Republica Moldova
CURTEA DE CONTURI
HOTĂRÎRE Nr. HCC32/2013 din 27.06.2013
privind Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în anii 2011-2012 în cadrul autorităților publice locale din raionul Căușeni
Publicat : 23.08.2013 în MONITORUL OFICIAL Nr. 182-185 art. 33 Data intrării în vigoare
Curtea de Conturi, în prezența președintelui raionului Căușeni, dl Ion Ciontoloi, șefului Direcției Finanțe, dl Simion Buga, șefului Direcţiei Învăţămînt, dl Vasile Molodilo, șefului Inspectoratului Fiscal de Stat Căușeni, dl Mihail Iliev, viceprimarului or. Căușeni, dl Ion Guzun, primarilor: or. Căinari, dl Anatolie Nebunelea, c. Baccealia, dna Claudia Nenov, s. Ciuflești, dl Sergiu Pîrlog, c. Cîrnățenii Noi, dna Parascovia Antoniuc, s. Săiți, dl Valeriu Mustață, s. Sălcuța, dl Ion Novac, s. Taraclia, dl Vladimir Cucereavîi, călăuzindu-se de art. 2 alin.(1) și art. 4 alin.(1) lit. a) din Legea Curții de Conturi nr. 261-XVI din 05.12.2008[1], a examinat Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în anii 2011-2012 în cadrul autorităților publice locale din raionul Căușeni.
Misiunea de audit s-a realizat în temeiul art. 28, art. 30 alin.(4), art. 31 din Legea Curţii de Conturi nr. 261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012, avînd drept scop verificarea: respectării de către autoritățile administrației publice locale din raionul Căușeni a prevederilor regulamentare în exercițiul bugetar; corespunderii procedurilor de evaluare, planificare și colectare a impozitelor și taxelor locale, precum și de planificare, executare și raportare a cheltuielilor bugetare cadrului normativ; administrării și integrității patrimoniului public.
Auditul s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi[2]. Probele de audit au fost obținute prin: examinarea rapoartelor privind execuția bugetară, rapoartelor financiare ale entităților auditate, registrelor contabile; verificarea documentelor primare, actelor de recepție a lucrărilor ce țin de valorificarea investițiilor și de reparațiile capitale; analiza indicatorilor și a unor date semnificative; observații directe, precum și prin studierea explicațiilor persoanelor cu funcții de răspundere din cadrul entităților supuse auditului. Au fost analizate deciziile organelor deliberative şi executive ale unităților administrativ-teritoriale (în continuare – UAT).
Examinînd rezultatele auditului și audiind rapoartele prezentate, precum și explicațiile persoanelor cu funcții de răspundere prezente în ședința publică, Curtea de Conturi a constatat:
Identificînd și sintetizînd abaterile și iregularităţile admise de autoritățile administrației publice locale (în continuare – AAPL) din raionul Căușeni în procesul bugetar și în gestionarea patrimoniului public pe anii 2011-2012, se atestă că autoritățile de resort nu și-au concentrat eforturile pentru realizarea unor obiective bine definite în spiritul principiilor managementului financiar, exigenței, legalității și regularității în materie de gestionare a fondurilor publice aferente satisfacerii intereselor publicului. În acest sens, Curtea de Conturi atrage atenția la faptul că:
În perioada auditată, AAPL (de nivelurile I și II) din raion nu au manifestat preocuparea relevantă pentru asigurarea unui cadru fiscal-bugetar prudențial, astfel, autoritățile raionului nu au realizat măsuri sistemice în materie de evaluare și monitorizare a potențialului economic, respectiv, nu au asigurat fundamentarea concludentă și credibilă a bazei de impozitare, inclusiv prin evaluarea unor indici fiscal-bugetari, care ar asigura sustenabilitatea financiară a bugetelor UAT de toate nivelurile. În acest sens, Direcția finanțe (în continuare – DF) nu și-a exercitat exhaustiv atribuțiile în cadrul procedural de elaborare a bugetelor locale, neinițiind și neimpunînd proceduri și instrumente aferente formării bazei financiare în ansamblu și pentru fiecare localitate în particular. Astfel, DF nu a direcționat propriile eforturi și nu a asigurat o interacțiune relevantă cu AAPL și cu alte autorități de resort (autoritățile economice, fiscale, statistice, cadastrale), precum și cu agenții economici care contribuie semnificativ la formarea veniturilor bugetare. În consecință, autoritățile vizate au demonstrat slăbiciuni instituționale, cum ar fi lipsa sau irelevanța unor obiective de evaluare credibilă a bazei de impozitare formată din activitățile din teritoriu, lipsa cadrului metodologic adecvat și a instrumentelor analitice de evaluare a prognozelor bugetare aferente formării indicatorilor respectivi.
Se relevă că AAPL nu au fost motivate pentru extinderea şi consolidarea bazei de impozitare, fapt ce limitează sursele de formare a finanţelor teritoriilor administrate, acestea fiind compensate din contul majorării volumului transferurilor pentru susţinerea financiară a teritoriului. În procesul de elaborare şi estimare a proiectelor bugetelor UAT pe anii 2011-2012, DF și unele AAPL au subestimat veniturile bugetare cu circa 3,5 mil.lei.
Lipsa obiectivelor propuse de către AAPL pentru mobilizarea veniturilor și neaprobarea cadrului metodologic privind evaluările și prognozele bugetare, incapacitatea existentă în procesul de prognoză și planificare bugetară, precum și iresponsabilitatea și lipsa de interes ale AAPL privind dezvoltarea capacităților instituţionale de extindere a veniturilor proprii au determinat ratarea veniturilor în bugetele locale, estimate la suma totală de peste 6,3 mil. lei.
Managementul gestiunii cheltuielilor nu corespunde rigorilor și normelor legale, în consecință fiind admise un șir de nereguli și abateri de la cadrul regulator, care afectează eficiența utilizării mijloacelor publice. În acest context, se menționează necesitatea stringentă de implementare a prevederilor Legii privind controlul financiar public intern[3] pentru asigurarea unui monitoring prudent asupra utilizării banilor publici. Astfel:
Neexecutarea prevederilor rectificate privind alocarea transferurilor din bugetul raional către bugetele UAT de nivelul I i-a lipsit pe ultimii de surse pentru finanțarea cheltuielilor preconizate.
Cu toate că, pentru perioada 2011-2012, per ansamblu, majoritatea UAT din raion au executat cheltuielile efective în limitele prevederilor rectificate pe parcursul anului bugetar, unele AAPL de nivelurile I și II au executat cheltuieli efective cu depăşirea alocaţiilor programate în devizele de cheltuieli în sumă de 404,2 mii lei și, respectiv, de 1775,4 mii lei, ceea ce a contribuit la creșterea datoriilor creditoare ale entităților respective.
Derogările de la cadrul normativ, admise de către unele AAPL la efectuarea cheltuielilor privind retribuirea muncii, au condiţionat cheltuieli neregulamentare și ineficiente în sumă totală de 2,5 mil.lei.
Se menționează lipsa, la nivel de raion, a unei strategii de dezvoltare, bazată pe mijloace investiționale și capitale, ce ar prevedea modalitatea de selectare a obiectivelor, reieșind din prioritățile raionului, necesitățile de mijloace financiare și posibilele surse de acoperire a cheltuielilor capitale destinate implementării politicilor sectoriale. În aceste condiții, autoritățile publice locale nu au demonstrat consecvență și durabilitate în realizarea politicilor investiționale ale raionului. Managementul neadecvat în valorificarea mijloacelor destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale, precum și nerespectarea legislației în vigoare ce ține de acest domeniu au determinat imobilizarea mijloacelor financiare în sumă totală de 39,9 mil. lei în obiecte nefinalizate, precum și neînregistrarea majorării costului obiectului cu valoarea lucrărilor de reconstrucție a acestuia în sumă de 2,7 mil. lei.
Nerespectarea actelor normative în domeniul achiziţiilor publice s-a soldat cu: contractarea de lucrări și servicii în lipsa planurilor anuale și trimestriale de efectuare a achizițiilor publice în sumă de 22,9 mil. lei; achiziționarea de lucrări şi servicii dintr-o singură sursă, în lipsa procedurilor de achiziții, în sumă totală de 1,5 mil. lei; achiziţii în lipsa acoperirii financiare corespunzătoare în sumă de 0,4 mil. lei etc.
Necesită monitorizare procesul de alimentare a copiilor din instituţiile preșcolare și preuniversitare, cu ajustarea normelor financiare în vederea asigurării cerințelor de alimentare sănătoasă a copiilor.
Este necesară eficientizarea managementului financiar la utilizarea mijloacelor financiare ale fondului de rezervă.
Modul de gestionare a patrimoniului UAT din raion nu oferă o informaţie exhaustivă privind valoarea bunurilor imobiliare publice, iar incorectitudinea gestionării acestuia generează un risc înalt de pierdere a drepturilor de proprietate asupra lui. Sistemul de management al gestionării patrimoniului UAT de nivelul I şi nivelul II nu s-a conformat integral prevederilor legale, fiind afectat de unele deficienţe care se exprimă prin: lipsa evidenţei conforme a patrimoniului public şi raportării veridice a situaţiilor patrimoniale; neasigurarea înregistrării integrale a drepturilor asupra bunurilor imobile în Registrul bunurilor imobile; nefinalizarea procesului de identificare, delimitare şi înregistrare a patrimoniului public proprietate de stat, a UAT şi privată etc.
Activitatea necorespunzătoare a factorilor de decizie din cadrul AAPL în vederea asigurării regularităţii şi legalităţii administrării patrimoniului public, managementul defectuos al gestionării acestuia, nerespectarea prevederilor legislației în vigoare, precum şi lipsa la AAPL a unui cadru de reglementare a modului de gestionare a patrimoniului public local s-au soldat cu: neasigurarea înregistrării regulamentare în Registrul bunurilor imobile a drepturilor asupra bunurilor imobile în valoare de 94,1 mil. lei; neîntreprinderea măsurilor necesare pentru înregistrarea în evidența contabilă a terenurilor în valoare de 1,9 mil.lei; neasigurarea integrității rețelelor de gazificare și a plenitudinii înregistrării acestora în evidența contabilă.
Necesită îmbunătățiri procesul de gestionare a sistemelor de aprovizionare cu apă, precum și evidenţa fondului locativ la primăria or. Căușeni.
Curtea de Conturi constată că starea de lucruri privind managementul precar de gestiune a fondurilor publice și disciplina financiară subperformantă sînt o consecință a activității necorespunzătoare a organelor desconcentrate, în special, a autorităților fiscale și de control financiar din subordinea Ministerului Finanțelor. Totodată, se relevă o practică inadmisibilă de neconformare la recomandările din hotărîrile Curții de Conturi, precum și o irelevanță în abordările față de misiunile de audit din partea AAPL din raion.
Reieșind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) și alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi hotărăşte:
1. Se aprobă Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în anii 2011-2012 în cadrul autorităților publice locale din raionul Căușeni, anexat la prezenta Hotărîre.
2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:
2.1. Consiliului raional Căușeni, preşedintelui raionului, consiliilor locale şi primarilor orașelor/satelor/comunelor Căușeni, Căinari, Baccealia, Baimaclia, Chircăiești, Ciuflești, Cîrnățeni, Cărnățenii Noi, Chircăieștii Noi, Copanca, Coșcalia, Fîrlădeni, Grădinița, Grigorievca, Opaci, Pervomaisc, Plop-Știubei, Săiți, Sălcuța, Taraclia, Tănătari, Tănătarii Noi, Tocuz, Ucrainca, Ursoaia, Zaim, Hagimus și se cere asigurarea implementării recomandărilor auditului, indicate în Raportul de audit, cu determinarea acțiunilor concrete în vederea înlăturării deficiențelor constatate, precum și stabilirea termenelor și a persoanelor responsabile de implementarea recomandărilor;
2.2. Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, pentru luare de atitudine, și se cere Inspectoratului Fiscal de Stat Căușeni confruntarea datelor din sistemul informaţional instituțional cu datele primăriilor din raion privind baza de impozitare în vederea evaluării rezervelor de extindere a ariei de percepere a veniturilor fiscale/nefiscale și îmbunătățirii gradului de achitare benevolă;
2.3. Ministerului Finanţelor, pentru informare și luare de atitudine privind activitatea autorităților financiare și fiscale din raionul Căușeni în procesul de evaluare și monitorizare a bazei de impozitare aferente formării fondurilor publice generale și locale;
2.4. Ministerului Economiei, pentru informare și luare de atitudine privind: asigurarea raportării conforme de către autorităţile administraţiei publice locale a informaţiei privind patrimoniul public gestionat și înregistrarea corespunzătoare a acestuia în Registrul patrimoniului public;
2.5. Cancelariei de Stat şi Oficiului teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, şi se cere asigurarea controlului administrativ al activităţii autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul I şi nivelul II în corespundere cu cadrul legal, în vederea neadmiterii încălcărilor şi neajunsurilor constatate în Raportul de audit;
2.6. Preşedintelui Republicii Moldova și Preşedintelui Parlamentului, pentru informare;
2.7. Comisiilor parlamentare: economie, buget şi finanţe; administraţie publică şi dezvoltare regională, pentru informare.
3. Despre măsurile întreprinse pentru executarea pct. 2.1. - pct. 2.5 din prezenta Hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.
4. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art. 34 alin. (7) din Legea Curții de Conturi nr. 261-XVI din 05.12.2008.
PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI Serafim Urechean
Nr. 32. Chişinău, 27 iunie 2013. RAPORTUL auditulu bugetelor şi gestionării patriomoniului public în anii 2011-2012 în cadrul autorităţilor publice locale din raionul Căuşeni
I. INTRODUCERE
Misiunea de audit s-a realizat în temeiul art. 28 şi art. 31 din Legea Curţii de Conturi nr. 261-XVI din 05.12.2008[4] şi în conformitate cu Programele activităţii de audit ale Curţii de Conturi pe anii 2012 și 2013, avînd drept scop evaluarea managementului financiar prin prisma corespunderii acestuia rigorilor cadrului normativ în materie de identificare, evaluare, şi administrare a impozitelor şi taxelor; de formare și gestiune a cheltuielilor bugetare; de evaluare a administrării şi integrității patrimoniului public.
Informații generale privind raionul Căușeni, cadrul normativ şi legislativ relevant (care vizează bazele juridice, organizatorice şi financiare de constituire şi utilizare a bugetului raionului, precum și evidenţa contabilă în autorităţile publice supuse auditării), derularea procesului bugetar sînt prezentate în Anexa nr. 2. În Anexa nr. 3 este descris contextul general privind exercițiul bugetar la venituri şi cheltuieli. În Anexele nr. 4-11 sînt prezentate, în scop informativ, date-cheie sintetizate din situațiile financiare întocmite de către AAPL privind exercițiul bugetar 2011-2012.
Obiectivele auditului, domeniul de aplicare şi metodologia sînt prezentate în Anexa nr. 1 la prezentul Raport.
II. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Obiectivul I: Au identificat, evaluat și administrat UAT veniturile bugetare în conformitate cu Legea privind finanţele publice locale şi cu alt cadru legal și regulator aferent?
Pornind de la faptul că elaborarea bugetului este etapa în care se identifică resursele disponibile necesare pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare social-economică de interes public local, AAPL urmează să efectueze o analiză concludentă a potenţialului economic aferent formării bazei de impozitare şi, respectiv, a veniturilor bugetare în ansamblu, inclusiv cele proprii. Atestarea unor slăbiciuni instituționale, cum ar fi: absența și neaplicarea instrumentelor analitice şi a reglementărilor privind identificarea, evaluarea şi asumarea indicilor fiscali; interacțiunea irelevantă și ineficientă între diferite autorităţi (DF, Secția economie a CR, AAPL din raion, IFS Căușeni, Direcția statistică, SSRFC); neelaborarea şi neimplementarea unor proceduri relevante controlului intern la toate nivelurile AAPL, în conformitate cu prevederile regulamentare[5], precum şi, nu în ultimul rînd, exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor de către personalul angajat în acest proces, au subminat autorităților de resort în materie de evaluare și prognozare a veniturilor bugetare.
De menționat că un impediment în procesul de estimare fiscal-bugetară îl constituie imposibilitatea evaluării unor indicatori ce țin de baza impozabilă la nivelul UAT (impozitul pe venit și pe proprietate) în mod operativ și cu exactitate[6]. Potrivit constatărilor de audit, DF urmează să revizuiască cadrul metodologic propriu și instrumentele aferente asigurării subprocesului de formare a veniturilor bugetare.
În acest sens, este necesar de menţionat că lipsa unei informaţii exhaustive şi credibile referitor la unele din principalele componente ale bazei de impozitare (fondul de salarizare în ansamblu și conform grilei de venituri, fondul funciar, fondul imobiliar) atît la DF, cît şi la primăriile din raion, precum şi disfuncţionalitățile reglementărilor de rigoare s-au scontat cu: planificarea necorespunzătoare a unor tipuri de venituri, ceea ce a determinat în mod nejustificat mărimea transferurilor pentru susţinerea financiară a teritoriului; existenţa discrepanţelor semnificative dintre indicii stabiliţi şi cei efectiv realizaţi. Iregularitățile respective au condus la denaturarea și, respectiv, la neluarea în calcul la formarea părţii de venituri a bugetelor locale a veniturilor în sumă totală de circa 3539,7 mii lei, inclusiv: 2538,4 mii lei – impozitele pe venit; 826,1 mii lei – taxa de amplasare a publicității și a unităților comerciale; 93,0 mii lei – taxa de piață; 82,2 mii lei – impozitele funciare etc.
Lipsa obiectivelor asumate de către AAPL din raion pentru mobilizarea veniturilor și neajustarea cadrului metodologic aferent evaluărilor și prognozelor fiscal-bugetare, incapacitatea atestată în procesul de prognoză și planificare bugetară, precum și nepreocuparea factorilor responsabili din cadrul AAPL, pentru identificarea materiei generatoare de venituri proprii pasibile, au determinat neînsușirea surselor financiare disponibile pentru dezvoltarea teritoriilor administrate de către UAT, și estimate de misiunea de audit, în sumă totală de 6271,3 mii lei, inclusiv: 4392,0 mii lei – venituri din arenda terenurilor aferente obiectivelor privatizate sau care urmează a fi privatizate; 875,3 mii lei – venituri din comercializarea terenurilor; 84,9 mii lei – venituri din locațiune; 826,1 mii lei – taxe rezultate din amplasarea publicității și unităților comerciale, și 93,0 mii lei – taxa de piață. Totodată, rezervele AAPL din veniturile de la proprietate pasibile mobilizării au fost estimate de către audit în sumă de pînă la 2823,4 mii lei.
DF nu a asigurat în măsură deplină și relevantă reglementarea procedurilor tehnico-analitice privind subprocesul de elaborare a proiectului de buget. În acest context se relevă că, la elaborarea proiecțiilor fiscal-bugetare, DF a întocmit un plan de măsuri organizaționale necomplementare, aprobat de șeful DF, fără a fi coordonat și confirmat de către CR, ceea ce s-a soldat cu neasigurarea interacțiunii între autoritățile financiare, economice, fiscale, statistice și cadastrale în cadrul evaluărilor parametrilor respectivi. De asemenea autoritatea financiară nu a stabilit obiective pentru AAPL de nivelul I, în scopul evaluării potențialului economic și, implicit, estimării bazei relevante de impozitare. Atît DF, cît şi AAPL de nivelul I nu dispun de o bază informațională a contribuabililor în scopul identificării/evaluării/monitorizării bazei de impozitare relevante, inadecvat și nerezultativ au comunicat cu agenţii economici din teritoriul respectiv, nu au analizat/estimat potenţialul economic aferent formării și monitorizării ulterioare a bazei impozabile de constituire a resurselor financiare pasibile formării bugetelor respective.
Cele mai semnificative nereguli și disfuncții, generatoare de dezechilibre bugetare, respectiv, de riscuri cu impact social și financiar, inclusiv însoțite de regim impozitar neuniform și inegal a unor sectoare și a unor contribuabili sînt expuse în subcapitolele următoare, cu recomandările de rigoare pentru remedierea acestora.
Se atestă o gestiune descalificantă a subprocesului de elaborare a bugetului UAT şi lipsa unei baze de impozitare relevante, ceea ce amplifică fenomenul inegalităților și tratamentului neuniform privind angajarea (sau neangajarea) unor domenii de antreprenoriat în formarea bugetelor de toate nivelurile.
Procesul de prognozare și colectare a impozitelor pe venit nu corespunde rigorilor, iar deficiențele existente la planificarea, aprobarea, rectificarea și executarea veniturilor din sursele menționate denotă existența unor neconformități în procesul de prognozare și încasare a veniturilor. Impozitele pe venit sînt o sursă de bază a veniturilor bugetelor UAT, ale căror pondere în totalul veniturilor colectate în anul 2012 a constituit 15,8% (33,4 mil. lei), fiind componente atît ale veniturilor proprii, cît și ale veniturilor generale de stat.
Necesită îmbunătățiri subprocesele de identificare, evaluare, planificare și administrare a impozitului pe venit din salariu. Astfel, acțiunile de audit relevă că, în procesul de prognozare, AAPL de nivelul I au prezentat DF indici irelevanţi la impozitul privind fondul de salarizare, alți indicatori necesari, precum: numărul salariaților, grila de salarizare, numărul persoanelor întreținute etc. DF, la rîndul său, nu a verificat corectitudinea datelor prezentate de AAPL, nesolicitînd fundamentările corespunzătoare ale calculelor prezentate. Mai mult decît atît, prin Decizia nr. 8/1 din 02.12.2010, CR Căușeni a dispus ca veniturile persoanelor fizice și juridice din primăriile orașelor/satelor/comunelor Căușeni, Căinari, Fîrlădeni, Pervomaisc, Grigorievca, Sălcuța, Tocuz și Ucrainca să fie acumulate integral la bugetul raional, ceea ce face imposibilă monitorizarea datelor precizate privind venitul din sursa menționată în interior pe fiecare UAT de nivelul I, acesta fiind disponibil doar la momentul aprobării și executării bugetare. Totodată, principiile de asigurare a descentralizării, expuse în art. 3 din Legea nr. 435-XVI din 28.12.2006[7] și art. 3 din Legea nr. 397- XV din 16.10.2003[8], impun o anumită autonomie financiară, care se bazează pe existenţa unor anumite surse şi a unui buget propriu. De asemenea, încasarea impozitului pe venit în bugetul raional duce la substituirea responsabilităților AAPL pentru colectarea veniturilor bugetare, cu beneficierea garantată a transferurilor de la bugetul de alt nivel, ceea ce, la rîndul său, nu motivează autoritățile respective în mobilizarea resurselor financiare pentru promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor colectivităţilor locale. În acest context, auditul relevă că AAPL de nivelul I nu sînt interesate în vederea monitorizării agenților economici din oraș și determinării bazei impozabile relevante pe impozitul pe venit.
În conformitate cu prevederile art. 19 alin.(2) din Legea nr. 397-XV din 16.10.2003, bugetul UTA se elaborează de către autoritatea executivă a acesteia, ţinîndu-se cont de prognozele macroeconomice, principiile de bază ale politicii statului în domeniul veniturilor şi cheltuielilor bugetare pe anul următor şi de unele momente specifice de calculare a transferurilor ce se prognozează a fi alocate acestor bugete de la bugetul de stat, reflectate în Notele metodologice remise UAT de către Ministerul Finanțelor. Potrivit Notelor metodologice, calculele impozitului pe venitul persoanelor fizice urmau a fi efectuate reieșind din prognoza creșterii salariului mediu nominal lunar din anii 2009 și, respectiv, 2010 și din estimările fondului de remunerare a muncii pe UAT, avînd ca bază datele organelor teritoriale de statistică privind salariul mediu lunar pe genuri de activitate și pe forme de proprietate, precum și estimările scontate ale AAPL la acest impozit pe anii 2010 și 2011. De menționat că autoritatea de statistică nu dispune de datele necesare întocmirii calculelor conform indicațiilor metodologice ale Ministerului Finanțelor, iar aparatul președintelui raionului și DF nu depun efortul necesar remedierii situației în cauză. Astfel, mărimea grilelor de venit conform datelor statistice nu corespunde cerințelor calculelor din Notele metodologice; baza de date a organului statistic pe anii 2009 și 2010 este relevantă ariei de cuprindere a agenților economici cu un număr de salariați mai mare de 20 de persoane, nefiind raportat venitul din salariu și numărul de salariați ai întreprinderilor mici – indicatori a căror mărime nu a fost posibil de estimat în cadrul misiunii de audit.
