Taraclia LOGHIN LIDIA croşetare Cîrnăţenii Noi LUCA VEACESLAV prelucrarea lemnului Căuşeni MALANCA ANATOLII prelucrarea metalului Taraclia MIDONI ZINAIDA pictură Zaim MIRCEA VASILE prelucrarea lemnului Căuşeni PAŞCAN EUDOCHIA macrame Hagimus PETRUŞCA GHEORGHE prelucrarea lemnului Opaci SÎRBU VERA ţesut Taraclia TAŞCI TATIANA croşetare Chircăieştii Noi TOCAN ION prelucrarea lemnului Zaim TOCAN TUDOR prelucrarea gipsului Zaim TRIFAN ION prelucrarea lemnului Căuşeni ŢULEA NONA croşetare, împletit Căuşeni

Astăzi meşteşugurile populare merită să devină noi direcţii economice strîns legate de materia primă locală obţinută din agricultură, păstorit ş.a., folosind resursele naturale, braţele de muncă libere pentru a

îndestula cerinţele şi gusturile pieţii contemporane. © Centrul Informaţional Tighina, 2012 63

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Marele interes faţă de meşteşugurile populare este motivat nu numai de aprecierea obiectivă a valorilor vitale, estetice şi etice, dar şi din cauza unei crize ecologice legate de pierderea capacităţilor de creaţie, de valorificare a bunurilor materiale, de slăbirea continuităţii între generaţii şi destrămarea patrimoniului tehnico-cultural şi etnic al poporului.

4.2 Situaţia infrastructurii fizice

4.2.1 Infrastructura rutieră

Reabilitarea şi construcţia infrastructurii drumurilor publice constiuie unul dintre principalele obiective strategice pentru dezvoltarea social-economică a raionului Căuşeni. Lungimea totală a drumurilor publice în raion constituie 384,5 km, ceea ce constituie 4,1% din lungimea totală a drumurilor pe republică (9344,4 km). Dintre acestea 165 km (42,9%) sunt drumuri naţionale, toate acoperite cu îmbrăcăminte rigidă şi 219,5 km (57,1%) drumuri locale dintre care 177,8 km (81%) sunt cu îmbrăcăminte rigidă.

Tabel 4-14 Lungimea totală a drumurilor, km Drumuri publice Drumuri naţionale, rl Căuşeni Drumuri locale, rl Căuşeni RM Raionul Căuşeni Total Cu îmbrăcăminte Total Cu îmbrăcăminte rigidă rigidă 9.378 384,5 165 165 219,5 177,8

Reţeaua de drumuri a raionului cuprinde 1 traseu de drum naţional, cu funcţie de internaţional Chişinău – Ucraina şi trasee de drumuri locale. Drumurile locale sunt intr-o stare deplorabilă, aceasta constituie unul din factorii cei mai importanţi care influienţează dezvoltarea localităţilor rurale din raionul Căuşeni. Pe graniţa cu Republica Ucraina, raionul Căuşeni are un punct de vamal control şi trecerea frontierei prin s. Săiţi, iar pe graniţa cu regiunea Transnistreană: punct de control prin s. Hagimus.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

4.2.2 Infrastructura feroviară

Infrastructura feroviară este parte a fostelor reţele sovietice, fără modificări în planul lungimii lor. În raion sunt 5 staţii de cale ferată: Gara feroviară din or. Căuşeni, gara din or. Căinari, staţiile din localităţile Hagimus, Zaim şi Chircăieşti. Prezenţa căii ferate pe teritoriul raionului este un mare avantaj, mai ales că face legătură între localităţile raionului cu regiunea Transnistreană şi regiunea de dezvoltare sud, oraşele Basarabeasca şi Reni. Pe graniţa cu Regiunea Transnistreană, raionul Căuşeni are un punct de control şi trecerea frontierei pe cale ferată, prin or. Bender. Gradul de uzură al sistemului de căi ferate sporeşte în fiecare an. Lucrări de menţinere şi extindere a sistemului se realizează în dependenţă de bugetul disponibil al ÎS „Calea Ferată din Moldova”.

4.2.3 Infrastructura de utilităţi

A. Servicii de furnizare a apei. Sistemul de canalizare. surse de alimentare cu apa potabila 144; 4% Alimentaţia populaţiei cu apă potabilă şi în cantităţi suficiente trebuie să fie una din direcţiile prioritare în politica şi acţiunile statului pentru sănătate în relaţie cu mediul, fiind o măsură eficientă în profilaxia maladiilor condiţionate de apă. La fel de importantă este şi problema canalizării localităţilor, ambele probleme urmînd a centralizate subterane fi soluţionate concomitent, deoarece construcţia numai a sistemelor fintini de alimentare cu apă, cu creşterea inevitabilă a volumului de ape uzate formate, în lipsa colectării şi epurării acestora, conduce la poluarea apelor de suprafaţă şi din fîntîni.

3356; 96% Debitul de apă potabilă de care dispune raionul nu este suficient pentru îndestularea cerinţelor zilnice. În mediu, pe cap de © Centrul Informaţional Tighina, 2012 65

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

locuitor zilnic revine circa 60-70 l de apă, media pe republică fiind de circa 100 l. În anii secetoşi, majoritatea fântânilor din localităţi seacă, iar apa din majoritatea fântânilor este poluată. Din aceste considerente revitalizarea sistemului de apeduct prin modernizarea acestuia şi construirea unor noi porţiuni este o problemă prioritară pentru raion.

Problemele principale, cu referinţă la apele de profunzime, pentru raionul Căuşeni sînt conţinutul ridicat de fluor (2-16 mg/l); sodiu (200-560 mg/l), amoniac (2-10 mg/l); hidrogen sulfurat (3-20 mg/l). Sursele de poluare a apelor de suprafaţă şi celor subterane sunt cauzate, în cele mai multe cazuri, de sectorul gospodăriei comunale (staţiile de epurare a apelor uzate, deversările din sistemul comunal al apelor neepurate, managementul neadecvat al deşeurilor menajere solide, sectorul agrar (dejecţiile animaliere, depozitele de pesticide inutilizabile şi interzise) şi sectorul energetic (staţiile de alimentare cu petrol).

Conform rezultatelor obţinute în a. 2011 de către Centrul de Medicină Preventivă Căuşeni, au fost atinşi unii dintre indicatorii-ţintă, prevăzuţi în ordinul comun al Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Mediului Nr.91/704 din 20.10.2010 „Cu privire la aprobarea Listei indicatorilor-ţintă pentru implementarea Protocolului privind Apa şi Sănătatea, şi anume:  Reducerea % probelor de apă potabilă, neconforme normelor sanitare la parametrii microbiologici (E.coli enterococi) pînă în a. 2015 în oraşe – pînă la 5% din probele anuale;  Parţial este realizată prevederea de asigurare a conformităţii apei potabile în şcoli pînă în a. 2015 - pînă la 95%, această realizare se referă doar la indicatorii microbiologici, însă nu şi chimici.  Se lucrează şi în privinţa îmbunătăţirii calităţii apei potabile din gimnaziile localităţilor Baimaclia, Ciufleşti şi Chircăieştii Noi, grădiniţele de copii din localităţile Ciufleşti, Chircăieştii Noi, s-au adăugat instalaţiile din gimnaziul s. Opaci, grădiniţa de copii din s. Cîrnăţenii Noi.  Se măreşte şi numărul staţiilor de epurare a apelor uzate. La staţiile montate anterior în localităţile Taraclia (Centrul de susţinere a persoanelor în etate „casa Nadejda”), Opaci (gimnaziul), Chircăieştii Noi (grădiniţa de copii), s-a alăturat staţia grădiniţei de copii din s. Hagimus, se efectuează lucrări în s. Zaim.  Pe parcursul a. 2012 este preconizată construcţia reţelei de canalizare şi staţiei de epurare în s. Baccealia.

Problema epurării apelor uzate totuşi rămîne actuală, în primul rînd pentru localităţile urbane. Deşi, în

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

or. Căuşeni se efectuează lucrări de schimbare a unor sectoare ale reţelei de canalizare şi reparaţie a staţiilor de pompare a apelor uzate, este precară starea staţiei de epurare. O situaţie foarte alarmantă este în or. Căinari: nu funfuncţionează atît staţia de pompare a apelor uzate, cît şi staţia de epurare a lor, gestionată de VS „Export”.

Tabel 4-15 Necorespunderea calitatii apei potabile dupa parametrii microbiologici (% )

RM 36,7

2011 42,8 Surse

2010 23,8 decentralizate RM 12,8

2011 12,7

Apeduct 2010 5,4 comunal rural RM 11,2

2011 0,9

urban Apeduct comunal 2010 3,3

0 10 20 30 40 50

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Tabel 4-16 Necorespundere a calitatii apei potabile dupa parametrii sanitaro-chimici (% )

94,3 surse decentralizate 100

68 apeducte rurale 2010 60,2 2011

94,4 sonde arteziene 95,9

0 20 40 60 80 100 120

Indicii neconformităţii calităţii apei sunt similari pe parcursul a mai multor ani: culoarea, reziduul fix, sodium, fluor, fier, hidrogen sulfurat, amoniu).

Potrivit Ministerului Sănătății peste 80 la sută din locuitorii de la sate nu au acces la surse sigure de apă potabilă. La Căușeni indicele este și mai ridicat. În 94 la sută la fântânile din raion apa nu corespunde normelor sanitaro-epidemologice. Aceasta este concluzia la care au ajuns reprezentantii Centrului de Sănătate Publică Căuşeni, după ce în anul 2010 au colectat și analizat probe de la fântânile din raion. Majoritatea sunt neîntreţinute, nu au capace, ghizduri, acoperiş sau pantă de scurgere. Deşi aproximativ 20 de localități din raion sunt aprovizionate cu apă potabilă, o bună parte din oameni cu apă la robinete mai preferă să folosească pentru băut apă din izvoare.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Conform surselor Centrului de Medicină Preventivă, numărul surselor centralizate subterane de alimentare cu apă este de 144, au funcţionat pe parcursul a. 2009 – 72, nu corespund cerinţelor igienice 57 din ele (79,2%), inclusiv din lipsa zonei de protecţie sanitară – 9 (12,5%), după calitatea apei – 57 (79,2%). Indicii neconformităţii apei: culoare, reziduul fix, conţinutul de sodiu, fluor, fier, hidrogen sulfurat, amoniu. În a. 2009 au fost investigate la indicii sanitaro-chimici 59 probe de apă din aceste surse, nu corespund Normelor sanitare 57 sau 96,6%. La indicii microbiologici din aceste surse au fost investigate 56 probe de apă, nu corespund Normelor sanitare – 2 (3,6%). Din 2 apeducte comunale urbane (Î.M. „Apă Canal Căuşeni” şi or. Căinari) nu corespund cerinţelor igienice ambele, inclusiv 1 din lipsa zonei de protecţie sanitară (Î.M. „Apă Canal Căuşeni”) şi ambele după calitatea apei. Din apeductele comunale urbane au fost examinate la indicii sanitaro-chimici 65 probe de apă, nu corespund Normelor sanitare – 34 sau 52,3% conform indicilor menţionaţi mai sus. La indicii microbiologici din aceste apeducte au fost investigate 103 probe de apă, nu corespund Normelor sanitare 2 sau 1,9%. Din 30 apeducte comunale rurale în funcţionare nu corespund cerinţelor igienice 28 (93,3%), inclusiv din lipsa zonei de protecţie sanitară – 6 (20,0%), după calitatea apei – 28 (93,3%). Din aceste apeducte au fost examinate la indicii sanitaro-chimici 108 probe de apă, nu corespund Normelor sanitare – 86 sau 79,6%, conform indicilor menţionaţi anterior. La indicii microbiologici au fost examinate 222 probe de apă, nu corespund Normelor sanitare 21 (9,4%). Din 17 apeducte departamentale în funcţiune, nu corespund cerinţelor igienice 2 (11,8%), ambele din lipsa zonei de protecţie sanitară şi după calitatea apei. Din aceste apeducte au fost investigate la indicii sanitaro-chimici 13 probe de apă, nu corespund Normelor sanitare 8 (6,15%) conform indicilor menţionaţi mai sus. La indicii microbiologici au fost investigate 31 probe de apă, nu corespund Normelor sanitare o probă (3,2%). În raion sunt 3356 surse de alimentare decentralizată cu apă (fîntîni), nu corespund cerinţelor igienice – 1682 (50,1%) din lipsa zonei de protecţie sanitară. La indicii sanitaro-chimici au fost investigate 74 probe de apă din aceste surse, nu corespund – 74

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

(100,0%) după conţinutul de nitraţi, duritatea totală, reziduul fix, cloruri. La indicii microbiologici au fost investigate 103 probe de apă, nu corespund 16 (15,5%).

De către CMP se monitorizează calitate apei din r. Botna, de asemenea se efectuează controlul calităţii apei din unele iazuri, preponderent – la solicitare. Aceste obiecte acvatice se atîrnă la bazinele de apă de categoria II. Din ele au fost investigate la indicii sanitaro-chimici 7 probe de apă, nu corespund cerinţelor 5 (71,4%). La indicii microbiologici au fost investigate 4 probe de apă, nu corespund cerinţelor igienice – 4 (100,0%), cu eliminare de colifagi – probe. La indicaţia Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă a fost investigată o probă de apă din r. Nistru (obiect acvatic de categoria I) la flora patogenă (s.Copanca), flora patogenă nu a fost depistată.

În raion există 99 iazuri cu o suprafaţă de 920,6 ha, din care 97 sînt în gestiunea primăriilor (671 ha) şi 2 (230 ha) sînt administrate de Concernul Republican "Apele Moldovei". 7 bazine nu corespund normelor de exploatare; 66 necesită reparaţii curente; 22 prezintă pericol de accident al barajului. Dispun de autorizaţie specială de folosire a apei 17 beneficiari din cei 66.

În prezent, odată cu reanimarea economiei naţionale, serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare se acordă o importanţa mai mare, însă problemele privind asigurarea şi dezvoltarea acestor servicii rămîn a fi soluţionate doar parţial. Problema aprovizionării cu apă potabilă este recunoscută la toate nivelurile ca importantă şi printre priorităţile naţionale, fiind considerată, în acelaşi timp, factor de îmbunătăţire a calităţii vieţii şi de reducere a sărăciei. În ultimii ani au fost depuse eforturi pentru eficientizarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare prin atragerea investiţiilor străine, însă această activitate urmează a fi continuată.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Tabel 4-17 Proiecte implementate în raion, 2009 - 2010 Nr Localitatea Denumirea proiectului Costul Sursele de finanţare proiectului 1. Baccealia Asigurarea cetăţenilor cu apă 2.400 mii lei Fondul ecologic naţional 1873 potabilă şi canalizare mii lei Bugetul local 177 mii lei Contribuţia comunităţii 400 mii lei 2. Baccealia Amenajarea a trei fîntîni de mină 30 mii lei Clubul Sorooptimist 24 mii lei Consiliul comunal 3 mii lei 3. Chircăieştii Reparaţia capitală a apeductului 970 mii lei FISM 800 mii lei Noi şi construcţia sistemului de Bugetul raional 98 mii lei canalizare Contribuţia comunităţii 125 mii lei 4. Fîrlădeni Reparaţia capitală a fîntînii 870 mii lei Fondul ecologic naţional arteziene nr. 2718 şi a Organizaţie religioasă din SUA apeductului 5. Copanca Reparaţi apeductului din localitate 930 mii lei FISM Bugetul local 125 mii lei 6. Opaci Reparaţia apeductului şi 930 mii lei FISM construcţia sistemului de Bugetul raional canalizare 7. Opaci Reparaţia fîntînii arteziene şi 45 mii lei Centrul parteneriat pentru amenajarea cantinei şcolare dezvoltare Bugetul local Contribuţia comunităţii 8. Sălcuţa Reparaţia sistemului de canalizare 38 mii lei Centrul parteneriat pentru din liceul “Meşterul Manole” dezvoltare Contribuţia comunităţii 4 mii lei

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

9. Tănătarii Reparaţia apeductului şi a 1.600 mii lei FISM 1300 mii lei Noi sistemului de canalizare Bugetul local 32 mii lei Bugetul raional 100 mii lei Contribuţia comunităţii 200 mii lei 10. Tocuz Reparaţia capitală a apeductului şi 13.000 mii lei FISM construcţia unei porţiuni a Bugetul raional sistemului de canalizare Contribuţia comunităţii 125 mii lei 11. Zaim Reparaţia capitală a sistemului de Fondul Ecologic Naţional canalizare la grădiniţa de copii

Tabel 4-18 Proiecte implementate în raion, 2011 Nr Localitatea Denumirea proiectului Costul Finanţatori proiectului 1. Leuntea Reparaţia apeductului 850 mii lei FISM pînă la 700 mii lei Contribuţia comunităţii 32 mii lei 2. Ursoaia Reparaţia apeductului 915 mii lei FISM 700 mii lei Contribuţia comunităţii 215 mii lei 3. Ciufleşti 200 mii lei Fondul Ecologic Naţional Aprovizonarea populaţiei cu apă potabilă 4. Hagimus 1.800 mii Programul Naţiunilor Unite pentru Aprovizionarea cu apă a unui Dezvoltare sector locativ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare joacă un rol decisiv în îmbunătăţirea calităţii vieţii, protecţiei mediului, ţinînd cont de importanţa lor pentru economie, pentru producerea de bunuri şi servicii, eficienţa şi calitatea acestora constituind un factor de competitivitate, în special datorită faptului că permit atragerea investiţiilor în regiuni mai puţin favorizate.

B. Alimentarea cu gaze naturale

Perioada analizată a fost o perioadă a realizării cu succes a obiectivelor propuse în asigurarea instituţiilor de învăţământ din raion cu gaze naturale: în anul 2010 – liceul „Mihai Viteazul” Chircăieşti, 2011 – gimnaziul Cîrnăţenii Noi, 2012 – gimnaziul Surchiceni. Din totalul 34 instituţii de învăţămînt şcolar doar 2 unităţi (gimnaziile de la Tănătarii Noi şi Constantinovca) se încălzesc cu cărbune şi lemn, celelalte sunt asigurate cu gaze naturale, respectiv 94%. Liceul din s.Taraclia se încălzeşte în proporţie de 50/50% cu gaze naturale şi cu energie din biomasă (paie). Alta este situaţia ce priveşte asigurarea cu gaze naturale a instituţiilor preşcolare: din totalul 30 unităţi, care sunt frecventate de cca 2900 copii, doar jumătate se încălzesc cu gaze naturale, iar cca 50% cu cărbune/lemne. De menţionat faptul că pînă în prezent populaţia din mai multe localităţi din raion nu este conectată la reţeaua de gaze: . Tănătarii Noi . Chircăieştii Noi . Ciufleşti . Constantinovca . Pervomaisc . Baurci . Zviozdocika . Florica . Ursoaia Nouă . Ştefăneşti

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Este evident că pentru realizarea tuturor planurilor mijloacele financiare nu sunt suficiente, de aceea este absolut necesară colaborarea eficientă cu donatorii ce activează pe teritoriul RM.

C. Servicii de furnizare a energiei termice

În prezent în raionul Căuşeni alimentarea cu energie termică în sistem centralizat nu se realizează. Energia termică este produsă în centrale termice individuale. Pînă în anul 1998 or. Căuşeni şi or. Căinari au fost conectaţi la sistem centralizat de energie termică. Factorul care a distrus acest sistem a fost procesul de privatizare a spaţiului locativ care a luat amploare şi ineficienţa sistemului din cauza cheltuielilor enorme.

Situaţia ce ţine de conectarea instituţiilor la sistemul de încălzire în ultimii ani nu s-a schimbat:

Nr Tipul instituţiei Nr instituţiilor conectate la sistem de încălzire 2009 2011 1. Instituţii de învăţămînt şcolar 34 34 2. Instituţii de învăţămînt preşcolar 30 30 3. Case de cultură 2 4. Primării 27 27

În prezent ceea ce se referă la utilizatorii casnici, aceştea utilizează ca surse de combustibil pentru alimentare cu căldură gaze naturale, cărbune, lemn, lemnul de porumb şi floarea soarelui, în unele localităţi chiar se mai practică pregătirea „tizicului” din resturi animale.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

D. Infrastructura de comunicaţii

Reţeaua de comunicaţii s-a îmbunătăţit în ultimii ani, deoarece vechile centrale telefonice manuale şi automate au fost înlocuite cu centrale digitale. Cei mai importanţi furnizori în domeniu este Moldtelecom. De asemenea locuitorii raionului au acces în proporţie de 80% la telefonia mobilă (Orange, Moldcell, Unite). Raionul Căuşeni dispune de mijloace de mass-media proprii: ziarul raional „Căuşeni”, TV local „Studio- L”, radio „Dor”, de asemenea pe teritoriu operează următoarele mijloace mass-media (abonare sau acces liber): presa regională, presa naţională, mai multe posturi radio regionale şi naţionale, mai multe posturi TV regionale şi cu acoperire naţională. Raionul Căuşeni de asemenea dispune de pagina web: www.causeni.md

5 Populaţia, resursele umane şi piaţa muncii

5.1 Populaţia

Populaţia raionului constituie 92.304 persoane, respectiv 2,6% din populaţia Republicii Moldova. Structura populaţiei pe sexe este reprezentată de 45.261 bărbaţi (49%) şi 47.043 femei (51%), numărul femeilor fiind mai mare decât numărul bărbaţilor cu 1782 persoane (1,9% din totalul populaţiei). Numărul populaţiei urbane este de 24.463 persoane şi deţine o pondere de 26,5% din totalul populaţiei raionului Căuşeni, iar numărul populaţiei rurale este de 67.841 persoane şi deţine o pondere de 73,5% din totalul populaţiei raionului.

Tabel 5-1 Numărul populaţiei din localităţile raionului Căuşeni Nr UTA Număr populaţie 1. or .Căuşeni 17.589 2. or. Căinari 3.111 3. com. Baccealia 2.453 4. com. Baimaclia 3.011

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Nr UTA Număr populaţie 5. s. Chircăieşti 3.522 6. s. Ciufleşti 1.275 7. com. Chircăieştii Noi 1.758 8. s. Cîrnăţeni 2.840 9. com. Cîrnăţenii Noi 1.825 10. s. Copanca 5.863 11. com. Coşcalia 2.168 12. com. Fîrlădeni 4.838 13. com. Grădiniţa 1.170 14. s. Grigorievca 1.220 15. s. Hagimus 2.805 16. s. Opaci 3.520 17. com. Pervomaisc 1.435 18. s. Plop Ştiubei 1.835 19. s. Săiţi 2.220 20. s. Sălcuţa 4.444 21. s. Taraclia 4.890 22. s. Tănătari 2.802 23. com. Tănătarii Noi 761 24. s. Tocuz 4.750 25. com. Ucrainca 1.638 26. s. Ursoaia 2.738 27. com. Zaim 4.550

Conform datelor Secţiei Evidenţă şi Documentare a Populaţiei Căuşeni, în raion pentru anul 2011 a crescut numărul persoanelor radiaţi de la evidenţă, cu 153 persoane mai mult faţă de anul 2009.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Tabel 5-2 Nr Documentarea populaţiei 2009 2010 2011 1. Buletine de identitate 4896 5546 4507 2. Paşaportul cetăţeanului R. Moldova 6817 11492 4493 3. Actului de identitate provizoriu F-9 490 538 455 4. Înregistrarea cetăţenilor străini 199 152 150 5. Întocmite dosare privind plecarea cu domiciliul 103 100 59 stabil 6. Înregistraţi la domiciliu 1011 996 1111 7. Radiaţi de la evidenţă 1320 1389 1473 8. Înmînare a actelor de identitate la domiciliu 125 114 52 prin intermediul Reţelei poştale Î.S. „Poşta Moldovei” 9. Repatrierea cetăţenior R. Moldova 37 19 20 Sursa: Secţia Evidenţă şi Documentare a Populaţiei Căuşeni

Minorităţi etnice/lingvistice structura etnica a populatiei

91% Componenţa etnică a localităţii este constituită preponderent din moldoveni – 90,8%, minorităţile etnice deţinând doar 9,2%, dintre care ponderea o constiuie ruşii, urmaţi de ucraineni şi bulgari. Minoritatile etnice sunt reprezentate de 10.028 persoane.

0% 1% 1% 3% 4%

moldoveni rusi ucraineni bulgari gagauzi altii

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Tabel 5-3 Structura etnică

Grup etnic Populație % Procentaj Moldoveni (Români) 82,276 90.80% Ruși 3,839 4.24% Ucraineni 2,469 2.72% Bulgari 1,108 1.22% Găgăuzi 653 0.72% Alții 267 0.29%

Fiecare dintre reprezentanţii numiţi formează familii locale impreună cu un membru din comunitate. Toti reprezentanţii minorităţilor etnice in comunitate vorbesc limba româna (posedă grad diferit de cunoaştere), se implică şi beneficiază de toate serviciile comunităţii la egal cu toţi ceilalţi membri.

Minorităţi religioase Cu privire la minorităţi religioase, populaţia raionului este constituită 98,5% din creştini ortodocşi, dintre care:  Creştini ortodocşi - 97.1%  Protestanţi - 1.4% Aceştea frecventează cu regularitate, în proportie de cca 30% bisericile crestin-ortodoxe din raion. Ca minorităţi religioase menţionăm:  Baptişti - 0.7%  Pentecostali - 0.5%  Adventişti de ziua a şaptea - 0.1%  Evanghelişti - 0.1%  Alţii - 0.9%  Ateişti - 0.6%

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

În raionul Căuşeni nu au fost înregistrate conflicte religioase. Minorităţile religioase susţin că nu au remarcat fapte de discriminare, mulţi din ei fiind antrenaţi în instituţiile publice şi se implică în procesul decizional local.

Structura după vârste a populaţiei se prezintă, pentru anul 2011, ca una favorabilă (pentru prezent), deoarece grupele de vârstă cele mai reprezentative constituie populaţia activă, dar poate deveni defavorabilă pentru perioade mai extinse (medii şi de lungă durată), unde se preconizează o îmbătrânire a populaţiei. Această situaţie este cauzată de faptul că prima grupă mare de vârstă (0-14 ani) care va asigura completarea contingentului populaţiei active din punct de vedere economic este în stagnare. Raionul Căuşeni se va confrunta în următorii 5 ani cu o sporire a procesului de îmbătrânire a populaţiei, care va determina o presiune demografică în descreştere. Asemeni, Republica Moldova se confruntă la nivel global cu un proces de îmbătrânire demografică, datorat în principal scăderii natalităţii care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere (0-14 ani). Astfel că, creşterea numărului locuitorilor în vârsta de peste 60 ani, care constituie cca 13.800 persoane (15% din totalul populaţiei), relevă că raionul întră în categoria localităţilor cu tendinţe de îmbătrânire a populaţiei. Numărul populaţiei se menţine în descreştere, sporul natural fiind negativ. Conform datelor, mortalitatea avansează natalitatea cu 20 persoane pentru a. 2011, situaţie îmbunătăţită la capitolul dat faţă de anul 2010, cînd mortalitatea a avansat natalitatea cu 133 persoane.

Tabelul 5-4 Mişcarea naturală a populaţiei Decedaţi Perioada Născuţi inclusiv copii Căsătorii Divorţuri Total până la 1 an 2009 1063 1153 8 629 278 2010 1067 1200 11 652 260 2011 1021 1041 11 637 241

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Persoane în etate Persoanele în etate reprezintă una din cea mai vulnerabilă categorie socială existentă în raion, majoritatea dintre care trăiesc în sărăcie. Cu regret este evidentă imbătrînirea populaţiei, ca rezultat al scăderii natalităţii şi migratiei tinerilor. Persoanele in etate reprezintă cca 3% din populaţie, dintre care ponderea o deţin femeile. Această categorie a populaţiei se confruntă cu probleme economice grave, cum ar fi: lipsa de surse financiare pentru procurarea lemnelor şi a carburanţilor de foc, insuficienţa de locuri în azilele pentru bătrâni. Deşi pensiile au fost majorate, acestea nu acoperă coşul minimal de consum şi cei mai mulţi dintre ei necesită acordarea ajutoarelor materiale. Efectiv această stare de lucruri nu diferă mult de la un an la altul. Situaţia social-economică şi nivelul de trai scăzut au influenţat negativ asupra nivelului de trai al populaţiei. În general populaţia raionului Căuşeni se confruntă cu următoarele problemele: starea economică precară, lipsa locurilor de muncă, sporul natural scăzut, pensii mici, potenţialul redus al administraţiei publice locale de a ajuta categoriile social-vulnerabile.

Victime/supravieţuitori ale/ai violenţei în familie? Termenul de „violenţa in familie” in majoritatea cazurilor este acceptat ca o normă de viată, femeile nu constientizează gravitatea problemei. Cu regret această situaţie poate fi atribuită pentru majoritatea comunităţilor rurale din republică. Adresări oficiale ce ţine de violenţa in familie sunt inregistrate în număr de 572 cazuri. O activitate importantă la acest capitol o are Instituţia Publică Centrul Maternal „Pro Familia din Căuşeni”. Conform datelor, pînă în prezent au fost asistate total 753 beneficiari; din numărul total de femei asistate 76% au suferit de violenţă în familie, 18% au trecut prin trafic de fiinţe umane.

Principalele cauze ale violenţei în familie o serveste sărăcia, alcoolismul, neocuparea în câmpul muncii. Nedeclararea violenţei în familie este rezultat al fricii, ruşinii, lipsei de informare cu privire la drepturile omului si la serviciile existente, oferite gratis de organele naţionale, susţinătoare în acest domeniu. De menţionat ca fenomenul migraţional care a lasat multe familii cu unul din soţi „a contribuit” la scăderea numărului de cazuri de violenţă.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

5.2 Servicii sociale

5.2.1 Infrastructura educaţională

Responsabilă de buna activitate a unităţilor de învăţămînt din raion este Direcţia generală Învăţământ, Tineret şi Sport Căuşeni, în cadrul cărei activează 37 persoane, dintre care 10 bărbaţi (ceea ce constituie 27%) şi 27 femei, respectiv 73%. Vîrsta medie a personalului este de 53 ani, aceasta variind între 22 ani şi 66 ani. La finanţarea directă a direcţiei se află 8 licee, 3 instituţii extraşcolare şi Centrul Regional de Resurse pentru Tineret din s. Copanca. Reţeaua de instituţii constituie: 34 instituţii de învăţămînt secundar general dintre care: 29 instituţii preşcolare, 15 licee teoretice, 3 şcoli medii de cultură generală, 16 gimnazii, 3 instituţii extraşcolare, 2 centre de reabilitare a copiilor în situaţii de risc, 2 centre pentru tineret. Pe parcursul ultimilor doi ani au fost comasate filialele claselor primare ale gimnaziilor: Chircăieştii Noi (din s. Baurci), Cîrnăţenii Noi (din s. Sălcuţa Nouă), Tănătarii Noi (din s. Fîrlădenii Noi). Au fost fuzionate instituţiile de învăţămînt: gimnaziul Fîrlădeni cu liceul teoretic „M.Sadoveanu” Fîrlădeni, şcoala medie Pervomaisc cu gimnaziul Constantinovca şi liceul teoretic „A.Mateevici” Căinari, gimnaziul Florica cu gimnaziul Coşcalia. În aceste localităţi a fost organizată transportarea copiilor. În total au fost transportaţi pe tot parcursul anului 600 copii. Pentru transportarea copiilor au fost utilizate 8 unităţi de transport, iar cheltuielile pentru transportare au fost suportate din componenta raională a Proiectului „Educaţie de calitate în mediul rural din Republica Moldova” finanţat de Banca Mondială.

În optimizarea reţelei şcolare, mai ales şcolile cu un număr mic de copii, apar 2 probleme majore:  Drumuri neaccesibile şi deteriorate în timpul de toamnă-iarnă;  Opunerea locuitorilor la problema lichidării şcolii.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

În cadrul raionului au fost renovate, reparate capital instituţiile preşcolare din s. Copanca, s. Coşcalia, s. Pervomaisc. Continuă reparaţia instituţiei preşcolare din s. Cîrnăţenii Noi. Reparaţia capitală constituie 1.160 mii lei. Se renovează instituţia preşcolară din s. Tănătarii Noi. Au fost asigurate instituţile preşcolare cu mobilier în sumă de 300 mii lei.

În localităţile Baimaclia, Surchiceni, Tănătarii Noi, unde nu funcţionează grădiniţe de copii, în baza proiectului „Educaţie pentru Toţi-iniţiativă de acţiune Rapidă” s-au creat centre comunitare, care au fost dotate cu mobilier, materiale didactice. Se întreprind acţiuni de renovare a edificiilor grădiniţei de copii din s. Fîrlădeni, s. Opaci, s. Tocuz, s. Sălcuţa, care au un contingent sporit de copii de vîrsta 3-6 (7) ani. În raion sunt 6979 copii de vîrsta 3-7 ani. Au fost instituţionalizaţi 2885 copii sau 49% în grădiniţele de copii. Copii cu vîrsta 5-7 ani în raion sunt 2086. Au fost ocupaţi cu instruirea 2061 sau 99%, dintre care 535 copii s-au ocupat în cadrul şcolilor (Tocuz, Opaci, Sălcuţa gimnaziu şi liceu, Fîrlădeni Baimaclia, Surchiceni, Tănătarii Noi). În instituţiile preşcolare sunt antrenate 240 cadre didactice dintre care:  140 cadre – cu studii în domeniul educaţiei preşcolare;  8 cadre – învăţători de clasele primare;  75 cadre – de alte disciplini şcolare;  17 cadre – studii medii de cultură generală, care învaţă prin corespondenţă.

Deţin grad didactic II – 65 educatori şi grad didactic I – un educator.

Pentru alimentaţia copiilor în instituţiile preşcolare au fost alocate 1755 mii lei, pentru un copil în zi revin 9,93 lei din necesarul de 15 lei. Normele naturale alocate pentru alimentaţie ce prezintă: lapte 47%, unt 54%, brînză 25%, ouă 38%, peşte 40%, carne 55%, legume 69%, fructe 64%, crupe 117%, paste făinoase 67%.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

În rezultatul monitorizării nivelul maturităţii şcolare a copiilor de vîrsta 6 ani la debutul şcolar din cei 667 copii au obţinut următoarele calificative:  foarte înalt – 71 copii  înalt – 297 copii  mediu – 222 copii  inferior – 74 copii  foarte slab – 3 copii. Rezultate înalte la acest capitol s-au înregistrat în grădiniţele creşă nr.1; 2 din or. Căuşeni.

Instituţiile preşcolare necesită mobilier, utilaj tehnologic şi frigorifer, lengerie de pat, veselă. 14 instituţii preşcolare se încălzesc cu sobe şi nu se respectă regimul de temperatură, 5- nu sunt conectate la telefonie fixă.

În scopul şcolarizării copiilor şi prevenirii abandonului şcolar în anul de studii 2009-2010 au fost întreprinse următoarele acţiuni:  Vizite la domiciliu de către diriginţi şi managerii şcolari;  Şedinţe ale Consiliului de Administraţie şi Consiliului Consultativ;  Acordarea ajutorului material în sumă de 180 mii lei pentru 600 copii din familii social-vulnerabile oferite de Asistenţa Socială şi Protecţia Familiei;  Organizarea raidurilor comune a inspectorilor şcolari şi reprezentanţii Secţiei de Minori şi Moravuri;  S-a acordat ajutor material din fondul de şcolarizare în sumă de 182,6 mii lei;  A fost organizat prînzul cald pentru 416 elevi din familii social-vulnerabile;  Acordarea ajutorului material în sumă de 18 mii lei pentru 18 copii, de către o organizaţie nonguvernamentală din Elveţia.

În rezultatul acţiunilor întreprinse toţi copiii de vîrsta 7-16 ani au fost şcolarizaţi şi n-au fost înregistrate cazuri de abandon şcolar.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Din an în an tot mai mulţi absolvenţi ai gimnaziului se încadrează la studii liceale. Cele mai solicitate sunt liceele teoretice din or. Căuşeni „M. Eminescu” şi „A. Mateevici”. În anul şcolar 2009-2010 s- au încadrat la studii liceale profil real 216, profil umanist 314. În total au fost înmatriculaţi la învăţămîntul liceal 530 copii. Accesul la învăţămîntul liceal este efectuat de către 15 licee, dintre care 2 cu studiere în limba rusă.

Pentru elevii, absolvenţi ai gimnaziului, care nu au posibilitate de a-şi continua studiile, activează Combinatul didactic din Sălcuţa, şcoala profesională din oraşul Căuşeni.

Au fost întreprinse măsuri pentru a organiza alimentaţia copiilor în cele 34 instituţii de învăţămînt secundar general. În treapta primară au fost alimentaţi 3906 elevi sau 100%, în treapta gimnazială s-au alimentat 1856 elevi sau 32%, în treapta liceală s-au alimentat 280 elevi sau 18%. Din cei 1280 copii din familii social vulnerabile s-au alimentat gratuit 454 sau 37%. La alimentaţia copiilor au contribuit: asociaţiile părinteşti, Consiliul raional, primăriile locale, agenţii economici.

O altă problemă este vîrsta înaintată a cadrelor didactice. Activează 130 pensionari, iar 54 au un an pînă la pensionare. Din lipsă de cadre peste 200 pedagogi au avut suprasarcină de la 1,5 – 2,5 salarii.

O problemă sunt instituţiile cu un efectiv mic de elevi. În aceste instituţii cadrele didactice sunt nevoite să predee 2-3 obiecte de studiu sau unii pedagogi să se reprofileze (gim. Surchiceni, gim. Grigorievca, LT „Prometeu”).