De asemenea, și organul fiscal nu dispune de datele necesare pentru estimarea bazei impozabile în aspectul localităților, cauza fiind imperfecțiunea instrumentelor informaționale ale IFS. Pornind de la cele menționate, AAPL de nivelurile I și II au efectuat calculele încasărilor impozitului pe venit din salariu în lipsa justificărilor, avînd ca bază unicul reper al estimării și prognozării veniturilor, și anume: datele privind evoluția veniturilor realizate la această categorie în anii precedenți, precum și executarea scontată a veniturilor în anul de elaborare a pronosticului. Despre vulnerabilitatea subprocesului de estimare a bazei de impozitare și prognozare a veniturilor din impozitul pe venitul din salariu denotă și contrapunerea mărimii veniturilor estimate, aprobate și executate. Astfel, în anul 2011, AAPL de nivelul I au estimat veniturile la cat. 111.01 în sumă de 3634,0 mii lei, acestea fiind aprobate în sumă de 4644,8 mii lei (fără documentarea corespunzătoare a majorării prognozei cu 1010,8 mii lei), executările constituind 4722,2 mii lei, sau cu 77,4 mii lei mai mult față de prevederile aprobate (rectificate). Totodată, probele de audit colectate denotă că, din 26 de UAT de nivelul I, la 15 UAT prognoza veniturilor a fost diminuată cu circa 452,2 mii lei[9], altele 11 UAT executînd venituri la acest capitol sub nivelul bugetului aprobat cu 374,8 mii lei[10]. În bugetul raional au fost prognozate și aprobate venituri din impozitul pe venit din salariu în sumă totală de 13366,9 mii lei, efectiv veniturile au fost executate în sumă de 12871,9 mii lei, sau cu 495,0 mii lei mai puțin. O atare situație s-a remarcat și în anul 2012. Potrivit datelor IFS Căușeni, în acest an impozitul pe venit spre reținere din salariu a fost înregistrat în sumă totală de 20275,0 mii lei, fiind aprobate venituri în sumă de 19502,0 mii lei, sau cu 773,03 mii lei mai puțin față de impozitul calculat, încasările constituind 20426,8 mii lei. Veniturile realizate cu depășirea prevederilor planificate (924,8 mii lei) denotă subestimarea neîntemeiată a veniturilor proprii, suma menționată constituind o rezervă semnificativă care nu a fost luată în considerare în exercițiul bugetar, avînd influență directă asupra realității rapoartelor de executare a bugetelor UAT din raion, precum și asupra volumului transferurilor aprobate de la bugetul de stat către UAT.
În pofida faptului că unul dintre reperele utilizate în subprocesul de evaluări şi prognozări ale veniturilor reprezintă evoluția realizărilor efective din exercițiul bugetar aferent perioadelor anterioare, confruntarea datelor privind sumele încasate în bugetul raional la unele categorii de venituri cu cele aprobate relevă că CR a aprobat pentru bugetele pe anii 2011-2012 venituri cu 2538,4 mii lei mai puțin decît indicii realizaţi în anii premergători. Astfel, în anul 2011, la cat. 111.20 „Impozit pe venit din activitatea de întreprinzător reținut la sursa de plată” s-au încasat venituri în sumă totală de 1557,1 mii lei. În anul 2012, veniturile din sursa menționată au fost aprobate în sumă totală de 1500,0 mii lei (inclusiv: 1460,0 mii lei – în bugetul raional, 40,0 mii lei – în bugetele UAT de nivelul I), acestea fiind executate în sumă de 2118,4 mii lei (sau 141,2%), ceea ce denotă o planificare neconformă, ca urmare a lipsei unor date relevante și a metodologiei exhaustive pentru prognozarea concludentă a veniturilor la categoria menționată, astfel veniturile la acest capitol la 2 AAPL fiind diminuate nejustificat cu 631,6 mii lei[11], iar la 3 AAPL – majorate cu 13,2 mii lei.[12]
Din lipsa monitorizării analitice de către DF, la aprobarea bugetelor pe anii 2011-2012 nu au fost luate integral în calcul și alte impozite pe venit (plăţi componente ale veniturilor proprii), reieşind din executarea pe anii precedenți şi din politica fiscală. Astfel, deși în anii 2008-2010 au fost încasate venituri la cat. 111.09 „Alte impozite pe venit” în mărime de la 260,2 pînă la 402,8 mii lei, DF nu a prognozat și nu a aprobat veniturile respective, astfel fiind diminuați parametrii planificați ai bugetului raional cu 934,6 mii lei (323,1 mii lei – în 2011 și 611,5 mii lei – în 2012). Analogic, în pofida acumulării de venituri la categoria 111.22 „Impozitul pe venit reținut din dividende”, înregistrate în anii premergători, care au variat de la 38,7 la 329,6 mii lei, DF nu a aprobat venituri la acest capitol, fiind micșorată partea de venituri a bugetului raional cu 985,4 mii lei (în 2011 – 520,1 mii lei, în 2012 – 465,3 mii lei).
În urma neelaborării procedurilor formalizate și absenței instrumentelor analitice aferente subprocesului de prognozare a veniturilor de la impozitul din activitatea de întreprinzător (cat. 111.21), DF nu a asigurat evaluarea fundamentată a veniturilor pasibile încasării în bugetul raional la acest capitol, ceea ce s-a soldat cu executarea veniturilor respective cu 4964,8 mii lei sub nivelul aprobat (11981,5 mii lei).
AAPL din raion nu au demonstrat un interes cuantificat privind calcularea și colectarea la buget a impozitelor pe proprietate, totodată neasigurînd o evaluare autentică a bazei impozabile pentru identificarea rezervelor pasibile.
Formarea și bugetarea veniturilor din impozitul funciar s-a efectuat fără a ține cont de materia și valoarea de constituire a bazei impozabile.
Deși, conform prevederilor art. 278 din Codul fiscal[13], baza impozabilă a bunurilor imobiliare constituie valoarea estimată a acestor bunuri, AAPL de nivelul I au estimat veniturile avînd ca bază sumele realizate la capitolele respective în perioadele precedente. Atît DF, cît și AAPL din raion nu dispun de un sistem integrat de date privind baza fiscală, neevaluînd toate obiectele impunerii.
Conform Programului de măsuri aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 670 din 09.06.2003[14], în anul 2011 ARFC urma să finalizeze evaluarea bunurilor imobile, însă, de fapt, au fost evaluate bunurile imobile ale persoanelor fizice și parțial bunurile persoanelor juridice doar în orașele raionului. O altă cauză este nedelimitarea și neînregistrarea cadastrală a terenurilor proprietate publică a statului, a UAT din raion, din domeniul public şi cel privat (primăriile Zaim și Sălcuța). Derapajele admise au servit un impediment în asigurarea identificării veniturilor bugetare, astfel 13 UAT nu au luat în calcul suprafața de 738,3 ha, partea de venituri fiind diminuată în total cu 82,2 mii lei[15] (cat. 114.01 și cat. 114.07), ceea ce a dus la majorarea neîntemeiată a transferurilor din bugetul de stat.
Aplicarea neuniformă a bonității medii pentru terenuri condiționează neaprecierea corectă a veniturilor bugetare. Astfel, analiza modalității de estimare a veniturilor la etapa de aprobare denotă că în cadrul aprobării veniturilor nu există o concordanță și un sistem unic de apreciere a bonității pentru terenuri. Prin urmare, pentru anul 2011, DF a acceptat calculul veniturilor pentru terenurile cu destinație agricolă (la art. 114/01 și art. 114.07) cu o bonitate ce diferă de cea înregistrată la SRFC al CR, în unele cazuri fiind diminuate veniturile cu 182,8 mii lei[16], iar în altele fiind majorate cu 177,3 mii lei[17]. Respectiv, pentru anul 2012, la 12 primării au fost diminuate veniturile cu 277,6 mii lei[18], iar la 15 primării au fost majorate cu 185,8 mii lei[19].
În pofida multiplelor probleme nesoluționate în teritorii, cauzate de insuficiența mijloacelor necesare pentru finanțarea cheltuielilor, AAPL nu au epuizat toate oportunitățile prevăzute de cadrul legal pentru sporirea acumulărilor de venituri proprii. Astfel, în anul 2011, 13 AAPL[20] au stabilit cota impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice la nivelul inferior – sub 0,1% din valoarea estimată a bunurilor impozabile, pe cînd diapazonul de stabilire a cotei a variat de la 0,02 pînă la 0,25%. Analogic, în anul 2012, 15 AAPL[21] au aplicat cota de circa 0,08% din diapazonul 0,05-0,3%.
AAPL nu au fost preocupate în identificarea, luarea la evidență și impozitarea unor terenuri. Astfel, potrivit Legii nr. 412-XIV din 27.05.1999[22], deţinătorii de animale au dreptul să folosească păşunile obşteşti în bază de contract cu autorităţile administraţiei publice locale, iar conform Instrucțiunii nr. 11 din 04.09.2001[23], calcularea și perceperea impozitului funciar de la persoanele fizice pentru folosirea pășunilor și fînețelor se efectuează de către SCITL în baza deciziei consiliului local privind repartizarea temporară a acestora. Conform dărilor de seamă funciare ale UAT, au fost constatate obiectele impunerii – terenurile destinate fînețelor și pășunilor cu suprafața de 11020,9 ha (a. 2011) și 11571,6 ha (a. 2012), fiind impozitată suprafața de 2141,2 ha[24] și, respectiv, de 2690 ha.[25]
AAPL nu au dat dovadă de responsabilitate în vederea evaluării, impunerii și colectării tuturor veniturilor proprii provenite din gestionarea terenurilor proprietate publică.
Totodată, nerespectarea legislației funciare și insuficiența implementării procedurilor de control intern au determinat utilizarea ineficientă a terenurilor proprietate publică a UAT și nerealizarea veniturilor la bugetul local în sumă totală de la 1026,8 mii lei pînă la 4392,0 mii lei.
Potrivit art. 9 alin.(2) lit. i) şi lit. j) din Legea nr. 121-XVI din 04.05.2007[26] și art. 14 alin.(2) lit.b) din Legea nr. 436-XVI din 28.12.2006[27], de competenţa administraţiei publice locale ţine evidenţa patrimoniului UAT, a contractelor de arendă a acestuia şi exercitarea controlului asupra integrităţii şi folosirii eficiente a patrimoniului. În acest context, auditul relevă necesitatea de îmbunătățire a managementului la componenta respectivă, inclusiv prin elaborarea unor reglementări interne referitor la modul de gestionare a terenurilor proprietate publică, evidenţa și urmărirea plăţilor provenite din aceste tranzacții, menite să asigure atît calcularea şi încasarea integrală a plăţilor funciare, cît și evidența datoriilor.
În conformitate cu art. 101 alin.(1) din Legea nr. 1308-XIII din 25.07.1997[28], în cazul în care proprietarii obiectelor privatizate sau ai întreprinderilor şi obiectelor private nu au achiziționat sau nu au arendat terenuri aferente unităților respective, de la aceştia urmează a fi încasată anual plata pentru folosirea terenului, stabilită în mod unilateral de consiliile locale, în mărime nu mai mică decît plata anuală pentru arendă şi nu mai mare de 10% din preţul normativ al pămîntului, calculat pentru destinaţia respectivă.
Prin urmare, plata specificată urma a fi încasată în termenele fixate de consiliile locale pentru perioada ulterioară momentului adoptării de către consiliul local a deciziei corespunzătoare, pînă la încheierea contractului de vînzare-cumpărare sau de arendă. Însă, contrar prevederilor legale privind acumularea veniturilor proprii, AAPL au admis folosirea terenurilor aferente obiectivelor private cu suprafața totală de 19,7918 ha fără calcularea și încasarea plăților corespunzătoare.
Ca urmare, 11 AAPL[29] nu și-au realizat competențele și, astfel, în anii 2011-2012 neacumulînd venituri pentru completarea resurselor financiare proprii în sumă totală (estimată de audit) de la 1026,8 mii lei pînă la 4392,0 mii lei. Una din cauze este neîntocmirea și nedeținerea informațiilor juridice și tehnico-economice sistematizate în Registrul cadastral al deţinătorilor de terenuri, conform Anexelor nr. 1 și nr. 2 la Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 24 din 11.01.1995[30] (primăria or. Căușeni).
Există vulnerabilități și în procesul de administrare a proprietății publice, a căror remediere ar genera mobilizarea suplimentară a surselor de venituri în bugetele locale ale AAPL de nivelul I.
Astfel, managementul ineficient în materie de utilizare a bunurilor publice, exprimat prin neaplicarea, de către 17 AAPL[31], a măsurilor de rigoare pentru darea în arendă a terenurilor agricole publice cu suprafața totală de 279,1 ha, a subminat capacitatea autorităților publice locale de a mobiliza rezerve de completare a bugetelor proprii în sumă de la 414,2 mii lei pînă la 2071,0 mii lei. Analogic, 12 primării[32] nu au întreprins măsuri de transmitere în arendă a bazinelor acvatice cu suprafața de 94,5 ha și, ca rezultat, în perioada 2011-2012 nu a fost asigurată mobilizarea tuturor rezervelor de venituri, care în acest caz au constituit de la 150,4 mii lei pînă la 752,4 mii lei. De menționat că, potrivit explicațiilor responsabililor din primării, bazinele acvatice nu sînt solicitate pentru luare în arendă. Totodată, primăriile nu au prezentat auditului documente (anunţuri în mass-media etc.), care ar confirma măsurile întreprinse pentru transmiterea în arendă a bazinelor acvatice.
Auditul denotă că unele date ale SRFC al CR și ale UAT de nivelul I din raion nu sînt pe deplin veridice, conținînd denaturări ale suprafețelor bazinelor acvatice. În acest aspect se relevă că, în baza Cadastrului funciar, primăria or. Căinari dispune de 2 bazine acvatice cu o suprafață de 11,0 ha, dar, conform contractelor, au fost transmise în arendă 22,99 ha, sau cu 11,99 ha mai mult, suprafață care nu este înregistrată ca obiective acvatice.
Sistemul de administrare a taxelor locale este afectat de multiple iregularități, care au ca impact neîncasarea veniturilor respective la buget în sumă totală de 919,1 mii lei, cauzate în principal de sistemul de control insuficient al veniturilor din partea autorităților locale.
Probele de audit acumulate relevă că primăriile or. Căușeni și or. Căinari nu şi-au exercitat corespunzător atribuţiile stipulate în Regulamentul intern cu privire la punerea în aplicare și stabilirea taxelor locale pentru anii 2011-2012, ceea ce a dus la estimarea incorectă a bazei fiscale privind: taxa pentru amplasarea publicității; taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestare a serviciilor de deservire socială; taxa de piață. Astfel, elaborarea proiecțiilor fiscal-bugetare s-a efectuat în lipsa informației privind baza impozabilă relevantă a acestora, fără stabilirea subiecților impunerii, precum și fără asigurarea unei conlucrări eficiente între primăriile orașelor și IFS Căușeni pentru determinarea numărului real al subiecților impunerii înregistrați în calitate de întreprinzător; fără elaborarea și implementarea unor proceduri eficiente ale controlului intern. Totodată, estimarea veniturilor din taxele locale la primăriile menționate s-a efectuat în lipsa: registrului autorizațiilor de amplasare a publicității și a suprafețelor de publicitate exterioară; informaţiilor generalizate privind suprafaţa ocupată de unităţile de comerţ şi/sau de prestări servicii, amplasarea lor, tipul mărfurilor comercializate şi serviciilor prestate; valoarea serviciilor de piaţă, suprafața terenului și a imobilelor amplasate pe teritoriul pieții.
În susținerea celor menționate, se exemplifică următoarele:
Se relevă o practică inadmisibilă şi o administrare neconformă a veniturilor proprii, fapt care a determinat neîncasarea în bugetul primăriilor or. Căușeni și or. Căinari (în anul 2012) a veniturilor din taxa de amplasare a unităților comerciale de circa 806,6 mii lei, unii agenţi economici desfăşurînd activităţi comerciale în lipsa autorizaţiilor de funcţionare. Astfel:
În anul 2012, primăria or. Căușeni a planificat venituri din taxa pentru unitățile comerciale și/sau prestări servicii de deservire socială (cap. 122.30) în sumă de 2000,0 mii lei, fiind rectificată pînă la suma de 1460,0 mii lei, veniturile încasate constituind 1256,3 mii lei, sau cu 743,7 mii lei mai puțin față de suma aprobată. Misiunea de audit a constatat că prognozarea defectuoasă în cadrul AAPL a fost cauzată atît de lipsa Registrului de înregistrare a unităților comerciale pentru stabilirea taxelor locale pentru anii 2011-2012, cît și de neasigurarea de către primărie a monitorizării activității unităților comerciale și a urmăririi achitării taxei respective. Astfel, iregularitățile existente la primărie, discrepanţele dintre numărul agenţilor economici care desfăşoară activitate de comerţ sau de deservire socială și numărul conform informaţiei IFS Căușeni au determinat echipa de audit, în comun cu specialiştii din cadrul IFS Căușeni şi primăriei or. Căușeni, de a efectua, cu ieşire la faţa locului, unele verificări la unităţile comerciale și/sau de deservire socială. Verificările efectuate pe un eșantion de 90 din 632 de unități comerciale au relevat multiple încălcări, în urma cărora bugetul UAT a fost lipsit de mijloacele provenite din taxa pentru unitățile comerciale și/sau prestări servicii de deservire socială în sumă totală de 734,8 mii lei. Astfel:
- pentru 10 unități comerciale, ca urmare a micșorării suprafeței utilizate în activitatea acestora față de cea reală și a neaplicării coeficientului pentru amplasarea în partea centrală a orașului, a fost stabilită taxa diminuată, ceea ce a condiționat neîncasarea veniturilor la bugetul local în sumă totală de 160,7 mii lei;
- 11 unități desfășurau activitate comercială în lipsa autorizațiilor de funcționare, neachitînd la bugetul local taxa pentru unităţile comerciale în sumă totală de 27,3 mii lei;
- 3 unități comerciale desfășurau activitatea în baza autorizaţiilor eliberate gratis de către angajatul SCITL din cadrul primăriei, în lipsa deciziilor CO Căușeni privind acordarea înlesnirilor acestor entităţi, ceea ce s-a soldat cu neacumularea veniturilor în sumă de 4,6 mii lei;
- o persoana fizică, neînregistrată în calitate de întreprinzător, presta servicii în lipsa autorizației de funcționare și fără achitarea taxei în sumă de 2,2 mii lei.
Potrivit Deciziei CO Căușeni nr. 2/1 din 05.01.2012, a fost stabilită cota taxei pentru sălile de jocuri în mărime de 18,0 mii lei pentru un aparat de jocuri, fiind planificate venituri de la 3 săli de jocuri în sumă totală de 640,0 mii lei. În aprilie 2012, agenții economici – deținători ai sălilor de jocuri, au solicitat instanței de judecată anularea parțială a deciziei nominalizate, instanța dispunînd suspendarea acesteia în partea ce privește contribuabilii vizați, pînă la examinarea cauzei în fond. Ulterior, prin Decizia nr. 16/1 din 24.12.2012, CO a modificat taxa respectivă, substituind cota de 18,0 mii lei pentru un aparat cu taxa totală pentru un cazinou în sumă de 30,0 mii lei, veniturile totale urmînd a fi de 90,0 mii lei, sau cu 550,0 mii lei mai puțin decît cele stabilite anterior. Urmare a modificării cotei taxei de către Consiliul orășenesc, reprezentanții deținătorilor sălilor de jocuri nu s-au prezentat în ședințele de judecată, cererea de chemare în judecată fiind scoasă de pe rol în aprilie 2013. De menționat că factorii de decizie ai primăriei or. Căușeni nu au întreprins măsurile necesare pentru încasarea taxei stabilite și acumularea veniturilor preconizate, fiind acumulate doar 41,7 mii lei. Se relevă că toate acestea au avut loc pe fundalul unei lipse acute de mijloace necesare pentru executarea atribuțiilor și prestarea serviciilor de stat către populația orașului.
O atare situație s-a constatat și la primăria or. Căinari, deficiențele și cauzele acestora fiind asemănătoare celor constatate la primăria or. Căușeni. Astfel, urmare a verificărilor efectuate la 28 din cele 114 unități comerciale, a fost constatat un șir de încălcări care au generat neîncasarea în bugetul orașului a veniturilor în sumă de 71,8 mii lei, și anume:
- micșorarea suprafețelor deținute de 3 unități comerciale a dus la nestabilirea și neachitarea taxei în sumă de 34,2 mii lei;
- desfășurarea activității de către 7 unități comerciale în lipsa autorizațiilor de funcționare s-a soldat cu neachitarea în bugetul local a sumei de 33,3 mii lei;
- urmare a eliberării neargumentate de către funcționarii primăriei, cu titlu gratuit, a 2 autorizații, bugetul local a fost lipsit de mijloace în sumă de 4,3 mii lei.
Astfel, în cadrul verificărilor, IFS a aplicat sancțiuni în sumă totală de 29,8 mii lei, din care 5,1 mii lei au fost achitați în perioada supusă auditării.
Se remarcă un principiu de planificare şi o administrare ineficientă a veniturilor proprii, fapt care a determinat neîncasarea în bugetul primăriei or. Căușeni (în anii 2011- 2012) a veniturilor din taxa de piață de circa 93,0 mii lei, unii agenţi economici prestînd servicii de piață în lipsa autorizației și neachitînd integral taxa de piață.
Taxa de piață este una integrată în sistemul taxelor locale. Potrivit prevederilor legale[33], de competența AAPL ține eliberarea autorizației de funcționare administratorului pieții, stabilirea cotei taxei și exercitarea controlului asupra conformității unităţii comerciale la condiţiile prescrise în autorizaţie, iar administrarea taxei se efectuează de organul fiscal.
În anii 2011-2012, conform prevederilor Codului fiscal, obiectul impozabil au constituit serviciile de piaţă prestate de administratorul pieţei la acordarea de locuri pentru comerţ și suprafaţa totală a terenului şi a imobilelor amplasate pe teritoriul pieţei.
În această perioadă, în or. Căușeni au activat 4 piețe, fiind aprobate venituri în sumă de 110,0 mii lei și, respectiv, 260,0 mii lei, iar încasările constituind 128,8 mii lei și, respectiv, 101,2 mii lei. Carențele stabilite în mărimea veniturilor aprobate în anul 2012 față de anul precedent denotă iregularități în subprocesul de identificare a bazei de impozitare, de estimare a acesteia și de aprobare a unui plan de venituri ponderat. Astfel, în urma confruntării datelor furnizate de organul statistic cu informațiile organului fiscal, s-a constatat că 2 administratori de piețe au diminuat venitul impozabil pentru anul 2011, fiind micșorată taxa spre încasare în buget în sumă totală de 39,2 mii lei[34]. Mai mult decît atît, din lipsa controlului din partea serviciilor economice ale primăriei, cît și ale organului fiscal privind conformitatea activității, o piață a desfășurat activitatea în lipsa autorizației de funcționare, lipsind bugetul orășenesc de surse de completare a veniturilor proprii în sumă de 45,9 mii lei, inclusiv: taxa de piață – 41,6 mii lei, taxa pentru unitățile comerciale – 4,3 mii lei. Analogic, administratorul altei piețe a diminuat calculul taxei de piață cu 7,9 mii lei față de suprafața pieței pe care o deține, suma fiind achitată în timpul auditului. De menționat că piața de mărfuri nealimentare este amplasată pe un teren agricol cu suprafața totală de 0,3114 ha, luat în arendă de la primăria or. Căușeni, conform contractului încheiat în anul 2002 pe un termen de 50 de ani. Deși, conform art. 9 din Codul funciar[35], de competența AAPL ține exercitarea controlului asupra folosirii terenurilor, primăria a eliberat autorizația de funcționare a pieței pe acest teren, iar CO nu a propus Guvernului schimbarea destinației acestuia și nu a asigurat compensarea la bugetul de stat a pierderilor cauzate de excluderea din categoria terenurilor cu destinaţie agricolă, în sumă de 402,2 mii lei (în conformitate cu prevederile art. 8 din Codul funciar și art. 11-14 din Legea nr. 1308-XIII din 25.07.1997).
Necesită îmbunătăţire mecanismul de monitorizare a plasării panourilor publicitare, iar lipsa de conlucrare cu IFS Căușeni în această privinţă a cauzat neîncasarea unor venituri în sumă de 19,5 mii lei.
În conformitate cu prevederile art. 290 din Codul fiscal, subiectul impunerii cu taxă de amplasare a publicităţii (reclamei) sînt persoanele juridice sau fizice înregistrate în calitate de întreprinzător, care plasează şi/sau difuzează informaţii publicitare.
Pentru anul 2012, primăria or. Căinari a prognozat și stabilit venituri bugetare din taxa de amplasare a publicității (art. 115.41) în sumă totală de 35,0 mii lei, în lipsa unei informaţii exhaustive privind obiectele impozabile la acest compartiment și a listelor precizate a panourilor publicitare. Totodată, probele de audit acumulate (inclusiv prin inventarierea panourilor publicitare amplasate în or. Căinari, cu ieşirea pe teren) denotă că veniturile din taxa de amplasare a publicităţii au o bază de calcul de 54,5 mii lei, ca urmare la estimarea veniturilor la acest capitol (pentru anul 2012) acestea au fost diminuate cu circa 19,5 mii lei. Astfel, în urma testării legalităţii amplasării obiectelor de publicitate exterioară, efectuată în comun cu reprezentantul primăriei (cu ieşirea la faţa locului), s-a constatat că, în contradicţie cu Legea cu privire la publicitate[36] şi cu Codul fiscal, 5 subiecţi ai impunerii (în lipsa autorizării corespunzătoare) au amplasat pe străzile oraşului Căinari publicitate exterioară pe o suprafaţă totală de 42,4 m2, nefiind calculată şi achitată integral taxa respectivă în suma sus-indicată. Cele menționate se datorează nerespectării de către AAPL din or. Căinari a normelor regulamentare şi lipsei unor proceduri bine determinate privind controlul intern, neorganizării unei monitorizări conforme a legalităţii amplasării obiectelor de publicitate exterioară şi, nu în ultimul rînd, estimării incorecte a veniturilor de la taxa pentru amplasarea publicităţii (reclamei), ceea ce a generat diminuarea nejustificată a resurselor financiare ale bugetului primăriei.
Unele deficiențe s-au constatat și la administrarea altor taxe. În anii 2011-2012, CO Căușeni a aprobat taxa pentru parcare în sumă a cîte 10,0 mii lei anual, fără a delimita locurile pentru parcare, fiind încasată suma 6,8 mii lei și, respectiv, 12,4 mii lei. Deși primăria or. Căușeni a eliberat autorizații pentru parcarea a 31 de taxiuri, aceasta nu a stabilit cota taxei și nu a aprobat venituri de la taxa pentru parcaj, neținînd cont de modificările art. 291 lit. n) din Codul fiscal, operate prin Legea nr. 267 din 23.12.2011[37].
Carențe care au generat neacumularea veniturilor la bugetul primăriei or. Căușeni au fost admise și la stabilirea și încasarea plăților din arenda și vînzarea bunurilor imobile. Astfel:
Primăria or. Căușeni a transmis în locațiune o încăpere cu suprafață de 111,7 m2, cu titlu gratuit, în lipsa deciziei CO, ca urmare nefiind acumulate venituri în bugetul orășenesc în sumă totală de 55,9 mii lei (în anul 2011 – 27,0 mii lei, și în anul 2012 – 28,9 mii lei). Din lipsa procedurilor respective ale controlului intern privind gestionarea patrimoniului public, transmiterea imobilelor și stabilirea plății pentru locațiune, primăria or. Căușeni a micșorat suprafața bunului imobil transmis în locațiune cu 30 m2, nefiind acumulate venituri în sumă de 29,0 mii lei. De asemenea, imobilul a fost dat în locațiune în lipsa deciziei CO, astfel nefiind respectate prevederile art. 14 alin.(2) lit. c) din Legea nr. 436-XVI din 28.12.2006.
Primăria or. Căușeni nu și-a asumat responsabilitatea deplină la încasarea veniturilor provenite din comercializarea terenurilor proprietate publică, generînd riscul de necolectare a acestora. În anul 2010, primăria or. Căușeni a vîndut unui agent economic din or. Ștefan Vodă terenul aferent obiectivului privat, cu suprafața de 2,9015 ha, la prețul de 779,6 mii lei.
La momentul încheierii contractului (conform clauzelor contractuale), cumpărătorul urma să achite suma de 389,8 mii lei, ceea ce constituie 50% din prețul de vînzare a terenului, achitarea integrală urmînd a fi efectuată pînă la 31.12.2011. În pofida celor menționate, la 01.12.2011, prin semnarea unui acord adițional la contractul de vînzare-cumpărare, primăria a eșalonat achitarea sumei de 779,6 mii lei, ultima tranșă fiind stabilită pentru data de 15.07.2013.
În conformitate cu graficul de plată la situația din 01.01.2013, urma a fi achitată sumă de 532,0 mii lei, însă, potrivit datelor primăriei și ale TT Căușeni, agentul economic a achitat în total suma de 80,0 mii lei, la situația din 01.01.2013 datoria constituind 699,6 mii lei. De la momentul încheierii contractului (în a. 2010) și pînă la data de 30.11.2011, cumpărătorul nu a autentificat notarial și nu a înregistrat la OCT Căușeni dreptul de proprietate asupra terenului în Registrul bunurilor imobile. Însă, la data de 30.11.2011, acesta a depus cerere de chemare în judecată privind recunoașterea dreptului asupra terenului aferent și obligarea OCT Căușeni de a înregistra dreptul de proprietate în Registrul bunurilor imobile.
Reprezentantul primăriei a prezentat în ședința de judecată informația neveridică, întrucît a declarat că agentul economic în cauză respectă condițiile contractuale și a achitat suma de 509,8 mii lei. În urma acestor acțiuni, agentul economic a înregistrat dreptul de proprietate asupra terenului, cu realizarea ulterioară a unei părți de teren cu suprafața de 0,3482 ha (12%), estimată de OCT la suma de 218,9 mii lei.
Concomitent, primăria nu a majorat plățile cu circa 99,7 mii lei reieșind din rata inflației, precum și nu a aplicat penalitatea în conformitate cu prevederile art. 4 alin.(4) din Legea nr. 1308-XIII din 25.07.1997 și clauzele contractuale. Totodată, la data de 27.05.2013, primăria a încheiat un contract cu un prestator al serviciilor de colectare a datoriilor (c.f. 1011600040753) pentru încasarea datoriei în sumă de 699,6 mii lei.
Nerespectarea prevederilor cadrului normativ și neexercitarea competențelor de către factorii de decizie ai primăriei or. Căușeni au generat și alte iregularități ce țin de necolectarea deplină a veniturilor din comercializarea terenurilor aferente. Astfel, în conformitate cu prevederile pct. 21 subpct.4) din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1428 din 15.12.2008[38], precum și cu Anexa nr. 4 la Regulament, la comercializarea terenurilor primăria or. Căușeni urma să determine coeficientul aplicabil la calcularea preţului de vînzare în funcţie de amplasare şi de gradul de amenajare inginerească a terenului. Însă, ca urmare a nestabilirii hotarelor centrului orașului (în baza planurilor urbanistice generale), precum și a lipsei procedurilor de control intern, la vînzarea terenului aferent obiectivului privat, amplasat în partea centrală a orașului, cu suprafața de 2,4516 ha a fost aplicat coeficientul redus, determinat pentru zona de suburbie a orașului, ceea ce s-a soldat cu lipsirea bugetului local de venituri în sumă de 76,0 mii lei.
De menționat că primăria or. Căușeni nu a asigurat păstrarea conformă a documentelor primare privind vînzarea terenurilor proprietate publică, neprezentînd auditului Registrul de înregistrare a contractelor de vînzare a terenurilor în anul 2011. Totodată, primăria nu dispune de o adresare către organele de drept pentru cazul lipsei acestor documente.
Deficiențele și abaterile constatate denotă că executorii principali de buget urmează să-si revizuiască responsabilităţile în administrarea veniturilor cuvenite bugetelor locale. Potrivit prevederilor art. 35 din Legea nr. 397-XV din 16.10.2003, autorităţile executive ale UAT sînt responsabile de asigurarea colectării depline şi în termenele stabilite a veniturilor proprii.
Fiind analizate şi verificate 18 tipuri de venituri în sumă de 35,9 mil.lei pentru anul 2011 și, respectiv, 52,3 mil.lei pentru anul 2012 (impozite, taxe locale, mijloace speciale), au fost scoase în evidență un șir de deficienţe. Astfel, în anul 2011, 20 de primării[39] (70,4% din numărul total) nu au executat planurile, nefiind acumulate venituri proprii în sumă totală de 2317,51 mii lei, sau 11,8 % din planul rectificat. Cel mai înalt nivel de neacumulare a veniturilor a fost stabilit la primăria or. Căușeni, s. Baccealia, c. Baimaclia, s. Copanca și c. Zaim. În mod similar, 21 de primării[40] nu au întreprins măsuri regulamentare privind încasarea integrală a mijloacelor speciale în sumă totală de 846,6 mii lei.
Analogic, în anul 2012, 9 primării[41] (33,3% din numărul total) nu au realizat planurile pe veniturile proprii, neacumulările constituind 1033,4 mii lei, sau 4,7% din planul precizat. Astfel, lipsa unui management eficient de administrare a veniturilor proprii a fost constatată la primăriile satelor Baimaclia, Ciuflești, Zaim, Baccealia și or. Căușeni, care nu şi-au executat indicatorii planificaţi în anul respectiv. De asemenea, 21 de primării[42] nu au colectat venituri planificate din mijloacele speciale în sumă de 929,9 mii lei.
Respectarea procedurilor privind aprobarea și execuția bugetelor UAT din raionul Căușeni.
Auditul a constatat că nu toate UAT s-au conformat prevederilor legale privind examinarea, aprobarea și corelarea bugetelor locale, fiind admise deficiențe în acest domeniu. Astfel, contrar prevederilor art. 20 din Legea nr. 397-XV din 16.10.2003, în anii 2011-2012, 2 și, respectiv, 8 primării din raion[43] nu au examinat și aprobat bugetele în termenele stabilite (cu o întîrziere de la 1 zi pînă la 21 de zile). Nu a fost asigurată și respectarea termenelor de corelare a bugetelor UAT cu Legea bugetară anuală, conform cerințelor art. 24 din Legea nr. 397-XV din 16.10.2003. Ca urmare, primăria or. Căușeni a efectuat ajustările de rigoare a bugetului anului 2011 cu întîrziere de pînă la 90 de zile calendaristice.
Recomandări:
1. Preşedintele raionului, DF, primăriile or. Căușeni, or. Căinari și satelor/comunelor Baccealia, Baimaclia, Chircăiești, Chircăieștii Noi, Copanca, Ciuflești, Cîrnățeni, Cîrnățenii Noi, Coșcalia, Fîrlădeni, Grădinița, Grigorievca, Opaci, Pervomaisc, Plop-Știubei, Săiți, Sălcuța, Taraclia, Tănătari, Tănătarii Noi, Tocuz, Ucrainca, Ursoaia, Zaim și Hagimus să asigure implementarea controlului financiar public intern privind elaborarea, aprobarea și monitorizarea proceselor operaționale ce țin de elaborarea prognozei bugetare pe toate tipurile de venituri, cu delegarea corespunzătoare a responsabilităților, precum și înlăturarea iregularităților constatate de audit.
2. Primăriile orașelor Căușeni, Căinari și satelor/comunelor Baccealia, Baimaclia, Chircăiești, Chircăieștii Noi, Copanca, Ciuflești, Cîrnățeni, Cîrnățenii Noi, Coșcalia, Fîrlădeni, Grădinița, Grigorievca, Opaci, Pervomaisc, Săiți, Sălcuța, Taraclia, Tănătari, Tănătarii Noi, Tocuz, Ucrainca și Ursoaia să efectueze inventarierea terenurilor proprietate publică, cu asigurarea înregistrării informaţiei exhaustive privind fondul funciar aflat în proprietatea UAT, modul de utilizare şi beneficiarii acestuia. 3. Primăriile orașelor Căușeni, Căinari și satelor/comunelor Baimaclia, Chircăiești, Cîrnățenii Noi, Coșcalia, Fîrlădeni, Săiți, Taraclia, Tocuz și Ursoaia să stabilească, conform prevederilor legale și contractuale, plata pentru folosirea terenurilor proprietate publică aferente întreprinderilor şi obiectelor private, să calculeze şi să încaseze aceste plăţi, asigurînd, totodată, o evidenţă conformă a calculelor, plăţilor şi restanţelor pentru arenda şi vînzarea terenurilor.
4. Primăria or. Căușeni să asigure monitorizarea și administrarea conformă a procesului de dare în locațiune a bunurilor domeniului public, cu implementarea unor proceduri de control menite să contribuie la acumularea veniturilor din sursa respectivă.
5. Președintele raionului și DF, în comun cu AAPL de nivelul I din raion, să identifice factorii care erodează baza de venituri proprii în cadrul UAT (de nivelul I și nivelul II) din raion, cu întreprinderea unor măsuri concrete în scopul evaluării autentice și extinderii bazei de impozitare.
6. DF să asigure instruirea și asistența factorilor responsabili din cadrul AAPL de nivelul I privind modalitatea de evaluare a bazei impozabile relevante, pentru elaborarea prognozelor fiscal-bugetare pe toate categoriile de venituri fiscale şi nefiscale şi gestiunea conformă a acestora.
7. Primarii orașelor Căușeni și Căinari:
7.1 să inițieze o investigație de serviciu referitor la cauzele de eliberare a autorizațiilor de funcționare cu titlu gratuit, în lipsa deciziilor consiliilor locale privind scutirea unităților comerciale de plata taxei respective, pentru stabilirea gradului de responsabilitate a persoanelor vinovate de comiterea încălcărilor constatate și luarea măsurilor pentru colectarea în bugetele primăriilor a veniturilor cuvenite;
7.2 să asigure o monitorizare adecvată a plasării panourilor de publicitate în teritoriul administrat, cu planificarea relevantă a veniturilor respective și încasarea regulamentară a taxei de amplasare a publicităţii;
7.3 să asigure implementarea procedurilor standardizate ale controlului intern la eliberarea autorizațiilor pentru obiectele comerciale și de prestare a serviciilor de deservire socială, precum şi prognozarea corectă a veniturilor din taxa de amplasare a unităților comerciale, cu acumularea integrală a veniturilor din această sursă.
Obiectivul II: Au format și gestionat UAT cheltuielile bugetare legal și regulamentar?
Preocuparea insuficientă a AAPL din raionul Căușeni în materie de gestiune conformă a cheltuielilor determină anumite iregularități și utilizare ineficientă a acestora, ceea ce nu contribuie la realizarea obiectivului cost-eficiență. Nerespectarea actelor normative de către factorii de decizie din cadrul AAPL și a principiilor de bună gestiune au determinat efectuarea cheltuielilor neregulamentare și neeficiente la valorificarea mijloacelor financiare pentru investiţiile şi reparaţiile capitale în sumă de 2,7 mil.lei; cheltuieli ineficiente și neconforme pentru retribuirea muncii de 2,5 mil.lei. Domenii afectate de nereguli sînt şi achiziţiile de mărfuri, lucrări şi servicii, de asigurare a cerințelor de alimentare a copiilor (elevilor), utilizare a fondului de rezervă. În acest context, se menţionează necesitatea de implementare a prevederilor Legii privind controlul financiar public intern[44], în scopul sporirii responsabilităţilor manageriale privind gestionarea conformă şi eficientă a resurselor publice.
Întru susținerea celor invocate, se exemplifică următoarele.
Autoritățile publice locale de nivelul II din raion nu s-au conformat rectificărilor bugetare privind transferurile din bugetul raional către bugetele UAT de nivelul I, unele cheltuieli angajate de primării fiind lipsite de suportul financiar aferent.
Deși, în anii 2011-2012, transferurile pentru uniformizarea asigurării financiare din fondul de susținere financiară a teritoriilor de la bugetul de stat la bugetul raional au fost executate în volum deplin, transferurile din bugetul raional către UAT de nivelul I au fost executate cu 171,7 mii lei și, respectiv, cu 3344,5 mii lei mai puțin decît datele rectificate (77179,1 și, respectiv, 82876,0 mii lei). Totodată, potrivit prevederilor cadrului legal[45], AAPL urmează a fi consultate în modul corespunzător asupra procedurilor de redistribuire a resurselor ce urmează a fi alocate acestora, precum şi asupra modificărilor operate în legislaţie referitor la funcţionarea sistemului finanţelor publice locale. Însă, AAPL de nivelul II din raion nu s-au ghidat de prevederile regulamentare, mijloacele sus-indicate rămînînd în soldul bugetului raional, unele cheltuieli programate de către primării nefiind finanțate.
Totodată, se atestă că, contrar prevederilor pct. 2.54 și pct. 2.55 din Instrucțiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 51 din 16.08.2004[46], precum și pct. 55 din Anexa nr. 1 la această Instrucțiune, DF, la încheierea exercițiului bugetar pe anii 2011 și 2012, nu a înregistrat și nu a raportat sumele transferurilor restante la contul extrabilanțier 121 „Neonorarea obligațiunilor privind transferurile din contul fondului de susținere a teritoriilor transmise de la bugetul raional bugetelor locale”, denaturînd astfel Bilanțul executării bugetelor unităților administrativ-teritoriale pe anii 2011-2012.
Recomandări:
8. DF, în comun cu AAPL din raion, să elaboreze norme standardizate de costuri aferente bugetării cheltuielilor, cu implementarea procedurilor respective de control intern, care să asigure conformarea necondiționată a prescripțiilor în general și să susțină criterii neutre și uniforme în materie de garantare a suportului financiar minim pentru finanțarea teritoriilor.
Unele UAT nu au reuşit să menţină cheltuielile angajate în limitele maxime rectificate. Conform prevederilor Legii nr. 397-XV din 16.10.2003, cheltuielile stabilite (rectificate pe parcursul anului bugetar) în bugetele UAT reprezintă limitele maxime care nu pot fi depăşite și servesc drept limite pentru efectuarea cheltuielilor de către executorii de buget. Cu toate că, per ansamblu, majoritatea UAT din raion au executat cheltuielile efective în limitele prevederilor rectificate pe parcursul anului bugetar, unele AAPL de nivelurile I și II au executat cheltuieli efective cu depăşirea alocaţiilor programate în devizele de cheltuieli, în sumă totală de 404,2 mii lei (2011)[47] și de 1775,4 mii lei (2012)[48], ceea ce a contribuit la creșterea datoriilor creditoare ale entităților respective (cu excepția Aparatului președintelui, care a înregistrat o datorie debitoare în urma achitării în avans a lucrărilor de construcție la obiectul „Centrul pentru tineret și sport din or. Căușeni”).
Recomandări:
9. Aparatul președintelui raionului, DF, SE, DAA, DÎ și primăriile satelor/comunelor/orașelor: Baccealia, Baimaclia, Căinari, Chircăieștii Noi, Cîrnățeni, Cîrnățenii Noi, Copanca, Coșcalia, Fîrlădeni, Hagimus, Pervomaisc, Plop-Știubei, Săiți, Taraclia, Tănătari, Tănătarii Noi, Tocuz, Ucrainca, Ursoaia și Zaim să implementeze proceduri exhaustive de control intern care să asigure managementul corespunzător la utilizarea mijloacelor financiare și la executarea cheltuielilor preconizate în limitele prevederilor rectificate, cu respectarea prevederilor legislației în vigoare.
Se cere optimizarea și eficientizarea cheltuielilor pentru retribuirea muncii și asigurarea utilizării mijloacelor bugetare pentru acest scop, în conformitate cu prevederile actelor normative. În anii 2011-2012, AAPL din raionul Căușeni au executat cheltuielile de casă pentru retribuirea muncii și plățile ce derivă din acesta în sumă totală de 117,2 mil.lei și, respectiv, 122,9 mil. lei, ale căror pondere reprezintă 57,6 și, respectiv, 58,1% din cheltuielile totale înregistrate de bugetele UAT din raion.
Verificările cheltuielilor privind retribuirea muncii la subdiviziunile CR au stabilit abateri de la cadrul normativ, care au condiţionat cheltuieli neregulamentare și neeficiente în sumă totală de 2,5 mil. lei. Astfel:
În conformitate cu prevederile art. 43 din Legea nr. 436-XVI din 28.12.2006, CR are competenţa de a aproba organigrama şi statele de personal ale direcţiilor și altor subdiviziuni din subordine. În acelaşi timp, Hotărîrea Guvernului nr. 689 din 10.06.2003[49] (pct. 4), precum și Modul privind elaborarea și aprobarea schemei de încadrare, aprobat prin Ordinele ministrului finanțelor nr. 109 din 21.12.2007[50] și nr. 55 din 11.05.2012[51], stabilesc că schemele de încadrare ale personalului Aparatului preşedintelui raionului şi ale subdiviziunilor din subordinea CR se aprobă în limitele fondului de retribuire a muncii şi sînt valabile după înregistrarea lor la Ministerul Finanțelor. De menționat că la 16.02.2011 DF a expediat în adresa Ministerului Finanțelor toate schemele de încadrare pentru anul 2011 aprobate de CR Căușeni, însă, din motivul necorespunderii acestora prevederilor cadrului legal existent (datorită neclarităților referitor la numărul efectivului de personal și la includerea în schemele de încadrare a unor funcții cu denumiri neconforme), Ministerul Finanțelor nu a înregistrat schemele de încadrare ale Aparatului președintelui raionului, DF, DÎ, DASPF și DAA. Astfel, în anul 2011, în baza schemelor de încadrare neînregistrate regulamentar la Ministerul Finanțelor, cheltuielile efective pentru retribuirea muncii angajaților subdiviziunilor menționate au constituit în total suma de 2277,2 mii lei[52].
Totodată, misiunea de audit relevă că, conform Deciziei CR nr. 3/2 din 18.07.2011, a fost stabilită a treia unitate de vicepreședinte al raionului, fără modificarea statelor de personal și a schemei de încadrare ale Aparatului președintelui raionului, precum și fără înregistrarea regulamentară la Ministerul Finanțelor. Întreținerea unității de vicepreședinte al raionului menționată pe parcursul anilor 2011-2012 a cauzat suportarea unor cheltuieli suplimentare în sumă totală de 136,7 mii lei, sursa de acoperire a cheltuielilor de întreținere fiind soldul disponibil de mijloace financiare în urma executării bugetului raional, alocate conform deciziilor CR[53].
Urmare a controlului efectuat de angajații DTIF Căușeni la 01.06.2012, s-a constatat nerespectarea prevederilor pct. 15 din Hotărîrea Guvernului nr. 525 din 16.05.2006[54] și pct. 13 din Condițiile unice de salarizare, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 381 din 13.04.2006[55], fiind acordate premii în lipsa mijloacelor economisite din fondul de retribuire a muncii, în sumă totală de 31,2 mii lei. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 148 alin.(5) din Codul muncii,[56] salariul plătit în plus salariatului de către angajator (inclusiv în cazul aplicării greşite a legislaţiei în vigoare) nu poate fi urmărit, cu excepţia cazurilor unei greşeli de calcul. Însă, DÎ, în baza ordinului propriu și în lipsa consimțămîntului salariaților, a reținut din retribuția acestora suma de 15,2 mii lei.
DÎ a suportat cheltuieli ineficiente în sumă de 43,5 mii lei, în legătură cu eliberarea nelegitimă din funcţia deţinută a unui funcţionar public (şeful DÎ).
În conformitate cu prevederile art. 25 alin.(2) lit. c) din Legea nr.158-XVI din 04.07.2008[57], funcţionarul public nu este în drept să desfăşoare alte activităţi remunerate prin contract individual de muncă sau prin alt contract cu caracter civil, în cadrul societăţilor comerciale, cooperativelor, întreprinderilor de stat sau municipale, precum şi al organizaţiilor necomerciale, din sectorul public sau privat, a căror activitate este controlată, subordonată sau, în anumite privinţe, este de competenţa autorităţii în care el este angajat, cu excepţia activităţilor ştiinţifice, didactice, de creaţie şi de reprezentare a statului în societăţile economice. Modul de cumulare a acestor activităţi cu funcţia publică se stabileşte de Guvern. Totodată, conform pct. 4 din Regulile privind desfășurarea muncii prin cumul a funcționarului public, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 201 din 11.03.2009[58], munca prin cumul poate fi desfăşurată de funcţionarul public în cadrul societăţilor comerciale, cooperativelor, întreprinderilor de stat sau municipale, precum şi al organizaţiilor necomerciale, din sectorul public sau privat, a căror activitate nu este controlată, subordonată sau nu ţine, în anumite privinţe, de competenţa autorităţii publice în care este angajat. Însă, contrar prevederilor regulamentare, doi funcționari publici din cadrul Aparatului președintelui raionului (secretarul CR și consultantul în resurse umane), din anul 2011 și pînă în prezent, concomitent au desfășurat alte activități remunerate în cadrul instituțiilor publice fondate și subordonate CR (CAPVTFU și Centrul maternal „Pro Familia din Căușeni”), fiind remunerați pe deplin la ambele locuri de muncă în sumă totală de 191,1 mii lei (inclusiv pentru munca prin cumul 38,5 mii lei). De menționat că, în ianuarie-martie 2011 și ianuarie 2012, un funcționar public, fiind în concediu medical și beneficiind de indemnizația respectivă la locul de muncă de bază, a fost înregistrat prezent la serviciu la Centrul maternal „Pro Familia din Căușeni” și a fost remunerat în sumă de 2,7 mii lei.