Fondul de manuale constituie 257.127 exemplare, iar cel biletristic constituie 649.254 exemplare. 1230 copii din familii social vulnerabile au primit manuale cu un procent redus la chirie. Toţi elevii clasei I au primit abecedarele gratuit – 851 exemplare în sumă de 19,8 mii lei.

La dispoziţia elevilor şi pedagogilor sunt puse 536 computere şi tehnică informaţională, dintre care: 500 – Pentium 4, 36 – Pentium 3 şi 77 – altă tehnică informaţională. Conexiunea la Internet este

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

satisfăcătoare. Laboratoare de informatică, înzestrate cu tehnică sunt 30. Au fost dotate cu echipament la fizică, biologie şi chimie 10 licee teoretice în contextul proiectului „Educaţie de calitate în mediul rural din Republica Moldova”. Activează 5 centre informaţionale şi 2 centre pentru tineret. Cadrele didactice s-au autoinstruit în domeniul utilizării tehnicii informaţionale. Se utilizează computerul în cadrul lecţiilor, activităţilor extracurs. Reuşit aplică computerul la lecţii profesorii din liceele teoretice: „Dm.Cantemir”, „M.Eminescu”, „A.Mateevici” Căuşeni, „I.Creangă”, „Ştefan cel Mare şi Sfînt”.

Procesul educaţional în şcoala sportivă, centrul de creaţie a copiilor şi adolescenţilor şi combinatul didactic din Sălcuţa este realizat de 100 cadre didactice, care conduc: 36 secţii sportive, 126 cercuri artistice, tehnice, 13 grupe de pregătire profesională. În cadrul instituţilor complementare s-au ocupat 2454 copii. La combinatul didactic au susţinut examenele de calificare 235 elevi, care au obţinut profesie de: tractorist-mecanic, croitori-confecţionari, electrogazosudori şi ferari, frizeri de profil larg, lăcătuşi la reparaţia auto, fermieri, operatori. Combinatul didactic şi-a sporit numărul de filiale în localităţile: Opaci, Zaim, Tocuz, Coşcalia, Taraclia, Sălcuţa Nouă, Ursoaia, Chircăieşti, dînd posibilitate absolvenţilor de gimnazii să obţină o profesie necesară vieţii. Duce lipsă combinatul de tehnică agricolă performantă, tehnică de calcul, materie primă pentru realizarea părţii practice a cursului studiat. Direcţia combinatului în perspectivă are necesitatea de a schimba statutul instituţiei şi a-l aduce în corespundere cu documentele legislative în vigoare. Vorbind despre educaţia tinerilor cu vârsta cuprinsă între 16-30 ani, ne referim şi la acei care au studii medii incomplete terminate (din mediul rural - 9500 şi mediul urban – 2531 tineri); tinerii cu studii medii complete terminate (mediul rural - 4945 şi mediul urban – 1641 tineri). Numărul tinerilor cu studii post- liceale terminate este de 478, numărul tinerilor care au absolvit şcoli profesionale este de 310 şi cei cu studii superioare constituie 5600 de persoane.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Asigurarea metodico-didactică a procesului educaţional

Asigurarea metodico-didactică a instituţiilor de învăţămînt din raion s-a efectuat în conformitate cu planul editării manualelor noi a Fondului republican. Fondul de literatură artistică în raion constituie – 638.458 de exemplare, dintre care 247.029 de exemplare sunt manuale şi literatură metodică. La control este şi asigurarea cu manuale a elevilor din familii socialmente vulnerabile. În raion la evidenţă stau 1230 copii din astfel de familii. În treapta primară elevii beneficiază de manuale gratuit. Dar pentru elevii claselor 5-12 organele administraţiei publice locale au prevăzut în bugetele sale sumele necesare pentru acoperirea parţială a taxei de închiriere a manualelor, în proporţie de pînă la 70%.

Astfel au fost create condiţii optime de activitate a instituţiilor de învăţămînt pe tot parcursul anului şcolar. În ultimii 2 ani au fost reorganizate 15 şcoli medii în gimnazii, reţeaua instituţiilor de învăţămînt s-a micşorat de la 37 la 34. A apărut problema existenţei liceului teoretic „Prometeu” din s. Copanca. În descreştere majoră e contingentul de copii din s. Grigorievca, s. Surchiceni, s. Constantinovca, s. Ucrainca, s. Grădiniţa.

În prezent se repară cu ajutorul FISM-ului grădiniţa de copii din s. Cîrnăţenii Noi, se va renova grădiniţa de copii din s. Fîrlădeni, se vor deschide 3 centre comunitare în or. Căuşeni şi s. Baccealia, se vor amenaja centre psihologice în liceele teoretice „A.Mateevici” Zaim, şi „Gr. Grigoriu” Cîrnăţeni. În baza proiectului „Educaţie de calitate în mediul rural din Republica Moldova” se vor schimba ferestrele în instituţiile de învăţămînt „Gr.Vieru” Baccealia, Constantinovca, Tănătarii Noi, gim. Chircăieştii Noi, „Meşterul Manole” Sălcuţa. Un şir de cazangerii au fost conectate la conducta de gaz (Plop-Ştiubei, Taraclia, Sălcuţa). Se efectuiază lucrări de gazificare a cazangeriilor din instituţiile de învăţămînt din s. Chircăieşti, or. Căinari, Tănătari, grădiniţa de copii Cîrnăţeni, gim. Baimaclia.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Caracterstica infrastructurii educaţionale: Tabel 5-5 Învăţămînt preşcolar Instituţii preşcolare Nr. copii Personal didactic 2009 30 2815 243 2010 30 2874 239

Tabel 5-6 Lista instituţiilor preşcolare din raionul Căuşeni Instituţiile preşcolare F.N.P Tel. serviciu 1 Gr./c nr.1 Căuşeni Tulbu Nina 2-31-70, 2-15-54 2 Gr./c nr.2 Căuşeni Molodeţ Svetlana 2-27-34, 2-30-74 3 Gr./c nr.3 Căuşeni Iacovlev Valentina 2-58-04 4 Gr./c nr.4 Căuşeni Matişevschi Claudia 2-65-64 5 Gr./c nr.6 Căuşeni Dascăl Aurelia 2-76-05 6 Gr./c nr.7 Căuşeni Istrati Zinaida 2-55-66 7 Gr./c Zaim Croitor Maria 72-2-23 8 Şc. - Gr./c Baccealia Ciobanu Adriana 93-1-28 9 Gr./c Grigorievca Goloborodico Lidia 75-1-32 10 Şc. - Gr./c Săiţi Bondarenco Raisa 52-4-91 11 Gr./c Ucrainca Stefanco Viorica 71-2-90 12 Gr./c Copanca Chirman Tamara 50-5-11 13 Gr./c Grădiniţa Nistrean Anisia - 14 Gr./c Plop-Ştiubei Mungiu Galina 067269257 15 Gr./c Cîrnăţeni Coadă Agafia 53-2-17 16 Gr./c Chircăieşti Juravschi Ludmila 54-2-25 17 Gr./c Hagimus Ursu Olga - 18 Gr./cTănătari Agapi Mariana 77-5-80 19 Gr./c Ursoaia Severin Galina - 20 Gr./c nr.1 Căinari Ursu Nina 2-23-93 21 Gr./c nr.2 Căinari Cojocari Valentina 2-32-42

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Instituţiile preşcolare F.N.P Tel. serviciu 22 Gr./c Coşcalia Ţîbîrnă Galina 23 Gr./c Constantinovca Curuci Maria 24 Gr./c Chircăieştii Noi Ţurcan Elizaveta 9-39-66 25 Gr./c Cîrnăţenii Noi Aileni Agafia 26 Gr./c Taraclia Bocancea Ana 27 Gr./c Baurci Tcaci Claudia 61-3-20 28 Gr./c Ciufleşti Nacu Elena

Tabel 5-7 Şcoli de zi, gimnazii şi licee Nr. instituţii Nr. elevi 08/09 09/10 10/11 08/09 09/10 10/11 37 35 35 11.966 11.356 10.795

Tabel 5-8 Unităţi de învăţămînt din raion Nr. Unităţile de învăţămînt Nume, Prenume director Telefon serviciu 1. Liceul „A.Mateevici” Căuşeni Dormenco Daria 2-26-35 2. Liceul ”M.Eminescu” Căuşeni Ceban Lidia 2-23-93 3. Liceul „A.Puşkin” Căuşeni Preanicov Alexandru 2-22-76 4. Liceul „M.Manole” Sălcuţa Pleşca Liuba 41-2-47 5. Liceul Fîrlădeni Guţu Tudor 57-2-74 6. Liceul „V.Alecsandri” Copanca Nicul Valentin 50-4-28 7. Liceul „A.Mateevici” Căinari Meşină Grigore 3-24-53 8. Liceul Taraclia Bocancea Ion 61-2-58 9. ŞM Baccealia Nenov Zinaida 79-2-44 10. LT „Dm. Cantemir” Căuşeni Ţaran Mihai 2-76-61 11. LT „Ion Creangă” Căuşeni Musteaţă Valeriu 2-50-12 12. LT „M.Viteazul” Chircăieşti Dan Iulia 54-2-19 13. LT „G.Grigoriu” Cîrnăţeni Paniş Natalia 53-2-72

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Nr. Unităţile de învăţămînt Nume, Prenume director Telefon serviciu 14. ŞMR Grigorievca Onoi Olga 75-2-96 15. ŞM Hagimus Mandea Aurel 58-2-55 16. ŞM Opaci Mereuţă Titu 73-2-49 17. ŞM Săiţi Şumleanschi Tatiana 52-2-17 18. LT „P.Erhan” Tănătari Vartic Mihai 77-2-80 19. ŞM Tocuz Topală Pelagheia 78-2-35 20. ŞM Ucrainca Liceac Eudochia 71-2-23 21. ŞM Ursoaia Vîrtos Simion 42-2-74 22. LT „A.Mateevici” Zaim Cernat Rica 72-2-92 23. LT „Prometeu” Copanca Vasilieva Valentina 50-5-89 24. ŞMR Grădiniţa Dagaeva Eugenia 45-2-35 25. ŞM Baimaclia Guţu Ecaterina 52-3-30 26. ŞM Caşcalia Popescu Galina 96-6-30 27. ŞM Chircăieşrii Noi Bivol Ala 94-1-97 28. Gimn. Cîrnăţenii Noi Savca Elena 64-4-46 29. ŞM Ciufleşti Ţurcan Victoria 65-2-49 30. ŞMR Constantinovca Bahcivangi Gheorghe 69-3-11 31. Gimn. Sălcuţa Deordiţă Andrei 41-2-83 32. Gimn. Tănătarii Noi Osadcii Nina 56-2-19 33. Gimn. Plop-Ştiubei Guja Vera 59-6-66 34. Gimn. Surchiceni Armaş Valentin 93-3-88 35. Şcoala sportivă Covalenco Grigore 2-24-03 36. Centrul de creaţie Garştea Maria 2-24-09 37. Comb inatul didactic Sălcuţa Creangă Liuba 41-3-40

Din acestea, 12 unităţi (în mare parte licee) sunt gestionate din bugetul Consiliului raional Căuşeni

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Tabel 5-9 Lista unităţilor de învăţămînt gestionate din bugetul Consiliului raional Căuşeni Nr. Unităţile de învăţămînt Localitate 1 Liceul „A.Mateevici” Căuşeni or.Căuşeni, str. A. Mateevici 1 2 Căminul „A.Mateevici” Căuşeni or. Căuşeni 3 Liceul ”M.Eminescu” Căuşeni or. Căuşeni, str. A. Mateevici 18 4 Liceul „A.Puşkin” Căuşeni or. Căuşeni, str. Păcii Căuşeni 30 5 Liceul „M.Manole” Sălcuţa s. Sălcuţa 6 Liceul Fîrlădeni s. Fîrlădeni 7 Liceul „V.Alecsandri”Copanca s. Copanca 8 Liceul „A.Mateevici” Căinari or. Căinari str. Trandafirilor 15 9 Liceul Taraclia s. Taraclia 10 Şcoala Sportivă or. Căuşeni 11 Centrul de Creaţie or. Căuşeni 12 Combinatul didactic Sălcuţa s.Sălcuţa

Pe teritoriul raionului pe parcursul anilor 2009-2011 activează două instituţii secundare profesionale. Numărul absolvenţilor în anul 2011 a scăzut cu 25% faţă de anul 2009. Tabel 5-10 Instituţii de învăţămînt secundar profesional Nr. instituţii Înmatriculaţi Nr. elevi Absolvenţi 09/10 10/11 09 10 09/10 10/11 09 10 2 2 268 295 436 502 276 206

Liceele din raionul Căuşeni pun la dispoziţia tinerilor un număr suficient de locuri pentru învăţămînt. Conform datelor pentru anul şcolar 2010-2011, de o popularitate mai mare se bucură liceele cu profil umanist, la care cererile depuse constituie 89,3% din totalul locuri disponibile faţă de 69% cereri depuse la instituţiile cu profil real. De asemenea rata înmatriculării la liceele cu profil umanist este de 98,1% faţă de 94,2% la instituţiile cu profil real. Acestea sunt date cu privire la instituţiile cu limba română de instruire. La instituţiile cu limba rusă de instruire rata înmatriculării este de 100%, fapt datorat numărului scăzut

de cereri depuse. © Centrul Informaţional Tighina, 2012 90

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Tabel 5-11 Raportul privind înmatricularea în clasa a X-a de liceu, anul şcolar 2010-2011, raionul Căuşeni Profilul real Profilul umanist Limba română de instruire

Nr. Instituţia use

Locuri Locuri

disponibile disponibile

Înmatriculaţi Înmatriculaţi

MC minimală MC minimală

Cereri depuse Cereri dep

Locuri vacante Locuri vacante 1 LT «M.Eminescu» Căuşeni 40 20 20 20 7,16 40 80 80 0 6,00 2 LT «A.Mateevici» Căuşeni 40 28 28 12 7,56 60 62 62 0 7,01 3 LT «Dm.Cantemir» Căuşeni 20 0 0 20 0 20 21 21 0 6,08 4 LT «I.Creangă» Căuşeni 20 0 0 20 0 20 27 27 0 5,58 5 LT «Gr.Grigoriu» Cîrnăţeni 20 0 0 20 0 20 27 27 0 5,58 6 LT «V.Alecsandri» Copanca 20 7 7 13 6,82 20 13 13 7 6,75 7 LT «M.Viteazul» Chircăieşti 20 21 16 4 6,83 20 0 0 20 0 8 LT «P.Erhan» Tănătari 20 17 17 3 6,03 20 18 18 2 5,87 9 LT «M.Sadoveanu» Fîrlădeni 20 22 18 2 6,50 40 24 18 22 6,80 10 LT «A.Mateevici» Căinari 20 19 16 4 6,80 40 39 39 1 7,00 11 LT “Ştefan cel Mare şi SfînT Taraclia 20 24 24 0 7,30 40 23 23 17 6,40 12 LT «Meşterul Manole» Sălcuţa 20 25 25 0 7,00 40 16 16 24 7,00 13 LT «A.Mateevici» Zaim 20 24 24 0 7,20 40 25 24 16 7,00 Subtotal 300 207 195 118 6,92 420 375 368 109 6,4 Limba rusă de instruire 14 LT «A.Puşkin» Căuşeni 20 24 24 0 5,75 20 0 0 20 0 15 LT «Prometeu» Copanca 20 0 0 20 0 20 6 6 14 6,50 Subtotal 40 24 24 20 5,75 40 6 6 34 6,5 TOTAL 340 231 219 138 460 381 374 143

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Cauzele carenţelor care apar în domeniul educaţiei se datorează insuficienţei materialelor didactice, migraţiei pedagogilor şi a părinţilor peste hotare şi nesupravegherea tinerilor. O altă cauză este motivarea redusă a pedagogilor prin oferirea salariilor mici. Astfel şi tinerii din domeniul pedagogiei nu manifestă interes de a se încadra în acest sistem. În raionul Căuşeni, în perioada anilor 2010 – 2011, au fost angajaţi doar 29 tineri specialişti în învăţământ. În consecinţă tinerii nu au condiţii pentru a-şi dezvolta capacităţile şi abilităţile necesare şi sunt orientaţi mai mult spre interesele personale. În conformitate cu aceasta este nevoie de investiţii pentru reabilitarea instituţiilor de învăţământ şi dotarea lor cu materialele necesare. De asemenea, luarea unor măsuri cu privire la motivarea tinerilor specialişti prin susţinerea financiară şi materială a acestora. Sursa: Strategia de Tineret, Raionul Căușeni, 2013-2017

Probleme în domeniu:  Finanţarea insuficeintă a instituţiilor de învăţămînt;  Drumuri deteriorate şi neaccesibile pentru transportarea copiilor;  Asigurarea instituţiilor de învăţămînt în măsură suficientă cu: utilaj tehnologic şi frigorifer, asigurarea sălilor de clasă cu mobilier, înzestrarea cu tehnică informaţională performantă;  Asigurarea bibliotecilor şcolare cu literatură suplimentară pentru realizarea curricula disciplinară;  Asigurarea procesului educaţional cu cadre pedagogice performante, cu un grad înalt de pregătire în metodică şi specialitate.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

5.2.2 Infrastructura de sănătate

Secţiile spitalului raional sunt amplasate în 8 clădiri tip pavilion, 2 clădiri cu 4 etaje, una cu 2 etaje. Spitalul posedă încălzire autonomă, prin cazangeria proprie conectată la gaze naturale. Aprovizionarea cu apă rece se efectuează non-stop 24 din 24 ore, din 2 sonde arteziene proprii. Pentru aprovizionarea secţiilor cu apă caldă sunt instalate încălzitoare electrice de apă (boiler). Asigurarea secţiilor cu lenjerie curată se efectuează de spălătoria spitalului. Alimentaţia bolnavilor este efectuată prin intermediul blocului alimentar al spitalului. La 1.01.2012 au fost aprobate 541,75 funcţii scriptice, ocupate 508,75 de către 452 persoane fizice, nivelul de completare constituie 94,4%: funcţii scriptice medici 108,25, persoane fizice 69; asistente medicale -212,25, funcţii ocupate 201 de către 179 persoane fizice (94,6%).

Tabel 5-12 Managementul resurselor umane şi formarea profesională continuă Denumirea funcţiei Numărul funcţiilor Completate aprobate în state Real funcţii Număr persoane % ocupate fizice Medici total: 110,25 99,75 69 90,4 Inclusiv medici conducători 3 3 3 100 Asistente medicale 212,25 201,0 179 94,6 Alt personal 75,25 66,5 64 88,4 Personal medical inferior 144 141,5 134 98,2 TOTAL 541,75 508,75 446 93,9

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Pe perioada anului 2011 în spital s-au angajat la lucru 2 medici, 9 asistente medicale, eliberaţi 3 medici şi 12 asistente medicale. La completarea IMSP SR cu medici, 2009- moment sunt funcţii vacante de medic cardiolog, 2011 2-ftiziopulmonologi, medic-funcţionalist, farmacist, neonatolog, medic pediatru, ginecologi-2, 85,6 2011 92,8 internist. 87,2 2010 91,1

83,2 2009 89,9 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Staţionar Secţia consultativă Tabel 5-13 Angajarea/eliberarea specialiştilor în instituţie Categoria specialişti 2009 2010 2011 Medici 2/2 4/5 2/3 Asistenţi medicali cu studii medii 16/14 11/12 9/12

Analizînd vîrsta medicilor se observă o prevalenţă a medicilor cu vîrsta mai mare de 50 ani (50 %), şi o cotă mică a medicilor cu vîrsta mai mică de 30 ani, care constituie numai 5,7%.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

repartizarea medicilor dupa virsta calificarea personalului, medici, (%), 2011 100 100 90 77,3 80 75,0 61 şi mai mult; 31-40; 10; 68,75 20-30; 4; 5,7% 70 11; 15,7% 14,3% 60 50 45,5 37,5 40 31,25 30 22,7 18,8 18,2 15,6 20 13,6 12,5 9,4 10 0 0 Secţia consultativă Staţionar Stomatologie 51-60; 24; 41-50; 21; 34,3% 30,0% Categorie superioară Categoria I Categoria II Total cu grad de calificare Fără grad

Un rol important în acordarea asistentei medicale calificarea eprsonalului, asistente medicale, (%), 2011 calitative îl are gradul de calificare al lucrătorilor medicali, 100 100% de medici din staţionar au grad de calificare, din ei: 90 85,7 84,7 80 categoria superioară 24(75%), categoria I-3 (9,4%), 80 71,4 cat.II-5 (15,6%). Medicii din secţia consultativă deţin grad 70 de calificare 17 din 24 (77,2%), din ei categoria 60 52,8 superioară 10 (45,5%), categoria I-3 (13,6%), cat.II-5 50 40,0 (18,2%), fără categorie 5 persoane (22,7%). Din 16 40 medici stomatologi deţin categorie de calificare 11 30 17,8 20 20 20 20 14,3 14,1 15,3 persoane (68,75%), din ei categoria superioară 3 8,6 (18,75%.), categoria I-6 (37,5%), cat.II-2 (12,5%), fără 10 5,7 0 categorie-5 (31,25%). Secţia consultativă Staţionar Stomatologie Categorie superioară Categoria I Categoria II Total cu grad de calificare Fără grad © Centrul Informaţional Tighina, 2012 95

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Asistentele medicale din staţionar în 84,7% (138 persoane din 163) deţin grad de calificare, fără categorie-25 persoane (15,3%), din ele: categoria superioară 86 (52,8%), categoria I-29 (17,8%), cat.II- 23 (14,1%). În secţia consultativă 85,7% (25 persoane din 35) de a/m deţin grad de calificare, fără grad de calificare 5 persoane (14,3%), din ele categoria superioară 25 (18,75%), categoria I-2 (5,7%), cat.II-3 (8,6%).

Nivelul de asigurare a populaţiei cu paturi în raion rămâne la acelaşi nivel: 31,5-31,6 paturi la 10 mii repartizarea paturilor dupa profil locuitori (media RM este de 55,6 - 2011, raioane - 31,4)

şi corespunde nivelului necesar. Cele 292 de paturi Terapeutic; 95; Chirurgical; Pediatric; 27; amplasate în spitalul raional sunt repartizate in următorul 32,5% fel: paturi profil terapeutic 95 (32,5%), din ele 60 88; 30,1% 9,2% terapeutice (20,5% din numărul total de paturi); 30 (10,3%) - neurologice, 5 (1,7%) - dermatologice; paturi profil chirurgical - 88 (30,1%), inclusiv 40 (13,7%) paturi chirurgicale; 30 (10,3%) paturi traumatologice; 8 (2,7%) - paturi urologice; 5 (1,7%) oftalmologice; 5 Boli (1,7%) – ORL; profil boli contagioase - 25(8,6%), Obstetrical infecţioase; 25; inclusiv 10 (3,4%) paturi infecţia maturi, 15(5,2%) Ginecologic; 57; 19,5% 8,6% paturi infecţia copii; profil obstetrical-ginecologic – 57 (19,5%) paturi, inclusiv ginecologice 20 (6,8%), obstetricale -37 (12,7%); profil pediatric 27 (9,2%). La un pat revine cîte 319 persoane (RM-179; raioane-319).

Pentru anul 2011 spitalul a încheiat contract pentru acordarea asistenţei medicale spitaliceşti cu CNAM pe 5 profiluri (terapeutic, chirurgical, obstetrical-ginecologic, pediatric, boli contagioase) cu 10.299 cazuri contractate, inclusiv profilul terapeutic 3.048 cazuri anual; profilul chirurgical 2.806 cazuri; profilul obstetrical-ginecologic 2.315; profilul pediatric 1.100 cazuri; profilul boli infecţioase 1.030 cazuri.

Din anul 2007 pînă în anul 2012 s-a înregistrat o creştere a numărului de pacienţi internaţi, de la 10.231 pînă la 11.352 pacienţi.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

În perioada de referinţă au fost total externaţi+decedaţi 11.237 bolnavi (2010: 10.321 dinamica numarului absolut de pacienti internati in stationar IMSP Causeni, 2009-2011 persoane), cu 916 bolnavi (9%) mai mult faţă de perioada analogică a anului trecut, din ei asiguraţi 91,6%. Planul 11590 12000 după caz tratat a bolnavilor asiguraţi a fost îndeplinit la 11352 11259 101,2%. Efectiv în anul 2011 au fost efectuate 10.467 11500 cazuri, cu 168 cazuri mai mult faţă de plan (10.299 cazuri). 11000 Mai puţine cazuri faţă de plan s-au tratat după secţii: ginecologie-70; s. obstetrică -122; ortopedie-52. 10500

10000 În anul 2011 au fost externate persoane contra plată 655- 6% (773 cazuri-2010) cu o durată medie de 9500 spitalizare 3,9 zile,(2010-4,2),suma acumulata-1077,2mii 9000 lei. Social vulnerabil-48 (0,42%); 2010-103 persoane 2009 2010 2011 (1%), cu o durată medie de spitalizare –4,6 zile pat (2010- 3,9). În anul de referinţă durata medie de tratament staţionar a constituit 7,4 zile (2010-7,4) la bolnavii asiguraţi. Cea mai mare durată de tratament sa înregistrat în modul de internare al bolnavilor urgenti (asigurati) secţia terapie-1-9,7; paturile geriatrie-9,4, traumatologie 8,7 zile, secţia terapie 2-8,7 zile, şi cea mai mică durată în Sectia AMU; 3562; secţia ORL 4,5 zile, secţia obstetrică (naşteri I nivel) 4,7 consultativa; 43% zile. 1344; 16%

Bolnavii cu stări urgente au fost internaţi prin intermediul AMU: 3.562 - 42% (2010: 3.529 - 42%); prin adresare directă in secţia internare în stări grave: 2011 – 1.890 persoane (22,5%); 2010: 1.956 bolnavi (23%), Sinestătător; CMF; 1343; secţia consultativă – 1.465 (17,4%), CMF – 1.343 (16%). 1890; 23% 16%

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Analizînd modul de internare al pacienţilor asiguraţi în staţionar am constat următoarele: că din ponderea bolnavilor tratati asigurati din nr. total de bolnavi externati + decedati, 2009-2011 10.866 bolnavi 8.392 (77,2%) au fost internaţi în mod urgent, în anul 2010 - 82% au fost internaţi în mod urgent; s. terapie 1 - 78,7%, s. terapie 2 - 78%, 95 93,6

93,2 92,3 91,6 s.neurologie - 61,6%, s. boli infecţioase maturi – 64,3%, 93,2 secţia pediatrie – 99,5%, s. chirurgie – 82,3%, secţia 92,3 90 90,4 traumatologie - 58,3%, urologia 76%, ORL - 62%, 89,2 89,4 oftalmologia - 29,1%, obstetrical ginecologic - 91,1%. 85 Pentru raionul Căuşeni se observă o creştere lentă 2009 2010 2011 a ponderii bolnavilor trataţi asiguraţi din numărul total de Căuşeni Raioane RM bolnavi externaţi + decedaţi, de la 93,2% în anul 2009 pînă la 93,6% în anul 2011, indicatorul republican fiind de 90,4% (2011).

nivelul de spitalizare bolnavi asigurati (la 100 pers.), 2009- nivel spitalizare locuitori urbani/rurali (la 100 pers), 2009- 2011 2011

26 19,8 25 19,2 19,1 24 24,6 20 23 22 19,9 21 21 20 20,5 18 19 18 16,1 15,8 17,9 17 16 16,1 16 15,2 15,4 15 14,9 13,8 14,2 14 14,4 14 13 15,1 12 11,5 11 10 12 11,5 9 8 11,6 10 2009 2010 2011 2009 2010 2011

Căuşeni Raioane RM urbani rurali RM urbani RM rurali

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Durata medie de utilizare a patului în ultimii 3 ani se menţine la acelaş nivel 2009 - 284 zile şi în anul 2011 a constituit - 282 zile, (media pe raioane durata medie spitalizare bolnav asigurat, 2009-2011 2011: 287 zile). Cea mai mică durată de utilizare a patului s-au înregistrat în secţia obstetrică - 175,7; ginecologie - 204, dermatologie - -244; traumatologie - 10 10 237, şi cea mai mare în secţia terapie 1-367, neurologie 9,5 - 336, infecţia maturi - 354. În anii de referinţă s-a 9 înregistrat acelaş nivel a rotaţiei patului de 39 ca şi anul 8,5 8 8 8 în anul 2010, 2009 - 40 (RM este de 31), cea mai înaltă 7,5 8 rotaţie a patului s-a înregistrat pe paturile ORL - 50,6; 7 infecţie maturi- 4 8,4; pediatrie - 45 şi cea mai mică in 6,5 7 obstetrică 28,8; ortopedie - 28,1. 2009 2010 2011

Căuşeni Raioane RM Pe parcursul ultimelilor ani s-a înregistrat o scădere a nivelului letalităţii în spital de la 1,3 în 2009 la 1,1 în letalitatea in stationar 2011. În anul 2011 s-a înregistrat un nivel a letalităţii 2 1,1% (2010 - 1,3%). Cel mai mare număr de cazuri de 1,8 1,6 deces au fost înregistrate în secţiile spitalului: terapia 1,3 1,3 1,3 1,3 1,4 1,2 1,1 1,2 1,3 1,3 intensivă 52 persoane decedate - 43,7%, secţia 1,2 1 neurologie 10 decedaţi - 2,9% ( 1,2% -2009); număr 0,8 scăzut de cazuri: pediatrie 1 - 0,08%; ginecologie 1 0,6 persoană decedată - 0,21%. Total au decedat în 0,4 0,2 staţionar 119 persoane, în vîrsta aptă de muncă 40 0 (38,6%). Divergenţe între diagnosticul clinic şi 2009 2010 2011 morfopatologic sau înregistrat în 7 cazuri (6,2%). Căuşeni Raioane RM

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Structura letalitatii in spital, 2011 (119 cazuri, în %)

În structura letalităţii prevalează decesele în Tumori, 16, rezultatul bolilor aparatului circulator 42 – 35%, bolile 13% Altele, 12, 10% aparatului digestiv 21 – 18% ciroze hepatice 15 – 79% din total decedaţi, cancer cu diferite localizări 16 - Traume, Aparat 13,4%, aparatul pulmonar 16 - 13,4%; leziuni traumatice intoxicaţii, 9, circulator, 42, şi otrăviri 9 - 8%. 8% 35% Pe parcursul ultimilor ani se menţine aproape la Aparat egalitate numărul de naşteri, în anul 2010 - 868 naşteri, respirator, 19, 16% 2011 - 832. În anul 2011 s-a înregistrat o micşorare vădită a naşterilor în afara maternităţii de la 12 cazuri Aparat (3,3%) în 2010 la 3(0,4%) cazuri în 2011. În anul 2011 digestiv, 21, 18% nu s-au înregistrat cazuri de deces matern. Numărul de operaţii cezariene la 1000 naşteri la nivel de spital s-a

numar de nasteri, 2009-2011 micşorat de la 147,2 în 2010 la 129, indicatorul republican în 2010 a constituit 140,7 de operaţii, la 1000 nivel de raioane media a constituit 104,0 operaţii 960 (MS-147,0). Ponderea naşterilor premature din 920 862 numărul de gravide care au terminat graviditatea s-a 880 868 înregistrat o descreştere de la 2,3 în 2010 la 1,7 în 832 2011. 840 În anul 2011 s-a înregistrat o creşterea a 800 mortalităţii infantile de la 5,1 în 2010 la 9,6 (MS-11), 2009 2010 2011 micşorarea mortalităţii perinatale de la 8,1 la 4,2 în Căuşeni 862 868 832 anul 2011 (MS-12,5). Căuşeni

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

ponderea nasterilor premature ponderea nasterilor in afara maternitatii

6 4 5,1 5 3,5 4,7 3 4 2,5 2,9 2,5 2,4 2 1,4 3 1,5 0,8 2 1 0,4 1 0,5 1,3 0,7 0,8 0,7 0 0 2009 2010 2011 2009 2010 2011 Căuşeni RM

mortalitatea perinatala la 1000 nascuti vii operatii cezariene la 1000 nasteri nascuti morti

1513,1 13 12,5 155 147 14 140,7 13 145 134,3 147,2 12 135 11 129,2 10 125 9 115 8 7 105 68,2 8,1 95 94,7 5 4 85 3 75 4,2 2009 2010 2011 2009 2010 2011

Căuşeni RM Căuşeni RM

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Veniturile IMSP pentru anul 2011 au constituit 30.929 mii lei şi au fost formate în cea mai mare parte din structura veniturilor IMSP SR Causeni, alocaţiile CNAM+MS 26.466,2 mii lei (85,5%), prestarea 2011 serviciilor contra plată 2.325,8 mii lei (7,5%), bugetul local 918 mii lei (3%), alte surse 1.219 mii (4%). 7,5% Bugetul executat a crescut de la 28.168,1 mii lei în 2010 la 29.001,2 mii lei în 2011 (+3%). Sursele financiare au fost utilizate în principal pentru salarizare – 13.825,(47,1%) din cheltuieli totale şi 53% din 4,0% sursele CNAM; întreținerea instituţiei 1.215,9 (4,8%), medicamente – 4.095,6 (14,1%) mii lei, contribuţii 3.535,1 mii lei (12,2%), servicii comunale 2.233,8 mii lei (7,7%), reparaţii capitale 1.834,9 mii lei (6,3,%), alimentaţie - 85,5% 3,0% 1305,1 mii lei (4,5%), alte cheltueli 2.058,7 (7,1%). Finanţarea CNAM + MS Prestări servicii contra plată structura cheltuielilor, 2011 Alte surse buget local

6,3% 7,1% 7,7% 12,2% Cheltuielile destinate salarizării angajaţilor în 4,5% perioada de referinţă au alcătuit 13.825,3 mii lei, pentru medicamente 4.095,6 mii lei, produse alimentare 1.305.1 mii lei. Salariul mediu lunar la o persoană fizică în anul de referinţă a crescut pe instituţie cu 10,6%, la asistente 14,2% 47,9% medicale cu 13% şi a constituit 2.730 lei, la medici a crescut 9,5% şi a constituit în anul 2011-5409 lei.

salariu medicamente alimentaţie contribuţii servicii comunale alte cheltueli reparaţii capitale

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Probleme în domeniu  Asigurarea insuficientă cu cadre medicale (cardiolog, neonatolog, pediatru, internişti, ginecologi (2), ftiziatri (2), diagnostic funcţional, personal tehnic)  Lipsa utilajului medical modern (aparat radiologic portativ şi dentar, set pentru operaţii celioscopice, ş.a)  Contractarea tardivă a achiziţiilor de medicamente prin tender  Contractare serviciilor medicale (implant–pseudofac pentru operaţii la cataractă, construcţiile metalice pentru operaţiile ortopedice, contracte separate la investigaţii de înaltă performanţă (pentru bolnavii spitalizaţi)  Lipsa contractării separate a cazurilor ortopedice chirurgicale şi nechirurgicale  Achitarea studiilor de perfecţionare a lucratorilor medicali  Neachitarea serviciilor medicale de bolnavii social-vulnerabili (2011 - 58 persoane)  Lipsa sistemului informaţional integrat

Situaţia epidemiologică în Raionul Căuşeni situatia epidemilogica in raion

Întru asigurarea bunătării sanitaro-epidemiologice şi promovarea sănătăţii populaţiei raionului Căuşeni, 7888 activează Centrul de Medicină Preventivă, activitate desfăşurată in baza prevederilor legislatiei in vigoare si 8000 anume a Constitutiei R. Moldova, Legii privind asigurarea 6000 52,1 sanitaro-epidemiologică a populaţiei 1513 din 1993 cu 30 66,7 4000 modificarile ulterioare si Legii privind Supravegherea 2011 Sănătăţii Publice nr.10-XVI din 3 februarie 2009, altor 2000 28 5571 73 64,4 2010 prevederi de acte legislative. 0 nozologii bolnavi 0-17 ani rural Situaţia epidemiologică se prezintă astfel:  Morbiditatea infecţioasă generală este de 2010 2011 8823.86 la 100.000 populatie. Morbiditatea sumară a populaţiei de maladii transmisibile şi parazitare a sporit în anul de raportare faţă de a.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

2010 cu 41,6% (cu 2318 bolnavi mai mulţi).  Au decedat de boli infecţioase în a. 2011 - 9 bolnavi -toţi de tuberculoză pulmonară (a.2010 - 11 bolnavi, a. 2009 – 12 bolnavi, a. 2008 - 13 bolnavi)  În a. 2011 morbiditatea populaţiei de boli transmisibile în raion s-a majorat la 12 nozologii (faţă de 14 în a. 2010)  A diminuat morbiditatea populaţiei prin boli infecţioase şi parazitare în a. 2011 la 8 nozologii (faţă de 14 în a. 2010)

anul 2010 anul 2011

14,70% 8,30% 4,60% 3,50% 3,10% 4,10% 2,20% 6,70%

11,90% 8,80% 69,60% 62,50%

IRVA enterobioza BDA determ. BDA nedet. gripa alte nozologii IRVA enterobioza BDA determ. varicela pneumonii alte nozologii

În ultimii 6 ani (2006-2011) morbiditatea populaţiei r-lui cu excepţia unor ani (dizenteria, salmoneloza, BDA de etiologie nedeterminata) este mai înaltă ca media pe raioanele republicii Moldova. În aceeaşi perioadă indicii de morbiditate în teritoriul raionului a avut următoarea tendinţă:

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

bolile diareice acute de etiologie bolile diareice acute de etiologie determinata indeterminata

350 317,8 300 298,6 253,1 286,9 242,4 244,6 300 250 229,6 250 197,4 193,1 200 170 200 181,4 151,6 150 150 100 100 50 50

0 0 2009 2010 2011 2009 2010 2011

r-ul Causeni media raioane RM r-ul Causeni media raioane RM

 S-a aflat în creştere şi morbiditatea prin salmoneloză de la 15 (16,6) în a. 2006 pînă la 31 (34,4) în a. 2010. În a. 2011 au fost înregistrate 30 cazuri.  S-a atestat o îmbunătăţire a situaţiei la dizenterie de la 46 (50,9) în a. 2006 pînă la 10 (11,19) în a. 2011.  A crescut numarul de BDA de etiologie determinata (256-267 cazuri), dar numărul cazurilor de BDA de etiologie nedeterminata a scăzut de la 227 pină la 152 cazuri.  Cea mai afectată vîrstă rămîne a fi vîrsta de 0-17 ani (a. 2006 – 78,9%, a. 2011-65,35). Din vîrsta 0- 17 ani afectarea vîrstei de 0-2 ani constituie a. 2009 – 69,9%, a. 2010 – 63%, a. 2011-56%).

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

În a.2011 situaţia epidemiologică la tuberculoza organelor respiratorii a rămas nefavorabilă, necătînd la faptul că numărul de bolnavi primar depistați s-a micșorat față de a. 2010 de 1,4 ori cu 25%. Tuberculoza în raion este înregistrată în 22 localităţi.

dinamica morbiditatii copiilor gradinite, rl dinamica morbiditatii copiilor gradinite, rl Causeni, dupa unele nozologii, la 1000 copii Causeni, dupa unele nozologii, la 1000 elevi 1 34,3 36,6 20,8 1 69,1 49,7 0,8 82,5 29,2 95,9 28,9 20,6 43,2 8,9 24,8 0,8 47,8 15,5 60,1 0,6 0,6 0,4 23,8 0,2 103,01 29,6 12,3 38,9 9,7 21,6 0,4 398,6 362,1 325,9 0

0,2

traume

anexe

nervos digestiv

0 respirator

boli ochi si

boli sistem

boli sistem helmintiaze

2009 2010 2011 boli sistem hematopoetic boli sistem respirator boli sistem hematopoetic helmintizare boli sistem digestiv 2010 2011

Problemele existente la compartimentul profilaxiei specifice a bolilor infecţioase dirijabile prin vaccinări:

 Medicii de familie nu apelează la membrii Comisiei Imunologice raionale pentru soluționarea problemelor de imunizare a copiilor.  De asemenea lucrătorii medicali a IMSP nu se ocupă la nivelul cuvenit cu problema restabilirii datelor de vaccini la copiii/adulţii sosiţi în terenul lor din alte localităţi ale raionului şi din alte teritorii ale R. Moldova.  Cresc refuzurile părinţilor/ populaţiei de la imunizări, inclusiv din partea cetăţenilor de cult; Cele mai multe refuzuri rămîn a fi în localităţile Copanca, Opaci, Baccealia, Sălcuţa, Zaim, Marianca de Sus ş.a.),

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

 Fenomenul migraţiei intense a populaţiei peste hotarele R.M nu permite a obţine o acoperire satisfăcătoare cu vaccinări contra difteriei şi tetanosului a populaţiei adulte (vîrstelor ţintă).  Nu în toate IMSP din raion lucrul de programare, realizare a imunizărilor profilactice, problemele ce ţin de omiterile medicale de la vaccinări, pregătirii copiilor pentru acest lucru, sunt în atenţia medicilor de familie.

5.2.3 Cultura

Secţia raională Cultură Căuşeni realizează politica statului şi raionului în domeniul culturii în teritoriu şi îşi desfăşoară activitatea în corespundere cu legislaţia în vigoare, actele normative emise de Ministerul Culturii şi Turismului, organele administraţiei publice locale. Pentru perioada raportată au fost propuse şi realizate următoarele obiective:  elaborarea în baza programelor de stat a programelor raionale de dezvoltare şi ocrotire a culturii şi artei;  asigurarea conservării şi valorificării creaţiei populare prin organizarea şi desfăşurarea festivalurilor şi concursurilor colectivelor artistice de amatori, promovarea talentelor prin participarea lor la diverse acţiuni cultural raionale, regionale, naţionale şi internaţionale;  reparaţia capitală şi renovarea Casei raionale Cultură, Casei de Cultură din localităţile Tocuz, Grigorevca, Grădiniţa, Baccealia, Săiţi, Plop Ştiubei, Cîrnăţenii Noi;  promovarea meşterilor populari prin participare la expoziţii şi tîrguri din ţară şi peste hotare;  instruirea personalului din secţie şi instituţiile gestionate.

În teritoiul raionului Căuşeni activează 34 de case şi cămine de cultură, inclusiv Casa raională Cultură Căuşeni. Starea edificiilor se prezintă în felul următor: necesită reparaţie capitală – 24, necesită reparaţie curentă – 7, avariate - 3.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

S-au efectuat reparaţii în conformitate cu Programul de acţiuni privind reparaţia caselor şi căminelor de cultură pe parcursul anului, inclusiv:

Tabel 5-14 Nr Localitate Suma investiţii, lei Reparaţii capitale 1. Baccialia 93.290 2. Săiţi 21.640 3. Tocuz 500.000 4. Plop Ştiubei 64.019 5. Grădiniţa 2.000 6. Cîrnăţenii Noi 6.100 7. Grigorevca 29.929 8. CRC Căuşeni 29.891 9. Opaci 38.800 Reparaţii curente 10. Ciufleşti 1.000 11. Chircăieşti 2.400 12. Săiţi 2.700 13. Chircăieştii Noi 1.000 14. Fîrlădeni 500 15. Cîrnăţenii Noi 2.000 16. Surchiceni 2.000 17. Căinari 1.600 18. Taraclia 2.590 19. Copanca 1.000 20. Ucrainca 2.000

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

În perioada raportată colectivele artistice de amatori de la casele şi căminele de cultură din localităţi au participat activ la formarea culturală a populaţiei, eficientizarea activităţii artistice, promovarea talentelor autohtone şi a tinerelor talente, la diferite festivaluri şi concursuri raionale şi regionale. S-au înregistrat schimbări pozitive în producerea valorilor cultural – artistice, programelor de agrement şi odihnă pentru publicul de toate vîrstele, promovarea şi dezvoltarea meşteşugurilor artistice populare. Acţiunile culturale prioritare – organizarea şi desfăşurarea concertelor consacrate sărbătorilor naţionale, tradiţionale şi locale, a şezătorilor tematice cu participarea membrilor comunităţii, prezentarea concertelor în faţa publicului din localităţile vecine, implicarea tineretului în realizarea programelor de agrement şi odihnă, inclusiv: - participarea formaţiei folclorice “Mria” la 20 de ani a Asociaţiei culturii ucrainene, Filarmonica or. Chişinău - participarea la Festivalurile dansurilor sportive, Chişinău, Bender, Bălţi - ansamblurire de dans sportive “Magica” , “Romaniţa” de la CRC .

În prezent la casele şi căminele de cultură activează 92 specialişti, dintre care cu studii superioare 24 persoane, cu studii medii speciale 52 persoane, cu studii medii generale 16 persoane. Conform vechimii în muncă: pînă la 3 ani – 8 persoane; de la 3 – 10 ani – 18 persoane; de la 10 – 15 ani – 7 persoane; de la 15 – 25 ani 5 persoane; mai mult de 25 ani - 24 persoane. Se simte lipsa specialiştilor – culturologie, dirijor de cor, conducător de fanfară, conducător de orchestră.

Dotarea instituţiilor cu costume, instrumente muzicale, aparataj de sonorizare, mobilier şi altele lasă de dorit. Pe parcursul anului 2011 au fost efectuate următoarele achiziţii:  Casa raională cultură – 109.327 lei aparataj de sonorizare şi iluminare  Ansamblul de dans populare „Spicuşor” – 37.000 lei costume populare  Orchestra de muzică populară „Spicuşor”- 21.600 lei costume şi încălţăminte  Teatrul „Prietenia”- 5000 lei - costume

Din acţiunile culturale prioritare organizate de secţie se cer menţionate următoarele:  Festivalul obiceiurilor şi tradiţiilor de iarnă „V-am ura, v-am tot ura”, cu participarea tuturor colectivelor din localităţile raionului.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Formaţia folclorică „Baştina” de la Casa raională Cultură Căuşeni

Formaţia folclorică s.Copanca

Formaţia folclorică s.Taraclia

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

 Recitalul de poezie eminesciană cu genericul “La naşterea poetului” cu participarea îndrăgostiţilor de poezie, declamatorilor.  Grigore Grigoriu- miracolul scenei.  Festival concurs al colectivelor teatrale.  Festivalul Internaţional de muzică şi dans „Mărţişor 2011”cu participarea teatrului din Chişinău, formaţiilor artistice de la Casa Raională Cultură ”Spicuşor”, formaţia de dans modern „Romaniţa” şi ”Magica”, teatrul folcloric „Baştina” şi orchestra de muzică populară pentru copii „Mărţişor”.  Zilele Mateevici - Căinari, Zaim.  Festival expoziţie „Hristos a înviat”.  Festivalul cîntecelor corale, colectivul „Buna Vestire” Salcuţa.  Festivalul etniilor „Unitate prin diversitate” - formaţia folclorică „Mria”, formaţia folclorică din satul Baurci, Constantinovca.

Colectivele artistice din raion duc faima raionului în republică şi peste hotarele ei, de exemplu:  25.09-1.10.2011 - Crîm, Ucraina, Festivalul internaţional „Întrunirea artelor”. I-ul loc - ansamblul de dans popular „Spicuşor”.  14-21.06.2011 or. Nesebr, Bulgaria, Festivalul internaţional pentru copii „Soare, bucurie, frumuseţe”, locul III,IV.

Participarea formaţiilor la festivaluri, concursuri raionale şi republicane:  numărul formaţiilor participante - 34  numărul festivalurilor, concursurilor - 12  numărul spectacolelor prezentate - 48

Instituţii de învăţămînt artistic

În raion activează 3 Şcoli de Arte din oraşul Căuşeni, Şcoala de muzică din or. Căinari şi Copanca. Acestea contribuie la dezvoltarea capacităţilor şi aptitudinilor copiilor în domeniul artelor, la familiarizarea elevilor cu diferite genuri de artă, asigurarea integrităţii şi continuităţii procesului de instruire a tinerilor muzicieni. Procesul de instruire este organizat conform planurilor şi programelor de instruire aprobate de

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Ministerul Culturii al Republicii Moldova. Procesul instructiv – educativ se realizează prin lecţii individuale şi în grup, participarea elevilor în orchestre, coruri, ansambluri, expoziţii, colective coregrafice.

Starea edificiilor instituţiilor de învăţămînt artistic extraşcolar este satisfăcătoare, aici sînt create condiţiile necesare pentru desfăşurarea procesului de instruire la nivelul cerinţelor zilei.

Consiliul raional susţine anual activitatea şcolilor de arte şi muzică. La Şcoala de Arte din oraşul Căuşeni au fost efectuate reparaţie capitală cu schimbarea geamurilor şi uşilor în valoare de 60 mii lei. Asigurarea cu cadre a instituţiilor de învăţămînt artistic extraşcolar încă mai lasă de dorit. În anul 2010 au fost angajaţi 2 tineri specialişti la Şcoala de Arte. Absolvenţii instituţiilor de arte refuză să se încadreze în serviciu în spaţiul rural, necătînd la toate înlesnirile prevăzute în legislaţie.

Şcolile de profil din teritoriu dispun aproape suficient de instrumente muzicale, mijloace tehnice, mobilier şi literatură. Acestea întîmpină greutăţi în ceea ce priveşte reparaţia şi acordarea instrumentelor muzicale. Necesită rezolvare aprovizionarea cu manuale la literatura muzicală, solfegii, instrumente muzicale şi literatură pentru istoria artelor la secţia arte plastice.

Instituţii de cultură  Case de cultură - 34  Case de cultură (instituţii) fără edificiu - 1  Biblioteci - 42  Muzee - 4  Instituţii de învăţămînt artistic (IÎA) - 3  Librării, total - 2

Instituţii de cultură raionale:  Biblioteca publică raională  Casa Raională Cultură  Muzeul de istorie şi etnografie or. Căuşeni  Muzeul de istorie s. Copanca

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

 Casa muzeu “A.Mateevici” Căinari  Casa muzeu “A.Mateevici” Zaim  Şcoala de Arte Căuşeni  Şcoala de muzică Căinari  Şcoala de muzică Copanca

Din total case de cultură 3 sunt avariate, 24 necesită reparaţie capitală şi doar 2 se încălzesc în perioada rece. Situaţia este mai bună în privinţa bibliotecilor şi instituţiilor de învăţămînt artistic.

Tabel 5-15 Baza tehnico-materială a instituţiilor de cultură Starea edificiilor Case de Biblioteci Muzee Instituţii de cultură învăţămînt artistic a) Satisfăcătoare 25 3 3 b) Necesită reparaţie curentă 7 16 - - c) Necesită reparaţie capitală 24 1 1 (edificiile avariate nu vor fi incluse aici) - d) Avariate 3 - - e) Se încălzesc în perioada rece 2 17 3 3 f) Deconectate de la reţeaua electrică - - g) Edificii noi (date în exploatare în a. - - 2009) şi adaptate h) Instituţii deschise în a. 2010 - - - -

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Tabel 5-16 Edificii reparate pe parcursul anului 2011 Case de cultură Biblioteci Muzee Instituţii de învăţămînt artistic Total 2011 897.400 13.771 - 11.500 programat (mii lei):

realizat: 9 localităţi: 883.745.90 13.771 11.500 (numărul localităţilor şi suma totală pe raion) Au fost reparate capital Baccialia-93.290, 13.771 - (localitatea şi suma alocată) Săiţi- 21.640 Tocuz-500.000 Plop Ştiubei - 64.019 Grădiniţa- 2.000 Cîrnăţenii Noi- 6.100 Grigorevca- 29.929 CRC Căuşeni- 29.891 Opaci- 38.800 Au fost reparate curent Ciufleşti-1.000 Pervomaisc-800 Şcoala de Arte-4.800 (localitatea şi suma alocată) Chircăieşti-2.400 Căinari- 9.000 Scoala de muzică Săiţi-2.700 Săţi-3.700 Copanca-2.200 Chircăieştii Noi- 1.000 Şcoala de muzică Fîrlădeni- 500 Căinari- 2.600 Cîrnăţenii Noi- 2.000 Surchiceni- 2.000 Căinari- 1.600 Taraclia- 2.590 Copanca- 1.000

Ucrainca- 2.000 © Centrul Informaţional Tighina, 2012 114

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Majoritatea specialiştilor angajaţi la casele de cultură au studii medii de specialitate, 60% din total angajaţi avînd vechimea în muncă mai mare de 30 ani.

Tabel 5-17 Personalul instituţiilor de cultură case de cultură formaţii cu titlul „model” Specialişti 50 unităţi 42 unităţi inclusiv 50 persoane 42 persoane Conform studiilor (persoane): superioare 12 12 din ele de specialitate 4 12 medii speciale 25 27 din ele de specialitate 20 22 medii generale 13 3 Conform vechimii în muncă: pînă la 3 ani 6 2 3 – 10 ani 8 10 10-15 ani 3 4 15 – 25 ani 3 2 mai mult de 25 ani 30 24 Salarizarea – unităţi: din bugetul raional 3 42 bugetul local 47 - total cu titlul „model” Formaţii artistice de amatori 68 32 participanţi 1273 779 Formaţii pentru copii 43 18 participanţi 822 437 Formaţii artistice ce reprezintă originea etnică preponderent

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

moldoveni 62 31 participanţi 1173 1138 ucraineni 3 1 participanţi 57 35 bulgari 1 - participanţi 20 - găgăuzi 2 - participanţi 23 - Formaţii conform genului de activitate formaţii folclorice 25 6 în ele participanţi 286 162 ansambluri de muzică şi dans 2 2 în ele participanţi 60 60 ansambluri de dans popular 5 3 în ele participanţi 140 80 orchestre de muzică populară şi 2 2 tarafuri în ele participanţi 56 56 teatre dramatice 12 9 în ele participanţi 140 90 coruri 2 2 în ele participanţi 54 54 fanfare 3 3 în ele participanţi 94 94 ansambluri vocale 8 1 în ele participanţi 80 10

ansambluri de dans sportiv 4 1 © Centrul Informaţional Tighina, 2012 116

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

în ele participanţi 130 60 ansambluri de dans modern 3 1 în ele participanţi 210 90 studiouri artistice 1 1 în ele participanţi 8 8 alte genuri 1 1 în ele participanţi 12 12

In raion activează 3 instituţii de învăţămînt artistic (2 şcoli de muzică şi o şcoală de arte) care sunt frecventate în mediu de 362 elevi. Tabel 5-18 Caracteristica instituţiilor de învăţămînt artistic Instituţii Pedagogi Elevi Total: 3 35 362 Şcoli de muzică 2 14 121 Şcoli de arte 1 21 241 Conform studiilor: superioare 9 medii speciale 26 Conform vechimii în muncă: pînă la 5 ani 6 5-10 ani 4 10-15 ani 5 15-20 ani 6 20-25 ani 7 mai mult de 25 ani 7

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Probleme şi propuneri de soluţionare a lor :

1. În perioada rece a anului se încălzesc doar Casa raională Cultură, Casa de Cultură din satul Zaim- parţial, Casa de Cultură (parţial) din s. Grigorievca, Casa de Cultură din satul Hagimus, Căminul cultural Chircăeştii Noi, parţial. Autorităţile publice locale vor întreprinde măsuri concrete de instalare a utilajelor pentru încălzirea edificiilor. 2. Înzestrarea bibliotecilor publice din raion cu calculatoare şi imprimante întru eficientizarea sistemului informaţional şi biblioteconomic. 3. Regulamentele concursurilor republicane pentru elevii instituţiilor de învăţămînt artistic extraşcolar sînt expediate în teritoriu prin lunile noiembrie – decembrie, lucru care provoacă incomodităţi în participarea la ele a copiilor. Este necesară expedierea regulamentelor nominalizate în şcoli în luna mai. 4. În ultimii ani lasă de dorit activitatea cabinetului metodic republican. Nu se practică întruniri metodice cu profesorii şi directorii instituţiilor de învăţămînt artistic extraşcolar din localităţile rurale. 5. Organizarea şi desfăşurarea la nivel republican a cursurilor de reciclare profesională pentru bibliotecarii din localităţile rurale. 6. Necesitatea specialiştilor în domeniul turismului în cadrul Secţiei Cultură, reeşind din necesitatea promovării turismului local.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Bibliotecile publice

Obiectivele principale ale activităţii bibliotecilor publice din raionul Causeni în anul 2011 s-au orientat spre satisfacerea necesităţilor şi intereselor beneficiarilor, extinderea şi modernizarea serviciilor prestate, sporirea eficacităţii activităţilor desfăşurate în concordanţă cu politica, strategiile şi programele din domeniu la nivel local. Biblioteca şi-a asumat pentru anul 2011 un complex de obiective, care au fost indeplinite. Asigurarea accesului larg al cetăţenilor de orice vîrstă la viaţa culturală şi la Patrimoniul Cultural Naţional:  promovarea bibliotecii publice ca factor primordial al păstrării şi dezvoltării identităţii naţionale,  păstrarea şi dezvoltarea bibliotecii ca parte componentă a Patrimonilului Cultural Naţional,  promovarea valorilor ca parte integrantă a spaţiului cultural european şi internaţional,  adaptarea bibliotecii in contextul tranzitiei de la modelul traditional de bibliotecaг la cel modern,  promovarea culturii informaţionale printre utilizatori pentru a le cultiva cunoştinţe şi abilităţi necesare într-o societate a informaţiei,  stabilirea unor noi relaţii de colaborare cu instituţii din ţară şi de peste hotare în scopul desfăşurării unor programe de promovare a lecturii, de socializare şi integrare în societate a copiilor, adolescenţilor, persoanelor defavorizate, persoanelor cu handicap, deţinuţilor etc,  consolidarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor din raion. Participarea în diverse proiecte pentru realizarea acestui obiectiv etc.

La şedinţele Consiliului raional s-au inaintat spre examinare propuneri cu privire la centralizarea achiziţiei de carte pentru bibliotecile publice din localităţile raionului. Astfel s-a decis ca acest lucru să se facă după modelul achiziţiei de combustibil - cărbune şi lemne pentru instituţiile bugetare din raion.

În raion activează 42 de biblioteci publice, dintre care 18 sunt amplasate în case de cultură. Personalul bibliotecilor este constituit din: bibliotecari - 57 persoane, din care deţin grad de calificare 14 persoane, informaticieni – 1, personal auxiliar – 35.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Tabel 5-19 Nr biblioteci Cărţi şi reviste, Cărţi şi reviste în Nr. Instituţii Nr. locuri în publice mii ex medie la 100 locuitori culturale instituţiile culturale 2009 42 388,5 420 35 9,9 2010 42 401,4 434 35 10,0

Din total venit de 2299,9 mii lei (finanţare publică), 1396,9 mii lei (respectiv 60,7%) se cheltuie pentru salarizarea personalului şi doar 22,4% pentru achiziţii de carte şi abonare.

Tabel 5-20 Cheltuieli curente (în mii lei) Total Pentru personal Pentru achiziţii de Pentru Pentru Alte cheltuieli carte şi abonare automatiz. reparaţie 2160.2 1396.9 516.0 12.0 27.3 208.0

Dezvoltarea şi comunicarea colecţiilor

Ca şi în anii precedenţi, în anul 2011 bibliotecile şi-au propus să realizeze o politică eficientă de selecţie, achiziţie şi deselecţie a publicaţiilor în corespundere cu specificul contingentului de utilizatori, ofertele existente pe piaţa editorială, mijloacele financiare disponibile, precum şi asigurarea continuităţii în completarea cu noi publicaţii de conţinut şi lingvistice a colecţiilor, organizarea optimală a fondului documentar, asigurarea securităţii şi facilitarea accesului la documente. Funcţia documentară este una fundamentală, comună tuturor tipurilor de biblioteci, care presupune punerea la dispoziţia utilizatorilor a informaţiilor, indiferent de suport, pe care institutia le detine, dezvoltarea colecţiilor fiind una dintre cele mai importante şi complexe responsabilităţi pe care ele şi-o pot asuma. Acest proces, care include pe lîngă creşterea colecţiilor, şi aspectul managerial şi pe cel de analiză a nevoilor de informare, restructurare şi evaluare a colecţiilor, este unul dinamic, influenţat de schimbările care se produc la nivelui mediului şi al comunităţii căreia se adresează, componentele sale avînd tendinţa să se dezvolte independent. Aplicînd un management mai dinamic prin care s-a urmărit fixarea unor scopuri şi obiective, pe termen scurt şi mediu, în funcţie de fondurile alocate, biblioteca publică din raion a reuşit să facă paşi importanţi pe

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

calea modernizării, a ridicării calităţii colecţiilor. În prezent, chiar şi bibliotecarul unei biblioteci comunale îşi poate alege de sine-stătător carţile dorite chiar de la distribuitorii de carte direct de la raftul de vînzare. În primul rînd s-a urmărit şi se urmăreşte în continuare:  revizuirea fondului de carte  eliminarea lucrărilor cu conţinut depăşit, îmbătrinit, uzat fizic şi moral, care din cauza lipsei de carte nouă a fost păstrat ani de zile. Anual, urmărim ca aceste documente să fie eliminate pentru a descongestiona depozitele deja aglomerate şi pentru a permite o mai bună conservare şi circulaţie a celor prezente.  completarea bazei documentare cu operele unor scriitori şi autori renumiţi, scriitori şi autori întroduşi în bibliografia şcolară.

Pentru a putea acorda informaţii cît mai largi pentru diverse domenii Bibloteca din raionul Căuşeni a achiziţionat numeroase lucrări de referinţă ca: Enciclopedia Universală, Marea Enciclopedie Statele lumii în 10 volume, Britanica, Grand Larousse, Memo: Enciclopedie Larousse pentru tineret, Mari construcţii, Cartea Recordurilor Guiness, multiple dicţionare etc. Avînd în vedere că pentru o parte bună a cititorilor biblioteca este un factor de cunoaştere, au fost achiziţionate lucrări de popularizare a diverselor ştiinţe, a medicinei, agriculturii, dar şi colecţii ca: Biblioteca pentru toţi,Teora Educaţional, Bestseller-uri internaţionale, Love Story etc. Sala de lectura a biblotecii dispune de enciclopedii, dicţionare reviste şi ziare ş.a. Conţinutul colecţiilor după domenii variază puţin în comparaţie cu anii precedenţi şi corespunde, de fapt, cu ponderea pe care o au diverse domenii ale ştiinţei în conţinutul producţiei editoriale şi lectura utilizatorilor. Prevalează în continuare publicaţiile din domeniul lingvisticii şi literaturii, critica literartă. Matematica, ştiinţele naturale, ştiinţele aplicate, geografia, filozofia, religia sunt domeniile reprezentate mai puţin în masivul documentar al Bibliotecii.

Utilizarea bibliotecii

Secolul vitezei loveşte şi în biblioteci şi soluţia este să ne adaptăm situaţiei. Ca urmare a eforturilor întreprinse pentru revigorarea lecturii, bibliotecile publice au cunoscut în anul 2011 o dezvoltare demnă de apreciere, cu toate că activitatea a fost marcată de un şir de dificultăţi: frig, lipsă de lumină, lipsă de

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

finanţare din cauza crizei economice, salariu mic etc. În anul 2011 bibliotecile din raionul Causeni au fost frecventate de 35.419 mii utilizatori, dintre care au consultat 78.971 mii exemplare de publicaţii. Din numărul total de publicaţii împrumutate, în limba romţnă-39.778 de publicaţii. Utilizatorii bibliotecii raionale sunt impărţiţi in cîteva grupuri principale: I – utilizatorii, care sunt prezenţi permanent în bibliotecă: elevii liceilor, şcoala profesionala; II - cei care vin ocazional la bibliotecă - funcţionarii publici, pedagogii, educatorii, şomerii; III –persoanele intre 35-50 de ani, pensionarii, care vin la bibliotecă cu regularitate .

Tabeş 5-21 Utilizarea bibliotecii Nr Indicii Total Din care copii pînă la 15 ani 1. Utilizatori înscrişi 160.4 81.2 2. Utilizatori activi 24.7 12.7 3. Utilizatori înscrişi ca procent din populaţie 58 % 4. Utilizatori activi ca procent din populaţie 32 % 5. Nr.de vizite 259.4 155.1 6. Frecvenţa 14.8 8.6 7. Nr.de împrumuturi 505.8 259.6 Din care în limba de stat 371.6 195.2

Sfera de interes a utilizatorilor cuprinde întreg spectrul informaţional şi se răsfrânge asupra tuturor publicaţiilor concentrate în bibliotecă, iar cele mai solicitate rămân a fi publicaţiile din domeniile:  literatură artistică română (colecţia „Biblioteca şcolarului”, critică literară)  istorie  geografie  economie( contabilitate)  ecologie  ştiinţe exacte (matematică, fizică) Publicaţiile cu problematică socială şi politică au un nivel scăzut de utilizare.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

În afară de orientarea şi îndrumarea beneficiarilor, oferirea spre consultare sau împrumut la domiciliu a documentelor din sala de lectură, sala de împrumut, accesul la internet, a serviciilor de referinţe, serviciilor de informare bibliografică şi documentară, biblioteca oferă şi alte servicii, inclusiv:  Utilizarea Internet-ului; redactarea de texte în programul Word; utilizarea altor programe de computer; tipărirea documentelor la imprimantă, scanare, xeroxare etc.

Unele servicii au fost oferite cu plată în conformitate cu Dispoziţia Consiliului local despre oferirea serviciilor contra plată prestate de instituţiile de cultură, inclusiv biblioteca. Foarte solicitate rămîn a fi publicaţiile periodice: cota de solicitare a lor este destul de mare. Motivul ar fi, cred, preţurile mari de vânzarea lor, preţuri ce cresc continuu şi dorinţa populaţiei de a fi la curent cu evenimentele din ţară şi de peste hotare. Sunt suprasolicitate astfel de ediţii cum ar fi: „Jurnal de Chişinău”, „Căuşeni”, „Timpul”, ”Săptămâna”, Literatura şi Arta, ”Florile dalbe”, „Lumea femeilor”, „Вокруг света”, „Наука и жизнь” , „Aqiuarelle”, VIP Magazin etc.

Difuzarea culturală Activităţile cultural-educative şi informaţionale, organizate în biblioteca din raion, au avut pe parcursul anului următoarele obiective: formarea deprinderilor de lectură permanentă şi a culturii informaţionale a utilizatorilor; răspândirea cunoştinţelor şi informaţiei de ordin cultural şi ştiinţific; satisfacerea intereselor şi cerinţelor de informare, atragerea noilor beneficiari la bibliotecă; promovarea serviciilor bibliotecii; valorificarea fondului documentar al bibliotecii; sporirea rolului şi imaginii bibliotecii publice şi a bibliotecarului în societate.  participare cu succes la Concursul Literar Republican în teritoriu “La Izvoarele nţelepciunii”, ediţia XXI- a, închinat poetului Nichta Stănescu.  elaborat un set de materiale pentru publicitatea bibliotecii şi a serviciilor oferite (Fişa bibliotecii, pliante, semn de carte, materiale promoţionale etc).  elaborat un pliant din indicatoare hazlii pentru beneficiari “Cum să te porţi la bibliotecă cu bibliotecarul?”.  promovată imaginea bibliotecii şi bibliotecarului în mass-media locală: publicate mai multe articole în ziarul Causeni.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

 întilnirea bibliotecarilor din raion şi a copiilor de la Liceul Mihai Eminescu cu scriitorul Nicolae Dabija cu ocazia lansării cărţii ”Tema pentru acasă”.

Activităţi culturale Ziua, cu care încep cele mai de amploare activităţi ale bibliotecilor este ziua de 15 ianuarie cînd îl omagiem pe patronul nostru spiritual – Mihai Eminescu, mărturie fiind şi suita de manifestări, închinate anilor de la naşterea poietului organizate de BPR. De asemenea au fost organizate:  expozitie de carte numită „Al meu nume o să-l poarte secolii din gură-n gură”.  recital de poezie şi depunerea de flori la bustul poetului.  expoziţie anuală: vitrina de carte „Poet cu lira-n lacrimi” dedicată marelui Grigore Vieru.  expoziţia de carte „Noutaţi editoriale”.  ora literară “Grigore Vieru acum şi un veac”.  expoziţii de carte “Poetul demnităţii noastre”, “A trăit ca să iubească,/ A murit ca să renască”, “Au dat mina sus în ceruri Eminescu şi Vieru”- oră literară.  victorină “G. Vieru – poet al neamului”.  serată literară “Grigore Vieru – o lacrimă a lui Eminescu”.  expozitie de carte cu genericul “Miracolul scenei“, inchinată actorului Grigorie Grigoriu, cu ocazia dezvelirii bustului Grigire Grigoriu.

Propuneri în domeniu  reanimarea cursurilor de reciclare a cadrelor bibliotecare,  salarii decente bibliotecarilor şi susţinere financiară adecvată bibliotecilor,  controlul respectării normativelor elaborate de Ministerul Finanţelor pentru biblioteci, în deosebi la capitolele „Achiziţii şi abonare”, „Reparaţii”, ”Procurare TI”, „Organizarea activităţilor culturale”, abonarea tuturor bibliotecilor la „Gazeta Bibliotecarilor”, iar a celor raionale, orăşeneşti şi la „Magazinul Bibliologic”,  dotarea bibliotecilor cu mobilier specific, tehnică de bibliotecă,  rezolvarea problemei cadrelor de tineri specialişti,  implimentarea unei programe de susţinere la nivel de stat a tinerilor bibliotecari ce vor dori să lucreze în alte oraşe şi sate.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

5.2.4 Protecţia socială

Protecţia socială în raionul Căuşeni este asigurată de către Direcţia Generală Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei, care activează în baza Regulamentului aprobat prin Decizia Consiliului raional Căuşeni nr. 4/7 din 15 iunie 2010. Una din prioritățile de activitate a Direcției Generale ASPF este asigurarea unei protecții sociale echitabile și corecte, diminuarea sărăciei și susținerea persoanelor și familiilor defavorizate prin acțiuni concrete. Activitatea Direcţiei pe parcursul perioadei de referință s-a desfăşurat în conformitate cu Hotărîrile Guvernului RM, Ordinele, instrucţiunile şi directivele Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Programele de activităţi, deciziile Consiliului Raional, care au fost îndreptate spre acţiuni concrete în vederea eradicării sărăciei şi protecţiei sociale a categoriilor social dezavantajate ale populaţiei precum şi crearea condiţiilor favorabile de muncă şi asigurarea activităţii normale a Direcţiei. Una din activităţile cu caracter social este lucrul cu petiţionarii. O contribuţie deosebită în soluţionarea problemelor abordate de petiţionari o aduc specialiştii principali din direcţii, care în urma examinării minuţioase a fiecărei adresări, selectează soluţiile posibile de ameliorare. Astfel pe parcursul anului de către specialiştii Direcţiei au fost examinate şi soluţionate 43 adresări verbale, petiţii şi cereri. Serviciile sociale prezință un ansamblu de măsuri și activități realizate pentru a răspunde necesităților sociale ale persoanei. Serviciul de asistență socială comunitară reprezintă un nucleu de asistență socială instituit la nivel de comunitate, care oferă un suport în soluționarea situațiilor de dificultate pentru majoritatea poblemelor de ordin social. Pentru asigurarea implimentării cu succes a politicilor de protecție socială și fortificare capacităților funcționale ale structurilor teritoriale de Asistență Socială, prin Hot. Guv. nr. 1255 din 11 noiembrie 2008 este instituit serviciul asistență comunitară, cu o unitate de șef de serviciu, 33 de asistenți socialii inclusiv 6 cu responsabilități de supervizare. În contextul desfășurării activităților cu beneficiarii pentru soluționarea rapidă și eficientă a cazurilor se activează în cadrul Mecanismului de referire al cazului în sistemul de servicii sociale (aprobat prin Ordinul Ministrului PSFC nr. 55 din 12 iunie 2009 ). Asistenţii sociali au un volum sporit de lucru. În asistenţa socială este nevoie de reforme noi, de specialişti cu calificare mai avansată şi abilităţi noi. De aceea, un element cheie care asigură succesul Direcţiei îl constituie instruirea profesională a cadrelor. La acest capitol este de menţionat, că Ministerul

Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei permanent organizează programe de instruire profesională, care © Centrul Informaţional Tighina, 2012 125

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

permit realizarea obiectivelor organizaţionale, cuprinzând toţi colaboratorii Direcţiei, indiferent de funcţie. Astfel, s-au organizat şedinţe de lucru cu genericul „Experienţe pozitive de creare şi prestare a serviciilor în domeniul prevenirii violenţei în familie”, „ Scopul eliminării unor dificultăţi apărute în legătură cu implementarea Legii 133- XVI din 13.06.2009 cu privire la ajutorul social”, ş.a. Practic toți colaboratorii aparatului Direcţiei au fost încadraţi în seminare, cursuri de instruire, ateliere de lucru, organizate de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Totodată, în cadrul Direcţiei au fost formate echipe de asistenţi sociali cu supervizori, echipe multidisciplinare (asistenţi sociali, lucrători sociali, felcer protezist, specialişti principali), în cadrul cărora specialiştii şi asistenţii sociali au fost instruiţi referitor la mecanismul de implementare al noilor acte normative. Existența unui șir de factori social-esonomici, cum ar fi sărăcia și migrația, schimbările demografice, contribuie la sporirea cererii de servicii sociale. În plus, pe parcursul anului de raportare s-a constatat o creștere a numărului de copii aflați în dificultate: copii din familii social vulnerabile (3.722), copii lăsați fără îngrijire părintescă (76 copii), fenomenul abandonului copilului legat de migrația prin muncă (1.602 copii) , exploatare și traficul de copii (11 cazuri). Și acești factori generează suplimentar cererea de servicii sociale primare. Direcţia este în eficientă conlucrare cu Centrul "Pro familia", Centrul de reintegrare a tinerilor - Căușeni, "Casa în care mă simt copil" din s. Taraclia.