Contrar prevederilor art. 42 alin.(3) din Legea nr. 158-XVI din 04.07.2008 și pct. 66 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1449 din 24.12.2007[59], în carnetul de muncă a 2 funcționari publici din cadrul Aparatului președintelui raionului (în perioada executării misiunii de audit au fost efectuate înscrierile corespunzătoare) și a 2 din cadrul DÎ nu au fost consemnate datele despre indemnizația la concediere în mărime de 50% (începînd cu 03.08.2012 – 15%) din salariul de funcție, aceste date nefiind disponibile (la momentul auditului) nici în dosarele personale ale funcționarilor, ceea ce condiționează riscul de efectuare a unor cheltuieli neregulamentare pe viitor.
Recomandări:
10. CR, președintele raionului Căușeni, DF, DÎ, DASPF și DAA să implementeze proceduri de control intern care să asigure respectarea actelor normative ce reglementează domeniul retribuirii muncii, cu înlăturarea neajunsurilor şi încălcărilor constatate.
11. Președintele raionului Căușeni și DÎ:
11.1. să examineze cazurile de remunerare neregulamentară a angajaţilor, cu întreprinderea măsurilor de înlăturare a iregularităților constatate de audit, în conformitate cu prevederile cadrului legislativ-regulator în vigoare;
11.2. să asigure un management financiar-contabil eficient, cu direcţionarea acestuia spre identificarea soluţiilor menite să prevină fenomenul risipei de bani publici.
12. Președintele raionului și DF să asigure organizarea instruirii angajaților din cadrul AAPL din raion în domeniul aplicării legislației privind retribuirea muncii, cu acordarea suportului metodologic privind implementarea procedurilor de control intern la efectuarea cheltuielilor ce țin de domeniul vizat.
Necesită monitorizare alimentarea copiilor din instituţiile preșcolare și școlare, cu ajustarea normelor financiare în vederea asigurării cerințelor de alimentare sănătoasă a copiilor.
În conformitate cu prevederile art. 45 lit. i) din Legea nr. 547-XIII din 21.07.1995[60], de competența AAPL ține organizarea alimentaţiei copiilor, însă administrarea ineficientă a acestui proces a determinat un risc sporit de alimentare insuficientă și nesănătoasă a copiilor.
Astfel, în perioada 2011-2012, 10 și, respectiv, 22 AAPL de nivelul I nu au asigurat respectarea normei financiare de alimentare a elevilor, stabilite prin Ordinele ministrului educației nr. 35 din 26.01.2010[61] și nr. 38 din 23.01.2012[62], fiind micșorată față de prevederile regulamentare cu 176,4 mii lei[63] și, respectiv, cu 603,5 mii lei[64], diminuarea normativului financiar variind de la 0,07 pînă la 3,69 lei/zi (de la 1% pînă la 56% față de norma de 6,5 lei/zi).
O atare situație s-a constatat și la alimentarea copiilor din instituțiile preșcolare. Astfel, în anul 2012 acestor instituţii din or. Căușeni le-au fost aprobate mijloace bugetare pentru alimentarea copiilor cu 1374,7 mii lei (78,9%) mai puţin decît limitele financiare minime stabilite prin Normele aprobate prin Ordinele ministrului educaţiei nr. 35 din 26.01.2010 și nr. 38 din 23.01.2012 pentru a fi suportate din contul bugetului. Una din cauzele principale care determină aceste situaţii este lipsa surselor financiare, care se preconizau a fi completate prin majorarea contribuției părinților, comparativ cu limitele financiare stabilite prin actele regulamentare (6 lei/zi față de 4,9 lei/zi).
În perioada auditată, primăria or. Căușeni nu a respectat Normele aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 35 din 26.01.2010, cheltuielile efective (din toate sursele) pentru alimentaţia copiilor în instituţiile preşcolare constituind 10,75 lei pentru 1 copil/zi, sau 78,8% față de normativul financiar pentru anul 2011, iar în anul 2012 – 8,40 lei pentru 1 copil/zi, sau 56,9% comparativ cu același normativ, astfel fiind neasigurat necesarul financiar minim pentru alimentarea copiilor în sumă totală de 1306,2 mii lei.
Nerespectarea normelor financiare la alimentaţia copiilor duce la alimentarea necorespunzătoare a acestora, iar lipsa produselor necesare pentru dezvoltarea sănătoasă a copiilor se acoperă prin supraconsum de produse de alt gen, care sînt mai ieftine. Evaluările efectuate de către DÎ la acest compartiment denotă că situația privind asigurarea normelor naturale în instituțiile preșcolare este sub nivelul Regulilor de alimentare. Astfel, componentele rației alimentare în meniul copiilor din cadrul instituţiilor preşcolare din raionul Căușeni, pe principalele produse, sînt nerealizate semnificativ. În anii 2011 și 2012, normativele raţiei alimentare pe cele 8 produse de bază din meniul copiilor nu este îndeplinit, în special la instituțiile din or. Căușeni și or. Căinari, nivelul de asigurare constituind în medie la: produsele din carne – 62,0% și, respectiv, 71%; pește – 47% și 53%; lapte – 51% și 61%; unt – 63% și 69%; ouă – 46% și 54%; brînză – 41% și 74%; legume – 66% și 77%, fructe proaspete – 72% și 89%.[65] Concomitent, normativul rației alimentare la crupe, în medie pe instituțiile preșcolare din raion, a fost asigurat cu depășirea normelor alimentare cu 13 și, respectiv, cu 38%[66].
Recomandări:
13 DF și DÎ, în comun cu autoritățile de resort, să elaboreze criterii clare privind bugetarea cheltuielilor pentrui instituțiile educaționale, precum și monitorizarea respectării normelor financiare și naturale la alimentarea copiilor/elevilor.
Nerespectarea actelor normative în domeniul achiziţiilor publice au constat în: contractarea de lucrări și servicii în lipsa planurilor anuale și trimestriale de efectuare a achizițiilor publice, în sumă totală de 22,9 mil. lei; achiziționarea de lucrări şi servicii dintr-o singură sursă în lipsa procedurilor de achiziții, în suma totală de 1,5 mil. lei; achiziţonarea în lipsa acoperirii financiare corespunzătoare, în sumă de 0,4 mil. lei etc.
Potrivit prevederilor Legii nr. 96-XVI din 13.04.2007[67], precum și ale Regulamentelor aprobate prin Hotărîrile Guvernului nr. 1380 din 10.12.2007,[68] nr. 834 din 13.09.2010[69], nr. 1404 din 10.12.2008[70] și nr. 1407 din 10.12.2008[71], autorităţile contractante au obligaţia să asigure legalitatea şi eficienţa achiziţiilor publice. Deşi misiunea de audit a constatat că AAPL de nivelul I şi nivelul II din raion, în calitate de autorităţi contractante, au întreprins unele măsuri de eficientizare a acestui proces, în perioada auditată au fost admise multiple încălcări şi neajunsuri legate de achiziţionarea bunurilor şi serviciilor, care au afectat buna gestiune a mijloacelor publice locale. Astfel:
AAPL de nivelul I și nivelul II din raion nu au elaborat planuri anuale și trimestriale de efectuare a achizițiilor publice, prevăzute de art. 13 alin.
(1) lit. b) din Legea nr. 96-XVI din 13.04.2007 și de pct. 1 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1404 din 10.12.2008. Prin urmare, în perioada supusă auditului, în lipsa planurilor respective, Aparatul președintelui, DÎ și primăriile or. Căușeni, s. Copanca au efectuat achiziţii de bunuri, lucrări și servicii în sumă totală de 22903,4 mii lei în baza a 77 de contracte de achiziții publice[72].
Contrar prevederilor art. 2 și art. 33 din Legea nr. 96-XVI din 13.04.2007 și prescripțiilor din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1407 din 10.12.2008, Aparatul președintelui raionului a încheiat contracte de achiziție a energiei electrice, gazelor naturale, serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare, a serviciilor de telefonie în sumă totală de 698,4 mii lei și, respectiv, de 773,3 mii lei, fără inițierea și efectuarea procedurilor de achiziții publice.
În anii 2011-2012, Aparatul președintelui nu a asigurat publicarea în Buletinul achizițiilor publice și pe pagina web a Agenției a anunțurilor de atribuire a 9 contracte de achiziții în sumă totală de 513,5 mii lei, fapt prin care nu au fost respectate prevederile art. 21 alin.(1) din Legea nr. 96-XVI din 13.04.2007.
Potrivit pct. 15 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1404 din 10.12.2008, condiţiile de planificare a contractului de achiziţii publice sînt următoarele: cunoaşterea exactă a necesităţilor de bunuri, lucrări sau servicii; existenţa surselor financiare sau a dovezii alocării acestora; calcularea valorii estimative a contractului de achiziţii publice, iar în cazul acordării simultane a contractelor sub formă de loturi separate – calcularea valorii globale estimate a totalităţii loturilor. Însă, neținînd cont de cele menționate, primăria s. Copanca, avînd mijloace aprobate pentru reconstrucția apeductului din localitate, în sumă de 1300,0 mii lei, a inițiat procedura de achiziții publice de lucrări cu valoarea estimativă totală de 2301,9 mii lei, contractul fiind încheiat în luna mai 2012 în valoare de 1696,4 mii lei. Insuficiența de mijloace a condiționat formarea datoriei creditoare, la situația din 01.01.2013, în sumă totală de 396,4 mii lei. De asemenea, contrar prevederilor cadrului regulator[73] și a clauzelor contractuale, primăria nu a constituit garanția de bună execuție în sumă de 84,8 mii lei.
În perioada supusă auditării, unele AAPL de nivelul I și nivelul II din raion nu au asigurat întocmirea şi păstrarea dosarelor achiziţiilor publice pentru 38 de proceduri de achiziții[74], potrivit prevederilor pct. 6 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 9 din 17.01.2008[75], fapt ce determină riscul sustragerii sau înlocuirii înscrisurilor pe care acestea le conţin.
Recomandări:
14. Președintele raionului, DÎ, primăriile or. Căușeni și s. Copanca să asigure desfășurarea unor instruiri în domeniul achiziţiilor publice pentru membrii grupurilor de lucru din cadrul subdiviziunilor Consiliului raional și primăriilor, cu asigurarea implementării procedurilor de control intern la achiziționarea mărfurilor și serviciilor (inclusiv descrierea proceselor aferente acestora), precum și întreprinderea măsurilor pentru înlăturarea iregularităților constatate de audit la acest compartiment.
Managementul financiar al cheltuielilor pentru investiții și reparații capitale necesită îmbunătățire.
În cadrul AAPL din raion lipsesc strategii, politici şi proceduri reglementate/ standardizate în materie de investiţii publice şi, respectiv, nu sînt stabilite criterii de determinare a priorităţilor în domeniul investițiilor capitale, modul de inițiere a obiectivelor finanţate din bugetele locale fiind netransparent şi neadecvat, ceea ce generează dezechilibre şi imobilizări de mijloace bugetare pe mai mulţi ani. Astfel, conform datelor raportate de către entitățile din raion, la situația din 01.01.2013, investițiile valorificate la obiectele nefinalizate, a căror construcție a fost începută în anii 1991-2009 de către 29 de AAPL, au însumat 39,9 mil. lei, din care:
9,3 mil. lei – școala din s. Ciuflești (cu 464 de locuri, construcție inițiată în 1991, reproiectată în 2007 pentru 240 de locuri, gradul de finalizare a lucrărilor fiind de circa 48%). În prezent, din 4 blocuri prevăzute de proiect sînt parțial executate lucrările de construcție a blocului alimentar și terminate lucrările de construcție a blocului de studii, care este utilizat în procesul de educație a elevilor fără a fi dat în exploatare, motivul fiind nefinisarea lucrărilor de construcție a obiectivului integral.
De menționat că lucrările de construcție a școlii se efectuează din contul transferurilor pentru cheltuieli capitale de la bugetul de stat, AAPL necontribuind la construcția instituției de învățămînt. Se relevă că numărul de elevi este în continuă scădere, la data de 01.01.2013 constituind 134 de elevi. Totodată, tergiversarea construcției, rezultată din insuficiența mijloacelor financiare, implică reproiectări noi ale obiectivului;
1,8 mil. lei – școala cu 1266 de locuri din or. Căușeni (construcție inițiată în 1991 și suspendată în 1994, gradul de finalizare de 16%, beneficiar fiind Ministerul Educației). De menționat că, în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr. 875 din 27.09.1999[76], din imposibilitatea continuării lucrărilor de construcție, beneficiarului i s-a permis să demonteze şi să demoleze această construcţie, iar în cazul apariţiei unor circumstanţe favorabile – să execute lucrările de finalizare, precum şi să utilizeze în anumite scopuri obiectul. Totodată, conform actului de primire-predare a obiectului din 09.11.2009 (aprobat de ministrul educației și de președintele raionului), Ministerul Educației a transmis obiectivul CR, ultimul exprimîndu-și acordul de a recepționa construcția post- factum (prin Decizia nr. 1/19 din 28.01.2010), neavînd intenții clare și întemeiate în vederea demolării sau finalizării școlii și nedispunînd de resursele financiare necesare atît pentru demontarea, cît și pentru continuarea construcției. De menționat că, capacitățile instituțiilor de învățămînt din or. Căușeni nu se utilizează pe deplin, fiind completate la nivelul de circa 50% din potențialul acestora (spre exemplu, liceul „Ion Creangă”), ceea ce denotă lipsa perspectivei de utilizare a obiectului sus-menționat în scopuri educaționale.
În contradicție cu prevederile pct. 76 din Instrucțiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 94 din 19.07.2010[77], primăria s. Copanca nu a majorat costul apeductului cu valoarea lucrărilor de reconstrucție a acestuia, în sumă totală de 2661,8 mii lei.
15. CR și președintele raionului:
15.1. să asigure aprobarea regulamentară a strategiei (elaborată în anul 2013) privind investițiile capitale în funcție de priorităţile de dezvoltare social-economică a raionului, cu stabilirea surselor de finanţare;
15.2. să determine modul şi priorităţile în vederea soluționării problemelor referitor la construcţiile în curs de execuţie, cu implementarea unor proceduri de control intern care să asigure evaluarea/reevaluarea situaţiei reale a acestor active.
16. Președintele raionului și primăria s. Copanca să instituie proceduri ale sistemului de control intern privind monitorizarea lucrărilor, în scopul asigurării gestionării eficiente a banului public și contabilizării regulamentare a obiectelor edificate, cu înlăturarea iregularităților constatate de audit.
Este necesară eficientizarea managementului financiar la utilizarea mijloacelor financiare ale fondului de rezervă.
În conformitate cu prevederile pct.2 din Hotărîrea Guvernului nr. 1427 din 22.12.2004[78], AAPL le- a fost recomandat să aducă propriile regulamente privind constituirea fondurilor de rezervă şi utilizarea mijloacelor acestora în corespundere cu Regulamentul-tip aprobat prin Hotărîrea menționată.
CR a asigurat ajustarea Regulamentului privind utilizarea mijloacelor fondului de rezervă, aprobat prin Decizia CR Căușeni nr.2/2 din 24.03.2005, la Regulamentul-tip nominalizat. Totodată, în pct.5 lit. h) din Regulamentul ajustat și aprobat de către CR sînt prevăzute cheltuieli pentru acordarea ajutorului material unic angajaților și altor categorii de persoane pentru merite deosebite, în legătura cu ziua profesională sau altă sărbătoare oficial recunoscută, care nu întrunesc acțiuni cu caracter excepțional și imprevizibil, acestea urmînd să fie prevăzute în bugetul raional.
În perioada 2011-2012, a fost practicată utilizarea mijloacelor fondului de rezervă al bugetului raional pentru efectuarea cheltuielilor de acoperire a unor necesități apărute ca urmare a subprocesului necorespunzător de planificare a cheltuielilor în sumă totală de 720,7 mii lei, care urmau a fi planificate din contul mijloacelor bugetului local (de exemplu, pentru reparații și investiții capitale etc.). Astfel, mijloacele fondului de rezervă au fost utilizate pentru premierea și acordarea ajutorului material unor persoane; organizarea meselor de sărbătoare și recepției de revelion; reparații curente și capitale; procurarea fondurilor fixe și a obiectelor de uz gospodăresc; achiziționarea serviciilor de proiectare și a lucrărilor tehnice și cadastrale; procurarea costumelor pentru ansamblul de dans; achitarea cotizației de membru al Asociației „Euroregiunea Siret-Prut- Nistru” etc. Prin urmare, nerespectarea prevederilor cadrului regulator de către factorii responsabili din raion a condiționat efectuarea în mod arbitrar a cheltuielilor neaferente domeniului excepțional și imprevizibil.
Recomandări:
17. CR și președintele raionului Căușeni să întreprindă măsurile de rigoare în vederea ajustării Regulamentului privind utilizarea mijloacelor fondului de rezervă raional la prevederile legale, precum și să implementeze procedurile respective de control intern, care ar asigura formarea și utilizarea regulamentară, transparentă și conform destinaţiei a mijloacelor fondului de rezervă.
Obiectivul III: Au gestionat eficient și au asigurat UAT integritatea patrimoniului public?
Modul de gestionare a patrimoniului public local nu oferă o informaţie exhaustivă privind valoarea bunurilor imobiliare publice, iar deficiențele în materie de administrare a acestora generează un risc sporit de pierdere a drepturilor de proprietate asupra lui.
Misiunea de audit relevă că sistemul de management al gestionării patrimoniului UAT de nivelurile I şi II din raion nu este conformat integral prevederilor legale, fiind afectat de unele deficienţe care se exprimă prin: lipsa evidenţei conforme a patrimoniului public şi a raportării veridice a situaţiilor patrimoniale; neasigurarea înregistrării integrale a drepturilor asupra bunurilor imobile în Registrul bunurilor imobile; nefinalizarea procesului de identificare, delimitare şi înregistrare a patrimoniului public proprietate de stat, a UAT şi privată etc. Deficienţele existente în evidenţa şi managementul defectuos al administrării patrimoniului public local afectează buna gestiune a acestuia. Pentru argumentarea celor expuse, se exemplifică următoarele.
AAPL din raion nu au asigurat o evidenţă veridică a patrimoniului public transmis în gestiune economică întreprinderilor municipale și altor entități pe care acestea le-au fondat.
Potrivit prevederilor art. 9 alin.(2) lit. i) şi lit. j) din Legea nr. 121–XVI din 04.05.2007 și art. 14 alin.(2) lit. b), lit. c) și lit. d) din Legea nr. 436-XVI din 28.12.2006, de competenţa AAPL este ţinerea evidenţei patrimoniului UAT şi exercitării controlului asupra integrităţii şi folosirii eficiente a acestuia. În acest context, auditul denotă că nerespectarea prevederilor actelor normative au cauzat denaturări semnificative în rapoartele financiare, prin reflectarea neveridică, de către primăria or. Căușeni, a situaţiilor economice la contul contabil 136 „Investiții pe termen lung în părți legate”, nefiind contabilizată valoarea patrimoniului din gestiunea întreprinderilor fondate, în valoare totală de 50,9 mil.lei, ceea ce contravine pct. 138 și, respectiv, pct. 128 din Instrucțiunile aprobate prin Ordinele ministrului finanțelor nr. 93[79] și nr. 94 din 19.07.2010.
AAPL de nivelul I și nivelul II din raion nu au întreprins măsurile necesare pentru înregistrarea în evidența contabilă a terenurilor în valoare de 1,9 mil.lei și a imobilului – patrimoniu public local, la OCT, în valoare de 94,1 mil. lei, ceea ce contravine prevederilor art. 5 din Legea nr. 1543-XIII din 25.02.1998[80]. Astfel: o problemă nesoluţionată de mai mulţi ani, care poate afecta integritatea patrimoniului public local, este neînregistrarea acestuia la organul cadastral teritorial. Potrivit constatărilor de audit, la situaţia din 31.12.2012, 23 de UAT nu au asigurat înregistrarea la organul cadastral a dreptului de proprietate asupra 167 de imobile proprietate publică cu valoarea de 92,8 mil.lei[81]. De asemenea, la OCT nu au fost înregistrate și 54,1 ha de terenuri aferente clădirilor, în sumă totală de 1,3 mil.lei[82]. Se relevă că neasigurarea înregistrării drepturilor patrimoniale conduce în mod inevitabil la pierderea acestuia; proprietatea publică nu a fost înregistrată nici în datele evidenţei contabile a AAPL. Potrivit art. 13 din Legea nr. 523-XIV din 16.07.1999[83], evidența proprietății publice a UAT se ține în contabilitate, în mod distinct, conform Normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanțelor și aprobate de Guvern. În condițiile prezentei legi, urmează a fi evaluate și înregistrate în evidența contabilă și terenurile proprietate publică, însă nedelimitarea clară a acestor terenuri, precum și lipsa unor Norme metodologice privind evidenţa patrimoniului public al UAT, care urmau a fi elaborate de către Ministerul Finanţelor şi aprobate de Guvern, fac imposibilă realizarea acestei prevederi. Aceasta a determinat neînregistrarea în evidența contabilă a 22 de AAPL a terenurilor proprietate publică a UAT, cu suprafața de 69,1 ha și valoarea totală de circa 1,8 mil.lei[84]. În mod analogic, CR nu a înregistrat în evidența contabilă terenurile publice aferente imobilelor transmise în gestiunea IMSP din or. Căușeni, cu suprafața de 4,8 ha și în valoare totală de circa 125,4 mii lei.
Există probleme nesoluționate în administrarea reţelelor de gaze. CR nu a întreprins măsuri în vederea asigurării integrității rețelelor de gazificare și plenitudinii înregistrării acestora în evidența contabilă.
CR și subdiviziunile subordonate acestuia nu au asigurat o evidența veridică și transmiterea oportună către beneficiari a cheltuielilor efectuate pentru construcția a 2 obiecte ale rețelelor de gazificare a raionului. În acest context se exemplifică înregistrarea la intrări în evidența contabilă a SCGCD, pe parcursul efectuării auditului, a rețelei de gazoduct de 6,3 km din s. Plop-Știubei, care, fiind dată în exploatare în anul 2010, nu a fost contabilizată la AAPL de nivelul II și nici nu a fost transmisă la AAPL de nivelul I. Urmare a exercitării de către CR a unui control insuficient, exprimat prin neefectuarea inventarierii reţelelor de gaze din teritoriul raionului, rețelele de gazificare (proprietate publică) sînt gestionate în prezent de către întreprinderea de profil a S.A. „Moldovagaz”, filiala „Ștefan Vodă Gaz”, fără ca acestea să fie transmise (de către AAPL) regulamentar la deservire tehnică, și totodată, nefiind asigurată nici înregistrarea corespunzătoare la organul cadastral, conform pct. 3 din Hotărîrea Guvernului nr. 683 din 18.06.2004[85]. Ca rezultat, nerespectînd prevederile menţionate, AAPL din raion nu au asigurat înregistrarea la organul cadastral, precum și transmiterea la deservire tehnică întreprinderilor de gaze, în bază de contract, 18 conducte de gaz cu valoarea totală de 3,7 mil. lei.
Necesită îmbunătățiri procesul de gestionare a sistemelor de aprovizionare cu apă.
În anul 2005 consiliului comunal Cîrnățenii Noi a încheiat și a aprobat un acord de colaborare între acesta și AO „Traian” pentru realizarea lucrărilor de renovare a apeductului și a fîntînilor arteziene, proprietate publică a UAT. Auditul a constatat că în acordul menționat nu sînt specificate: funcțiile și responsabilitățile părților la realizarea activităților respective; valoarea lucrărilor de renovare, sursele și modul de finanțare a acestora; aspectele privind apartenența dreptului de proprietate asupra obiectelor finalizate, precum și modul de gestionare a acestora. Conform explicațiilor prezentate echipei de audit de către primar, rețelele de apeduct au fost construite prin intermediul AO „Traian” din contul: surselor alocate primăriei în cadrul participării acesteia în Programul de Dezvoltare Participativă a Comunităților, coordonat de filiala IREX din Moldova (250,0 mii lei), Fondului ecologic național (200,0 mii lei) și contribuției populației (600,0 mii lei).
Este de menționat că, deși acordul de colaborare menționat nu conține prevederi exhaustive privind gestionarea apeductului edificat (cu lungimea de 9250 m și valoarea de 1050,0 mii lei), acesta este gestionat de asociația obștească. De asemenea, nu există nici o decizie a consiliului comunal, care i- ar atribui competențele în acest sens, AO „Traian” refuzînd a transmite primăriei obiectivul și documentația aferentă. Mai mult decît atît, AO „Traian” livrează apă populației satului, desfășurînd astfel activitatea de antreprenoriat fără înființarea întreprinderii, ceea ce contravine prevederilor art.26 din Legea nr.837-XIII din 17.05.1996[86] și art.3 din Legea nr.845-XII din 03.01.1992[87].