Una din componentele de bază ale Sistemului Integrat de Asistență socială o costituie Fondul Republican și Fondul Local de Susținere Socială a Populației, care acordă ajutoare materiale persoanelor socialmente vulnerabile afectate de sărăcie sau aflate în condiții deosebit de dificile pe motiv de boală, în urma unor situații excepționale. Activitatea acestor instituții publice este reglementată prin Legea FRSSP și a FLSSP nr. 827-XIV din 8 februarie 2000 și prin Hotărîrea Guvernului nr. 1083 din 26 octombrie 2000, privind punerea în aplicare a acestei legi. În conformitate cu legislația în vigoare mijloacele bănești au fost valorificate pentru acordarea ajutoarelor materiale nominative persoanelor defavorizate cu cea mai mare incidență a sărăciei, prin intermediul FLSSP. Astfel în anul 2011 din Fondul Local de Susţinere Socială a Populaţiei 6.953 persoane de toate categoriile au beneficiat de ajutor material în sumă totală de 2.365,5 mii lei, inclusiv:

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Tabel 5-22 Nr Categoria Nr persoane Suma, mii lei 1. familii cu copii 1154 678,8 2. persoane în etate cu vîrsta trecută de 75 ani 2103 376,4 3. persoane inapte de muncă pe motiv de boală îndelungată pînă 109 97,4 la survenirea invalidității 4. persoane aflate în stare extremă de sărăcie 10 7,2 5. persoane care au nimerit în situații excepționale și nu le pot 6 4,1 depăși de sinestător total persoane cu disabilităţi 2735 713,6

Pe parcursul anului 2011 de ajutoare financiare unice au beneficiat:  participanți la cel de-al Doilea Război Mondial, soțiile acestora către 9 mai - 82,5 mii lei.  familii nevoiașe cu copiicătre Ziua mondială a ocrotirii copiilor (1 iunie) - 190,4 mii lei.  familii nevoiașe care au copii pentru școlarizare (1 septembrie) – 224,4 mii lei.  persoane vîrstnice către Ziua Internațională a persoanelor în etate (1 octombrie) - 122,0 mii lei.  persoanele cu disabilități către Ziua internașională a invalizilor (3 decembrie) – 425,7 mii lei.

De asemenea: subvenționarea cantinelor de ajutor social - 90,0 mii lei, acordarea ajutoarelor materiale unice invalizilor și familiilor participanților la conflictul armat din Transnistria - 49,0 mii lei și participanților la lucrările de lichidare a consecințelor catastrofei nucleare de la Cernobîl - 33,0 mii lei.

Toate aceste acțiuni au fost însoţite de organizarea actuvităților culturale, meselor de caritate, organizarea odihnei și intremarea sănătății a copiilor.

Începînd cu finele anului 2008 pînă în prezent, în scopul eficientizării sistemului de prestații sociale și direcționării acestora către cei mai săraci la 3 iunie 2008 parlamentul a adoptat Legea cu privire la ajutorul social nr. 133-XVI, care are drept scop asigurarea unui venit lunar minim garantat familiilor defavorizate, prin acordarea ajutorului social, stabilit în conformitate cu evaluarea venitului global mediu al familiei și necesitatea de asistență socială. Eligibilitatea și mărimea ajutorului social constituie diferența dintre Venitul

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Lunar al Familiei și Venitul Lunar Minim Garantat. Așa deci pe perioada de referință au parvenit 2914 cereri. Suma plăților ajutorului social a constituit 2.528.960 lei. Cuantumul mediu al prestației diferă mult și datorită faptului că venitul minim garantat pentru anul 2010 a fost modificat prin Hotărăre de Guvern de la 133 lei - la 2008 lei. De asemenea în anul 2011, 307 persoane cu disabilităţi ale aparatului locomotor au beneficiat de compensaţii conform Hotărîrii Guvernului nr. 1268 din 21 noiembrie 2007, în vigoare de la 01 ianuarie 2008) „Cu privire la compensarea cheltuielelor pentru deservire cu transport a persoanelor cu disabilităţi ale aparatului locomotor ” . Atît pensionarii cît și persoanele cu disabilități au avut posibilitatea să-și întremeze sănătatea în Centrele de reabilitate și recuperare a sănătății invalizilor și pensionarilor „Speranţa” din or. Vadu lui Vodă şi „Victoria” din or. Sergeevca, Republica Ucraina. Anual beneficiază de foi balneo-sanatoriale 200 persoane. În sistemul de protecție socială a statului o mare însemnătate o au serviciile de asistență socială acordate la nivel local. Așa deci pe perioada de raportare au activat în teritoriul raionului 6 instituții sociale, care au prestat servicii pentru 207 persoane/familii cu copii. Prin intermediul Direcției au fost investigați și examinați pentru asigurarea cu articole necesare 1446 persoane, inclusiv: Tabel 5-23 Nr Suport acordat / articole Nr persoane 1. încălţăminte ortopedică 172 2. încălţăminte specială 63 3. proteze 49 4. bandaje 30 5. corsete 80 6. cărucioare 20 7. cadre de mers 15 8. bastoane 10

Serviciile de deservire la domiciliu reprezintă o alternativă pentru îngrijirea instituțională și sunt oferite de către luctătorii sociali. În raion de servicuiul de îngrijire la domiciliu beneficiază 980 de persoane, care sunt deservite de 98 lucrători sociali.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Patru cantine de ajutor social din raion (s. Ucrainca, s. Hagimus, s. Chircăieşti și or. Căușeni) create de către APL și finanțate preponderent din donații, acțiuni de caritate ale ONG, subvenții ale FRSSP, zilnic prestează servicii de alimentere pentru circa 100 persoane. 80 persoane afectate de sărăcie și persoane deservite la domiciliu sunt alimentați zilnic la centrul comunitar "Nadejda" din s. Taraclia. Funcţionarea cantinelor de ajutor social are ca scop prestarea serviciilor de alimentare pentru persoanele socialmente vulnerabile şi distribuirea hranei la domiciliu persoanelor imobilizate. Cantinele de ajutor social oferă persoanelor din grupurile aflate în dificultate asistență şi prestează următoarele servicii: - pregătirea şi servirea zilnică a unei mese (de obicei prînzului); - transportarea gratuită la domiciliu a hranei pentru persoanele socialmente vulnerabile, care nu se pot deplasa la sediul cantinei; Activitatea cantinelor de ajutor social se axează pe prevenirea excluziunii sociale şi facilitarea procesului de reintegrare socială a persoanelor vulnerabile. Referitor la activităţile de organizare a condiţiilor de muncă pentru colaboratori, ţinînd cont de factorul uman, este de menţionat că în pofida numeroaselor probleme cu aportul ministerului pe parcursul anului a fost posibilă lărgirea bazei tehnico-materiale a direcţiei. Toți asistenții comunitari au în posesie mobilier, aparat de telefon. Cu părere de rău mai greu se soluționează problema ce ține de birou separat pentru serviciul de asistență socială. Dacă conform planului de acțiuni privind integrare de servicii sociale pe perioada 2008-2012, fiecarui asistent social i se va oferi compiuter, pînă la finele anului 2011, atunci privitor la copiator-xerox problema rămîne a fi soluționată de comun cu APL.

Conform ordonanţei date de Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, în scopul punerii în aplicare a Legii nr. 241 din 20.10.2005, privind Prevenirea şi combaterea TFU, specialistul principal în problemele familiilor cu copii în situaţie de risc este desemnat coordonator al Echipei multidisciplinare în cadrul Sistemului Naţional de Referire în vederea prevenirii şi combaterii TFU în raion. Pe parcursul anului 2010 a fost acordată asistenţă de reintegrare la 8 familii (2 victime directe, 6 potenţiale victime), care includ 11 copii. La perfectarea actelor de identitate au fost ajutate cu surse băneşti 3 persoane, s-a procurat lemne pentru foc la 9 familii, a fost asigurată odihna de vară pentru 3 copii.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Rechizite şcolare şi strictul necesar au primit 7 copii de vîrstă şcolară, către începutul noului an de învăţămînt. SASPF s-a încadrat activ în Compania regională împotriva violenţei faţă de copil "Observaţi-mă. Auziţi- mă. Ajutaţi-mă". Pe parcursul anului de referință s-au făcut sesizări despre 17 cazuri de ordonanță de protecție și ulterior se duce lucrul cu familiile.

La acest capitol menţionăm activitatea socială importantă a Instituţiilor Publice Centrul Maternal „Pro Familia din Căuşeni” şi Centrul Asistenţă şi Protecţie. Instituţia Publică Centrul Maternal „Pro Familia din Căuşeni” este creată în anul 2006 de către AO „Asociaţia Psihologilor Tighina” în cadrul Proiectului „Oportunităţi mai bune pentru tineri şi femei” în cadrul Programului PNUD Moldova. Partenerii principali ai Asociaţiei au fost Programul PNUD Moldova şi Consiliul raional Căuşeni.

Prin decizia Consiliului raional Căuşeni nr.5/8 din 19 august 2009 şi decizia 7/25 din 02 decembrie 2010 au fost create corespunzător Instituţiile Publice Centrul Maternal „Pro Familia din Căuşeni” şi Centrul Asistenţă şi Protecţie.

Centrul Maternal şi Centrul de Asistenţă şi Protecţie sînt instituţii prestatoare de servicii de asistenţă socială femeilor cu copii (de la 0-3 ani), femeilor însărcinate în ultimul trimestru de sarcină (în continuare cuplul mamă-copil), tinerelor în dificultate, victimelor violenţei în familie, victime ale traficului de fiinţe umane în vederea intergrării sociale ulterioare a acestora. Centrele permit formarea, menţinerea şi întărirea legăturilor familiale, precum şi sprijinirea familiei pentru asumarea responsabilităţilor parentale. Scopul serviciilor este prevenirea abandonului copilului prin oferirea unui mediu suportiv cuplului mamă-copil aflat în dificultate, dezvoltarea abilităţilor parentale la mamă, precum şi medierea relaţiilor cu familia în vederea integrării în mediul socio-familial. Centrele deţin şi pun la dispoziţia membrilor comunităţii materiale informative privind serviciile furnizate. Fiecărui solicitant de servicii îi sînt determinate necesităţile în baza unei evaluări iniţiale şi reevaluărilor ulterioare. Fiecare cuplu mamă-copil beneficiază de intervenţie personalizată, conform nevoilor identificate la admitere, în baza unei planificări individuale întocmite cu participarea acestuia. Sistarea serviciilor garantează nişte condiţii de siguranţă pentru cuplu. Centrele deţin

şi utilizează metoda managementului de caz pentru serviciile prestate beneficiarilor în vederea asigurării © Centrul Informaţional Tighina, 2012 130

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

unei reintegrări sociale mai eficiente. Beneficiarul participă la un program de activităţi, desfăşurat după o programare şi un orar prestabilite, care răspunde nevoilor individuale evaluate. Pe toată durata aflării în Cadrul Centrului, beneficiarul este susţinut să menţină o relaţie cu familia şi comunitatea locală. Beneficiara îşi dezvoltă abilităţi de creştere şi îngrijire a propriului copil, aflîndu-se într-o stare de confort în asumarea rolului de părinte. Toţi beneficiarii Centrului primesc servicii şi măsuri adecvate de asistenţă în dezvoltarea abilităţilor de viaţă independentă, prin stimularea autonomizării personale ale acestora în vederea asigurării unei reintegrări sociale eficiente. Beneficiarele Centrelor participă la activităţi de orientare profesională, sunt încurajate de a participa la activităţi de pregătire, în raport cu posibilităţile, vîrsta, studiile şi legislaţia în vigoare, în vederea integrării active a acestora pe piaţa muncii. De asemenea beneficiarele Centrelor au acces la condiţii minime pentru prestarea şi menţinerea sănătăţii. Beneficiarele asistate îşi cunosc drepturile şi obligaţiile sale, conştientizează faptul că aceste drepturi trebuiesc să fie respectate şi sînt tratate de către personalul Centrelor cu demnitate şi respect. În cadrul Centrelor ele sînt protejate împotriva oricărei forme de abuz, neglijare şi tratament degradant provenit din partea personalului, cît şi din afara centrelor. Beneficiarele cunosc modalităţile de efectuare a reclamaţiilor; reclamaţiile sînt soluţionate cu promptitudine şi corectitudine. Beneficiarii sînt asistaţi de personal suficient şi calificat şi competent, care deţine pregătirea şi abilităţile corespunzătoare pentru a lucra cu cuplul mamă-copil în situaţie de risc, precum şi pentru a activa în echipă. Astfel în cadrul Centrul Maternal „Pro Familia” şi a Centrului Asistenţă şi Protecţie activează următoarele unităţi de personal: director -1, asistenţi sociali-3, psihopedagog-1, psiholog-1, asistent medical-1, jurist- 0,5, medic–psihiatru – 0.25, contabil-1, asistenţi sociali pentru ture de noapte şi zile de odihnă- 3 persoane.

Activitatea Centrului este monitorizată sistematic, eficient şi pe principii de transparenţă. În vederea creşterii calităţii serviciilor oferite, Centrul deţine şi aplică o politică de colaborare activă cu alte instituţii.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Infrastructura Centrului satisface nevoile beneficiarilor şi le oferă un mediu în care aceştia pot fi activi.

Conform datelor, pînă în prezent au fost asistate: Total 753 beneficiari  Cazuri asistate în ambele Centre - 412 femei (mame, gravide, tinere) cu 341 copii.  Din numărul total de femei asistate 76% au suferit de violenţă în familie, 18% au trecut prin trafic de fiinţe umane.  77,34% din cazurile asistate au fost plasate cu risc de abandon a copilului (100% -prevenit riscul)

Majoritatea beneficiarelor provin din localităţile rurale ale provenienta beneficiarelor raionului: de la sate - 80,22%, din oraşe - 19,78%. Beneficiarele asistate provin din 17 raioane din stînga Nistrului şi 5 localităţi din regiunea Transnistreană.

Vîrsta beneficiarelor asistate: rural  <18 ani - 17,72% urban  18-25 ani – 45,90%  25-35 ani – 25,56 %  35> ani – 10,82%

Durata medie a asistenței- 4,5 luni; Prevenirea abandonului -100% Asistenţă pentru reintegrare:  Reintegrate în familia biologică a mamei – 53 %,  Reintegrate în familia biologică a copilului –11 %,  Reintegrate în familia lărgită - 14%

Au identificat un nou loc de trai – 10% Create noi familii – 6% Au beneficiat de pregătire profesională – 18%

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Necesităţi la domeniu  Asigurarea acoperirii cu cadre, motivarea şi stimularea personalului din sistemul de asistenţă socială conform statelor de personal aprobat.  Îmbunătăţirea politicilor de formare a cadrelor în asistenţa socială.  Sporirea echităţii şi transparenţei în alocarea şi utilizarea resurselor financiare pentru serviciile sociale noi create (asistenți personali ai persoanelor cu disabilități).  Implicarea autorităţilor publice locale privind întărirea parteneriatului şi acordurilor dintre organele publice de asistenţă socială şi societatea civilă în vederea furnizării de servicii sociale de alternativă pentru persoanele singuratice, persoanele în vîrstă şi cu disabilităţi.  Formarea unor echipe multidisciplinare la nivel de comunitate.

5.3 Locuinţe

Fondul locativ constituie totalitatea încăperilor locative, indiferent de forma de proprietate, inclusiv case de locuit, case specializate (cămine, case-internat pentru invalizi, veterani, case speciale pentru bătrîni singuratici şi altele), apartamente, încăperi de serviciu şi alte încăperi locative în alte construcţii utile pentru locuit.

Fondul locativ al Republicii Moldova pentru anul 2010 este de 79,3 mln m².

Tabel 5-24 Republica Moldova Total urban rural 2009 78,9 30,1 48,8 2010 79,3 30,4 48,9

Fondul locativ total pentru raionul Căuşeni este de 2174,8 mii m², ceea ce reprezintă 2,7% din totalul pe republică. Dintre acestea fondul locativ urban constituie 22,3% faţă de cel rural şi respectiv 1,6 din total

fond locativ urban pe republică. © Centrul Informaţional Tighina, 2012 134

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Suprafaţa fondului locativ la 01.01.2012 – 2.174.805 m², inclusiv în case individuale – 1.983.598 m². Numărul total de încăperi locative – 154 blocuri de locuit şi 29.121 case de locuit individuale. Suprafaţa locuibilă este de 1413,4 mii m², dintre care urbană constituie 21,5%.

Tabel 5-25 Total Urban Rural fond locativ, mii m² 2174,8 485,8 1689,1 suprafaţa locuibilă, mii m² 1413,4 304,2 1109,2

În anul 2010 în raionul Căuşeni au fost date în folosinţă case de locuit cu o suprafaţă de 2,1 mii m², cu 400 m² mai mult faţă de anul 2009. Media pe cap de locuitor pentru raionul Căuşeni este de 23,5 m², pentru mediul urban fiind cu 20% mai mic faţă de de indicele pentru mediul rural:

Tabel 5-26 Total urban rural 2009 23,5 19,7 24,9 2010 23,5 19,8 24,9

Tabelul 5-27 Dotarea fondului locativ: Indicatori 2009 2010 2011 I Suprafaţa totală a încăperilor, inclusiv 2.176.588 2.174.805 2.164.764 suprafaţa locuibilă, m² suprafaţa locuibilă dotată cu: apeduct 394.601 642.906 679.688 canalizare 342.327 642.906 679.688 gaze naturale 1.160.402 2.037.630 2.039.547 cu gaz de reţea 404.080 2.037.630 2.039.547

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Indicatori 2009 2010 2011 la apă caldă 108.202 174.479 192.159 II Case noi date în exploatare 17/1662 m² 21/1179 m² 21/2020 m²

2500000 2176588 2174805 2164764 2037630 2037630 2039547 2039547 2000000 total suprafata, m2 apeduct 1500000 1160402 canalizare 1000000 642906 gaze naturale 642906 679688 679688 394601 342327 404080 gaz de retea 500000 174479 192159 108202 apa calda 0 2009 2010 2011

În perioada anilor 2009-2011 pe teritoriul or. Căuşeni au fost privatizate 187 apartamente. La moment nu este privatizat 25% din fondul de locuinţe.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

5.4 Piaţa muncii

Populaţia activă din punct de vedere economic constituie persoanele care furnizeazã forţa de muncã disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii, incluzînd populaţia ocupată şi şomerii. Populaţie ocupată sunt persoanele care desfăşoară o activitate economică sau socială producătoare de bunuri şi servicii în scopul obţinerii unor venituri în formă de salarii sau alte beneficii.

În perioada analizată predomină populaţia aptă de muncă. Vîrsta aptă de muncă include: piata muncii, pers  pentru bărbaţi vîrsta de la 16-61 ani 15% 20%  pentru femei vîrsta de la 16-56 ani

În perioada analizată persoanele cu vîrsta aptă de muncă constituie 65,4% (60.366 persoane) din numărul total al locuitorilor, 19,6% (18.143 persoane) sunt sub vîrsta aptă de muncă şi 14,9% (13.795 persoane) sunt peste vîrsta aptă de 65% muncă. sub virsta apta munca Doar 10.987 persoane din totalul celor apţi de muncă sunt virsta apta munca active, adică 18,2%. O analiză mai detaliată a forţei de muncă peste virsta apta munca după domeniile de activitate relevă că o particularitate a populaţiei raionului este dependenţa excesivă de agricultură, şi respectiv, de condiţiile climaterice.

Tabelul 5-28 Dinamica structurii populaţiei după domenii de activitate* Categorii sociale 2009 2010 2011 Populaţie aptă de muncă Populaţie ocupată în economie, inclusiv: 10.004 9.680 10.987  În agricultură 1.851 1.689 1.754  Învăţământ şi educaţie preşcolară 2.941 2.907 2.939  Ocrotirea sănătăţii 1.077 1.085 1.271

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Categorii sociale 2009 2010 2011  Servicii şi comerţ 1.350 1.103 1.599  Administraţie Publică Locală şi asigurarea ordinii publice 974 1.062 1.057  Altele 1.811 1.834 2.367 * Datele cuprind unităţile economice (sectorul real) cu 4 şi mai mulţi salariaţi şi toate instituţiile bugetare, indiferent de numărul de salariaţi. Sursa: Direcţia Teritorială pentru Statistică

Salariul nominal mediu lunar al unui salariat în economie pentru raionul Căuşeni este cu cca 30% mai mic faţă de salariul mediu pe economie: Tabel 5-29 Salariul nominal mediu lunar % faţă de salariul mediu pe economie 2009 1926,8 70,1 2010 2077,2 69,9

Populaţia angajată în câmpul muncii în anul 2011 reprezintă doar 860 persoane, circa 1,4% din totalul populaţiei apte de muncă, numărul de femei angajate fiind cu 212 persoane (24,6% din total angajaţi) mai puţin decît numărul de bărbaţi angajaţi. Numărul persoanelor angajate cunoaşte o tendinţă de descreştere, mai puţin cu 12 persoane angajate în 2011 faţă de persoane angajate în anul 2010.

Tabelul 5-30 Numărul populaţiei angajată în muncă, pers Anul 2009 2010 2011 Total 872 883 860 bărbaţi 495 515 536 femei 377 368 324

Sursa: Agenția pentru ocuparea forței de Muncă a raionului Căușeni © Centrul Informaţional Tighina, 2012 138

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Din numărul total al populaţiei apte de muncă 1,8% sunt şomeri. Şomeri, conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii (BIM), sunt considerate persoane în vîrstă de 15 ani şi peste, care în cursul perioadei de referinţă satisfac concomitent urmãtoarele condiţii: componenta grupului de someri – nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri; 1282 1500 1219 – sînt în căutarea unui loc de muncă, utilizînd în ultimele 953 842 săptămîni diferite metode pentru a-l găsi; 1000 – sînt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, 510 599 dacă şi-ar găsi un loc de muncă. 500 Numărul şomerilor este în descreştere în anul 2011 faţă de anul 2009, în special ce priveşte partea femenină: 0 de la 1282 persoane în 2009 la 599 persoane în 2011, 2009 2010 2011 respectiv cu 53%. barbati femei

Tabel 5-31 Analiza indicatorilor la Agenția pentru ocuparea forței de Muncă a raionului Căușeni Nr Categorie 2009 2010 2011 d/o total femei total femei total femei 1 Șomeri înregistrați 2501 1282 1795 953 1109 599 2 Plasați în cîmpul muncii 513 270 359 188 345 218 3 Persoane fără profesie 1295 729 871 532 534 223 4 Persoane cu studii secundar profesionale 797 321 594 233 360 149 5 Persoane cu studii medii speciale 181 107 142 82 81 50 6 Persoane cu studii superioare 154 92 138 84 88 58 7 Tineri 938 496 607 346 433 262 8 Au trecut cursuri profesionale 122 53 69 42 52 29 9 Au primit ajutor de șomaj 255 130 334 173 228 104 10 Înregistrate locuri vacante 565 470 494 Sursa: Agenția pentru ocuparea forței de Muncă a raionului Căușeni

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Angajarea tinerilor în cîmpul muncii

Situaţia social-economică a tinerilor este semnificativ reprezentată prin spectrul angajării lor în câmpul muncii: tineri angajaţi în industrie – 424, în construcţii – 121, în domeniul transportului – 217, în domeniul serviciilor şi comerţului – 336, în învăţământ, cultură – 305, în domeniul sănătăţii – 144. Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AOFM), facilitează procesul de angajare al tinerilor în câmpul muncii. În urma adresării la AOFM, în perioada anilor 2010-2011 au fost angajaţi 136 tineri din mediul rural, iar din mediul urban au fost angajaţi 543 tineri. În acest context numărul de întreprinderi care au oferit locuri de muncă tot în aceeaşi perioadă este de 205, şi respectiv numărul de afaceri sau întreprinderi deschise de către tineri este de 44 afaceri. Cauzele situaţiei social economice create se referă la limitarea locurilor de muncă pentru tineri, oportunităţi reduse de angajare mai ales a celor din mediul rural, lipsa serviciilor de mediere a muncii, salariile acordate tinerilor sunt mici în comparaţie cu coşul minim de consum. În consecinţă, a crescut numărul celor care migrează pentru a-şi oferi un trai mai bun şi pentru a obţine venituri mai mari. În perioada 2010-2011 au fost înregistrați 9000 tineri provenienti atît din spațiul rural cît și din cel urban, care au migrat la muncă peste hotare. Din cauza lipsei unui loc de muncă, unii tineri devin victime ale traficului. Din lipsa unor activităţi stabile, ei sunt mai vulnerabili şi sunt uşor influenţaţi să consume substanţe stupefiante. Astfel ei se abat de la normele şi valorile general acceptate în localitatea lor şi chiar în societate. Pentru a combate apariţia acestor probleme, un rol important în angajarea tinerilor îl are Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AOFM), care prestează servicii de orientare profesională şi facilitează procesul de angajare a tinerilor în câmpul muncii. Este nevoie de colaborare şi parteneriat consolidat între instituţiile de învăţământ – AOFM – APL – agenţi economici, dezvoltarea serviciilor de mediere a muncii şi acordarea de facilităţi tinerilor care pentru prima dată se angajează în câmpul muncii. Sursa: Strategia de Tineret, Raionul Căușeni, 2013-2017

Din lipsa unui proces de dezvoltare a situaţiei social-economice locale se atestă lipsa locurilor vacante de muncă în toate sectoarele economiei.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

6 Mediul ambiant

Educaţia pentru sănătate şi promovare a modului sănătos de viaţă este un compartiment important în ocrotirea şi fortificarea sănătăţii populaţiei şi se efectuează conform cerinţelor şi prevederilor legislaţiei RM. Centrul de Medicină Preventivă aduce un aport considerabil în acest sens, prin acţiuni de informare şi măsuri de constrîngere administrativă:  Dintre materialele metodico-instructive sunt planuri complexe de activităţi, planul grafic de prezentare a materialelor la mass-media (TV, presă, radiou), agende menite pentru distribuire în rîndurile populaţiei, scenariu de matineu al sănătăţii pentru grădiniţele de copii, etc.

Tabel 6-1 Educaţia pentru sănătate şi promovarea modului sănătos de viaţă Anii Denumirea măsurilor 2011 2010 Emisiuni televizate si interviuri 38 48 Seminare 16 7 Prelegeri 1434 1269 Persoane instruite 1721 1516 Convorbiri in grupe 9787 8360 Publicaţii in presă 58 62 Emisiuni radio 14 15

Astfel, în perioada analizată au fost aplicate următoarele măsuri de constrîngere administrativă, putem menţiona că situaţia s-a îmbunătăţit în anul 2011 faţă de anul 2010, au fost aplicate cu 8 amenzi mai puţine, nici un dosar predat în organele de anchetă, cu 2 persoane mai puţin înlăturate din serviciu faţă de anul precedent:

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Tabel 6-2 Măsuri de constrîngere administrativă

Perioada Aplicate Suma Dosare predate in Hotariri de Prod. alim. Pers. amenzi lei organele de suspendare rebutate inlaturate din ancheta (Kg) serviciu 2011 34 47080 0 11 33429 167

2010 42 88600 1 12 33776 169

2009 20 34960 3 5 18337.3 169

Sarcinile pentru anul 2012 ale CMP

 Implementarea si executarea prevederilor Legii nr. 10-XVI din 03.02.2009 privind supravegherea de Stat a Sănătăţii Publice  Elaborarea si monitorizarea realizarii Programelor naţionale şi teritoriale  Conlucrarea eficientă, în relaţii de parteneriat şi cooperare, cu instituţiile medico-sanitare în reorientarea medicinei de la politica de tratament spre cea de prevenire a maladiilor  Conlucarea eficientă cu administraţia publică locală, cu serviciile cointeresate, cu comunitatea în asigurarea bunăstării sănătăţii publice. Sporirea şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor de sănătate prestate populaţiei în combaterea şi profilaxia maladiilor  Reducerea îmbolnăvirilor cu boli transmisibile şi netransmisibile prin măsuri de sănătate publică  Intensificarea măsurilor de educaţie pentru sănătate şi promovare a modului sănătos de viaţă, instruirii igienice a contingentelor periclitate  Dezvoltarea serviciului de laborator cu extinderea volumului de investigaţii, implimentarea noilor metode de cercetări  Intensificarea supravegherii factorilor de mediu ambiant, studiul inofensivităţii lor asupra sănătăţii (salubritatea teritoriului, calitatea apei potabile şi a produselor alimentare, poluarea sonoră)  Asigurarea pregătirii postuniversitare a cadrelor medicale  Fortificarea bazei tehnico-materiale a instituţiei

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

De menţionat la capitolul dat şi aportul societăţii civile. În raionul Căuşeni sunt înregistrate cca 10 asociaţii obşteşti, care sunt în căutarea fondurilor întru ameliorarea situaţiei mediului, promovarea unui mod sănătos de trai, informarea şi implicarea directă a populaţiei în acţiuni de protecţie a mediului. De asemenea şi celelalte asociaţii obşteşti, care au ca scop dezvoltarea locală şi alte domenii, promovează prin activitate lor şi protecţia mediului. Printre proiectele implementate în ultimii ani în domeniul dat putem menţiona:

Tabel 6-3 Nr Organizaţie, Proiect Buget Descriere localitate 1. AO Centrul Dezvoltarea serviciului Programul FHI-360, Campanie de informare Informaţional de salubrizare Căuşeni USAID; Ambasada „protecţia mediului” în raion; Tighina, Căuşeni Finlandei la acţiuni de salubrizare a Bucureşti; Fundaţia localităţilor, colectarea Est-Europeană maculaturii şi plasticului 2. APL Surchiceni Amenajarea parcului 130 mii lei Fondul Ecologic Naţional 85 din centrul satului mii lei Centrul parteneriat pentru dezvoltare 34 mii lei Contribuţia comunităţii 10 mii lei bani şi muncă

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

6.1 Starea calităţii atmosferei

In raionul Căuşeni volumul noxelor degajate în atmosferă este sub mediu, reieşind din faptul că pe teritoriul raionului nu este dezvoltată industria, pesticidele din depozitul din s. Grădiniţa se evacuează. Principalele surse de poluare a mediului constituie transportul auto, gunoiştile autorizate şi neautorizate, gazele eliberate de cazangeriile instituţiilor publice, arderea tuturor tipurilor de combustibil în gospodăriile personale, arderea ilegală a miriştii şi deşeurile de la animale din gospodăriile personale. Centrul de Medicină Preventivă a cercetat în anul 2011 prin metode de laborator mediul aerian în încăperi şi aerul în zona de muncă conform indicilor sanitaro-chimici la 36 obiective, la 15 din ele (41,7%) au fost stabilite depăşiri ale concentraţiilor maxim admise la praf şi aerosoli.

6.2 Starea apelor de suprafaţă şi subterane

Factorul de mediu cu cel mai mare impact asupra sănătăţii populaţei este apa, avînd în vedere importanţa vitală permanentă a prezenţei apei potabile pentru procesele fiziologice, biochimice etc. ce au loc în organismul uman, precum şi pentru necesităţile igienice şi menajere. În raionul Căuşeni există 128 obiecte acvatice, dintre care cca 94% sunt proprietate publică.

Tabel 6-4 Lista obiectelor acvatice (iazuri, bazine de acumulare) în cadrul raionului Căuşeni Numărul obiectelor, total Suprafaţa cu fişa Proprietate riverană de protecţie Publică (APL) Privată 128 934,61 120 8 Sursa: Cadastrul funciar, Raionul Căuşeni la 01.01.2012

Menţionăm că cel mai multe obiecte acvatice se află în localităţile:  or. Căuşeni – 15 obiecte  s. Săiţi – 14 obiecte

 s. Sălcuţa - 14 obiecte © Centrul Informaţional Tighina, 2012 144

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

 s. Opaci – 9 obiecte  com. Baccealia – 8 obiecte  s. Grigorievca – 7 obiecte  com. Zaim – 7 obiecte

Oraşul Căinari şi satul Tănătari deţin doar cîte un obiect acvatic. Cea mai mare suprafaţă ocupată de către un obiect acvatic este în com. Ucrainca – de 163,15 ha, urmată de com. Coşcalia – 43,25 ha, com. Zaim – 41,74 ha, com. Baimaclia – 30,19 ha, s. Săiţi – 28,99 ha, s. Ursoaia – 28,34 ha, com. Pervomaisc – 25,42 ha.

Apa folosită în scopuri potabile este un factor care determină pînă la 15-20% din cazurile de boli diareice acute şi hepatită virală A, preponderent în zonele rurale, 20-25% din bolile somatice, 100% - în cazul fluorozei dentare.

Calitatea apelor de suprafaţă. Monitoringul apelor de suprafaţă este efectuat permanent de către Servicul Hidrometerologic de Stat, prin intermediul unei reţele care include 49 de secţiuni de supraveghere pe 16 rîuri, 6 bazine de acumulare şi un liman, la 49 indici hidrochimici şi 5 grupuri de elemente hidrobilologice, şi de Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice în 60 puncte de control la 11 bazine acvatice, la parametrii chimici, microbiologici şi parazitologici. Conform rezultatelor monitoringului efectuat, în ultimii ani nivelul de poluare a rîurilor Prut, Dunărea şi Nistru n-a suferit schimbări esenţiale faţă de anii precedenţi, cu unele mici excepţii. Rîurile mici însă rămîn a fi în continuare cu un grad înalt de poluare, ceea ce se referă şi la reţeaua hidrologică a raionului Căuşeni, prezentată de ape curgătoare ale riurilor Botna (cu afluienţii săi Martina şi Ceaga) şi Nistru.

Calitatea apelor subterane. Supravegherea calităţii apelor subterane de către Serviciul Sanitaro- Epidemiologic de Stat contribuie la asigurarea unei calităţi adecvate a apei de băut, a surselor şi sistemelor de alimentare cu apă potabilă. Anual se cercetează 22-25 mii probe de apă la parametrii microbiologici şi 18-20 mii probe la parametrii chimici. În anul 2005 s-a menţinut un nivel ridicat de necorespundere a calităţii apei de băut din surse şi a apei din sistemele de distribuire a apei. Ponderea probelor necorespunzătoare la indicii sanitaro-chimici din sursele centralizate subterane în localităţile situate pe malul

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

drept al Nistrului a constituit 52,9%, faţă de 47% în anul 2004. Situaţia cea mai gravă se înregistrează în 14 raioane din republică, printre care şi Căuşeni, unde necorespunderea constituie 65-100%. Problemele principale, cu referinţă la apele de profunzime, pentru raionul Căuşeni sînt conţinutul ridicat de fluor (2-16 mg/l); sodiu (200-560 mg/l), amoniac (2-10 mg/l); hidrogen sulfurat (3-20 mg/l). Sursele de poluare a apelor de suprafaţă şi celor subterane. Sursele de poluare sînt cauzate, în cele mai multe cazuri, de sectorul gospodăriei comunale (staţiile de epurare a apelor uzate, deversările din sistemul comunal al apelor neepurate, managementul neadecvat al deşeurilor menajere solide, sectorul agrar (dejecţiile animaliere, depozitele de pesticide inutilizabile şi interzise) şi sectorul energetic (staţiile de alimentare cu petrol).

6.3 Starea solurilor

Conform datelor, mai mult de 35% din toate terenurile cu destinaţie agricolă din R. Moldova au soluri erodate de diferit grad. În ţara noastră eroziunea solului este un proces continuu, asociat de topografie, climă, stratul acoperitor de sol şi alţi factori constitutivi. Din păcate, începînd cu 1987, şi în special după 1992 ( începutul procesului de privatizare a pămînturilor), toate lucrările privind crearea barierelor în calea eroziunii solului au fost încetate şi mai mult – au fost create cele mai favorabile condiţii pentru dezvoltarea acesteia. Proprietarii funciari, care au primit anumite parcele de teren (uneori mai puţin de un hectar) pe pante abrupte diferite, nu s-au gîndit la măsuri de prevenire a eroziunii. Recolta din terenurile privatizate, precum şi profitul, care ar putea fi obţinut, iar măsurile de protecţie a mediului în condiţiile de sărăcie extremă, în zonele rurale, nu au fost cele mai importante aspectele pentru proprietarii terenurilor. Însă dovezile factologice, reflectînd creşterea suprafeţei solurilor degradate, pun pe gînduri nu numai cercetători: în viitor urmaşii noştri nu vor fi capabili să cultive produsele agricole pentru o aprovizionare alimentară normală. Terenurile repartizate pentru exploatarea minereurilor şi executarea lucrărilor de cultivare a carierelor, utilizate în hotarele UAT, de asemenea au suferit în urma activităţii omului. Din cele 45,9 ha terenuri repartizate 25,44 ha sunt degradate de lucrări de dezvelire, ceea ce constituie 55,4%. © Centrul Informaţional Tighina, 2012 146

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Tabel 6-5 Nr Localitate Minereuri Suprafaţa Inclusiv totală, ha degradate de lucrări utilizate urmează a fi de dezvelire recultivate 1. or. Căuşeni (SA argilă 2,4 2,4 2,4 2,4 „Ceramica”) 2. or. Căuşeni (ÎI „Ala Ceban”) nisip 3,04 0,24 0,6 0,6 3. s. Fîrlădenii Noi nisip 12 6,0 5,0 5,0 4. s. Cîrnăţeni nisip 1,0 0,3 5. s. Ursoaia nisip 0,6 0,3 6. com. Zaim piatră 12,0 12,0 12,0 12,0 7. s. Hagimus nisip 1,1 0,1 8. com. Ucrainca argilă 2,0 0,5 9. s. Tocuz argilă 3,5 0,5 10. s. Ciufleşti argilă 0,3 0,2 11. com. Baimaclia nisip 0,5 0,3 12. or. Căinari argilă 1,0 0,5 13. s. Taraclia nisip 1,0 0,5 14. com. Baccealia argilă 0,2 0,1 15. s. Chircăieşti argilă 1,5 0,5 16. s. Plop -Ştiubei nisip 0,9 0,3 17. s. Sălcuţa argilă 1,2 0,2 18. s. Tănătari argilă 1,1 0,1 19. com. Pervomaisc argilă 0,6 0,3 Total 45,9 25,44 20 20 Sursa: Cadastrul funciar, Raionul Căuşeni la 01.01.2012

La 01 ianuarie 2008 eroziunea solului în R. Moldova a ajuns la o asemenea amploare, că deja 36,6% din suprafaţa totală a terenurilor agricole au fost erodate în diferită măsură. Pierderile anuale ale economiei

în urma degradării terenurilor sunt foarte semnificative. Acest lucru este specific şi pentru raionul © Centrul Informaţional Tighina, 2012 147

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Căuşeni. Guvernul Republicii Moldova într-o Hotărîre nr. 696 din 26 august 2011 "Cu privire la aprobarea Programului de menţinere şi sporire a fertilităţii solului pentru anii 2011-2020" a elaborat un plan de acţiuni privind minimalizarea proceselor de apariţie a eroziunii de suprafaţă şi celei liniare, consolidarea alunecărilor de teren şi rîpelor. Conform datelor Centrului de Medicină Preventivă, rămîne în continuare poluat solul din localităţile raionului: toate 4 probe de sol nu corespund cerinţelor igienice conform indicilor microbiologici. De asemenea impact semnificativ are arderea miriştelor. Pe teritoriul raionului au fost atestate alunecări de teren, care au fost mai tîrziu acoperite cu arbori şi arbuşti plantaţi de către APL în comun cu elevii şi populaţia din localităţi.

6.4 Starea pădurilor

În ultimii 17 ani, în Moldova, în urma defrişărilor ilegale au dispărut circa 30.000 de hectare de pădure. Specialiştii susţin că pe an ce trece lupta cu defrişările ilegale este tot mai mare, iar unica soluţie şi cea mai ieftină a continuităţii pădurilor ar fi regenerarea acestora. Specialiştii de la Ocolul Silvic Căuşeni au început procesul de regenerare al pădurilor din raionul Căuşeni. Astfel aproape fiecare suprafaţă care a ajuns la vîrsta explotabilităţii, este regenerată. La ieşire din oraşul Căuşeni spre Ştefan Vodă a fost deja tăiată, cu scopul de regenerare, mai bine de 2 hectare de pădure. Conform planului de activităţi al Ocolului Silvic Căuşeni pe anul 2011 doar pentru trimestrul 1 au fost planificate pentru tăieri spre regenerare mai bine de 80 de hectare de pădure.

Suprafaţa totală a terenurilor fondului forestier pe teritoriul raionului Căuşeni constituie 14,7 mii ha. Lucrările de împădurire a terenurilor degradate decurg anevoios din cauza nerepartizării terenurilor de către primării (la balanţa primăriilor sînt 1168 ha de păduri care se află într-o stare avansată de degradare).

Suprafaţa pădurilor şi altor tipuri de vegetaţie forestieră, în zona de activitate a Întreprinderii Silvice de Stat Tighina, raionul Căuşeni:

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Tabel 6-6

Total, ha Păduri, ha Perdele forestiere, ha Alte tipuri de vegetaţie forestieră, ha 2711,28 1341,85 1072,66 296,77 Sursa: Cadastrul funciar, Raionul Căuşeni la 01.01.2012

Cea mai mare suprafaţă împădurită o deţin localităţile (ha): 1. com. Ucrainca – 302,4 2. com. Zaim – 263,01 3. s. Taraclia – 233,12 4. com. Chiţcani – 184,2 5. com. Chircăieştii Noi – 169,89 6. or. Căuşeni – 150,9 7. com. Cîrnăţenii Noi – 143,72 8. com. Pervomaisc – 139,13 9. s. Chircăieşti – 128,95

Localităţi din raion care dispun de suprafaţă mică cu păduri şi alte tipuri de vegetaţie forestieră sunt: 1. or. Căinari – 7,37 2. com. Tănătarii Noi – 11,42

Fondul forestier şi fâşiile de protecţie sunt de asemenea afectate de tăierile ilicite ale copacilor care au crescut în ultimii ani, păşunatul vitelor şi de depozitarea ilegală a gunoiului. Este important că fiecare APL din localităţile raionului sădesc anual cîte circa 500 arbori cu sprijinul populaţiei, elevilor din instituţiile şcolare.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

6.5 Gospodărirea deşeurilor urbane / rurale

Autorităţile publice locale au obligaţia de a asigura populaţiei următoarele activităţi şi operaţiuni care sunt necesare pentru păstrarea unui aspect salubru al localităţilor:  precolectarea, colectarea şi transportul deşeurilor, sortarea şi depozitarea controlată a acestora;  organizarea prelucrării, neutralizării şi valorificării materiale şi energetice a deşeurilor;  curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea în funcţiune a acestora pe timp de polei sau de îngheţ;  colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public şi predarea acestora unităţilor de ecarisaj;  dezinsecţia, dezinfecţia şi deratizarea. Ponderea cea mai importantă dintre activităţile de salubrizare cu impact asupra sănătăţii populaţiei, a conservării şi protecţiei mediului înconjurător o reprezintă gestionarea deşeurilor. Gestionarea deşeurilor, ca si in majoritatea localitatilor din republică, este o problemă existentă şi la Căuşeni. La capitolul salubrizarea localităţilor pot fi definite următoarele probleme:

1. Acces redus al populaţiei rurale la serviciul public de salubrizare. Majoritatea localităţilor rurale nu dispun de servicii publice de salubrizare. În majoritatea satelor locata rii acumulează gunoiul în locuri specializate şi, o dată în 2-3 luni, arendează mijloace de transport pentru a transporta gunoiul la gunoiştea centrală, contra plată. Serviciile speciale pentru efectuarea lucrărilor de salubrizare sunt create doar în or. Căuşeni şi or. Căinari. În or. Căuşeni activează Întreprinderea orăşenească „Salubrizare şi amenajare”. Deşeurile menajere sunt transportate şi depozitate pe o platformă de depozitare autorizată care se află la o distanţă de cca. 15 km de oraş. În afară de gunoiştile autorizate pe teritoriul oraşului sunt create încă câteva gunoişti neautorizate. Gunoiştile autorizate sunt ieşite din graniţele lor, iar gunoiul este aruncat în mod arbitrar. Nu se efectuează diguirea şi compostarea gunoiului.

2. Insuficienţa bazei tehnice a serviciilor publice de salubrizare existente. O îngrijorare deosebită trezeşte uzură fizică şi morală pronunţată a bazei tehnicea serviciilor de salubri

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

zare existente. Această problemă duce la o slabă calitate aserviciilor de salubrizare (cu mult sub cerinţele Un iunii Europene) şi la un randament scăzut al acestuia. Numărul total al autovehiculelor necesare pentru efectuarea lucrărilor de salubrizare este mult sub necesităţile gospodăriilor comunale. În majoritatea localităţilor din raion autorităţile sunt dotate cu aşa echipamente ca: maşină de transportare deşeuri GAZ- 53, tractor T-16, excavator, buldozer. Concomitent este de menţionat că majoritatea localităţilor necesită investiţii majore pentru procurarea tehnicii moderne, a containerelor şi a altor tehnici necesare pentru prestarea serviciului de salubrizare, deoarece echipamentul existent este de o uzură avansată, cu termenul de folosire expirat.

3. Situaţia ecologică nesatisfăcătoare la rampele de depozitare a deşeurilor menajere solide. O parte de deşeuri se depozitează în afara perimetrelor admise, o altă parte se aruncă în luncile rîurilor, iazurilor, pe terenurile agricole şi împădurite, fapt ce conduce la apariţia unui număr considerabil de gunoişti stihiinice. Gestionarea deşeurilor menajere prin depozitare neautorizată duce la poluarea mediului ambiant şi la pierderea unor cantităţi mari de componente preţioase, cum ar fi substanţele organice, hîrtia, carton, mase plastice, metale (fier, nichel, cupru, crom) etc. Aceste componente pot fi folosite ca materie primă secundară pentru obţinerea hîrtiei, biogazului, îngrăşămintelor pentru fertilizare etc.

Crearea, modernizarea, concesionarea serviciului de salubrizare în teritoriu, precum şi organizarea parteneriatelor publice-private în acest sens, care vor asigura evacuarea şi transportarea deşeurilor, vor duce la micşorarea numărului de gunoişti neautorizate – un mediu benefic pentru apariţia bolilor infecţioase – şi respectiv la micşorarea nivelului de poluare a resurselor funciare şi acvatice.

Dintre numeroasele activităţi în domeniul salubrizării derulate în raionul Căuşeni putem menţiona proiectul implementat în anul 2011 de către asociaţia obştească „Centrul Informaţional Tighina” cu sprijinul financiar al mai multor donatori precum Fundaţia Est-Europeană, Ambasada Finlandei la Bucureşti, Programul FHI-360, Agenţia pentru dezvoltarea internaţională a SUA (USAID). Proiectul a avut ca rezultat dezvoltarea serviciului public de salubrizare al or. Căuşeni, a sporit nivelul de informare al populaţiei

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

raionului cu privire la colectarea selectivă a deşeurilor, importanţa protecţiei mediului şi a ridicat nivelul de implicare al populaţiei în acţiunile de salubrizare a localităţilor.

De asemenea anual Consiliul Raional Căuşeni organizează Campania de primăvară de plantare a arborilor şi arbuştilor şi de amenajare a localităţilor, care se desfăşoară în perioada 15 martie - 15 mai. Pentru coordonarea procesului de realizare a acţiunilor planificate prin dispoziţia preşedintelui raionului se instituie comitetul organizatoric, din care fac parte reprezentanţi ai Direcţiei raionale sanitar veterinare Căuşeni; Centrului de Medicină Preventivă Căuşeni; Secţiei cultură; S.A. ,,Drumuri-Căuşeni"; Ocolului Silvic Căuşeni; Direcţiei generale Învăţămînt, Tineret, Sport; Ocolului Silvic Căinari; Inspecţia Ecologică Căuşeni, ş.a. Se aprobă planul de măsuri pentru desfăşurarea Campaniei. Autorităţile publice locale de nivelul I de asemenea constituie comitete organizatorice. Se planifică regenerarea pădurilor pe o suprafaţă de cca 2 ha, sădirea fâşiilor forestiere pe o suprafaţă de cca 6 ha şi regenerarea cca 14,6 ha. În localităţile raionului sunt sădiţi cca 19 mii puieţi. O atenţie deosebită se acordă salubrizării terenurilor aferente fântânilor, izvoarelor şi a zonelor sanitare a surselor de apă potabilă. Sunt amenajate teritoriile aferente obiectelor de menire social culturală. S.A. ,,Drumuri-Căuşeni", S.A. ,,Drumuri- Căinari" şi ÎS Calea Ferată a Moldovei asigură curăţirea arborilor, arbuştilor, amenajarea împrejurimilor şi pasajelor din preajma drumurilor, fîşiilor de protecţie a traseelor naţionale, plantarea arborilor şi arbuştilor în aceste zone, menţinerea lor în ordine pe parcurs. Atitudinea iresponsabilă a locuitorilor faţă de amenajarea gunoiştii autorizate şi depozitarea gunoiului în locuri interzise (margini de drum, malurile râului şi a iazurilor, pe păşuni, în păduri) contribuie la crearea unor focare de infecţie cu influenţă asupra sănătăţii locuitorii şi cu grav impact asupra mediului înconjurător.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

6.6 Zone critice privind deteriorarea calităţii mediului pe teritoriul raionului

În teritoriul raionului Căuşeni există cîteva zone critice privind deteriorarea calităţii mediului:

Tabel 6-7 Nr Zona critică Comentarii 1. Depozitul de pesticide În satul Grădiniţa sînt stocate 90 tone de pesticide inutilizabile şi din s. Grădiniţa interzise, care urmează a fi nimicite. Prima tranşă, în volum de 20 de tone de pesticide, a fost încărcată, la 20 septembrie 2011, şi transportată în Germania, unde pesticidele vor fi neutralizate. Proiectul „Reducerea riscurilor de mediu cauzate de pesticide în Republica Moldova” se înscrie în Cadrul general de colaborare pentru dezvoltare, semnat între Republica Cehă şi Republica Moldova. Acesta este finanţat şi implementat de Agenţia Cehă pentru Dezvoltare, în baza Memorandumului semnat la 04 mai 2011 cu Ministerul Mediului din Republica Moldova şi vizează reambalarea, evacuarea şi distrugerea a 200 de tone de pesticide, ambalaj şi sol contaminat din trei depozite raionale – Grădiniţa (Căuşeni), Clocuşna (Ocniţa) şi Ciobalaccia (Cantemir). În proces de evacuare.

2. Depozite goale, 27 depozite goale unde au fost depozitate pesticide toxice inutilizabile din utilizate în trecut sub localităţile raionului. pesticide

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Nr Zona critică Comentarii 3. Gunoiştile neautorizate Pe teritoriul raionului există 22 gunoişti neautorizate, cu suprafaţa totală de 15,8 ha. O parte de deşeuri se depozitează în afara perimetrelor admise, o altă parte se aruncă în luncile rîurilor, iazurilor, pe terenurile agricole şi împădurite, fapt ce conduce la apariţia unui număr considerabil de gunoişti stihiinice şi poluarea considerabilă a mediului.

4. Precipitat de 1016 tone precipitat de forocianură îmbuteliată în anfole de beton la forocianură la fabricile fabricile de vin: Căuşeni - 630 t., s. Săiţi – 156 t, s. Sălcuţa 230 t. de vin 5. Alunecări de teren 371,8 ha alunecări de teren în localităţile Plop Ştiubei, Hagimus, Fîrlădeni, or. Căuşeni, Chircăieşti, Ursoaia, Opaci, Tănătari, Ciufleşti, Coşcalia, Baccealia, Cîrnăţeni şi Chircăieştii Noi.

6. Lipsa de staţii de 100% nu purifică staţia de epurare din or. Căuşeni şi din toate celelalte epurare şi sistemului 32 localităţi unde este totalmente lipsă de staţii de epurare şi sistem de de canalizare canalizare centralizat. centralizat

7. Apa potabilă poluată Apa potabilă de calitate slabă din toate localităţile unde nu se hlorează, nu se filtrează, etc.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Nr Zona critică Comentarii 8. Pericol de inundaţii Localităţile în pericol de inundaţii:  Hagimus-5,9 km, Copanca-2 km, Chiţcani, Zagorna, Cremenciug: lunca Nistrului;  localităţile Chircăieşti, Plop Ştiubei, Cîrnăţeni, or. Căuşeni, Zaim: lunca Botnei. 96 km a localităţilor din lunca rîului Botna de pe teritoriul r. Căuşeni. Digul de protecţie care necesită consolidare: 32 km.

9. Conducta de presiune Conducta de presiune înaltă de gaz care traversează raionul Căuşeni din înaltă de gaz direcţia Rusia-Europa.

10. Calea ferată Transportarea pesticidelor şi a materialului explozibil.

11. Traficul rutier Transportarea pesticidelor şi a materialului explozibil. internaţional 12. Animale sălbatice Creşterea numărului de animale sălbatice libere (mistreţi, lupi, vulpi) în zonele forestiere a localităţilor Fîrlădeni, Plop Ştiubei, Copanca, Valea Verde, Ucrainca.

13. Muniţii neexplodate Numărul sporit de situaţii excepţionale la capitolul depistarea muniţiilor neexplodate din anii de război 1941-1945 din localităţile Chircăieşti, Hagimus, Copanca, Plop Ştiubei, or. Căuşeni, Ursoaia, Tănătari, Grădiniţa.

Sursa: Direcţia Situaţii Excepţionale Căuşeni

În scopul protecţiei populaţiei, teritoriului, mediului înconjurător şi proprietăţii în caz de pericol sau

declanşare a situaţiilor excepţionale, activează Direcţia Situaţii Excepţionale Căuşeni. © Centrul Informaţional Tighina, 2012 155

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Numărul de incendii care s-au produs în anul 2011 s-a micşorat cu 4 faţă de anul 2010, dar este în creştere cu 5 faţă de anul 2009.

Tabel 6-8 Examinarea obiectelor conform planului-grafic: 2009 2010 2011 Detaliat, obiecte 945 841 690 Verificare, obiecte 592 577 458 Verificate case de locuit 3.454 2.384 2.859 Depistate încălcări 10.015 10.104 7.352 Înlăturate 3.656 5.931 3.485 Trimise informaţii în mass media 69 44 71 Întocmite procese verbale (conform CCA art. 358, 137) 240 161 127 Suma amenzilor încasate, lei 18.720 16.200 13.800 Incendii produse 39 48 44 Suma pierderilor materiale, lei 133.700 40.400 358.600 Suma materialelor salvate, lei 4.139.000 9.995.000 8.785.000 Persoane decedate 7 4 2 Persoane salvate 4 6 1 Sursa: Direcţia Situaţii Excepţionale Căuşeni

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

6.7 Rezervaţii naturale

Rezervaţia este un teritoriu, o suprafață de teren delimitată, ocrotit prin lege, pe care nu se pot face transformări, deoarece în cuprinsul lui se găsesc plante, animale, minereuri sau formații geologice rare, care prezintă importanță din punct de vedere științific. Şi Raionul Căuşeni dispune de rezervaţi naturale, printre care menţionăm:

1. Monument al naturii hidrologic “Izvorul lui Suvorov”. Este Arie protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 0,5 ha, la 1,5 km nord-vest de satul Hagimus, raionul Căuşeni, în Vâlcea.

2. Rezervaţia Silvică ”Copanca”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 167 ha, lângă satul Copanca raionul Căuşeni.

3. Rezervaţia Silvică ”Leuntea”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 30 ha, lângă satul Leuntea raionul Căuşeni.

4. Rezervaţia peisajeră “Grădina Turcească”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 224 ha în raionul Căuşeni între satele Leuntea şi Copanca, ocolul silvic Copanca. Peisajul poate fi descris astfel: Albia veche a Nistrului, pădure de luncă inundabilă cu colonii de bâtlani.

5. Moleşti-Răzeni. Suprafaţa 250,7 ha Amplasamentul: Căinari, Căuşeni, ocolul silvic Răzeni, Vila Moleşti-Răzeni. Deţinătorul funciar, gospodăria Silvică de Stat Cimişlia. Aria Naturală protejată de Stat "Moleşti-Răzeni" este încadrată în etajul deluros de cvercete şi şleauri de deal. Sunt identificate trei tipuri de pădure: - Gorunet cu Lithospermum purpureo - coeruleum; - Stejăreto - goruneto şleau de productivitate mijlocie; - Silvostepă de productivitate mijlocie.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

6. Misilindra Suprafţa 1,7 ha. Amplasamentul: Raionul Căuşeni, la sud de satul Hagimus, ocolul silvic Căuşeni. Deţinătorul funciar, gospodăria Silvică de Stat Bender.

7 Potenţialul cultural-turistic

Raionul Căuşeni dispune de un bogat patrimoniu cultural, care poate fi cu succes valorificat în turism. În total, sunt 103 monumente ale patrimoniului cultural, care pot trezi interesul turistic. În raion activează 4 muzee de istorie şi etnografie, în localităţile Căuşeni, Zaim, Căinari, Copanca. Starea edificiilor muzeelor şi monumentelor este satisfăcătoare. În perioada raportată centrele muzeale au fost vizitate de persoane individuale, persoane în grup, inclusiv vizitatori de diferite vîrste din republică, SUA, Germania, România, Polonia, Italia ş.a. La Muzeul de Istorie şi Etnografie Căuşeni a început verificarea colecţiilor permanente şi temporare (fotografie, numizmatică, arheologie ş.a). În scopul păstrării fotografiilor au fost procurate mape speciale.

Conform programelor de activitate a muzeelor Căuşeni, Zaim, Căinari, Copanca au fost organizate conferinţe istorice cu studierea personalităţilor şi a ţinutului natal. Pentru valorificarea patrimoniului muzeal existent au fost desfăşurate mai multe activităţi la diferite teme. Realizarea obiectivelor propuse cuprinde completarea, evidenţa, conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural – istoric; achiziţionarea şi colectarea pieselor cu valoare istorică, artistică, muzeală; activitatea expoziţională, ştiinţifică şi de popularizare a comorilor neamului.

La compartimentul patrimoniu vom sublinia continuitatea activităţii în direcţia ocrotirii monumentelor din teritoriu, reparaţiei lor cu susţinerea administraţiilor publice locale, propagarea valorilor prin organizarea diverselor acţiuni cultural – spirituale, evidenţei şi paşaportizării acestora.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

În prezent în raion sunt 103 monumente, dintre care:

Tabel 7-1 Monumente conform genului Monumente conform categoriei De istorie 36 De importanţă naţională 75 Ale gloriei militare 30 De importanţă locală 28 De arhitectură 27 De artă 9 Tehnice 1

Raionul Căuşeni dispune de un considerabil potenţial turistic, reprezentat prin manastiri, biserici, rezervaţii şi monumente. Atracţii turistice deosebite putem menţiona:  Biserica "Adormirea Maicii Domnului". Se află în or. Căuşeni. Este un monument de o semnificaţie artistică şi istorică deosebită. A fost construită în secolele XVII-XVIII, avându-i ca ctitori pe Grigore Callimachi şi mitropolitul Proilaviei Daniil. Pereţii bisericii sunt integral acoperiţi cu frescă. Monumentul se află în lista patrimoniului omenirii al UNESCO.

 Mănăstirea Hagimus (mănăstire de călugăriţe); Hram: Sfintele Marta și Maria. Se află în satul Hagimus, la 75 km de capitala Chişinău. A fost deschisă în anul 1997 cu ajutorul mănăstirii „Noul Neamţ”, de Preasfintitul Dorimedont. Mănăstirea are o biserică, câteva chelii și o școală, în care s-a deschis în anul 1998 un Seminar Teologic pentru fete.

 Biserica “Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”. Se află în or. Cauşeni. A fost construită în anul 1870. Este monument de arhitectură ocrotit de Stat.

 Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Se află în or. Căuşeni. A fost construită în anul 1829. Este monument de arhitectură ocrotit de Stat.

 Casa-muzeu "Alexei Mateevici". Muzeul se află în satul Zaim din raionul Căuşeni, în aceeaşi

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

clădire în care a copilărit poetul Alexei Mateevici. Muzeul funcţionează de la 26 martie 1988, ziua de naştere a poetului. În fiecare an, în perioada 16-30 martie, se desfăşoară "Zilele Naţionale Mateevici". Casa-muzeu organizează frecvent la Zaim, concursuri literare şi conferinţe ştiinţifice.

 Monumentul istoric “Valul lui Traian”. Reprezintă o fortificaţie din perioada antică târzie atestat pentru prima dată documentar la 13 martie 1489. Valurile sunt situate în partea de sud a Moldovei şi constituie 2 ramificaţii principale: "de jos" şi "de sus". Cel de "jos" are o lungime de 126 km şi se întinde de la satul Vadul lui Isac până la or. Tatarbunar, pe teritoriul ucrainean. Cel de "sus" are lungimea de 138 km avându-şi graniţa între orăşelul Leova la vest şi satul Copanca de lângă Chiţcani la est, iar în raionul Căuşeni în preajma satelor Zaim, Chircăieşti şi or.Căuşeni. Înălţimea “Valurilor” în prezent nu depăşeşte 1,5-3 metrii. Unii specialişti în domeniu sunt de părerea că “Valurile lui Traian” sunt rămăşiţele construcţiilor defensive din epoca împăratului Traian, sau linia de demarcare dintre romani şi aşa-numita „Barbaricum” (lumea „barbară”, neromană). Alţii spun că “Valul lui Traian” a fost ridicat în secolul al IV-lea de către triburile goţilor, aliaţi ai Imperiului Roman, în scopul protejării dispozitivelor de apărare de la gurele Dunării prin crearea unei zone tampon.

 Monument al naturii hidrologic “Izvorul lui Suvorov”. Este Arie protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 0,5 ha, la 1,5 km nord-vest de satul Hagimus, raionul Căuşeni, în Vâlcea.

 Rezervaţia Silvică ”Copanca”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 167 ha, lângă satul Copanca raionul Căuşeni.

 Rezervaţia Silvică ”Leuntea”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 30 ha, lângă satul Leuntea raionul Căuşeni.

 Rezervaţia peisajeră “Grădina Turcească”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 224 ha în raionul Căuşeni între satele Leuntea şi Copanca, ocolul silvic Copanca. Peisajul poate fi descris: Albia veche a Nistrului, pădure de luncă inundabilă cu colonii de bâtlani.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

 Chiţcani este un sat vestit şi prin mănăstirea Noul Neamţ fondată în anul 1859, care are în prezent patru lăcaşuri sfinte – Înălţarea Domnului, Sfînta cruce, Sf. Nicolae şi Adormirea Maicii Domnului şi o capelă în centrul complexului, în care a fost înmormîntat fostul stareţ аl mănăstirii, care a murit tragic în anul 2006. Clopotniţa mănăstirii este cea mai înaltă pe teritoriul Moldovei – 55,6 m (conform altor date – 69 m). Mănăstirea a fost fondată de către călugării mănăstirii Neamţ (fondate în secolul XVI) în Moldova de peste Prut. Mult timp mănăstirea Noul Neamţ a păstrat multe relicve şi cărţi de la mănăstirea de la Neamţ. Mănăstirea de la Chiţcani este cel mai mare complex arhitectural pe teritoriul ţării. El prezintă interes atît pentru specialişti, cît şi pentru toţi acei care sunt interesaţi de istoria şi cultura pămîntului moldovenesc. Mănăstirea este cunoscută departe de hotarele Moldovei şi este un loc de pelerinaj al credincioşilor din diferite ţări ale lumii.

Aproximativ la 3 km de sat, pe cel mai înalt punct a promontoriului Chiţcani, a fost înălţat un memorial în cinstea tuturor celor căzuţi la operaţia Iaşi-Chişinău din anul 1944. Monumentul sub formă de stelă este situat foarte reuşit, de pe platforma de observaţie a monumentului se deschid peisajele de neuitat ale împrejurimilor. Şi mai mult uimesc imaginaţia noastră, vederile ce se deschid de pe platforma de sus a clopotniţei mănăstirii.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

8 Analiza SWOT a dezvoltării social economice a raionului Căuşeni

8.1 Puncte tari

Puncte tari (avantaje) Aşezare geografică favorabilă a raionului Imediata vecinătate cu Ukraina Trecere la frontieră Relaţii de înfrăţire cu alte ţări Administraţie Publică raională, locală competitivă Localităţi mari cu populaţie compactă Diversitate multietnică Oameni de artă de vază Instituţii de instruire profesională Servicii sociale dezvoltate Colective artistice cu titlu model Existenţa traseelor naţionale şi internaţionale Existenţa căilor ferate Reţea de transport dezvoltată Resurse naturale existente (piatră, nisip, argilă) Agenţi economici activi Agenţi economici cu diferite forme de proprietate (publică, privată, mixtă şi cu participarea capitalului străin) Rezerve suficiente de pămînt pentru dezvoltarea social- economică a localităţilor Costul relativ mic al forţei de muncă în oraş şi în localităţile rurale Bonitatea înaltă a solului Imobil disponibil nevalorificat

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Parteneriate dezvoltate între actorii sociali ONG-uri active Parteneriat cu raioanele din cadrul ţării Experienţă în implimentarea eficientă a proiectelor Extinderea sectorului de comunicaţii şi informatică Mediu favorabil pentru dezvoltarea turismului rural Monumente naturale şi arheologice Potenţiale obiective de atracţie turistică Tradiţii locale existente Prezenţa unui număr mare de obiecte acvatice Resurse de apă potabilă şi minerală

8.2 Puncte slabe

Puncte slabe (dezavantaje) Edificii de menire socială deteriorate Locuri de muncă puţin plătite Acces redus la servicii publice Migraţia sporită a populaţiei active Natalitate scăzută Creşterea deficitului de forţă de muncă calificată Bază tehnico-materială nesatisfăcătoare, utilizarea utilajului moral şi fizic uzat Insuficienţa tehnicii şi tehnologiilor moderne Bariere economico-financiare Povara grea fiscală

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Sistemul de creditare ineficient Experienţă minimă de utilizare a resurselor energetice alternative Întreprinderi de prelucrare puţine şi ineficiente Motivaţia redusă în prelucrarea pământului Lichidarea bazei tehnico – materiale Lipsă irigaţiei Inactivitatea industriei de prelucrare Lipsa unei reţele de laboratoare moderne pentru testarea produselor de origine animalieră Necesitatea dezvoltării abatoarelor Dezvoltarea legumiculturii în continuă descreştere Lipsa specialiştilor, mecanizatorilor în agricultură Lipsa condiţiilor normale la exportul producţiei agricole Lipsa mecanismului de protejare a producătorului agricol, galoparea necontrolată a preţurilor la carburanţi şi consumanţi Necesitatea asigurării accesului direct al producătorului pe piaţă şi a exclude intermediarii Numărul redus de întreprinderi de prelucrare a producţiei agricole Acces redus la piaţa de desfacere pentru producţia agricolă Producţie agricolă şi materie primă necompetitivă Pămînt parcelat excesiv Servicii mecanizate scumpe Infrastructura educaţională şi socială necesită reabilitare şi dotare Lipsa utilajului medical modern Lipsa sistemului informaţional integrat în medicină Dotarea nesatisfăcătoare a instituţiilor culturale cu costume, instrumente muzicale, aparataj de sonorizare, mobilier şi altele Lipsa sistemei de încălzire în casele de cultură

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Necesitatea dotării bibliotecilor publice din raion cu calculatoare şi imprimante întru eficientizarea sistemului informaţional şi biblioteconomic Starea foarte proastă a infrastructurii rutiere, in special a drumurilor locale şi de importanţă raională Procentul mic al populatiei din mediul rural racordate la retelele de gaze naturale şi apă potabilă Grad avansat de degradare a reţelelor de energie electrică Lipsa sistemei de canalizare centralizată Acces dificil în perioada de iarnă prin diferite sate, drumuri deteriorate Locuri şi zone de odihnă şi agrement neamenajate Acces redus al populaţiei rurale la serviciul public de salubrizare Insuficienţa bazei tehnice a serviciilor publice de salubrizare existente Situaţia ecologică nesatisfăcătoare la rampele de depozitare a deşeurilor menajere solide Număr considerabil de gunoişti stihiinice Inactivitatea sistemului de protecţie antigrindină Apa din resursele acvatitice este poluată Pasivitatea şi indiferenţa unor actori socială interni şi externi

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

8.3 Oportunităţi

Oportunităţi Activitate transparentă în implementarea programelor strategice naţionale şi locale Crearea condiţiilor favorabile pentru investitorii străini Existenţa proiectelor de vecinătate Schimb intercultural cu localităţile din ţară şi de peste hotare Colaborare transfrontalieră Realizarea proiectelor transfrontaliere Există raioane şi regiuni cointeresate în parteniariat Dezvoltarea business-ului mic şi mijlociu Participarea la expoziţii internaţionale Dezvoltarea fluxului informaţional Tehnologii avansate în agricultură şi industrie Atragerea investiţiilor în economie Crearea cooperativelor agricole de achiziţie Consolidarea continuă a terenurilor agricole Subvenţionarea producătorilor agricoli Susţinerea producătorilor autohtoni Creşterea volumului producţiei agricole Potenţial turistic (turismul rural şi tradiţional) Posibilităţi de instruire şi recalificare a cadrelor Asigurarea transparenţei în combaterea corupţiei şi traficului de fiinţe umane Programe performante de educaţie a tinerilor Implicarea cetăţenilor in luarea deciziilor şi în acţiuni comunitare

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

8.4 Pericole

Pericole / constrîngeri Situaţia politică instabilă Efectele crizei economice Inflaţia Nu toate iniţiativele raionului sînt susţinute de către autorităţile centrale Pasivitatea şi indiferenţa unor actori sociali interni şi externi Lipsa pieţei de desfacere Politica de preţuri neadecvată Insuficienţa specialiştilor în economie Nivelul înalt de corupţie Nivelul înalt de mortalitate Poluarea mediului ambiant Calamităţi naturale

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

8.5 Concluzii

La o privire generală a teritoriului raionului Căuşeni se pot formula următoarele concluzii:

 Raionul Căuşeni dispune de populaţie aptă de muncă, însă ponderea mare a angajaţilor în agricultură determină nivelul scăzut al calităţii vieţii şi remunerării muncii. Raionul Căuşeni dispune de resurse umane, numai că acestea necesită pregătire profesională sau recalificare.

 Resursele naturale de care dispune raionul (argila, nisipul, piatra) pot servi drept materie primă pentru dezvoltarea industriei de producere a materialelor de construcţie.

 Ca şi în alte raioane, lipsa investiţiilor publice a dus la degradarea semnificativă a reţelei de drumuri şi infrastructurii utilităţilor publice. Această situaţie determină creşterea costurilor de transport, restrânge mişcarea bunurilor, serviciilor şi resurselor umane şi nu doar, reduce activitatea economică.

 Raionul se caracterizează printr-un nivel scăzut de dezvoltare al industriei. Întreprinderile industriale nu sunt dezvoltate, deoarece nu există o infrastructură industrială funcţională, un mecanism de promovare a producţiei autohtone.

 Domeniul agricultură se caracterizează printr-o capacitate redusă de cultivare şi prelucrare a produselor agricole, datorită tehnologiilor învechite şi insuficienţa serviciilor de informare şi consultanţă în domeniu. Potenţialul economic scăzut al întreprinderilor agricole şi gospodăriilor ţărăneşti, managementul ineficient al exploatării agricole au determinat subdezvoltarea sectorului agrar, în special în localităţile rurale din raion.

 Condiţiile agro-climaterice favorabile, resursele acvatice care pot fi folosite pentru irigare şi bonitatea solului reprezintă puncte forte pentru dezvoltarea agriculturii în raion. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor în agricultură vor asigura o productivitate înaltă a producţiei agricole care va fi

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

comercializată pe pieţele externe sau va servi materie primă pentru fabricile de prelucrare din raion. În această direcţie este posibilă dezvoltarea mediului de afaceri în zonele rurale.

 Problemele-cheie ale mediului de afaceri sunt lipsa fondurilor necesare pentru achiziţionare de tehnologie, creare de bunuri şi servicii de calitate superioară, creşterea capacităţii de producţie, crearea de noi locuri de muncă, îmbunătăţirea abilităţilor de management şi marketing.

 Serviciul de salubritate în raion întâmpină dificultăţi legate de colectarea, transportarea, depozitarea şi prelucrarea deşeurilor. În raion nu există nici o fabrică de prelucrare a deşeurilor. Nivelul de conştientizare al populaţiei faţă de problemele de mediu este scăzut, iar posibilităţile instituţionale de soluţionare a acestor probleme sunt limitate.

 Raionul dispune de o reţea dezvoltată de drumuri, însă calitatea acestora este precară. Starea deplorabilă a drumurilor, calitatea scăzută a infrastructurii tehnico-edilitare, nivelul înalt al corupţiei care afectează dezvoltarea raionului reprezintă cîteva din punctele slabe care depind de programele şi politicile naţionale de dezvoltare.

 Situaţia din instituţiile medicale este caracterizată printr-o infrastructură edilitară nesatisfăcătoare, deficit de cadre medicale.

 În domeniul protecţiei sociale, nivelul pensiilor şi al indemnizaţiilor este relativ mic. Sistemul serviciilor de asistenţă socială existent este satisfăcător.

 Experienţa acumulată de localităţile din raion în colaborarea cu diverse programe şi proiecte va susţine dezvoltarea raională prin implicarea activă a comunităţii.

 Deoarece raionul nu dispune de resurse energetice proprii, există dependenţa externă de aceste resurse. Pentru a preveni situaţiile de criză energetică externă, la nivel raional trebuie iniţiate şi susţinute programele de dezvoltare a surselor alternative de energie regenerabilă.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

 Referitor la calamităţile naturale care pot afecta raionul, menţionăm în primul rînd depozitul de pesticide de la Grădiniţa, alunecările de teren, defrişarea pădurilor care prezintă un risc pentru unele localităţi ale raionului, pericolul de inindaţii imense, lipsa sistemului de salubrizare, de epurare a apei şi canalizare. Acestea pot fi controlate şi reduse prin diverse măsuri: colaborarea cu Ministerul Mediului din Republica Moldova, plantarea şi regenerarea fîşiilor forestiere, consolidarea digurilor, colaborarea cu ONGurile, atragerea investiţiilor pentru crearea / reabilitarea sistemelor de epurare a apei şi canalizare.

 Privitor la potenţialul de atragere a investiţiilor, raionul Căuşeni se plasează la un nivel mediu pe ţară, datorită implicării APL de nivel I şi II şi a ONGurilor din raion în diverse programe cu finanţare externă.

 Punctele slabe analizate pot fi transformate în oportunităţi, prin dezvoltarea serviciilor în agricultură, promovarea tehnologiilor noi şi organizarea pieţelor de desfacere, formarea unui climat antreprenorial favorabil asigurat de funcţionarea eficientă a centrelor de susţinere şi suport local pentru dezvoltarea ÎMM, cooperarea între raioane, prin fondarea parcurilor tehnologice, a incubatoarelor de afaceri.

Analiza socio-economică şi analiza SWOT evidenţiază principalele direcţii de dezvoltare ale raionului, care se bazează pe resursele existente şi care pot fi consolidate prin utilizarea oportunităţilor identificate:  Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice şi sociale  Dezvoltarea unei economii diversificate  Dezvoltarea turismului prin valorificarea potentialului turistic local  Protecţia mediului şi îmbunătăţirea calităţii vieţii  Dezvoltarea resurselor umane şi consolidarea capacităţilor administrative

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

9 Viziunea, obiective strategice şi generale de dezvoltare

9.1 Viziunea, obiective strategice şi generale de dezvoltare

Viziunea strategică a Raionului Căuşeni este: Raionul Căuşeni va deveni un raion dinamic şi prosper, îşi va consolida competitivitatea punînd accentul pe adoptarea unor tehnologii noi pentru modernizarea ariilor prioritare, utilizarea locaţiei geografice favorabile şi crearea unui mediu stimulativ pentru investiţii. Valorile identitare şi patrimoniul natural moştenit vor fi conservate, dezvoltate şi promovate, astfel ca raionul să asigure vizitatorilor ospitalitate şi mediu plăcut, iar locuitorilor săi condiţii de viaţă decente.