La solicitarea primăriei, procuratura raionului Căușeni a dispus „neînceperea urmăririi penale din lipsa faptului infracțiunilor prevăzute de Codul penal”, iar litigiul civil între primărie și AO „Traian” urmează a fi soluționat conform legislației procesual-civile. De asemenea, lipsa documentelor privind lucrările de renovare a apeductului nu a permis înregistrarea în evidența contabilă a primăriei a majorării valorii de bilanț a apeductului cu valoarea lucrărilor de reconstrucție în sumă de 950,0 mii lei.
Se cer îmbunătățiri semnificative ale evidenţei fondului locativ la primăria or. Căușeni.
Conform Deciziei consiliului orășenesc Căușeni nr. 5/3 din 22.06.2005 și actului de primire-predare, în gestiunea primăriei a fost transmis fondul locativ neprivatizat în valoare de 18616,5 mii lei, care anterior era administrat de către Î.M. „Amenajare și Salubrizare”, acesta nefiind contabilizat în evidența primăriei. Lipsa evidenței corespunzătoare și neefectuarea inventarierii patrimoniului au cauzat denaturarea datelor din rapoartele financiare privind valoarea patrimoniului public, au afectat gestionarea conformă și au condiționat neacumularea veniturilor respective din proprietate. Astfel, două apartamente neprivatizate, cu suprafața de 96,4 m2 și în valoare de 134,1 mii lei, timp de mai mulți ani se află în folosința persoanelor fizice fără achitarea plății pentru chirie.
Recomandări:
18. CR, președintelui raionului Căușeni, consiliilor locale și primarilor or. Căușeni și Căinari; satelor/comunelor Baccealia, Baimaclia, Chircăiești, Chircăieștii Noii, Ciuflești, Cîrnățeni, Cîrnățenii Noi, Copanca, Grădinița, Opaci, Pervomaisc, Plop-Știubei, Săiți, Sălcuța, Taraclia, Tănătari, Tocuz, Ucrainca, Ursoaia și Zaim:
18.1. să întreprindă măsuri în vederea evaluării patrimoniului public și să implementeze proceduri eficiente de control intern, care să asigure o evidență regulamentară a patrimoniului gestionat;
18.2. să asigure inventarierea bunurilor imobile (terenurilor, clădirilor construcțiilor, inclusiv a rețelelor de gaze din raionul Căușeni), cu înregistrarea conformă a acestora în evidența contabilă și la organele cadastrale, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare;
18.3. să asigure transmiterea conformă a reţelelor de gaze la deservire tehnică agenţilor economici, în bază de contract;
18.4. să asigure organizarea raportării situaţiilor financiare în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, cu înlăturarea tuturor deficienţelor constatate de audit.
19. Primăria or. Căușeni să întreprindă măsuri pentru identificarea, contabilizarea regulamentară și înregistrarea dreptului de proprietate a UAT asupra fondului locativ proprietate publică, cu colectarea veniturilor din chiria locuințelor.
20. IFS să efectueze controlul fiscal cu privire la legalitatea prestării serviciilor de alimentare cu apă de către AO „Traian”, precum și corectitudinea impozitării acestor activități.
Alte constatări
În cadrul misiunii de audit au fost verificate unele aspecte privind achitarea titlurilor executorii, expuse în demersul primăriei or. Căușeni către Curtea de Conturi. Urmare a acestor verificări s-a constatat că, în perioada auditată, primăria a suportat cheltuieli suplimentare neplanificate pentru achitarea titlurilor executorii în sumă totală de 1445,8 mii lei, inclusiv: compensarea costului a 2 apartamente, și anume: 608,1 mii lei – unui judecător al Curții de Apel Bender, și 468,4 mii lei – unei persoane fizice care are la întreținere un copil invalid de gradul I; achitarea plăților salariale în sumă de 227,9 mii lei, din care 69,4 mii lei – compensarea prejudiciului moral. Se relevă că suma de 226,7 mii lei reprezintă plățile aferente remunerării muncii a lucrătorilor Î.M. „GLC Căușeni”, care au încetat activitatea pînă la 01.01.2007, dat fiind faptul că consiliul orășenesc a fondat 2 întreprinderi municipale – prestatori de servicii comunale. Factorii de decizie din primărie, nerespectînd prevederile regulamentare și principiile de bună gestiune a patrimoniului public, au transmis către întreprinderile nou-fondate patrimoniul gestionat anterior de Î.M. „GLC Căușeni”, fără a fi transmise datoriile acesteia și fără lichidarea primei întreprinderi. Astfel, instanța de judecată a recunoscut datoriile salariale ale angajaților Î.M. „GLC Căușeni” drept obligațiuni ale bugetului UAT; achitarea datoriilor creditoare pentru lucrări, în sumă de 90,3 mii lei; taxele de executare și onorariile executorilor judecătorești, în sumă de 26,3 mii lei; compensarea prejudiciului moral achitat juristului primăriei, în sumă de 24,8 mii lei.
De menționat că achitarea cheltuielilor suplimentare neprevăzute, în condițiile unui buget auster, a afectat execuția bugetară a primăriei or. Căușeni, limitînd capacitățile destul de modeste ale acesteia de a finanța cheltuielile de interes public. Mai mult decît atît, conform datelor Registrului cheltuielilor suplimentare privind titlurile executorii, întocmit pe parcursul misiunii de audit, la primărie sînt înregistrate încheieri ale executorilor judecătorești privind aplicarea sechestrului pe mijloace bănești publice, intentate în baza titlurilor executorii, în sumă totală de 2141,5 mii lei. Această situație a fost generată de: neregulile și lacunele admise în gestionarea patrimoniului public, managementul defectuos al finanțelor publice locale și, nu în ultimul rînd, de executarea necorespunzătoare a atribuțiilor funcționale de către persoanele responsabile din cadrul primăriei.
Recomandări:
21. Primăria or. Căușeni să implementeze un sistem de control intern eficient, care să asigure respectarea cadrului legal și regulator în vigoare în domeniul vizat, cu întreprinderea măsurilor de rigoare referitor la responsabilizarea persoanelor cu funcții de răspundere, în scopul optimizării executării cheltuielilor de mijloace publice.
III. CONCLUZII GENERALE DE AUDIT
Misiunea de audit concluzionează că, managementul fondurilor publice exercitat de autoritățile publice locale de toate nivelurile din raionul Căușeni nu corespunde rigorilor bunei guvernări, respectiv, nu contribuie la extinderea bazei financiare a AAPL și la eficientizarea folosirii banului public. Astfel, AAPL din raion nu au demonstrat o preocupare necesară în materie de evaluare şi monitorizare a potenţialului economic, respectiv, nu au asigurat evaluarea la justa valoare a bazei de impozitare, inclusiv prin elaborarea unor parametri fiscal-bugetari care ar asigura sustenabilitatea financiară a bugetelor UAT de nivelul I şi nivelul II.
Cele evocate sunt susținute de următoarele lacune: lipsa unor reglementări procedurale ale procesului de elaborare a bugetului UAT; indisciplina executivă şi responsabilitatea necorespunzătoare în aspect de conlucrare a autorităților financiare, economice şi fiscale în identificarea, evaluarea şi monitorizarea potenţialului economic şi, respectiv, a bazei de impozitare pe fiecare UAT; neelaborarea şi neimplementarea unor proceduri de control intern care ar responsabiliza părţile implicate în aceste procese, ceea ce a condiţionat neexecutarea indicatorilor prestabiliți privind uniformizarea asigurării financiare a bugetelor UAT de nivelul I, nefinanțarea unor cheltuieli programate de către acestea.
Modul neconform de bugetare și utilizare a cheltuielilor nu întrunește exigențe de cost-eficiență și nu asigură calitatea serviciilor prestate publicului
Se atestă preocuparea insuficientă a AAPL privind gestionarea conformă a patrimoniului public, inclusiv a celui aflat în administrarea întreprinderilor fondate de acestea, care se exprimă prin lipsa evidenţei conforme a patrimoniului public şi a raportării veridice a situaţiilor patrimoniale; neasigurarea înregistrării integrale a drepturilor asupra bunurilor imobile în Registrul bunurilor imobile și în evidența contabilă; administrarea neeficientă și neregulamentară a patrimoniului din gestiunea întreprinderilor/societăților.
Notă: Prezentul Raport a fost întocmit în baza probelor acumulate de către echipa de audit în componenţa: controlorilor de stat superiori/auditori publici Simion Bostănaru (șef de echipă) și Maria Mozan și controlorului de stat/auditor public Igor Cojocari.
Responsabil de efectuarea şi monitorizarea misiunii de audit:
Şeful Direcţiei generale III auditul autorităţilor publice locale Vladimir POTLOG
Șeful Direcției Sud Antonina CARAMILEA Șeful echipei de audit:
Controlor de stat superior (auditor public) Simion BOSTĂNARU
Lista abrevierilor
AAPL Autoritățile administrației publice locale AO Asociația obștească ARFC Agenția relații funciare și cadastru BASS Bugetul asigurărilor sociale de stat BPN Bugetul public național BUAT Bugetul unităților administrativ teritoriale Centrul de asistență și protecție a victimelor traficului de ființe CAPVTFU umane CR Consiliul raional DASPF Direcția asistență socială și protecție a familiei DAA Direcția agricultură și alimentare DF Direcția finanțe DÎ Direcția învățămînt DTIF Direcția teritorială inspectare financiară FAOAM Fondul asigurărilor obligatorii de asistență medicală IFS Inspectoratul fiscal de stat IFPS Inspectoratul fiscal principal de stat IMSP Instituția medico-sanitară publică Î.M. Întreprinderea municipală OCT Oficiul cadastral teritorial SCGCD Serviciul construcții, gospodării comunale și drumuri SCITL Serviciul de colectare a impozitelor și taxelor locale SRFC Serviciul relații funciare și cadastru SSRFC Serviciul de stat relații funciare și cadastru UAT Unitatea administrativ-teritorială
METODOLOGIA ŞI DOMENIUL DE APLICARE A AUDITULUI
Auditul bugetelor UAT din raionul Căușeni a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi, avînd drept scop abordarea orientată spre evaluarea conformităţii execuţiei bugetare, cu aplicarea unor proceduri caracteristice atît auditului regularităţii, cît şi auditului performanţei.
Pentru a ghida activitatea de audit și a cuprinde aspectele ce țin de procesul bugetar, precum şi aspectele ce ţin de evidenţa şi raportarea situaţiilor patrimoniale ale UAT, au fost elaborate următoarele obiective de audit:
Obiectivul I: Au identificat, evaluat și administrat UAT veniturile bugetare în conformitate cu Legea privind finanţele publice locale şi cu alt cadru legal și regulator aferent?
Obiectivul II: Au format și gestionat UAT cheltuielile bugetare legal ți regulamentar?
Obiectivul III: Au gestionat eficient și au asigurat UAT integritatea patrimoniului public? Reieşind din semnificaţia problemelor identificate şi din riscurile determinate la etapa de planificare, acţiunile de audit au fost efectuate la următoarele entităţi: Aparatul președintelui raionului; Direcţia Finanţe; Direcția Învăţămînt; 19 primării ale UAT (or. Căușeni; or. Căinari; c. Baccealia; c. Baimaclia; s. Chircăiești; s. Ciuflești; s. Cîrnățeni; c. Cîrnățenii Noi; s. Coșcalia; c. Grădinița; s. Grigorievca; s. Opaci; s. Plop-Știubei; s. Săiți; s. Sălcuța; s. Taraclia; s. Tocuz; s. Ursoaia; c. Zaim).
Pentru realizarea obiectivelor auditului şi colectarea probelor de audit, au fost efectuate următoarele proceduri de audit: au fost analizate deciziile organelor deliberative şi executive ale UAT, în vederea stabilirii nivelului de executare a acestora; a fost verificat dacă veniturile pasibile încasării în bugetele UAT au fost planificate şi încasate regulamentar; au fost revizuite procesul şi procedurile de achiziţie publică, pentru verificarea conformităţii acestora cu normele regulamentare;
în baza eşantionării, a fost verificat dacă unele cheltuieli bugetare semnificative ce țin de retribuirea muncii, procurarea mărfurilor și serviciilor, reparaţii şi investiţii capitale sînt legale şi conforme; au fost verificate unele situaţii patrimoniale raportate de către UAT, acestea fiind confruntate cu documentele contabile şi înregistrările financiare respective; au fost aplicate diferite proceduri analitice şi au fost efectuate alte teste de fond, totodată, a fost utilizată şi confruntată informaţia de la diferite entităţi (IFS Căușeni, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru a Republicii Moldova, IMSP Spitalul raional Căușeni; IMSP CMF), precum şi diferite surse electronice (http://www.geoportal.md; https://www.statistica.md; https://reports.fisc.md; http://msif.md/ etc.); au fost realizate interviuri cu angajaţii autorităţilor administraţiei publice locale privind funcţionarea controalelor interne asupra anumitor aspecte de activitate.
La efectuarea auditului au fost obţinute probe suficiente şi adecvate în scopul furnizării unei baze rezonabile pentru constatările şi concluziile determinate de obiectivele auditului.
Informație succintă privind paionul Căușeni, cadrul normativ şi legislativ relevant (care vizează bazele juridice, organizatorice şi financiare de constituire şi utilizare a bugetului raionului, precum și evidenţa contabilă în autorităţile publice supuse auditării), derularea procesului bugetar Raionul Căușeni este o unitate administrativ-teritorială situată în sudul Republicii Moldova, la hotarele cu Ucraina și ocupă o suprafață de 1311 km2. Centrul administrativ este orașul Căușeni, situat la 77 km de mun. Chişinău. În structură sa, raionul include 48 de localități, inclusiv 2 orașe, grupate în 27 de primării. Populaţia prezentă a raionului la 01.01.2012 a constituit 89,2 mii locuitori. La situaţia din 31.12.2012, în raion au fost înregistraţi 30139 de antreprenori, inclusiv: 28468 de gospodării țărănești, 12 întreprinderi municipale etc. În anul 2012, din bugetele UAT au fost finanțați 238 de ordonatori de credite (în 2011 – 229), inclusiv: 30 de organe administrative, 100 de instituţii de învățămînt, 84 de instituții de cultură, artă și sport, 19 instituții de asigurare și asistență socială și 5 alte instituții. La finele anului 2012, numărul angajaților în domeniile finanțate din bugetele UAT a constituit 3680,3 de unități (în 2011 – 4000,5), fiind încadrate în: autorităţile executive – 204,5; apărarea naţională – 6; menţinerea ordinii publice – 92; instituţii preşcolare – 755,6; instituţii de învăţămînt – 1700,1; instituţii culturale – 269,1; alt personal – 653. UAT, în conformitate cu prevederile legale, beneficiază de autonomie decizională, organizatorică, gestionară şi financiară şi are dreptul la iniţiativă în ceea ce priveşte administrarea treburilor publice locale, exercitîndu-şi, în condiţiile legii, autoritatea în limitele teritoriului administrat. Pornind de la domeniile de activitate ale AAPL, stabilite prin Legea privind descentralizarea administrativă (nr. 435-XVI din 28.12.2006), competenţele şi responsabilităţile AAPL sînt structurate în două niveluri: nivelul I – competenţele autorităţilor publice care sînt constituite şi activează pe teritoriul oraşului, comunei sau satului pentru promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor colectivităţilor locale; nivelul II – competenţele autorităţilor publice care sînt constituite şi activează pe teritoriul raionului pentru promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor populaţiei UAT. La fel, bugetele UAT sînt structurate în bugetele UAT de nivelul I și de nivelul II. În conformitate cu prevederile Legii privind descentralizarea administrativă, APL de nivelurile I şi al II dispun de libertate deplină de acţiune în reglementarea şi gestionarea oricărei chestiuni de interes local, care nu este exclusă din competenţa lor şi nu este atribuită unei Informații alte autorităţi. Alte competenţe proprii APL pot fi atribuite acestora generale privind numai prin lege. raionul Căușeni În temeiul Legii nr. 435-XVI din 26.12.2006, precum și al Legii nr. 436- XVI din 28.12.2006, autorităţile publice locale se bucură de autonomie financiară, adoptă bugetul lor propriu care este independent şi separat de bugetul de stat. Sînt persoane juridice de drept public şi dispun de un patrimoniu distinct de cel al statului şi al altor UAT. Totodată, APL de nivelurile I şi II, precum şi cele centrale pot coopera, în condiţiile legii, pentru a asigura realizarea unor proiecte sau servicii publice care solicită eforturile comune ale acestor autorităţi, activitățile de cooperare urmînd a fi stabilite în acordurile semnate între părți, în strictă conformitate cu resursele bugetare și cu responsabilitățile asumate de ele. Subiecţii autonomiei locale prin care AAPL își realizează autonomia locală în sate (comune), oraşe (municipii) sînt consiliile locale, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive, iar în raioane sînt consiliile raionale, ca autorităţi deliberative, şi preşedinţii de raioane, ca autorităţi executive. Consiliile locale şi cele raionale, primarii şi preşedinţii de raioane funcţionează ca autorităţi administrative autonome, soluţionînd treburile publice din sate (comune), oraşe (municipii) şi raioane, în condiţiile legii. Raporturile dintre autorităţile publice centrale şi cele locale au la bază principiile autonomiei, legalităţii, transparenţei şi colaborării în rezolvarea problemelor comune. Între autorităţile centrale şi cele locale, între autorităţile publice de nivelul I şi cele de nivelul II nu există raporturi de subordonare, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. În conformitate cu Legea privind finanțele publice locale (nr. 397-XV din 16.10.2003), bugetele UAT de nivelul I sînt bugetele locale care reprezintă bugetele satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor, cu excepţia municipiului Chişinău), iar bugetul UAT de nivelul II - bugetul raional. Prin această Lege sînt delimitate competențele autorităților locale de nivelul I și nivelul II ce țin de repartizarea veniturilor între bugetele UAT și efectuarea cheltuielilor publice. În limita prevederilor legale, AAPL ale UAT sînt responsabile de elaborarea şi aprobarea bugetelor proprii în baza prevederilor legale şi în conformitate cu clasificaţia bugetară unică. Atît prezentarea bugetelor aprobate, cît și a rapoartelor privind execuția bugetelor UAT este asigură de fiecare autoritate executivă în parte, una dintre funcțiile DF din cadrul CR fiind generalizarea și prezentarea datelor (integral pe raion) la Ministerul Finanțelor. Bazele juridice, organizatorice şi financiare de constituire şi utilizare a bugetului raionului sînt reglementate de: Legea nr. 764-XV din 27.12.2001 privind organizarea administrativ- teritorială a Republicii Moldova; Legea nr. 435-XVI din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativă; Legea nr. 436-XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală; Legea nr. 397-XV din 16.10.2003 privind finanţele publice locale; Legea nr. 847-XIII din 24.05.1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar. Cadrul normativ şi Evidenţa contabilă în autorităţile publice auditate este reglementată de: legislativ relevant Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007; Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă a execuţiei bugetului raional, municipal Bălţi, municipal Chişinău şi bugetului central al unităţii teritorial autonome cu statut juridic special în direcţiile finanţe, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 51 din 16.08.2004; Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 93 din 19.07.2010; Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în contabilităţile centralizate din cadrul primăriilor satelor (comunelor), oraşelor, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 94 din 19.07.2010, precum şi de alte acte cu caracter normativ. Derularea procesului bugetar la nivel local are loc în contextul procesului bugetar realizat pe scară naţională. AAPL, cu responsabilităţi ce ţin de elaborarea şi aprobarea bugetelor locale, se împart în două categorii: I – autorităţi reprezentative şi deliberative (consiliile locale ale oraşului, comunelor, satelor şi ale raionului), care examinează şi aprobă bugetul UAT; II – autorităţi executive (primarii de oraşe, sate, comune şi preşedintele raionului, ca ordonatori/executori principali de buget), care asigură elaborarea proiectelor bugetelor locale de nivelul I şi nivelul II în baza normativelor stabilite, conform Notei metodologice privind elaborarea de către autorităţile administraţiei publice locale a proiectelor bugetelor UAT pentru anul 2010, elaborate de Ministerul Finanţelor, şi prevederilor Legii nr. 397-XV din 16.10.2003. După aprobarea bugetului de stat, bugetele locale sînt corelate cu prevederile acestuia. Conform prevederilor legale, între AAPL de nivelul I şi cele de nivelul II nu există raporturi de subordonare, bugetele de nivelul I şi de nivelul II Derularea fiind elaborate şi executate independent unul de altul. Conform cadrului procesului bugetar legal, aceste bugete sînt angajate în relaţii interbugetare la etapele de elaborare, aprobare şi executare, relaţiile fiind caracterizate prin delimitarea de către autorităţile de nivelul II a veniturilor, prin stabilirea normativelor procentuale de defalcări de la veniturile generale de stat, volumului transferurilor pentru uniformizarea asigurării financiare a bugetelor locale, volumului transferurilor cu destinaţie specială pentru salarizarea unor categorii de angajaţi din instituţiile de învăţămînt şi de cultură etc. Executarea bugetelor locale se efectuează prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor, reflectîndu-se, în conformitate cu clasificaţia bugetară, în conturi distincte privind: a) încasarea veniturilor și b) efectuarea cheltuielilor în limita alocaţiilor aprobate. Bugetele de nivelul I în sistemul actual nu au stabilite relaţii directe cu bugetul de stat, toate relaţiile fiind intermediate de UAT de nivelul II atît la etapele de planificare şi de executare, cît şi la cea de raportare, care se realizează prin prezentarea către DF a proiectelor bugetelor UAT de nivelul I şi a dărilor de seamă privind executarea bugetului.
Contextul general privind executarea veniturilor şi cheltuielilor bugetelor UAT din raionul Căușeni
Totalitatea bugetelor UAT de nivelurile I și II din raion, care includ veniturile și cheltuielile pe anii 2011 și 2012, este prezentată în tabelul nr. 1.
Executarea veniturilor și cheltuielilor bugetelor UAT din raionul Căușeni pe anii 2011-2012
Tabelul nr. 1 (mii lei)
Venituri Cheltuieli Soldul Soldul Nivelul Excedent mijloacelor mijloacelor cheltuielilor Nivelul Nivelul (+); Anul Tipul de buget disponibile disponibile faţă de Aprobat RectificatExecutat executării,Aprobat RectificatExecutat executării, Deficit (- la început la sfîrșit încasări, (%) (%) ) de an de an (%)
Bugetele UAT din raionul Căușeni, 17355,7 194630,2203605,9198278,797,4 199406,0223012,2203516,091,2 14048,6 -5237,3 102,6 din care: 2011Bugetul r-nal 6653,5 92434,3 80123,2 78595,1 98,1 92434,2 85886,3 78418,2 91,3 6830,5 +176,8 99,8 (nivelul II) Bugetul local 10702,2 102195,9123479,7119683,696,9 106971,8137125,9125097,891,2 7218,1 -5414,2 104,5 (nivelul I) Bugetele UAT din raionul Căușeni, 14048,6 206823,6214078,4210983,998,6 206823,6228795,0211704,092,5 15432,7 -720,1 100,4 din care: 2012Bugetul r-nal 6830,5 92460,6 75462,7 76839,4 101,8 92460,6 82234,5 76885,1 93,5 6784,9 -45,7 100,1 (nivelul II) Bugetul local 7218,0 114363,0138615,7134144,596,8 114363,0146560,5134818,992,0 8647,8 -674,4 100,5 (nivelul I) Raportul a.2012 106,3 105,1 106,4 103,7 102,6 104,0 față de a.2011 Divergențe a. 2012 față de a. 12193,4 10472,5 12705,2 7417,6 5782,8 8188,0 1384,1 4517,2 2011, (+), (-)
Sursă: Raportul privind executarea bugetelor UAT din raionul Căușeni pe venituri și pe cheltuieli pe toate componentele pe anii 2011 și 2012.
În anii 2011-2012, veniturile şi cheltuielile bugetelor UAT (de nivelul I şi nivelul II) din raion au fost executate sub nivelul prestabilit: venituri – la nivelul de 97,4% şi, respectiv, de 98,6% faţă de prevederile rectificate; cheltuieli – la nivelul de 91,2 și, respectiv, 92,5%. Exerciţiul bugetar în anul 2011 s-a încheiat cu un deficit bugetar în sumă totală de 5237,3 mii lei, iar în anul 2012 – în sumă de 720,1 mii lei, sursa de finanţare fiind soldul mijloacelor format în urma exerciţiului bugetar pe anul precedent (în anul 2010 – 17,4 mil.lei, și în anul 2011 – 14,0 mil. lei). Cu toate acestea, în perioada supusă auditării au rămas neexecutate cheltuieli în sumă totală de 19496,2 mii lei și, respectiv, de 17091,0 mii lei.