În acest context, următoarele obiective strategice au fost formulate în susţinerea realizării viziunii:

1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice şi sociale 2. Dezvoltarea unei economii diversificate 3. Dezvoltarea turismului prin valorificarea potentialului turistic local 4. Protecţia mediului şi îmbunătăţirea calităţii vieţii 5. Dezvoltarea resurselor umane şi consolidarea capacităţilor administrative

Totodată este important de a ne asuma responsabilitatea faţă de persoanele defavorizate şi pentru convieţuirea etniilor.

În vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare, intervenţiile vor fi concentrate in următoarele axe prioritare: Axa prioritara 1 – Infrastructura Axa prioritara 2 – Sprijinirea afacerilor Axa prioritara 3 – Dezvoltarea turismului

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Axa prioritara 4 – Mediu Axa prioritara 5 – Resurse umane şi capacităţi administrative

Axa prioritara 1 – Infrastructura

Măsura Acţiuni eligibile 1.1. Reabilitarea, Actiuni de reabilitare si modernizare a infrastructurii de transport rutier: modernizarea şi  drumuri raionale dezvoltarea infrastructurii  drumuri locale de transport rutier  căi de acces catre obiective culturale, turistice, istorice si economice  poduri  consolidări, terasamente, refacere şi reabilitare a drumurilor afectate de calamităţi naturale  modernizarea/extinderea retelei stradale şi a spatiilor pietonale

1.2. Dezvoltarea  construirea, reabilitarea si/sau modernizarea, retehnologizarea infrastructurii energetice si reţelelor de distribuţie a energiei termice şi a centralelor termice utilizarea eficientă a  construirea şi/sau extinderea, retehnologizarea, reabilitarea şi energiei modernizarea retelelor de gaze naturale  creşterea utilizării surselor de energie regenerabilă  creşterea eficienţei energetice  reducerea impactului sistemului energetic asupra mediului

 construcţia, reabilitarea şi/sau modernizarea infrastructurii 1.3. Dezvoltarea educaţionale (inclusiv dotări) infrastructurii educaţionale

1.4. Dezvoltarea  construcţia, reabilitarea şi/sau modernizarea infrastructurii de infrastructurii sociale si de sănătate (inclusiv dotări) sănătate

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

 imbunătăţirea condiţiilor pentru persoanele aflate in situaţii de risc prin construirea, modernizarea si/sau reabilitarea centrelor care furnizează servicii sociale  crearea de adăposturi/centre sociale de urgenţă pentru persoanele fără adăpost

1.5. Amenajarea  construcţia de locuinţe sociale, locuinţe pentru tineri şi locuinţe teritoriului, lucrări publice pentru cadre specializate deficitare pe piaţa locală a muncii şi locuinţe (medici, cadre didactice, etc) inclusiv prin reabilitarea / modernizarea unor clădiri abandonate sau schimbarea destinaţiei unor clădiri  reabilitarea monumentelor istorice, conservarea patrimoniului cultural  reabilitarea si/sau modernizarea caselor de cultură, muzeelor, bibliotecilor  construirea şi/sau reabilitarea parcărilor auto  crearea, amenajarea si/sau modernizarea parcurilor, spaţiilor verzi şi parcurilor pentru copii  modernizarea reţelei de iluminat public  constructia şi reabilitarea/modernizarea locurilor de agrement

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Axa prioritara 2 - Sprijinirea afacerilor

Măsura Acţiuni eligibile 2.1. Crearea si dezvoltarea  investiţii in capital fizic şi tehnologii moderne şi/sau inovative, microintreprinderilor si a nepoluante; IMM  elaborarea de studii de fezabilitate, de piaţă, planuri de marketing, planuri de afaceri, analize cost/beneficiu si financiare, etc  creşterea spiritului antreprenorial prin organizarea de programe de formare/perfectionare a persoanelor care doresc să-şi deschidă/dezvolte afacerea  construirea de centre de afaceri multifuncţionale, centre expozitionale, incubatoare de afaceri, parcuri industriale  diversificarea serviciilor de consultanţă oferite întreprinderilor  promovarea identităţii firmelor din raion şi a produselor si serviciilor oferite de către acestea  sprijinirea participarii microintreprinderilor si IMM-urilor la tîrguri interne şi internaţionale  desfăşurarea de campanii de informare pentru facilitarea accesului microintreprinderilor si IMM-urilor pe piata UE

2.2. Cresterea  investitii pentru dezvoltarea fermelor agricole si zootehnice, in competitivităţii vederea cresterii competitivităţii produselor şi conformării cu sectoarelor agricol si cerintele de calitate/mediu; industrial  sustinerea initiativelor asociative pentru creşterea eficienţtei economice a exploataţiilor agricole  Asigurarea unei baze tehnico-materiale moderne şi performante (sisteme de irigare, staţiuni de maşini, depozite frigorifere ş.a.)

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

2.3. Diversificarea  incurajarea activitatilor meşteşugăreşti/artizanale activitatilor  dezvoltarea turismului rural şi a agroturismului economice  dezvoltarea apiculturii alternative  cultivarea şi procesarea ciupercilor  investitii noi si/sau modernizarea colectării, depozitării, procesării şi marketingului plantelor medicinale şi aromatice  infiinţarea unor centre locale de colectare a produselor agricole  dezvoltarea serviciilor suport pentru agricultură

Axa prioritara 3 - Dezvoltarea turismului

Măsura Acţiuni eligibile 3.1. Reabilitarea si  reabilitarea obiectivelor turistice ce aparţin patrimoniului cultural, dezvoltarea infrastructurii istoric local de turism  reabilitarea spaţiilor de cazare şi tratament  crearea, modernizarea şi diversificarea dotărilor de agrement (inclusiv amenajări şi ecologizări de lacuri)  dezvoltarea sistemelor de marcare a atracţiilor turistice (panouri, hărţi turistice pe drumurile naţionale şi raionale, gări, autogări, etc)  construcţia unui complex sportiv, unde asociaţiile şi cluburile din republică să desfăşoare activităţi sportive organizate  stimularea infiinţării de muzee şi colecţii săteşti

3.2. Promovarea valorilor  dezvoltarea retelelor de comunicare intre centrele de informare umane, naturale, culturale; din raion şi cele naţionale şi internaţionale şi integrarea valorificarea şi dezvoltarea standardizată a acestora prin interconectare vizînd direct potenţialului turistic dezvoltarea si imbunatatirea sistemului de rezervări, crearea de retele de rezervare on-line a serviciilor turistice

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

 organizarea de tîrguri, expoziţii muzeale, etnografice si manifestări culturale, festivaluri, acţiuni şi campanii de promovare integrată a produsului turistic local şi sprijinirea participării la acest tip de manifestări interne şi internaţionale  realizarea de publicaţii promoţionale şi audio-video (şi distribuirea acestora in media turistică din intreaga lume)  includerea ariilor protejate din raion in circuitele turistice  promovarea turismului agrar

Axa prioritara 4 – Mediu Măsura Acţiuni eligibile 4.1. Reabilitarea si  managementul integrat al deseurilor menajere, managementul modernizarea infrastructurii deseurilor industriale, managementul deseurilor spitaliceşti de mediu  construirea şi/sau extinderea, retehnologizarea, reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor de epurare / preepurare a apelor uzate menajere şi / sau industriale  implementarea de sisteme de monitorizare a calităţii factorilor de mediu (aer, apa, sol), inclusiv a poluarii fonice  implementarea de programe de reducere a emisiilor atmosferice  reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural  reabilitarea, modernizarea şi extinderea infrastructurii de utilităţi (alimentare cu apă, reţele de canalizare) din mediul urban şi rural  extinderea suprafeţei de păduri prin impădurirea terenurilor agricole şi ne-agricole (ca prima impadurire) având în vedere protecţia mediului, prevenirea dezastrelor naturale şi diminuarea efectului schimbărilor climatice  curăţirea şi păstrarea albiei rîuleţelor de pe teritoriul raionului conform cerinţelor sanitare  înzestrarea cu recipiente standardizate pentru colectarea deşeurilor cu

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

menajere şi reciclare a lor  amenajarea poligoanelor pentru depozitarea deşeurilor

4.2. Protecţia civilă  lucrări de prevenire şi apărare impotriva inundaţiilor  realizarea unor sisteme de avertizare-alarmare sonoră a populaţiei şi a obiectivelor din zonele potenţial afectate  întocmirea hărţilor de risc pentru alunecări de teren, inundaţii şi cutremure  imbunătăţirea capacităţii de intervenţie in situaţii de urgenţă a unităţilor specializate din raion (inclusiv dotarea cu echipamente specifice)

Axa prioritara 5 – Resurse umane şi capacităţi administrative

Măsura Acţiuni eligibile 5.1. Imbunătăţirea  stimularea programelor care incurajează cariere profesionale de sistemului de formare inalt nivel managerial pentru femei profesională, inclusiv a  întărirea parteneriatelor pentru formare continuă categoriilor aflate  dezvoltarea de servicii sociale pentru copiii cu părinţi plecaţi in in situaţii de risc străinătate, in vederea prevenirii abandonului şcolar social  promovarea egalităţii de sanse şi a creşterii participării grupurilor vulnerabile la viaţa economică, socială şi politică  informare/consiliere in rîndul tinerelor şi femeilor vulnerabile in vederea prevenirii traficului cu fiinţe umane  înfiinţarea unor cluburi sau centre de zi pentru persoanele cu handicap, inclusiv şi pentru activitate specializată de recuperare şi socializare

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

5.2. Dezvoltarea capacitatii  profesionalizarea resurselor umane in administraţia publică administrative  asigurarea transparenţei actelor administrative şi comunicare operativă cu societatea civilă si cetăţenii  realizarea de programe de instruire pentru persoanele responsabile de identificarea surselor de finantare nerambursabilă şi gestionarea eficientă a acestora prin implementarea de proiecte  derularea de programe în parteneriat de către autorităţile publice cu ONG-urile din toate domeniile: social, economic, cultural, educaţional, tineret, sănătate, sport, ecologic  sprijinirea autorităţilor publice in realizarea de infochioscuri, in vederea facilitării comunicării cu cetăţenii şi a accesului acestora la informaţii publice  creşterea eficienţei serviciilor publice moderne prin constituirea de servicii publice electronice

5.3. Întărirea  derularea de activităţi comune în cadrul acordurilor de colaborare cooperării încheiate cu unitatile administrativ-teritoriale din România si transfrontaliere Ucraina  solutionarea problemelor de interes comun (in domenii ca: dezvoltarea infrastructurii in zona de graniţă, asigurarea unor frontiere sigure si eficiente, integrare sociala si culturala, dezvoltare economica durabila, protectia impotriva dezastrelor naturale, etc) prin elaborarea şi implementarea de proiecte în cadrul Programului de Bună Vecinătate Romania- Moldova-Ucraina

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

10 Implementare şi monitorizare

10.1 Implementare şi monitorizare

Succesul realizării Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Raionului Căuşeni depinde, în mare măsură, de participarea tuturor locuitorilor la procesul de implementare şi monitorizare a acesteia, de prezența unei coaliții închegate în societate. În procesul realizării Planului Strategic de Acţiuni vor fi implicați mai mulți actori, fiecare urmând un scop personal, îndeplinind rolul de implementator al acțiunilor planificate.

Aceştia sunt : 1. Administrația publică locală (Consiliul raional) 2. Locuitorii raionului 3. Societatea civilă 4. Agenții economici 5. Structuri externe (Guvernul, Organizațiile internaționale).

Implementarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Raionului Căuşeni poate fi divizată convențional în 3 etape: 1. Adoptarea Planului Strategic; 2. Implementarea Planului Strategic; 3. Monitorizarea Planului Strategic.

Adoptarea Planului Strategic. În cadrul acestei etape Planului Strategic va fi supus dezbaterilor în cadrul Consiliului Raional. După dezbateri şi ajustarea propunerilor şi recomandărilor făcute, Planul Strategic va fi înaintat Consiliului Raional spre aprobare. După aprobarea planului, Consiliul Raional va coordona elaborarea planurilor de acțiuni trimestriale şi anuale privind realizarea Planul strategic de acțiuni.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Implementarea Planului Strategic se va efectua prin realizarea acțiunilor, activităților, măsurilor şi proiectelor concrete de implementare. Pentru fiecare acțiune, proiect vor fi stabilite obiective, planul activităților necesare, perioada de desfăşurare (durata), responsabilii şi partenerii care vor realiza proiectul. De asemenea, vor fi identificate şi asigurate sursele de finanțare a proiectelor propuse spre implementare.

Monitorizarea Planului Strategic. În perioada de implementare responsabilii de realizarea planului de acțiuni vor raporta îndeplinirea activităților, proiectelor şi atingerea obiectivelor specifice grupului de lucru. Grupul de lucru pentru monitorizarea procesului de implementare a Planului Strategic va fi desemnat de către preşedintele raionului Căuşeni. Monitorizarea proiectelor, acțiunilor şi strategiilor se va efectua prin intermediul Indicatorilor de implementare stabiliți. În cazul în care se vor identifica devieri de la Planul de acțiuni se vor iniția măsuri de corectare sau ajustare a acestui plan.

La anumite perioade va fi evaluată activitatea de implementare a Strategiei. Anual, Consiliul Raional va actualiza Planul Strategic şi în cazul apariției unor noi necesități sau realizării unor proiecte, planul de acțiuni va fi modificat. În asemenea caz, planul de acțiuni este corectat şi ajustat la schimbările survenite, cu consimțământul Consiliului Raional. Rapoartele intermediare şi finale de implementare a acțiunilor şi proiectelor sunt instrumentele principale de monitorizare şi evaluare. Trimestrial, responsabilii de implementare vor prezenta rapoarte intermediare privind implementarea proiectelor şi/sau acțiunilor grupului de lucru. La sfârşitul perioadei de implementare a proiectelor responsabilii de monitorizare vor prezenta rapoarte finale. Implementarea proiectelor finanțate din surse externe vor fi supuse monitorizării şi evaluării şi de către instituțiile abilitate în conformitate cu contractele de finanțare încheiate.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Indicatori de monitorizare

Obiectiv strategic: Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice şi sociale Măsura Indicatori 1.1. Reabilitarea,  Populaţie care beneficiază de drumurile reparate/construite şi amenajate. modernizarea şi  Lungimea drumurilor rurale noi construite şi reparate. dezvoltarea  Numărul pasagerilor şi volumul mărfurilor transportate. infrastructurii de  Volumul investiţiilor pentru construcţia şi reparaţia drumurilor rurale. transport  Numărul de poduri şi treceri peste calea ferată reparate/ construite.  Volumul investiţiilor pentru construcţia aeroportului regional.  Numărul pasagerilor aeroportului regional.

1.2. Dezvoltarea  Studiu de fezabilitate în domeniul eficienţei energetice elaborat. infrastructurii  Numărul de beneficiari ai reţelelor de distribuţie a energiei termice şi a centralelor energetice si termice. utilizarea eficientă a  Lungimea conductelor de gaze naturale noi construite. energiei  Volumul investiţiilor pentru construcţia sistemelor de gaze.  Populaţia conectată la sistemele de gazificare.  Ponderea satelor care dispun de sisteme de gazificare.  Volumul investiţiilor pentru aplicarea surselor de energie alternativă.  Numărul obiectelor care aplică surse alternative de energie.  Parc eolian pentru asigurarea cu energie electrică a oraşului Căuşeni funcţional.  Numărul de beneficiari ai surselor alternative de energie.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

 Numărul de şcoli, grădiniţe reparate şi renovate.  Volumul investiţiilor în proiectele de reparare şi modernizare a instituţiilor 1.3. Dezvoltarea educatiţionale. infrastructurii  Nivelul de dotare al bibliotecilor. educaţionale  Numărul de beneficiari ai Centrului regional pentru Tineret şi Sport Căuşeni.  Numărul stadioanelor sportive amenajate pentru diverse genuri de sport.

1.4. Dezvoltarea  Volumul investiţiilor în infrastructura socială. infrastructurii  Numărul de instituţii sociale construite/reparate. sociale si de  Nivelul de dotare al instituţiilor sociale. sănătate  Numărul de beneficiari ai instituţiilor sociale.  Volumul investiţiilor în infrastructura de sănătate.  Numărul de OMF, centre de sănătate tip construite/reparate.  Nivelul de dotare al instituţiilor de sănătate.  Numărul de beneficiari ai Palatului de înregistrare a căsătoriilor.  Numărul de beneficiari ai bazinului acvatic de tip închis.  Numărul de beneficiari ai serviciilor de telecomunicaţii.  Centrul de plasament a cîinilor vagabonzi funcţional.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

1.5. Amenajarea  Planul de amenajare a UAT II Căuşeni elaborat. teritoriului, lucrări  Volumul investiţiilor în amenajarea teritoriului (parcurilor, spaţiilor verzi, publice şi locuinţe parcurilor pentru copii, parcărilor auto şi multietajate, staţiilor pentru trasportul public, indicatoarelor de circulaţie şi stradale, sistemei de supraveghere video, ş.a).  Numărul monumentelor de for public şi care fac parte din patrimoniul cultural imaterial reabilitate.  Numărul de beneficiari de locuinţe sociale.  Nivelul de eficienţizare energetică a spaţiului locativ privat/public.  Volumul investiţiilor în reparaţia şi dotarea caselor de cultură.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Obiectiv strategic: Dezvoltarea unei economii diversificate Măsura Indicatori 2.1. Crearea si  Studii de fezabilitate şi analize cu privire la dezvoltarea mediului de afaceri dezvoltarea elaborate. microintreprinderil  Numărul afacerilor înregistrate. or si a IMM  Numărul IMM-urilor înregistrate.  Numărul persoanelor angajate în business.  Numărul IMM-urilor care beneficiază de împrumuturi bancare, garanţii pentru împrumuturi.  Numărul participanţilor din regiune la târguri, expoziţii şi acţiuni economice.  Numărul persoanelor beneficiare de cursuri de instruire în domeniul.  Volumul producţiei în sectorul serviciilor.  Salariul mediu lunar nominal pe angajat în business.  Centrul expozitional funcţional.  Cantitatea de producţie locală prelucrată şi exportată.  Volumul de remitenţe atrase în dezvoltarea raionului.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Măsura Indicatori 2.2. Cresterea  Strategii de dezvoltare a agriculturii din raion elaborate. competitivităţii  Volumul producţiei agricole (lei/schimbări în % anual). sectoarelor agricol  Productivitatea agriculturii (producţia la ha, schimbări în % anual). si  Suprafaţa pieţelor funcţionale pentru produsele agricole (m2/schimbări în % anual). industrial  Volumul profitului net/pierderii nete în întreprinderile agricole (lei/schimbări în % anual).  Investiţii în capital fix în procesarea producţiei agricole (lei/schimbări în % anual).  Volumul producţiei industriale (lei/schimbări în % anual).  Numărul total de locuri de muncă create în domeniul industrial.  Volumul producţiei industriale şi agricole pe cap de locuitor (lei/schimbări în % anual).  Ponderea producţiei industriale şi a serviciilor în producţia totală.  Numărul şomerilor înregistraţi (absolut/ schimbări în % anual).  Volumul investiţiilor în capital fix efectuate de bugetul de stat şi local (lei/schimbări în % anual).  Suprafaţa terenurilor agricole consolidate.  Numărul de persoane beneficiare de instruire profesională.  Complexul agro-alimentar raional/regional funcţional.  Numărul şomerilor care au obţinut un loc de muncă.  Suprafaţa de terenuri acoperite cu sistem de irigaţie.  Volumul investiţiilor pentru crearea şi dezvoltarea unei baze tehnico-materiale moderne şi performante (staţiuni de maşini, depozite frigorifere, staţie de deservire a tehnicii agricole, staţie de prestare a serviciilor agricole, depozite de stocare).  Numărul staţiilor antigrindină funcţionale.  Volumul investiţiilor pentru aplicarea eficienţei energetice în sectorul de afaceri.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Măsura Indicatori 2.3. Diversificarea  Numărul total de locuri de muncă create. activităţilor  Piaţa de meşteşugărit funcţională. economice  Piaţa auto funcţională. alternative  Volumul producţiei agricole colectată de la populaţie (schimbări în % anual).  Numărul de agrostaţiuni utilate şi deschise pentru turişti.  Numărul de turişti veniţi în raion (schimbări în % anual).  Numărul locurilor disponibile în hotele şi pensiuni (schimbări în % anual).  Suprafaţa terenurilor cultivate cu plante medicinale şi aromatice.  Volumul investiţiilor pentru înfiinţarea hergheliilor de cai de rasă şi amenajarea unui hipodrom.  Numărul de farmacii rurale publice şi veterinare deschise.

Obiectiv strategic: Dezvoltarea turismului prin valorificarea potentialului turistic local Măsura Indicatori 3.1. Reabilitarea si  Numărul afacerilor din sectorul turismului (schimbări în % anual). dezvoltarea infrastructurii  Numărul persoanelor angajate în serviciile din sectorul turismului. de turism  Numărul destinaţiilor turistice construite sau reabilitate.  Sistem de marcare a atracţiilor turistice creat. 3.2. Promovarea valorilor  Sistem de promovare (campanii de promovare, publicaţii promoţionale umane, naturale, culturale; şi audio-video) a valorilor umane, naturale, culturale funcţional. valorificarea şi dezvoltarea potenţialului turistic

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Obiectiv strategic: Protecţia mediului şi îmbunătăţirea calităţii vieţii Măsura Indicatori 4.1. Reabilitarea si  Studiu de fezabilitate în domeniul mediului elaborat. modernizarea  Suprafaţa de terenuri împădurite (ha/schimbări în % anual). infrastructurii de  Nivelul de implimentare a programelor de management integrat al deşeurilor. mediu  Numărul de gunoişti amenajate.  Numărul de proiecte elaborate/ implementate în parteneriat public-privat.  Volumul investiţiilor în proiectele de reabilitare şi protecţie a mediului.  Lungimea reţelei de aprovizionare cu apă potabilă şi canalizare.  Populaţie (localităţi) cu acces la sistemele de apă de calitate standard.  Lungimea reţelelor de apă noi construite şi reparate.  Ponderea satelor care dispun de sisteme de apă (procentaj).  Populaţia (locuinţe) conectată la sistemele de alimentare cu apă.  Populaţia conectată la sistemele de canalizare şi staţiile de epurare.  Capacitatea sistemelor de canalizare şi staţiilor de epurare.  Volumul de apă uzată epurată.  Numărul de fîntîni publice, cişmele reabilitate şi amenajate.  Suprafaţa de terenuri acoperită cu plantaţii de nuc.  Suprafaţa rîurilor curăţată şi desecată.  Nivelul de dotare a APL-lor cu echipament şi tehnică pentru salubrizare.  Cantitatea de deşeuri prelucrată la fabrică.  Numărul de locuri noi de muncă create.  Investiţii atrase în valorificarea resurselor naturale din raion.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Măsura Indicatori 4.2. Protecţia civilă  Sudiu de fezabilitate raional de risc pentru alunecări de teren, inundaţii şi cutremure elaborat.  Nivelul de dotare al unităţilor specializate de intervenţie in situaţii de urgenţă.  Numărul echipelor de salvatori antiincendiari în localităţi formate.  Numărul de adăposturi de protecţie a populaţiei în situaţii excepţionale amenajate.  Lungimea digurilor de protecţie curăţată şi consolidată.  Numărul de ecluze construite/reparate.

Obiectiv strategic: Dezvoltarea resurselor umane şi consolidarea capacităţilor administrative Măsura Indicatori 5.1. Imbunătăţirea  Numărul de specialişti noi încadraţi în muncă. sistemului de  Numărul de instituţii sociale deschise/ reabilitate şi dotate. formare  Localităţi/populaţia beneficiari ai serviciilor sociale. profesională, inclusiv a categoriilor aflate in situaţii de risc social

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Măsura Indicatori 5.2. Dezvoltarea  Numărul de beneficiari ai programelor de dezvoltare profesională. capacitatii  Numărul de accesări la infochioscuri instalate de către APL. administrative  Numărul de proiecte realizate şi volumul de investiţii atrase în raion.  Suprafaţa primăriilor şi instituţiilor de importanţă raională reparată.  Numărul de mijloace noi media create.  Numărul de beneficiari ai mass mediei locale.

 Numărul de proiecte de cooperare transfrontalieră implementate. 5.3. Întărirea  Volumul investiţiilor în proiectele de cooperare transfrontalieră. cooperării  Parteneriate şi acorduri stabilite cu localităţi, regiuni din alte ţări. transfrontaliere

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

11 Planul de acţiuni

11.1 Obiectiv strategic: Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice şi sociale

Cost Surse Perioada de Măsura Denumire acţiuni/proiecte Responsabil estimativ, potenţiale implementare mii lei de finanţare îmbunătăţirea calităţii Ministerul infrastructurii drumurilor de Transporturil Buget local, importanţă raională 2012-2022 or 600 mln surse atrase (construcţia, reabilitarea si APL II 1.1. modernizarea) APL I Reabilitarea, Ministerul modernizarea îmbunătăţirea calităţii Transporturil şi dezvoltarea infrastructurii drumurilor locale Buget local, 2012-2022 or 480 mln infrastructurii (construcţia, reabilitarea si surse atrase APL I de transport modernizarea) APL II dezvoltarea reţelei de drumuri PPP Buget local, cu plată (construcţia 2016-2022 78 mln APL II surse atrase /modernizarea) modernizarea/extinderea retelei APL I Buget local, 2013-2022 26 mln stradale şi a spatiilor pietonale APL II surse atrase acţiuni de construcţie/reparaţie a căilor de acces spre obiecte APL I Buget local, culturale, turistice, istorice, 2012-2022 87 mln APL II surse atrase economice, şcoli de circumscripţie, etc acţiuni de construcţie/reparaţie APL I Buget local, 2012-2022 12.5 mln şi lărgire a podurilor locale APL II surse atrase

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Cost Surse Perioada de Măsura Denumire acţiuni/proiecte Responsabil estimativ, potenţiale implementare mii lei de finanţare Ministerul acţiuni de lărgire/reparaţie a 2 Transporturil Buget local, poduri de pe r. Botna (piaţa 2014-2018 or 12 mln surse atrase Botna or. Căuşeni) APL I APL II acţiuni de construcţie Ministerul Întreprindere /reabilitare a podurilor de Transporturil a de Stat trecere peste calea ferată 2014-2016 or 4.4 mln Calea Ferată (Hagimus, Căuşeni, Zaim, a RM Chircăieşti) APL I Întreprindere redeschiderea trecerii peste Ministerul a de Stat calea ferată de la staţia de 2013-2016 0,8 mln Transporturil Calea Ferată cărbune or. Căuşeni or a RM colaborare în vederea APL I, APL II amenajării staţiilor feroviare, s. 2013-2018 Ministerul Buget local, 8 mln Hagimus, s. Chircăieşti, Transporturil surse atrase Căuşeni, Căinari, Zaim or programe de consolidări, terasamente, refacere şi APL I Buget local, 2012-2022 13 mln reabilitare a drumurilor afectate APL II surse atrase de calamităţi naturale atragerea investiţiilor pentru APL II Buget local, construcţia unui aeroport 2018-2022 260 mln PPP surse atrase regional acţiuni de reparaţie capitală a APL I Buget local, drumului de acces la Casa- 2012-2013 APL II 1.8 mln ADR Sud

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Cost Surse Perioada de Măsura Denumire acţiuni/proiecte Responsabil estimativ, potenţiale implementare mii lei de finanţare

elaborarea studiilor de APL I 1.2. fezabilitate cu privire la APL II Buget local, 2013-2020 1.8 mln Dezvoltarea utilizarea surselor alternative de ONG surse atrase infrastructurii energie PPP energetice si programe de construire, utilizarea reabilitare si/sau modernizarea, APL I Buget local, eficientă a retehnologizare a reţelelor de 2012-2022 86 mln APL II surse atrase energiei distribuţie a energiei termice şi a centralelor termice atragerea investiţiilor în construirea şi/sau extinderea, APL I Buget local, retehnologizarea, reabilitarea şi 2012-2022 APL II 112 mln surse atrase modernizarea reţelelor de gaze PPP naturale colaborarea şi cooperare în scopul sporirii utilizării surselor APL I Buget local, alternative de energie (solară, 2012-2022 APL II 15 mln surse atrase eoliană, regenerabilă, bio PPP tehnologii, etc) atragerea investiţiilor în construcţia unui parc eolian APL I pentru asigurarea cu energie Buget local, 2014-2020 APL II 84 mln electrică a oraşului Căuşeni, cu surse atrase PPP posibilitate de extindere în alte localităţi

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Cost Surse Perioada de Măsura Denumire acţiuni/proiecte Responsabil estimativ, potenţiale implementare mii lei de finanţare programe de creştere a APL I Buget local, eficienţei energetice a 2012-2022 APL II 165 mln surse atrase instituţiilor educaţionale ONG programe de creştere a APL I Buget local, eficienţei energetice a 2012-2022 75 mln APL II surse atrase instituţiilor publice programe de eficientizare APL I Buget local, energetică a spaţiilor locative 2012-2022 APL II 396 mln surse atrase private/publice ONG APL I modernizarea infrastructurii de Buget local, 2014-2018 APL II 130 mln reţele electrice şi subterane surse atrase PPP programe de asigurare cu enegie alternativă a Centrului APL I Buget local, de plasament temporar de tip 2013-2015 APL II 0,8 mln surse atrase familie pentru copiii aflaţi în ONG dificultate „Alter Ego” reducerea impactului sistemului energetic asupra mediului la APL I Buget local, 2012-2022 15 mln întreprinderile şi instituţiile din APL II surse atrase raion

programe de construcţie, APL I 1.3. Buget local, reabilitare şi/sau modernizare a 2012-2022 APL II 150 mln Dezvoltarea surse atrase infrastructurii educaţionale ONG infrastructurii acţiuni de dotare a APL I, APL II Buget local, educaţionale 2012-2022 60 mln infrastructurii educaţionale ONG surse atrase

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Cost Surse Perioada de Măsura Denumire acţiuni/proiecte Responsabil estimativ, potenţiale implementare mii lei de finanţare construcţia acoperişului Ambasada Buget local, grădiniţei de copii s. Ciufleşti 2012-2013 Germaniei 1,8 mln surse atrase APL I amenajera terenului aferent Biroul pentru Buget local, 2012-2013 0,1 mln grădiniţei de copii s. Ursoaia Reintegrare surse atrase activităţi complexe pentru Surse atrase, APL I dotarea didactică şi tehnică a 2012-2014 15 mln NovaTeca APL II bibliotecilor Buget local acţiuni de amenajare a APL I stadioanelor sportive cu Buget local, 2012-2020 APL II 105 mln inventar sportiv pentru diverse surse atrase PPP genuri de sport acţiuni de reparaţie, dotare şi APL II Buget local, menţinere a activităţii şcolilor 2012-2022 6 mln PPP surse atrase sportive din raion reparaţia capitală a sediului APL I Buget local, filialei şcolii sportive din satul 2012-2013 PNUD 2,2 mln surse atrase Chircăieşti Moldova amenajarea a 20 terenuri de APL I, APL II Buget local, 2012-2015 14 mln fotbal în localităţi PPP surse atrase atragerea investiţiilor pentru dotarea şi întreţinerea Centrului APL I Buget local, 2012-2022 10 mln regional pentru Tineret şi Sport APL II surse atrase Căuşeni

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Cost Surse Perioada de Măsura Denumire acţiuni/proiecte Responsabil estimativ, potenţiale implementare mii lei de finanţare imbunătăţirea condiţiilor pentru 1.4. persoanele aflate in situaţii de APL I Dezvoltarea risc prin construirea, APL II Buget local, infrastructurii 2012-2016 60 mln modernizarea si/sau reabilitarea ONG surse atrase sociale si de a 10 centre care prestează PPP sănătate servicii sociale multifuncţionale dezvoltarea şi extinderea a 20 APL I, APL II Buget local, case de tip familial pentru copii 2012-2020 6,5 mln ONG surse atrase orfani imbunătăţirea condiţiilor pentru APL I persoanele fără adăpost prin APL II Buget local, 2012-2016 30 mln deschiderea a 5 adăposturi/ ONG surse atrase centre sociale de urgenţă PPP crearea şi dotarea a 4 centre de APL I, APL II Buget local, 2012-2022 18 mln plasament pentru bătrîni PPP surse atrase crearea şi dotarea a 5 centre APL I Buget local, 2012-2022 9 mln comunitare APL II surse atrase deschiderea unei spălătorii PPP publice, dotată cu baie publică, APL I Buget local, 2014-2018 7,5 mln pentru persoane vulnerabile din ONG surse atrase raion în or. Căuşeni APL I Bugetul de programe de renovare şi dotare APL II stat, a Centrului Regional de Resurse 2012-2018 8 mln ONG Biroul pentru pentru Tineret din s. Copanca reintegrare colaborare şi cooperare în APL I, OSC Buget local, deschiderea Palatului de 2014-2019 PPP 16 mln surse atrase

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Cost Surse Perioada de Măsura Denumire acţiuni/proiecte Responsabil estimativ, potenţiale implementare mii lei de finanţare atragerea investiţiilor pentru APL I Buget local, deschiderea unui bazin acvatic 2014-2018 APL II 54 mln surse atrase de tip închis PPP colaborare în extinderea MoldTelecom MoldTelecom serviciului de telecomunicaţii în 2012-2015 Căuşeni 3 mln Căuşeni localităţile cu acoperire slabă colaborare în extinderea zonelor MoldTelecom MoldTelecom 2012-2016 0,8 mln Wi-Fi în raion Căuşeni Căuşeni colaborare în scopul dechiderii APL I Buget local, centruluii de plasament a 2014-2018 APL II 10 mln surse atrase cîinilor vagabonzi în or. Căuşeni ONG atragerea investiţiilor în scopul APL I deschiderii unei instituţiei Buget local, 2014-2018 APL II 70 mln sociale de reabilitare de tip surse atrase PPP profilactoriu-sanatoriu parteneriat în construcţia, APL I, APL II Buget local, dotarea şi menţinerea a 10 2014-2020 Ministerul 36 mln surse atrase centre de sănătate tip Sănătăţii construcţia acoperişului la secţia APL II Fondul de consultativă, Spitalul raional 2012-2013 Spitalul 1,8 mln Investiţii în raional Sănătate procurarea fibrogastroscopului, APL II Fondul de Spitalul raional 2012-2013 Spitalul 0,3 mln Investiţii în raional Sănătate programe de construcţie, APL I, APL II Buget local, reabilitare şi/sau modernizare a 2012-2018 Ministerul 150 mln surse atrase infrastructurii de sănătate Sănătăţii

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Cost Surse Perioada de Măsura Denumire acţiuni/proiecte Responsabil estimativ, potenţiale implementare mii lei de finanţare APL I, APL II Buget local, acţiuni de dotare a 2012-2018 Ministerul 18 mln surse atrase infrastructurii de sănătate Sănătăţii APL I, APL II Buget local, Spitalul raional Căuşeni 2012-2022 Ministerul 15 mln surse atrase Sănătăţii APL I, APL II Buget local, Oficiile medicilor de familie 2012-2022 Ministerul 6 mln surse atrase Sănătăţii APL I, APL II Buget local, Asistenţa medicală de urgenţă 2012-2022 Ministerul 6 mln surse atrase Căuşeni Sănătăţii

1.5. elaborarea planului de APL I Buget local, 2014-2022 2 mln Amenajarea amenajare a UAT II Căuşeni APL II surse atrase teritoriului, acţiuni de creare, amenajare lucrări publice si/sau modernizare a 27 APL I Buget local, 2012-2022 90 mln şi locuinţe parcuri, spaţiilor verzi şi 27 APL II surse atrase parcuri de joacă pentru copii colaborare în vederea constructiei şi APL I Buget local, reabilitării/modernizării 10 2012-2022 APL II 41 mln surse atrase locuri de agrement, inclusiv pe PPP traseele naţionale internaţionale acţiuni de modernizare a reţelei APL I Buget local, de iluminat public în 33 2012-2020 60 mln APL II surse atrase localităţi

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Cost Surse Perioada de Măsura Denumire acţiuni/proiecte Responsabil estimativ, potenţiale implementare mii lei de finanţare acţiuni de construire şi/sau APL I, APL II Buget local, reabilitarea a 20 parcări auto şi 2013-2022 60 mln PPP surse atrase două multietajate acţiuni de creare/amenajare a APL I Surse atrase, 99 staţii auto pentru trasportul 2012-2022 28 mln APL II Buget local public APL I, APL II cooperare în vederea instalării MAI, Buget local, indicatoarelor de circulaţie în 33 2012-2022 Ministerul 4 mln surse atrase localităţi ale raionului Transporturil or APL I, APL II cooperare în vederea instalării ONG, Buget local, indicatoarelor şi numerotaţiei 2012-2022 Ministerul 8 mln surse atrase stradale Transporturil or parteneriat întru instalarea APL I, APL II sistemei de supraveghere video Buget local, 2012-2022 PPP, ONG 15 mln la 40 instituţii publice, 35 surse atrase

educative, 20 stradale promovarea asocierii locatarilor APL I în scopul realizării programelor APL II Buget local, de eficienţă energetică şi 2012-2022 150 mln PPP surse atrase amenajare estetică a spaţiului ONG locativ privat/public din raion

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Cost Surse Perioada de Măsura Denumire acţiuni/proiecte Responsabil estimativ, potenţiale implementare mii lei de finanţare cooperare în vederea construcţiei de locuinţe sociale, locuinţe pentru tineri şi locuinţe pentru cadre specializate APL I deficitare pe piaţa locală a APL II Buget local, 2014-2020 450 mln muncii (medici, cadre didactice, PPP surse atrase etc) inclusiv prin reabilitarea / ONG modernizarea unor clădiri abandonate sau schimbarea destinaţiei unor clădiri acţiuni de reabilitare a monumentelor de for public, APL I, APL II, Buget local, 2013-2020 15 mln conservarea patrimoniului ONG, PPP surse atrase cultural imaterial programe de reabilitare si/sau APL I Buget local, modernizare a muzeelor, 2012-2018 15 mln APL II surse atrase bibliotecilor atragerea investiţiilor pentru APL I reparaţia şi dotarea a 27 case APL II Buget local, 2012-2022 30 mln de cultură, cu echipament, Ministerul surse atrase mobilier, costume naţionale Culturii acţiuni de construcţie a 150 APL I, APL II, Buget local, 2012-2022 48 mln WC-uri publice PPP surse atrase

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

11.2 Obiectiv strategic: Dezvoltarea unei economii diversificate

Cost Surse Perioada de Măsura Acţiuni/proiecte Responsabil estimativ, mln potenţiale implementare lei de finanţare 2.1. Crearea si elaborarea de studii de dezvoltarea fezabilitate, de piaţă, planuri de APL I Buget local, microintreprin marketing, planuri de afaceri, 2012-2022 2,5 mln APL II surse atrase derilor si a analize cost/beneficiu si IMM financiare, etc atragerea investiţiilor in capital APL I fizic şi tehnologii moderne Buget local, 2014-2020 APL II 150 mln şi/sau inovative, nepoluante în surse atrase PPP afacerile din raion parteneriat în deschiderea centrului raional de dezvoltare a microintreprinderilor şi a IMM întru promovarea identităţii firmelor din raion şi a APL I Buget local, produselor/serviciilor lor, 2012-2022 APL II 3 mln surse atrase sprijinirea participarii la tîrguri PPP interne şi internaţionale, facilitarea accesului pe piata UE, creşterea spiritului antreprenorial construirea şi dotarea Surse proprii, 2012-2022 PPP 50 mln incubatorului de afaceri surse atrase construirea şi dotarea unui Surse proprii, centru expozitional regional cu 2014-2020 PPP 78 mln surse atrase săli de expoziţie şi conferinţe Construcţia şi dotarea unui Surse proprii, 2012-2022 PPP 73 mln business centru regional surse atrase

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Cost Surse Perioada de Măsura Acţiuni/proiecte Responsabil estimativ, mln potenţiale implementare lei de finanţare deschiderea mini-fabricilor de Surse proprii, prelucrare a producţiei locale, 2012-2022 PPP 300 mln surse atrase pe domenii diferite construirea şi dotarea parcului Surse proprii, 2014-2020 PPP 360 mln industrial surse atrase dezvoltarea programelor de APL I Buget local, 2012-2022 160 mln atragere a remitenţelor în raion APL II surse atrase facilitarea dezvoltării microintreprinderilor şi a IMM APL I Buget local, 2013-2020 3 mln prin scutire de taxe şi impozite APL II surse atrase locale parteneriat în promovarea APL I economică a regiunii prin Buget local, 2012-2022 APL II 3 mln utilizarea TIC (video-spot, web, surse atrase CCIT e-buletine, etc)

2.2. Cresterea competitivităţ elaborarea unor studii de ii fezabilitate şi audit pentru Buget local, 2013-2015 APL II 3 mln sectoarelor îmbunătăţirea situaţiei în surse atrase agricol si sectorul agrar industrial elaborarea strategiilor de Buget local, dezvoltare a agriculturii din 2013-2015 APL II 3 mln surse atrase raion

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Cost Surse Perioada de Măsura Acţiuni/proiecte Responsabil estimativ, mln potenţiale implementare lei de finanţare investitii pentru dezvoltarea fermelor agricole si zootehnice, in vederea cresterii competitivităţii produselor şi APL I Buget local, conformării cu cerinţele de 2012-2022 APL II 52 mln surse atrase calitate, inclusiv aportul în PPP întroducerea sistemelor de management a calităţii HACCP, ISO 21000 APL I construcţia unui complex agro- Buget local, 2014-2019 APL II 270 mln alimentar raional/regional surse atrase PPP crearea unei pieţe APL I Buget local, agroalimentare comunitare, s. 2012-2013 PNUD 2,24 mln surse atrase Fîrlădeni Moldova parteneriat în consolidarea Buget local, APL I terenurilor agricole şi 2013-2016 3 mln surse atrase APL II coordonarea prelucrării lor lichidarea erorilor din sistemul Oficiul Surse atrase funciar al raionului servicii 2013-2014 1 mln funciare şi cadastru extinderea suprafeţele de Agenţii 53,6 mln Surse atrase culturi etero-oleaginoase (1000 2013-2016 economici ha)

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Cost Surse Perioada de Măsura Acţiuni/proiecte Responsabil estimativ, mln potenţiale implementare lei de finanţare Reparaţia staţiilor de pompare, APL II, APL I, 2,2 mln Buget local, reţelei de irigare şi construcţiilor MAIA, CRC surse atrase 2013-2018 hidrotehnice, mii lei DAA, Agenţii economici Curăţirea reţelei de desecare, MAIA, CRC 8,5 mln Buget local, 2013-2016 DAA, Agenţii surse atrase economici întoarcerea în circuitul agricol a APL I terenurilor fost folosite sub Buget local, 2012-2018 APL II 10 mln plante multianuale (în baza surse atrase PPP studiului) suport în crearea şi dezvoltarea unei baze tehnico-materiale moderne şi performante: APL I, APL II Buget local, sisteme de irigare, 5 localităţi 2013-2018 174 mln PPP surse atrase APL I, APL II Buget local, 3 staţiuni de maşini 2013-2019 97 mln PPP surse atrase APL I, APL II Buget local, 25 depozite frigorifere 2012-2020 75 mln PPP surse atrase 1 staţie de deservire a tehnicii APL I, APL II Buget local, 2012-2015 17 mln agricole PPP surse atrase staţie de prestare a serviciilor APL I, APL II Buget local, 2012-2018 150 mln agricole PPP surse atrase APL I, APL II Buget local, depozite de stocare 2013-2018 137 mln PPP surse atrase

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Cost Surse Perioada de Măsura Acţiuni/proiecte Responsabil estimativ, mln potenţiale implementare lei de finanţare construcţia a 2 staţii APL I Buget local, antigrindină pe aria geografică a 2014-2018 6 mln APL II surse atrase raiomului parteneriat în deschiderea APL I fabricii de ambalare a Buget local, 2013-2020 APL II 286 mln produselor agricole, inclusiv surse atrase PPP prelucrare şi congelare parteneriat în deschiderea Buget local, abatorului raional conform 2013-2015 PPP 2 mln surse atrase standardelor colaborare în paşaportizarea animalelor domestice şi crearea APL I Buget local, 2013-2022 2 mln bazei de date / reestrului APL II surse atrase animalelor de companie încurajarea activităţilor de APL I creştere a pomuşoarelor prin Buget local, 2013-2019 APL II 19 mln deschiderea unui centru de surse atrase PPP colectare şi prelucrare promovarea şi aplicarea APL I, APL II Buget local, eficienţei energetice în sectorul 2012-2022 137 mln PPP surse atrase de afaceri

2.3. dezvoltarea turismului rural şi a APL I, APL II Buget local, 2013-2020 395 mln Diversificarea agroturismului PPP surse atrase activităţilor dezvoltarea infrastructurii APL I, APL II Buget local, 2012-2022 180 mln economice hoteliere şi pensiuni PPP surse atrase

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Cost Surse Perioada de Măsura Acţiuni/proiecte Responsabil estimativ, mln potenţiale implementare lei de finanţare alternative incurajarea şi dezvoltarea APL I, APL II Buget local, activităţilor meşteşugăreşti/ 2013-2022 7,5 mln PPP surse atrase artizanale deschiderea unei pieţi de APL I, APL II Buget local, 2014-2016 1,5 mln meşteşugărit local PPP surse atrase infiinţarea a 10 centre locale de APL I Buget local, colectare a produselor agricole 2012-2022 120 mln APL II surse atrase şi animaliere investitii pentru deschiderea unui centru modern de APL I Buget local, colectare, depozitare, procesare 2014-2020 APL II 7 mln surse atrase şi marketing al plantelor PPP medicinale şi aromatice dezvoltarea asociaţiei APL I, APL II Buget local, 2012-2022 8 mln apicultorilor din raion PPP surse atrase introducerea noilor tehnologii în APL I, APL II Buget local, 2012-2022 7 mln dezvoltarea pisciculturii PPP surse atrase promovarea înfiinţării a 3 Buget local, APL I, APL II herghelii de cai de rasă şi 2014-2018 57 mln surse atrase PPP amenajarea unui hipodrom deschiderea reţelei de 25 Buget local, farmacii rurale publice şi surse atrase 2013-2020 PPP 110 mln veterinare cu program non-stop cu servicii de consultanţă deschiderea pieţei auto 2013-2015 PPP 7 mln Surse atrase

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

11.3 Obiectiv strategic: Dezvoltarea turismului prin valorificarea potentialului turistic local

Surse Perioada de Cost Măsura Acţiuni/proiecte Responsabil potenţiale implementare estimativ, Lei de finanţare colaborare în vederea APL I 3.1. Buget local, deschiderii Centrului raional de 2013-2017 APL II 5 mln Reabilitarea si surse atrase dezvoltare a turismului PPP dezvoltarea reabilitarea obiectivelor turistice infrastructurii APL I Buget local, ce aparţin patrimoniului 2012-2022 10 mln de turism APL II surse atrase cultural, istoric local reabilitarea şi amenajarea APL I Buget local, spaţiilor de cazare hoteliere, 2012-2022 APL II 19 mln surse atrase cabane şi gospodării casnice PPP crearea, modernizarea şi APL I Buget local, diversificarea dotărilor de 2012-2018 28 mln APL II surse atrase agrement 30 de locuri de agrement de tip APL I, APL II Buget local, 2013-2018 15 mln week-end PPP surse atrase stimularea infiinţării de muzee APL I Buget local, 2012-2022 45 mln şi colecţii săteşti APL II surse atrase colaborare în deschiderea Spitalul muzeului în cadrul Spitalului 2013-2014 Raional 2,5 mln Surse proprii Raional dedicat filantropilor şi Căuşeni fondatorilor Ana şi Alexandru deschiderea complexului APL I, APL II Buget local, turistic, Albia Veche a Nistrului, 2012-2018 138 mln PPP surse atrase s. Copanca

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Surse Perioada de Cost Măsura Acţiuni/proiecte Responsabil potenţiale implementare estimativ, Lei de finanţare dezvoltarea sistemelor de marcare a atracţiilor turistice APL I Buget local, (panouri, hărţi turistice pe 2012-2020 APL II 4,5 mln surse atrase drumurile naţionale şi raionale, PPP gări, autogări, etc)

3.2. includerea ariilor protejate din APL I Buget local, Promovarea raion in circuitele turistice 2012-2022 46 mln APL II surse atrase valorilor naţionale şi internaţionale umane, organizarea de tîrguri, expoziţii naturale, muzeale, etnografice si culturale; manifestări culturale, valorificarea festivaluri, acţiuni şi campanii APL I Buget local, şi dezvoltarea de promovare integrată a 2012-2022 30 mln APL II surse atrase potenţialului produsului turistic local şi turistic sprijinirea participării la acest tip de manifestări interne şi internaţionale APL I Buget local, promovarea agro-turismului 2012-2022 3 mln APL II surse atrase promovarea traseulului turistic “Inelul spiritual Mateevici” APL I Buget local, 2012-2022 2,5 mln (Căinari-Taraclia – Sălcuţa- APL II surse atrase Zaim-Căuşeni-Hagimus) restabilirea şi amenajarea unei porţiuni a tumulului „Valul lui APL I Buget local, 2014-2020 96 mln Traian” într-un complecx istoric APL II surse atrase

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Surse Perioada de Cost Măsura Acţiuni/proiecte Responsabil potenţiale implementare estimativ, Lei de finanţare conservarea şi promovarea APL I Buget local, monumentului istoric „Biserica 2012-2022 48 mln APL II surse atrase Adormirea Maicii Domnului” acţiuni de conservare a APL I Buget local, „Conacului boieresc” de la 2012-2018 18 mln APL II surse atrase Leuntea realizarea de publicaţii APL I promoţionale şi audio-video (şi Buget local, 2012-2022 APL II 3 mln distribuirea acestora in media surse atrase ONG turistică din intreaga lume)

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

11.4 Obiectiv strategic: Protecţia mediului şi îmbunătăţirea calităţii vieţii

Surse Perioada de Cost Măsura Acţiuni/proiecte Responsabil potenţiale implementare estimativ, Lei de finanţare 4.1. elaborarea a 3 studii de APL II Buget local, Reabilitarea si fezabilitate în domeniul 2013-2015 0,7 mln surse atrase modernizarea mediului infrastructurii dezvoltarea managementului APL I de mediu integrat al deseurilor menajere, APL II Buget local, managementul deseurilor 2012-2022 IMSA 735 mln surse atrase industriale, managementul Căuşeni deseurilor spitaliceşti PPP parteneriat în construirea / APL I reabilitarea unităţilor pentru Buget local, 2013-2018 APL II 6 mln utilizarea cadavrelor animalelor surse atrase

(groape Bekkari, biotermice) construirea şi/sau extinderea, APL I retehnologizarea, reabilitarea şi APL II modernizarea a 30 staţii de Buget local, 2012-2022 APA locali 440 mln epurare / preepurare a apelor surse atrase ÎM Apă-Canal uzate menajere şi / sau PPP industriale APL I reabilitarea, modernizarea şi APL II extinderea infrastructurii de Buget local, 2012-2022 APA locali 130 mln aprovizionare cu apă potabilă surse atrase ÎM Apă-Canal din mediul urban şi rural ONG forarea sondei arteziene, s. APL I Buget local, Sălcuţa Fondul 2012-2013 0,6 mln surse atrase ecologic FEN Moldova naţional

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Surse Perioada de Cost Măsura Acţiuni/proiecte Responsabil potenţiale implementare estimativ, Lei de finanţare construcţia, reabilitarea, APL I, APL II modernizarea şi extinderea APA locali Buget local, 2012-2022 150 mln infrastructurii de canalizare în ÎM Apă-Canal surse atrase 30 localităţi ONG APL I, APL II acţiuni de reabilitare şi APA locali Buget local, amenajare a fîntînilor publice, 2012-2018 13 mln ÎM Apă-Canal surse atrase cişmelelor ONG Deschiderea unui centru regional de monitorizare şi APL I expertiză a calităţii factorilor de Buget local, 2012-2022 APL II 160 mln mediu (aer, apa, sol), inclusiv a surse atrase

poluării fonice şi de reducere a emisiilor atmosferice reconstrucţia ecologică a APL I zonelor degradate în 11 Buget local, 2012-2022 APL II 120 mln localităţi şi protejarea surse atrase ONG patrimoniului natural restabilirea şi regenerarea A.S. Buget local, fâşiilor de pădure şi fâşiilor 2012-2018 Moldsilva 1,2 mln surse atrase forestiere în teritoriu, 103 ha APL I, APL II crearea perdelelor forestiere de A.S. Buget local, protecţie a malurilor râurilor şi 2012-2022 Moldsilva 1,8 mln surse atrase iazurilor, 102 ha APL I, APL II plantarea pe terenuri agricole şi APL I Buget local, 2013-2020 5 mln accidentate a 1000 ha de nuc APL II surse atrase

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Surse Perioada de Cost Măsura Acţiuni/proiecte Responsabil potenţiale implementare estimativ, Lei de finanţare curăţirea şi amenajarea albiei APL I rîului Botna 33 km şi afluienţilor Buget local, 2012-2022 APL II 48 mln lui de pe teritoriul raionului surse atrase ONG conform cerinţelor sanitare implimentarea unor programe APL I, APL II Buget local, 2012-2022 22 mln de desecare a luncii r. Botna ONG surse atrase măsuri ameliorative în lunca r. Botna în hotarele administrativ APL I teritoriale ale satelor Ursoaia, Buget local, 2012-2022 APL II 13 mln Cîrnăţeni, Plop-Ştiubei, surse atrase ONG Chircăieşti; restabilirea staţiilor de pompare deschiderea fabricii de APL I, APL II Buget local, 2013-2018 320 mln prelucrare a deşeurilor PPP surse atrase dotarea cu transport pentru APL I Buget local, evacuarea deşeurilor pentru 2012-2018 33 mln APL II surse atrase fiecare localitate înzestrarea cu recipiente APL I, APL II standardizate pentru colectarea IMSA deşeurilor cu valorificarea pe Buget local, 2012-2022 Căuşeni 35 mln viitor a schemelor de colectare surse atrase ONG selectivă a deşeurilor menajere PPP şi reciclare a lor amenajarea unui poligon pentru APL I, APL II, Buget local, depozitarea deşeurilor la 2014-2022 225 mln ONG, PPP surse atrase standarde europene

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Surse Perioada de Cost Măsura Acţiuni/proiecte Responsabil potenţiale implementare estimativ, Lei de finanţare evaluarea şi valorificarea resurselor naturale din raion APL II, APL I Buget local, 2013-2016 0,5 mln (obiecte acvatice naturale, PPP surse atrase bogăţii subterane, etc.) 4.2. Protecţia elaborarea hărţilor/studiilor de civilă fezabilitate raionale de risc Buget local, pentru alunecări de teren, 2013-2016 APL II 1,5 mln surse atrase inundaţii şi cutremure şi programelor de soluţionare Implementarea proiectelor de APL I Buget local, stopare a zonelor supuse 2013-2018 APL II 1,5 mln surse atrase alunecărilor de teren eroziunilor imbunătăţirea capacităţii de intervenţie in situaţii de urgenţă APL I Buget local, a 5 unităţi specializate din raion 2012-2022 50 mln APL II surse atrase (inclusiv dotarea cu echipamente specifice) amenajarea şi dotarea adăposturilor de protecţie a APL I, APL II Buget local, 2013-2020 43 mln populaţiei în situaţii PPP surse atrase excepţionale, subsoluri publice programe de formare a APL I Buget local, echipelor de salvatori 2012-2018 13,5 mln APL II surse atrase antiincendiari în 27 localităţi realizarea unor sisteme de avertizare-alarmare sonoră a APL I Buget local, 2012-2022 3 mln populaţiei şi a obiectivelor din APL II surse atrase

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Surse Perioada de Cost Măsura Acţiuni/proiecte Responsabil potenţiale implementare estimativ, Lei de finanţare colaborare în realizarea APL I Buget local, lucrărilor de prevenire şi 2012-2022 18 mln APL II surse atrase apărare impotriva inundaţiilor curăţarea şi consolidarea digurior de protecţie, s. APL I Buget local, 2013-2018 16 mln Copanca – Hagimus - APL II surse atrase Chircăieşti construcţia ecluzelor (şliuz) pe digul Copanca, la unirea APL I Buget local, 2014-2020 3 mln Nistrului cu albia veche a APL II surse atrase Nistrului cel Vechi reparaţia a 2 ecluze, s. APL I Buget local, 2013-2020 8 mln Chircăieşti şi a 2-a la r. Martina APL II surse atrase

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

11.5 Obiectiv strategic: Dezvoltarea resurselor umane şi consolidarea capacităţilor administrative

Cost Surse Perioada de Măsura Acţiuni/proiecte Responsabil estimativ, mii potenţiale implementare lei de finanţare stimularea programelor care APL I, APL II Buget local, 5.1. incurajează cariere profesionale 2012-2022 3 mln ONG surse atrase Imbunătăţirea de inalt nivel managerial sistemului de dezvoltarea reţelei de servicii APL I Buget local, formare sociale pentru copiii cu părinţi 2012-2022 APL II 63 mln surse atrase profesională, plecaţi in străinătate ONG inclusiv a dezvoltarea servicului de APL I, APL II Buget local, 2012-2022 15 mln categoriilor asistenţă parental profesionistă ONG surse atrase aflate înfiinţarea a 10 cluburi / centre in situaţii de de zi pentru persoanele cu APL I Buget local, risc necesităţi speciale, inclusiv şi 2012-2022 50 mln APL II surse atrase social pentru activitate specializată de recuperare şi socializare informare/consiliere in rîndul APL I tinerelor şi femeilor vulnerabile Buget local, 2012-2022 APL II 3 mln in vederea prevenirii traficului surse atrase ONG cu fiinţe umane reconstrucţia, dotarea şi menţinerea activităţii Centrului APL I Buget local, de plasament temporar de tip 2012-2022 APL II 10 mln surse atrase familie pentru copiii aflaţi în ONG dificultate „Alter Ego” deschiderea spălătorii publice PPP, ONG Buget local, 2012-2016 1,8 mln pentru persoanele vulnerabile APL I surse atrase

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Cost Surse Perioada de Măsura Acţiuni/proiecte Responsabil estimativ, mii potenţiale implementare lei de finanţare 5.2. Dezvoltarea profesionalizarea resurselor APL I Buget local, 2012-2022 3 mln capacitatii umane in administraţia publică APL II surse atrase administrative suport autorităţilor publice in realizarea a 27 infochioscuri, in APL I Buget local, vederea facilitării comunicării cu 2012-2017 8 mln APL II surse atrase cetăţenii şi a accesului acestora la informaţii publice realizarea de programe de instruire pentru persoanele responsabile de identificarea APL I Buget local, surselor de finantare 2012-2022 APL II 3 mln surse atrase nerambursabilă şi gestionarea ONG eficientă a acestora prin implementarea de proiecte reparaţia sediilor primăriilor şi APL I Buget local, instituţiilor de importanţă 2012-2018 99 mln APL II surse atrase raională, 33 edificii crearea şi dezvoltarea mass APL I Buget local, 2012-2022 6 mln mediei locale APL II surse atrase

derularea de activităţi comune 5.3. Întărirea în cadrul acordurilor de APL I cooperării Buget local, colaborare încheiate cu unităţile 2012-2022 APL II 5 mln transfrontalie surse atrase administrativ-teritoriale din alte ONG re state

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Cost Surse Perioada de Măsura Acţiuni/proiecte Responsabil estimativ, mii potenţiale implementare lei de finanţare solutionarea problemelor de APL I interes comun prin elaborarea şi APL II Buget local, implementarea de proiecte în 2012-2022 6 mln PPP surse atrase cadrul diverselor programe ONG internaţionale colaborare, cooperare în scopul APL I, APL II deschiderii centrului de relaţii Buget local, 2012-2022 PPP 1,5 mln internaţionale şi atragere a surse atrase ONG investiţiilor asocierea şi înfrăţirea cu APL II Buget local, localităţi, regiuni din alte ţări 2012-2022 0,5 mln ONG surse atrase (plata cotizaţiei)

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

12 Coerenţa şi conformitatea cu politicile naţionale şi europene

Relația Uniunea Europeană – Republica Moldova

Asistenţa UE pentru Republica Moldova are un impact în toate sferele vieţii din ţară, fie ajutor în caz de secetă sau inundaţie, reabilitarea drumurilor, accesul populaţiei la apa potabilă, ş.a., cetăţenii republicii fiind beneficiarii finali. În prezent UE îşi îndeplineşte angajamentul de asistență pentru Republica Moldova de „550 milioane de euro pentru perioada 2010-2013, angajament care include 273 de milioane de euro din pachetul bilateral Instrumentul european de vecinătate şi parteneriat”. Astfel Republica Moldova devine unul dintre cei mai mari beneficiari de asistență în general şi cel mai mare beneficiar de asistență per capita din vecinătatea Uniunii Europene.

Parteneriatul Estic

În decembrie 2008, Comisia Europeană a prezentat o propunere pentru crearea Parteneriatul Estic (PE) - o dimensiune specifică de est a Politicilor Europene de Vecinătate pentru menținerea relaţiilor cu Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina.

Obiectivele Parteneriatului estic sunt: 1. Politic şi economic, să apropie ţările partenere de UE. 2. Promovarea securității, stabilității şi a bunei guvernări. 3. Facilitarea parteneriatului între organizaţiile societăţii civile cu guvernele partenere. 4. Încurajarea contactelor între oameni prin liberalizarea regimului de vize pe termen llung, pe bază individuală şi în condiţiile stabilite. 5. Îmbunătăţirea securității energetice. 6. Promovarea reformelor în diverse sectoare şi protecţie a mediului ambiant.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Din grupul celor șase state din Parteneriatul Estic, Republica Moldova are atitudinea cea mai favorabilă față de UE și de asemenea economia cea mai orientată către Uniune. Cel mai important element al cadrului juridic al dialogului Republica Moldova – Uniunea Europeanua instituit prin Parteneriatul Estic îl constituie Acordul de Asociere.

Protocolul Adiţional la Acordul de Parteneriat şi Cooperare UE-Republica Moldova, document semnat în data de 30 septembrie 2010 prin care instituţiilor naţionale din Republica Moldova vor avea posibilititatea să participe la iniţiativele UE. Acestea din urmă vor contribui la promovarea şi implementaterea reformelor în conformitate cu principiile şi valorile europene în multiple domenii (ştiinţă, transport, cultură, mediu, economie, justiţie, sănătate, combaterea corupţiei etc.), vor consolida cadrul instituţional, vor dezvolta cooperarea între parteneri din diverse ţări şi vor facilita schimbul de experienţă şi acumularea de noi practici. Semnarea Protocolului Adiţional la Acordul de Parteneriat şi Cooperare este un pas important în procesul de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Acest Protocol va permite Republicii Moldova să participe la diverse programe şi agenţii comunitare. Aceste programe sînt foarte importante pentru cooperarea RM-UE şi vor fortifica şi mai mult relaţia dintre Moldova şi statele comunitare

Coerenţa şi conformitatea cu politicile naţionale

1. Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020”

La 17.10.2011 a fost validat proiectul Strategiei Naţionale de Dezvoltare “Moldova 2020”, care are ca obiectivul de bază accelerarea creşterii economice şi reducerea sărăciei.

Strategia conţine 7 obiective strategice pe termen lung, dintre care Strategia de Dezvoltare Durabilă a Raionului Căuşeni se regăseşte în următoarele: 1. Racordarea sistemului educaţional la cerinţele pieţei forţei de muncă în scopul sporirii productivităţii forţei de muncă şi majorării ratei de ocupare în economie.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

2. Investiţii publice în infrastructura de drumuri naţionale şi locale în scopul diminuării cheltuielilor de transport şi sporirii vitezei de acces. 3. Ameliorarea climatului de afaceri prin optimizarea cadrului de reglementare şi prin aplicarea tehnologiilor informaţionale în serviciile publice destinate mediului de afaceri şi cetăţenilor. 4. Diminuarea consumului de energie prin sporirea eficienţei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie.

2. Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare 2011-2014

Viziunea strategică a programului o constituie creşterea bunăstării populaţiei, care se va axa pe două obiective majore ale Guvernului:  creşterea nivelului de trai al cetăţenilor;  integrarea europeană.

Astfel de acţiuni ca protecţia socială a cetăţenilor, dezvoltarea economiei, creşterea numărului locurilor de muncă, dezvoltarea relaţiilor cu partenerii externi, atragerea investiţiilor, şi alte acţiuni care au ca finalitate o viaţă mai bună pentru populația din raionul Căuşeni se regăsesc în Planul strategic de acţiuni Căuşeni.

Priorități și programe la nivel sectorial

1. Agricultură : Priorităţile strategice pentru activităţile Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova în anii 2011 – 2015

În următorii ani, Ministerul Agriculturii își propune să susţină în dezvoltarea utilizării materiilor prime agricole pentru producerea de energie. Pe baza experienţei din multe ţări europene, Republica Moldova, își propune să dezvolte această direcţie prin care agricultorii pot utiliza produsele de origine vegetală şi animală

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

în scopuri energetice, iar întreprinderile nou-formate de prelucrare a acestor materii prime pentru producerea de energie curată, verde. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova a adoptat următoarele priorităţi pe termen mediu, care se regăsesc şi în Planul strategic de acţiuni Căuşeni:  siguranţa alimentelor;  restructurarea şi modernizarea sectorului vitivinicol;  susţinerea dezvoltării unei infrastructuri de piaţă moderne;  implementarea agriculturii conservative;  dezvoltarea sectorului de producere a cărnii şi laptelui;  susţinerea dezvoltării producţiei de energie regenerabilă din deşeuri agricole.

2. Economie: Programul de Dezvoltare Strategică al Ministerului Economiei pentru perioada 2012-2014

Ministerului Economiei are misiunea de a promovar creşterea economică calitativă şi durabilă pentru asigurarea prosperităţii tuturor cetăţenilor Republicii Moldova. Ministerul Economiei a identificat următoarele priorităţi pe termen mediu, care se regăsesc şi în Planul strategic de acţiuni Căuşeni:  sporirea competitivităţii economiei;  cooperarea economică cu Uniunea Europeană;  eliminarea constrîngerilor de ordin administrativ pentru mediul de afaceri;  promovarea exporturilor şi atragerea investiţiilor;  asigurarea dezvoltării IMM şi facilitarea accesului la finanţe;  asigurarea securităţii energetice şi promovarea eficienţei energetice în sectoarele economiei;  dezvoltarea unui sector industrial al economiei bazat pe tehnologii avansate, eficient şi competitiv, racordat la standardele europene;  valorificarea mecanismului de parteneriat public-privat.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

3. Educație

Prin Programul de Dezvoltare Strategică pentru perioada 2012-2014, Ministerul Educației a identificat priorităţi pe termen mediu în domeniul său de activitate, care se regăsesc şi în Planul strategic de acţiuni Căuşeni, după cum urmează:  asigurarea condiţiilor necesare/optime pentru extinderea accesului la educaţie de bază;  implementarea Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţionale în educaţie.

4. Afaceri Interne

Prin Programul de Dezvoltare Strategică pentru perioada 2012-2014, Ministerul Afacerilor Interne a identificat priorităţi pe termen mediu în domeniul său de activitate, care se regăsesc şi în Planul strategic de acţiuni Căuşeni, după cum urmează:  sporirea eforturilor de prevenire şi combatere a factorilor criminogeni;  implementarea sistemelor automatizate pentru prestarea serviciilor electronice cetăţenilor şi reducerea factorului uman;  dezvoltarea capacităţilor de asigurare şi restabilire a ordinii publice.

5. Mediu

Prin Programul de Dezvoltare Strategică pentru perioada 2012-2014, Ministerul Mediului a identificat priorităţi pe termen mediu în domeniul său de activitate, care se regăsesc şi în Planul strategic de acţiuni Căuşeni, după cum urmează:  utilizarea durabilă a resurselor naturale, armonizat la legislaţia şi standardele UE în domeniu;  asigurarea prevenirii poluării mediului înconjurător şi reducerii impactului negativ al activităţii economice asupra mediului, resurselor naturale şi sănătăţii populaţiei prin integrarea cerinţelor de protecţie a mediului în politicile sectoriale ale economiei naţionale;  asigurarea accesului populaţiei la surse sigure de apă şi sisteme de canalizare îmbunătăţite;

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

 îmbunătăţirea sistemului de gestionare a deşeurilor, substanţelor chimice toxice, inclusiv prin crearea infrastructurii de colectare, depozitare şi de prelucrare/distrugere a lor ;  creşterea gradului de împădurire, inclusiv prin împădurirea terenurilor agricole degradate;  extinderea şi dezvoltarea ariilor naturale protejate de stat, asigurarea protecţiei şi conservării biodiversităţii;  asigurarea gestionării, asanării şi protejării fondului acvatic;  promovarea energiei regenerabile în baza biomasei, energiei solare şi eoliene;  reducerea riscurilor şi protecţia împotriva dezastrelor naturale;  creşterea nivelului de informare, educaţie şi cultură ecologică a cetăţenilor prin promovarea campaniilor şi acţiunilor naţionale de educare şi sensibilizare pentru ecologie şi dezvoltare durabilă.

6. Cultură

Ministerul Culturii, în conformitate cu actele legislative şi normative, este responsabil de elaborarea şi promovarea politicilor în domenii precum: învăţămîntul artistic şi industrii culturale, patrimoniu cultural, arta populară, meşteşuguri artistice (artizanat), activitatea artistică de amatori. Prin Programul de Dezvoltare Strategică pentru perioada 2012-2014, Ministerul Culturii a identificat priorităţi pe termen mediu în domeniul său de activitate, care se regăsesc şi în Planul strategic de acţiuni Căuşeni, după cum urmează:  dezvoltarea culturii;  salvgardarea patrimoniului şi asigurarea accesului larg a cetăţenilor la valorile culturale;  promovarea valorilor culturale naţionale ca parte componentă a patrimoniului cultural european.

7. Protecţie socială

Prin Programul de Dezvoltare Strategică pentru perioada 2012-2014, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a identificat priorităţi pe termen mediu în domeniul său de activitate, care se regăsesc şi în Planul strategic de acţiuni Căuşeni, după cum urmează:

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

1. sporirea niveluilui de protecţie socială a persoanelor asigurate; 2. susţinerea adecvată a persoanelor vulnerabulie prin direcţionarea eficientă a asistenţei sociale şi prevenirea excluziunii sociale; 3. asigurarea accesului populaţiei la servicii sociale de calitate; 4. asigurarea incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi; 5. creşterea calităţii vieţii familiilor cu copii şi copiilor aflaţi în dificultate prin asigurarea unui mediu protector familial; 6. promovarea egalităţii şanselor pe plan politic şi social-economic prin asigurarea afirmării femeilor.

8. Tineret și Sport

Prin Programul de Dezvoltare Strategică pentru perioada 2012-2014, Ministerul Tineretului şi Sportului a identificat prioritatea pe termen mediu în domeniul său de activitate, care se regăsesc şi în Planul strategic de acţiuni Căuşeni, și anume crearea condiţiilor optime în vederea perfecţionării, dezvoltării şi funcţionării sistemului de cultură fizică şi sport şi promovarea unui mod de viaţă sănătos.

9. Transporturi

Prin Programul de Dezvoltare Strategică pentru perioada 2012-2014, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor a identificat priorităţi pe termen mediu în domeniul său de activitate, care se regăsesc şi în Planul strategic de acţiuni Căuşeni, după cum urmează:  gestionarea responsabilă şi eficientă a sistemului de transport, dezvoltarea şi modernizarea transportului de mărfuri şi pasageri conform standardelor europene;  asigurarea procesului de integrare europeană şi implementarea standardelor UE în domeniul transporturilor şi infrastructurii drumurilor.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

10. Tehnlogica Informaţie

Prin Programul de Dezvoltare Strategică pentru perioada 2012-2014, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor a identificat priorităţi pe termen mediu în domeniul său de activitate, care se regăsesc şi în Planul strategic de acţiuni Căuşeni, după cum urmează:  economie bazată pe infrastructura tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor modernă;  tehnologiile informaţiei şi comunicaţiile accesibile tuturor cetăţenilor.

11. Sănătate

Prin implementarea Strategiei de Dezvoltare a Sistemului de Sănătate, Ministerul Sănătăţii îşi propune crearea unui sistem de sanătate care să asigure:  accesul populatiei la servicii de sanatate;  servicii de sanatate de calitate, la cel mai bun raport cost-calitate. Obiectivele date se regăsesc şi în Planul strategic de acţiuni Căuşeni.

Strategia de Dezvoltare Durabilă a raionului Căuşeni de asemenea se incadrează in obiectivele urmatoarelor documente de programare elaborate la nivel national:

1. Programul Naţional pentru Eficienţă Energetică 2011-2020 2. Programul naţional de asigurare a securităţii ecologice pentru anii 2007-2015 3. Programul Naţional "Satul Moldovenesc" (2005-2015) 4. Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020 5. Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova în anii 2003-2015 6. Strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015 7. Strategia de dezvoltare a societăţii civile 2012-2015

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Contextul regional – Regiunea de Dezvoltare Sud

Din componenţa Regiunii de Dezvoltare Sud fac parte 8 raioane ale Republicii Moldova: Cimişlia, Leova, Cantemir, Basarabeasca, Cahul, Căuşeni, Ştefan Vodă, Taraclia.

Strategia de Dezvoltare Regională Sud a fost revizuită în anul 2012. Au fost identificate 3 priorităţi de activitate pentru implementarea obiectivelor Strategiei, fiecare din măsurile preconizate se regăsesc şi în Planul strategic de acţiuni Căuşeni:

1. Reabilitarea infrastructurii fizice

Măsura 1.1. Reabilitarea, modernizarea şi extinderea sistemelor de aprovizionare cu apă şi canalizare. Măsura 1.2. Construcţia, reabilitarea şi modernizarea drumurilor regionale şi a drumurilor locale. Măsura 1.3. Reabilitarea căilor de acces spre punctele de trecere a frontierei. Măsura 1.4. Sporirea eficienței energetice a clădirilor publice.