Întrucît cadrul legal existent nu conține definiția clară și necontradictorie a veniturilor proprii ale bugetelor UAT, în contextul compartimentului respectiv, în componența veniturilor proprii se vor include: (1) veniturile din impozitele şi taxele locale, ce se formează în conformitate cu Codul fiscal şi se virează direct şi integral la bugetele respective, și (2) încasările din arenda terenurilor şi locaţiunea bunurilor domeniului privat al UAT. Astfel, evoluția veniturilor pe categorii, pe perioada 2008-2012, este prezentată în tabelul ce urmează.
Dinamica realizării veniturilor ale bugetelor UAT pe perioada 2008-2012
Tabelul nr. 2 (mii lei)
a.2008 a.2009 a.2010 a.2011 a.2012 Nr. Categoria de venituri Ponderea, Ponderea, Ponderea, Ponderea, Ponderea, d/o Executat Executat Executat Executat Executat % % % % %
1 Venituri proprii 26603,1 18,4 26643,6 17,5 29620,0 15,3 31807,0 16,1 37134,5 17,6 2 Mijloace speciale 4190,5 2,9 4272,9 2,8 7408,1 3,8 8884,2 4,5 8283,0 3,9 Inclusiv granturi, 2.1 - - - - 1723,6 0,9 2917,0 1,5 1260,5 0,6 donații, sponsorizări Defalcări de la 3 veniturile generale 3226,6 2,2 1530,5 1,0 2441,1 1,3 2753,0 1,4 13315,4 6,4 de stat Transferuri de la 4 110639,976,5 119414,278,6 153460,079,6 154747,278,0 152146,7 72,1 bugetul de stat 5 Fonduri speciale 78,9 - 82,2 0,1 65,0 - 87,3 - 104,3 - Total venituri 144739,0100,0 151943,4100,0 192994,2100,0 198278,7100,0 210983,9 100,0
Sursă: Raportul privind executarea bugetelor UAT din raionul Căușeni pe venituri pe toate componentele pe anii 2008-2012
Datele din tabel denotă că sursa de bază a veniturilor rămîn transferurile de la bugetul de stat, a căror pondere s-a înregistrat la nivel de 78% în 2011 și 72,1% în anul 2012. În ultimii 5 ani veniturile totale au crescut cu 66244,9 mii lei (45,8%), din care transferurile de la bugetul de stat s-au majorat cu 41506,8 mii lei (37,5%), veniturile proprii – cu 10531,4 mii lei (39,6%), defalcările de la veniturile generale de stat – cu 10088,8 mii lei (312,7%) etc. Pe fundalul creșterii valorii absolute a transferurilor de la bugetul de stat, ponderea acestora în totalul veniturilor s-a diminuat cu 4,4 puncte, iar ponderea veniturilor generale de stat s-a majorat cu 4,2 puncte procentuale, cauza de bază fiind anularea cotei „0” la impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător. Sursa de bază a creșterii veniturilor proprii în perioada analizată o constituie majorarea veniturilor de la impozitul pe venitul din salariu (6638,8 mii lei), taxa pentru amplasarea unităților comerciale (1230,9 mii lei), impozitul pe venit reținut din dividende (426,6 mii lei), impozitul funciar pe terenurile cu destinație agricolă (8647,2 mii lei) etc.
În perioada supusă auditării, cheltuielile totale de casă ale bugetelor UAT din raion, comparativ cu indicii rectificați, au fost executate la nivel de 91,2 și, respectiv, 92,5%. Raportul cheltuielilor curente și capitale a alcătuit 82,8, și, respectiv, 17,2% (în 2011) și 84,6 și, respectiv, 15,4% (în 2012).
Prin prisma clasificaţiei economice, ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor efective ale bugetelor UAT din raion revine cheltuielilor pentru remunerarea muncii şi plăţilor corespunzătoare care derivă din acestea – 57,5% (în ambii ani), urmate de cheltuielile la art. 113.00 „Plata mărfurilor şi serviciilor” – 18,7 și, respectiv, 19,8%. Totodată, în aspectul clasificaţiei funcţionale, ponderea cea mai mare revine cheltuielilor efective reflectate la grupa 06 „Învăţămîntul” – 67,2 și, respectiv, 64,3 %, la care nivelul de executare a constituit 95,4 și, respectiv, 95,3%.
Deşi execuţia bugetară s-a încheiat cu solduri de mijloace bugetare în sumă totală de 14,0 și, respectiv, 15,4 mil.lei, în perioada de raportare a anilor 2011 și 2012 nu au fost executate cheltuielile în sumă de 18,4 și, respectiv, 16,1 mil.lei, din care cele mai mari sume neexecutate fiind la grupele: 06 „Învăţămîntul” – 8,4 și, respectiv, 6,7 mil.lei; 10 „Asigurarea și asistența socială” – 3,1 și, respectiv, 2,4 mil.lei; 08 „Cultura, arta, sportul şi activităţile pentru tineret” – 2,5 și, respectiv, 1,9 mil.lei; 15 „Gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe” – 2,1 și, respectiv, 1,2 mil.lei etc.
Pe parcursul anilor 2011-2012, datoriile creditoare ale raionului s-au majorat cu 2,1 mil.lei, la situaţia din 01.01.2013 însumînd 13,1 mil.lei, din care: 9,0 mil.lei – la retribuirea muncii şi plăţile ce derivă din aceasta; 2,9 mil.lei – pentru mărfuri şi servicii; 0,8 mil.lei – la investiţii şi reparaţii capitale etc. La finele anului 2012, datoriile debitoare au constituit 0,8 mil. lei, înregistrînd o scădere semnificativă faţă de perioada similară a anului 2010 (cu 2,2 mil. lei) ca urmare a achitării creanțelor CR la construcția obiectului de investiții capitale „Centrul pentru tineret și sport din or. Căușeni”, care la situația din 01.01.2011 au alcătuit 1,9 mil. lei.
Potrivit Dărilor de seamă pe venituri ale IFS Căușeni, impozitele/taxele colectate pe teritoriul raionului şi acumulate la componentele BPN în anul 2011 au constituit 128,4 mil.lei, majorîndu-se faţă de anul precedent cu 7,0 mil.lei (5,9%), iar în anul 2012 – cu 150,1 mil.lei, sau cu o creştere de 21,7 mil.lei (16,9%) faţă de anul precedent. Totodată, în perioada raportată s-a înregistrat și creșterea restanțelor la unele componente ale BPN. În cadrul componentelor BPN, veniturile și restanțele s-au repartizat în felul următor:
Tabelul nr. 3 (mil. lei)
Restanțe Restanțe Restanțe Venituri, Ponderea Venituri, Ponderea Venituri, Ponderea Indicatori la la la a. 2010 % a. 2011 % a. 2012 % 01.01.2011 01.01.2012 01.01.2013 BS 17,0 14,0 3,4 17,8 13,9 2,5 14,6 9,7 2,8 BUAT 35,2 29,0 3,7 36,5 28,4 4,5 52,5 35,0 4,8 BASS 54,7 45,1 16,4 59,0 45,9 18,6 65,9 43,9 16,3 FAOAM 14,5 11,9 0,1 15,1 11,8 0,2 17,1 11,4 0,1 Total 121,4 100 23,6 128,4 100 25,8 150,1 100 24,0
Sursă: Dările de seamă privind încasările la Bugetul Public Naţional corespunzător clasificaţiei bugetare de venituri pentru perioada anilor 2010, 2011, 2012; Dările de seamă privind restanţa faţă de Bugetul Public Naţional corespunzător clasificaţiei bugetare de venituri la situația din 31.12.2010, 31.12.2011 și 31.12.2012.
Datele din tabel relevă că, în perioada 2011-2012, în bugetele UAT au fost încasate 28,4% şi, respectiv, 35,0% din veniturile colectate pe teritoriul raionului, cu creşterea semnificativă a încasărilor în valori absolute. Astfel, în 2011, la bugetele UAT au fost încasate venituri cu 7,5 mil.lei mai mult decît în 2010, iar în 2012 a fost înregistrată o creştere a veniturilor cu 16,0 mil.lei, faţă de 2011.
De asemenea, datele prezentate în tabel denotă că restanțele contribuabililor rămîn o rezervă semnificativă în consolidarea disciplinei de plată și, prin urmare, a colectării veniturilor UAT. Analiza structurii și dinamicii restanțelor demonstrează că, în perioada 2011-2012, indisciplina de plată a afectat semnificativ veniturile bugetelor UAT, ale căror restanțe s-au majorat cu 1,1 mil.lei (29,7%).
De menţionat că darea de seamă privind restanţa nu oferă o imagine exhaustivă şi autentică privind situaţia datoriilor contribuabililor, în aceasta nefiind reflectate: (1) restanțele la penalități și amenzi și (2) restanţele ce se află în evidenţă specială, conform Regulamentului IFPS „Privind evidenţa specială a obligaţiilor fiscale” din 01.04.2003, şi anume, restanţele aferente obligaţiilor fiscale ale căror executare silită este imposibilă şi cele stinse prin scădere. Potrivit situaţiei din 01.01.2013, restanțele la penalități și amenzi au alcătuit 4,8 mil.lei (la 01.01.2011 – 4,0 mil.lei), iar suma restantă faţă de BPN a 7 agenți economici înregistrați în evidenţa specială a IFS în anul 2011 a însumat 2,1 mil.lei. Dat fiind că regulamentul menționat prevede doar ținerea evidenței speciale a restanțelor pînă la expirarea termenului de prescripție, acestea sînt supuse unui risc major de neîncasare.
Anexa nr.4 Structura veniturilor bugetelor UAT din raionul Căușeni pe anul 2011 (mii lei) Ponderea,Executat, Codul Denumirea veniturilor Aprobat RectificatExecutat % % 111/01 Impozitul pe venitul din salariu 18011,7 18011,7 17594,1 8,9 97,7 111/05 Impozitul pe venit aferent operațiunilor de predare în posesie - - 12,8 0,0 - 111/09 Alte impozite pe venit - - 323,1 0,2 - Impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător reținut la sursa de 111/20 1440,4 1440,4 1557,1 0,8 108,1 plată 111/21 Impozitulul pe venitul din activitatea de întreprinzător - - 56,3 0,0 - 111/22 Impozitul pe venit reținut din dividende - - 520,1 0,3 - 114/01 Impozit funciar pe terenurile cu destinație agricolă 3179,4 3222,5 3220,2 1,6 99,9 114/02 Impozit funciar pe terenurile cu altă destinație decît cea agricolă 443,3 443,3 203,7 0,1 46,0 114/03 Impozit funciar încasat de la persoane fizice 589,8 589,8 672,4 0,3 114,0 114/06 Impozit funciar pe pășuni și fînețe 276,4 276,4 55,6 0,0 20,1 Impozit funciar pe terenurile cu destinație agricolă de la gospodării 114/07 2456,5 2456,5 2266,1 1,2 92,2 țărănești 114/10 Impozit pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice 93,0 93,0 222,9 0,1 239,7 114/11 Impozit pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice 172,7 172,7 196,2 0,1 52,0 114/12 Impozit pe bunurile imobiliare cu dest. comercială și industrială 377,2 377,2 152,6 0,1 40,5 Impozit pe bunurile imobiliare achitat de persoanele fizice-cetățeni din 114/14 462,2 462,2 545,2 0,3 118,0 valoarea estimată a bunurilor imobiliare 115/04 Impozitul privat - - 0,1 0,0 - 115/39 Taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto 100,0 100,0 115,7 0,1 115,7 115/40 Taxa pentru amenajarea localităților din zona de frontieră 6,0 6,0 6,7 0,0 111,7 115/41 Taxa de amplasare a publicității 250,8 250,8 296,2 0,2 118,1 Taxa pentru folosirea drumurilor de către vehiculele înmatriculate în 115/44 1250,0 1250,0 1139,8 0,6 91,2 Republica Moldova 115/51 Taxa pentru apă 57,0 57,0 65,3 0,0 114,6 115/53 Taxa pentru lemnul eliberat pe picior 15,3 15,3 10,0 0,0 65,4 115/54 Taxa pentru extragerea mineralelor utile 3,0 3,0 22,7 0,0 756,7 115/56 Taxa de organizare a licitațiilor 17,9 17,9 23,9 0,0 133,5 115/57 Plata autorizațiilor 131,0 131,0 35,3 0,0 31,0 115/60 Taxa de înregistrare a asociaţiilor obşteşti şi a mijloacelor mass-media 0,1 0,1 - - - 121/02 Dividendele aferente cotei de participare a statului în SA - - 5,9 0,0 - 121/12 Dobînzile 170,9 170,9 158,5 0,1 92,8 121/31 Arenda pentru resurse naturale 429,0 429,0 231,7 0,1 54,0 121/32 Plata pentru arenda terenurilor cu destinație agricolă 746,5 746,5 556,9 0,3 74,6 121/33 Plata pentru arenda terenurilor cu altă destinație decît cea agricolă 442,0 442,0 162,5 0,1 36,8 121/35 Chiria bunurilor proprietate publică 309,2 309,2 259,3 0,1 83,9 121/36 Alte venituri din proprietate 28,8 28,8 57,4 0,0 199,3 121/37 Taxa pentru patenta de întreprinzător 620,5 620,5 563,5 0,3 90,8 122/27 Taxa de piață 135,9 135,9 149,7 0,1 110,2 122/28 Taxa pentru amenajarea teritoriului 662,9 662,9 653,2 0,3 98,5 122/29 Taxa pentru cazare 15,0 15,0 5,7 0,0 38,0 122/30 Taxa pentru unitățile comerciale 1791,0 1791,0 1764,7 0,9 98,5 122/34 Taxa pentru parcare 10,0 10,0 6,8 0,0 68,0 122/40 Alte încasări 827,6 827,6 113,2 0,1 13,7 123/01 Amenzi şi sancţiuni administrative 293,9 293,9 207,5 0,1 70,6 123/02 Amenzi aplicate de poliţia rutieră 188,0 188,0 349,7 0,2 186,0 151/01 Mijloace speciale 6464,2 6803,2 5967,2 3,0 87,7 161/01 Veniturile fondurilor speciale 84,0 84,0 87,3 0,0 103,9 300 Transferuri 152023,1157748,9154747,278,0 98,1 310 Transferuri pentru cheltuielile curente primite de la bugetele de alt nivel142100,0142100,0142100,071,7 100,0 330 Mijloace încasate prin decontări reciproce de la bugetele de alt nivel 7813,2 10848,5 7846,7 4,0 72,3 360 Transferuri între componentele bugetului 2109,9 4800,4 4800,4 2,4 100,0 400 Granturi 54,0 2921,7 2917,0 1,5 99,8 Total venituri: 194630,2203605,9198278,7100,0 97,4 Inclusiv, venituri proprii 36004,9 36048,0 34560,0 17,4 95,9 Venituri fiscale 29333,7 29376,8 29313,9 14,8 99,8 Venituri nefiscale 6671,2 6671,2 5246,1 2,6 78,6
Anexa nr.5 Structura veniturilor bugetelor UAT din raionul Căușeni pe anul 2012 (mii lei) Ponderea,Executat, Codul Denumirea veniturilor Aprobat RectificatExecutat % % 111/01 Impozitul pe venitul din salariu 19502,0 19502,0 20426,8 9,7 104,7 111/05 Impozitul pe venit aferent operațiunilor de predare în posesie - - 16,6 0,0 - 111/09 Alte impozite pe venit - - 611,5 0,3 - Impozit pe venit din activitatea de întreprinzător reținut la sursa de 111/20 1500,0 1500,0 2118,4 1,0 141,2 plata 111/21 Impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător 12950,0 12976,4 9650,3 4,6 74,4 111/22 Impozitul pe venit reținut din dividende - - 465,3 0,2 - 111/23 Impozitul pe venitul din activitatea operațională - - 83,6 0,0 - 114/01 Impozit funciar pe terenurile cu destinație agricolă 3124,3 3470,9 3955,8 1,9 114,0 114/02 Impozit funciar pe terenurile cu altă destinație decît cea agricolă 322,0 310,2 227,5 0,1 73,3 114/03 Impozit funciar încasat de la persoane fizice 681,8 682,6 663,1 0,3 97,1 114/06 Impozit funciar pe pășuni și fînețe 322,6 282,6 98,2 0,0 34,7 Impozit funciar pe terenuri cu destinaț agricolă de la gospodării 114/07 2448,6 2504,7 2780,8 1,3 111,0 țărăn 114/10 Impozit pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice 166,2 273,4 307,7 0,1 112,5 114/11 Impozit pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice 180,0 181,3 195,0 0,1 107,6 114/12 Impozit pe bunurile imobiliare cu dest. comercială și industrială 418,3 313,3 172,8 0,1 55,2 Impozit pe bunurile imobiliare achitat de persoanele fizice-cetățeni 114/14 635,0 635,1 605,5 0,3 95,3 din valoarea estimată a bunurilor imobiliare 115/04 Impozitul privat - - 8,8 0,0 - 115/39 Taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto 150,0 150,0 156,3 0,1 104,2 115/40 Taxa pentru amenajarea localităților din zona de frontieră - - 0,1 0,0 - 115/41 Taxa de amplasare a publicității 386,8 116,8 101,9 0,0 87,2 Taxa pentru folosirea drumuri de către vehiculele înmatriculate în R 115/44 1475,0 1475,0 1546,7 0,7 104,9 M 115/51 Taxa pentru apă 57,0 57,0 173,2 0,1 303,8 115/53 Taxa pentru lemnul eliberat pe picior - - 7,9 0,0 - 115/54 Taxa pentru extragerea mineralelor utile 3,0 3,0 37,1 0,0 1236,7 115/56 Taxa de organizare a licitațiilor 15,9 0,9 -2,2 0,0 -244,4 115/57 Plata autorizațiilor 61,0 61,0 29,3 0,0 48,0 Taxa de înregistrare a asociaţiilor obşteşti şi a mijloacelor mass- 115/60 - - 0,2 0,0 - media 121/02 Dividendele aferente cotei de participare a statului în SA - - 0,2 0,0 - 121/12 Dobînzile aferente mijloacelor bugetare la conturile bancare 147,9 147,9 169,8 0,1 114,8 121/31 Arenda pentru resurse naturale 354,3 359,3 205,7 0,1 57,2 121/32 Plata pentru arenda terenurilor cu destinație agricolă 581,9 591,9 534,2 0,3 90,2 121/33 Plata pentru arenda terenurilor cu altă destinație decît cea agricolă 520,8 312,8 327,8 0,2 104,8 121/35 Chiria bunurilor proprietate publică 313,6 313,6 246,0 0,1 78,4 121/36 Alte venituri din proprietate 11,3 11,3 81,8 0,0 723,9 121/37 Taxa pentru patenta de întreprinzător 620,0 620,0 631,8 0,3 101,9 122/27 Taxa de piață 300,4 142,4 133,8 0,1 94,0 122/28 Taxa pentru amenajarea teritoriului 703,8 703,8 689,0 0,3 97,9 122/29 Taxa pentru cazare 15,0 15,0 8,7 0,0 58,0 122/30 Taxa pentru unitățile comerciale 2835,6 2297,3 2057,7 1,0 89,6 122/32 Taxa de aplicare a simbolurilor locale - - 1,4 0,0 - 122/34 Taxa pentru parcare 10,0 10,0 12,4 0,0 124,0 122/40 Alte încasări 135,8 131,4 31,6 0,0 24,0 122/69 Taxa pentru dispozitivele publicitare - 270,0 206,3 0,1 76,4 123/01 Amenzi şi sancţiuni administrative 273,6 221,6 281,6 0,1 127,1 123/02 Amenzi aplicate de poliţia rutieră 210,0 210,0 391,6 0,2 186,5 123/04 Amenzi aplicate de inspecția financiară - - 0,1 0,0 - 123/11 Încasări de la vînzarea averii și valutei confiscate - - 0,1 0,0 - 151/01 Mijloace speciale 7215,8 7937,3 7022,5 3,3 88,5 161/01 Veniturile fondurilor speciale 84,0 84,0 104,3 0,0 124,2 300 Transferuri 147870,7153945,1152146,772,1 98,8 310 Transferuri pentru cheltuieli curente primite de la bugete de alt nivel137270,0137270,0137270,065,1 100,0 330 Mijloace încasate prin decontări reciproce de la bugetele de alt nivel 8350,1 9729,9 7932,7 3,8 81,5 360 Transferuri între componentele bugetului 2070,6 6945,2 6944,0 3,3 100,0 400 Granturi 219,6 1257,5 1260,5 0,6 100,2 Total venituri: 206823,6214078,4210983,9100,0 98,6 Inclusiv, venituri proprii 51433,5 50854,5 50450,0 23,9 99,2 Venituri fiscale 44399,5 44496,3 44438,4 21,1 99,9 Venituri nefiscale 7034,0 6358,2 6011,6 2,8 94,5
Anexa nr.6
Analiza structurii veniturilor bugetelor UAT din raionul Căușeni în dinamică pe anii 2008-2011(mii lei)
% Media Aprobat 2011/ executării Executat, Executat, Executat, Aprobat, Executat, Codul Denumirea veniturilor a. media față de a. 2008 a. 2009 a. 2010 a. 2011 2011 2008-2010 2008-2010,(%) aprobat 2011 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 (col.9/7) 111/01 Impozitul pe venitul din salariu 13788,0 14243,0 15665,7 14565,6 18011,7 123,7 17594,1 97,7 111/05 Impozitul pe venit aferent operațiunilor de predare în posesie 6,0 7,9 9,3 7,7 - - 12,8 - 111/09 Alte impozite pe venit 277,7 402,8 260,2 313,6 - - 323,1 - 111/20 Impozit pe venit din activitate de întreprinzăt reținut la sursa de plată 491,8 580,7 1276,1 782,9 1440,4 184,0 1557,1 108,1 111/21 Impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător 1925,1 173,5 27,0 708,5 - - 56,3 - 111/22 Impozitul pe venit reținut din dividende 38,7 262,5 329,6 210,3 - - 520,1 - 114/01 Impozit funciar pe terenurile cu destinație agricolă 3604,8 3153,0 3179,3 3312,4 3179,4 96,0 3220,2 101,3 114/02 Impozit funciar pe terenurile cu altă destinație decît cea agricolă 284,7 275,5 217,9 259,4 443,3 170,9 203,7 46,0 114/03 Impozit funciar încasat de la persoane fizice 711,7 636,7 588,5 645,6 589,8 91,4 672,4 114,0 114/06 Impozit funciar pe pășuni și fînețe 30,1 48,8 54,6 44,5 276,4 621,1 55,6 20,1 Impozit funciar pe terenuri cu destinație agricolă de la gospodării 114/07 2674,5 2273,7 2479,7 2476,0 2456,5 99,2 2266,1 92,2 țărăn 114/10 Impozit pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice 384,5 380,8 283,0 349,4 93,0 26,6 222,9 239,7 114/11 Impozit pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice 217,6 190,0 164,1 190,6 172,7 90,6 196,2 113,6 114/12 Impozit pe bunurile imobiliare cu dest. comercială și industrială - - 136,6 45,5 377,2 829,0 152,6 40,5 114/14 Impozit pe bunurile imobiliare achitat de persoanele fizice-cetățeni 302,3 282,1 429,6 338,0 462,2 136,8 545,2 118,0 115/04 Impozitul privat 0,3 0,7 0,5 0,5 - - 0,1 - 115/39 Taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto 78,3 100,8 104,4 94,5 100,0 105,8 115,7 115,7 115/40 Taxa pentru amenajarea localităților din zona de frontieră - 25,9 5,4 10,4 6,0 57,7 6,7 111,7 115/41 Taxa de amplasare a publicității 123,4 129,8 245,9 166,4 250,8 150,7 296,2 118,1 Taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele 115/44 809,6 776,2 1138,1 908,0 1250,0 137,7 1139,8 91,2 înmatriculate în R M 115/51 Taxa pentru apă 134,1 57,1 102,7 98,0 57,0 58,2 65,3 114,6 115/53 Taxa pentru lemnul eliberat pe picior 12,6 16,3 15,7 14,9 15,3 102,7 10,0 65,4 115/54 Taxa pentru extragerea mineralelor utile 10,5 3,1 4,3 6,0 3,0 50,0 22,7 756,7 115/55 Taxa de licență pentru diferite genuri de activitate 257,7 - - 85,9 - - - - 115/56 Taxa de organizare a licitațiilor 28,3 22,6 23,7 24,9 17,9 71,9 23,9 133,5 115/57 Plata autorizațiilor 117,6 137,0 133,9 129,5 131,0 101,2 35,3 27,0 115/60 Taxa de înregistrare a asociaţiilor obşteşti şi a mijloac. mass-med. - 0,1 0,1 0,1 0,1 100,0 - - 121/02 Dividendele aferente cotei de participare a statului în SA 0,4 - - 0,1 0,1 100,0 5,9 5900,0 121/12 Dobînzile 455,5 209,7 208,0 291,1 170,9 58,7 158,5 92,8 121/31 Arenda pentru resurse naturale 235,1 222,1 260,7 239,3 429,0 179,3 231,7 54,0 121/32 Plata pentru arenda terenurilor cu destinație agricolă 330,1 398,4 549,3 425,9 746,5 175,3 556,9 74,6 121/33 Plata pentru arenda terenurilor cu altă destinație decît cea agricol 200,6 224,5 301,1 242,1 442,0 182,6 162,5 36,8 121/35 Chiria bunurilor proprietate publică 179,2 228,5 240,2 216,0 309,2 143,2 259,3 83,9 121/36 Alte venituri din proprietate 23,9 44,9 7,2 25,3 28,8 113,8 57,4 199,3 121/37 Taxa pentru patenta de întreprinzător 422,9 567,3 583,0 524,4 620,5 118,3 563,5 90,8 Încasări plăți de la persoane internate în puncte medicale de 122/24 1,7 - - 0,6 - - - - dezalcooli 122/27 Taxa de piață 94,6 117,5 116,2 109,4 135,9 124,2 149,7 110,2 122/28 Taxa pentru amenajarea teritoriului 369,0 377,4 560,9 435,8 662,9 152,1 653,2 98,5 122/29 Taxa pentru cazare 2,4 10,8 7,0 6,7 15,0 223,9 5,7 38,0 122/30 Taxa pentru unitățile comerciale 826,8 1103,8 1632,8 1187,8 1791,0 150,8 1764,7 98,5 122/34 Taxa pentru parcare 71,1 7,7 7,6 28,8 10,0 34,7 6,8 68,0 122/40 Alte încasări 150,2 92,4 114,0 118,9 827,6 696,0 113,2 13,7 123/01 Amenzi şi sancţiuni administrative 62,5 144,1 324,3 177,0 293,9 166,0 207,5 70,6 123/02 Amenzi aplicate de poliţia rutieră 93,4 244,2 272,5 203,4 188,0 92,4 349,7 186,0 123/11 Încasări de la vînzarea averii și valutei confiscate - - 0,7 0,2 - - - - 151/01 Mijloace speciale 4190,5 4272,9 5684,6 4716,0 6464,2 137,1 5967,2 92,3 161/01 Veniturile fondurilor speciale 78,9 82,2 65,0 75,4 84,0 111,4 87,3 103,9 300 Transferuri 110639,9 119414,2 153460,0 127838,0 152023,1 118,9 154747,2 101,8 310 Transfer pentru cheltuielile curente primite de la bugetele de alt nivel 97383,8 108483,0 140475,1 115447,3 142100,0 123,1 142100,0 100,0 330 Mijloace încasate prin decontări reciproce de la bugetele de alt nivel 8168,4 8502,0 5671,8 7447,4 7813,2 104,9 7846,7 100,4 360 Transferuri între componentele bugetului 3709,2 2429,2 7313,1 4483,8 2109,9 47,1 4800,4 227,5 400 Granturi - - 1723,6 574,5 54,0 9,4 2917,0 5401,9 Total venituri: 144739,0 151943,4 192994,2 163225,5 194630,2 119,2 198278,7 101,9 Inclusiv, venituri proprii 29829,7 28174,1 32061,0 30021,6 36004,9 119,9 34560,0 96,0 Venituri fiscale 26310,3 24180,7 26875,9 25788,9 29333,7 113,8 29313,9 99,9 Venituri nefiscale 3519,4 3993,4 5185,1 4232,7 6671,2 157,6 5246,1 78,6
Anexa nr.7
Analiza structurii veniturilor bugetelor UAT din raionul Căușeni în dinamică pe anii 2009-2012 (mii lei)
% Aprobat executării Executat, Executat, Executat, Media Aprobat, 2012/ Executat, Codul Denumirea veniturilor față de a. 2009 a. 2010 a. 2011 2009-2011 a. 2012 media a. 2012 aprobat 2009-2011(%) 2012 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 (col.9/7) 111/01 Impozitul pe venitul din salariu 14243,0 15665,7 17594,1 15834,3 19502,0 123,2 20426,8 104,7 111/05 Impozitul pe venit aferent operațiunilor de predare în posesie 7,9 9,3 12,8 10,0 - - 16.6 - 111/09 Alte impozite pe venit 402,8 260,2 323,1 328,7 - - 611,5 - 111/20 Impozit pe venit din activit de întreprinz reținut la sursa de plata 580,7 1276,1 1557,1 1138,0 1500,0 131,8 2118,4 141,2 111/21 Impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător 173,5 27,0 56,3 85,6 12950,0 15128,5 9650,3 74,4 111/22 Impozitul pe venit reținut din dividende 262,5 329,6 520,1 370,7 - - 465,3 - 111/23 Impozitul pe venitul din activitatea operațională ------83,6 - 114/01 Impozit funciar pe terenurile cu destinație agricolă 3153,0 3179,3 3220,2 3184,2 3124,3 98,1 3955,8 126,6 114/02 Impozit funciar pe terenurile cu altă destinație decît cea agricolă 275,5 217,9 203,7 232,4 322,0 138,6 227,5 70,6 114/03 Impozit funciar încasat de la persoane fizice 636,7 588,5 672,4 632,5 681,8 107,8 663,1 97,3 114/06 Impozit funciar pe pășuni și fînețe 48,8 54,6 55,6 53,0 322,6 608,7 98,2 30,4 114/07 Impozit funciar pe terenuri cu destinaț agricol de la gospod țărăn 2273,7 2479,7 2266,1 2339,8 2448,6 104,6 2780,8 113,6 114/10 Impozit pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice 380,8 283,0 222,9 295,6 166,2 56,2 307,7 185,1 114/11 Impozit pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice 190,0 164,1 196,2 183,4 180,0 98,1 195,0 108,3 114/12 Impozit pe bunurile imobiliare cu dest. comercială și industrială - 136,6 152,6 144,6 418,3 289,3 172,8 41,3 Impozit pe bunurile imobiliare achitat de persoanele fizice- 114/14 282,1 429,6 545,2 419,0 635,0 151,6 605,5 95,4 cetățeni din valoarea estimată a bunurilor imobiliare 115/04 Impozitul privat 0,7 0,5 0,1 0,4 - - 8,8 - 115/39 Taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto 100,8 104,4 115,7 107,0 150,0 140,2 156,3 104,2 115/40 Taxa pentru amenajarea localităților din zona de frontieră 25,9 5,4 6,7 12,7 - - 0,1 - 115/41 Taxa de amplasare a publicității 129,8 245,9 296,2 224,0 386,8 172,7 101,9 26,3 Taxa pentru folosirea drumurilor de către vehiculele 115/44 776,2 1138,1 1139,8 1018,0 1475,0 144,9 1546,7 104,9 înmatriculate în Republica Moldova 115/51 Taxa pentru apă 57,1 102,7 65,3 75,0 57,0 76,0 173,2 303,9 115/53 Taxa pentru lemnul eliberat pe picior 16,3 15,7 10,0 14,0 - - 7,9 - 115/54 Taxa pentru extragerea mineralelor utile 3,1 4,3 22,7 10,0 3,0 30,0 37,1 1236,7 115/56 Taxa de organizare a licitațiilor 22,6 23,7 23,9 23,4 15,9 67,9 -2,2 - 115/57 Plata autorizațiilor 137,0 133,9 35,3 102,1 61,0 59,7 29,3 48,0 115/60 Taxa de înregistr a asociaţii obşteşti şi a mijloacelor mass-media 0,1 0,1 - 0,1 - - 0,2 - 121/02 Dividendele aferente cotei de participare a statului în SA - - 5,9 5,9 - - 0,2 - 121/12 Dobînzile 209,7 208,0 158,5 192,1 147,9 77,0 169,8 114,8 121/31 Arenda pentru resurse naturale 222,1 260,7 231,7 238,2 354,3 148,7 205,7 58,1 121/32 Plata pentru arenda terenurilor cu destinație agricolă 398,4 549,3 556,9 501,5 581,9 116,0 534,2 91,8 121/33 Plata pentru arenda terenuri cu altă destinație decît cea agricolă 224,5 301,1 162,5 229,4 520,8 227,0 327,8 62,9 121/35 Chiria bunurilor proprietate publică 228,5 240,2 259,3 242,7 313,6 129,2 246,0 78,4 121/36 Alte venituri din proprietate 44,9 7,2 57,4 36,5 11,3 31,0 81,8 723,9 121/37 Taxa pentru patenta de întreprinzător 567,3 583,0 563,5 571,3 620,0 108,5 631,8 101,9 122/27 Taxa de piață 117,5 116,2 149,7 127,8 300,4 235,1 133,8 44,5 122/28 Taxa pentru amenajarea teritoriului 377,4 560,9 653,2 530,5 703,8 132,7 689,0 97,9 122/29 Taxa pentru cazare 10,8 7,0 5,7 7,8 15,0 192,3 8,7 58,0 122/30 Taxa pentru unitățile comerciale 1103,8 1632,8 1764,7 1500,4 2835,6 189,0 2057,7 72,6 122/32 Taxa de aplicare a simbolurilor locale ------1,4 - 122/34 Taxa pentru parcare 7,7 7,6 6,8 7,4 10,0 135,1 12,4 124,0 122/40 Alte încasări 92,4 114,0 113,2 106,5 135,8 127,5 31,6 23,3 122/69 Taxa pentru dispozitivilor publicitare ------206,3 - 123/01 Amenzi şi sancţiuni administrative 144,1 324,3 207,5 225,3 273,6 121,4 281,6 102,9 123/02 Amenzi aplicate de poliţia rutieră 244,2 272,5 349,7 288,8 210,0 72,7 391,6 186,5 123/04 Amenzi aplicate de inspecția financiară ------0,1 - 123/11 Încasări de la vînzarea averii și valutei confiscate - 0,7 - 0,7 - - 0,1 - 151/01 Mijloace speciale 4272,9 5684,6 5967,2 5308,2 7215,8 135,9 7022,5 97,3 161/01 Veniturile fondurilor speciale 82,2 65,0 87,3 78,2 84,0 107,4 104,3 124,2 300 Transferuri 119414,2 153460,0 154747,2 142540,5 147870,7 103,7 152146,7 102,9 310 Transfer pentru cheltuieli curente primite de la bugete de alt niv. 108483,0 140475,1 142100,0 130352,7 137270,0 105,3 137270,0 100,0 330 Mijloace încasate prin decontări reciproce de la bugete de alt niv. 8502,0 5671,8 7846,7 7340,2 8350,1 113,8 7932,7 95,0 360 Transferuri între componentele bugetului 2429,2 7313,1 4800,4 4847,6 2070,6 42,7 6944,0 335,4 400 Granturi - 1723,6 2917,0 1546,9 219,6 14,2 1260,5 574,0 Total venituri: 151943,4 192994,2 198278,7 181072,1 206823,6 114,2 210983,9 102,0 Inclusiv, venituri proprii 28174,1 32061,0 34560,0 31598,4 51433,5 162,8 50450,0 98,1 Venituri fiscale 24180,7 26875,9 29313,9 26790,2 44399,5 165,7 44438,4 100,1 Venituri nefiscale 3993,4 5185,1 5246,1 4808,2 7034,0 146,3 6011,6 85,5
Sursă: Raportul privind executarea bugetului raionului Căușeni, la venituri, pe anii 2009-2012.
Anexa nr.8
Executarea cheltuielilor bugetelor UAT din raionul Căușeni pe anul 2011 conform clasificației economice
(mii lei)
Executat / Nr. Art. de Ponderea, Specificaţie Aprobat RectificatExecutat Efectiv rectificat ord. cheltuieli (%) +/- % A B C 1 2 3 4 5 6=3-2 7=3/2 Cheltuieli totale, din care: 199406,1223012,2203515,6204619,2100,0 -19496,691,2 1 Retribuirea muncii 111 102310,796204,9 94706,0 95651,2 46,5 -1498,9 98,4 Contribuţii de asigurări sociale de 2 112 20978,7 19997,9 19529,1 19676,7 9,6 -468,8 97,6 stat obligatorii 3 Plata mărfurilor şi serviciilor 113 55059,1 44732,6 37988,2 39538,9 18,7 -6744,4 84,9 4 Deplasări în interes de serviciu 114 436,9 409,3 316,0 324,5 0,2 -93,3 77,2 Primele de asigurare obligatorie 5 116 3191,6 3047,6 2954,6 2988,0 1,4 -93,0 96,9 de asistenţă medicală 6 Transferuri curente, inclusiv: 130 13275,1 16308,5 13046,5 11887,3 6,4 -3262,0 80,0 6.1. pentru produse și servicii 131 1570,4 1477,7 1152,2 1161,1 0,6 -325,5 78,0 6.2. în scopuri de serviciu 132 1595,7 1692,5 1606,2 1192,8 0,8 -86,3 94,9 6.3. către bugetele de alt nivel 133 ------instituțiilor financiare și altor 6.4. 134 - 531,8 435,1 41,9 0,2 -96,7 81,8 organizații 6.5. către populație 135 10109,0 12606,6 9853,0 9491,5 4,8 -2753,6 78,2 7 Cheltuieli capitale, inclusiv: 200 4154,1 42341,4 35023,3 34552,6 17,2 -7318,1 82,7 7.1. investiţii capitale 241 1587,4 15418,2 11810,8 12576,0 5,8 -3607,4 76,6 7.2. procurarea mijloacelor fixe 242 861,1 2824,1 2070,7 2049,6 1,0 -753,4 73,3 7.3. reparaţii capitale 243 1695,6 18612,0 15654,8 15316,7 7,7 -2957,2 84,1 7.4. transferuri capitale 270 10,0 5442,0 5442,0 4565,3 2,7 0,0 100,0 8 Creditarea netă 600 - -30,0 -48,1 - 0,0 -18,1 160,3
Sursă: Raportul privind executarea bugetelor UAT Căușeni pe cheltuieli la toate componentele pe anul 2011. Anexa nr.9
Executarea cheltuielilor bugetelor UAT din raionul Căușeni pe anul 2012 conform clasificației economice
(mii lei)
Art. Executat / Nr. de Ponderea, Specificaţie Aprobat RectificatExecutat Efectiv rectificat ord. cheltu (%) ieli +/- % A B C 1 2 3 4 5 6=3-2 7=3/2 Cheltuieli totale, din care: 206823,6228795,0211704,0212696,4100,0 -17091,092,5 1 Retribuirea muncii 111 109090,9102241,299437,6 98873,7 46,5 -2803,6 Contribuţii de asigurări sociale de 2 112 22412,7 21187,5 20392,5 20288,4 9,5 -795,0 96,2 stat obligatorii 3 Plata mărfurilor şi serviciilor 113 53838,9 47777,8 41311,8 42185,9 19,8 -6466,0 86,5 4 Deplasări în interes de serviciu 114 392,2 382,2 299,6 297,7 0,1 -82,6 78,4 Prime de asigurare obligatorie de 5 116 3432,1 3231,5 3086,3 3072,9 1,5 -145,2 95,5 asistenţă medicală 6 Documente executorii 118 10,0 1301,5 1288,9 1288.8 0,6 -12,6 99,0 7 Transferuri curente, inclusiv: 130 13057,0 16079,3 13561,3 12221,4 5,8 -2518,0 84,3 7.1. pentru produse și servicii 131 806,4 1738,5 1459,7 1051,0 0,5 -278,8 84,0 7.2. în scopuri de serviciu 132 1827,1 2145,1 2085,0 1488,1 0,7 -60,1 97,2 7.3. către bugetele de alt nivel 133 - 90,3 90,3 90,3 0,0 0.0 100,0 instituțiilor financiare și altor 7.4. 134 - 346,7 343,6 43,9 0,0 -3,1 99,1 organizații 7.5. către populație 135 10423,5 11758,8 9582,8 9548,1 4,5 -2176,0 81,5 8 Cheltuieli capitale, inclusiv: 200 4589,8 36626,2 32519,8 34467,6 16,2 -4106,4 88,8 8.1. investiţii capitale 241 1450,0 14407,1 12273,0 14003,5 6,6 -2134,1 85,2 8.2. procurarea mijloacelor fixe 242 569,6 2675,3 2281,9 2258,1 1,1 -393,4 85,3 8.3. reparaţii capitale 243 2570,2 18276,2 16697,3 17088,4 8,0 -1578,9 91,4 procurarea de pămînt și de active 8.4 260 - 50,0 50,0 50,0 0,0 0,0 100,0 nemateriale 8.5. transferuri capitale 270 - 1217,6 1217,6 1067,6 0,5 0,0 100,0 9 Creditarea netă 600 - -32,2 -193,8 - - -161,6 601,9
Sursă: Raportul privind executarea bugetelor UAT Căușeni pe cheltuieli la toate componentele pe anul 2012.
Anexa nr.10
Analiza executării cheltuielilor bugetelor UAT din raionul Căușeni pe anii 2010-2011 conform clasificației funcționale
(mii lei)
Ponderea Ponderea Cheltuieli Executat, (%), în Precizat, (%), în % efective, % executării Grupa Specificaţie anul total, anul total, executării, anul efectiv/precizat 2010 anul 2011 anul 2011-2010 2011 2010 2011 1 2 3 4 5 6 7 8 (col.6/3) 9 (col.6/5) Cheltuieli, în total, din care: 186832,9 100,0 223012,2 204619,2 100,0 109,5 91,8 01 Serviciile de stat cu destinaţie generală 12328,4 6,6 13867,5 13058,3 6,4 105,9 94,2 03 Apărarea naţională 202,0 0.1 236,2 220,1 0,1 109,0 93,2 Menţinerea ordinii publice şi 05 5069,2 2,7 5481,8 5407,9 2,7 106,7 98,6 securitatea naţională Cheltuielile domeniului social-cultural, 154322,9 82,6 183358,5 169443,7 82,8 109,8 92,4 în total, din care: 06 Învăţămîntul 126393,4 67,7 144077,3 137517,3 67,2 108,8 95,4 Cultura, arta, sportul şi activităţile 08 11027,3 5,9 14586,9 11340,1 5,5 102,8 77,7 pentru tineret 09 Ocrotirea sănătăţii 1574,7 0,8 919,8 - - - - 10 Asigurarea şi asistenţa socială 15327,5 8,2 23774,5 20586,3 10,1 134,3 86,6 Cheltuielile domeniului economic, în 14910,4 8,0 20068,3 16489,2 8,0 110,6 82,2 total, din care: Agricultura, gospodăria silvică, 11 gospodăria piscicolă şi gospodăria 387,0 0,2 625,6 541,2 0,3 139,8 86,5 apelor 12 Protecţia mediului - - 1644,1 2331,8 1,1 - 141,8 13 Industria şi construcţiile 183,6 0,1 195,8 173,4 0,1 94,4 88,6 Transporturile, gospodăria drumurilor, 14 1390,5 0,8 1500,0 1392,8 0,7 100,2 92,8 comunicaţiile şi informatica Gospodăria comunală şi gospodăria de 15 7564,4 4,0 8928,8 6854,2 3,3 90,6 76,8 exploatare a fondului de locuinţe Complexul pentru combustibil şi 16 762,0 0,4 240,3 237,5 0,1 31,2 98,8 energie Alte servicii legate de activitatea 19 81,2 0,0 102,0 36,4 0,0 44,8 35,7 economică Activităţile şi serviciile neatribuite la 20 4578,1 2,5 6861,7 4921,9 2,4 107,5 71,7 alte grupe principale 23 Creditarea netă -36,4 0,0 -30,0 - - -
Sursă: Raportul privind executarea bugetelor UAT Căușeni pe cheltuieli la toate componentele pe anii 2010-2011.
Anexa nr.11
Analiza executării cheltuielilor bugetelor UAT din raionul Căușeni pe anii 2011-2012 conform clasificației funcționale
(mii lei)
Ponderea Ponderea Cheltuieli Executat, (%), în Precizat, (%), în % efective, % executării Grupa Specificaţie anul total, anul total, executării, anul efectiv/precizzat 2011 anul 2012 anul a.2012-2011 2012 2011 2012 1 2 3 4 5 6 7 8 (col.6/3) 9 (col.6/5) Cheltuieli, în total, din care: 204619,2 100,0 228795,0 212696,4 100,0 103,9 93,0 01 Serviciile de stat cu destinaţie generală 13058,3 6,4 15783,7 15050,3 7,1 115,2 95,4 03 Apărarea naţională 220,1 0,1 310,2 300,0 0,1 136,3 96,7 Menţinerea ordinii publice şi 05 5407,9 2,7 6426,7 6455,1 3,0 119,4 100,4 securitatea naţională Cheltuielile domeniului social-cultural, 169443,7 82,8 179106,4 169520,6 79,7 100,0 94,6 în total, din care: 06 Învăţămîntul 137517,3 67,2 143350,1 136669,5 64,3 99,4 95,3 Cultura, arta, sportul şi activităţile 08 11340,1 5,5 14757,6 14991,2 7,0 132,2 101,6 pentru tineret 09 Ocrotirea sănătăţii - - 288,4 - - - - 10 Asigurarea şi asistenţa socială 20586,3 10,1 20710,3 17859,9 8,4 86,8 86,2 Cheltuielile domeniului economic, în 16489,2 8,0 27168,0 21370,4 10,1 129,6 78,7 total, din care: Agricultura, gospodăria silvică, 11 541,2 0,3 814,5 756,0 0,4 139,7 92,8 piscicolă şi a apelor 12 Protecţia mediului 2331,8 1,1 4944,6 2717,0 1,3 116,5 54,9 13 Industria şi construcţiile 173,4 0,1 260,6 248,1 0,1 143,1 95,2 Transportul, gospodăria drumurilor, 14 1392,8 0,7 1605,0 1601,3 0,8 115,0 99,8 comunicaţii şi informatica Gospodăria comunală şi de exploatare 15 6854,2 3,3 9254,1 8147,7 3,8 118,9 88,0 a fondului de locuinţe Complexul pentru combustibil şi 16 237,5 0,1 770,8 668,7 0,3 281,6 86,8 energie Alte servicii legate de activitatea 19 36,4 0,0 120,4 99,8 0,0 274,2 82,9 economică Activităţile şi serviciile neatribuite la 20 4921,9 2,4 9430,2 7131,8 3,4 144,9 75,6 alte grupe principale 23 Creditarea netă - - -32,2 - - - -
Sursa: Raportul privind executarea bugetelor UAT Căușeni pe cheltuieli la toate componentele pe anii 2011-2012.
[1] Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.237-240, art.864.
[2] Hotărîrea Curții de Conturi nr.58 din 28.12.2009 „Despre aprobarea Standardelor generale de audit și Standardelor auditului regularității”.
[3] Legea nr.229 din 23 septembrie 2010 privind controlul financiar public intern.
[5] Legea privind controlul financiar public intern nr. 229 din 23.09.2010; Standardele naționale de control intern în sectorul public, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 51 din 23.06.2009; Manualul de management financiar și control, elaborat de Ministerul Finanțelor și publicat în 2012.
[6] Notă: La vizualizarea informației din baza informațională a IFS despre impozitul pe venit (art. 111.00) sau din proprietate pe UAT (art. 114.00), aceasta generează unele date neconcludente pe întreprinderile (filialele) care nu sînt în raza de administrare a IFS Căușeni.
[7] Legea nr.435-XVI din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativă (în continuare – Legea nr.435-XVI din 28.12.2006).
[8] Legea nr.397-XV din 16.10.2003 privind finanţele publice locale (în continuare – Legea nr.397-XV din 16.10.2003).
[9] Primăriile: or. Căinari – 149,4 mii lei; s. Chircăiești – 16,8 mii lei; s. Ciuflești – 7,3 mii lei; s. Cîrnățeni – 7,0 mii lei; c. Fîrlădeni – 4,2 mii lei; c. Grădinița – 15,5 mii lei; s. Grigorievca – 30,1 mii lei; c. Pervomaisc – 2,4 mii lei; s. Plop-Știubei – 3,8 mii lei; s. Sălcuța – 60,8 mii lei; s. Taraclia – 5,7 mii lei; c. Tănătarii Noi – 1,6 mii lei; s. Tocuz – 117,5 mii lei; c. Ucrainca – 14,2 mii lei; s. Ursoaia – 15,9 mii lei. [10] Primăriile: c. Baccealia – 78,1 mii lei; c. Baimaclia – 53,4 mii lei; c. Chircăieștii Noi – 18,0 mii lei, c. Cîrnățenii Noi – 7,2 mii lei; s. Copanca – 61,9 mii lei; s. Coșcalia – 8,3 mii lei; s. Opaci – 21,7 mii lei; s. Săiți – 5,6 mii lei; s. Tănătari – 64,9 mii lei; c. Zaim – 22,5 mii lei; s. Hagimus – 33,2 mii lei.
[11] CR – 601,5 mii lei, primăria Sălcuța – 30,1 mii lei.
[12] Primăriile: or. Căinari – 6,8 mii lei; s. Grădinița – 5,0 mii lei; s. Săiți – 1,4 mii lei.