2. Diversificarea economiei şi susţinerea dezvoltării sectorului privat

Măsura 2.1. Dezvoltarea infrastructurii de afaceri prin crearea și consolidarea incubatoarelor de afaceri, centrelor de consultanță și dezvoltare a afacerilor, centrelor regionale de expoziție, parcurilor industriale. Măsura 2.2. Dezvoltarea infrastructurii de colectare, prelucrare, păstrare și comercializare a producției. Măsura 2.3. Susținerea adaptabilității forței de muncă la cererile actuale ale pieții. Măsura 2.4. Sporirea capacității de cooperare la nivel regional a producătorilor și promovarea produselor lor pe piețele externe. Măsura 2.5. Dezvoltarea capacităţilor de antreprenoriat şi susţinerea în iniţierea afacerilor. Măsura 2.6. Promovarea eficienţei energetice în sectorul de afaceri.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

3. Îmbunătăţirea factorilor de mediu şi a atractivităţii turistice

Măsura 3.1 Sporirea securității ecologice în regiune, prin promovarea activităților de stopare a degradării solurilor și elaborarea unor programe de anticipare și răspuns la stările extreme de vreme. Măsura 3.2 Gestionarea eficientă a deșeurilor prin dezvoltarea sistemelor demanagement integrat al deșeurilor solide. Măsura 3.3 Crearea, modernizarea şi reabilitarea infrastructurii turistice şi culturale. Măsura 3.4 Promovarea RDS ca destinaţie turistică şi suport pentru stabilirea parteneriatelor în sectorul turistic. Măsura 3.5 Promovarea utilizării resurselor de energie regenerabilă.

Coerenţa şi conformitatea cu programele raionale şi locale

1. Strategia de Tineret, Raionul Căușeni, 2013-2017 2. Planul Strategic de tratare şi prevenire a riscurilor de corupţie Consiliul Raional Căuşeni, perioada 2013 - 2015 3. Strategia de Dezvoltare Durabilă a Localităţilor din Zona de Securitate Căuşeni 4. 27 Strategii de Dezvoltare Durabilă Locală (din Raionul Căuşeni)

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Anexe

Anexa 1

Lista ONG-urilor din raionul Căuşeni

Nr Localitate Denumirea organizaţiei Scopul ONG 1. Baccealia AO „Fenix-21” Asigurarea condiţiilor instructiv-educative în şcoală 2. APP Implicarea părinţilor şi profesorilor în asigurarea Baimaclia condiţiilor de învăţămînt pentru copii 3. Baimaclia AO „Strop de rouă” Dezvoltarea localităţii sub diferite aspecte 4. AO „Renaşterea” Asigurarea localităţii cu gaze naturale şi apă Baimaclia potabilă 5. APP „V. Harnaj” Implicarea părinţilor şi profesorilor în asigurarea Baimaclia condiţiilor de învăţămînt pentru copii 6. APP „Speranţa Căinari” Asigurarea durabilităţii liceului, susţinerea elevilor Căinari dotaţi 7. Căinari AO „Amicul” Prevenirea abuzului faţă de copii 8. Căinari AO „Şansa” Organizarea odihnei pentru tineret 9. AO „Sanreleco” Promovarea unui mod sănătos de viaţă, protejarea Căinari mediului ambiant 10. Căinari AO „CARITAS-SCOP” Educarea şi promovarea unui mod sănătos de viaţă 11. Clubul sportiv de arte Promovarea unui stil de viaţă sănătos prin Căinari marţiale „ANACONDA practicarea actelor marţiale 12. AO „Viitorul Căinari” Promovarea unor programe de dezvoltare socio- Căinari economică a oraşului. 13. Căinari AO „Consult-Inform Agro” Informare şi consultanţă în domeniul agriculturii.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

14. Centrul Informaţional Sprijinirea dezvoltării informaţionale în toate Căuşeni Tighina sferele de activitate, transparenţă şi accesul la informaţii locale, naţionale. 15. AO Centrul Regional pentru Consolidarea eforturilor de nivel local, naţional şi Femei “Eva” internaţional în promovarea democratică a tuturor Căuşeni categoriilor de femei din regiunea Căuşeni şi implicarea acestora în viaţa social-economică locală. 16. Consiliul Judeţean de Dezvoltarea sectorului asociativ de tineret, Căuşeni Tineret Tighina reprezentarea organizaţiilor de tineret la nivel local, naţional şi internaţional 17. Asociaţia Psihologilor Asistenţă psihologică Căuşeni Tighina 18. Asociaţia Regională a Dezvoltarea apiculturii în Sud Estul Republicii Căuşeni Apicultorilor „V. HARNAJ” Moldova. 19. Clubul Ecologic „Arca lui Ameliorarea situaţiei ecologice din raion; Căuşeni Noe” dezvoltarea şi propagarea culturii ecologice, studierea şi protecţia naturii. 20. AO „Centrul pentru Promovarea voluntariatului în rîndurile tinerilor şi Voluntariat Tighina” implicarea acestora la soluţionarea problemelor de Căuşeni ordin social, civic, cultural, tineret, sănătate, protecţia mediului. 21. Centrul regional Ecologic Menţinerea ecilibrului ecologic fondului genetic şi Căuşeni „OIKOS” biodiversităţii în regiunea Căuşeni. 22. Căuşeni AO „Grocus” Ecologie 23. AO „Service - Agroinform” Asistenţă informaţională şi consultanţă în Căuşeni agricultură.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

24. AO Performanţa implicarea, promovarea şi dezvoltarea femeii în Căuşeni afaceri din raionul Căuşeni. 25. AO „Centrul de bussines, Asistenţă informaţional - consultativă a fermierilor. Căuşeni Informaţii şi Marketing Dezvoltarea condiţiilor pentru un sector Căuşeni” agroindustrial stabil şi rentabil în raionul Căuşeni. 26. AO „Centrul de asistenţă Promovarea, protejarea şi susţinerea ÎMM în Căuşeni informaţional consultativă” diferite faze de dezvoltare şi reprezentarea acestora la nivel local şi naţional. 27. Centrul pentru Asistenţă şi Asistenţă consultativă şi de instruire în domeniul Căuşeni dezvoltarea businessului businessului pentru agenţii micului business. mic şi mijlociu 28. Asociaţia „Europa Nova” Formarea şi consolidarea unui climat democratic, Căuşeni integrarea în structurile europene 29. Asociaţia Producătorilor Asistenţă în agricultură. Căuşeni Agricoli „Agro Căuşeni” 30. Centrul de Tineret Căuşeni Promovarea intereselor tinerii generaţii în or. Căuşeni Căuşeni. 31. AO „Femeia în ajutorul Promovarea, protejarea şi susţinerea tuturor femeii ” categoriilor de femei din judeţul Tighina şi Căuşeni reprezentarea acestora la nivel judeţean, naţional şi internaţional 32. AO „Asociaţia medicală Promovarea modului sănătos de viaţă , educaţia Căuşeni Judeţeană Esculap” sanitară a populaţiei, facilitarea accesului la informaţie şi educaţie a populaţiei. 33. Căuşeni AO „Cu găndul la viitor” Ocrotirea sănătăţii populaţiei 34. C-ul de cultură şi A-ă Realizarea prevederilor legislaţiei lingvistice, la Căuşeni Didactică „Casa Limbii extinderea ariei de utilizare a limbii de stat. Romăne”

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

35. Asociaţia „StopHacker” Promovarea tehnologiilor informaţoinale şi Căuşeni protejarea informaţiei electronice 36. Căuşeni „Obşina Rosian” Asistenţă didactică, iluminare culturală 37. Centrul de drept din Apărarea drepturilor omului Căuşeni Căuşeni 38. Filiala Căuşeni a Realizarea, apărarea drepturilor civile economice Comunităţii Republicane a sociale ale cetăţenilor , combaterea sărăciei la Căuşeni Nemţilor din RM nivel de comunitate locală prin elaborarea programelor de asistenţă economică şi socială. 39. Centrul de Tineret „Genius Promovarea aspiraţiilor tinerii generaţii în or. Căuşeni Grup” Căuşeni 40. AO „Millenium” Elaborarea şi realizarea programelor care vor contribui la dezvoltarea tinerilor, ajutîndu-i să Căuşeni realizeze plenar posibilităţile lor fizice,intelectuale,sociale şi spirituale ca buni cetăţeni şi membri ai comunităţilor. 41. AO „Ius Iuventa” Realizarea şi apărarea drepturilor civile, economice, culturale şi cociale a tinerilor, Căuşeni acordarea asistenţei informaţionale şi instruirea juridică a tinerilor 42. ONG „Cultura Lex” Promovarea diferitor forme de protecţie a Căuşeni drepturilor omului, acordarea asistenţei juridice şi protecţiei sociale).

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

43. AO „Centrul veteranilor Solidarizarea participanţilor la conflictele militare războiului din Afganistan” din Afganistan şi Transnistria în folosirea potenţialului creativ şi intelectual în viaţa socială, economică, culturală, în elaborarea şi Căuşeni implementarea strategiilor pentru asigurarea unei existenţe demne în societate. Apărarea intereselor participanţilor conflictelor militare pe plan local, naţional şi internaţional. 44. Organizaţia raională Acordarea ajutorului personal ce au suferit în urma Căuşeni Căuşeni a societăţii catastrofei de la Cernobîl şi altor accidente „Cernobîl” din Moldova atomice. 45. Organizaţia veteranilor de Protejarea drepturilor şi libertăţilor oamenilor de război şi al muncii din vîrstă înaintată ameliorarea stării materiale ale Căuşeni raionul Căuşeni persoanelor de vîrstă înaintată stabilirea relaţiilor de prietenie întru toţi veteranii. 46. Organizaţia Teritorială Lupta pentru drepturile constituţionale, apărarea Căuşeni pentru Tineret UTCM intereselor tineretului. 47. C-trul a copiilor în Promovarea, îngrijirea şi susţinerea copiilor Căuşeni dificultate de resocializare delicvenţi din raionul Cauşeni. 7 proiecte realizate „Alter Ego” 48. Soluţionarea problemelor ecologice pe plan local, Căuşeni AO CROCUS” naţional şi internaţional 49. Centrul pentru Dezvoltarea Dezvoltarea relaţiilor internaţionale în or. Căuşeni. Căuşeni Relaţiilor Internaţionale 50. APP de la liceul „A. Susţinerea materială a procesului educaţional Căuşeni Mateevici” 51. Căuşeni AO „Evrica-D.C” Învăţămînt

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

52. Federaţia de Fotbal a j-lui Sport Căuşeni Tighina 53. Asociaţia Euro-Invest Promovarea valorilor civile Căuşeni Căuşeni 54. AO a producătorilor de Apărarea drepturilor proprietarilor de pămînt care Căuşeni culturi nucifere din r. practică activitate în domeniul nucifer Căuşeni 55. Căuşeni Asociaţia ProSudEst Apărarea drepturilor cetăţenilor 56. AO a veteranilor „Sf. Apărarea drepturilor participanţilor la acţiunile de Căuşeni Gheorghe Biruitorul” luptă pentru apărarea integrităţii şi independenţei RM 57. Clubul veteranilor sportului Dezvoltarea mişcării sportive.Acordarea ajutorului Căuşeni din mun. Căuşeni veteranilor sportului. 58. Federaţia judeţeană de Studierea teoretică şi practică de către membrii ei lupte Tighina a luptelor Greco-române şi libere. Perfecţionarea Căuşeni meseriei sportive, răspîndirea luptelor în rîndurile populaţiei RM. 59. AO Clubul sportiv de Judo Promovarea probei de sport „Judo” între copii şi „Olimp” tineret în Căuşeni. Perfecţionarea tehnică şi tactucă a procedeelor de Judo, pregătirea Căuşeni sportivilor de performanţă pentru lotul naţional al RM. Dezvoltarea fizică generală, intelectuală şi spirituală a tinerei generaţii, propagarea unui mod sănătos de viaţă. 60. Chircăieşti ONG „Danchir” Asigurarea localităţii cu apă potabilă 61. Chircăieşti ONG „Edelvais” Educarea tinerii generaţii 62. Chircăieşti ONG „TERRA” Dezvoltarea socio – economica locala

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

63. Asociaţia Părinţilor şi Asigurarea condiţiilor instructiv-educative în liceu Chircăieşti pedagogilor 64. APP Implicarea părinţilor şi profesorilor în asigurarea Chircăieştii Noi condiţiilor de învăţămînt pentru copii. 65. APP Speranţa Crearea condiţiilor adecvate pentru desfăşurarea Cîrnăţeni Nr.0268340 procesului instructiv-educativ 66. AO „Pro Speranţă” Consolidarea eforturilor părinţilor şi pedagogilor Cîrnăţeni pentru rezolvarea problemelor şcolii 67. APP „Avîntul” Implicarea părinţilor şi profesorilor în asigurarea Cîrnăţenii Noi condiţiilor de învăţămînt pentru copii 68. AO „Traian” Reparaţia apeductului şi aprovizionarea cu apă Cîrnăţenii Noi potabilă a satului 69. Cîrnăţenii Noi AO Speranţa Promovarea femeilor în businessul rural. 70. APP „VALUL LUI TRAIAN” Consolidarea eforturilor părinţilor şi pedagogilor Ciufleşti pentru rezolvarea problemelor şcolii 71. Copanca AO Speranţa Părinţilor şi pedagogilor. 72. Asociaţia de orientare Pregătirea sportivilor de înaltă peformanţă, sportivă din raionul Căuşeni participarea la campionate sportive naţionale Copanca stabilirea relaţiilor de colaborare cu organizaţii neguvernamentale naţionale. 73. Centru de Dezvoltare Informarea şi dezvoltarea satului Caşcalia în Coşcalia Durabilă “Caşcalia” diferite domenii. 74. APP „Viitorul Coşcalia” Asigurarea durabilităţii gimnaziului, susţinerea Coşcalia elevilor dotaţi. 75. Fîrlădeni AO Viitorul Părinţilor şi pedagogilor. 76. Fîrlădeni AO Speranţa Părinţilor şi pedagogilor.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

77. Centrul de dezvoltare locală Informarea şi implicarea populaţiei în dezvoltarea Fîrlădeni Fîrladeni locală în toate domeniile de activitate în satul Fîrlădeni 78. APP „Speranţa” Implicarea părinţilor şi profesorilor în asigurarea Grădiniţa condiţiilor de învăţămînt pentru copii. 79. Grădiniţa AO „Vozrojdenie” Asigurarea localităţii cu gaze naturale 80. Grigorievca „Obşina Rosian” Susţinerea şi promovarea comunităţii de etnie rusă 81. AO „Mria” Promovarea culturii, tradiţiilor ucrainene şi Grigorievca susţinerea cetăţenilor de etnie ucraineană 82. Organizaţia pentru tineret Promovarea culturală a tinerilor. Grigorievca „100 pudov” 83. APP “IOAN VODĂ” Consolidarea eforturilor părinţilor şi pedagogilor Hagimus pentru rezolvarea problemelor şcolii. 84. Hagimus AO „Handbal Hagimus” Sportul, dezvoltarea handbal-ului 85. Centrul de dezvoltare locală Informarea şi dezvoltarea satului Opaci în diferite Opaci domenii 86. Opaci APP Asociaţia părinţilor şi pedagogilor 87. Pervomaisc AO „Succes” Părinţilor şi pedagogilor 88. Pervomaisc AO Sozidanie Părinţilor şi pedagogilor. 89. Pervomaisc Russcaia obşcina Susţinerea şi promovarea comunităţii de etnie rusă 90. AO „CONCUR” Asigurarea localităţii cu apă potabilă. Pervomaisc

91. Pervomaisc AO Viitorul Surchiceni 92. Pervomaisc Ementali Construcţia apeductului 93. AO “PLOP-ŞTIUBEI” Asigurarea condiţiilor instructiv-educative în Plop-Ştiubei şcoală.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

94. Asociaţia Utilizatorilor de Gazificarea satului şi asigurarea localităţii cu gaze Săiţi gaze naturale şi apă naturale. 95. AO „Împreună salvaţi Consolidarea eforturilor părinţilor şi pedagogilor Săiţi copilul” pentru rezolvarea problemelor şcolii 96. ViGimSăl Asigurarea durabilităţii gimnaziului, susţinerea Sălcuţa elevilor dotaţi 97. AO Demo ad litteram Promovarea valorilor democratice, sporirea Sălcuţa nivelului de bunăstare şi echitate socială a populaţiei 98. AO “Societatea - 9” Informarea şi dezvoltarea satului Sălcuţa în diferite Sălcuţa domenii 99. Centru de educaţie Educaţia tinerei generaţii în spiritul valorilor Sălcuţa „Viitorul” democratice 100. Sălcuţa Vernisaj Activităţi pentru tineret 101. AO Meşterul Manole Asigurarea durabilităţii liceului, susţinerea elevilor Sălcuţa dotaţi 102. Tănătari AO „Viitorul” Părinţilor şi pedagogilor. 103. AO „Spectru” Organizarea activităţii culturale a tineretului. Organizarea intîlnirilor, discuţiilor în cadrul Tănătari cluburilor pe interese. Organizarea activităţii sportive a tinerilor. 104. Tănătari AO ProSan Promovarea modului sănătos de viaţă 105. Tănătari ASTRA Valul lui Traian Activităţi culturale 106. AO „Caritate” Promovarea , dezvoltarea social – economică a Tănătari localităţii. 107. Centrul de dezv locală Informarea şi dezvoltarea satului Tănătari în Tănătarii Noi „Avante” diferite domenii.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

108. AO Lăstărel” Crearea condiţiilor adecvate pentru desfăşurarea Taraclia procesului instructiv-educativ al copiilor din grădiniţă 109. APP Speranţa Asigurarea durabilităţii liceului, susţinerea elevilor Taraclia dotaţi. 110. AO Viitorul copiilor Capacităţile profesioniştilor care lucreză cu tinerii Taraclia noştri.Vicon prin oferirea accesului la informaţii , consultanţă şi asistenţă. 111. Centrul Porumbelul Informarea, mobilizarea şi implicarea copiilor şi Tocuz tinerilor din satul Tocuz în soluţionarea problemelor de interes public. 112. AO „Dezvoltarea social- Dezvoltarea social-economică a satului. Tocuz economică a s. Tocuz” 113. APP „Victora” Asigurarea durabilităţii gimnaziului, susţinerea Tocuz elevilor dotaţi. 114. AO Prometeu Conlucrare obştească cu pensionarii, invalizii tineretul, copii cu dezabilităţi în direcţia îmbunătăţirii vieţii social-culturale de Tocuz trai; atragerea populaţiei la îndeplinirea programului „dezvoltarea satului moldovenesc” 115. AO ”SPERANŢA” Crearea condiţiilor adecvate pentru desfăşurarea Ucrainca procesului instructiv-educativ în grădiniţă. 116. AO „Dezvoltrea socială şi Dezvoltarea socială şi economică a comunei Ucrainca economică a com. Ucrainca. Ucrainca” 117. APP „Progressus-S” Consolidarea eforturilor părinţilor şi pedagogilor Ucrainca pentru rezolvarea problemelor şcolii.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

118. Ursoaia Centrul Tineretului Spectru Programe pentru tineret 119. ONG Izvoraş Asigurarea condiţiilor instructiv-educative în Ursoaia grădiniţă 120. Asociaţia Teritotorială a Protejarea drepturilor primarilor împotriva Ursoaia Primarilor din raionul abuzurilor din partea organilor centrale de Căuşeni administrare. 121. AO „GEST” Dezvoltarea economică, socială şi culturală a Ursoaia localităţii 122. ONG „Provincia” Informarea şi implicarea populaţiei în dezvoltarea Ursoaia locală a tuturor domeniilor de activitate în satul Ursoaia 123. ONG Efect-u Consolidarea eforturilor părinţilor şi pedagogilor pt Ursoaia realizarea problemelor şcolii 124. ONG „Viitorul” Consolidarea eforturilor părinţilor şi pedagogilor Zaim pentru rezolvarea problemelor şcolii 125. Zaim APP „Minerva” Părinţilor şi pedagogilor

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Anexa 2

Investiţii atrase în raion în perioada 2009 - 2011

Nr Localitate Denumirea Costul Sursele de finanţare Etapa de a proiectului proiectului, impleme lei ntare 1. Leuntea Reparaţia apeductului 850 mii FISM pînă la 700 mii lei Concurs Contribuţia comunităţii 32 mii lei 2. Opaci Reparaţia grădiniţei de 1.200 mii FISM copii Bugetul raional Contribuţia comunităţii 28 mii lei 3. Săiţi Reparaţia gimnaziului 1.044 mii FISM din localitate Bugetul raional Contribuţia comunităţii 31 mii lei 4. Sălcuţa Reparaţia grădiniţei de 1.250 mii FISM copii Bugetul raional Contribuţia comunităţii 33 mii lei 5. Tănătari Reparaţia casei de 1.073 mii FISM In concurs cultură Bugetul raional Contribuţia comunităţii 32 mii lei 6. Ucrainca Reparaţia grădiniţei de 1.100 mii FISM copii Bugetul raional Contribuţia comunităţii 33 mii lei 7. Ursoaia Reparaţia apeductului 915 mii FISM 700 mii lei Contribuţia comunităţii 215 mii lei

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

8. Căuşeni Consolidarea cooperării 21.191.456 Fondul naţional de Dezvoltare regionale între raioanele Regională Căuşeni, Cimişlia, Contribuţia Consiliului Raional Ştefan Vodă şi prestarea serviciilor în cadrul turismului sportiv prin edificarea Centrului de Tineret şi Sport în oraşul Căuşeni

9. Ciufleşti Aprovizonarea populaţiei 200 mii Fondul Ecologic Naţional cu apă potabilă 10. Hagimus Aprovizionarea cu apă a 1.800 mii Programul Naţiunilor Unite unui sector locativ 11. Baccealia Crearea centrului de 2.860 mii FISM asistenţă socială a Bugetul local – 4,1 mii lei persoanelor în dificultate Bugetul raional 77 mii lei Contribuţia comunităţii 5 mii lei 12. Baccealia Asigurarea cetăţenilor 2.400 mii Fondul ecologic naţional 1873 cu apă potabilă şi Bugetul local 177 mii lei canalizare Contribuţia comunităţii 400 mii lei 13. Baccealia Amenajarea terenului 40 mii Centrul Parteneriat pentru Proiect aferent grădiniţei de Dezvoltare finalizat copii Consiliul local 4mii lei Contribuţia comunităţii 2 mii lei 14. Baccealia Amenajarea a trei 30 mii Clubul Sorooptimist 24 mii lei fântâni de mină Consiliul comunal 3 mii lei

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

15. Chircăieşti Crearea centrului de 1.890 mii FISM 1680 mii lei asistenţă socială a Bugetul raional 120 mii lei persoanelor în dificultate 16. Chircăieşti Utilarea cantinei şcolare 42 mii Centrul parteneriat pentru Dezvoltare 34 mii lei Proiect Contribuţia comunităţii 8 mii lei finalizat 17. Chircăieştii Reparaţia capitală a 970 mi FISM 800 mii lei Noi apeductului Bugetul raional 98 mii lei şi construcţia sistemului Contribuţia comunităţii 125 mii lei de canalizare 18. Cîrnăţenii Reparaţia capitală a 3.000 mii FISM 2000 mii lei Noi grădiniţei de copii Bugetul local 300 mii lei Proiect Bugetul raional 700 mii lei finalizat

19. Cîrnăţenii Amenajarea unui spaţiu 41 mii Centrul parteneriat pentru Noi de agrement în centrul dezvoltare 34 mii lei satului Bugetul local 5 mii lei Contribuţia comunităţii 20. Căinari Crearea centrului 50 mii Centrul parteneriat pentru Proiect metodic în dezvoltare finalizat grădiniţa de copii nr. 1 21. Căinari Reparaţia capitală a 2.700 mii FISM 2000 mii lei Colectarea grădiniţelor de copii din Bugetul raional 500 mii lei contribuţie oraş Contribuţia comunităţii 200 mii lei i, proiectare a lucrărilor

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

22. Hagimul Reparaţia grădiniţei de 1.800 mii PNUD Moldova 1400 mii lei Realizarea copii Fondul Ecologic Naţional 280 mii lucrărilor lei Consiliul local 30 mii lei Consiliul raional 40 miilei 23. Hagimus Amenajarea stadionului 115 mii PNUD 100 mii lei Consiliul local 15 mii lei 24. Fîrlădeni Reparaţia capitală a 870 mii Fondul ecologic naţional Etapa de fântânei arteziene nr. Organizaţie religioasă din SUA finalizare 2718 şi a apeductului 25. Fîrlădeni Reparaţia grădiniţei de 1.500 mii PNUD Moldova Etapa copii Bugetul raional 200 mii lei iniţială de implement are 26. Cîrnăţeni Amenajarea sălii de 50 mii Centrul parteneriat pentru Proiect citire şi completare dezvoltare finalizat bibliotecii liceului cu fond de carte 27. Coşcalia Reparaţia şi utilarea sălii 42 mii Centrul parteneriat pentru Proiect sportive a grădiniţei de dezvoltare finalizat copii 28. Copanca Reparaţi apeductului din 930 mii FISM Etapa localitate Bugetul local 125 mii lei iniţială 29. Opaci Reparaţia apeductului şi 930 mii FISM construcţia sistemului Bugetul raional de canalizare

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

30. Opaci Reparaţia fântânei 45 mii Centrul parteneriat pentru arteziene şi amenajarea dezvoltare cantinei şcolare Bugetul local Contribuţia comunităţii 31. Sălcuţa Reparaţia sistemului de 38 mii Centrul parteneriat pentru Finalizat canalizare din liceul dezvoltare Meşterul Manole Contribuţia comunităţii 4 mii lei 32. Surchiceni Amenajarea parcului din 130 mii Fondul Ecologic Naţional 85 mii lei centrul satului Centrul parteneriat pentru dezvoltare 34 mii lei Contribuţia comunităţii 10 mii lei bani şi muncă 33. Tănătarii Reparaţia apeductului şi 1.600 mii FISM 1300 mii lei Realizarea Noi a sistemului de Bugetul local 32 mii lei lucrărilor canalizare Bugetul raional 100 mii lei Contribuţia comunităţii 200 mii lei 34. Tocuz Reparaţia capitală a 13.000 mii FISM apeductului şi Bugetul raional construcţia unei porţiuni Contribuţia comunităţii 125 mii lei a sistemului de canalizare 35. Ucrainca Crearea centrului 45 mii Centrul parteneriat pentru informaţional comunitar dezvoltare 36. Zaim Crearea centrului de Centrul parteneriat pentru asistenţă psihologică în dezvoltare liceul teoretic Zaim

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

37. Zaim Reparaţia capitală a Fondul Ecologic naţional sistemului de canalizare la grădiniţa de copii 38. Consiliul Turismul sportiv 26.000 mii Fondul Naţional de Dezvoltare raional oportunitate de Regională 5000 mii lei promovare a regiunii de Consiliul raional 1600 mii lei. sud a republicii

Anexa 3

Lista consilierilor raionului Căuşeni

Apartenenţa Comisiile de specialitate, al căror membru este Nr Numele şi prenumele politică Agricultură, industrie, protecţia mediului, dezvoltare 1 Bocancea Dumitru PLDM urbanistică şi amenajarea teritoriului PLDM Agricultură, industrie, protecţia mediului, dezvoltare 2 Cătănoi Pavel urbanistică şi amenajarea teritoriului 3 Ciontoloi Ion PLDM Economie, buget şi finanţe 4 Cojocaru Alexandru PLDM Economie, buget şi finanţe PDM Agricultură, industrie, protecţia mediului, dezvoltare 5 Cojocaru Gheorghe urbanistică şi amenajarea teritoriului PCRM Agricultură, industrie, protecţia mediului, dezvoltare 6 Mereuţă Olga urbanistică şi amenajarea teritoriului

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

PCRM Drept, administraţie publică locală şi relaţii 7 Cicanci Maria internaţionale PDM Drept, administraţie publică locală şi relaţii 8 Eremei Serghei internaţionalei PLDM Agricultură, industrie, protecţia mediului, dezvoltare 9 Fachira Nicolae urbanistică şi amenajarea teritoriului PCRM Educaţie, tineret, sport, cultură, protecţie socială, 10 Ficerescu Tatiana sănătate publică şi muncă PLDM Drept, administraţie publică locală şi relaţii 11 Gogu Serghei internaţionale 12 Grigoriev Ştefan PCRM Economie, buget şi finanţe PCRM Agricultură, industrie, protecţia mediului, dezvoltare 13 Ianiev Vladimir urbanistică şi amenajarea teritoriului PDM Educaţie, tineret, sport, cultură, protecţie socială, 14 Iordan Elizaveta sănătate publică şi muncă Neafiliat Drept, administraţie publică locală şi relaţii 15 Ixărescu Vasile internaţionale 16 Medvedev Taisia PDM Economie, buget şi finanţe PCRM Educaţie, tineret, sport, cultură, protecţie socială, 17 Tihonova Zinaida sănătate publică şi muncă PDM Educaţie, tineret, sport, cultură, protecţie socială, 18 Nicul Valentin sănătate publică şi muncă Drept, administraţie publică locală şi relaţii internaţionale 19 Nigai Veaceslav PCRM Agricultură, industrie, protecţia mediului, dezvoltare urbanistică şi amenajarea teritoriului 20 Oxani Grigore PL Economie, buget şi finanţe

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Neafiliat Educaţie, tineret, sport, cultură, protecţie socială, 21 Panfilov Valentina sănătate publică şi muncă 22 Panţa Mihail PCRM Economie, buget şi finanţe Independent Agricultură, industrie, protecţia mediului, dezvoltare 23 Paşcan Stepan urbanistică şi amenajarea teritoriului PL Educaţie, tineret, sport, cultură, protecţie socială, 24 Rîşcan Ecaterina sănătate publică şi muncă 25 Cucerovschi Veaceslav PCRM Economie, buget şi finanţe PLDM Educaţie, tineret, sport, cultură, protecţie socială, 26 Sandu Nicolae sănătate publică şi muncă PL Drept, administraţie publică locală şi relaţii 27 Sardaru Ion internaţionale 28 Ursu Sofia PDM Economie, buget şi finanţe PLDM Drept, administraţie publică locală şi relaţii 29 Şaitan Ion internaţionale PCRM Agricultură, industrie, protecţia mediului, dezvoltare 30 Şirochih Vladimir urbanistică şi amenajarea teritoriului 31 Tărîţă Dumitru PLDM Economie, buget şi finanţe PLDM Educaţie, tineret, sport, cultură, protecţie socială, 32 Toderaşcu Andrei sănătate publică şi muncă PLDM Educaţie, tineret, sport, cultură, protecţie socială, 33 Ţurcan Ignat sănătate publică şi muncă

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Anexa 4

Serviciile desconcentrate în raionul Căuşeni Nume, prenume Funcţia Nr Telefon reprezentant 1. Serviciul veterinar Agapii Vitalie Medic veterinar-şef 21696,23087 2. Curţea de Apel Bender Antonov Mihail Preşedinte 27612 Inspectoratul Fiscal de Stat Şef 23930 3. Iliev Mihail Căuşeni 4. Centrul de Sănătate Publică Iordan Elizaveta Director 26875, 25742 Agenţia pentru ocuparea forţei Director 23055,23344 5. Cernat Vasile de muncă Căuşeni 6. Centrul Militar Căuşeni Pînzari Lilian Comandant 22890, 22323 IMSP „Spitalul raional „Ana şi Director 26595,26094 7. Cojocaru Alexandru Alexandru” IMSP „Centrul Medicilor de Director 26847 8. Ţurcanu Ignat Familie Căuşeni” 26973 Direcţia Situaţii Excepţionale Şef 29070 9. Ţîbîrnă Oleg 29047 Centrul de Telecomunicaţii Reprezentant în teritoriu 22370 10. Coroi Ruslan Căuşeni 92555 Casa Teritorială de asigurări Şef 22071 11. Bodeanu Victor sociale Biroul vamal Bender Şef 21386 12. Caraman Victor 23852 Direcţia control financiar şi Şef 23016,21335 13. Corciun Rostislav revizie

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Direcţia Teritorială Căuşeni a Şef 22502, 23543 14. Aftenii Nicolae SIS 15. Inspecţia de stat în construcţii Şef 21787, 21753 16. Inspecţia ecologică Căuşeni Burlacu Ion Inspector-şef 23769, 23767 Inspectoratul Teritorial de Şef 24136 17. Siloci Vasile muncă Căuşeni Direcţia pentru statistică Şef 22010, 22995 18. Sîrghi Victoria Căuşeni 19. Centrul de Poştă Căuşeni Uzun Maria Director 22270 20. Oficiul Cadastral Tomulescu Anatolie Şef 22149, 21698 Oficiul teritorial Căuşeni al Şef 23430, 23958 21. Ţugui Valeriu Camerei Înregistrării de stat 22. CRP Căuşeni Gălbineanu Valeriu Comisar 22880 23. Procuratura Oboroceanu Ion Procurorul raionului 23299, 23556 24. Judecătoria raionului Nichitenco Veronica Preşedinte 23835, 24342 Oficiul teritorial al Cancelariei Şef 21535, 21550 25. Turtureanu Iurie de Stat Inspectoratul de stat pentru Şef 22438 26. Cojocaru Gheorghe seminţe şi amterial săditor Secţia de examinare şi Şef 25935 27. evidenţă a transportului din Rusu Petru raion 28. Poliţia rutieră Căuşeni Maranciuc Iurie Şef 23330, 22338 29. Sindicatul interramural Sandu Nicoale Preşedinte 22247 Secţia de evidenţă şi Şef 26883,26878 30. Eremei Serghei documentare a populaţiei

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

31. Oficiul stare civilă Vladov Olga Şef 23138, 23289 Filiala Căuşeni a SRL „Ştefan- Şef 23684 32. Băluţă Alexei Vodă-Gaz” 33. Inspecţia energetică teritorială Perju Nicolae Şef 26331 Agenţia teritorială a Director 26131 34. Companiei Naţionale de Luchianov Anatolie Asigurări în Medicină 35. Ocolul silvic Muntean Nicolae Şef 92280 36. Curtea de Conturi Căuşeni Mozan Maria 21573 Oficiul de probaţiune 2 10 57 fax 37. 2 25 84 38. Unitatea de carabinieri Neculcea Alexandru Comandant 2 64 66 39. Poliţia minori şi moravuri Oborocean Valeriu 2 14 54 Central maternal „Pro-familia” 2 68 35 40. Osadci Tatiana 2 21 67 ÎM Apă-canal Căuşeni 2 12 08 ant 41. Gîlcă Alexandru 2 29 07 Camera de comerţ şi industrie Şef 2 38 04 42. Bilic Visarion a RM, fil. Tighina 43. Azilul de bătrîni Căinari Butucel Grigore Director 3 33 55 44. Azilul de bătrîni Tănătari Şaitan Ion Director 77 2 40 45. Ocolul silvic Căinari Pruteanu Mihai Sef 3 28 06 46. BTA-36 Răileanu Veaceslav 2 55 99 Uniunea raională a 2 66 20 47. Stîncă Dumitru Cooperativelor de Consum 48. Serviciul Pază Căuşeni Acatrini Igor 2 25 89

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Asistenţă medicală de urgenţă 903 49. Guşilă Sofia Căuşeni 2 66 82 50. Scoala profesională or. Căşeni Negură Vitalie 2 66 31 51. Centrul Copanca Balan Anatolie 50 9 03

Anexa 5

Întreprinderi agro-industriale din raionul Căuşeni

Nr d/o Întreprinderea Oraşul Căuşeni 1. SRL "Vinăria Căuşenenilor" 2. SRL "Obrii" 3. SRL "Fum Prim" 4. IM "NaviiPlus" SRL 5. IM "EoprodRosmol" SRL 6. SA "Seminţe Agro" 7. SA "Fabinlapte" 8. SA "Suvorov vin" 9. SA "Elevator" Căuşeni 10. Fabrica de conserve

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

Baccialia 11. SRL "Kelley Grains" Chircăeşti 12. ÎM "T. Şchmidt Landbau" Cîrnăţeni 13. GŢ "Vasilii Ciobanu" 14. SRL "Colinarg Agro" Copanca 15. CF "Cisc Agro" 16. CP "Copanca" Fîrlădeni 17. SRL "Fîrlad Agro" Hagimus 18. SRL "Hagimus Agro" Grădiniţa 19. SRL "Leonteva Agro" 20. ÎM "Lion Gri" SRL 21. CP "Ivats" Săiţi 22. SRL "Săiţi Agro" 23. SA "Germes Agroservice"

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

24. SA "Săiţi" Salcuţa 25. SRL "Salcuţa" 26. SRL "ApiMac" Tănătari 27. ÎM "T.Şchmidt Landbau" Tănătarii Noi 28. SRL"Bercon Agro" Ucrainca 29. SRL "GuvestAgro" 30. CP "Nov Sud" Ursoaia 31. SRL "PostProdAgro" Zaim 32. ÎM "T.Şchmidt Landbau" Grigorevca 33. IM "EcoprodRosMol" SRL 34. SRL "Triticalex" 35. Sector de încerarea soiurilor Căinări 36. CP "Căinari Agro"

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A RAIONULUI CĂUŞENI 2012-2022

37. SRL "Persolvit Prim" 38. SRL "V.S.Export" Ciufleşti 39. SRL "Silvita Prim" 40. GT "La Vizdoagă" Chircăeşti Noi 41. SRL "Memlecet" 42. SRL "Plaromiar" 43. SRL "Aromiplant" Coşcalia 44. CP "Post Coşcalia" Pervomaisc 45. SRL "Eurosalvia" 46. SRL "IstBelCon" 47. CP "Batidra" Taraclia 48. SRL "Bogatmos"