[13] Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997 (în continuare – Codul fiscal).
[14] Programul de măsuri privind implementarea noului sistem de evaluare a bunurilor imobile în scopul impozitării, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 670 din 09.06.2003.
[15] Primăriile: or. Căușeni (35,8 mii lei); or. Căinari (27,7 mii lei); s. Chircăiești (34,9 mii lei); Chircăieștii Noi (13,2 mii lei); Cîrnățeni (0,9 mii lei); Copanca (11,6 mii lei); Coșcalia (18,3 mii lei); Hagimus (1,2 mii lei); Plop-Știubei (14,7 mii lei); Sălcuța (35,1 mii lei); Tănătari (14,0 mii lei); Tănătarii Noi (5,1 mii lei); Ucrainca (6,2 mii lei).
[16] Primăriile: or. Căinari – 40,0 mii lei; c. Baccealia- 0,5 mii lei; c. Chircăieștii Noi – 21,1 mii lei; s. Ciufleșțti – 4,2 mii lei; s. Copanca – 31,4 mii lei; c. Fîrlădeni – 28,2 mii lei; s. Grigorievca – 2,2 mii lei; s. Opaci – 8,8 mii lei; s. Plop-Știubei – 25,5 mii lei; s. Tocuz – 0,3 mii lei; c. Zaim – 3,6 mii lei; s. Hagimus – 17,0 mii lei.
[17] Primăriile: or. Căușeni – 1,5 mii lei; c. Baimaclia – 8,6 mii lei; s. Chircăiești – 0,1 mii lei; s. Cîrnățeni – 8,5 mii lei; c. Cîrnățenii Noi – 4,5 mii lei; s. Coșcalia – 50,7 mii lei; c. Grădinița – 0,1 mii lei; c. Pervomaisc – 6,8 mii lei; s. Săiți – 15,1 mii lei; s. Sălcuța – 7,4 mii lei; s. Taraclia – 20,6 mii lei; s. Tănătari – 23,5 mii lei; c. Tănătarii Noi – 0,7 mii lei; c. Ucrainca – 25,2 mii lei; s. Ursoaia – 3,9 mii lei.
[18] Primăriile: or. Căinari – 49,7 mii lei; c. Chircăieștii Noi – 21,2 mii lei; s. Ciuflești – 4,3 mii lei; c. Cîrnățenii Noi – 77,7 mii lei; s. Copanca – 31,4 mii lei; s. Coșcalia – 11,4 mii lei; c. Fîrlădeni – 27,7 mii lei; s. Grigorievca – 1,1 mii lei; s. Opaci – 8,9 mii lei; s. Plop-Știubei – 25,3 mii lei; c. Zaim – 3,7 mii lei; s. Hagimus – 15,2 mii lei.
[19] Primăriile: or. Căușeni – 1,3 mii lei; c. Baccealia – 59,9 mii lei; c. Baimaclia – 8,8 mii lei; s. Chircăiești – 0,3 mii lei; s. Cîrnățeni – 8,1 mii lei; c. Grădinița – 0,1 mii lei; c. Pervomaisc – 6,8 mii lei; s. Săiți – 15,7 mii lei; s. Sălcuța – 8,0 mii lei; s. Taraclia – 21,0 mii lei; s. Tănătari – 23,5 mii lei; c. Tănătarii Noi – 2,0 mii lei; s. Tocuz – 1,7 mii lei; c. Ucrainca – 24,8 mii lei; s. Ursoaia – 3,8 mii lei.
[20] Primăriile: c. Baccealia – 0,088%; c. Baimaclia – 0,052%; s. Copanca – 0,072%; s. Coșcalia – 0,084%; c. Fîrlădeni – 0,085%; s. Opaci – 0,071%; s. Plop-Știubei – 0,053%; s. Săiți – 0,086%; s. Taraclia – 0,085%; s. Tănătari – 0,061%; s. Tocuz – 0,085%; c. Zaim – 0,088%; s. Hagimus – 0,086%. [21] Primăriile: s. Cîrnățeni – 0,085%; c. Cîrnățenii Noi – 0,086%; s. Copanca – 0,085%; s. Coșcalia – 0,073%; c. Fîrlădeni – 0,085%; s. Opaci – 0,085%; c. Pervomaisc – 0,089%; s. Plop-Știubei – 0,084%; s. Săiți – 0,092%; s. Taraclia – 0,085%; s. Tănătari – 0,058%; s. Tocuz – 0,085%; s. Ursoaia – 0,085%; c. Zaim – 0,087%; s. Hagimus – 0,085%.
[22] Art. 8 alin. (2) lit. g) și art. 25 alin. (4) din Legea zootehniei nr. 412-XIV din 27.05.1999.
[23] Instrucţiunea cu privire la modul de calculare şi achitare la buget a impozitelor funciar şi pe bunurile imobiliare, aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 11 din 04.09.2001.
[24] Primăriile: or. Căușeni, c. Baccealia, c. Baimaclia, s. Chircăiești, s. Ciuflești, s. Cîrnățeni, s. Copanca, s. Coșcalia, c. Fîrlădeni, s. Opaci, c. Pervomaisc, s. Plop-Știubei, s. Săiți, s. Sălcuța, s. Taraclia, s. Tănătari, c. Tănătarii Noi, s. Tocuz, c. Ucrainca, s. Ursoaia, c. Zaim, s. Hagimus.
[25] Primăriile: or. Căușeni, c. Baccealia, c. Baimaclia, s. Chircăiești, s. Ciuflești, s. Cîrnățeni, s. Copanca, s. Coșcalia, c. Fîrlădeni, s. Grigorievca, s. Opaci, c. Pervomaisc, s. Plop-Știubei, s. Săiți, s. Sălcuța, s. Taraclia, s. Tănătari, c. Tănătarii Noi, s. Tocuz, c. Ucrainca, s. Ursoaia, c. Zaim, s. Hagimus.
[26] Legea nr. 121-XVI din 04.05.2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice (în continuare – Legea nr. 121-XVI din 04.05.2007).
[27] Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28.12.2006 (în continuare – Legea nr. 436-XVI din 28.12.2006).
[28] Legea nr. 1308-XIII din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului (în continuare – Legea nr. 1308-XIII din 25.07.1997).
[29] Primăriile: or. Căușeni – de la 604,2 pînă la 2249,8 mii lei; or. Căinari – 137,6- 687,8 mii lei; c. Baimaclia – 18,4- 92,2 mii lei; s. Chircăiești – 2,8-9,4 mii lei; c. Cîrnățenii Noi – 12,0-91,8 mii lei; s. Coșcalia – 2,0-10,6 mii lei; c. Fîrlădeni – 30,0-149,6 mii lei; s. Săiți – 33,6-168,0 mii lei; s. Taraclia – 59,2-296,0 mii lei; s. Tocuz – 27,6-138,2 mii lei; s. Ursoaia – 99,4-498,6 mii lei.
[30] Regulamentul cu privire la conţinutul documentaţiei cadastrului funciar, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 24 din 11.01.1995 (Anexele nr. 1 și nr. 2).
[31] Primăriile: or. Căușeni – de la 118,6 pînă la 593,2 mii lei; or. Căinari – 66,4-332,4 mii lei; s. Chircăiești – 1,0-5,0 mii lei; c. Chircăieștii Noi – 8,4-42,0 mii lei; s. Ciuflești – 1,0-5,0 mii lei; c. Cîrnățenii Noi – 27,0-135,0 mii lei; s. Copanca – 3,6-18,2 mii lei; s. Coșcalia – 58,2-290,8 mii lei; c. Fîrlădeni – 15,6-77,6 mii lei; c. Grădinița – 37,0-184,6 mii lei; s. Grigorievca – 8,8-43,8 mii lei; s. Opaci – 2,4-12,0 mii lei; c. Pervomaisc – 1,2-5,6 mii lei; s. Taraclia – 46,4-232,0 mii lei; s. Tănătari – 3,2-16,6 mii lei; c. Ucrainca – 12,2-61,0 mii lei; s. Ursoaia – 3,2-16,2 mii lei. [32] Primăriile: or. Căușeni – de la 24,2 pînă la 120,8 mii lei; c. Baccealia – 19,6-98,6 mii lei; c. Baimaclia – 3,4-17,0 mii lei; c. Chircăieștii Noi – 2,2-11,0 mii lei; s. Ciuflești – 6,4-32,0 mii lei; s. Cîrnățeni – 6,0-29,6 mii lei; c. Fîrlădeni – 23,6-118,6 mii lei; s. Grigorievca – 10,6-53,0 mii lei; s. Săiți – 15,6-77,8 mii lei; s. Sălcuța – 1,6-8,0 mii lei; c. Tănătarii Noi – 21,4-106,6 mii lei; s. Tocuz – 15,8-79,4 mii lei.
[33] Legea cu privire la comerțul interior nr. 231 din 23.09.2010 (art. 14 alin. (1) și art. 22 alin. (3) lit. e)).
[34] Cooperativa de consum „Tighina” – 21,8 mii lei; S.R.L. „Botna-Serv” – 17,4 mii lei.
[35] Codul funciar nr. 828-XII din 25.12.1991 (în continuare – Codul funciar).
[36] Legea nr. 1227-XIII din 27.06.1997 cu privire la publicitate.
[37] Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 267 din 23.12.2011.
[38] Regulamentul cu privire la vînzarea-cumpărarea terenurilor aferente, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1428 din 16.12.2008.
[39] Primăriile: or. Căușeni – 525,2 mii lei; c. Baccealia – 166,7 mii lei; c. Baimaclia – 109,9 mii lei; s. Chircăiești – 88,2 mii lei; c. Chircăieștii Noi – 45,1 mii lei; s. Cîrnățeni – 114,4 mii lei; c. Cîrnățenii Noi – 94,9 mii lei; s. Copanca – 107,9 mii lei; s. Coșcalia – 64,8 mii lei; c. Grădinița – 44,5 mii lei; s. Opaci – 28,4 mii lei; s. Plop-Știubei – 57,1 mii lei; s. Săiți – 36,3 mii lei; s. Sălcuța – 196,9 mii lei; s. Taraclia – 79,7 mii lei; s. Tănătari – 99,0 mii lei; c. Tănătarii Noi – 29,0 mii lei; s. Tocuz – 175,5 mii lei; s. Ursoaia – 71,2 mii lei; c. Zaim – 182,8 mii lei.
[40] Primăriile: or. Căușeni – 208,6 mii lei; or. Căinari – 33,2 mii lei; c. Baccealia – 33,7 mii lei; c. Baimaclia – 33,6 mii lei; s. Chircăiești – 52,4 mii lei; c. Chircăieștii Noi – 36,7 mii lei; s. Ciuflești – 1,1 mii lei; s. Cîrnățeni – 7,2 mii lei; s. Coșcalia – 23,3 mii lei; c. Fîrlădeni – 124,4 mii lei; c. Grădinița – 1,9 mii lei; s. Grigorievca – 26,9 mii lei; s. Opaci – 0,4 mii lei; c. Pervomaisc – 6,5 mii lei; s. Sălcuța – 53,0 mii lei; s. Taraclia – 115,2 mii lei; s. Tocuz – 36,6 mii lei; c. Ucrainca – 8,6 mii lei; s. Ursoaia – 9,2 mii lei; c. Zaim – 11,9 mii lei; s. Hagimus – 22,2 mii lei.
[41] Primăriile: or. Căușeni – 610,3 mii lei; c. Baccealia – 95,9 mii lei; c. Baimaclia – 64,3 mii lei; s. Ciuflești – 108,9 mii lei; s. Copanca – 7,2 mii lei; c. Grădinița – 76,2 mii lei; s. Opaci – 28,4 mii lei; c. Tănătarii Noi – 3,4 mii lei; c. Zaim – 38,8 mii lei.
[42] Primăriile: or. Căușeni – 123,5 mii lei; or. Căinari – 77,8 mii lei; c. Baccealia – 35,8 mii lei; c. Baimaclia – 22,6 mii lei; s. Chircăiești – 72,0 mii lei; c. Chircăieștii Noi – 31,5 mii lei; s. Ciuflești – 3,4 mii lei; s. Cîrnățeni – 18,9 mii lei; s. Copanca – 12,6 mii lei; s. Coșcalia – 18,1 mii lei; c. Fîrlădeni – 54,5 mii lei; s. Grigorievca – 14,9 mii lei; s. Opaci – 3,3 mii lei; c. Pervomaisc – 19,8 mii lei; s. Săiți – 54,1 mii lei; s. Sălcuța – 69,0 mii lei; s. Taraclia – 189,5 mii lei; s. Tocuz – 1,6 mii lei; c. Ucrainca – 55,0 mii lei; s. Ursoaia – 5,5 mii lei; c. Zaim – 46,5 mii lei. [43]În anul 2011: primăriile or. Căușeni și c. Pervomaisc. În anul 2012: primăriile or. Căușeni, or. Căinari, c. Baimaclia, s. Chircăiești, s. Copanca, s. Grigorievca, s. Tănătari, s. Ursoaia.
[44] Legea nr. 229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern.
[45] Art. 3 alin.(5) din Legea nr. 397-XV din 16.10.2003.
[46] Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă a execuţiei bugetului raional, municipal Bălţi, municipal Chişinău şi bugetului central al unităţii teritorial autonome cu statut juridic special în direcţiile finanţe, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 51 din 16.08.2004.
[47] Direcția învățămînt a CR – 357,3 mii lei; primăria s. Plop-Știubei – 46,9 mii lei.
[48] Aparatul președintelui raionului – 1375,6 mii lei; Direcția finanțe – 1,2 mii lei; Secția economie – 5,3 mii lei; Direcția agricultură și alimentație – 2,4 mii lei și primăriile: Tocuz – 201,1 mii lei; Fîrlădeni – 126,0 mii lei; Chircăieștii Noi – 52,2 mii lei; Pervomaisc – 11,6 mii lei.
[49] Hotărîrea Guvernului nr. 689 din 10.06.2003 „Cu privire la organigrama şi statele de personal ale aparatului preşedintelui raionului, direcţiilor, secţiilor, altor subdiviziuni din subordinea Consiliului raional” (abrogată prin Hitărîrea Guvernului nr. 133 din 20.02.2013).
[50] Ordinul ministrului finanțelor nr. 109 din 21.12.2007 „Cu privire la aprobarea formularului-tip al schemelor de încadrare” (abrogat la 08.06.2012 prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 55 din 11.05.2012).
[51] Ordinul ministrului finanțelor nr. 55 din 11.05.2012 „Cu privire la aprobarea formularelor-tip ale schemelor de încadrare pentru personalul angajat în sectorul bugetar”.
[52] Aparatul președintelui – 777,9 mii lei; DF – 499,2 mii lei; DÎ – 484,8 mii lei; DASPF – 278,4 mii lei; DAA – 236,9 mii lei.
[53] Deciziile CR nr. 5/5 din 17.08.2011 și nr. 1/11.13 din 21.02.2012.
[54] Hotărîrea Guvernului nr. 525 din 16.05.2006 „Privind salarizarea funcționarilor publici și persoanelor care efectuează deservirea tehnică”, Anexa nr. 2 (abrogată la 28.09.2012 prin Hotărîrea Guvernului nr. 710 din 26.09.2012).
[55] Condițiile unice de salarizare a personalului din unitățile bugetare, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 381 din 13.04.2006.
[56] Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154-XV din 28.03.2003. [57] Legea nr.158-XVI din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public (în continuare – Legea nr.158-XVI din 04.07.2008).
[58] Regulile privind desfășurarea muncii prin cumul a funcționarului public, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 201 din 11.03.2009 „Privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public” (Anexa nr. 4).
[59] Regulamentul privind completarea, păstrarea și evidența carnetului de muncă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1449 din 24.12.2007 „Privind carnetul de muncă”.
[60] Legea învățămîntului nr. 547-XIII din 21.07.1995.
[61] Normele financiare pentru alimentarea copiilor (elevilor) din instituțiile instructiv-educative pentru anul 2010, aprobate prin Ordinul ministrului educației nr. 35 din 26.01.2010 (abrogat prin Ordinul ministrului educației nr. 38 din 23.01.2012; în continuare – Normele aprobate prin Ordinul ministrului educației nr. 35 din 26.01.2010).
[62]Normele financiare pentru alimentarea copiilor (elevilor) din instituțiile instructiv-educative pentru anul 2012, aprobate prin Ordinul ministrului educației nr. 38 din 23.01.2012 (în continuare – Normele aprobate prin Ordinul ministrului educației nr. 38 din 23.01.2012).
[63]Primăriile: or. Căușeni – 36,7 mii lei; c. Baccealia – 15,9 mii lei; s. Cîrnățeni – 17,8 mii lei; s. Copanca – 10,4 mii lei; s. Coșcalia – 18,5 mii lei; s. Plop-Știubei – 7,5 mii lei; s. Sălcuța – 9,5 mii lei; s. Tocuz – 18,4 mii lei; s. Ursoaia – 2,1 mii lei; c. Zaim – 39,6 mii lei.
[64]Primăriile: or. Căușeni – 137,7 mii lei; c. Baccealia – 22,0 mii lei; s. Chircăiești – 65,3 mii lei; c. Chircăieștii Noi – 3,2 mii lei; s. Ciuflești – 0,6 mii lei; s. Cîrnățeni – 52,4 mii lei; s. Copanca – 19,8 mii lei; s. Coșcalia – 36,0 mii lei; c. Grădinița – 5,0 mii lei; s. Grigorievca – 7,3 mii lei; s. Hagimus – 3,2 mii lei; s. Opaci – 32,3 mii lei; c. Pervomaisc – 0,8 mii lei; s. Plop-Știubei – 14,8 mii lei; s. Săiți – 19,1 mii lei; s. Sălcuța – 20,0 mii lei; s. Tănătari – 8,9 mii lei; c. Tănătarii Noi – 7,0 mii lei; s. Tocuz – 93,0 mii lei; c. Ucrainca – 14,5 mii lei; s. Ursoaia – 9,5 mii lei; c. Zaim – 31,1 mii lei.
[65] Cei mai diminuaţi indici de aprovizionare înregistraţi: la produsele din carne şi peşte au fost la instituţiile din or. Căușeni – 46% şi 31%, și s. Sălcuța – 56% şi 44%; la brînză – toate 29 de instituţii nu au asigurat completarea raţiei alimentare, în 2011, constituind în medie – 41%, inclusiv 4 instituții nu au avut acest produs în meniu (s. Chircăieștii Noi, s. Constantinovca, s. Pervomaisc, s. Baurci); în 2012, două instituții nu au inclus în meniu fructe (s. Plop-Știubei și or. Căinari, grădinița nr. 1).
[66] În 2011, din cele 29 de instituții preșcolare auditate, 27 de entități au completat norma alimentară la crupe peste nivelul stabilit, cei mai mari indici consemnîndu-se la instituțiile din s. Plop-Știubei – 232%, s. Chircăiești – 175%, s. Zaim – 171%, s. Ursoaia – 170%, s. Săiți – 169% etc.
[67] Legea privind achizițiile publice nr. 96-XVI din 13.04.2007 (în continuare – Legea nr. 96-XVI din 13.04.2007).
[68] Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziții, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1380 din 10.12.2007.
[69] Regulamentul privind achizițiile publice de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 834 din 13.09.2010.
[70] Regulamentul cu privire la modul de calculare a valorii estimative a contractelor de achiziții publice și planificarea acestora, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1404 din 10.12.2008 ( în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1404 din 10.12.2008).
[71] Regulamentul privind realizarea achizițiilor publice dintr-o singură sursă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1407 din 10.12.2008 ( în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1407 din 10.12.2008).
[72] Aparatul președintelui – 29 de contracte în sumă totală de 18252,8 mii lei; DÎ – 29 de contracte în sumă totală de 1692,8 mii lei; primăria s. Copanca – 13 contracte în sumă totală de 2590,6 mii lei; primăria or. Căușeni – 6 contracte în sumă totală de 367,2 mii lei.
[73] Art. 42 din Legea nr. 96-XVI din 13.04.2007 și pct. 163 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 834 din 13.09.2010.
[74] DÎ – 25 de proceduri; primăria s. Copanca – 7 proceduri; primăria or. Căușeni – 6 proceduri.
[75] Regulamentul cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 9 din 17.01.2008.
[76] Hotărîrea Guvernului nr. 875 din 27.09.1999 „Cu privire la obiectele de construcție nefinalizate” (abrogată prin Hotărîrea Guvernului nr.118 din 11.02.2013)
[77] Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în contabilitățile centralizate din cadrul primăriilor satelor (comunelor), orașelor, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 94 din 19.07.2010 (în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 94 din 19.07.2010).
[78] Hotărîrea Guvernului nr. 1427 din 22.12.2004 „Pentru aprobarea Regulamentului-tip privind constituirea fondurilor de rezervă ale autorităţilor administraţiei publice locale şi utilizarea mijloacelor acestora”.
[79]Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 93 din 19.07.2010. [80] Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25.02.1998.
[81] Primăriile: or. Căușeni – 36 (25241,1 mii lei); or. Căinari – 2 (508,9 mii lei); c. Baccealia – 10 (8842,4 mii lei); c. Baimaclia – 37 (2750,0 mii lei); s. Chircăiești – 3 (3202,9 mii lei); c. Chircăieștii Noi – 6 (338,2 mii lei); s. Ciuflești – 3 (1108,4) mii lei; s. Cîrnățeni – 5 (9907,5 mii lei); c. Cîrnățenii Noi – 5 (314,5 mii lei); s. Copanca – 5 (10118,0 mii lei); c. Grădinița – 2 (49,5 mii lei); s. Opaci – 5 (9024,2 mii lei); s. Plop-Știubei – 5 (3283,8 mii lei); s. Săiți – 9 (4141,0 mii lei); s. Sălcuța – 9 (9788,3 mii lei); s. Taraclia – 5 (1234,8 mii lei); s. Ucrainca – 3 (15,2 mii lei); s. Ursoaia – 3 (2501,2 mii lei); c. Zaim – 14 (448,8 mii lei).
[82] Primăriile: or. Căușeni – 11,67 (301,5 mii lei); c. Baccealia – 4,26 (110,1 mii lei); c. Baimaclia – 16,73 (336,9 mii lei); s. Chircăiești – 1,27 (32,8 mii lei); c. Chircăieștii Noi – 0,36 (9,2 mii lei); s. Ciuflești – 0,45 (11,6 mii lei); s. Cîrnățeni – 2,51 (64,8 mii lei); c. Cîrnățenii Noi – 1,07 (27,7 mii lei); s. Copanca – 3,37 (87,1 mii lei); s. Opaci – 1,09 (28,3 mii lei); s. Plop-Știubei – 2,91 (75,0 mii lei); s. Săiți – 2,01 (52,0 mii lei); s. Sălcuța – 2,48 (64,1 mii lei); s. Taraclia – 0,65 (16,7 mii lei); s. Ucrainca – 0,08 (2,0 mii lei); s. Ursoaia – 0,85 (22,0 mii lei); c. Zaim – 2,34 (60,5 mii lei).
[83] Legea nr. 523-XIV din 16.07.1999 cu privire la proprietatea publică a unităților administrativ- teritoriale.
[84] Primăriile: orașelor Căușeni – 11,7 ha (301,5 mii lei) și Căinari – 2,1 ha (54,0 mii lei); satelor/comunelor: Baccealia – 4,3 ha (110,1 mii lei); Baimaclia – 5,5 ha (142,2 mii lei); Chircăiești – 3,7 ha (97,2 mii lei); Chircăieștii Noi – 2,4 ha (61,6 mii lei); Ciuflești – 0,4 ha (11,6 mii lei); Cîrnățeni – 1,0 ha (24,8 mii lei); Cîrnățenii Noi – 1,1 ha (27,7 mii lei); Copanca – 4,4 ha (113,3 mii lei); Grădinița – 5,7 ha (146,9 mii lei); Opaci – 1,1 ha (28,2 mii lei); Pervomaisc – 3,7 ha (96,7 mii lei); Plop-Știubei – 2,9 ha (75,0 mii lei); Săiți – 2,0 ha (52,0 mii lei); Sălcuța – 2,5 ha (64,1 mii lei); Taraclia – 2,0 ha (51,1 mii lei); Tănătari – 0,9 ha (22,5 mii lei); Tocuz – 4,2 ha (108,1 mii lei); Ucrainca – 1,5 ha (39,7 mii lei); Ursoaia – 0,8ha (22,0 mii lei); Zaim – 5,2 ha (136,6 mii lei).
[85] Hotărîrea Guvernului nr.683 din 18.06.2004 „Despre aprobarea Regulamentului privind modul de transmitere a rețelelor de gaze întreprinderilor de gaze ale Societății pe Acțiuni ”Moldovagaz” la deservire tehnică”.
[86] Legea nr.837-XIII din 17.05.1996 cu privire la asociațiile obștești.
[87] Legea nr.845-XII din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi.